Sylvia-Day-5-Descatusarea.pdf

# 1 B E S T S E L L E R INTERNATIONAL

SYLVIA DAY

Un roman

CROSSFIRE

New York era orasul care nu dormea niciodata; nici macar nu i se facea somn vreodata. Apartamentul meu din Upper West Side se bucura de nivelul de izolare fonica asteptat de la o proprietate care valora cateva milioane de dolari, dar chiar si a?a se strecurau Inauntru sunetele ora$ului - duduitul ritmic al cauciucurilor pe strazile intens circulate, protestele franelor pneumatice obosite §i claxonatul neintrerupt al taxiurilor. Cand am ie$it din cafeneaua din coif pe vesnic aglomeratul Broadway, torentul de sunete al orasului se revarsara peste mine. Cum putusem trai \Teodata fara harmalaia Manhattanului? Cum putusem trai vreodata fara el? Gideon Cross. I-am prins barbia in maini, 1-am simfit aplecandu-fi capul pentru a se rasfafa sub atingerea mea. Acel gest de \-ulnerabilitate §i de afecfiune m-a atins pana in adancul sufletului. Cu doar cateva ore in urma crezusem ca nu avea sa se mai schimbe vreodata, ca aveam sa fiu nevoita, poate, sa fac prea multe compromisuri pentru a-mi putea imparti viata cu el. Acum eram martora la curajul lui si ma indoiam de al meu.

8

Sylvia Day

Cerusem oare mai mult de la el decat de la mine insami? Ma ru^ina gandul ca poate pe el il for$asem sa evolueze, in timp ce eu ramisesem cu incapapinare aceea§i. Statea in fata mea, atat de inalt si de puternic. In blugi §i tricou, cu o $apc& de baseball trasa mult peste ochi, nu 1-ar fi recunoscut nimeni ca fiind mogulul glo­ bal pe care il §tia toata lumea, ins5 chiar ?i a$a $armul lui innascut ii afecta pe toti cei pe langa care trecea. Cu col^ul ochiului am observat c9 oamenii din apropiere ii aruncau o privire, apoi se il mai priveau o data. Indiferent dac9 Gideon era imbracat intr-o pnuta casual sau purta vreunul dintre costumele la trei piese facute la comanda care ii placeau atat de mult, puterea corpului lui zvelt $i musculos era inconfundabila. Aerul pe care il avea, autoritatea pe care o exercita cu un control impecabil facea sa ii fie imposibil s9 se piarda vreodata in fundal. New York-ul inghitea orice primea in el, in timp ce Gideon tinea intreaga metropola intr-o lesa aurita. Si era al meu. Chiar vazand inelul meu pe degetul lui, uneori imi venea greu sa o cred. Nu avea sd fie niciodata un simplu barbat. Era ferocitate ascunsa in teaca elegantei, perfectiune strabatuta de vini§oare de defecte. Era punctul central al lumii mele, un punct central al lumii. $i totu,si, tocmai imi demonstrase c9 era capabil sa se modeleze ?i sa cedeze pana la punctul limita pentru a fi cu mine. Ceea ce trezea in mine o hotarare $i mai ferma de a-i dovedi ca eram demna de durerea pe care il for^asem sa o infrunte. In jurul nostru se redeschideau vitrinele de pe Broad­ way. Fluxul traficului de pe strada incepea sa se inteteasca, masini negre ?i taxiuri galbene saltand agitate pe suprafa^a neregulata. Locuitorii ora$ului apareau pe trotuare, scotandu-^i cainii la plimbare sau indreptandu-se

Descatu^area

9

spre Central Park pentru o alergare de dimineafa, rapinilu-^i atata timp cat apucau inainte ca ziua de munca sa se napusteasca peste ei cu ferocitate. Mercedesul Benz opri langa bordura chiar in clipa in care am ajuns la ea, in spatele volanului aflandu-se silueta masiva $i intunecata a lui Raul. Angus intra cu Bentley-ul in locul din spatele lui. Marina mea si cea a lui Gideon, mergand spre case separate. Ce fel de casnicie era asta? La drept vorbind, a§a era casnicia noastra, de§i nici unul dintre noi nu $i-ar fi dorit-o astfel. Fusesem nevoita sa trag linie cand Gideon il angajase pe fostul meu ?ef, luandu-1 de la agenpa de publicitate pentru care lucram. Intelegeam dorinta sotului meu ca eu sa intru in randurile Cross Industries, dar sa incerce sa-mi for(;eze mana acponand pe la spatele meu? Nu puteam permite a$a ceva, nu cu un barbat precum Gideon. Fie eram impreuna - ?i luam deciziile impreund - , fie eram prea departe unul de celalalt pentru ca relapa noastra s5 poata funcpona. Dandu-mi capul pe spate, am ridicat ochii spre chipul lui uluitor. Am vazut o expresie de remu^care pe chipul lui, $i u$urare. $i iubire. Atat de multa iubire. Imi taia respira;ia cat era de frumos. Ochii lui erau alba§tri ca Marea Caraibilor, parul - o coama neagra, bogata ?i lucioasa, ce ii ajungea la guler. O mana iubitoare ii sculptase fiecare plan $i unghi al fe^ei pana la o perfectiune ce fascina $i te impiedica sa gandesti ratio­ nal. Fusesem captivata de frumusetea lui inca din prima clipa cand il vazusem ?i inca ma trezeam cu sinapsele arse cand ma a^teptam mai putin. Gideon pur $i simplu ma naucea. Insa mult mai mult de atat era barbatul dinauntru, energia ?i puterea lui nesfar^ita, inteligenta lui taioasa

11

Sylvia Day

Descatu$area

p necrutarea, toate ad&ugandu-se unei inimii care putea fi atat de tandra... - Mulpimesc. Degetele mele rrecura u$or peste arcul intunecat al sprancenei lui, cuprinse de furnicaturi ca intotdeauna cand ii atingeau pielea. Pentru ca m-ai sunat. Pentru ca mi-ai povestit despre visul tau. Pentru ca ai venit sa ne intalnim aici. - M-a$ intalni cu tine oriunde. Rosti cuvintele ca pe un juramant, fervent p cu asprime. Toata lumea avea demoni. Cei ai lui Gideon erau pnup in frau de vointa lui de tier atunci cand era treaz. Cand dormea, il torturau in cosmaruri violente, crude, pe care evitase sa mi le impartaseasca. Aveam atat de multe in comun, insa abuzul prin care trecuseram amandoi in copilarie era o trauma impartapta care ne apropia p ne indeparta in acelap timp. Ma facea sa lupt mai tare pentru Gideon p pentru ceea ce exista intre noi. Cei care ne abuzasera ne rapisera deja atat de multe. - Eva... E$ti singura forpi de pe pamant care ma poate pne departe. - I p multumesc p pentru asta, am murmurat eu, cu inima stransa. Separarea noastra recenta fusese brutala pentru amandoi. Stiu ca nu p-a fost u$or sa imi lap pupn spapu, dar aveam nevoie de asta. $i $tiu ca am tras tare de tine... - Prea tare. Colturile buzelor mi se ridicara auzind strafulgerarea taioasa de gheata din cuvintele lui. Gideon nu era genul de barbat obisnuit sa i se refuze ceea ce voia. Dar oricat de mult detestase sa nu aiba acces la mine, eram impreuna acum fiindca acel refuz il forpise sa faca un pas inainte. -$ tiu . Iar tu m-ai lasat, fiindca ma iubesti. - E mai mult decat iubire.

.1rflngandu-se in felul acela autoritar care facea totul din

10

Mainile lui se inchisera peste incheieturile mele,

mine sa se abandoneze. Am dat din cap, nemaifiindu-mi teama si recunosc i a aveam nevoie unul de celalalt intr-o masura pe care unli ar fi considerato nesanatoasa. Eram cine eram cu ndevarat, ce exista intre noi. $i era ceva prepos. - Vom merge impreuna pana la doctorul Petersen. Rostise cuvintele pe un ton inconfundabil de comanda, insa ochii lui ii cercetara pe ai mei ca p cum ar li pus o intrebare. - Epi atat de tiranic, 1-am tachinat eu, dorindu-mi sa ne desparpm cu emopi pozitive. Plini de speran^a. Mai aveam doar cateva ore pana la §edinta noastra saptamanaU de terapie cu doctorul Lyle Petersen, p nici ca ar fi putut fi mai bine aleasa ziua. Trecuseram printr-un moment de cotitura. Ne-ar fi prins bine pupn ajutor ca sa ne dam seama care ar fi trebuit sa fie urmatorii nostri pap pe mai departe. Mainile lui imi cuprinsera talia. - Tu adori asta. M-am intins spre tivul camapi lui, strangand in pumn jerseul moale. - Te ador pe tine. - Eva... Respirapa lui infiorata se revarsa fierbinte pe gatul meu. Manhattanul ne inconjura din toate partile, dar nu putea sa intre peste noi. Cand eram impreuna, nu mai exista nimic altceva. Un sunet jos infometat mi-a scapat de pe buze. Tanjeam dupa el p imi era pofta de el, tremurand de incantare ca era din nou lipit de mine. Ii inspiram prezen^a trSgand adanc aer in piept, in timp ce degetele mele ii framantau mu§chii rigizi ai spatelui. Torentul de senzapi ce ma strabatea era imbatator. Eram dependenta

12

Sylvia Day

de el - trup, suflet ?i inima - ?i ma lipsisem cateva zile de doza mea obi$nuita, astfel ca acum eram nesigura 51 dezechilibrata, incapabila sa funcponez cum ar fi trebuit. Ma acoperea cu totul cu trupul lui atat de mult mai mare $i mai solid. Ma simfeam la adapost in imbrap§area lui, iubita ?i protejata. Nimic nu putea sa ma raneasca atata timp cat ma pnea el in brap:. Voiam ca ,si el sa se simta la fel de in siguranpi cu mine. Aveam nevoie ca el sa ?tie ca putea lasa garda jos, sa inspire adanc ?i sa ma lase pe mine sa asigur protecpa necesara pentru amandoi. Trebuia sa fiu mai puternica. Mai desteapta. Mai inspaimantatoare. Aveam du?mani, iar Gideon se ocupa de ei de unul singur. Era in firea lui sa fie protector: era una dintre trasaturile lui pe care le admiram profund. Dar trebuia sa incep sa le arat oamenilor ca eram o adversara la fel de formidabila ca sotul meu. Mai important, trebuia sa ii demonstrez acest lucru lui Gideon. Sprijinindu-ma de el, i-am absorbit caldura. Iubirea. -N e vedem la cinci, asule. -N ici o clipa mai tarziu, mi-a poruncit el posac. Am ras fara sa vreau, indragostita de fiecare fa^eta taioasa a personalitapi lui. - Altfel ce? Desprinzandu-se de mine, imi arunca o privire care m-a facut sa ma infiorez pana in. varful degetelor de la picioare. - Altfel vin dupa tine. Ar fi trebuit sa ma furi$ez pe varfuri in apartamentul tatalui meu vitreg $i pnandu-mi respirapa, avand in vedere ca la ora aceea - pupn dupa $ase dimineata cel mai probabil a$ fi fost prinsa strecurandu-ma inapoi

Descatu$area

13

m , nsa. In schimb am intrat cu un pas hotarat, cu gandul 11schimbarile pe care le aveam de facut. Aj? fi avut timp de un du^ - la limits dar am de, is sa nu il fac. Trecuse atata timp de cand nu ma mai itlntese Gideon. Prea mult timp de cand nu mai avu,csi:m mainile lui pe mine, corpul lui in mine. Nu VO1,un sa spal amintirea atingerii lui. Acea atingere avea ,,:i fie suficienta pentru a-mi da for^a de a face ceea ce trebuia facut. Cineva aprinse 0 veioza. - Eva. Am tresarit. - Doamne! Rasucindu-ma, am gasit-o pe mama asezata pe una ilintre micile canapele din living. - M-ai speriat de moarte! am acuzat-o eu, frecponandu-ma cu o mana in dreptul inimii ce imi gonea. Ea se ridica, halatul ei de satin ivoriu, lung pana in podea, dansand in ape in jurul picioarelor ei tonifiate, ll?or bronzate. Monica Tramell Barker Mitchell Stanton era obsedata sa i$i menpna frumuse^ea. Toata via^a ei fusese o sope-trofeu; frumuse^ea ei tinereasca era specialitatea ei. -Inainte sa incepi, am spus eu, da, trebuie sa discutam despre nunta. Dar acum trebuie neaparat sa ma pregatesc de serviciu ?i sa-mi strang lucrurile pentru a putea sa ma intorc acasa diseara... - Ai o aventura? Intrebarea ei taioasa m-a $ocat chiar mai mult decat atacul ei surpriza din intuneric. - Poftim? Nu! Ea expira, tensiunea din umerii ei risipindu-se vizibil. - Slava Domnului! Vrei sa-mi spui ce naiba se petrece? Cat de urata a fost cearta asta dintre tine ?i Gideon?

14

Sylvia Day

Urata. O vreme ma temusem ca Gideon pusese capat relapei noastre prin deciziile pe care le luase. - Incepem sa rezolvam situapa, mama. A fbst doar o poticnire. - O poticnire care te-a facut sa il eviti zile intregi? Nu a$a se rezolva problemele, Eva. - E o poveste lunga... Ea i§i incruci?a bra^ele. -N u m3 grabesc nicaieri. - Ei bine, eu da. Am de mers la serviciu §i trebuie sa ma pregatesc. O expresie ranita ii trecu pentru o clipa pe chip. Am fost cuprinsa imediat de remujcari. Candva imi dorisem sa cresc si sa devin exact ca mama. Imi petreceam ore intregi imbracandu-ma in hainele ei, impleticinduma prin casa in pantofii ei cu toe, manjindu-ma pe fapi cu cremele p cu cosmeticele ei scumpe. Incercase sa ii copiez vocea soptita p manierismele senzuale, convinsa ca mama era cea mai superba si perfecta femeie din lume. $i felul in care se purta cu barbatii, cum o priveau ace§tia p ii indeplineau toate dorinpde... ei bine, imi dorisem p eu acea atingere magica a ei. in final, la maturitate, ajunsesem leit ea, in afara de coafura p de culoarea ochilor. Insa acest lucru era doar la exterior. Ca femei nu am fi putut fi mai diferite una de cealalta p, din pacate, era ceva cu care ajunsesem sa ma mandresc. Incetasem sa mai apelez la ea pentru sfaturi, mai putin cand era vorba de haine p decorapuni. Acest lucru urma sa se schimbe. Acum. Incercasem o mulpme de tactici diverse pentru a gestiona relapa mea cu Gideon, dar nu ii cerusem niciodata ajutorul exact acelei persoane care imi era apropiata si care $tia cum era si fii c&sStorit& cu b&rbap importanp si influenp. - Am nevoie de sfatul t&u, mama.

Descatusarea

15

l luvintele mele au ramas suspendate in aer, apoi am v.oui iipelegerea dilatand ochii mamei mele intr-o exde surprindere. O clipa mai tarziu se cufunda din nun in canapea, ca p cum i-ar fi cedat genunchii. $ocul , I u fost o lovitura puternica pentru mine, aratandu-mi i ii ile complet o exclusesem din viata mea. Cu inima indurerata, m-am a§ezat pe canapeaua din l.ipi ei. Invatasem sa fiu prudenta in privinta a ceea ce ii liuparta§eam mamei mele, straduindu-ma sa ii ascund Inlormapile care ar fi putut da startul unor discupi care m-ar fi scos din minp. Dar lucrurile nu statusera dintotdeauna astfel. Fratelc ineu vitreg, Nathan, imi rapise relapa cSlduroasa ?i relaxata cu mama, la fel cum imi rapise $i inocenta. Dupa i e mama aflase despre abuz, se schimbase, devenind exagerat de protectoare, pana in punctul in care ajunsese sa ma urmareasca peste tot §i sa ma sufoce cu grija ei. Era extrem de increzatoare in privinta tuturor aspectelor din via^a ei, mai pupn in privinpi mea. Cu mine era nelini?lira $i bagacioasa, uneori la limita isteriei. De-a lungul •milor ma fopasem sa ocolesc adevarul mult prea freevent, sa pastrez secrete fa^a de topi cei pe care ii iubeam, doar pentru a menpne pacea. - Nu §tiu cum sa fiu genul de sope de care are nevoie Gideon, i-am marturisit eu. Urnerii ei se trasera in spate, intreaga ei postura vadind ca era scandalizata. - El are o aventura? -N u ! Un hohot de ras mi-a scapat fara voie. Nu are nimeni nici o aventura. Nu ne-am face a^a ceva unul altuia. Nu am putea. Inceteaza sa-p mai faci griji pentru asta. Nu puteam sft nu ma intreb daca nu cumva la radacb na ingrijorftrii mamei se afla de fapt recenta ei infidelitate cu tata. Oare ii impovara gandurile? ii starnea indoieli

16

Sylvia Day

privind relatia ei cu Stanton? Nu $tiam ce sa cred in privin^a asta. Imi iubeam mult tatal, dar in acela§i timp consideram c& tatal meu vitreg era perfect pentru mama si era exact a$a cum ar fi trebuit sa fie un so£ potrivit pentru ea. - Eva... - Eu si Gideon ne-am casatorit in secret acum cateva sapt&mani. Doamne, ce placut era sa o spun in sfarsit! Ea ma privi clipind. O data, de doua ori. - Poftim? - Lui tata nu i-am spus inca, am continuat eu. Dar o sa-1 sun azi. Ochii ei scanteiau, inotand in lacrimi. - De ce? Doamne, Eva... cum am ajuns sa ne ricim atat de mult una de cealalta? - Nu plange. M-am ridicat §i m-am dus la ea, a.^ezandu-ma alaturi. Am dat sa o prind de maini, dar ea prefera sa ma traga intro imbrap$are stransa. Am inspirat mirosul ei fami­ liar iji am cunoscut pacea pe care nu o gasesti decat in bratele propriei mame. Pret de cateva clipe, cel pupn. -N u a fost ceva planificat, mama. Am plecat intr-o excursie de weekend, iar Gideon m-a intrebat daca a? fi dispusa $i a facut aranjamentele necesare... A fost totul spontan. Dintr-un impuls de moment. Ea se trase in spate, dezvaluindu-mi o fata manjita de lacrimi $i o privire din care pi$neau flacari. - S-a casatorit cu tine fara un contract prenuptial? Am ras, nu m-am putut abtine. Fire?te ca mama se concentra pe detaliile financiare. Banii erau de multa vreme forta motrice a vietii ei. - Exista un contract prenuptial. - Eva Lauren! Ai cerut cuiva sa arunce o privire peste el? Sau $i ala a fost spontan?

Descatu$area

17

L-am citit pana la ultimul cuvint;el. Dar tu nu e§ti avocat! Dumnezeule, Eva... te-am , ducat sa fii mai de§teapta de-atat! Si un copil de 5ase ani ar fi putut sa inpdeaga term * Hll, i-am aruncat eu, iritata de adevarata problema dm Hdsnicia rnea. lntre mine ?i Gideon existau prea multe iMisoane care i§i bagau nasul in relatia noastra, distraL ulu-ne atentia, astfel ca nu ne mai ramanea timp sa ocupam de aspectele la care chiar era de lucrat. Nu-p |,,ce izriii pentru contractul prenuptial. - Ar fi trebuit sa-1 rogi pe Richard sa il citeasca. Nu tnteleg de ce n-ai fi facuto. E atat de iresponsabil din portea ta. Pur ?i simplu nu... - L-am vazut, Monica. Ne-am intors amandoua auzind vocea tatalui meu vitreg. Stanton intra in incapere pregatit pentru ziua de [ucru, aratand ferche? in costumul bleumann $1 cravata galbena. Mi-am imaginat ca ?i Gideon avea sa arate cam In fel ca tatal meu vitreg cand ajungea lavarstalui: intro forma fizica buna, distins, un mascul alfa la fel de lmpunator ca intotdeauna. -Serios? l-am intrebat eu surprinsa. - Cross mi 1-a trimis acum cateva saptamam. Stanton sc apropie de mama, luandu-i mana intr-a lui. Nu a? ti putut cere condipi mai bune. - Exista intotdeauna condipi mai bune, Richard, rosti mama pe un ton taios. - Exista recompense pentru fiecare moment esenpal, cum ar fi aniversari sau nasterea unui copil ?i nimic care sa reprezinte o penalitate pentru Eva, in afara de consiliere de cuplu. Un divorl; ar atrage o imparpre mai mult decat echitabila a bunurilor. Am fost tentat sa-1 intreb. pe Cross daca a cerut *i parerea avocaplor din firma lui. Imi imaginez ca acedia s-au impotrivit din rasputer. condipilor stipulate de el.

18

Sylvia Day

Mama se linipi pentru 6 clips, reflectand la ceea ce !i spusese el. Apoi se ridica brusc In picioare, enervandu-se. -D a r ai piut c3 intenponau sa se casStoreasca in secret? Ai piut p nu ai spus nimic? -Bineinteles ca nu am stiut. O trase in brafele lui, gangurindu-i bland ca p cum ar fi fost un copil: Presupun ca se pregatise din timp. $tii ca astfel de lucruri necesita de regula cateva luni de negocieri. Dep, in cazul de fata, nu a? fi putut cere nimic mai mult. M-am ridicat in picioare. Trebuia sa ma grabesc daca voiam sa ajung la munca la timp. Azi, mai mult decat oricand, nu voiam sa intarzii. - Unde pleci? Mama se desprinse din bratele lui Stan­ ton. Nu am terminat discutia. Nu pop sa-mi arunci pur p simplu o bomba ca asta p sa pleci! Intorcandu-ma cu fata spre ea, am pornit spre u p mergand cu spatele. -Trebuie neaparat sa m3 pregatesc. Ce-ar fi sa ne vedem la pranz p s3 mai discutam atunci? - Doar nu... Am intrerupt-o: -C o rin n e Giroux. Mama facu ochi mari, apoi ii ingusta. Un singur nume. Nu era nevoie sa mai spun nimic altceva. Fosta lui Gideon era o problems care nu necesita explicatii suplimentare. Rareori se intampla sa ajunga cineva in Manhattan si sa nu simta imediat o oarecare familiaritate. Orizontul ora$ului fusese imortalizat in prea multe filme p seriale pentru a le mai pne socoteala, raspandind povestea de dragoste cu New York-ul de la locuitorii acestuia la tot restul lumii. Iar eu nu faceam exceppe.

