Sugestopedia

4

DESCHIDERI INFORMAºIONALE

GHEORGHI LOZANOV – O REVOLUºIE ÎN GÂNDIREA UMANÅ Sugestologie ¿i sugestopedie Conf. Dr. Magdalena Dumitrana

GHEORGHI LOZANOV – SCURTÅ BIOGRAFIE Anul 1990 a fost numit deceniul creierului ¿i al interesului pentru metodele de predare alternative, precum „învå¡area acceleratå“. Omul care a provocat aceastå revolu¡ie în domeniul învå¡årii este bulgarul Gheorghi Lozanov. Nåscut în 1926, la Sofia, el a ini¡iat ¿i condus o serie de experimente începând cu anul 1960. În anul 1971 el ¿i-a sus¡inut teza de doctor în care prezintå ¿tiin¡a pe care a creat-o, „Sugestologia“, precum ¿i ramura acestei ¿tiin¡e centratå pe învå¡are, „Sugestopedia“; teza sa prezenta modalitå¡ile de aplicare concretå a sugestiei în medicinå ¿i educa¡ie. La începutul anilor ’60, Lozanov a început så se preocupe de clarviziune ¿i, în curând, guvernul bulgar a devenit interesat de cercetårile sale, finan¡ându-le. În 1966 a fost înfiin¡at Institutul de Stat de Cercetåri în Sugestologie, al cårui director a devenit G. Lozanov. Scopul acestui institut era cercetarea poten¡ialului min¡ii umane precum ¿i învå¡area mai rapidå ¿i de calitate. ªtiin¡a sugestopediei a fost experimentatå atât în mediul preuniversitar, cât ¿i în cel universitar. În 1975 a avut loc la Washington un simpozion special dedicat teoriilor sugestologice ¿i sugestopedice, iar în 1976 Lozanov a fost invitat la Paris, de UNESCO pentru a analiza anumite aspecte ale conceptului såu de educa¡ie. În 1978 comisia de exper¡i Unesco, dupå analiza rezultatelor lozaniene, a elaborat un raport cu o concluzie foarte clarå: Sugestopedia în unanimitate a fost recunoscutå ca o metodå de predare superioarå celorlalte ¿i aplicabilå multor materii de învå¡åmânt precum ¿i multor tipuri de elevi, recomandând utilizarea sa. Dupå aceastå importantå recomandare, via¡a ¿i activitatea lui Lozanov au luat o direc¡ie nea¿teptatå. Dupå ce pre¿edintele de atunci al Bulgariei i-a cerut så introducå sugestopedia în toatå ¡ara ¿i au fost ini¡iate o serie de legåturi interna¡ionale pentru REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LIV, N R. 3, AN 2007

råspândirea acestei metode, în ianuarie 1980 Lozanov a fost oprit fårå nici o explica¡ie pe aeroport, unde se îmbarca spre SUA pentru un contract oficial. I s-a luat pa¿aportul ¿i a fost plasat sub arest la domiciliu, fårå dreptul de a ¡ine cursuri, de a publica, fårå dreptul la telefoane interna¡ionale sau cålåtorii. A fost dat afarå din Institut în urma unei ¿edin¡e de partid. Nu a mai avut dreptul de a fi salariat, ci a trebuit så-¿i câ¿tige astfel existen¡a. I s-au dat douå camere goale în subsolul unei clådiri vechi unde, pentru a tråi, a trebuit så organizeze cursuri bazate pe metoda sugestopedicå. Fårå scaune ¿i mese, cursan¡ii ståteau pe podea cu materialele în fa¡å. A ob¡inut o jumåtate de magazie la Universitatea din Sofia unde a înfiin¡at Centrul de Sugestologie ¿i Dezvoltare Personalå, având statut de facultate independentå în cadrul universitå¡ii. Dar arestul la domiciliu nu a fost ridicat ¿i a¿a a råmas timp de 9 ani, pânå când condi¡iile politice s-au schimbat în mod radical. Dr. Gheorghi Lozanov locuie¿te în prezent în Viena ¿i conduce Centrul Interna¡ional de Desugestologie. De asemenea, Asocia¡ia Interna¡ionalå de Desugestologie ¿i Sugestopedagogie î¿i are sediul în Viena, având ca scop promovarea aplicårii practice a ideilor lui G. Lozanov. „Sugestopedia“ este un termen creat de Lozanov ¿i pe care l-a folosit pentru prima datå în 1966 în Bulgaria ¿i în 1967 pe plan interna¡ional, la o conferin¡å de medicinå psihosomaticå, în Roma. Cartea sa fundamentalå “Suggestology and Outlines of Suggestopedy” a fost publicatå pentru prima datå în limba englezå în 1978 (Gordon & Breach, New York). Din 1960, Gheorghi Lozanov a colaborat strâns cu prof. Evelina Gateva (decedatå de câ¡iva ani), specialistå în lingvisticå ¿i muzicå, ¿i a dezvoltat ramura de aplica¡ie practicå a sugestologiei privind învå¡area ¿i comunicarea, anume sugestopedia. În timp, ei au dezvoltat, de asemenea, 133

134

REVISTA MEDICALÅ R OMÂNÅ – VOL. LIV, NR. 3, AN 2007

conceptele de „desugestologie“ ¿i „sugestopedagogie“, ajungând finalmente la termenul de „desugestopedie“.

