Sucul de Afine

Universitatea de Științe Agricole Agricole și Medicină Veterinară eterinară a Banatului "Regele Mihai Mihai I al Român României" iei" din din Timi Timi șoara Facultatea de Tehnologia Produselor Agroalimentare

Discilina! Princiii și metode moderne de conservare

tudiu de ca#

$oordonator! $on%&Dr&Ing& $ălin 'ianu

tudent! $ădariu Angelo (manuel

Timișoa oara ra )*+, 1

Tema de roiect! ă se dimensione#e tehnologic conservarea rin concentrare -%ără #ahăr. a sucului de a%ine

2

$urins!

0

+& /eneralități +&+& +&+&+& +&+&)& +&+&1&

+&)&

A%inele Boli revenite cu a%ine $omo#iția chimică a a%inelor Prorietățile teraeutice ale a%inelor

ucul de %ructe

)& Tehnologia de o3ținere a sucului )&+& )&)& )&1&

Tehnologia sucurilor lime#i Tehnologia de o3 ținere a sucurilor cu ulă Tehnologia sucurilor de %ructe concentrate

)&1&+& $onservarea rin concentrare!

1& chema tehnologică de o3ținere a sucului de a%ine 1&+&

Descrierea oera țiilor tehnologice

1&+&+& Receția materiilor rime și au5iliare! 1&+&)& ălarea! 1&+&1& ortarea! 1&+&0& Presarea! 1&+&,& (5tragerea sucului! 1&+&2& $entri%ugarea 1&+&6& Filtrarea sucurilor! 1&+&4& $oncentrarea! 1&+&7& $onservarea rin asteuri#are 1&+&+*& Deo#itarea

0& $alculul 3ilanțului de materiale BIB8I9/RAFI(

3

0 0 , 2 2 4 4 +* ++ +) +1 +0 +0 +0 +0 +0 +, +, +, +, +, +2 +2 ),

+& /eneralități! +&+& A%inele! Afinul (nume științific Vaccinium myrtillus L., denumire  populară: afin, afin de munte, afin negru, afene, asine, coacăz, merișor  de munte, pomușoară) este un arbust din familia Ericaceae. Poate fi nt!lnit n Europa, nordul Asiei, "roenlanda, #estul $anadei și #estul %tatelor &nite. Este un subarbust (arbust mic), stufos, rămuros, cu tulpina de culoare #erde, lungă de circa '* cm, cu ramuri anguloase. +runzele sunt scurtpețiolate, mici, o#ale, denticulate (crestate pe margine), #erzi pe ambele fețe. +lorile sunt #erzui roșietice, albe sau roz- cu petalele unite sub formă de clopoțel, dispuse c!te / la a0ila (subțioara) frunzelor. 1nflore ște n lunile maiiunie. +ructul este numit afină și reprezintă o  bacă de culoare albastrunc2isă sau albastru  brumărie, de formă rotundă, cu diametrul de ,3  ,* cm, zemoasă, cu suc #iolaceu, cu gust  plăcut dulce acrișor. Afinul crește n regiunile alpine p!nă la altitudinea de //3 m, mai ales pe #ersan ții umbriți și umezi, prin păduri de conifere, pa4i ști montane, pe st!ncării și pesoluri  silicoase. 5ufi6urile nalte p!nă la genunc2i ale afinelor (Vaccinium myrtillus) se găsesc din bel6ug, mai ales pe #ersan7ii mun7ilor. +ructele de rourate8acoperite cu promoroacă, de culoare albastru nc2is p!nă la negru, con7in mult suc cu destul de multă aciditate 6i materiale tanante, care sunt legate de substan7e colorante. Afinele care nu mai sunt proaspete, capătă un gust amar 6i ar putea  pro#oca o colorare maro. 9e aceea se recomandă prepararea afinelor c!t mai repede după ce acestea au fost culese. 9in afine se poate prepara un suc gustos, un #in bun 6i un lic2ior  e0traordinar. 1n cazul consumului acestor bunătă7i trebuie să se ia seama că mucoasa gurii 6i din7ii se #or colora n albastru intens. +&+&+& Boli revenite cu a%ine! • Alzheimer    un studiu făcut n , de un colecti# de cercetători americani de la