Descalu$area

19

Adoram eleganpi Art Deco a clsdirii Chrysler. Mi-a$ fi I'Uiiii identifica oricand pozipa pe insula raportandu-mS 11 Umpire State Building. Eram uluita de inalpmea ameIit, mre a Turnului Libertapi care domina acum centrul oi.iflilui. Insa cladirea Crossfire era o minunape aparte. \>iii o considerasem chiar p inainte de a m3 indragosti lr barbatul din a carui viziune se nSscuse aceasta. C;1nd Raul opri Mercedesul langa bordura, m-am mlnunat de sticla albastra, intr-o nuan^a aparte de salli, care inchidea in ea silueta de obelise a construcpei. Mi-am dat capul pe spate, lasandu-mi privirea sa alunece in siis pe toatS lungimea scanteietoare a cladirii, pana la .papul inundat de lumina care gSzduia compania Cross Industries. Pietonii forfoteau in jurul meu pe trotuarul plin ochi de femei importante p oameni de afaceri care mo indreptau spre birouri, purtand intr-o mana genp di­ plomat p po$ete, iar in cealalta c3ni aburinde de cafea. L-am simpt pe Gideon inainte de a-1 vedea, intregul meu corp vibrand de prezenpi lui cand a coborat din Bentley-ul care oprise in spatele Mercedesului. Aerul din jurul meu se incSrca de electricitate, cu acea onergle scanteietoare care anunpi intotdeauna apropierea unci furtuni. Eu m3 numaram printre pupnii care piau ca nelini§tea din sufletul chinuit al lui Gideon era ceea ce alimenta furtuna. Intorcandu-ma spre el, i-am zambit. Nu era o coin­ cid e n t ca ajunsesem deodata. Am in^eles acest lucru chiar inainte de a vedea confirmarea din ochii lui. Purta un costum gri carbune cu o c3ma$a alba p o cravata argintie, cu t satuta in diagonal. Parul lui negru ii atingea obrazul p gulerul intr-o cascada sexy p obraznica de ?u v it precum cerneala. In continuare ma privea cu aceeap ferocitate sexuala aprinsa care m3 mistuise prima data, dar acum in albastrul scanteietor al ochilor

20

Sylvia Day

Dcscatu^arca

lui se reflectau p o tandre^e p o deschidere care pentru mine insemnau mai mult decat orice ar fi putut sa imi ofere vreodata. Am pornit spre el cand s-a apropiat. - Buna dimineata, Domnule Intunecat p Primejdios. Buzele lui se curbara p o expresie de amuzament ii incalzi si mai mult privirea. - Buna dimineata, sop a mea. M-am intins dupa mana lui p m-am simpt lini^tita cand el i-a iept in intampinare, prinzandu-ma ferm. - I-am spus mamei mele azi-dimineata... despre faptul ca ne-am casatorit.

i | mu ultuapa a$a cum era, dep sperand in acelap umi i a' nut nevoie de schimbare. Mi l lost teama, i-am spus. I I . ipropie, fixandu-ma cu o priviTe intensa. I n .u urn nu-p mai este.

Una din sprancenele lui brunete se arcui intr-o expresie surprinsa, apoi zambetul lui se largi intr-unul de placere victorioasa. - Bun. Razand de posesivitatea lui fap?a, 1-am inghiontit bland in umar. El se misca fulgerator, prinzandu-ma cand eram aproape de el p sarutandu-ma pe colpjl gurii ridicat intr-un zambet. Veselia lui era molipsitoare. Am simpt-o explodand in mine, luminand toate colp$oarele care fusesera atat de intunecate in ultimele cateva zile. -A m sa-1 sun pe tata la prima pauza. Sa il anunp El deveni serios. - De ce abia acum? Vorbea incet, pe un ton scazut care sa ne asigure intimitatea. Mulpmea ce se indrepta spre birouri se revarsa in continuare pe langa noi, acordandu-ne prea pupna atentie. Chiar p a$a, am ezitat sa raspund, simpndu-ma prea expusa. Apoi... adevarul mi-a iept mai u^or ca niciodata. Ma obi^nuisem sa ascund atat de multe lucruri de oamenii pe care ii iubeam. Lucruri marunte, lucruri mari. tncercand

21

Nu. Ai Hfl-mi spui de ce la noapte. Sin Incuviintat din cap. Am sa-p spun. Mitnu lui se curba peste ceafa mea intr-un gest posesiv ,i M i n i m in acelap timp. Chipul ii era impasibil p nu n ill niniic, insa ochii lui... acei ochi atat de alba?tri... . I. notenu de emope. O sa reupm, ingera?. Inbirea aluneca fierbinte prin mine ca ameteala data ile un vin bun. Ba bine ca nu. lira ciudat sa tree pragul companiei Waters Field &.

11.unan numarand in gand cate zile aveam sa pot pretin, le ca lucrasem la prestigioasa agenfie de publicitate. Megumi Kaba imi facu semn cu mana din spatele biroului de receppe, batand u$or in casca de pe cap pentru a-mi a rata ca era in mijlocul unui apel p nu putea vorbi. 1-am incut p eu cu mana ?i m-am indreptat spre propriul meu birou, papnd hotarata. Aveam multe de facut, aveam de pus pe roate un nou inceput. Dar tTebuia sa iau lucrurile pe rand. Mi-am lasat pojeta p geanta in sertarul de jos, apoi m-am instalat in scaun p am deschis pagina web a florariei mele preferate. $tiam ce imi doream. Doua duzini de trandafiri albi intr-o vaz3 de cristal ro?u aprins. Alb pentru puritate. Pentru prietenie. Pentru dragoste eterna. Era in acelap timp drapelul predarii. Intrasem in lupta fortand o separare intre mine p Gideon p,

22

Descatusarea

Sylvia Day

in final, o castigasem. Dar nu voiam s3 due un r3zboi impotriva sopilui meu. Nici mScar nu am Incercat s3 n3scocesc vreun text inteligent de adaugat intr-un bilet intre flori, a?a cum fScusem in trecut. Am scris pur p simplu din inim3. Esti miraculos, domnule Cross. Te pretuiesc si te iubesc atdt de mult. Doamna Cross Site-uI mi-a cerut sa finalizez comanda. Am apasat pe butonul de trimitere p mi-am l3sat o clips r&gaz sa imi imaginez ce pSrere va avea Gideon de cadoul meu. Intro buna zi speram sS il privesc primind flori de la mine. Oare zambea cand i le aducea inauntru Scott, secretarul lui? Se oprea din sedinta pe care o conducea, oricare ar fi fost ea, pentru a-mi citi biletelele? Sau astepta pana la unul dintre rarele momente de acalmie din programul lui pentru a se bucura de intimitate? Buzele mi se curbara intr-un zambet in timp ce reflectam la diversele posibilitSp. Adoram s3 ii ofer cadouri lui Gideon. Si in curand aveam si m3 bucur de mai mult timp liber pentru a i le alege. - Demisionezi? Privirea ?ocata a lui Mark Garrity se ridicS de pe demisia mea scrisii si o intalnit pe a mea. Stomacul mi se stranse in noduri cand am vazut expresia de pe fata §efului meu. -D a . Imi pare rau cS nu-p pot oferi un preaviz ceva mai lung. -M aine e ultima ta zi? Se l3s3 pe spate in scaun. Ochii ii erau precum ciocolata calda p cu cateva tonuri

23

„ hip decat pielea lui, iar in ei se reflecta atat surI l imi t uycfttp mahnire. De ce, Eva?

i ilund, m-am aplecat in fa^3, sprijinindu-mi coa,. I, |„ jjenunchi. $i de data aceasta am ales s& spun

fb t Arull

(

,

'.tin cii e lipsit de profesionalism s3 dispar asttel, In irebuie sS-mi rearanjez prioritaple, iar in momeni „| . |, Imft... pur $i simplu nu mai pot acorda muncii I ni n itgii mea atenpe, Mark. Imi pare r3u. As... Expir3 zgomotos §i i?i trecu o man3 prin carlii.npl intunecap§i stranp. Pe top dracii... Ce s3 zic? ( Ifl m3 vei ierta p nu-mi vei purta pica? Am lasat i Imi scape un hohot de ras lipsit de umor. $tiu ca ip

i cr mull.

El reup s3-mi ofere un zambet stramb. UrSsc s3 te pierd, Eva, §tii asta. Nu sunt sigur dac3 p .m, spus vreodata cu adev3rat cat de mult ne-ai ajutat. Mn faci s3 lucrez mai bine. Mulpimesc, Mark. Ip sunt foarte recunosc3toare pentru asta. .. Doamne, intreaga treab3 se dovedea a ti mai diticila dec4t m3 a§teptasem, chiar ?tiind c3 era cea mai bun3 p slngura decizie pe care a? fi putut s3 o iau. Privirea mea a alunecat dincolo de §eful meu cnipe^ spre privelipea din spatele lui. In calitate de manager junior de portofoliu, avea un birou mic, iar priveli§tea ii era blocata de cl3direa de peste drum, dar tot era o chintesenpi a spiritului newyorkez, la fel de mult ca biroul Uria$ al lui Gideon Cross care se laf3ia la ultimul etaj. Din multe puncte de vedere, felul in care erau inv pSpite etajele reflecta modul in care incercasem eu s3 imi definesc relapa cu Gideon. Stiam cine era. Stiam ce era: un b 3rbat cu totul p cu totul aparte. Iubeam asta la el p nu voiam s3 se schimbe; voiam doar s5 urc pana la nivelul lui prin fope proprii. Ins3 aspectul

24

Sylvia Day

pe care nu il luasem In considerare era eft, refuzand cu incftpftpinare sa accept ca planul se schimbase odata ce ne casatoriseram, il trageam pe el in jos spre nivelul meu. Nu aveam sa fiu recunoscuta drept cineva care a ajuns pe merit in varful ierarhiei profesionale. Unii oameni aveau s3 ma priveasca intotdeauna ca pe o femeie care a cunoscut succesul prin casatorie. $i aveam sa fiu nevoita sa accept pur si simplu acest lucru. - Deci ce vei face mai departe? ma intreba Mark. - Sincer... inca incerc sa ma hotftrasc. $tiu doar ca nu mai pot sa raman. Casnicia mea avea o limita in materie de presiune pe care ar fi putut sa o indure panft sa se frangft, iar eu ii permisesem sa alunece periculos de aproape de buza prapastiei in incercarea mea de a ma deta$a pupn. In incercarea de a ma pune pe mine pe primul loc. Gideon Cross era profund $i vast ca oceanul, iar mie imi fusese teama sa nu ma inec in el inca din clipa cand il vazusem pentru prima data. Nu puteam sa ma mai tern de acest lucru. Nu acum, dupa ce imi dadusem seama ca ceea ce ma inspftimanta §i mai mult era gandul de a-1 pierde. Incercand sa raman neutra, fusesem imbrancita dintr-o parte intr-alta. $i oricat de tare rn-ar fi scos din sarite acest lucru, nu imi lasasem ragaz sa in;eleg ca, daca imi doream sa pastrez controlul, tot ce aveam de facut era sa il preiau. - Din cauza clientului LanCorp? m3 intreba Mark. - Parpal. Mi-am netezit fusta-creion cu dungi inguste, alungand din minte ultimele ramapte de resentiment fa£a de felul in care il angajase Gideon pe Mark. Catalizatorul fusese decizia companiei LanCorp de a apela la Waters Field & Leaman cu o solicitare anume pentru Mark - ?i prin urmare pentru mine - , manevra pe care Gideon

Descatuaarea

25

mi vise cu suspiciune. Schema Ponzi a lui Geoffrey i ,,. »dccimase averea familiei Landon, ?i chiar daca atat p. I andon, cat ?i Gideon reconstruisera ceea ce pier......... a tupi lor, Landon inca tanjea sase razbune. Dar in , , i mai mare parte din motive personale. hulreptandu-se, Mark i$i sprijini coatele pe birou ?i . iipleca spre mine. Nu m3 priveijte cu nimic $i nu am sa-mi bag nasul, .1 „ sft 5tii ca eu, Steven ?i Shawna Hi vom fi mereu alamil dacft vei avea nevoie de noi. J inem ^ tine- . Slnceritatea din vocea lui mi-a umplut ochu de la, t|„,i usturfttoare. Logodnicul lui, Steven Ellison, 5i_sora lui Steven, Shawna, imi devenisera dragi in cele cateva |uui J c cand ma aflam in New York, facand parte din relun noua de prieteni pe care mi-o construisem in noua mea viata. lndiferent ce s-ar fi intamplat, nu voiam sa ^ ' - Stiu. Am zambit chiar dacft eram trista. Dacft voi uvea nevoie de voi, vft voi suna, Hi promit. Dar totul va left cum nu se poate mai bine. Pentru noi top. Mark se relaxa ?i imi zambi la randul lui. -Steven o sft-5i iasft din minp. Poate ar trebui sft te pun pe tine sft-ispui. , , Gandul la antreprenorul corpulent ?i vesel alunga orice urmft de tristete. Steven urma sft mft certe zdravftn pentru eft il lftsam balta pe partenerul lui, dar avea sft o faeft in cel mai binevoitor mod posibil. - Ei, haide, 1-am tachinat $i eu. Nu mi-ai face a$a ceva, nu? E destul de greu §i a$a. - Nu mft deranjeazft sft fac sa-p fie §i mai greu. Eu am ras. Da, avea sa-mi fie dor de Mark $i de locul meu de munca. Chiar mult. Cand a venit timpul pentru prima mea pauzft, era inca devreme in Oceanside, California, a5a eft i-am sens un mesaj tatftlui meu in loc sft-1 sun: „Anun;a-ma can

Sylvia Day

Descatu$area

te trezesti, bine? Trebuie sa-p spun ceva“. $i cum stiam c3 Victor Reyes, in calitate de polipst ?i de tata, era genul care i$i facea mereu griji, am adaugat: „Nimic de rau, doar ni$te ve§ti“. De-abia pusesem jos telefonul pe masa din spatiul de recreere pentru a merge s3 imi iau o can5 de cafea cand acesta a inceput sa sune. Fapi chipesa a tatalui meu lumina ecranul, poza lui dezvaluind ochii cenu^ii pe care ii mostenisem de la el. Am fost cuprinsa brusc de spaima. Cand am intins mana dupa telefon, imi tremura. Imi iubeam ambii pa­ ring foarte mult, dar considerasem dintotdeauna ca tata sim;ea lucrurile la un nivel mai profund decat mama. $i in timp ce mama nu ezita niciodata sa imi atraga atenpa cum anume as fi putut sa imi indrept cusururile, tata nu parea sa con?tientizeze ca aveam $i a?a ceva. Sa il dezamagesc... sa il ranesc... era brutal sa ma gandesc la a§a ceva.

I i , , Intuit capat al firului se lasa o tacere sinistra,

26

- Buna, tata. Cum esti? -A sta e intrebarea mea, scumpo. Eu sunt la fel ca intotdeauna. Dar tu? Ce se petrece? M-am dus la cea mai apropiata masa $i m-am a$ezat pe un scaun pentru a ma lini§ti putin. - Ti-am spus ca nu e nimic de rau, si totusi pari ingrijorat. Te-am trezit? - E treaba mea sa-mi fac griji, spuse el, vocea lui pro­ funda tradand un amuzament cald. $i ma pregateam sa ies la alergat inainte sa-mi incep ziua, a$a ca nu, nu rn-ai trezit. Spune-mi ce ve§ti ai. - Aaa.... Inecandu-ma cu lacrimi, am inghitit un nod. lisuse, e mai greu decat mi-am imaginat ca va fi. I-am spus lui Gideon ca pentru mama imi faceam griji, c 3 tu vei reac^iona bine, $i uite ca totu?i... - Eva. Am inspirat adanc. - Eu $i Gideon ne-am c3satorit in secret.

27

bun?

i ftltd? I. mill aspru al vocii lui m-a dat gata. A( um cftteva saptamani. Iunlnte sa vii in vizita? Kli mn dres vocea. - Du.

I'llcere. Al., Doamne! Absolut brutal. Cu doar cateva sapi tm,Ini in urma ii povestisem despre abuzul lui Na­ il. m, lar marturisirea aproape il fransese. Acum veneam in

Tatil... m 3 bagi in speriejji. Ne aflam pe o insula ?i , i i superb, atat de frumos. In stapunea in care eram . iM|i se organizeaza mereu nun|;i, fac ca totul sa fie atat , 1, u»or... ca in Las Vegas. Exista un preot oficiant dispoiilbil tot timpul ?i cineva care se ocupa de documente. A lost pur $i simplu un moment perfect, $tii. Ocazia per|,.cta. Vocea mi s-a frant. Tata... te rog, spune ceva. - Nu... nu $tiu ce sa spun. O lacrima fierbinte mi-a alunecat pe fa^a. Mama mea ulcsese bogapa in defavoarea iubirii, iar Gideon era un oxemplu des3var$it al tipului de barbat pe care mama il alcscse in locul tatalui meu. Eram conijtienta ca dadusem na$tere unei prejudec3{i pe care tata trebuia sa o dcpa$easca, iar acum aveam $i acest obstacol. - Vom organiza oricum §i o nunta, i-am spus. Vrem sft avem prietenii §i familia alaturi cand ne rostim juramintele... -L a asta ma a§teptam §i eu, Eva. La naiba, marai el. Ma simt ca $i cum Cross mi-ar fi furat ceva! Ar fi trebuit sa te conduc la altar, m3 pregateam suflete$te pentru asta, iar el a venit $i mi te-a luat? lar tu nu mi-ai spus

28

Sylvia Day

nimic? Ai fost aid, in casa mea, ?i nu mi-ai spus nimic? Asta ma doare, Eva. Ma doare. Nu aveam cum sa mai opresc lacrimile odata ce {a?nisera intr-un torent fierbinte, intunecandu-mi vederea ?i punandu-mi un nod in gat. Am tresarit cand usa salii de recreere s-a deschis si a intrat Will Granger. - E probabil aici, incepu colegul meu. Si uite-o... Vocea i se pierdut cand mi-a v3zut fa fa, iar din ochii lui disparu zambetul din spatele ochelarilor dreptunghiulari. Un bra^ imbracat in ceva de culoare inchisa se nftpusti inauntru ?i il impinse deoparte. Gideon. Aparu in prag, umpland cadrul u?ii, cu privirea apntita asupra mea ?i inghetata ca un vant arc­ tic. Devenise brusc un inger razbunator, costumul lui elegant facandu-1 sa arate in acelasi timp capabil si periculos, cu fa^a impietrita intr-o masca superba. Am clipit, creierul meu incercand sa inteleaga cum ?i de ce se afla acolo. Inainte sa se intample acest lucru, m-am trezit cu Gideon in fata mea care mi-a luat telefonul, coborand privirea spre ecran inainte de a-1 duce la ureche. -V ictor. Rostise numele tatalui meu pe un ton de avertizare. Se pare ca ai suparat-o pe Eva, deci vei discuta cu mine acum. Will se retrase cu spatele si inchise u?a in urma lui. In ciuda tonului taios al cuvintelor lui Gideon, degetele care m-au atins fin pe obraz erau infinit de blande. Privirea lui era concentrata asupra mea, din albastrul ochilor lui razbatand o furie de gheata care aproape m-a facut sa ma infior. Sfinte Sisoe, dar ?tiu ca Gideon era furios. $i la fel era ?i tatal meu. 11 auzeam tipand de unde stateam.

Descatu$area

29

L-am prins pe Gideon de incheietura, clatinand dm cap, cuprinsa brusc de panica la gandul ca cei dot barbap pe care ii iubeam cel mai mult aveau sa sfar?easca pnn a se antipatiza - sau poate chiar detesta - reciproc. - E in regula, i-am ?optit eu. Sunt bine. El ingusta ochii ?i imi arunca mut: „Nu, nu e . Cand i se adresa din nou tatalui meu, vocea lui Gide­ on era ferma ?i controlata - ceea ce o facea cu atat mai insp&imant&toare: -A i tot dreptul sa fii furios $i r&nit, asta recunosc. Dar nu voi permite ca sotia mea sa fie chinuita cu asta... Nu, evident ca, neavand copii, nu imi pot imagina. Am ciulit urechile sa aud mai bine, sperand ca reducerea volumului insemna ca tatal meu incepuse sa se calmeze, in loc sa se agite $i mai tare. _ Gideon incremeni brusc, retragandu-?i mana de pe mine^ -N u , nu a§ fi fericit daca sora mea s-ar casatori in se­ cret Acestea fiind zise, nu pe ea mi-a? descarca nervii... M-am crispat. Sotul meu ?i tatal meu aveau acest lu­ cru in comun-. erau amandoi incredibil de protectori tata de cei pe care ii iubeau. . . -E u sunt disponibil oricand, Victor. Ba chiar voi veni eu la tine, daca a?a dore?ti. Cand m-am casatont cu fiica ta, am acceptat sa imi asum pe deplin raspunderea atat pentru ea, cat ?i pentru fericirea ei Daca exista consecinte care trebuie infruntate, nu ma deranjeaza sa le infrunt. Ochii i se ingustara in timp ce asculta. Apoi Gideon se aseza pe scaunul din fata mea, puse telefonul pe masa ?i comuta pe difuzor. Vocea tatalui meu umplu aerul; - Eva? Am inspirat adanc, tremurator, ?i am strans mana pe care mi-a intins-o Gideon.

