Subiecte Rezolvate Extractie Petrol

1. Ce reprezinta presiunea dinamica de zacamant? Pd = presiunea masurata la media perforaturilor=presiunea de fund. 2. Ce reprezinta presiunea statica de zacamanat? Pc = presiunea masurata la media perforaturilor cu sonda inchisa dupa ce aceasta se stabilizeaza = presiune maxima de zacamant. 3. Ce reprezinta ratia de solutie? Ratia de solutie = cantitatea de gaze care se gaseste dizolvata intr-un metru cub de titei mort in anumite conditii de presiune si temperatura. 4. Ce reprezinta presiunea de saturatie? Psat = presiunea la care o anumita cantitate de gaze se dizolva integral in titei. 5. Ce reprezinta ratia gaze-titei? RGT = cantitatea totala de gaze care insoteste 1m3 de titei mort =raportul intre debitul de gaze produs,Qg si debitul de titei al sondei,Qt RGT=Qg/Qt 6. Ce reprezinta factorul de volum al titeiului bt? bt = volumul pe care il ocupa in conditii de zacamant 1m3 titei mort. 7. Factorul de volum are valori supraunitare sau subunitare? Motivati. Factorul de volum poate avea valori supraunitare in conditii de zacamant sau in tevile de extractie datorita gazelor care intra in solutie. 9. Cand are loc curegerea omogena? Curegerea omogena are loc atunci cand in intregul zacamant presiunea este mai mare decat presiunea de saturatie,iar de la raza de contur de alimentare la raza sondei curge o singura faza(lichida). 10.Ce reprezinta indicele de productivitate? IP = se defineste ca raportul dintre debitul de lichid produs de sonda si caderea de presiune sub care are loc curgea. =arata cat produce sonda la o diferenta de presiune de 1 bar. 11.Cum variaza IP in cazul curgerii omogene? IP variaza constant. 12.Ce reprezinta si ce caracterizeaza curba de comportare a stratului(curba IPR)? IPR = inflow perfomance relationship =curba de comportare a stratului =reprezinta graficul debitului functie de presiunea dinamica de zacamant =caracaterizeaza curgerea prin zacamant

13.Cum poate fi determinata curba IPR in cazul curgerii omogene? Fie se efectueaza o operatie de cercetare a sondei=>Qt,pc , pd si se traseaza graficul cu cele 3 valori,urmandu-se a se trasa curba de comportare a stratului.

Fie,mai simplu si fara costuri suplimentare,se lasa sonda sa produca prin doua duze de diametre diferite rezultand 2 seturi de valori Q si p d,apoi se traseaza curba caracteristica a stratului. Poate aparea o depletare a stratului,o micsorare de debit prin contaminarea zonei din jurul gaurii de sonda sau ambele(depletare+contaminare).

14.Ce caracterizeaza curba punctata din figura de mai jos? Qt max=debitul maxim de zacamant

Daca dupa un anumit timp de exploatare a sondei se traseaza din nou curba de comportare a stratului si aceasta porneste de la un pc1 < pc , dar este paralela cu prima (α = constant) – figura 7,a inseamna ca avem de-a face cu o depletare (scadere a presiunii) a zacamantului fara ca in jurul sondei sa fi aparut o zona contaminata. Daca curba de comportare a stratului porneste de la aceiasi valoare pc dar cu un unghi α1 α figura 7,b inseamna ca nu avem de-a face cu o depletare a zacamantului, ci doar cu o < contaminare a zonei din jurul gaurii de sonda care face ca IP sa fie mai mic. Daca curba de comportare a stratului porneste de la o valoare pc1 < pc si un unghi α1 < α - figura 7,c inseamna ca in afara unei depletari a zacamantului, in jurul sondei a aparut o zona contaminata care face ca IP sa fie mai mic. 15.Enumerati schemele de echipare a sondei in dreptul stratului productiv pe care le cunoasteti. Echiparea se face in functie de natura rocii din care e alcatuit stratul productiv si de gradul de consolidare: Strat bine consolidat:

Strat slab consolidat sau neconsolidat:

Strat cu presiune mare sau cu pierderi de circulatie:

Cazul in care nu s-a putut stopa intrarea nisipului in sonda:

16.Care sunt avantajele sau dejavantajele schemei de echipare a sondei in dreptul stratului productiv din figura de mai jos?

