Suport Curs Noul Testament

Pr. prof. dr. Constantin COMAN Studiul Noului Testament, Suport de curs, An. I, sem. 2

EVANGHELIA DUPĂ MATEI Introducere Cuprins 1. Bibliografie 1.1. Chestiuni introductive 1.2. Comentarii 1.2.1. Comentarii patristice 1.2.2. Comentarii moderne 1.2.3. Comentarii patristice la unele fragmente din Ev. Matei 1.2.4. Studii 2. Caracteristici generale 2.1. Prima dintre cele patru Evanghelii 2.2. Cea mai cunoscută Evanghelie 2.3. Are un caracter sistematic 2.4. Intre cele patru Evanghelii, citează cel mai mult din Vechiul Testament 2.5. Este un discurs mai curând teologic decât biografic despre Mântuitorul Hristos 3. Planul Evangheliei după Matei 3.1 Introducere 3.2 Béda Rigaux, Témoignage de l’évangile de Matthieu, Desclée De Brouwer,1967 3.3 UBS Handbook Series, A Handbook on The Gospel of Matthew, by Barklay M. Newman and Philip C. Stine, New York, 1992 3.4 C. H. Lohr, în Catholic Biblical Quarterly, 23 (1961), p. 427. Adoptat şi de The New Jerome Biblical Commentary (Edited by Raymond E. Brown, Joseph A. Fitzmyer şi Roland E. Murphy, 1990) 3.5 Ulrich LUZ, MATTHEW 1-7, A Continental Commentary, Fortress Press Miniapolis, 1992 4. Structura pe capitole a Evangheliei după Matei 4.1 Introducere 4.2 Structura pe capitole – prezentare 5. Teme centrale în Evanghelia după Matei 6. Exegeză la Matei 1,1-17: Cartea naşterii 6.1. Textul – 6.2. Planul secţiunii 6.3. Comentarii preliminare 6.4. Exegeză 6.5. Comentariu la Genealogie

7. Exegeză la Matei 1, 18-25: Naşterea minunată a lui Iisus din Fecioara Maria 7.1 Textul 7.2 Posibile comentarii 8. Exegeză la Matei 2, 1-12: Magii de la Răsărit 8.1 Textul 8.2. Comentarii 9. Fuga în Egipt şi întoarcerea în Nazaret (2,13-23) 9.1 Textul 9.2 Comentarii 10. Predica Sf. Ioan Botezătorul (3,1-12)[Mc 1,1-8; Lc 3,1-9.15-17; In 1,19-28] 10.1 Scurtă introducere 10.2 Textul 10.3 Comentarii 11. Botezul Domnului sau Teofania, descoperirea sau arătarea Fiului lui Dumnezeu (3,13-17) 11.1 Textul 11.2 Comentarii 12. Predica de pe Munte. Matei cap. 5-7 12.1 Consideraţii generale (după şi în dialog cu U. Luz op. cit. I, 214) 12.2 Comentarii teologice 12.2.1 Despre măsura deplinătăţii

1. Bibliografie Bibliografia privitoare la Evanghelia după Matei este foarte bogată în limbile străine de circulaţie şi destul de săracă în limba română. Pentru o listă bibliografică foarte cuprinzătoare, atât la nivelul comentariilor cât şi la nivelul studiilor tematice, a se vedea comentariul lui Ulrich Luz. În limba română singurul comentariu original la Evanghelia după Matei este semnat de Pr. prof. dr. Vasile Gheorghiu. Cel semnat de Pr. prof. dr. Leon Arion reia comentariul lui Gheorghiu, adaptându-l mai ales la nivelul limbajului. Bibliografia cuprinsă în lista de mai jos este una selectivă, reţinând lucrările mai importante în limba română şi câteva dintre cele provenind din literatura străină de specialitate. Dacă ar fi să reducem la maximum selecţia, am reţine, desigur, Omiliile la Matei ale Sfântului Ioan Gură de Aur, o capodoperă a geniului, care nu ar trebui să lipsească din biblioteca unui teolog, a uni preot sau a unui profesor de religie, şi, dintre cele moderne, Comentariul la Matei al lui Ulrich Luz, un comentariu foarte documentat, cuprinzător şi echilibrat ca abordare, cu contribuţii extrem de valoroase privind istoria exegezei şi mai ales receptarea de către Biserică a Evangheliei sau a diferitelor teme importante din Evanghelia după Matei. 1.1.