&ni#ersitatea din ;oston, %tatele &nite, sub conducerea dr. a frec#en7ei puseurilor reumatice.  por7ie mare de afine, adică de = grame consumate zilnic, asigura mai mult dec!t necesarul zilnic de #itamina $. ?  Boală coronariană şi infarctul miocardic  de ce#a timp, o substan7ă con7inută de #inul ro6u, numită res#eratrol, face senza7ie prin efectele sale e0traordinare de pre#enire a isc2emiei cardiace 6i a infarctului. $e se 6tie mai pu7in nsă este că o por7ie de ' de grame de afine con7ine res#eratrol mai mult dec!t un litru de #in ro6u de cea mai bună calitate. A6adar, consuma7i afine cu ncredere  nu #a #or ame7i deloc, n sc2imb #or pre#eni depunerea colesterolului 6i trigliceridelor pe artere, #or pre#eni formarea trombilor 6i blocarea irigării cu s!nge a mușc2iului cardiac. +&+&)& $omo#iția chimică a a%inelor!

+ructele sunt bogate n antio0idan7i, acid elagic, fribre, #itamina A, ;, $, E etc, tanin, ericolina, fla#onoizi, pectine, mirtilina, za2aruri, acizi organici (citric, malic, o0alic, succinic, lactic), glucoc2inina, anticianina. +runzele de afin con7in: tanin, arbutină, 2idroc2inonă, mirtilina, neomirtilina, fla#onoizi. 1n scopuri medicale sunt folosite at!t fructele c!t 6i frunzele arbustului. 9atorită con7inutului de tanin, frunzele 6i fructele acestui arbust au proprietă7i astrigente 6i sunt un bun antibiotic, modific!nd fa#orabil flora patogenă intestinală 6i antidiareică. 9e asemenea, au proprietă7i 2ipoglicemiante 6i anti2elmintice, adică distrug #iermii intestinali. 5

"lucoc2inina este un compus regăsit n fructele de afin despre care cercetătorii consideră că reduce ni#elul de za2ăr din #asele de s!nge, 6i prin urmare, reduce dependen7ă deinsulina. Afinul con7ine #itamina A 6i $ care n combina7ie cu pigmentul antocianina imbunatatescacuitatea #izuală, circula7ia s!ngelui la ni#elul oc2ilor 6i la ni#elul sistemului ner#os 6i pot pre#eni sau a4ută la tratarea unor boli de oc2i precum retinită pigmentoasa, glaucomul, miopia etc. @9e asemena, antocianinele a4ută la prote4area 7esuturilor retinei mpotri#a radicalilor liberi@, a specificat medicul biolog. +la#onoidele prote4ează pere7ii #aselor sang#ine, mbunătă7esc circula7ia cardio#asculară 6i măresc acuitatea #izuală. Birtilina 6i neomirtilina au ac7iune 2ipoglicemiantă, determin!nd o 2ipergeneză la ni#elulcelulelor beta. Astfel, n formele u6oare de diabet se poate asocia cu insulinoterapia, determin!nd reducerea cantită7ii de insulină in4ectabilă. +&+&1& Prorietățile teraeutice ale a%inelor! : ;ioglicemiant!

Afinul este recomandat persoanelor cu diabet, deoarece scade concentra7ia de za2ăr din s!nge, dar 6i n caz de gu7ă, enterocolită, parazitoze intestinale, infec7ii urinare, diuretic, dar 6i n reumatism, afec7iuni dermatologice, tulburări ale circula7iei periferice, eczeme sau ulcera7ii cronice. : Vindecă rănile!

9atorită con7inutului de fla#onoizi afinele a4ută la sinteză #itaminei $, folosită de către organism pentru ob7inerea colagenului, o molecuta ce intră n alcătuirea unor 7esuturi. Astfel, afinele a4ută la regenerarea 7esuturilor 6i accelerează #indecarea bolilor. : Antihemoragic!

Prin ac7iunile de la ni#elul pere7ilor #aselor de s!nge, afinele refac elasticitatea pere7ilor  #asculari 6i a4ută la pre#enirea infarctului miocardic. : Acuitatea vi#uală!

%poresc acuitatea #izuală, mai ales pe timp de noapte, regenerează re7ină 6i mbunătă7e6te circula7ia s!ngelui la ni#elul oc2ilor 6i la ni#elul sistemului ner#os 6i pot pre#eni sau a4ută la tratarea unor afec7iuni ale oc2iului precum: glaucomul sau miopia. Aceste efecte poziti#e sunt datorate antocianinelor, care prote4ează 7esuturile retinei mpotri#a radicalilor liberi. : Remediu entru indigestie!