Avantajele acestei scheme de echipare sunt urmatoarele: - sonda este prefecta dupa modul si gradul de deschidere: - suprafata mare de filtrare si in consecinta producerea unor debite mari de fluide; - la saparea stratelor productive cu presiuni mici exista posibilitatea folosirii fluidelor de foraj cu densitate mica (stratele de deasupra fiind izolate); - se creeaza conditii favorabile introducerii filtrelor impachetate cu pietris; - se reduc cheltuielile legate de tubarea, cimentarea si perforarea sondei; Dezavantajele acestei scheme de echipare sunt urmatoarele: - creste durata de sapare a sondei; - nu permite exploatarea selectiva si separata atunci cand avem un complex de strate productive; - imposibilitatea realizarii unor tratamente de stimulare selective in cazul in care exista un complex de strate productive; - imposibilitatea realizarii unui ecran impermeabil in calea gazelor sau a apei, daca exista cap de gaze sau apa de talpa; - curatiri dese ale sondei in timpul exploatarii, datorita desprinderii fragmentelor de roca de pe peretii gaurii de sonda.

Avantajele acestei scheme sunt: - scurtarea duratei de sapare a sondei; - permite exploatarea selectiva si separata a stratelor productive; - permite realizarea unor tratamente de stimulare selective ale stratelor; - permite izolarea apei de talpa si a gazelor din cupola de gaze prin cimentarea sub presiune. Dezavantajele acestei scheme sunt: - nu se cunoaste precis numarul de gloante care strabat coloana si inelul de ciment; - nu se poate realiza un numar mare de perforaturi deoarece se micsoreaza rezistenta coloanei; - sonda este imperfecta dupa modul si gradul de deschidere. 17.Care sunt efectele negative ale patrunderii nisipului in sonda? Efectele negative ale patrunderii nisipului in sonda sunt: -scaderea productivitatii sondelor datorita formarii unor dopuri in garnitura de tevi de extractie sau in coloana de exploatare; -uzarea prin eroziune si abraziunea echipamentului de fund si de suprafata; -formarea unor caverne sau prabusirea acoperisului stratului productiv; -umplerea cu nisip a conductelor de trasnport,de depozitare etc. 18.Care sunt factorii care conduc la declansarea viiturilor de nisip? Factorii care conduc la declansarea viiturilor de nisip: -gradul de consolidare al rocii magazin -inclinarea stratelor prea mare -vascozitatea fluidelor(in cazul in care este mare); -presiunea de fund mare; -exploaterea fortata a sondelor;

-stimularea repetata pentru un aflux de fluid crescut. 19.Mecanismul producerii viiturilor de nisip. -slaba cimentare a granulelor de nisip -aparitia apei de sinclinal care dizolva materialul liant al granulelor de nisip -scaderea presiunii de zacamant=>tasarea de catre stratele de mai sus a stratului productiv.

20.Care sunt metodele de prevenire si combatere a viiturilor de nisip? Metodele de combatere si prevenire sunt: -metode chimice(solventi); -metode mecanice(filtre metalice); -metode combinate. 21.Care sunt metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip? Utilizarea filtrelor metalice cu: -orificii; -slituri(fante); -infasurare de sarma; - Injectia conventionala de nisip de cuart in stratul productiv; - Echiparea sondei cu un filtru metalic impachetat cu pietris in gaura de sonda largita din timpul forajului sau in coloana cu precompactare in spatele perforaturilor (gravel packing). 22. Prin ce se caracterizeaza filtrele cu fante? Se construiesc din burlane de tubaj de extractie in care se practica niste deschideri dreptunghiulare numite slituri sau fante. Exista doua tipuri de fante: -longitudinale(rezista mai bine la tractiune) - transversale(rezista mai bine la presiunea exterioara) Fantele confectionate prin eroziune andomecanica prezinta urmatoarele avantaje: -fante cu latimi exacte -structura metalica a otelului nu se modifica -cost scazut 23. In cazul a doua filtre,unul cu fante orizontale si celalalt cu fante verticale,care rezista cel mai bine la tractiune,respectiv la presiunea exterioara? Fantele orizontale rezista mai bine la tractiune. Fantele verticale rezista mai bine la presiunea exterioara. 24. Prin ce se caracterizeaza filtrele cu infasurare de sarma? Filtrele cu infasurare de sarma se caracterizeaza prin faptul ca in constructia lor se afla niste orificii circulare,pe suprafata carora se sudeaza vergele metalice care constituie distantiere pentru infasurarea unei sarme de otel,alama,nichel sau bronz. 25. In cazul unor filtre cu infasurare de sarma,pentru ce sectiune a sarmei optati:circulara,trapezoidala sau patrata?Motivati. Rezultatele cele mai bune se obtin utilizand infasurarea de sarma cu sectiune trapezoidala,deoarece se obtine asa numitul “spatiu de fuga”a granulelor,reprezentand un spatiu prin care anumite granule de dimnesiune mai mica,decat cele pentru care a fost proiectat filtrul,sa poata trece fara a se produce un blocaj. 26. Care este efectul montarii unui filtru?