Chestiuni introductive

1. Pr. Prof. Dr. Vasile MIHOC, Introducere în Noul Testament, vol. I, Teofania, Sibiu, 2001.

2. Pr. Prof. Dr. Nicolae NICOLAESCU, Pr. Prof. Dr. Grigorie MARCU, Pr. Prof. Dr. Sofron VLAD, Pr. Prof. Dr. Liviu MUNTEANU, Studiul Noului Testament pentru Institutele Teologice, Ed. IBMBOR, Bucreşti, 19833 3. Σάββας Αγουρίδης, Εισαγωγή εις την Καινή Διαθήκην, Εκδόσεις Γρηγόρη, Αθήνα, 1971. 4. Ιωάννης Καραβιδόπουλος, Εισαγωγή στην Καινή Διαθήκη, Εκδόσεις Πουρνάρα, Θεσσαλονίκη, 1995. 5. Ιωάννης Παναγόπουλος, Εισαγωγή στην Καινή Διαθήκη, Αθήνα, 1994 6. Helmut KOESTER, Introduction to the New Testament. Vol. 1: History, Culture and Religion of the Hellenistic Age; Vol. 2: History and Literature of Early 7. Raymond E. Brown, Joseph A. Fitzmyer, Roland E. Murphu, Introducere şi comentariu la Sfânta Scriptură, vol. I, Galaxia Gutemberg, 2005 pag. 921-930.

1.2.Comentarii 1.2.1

Patristice

1. Sf. Ioan Gură de Aur, PG. 57,58; Trad. rom.: Omilii la Matei, (Trad. de Pr. D. Fecioru). EIBMBOR, Bucureşti, 1994;. 2. Origen, PG 13; SC 162, 1970 3. Sf. Efrem Sirul, SC 121, 1966 4. Sf. Chiril al Alexandriei, PG 72, 365-474 5. Teofilact al Bulgariei, PG 123, 144-488, Trad. rom.: Sfântul Teofilact al Bulgariei, Tâlcuirea Sfintelor Evanghelii de la Matei şi Marcu, Editura Sofia, 1998. 6. Evtimie Zigaben, PG 129, 112-766 Vezi traducerea rom. Zigabenos, Eutimie (sau invers?), Comentar asupra Sfintei Evanghelii după Matei (vol. I), trad. din lb. greacă de Grigore, pr. prof. C. şi Saru, pr. prof. Sava T., după ediţia lui Teoclitos Farmachides, Ed. Cozia, Rm. Vâlcea, 1931, 301 p. Zigabenos, Eutimie (sau invers?), Comentar asupra Sfintei Evanghelii după Matei (vol. II), trad. din lb. greacă de Grigore, pr. prof. C. şi Saru, pr. prof. Sava T., după ediţia lui Teoclitos Farmachides, Ed. Cozia, Rm. Vâlcea, 1933, 424 p. 1.2.2

Comentarii moderne

1. Gheorghiu, pr. prof. dr. Vasile, Sfânta Evanghelie după Matei cu comentar, vol. I, Ed. autorului, Cernăuţi, 1925, 240 p. 2. Gheorghiu, pr. prof. dr. Vasile, Sfânta Evanghelie după Matei cu comentar, vol. II, Ed. autorului, Cernăuţi, 1927, 256 p. 3. Dr. L. G. Munteanu, Predica de pe munte, studiu exegetic, Cluj, 1932, (Ed. autorului), 141 p 4. Gheorghiu, pr. prof. dr. Vasile, Sfânta Evanghelie după Matei cu comentar, vol. III, Ed. autorului, Cernăuţi, 1933, 350 p. 5. Arion, pr. dr. Leon, Comentarii la Matei, vol. I, Ed. Limes, Cluj, 1999, 260 p. 6. Arion, pr. dr. Leon, Comentarii la Matei, vol. II, Ed. Limes, Cluj, 1999, 250 p. 7. Lagrange M. J., Evangile selon Saint Matthieu, Paris, 1927

8. Benoit P., L’Evangile selon Saint Matthieu, Paris, 1972. 9. Ulrich LUZ, MATTHEW 1-7, A Continental Commentary, Fortress Press Miniapolis, 1992 10. Ulrich LUZ, MATTHEW 8-20, Fortress Press Miniapolis, 2001. 11. Béda RIGAUX, Témoignage de l’Évangile de Matthieu, Desclée de Brouwer, 1967. 12. M.-J. Lagange, 19414 13. Σάββας Αγουρίδης, Ματθαίος o Ευαγγελιστής, Εκδόσεις Άρτος Ζωής, Αθήνα, 2000 1.2.3

Comentarii patristice la unele fragmente din Ev. Matei

1. 2. 3. 4.