1n acest scop sunt indicate fructele de afine, ce pot fi folosite sub formă de ceai, dulcea7ă sau suc de afine. $eaiul din fructe uscate 6i frunze poate fi folosit cu succes n infec7iile gastrointestinale.9ulcea7ă de afine trebuie introdusă n alimenta7ia copiilor deoarece i fere6te de ra2itism 6i le fortifică sistemul respirator, după afec7iuni precum bron6ită sau tu6e con#ulsi#ă.

6

+&)& ucul de %ructe! Pentru a ob7ine băuturi #aloroase, gustoase 6i sănătoase 6i o durabilitate sigură, trebuie urmate n special următoarele sfaturi de  bază generale: : ă nu se %olosească %ructe stricate

$2iar 6i cu aplicarea celui mai bun procedeu 6i folosirea celor mai  bune utila4e, din fructe necoapte sau supracoapte, murdare 6i  bolna#e nu se poate ob7ine un suc bun 6i nici un #in bun. La  prepararea acestor băuturi nu se pot stabili #alori (cu e0cep7ia mi4locului de sa#oare, alcoolul). Cu se pot conser#a 6i nnobila dec!t #alorile de4a e0istente n fructe. : ă se lucre#e cât mai raid

1n momentul recoltei se ntrerup toate procesele de dez#oltare 6i ncepe descompunerea, adică diminuarea #alorii. Enzimele de descompunere proprii fructelor de#in acti#e 6i tocmai influen7ează cele mai #aloroase substan7e, precum #itamine 6i substan7e aromate. Bicroorganismele, c!te se află peste tot, 6i ncep distrugerea prin fermenta7ie 6i mucegăire. 9e aceea, fructele sensibile 6i pierd considerabil din #aloare de4a ncep!nd cu prima zi carei urmează recoltei. 9e aceea ar trebui, pe c!t posibil, să se nceapă imediat cu ob7inerea sucului (e0cep7ie: coacerea ulterioară la săm!n7oase). 1n cazul spălării trebuie să se procedeze n a6a fel nc!t să nu se formeze pierderi importante ca urmare a unei spălări ndelungate. 9upă tocare (zdrobire) trebuie să se continue lucrul cu @tragere de inimă@, p!nă ce, n cazul sucului, se ob7ine durabilitatea, sau n cazul #inului, p!nă ce se derulează o fermentare controlată, rapidă. : In%luen benzoat de sodiu. %ucurile concentrate se depozitează n recipiente condi7ionate n prealabil (din o7el ino0 sau sticlă), n spa7ii ferite de ac7iunea razelor solare 6i ng2e7, la temperaturi de /I$. $!nd după concentrare sa făcut răcirea sucurilor la '=I$, depozitarea are loc n spa7ii refrigerate. )&1&+& $onservarea rin concentrare!

$oncentrarea, ca metodă de conser#are, conform clasificării făcute de Ciitinsi, are la  bază principiul biologic al anabiozei, respecti# fizioananabioza, procedeul de conser#are fiind 0eroanabioza. 9ar 6i n aceste condi7ii, produsele concentrate nu se pot bine conser#a dec!t dacă: nainte de concentrare, produsele lic2ide se supun unei opera7ii de tratament termic  preliminar care poate fi n sistem G5%5 (  /I$8c!te#a secunde) sau o ncălzire la 3  /MI$8  * min. sau c2iar la '  I$8 3 min, n func7ie de produs. Acest tratament termic preliminar asigură cel pu7in distrugerea microorganismelor forme #egetati#eJ  produsele, după ambalare, să fie supuse opera7iei de sterilizare la   /I$83  / min sau se aplică sistemul &G5 la l=I$8's urmată de ambalarea aseptică a produsului sterilizat n #rac. Kezultă că la concentrare, distrugerea microorganismelor este asigurată n principal de tratamentele termice aplicate, la conser#abilitate contribuind 6i acti#itatea apei mai scăzute, datorită concentrării. Prin concentrarea produselor alimentare destinate uscării, se realizează 6i o economisire de energie, concomitent cu o cre6tere a eficien7ei instala7iilor de uscare, n special n ceea ce  pri#e6te capacitatea de produc7ie. ricare ar fi metoda de concentrare termică, aceasta trebuie să fie astfel realizată nc!t: să men7ină #aloarea nutriti#ă a produsuluiJ să nu modifice proprietă7ile senzoriale (gust, miros, culoare)J să poată fi recuperate aromele n cazul concentrării sucurilor de fructeJ •