Efectul montarii unui filtru este acela de stopare a granulelor de dimensiune mai mare decat cele fine,astfel incat se formeaza un filtru natural datorita modului de asezare gradat rezultat in urma cresterii vitezei de curgere spre gaura de sonda.Rezultatul acestei asezari gradate este formarea unei bolte stabile(filtru natural)cu efect de retinere a particulelor solide. 27. Cum se face dimensionare filtrelor metalice? Dimensionarea filtrelor metalice se face pe baza curbei de compozitie granulometrica luandu-se nisipul de analizat,citindu-se pe curba diametrul corespunzator procentului de 90%. Latimea undei fante : lf=2dn90% Diametrul unui orificiu: d0= 3dn 28. Care este parametrul care se ia ca baza de calcul atunci cand se dimensioneaza un filtru metalic?Dar atunci cand se alege granulatia(diametrul)pietrisului pentru impachetare? Parametrul care se ia ca baza de calcul in dimensionarea unui filtru metalic este diametrul granulelor corespunzator procentului de 90%. Parametrii care trebuiesc aflati atunci cand se alege granulatia(diametrului)pietrisului pentru impachetare sunt: latimea deschiderii unei fante dintr-un filtru: lf=2dn90% diametrul unui orificu dintr-un filtru cu orificii: d0= 3dn90%. 29. Care este valoarea optima pentru ratia pietris-nisip in cazul impachetarii cu pietris? Valoarea optima pentru ratia pietris-nisip in cazul impachetarii cu nisip este 5-6 deoarece la aceasta valoare cantitatea de nisip intrata in sonda este mai mica, nu exista riscul scaderii permeabilitatii nisipului,apar podiri eficiente. 30. Cum influenteaza curgerea bifazica cantitea de nisip produsa? Curgerea bifaziza influenteraza in mod negativ cantitea de nisip produsa in sensul ca aceasta creste cantitea de nisip : -de 60 ori pentru Rpn=6,7 -de 2000 ori pentru Rpn=9,4. 31. Dintre metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip pentru care optati?Motivati. Dintre metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip optam pentru cele cu impachetari cu nisip datorita costului mic de productie,creste permeabilitatea in jurul gaurii de sonda pe distanta formarii boltei stabile,cantitatea de nisip intrata in sonda este mica(doar in cazul unei ratii pietris-nisip de 5-6). 32. In cazul gaurilor tubate,cimentate si perforate,ce metoda de prevenire si combatere a viiturilor de nisip ce se recomanda? In cazul gaurilor tubate,cimentate si perforate metoda care se recomanda este echiparea cu un filtru metalic si impachetarea acestuia cu pietris cu precompactare in spatele perforaturilor. 33. Cum influenteaza variatia debitului cantitea de nisip produsa? La o crestere a debitului se produce o curgere turbulenta care poate antrena miscarea nisipului catre sonda,deci cresterea cantitatii de nisip produsa. 34. Cum variaza caderea de presiune in perforaturi in cazul filtrelor impachetate in coloana?