SUGESTIE ªI SUGESTOLOGIE Sugestologia, a¿a cum spune creatorul såu, este o ¿tiin¡å nouå, o ¿tiin¡å a sugestiei. Sugestia, observå Lozanov, este privitå de obicei ca opusul convingerii. Totu¿i, dacå ne gândim mai bine, o prezentare logicå, ra¡ionalå are ¿i ea un efect sugestiv: este vorba de autoritatea logicii, a ideii corect exprimate, care poate avea o mare putere sugestivå, dincolo de valoarea ei de adevår. Mai mult încå, trebuie så în¡elegem cå activitatea cea mai logicå, ra¡ionalå ¿i con¿tientå se sprijinå pe numeroase detalii, coduri ¿i elemente incon¿tiente ¿i automate; de asemenea, sfera emo¡ionalå participå în mod inevitabil, creând posibilitå¡i de interrela¡ii sugestive adi¡ionale (3, pp. 59-60). A¿adar, via¡a de zi cu zi, comunicarea zilnicå privite din punct de vedere ra¡ional (sau nu) includ mai mul¡i factori sugestivi ac¡ionând prin urmåtoarele canale incon¿tiente: a) background-ul emo¡ional b) percep¡ia perifericå c) detaliile, codurile ¿i elementele automate d) asocierea, simbolizarea ¿i codarea pe baza cårora este adesea construitå autoritatea e) atitudinile, motiva¡iile ¿i a¿teptårile anterioare, sugestive (ibid. p. 60). Sugestibilitatea este un fenomen general uman ¿i fiecare persoanå posedå un anumit grad de sugestibilitate. Gheorghi Lozanov considerå cå procesul sugestiei nu este doar un curent de informa¡ie ce påtrunde în mod direct (cu func¡ii algoritmice ¿i de reprogramare), dar simultan, se dezvoltå un proces desugestiv-sugestiv în care rezervele func¡ionale ale creierului pot fi dezvåluite ¿i utilizate. A¿adar, sugestia este un regulator al activitå¡ii ¿i organizårii func¡ionale pe un nivel mai specific (ibid., p. 72). Reactivitate mentalå specificå ¿i non-specificå

Importan¡a sugestiei este accentuatå în procesul comunicårii. În ceea ce prive¿te acest domeniu, Lozanov diferen¡iazå între reactivitatea mentalå specificå ¿i reactivitatea mentalå non-specificå. El argumenteazå cå „în fiecare gând, în fiecare sentiment, în fiecare percep¡ie ¿i în fiecare activitate mentalå existå un complex central de experien¡e

clare ¿i multe experien¡e periferice, obscure, aflate în fundal“ (background). În perceperea vorbirii, de exemplu, con¡inutul, purtåtor de specificitate, ideea de bazå, se plaseazå în centrul con¿tiin¡ei, unde este supuså analizei critice ¿i proceselor logice ¿i unde se contureazå råspunsul inteligent. Dar noi reac¡ionåm nu numai fa¡å de semnifica¡ia specificå a vorbirii, ci fa¡å de un întreg complex care acompaniazå aceastå vorbire ¿i în anumite situa¡ii, fa¡å de stimuli non-specifici pentru vorbire, care o preced sau o succed. Numårul acestor stimuli nonspecifici este extrem de mare – gesturi, umblet, expresie facialå, expresia ochilor, dic¡ie, intona¡ie, numeroase mi¿cåri neobservabile, prestigiul persoanei care vorbe¿te, starea fiziologicå de a¿teptare ori de trebuin¡e biologice ale receptorului ¿i, în general, orice element care în momentul respectiv este legat de cuvintele pronun¡ate. Ace¿ti factori care prin ei în¿i¿i nu au o semnifica¡ie concretå pot întovårå¿i orice vorbire. De exemplu, o intona¡ie mânioaså poate fi implicatå nu numai în cuvinte care exprimå furia, dar ¿i în acelea care exprimå dragostea (ibid., p. 160). Pentru o mai bunå în¡elegere a ac¡iunii acestor factori, Lozanov accentueazå faptul cå, în cadrul rela¡iilor/comunicårii umane, foarte important nu este doar ceea ce se spune, ci ¿i cum se spune; pentru exemplificare, el relateazå o scurtå povestire: „Un pårinte î¿i trimisese fiul så studieze în stråinåtate ¿i nu mai auzise nimic despre el de mult timp. În cele din urmå, primi o scrisoare de la el, dar nu a putut-o citi pentru cå era analfabet. A¿a cå i-o duse vecinului såu care era måcelar. Måcelarul o citi cu vocea sa asprå, durå: „Dragå tatå, trimite-mi ceva bani.“ Tatål îl opri scurt ¿i furios, strigând: „Ru¿ine så îi fie! Bun de nimic! Nici o veste de atâta timp ¿i apoi imediat îmi cere bani.“ El luå scrisoarea ¿i se duse acaså fårå s-o mai asculte pânå la sfâr¿it. Câteva zile mai târziu, el luå scrisoarea ¿i merse la un alt vecin, care era brutar. Acesta începu så o citeascå cu o voce blândå, plåcutå: „Dragå tatå, trimite-mi ceva bani…“. Atunci tatål începu så zâmbeascå ¿i spuse: „Cred ¿i eu, asta este dragostea fiului pentru tatå“ ¿i ascultå cu plåcere toatå scrisoarea.“ (ibid., p. 163). Activitatea mentalå specificå este deci caracterizatå prin claritatea ideilor, înclina¡ia de a gândi în idei, abstrac¡ii intelectuale într-o coeziune logicå; tendin¡a de a percepe imagini clare ¿i adecvate prin receptori. Reactivitatea mentalå non-specificå (R.M.N.) reprezintå o con¿tientizare insuficientå sau chiar o reac¡ie total incon¿tientå; imagini neclare or foarte clare, dar saturate emo¡ional. Prin intermediul

135

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LIV, NR. 3, AN 2007

R.M.N., persoana percepe semnifica¡ia ascunså în vorbirea umanå. Copiii utilizeazå R.M.N. ca mecanism principal pentru a-¿i adapta comportamentul. Dupå Lozanov, poten¡ialul R.M.N. se realizeazå cel mai deplin în domeniul artelor. Bariere anti-sugestive