30

Descalu$area

Sylvia Day

- Da, sunt aici, tata. -Scum po... InspirS adanc ?i el. Nu fi suparata, bine? Sunt doar... trebuie sa-mi las pupn ragaz sa procesez vestea. Nu ma a?teptam la asta ?i... trebuie sa ma lamuresc ce ?i cum. Putem discuta mai tarziu diseara? Dupa ce ies de la munca? - Da, desigur. -B u n . Facu o pauza - Te iubesc, tata. Sunetul lacrimilor mele se reflecta ?i in voce, iar Gi­ deon i?i trase scaunul mai aproape, prinzandu-mi coapsele intre ale lui. Era uluitor cat de multa forpi gaseam in el, ce u?urare era sa ma pot sprijini pe el. Era diferit de suspnerea pe care mi-o oferea Cary. Cel mai bun prieten al meu era o ureche mereu dispusa sa ma asculte, cineva care ma incuraja ?i care imi lua apararea. Gideon era un scut. Si trebuia sa fiu suficient de puternica pentru a recunoa?te atunci cand aveam nevoie de unul. - $ i eu te iubesc, fetijo, spuse tata, cu o nota sfa?ietoare de durere ?i triste^e care mi se infipse in inima. Te sun mai tarziu. - In regula. Eu... Ce altceva a? fi putut sa spun? Habar nu aveam cum sa repar lucrurile. Pa, pa. Gideon inchise conversapa, apoi imi prinse mana tremuratoare intr-a lui. Ochii lui erau apntip pe ai mei, gheatyi din ei topindu-se intr-o expresie de tandre^e. - In nici un caz nu ip va fi rusine din pricina asta, Eva. Ne-am inteles? Eu am incuviintat din cap. - Nu mi-e. Imi prinse fafa in palme, degetele lui mari ?tergandu-mi lacrimile. - Nu suport sa te vad plangand, ingera?.

31

Mi-am alungat restul de migrena, impingand-o intr-un mb, unde aveam sa ma ocup de ea mai tarziu. - Ce caup aici? De unde ai ?tiut? - Am venit sa-p mulpimesc pentru flori, imi murmuiflel. - Oh. Ip plac? Am reupt sa zambesc. Voiam sa te tac un te gande§ti la mine. -T o t timpul. Clipa de clipa. Ma prinse de ijiolduri ?i ma trase mai aproape. - Ai fi putut sa imi trimip doar un bilevel. -A lt. Umbra de zambet de pe buzele lui mi-a facut pulsul sa tresara. Dar nu ar fi cuprins §i asta. Gideon m-a tras in poala lui si m-a sarutat pana m-a Insat fara suflare. „Mai mergem acasa diseara? mi-a scris Cary intr-un mesaj in timp ce a?teptam liftul sa cobor inapoi in hoi la nmiaza. Mama ma a$tepta deja acolo, iar eu incercam sa Imi adun gandurile. Aveam rnulte de discutat. Doamne, speram ca avea sa ma poata ajuta sa le rezolv pe toate. „Asta e planul“, i-am raspuns eu indragitului ?i uneori sacaitorului meu coleg de apartament, tastand in timp ce urcam in lift. „Dar am o programare dupa mun­ ca, apoi cina cu Gideon. S-ar putea s3 ajung tarziu. ’ „Cina? Trebuie sa ma pui la curent.“ Am zambit. „Desigur.“ „M-a sunat Trey.“ Am rasuflat u?urata, ca ?i cum mi-a? fi pnut respirapa. Cred ca, intr-un fel, chiar asta facusem. Nu ii puteam repro?a partenerului lui Cary, cu care era cand impreuna, cand desparpt, ca facuse un pas mare inapoi cand aflase ca tipa la care mergea uneori Cary pentru sex ramasese insarcinatS. Trey avusese diiv totdeauna dificultap in a accepta bisexualitatea lui Cary,

Sylvia Day

Descatu$area

iar acum aparipa unui copilas insemna ca in permanen­ ts avea sS existe o tertS persoana in relatia lor. Nu incSpea nici o indoialfl c& intr-adevSr Cary ar fi trebuit sa i se dedice exclusiv lui Trey fi sS aleagS mai repede, in loc sa-fi pastreze si alte optiuni, insS in^elegeam teama din spatele actiunilor lui Cary. Cunofteam mult prea bine gandurile care ip goneau prin minte cand supraviepiiai unor experience precum cele prin care trecuseram eu fi Cary, dar dadeai totufi peste o persoana fantastica fi care te iubea. Cand era prea frumos pentru a fi adevarat, cum oare ar fi putut sS fie real? II intelegeam fi pe Trey, iar daca acesta ar fi decis sa se retraga din relape, i-af fi respectat decizia. Dar era cel mai bun lucru care i se intamplase lui Cary de mult timp. As fi fost extrem de dezamSgitS daca nu ar fi reus it sa o scoata la capat impreuna. „Ce-a zis?“ „Ip spun cand ne vedem.“ „Cary! Asta e o cruzime." Am apucat sa tree prin turnichetul holului pana sa imi raspunda: „Da, mie imi spui?“ Mi s-a strans inima, cSci nu aveam cum sa interpretez cuvintele lui ca fiind de bun augur. Dandu-ma la o parte pentru a-i lSsa pe alpi sa treaca pe langa mine, i-am scris: „Te iubesc la nebunie, Cary Taylor“. „Si eu te iubesc, fetito.“ -E va! Mama traversa spatiul dintre noi in sandale cu toe delicat, o femeie care nu ar fi avut cum sa nu se facS remarcatS chiar fi in mijlocul mulpmii de oameni ie§ipi in pauza de pranz, care intrau §i ieseau din cladirea Cros­ sfire. La cat era de marunta, Monica Stanton ar fi trebuit sS se piarda in oceanul de costume, dar atragea prea multa aten^ie ca acest lucru sS se intample vreodata.

i harismS. Senzualitate. Fragilitate. Era combinapa I...... care o facuse pe Marilyn Monroe vedeta si care it icprezenta perfect pe mama. ImbrScata intr-o salopeta l b umarin fara maneci, Monica Stanton arSta mult mai Miinrtt ilecat era $i mai increzStoare decat o cunoscusem . ii 1’imterele Cartier incoladte in jurul gatului ?i ale in. In leturilor ei arStau cunoscatorilor c5 era o persoana i ,iii' aprecia luxul. Vcni direct la mine si ma prinse intr-o imbrap^are i ne nva luat prin surprindere: Mama. - E^ti bine? Dandu-se in spate, imi studie fafa. - Poftim? Da. De ce? - M-a sunat tatal tau. -O h . Am privit-o circumspecta. Nu a primit vestea

32

33

prea bine. - Nu, nu prea. I§i impleti brapd cu al meu p am pornit spre iepre. Dar incearcS sa se impace cu gandul. Nu era tocmai pregatit sa renunte la tine. - Fiindca ii amintesc de tine. Pentru tata, mama fusese marea iubire pierduta. Inca o iubea, chiar mai mult dupa mai bine de douazeci de imi de cand se desparpsera. - Prostii, Eva! Semanam intr-o oarecare masura, dar lu e$ti mult mai interesanta. M-a surprins suficient cat sa ma faca sa izbuenese in ras. -G ideon suspne ca sunt interesanta. Ea zambi luminos, facandu-1 pe barbatul care tocmai trecea pe langa ea sa se impiedice in propriile picioare. - Fireste. E cunoscator in materie de femei. Oricat ai fi de superba, ar fi fost nevoie de mai mult decat frumuse^e pentru a-1 determina sa te ia de sope.

34

Sylvia Day

Oprindu-ne langa u?a turnanta, am lasato pe mama s5 iasS prima. Un val de caldura sufocanta m-a izbit din plin cand am iesit dupa ea pe trotuar, f&cand sa-mi apara instant pe piele o pelicula fina de transpirape. In unele momente ma indoiam daca aveam sa mS obi?nuiesc vreodata cu umiditatea, dar o consideram parte din prepil platit pentru a locui In ora?ul pe care il iubeam atat de mult. Primavara fusese superba, ?i la fel ?tiam ca avea sa fie ?i toamna. Momentul perfect din an pentru a-mi reinnoi juramintele fapi de barbatul care era stapan peste inima si sufletul meu. Tocmai ii mulpimeam lui Dumnezeu pentru existenpa aerului condiponat cand barn observat pe ?eful garzilor de corp ale lui Stanton a?teptand pe bordura langa o ma?ina neagra. Benjamin Clancy ma intampina cu un salut relaxat $i tncrezator din cap. Atitudinea lui era perfect profesionala, in vreme ce eu sim^eam o asemenea recuno?tinpi fa(a de el meat imi era greu sa ma abpn sa nu il prind in bra^e ?i sa il sarut. Gideon il omorase pe Nathan pentru a m3 proteja. Clancy se asigurase ca Gideon nu avea sa plateasca niciodata pentru fapta sa. - Salut, i-am spus eu, vazandu-mi zambetul reflectat in ochelarii lui de soare, stil aviator, cu lentile oglinda. - Eva. Ma bucur sa te vad. - Exact la acela?i lucru ma gandeam §i eu. El nu zambi fap?, nu ii statea in fire. Dar i-am simpt oricum zambetul. Mama urea prima, apoi am intrat dupa ea pe bancheta din spate. Chiar inainte ca Clancy sa apuce sa ocoleasca portbagajul ma?inii, mama mea se intoarse spre mine ?i se intinse sa-mi ia mana.

Descatusarea

35

Nii'p face griji pentru tatal tau. Are un temperament l a m fierbinte, dar furia lui nu dureaza niciodata prea m u ll . Nu i?i doreijte decat sa fie sigur ca esti fericita. I am strans bland degetele. $tiu. Dar imi doresc foarte, foarte tare ca tata $i i Jldeon sa se inpdeaga. Sunt doi barbap foarte incapa^anap, scumpo. be n n ciocni din cand in cand. Nu se in?ela. Voiam sa visez la ei doi pnandu-?i rei Iproc companie a?a cum o faceau de obicei barbapi, dlscutAnd afectuos despre sport sau ma?ini, cu toate UHepaturile ?i palmele peste spate date in joaca ?i care Insoveau de regula astfel de interaepuni. Dar trebu|,i sA tnfrunt realitatea, indiferent cum s^ar fi dovedit nccasta a fi. , .„ - Ai dreptate, am admis eu. Sunt amandoi barbap in iout a firea. Vor gasi o solupe. Speram eu. - Fire?te ca da. Oftand, am aruncat o privire pe geamul maiyinii. - Cred ca am gasit o solupe in privinpi lui Corinne Giroux. Se lasa tacerea. -E v a, trebuie sa tf-o scop din cap pe femeia aceea. Gflndindu-te oricat de pupn la ea, ii oferi mai multa pute re decat merita. , - Noi i-am permis sa devina o problema, fiind atat de sec reto? i. M-am uitat din nou la mama. Lumea e teribil de lacoma in tot ce pne de Gideon. E superb, bogat, sexy ?i genial. Oamenii vor sa ?tie totul despre el, dar el si-a pazit intimitatea, ducand-o la asemenea extreme incat nu se ?tie mai nimic despre el. Ceea ce i-a oferit lui Corinne oportunitatea de a scrie o carte despre timpul petrecut cu Gideon. Mama mea imi arunca o privire circumspecta.

36

Sylvia Day

- La ce te gandepi? Scotocind prin po$eta, am scos o tablets mica. - Avem nevoie de mai multe astfel de lucruri. Am intors ecranul, aratandu-i o fotografie cu mine p cu Gideon care fusese fScuta cu doar cateva ore in urmS, in timp ce ne aflam in fapi cladirii Crossfire. Felul in care ma pnea el de ceafa era in acelap timp tandru p posesiv, in timp ce felul in care eu imi ridicam fa{a spre el dezvaluia iubirea p adorarea ce le nutream fapi de el. Mi se intorcea stomacul pe dos vazand un moment atat de intim expus lumii intregi, oferit oamenilor spre a se holba la el, dar trebuia sa tree peste acea senzape. Trebuia sS le ofer mai multe astfel de momente. - E u p Gideon trebuie sa incetam sa ne mai ascundem, i-am explicat eu. Trebuie sS ne lasam vazup. Petrecem prea mult timp inchip. Publicul vrea sa il vada pe celibatarul miliardar care se transforms in sfarpt in Fat'Frumos. Oamenii ip doresc basme, mama, p finaluri fericite. Trebuie sa le ofer oamenilor povestea pe care p-o doresc p fScand acest lucru am s-o pun pe Corinne p cartea ei intro luminS jalnicS. Mama mea ip indreptS umerii. - Asta e o idee oribila. - Ba nu e. - E ingrozitoare, Eva! Nu pop sa dai pe nimic intimitatea capigata cu atata truda. Dac3 alimentezi foamea publicului, nu vei face decat sS o intepipi. Pentru numele lui Dumnezeu, doar nu vrei sa ajungi o prezenpi constants in ziarele de scandal! BSrbia mea s-a inalpit in tro expresie hotarata. -N u se va ajunge la asta. - De ce p-ai asuma riscul? Tonul vocii ei urea p deveni strident. Din cauza lui Corinne Giroux? Cartea ei va aparea p va disparea cat ai clipi, dar tu nu vei mai scSpa vreodatS de atenpe odatS ce te bagi in ea!

Descatu$area

37

Nu te inpdeg. E imposibil sa fii cSsStoritS cu Gide­ on p sS nu atragi atenpa lumii! E mai bine sa preiau eu , onlrolul p sa stabilesc singura contextul. - Exista o diferenpi intre a fi cunoscuta p a deveni tit lui de senzape in TMZ! Am marait in sinea mea. - Cred cS exagerezi cu dramatismul. Ea clatinS din cap. -I p spun, nu e maniera potrivitS de a aborda situapa. Ai vorbit despre asta cu Gideon? Nu mi-1 imaginez ucceptand api ceva. M-am holbat la ea, sincer surprinsS de reaepa ei. M-as li apeptat sS ma suspna total, avand in vedere parerea ei despre importanpi de a face o partida buna p tot ceea ce presupunea acest lucru. Acela a fost momentul in care am vazut teama ce ii impietrise buzele p ii inecase ochii In umbre. - Mama. Am adoptat un ton mai bland, mustrandu-ma in sinea mea cS nu pricepusem mai repede. Nu mai e cazul sS ne facem griji din cauza lui Nathan. Ea mS fixa la randul ei cu privirea. - Nu, consimp ea, catup de pupn linipita. Dar sS vezi tot ce-ai facut vreodata... tot ce-ai spus sau decis, disecat de dragul distraepei oamenilor, e un co?mar in sine. - Nu am sS permit ca alp oameni din lumea asta sa dicteze cum sunt perceputa eu p cSsnicia mea! Ma saturasem sa ma simt ca... o victims. Voiam sS fiu cea care prelua ofensiva. - Eva, nu epi... -O ri imi oferi o alternativS care sa nu presupunS sS stau degeaba cu brapde incrucipte, ori renunp la subiect, mama. Mi-am intors capul. Nu vom ajunge la un acord, iar eu nu am sS mS rSzgandesc fara sa am la dispozipe un alt plan. Ea scoase un sunet de frustrare, apoi tScu.

38

Sylvia Day

Degetele mi s-au flexat sub impulsul de a-i scrie un mesaj lui Gideon pentru a-mi descarca sufletul. Imi spusese candva ca a$ excela la gesdonarea situapilor de crizii. Imi sugerase s& imi pun talentele in slujba Cross Industries, lucrand ca intermediar. De ce sS nu incep in schimb cu ceva mai intirn si mai important?

Capitolul 2 - lar flori? ma intreba Arash Madani pe un ton tarajjUnat, intrand in biroul meu pe uple duble de sticla ce stflteau larg deschise. Avocatul meu principal se apropie de locul in care trundafirii albi ai Evei decorau zona rezervata pentru disi upi. Cerusem sa fie a§ezap pe masup de cafea, direct sub ochii mei. De acolo reupsera s3 imi distraga atentia de la indicatorii de stoc ce se derulau pe peretele de ecrane plate din spatele lor. Bilepdul care insopse florile se afla pe sticla fumurie a biroului meu, iar eu imi faceam de lucru cu el, recitind cuvintele pentru a suta oara. Arash scoase un trandafir din buchet p il duse la nas. - Care e secretul pentru a primi a$a ceva? Eu m-am lasat pe speteaza, remarcand distrat ca purla o cravata verde smarald in aceeap nuanpi a carafelor ornate cu pietre prepoase care decorau barul. Pana la sosirea lui, carafele viu colorate p vaza rope a Evei fusesera singurele pete de culoare in intinderea monocroma a biroului meu. - Femeia potrivita.

40

Sylvia Day

El puse floarea Inapoi In vazS. - DS-i bataie, Cross, r5suce$te-mi cuptul In ranS. - Prefer sS m3 bucur in sinea mea. Ai ceva pentru mine? Apropiindu-se de masa mea de lucru, imi ranji intr-un fel care imi arSta cS ip iubea munca, desi nu ma indoisem nici o clips de acest lucru. Instinctele lui de prSdStor erau aproape la fel de puternic dezvoltate ca ale mele. - Contractul cu Morgan Incepe sS se contureze frumos. Aranjandu-p pantalonii de firms, se instals intrunul din cele douS scaune din fafa biroului meu. Stilul lui era u$or mai ppStor decat ai meu, dar fSrS cusur. Am pus la punct aspectele principale. Mai avem de retusat unele clauze, dar ar trebui sS fim gata sS mergem mai departe sSptSmana viitoare. - Bun. - E$ti genul care nu vorbe$te mult. Pe un ton nepSsStor, ma IntrebS: Ai avea ch efsa iepm weekendul asta? Eu am clStinat din cap. - Eva s-ar putea sS vrea sS iasS. DacS da, am sS incerc sa o fac sS se rSzgandeasca. Arash rase. -Trebuie sS recunosc, mS a?teptam sS te a$ezi la casa ta la un moment dat - top o facem, In cele din urma - , dar am crezut cS imi voi da seama din timp. - La fel p eu. Ceea ce nu era complet adevSrat. Nu mS a$teptasem ca vreodatS sS imi impart viapj cu cineva. Nu negasem niciodatS faptul cS trecutul imi umbrea prezentul, dar inainte de Eva nu simpsem nevoia sS imp3 rt3$esc acel istoric cu nimeni. Nu mai putea fi schimbat, deci ce rost ar fi avut sa il retrSiesc? Ridicandu-mS, m-am dus la unul din cei doi perep realizap integral din sticls care incadrau incSperea

Descatu$area

41

*• " " privit splendoarea urbanS ce se intindea dincolo

di I'l umuri. Nu $tiusem cS Eva era acolo, imi fusese teams chiar P 11 visez cS voi gasi unica persoanS din lume care sS ma •■■cptc p sS iubeascS tot ceea ce pnea de mine. l urn era posibil sS o fi gSsit aici, in Manhattan, exact 1Isdirea pe care o construisem in pofida sfaturilor in­ i' I' pte p asumandu-mi un rise imens? Era prea scumpa, mi se spusese, p deloc necesarS. Dar eu simpsem nevoia ' .1 numele de Cross sS devinS memorabil p menponat inn un alt fel. Tatsl meu tarase numele nostru prin noidli cu il ridicasem pe culmile celei mai importante meU'opole din lume. Nu ai dat absolut nici un semn cS ai fi fost tentat ■I' a$a ceva, zise Arasb din spatele meu. DacS bine pn 'i'lnte, ai agSpit doua femei cand ne-am dat In stamba de ( Unco de Mayo, apoi cateva sSptSmani mai tarziu mi-ai o rtir sS redactez un contract prenuppal nebunesc. Eu am studiat ora$ul, lSsandu-mi ragazul rar de a m3 bucura de perspectiva cuprinzStoare pe care mi-o nsigurau inalpmea $i pozipa biroului meu din cladirea ( 'lossfire. -C an d m-ai $tiut sS aman incheierea unui contract? -U n a e sS ip extinzi portofoliul, cu totul alta sS ip transformi radical via^a peste noapte. Chicoti. Deci care sunt planurile tale, atunci? S3 inaugurezi noua casS de pe plajS? - O idee excelenta. Planul meu era sS-mi due sopa inapoi la Outer Banks. Sa o am doar pentru mine fusese un adevSrat paradis. Momentele mele de fericire supremS erau cand m3 gSseam undeva singur cu ea. Ma revitaliza, m 3 facea sS a$tept cu nerabdare sS trSiesc intr-un fel in care nu o mai facusem niciodatS panS atunci.

42

Sylvia Day

Imi construisem un imperiu mereu cu gandul la trecut. Acum, grade ei, aveam sa continui sa il construiesc pentru viitorul nostru. Becul telefonului de pe birou incepu sa palpaie. Era Scott, pe linia unu. Am apasat butonul, iar vocea lui rasuna in difuzor: - Corinne Giroux se afla la receppe. Suspne ca are nevoie doar de cateva minute pentru a va lasa ceva. Fiind ceva privat, vrea sa vi-1 inmaneze personal. - Fireste c 3 da, interveni Arash. Poate e un alt buchet de flori. Eu i-am aruncat o privire scurta. - E femeia nepotrivita. - Ce bine ar fi dac5 p femeile mele nepotrivite ar arata precum Corinne. - Gande$te-te la asta p in timp ce porne§ti spre recep­ pe ca sa preiei orice o fi adus. El ridica din sprancene. -Serios? Au! - Daca vrea sa vorbim, n-are decat sa vorbeasca direct cu avocatul meu. Arash se ridica in picioare p se indrepta spre u$a. -A m priceput, ?efu\ Am aruncat o privire la ceas. Cinci fara un sfert. - Sunt sigur ca ai auzit asta, Scott, dar ca sa fie clar, se va ocupa Madani de ea. - Da, domnule Cross. Prin peretele de sticla care separa biroul meu de restul etajului, 1-am privit pe Arash cotind dupa col^ *n drum spre receppe, apoi mi-am alungat din minte intreaga poveste. Eva avea sa ni se alature in scurt timp, exact ceea ce a§teptasem sa se intample de cand incepuse ziua de munca. Dar, desigur, nu putea fi atat de u§or.