Caderea de presiune in perforaturi variaza in sensul cresterii ei numai daca perforatura este plina de pietris si o cadere de presiune mai mica in cazul in care avem o precompactare in spatele coloanei.O cadere de presiune extrem de mare se intalneste in cazul cand formatiunea productiva este plina de nisip. 35. Care este cea mai eficienta metoda de a combate patrunderea nisipului in sonda? Cea mai eficienta metoda de a combate patrunderea nisipului in sonda este echiparea ei cu un filtru metalic si impachetarea acestuia cu pietris in gaura de sonda largita din timpul forajului. 36. Care sunt fenomenele negative care apar in cazul injectiei pietrisului la ratii fluid-pietris mari? Fenomenele negative sunt: -strangularea curgerii la nivelul intrarii in perforaturi -la debite mari favorizeaza transportul pe distante mari ale pietrisului -formarea unor zone de canalizare preferentiala a fluidului de transport -cresterea presiunii de injectie,compactare necorespunzatoare. 37. Cate tipuri de rasini sintetice cunoasteti? Se cunosc doua grupe mari de rasini sintetice: -rasini activate intern = agentul de intarire se adauga rasinilor la suprafata,inainte de a fi introdusa in sonda; -rasini activate extern = agentul de intarire este introdus in rasini dupa ce acestea au fost introduse in formatie. Mai pot fi de tip epoxidic,furanic si fenolic. 38. Ce procedee de consolidare cu ajutorul rasinilor sintetice cunoasteti? Primul procedeu este acela prin care nisipul se amesteca cu rasina la suprafata,urmand apoi transportul in formatiunea productiva. Al doilea procedeu este acela in care rasina se injecteaza direct in formatie. 39. Din ce se compune solutia folosita la consolidarea prin metode chimice? Mentionati rolul ingredientilor. Solutia folosita la consolidarea prin metode chimice se compune din rasina sintetica,solvent si aditivi. Rolul solventului este de a dilua rasina,folosindu-se benzenul. Aditivii au rolul de a regla timpul de reactie,de a umecta nisipul,de stabilizare a argilelor,de evacuare a apei interstitiale si de marire a rezistentei retelei cristaline. 40. Care este rolul tevilor de extracie?Cate tipuri de tevi de extractie cunoasteti? Rolul tevilor de extractie este acela: -de a sustine echipamentul de fund; -de a asigura ascensiunea fluidelor din strat pana la suprafata si invers(in cazul omorarii sondei); -de a asigura folosirea rationala a energiei de zacamant; -de a proteja coloana de exploatare impotriva actiunii corozive sau abrazive a fluidelor aflate in miscare; -de a proteja coloana de exploatare(atunci cand se lucreaza cu packere)in cazul unor operatii sub presiune; -de a permite pistonarea. Se cunosc tevi de extractie confectionate din tuburi de otel fara sudura,laminate si trase la cald prin matrite.

41. In cazul otelului N80,ce reprezinta indicele 80? Indicele 80 reprezinta solicitarile mediului in care lucreaza otelul N80 si anume solicitarile unui mediu coroziv salin si adancimi medii si mari si efortul unitar minim de curgere in 103psi.