•

• •

•

12

să nu conducă la denaturarea proteinelor 6i la depunerea lor sub formă de crustă n cazul concentrării laptelui, 6i a altor lic2ide proteice (cazeine 6i cazeina7i, concentrate 6i izolate  proteice, 2idrolizate proteice, etc.). Kealizarea dezideratelor men7ionate este posibilă prin optimizarea rela7iei temperatură8timp 6i alegerea tipului de concentrator, respecti# a instala7iei de concentrare. $oncentrarea se poate realiza prin fierbere la presiune atmosferică sau sub #id, care este net superioară deoarece concentrarea are loc la temperaturi mai scăzuteJ durată de concentrare se reduce la 4umătate dacă presiunea reziduală este de / mmGgJ se păstrează mai bine  proprietă7ile senzoriale 6i #aloarea nutriti#ăJ se pot recupera substan7ele de aromă #olatile •

1& chema tehnologică de o3ținere a sucului de a%ine!

A%ine

Receție

ălare

 

ortare

Presare

$entri%ugare

Filtrare

$oncentrare cu recuerare aromă

Pasteuri#are

Am3alare 13

Deo#itare

0&+&

Descrierea oera țiilor tehnologice!

0&+&+& Receția materiilor rime și au5iliare!

Kecepția materiilor prime 6i au0iliare folosite la fabricarea produsului trebuie să corespundă documentelor te2nice de standardizare n #igoare cu respectarea dispozi7iilor legale sanitare. Kecep7ia tuturor materiilor prime 6i a materialelor au0iliare se face de către $omisia de recep7ie a unită7ilor la fiecare transport n parte pe baza documentelor, a pre#ederilor actelor  normati#e 6i a analizelor de laborator pre#ăzute n acesta. 0&+&)& ălarea!

pera7ia de spălare are drept scop eliminarea impurită7ilor e0istente la suprafa7a  produsului, inclusi# o parte nsemnată din microflora epifită. $ercetările microbiologice au demonstrat că o bună spălare are o eficacitate asemănătoare cu tratarea termică la I$, timp de /  3 minute. $a urmare, de modul n care este condusă opera7ia de spălare, depinde n bună măsură calitatea produsului finit. 1n ultimul timp importan7a spălării a căpătat dimensiuni noi, datorită necesită7ii eliminării reziduului de pesticide. Pentru a asigura o bună eficacitate a procesului de spălare se recomandă ca opera7ia să decurgă n contracurent, astfel ca, n ultima fază a spălării, produsul să #ină n contact cu apa c!t mai curată, presiunea du6urilor la clătire să fie c!t mai ridicată 6i să se asigure o spălare uniformă. $ea mai largă utilizare o au ma6inile de spălat cu #entilator sau compresor, care se  pretează la o gamă largă de produse 6i care asigură o bună eficacitate a spălării, datorită  barbotării aerului in apă. Pentru mbunătă7irea procesului de spălare sau făcut e0perimentări n #ederea introducerii substan7elor detergente de tip anionic in cazul fructelor, dar procedeele nu au depă6it deocamdată stadiul de ncercare. ig! "! #tila$ de spălare și transport 

0&+&1& ortarea!

1n func7ie de aspectul produsului, sortarea calitati#ă se face n mod obi6nuit pe benzi de sortare. 1n ultimul timp, pentru sortarea după culoare, se folosesc instala7ii de sortare automate  pre#ăzute cu celule fotoelectrice. 0&+&0& Presarea!

Este metoda cea mai folosită la ob7inerea sucului. 1naintea presării, fructele suferă o serie de tratamente preliminare, const!nd n di#izarea mai mult sau mai pu7in a#ansată, urmată uneori de un tratament enzimatic preliminar, n #ederea distrugerii substan7elor pectice. "radul de mărun7ire influen7ează n mare măsură asupra randamentului presării. pera7ia de presare depinde de presiunea e0ercitată 6i de durata ei.