Descatuearea

43

I '..ni cftteva clipe mai tarziu, o strafulgerare de roi?u ........ . Intrezarita cu colp.il ochiului m-a facut sa imi in,|i. |.i din nou privirea spre spapul de lucru p am vazut-o I„ i orinne venind hotarata spre biroul meu, urmata in,I ..iproape de Arash. Barbia i se inalpi cand imi intalhi privirea. Zambetul ei crispat deveni mai larg, transi ,i itulnd-o dintr-o femeie frumoasa intr-una naucitoare. I'm, am sa o admir a$a cum admiram orice in afara de I , i obiectiv, neutru. Acum ca eram implicat intr-o cisnicie fericita, pu1,'iim 1nfelege pe deplin ce greseala oribila ar fi fost daca in ay fi casatorit cu Corinne. Era regretabil pentru noi nip eft ea refuza sa vada acest lucru. M-am ridicat si am ocolit masa de scris. Privirea p, care am apntit-o atat asupra lui Arash, cat ?i a lui Scott i-a impiedicat pe amandoi sa mai faca vreun pas. I )acft totusi Corinne insista sa aiba de-a face direct cu mine, aveam sa ii ofer o ultima ocazie de a face ceea ce rl’ii corect. Se strecura in biroul meu in varful tocurilor ropi. Kochia fara bretele pe care o purta era de aceeap nuanpa cu pantofii p ii punea in evid en t atat picioarele lungi, dir p pielea alba. Ip purta parul despletit, ?uvi(ele negre iilunecandu-i pe umerii goi. Era opusul absolut al sotiei mele p o replica fidela a tuturor celorlalte femei care l recusera prin viata mea: - Gideon. Sunt sigura ca ip pop g3si cateva minute pentru o prietena veche? Sprijinindu-ma cu spatele de masa de lucru, mi-am incruciijat brat;ele. - $i sa-p fac favoarea de a nu chema paza. Spune ra­ pid ce-ai de spus, Corinne. Ea zambi, dar ochii ei, de culoarea acvamarinelor, erau tri§ti.

44

Aylvia Day

Tinea sub bras o micusa cutie rope. Cand ajunse Ianga mine, Corinne mi-o oferi. - Ce-i asta? am intrebat eu, fara a intinde mana dupa ea. - Astea sunt fotografiile care vor aparea in carte. Am arcuit o spranceana. M-am trezit cedand p acceptand cutia, manat de curiozitate. Nu trecuse prea mult timp de cand fuseseram impreuna, dar aproape nu-mi mai aminteam deloc detaliile. Nu imi ram§sesera decat impresii, momente importante p regrete. Fusesem atat de tanar p periculos de lipsit de conpiitpa de sine. Corinne ip puse p op ta pe masa mea de lucru, mip candu-p mana intr-un gest care facu ca bra^ul sa i se ating& usor de al meu. Prudent, m-am intins p am acponat butonul care controla opacitatea peretelui de sticla. Daca voia sa se dea in spectacol, aveam sa ma asigur ca o lasam fara spectatori. indepartand capacul cutiei, am dat peste o fotografie cu mine si Corinne imbrapsap in fat;a unui foe de tabara. Capul ei era cuibarit in scobitura umarului meu, fata ridicata astfel incat sa pot depune un sarut pe buzele ei. Amintirea m-a asaltat imediat. Facusem o excursie de o zi la casa unui prieten din Hamptons. Vremea fusese racoroasa, de sfarpt de toamna mergand pe iarna. !n poza aratam fericip p indragostip p, intr-un fel, presupun ca a$a p fuseseram. Dar eu refuzasem invitapa de a ramane peste noapte, in ciuda dezamagirii evidente a lui Corinne. Date fiind co?marurile mele, nu puteam sa dorm langa ea. $i nu puteam nici sa i-o trag, dep piam ca era ceea ce i?i dorea, deoarece camera de hotel pe care o rezervasem in acest scop era la kilometri buni distanta. Atat de multe blocaje emoponale. Atat de multe minciuni §i eschivari. Am inspirat adanc p m-am desprins de trecut:

Dcscatu^area

45

|in p Eva ne-am casatorit luna trecuta. i nrinne incremeni. 1'nnftnd cutia pe masa de scris, m-am intins dupa ■m.mphone-ul meu p i-am aratat poza pe care o pneam 11< Itmdalul ecranului - eu p Eva prinp in sarutul care in pecetluise juramintele. Imorcand capul, Corinne ip feri privirea. Apoi baga hi,ma in cutie, rasfoind printre cele cateva fotografii din , .1, 11||teancului pentru a scoate una cu noi doi la plaja. I u stateam cufundat pana la brau in valuri. Corinne 1 1 i Incoladta in jurul meu din fa^a, cu picioarele stranse I ■ lie talia mea, cu brai;ele trecute peste umerii mei §i malnile in parul meu. Capul ii era dat pe spate p radea, liticuria ei radiind din poza. Eu o pneam strans, cu fapi 11,lii nia pentru a o privi. Am vazut recunopin^a in ochii mi-i p uluire. Afecpune. Dorinta. Necunoscatorii ar fi i auit acea poza p ar fi crezut ca era iubire. Acosta fiind p scopul lui Corinne. Eu negam ca mai lublsem vreodata pe cineva inainte de Eva, ceea ce era 11, l icet adevarat. Corinne era hotarata sa imi demoniiiozc ca ma in?elam p voia sa o faca in cel mai public moil posibil. Aplecandu-se in fa^a, studie poza, apoi pe mine. Speranfa ei era palpabila, ca p cum s-ar fi apeptat sa ma loveasca brusc o revelape monumentala. Ip facu de IIu rn cu lanpp>rul de la gat p mi-am dat seama ca era unui pe care i-l oferisem eu, o micupi inima de aur pe un Inn? simplu. Ce mama naibii! Nici macar nu mai ;ineam minte l ine facuse nenorocita de poza sau unde ne aflam in inomentul acela p nici nu conta. - Ce crezi ca vei demonstra prin aceste poze, Corinne? Am fost impreuna. S-a terminat. Tu te-ai casatorit, iar m um am facut-o p eu. Nu a mai ramas nimic.

Sylvia Day

Dcscatufarea

-A tu n ci de ce ip sare atat de tare {andara? Nu efti indiferent, Gideon. -N u , sunt iritat. Pozele astea nu fac decat sa ma de­ termine sa apreciez fi mai mult ceea ce exista intre mine fi Eva. $i faptul ca stiu ca o vor rani nu ma face catufi de pupn sentimental in privinfa trecutului. E ultima data cand ne luam adio, Corinne. I-am suspnut privirea, avand grija sa vada cat eram de hotarat. Daca mai vii pe aici, cei de la paza nu te vor lasa sa intri. -N u voi mai veni. Va trebui sa... Telefonul imi semnaliza tin apel de la Scott fi am ridicat receptorul: -D a? - A venit domnifoara Tramell sa va vada. M-am aplecat din nou peste masa de lucru, apAsand butonul care deschidea ufile. O clipa mai tarziu Eva intra. Avea sa vina vreodata fi ziua in care sa o vad fi sa nu simt pamantul fugindu-mi de sub picioare? Ea se opri brusc, oferindu-mi placerea de a o studia indelung. Eva era blonda natural, cu fuvpe palide incadrand o fapi delicata fi accentuandu-i ochii cenufii ca norii de furtuna, ochi in care as fi putut sa ma pierd ore intregi - dupa cum o fi facusem. Era mica de inalpme, dar cu rotunjimi periculos de.placute, cu un corp moale pe care era delicios sa il rostogolefti in asternuturi. Poate ca a? fi considerat-o de o frumusete angelica daca nu ar fi existat acea senzualitate desavarfita care ma facea intotdeauna sa ma gandesc fi sa poftesc la o partida de sex pervers de brutala. Fara voia mea, mintea mi-a fost inundata de amintirea parfumului ei fi de felul cum o simtisem sub mainile mele. Rasul gutural care imi starnea bucuria fi mania apriga fi iute care ma doborau la pamant erau amintiri viscerale. Totul in mine se trezea vibrand la viapi, intr-o

■ (plozie de energie fi conftiinpi de sine pe care nu o inlmteam decat atunci cand eram cu ea. Corinne vorbi prima: - Buna, Eva. M-am enervat. Nevoia de a apara fi a proteja cel mai ip pre( lucru din viata mea se dovedi mai puternica ■let At orice alt gand. 1ndreptandu-ma, am aruncat poza inapoi in cutie fi in am dus la sopa mea. Fata de Corinne, era imbracata i iiminte, intro fusta neagra cu dungi subpri fi o bluza . Ic inatase fara maneci care scanteia ca o perla. Valul de i lldura care m-a napadit a fost suficient pentru a-mi a ra­ ta care dintre femei era mai sexy. Eva. Acum fi pentru totdeauna. Atracpa pe care o simteam m-a purtat pana in celalalt i upAt al incAperii cu pafi mari fi rapizi. Ingerul meu. Nu am rostit cuvintele cu voce tare, nu voiam sa le imda Corinne. Dar imi dadeam seama ca Eva le simpse. I am luat mana fi am simpt o furnicatura de intelegcre profunda care m-a facut sa io strang mai tare. Ea se intoarse sa priveasca dincolo de mine fi sa ia act ilc prezenta femeii care nu putea rivaliza cu ea. -C orinne. Eu nu m-am intors sa o privesc. -Trebuie sa fug, rosti Corinne din spatele meu. Copi lie astea ip raman pe, Gideon. Incapabil sa imi iau ochii de la Eva, i-am aruncat pes-

46

47

tc umar: - Ia-le cu tine. Nu le vreau. -A r trebui sa te uip peste ele pana la capat, replica ca, apropiindu-se. - De ce? Iritat, i-am aruncat o privire lui Corinne care se oprise langa noi. Daca ma va interesa vreodata sa le vAd, pot oricand sa ip rasfoiesc cartea.

48

Sylvia Day Zambetul ei deveni crispat. - La revedere, Eva. Gideon.

Dupa ce Corinne a ie?it, eu am fScut incS un pas spre sopa mea, anuland ?i mica d istan t rSmasS Intre noi. I-am luat 5i cealaltS mans, aplecandu-mS spre ea sS 11 inhalez parfumul. M-a cuprins o senzape de calm. -M a bucur ca ai venit, am ?optit eu, cu buzele lipite

Cary repovesti totul, privirea alunecandu-i ocazional spre Angus ?i Raul, care ajteptau in picioare nu departe de noi.

il a d f “ncat PriTirea a» ' 1 u aauc pe Angus. Explica-mi.

- Asta-i tot, incheie el. Nu v3 supArati, baiep, dar pa­ red ° fopa exagerat de mare pentru o ro$catA care nu cred c3 are mai mult de cincizeci $i cinci de kilograme cu tot cu haine. Eu a? fi estimat greutatea lui Anne pe la ?aizeci de kilograme, dar era prea pupn relevant. - Paza bunA trece primejdia rea, am spus eu.

dar M

p erfccT p e S ,‘fa spulbera " T &CUt 53 rM ' “ “ « « perrect pentru tensiunea.

cerut sa dovedit

~ C. T a? fi PUtUt St1 ma ab*in cand Ia?i impresia ca tocmai faceai striptease cand te-am sunat? - ro t sa termin aici.

84

Sylvia Day

DescaLusarea

Cary imi arunca o privire. - Ce poate s i facS? Serios. De ce sunteti top atat de neliniftip? Gideon se foi agitat. -A m avut o... aventura. Nu e cuvantul potrivit. Nu a ie§it bine. -I-ai tras-o, rosti Cary fara menajamente. De-atata mi-am dat $i eu seama. - I-a tras-o de nu s-a v&zut, am explicat eu, venind mai aproape pentru a putea s5 imi sprijin mana pe urnSrul lui Gideon. Imi sustineam sopil, de?i nu puteam fi de acord cu ceea ce facuse. Si, la drept vorbind, acea parte din mine care era obsedata de Gideon o compatimea pe Anne. Existasera unele momente in care crezusem ca il pierdusem pe Gideon pentru totdeauna ?i incepusem sa imi pierd si eu pupn minple. Chiar §i a$a, ea era periculoasa intr-un fel in care eu nu a? fi putut fi vreodata, iar amenintarea se indrepta asupra oamenilor pe care ii iubeam. -N u tolereaza prea bine faptul ca Gideon e acum cu mine. -Poftim? Te referi la chestii ca in filmul Atractie fatala’ - Ei bine, ea e psiholog, deci ar fi mai corect sa spunem ca e o combinatie intre Atractie fatala §i Instinct primar. E ca un maraton cu Michael Douglas ascuns sub masca unei femei. -N u glumi, Eva, spuse Gideon incordat. - Cine glume^te? i-am aruncat eu. Cary a vazut-o cu peruca aia lunga pe care a purtat-o la cina. Ma gandesc ca a vrut ca el s-o recunoasca, pentru a putea sa schimbe cateva vorbe cu el. Cary pufni in ras:

- Deci ii lipse^te o doaga. Ce vrei sa fac? Sa te anun^ daca mai dau peste ea? - Vreau sa fii pazit de g3rzi de corp, am spus eu. Gideon incuviinpa din cap. - De acord. -U au ! Cary i$i frectiona obrazul, umbrit de inceputill de barba de dupa-amiaza. Sunteti pu§i pe treburi serioase cu povestea asta. - Tu ai destule pe cap, i-am amintit eu. Daca Anne urmare$te ceva anume, nu-p lipse$te sa te complici ?i cu asta. Buzele lui se curbara intr-un zambet stramb. - Nu pot sa te contrazic. - O s8 ne ocupam noi, interveni Angus. Raul incuviin^a din cap, apoi ambii barbati parasira apartamentul. Gideon ramase cu noi. Cary i?i plimba privirea de la mine la el, apoi se ridica in picioare. -N u cred ca voi doi mai aveti nevoie de mine, a§a ca ma retrag. Vorbim dimineata, mi-a spus mie, inainte de a porni vioi pe coridor, indreptandu-se spre dormitorul lui. - Esti ingrijorat? 1-am intrebat eu pe Gideon cand am ramas singuri. - E$ti tu. Asta e suficient. M-am a^ezat pe canapea exact in fata lui. -N u e neaparat ingrijorare. Mai degraba curiozitate. Ce crede ca poate obtine folosindu-se de Cary? Gideon ofta obosit. - Incearca doar sa te dea peste cap, Eva. Atata tot. - Eu nu cred. S-a exprimat foarte concret in comentariile pe care mi le-a facut la cina aceea, avertizandu-ma sa stau departe de tine. Ca si cum nu te-a? cunoa§te $i nu te-a? mai vrea daca te-as cunoa^te.

85

86

Sylvia Day

Obrazul i se crispa, p mi-am dat seama ca atinsesem o coarda sensibila. Nu imi impartapse niciodata cu adevarat ce discutasera cand se dusese el la cabinetul ei. Era posibil ca ea sa ii fi spus p lui ceva similar. -A m de gand sa discut cu Anne, 1-am anunpit eu. Gideon ma strapunse cu privirea de gheapi a ochilor lui albapri. - In nici un caz. Am ras incet. Bietul meu sop Era atat de obi^nuit ca tot ceea ce spunea el sa fie lege, iar acum alesese s3 ip ia de sope o femeie ca mine. - $tiu ca am vorbit despre multe in cursul relatiei noastre, dar printre toate astea am discutat si despre a lucra in echipa. ~$i sunt dispus sa o fac, replica el netulburat, dar Anne nu e un punct de pornire potrivit. Nu pop aborda raponal o persoana care e complet iraponala. - Eu nu vreau sa o abordez raponal, asule. Se leaga de prietenii mei p considera ca sunt un punct slab pentru tine. Trebuie s3 afle ca nu sunt neajutorata, p ca daca te ataca pe tine ne ataca pe amandoi. -A n n e e problema mea. Ma ocup eu de ea. - Daca tu ai o problema, Gideon, e p problema mea. Asculta-ma. Operapunea „Gideva“ e in plina desfapirare acum. Lipsa mea de acpune nu face decat sa inrauta^easca situapa cu Anne. M-am aplecat in fapi. Ea ip imagineaza c3 fie piu ce se petrece, dar sunt prea slaba pentru a lua masuri, fie imi ascunzi tu totul, ceea ce sugereaza c 3 sunt prea slaba pentru a face fapi situapei. Oricum ar fi, faci din mine o pnta p nu ai vrea sa se intample asta. -N -ai de unde sa pii ce ip imagineaza ea, rosti el tensionat. - Lucrurile sunt cam sucite in treaba asta, cu siguranta. Dar e femeie. Crede-ma, are nevoie sa afle ca am p eu gheare p sunt dispusa sa le folosesc.

Descatu$area

87

El ma privi cu ochii ingustap. - Ce i-ai spune? O u§oar3 tresarire de triumf m-a facut sa imi inabu? un zambet. - Sincer, cred ca e suficient daca apar la un moment dat undeva unde nu se apeapta. Ca intro ambuscada, cum ar veni. Asta o s o zdruncine pupn, sa ma gaseasca stand la panda. Va trece in defensiva sau va trece la atac? Vom invata ceva din reacpa ei p avem nevoie de asta. Gideon clatina din cap. - Nu imi place. -N ici nu ma apeptam sa-p placa. Mi-am intins picioarele intre ale lui. Dar pii c3 am dreptate. Nu strategia mea e ceea ce te sacaie, Gideon. Mai degraba faptul ca trecutul tau refuza sa ramana in urma, iar tu nu vrei sa imi stea in gat. -V a ramane in urma, Eva. Lasa-ma pe mine sa m i ocup de asta. - Trebuie sa privepi situapa dintro perspectiva mai analitica. Fac parte din echipa ta, la fel ca Angus p Raul, doar ca, evident, nu ip sunt angajata p in mod cert nu depind de tine - sunt partenera ta de viapl. Nu mai epi doar tu, Gideon Cross. Nici macar doar Gideon Cross p sopa. Suntem impreuna Gideon p Eva Cross, p trebuie sa ma lap sa ma ridic la inalpmea noului nostru statut. El se apleca in fapi, fixandu-ma cu o privire fierbinte p intensa. - Nu ai nimic de demonstrat nimanui. -C h ia r a?a? Fiindca eu am impresia ca trebuie sa-p demonstrez ceva pe. Daca nu consideri ca sunt suficient de puternica... -E v a . Palmele lui Gideon se inchisera peste partea din spate a genunchilor mei, tragandu-ma mai aproape. Epi cea mai puternica femeie pe care o cunosc.

88

Sylvia Day

Rostise cuvintele, dar imi dsdeam seama c 3 nu fusesera cu adevSrat sincere. Nu a?a cum aveam eu nevoie s3 fie. El m3 vedea ca pe o supraviepiitoare, nu ca pe o luptStoare. -A tu n ci inceteazS s3-p mai faci griji, am replicat eu, ?i lasa-m3 s3 fac ce am de facut. - Nu sunt de acord c3 ai avea ceva de fScut. -A tu n ci va trebui s3 accepti c3 nu suntem de acord. M-am sprijinit de el, drapandu-mi brafele pe dup3 umerii lui lap $i apSsandu-mi buzele pe colpil gurii lui severe. - Ingera?... - C a s3 fie clar, nu ip ceream permisiunea, Gideon. Doar te informam ce fac. Pop fie s3 participi, fie s3 te dai la o parte - tu alegi. El scoase un sunet de frustrate. - Unde e compromisul pe care insi?ti mereu? Dandu-ma in spate, i-am aruncat o privire. -Com prom isul e s3 m3 la$i s3 incerc a?a cum vreau eu de data asta. Daca nu funcponeaza, vom incerca in felul tau data viitoare. - Mulpimesc.

- Nu fi a?a. Vom sta ?i vom pune impreun3 la punct detaliile logistice privind locul $i momentul. Vom avea nevoie de Raul pentru a ne informa in privinpi rutinei ei zilnice. Prin definite, o ambuscada e ceva neasteptat, ar ar trebui totu?i s3 se intample undeva unde ea se simte confortabil $i in siguranpy S3 o zdruncine zdravSn. Am ridicat din umeri. Ea a stabilit regulile. Noi doar ii urmam exemplul. Gideon inspir3 adanc ?i prelung. Aproape ca il vedeam gandind, mintea lui agila incercand s3 g3seasc3 o solute pentru a obfine rezultatul pe care ?i-l dorea. A^a c3 i-am distras atenfia:

DescaLu^area

89

- Tii minte azi-diminea^a, cand ti-am promis c3 iti voi explica de ce am decis sa le spun pSrintilor mei despre c3s3toria noastra? Atentia lui se indrepta instant asupra mea, privirea devenindu-i concentrata si alert3. - Fireste. -$ tiu ca ai avut nevoie de mult curaj pentru a-i spu­ in' doctorului Petersen despre Hugh, mai ales avand in vedere ce parere ai tu despre psihologi. $i cine ar fi putut s3 il invinovafeasca pentru acea Iipsa de incredere? Hugh apSruse in viap lui Gideon sub masca unui ajutor terapeutic ?i se dovedise a fi de fapt un abuzator. -T u m-ai inspirat s3 fiu la fel de curajoasa. Tr 3saturile lui superbe se inmuiar3 intr-o expresie de tandre^e. -Azi am auzit cantecul acela, imi murmura el, aducandu-mi aminte de momentul cand ii cantasem imnul Sarei Bareilles. I-am zambit. - Aveai nevoie ca eu sa ii spun, imi zise el incet. Cuvintele fuseser3 formulate ca intr-o afirmape, dar puse de fapt ca intrebare. - Da, a§a e, Mai mult, §i Gideon avusese nevoie de acest lucru. Abuzul sexual era o experienta privata ?i personala, dar, intr-un fel, trebuia sa i se dea glas. Nu era un secret murdar §i ru.pnos de indesat intr-o cutie. Era un adev3r urat, iar adevarurile - prin natura lor - aveau nevoie s3 fie date la iveal3. - Iar tu ai nevoie sa o infrunti pe Anne. Eu am ridicat din sprancene. - La drept vorbind, nu incercam s3 intorc din nou conversapa spre asta, dar da... asa e. De data aceasta Gideon incuviinta din cap.