Dar sugestia ambientalå, sub toate formele ei, nu poate fi consideratå în întregime pozitivå; de asemenea, dacå un om prime¿te ¿i reac¡ioneazå incon¿tient la toate variatele efecte mentale ale inputurilor din mediu, el ar fi mereu sub influen¡a lor. Dar lucrurile nu se desfå¿oarå a¿a; în acela¿i fel în care corpul se protejeazå prin mijloace fiziologice, tot a¿a personalitatea produce o protec¡ie mentalå împotriva efectelor dåunåtoare. Aceastå protec¡ie este realizatå prin barierele anti-sugestive. Aceste bariere sunt: 1. Gândirea criticå con¿tientå Primul obstacol important constå în evaluarea con¿tientå ¿i criticå a stimulårii care este ori tinde så fie transformatå în sugestie. Bariera logicå ¿i criticå respinge orice element care nu då impresia de motivare bine întemeiatå. Hipertrofia barierei logico-critice determinå apari¡ia barierei filozofizårii. 2. Bariera incon¿tientå intuitiv-afectivå Orice persoanå posedå un set negativist înnåscut. Copiii reac¡ioneazå adesea într-o manierå negativå la inputul sugestiv înainte de dezvoltarea completå a con¿tientului (sistemul verbal ¿i gândirea criticå con¿tientå); acest mecanism slåbe¿te pe måsurå ce copiii cresc, dar nu dispare; el råmâne ascuns în spatele barierei logico-critice care se dezvoltå la adult. Bariera anti-sugestivå intuitiv-afectivå respinge orice e¿ueazå în a determina încredere ¿i un sentiment al securitå¡ii. Hipertrofia barierei intuitiv-afective determinå o barierå a negativismului. 3. Bariera eticå Studiile dovedesc faptul cå, în mod obi¿nuit, sugestiile care sunt opuse principiilor etice ale individului nu se realizeazå. Totu¿i, de obicei sugestiile nu intereseazå ¿i nu abordeazå valorile etice ale persoanei. Partea negativå a acestei bariere este exprimatå prin unele tulburåri nevrotice atunci când conflictul între gândurile imorale inoportune, ac¡iunile ¿i obiec¡iile etice ale persoanei determinå o profundå stare de depresie (ibid., pp.163-165). Cele trei bariere anti-sugestive sunt strâns legate unele de altele; ele se întrepåtrund ¿i interac¡ioneazå

în mod reciproc. Depå¿irea lor – în scopuri terapeutice sau educa¡ionale, nu înseamnå cå li se impune ceva, ci mai degrabå înseamnå „a aduce sugestia så fie în armonie cu structura lor individualå. Cu cât o sugestie se armonizeazå mai mult cu cerin¡ele logice ale personalitå¡ii, cu rezisten¡a sa eticå în calitate de expresie a vigilen¡ei emo¡ionale, cu nucleul såu etic, cu atât mai rapid ¿i mai u¿or este realizatå sugestia. În fapt, a depå¿i barierele înseamnå armonizarea cu barierele. În caz contrar, sugestia va e¿ua.“ (ibid., p. 165) Armonizarea cu barierele anti-sugestive pentru a ob¡ine efecte sugestive corecte are un impact direct asupra activitå¡ilor educa¡ionale. Rezervele latente ale creierului eliberate prin mijloace sugestive se manifestå mai vizibil în activitatea memoriei. Hipermnezia sugestopedicå poate fi ob¡inutå prin depå¿irea barierelor anti-sugestive pentru a ajunge la rezervele nefolosite ale min¡ii umane. Dar mecanismul propriu-zis pentru ob¡inerea acestui efect al hipermneziei sugestopedice „vine nu atât de la sugerarea cre¿terii capacitå¡ilor, ci din de-sugestie, din eliberarea de sugestia capacitå¡ii limitate a memoriei, sugestie construitå atât individual, cât ¿i social… În interiorul procesului sugestiv atât de complex devine limpede cå procesul sugestiv este constituit întotdeauna dintr-o combina¡ie de sugestie ¿i desugestie. Raportul sugestiv-desugestiv are loc întotdeauna mul¡umitå barierelor anti-sugestive.“ (ibid.) Tipuri de sugestie

Tipurile de sugestie sunt foarte diferite. Dr. Lozanov oferå o clasificare a acestor tipuri în func¡ie de råspunsurile date la trei întrebåri esen¡iale: 1. Care este scopul sugestiei? 2. Ce rol joacå vorbirea în formarea sugestiei? 3. Care este gradul de participare con¿tientå în primirea sugestiei ? A¿adar, aceste criterii fenomenologice determinå urmåtoarele grupuri ¿i tipuri de sugestie: a) În func¡ie de scop: 1. O ambian¡å generalå sugestivå 2. Sugestii cu scop b) În func¡ie de rolul jucat de vorbire: 1. Sugestii, în principal verbale 2. Sugestii non-verbale c) În func¡ie de gradul de con¿tientizare: 1. Sugestii con¡inând un element con¿tient 2. Sugestii fårå nici un element con¿tient Mijloace ale procesului desugestiv-sugestiv

Mijloacele procesului desugestiv-sugestiv sunt divizate de Lozanov în douå grupe: 1. Mijloace care pot fi utilizate atât sugestiv, cât ¿i autosugestiv (în medita¡ie)

136

2. Mijloace care pot fi utilizate mai ales sugestiv, adicå factori care vin dinafarå Cele mai importante mijloace sunt descrise dupå cum urmeazå: a) Autoritatea (Prestigiul) Prima diferen¡iere trebuie fåcutå între autoritate ¿i autoritarism. Sugestologia nu are nimic de-a face cu cel din urmå ¿i concepe autoritatea ca un „prestigiu non-directiv care, prin modalitå¡i indirecte, creeazå o atmosferå de încredere ¿i dorin¡å intuitivå de a urma exemplul care este dat.“ Existå diferite tipuri de autoritate: autoritatea personalå, autoritatea logicii clare, autoritatea frumuse¡ii, a¿a cum se aflå ea în marile opere de artå, ¿.a.m.d. Sugestopedia este interesatå în principal de autoritatea profesorului. În cele mai multe cazuri, persoana care prime¿te informa¡ia nu este con¿tientå cå receptivitatea sa a crescut datoritå cre¿terii calitå¡ii autoritare a sursei (influen¡ei). Autoritatea crescutå este sim¡itå în mod emo¡ional, rolul autoritå¡ii în procesul comunicårii råmânând periferic (ibid., p.188). b) Infantilizarea Termenul nu con¡ine nici o semnifica¡ie peiorativå ¿i nici nu face trimitere la psihanalizå. Infantilizarea este definitå ca o reac¡ie universalå de respect, inspira¡ie ¿i încredere care, fårå a introduce o dezorganizare în activitatea intelectualå normalå, cre¿te calitatea func¡ionårii percep¡iei, memoriei ¿i creativitå¡ii. În infantilizare, observå Lozanov, percep¡ia, memorarea ¿i imagina¡ia creatoare par a se întoarce într-o oarecare måsurå la o perioadå mai propice, existentå la vârstele mici. Aceasta nu înseamnå cå persoana se întoarce total la copilårie, ci mai degrabå este vorba de o organizare mentalå selectivå prin care experien¡a de via¡å ¿i capacitå¡ile intelectuale ale unei persoane sunt îmbogå¡ite prin calitå¡ile de plasticitate care apar¡in vârstelor timpurii. Acest proces poate fi observat în oricare activitate educa¡ionalå cu un grup. Multitudinea elementelor apar¡inând R.M.N. (reactivitå¡ii mentale non-specifice) duce adesea la infantilizare, care, la rândul ei, creeazå condi¡ii pentru depå¿irea barierelor anti-sugestive; informa¡ia datå este perceputå ca fiind plåcutå ¿i emo¡ionalå. Grupul simte cum i se dezvoltå încrederea, ceea ce faciliteazå depå¿irea barierei afective anti-sugestive. Jocul de rol poate fi foarte eficient printre alte tehnici care faciliteazå infantilizarea: „La început, fiecårui participant la curs i se då un nume nou (un nume folosit în respectiva limbå stråinå care se înva¡å) ¿i o nouå poveste a vie¡ii. Aceastå abordare creeazå o situa¡ie dramaticå prin care îi elibereazå