Sf. Grigorie de Nyssa, La Fericiri, PG 44,1193-1301 Sf. Grigorie de Nyssa, La Rugăciunea Domnească, PG 44, 1114-1172 Maxim Mărturisitorul, La rugăciunea Tatăl nostru, PG 90, 872-909 Ieronim, Fericitul, Comentar la Sfânta Evanghelie după Matei (I), MB 1112/1990, pp. 4856, trad. de pr. prof. dr. Nicolae Neaga. 5. Ieronim, Fericitul, Comentar la Sfânta Evanghelie după Matei (II), MB 46/1991, pp. 8389, trad. de pr. prof. dr. Nicolae Neaga. 6. Ciprian, Sfântul, Explicarea rugăciunii Tatăl nostru, trad. din lb. greacă de Pâslaru, pr. Matei, Instit. de editură creştină, Rm. Vâlcea, 1937, 72 p. 7. Neaga, pr. prof. dr. Nicolae, Predica de pe munte comentată de Fericitul Ieronim, MB 12/1990, pp. 724. 1.2.4

Studii

1. Scriban, arhim. Iuliu, Comentariul Sfintei Evanghelii. Genealogiile Mântuitorului la Sf. Matei şi Sf. Luca, BOR 3/1922, pp. 206215. 2. Bănescu, prot. dr. Marcu, Funcţia metaforei în Predica de pe munte (I), MB 1112/1984, pp. 679691. 3. Bănescu, prot. dr. Marcu, Funcţia metaforei în Predica de pe munte (II), MB 12/1985, pp. 1523. 4. Caraza, diac. asist. Ioan, „Fiţi desăvârşiţi, precum şi Tatăl vostru cel Ceresc este desăvârşit (Matei 5, 48)”, O 1/1994, pp. 171172. 5. Ciudin, pr. dr. N., Analiza citaţiunilor Vechiului Testament din Evanghelia Sf. Matei. Studiu după textul ebraic şi LXX, Ed. Cartea românească, Bucureşti, 1942, 53 p. 6. Preot dr. N. Ciudin, Analiza citaţiunilor Vechiului Testament din Evanghelia după Mateiu. Studiu după textul ebraic şi LXX, Bucureşti, 19 7. Ciudin, pr. N., Genealogia Mântuitorului după Evanghelia Sf. Matei în raport cu datele Vechiului Testament. Studiu analitic după textul ebraic şi LXX, Tipogr. Progresul, Iaşi, 1941, 15 p. 8. Ghia, pr. prof. dr. Gh. I., Atitudinea Mântuitorului faţă de legea Vechiului Testament. Contribuţie la exegeza Noului Testament, Ed. Ramuri, Craiova, 1929, 102 p. 9. Constantinescu, pr. prof. Ioan, „Cuvântarea eshatologică a Domnului nostru Iisus Hristos scurt comentariu”, GB 12/1979, pp. 5177. 10. Constantinescu, pr. prof. Ioan, „Cuvântarea misionară a Mântuitorului la trimiterea Apostolilor la propovăduire”, GB 13/1983, pp. 6784. 11. Constantinescu, pr. prof. Ioan, „Învierea Domnului nostru Iisus Hristos după cele patru Evanghelii”, GB 2/1987, pp. 60101.