Sylvia Day

Descatu^area

- In regula. O sa ne descurcSm. Mi-am permis sa ma rasfat cu un gest de triumf in mintea mea. Unu-zero pen­ tru Gideva. Spuneai $i ca exista ceva ce ip doresti chiar mai mult decat a face sex cu mine, imi aminti el sec, expresia din ochii lui acuzandu-ma c5 minteam. - Ei bine, nu a? pune problema chiar asa. Mi-am trecut degetele prin parul lui. Sa mi-o trag cu tine e efectiv activitatea mea favorita. Din toate timpurile. El ranji. -D ar? - O sa crezi ca sunt caraghioasa. - Voi crede oricum ca esti sexy. L-am sarutat pentru acele cuvinte. - L a liceu, majoritatea fetelor pe care le cun 05team aveau prieteni. $tii cum e, furtuni hormonale §i povepi de dragoste epice. - Asa am auzit, raspunse el ironic. Cuvintele mi s-au poticnit in gat. Ce prostie din partea mea sa uit cat de greu trebuie sa fi fost pentru Gideon! El nu avusese pe nimeni pana nu o cunoscuse pe Corinne la facilitate, fiind prea traumatizat de abuzurile lui Hugh pentru a se bucura de angoasele normale ale pove$tilor de dragoste adolescentine la care ma gandeam eu. - Ingeras? Am injurat in sinea mea. - Las-o balta. E patetic. -$ tii ca asta nu o sa tina. -N ici m3car de data asta? -N u . - Te rog? El clatina din cap. - Zi tot. Eu am strambat din nas.

-B in e. Adolescentii povestesc la telefon ore intregi liindca au ?coala si pSrinti ?i nu pot fi impreuna. Fetele l$i petrec toata noaptea discutand cu iubipi lor despre... orice. Eu nu am avut niciodata parte de a?a ceva. Nu am avut niciodata... Mi-am inabu§it stanjeneala. Nu am avut niciodata un astfel de prieten. Nu era nevoie sa explic. Gideon §tia cum fusesem. Cum sexul fusese la un moment dat felul meu sucit de a ma simti iubita. Tipii cu care mi-o trasesem nu ma sunasera. Nici inainte, nici dupa. - In fine, am incheiat eu cu vocea ragupta. Imi trecuse prin minte ca am putea sa ne bucuram de asta deocamdata... cat a?teptam. Telefoane pana tarziu in noapte, discu^ii purtate doar de dragul de a ne auzi unul altuia vocea. Gideon ma fixa cu privirea. -Suna mai bine in mintea mea, am bombanit eu. Gideon ramase tacut timp de o clipa prelunga. Apoi ma saruta. Apasat. Eram inca ametita de sarut cand se desprinse de mine $i imi vorbi cu o voce considerabil ragu^ita: - E u sunt acel tip pentru tine, Eva. Mi s-a pus un nod in gat. - Fiecare punct de cotitura. Fiecare rit de trecere... Totul. Mi-a §ters lacrima care mi se scurgea din coltul ochiului. Si tu e§ti fata aceea pentru mine. - Doamne! Am ras cu lacrimi in glas. Te iubesc atat ile mult. Gideon imi zambi. - O sa ma due acasa acum, fiindca asta e ceea ce ip doresti. Iar tu o s3 ma suni §i o sa-mi spui asta din nou, fiindca asta e ceea ce imi doresc eu. - De acord.

90

91

Sylvia Day

Descalu^area

M-am trezit inaintea alarmei a doua zi. RSmanand in pat cateva minute, mi-am lasat creierul sa se trezeasca atat cat avea de gand sa o fac3 fara cafea. M-am format sa ma concentrez pe faptul ca era inceputul ultimei mele zileja locul de munca.

cu in panourile publicitare care il infa^au §i care imbracau chio?curi de telefoane si statu de autobuz de pesl:e tot din ora?. -Traducere: Sa p-1 fac eu. Desigur. Prietenul meu cel mai bun se apuca de treaba, periindu-mi expert parul si rasucindu-1 intr-un coc subtire ?i elegant. - A fost destul de intensa experien{a de noaptea irecuta, spuse el, dupa ce i?i scoase ?i ultima agrafa de par din gura. Sa m3 trezesc in sufragerie cu atatea costu­ me negre. Privirea mea a intalnit-o pe a lui in oglinda. -T rei costume. -D ou a costume ?i Gideon, imi replica el, care e suficient el singur sa umple o camera. Nu il puteam contrazice in aceasta privinta. Cary imi arunca zambetul lui ultraluminos. -D aca prinde cineva de veste c3 am propria garda de corp, vor crede fie ca sunt mai important decat ?tiau ei, fie ca am un sim^ exagerat al propriei importance. Ambele fiind explicapi valabile. Ridicandu-ma in picioare, m-am inal^at pe varfuri ?i 1-am sarutat pe obraz. -N ici macar nu vei ?ti ca sunt prin preajma. Vor fi superdiscreti. - Pun pariu ca pot sa ii identific. - Pe cinci dolari, am spus eu, trecand pe langa el pen­ tru a-mi lua o pereche de pantofi din dormitor. - Poftim? Ce-ai zice de cinci sute, doamna Cross? -H a ! Mi-am inhacat telefonul cand acesta a sunat, anunCandu-ma ca aveam un mesaj nou. Gideon tocmai urea. -D e ce nu a ramas peste noapte? I-am raspuns peste umar, ie?ind in graba pe coridor: - Practicam abstinenta pana la casatorie.

92

In mod surprinzator, eram mai mult decat incan­ tata de idee. Ma sim^eam... nerabdatoare. Chiar era timpul sa ma scutur pupn de monotonie. Iar acum urma intrebarea cu adevarat importanta: Ce sa port? M-am dat jos din pat ?i m-am dus la dulap. Dupa ce am rasfoit cam toate hainele pe care le aveam, m-am oprit asupra unei rochii-tunica verde smarald, care avea un decolteu ?i un tiv asimetric. Dezvaluia ceva mai mult din piciorul meu decat a? fi ales in mod normal pentru o finuta de munca, dar de ce sa inchei la fel cum incepusent? De ce sa nu profit de ocazie pentru a face trecerea de la trecut la viitor? Azi era ultima zi a Evei Tfamell. De luni avea sa i?i faca debutul Eva Cross. Mi-o puteam imagina. Miniona ?i blonda, in contrast cu silueta inalta ?i intunecata a sofului ei, dar la fel de primejdioasa ca el, intr-un mod foarte similar. Sau poate c3 nu. Eventual a? fi putut pune accentul pe diferen^e. Laturi opuse ale aceleia?i lame taioase... Aruncand o ultima privire in oglinda mea cu picior, am pornit spre baie pentru a ma machia. La scurt timp dupa aceea, Cary baga capul pe u?a. $i fluiera admirativ. - Arafi bine, papula. -Mulfumesc. Mi-am pus pensula pentru ruj lichid inapoi in suport. Pot sa te conving sa ma aju{i s3-mi fac un coc? Cary intra vesel, imbracat doar intr-o pereche de boxeri Grey Isles, aratand in foarte mare masura la fel

93

94

Descatu$area

Sylvia Day

- Ip bap naibii joc de mine? Pasii lungi ai lui Cary m-au ajuns cu u?urinpi din urma, chiar daca el mersese agale, iar eu ma grabisem. Credeam ca perioada lunii de rniere dureaza mai mult de atat. Nu e tipic pentru major titatea soplor sa aiba parte de cel pupn capva ani inainte sa li se taie porpa? -T aci, Cary! Mi-am luat peseta p am deschis usa tn forpL De cealalta parte a acesteia se afla Gideon, cu mana ridicata p cheia pregatita. - Ingera$. Cary se intinse pe dupa mine p deschise u?a mai larg. - Imi pare r3u pentru tine, omule. Cum i-ai pus inelul pe degete, pac, ea p-a inchis picioarele. -C ary ! L-am privit furioasa. Ip dau un pumn. -C in e o sa-p faca bagajele pentru diseara daca faci asta? Ma cuno$tea mult prea bine. Nu-p face griji, feti^o, voi fi gata p cu bagajul tau, p cu al meu. I,si indrepta privirea spre Gideon. Nu te pot ajuta, ma tern. Stai pana o s o vezi in costumul de baie La Perla albastru pe care i-1 pun in geanta. Boa$eIe tale vor fi de aceeap culoare. - $ i eu o sa-p dau un pumn, rosti Gideon taraganat. Vei avea vanatai de aceeap culoare. Cary ma imbranci uijor peste prag p tranti u$a in urma mea. Era aproape amiaza cand Mark se apleca peste peretele separeului meu p imi darui zambetul lui stramb. - E$ti gata pentru ultimul nostru pranz la munca? Eu mi-am inclestat o mana in dreptul inimii. - Ma omori. - Cu mare drag p-a§ da inapoi demisia. Clatinand din cap, m-am ridicat, lasandu-mi privirea sa alunece peste biroul meu. Inca nu imi stransesem cele

95

, Aieva lucruri personale. Cand se facea ora cinci, ma , iicptam sa am un sentiment de finalitate. Dar deocam,ia nu eram complet pregatita sa renunt; la pretenpile i , m le asupra acelui birou p la visul pe care il reprezen-

1into cSndva.

- Vom mai lua p altadata pranzul. Mi-am scos po?eta t|ln sertar p am pomit cu el spre lifturi. Nu te las sa scapi Eram pregatita sa ii fac cu mana lui Megumi cand pe langa receppe, dar ea plecase deja la pranz, Inc persoana care o inlocuia era ocupata sa raspunda

1receam

la telefoane. . Avea sa imi lipseasca sa ii vad pe ea, pe Will $1 pe Mark in fiecare zi a saptamanii de munca. Ei akatuiau propria mea bucapca din New York, o parte din viapi mea care imi aparpnea in exclusivitate. Era inca un lucm la care ma temeam ca urma sa renunt odata ce imi pftraseam locul de munca - cercul meu social personal. Aveam sa fac eforturi considerable pentru a-mi pastra prietenii, desigur. Aveam sa imi fac timp pentru a-i suna ?i a planifica activitap pe care sa le facem impreuna, dar §tiam cum decurgeau lucrurile - trecusera deja cateva luni de cand nu mai luasem legatura cu amicu mei din San Diego. Iar viapi mea nu avea sa mai semene cu cea a prietenilor mei. Obiectivele noastre, visurile 51 provocarile aveau sa fie cat se poate de diferite. _ In liftul in care am urcat eu p Mark nu se aflau ilecat alte cateva persoane, dar spapul se umplu rapid pe masura ce a oprit ?i la alte etaje. Mi-am notat in minte sa 11 cer lui Gideon una dintre cheile lui magice de lift care ii permiteau sa urce §i sa coboare fara intrerupen in fond, intenponam sa tree in continuare pe La ciadirea Crossfire, dear ca destinapa mea avea sa fie la un alt etaj.

96

Sylvia Day

Cum ramane cu tine .7 am intrebat eu, apropiindu-ma de el pentru a face loc ?i altora. Ai decis d a j ramai sau pled .7 El dadu din cap ?i i?i Indesa mainile in buzunarele pantalonilor: -M a iau dupa tine. . Ml'am dat seama din expresia barbiei lui ca era ferm in privin(a deciziei. - Asta e grozav, Mark. Felicitari. Am coborat din lift la parter ?i am trecut de turnichetele de securitate. -A m discutat cu Steven, continua el in timp ce traversam marmura cu vini5oare aurii a holului de la intrare. Sa te angajez pe tine a fost un pas important pen­ tru mine. A fost un semn ca, profesional, ma indreptam in direcfia potrivita. - Nu incape indoiala in privinfa asta. El zambi. depane * ^

6

^ SCmn " C dmpul S& merg mai

Mark inn facu semn sa tree eu prima prin usa turnanta. Am simfit fierbinteala soarelui chiar inainte sa termin rotapa care m-a scos in strada. Nu mai aveam rabdare sa vina toamna. De-abia a?teptam schimbarea anotimpului. Mi se parea corect sa existe ?i o schimbare extenoara care sa o marcheze pe cea care se petrecea in interiorul meu. Privirea nn-a alunecat peste limuzina neagra si eleganta a lu. Gideon, parcata langa bordura, apoi m-am mtors cu fafa spre ?eful meu cand acesta mi s-a alaturat pe trotuar. - Unde mergem .7 Mark imi arunca o privire amuzata inainte de a incepe sa caute un taxi disponibil in marea vasta de masini - t o surpriza.

De«caLur pe ale mele. -Putem face asta. Doar incearca. Avearn de ales? - Dac3 incepe sa te scoata din rump, continua ea, lmagineaza-p vreo chestie teribil de perversa pe care vrei sa mi-o faci in noaptea nunpi drept razbunare. Degetele mele se infipsera in carnea ei. Imi era rupne sa recunosc ca sexul cu sopa mea - chiar p gandul de a face sex cu sopa mea - devenea instant o prioritate in fapi a aproape orice. - Pop chiar sa-mi descrii in mesaje toate planurile tale pacatoase, mi-a sugerat ea. Sa ma faci s3 sufar p eu. - Pastreaza-p telefonul la tine. ~ maleBc. Se apleca p ip apdsa buzele peste ale mele intr-un sarut scurt p dulce. Epi atat de u?or de mbit, Gideon. Chiar p atunci cand epi imposibil. Intr-o buna zi ai s3 intelegi. Am ignorat cuvintele ei. Ceea ce conta era sa o vad pe ea, sa piu ca era acolo langa mine chiar p dupa ce dadeam grav cu bata in balta. Gina a fost o masa simpla - salata p spaghete. Moni­ ca a gatit p a servit, iar Eva a radiat. Vinul a curs liber, sticla dupa sticla fiind deschisa p golita. Toata lumea s-a relaxat. A ras. Chiar p eu. Prezenta lui Lacey se dovedi o distragere bine-venita. Era cea mai noua membra a grupului p avea parte

Descatusarea

115

de cea mai mare atenpe. Ceea ce mi-a Iasat putin spapu n,1 respir. $i, pe masura ce se scurgea timpul, Eva devenea lot mai rope la fata p cu ochii scanteietori sub efectul ulcoolului. §i-a tras scaunul tot mai aproape e al meu pflna a ajuns lipita de coastele mele, cu tot corpul moale p cald. Pe sub masa mainile p picioarele ei erau ocupate, ulingandu-ma frecvent. Vocea i-a devenit mai ragupta, rflsul mai plin de dorinta. Eva imi marturisise la un mo­ ment dat ca alcoolul o facea sa se excite, dar chiar p fara n pi acest lucru a? fi recunoscut oricand semnele. Se apropia de ora doua noaptea cand cascatul lui Lacey ne-a facut pe topi sa ne gandim sa punem capat noppi. Monica ne-a condus pana la scari. - Lucrurile voastre se afla deja in camera voastra, spuse ea, adresandu-ni-se atat Evei, cat p mie. Haidep sa pornim de la premisa ca vom dormi pana tarziu p ne vom intalni la un pranz luat devreme.

- Aaa... Sopa mea se incrunta. Am prins-o de cot. In mod evident Eva nu se gandise ca urma sa imparpm o camera p un pat, insa acest fapt inevitabil fusese aproape in permanenta prezent in mintea mea. - Mulpimim, Monica. Ne vedem mai tarziu, tot azi. Ea rase p imi prinse fata in maini, sarutandu-ma pe obraz. -S u n t atat de fericita, Gideon. Epi exact ceea ce ii trebuie Evei. Eu am reupt sa zambesc, conpient ca sentimentele ei s-ar fi schimbat daca ar fi piut exact cat de periculos era pentru fiica ei sa imparta patul cu un barbat ale carui co^maruri violente presupuneau un rise serios de rAnire. Eu p Eva am inceput sa urcam scarile.

116

Sylvia Day -G ideon... Eu am Intrerupt-o: - Unde mergem? Ea fmi arunca o privire piezi$a. - Pan3 sus.

Camera Evei se afla intr-adevar la ultimul nivel, ocupand In intregime spapul a ceea ce fusese candva, cel mai probabil, un pod mare. Acoperi$ul inclinat p jos asigura un plafon de o inalpme confortabila p probabil oferea o priveli$te impresionanta spre Long Island Sound la lumina zilei. Patul uria? se afla In mijlocul camerei, indreptat spre peretele de geamuri. Tablia de alama a acestuia forma un fel de zid desparptor scund, de spatele caruia era lipita o canapea care alcatuia o mica zona de relaxare. Baia integrata umplea cealalta parte a spapului. Eva se intoarse spre mine. - Cum o sa funcponeze asta? - Lasa-ma pe mine sa imi bat capul cu asta. Eu eram obi$nuit sa imi fac griji in privinpi posibilitapi de a impSrp patul cu sopa mea; era ceva ce faceam zilnic. Dintre toate lucrurile care puneau in pericol relapa noastra, parasomnia mea sexuala atipica - a?a cum o numea doctorul Petersen - se afla In capul listei. Nu aveam cum sa ma apar in fapi minpi mele sucite atunci cand dormeam. In nopple agitate eram un pericol fizic pentru cei pe care ii iubeam cel mai mult. Eva ip incruci$a brapde. - Nu piu de ce am impresia ca nu e?ti la fel de interesat ca mine sa a?tepp pana la nunta. M-am holbat la ea, dandu-mi seama ca ne gandeam la doua lucruri complet diferite. - Ma culc pe canapea. -T e culci cu mine pe canapea, adica. Ai...

Descatu^area

117

- Ti-a$ trage-o acolo, daca a? avea ocazia, am spus eu i< nsionat, dar nu dorm cu tine. Deschise gura sa imi dea replica, dar o inchise la loc i And intelese. -O h .

Intreaga ei dispozipe se transforma. Sfidarea din ocliii p din vocea ei se schimbara intr-o prudenpl calma. Ma omora sa vad acest lucru, sa stiu ca puteam fi sursa unei asemenea nefericiri in viata ei. $i totup eram prea egoist pentru a-i intoarce spatele. Intr-o buna zi familia ei urma sa inpdeaga acest lucru despre mine p avea sa ma urasca. lritat, mi-am cautat geanta de voiaj p am gasit-o pe tin raft pentru bagaje aflat langa baie. M-am dus la ea, Minpnd nevoia s3 fac altceva in afara de a vedea dezamagirea p regretul Evei. - Nu vreau sa dormi pe canapea, striga ea din urma tnea. - Nu intenponam sa dorm. Mi-am luat trusa de toaleta p am intrat in baie. Luminile se aprinsera imediat ce am intrat, dezvaluind o rhiuveta cu picior p o cada neincastrata. Am deschis tolrinetele la cabina de du$ din sticla float S si m-am dezIirftcat de cama?a. U?a se deschise p Eva intra. Eu i-am aruncat o privlre, oprindu-ma cu mana pe fermoarul pantalonilor port. Privirea ei aprinsa ma masura din cap pana in picioare, fara a rata nimic, atingandu-ma peste tot. Inspira adanc. - Trebuie sa vorbim. Eram excitat de admirapa ei p furios de propriile mele cusururi; o discupe era ultimul lucru de care a§ fi avut nevoie. - Du-te la culcare, Eva. - Nu pana nu spun ce-am de spus.

118

Sylvia Day - Eu fac un duf.- In regula.

I?i ridica maieul fi fi-1 scoase peste cap. Tot ceea 1

- Fa-o. Acum. -$ tiu . m .~,Fetit° ~ !?i sufl3 ?uvifele de pe f tp - ai putea avea cel ma, bun organ,zator de nunfi din lume, dar mama ta e smgura care poate sa o scoata la capat cu o numaTpica o nunta demna de tine, Eva - Tn dear cateva ziL " " Carv Ian T pe 53 ^pat.PUnCm de aC° rd asupra stJliibi! v-ary sari !de pe

h!” Pi “ e ■ * ? am‘nteSC' dar

hainele. S d , „ [ i L-am privit manioasa.

ta Se priceW CumpM

- E, i, plac cumparaturile mai mult decat mie s ^ i t c ^ c a 'f e a ’

^

lmi anm ra®> 11

ma privi macar.

Ne-am luat ramas-bun ?i am plecat de la restaunn.

S S ^ s s s a a w fc i

m

s

M

m

* Spu.se

**

tnfie> n d ^ l mainile in paru|

ma voi trezi de la o zTlj alia'

NU ^

Itul d.mzite atunci cand se preda in fa^a mea, ceea ce il M, i ,i t biar mai superb. frcbuie sa te menpn permanent in tensiune, •i.t iIf. ™ surprimsm. i-a m IX a r' *

***

53 d“

*

“™

l»i Anne a ,I,

El bombani ceva in barba.