14

0&+&,& (5tragerea sucului!

%e realizează prin mai multe metode: strecurare, presare 6i dezintegrare. %trecurarea se e0ecută n pasa7rice obi6nuite, cu dimensiunile orificiilor n func7ie de gradul de dispersare dorit. Betoda prezintă deza#anta4ul că nu poate fi aplicată dec!t la fructele cu structură moale, suculente, iar n produsul finit trece o cantitate mare de substan7e macromoleculare, n special pectine, 2emiceluloze 6i celuloze, ceea ce determină un produs cu o consisten7ă ridicată. Procedeul dă nsă bune rezultate la ob7inerea nectarelor de fructe, c!nd se face o diluare cu sirop de za2ăr, substan7ele pectice trecute n suc a#!nd n acest caz un efect  protector al suspensiilor. b7inerea sucului cu pulpă se realizează ntro  presă continuă cu melc, cu pas #ariabil 6i diametru #ariabil, numită impropriu e0tractor. 1n acest caz cantitatea de substan7e macromoleculare ce trece n suc este mult mai mică, #!scozitatea este redusă, ambele caracteristici put!nd fi reglate n func7ie de gradul de e0trac7ie care se diri4ează cu a4utorul capului conic  Dezintegrarea fructelor se realizează ntrun agregat care se compune din două discuri confec7ionate din o7el ino0idabil 6i pre#ăzute cu din7i care se interpătrund. 0&+&2& $entri%ugarea!

1n #ederea asigurării unei mai bune stabilită7i fizice a sucurilor cu pulpă se aplică opera7ia de centrifugare care permite eliminarea păr7ilor grosiere de natură celulozică. 0&+&6& Filtrarea sucurilor!

9upă limpezire, sucurile nu sunt perfect limpezi, de aceea este necesară filtrarea care asigura transparen7ă 6i stabilitatea produsului. $ă materiale filtrante se folosesc: p!nză, celuloză, azbestul 6i păm!ntul de infuzorii. %ucurile se filtrează la temperatura camerei sau la rece, iar uneori se practică o ncălzire la 3*I$ pentru accelerarea procesului de filtrare. 0&+&4& $oncentrarea!

Prin concentrarea (des2idratarea par7ială) a produselor alimentare lic2ide  suspensii sau solu7ii  se elimină o parte din apa con7inută de produs, a#!nd loc o cre6tere a con7inutului de substan7ă uscată 6i prin urmare se mic6orează acti#itatea apei, sub limita de dez#oltare a microorganismelor de alterare. Pentru o bună conser#are, concentratul trebuie să aibă ma0imum */> substan7ă uscată. 0&+&7& $onservarea rin asteuri#are!

$onser#area prin pasteurizare a sucurilor de fructe cu pulpă se face la fel ca pentru sucurile limpezi, prin turnare la cald sau prin pasteurizare după mbuteliere. Pentru o #alorificare ra7ională a fructelor sub formă de suc este util ca ntreprinderea de prelucrare să aibă posibilitatea să producă at!t suc de fructe limpezit, c!t 6i suc cu pulpă.  ig!"! #tila$ pentru pasteurizarea sucului de  fructe 15

0&+&+*& Deo#itarea!

Bateriile prime 6i materialele se #or păstra n depozite 6i n locuri special amena4ate, respect!nd condi7iile men7ionate n actele normati#e ale produsului respecti#.

,& $alculul 3ilanțului de materiale!

%ă se ntocmească bilanțul de materiale pentru procesarea a 3 g de afine n suc de afine, cunosc!nd următoarele: ? La operația de recepție:  pierderile te2nologiceQ />  ƞQ > ? La operația de spălare:  necesarul de apăQ L8g afine  pierderile te2nologice apă: 3>  pierderi te2nologice afineQ ',3 >  ƞQ > ? La operația de sortare:  părți necomestibileQ 3>  pierderi te2nologiceQ />  ƞQ > ? La operația de presare:  pierderile te2nologiceQ /,3>  ƞQ ,> ? La operația de centrifugare:  pierderile te2nologiceQ /,/>  ƞQ>  părți grosiereQ /> ? La operația de filtrare:  pierderile te2nologiceQ ,M>  ƞQ *> ? La operația de concentrare:  substanță uscată materie primăQ *> substanță uscată produs finalQ > ? La operația de pasteurizare:  ƞQ 3>  pierderile te2nologiceQ ,*>