12. Constantinescu, pr. prof. Ioan, „Patimile şi moartea Mântuitorului Hristos după cele patru Evanghelii”, GB 2/1988, pp. 45103. 13. Marguerat, D., Le jugement dans l’evangile de Matthieu, Geneve, 1981 14. Mohrlang, R., Matthew and Paul, (SNTSMS 48), Cambridge, 1985 15. Przybylski, B., Righteousness in Matthew, (SNTSMS 41), Cambridge, 1980

2. Caracteristici generale 2.1 Evanghelia după Matei ocupă primul loc între cele patru Evanghelii şi primul loc între cărţile Noului Testament. Este, aşadar, cartea cu care începe Noul Testament. Încă de la începuturile Bisericii a ocupat primul loc (I. Panagopoulos, op.cit. p.75). Tradiţia manuscrisă o plasează fără excepţie pe primul loc, ceea ce arată că nu a existat nici un fel de ezitare în acest sens. De ce a fost aşezată prima în Canonul NT? De ce a fost aşezată înaintea celorlalte trei Evanghelii? Iată trei posibile răspunsuri: a. Criteriul cronologic poate fi un argument. Este posibil ca Biserica primară să fi aplicat criteriul cronologic, aşezând cele patru Evanghelii în canonul noutestamentar în ordine cronologică. Conforma tradiţiei, Evanghelia după Matei, cel puţin în varianta iniţială, aramaică, a fost scrisă înaintea celorlalte trei. b. Evanghelia după Matei este o punte firească şi consistentă între Vechiul şi Noul Testament, face cel mai bine şi cel mai firesc legătura între Vechiul şi Noul Testament. Evanghelia după Matei materializează şi afirmă cel mai convingător, continuitatea şi unitatea celor două Testamente, cele două părţi ale aceluiaşi întreg care este Dumnezeiasca Scriptură. Acesta este răspunsul acceptat de majoritatea exegeţilor, întărit cu atât mai mult de ipoteza, care s-a impus chiar şi în spaţiul ortodox , conform căreia Evanghelia după Marcu ar fi fost scrisă prima. c. Caracterul didactic, sistematic – aproape programatic - al acesteia, care oferea o imagine cât mai completă, atât din punct de vedere ale faptelor cât şi al învăţăturii Mântuitorului, poate fi un alt argument pentru care Biserica primelor veacuri a aşezat Evanghelia după Matei în fruntea celorlalte Evanghelii. 2.2 Evanghelia după Matei este cea mai cunoscută Evanghelie dintre cele patru Evanghelii canonice. Majoritatea din cuvintele Mântuitorului Hristos ca şi evenimentele importante din viaţa şi activitatea pământească a Acestuia sunt cunoscute în „varianta Matei”. De ce? Foarte probabil din următoarele motive: a. Faptul de a fi fost aşezată în fruntea cărţilor NT şi de a se fi bucurat de prioritatea lecturii. Nu este însă singurul. Trebuie ţinut seama şi de faptul că circulaţia foarte largă, chiar în Biserica primară, a impus-o în egală măsură conştiinţei eclesiale. b. Faptul de a fi fost scrisă pentru iudei şi pentru iudeo-creştini, asociat ponderii pe care îl are în istoria Bisericii primare elementul iudeo-creştin, ca şi nevoia delimitării din ce în ce mai ferme a Bisericii faţă de Sinagogă şi a elaborării raportului dintre Evanghelie şi Legea vechi-testamentară. c. Predica de pe Munte - receptată ca o sinteză a Evangheliei Mântuitorului şi ca un discurs programatic, normativ pentru viaţa creştinilor şi ca o replică a Evangheliei dată Legii vechi – cât şi celelalte bogatelor culegeri de cuvinte ale Mântuitorului

(în total, cele cinci sau şase discursuri mari, în care Sf. Evanghelist Matei concentrează mare parte din învăţătura Mântuitorului Hristos. d. A fost receptată foarte repede de Biserica universală şi a exercitat cea mai importantă influenţă asupra vieţii Bisericii în primele două secole, dar şi după aceea. Întâlnim citată Ev. Mt. chiar din sec. II (vezi 1 Clem.46,7 ş.u.; Epistola lui Barnaba 4,14; Didahiile 8,2, Ignatie Teoforul, Către Policarp 1,3.2,2). Justin Martirul şi Filosoful foloseşte culegere de cuvinte ale Mântuitorului din Ev. Mt. (Apolog. I, 15-17). Ev. Mt. este citată frecvent şi de ceilalţi apologeţi din sec. II. e. A fost şi este folosită cel mai mult în viaţa liturgică a Bisericii. A fost socotită ca Evanghelia bisericească prin excelenţă. Dat fiind faptul că pentru mult timp contactul credincioşilor cu Evangheliile era realizat aproape exclusiv prin intermediul vieţii liturgice, este explicabil ca Evanghelia cea mai frecvent citită să se întipărească cel mai bine în memoria credincioşilor. f. A fost cel mai mult comentată. Primele şi cele mai extinse comentarii patristice au în vedere Ev.Mt.. A se vedea Omiliile Sf. Ioan Gură de Aur care au avut o mare răspândire în Biserică, în toate tradiţiile creştine. 2.3