- Dupa cum af m ^ c a f s i T ’ ^

- saluta. O

Um ™

K

e

d t5ios‘

t ic t2 uuna ' r *pentru ' 03*a

sustinu p r i v t o s l s d i U T " ’da retrovi»°are. Angus asupra mea.

aioastn scanteietori

nu e o idee b u n a T a n d T s a ^ ' v ^ ^ C° nsidera c3 retrage. Ai in teles? ' Temea sa ° Eaci, te vei

mS a^teptasem la ntai'muka im potrLm cina^AP0 ' Vd

neclintit.

W" 1 h

in seara asta

s3

^

‘ P veasc3> implacabil §i

161

I-am promis lui Cary ca il voi scoate la cina, asule. *. ,i ocupat toata ziua s5 dea telefoane pentru mine cat i imp eu am fost cu tine. Esti bine-venit sa ne inso{e$ti. -N u , multumesc. Vino dupa. - Vei fi cuminte? Ochii lui scanteiara poznas. - Doar daca e§ti §i tu. Mi-am spus ca daca putea glumi pe aceasta tema, fateam progrese. - De acord. Am oprit in fata cladirii Crossfire, iar Gideon se indrepta, pregatindu-se sa coboare. Cand Angus ocoli ma­ rina pentru a deschide portiera, m-am aplecat in h\a §i i-am oferit gura. Prinzandu-mi fa{a in ambele maini, Gideon ma saruta, cu buze ferme §i posesive. Spre deosebire de sarutul care ma topise cu totul pe care mi-1 daduse cand plecasem de la Tableau One, acesta se dovedi mai dulce. $i temeinic. Mi se taiase respiratia pe cand se indeparta. Ma studie o clipa, apoi dadu din cap satisfacut. -Suna-ma pe mobil imediat ce termini. -D a r daca e$ti...

- Suna-ma. - In regula. Gideon cobori de pe bancheta din spate a Bentleyului si intra cu pasi mari in cladirea Crossfire. L-am privit pana mi-a disparut de sub ochi, rememorand prima zi cand ne intalniseram. Ma aflasem in holul de la intrare atunci, iar el se intorsese dupa mine. M-am agapit de acea amintire, stiind ca era ilogic sa ma simt abandonata acum, dar nu imi era niciodata u$or sa il privesc plecand. Acesta era unul dintre defectele mele si ceva ce aveam sa fiu nevoita sa depa^esc. „Deja mi-e dor de tine“, i-am scris intr-un mesaj.

162

Sylvia Day

Descatu$area

El Imi raspunse rapid: „Ma bucur, ingeras". si Ar gU' S Se StreCUra tn sPatele volanulnl ?i m maftnriT* privi inC atatasem cand’semnasetam conttactul de cumpatate a case, de pe PUAm so?bTdinp«h»t, studiind schimbarea. Nu exista nici un alt obiect personal J '^ f ^ s e m m e mare transformarea era... profunda. Iar Eva alesese r de sticla mozaic, viu colorate, care scanteiau ?t atrigeau Inca nu ti-am declan?at alarmele de autoconservare ale burlacului convins? ma tachina ea, luand paharu pe care i-1 intinsesem. Amuzat, i-am aruncat o privire. - E prea tarziu sa ma mai pui pe tuga. - E?ti sigur de asta? De-abia incep. - f n rn g iiram n ci. Ridica din umeri, apoi sorbi din vinul Pinot Noir pe care il alesesem. Eram dispusa sa impac cu un sex oral daca incepeai sa m m in panica.

178

Madularul mi se ingro§a $i intari. - Acum ca ai pomenit de asta... simt un oarecare lint de teama... Un ghemotoc de blana se rostogoli de sub masu(a dv cafea, speriindu-ma atat de tare incat aproape am varsui vin ro$u pe covorul Aubuson de la picioarele mele. - C e dracu’ e aia? Ghemotocul se scutura $i deveni un ca^eluj nu ui mult mai mare in dimensiuni decat pantofii mei. Purnl spre mine poticnindu-se, pe labe nesigure. In cea mai mare parte cafeniu cu negru $i o burta alba, avea urechi uria?e care falfaiau in jurul unei fe^e dragala$e, radiind de bucurie $i incantare. - E al tau, zise sotia mea pe un ton din care rasuna amuzamentul. Nu-i a?a ca e adorabil? Ramas mut, am privit cafelul minuscul ajungand la picioarele mele ?i incepand sa ma linga pe degete. j Oooo, ii place de tine. I?i puse paharul pe masupi de cafea $i se lasa in genunchi, intinzand o mana pentru a mangaia capul matasos al ca^elu$ului. Derutat, m-am uitat in jurul meu §i am observat ceea ce nu vazusem pana atunci. Geanta de voiaj pe care o adusese Raul avea o plasa de aerisire in partea de sus $i inlaterale. -O , Doamne, ar trebui sa vezi ce fa^a ai! rase Eva, luand in bra^e ca{elu$ul ?i ridicandu-se in picioare. Apoi imi lua paharul din mana, impingand ca^elu^ul spre mine. Eu am luat ghemotocul vioi de blana fiindca nu aveam incotro, dandu-mi capul pe spate cand acesta incepu sa m3 linga nebune§te pe fata. - Nu pot sa am un ca{elu?. - Ba fire$te ca da. - Nu vreau un ca^elu?.

179

Descatusarea

Sylvia Day - Ba fire$te ca da.

Ea imi lus'pahatul de vin ,1 se duse pe canapea, strdn. ™ o sS # se mai pat* la fel de gol pana ma mut eu in el. Fu m-am holbatla ea. , -N u am nevoie de un caine. Am nevo.e doar de s o mAeum ai ,i una. Si alia. B « . din paharul meu si >e

linse pe buze. Ce nume o sa-i pui. - Nu pot sa am un catelus, am repetat e . EE

deTniversare din partea so,iei tale, tte-

buie sa-1 pastrezi.

r

I ^

T

r

^

S

U

i de o luna. Se spnjinmle spamru,

^

r

™

^

“

de

r>e pl&i& sftrbatorim. Am prins mai bine cainele care se zbatea.

- Cum anume sa sirbatorim? - Cu acces deplin.

, S

S

;

Privim

l„tan d u .e in t t a n d a W

putem L

^

r S

spte

^

a f a : iafeu nu cted ca as,,

e adevarat. Eu m-am holbat la ea. . , Buzele i se curbara Intr-un zambet stramb.

180

Sylvia Day

D esc 6Lu$area

Daca are vreo logica ce spun. Cafelu$ul ma lingea frenetic pe fata, iar eu apn.ui,,. e ^ ™ ’ a t e n f ia fiindu'mi concentrata asupra m ., i l d u ri pMo: S n n d ea' ^ “ - « " « . ' - e l e ............. !„

181

, Uni - cine ar fi crezut ca exista a?a ceva? - p sa il ia de ,lCOlo la timp pentru a ma insop pe drumul spre casa. ^ Adevaratul raspuns se gasea in bile^elul pe care il Iftsase pe perna mea.

- Lucky. lubitul meu intunecat si primejdios,

Ea ip inclina capul Intro parte - Poftim .7 -A sa il cheama. Lucky. Eva rase.

tru a^aesm ‘t0r ? u n bir° U ?i> luri “ « • * » » pen m t ? / ?1, ma.ncare m bucatarie. In camara mea se afla « care de came pusa Intr-un recipient etan?, din plas-

Cdinii se pricep excelent sd judece caracterele. Sunt sigurd cd adorabilul beagle pe care il detii acum te va adorn aproape la fel de mult ca mine, pentru cd va vedea ce vdd fi eu in tine: o atitudine protectoare internet, atenfie si loialitate. Efti un mascul alfa desavarfit, deci el fi se va supune atunci cand eu nu o fac. (Sunt sigurd cd tfi va placea astal) In timp te vei obi? nui sd fii iubit neconditionat de el fi de mine, si de tofi

pat moale CarC a aPartamentului exista cate un IL P? , Caim' Exista chiar petic de iarbfl

ceilalti din viata ta. A to acum si pentru totdeauna,

- E$ti un adevarat diavol, asule. de

-Can^ ^Va

P*CC5 de *a mine- aveam cate o cuscfl

n t s ;? s u r a eDeU V^

Urine2e " « u n d cand

nu cu m d ttim p T u ? m a .m

^

CUm fSCUSe

Toate obiectele, inclusiv recompensele, jucariile si spray-urile cu enzime pentru accidente fusesera lasate sa a5tepte m holul din fafa Iiftului, ceea ce imi arlta cl sopa mea complotase cu Raul p cu Angus pentru a 2

1

"

Plan“ ‘ ^ “ ma PriCOpsi “

M-am zgait la catelu?, care era a?ezat la picioarele cev/cePT ndU'ma/ U ° Chi blanzi 5i intunecati plini de ceva ce aducea a adorape. - Ce naiba ar trebui sa fac eu cu un caine? i se misca

CU atata for& Incat

fundul

Cjmd ii pusesem Evei aceeap intrebare, ea Imi expusese plam .1 ei. Lucky urma sa vina cu mine la mun’ aPO> AngUS avea

53 11 d “ca

Doamna X

la o g rad in g pentru

Ridicandu-se pe picioarele din spate, Lucky ma mangaie cu laba pe gamba, scancind u$or. - Epi un animaluf cam lipicios, ei? L-am luat in brafe p am tolerat inevitabilul lins pe fata. Mirosea vag a parfumul Evei, a$a ca mi-am ingropat nasul in el. Sa am un animal de companie nu se numarase niciodata printre dorintele mele. Pe de alta parte, nici sa am o sope, p totup era cel mai bun lucru care mi se intamplase vreodata. Jinandu-1 pe Lucky in fata mea, l-am studiat ganditor. Eva ii pusese o zgarda rope cu un medalion de alama gravat cu „Aniversare fericita". Lang* mesaj se afla data nunpi noastre, deci nu puteam sa dau cainele mai departe.

182

" ^ e'am PricoPsit unul cu celalalt, i-am spus ...... ...... ce I-a tacut S3 larre ?i sa dea din coada mai tare. Tu nhi putea S3 regrep asta mai mult decat mine. Stand singur in dormitorul meu, o aud pe mami fipilml, lati o magd ceva, apoi strigd ji el. Au pomit televizorul tnainto de a tranti ma dormitorului in urma lor, dar nu e suficient lie tarecdt sd acopere cearta lor. In ultima vreme se cearta mereu. lau telecomanda masinutei mele favorite si o fac sa se ibeascd de perete, din nou si din nou. Nu ajutd. Mami j i tati se lubesc. Se uitd unul la celalalt mult timp zambindurji, ca si cum ar uita cd mai existd ji altcineva tnirl preajma. Se ating mult. Se tin de mdnd. Se sdrutd. Se sdrutd mult E scdrbos, dar e mai bine decat tipetele si pldnsetele L care le-am totauzit in ultimele cdteva sdptdmdni. Chiarsi tati care mereu rdde si zdmbejte, a fast tot trist. Ochii u sunt rosii tot timpul si nu si-a mai ras pdrul de pe fa(d de cdteva zile. . Sd nU se pnetenului meu, Kevin.

Descalu$area

Sylvia Day

asa cum au fdcut-o pdrintii

Soarele coboard incet, dar cearta nu se termind. Deja vocea lut mami e asprd ji rdgufitd de lacrimi. Se sparge ceva de sticld Cetta greu se iZbefte de perete, facdndu-md sd tresar. A trecut multa vreme de la prdnz, iarstomacul imi chiordie, dar nu m k joame. De fapt, imi vine sd vomit. Smgura lumind din camera mea provine de la televizor, unde ruleazd un film plictisitor care nu imi place. Aud usa de la dormitorul pdrintilor met deschizdndu-se, aPoi inchizdndu-se Cdteva minute mai tdrziu, se deschide si se inchide si u^a de La mtrare. Apartamentul nostru se cufunda intr-o tdcere care imi stameste din nou greata. Cdnd se deschide in sfdrfit uja dormitorului meu, mami apare m prag ca o umbra, inconjuratd din toate pdrtile de tumma. Ma mtreabd de ce stau in intuneric, dar eu nu ii raspund. Sunt supdrat pe ea pentru cd se pound atdt de urdt

183

, u U(ti El nu incepe metadata certurile, tot ea o face, legal de lWa ce a critut la televizor sau a citit in ziar sauaauzn de la (metenele ei. Top U vorbesc de rdu pe tati, spundnd lucrun care ■rjii c(i, nu sunt ddevdTdte. _ i ' Tatfll meu nu e nici mincinos, nici hop Mami ar trebui sa jlie asta. Nu ar trebui sa ii asculte pe ceilalft oamem care nu il cunosc aja ca noi. Mami Tprinde luminile, iar eu tresar surftrins. E mai bdtrdnd Miroase a lapte stdtut fi a pudra de bcbelufi. Camera mea e di/eritd. Jucdriile mi-au dtsparu, Mochea de sub mine e acum un cover pus pe o podea de piatra. Mamile imi sunt mai mari. .. . . „ „„ Md ridie in picioare ji sunt de aceeajt malpme ca ea. - Ce-i7 ma rdstesc eu, mcrucisandu-mi bratele. -Trebuie sd incete*i cu asta. Iji ?terge lacrimile care . se revarsd din ochi. Nu poti sd te porfi in contmuare aja. Greata din mdruntaie se intinde, umezindu-mi palmele band le inclejte* in pumm. . . -Trebuie sd inceteP cu minciumle astea! Avem o viata noua acum, o viafd bund. Chris e un om bun. Asta nu are nici o legdturd cu Chris, ii arunceu, dorindu-mi sd lovesc ceva. Nu ar/i trebuit sd spun mmic. Nu jt.u ce mi-am inchipuit cd md va crede cmeva. -N u poti... M-am ridicat brusc in capul oaselor, gafaind v&z&nd cearjaful din mainile mele sfa?iat violent. Dura o clip, pan! bubuitul din sangele meu se potoli ji am devent conjtient de fetratul neintrerupt care ma trez.se. Frecandu-ma pe fop, am injurat, apoi am tresar cand Lucky se ca^ra pe plapuma ce atarna la podea ? urea in pat. Sari pe mine, izbmdu-ma in piept. -Pentru Dumnezeu, potole$te-te.

184

Sylvia Day

Cainele scanci $i se ghemui in poala mea, fft a inaintat documentele pentru divort. - Poftim .7 Cand 7

Ireland,

-N u sunt sigur. Tocmai am aflat azi de la m vorbit cu Chris dupa muncS, dar el s-a mulpimit discute despre contractul lor prenupflal ?i sa ma am,,,.,, cel voia sa fac5 m?te concesii suplimentare. Nu am vorbli despre motivele care ll fac sa i?, doreasca sa puna capfl, casniciei. '

- Crezi ca e din cauzS ca a aflat despre Hugh .7 Am oftat, recunoscator ca puteam s3 vorbesc cu L despre acest lucru.

, " 2 ?? e ° col™ denpl prea mare pentru a fi complet rara legatura. -U a u . I?i drese vocea. Cred ca il iubesc pe tatal tail

viircg.

Nu srhm

f' PUtUt Sa"' SPUn CC simfeam fata de Chris.

-C a n d ma gandesc la mama suparandu-se din cauza asta... mi-o pot imagina, Eva. Am mai vazut-o. - vptiu ca a$a e. -U rasc asta. O uram cand era a?a. Ma durea sa o vacl a§a. - O iube$ti. E in regula.

$1 o lubeam pe Eva. Pentru ca nu ma judeca. Pentru spuneamentU C1 neCondifionat- *mi oferea curajul de a - Dar sunt 5i bucuros. Ce fel de ticalos e cel care se simte bine atunci cand mama lui sufera7 Urma o pauza lunga. nn " E? C!' a ranit- Jnc5 te rane?te- E un instinct animalic natural sa vrei sa o vezi ranita. Dar cred ca ceea ce te bucura e feptul ca ai un... aparator. Cineva care ii spune ca mtr-adevar fi s-a intamplat chestia asta ?i nu e in regula.

187

Am inchis ochii. Dac5 aveam un aparator, era in perKoana sopei mele. - Vrei sa vin inapoi la tine 7 intreba ea. Aproape am spus nu. Rutina mea dupa un cosmar presupunea un dus lung, urmat de ore intregi in care ma cuiundam in munca. A§a ?tiam eu sa reaeflonez, a§a gestlonam situapa. Dar in scurt timp Eva avea sa locuiasca nlaturi de mine, imparflnd viafa cu mine intr-un mod de care aveam nevoie, dar pentru care nu eram pe deplin pregatit. Trebuia sa incep sa iau masuri in acest sens. Mai mult decat partea de logistica insa conta laPtu* ca o voiam in momentul acela. Voiam sa o vad, sa ii simt mirosul, sa o simt aproape. _ Vin eu dupa tine, i-am spus. Fac un du§ rapid ?i ip trimit mesaj inainte sa ies. - In regula. Voi fi gata. Te iubesc, Gideon. Am inspirat adanc, lasand cuvintele sa curga prin mine: - $i eu te iubesc, ingeras. M-am trezit din nou deodata cu soarele, simpndu-ma odihnit in ciuda orelor pe care le petrecusem treaz. Intinzandu-ma, am simpt ceva cald ?i blanos mi$candu-se langa brazil meu, apoi atingerea unei limbi prietenoase pe bicepsul meu. . Deschizand un ochi, i-am aruncat o pnvire lui Lucky. -N u pop sa-p tii chestia aia in gura: Eva se rostogoli pe spate $i zambi, cu ochii inca - Nu pot sa nu-1 inpdeg. Ei?ti extrem de delicios $i bun de lins. - Atunci ia treci cu limba incoace. Capul ei se intoarse spre mine $i deschise ochii. Parul ii era ciufulit, iar obrajii trandafirii.

188

Descatu*area

Sylvia Day

L-am luat pe Lucky ?i 1-am lipit de abdomenul m.ni, rostogolmdu-ma pe o parte. Sprijinindu-mi capul Inn u maria, mi-am studiat Indelung sopa somnoroasA, »lm find o placere rarS din simplul fapt de a-mi Incept- zlim cu ea in patul meu. Adevarul era ca nu ar fi trebuit sA Imi asum rise,I, bva nu vSzuse in ce hal ramasesera a?ternuturile nu-k caci le schimbasem inainte de a pleca dupa ea, insa ac«* tea nu erau decat un mic exemplu al distrugerii pe cam puteam sa o provoc in timp ce dormeam. Nici Lucky, mci sopa mea nu erau in siguranpi langa mine cat timp dormeam. Smgurul motiv pentru care imi asumasc.n acel rise era fiindca nu aveam niciodata mai multe cos maruri in aceeasi noapte. $i fiindca imi fusese teribil de dor de Eva. Nu era singura care tanjea dupa noi. - Ma bucur ca m-ai sunat, murmura ea. Intinzandu-ma spre ea, mi-am trecut u$or buricele degetelor peste obrazul ei. -N u a ie$it prea rau. Ea se mi?ca u?or spre mine ?i imi sAruta mana. Eva vedea tot ce era mai rau in mine ?i ma iubea mai mult de fiecare data. Incetasem sa ma mai indoiesc de acest lucru. Pur $i simplu trebuia sa fiu demn de ea si urma sa devin astfel. Aveam la dispozipe o viapi intreaga pentru a race eforturi in acest sens. - Azi nu mai planuie?ti alte ambuscade asupra dusmanilor, nu? am intrebat-o eu. -N u . Se intinse, atrAgandu-mi atenpa spre locul in care sanu ei plini umflau bumbacul reiat al maieului ei. Dar sunt pregatita dac3 cineva decide sa imi organizeze mie o ambuscada. L-am lasat pe Lucky pe podea $i am tras-o pe Eva mat aproape, rostogolindu-ma peste ea. Picioarele ei s-au Indepartat instinctiv, iar eu m-am cuibarit intre ele,

189

lotindu-mi ^oldurile pentru a-mi freca midularul de paKftricaei. Ea icni p ma prinse de umeri, facanci ochi man. -N u la tine ma refeream, asule. - Eu nu sunt cineva? Mi-am ingropat fat;a in caldura gatului ei, dezmierilAnd-o cu nasul. Mirosea divin, a ceva bland ?i cald. Complet sexy. Intarit, m-am frecat de ea, simpndu-i lierbin^eala prin chilotul ei $i prin mAtasea pantalonilor mei. Ea se tnmuie pentru mine, se topi in felul acela care ma excita aprig. „ _ NU) ?0pti ea, cu ochii intunecandu-i-se. Cobori mainile si m'a prinse de fund, infigandu-?i unghiile in carne, lncurajandu-ma. Tu e?ti Alesul. Singurul pentru mine. Oricat de voluptuoasa ?i de feminina ar fi fost Eva, devenise mai puternica practicand Krav Maga. Si acest lucru ma excita. Am coborat capul, lasandu-mi u?or gura peste a ei. Inima imi bubuia, chinuindu-se sa accepte ce insemna pentru mine. Felul in care ma facea sa ma simt era atat de nou ?i de inedit, incat nu avea sa i?i piarda farmecul vreodata. Poate ca acesta era motived pentru care trecusem prin toate cate traisem, pentru a putea sa apreciez odata ce o descopeream pe ea. Nu aveam sa ajung vreodata sa nu o mai apreciez. O limba care nu ii aparpnea sopei mele ma Linse pe coaste, gadilandu-ma. M-am smucit, injurand, iar Eva izbueni in ras. I-am aruncat o privire manioasa peste umar micu^ului neobrazat, care p)paia entuziasmat, dand nebune?te din coada. -Asculta, Lucky. Nu prea te arap demn de numele tau. Eva chicoti.