.Kecepție: Afine  mafineQ3 g

Pierderi te2nologice KE$EPȚHE 16

 pierderi te2nologiceQ />  ƞQ > Afine recepționate  g afine................../ g pierderi te2nologice la recepție....................M g afine recepționate 3 g afine................0 g pierderi te2nologice la recepție......................y g afine recepționate 0Q

5000 · 2

yQ

100

5000 · 98 100

 Q  g pierderi te2nologice la recep ție

 Q = g afine recepționate

;ilan7 par7ial de materiale: Materiale intrate

(taa

Kecepție

Afine

Total ar  ƞQ>

Afine spălate %K5AKE Afine sortate

 g afine spălateRRRR.3 g parte needibilăRRRR..3 g parte edibilă 18

Parte needibilă Pierderi te2nologice

=/M,3 g afine spălateRR....0 = g parte needibilăRR.....R...y= g parte edibilă 0= Q

y= Q

4728,5 · 5

Q /'*,=' g parte needibilă

100

4728,5 · 95 100

 Q ==/, g parte edibilă

 g afine edibileRRR../ g afine pierdute la sortare RRRR.M g afine sortate ==/, g afine edibileRR0 3 g afine pierdute la sortareRR.R...y 3 g afine sortate 03 Q

y3 Q

4492,07 · 2 100

4492,07 · 98 100

Q M,M= g afine pierdute la sortare

 Q ==/,/' g afine sortate

;ilan7 par7ial de materiale: (taa

%ortare

Materiale intrate

Afine spălate

Total ar  ƞQ ,>

PKE%AKE Afine presate

19

$odi țe Afine neprocesate Pierderi te2nologice

 g afine sortateRR../,3 g afine pierdute la presareR.R.,3 g afine rămase la presare ==/,/' g afine sortateRR.0 * g afine pierdute la presare RR.y * g afine rămase la presare

0* Q

y* Q

4402,23 · 2,5 100

4402,23 · 97,5 100

Q ,* g afine pierdute la presare

 Q =//, g afine rămase la presare

 g afine rămase la presare........., g afine presateRR.../,' g afine neprocesate =//, g afine rămase la presare.R..0 g afine presateRR....y g afine neprocesate 0 Q

y Q

4292,17 · 97,7 100

4292,17 · 2,3 100

Q =',=3 g afine presate

 Q M,/ g afine neprocesate

;ilan7 par7ial de materiale: (taa

Presare

Materiale intrate

Afine sortate

Total ar  ƞQ *>

+HL5KAKE %uc de afine filtrat

Pierderi te2nologice %uc nefiltrat

 g suc de afineRRRR..,M g suc pierdut la filtrareRRR.M,/ g suc rămas la filtrare '/M,* g suc de afine.RRR.0  g suc pierdut la filtrareRRR..y  g suc rămas la filtrare

0 Q

y Q

3280,96 · 1,8 100

3280,96 · 98,2 100

Q '',/ g suc pierdut la filtrare

 Q /M,MM g suc rămas la filtrare

;ilan7 par7ial de materiale: (taa

+iltrare

Materiale intrate

%uc de afine centrifugat

Total ar  pierderi te2nologiceQ ,*>

PA%5E&KHUAKE

Pierderi te2nologice

%uc de afine  pasteurizat  g suc de afine concentrat.R..,* g suc de afine pierdutRRR.M,= g suc de afine rămas *,M g suc de afine concentrat..R.0 g suc de afine pierdutRR..y  g suc de afine rămas

0 Q

706,98 · 1,6 100

Q ,' g suc de afine pierdut

23

706,98 · 98,4

y Q

100

 Q *3,* g suc de afine rămas

 g suc de afine rămas.R..3 g suc de afine pasteurizatRR.3 g suc de afine nepasteurizat *3,* g suc de afine rămasR..0 / g suc de afine pasteurizat...y/ g suc de afine nepasteurizat 0/ Q

695,67 · 95

y/ Q

100

695,67 · 5 100

Q **,M g suc de afine pasteurizat

 Q '=,M g suc de afine nepasteurizat

;ilan7 par7ial de materiale: (taa

Pasteurizare

Materiale intrate

%uc de afine concentrat

Total ar