Evanghelia după Matei are un caracter sistematic, este foarte bine construită a. Există o evidentă compoziţie literară: - cartea este jalonată de cele cinci/şase mari discursuri (5,1-7,29; 9,3611,1; 13,1-52; 18, 1-35; 23, 1-39; 24,1-25,46). Acestea sunt construcţii literare datorate Sfântului Evanghelist Matei, care adună în unităţi literare unitare din punct de vedere tematic şi mai extinse cuvinte rostite de Mântuitorul în împrejurări diferite. - amploarea discursurilor, prezentarea sintetică, forţa lor constituie note specifice ale Ev. Mt - există o progresie în prezentarea acestor discursuri; prezentarea conţinutului Legii noi în PM, discursul despre misiunea apostolică, parabole, discursul eclesial, anatemele la adresa fariseilor, sfârşitul timpurilor. b. Sistematizarea este evidentă şi în relatarea evenimentelor - cele zece minuni prezentate de Sf. Evanghelist Matei în cap. 8-9 au fost adunate aici din raţiuni ce ţin de planul teologic al Evangheliei - tensiunile dintre Iisus şi iudeii necredincioşi (11,2-12,50) - în jurul mărturisirii lui Petru sunt grupate cuvinte rostite în alte împrejurări (16, 13-20) - viaţa Sf. Ioan Botezătorul este urmărită riguros: predica (3,1-17), trimiterea ucenicilor la Iisus )11,2-19), moartea (14,1-12) c. Unitatea Ev. după Matei este confirmată şi de recursul explicit, frecvent şi foarte unitar ca modalitate la Vechiul Testament

2.4

Evanghelia după Matei citează cel mai mult Vechiul Testament a. de 11 ori, cu neînsemnate modificări, revine aceeaşi formulă prin care Sf. Evanghelist Matei introduce citate din VT: Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin proorocul…

tou/to de. o[lon ge,gonen i[na plhrwqh/| to. r`hqe.n u`po. kuri,ou dia. tou/ profh,tou le,gontoj\ (1,23; 2,15; 2,23; 3,3; 4,14-16; 8,17; 12,17-21; 13, 14-

15; 21, 4-5; 26,56; 27,9-10). Matei 1,22-23 22 tou/to de. o[lon ge,gonen i[na plhrwqh/| to. r`hqe.n u`po. kuri,ou dia. tou/ profh,tou le,gontoj\ 23 ivdou. h` parqe,noj evn gastri. e[xei kai. te,xetai ui`o,n( kai. kale,sousin to. o;noma auvtou/ VEmmanouh,l( o[ evstin meqermhneuo,menon meqV h`mw/n o` qeo,jÅ Acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul care zice: "Iată, Fecioara va avea în pântece şi va naşte Fiu şi vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu". Matei 2,14-15 14 o` de. evgerqei.j pare,laben to. paidi,on kai. th.n mhte,ra auvtou/ nukto.j kai. avnecw,rhsen eivj Ai;gupton( 15 kai. h=n evkei/ e[wj th/j teleuth/j ~Hrw,|dou\ i[na plhrwqh/| to. r`hqe.n u`po. kuri,ou dia. tou/ profh,tou le,gontoj\ evx Aivgu,ptou evka,lesa to.n ui`o,n mouÅ Şi sculându-se, a luat, noaptea, Pruncul şi pe mama Lui şi a plecat în Egipt. Şi au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul, prin proorocul: "Din Egipt am chemat pe Fiul Meu". Matei 2,23 23 kai. evlqw.n katw,|khsen eivj po,lin legome,nhn Nazare,t\ o[pwj plhrwqh/| to. r`hqe.n dia. tw/n profhtw/n o[ti Nazwrai/oj klhqh,setaiÅ Şi venind a locuit în oraşul numit Nazaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că Nazarinean Se va chema. Matei 4,13-15 13 kai. katalipw.n th.n Nazara. evlqw.n katw,|khsen eivj Kafarnaou.m th.n paraqalassi,an evn o`ri,oij Zaboulw.n kai. Nefqali,m\ 14 i[na plhrwqh/| to. r`hqe.n dia. VHsaij kai. evpibebhkw.j evpi. o;non kai. evpi. pw/lon ui`o.n u`pozugi,ouÅ Şi dacă vă va zice cineva ceva, veţi spune că-I trebuie Domnului; şi le va trimite îndată. Iar acestea toate s-au făcut, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin proorocul, care zice: "Spuneţi fiicei Sionului: Iată Împăratul tău vine la tine blând şi şezând pe asină, pe mânz, fiul celei de sub jug". Matei 26,53-54 53 h' dokei/j o[ti ouv du,namai parakale,sai to.n pate,ra mou( kai. 54 parasth,sei moi a;rti plei,w dw,deka legiw/naj avgge,lwnÈ pw/j ou=n plhrwqw/sin ai` grafai. o[ti ou[twj dei/ gene,sqaiÈ Sau ţi se pare că nu pot să rog pe Tatăl Meu şi să-Mi trimită acum mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? Dar cum se vor împlini Scripturile, că aşa trebuie să fie? Matei 26,55-56 55 VEn evkei,nh| th/| w[ra| ei=pen o` VIhsou/j toi/j o;cloij\ w`j evpi. lh|sth.n evxh,lqate meta. macairw/n kai. xu,lwn sullabei/n meÈ kaqV h`me,ran evn tw/| i`erw/| evkaqezo,mhn dida,skwn kai. ouvk evkrath,sate, meÅ 56 tou/to de. o[lon ge,gonen i[na plhrwqw/sin ai` grafai. tw/n profhtw/nÅ În ceasul acela, a zis Iisus mulţimilor: Ca la un tâlhar aţi ieşit cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi. În fiecare zi şedeam în templu şi învăţam şi n-aţi pus mâna pe Mine. Dar toate acestea s-au făcut ca să se împlinească Scripturile proorocilor.