190

Descatu$area

Sylvia Day

Te ajuta pe tine sa-p respecfi promisiunea tie n || cuminte. Mi-am indreptat privirea manioasa asupra so(lel mele, ale c5rei unghii erau in continuare infipte form In fesele mele. - Care venea cu rezerva sS fii $i tu cuminte. Retragandu-$i mainile, Eva $i le ridica langil tap, fluturand din degete. Insa privirea ii era incinsa, iar m suflarea ii ie5ea intr-un gafait rapid printre buzele ini re deschise. Se infiora sub mine, chiar daca pielea ii paren fierbinte. Dorinpi ei pentru mine imi lini^ti propria do rin^a turbata. Iar hotararea ei de a a?tepta, acum cfi ii cuno$team motivele, imi dadu for pi de a m 3 indeparta. Era fizic dureros sa m3 separ de ea. Geamatul ei vag de mahnire rasuna in mine, reflectandu-1 pe al men. M-am trantit pe spate $i am fost imediat supus unei spalari cu limba, din partea lui Lucky. -T e iube?te mult. Eva se rostogoli pe o parte ?i se intinse sa il scarpine in spatele urechilor. Ceea ce avu efectul bine-venit de a-1 atrage spre ea. Hohotul ei de ras cand Lucky incepu s3 ° pe fapi m3 facu s3 zambesc in ciuda durerii din madularul meu. As fi putut s3 ma plang in privinpi nenorocitului de caine, a lipsei de somn $i a altor lucruri. Dar, la drept vorbind, viafa mea era atat de aproape de perfecpune pe cat a? fi putut sa imi doresc. Odata ce am ajuns la munca, am rezolvat fulgerator tot ce aveam de facut in dimineapi aceea. Lansarea noii console GenTen era iminenta ?i, chiar daca speculative erau numeroase, reu?iseram s3 pastrdm secreml asupra componentei de realitate virtuala. Realitatea virtuala era in curs de dezvoltare peste tot, dar Cross Industries era cu ani buni inaintea concurenfei.

191

Sti ,m categoric c3 sistemul PhazeOne al LanCorp era pur ?i simplu o imbunatatire a celui anterior, cu o optica Lai avansata ?i viteza crescuta. Putea concura cu vechea consola GenTen, dar atat. Cu pupn timp inainte de pranz am luat o pauza p tru a o suna pe mama. . -G ideon. Ofta tremurator. Presupun ca at aflat -D a . Imi pare rau. Imi dadeam seama ca suferea. Daca ai nevoie de ceva, te rog sa ma anunp. ^ -C h ris e cel care brusc nu se mai simte fericit m ca nicia noastri, spuae ea ama, ?i « dear vina mea. Eu mi-am imblanzit tonul, dar i-am spus ferm. - Nu vreau sa flu insensibil, dar detaliile nu m pr '^ - V o L b e L t cu el. Rugamintea era din inima. Vocea i se franse. SPune-i c3 a facut o gre^eala. Am dezbatut in gand cum sa n raspund. Ajutorul pe care ™ ofeream era de natura materiala, nu personala. Nu mai ramasese nimic personal in relapa cu mama. Chiar ?i a$a, m-am trezit spunandu-i: -N u o s3-p placa sfatul meu, dar am sa p-l ofer cum. Poate ar fi bine sa te gande?ti la terapie. Urma o pauza. - Nu-mi vine s3 cred c3 tocmai tu sugerezi a?a ceva. - Ma bazez pe exemplul personal. Privirea imi aluneca spre fotografia sopei mele, a?a cum se intampla freeven pLste zi. Eva a sugerat sa apelam la constitute de cup la scurt timp duPa ce am inceput s3 ie?im impreuna. I?i dorea ceva mai mult de la relapa noastra. Eu o voiam pe ea, a?a c 3 am acceptat. Initial am facut-o doar mecan, , dar acum pot spune ca a meritat cu adevarat. - E a a inceput toate astea, ?uier3 mama. Tu e?ti un barbat atat de inteligent, Gideon, dar nu ip dai seama ce tpi face.

192

Sylvia Day

. . $1 aici pun punct discu^iei, mama, i-am raspuns cu, inainte sa m i scoata din sarite. Suna-ma daca ai nevolr ue ceva. Am inchis, apoi m-am invartit cu scaunul, descriind ent o rotape completa. Dezamagirea p furia care insoJCai; intotdeauna interacpunile cu mama erau acolo, tier band marunt, dar eu eram mai conpient de ele dccflt de obicei. Poate fiindca o visasem atat de recent, retraind momentul cand imi dadusem seama ca nu avea sa isi mai revina vreodata, ca alegea intentional sa inchida ochii dm motive pe care nu aveam sa le inteleg vreodata. Am la rand ii gAsisem scuze. Fabricasem zeci de motive pentru refuzul ei de a m3 proteja pentru a-mi oferi o oarecare almare. PanA mi-am dat seama ca faceam acelasi lucru §1 invers, inventand povepi despre motivele mele de a minji in privinpi abuzului, ca ea sa poata fi impAcata cu decizia ei ?i sa pretinda cA nu se intamplase niciodata A?a ca am incetat s-o fac. Ea ma dezamagise ca mama, dar prefera s i creada cA o dezamagisem eu ca fiu. $i astfel stateau lucrurile. Cand am ajuns din nou cu fapi spre birou, am luat teieronul si 1-am sunat pe fratele meu. 7 Ce vrei? mi-a raspuns el. Imi imaginam expresia posomorata de pe chipul lui. Un chip care nu semana deloc cu al meu. Dintre cei trei copn ai mamei mele, doar Christopher semAna cu tatal lui mai mult decat cu mama noastra.

Tonullui acru avu efectul previzibil de a m 3 face sa vreau sa il intarat. - PlAcerea de a-p auzi vocea. Ce altceva? -S cu te?te-ma de rahaturi, Gideon. M-ai sunat sA faci parada de bucuria ta .7 Cea mai aprinsa dorinpa a ta s-a mdeplinit in sfarsit.

Descatu^area

193

LAsandu-mA pe spate in scaun, am ridicat ochii spre tavan. . .. . _ Ji-a 5 spune cA imi pare foarte rAu cA pannpi tAi divorteazA, dar nu m-ai crede, a$a ca nu o sA ma obosesc sA o fac. In schimb vreau sA-p spun ca i\i voi ti alaturi dacA vei avea nevoie de mine. - Dmte dracului! Mi-a inchis. Eu mi-am desprins receptorul de la ureche $i 1-am ?inut in aer o clipA. Contrar convingerii lui Christopher, nu imi fusese antipatic de la bun inceput. La un mo­ ment dat il primisem cu drag in viapi mea. Pentru scurt timp avusesem un camarad. Un frate. Animozitatea pe care o sunbeam acum era meritata. Dar orice ar fi fost, a? fi avut grijA de el ?i m-a? fi ocupat sA nu se impiedice prea grav, indiferent dacA ii plAcea sau nu. Punand telefonul inapoi in furcA, m-am intors la munca. In fond, nu puteam sA las nimic urgent pentru weekend. Intenponam s3 mi-1 petrrec cu sopa mea, departe de orice forma de comunicare cu exteriorul. L-am studiat pe doctorul Petersen, care stAtea cornpier relaxat in fapi mea. Purta blugi largi, de culoare inchisA, cu o cAma?a alba bagatA in ei p arAta mai in largul lui decat il vAzusem vreodata. M-am intrebat dacA era o decizie conpienta, gandita s3 il facA sa parA cat mai inofensiv posibil. Cunopea acum istoricul meu in matene de terapeup p int;elegea de ce aveam sA il gAsesc mtotdeauna amenintAtor intr-o oarecare masurA. -C u m a decurs weekendul tAu in Westport? m3 intreba el. -Te-a sunat ea? In trecut, cand Eva voia sa se asigure cA discutam ceva anume la pdinpde de terapie, obi?nuia sA il sune dinainte pe doctorul Petersen. Eu bombaneam pe aceastA

194

tema $i de multe ori nu imi convenea, dar motiving ei era iubirea pentru mine §i nu m3 puteam pUnge dt> acest lucru. - Nu. Imi zambi cu o expresie blanda, aproape nfei tu. oasa. Am v3zut fotografii cu tine $i Eva. Cuvintele lui m3 surprinsera. -N u te-a$ fi crezut genul care cite$te presa dc scandal. -S o p a mea o cite$te. Mi-a ar3tat pozele fiindca l s-au parut foarte romantice. Trebuie s3 li dau dreptate, Aratap amandoi foarte fericip. -Suntem . -C u m te In^elegi cu familia Evei? M-am lasat pe spate, petrecandu-mi un brat peste cel al canapelei. -P e Richard Stanton il cunosc de mulp ani, $i de capva ani $i pe Monica. - Cunojtinfele indepartate §i cele din mediul de afaceri sunt foarte diferite de raporturile de rudenie dobandite prin casatorie.

195

Descatu$area

Sylvia Day

El ridica privirea spre mine.

- Felicitari. Am ridicat din umeri. - Eva e incantata de intreaga poveste. - E cainele ei, deci? -N u . A cumparat toate cele necesare 5i mi 1-a pus in brate. - E un angajament serios. _ O s3 se descurce. Animalele se pricep s3 se descurce singure. Fiindca 1-am v3zut asteptand rabdator, am continUat: Tatal meu vitreg a inaintat actele de divertCapul doctorului Petersen se apleca u?or intr-o parte in timp ce m3 studia. -A m trecut de la socrii 5i cumnap la un came nou si la ruperea casniciei parinplor t3i in decurs c e c oar cateva minute. E un volum imens de schimbare pentru cineva care se chinuie sa pastreze o anunuta structura in viata sa. ., Nu facuse decat sa exprime ceea ce era evident, a5a ca

Perspicacitatea lui m3 irita. Chiar ?i a$a, am raspuns sincer:

nu am adaugat nimic.

- A fost... dificil. Nejustificat de dificil, dar m-am descurcat.

merg bine cu Eva? - Exceptional de bine. Stiam ca era un contrast formidabil fata de sesiunea de terapie de saptamana precedenta. Atunci fusesem innebunit de panica din cauza separarii de Eva, inspaimantat scos din minti de gandul ca a? ft putut sa o pierd. Imi aminteam acele sentimente cu o clantate plina de nelini?te, dar imi venea greu sa accept cat de repede ma... liniftisem. Nu il recuno^team pe acel barbat disperat, nu il puteam impaca deloc cu ceea ce ?tiam despre

Zambetul doctorului Petersen deveni mai larg. - Cum te-ai descurcat? - M-am concentrat pe Eva. - Deci ai pastrat distanpa fata de ceilalp.7 - Nu mai mult decat de obicei. Doctorul Peterson mazgali cateva observatii pe tableta lui. - S-a mai intamplat ceva de cand ne-am v3zut ultima data joi? Pe buze imi aparu un zambet stramb. - Eva mi-a cumparat un caine. Un catelu^.

,

j

..

-Pari remarcabil de calm, Gideon. Fiindca lucrunle

mine insumi. Doctorul Petersen dadu “meet din cap.

1%

Sylvia Day

Dintre cele trei lucruri pe care le-ai menponat, cum le-ai clasifica de la cel mai important la cel mai pupn important? -A sta depinde de cum define$ti importance -M i se pare corect. Care consideri ca are cel mai mare impact asupra ta? - Cainele? -A re $i un nume? Mi-am inabusit un zambet. - II cheama Lucky. Doctorul i§i nota acest lucru, dintr-un motiv §tim doar de el. “ Tu i-ai cumpSra Evei un animal de companie? Intrebarea ma Iua prin surprindere. Am raspuns fara a sta prea mult pe ganduri: -N u . - De ce nu? Am reflectat pentru o clipa. - Dupa cum ai subliniat p tu, e un angajament. - Ii porp pica pentru ca te-a format sa-p asumi un angajament?

-N u. - Ai vreo poz3 cu Lucky? M-am incruntat. - Nu. Unde vrei sa ajungi cu toate astea? -N u sunt sigur. Issi puse tableta deoparte ?i imi suspnu privirea. Mai tolereaza-ma pupn. - In regula. -A -p lua un animal de companie e o responsabilitate insemnata, similara cu adoptarea unui copil. Ambii depind de tine pentru masa p casa, pentru companie 51 afecpune. Cainii chiar mai mult decat pisicile sau alte animale. - Mi s-a mai spus, am replicat eu sec.

Descatu$area

197

-T u ai familia In care te-ai nascut p cea pe care ai dobandit'O pTin casatorie, dar te pi la d istan t de ambele. Activitaple p inipativele lor nu au impact asupra la tntr-un mod semnificativ pentru ca nu le permip tu. !p tulbura ordinea din viapi ta, a§a ca le pi la o distanta confortabila. „ -N u gasesc nimic rau in asta. Cu siguranl;a nu sunt singurul care sa suspna ca familia sunt oamenn pe care -T u pe cine ai ales, in afara de Eva? - Nu... nu a fost o alegere. Mi-am amintit-o a$a cum fusese cand o vazusem prima data. Fusese imbracata sport, cu fata complet natu­ rals si fara machiaj, cu trupul ei fantastic strans in haine de fitness mulate. Exact ca mii de alte femei de pe insula Manhattan, dar ma trSsnise ca un fulger, chiar tara a ?ti ca ma aflam acolo. -C e e a ce ma ingrijoreaza e ca Eva a devemt un mecanism de aparare pentru tine, spuse doctorul Petersen. Ai gasit o persoana care te iube^te ?i te crede, care te suspne 5i ip da tarie. Din multe puncte de vedere simp ca e singura care te va int;elege vreodata cu adevarat. - Ea se afla intr-o pozipe unica pentru a o face. -N u e chiar atat de unica, zise el bland. Am citit transcrierile catorva dintre discursurile tale. E?ti la curent cu statisticile. . ^ Da, stiam ca una din patru femei pe care le cuno?team fusesera expuse la abuzuri sexuale. Ceea ce nu schimba faptul ca nici una dintre ele nu imi starnise sentimentele de afinitate pe care mi le trezise Eva. - Daca incerci sa imi spui ceva, doctore, mi-ar placea sa treci la subiect. * ^_ -Vreau sa fii atent la o potenpala tending de a te izola intr-o lume doar a ta cu Eva, din care sS excluz, tot restul oamenilor. Te-am intrebat daca i-ai face cadou

198

Sylvia Day

un animal de companie fiindca nu mi te pot imaglnit facand-o. Asta i-ar rSpi din atenpa p im portant pe caic fi-o acorda, chiar daca foarte pupn, in timp ce atenpa p afecpunea ta sunt concentrate exclusiv asupra ei. Eu am batut darabana cu degetele pe brnpil canapelei. -A sta nu e neobi$nuit in cazul tinerilor cSsatbrip. - Nu e neobi$nuit in cazul tau. Se apleca in fapi. Jl-n spus Eva de ce p 1-a oferit pe Lucky? Am ezitat, preferand sa pastrez doar pentru mine ceva atat de intim. -Vrea sa am parte de mai multa iubire necondiponata. El zambi. - Si sunt sigur ca va fi foarte incantata cand te va vedea nlspunzand cu aceeap moneda. A fecut eforturi uria$e ca tu sa te deschizi spre ea p spre mine. Acum ca faci acei pap, va dori sa te deschizi p spre alpi. Cu cat este mai mare cercul ei intim, cu atat e mai fericita. Ip dorepe sa te traga p pe tine in el, nu sa te lase sa o tragi din el. Pkimanii mi se dilatara intr-o respirape prelunga p adanca. Avea dreptate, oricat mi-ar fi displacut sa recunosc. Doctorul Petersen se lasa din nou pe spate p mincepu sa mazgaleasca pe ecranul tabletei, lasandu-mi timp sa reflectez la ceea ce spusese. L-am intrebat ceva ce ma tot sacaia de o vreme: - Cand p-am spus despre Hugh.... El imi acorda intreaga lui atenpe: -D a? - Nu ai parut surprins. - $i vrei sa pii de ce. Privirea ii era plina de bunatate. Au existat anumite semne. A$ putea spune ca am dedus asta, dar nu ar fi complet adevarat.

Descatusarea

199

Mi-am simpt telefonul vibrand in buzunar, dar l-am Ii,norat, dep piam ca doar o mana de oameni erau prol-ramap sa poata trece peste setarea de „nu deranjap ,,e care o foloseam in timpul sesiumlor mele cu doc­ torul Petersen. , _ _ -A m avut o sesiune cu Eva la scurt timp dupa ce H-a mutat la New York, continua el. M-a intrebat daca c posibil ca doi supravietjuitori ai unor abuzuri sexuale sa construiasca o relape profunda. Nu au trecut apoi decat cateva zile pana cand m-ai contactat tu p m-a. intrebat daca a¥ fi dispus sa te primesc P separat, pe langa ses.unile la care veneai in cuplu cu Eva. Pulsul mi se accelera. _ -N u ii spusesem inca. Nu am facut-o decat dupa ce am venit o vreme la tine. Dar avusesem copnaruri, dintre cele foarte urate care ma chinuisera mai rar in ultima vreme. Telefonul vibra din nou p l-am scos din buzunar: -Scuza-ma. Era Angus. „Sunt in fap. upi cabinetulu. , im. sensese prima data. Iar de data asta: „E urgent . Spatele mi-a impietrit. Angus nu m-ar fi deranjat fara un motiv temeinic. M-am ridicat in picioare. - Va trebui sa intrerup sesiunea, i-am spus doctorului Petersen. > i Acesta ip puse deoparte tableta p se ndica p e in picioare. - E totul in regula? - Daca nu, sunt sigur ca vei afla joi. I-am strans scurt mana, apoi am iept din cabinet, trecand prin zona de receppe goala inainte de a lep m Acolo ma apepta Angus cu o expresie sumbra. Nu pierdu timpul. - Polipa se afla la apartament cu Eva.

Silvia Da/

SDreSIiffeIe ' mi !nf et5 'n Vetle- Am POrnit CU Pa?i "'Mil spre lift, urmat indeaproape de Angus. - De ce? -A n n e Lucas a depus plangere de harfuire.

(

1apitolul 7

Mana imi tremura in timp ce am turnat cafea proasI,*\t fflcuta in trei c5ni. Nu imi dadeam seama daca era din cauza ca eram atat de scoasa din sarite sau fiindca Imi era teama. In mod cert era $i una, ?i alta. Fiind copil de polipst, tntelegeam regulile nescrise urmate de cei care lucrau in spatele zidului albastru al for^ei polipene^ti. $i dupa toale prin cate trecuseram eu $i Gideon privind moartea lui Nathan, eram de doua ori mai prudenta acum. Insa nu ofiferii Graves §i Michna de la Criminalistica erau cei care voiau sa discute cu mine. Nu m3 puteam hotari daca acest lucru imi sporea sau imi calma nelini$tea. Ei erau r 3ul cunoscut, ca sa zic a§a. $i chiar daca nu a* fi putut sa merg atat de departe incat sa o consider pe Shelley Graves o aliata, ea totu$i renun^ase la caz cand inca mai avusese intrebari care nu i$i gasisera raspuns. De data asta la u$a noastra se prezentasera ofi^erii Pena si Williams. Si venisera la mine trimi$i de Anne Lucas. Ca^eaua nenorocita! Fusesem nevoita sa imi intrerup brusc discutia cu Rlaire Ash, $tiind ca era inevitabil ca designerul sa dea

202

6/1 via Day

h c ^ o ' X e l e pem“ S f a ^ ' am “ "“ “ “ *

SBSSS=^H Mir

^ c e SUMC„n, M a L“ ^ r ? r „ :

a s e rv ile

T

Am renun^at la eforturile de

's^Tztaatsat-ris ^r:r fi

Descatu^area

203

Tara e §i el polipst in California. M-ar urechea zdravrtn daca nu i-a? urma sfaturile. Am luat cutia de zahar pe care o scosesem din camara a am pus-o pe tava inainte de a o impinge pana la cel aNi capat al insulei din bucatarie. - Unde anume in California? intreba Pena, luand o >ana $i gustand din cafea a§a neagra. - Oceanside. - Zona San Diego, a?a-i? E frumos acolo. - Da, chiar e. Williams prefera cafeaua cu un pic de lapte si o granmda de zahar, pe care si-1 turna direct din curie. - Domnul Cross e aici? - E intr-o §edin$. Ea isi pastra privirea apntita asupra mea in timp ce i§i clnse cana la buze. -C in e era tipul care tocmai pleca exact cand am Urcat noi? Tonul intenponat nepasator al vocii ei m-a facut sa ma bucur ca trimisesem dupa Arash. Nu am crezut nici o clipa ca intrebarea era doar o tentativa de a face conversape: - Blaire Ash. E designerul de interior care se ocupa de ni$te lucrati de renovare de care ne-am apucat. - Loeuip aici? ma intreba Pena. Am trecut pe la un apartament din Upper West Side despre care auzisem ca e al dumneavoastra. - Sunt in curs de mutare aici. Acesta se apleca peste insula din bucatarie ?i se uita in jur.

- Dragu^a locuinpi. - La fel cred si eu. Williams ma privi in ochi. - De mult timp aveti o relatie cu Gideon Cross?