REVISTA MEDICALÅ R OMÂNÅ – VOL. LIV, NR. 3, AN 2007

pe participan¡ii la curs de pozi¡iile lor sociale. Ea faciliteazå, de asemenea, o înlåturare rapidå a barierei anti-sugestive care, la rândul ei, stimuleazå exprimarea spontanå ¿i imediatå a capacitå¡ilor pe care le au.“ Asemenea situa¡ii de activitå¡i dramatice se utilizeazå în activitatea educa¡ionalå sugestopedicå, atât la copii, cât ¿i la adul¡i. „Jocul de rol este adesea combinat cu cântecul. Totu¿i, este bine så nu se acorde prea mult loc acestor activitå¡i ¿i så se stabileascå limite clare în utilizarea lor.“ (ibid., p. 192) Procesul de infantilizare este important în predare ¿i în învå¡are, ducând la rezultate pozitive: „La copii, infantilizarea determinå organizarea ¿i con¿tientizarea în cadrul procesului de predare ¿i crearea unei atmosfere generale de spontaneitate ¿i absen¡å a tensiunii. De asemenea, se constatå o cre¿tere puternicå a capacitå¡ii de memorare a copiilor în cadrul cursurilor sugestopedice de limbå stråinå.“ (ibid. p. 193). c) Al doilea plan (Planul dublu) Acesta este al doilea plan al comportamentului ce cuprinde fluxul diver¿ilor stimuli care, incon¿tient ori semicon¿tient, este emis de, ori perceput de cåtre personalitate: semnalele incon¿tiente, schimbårile imperceptibile în expresia facialå, umbletul, vorbirea, mediul ambiant, având o valoare informa¡ionalå importantå pentru receptor. Ace¿ti stimuli sunt, de fapt, factori R.M.N. (reactivitate mintalå nespecificå) care trec nepercepu¡i de gândirea obi¿nuitå. Semnifica¡ia lor apare în faptul cå sugestia, ca ¿i autoritatea cuvintelor logice, nu are nici un efect dacå numeroasele semnale nespecifice transmit semnifica¡ii opuse. Ace¿ti factori pot deveni con¿tien¡i ¿i controla¡i (acest lucru se întâmplå cu marii actori ori psihoterapeu¡ii foarte buni). De aceea, Lozanov accentueazå faptul cå nici o activitate de tip sugestiv nu poate începe fårå ståpânirea planului dublu al comportamentului. (ibid., p. 194) d) Intona¡ia Unul dintre elementele conduitei apar¡inând planului dublu este intona¡ia. Importan¡a sa se våde¿te în construirea autoritå¡ii ¿i în stabilirea rela¡iei sugestive. Totu¿i, nu toate tipurile de intona¡ie ¿i nu în orice condi¡ii se poate genera o atmosferå sugestivå: „În acest sens intona¡ia trebuie privitå nu atât ca bogå¡ie externå a tonului, ci ca o expresie a con¡inutului psihologic intern.“ „Legånarea intona¡ionalå,“ utilizatå în lec¡iile sugestopedice, con¡ine trei tipuri de intona¡ie: 1. Intona¡ia orizontalå (declarativå, semånând cu un titlu de capitol sau cu trasarea unei sarcini). Ea a

137

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LIV, NR. 3, AN 2007

fost înlocuitå cu 2. Intona¡ia legånatå verticalå (a¿teptarea calmå ca studentul så facå un anume lucru) ¿i 3. Intona¡ia solemnå ¿i generalizatoare. (Trebuie spus înså cå în procesul sugestopedic, intona¡ia este necesarå, dar nu obligatorie) (ibid., p. 195). e) Ritmul Creatorul Sugestologiei porne¿te prin a recunoa¿te valoarea ritmului ca principiu biologic de bazå, având, de asemenea, ¿i o semnifica¡ie psihologicå. Intervalul dintre stimulii ritmici care se repetå are, de asemenea, semnifica¡ie, ducând la efectele a¿teptate. Ritmul combinat cu intona¡ia determinå efectele sugestive ale artei. f) Pseudo pasivitatea în concert Acest factor ¡inte¿te spre crearea unui echilibru între starea activå ¿i cea pasivå, stabilind un nou mod de a concepe activismul, a¿a cum este cerut de procesul de învå¡are. Activismul este necesar; nu e vorba de cel exprimat de tensiunea muscularå ¿i mentalå, ci numai de cel exprimat de atitudinea fa¡å de procesul de predare ¿i învå¡are. De aceea, în clasele sugestopedice sunt create condi¡ii pentru dezvoltarea unei pseudo pasivitå¡i creatoare, care este expresia super activitå¡ii interne întovårå¿ite de economisirea energiei (ibid., p.198). În acest mod, nivelul oboselii în cadrul învå¡årii este coborât ¿i adesea eliminat. Faptul cå nu existå în mod real o pasivitate este dovedit prin complexele procese interne care au loc, dispozi¡iile care î¿i au originea în aceastå stare, ideile ¿i asocia¡iile de idei care au loc în timpul stårii de pseudo-pasivitate. Pasivizarea ¿i infantilizarea, a¿a cum sunt ele în¡elese în sugestologie ¿i sugestopedie, constituie instrumente puternice de eliberare de activitå¡ile suplimentare parazite care ar putea avea loc în timpul procesului de învå¡are, facilitând hipermnezia. Pentru a ob¡ine aceastå stare de pseudo-pasivitate nu este nevoie de nici un tip de practicå de relaxare (cum ar fi de pildå trainingul autogen, pozi¡iile hatha yoga, relaxare fizicå ¿.a.m.d.). Este necesarå numai construirea unei atitudini senine, încrezåtoare, fa¡å de programul sugestologic prezentat, de a fi în aceea¿i stare a min¡ii ca atunci când se ascultå un concert (ibid.). Cum se ob¡ine aceastå stare? Lozanov råspunde: „Starea de pseudo-pasivitate este creatå de autosugestia meditativå, precum ¿i de mecanismele de autoritate ¿i infantilizare, precum ¿i de cele ale intona¡iei, ritmului etc., dar aceastå stare poate fi îmbunåtå¡itå prin crearea unui fond muzical adecvat.“ (ibid., p.199).