42. Ce rol are siul tevilor de extractie? Siul tevilor de extractie are rolul de a: -proteja capul inferior al tevilor ; -retine diferite scule scapate accidental in sonda; -ghida diferitele aparate prin ghidajul conic(manometre,aparat de luat probe etc.). 43. Care este rolul capului de eruptie?Dar a ventilului cu un singur sens(rucslag)din componenta acestuia? Rolul capului de eruptie este de a permite inchidere sondei,de reglare a debitului de fluide al sondei cu ajutorul duzelor,de a permite circulatia fluidelor din spatiul inelar in tevile de extractie si invers,de a permite masurarea presiunii si temperaturii la gura sondei. Rolul ventilului cu un singur sens este acela de a permite trecerea diferitelor fluide,de a curge numai intr-un singur sens(spre colana sondei). 44. Ce rol are dispozitivul de sustinere a tevilor de extractie(tubing head)? Serveste la suspendarea tevilor de extractie si la etansarea spatiului inelar dintre acesta si coloana de exploatare. 45. Cu ce scop se foloseste supapa de contrapresiune montata in piatra? Supapa de contrapresiune asigura inchiderea sondei in scopul efectuarii unor reparatii la echipamentul de suprafata. Folosirea acesteia inlatura necesitatea de a omori sonda; deci evita colmatarea stratului productiv si reduce timpul de oprire al sondei. 45`. Ce rol are dopul de 3 inch de la capul de eruptie? In cazul punerii in productie prin circulatie de apa are rolul de a dirija fluidul de foraj de la capul de eruptie la haba. 46. Cand se folosesc capetele de eruptie cu doua brate? Se folosesc la sonde cu probleme de exploatare,unde sunt necesare doua cai de dirijare a productiei sau de omorare a sondei(pentru siguranta) si la sondele de adancimi mari. 47. Care sunt avantajele si dezavantajele capetelor de eruptie monobloc? Avantaje: mai usoare decat cele asamblate,elimina numarul mare de etansari. Dezavantaje: greoaie pentru transport si montaj,nu permit demontarea in parti componente si in acest fel si schimbarea uneia in caz de defectiune. 48. Care este rolul packerelor si la ce operatii se folosesc? Rolul lor este de a impiedica comunicatia dintre tevile de extractie,prajinile de foraj etc. si coloana de tubaj sau peretii sondei. Se folosesc la exploatarea simultana a doua sau mai multre strate,pentru injectia cu abur,pentru testarea stratelor cu ajutorul probatoarelor de strat,pentru punerea in productie prin pistonare. 49. Clasificarea packerelor.

Packerele sunt de tip permanent,recuperabil si permanent recuprabile. Dupa modul de fixare: cu fixare mecanica,prin fixare hidraulica,prin fixare cu explozibili lenti,cu fixare termica. Dupa sistemul de fixare:cu bacuri si fara bacuri. 50. Care sunt fortele care actioneaza asupra packerului in timpul unei operatii de injectie? 1) Forta de compresiune pentru etansare G 2) Forta de presiune F1 in spatiul inelar deasupra packerului 3) Forta de presiune F2 sub packer 4) Forta de presiune F3 asupra sectiunii pline a tevilor 5) Forta de umflare Fu datorita variatiei de presiune 6) Forta de flambaj Ff datorita efectului de flambaj in spirala 7) Forta de temperatura Ft datorita variatiei de temperatura. 51. Cum trebuie sa se procedeze atunci cand trebuie efectuata o operatie de injectie sub presiune,iar greutatea tevilor de extractie este mai mica decat greutatea care trebuie lasata pe packer pentru asigurarea etanseitatii acestuia? Se creeaza,legand un agregat de coloana,o presiune in spatiul inelar pentru a marii apasarea pe packer.Folosirea unui packer cu armare prin tractiune de jos in sus. 52. Ce metode de punere in productie cunoasteti? Punerea in productie se realizeaza prin reducerea presiunii din sonda sau actionand asupra densitatii fluidului sau micsorand inaltimea coloanei de lichid. Punerea in productie se face fie prin circulatie(cu ajutorul unui agregat,inlocuind lichidul din sonda cu apa,inlaturandu-se ventilul de retinere si facandu-se o circulatie pentru omogenizarea fluidului de foraj),fie prin metoda cu denivelare cu gaze comprimate(gazele dezlocuiesc lichidul din sonda pana la o anumita adancime),fie prin pistonare(in care fluidul din sonda este inlaturat treptat cu fiecare cursa a pistonului metalic actionat cu cablu de la suprafata). 53. In cazul punerii in productie prin denivelare cu gaze comprimate optati pentru injectia gazelor prin spatiul inelar sau prin tevi?Motivati. Optam pentru injectia prin spatiul inelar deoarece presiunea de injectie prin acesta este mult mai mica ca in cazul injectiei prin tevile de extractie. 54. Care este adancimea maxima de pistonare?Motivati. Adancimea maxima este de 1800-2000 metri datorita solicitarii cablului si uzurii rapide a garniturii de etansare ale pistonului. 55. Care este adancimea maxima de scufundare a pistonului sub nivelul de lichid? Adancimea maxima de scufundare a pistonului este de 200 m,dar la sondele cu viituri de nisip pana la maxim 75-100 m. 56. Ce trebuie sa se aiba in vedere atunci cand se echipeaza o sonda de mare adancime? -un control permanent(in cazul probelor de productie,exploatarii) -protejarea coloanei de exploatare fata de presiunile mari si fata de actiunea coroziva a fluidelor din strat -reducerea la minim a nr de manevre si operatiilor de omorare a sondei -izolarea stratelor investigate in vederea retragerii mai sus pentru investigare.