Aylvia Day

Descatusarea

- E casatorita cu mine, de fapt, rftspunse Gideon, apSrand in prag. Pena ip indrepta spatele, inghipnd rapid. Williams i$i puse cana jos cu suficienta fopa cat sa verse o parte din cafea. Privirea lui Gideon trecu peste top cei din incapere, apoi se apnti in ochii mei. Arata perfect in costumul impecabil p cu cravata innodata ireprosabil, cu parul negru conturandu-i fapt de o frumuse^e salbatica. Avea o umbra foarte vag3 de inceput de barba in jurul gurii senzuale. Acel detaliu p lungimea sexy a parului lui dadeau o nota periculoasa aspectului lui in rest civilizat. Nici macar prezenfa celor doi polippi stand intre not nu putea sa pna in frau pofta nebuna de el care m-a napadit la vederea lui. L-am privit venind spre mine, descotorosindu-se de sacoul costumului ca p cum ar fi fost cel mai firesc lucru din lume sa descopere doi dintre cei mai buni polippi din New York venip sa ma interogheze. Ip aruncS haina peste spatarul unui scaun de bar de langa insula p veni langa mine, luandu-mi cafeaua din maini p depunand un sarut pe tampla mea. - Gideon Cross, spuse el, intinzandu-le mana ambilor ofiferi. Iar acesta este avocatul nostru, Arash Madani. De-abia atunci am observat ca Arash intrase in buc3tarie in urma soprlui meu. Aparent, nici ofi^erii nu il observasera, fiind atat de concentrap asupra lui Gideon. A fipnd un aer de suprema incredere, cu o frumusefe bruneta si un farmec natural, Arash intra maiestuos in incapere p prelua controlul asupra situapei, prezentandu-se cu un zambet larg. Difereipa dintre el p Gide­ on era izbitoare. Ambii barbap erau eleganp, chipep p cal mi. Ambii erau politicop. Dar Arash era accesibil p te facea sa te simp in largul tau. Gideon era impunator p distant.

Am ridicat ochii spre so^ul meu, privindu-l in timp ce bea din cana mea. - Ai prefera sa-p fac o cafea neagra? Mana lui cobori mangaietoare pe spatele meu, privirea lui ramanand apntita asupra ofi^erilor p a lui Arash. - Mi-ar placea foarte mult. - Este foarte bine ca suntep aici, domnule Cross, zise Pena. Doctorul Lucas a depus o plangere p impotriva dumneavoastra.

204

205

-E i, dar ?tiu ca a fost distractiv, spuse Arash o ora mai tarziu, conducandu-i pe ofiteri la liftul cladirii. Gideon ii arunca o privire taioasa in timp ce deschidea abil o sticla de Malbec. - Daca asta in^elegi tu prin distracpe, ar trebui sa iep mai des. -E x a c t asta intenponam sa fac in seara asta - ba chiar cu o blonda foarte sexy, daca imi permip sa adaug pana m-ai sunat tu. Arash ip trase unul dintre scaunele de bar de Ianga insula p se a§eza. Eu am strans toate canile p le-am mutat in chiuveta. -Mul^umesc, Arash. - Cu mare placere. -S u n t convinsa ca nu ajungi prea des in sali de tri­ bunal, dar as vrea sa fiu de fata data viitoare cand o faci. Epi fantastic. El ranji. - Voi avea grija sa te anunp - Nu-i mulpjmi pentru ca p-a facut treaba, bombani Gideon, turnand vinul intunecat in trei pahare. - Ii muliumesc pentru ca p-a facut treaba bine, am replicat eu, inca impresionata de felul in care lucra Arash.

Sylvia Day

Descatuearea

Avocatul era charismatic p dezarmant, ?tiind insa sfl tie p umil atunci cand ii convenea. Ii facea pe top sa se simta in largul lor, lasandu-i pe ei sa vorbeasca in timp ce isi calcula cel mai bun unghi de atac. Gideon ma privi posomorat. - Pentru ce naiba crezi ca ?1 platesc atat de bine? Ca s o dea in bara?

O subestimasem. Si nu il ascultasem pe Gideon cand ma avertizase ca era periculoasa. Rezultatul era ca avea acum o plangere legitima, dupa ce mai intai Gideon daduse buzna in cabinetul ei in timpul unei sesiuni de terapie, apoi eu o atacasem din nou la locul de munca, doua saptamani mai tarziu. Arash accepta paharul pe care Gideon i-1 impinse

- Laso mai moale, asule, i-am spus eu calm. N o lasa pe ca^eaua aia sa te scoata din fire. $i nu vorbi pe tonul asta cu mine. Sau cu prietenul tau. Arash imi facu cu ochiul. - Cred ca e gelos ca ma placi atat de mult. - Ha! Apoi am vazut privirea manioasa indreptata de Gideon asupra lui Arash p am ridicat brusc din sprancene. Serios?

rapid. - Procurorul districtual ar putea decide sa o puna sau nu sub acuzare pentru falsa raportare a incidentului, dar p-a compromis credibilitatea prin faptul ca a acuzat-o pe Eva ca ar fi pus mana pe ea, cand inregistrarile camerei de supraveghere demonstreaza ca nu a fost asa. E un mare noroc ca ap avut asta, apropo. Nu fusesem foarte surprinsa sa aflu ca tot Gideon depnea p cladirea in care lucra Anne Lucas. Sopil meu avea nevoie de control p era tipic pentru el sa aiba o asemenea influenta asupra locurilor de munca ale ambilor

206

- Intoarce-te la subject. Cum ai de gand sa rezolvi asta? il provoca soptl meu, privindu-p prietenul peste buza paharului de vin cu ochi din care pi$neau pumnale. - Cum o sa rezolv rahatul in care v-ap bagat? intreba Arash, ochii lui cafenii scanteind a ras mut. Amandoi i-ap oferit lui Anne Lucas munipa necesara pentru a face asta, mergand la locul ei de munca in doua ocazii separa­ te. Avep al naibii de mult noroc ca p-a exagerat relatarea adaugand o mica acuzape de agresiune impotriva Evei. Daca s-ar ti mulpamit sa spuna adevarul, ap fi fost aman­ doi la mana ei acum. M-am dus la frigider p am inceput sa scot diverse ingrediente pentru a pregati rapid ceva la cina. Imi repro$asem propria prostie toata seara. Nu mi-ar fi trecut niciodata prin minte ca Anne Lucas ar fi fost dispusa sa dezvaluie voluntar sordida ei aventura extraconjugala cu Gideon. Era, in teorie, o membra de seama a comunitapi practicienilor din domeniul sanatapi mentale, iar sopil ei era un pediatru respectat.

207

sop Lucas. - Nu ar trebui sa fiu nevoit sa o spun, continua Arash, dar cand ai de-a face cu o nebuna, Nu Intra In Lupta. Gideon ridica o spranceana spre mine. Era iritant, dar avea dreptate. Mi-o spusese p el. Avocatul arunca o privire de avertizare p mie, p lui Gideon. -A m sa ma ocup ca plangerea ei falsa de agresiune sa fie respinsa p voi vedea daca pot folosi asta in avantajul nostru inaintand o contraplangere de harpiire. Voi incerca p sa obpn ordine de protecpe atat pentru voi doi, cat p pentru Cary Taylor, dar, oricum ar fi, trebuie sa stap top cat mai departe de ea. -Absolut, 1-am asigurat eu, profitand de ocazie pen­ tru a prinde in palma fesele delicioase p ferme ale so^ului meu cand am trecut prin spatele lui.

Sylvia Day

Descatu$area

El imi arunca o privire piezi$a peste umar. Eu i-am trimis o bezea.

Habar nu avea cat de mult. Am auzit un zbarnait u?or. Continuand sa ma t;in3 prizoniera cu mana incle^tata pe incheietura mea, Gi­ deon ii arunca o privire lui Arash, aflat la celalalt capat al insulei. - Da-mi telefonul. Arash se uitS la mine si clatina din cap, chiar in timp ce se intoarse sa scotoceasca dupa telefonul lui Gideon in sacoul de costum aflat pe scaunul de bar. -N u am sa inteleg niciodata cum de il supor^i. - E grozav la pat, iar acolo nu e posac, a$a ca... Gideon m3 smuci spre el si m3 mu?c3 de lobul urechii. Sfarcurile mi se stransera, devenind doua puncte tari. El marai aproape inaudibil pe gatul meu, desi ma indoiam ca i-ar fi p3sat daca 1-ar fi auzit Arash. Cu rasuflarea taiata, nvam desprins de langa el ?i am incercat s3 m3 concentrez pe gatit. Era prima oar3 cand m 3 faceam stapana in bucataria lui Gideon $i habar nu aveam ce si unde se afla sau ce fel de alimente avea la dispozitie, in afar3 de pu^inul pe care apucasem s3 il v3d cat pregatisem cafeaua pentru poli{i?ti. Am g3sit o ceapa si am dat peste un cutit §i un tocator. Oricat a? fi fost de recunoscatoare pentru ca imi distr3gea atenpa, trebuia s3 fac ?i altceva in afar3 de a ne tura motoarele la amandoi. - Bine, spuse Gideon la telefon, vin. Am ridicat privirea. - Ai de mers undeva? -N u . Urea Angus s3 il aduc3 pe Lucky. Am ranjit. - Cine e Lucky? intreba Arash. - Cainele lui Gideon. Avocatul afi?a o expresie satisfacStor de $ocat3. - Ai un caine?

208

Ma incanta faptul ca simfea oricat de pupna gelozie. Cel mai impresionant lucru la Arash era ca nu se intimida in fafa lui Gideon; dar cu siguran^a nu il putea depa$i. Chiar daca vazusem ca Arash putea fi la tel de amenin^ator ca sopd meu, nu era atitudinea lui implicita. Gideon era intotdeauna periculos. Nimeni nu facea vaeodata gre?eala de a nu vedea acest lucru. Acest aspect al lui m3 atragea teribil, de$i infelegeam ca nu aveam s3 il pot imblanzi vreodata. $i Doamne cat era de frumos! O stia $i el, desigur. $tia cat eram de n 3ucita de el. Ins3 tot se lasa coplejit de monstrul cu ochi verzi al geloziei.

- Ramai la cina .7 1-am intrebat pe Arash. Inca n-am habar ce anume voi face, dar fi-am stricat planurile ?i m 3 simt prost pentru asta. - E inc3 devreme. Gideon sorbi cu pofta din vin. Poate sa-$i fac3 alte planuri. -M i-ar placea foarte multsa raman la cina, raspunse Arash, ranjind pozna$. Nu nvam puuit abfine s3 nu il pipai din nou, a?a c§ nvam intins pe dupa sotul meu pentru a-mi lua paharul de vin ?i 1-am mangaiat pe coapsa intre timp. Apoi miam frecat u$or sanul de spatele lui cand mi-am retras mana.

Mi?candu-se fulgerator de repede, Gideon m 3 prinse de incheietura si o stranse, provocandu-mi un fior de excita^ie care m-a strabatut din cap pan 3 in piciciare. Ochii lui alba?tri se apntira asupra mea. - Vrei s3 fii rea.7 ma intreba el pe un ton ca matasea. Am devenit instantaneu disperata s3 il am. Fiindca arata atat de calm ?i violent de civilizat, complet stapanit, in timp ce m3 intreba, practic, dac3 voiam sa mi-o trag.

209

210

-A cu m am, raspunse Gideon mahnit, ie$ind din buc&tarie. Cand se intoarse o clipa mai tarziu, pnandu-1 In bra fe pe Lucky, care se zbatea $i il lingea fericit pe obraz, m-ara topit toata. Aveam in fa{a mea un bSrbat in vesta ?i c5ma§&, un titan al industriei, un gigant al economid globale, dar complet neputincios in fapi celui mai drflgflla§ ca{elu$ din lume. Luand telefonul lui Gideon 1-am deblocat $i am facut o poza. Fotografia avea sa ajunga intr-o rama cat de repedc posibil. Daca tot eram cu telefonul in mana, i-am scris un mesaj lui Cary. „Buna, sunt Eva. Vrei sa vii la apartament la cina?“ Am a§teptat o clipa raspunsul lui, apoi am pus jos telefonul lui Gideon §i m-am intors la tocat. - A r fi trebuit sa te ascult in privinta lui Anne, i-am spus eu lui Gideon cand ne-am intors in living dupa ce ne-am luat la revedere de la Arash. Imi pare rau. Mana lui, sprijinita de partea de jos a spatelui meu, aluneca pana se inchise peste talia mea.

- Sa nu-p para. - Fara indoiala e frustrant pentru tine sa te confrunti cu incapapinarea mea. - E§ti grozava la pat, iar acolo nu e$ti incapatanata, a§a ca... Am ras cand mi-a aruncat in fapi propriile cuvinte. Eram fericita. Fusese placut sa imi petrec seara cu el si cu Arash, sa vad cat de relaxat $i in largul lui era in compania prietenului sau, sa ma pot mi§ca prin apartament ca $i cum a? fi fost acas3 la mine...

211

Descatusarea

Sylvia Day

Ma simt casatorita, am murmurat eu, dandu-mi prime c r t c t a d m* simteam cu adevaA v ara verighetele Ji ne facuseram juraminte, dar

ace««a « ,a u d oa, simboluri ,le casatorie,, nu real,tatea d^

raspUnse ^ cu

0

nota fam ilial de

« £

in voce, aUnd in vedere

« eu. Mi-am frecponat barbia. Dar dupa noaptea trecuta... - Care parte din noaptea trecuta? - Cina cu Chris. M-a pus pe ganduri. Lucrurile s-au schimbat. §i mai e ceva ce mi-a zis doctorul Petersen. Eu doar... Eva se intinse $i ma lua de mana. Am ciutat cuvintele potrivite. -Vreau sa am langa mine, atunci cand vei intra in biserica, pe cineva care $tie totul. Nu vreau sa existe nici' urma de prefacatorie. Nu pentru ceva atat de important. Cand vom sta fapi in fapi p ne vom rosti juramintele, am nevoie s3 fie... real. - O , Gideon. Se lasa sa alunece din scaunul ei, lasandu-se pe vine langa mine, la genunchiul meu. Ochii ii erau umezi $i lumino?i, ca un cer de furtuna imediat dupa o ploaie purificatoare. Barbat superb ce e?ti, ?opti ea. Nici macar nu ?tii cat e$ti de romantic. I-am prins fafa in palme, trecandu-mi degetele mari peste lacrimile care ii alunecau pe obraji.

Desc&tusarea

371

- Nu plange. Nu suport sa te vad plangand. Ea ma prinse de incheieturi si se ridica, apasandu-$i gura peste a mea. - Nu-mi vine sa cred cat sunt de fericita, murmura ea, buzele ei $optind cuvintele pe pielea mea. Uneori nu mi sc pare real. Ca ?i cum visez ?i o sa ma trezesc, si o sa-mi ilau seama ca sunt inca pe podeaua din holul de la intrare, uitandu-ma la tine pentru prima data ?i imaginandu-mi toate astea fiindca mi le doresc cu atata ardoare. Eu am tras-o in poala, pnand-o in bra;e ?i ingropanilu-mi fata in gatul ei. Eva reu^ea intotdeauna sa spuna ceea ce eu nu puteam. Mainile ei trecura prin parul meu, apoi imi coborara pe spate. - Chris va fi incantat. inchizand strans ochii, am prins-o mai ferm in bra^e. -T u ai facut toate astea. Ea facea totul posibil. Ea ma facea pe mine posibil. - A da? rase ea Incet, dandu-se in spate pentru a ma atinge pe fata cu degete blande. E doar meritul tau, asule. Eu sunt doar norocoasa care a ca$tigat un loc in randul intai. Brusc, casatoria nu mi se mai parea o garanpe suficienta pentru ceea ce insemna Eva pentru mine. De ce nu exista ceva cu o for^a mai mare decat o simpla bucata de hartie care imi dadea dreptul de a o numi sopa mea? Juramintele erau o promisiune, dar ceea ce imi tTebuia inie era o garanpe ca in fiecare zi din via^a mea avea sa existe $i Eva. Voiam ca inima mea sa bata in acelap ritm cu a ei $i sa se opreasca deodata cu a ei. Sa fie impletite inextricabil, pentru a nu ajunge sa traiesc nici macar o clipa fara ea. Ea ma saruta din nou, u?or. Dulce. Cu buzele atat de blande.

372

373

Aylvia Day

De«catu$area

Nu aveam sa m 3 satur niciodata sa aud acele cuvinte Nu aveam sa incetez niciodata sa am nevoie s3 le aud Cuvinte, dupa cum spunea doctorui Petersen, care trebuiau rostite p ascultate. -T e iubesc.

- Tocmai m-am desparpt de Corinne. Veni direct la masa mea de lucru p ramase in picioare, amintindu-mi de atitudinea Deannei cu doar cateva ore inaintea ei. E nenorocita din cauza interviului pe care 1-ai acordat ieri. Complet distrusa. Trebuie sa mergi sa te intalne?ti

-T e iubesc.

Obrajii i-au fost din nou inundap de lacrimi. - Doamne! Ce dezastru sunt. Ma saruta din nou. Iar u ai de lucru. Dar nu pop ramane pana tarziu. Am de

rdi“ rpanssa,eim brac! n -*•-

bam dat drumul cand se desprinse de mine si se ridica in picioare, dar nu reu?eam sa imi iau ochii de la ea. ba traversa incaperea p disparu in baie. Am ramas a$ezat, nefnnd prea sigur ca aveam suficienta forpa sa stau in picioare. Eva facea sa mi se taie genunchii, imi racea pulsul sa goneasca prea rapid p prea intens. -G ideon. Mama intra cu pas hotarat in biroul meu, urmata indeaproape de Scott. Trebuie sa vorbesc cu tine. M-am ridicat in picioare p i-am facut lui Scott un semn din cap. Acesta se retrase, inchizand u?a. Caldura lasata de Eva se risipi, lasandu-ma cu o senzape de pustiu 51 raceala cand m-am intors sa imi infrunt mama 1 urta o pereche de blugi de culoare inchisS care ii veneau ca o a doua piele p o cama?a larga pe care o bfigase 1n pantalon 1 in dreptul taliei. Parul ei negru p lung era prms la spate intro coada de cal, iar fata ii era curata. Majoritatea celor care ar fi privit-o ar fi vazut in ea pur si simplu o femeie naucitor de frumoasa 5i care nu i?i arata T ' t EU ca K e,ra Ia fel de epuizata f i de m adnatt de griji ca 5i Chris. Nu purta nici machiaj, nici bijuterii Ceea ce nu-i statea deloc in fire. - C e surpriza am spus eu, trecand in spatele mesei de sens. Ce te aduce in ora$?

cu ea. Sa vorbe^ti cu ea. M-am holbat la ea, nereupnd sa inpdeg cum ii funcpona logica. - De ce-a? face asta? - Pentru numele lui Dumnezeu, se rasti ea, privindu-ma ca ?i cum mi-a? fi pierdut minple. Trebuie sa-p ceri scuze. Ai spus nipe lucruri foarte jignitoare... -A m spus adevarul, ceea ce probabil nu e valabil $i in cazul carpi pe care o publica ea. - Ea nu pia ca a existat ceva intre tine ?i femeia aceea... autoarea anonima. I-a spus editorului ei ca nu mai putea sa lucreze cu acea persoana imediat ce a aflat. -N u ma intereseaza cine scrie cartea. Un autor diferit nu va schimba faptul ca, la drept vorbind, Corinne imi violeaza intimitatea p ofera publicului lucruri care ar putea sa o raneasca pe sopa mea. Ea ip ridica barbia. -N u pot nici macar sa vorbesc despre sopa ta, Gideon. Sunt dezamagita - nu. Sunt furioasa ca ai fost in stare s3 te casatorepi fara familia p prietenii tai. Asta nu-p spune nimic? Faptul ca ai simpt nevoia sa faci ceva atat de important fara binecuvantarea oamenilor care te iubesc? - Sugerezi ca mariajul nu ar fi fost aprobat de nimeni. Mi-am incrucipt bra^ele. Asta cu siguraipa nu e adevarat, insa chiar daca ar fi fost, alegerea persoanei cu care vrei sapi petreci toata viap nu e ceva ce se decide prin vot majoritar. Eu p Eva ne-am casatorit in privat pentru ca a fost ceva intim p personal p nu sim^eam nevoia sa le impartapm si altora.

374

(Sylvia Day

Descatusarea

Darai !mparta?itvestea lumii intreri7' Cbiar . cle a o da familiei ralpi KTn • g ••Cniar mainte

Am

P

a'f Pun cat sunt de dezamagita

Am surprins o umbra de miseire in

i

• •

vazut-o pe Eva aparand in pragul usii de la ba “ *7 ™

^ETrandul 5 S d Ii r " . - i l , 3 S meu ^ eram in

sfar?it pregatit.

Am apasat butonul de opacizare a peretelui de sticla * ^ £ E ? tii, mama.

t u ■ “ «"

posibiiita,i.

Unde.’ Am gasit cateva apoi privirea mi opri aspra celui mai tSnar dintre cupluri. Dintro sin. 8 pnvire spre el am recunoscut genul. Avusesem p eu o penoada cand ma indragostisem de astfel de barbati te renUcile1’/ 11 ™ult4.exPfrienta sexual*’ stapanind toate rephcile de seducpe adecvate. M-a cuprins o usoara g eafa gandmdu-ma de cate ori ma dadusem pe mana unor astfel de tipi, ftsandu-i s3 m3 foloseasca. Apoi m-am infuriat. Rick indreptase spre fata care

^ntea lipita de el un zambet arogant p sexy, in mod cert erau doar pnetem. Nu cand P-o trftgeau din priviri inatam. PrmS P'

W a n d de cot ** ™

condus-o

- Mergi mai departe. Am ajuns la toaleta. Lini$tea care ne-a invaluit brusc Am tram T " 111 baiC m i'3 Pem is 55 ° aud hohotind. dmitH fT In Z° na reZCrVatS pentru refacerea J. ’ UCUrandu-ma ca eram singure acolo, p i-am in-

b k X S v S r le pe care lMm scos din c“tk d« ■* . “ Mi? ca trebuie sa lucreze in seara asta mcepu Ireland. De asta am acceptat invitafia lui tati I I j ^ CeStae a