Întorcându-ne la clasificarea ini¡ialå: a) mijloace utilizate atât sugestiv, cât ¿i autosugestiv. b) mijloace utilizate în special sugestiv. Trebuie specificat faptul cå infantilizarea ¿i pseudopasivitatea în concert apar¡in primului grup, în timp ce autoritatea, planul dublu ¿i unele elemente distincte ale planului dublu, precum intona¡ia ¿i ritmul apar¡in celui de-al doilea. Primul grup de mijloace desugestiv-sugestive are obiectivul de a crea starea de „psiho-relaxare“, iar al doilea grup are rolul de armonizare cu barierele anti-sugestive. Para-con¿tien¡a

O altå idee importantå pe care o subliniazå Lozanov este faptul cå în procesul de sugestie/desugestie, personalitatea participå ca o structurå individualå, integratå. Sugestibilitatea func¡ioneazå în circumstan¡e specifice, direc¡ionatå fiind pe specificul fiecårei persoane: emo¡ii, memorie, opera¡ii intelectuale, voin¡å, a¿teptåri, motiva¡ie, interese ale personalitå¡ii, toate sunt pår¡i ale reactivitå¡ii globale ale personalitå¡ii (ibid., p.170). A¿adar, prin mijloace sugestopedice, elementele incon¿tiente sunt aduse la luminå ca instrumente utile pentru a ob¡ine rezultate con¿tiente. În conformitate cu concep¡ia lui Lozanov, sugestia este foarte departe de no¡iunea de manipulare, a¿a cum este în mod obi¿nuit våzutå. Dimpotrivå, defini¡ia lui se referå la sugestia care sus¡ine procesele con¿tiente: Sugestia este un factor comunica¡ional constant care, în special prin intermediul unei activitå¡i mentale para-con¿tiente (nivele noi ale manifestårii psiho-fiziologice ale personalitå¡ii) poate crea condi¡ii pentru stimularea rezervelor capacitå¡ilor func¡ionale ale personalitå¡ii. Un concept important utilizat de Lozanov este para-con¿tien¡a. Termenul se referå la orice este, într-un anume moment, în afara sferei con¿tientului. Ea cuprinde percep¡iile periferice, stimulii emo¡ionali ¿i diferite variante ale dispozi¡iilor incon¿tiente, ca de pildå tendin¡ele instinctive predeterminate genetic. În practicå, conchide Lozanov, sugestia nu poate fi separatå de con¿tient. Prin condi¡iile create de mijloace sugestopedice, rezervele creative ale persoanei sunt eliberate, fiind activate ¿i unele procese psiho-fiziologice noi, aflate pânå atunci în stare de rezervå (ibid., pp. 249-250). Aceasta este ra¡iunea în virtutea cåreia dr. Lozanov repetå afirma¡ia cå, sugestia, a¿a cum e våzutå în sugestologie/sugestopedie nu are aceea¿i semnifica¡ie ca în hipnozå ¿i sugestia clinicå (unde prima condi¡ie se referå la

138

REVISTA MEDICALÅ R OMÂNÅ – VOL. LIV, NR. 3, AN 2007

pasivitatea ¿i supunerea necondi¡ionatå a subiectului). Din cauza lipsei de terminologie, tipul de sugestie utilizat în sugestopedie a fost mai târziu numit sugestie blândå, termen care permite discu¡ia despre gândirea creativå ¿i independentå (discu¡ie care este imposibilå în hipnoza ¿i sugestia clinicå). De asemenea, Lozanov anun¡å schimbåri ale numelui sugestologiei/sugestopediei. Dupå schimbarea termenului de „sugestopedie“ în „suggestopaedia“, el merge mai departe, inten¡ionând så modifice complet numele celor douå ¿tiin¡e pentru o reprezentare corectå a obiectivelor ¿i a con¡inutului lor: „În loc de «suggestopaedia», în viitor ¿tiin¡a ¿i metodologia vor fi denumite «reservopaedia». De¿i pare cam devreme a se vorbi despre reservopaedie înainte ca ¿tiin¡a rezervologiei så fi fost în întregime conturatå, ar fi corect ca, încet-încet, cuvântul «suggestopaedia» så fie înlocuit prin «reservopaedia». De asemenea, ¿tiin¡a numitå «rezervologie» poate fi dezvoltatå în interiorul cercetårilor ini¡iale privind legile ac¡ionând în reservopaedia. Aceste legi se manifestå tipic. Este nevoie înså de oameni de ¿tiin¡å cu o înaltå calificare.“ (4, p.11).