A se vedea comparativ cu ceilalţi autori nou-testamentari:1 1

Marcu 14:48-49 48 Kai. avpokriqei.j o` VIhsou/j ei=pen auvtoi/j\ w`j evpi. lh|sth.n evxh,lqate meta. macairw/n kai. xu,lwn sullabei/n meÈ 49 kaqV h`me,ran h;mhn pro.j u`ma/j evn tw/| i`erw/| dida,skwn kai. ouvk evkrath,sate, me\ avllV i[na plhrwqw/sin ai` grafai,Å Luke 21:20-22 20 {Otan de. i;dhte kukloume,nhn u`po. stratope,dwn VIerousalh,m( to,te gnw/te o[ti h;ggiken h` evrh,mwsij auvth/jÅ 21 to,te oi` evn th/| VIoudai,a| feuge,twsan eivj ta. o;rh kai. oi` evn me,sw| auvth/j evkcwrei,twsan kai. oi` evn tai/j cw,raij mh. eivserce,sqwsan eivj auvth,n( 22 o[ti h`me,rai evkdikh,sewj au-tai, eivsin tou/ plhsqh/nai pa,nta ta. gegramme,naÅ Luca 22:36-37 36 ei=pen de. auvtoi/j\ avlla. nu/n o` e;cwn balla,ntion avra,tw( o`moi,wj kai. ph,ran( kai. o` mh. e;cwn pwlhsa,tw to. i`ma,tion auvtou/ kai. avgorasa,tw ma,cairanÅ 37 le,gw ga.r u`mi/n o[ti tou/to to. gegramme,non dei/ telesqh/nai evn evmoi,( to,\ kai. meta. avno,mwn evlogi,s Luca 24:44-45 44 Ei=pen de. pro.j auvtou,j\ ou-toi oi` lo,goi mou ou]j evla,lhsa pro.j u`ma/j e;ti w'n su.n u`mi/n( o[ti dei/ plhrwqh/nai pa,nta ta. gegramme,na evn tw/| no,mw| Mwu? se,wj kai. toi/j profh,taij kai. yalmoi/j peri. evmou/Å 45 to,te dih,noixen auvtw/n to.n nou/n tou/ sunie,nai ta.j grafa,j\ 37 Ioan 12:37-40 Tosau/ta de. auvtou/ shmei/a pepoihko,toj e;mprosqen auvtw/n ouvk evpi,steuon eivj auvto,n( 38 i[na o` lo,goj VHsai