SUGGESTOPAEDIA Obiective

Prin construirea teoriei privind sugestia ¿i pedagogia, inten¡ia lu G. Lozanov a fost de a demonstra nu numai existen¡a capacitå¡ilor neutilizate ale creierului, dar, de asemenea, ¿i posibilitatea de a recupera ¿i utiliza eficient aceste capacitå¡i. În acest context, scopurile sugestologiei/sugestopediei, a¿a cum sunt ele enun¡ate de Lozanov, sunt: 1. Så demonstreze cå personalitatea umanå posedå capacitå¡i poten¡iale mult dincolo de cele recunoscute de normele sociale general acceptate; 2. Så analizeze måsura în care diferite realizåri individuale sunt de a¿teptat de la to¡i sau de la cei mai mul¡i membri ai societå¡ii; 3. Så promoveze interesul pentru cercetarea metodelor de explorare (4, p. 9). Consecin¡å a primelor douå aser¡iuni, autorul a proiectat un complex inovator de strategii de predare, delimitate de predarea „tradi¡ionalå“. Principalul scop al predårii nu este memorarea, ci în¡elegerea, precum ¿i solu¡ionarea creativå a problemelor. Totu¿i, principalul obstacol întâlnit în mod obi¿nuit în predare este exact aceastå memorare automatå a materialului prezentat. Pânå acum, metodele de predare au fost construite în acord cu acceptarea capacitå¡ilor „limitate“ ale

personalitå¡ii umane. Normele sociale ¿i istorice existente care se referå la nivelul performan¡elor memoriei umane au stabilit o structurå sugestivå care, în fapt, întârzie expansiunea capacitå¡ilor mintale (3, p. 251). Pe baza propriilor experimente precum ¿i ale altora, Lozanov aduce anumite argumente critice împotriva predårii „tradi¡ionale“ a¿a cum se face ea în ¿coli ¿i care vine în contradic¡ie cu legile fundamentale ale dezvoltårii fiziologice ¿i psihologice ale personalitå¡ii: 1. Este bine cunoscut faptul cå func¡ionarea creierului este unitarå: de pildå, nu existå nici un moment în care func¡ioneazå doar una dintre emisferele cerebrale, ori doar anumite structuri corticale ¿.a.m.d. Aceasta înseamnå cå în practica predårii, complexul emo¡ional-motiva¡ional, gândirea imaginativå ¿i logica abstractå, toate trebuie activate în mod simultan, într-o unitate complexå ¿i indivizibilå. În mod frecvent în ¿coalå apar totu¿i douå tipuri de deviere de la aceastå normå naturalå: a) instruirea se adreseazå numai structurilor corticale sau numai emisferei cerebrale stângi a elevului, care este privit ca o ma¿inå lipsitå de emo¡ii; b) elevul este privit ca o entitate psiho-fiziologicå, dar secven¡ial ¿i separat, pe stadii ¿i tipuri de activitate. 2. Este binecunoscut faptul cå, în condi¡ii normale, activitå¡ile de analizå ¿i sintezå au loc în mod simultan; nu existå o activitate analiticå separatå de alta, specific sinteticå. Aceea¿i legitate se aplicå tuturor opera¡iilor cognitive (generalizare, abstractizare, concretizare). Aceastå simultaneitate dialecticå func¡ioneazå atât la nivel fiziologic, cât ¿i la nivel psihologic. Totu¿i, aceste regularitå¡i naturale sunt „corectate“ în practica pedagogicå prin una dintre urmåtoarele variante: a) elementele sunt studiate izolat în raport cu semnifica¡ia lor integralå, ca întreg – ele sunt automatizate prin exerci¡ii obositoare ¿i doar mai târziu sunt legate între ele sistematic, într-un întreg. b) discutarea întregului se face fårå a lua în considerare elementele constitutive ¿i de aici apar anumite gre¿eli. În ambele cazuri se încearcå separarea procesului natural de simultaneitate analitico-sinteticå. 3. În oricare proces de comunicare, fiin¡a umanå participå simultan pe mai multe nivele con¿tiente ¿i incon¿tiente. Aceastå situa¡ie naturalå este utilizatå în practica predårii în una dintre urmåtoarele varia¡ii: a) principiul con¿tientizårii în procesul de învå¡are este formalizat ¿i transformat în feti¿.

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LIV, NR. 3, AN 2007

Elevii sunt obliga¡i så asimileze ¿i så automatizeze fiecare element al materialului dupå o metodologie strict con¿tientå ¿i ra¡ionalå, fårå a se ¡ine cont de faptul cå acest material ar putea fi ståpânit pânå la un anume nivel, în mod spontan, la nivel incon¿tient, chiar de la prima receptare a lec¡iei; b) invers, se då importan¡å numai capacitå¡ilor incon¿tiente ¿i intuitive ale elevului, în timp ce este nevoie de o finalizare con¿tientå ¿i reevaluare creativå a materialului, elemente care sunt neglijate (3, pp. 255-256). Caracteristici

Sugestopedia este o strategie specialå de predare/ învå¡are datoritå câtorva caracteristici. Acestea sunt: 1. Sunt stimulate rezervele memoriei, ale activitå¡ii intelectuale, ale creativitå¡ii, precum ¿i rezervele personalitå¡ii ca întreg. Tråsåtura cea mai semnificativå a sugestopediei este capacitatea de a elibera aspectele multiple ale aptitudinilor aflate în rezerva personalitå¡ii. Existå ca rezervå douå capacitå¡i importante: a) Hipermnezia, care este caracterizatå prin: – faptul cå se manifestå fie dupå o perioadå latentå ¿i fårå vreun efort con¿tient, fie brusc ¿i spontan. – sporirea performan¡elor de amintire fårå a fi nevoie de repeti¡ii. – cre¿terea rezisten¡ei la obosealå. – faptul cå are un considerabil efect psihoterapeutic, dar ¿i psihoprofilactic. b) Hipercreativitatea, care apare atunci când este activatå intui¡ia ¿i persoana tråie¿te o stare similarå cu inspira¡ia: 2. Instruirea este întotdeauna întovårå¿itå de un efect de relaxare sau cel pu¡in de absen¡a oboselii. 3. Instruirea sugestopedicå are întotdeauna un efect favorabil, calmând tendin¡ele agresive ale elevilor ¿i ajutându-i så se adapteze mai u¿or la grup. 4. Instruirea sugestopedicå, în general, are un semnificativ efect psihoprofilactic ¿i psihoterapeutic (ibid., pp. 257-258). Principii

Aceste caracteristici sunt strâns legate de trei principii care constituie cadrul sugestopediei: I. Seninåtate (calm) concentratå, spontanå ¿i plåcutå Cursurile sugestopedice sunt proiectate a se desfå¿ura într-un mediu fizic plåcut: existå camere cu scaune confortabile ¿i u¿or de deplasat; existå

139

plante, iar pe pere¡i, plan¿e viu colorate. Numårul de studen¡i este mic, de maximum 15. Acest principiu cere ¿i oferirea unui sistem de jocuri ¿i un sistem de activitå¡i care så stimuleze umorul. Sunt utilizate materiale vizuale; aceste materiale nu sunt ilustrative, ci mai degrabå stimulative. Principiul este respectat, de asemenea, ¿i prin întregul proces de comunicare: tonul profesorului este pozitiv, neamenin¡åtor. Elevii sunt încuraja¡i mai degrabå så coopereze decât så intre în competi¡ie. Întreaga atmosferå este îmbogå¡itå prin muzicå, creându-se astfel o stare de activism relaxat (psihorelaxare concentratå pe obiect). II. Integralitatea dinamicå, structuratå ¿i ierarhicå – partea în întreg ¿i întregul în parte. Acest principiu se referå atât la sistematizarea materialului de studiu din manual într-o abordare globalå, cât ¿i la comportamentul formatorului. „Globalitatea“ (integralitatea) se referå, de asemenea, ¿i la unitatea proceselor con¿tiente ¿i incon¿tiente – abordare cel mai bine demonstratå prin tipul de conduitå a profesorului ¿i prezentarea materialelor. În ceea ce prive¿te profesorul, alåturi de alte tråsåturi obligatorii, aten¡ia este concentratå asupra comportamentului din douå planuri: adicå, comportamentul verbal trebuie så fie pe deplin în armonie cu comportamentul non-verbal incon¿tient. Aceastå conduitå este exprimatå prin fenomene paralingvistice, precum gesturile, mimica, postura, privirea, care sunt foarte importante în comunicare. Totu¿i, simpla imitare a conduitei non-verbale de cåtre profesori nu are acela¿i efect; tråsåtura obligatorie este sinceritatea, în acela¿i fel cum artistul este sincer în opera sa. „Pentru medic ¿i pentru pedagog este în mod special util så în¡eleagå manifestårile ¿i posibilitå¡ile celor douå planuri, adicå ei trebuie så devinå arti¿ti în profesia lor. Dar nu trebuie uitat cå întotdeauna arti¿tii adevåra¡i sunt sinceri. Numai dacå este sinceritate poate acest plan dublu så fie ståpânit pentru a ob¡ine efectele sugestive dorite. Acesta este motivul pentru care trebuie accentuat faptul cå nici o activitate sugestivå nu poate porni fårå ståpânirea dublului plan al comportamentului. Doctorii, psihoterapeu¡ii, profesorii sugestopedagogi ¿i oamenii de artå ar trebui forma¡i atât teoretic cât ¿i practic. „Totu¿i, ståpânirea conduitei verbale ¿i non-verbale nu are nimic de-a face cu abordarea de tip teatral, actoricesc ¿i nu poate fi achizi¡ionatå în întregime prin învå¡are ¿i practicare, ci „prin dragoste realå fa¡å de propria profesie ¿i pentru aproape“ (3, p.194). Un alt aspect al acestui principiu este legat de prezentarea materialului. Con¡inutul manualelor ¿i

140

materialele vizuale trebuie structurate în a¿a fel încât så se påstreze ierarhia structurii. Partea, elementul, trebuie så fie discernabile în interiorul întregului, dar, pe de altå parte, elementul trebuie så exprime ideea globalå din care este o parte. Adep¡ii lui Lozanov clarificå aceastå modalitate de prezentare cu ajutorul modelului lui Deikman (1971). În teza sa de doctorat, Felix Uschi explicå: „De vreme ce elevii nu se gåsesc niciodatå într-o stare de incon¿tien¡å completå, este probabil mai util så ilustråm dihotomia cu ajutorul modelului lui Deikman privind con¿tiin¡a bimodalå care constå într-o modalitate-ac¡iune ¿i o modalitate receptivå. Fiecare modalitate este caracterizatå prin proprietå¡i fiziologice ¿i psihologice descrise de Renigers (1981): „Modalitatea-ac¡iune este în esen¡å ceea ce s-ar putea numi con¿tiin¡a treazå de toate zilele“. Ea este organizatå cu scopul de a manipula ambian¡a prin reac¡ionarea selectivå la anumite inputuri care sunt adecvate pentru desfå¿urarea ac¡iunii. Din punct de vedere fiziologic, modalitatea-ac¡iune este caracterizatå prin tensiune muscularå ¿i undele beta în E.E.G. Din punct de vedere psihologic, modalitateaac¡iune este caracterizatå prin logica bazatå pe obiect, aten¡ie focalizatå, dominan¡a formalului fa¡å de caracteristicile senzoriale. Din punct de vedere psihologic, modalitatea receptivå se manifestå prin gândire para-logicå ¿i dominan¡a senzorialului fa¡å de logic (formal).“ Se poate spune cå, de fapt, cea mai mare parte a învå¡årii în Sugestopedie are loc în modalitateaac¡iune, adicå în timpul introducerii materialelor, în timpul perioadelor de activare ¿i elaborare ¿i în timpul sesiunii de concert activ; de asemenea, o parte importantå are loc în modalitatea receptivå, ceea ce este în mod specific demonstrat în timpul sesiunii de concert pasiv. În aceastå modalitate, elevii pot fi descri¿i ca fiind într-o stare asemånåtoare reveriei, complet relaxa¡i, nefiind în mod specific aten¡i la muzicå ori la limba stråinå prezentatå. Lozanov (1978:198) afirmå cå asemenea pasivitate faciliteazå hipermnezia ¿i elibereazå activitatea intelectualå pentru a opera fårå limitåri constrângåtoare (5, cap.1, Introducere). III. Pregåtirea desugestivå are scopul de a elibera spontan capacitå¡ile min¡ii ¿i ale creierului aflate în rezervå. Odatå ce este ob¡inutå starea necesarå a min¡ii ¿i este structurat materialul de studiu, urmåtorul pas este crearea unei atitudini psihologice care så conducå la eliberarea rezervelor creierului ¿i min¡ii (4,

REVISTA MEDICALÅ R OMÂNÅ – VOL. LIV, NR. 3, AN 2007

pp. 66-69). A¿a cum Felix Uschi observå în raport cu un domeniu specific: „Studen¡ii la limbi stråine, în special, au adesea o opinie negativå despre propriul lor poten¡ial de învå¡are, ceea ce se poate reflecta negativ în performan¡ele lor“ (5). Instrumentele desugestive sunt proiectate pentru a avea o influen¡å directå asupra opiniilor studen¡ilor (elevilor) cu privire la natura ¿i dificultatea sarcinii. Instrumente de predare Instrumentele de predare utilizate în sugestopedie se împart în trei grupe: 1) Mijloace psihologice 2) Mijloace didactice 3) Mijloace artistice Mijloacele psihologice se referå în primul rând la organizarea globalå a comunicårii în cadrul predårii-învå¡årii. Elementul important aici este constituit de modalitatea în care vor fi organizate percep¡iile periferice, faptul cå ele trebuie mai degrabå stimulate decât construite prin ilustrare. Pe lângå plan¿ele de pe pere¡i, percep¡iile periferice includ întreaga atmosferå a clasei. Camera trebuie så fie curatå ¿i aranjatå cât mai estetic, fårå prea multe ornamente cu obiecte inutile, tablouri etc. Materialul vizual (plan¿e, scheme) este executat, de asemenea, estetic. Profesorul contribuie într-o måsurå foarte mare la crearea atmosferei în claså; el ar trebui så fie vivace, calm, bucurându-se de activitate; vocea sa trebuie så fie proaspåtå ¿i melodioaså. Mijloacele didactice se referå la mai multe elemente: – structura ierarhicå a materialului, rela¡ia parteîntreg, cu prevalen¡a holisticului. – materialul utilizat într-o orå academicå este de la douå la zece ori mai mare fa¡å de cantitatea de material utilizat într-o orå „tradi¡ionalå“. – metodele utilizate sunt comunica¡ionale, astfel cå aten¡ia studen¡ilor (elevilor) este direc¡ionatå spre întreaga propozi¡ie, spre aspectul semnifica¡iei comunica¡iei, spre locul ¿i rolul acesteia, totul într-un context relaxat, chiar amuzant, în timp ce pronun¡ia, vocabularul ¿i gramatica råmân în planul al doilea, de¿i nu sunt trecute cu vederea. Într-o claså de limbi stråine, profesorul atrage aten¡ia asupra lor numai pentru scurt timp ¿i se întoarce apoi repede la sensul întregii propozi¡ii ¿i situa¡ii. Cele mai multe dintre elementele gramaticale sunt învå¡ate împreunå cu întreaga structurå, fårå så li se dea o aten¡ie specialå (3, p. 262).

141

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LIV, NR. 3, AN 2007

Mijloace artistice: Sugestopedia introduce un tip special de artå în procesul de predare-învå¡are, în con¡inutul lec¡iilor (muzicå, literaturå, material vizual, joc de rol etc). „Mijloacele artistice sunt utilizate atât pentru a crea o atmosferå plåcutå în timpul procesului de receptare, memorare ¿i în¡elegere a informa¡iei principale oferite prin lec¡ie, cât ¿i pentru a îmbogå¡i atitudinea sugestivå fa¡å de ceea ce este în rezerve, fa¡å de motiva¡ie ¿i a¿teptåri. Cu ajutorul aspectelor artistice, parte din materialul de învå¡are este asimilat imediat.“ (4, pp.70-71; 3, p.262).

CONCLUZII Obiectivul final al sugestopediei este înlåturarea barierelor socio-profesionale ¿i psihologice existente în fiecare fiin¡å umanå, precum ¿i stimularea rezervelor nefolosite ale creierului uman pentru a ob¡ine un tip de învå¡are mai rapid, mai u¿or, dar în acela¿i timp pe deplin con¿tient. În timpul procesului de învå¡are, persoana este abordatå ca o fiin¡å

integralå; aceastå integralitate nu se referå doar la aspectele personalitå¡ii con¿tiente: intelect, voin¡å ¿i afectivitate. Ea vede persoana în dimensiunea verticalå a unificårii con¿tientului cu subcon¿tientul. Acest fapt nu înseamnå atât de mult o lårgire a câmpului con¿tient (cu toate cå ¿i acest lucru poate fi ob¡inut), dar mai ales ob¡inerea unor rezultate mult superioare într-o activitate datå prin utilizarea (chiar ¿i incon¿tientå) a rezervelor creierului. Sugestopedia accentueazå utilizarea artei ca un important ajutor în procesul de învå¡are: ambientul trebuie så fie estetic, materialele de predare, manualele, plan¿ele, schemele, toate trebuie så stea sub semnul frumuse¡ii. Parte importantå a esteticului, muzica de facturå clasicå este esen¡ialå. Au existat mai multe încercåri de a aplica Sugestopedia în diferite pår¡i ale lumii, în diferite limbi, sub evaluarea unor cercetåtori diferi¡i. Rezultatele au fost bune, foarte bune sau nu atât de bune precum a pretins cercetarea originalå. Ceea ce este sigur înså e faptul cå nici un om de ¿tiin¡å nu a vorbit despre e¿ec, ci numai despre grade diferite de eficien¡å.

BIBLIOGRAFIE 1. Comenius JA – Didactica Magna, Bucure¿ti: Editura Didacticå ¿i Pedagogicå,1970 2. Lozanov G – Suggestology and Suggestopedia. Working document for the Expert Working Group, 11-16 December, Sofia, UNESCO, Paris, 1978 3. Lozanov G – Suggestology and Outlines of Suggestopedy, New York: Gordon & Breach, 1978

4.

5.

Lozanov G – Suggestopaedia - Desuggestive Teaching. Communicative Method on the Level of the Hidden Reserves of the Human Mind, online edition, (www.vobs.at/ludescher/pdf%20files/ SUGGESTOPAEDIA%20-%20book.pdf) Uschi F – Accelerative Learning. A Ph.D. Thesis (users.monash.edu.au/~ufelix/thesis.htm)