57. Care sunt dispozitivele care intra in componenta echipamentului de fund utilizat la sondele de mare adancime? 1) niplu locator R 2) niplu selectiv F 3) reductii de rezistenta 4) locator G 5) valva de circulatie laterala 6) valva de siguranta 7) teava lustruita 58. Ce rol au locatorul G si niplele de etansare? Locatorul G are rolul de etansare a packerului in tevile de extractie,controleaza adancimea de fixare a packerului si efectueaza proba de fixare. Niplele de etansare au rolul de etansare in cazul alungirii tevilor de extractie. 59. Ce rol au reductiile de rezistenta si valva de circulatie? Reductiile se monteaza in zonele de maxima turbulenta cu rol de protejare a tevilor de extractie impotriva actiunii abrazive a fluidului extras. Valva de circulatie permite circularea fluidului tevi-coloana si invers(pentru omorarea sau pornirea sondei,injectare sub presiune a unor fluide in strat). 60. Ce rol are niplul R is niplul F? In niplul R se poate gasi un dispozitiv de fixare la care se poate atasa un manometru si rol se stopare a diferitelor scule scapate accidental. Niplul F premite trecerea locatorului,dar la care se poate atasa o duza de fund,un manometru sau un dop care prin intermediul caruia se pot efectua operatii de reparare fara a mai fi nevoie de omorarea sondei. 61. Ce rol are valva de siguranta din componenta echipamentului de fund utilizat la sondele de mare adancime? Valva de siguranta are rolul de a inchide sonda in cazul scurgerii voite sau accidentale a presiunii din tevile de extractie.Se monteaza obligatoriu la sondele marine. 62. Din ce se compune echipamentul de suprafata utilizat la o sonda de mare adancime in timpul probelor de productie? -prevenitor de eruptie tip CAMERON LD -boneta HB(sustinere si etansare) -mosor de legatura intre boneta si capul de eruptie(daca e nevoie) -capul de eruptie

63. Prin ce se caracterizeaza prevenitorul CAMERON LD si CAMERON U? CAMERON LD:-prevenitor orizontal cu etansare pe tevi cu un rand de bacuri -actionare manuala -sustinerea greutatii tevilor de extractie CAMERON U:-prevenitor orizontal dublu etajat cu doua randuri de bacuri -etansare totala(bacurile inferioare) -etansarea pe tevi(bacurile superioare) -actionare manula sau hidraulica -obligatoriu pentru operatiile de extragere sau introducere tevi de extractie din gaura de sonda 64. Ce rol are ansamblul boneta-agatator? Face legatura dintre tevile de extractie si ventilul principal al capului de eruptie.

Agatatorul= rol de piatra. 65. Ce rol are dopul H montat in agatator(hanger)? Dopul H previne o eventuala eruptie a sondei prin tevi in momentul demontarii prevenitorului CAMERON U. 66. Ce rol are dispozitivul CAMERON UNIVERSAL 1000? Are rolul de a asigura inlocuirea,sub presiune,a fluidului din sonda cu unul cu o densitate mai mica pentru a se putea pune sonda in productie. 67. La o sonda de mare adancime care manifesta, pentru omorarea acesteia se incearca deschiderea valvei de circulatie dar se constata ca aceasta nu poate fi deschisa, fiind blocata.Cum se procedeaza in acest caz pentru omorarea sondei? -se demonteaza suruburile flansei bonetei -se extrage sub presiune garnitura de tevi de extractie impreuna cu boneta si capul de eruptie,prin bacurile inchise ale prevenitorului CAMERON LD, pe distanta egala cu lungimea tevii lustruite(niplurile de etansare ies din packer si circulatia poate fi efectuata pe la partea inferioara a tevilor de extractie). 69. Din ce motive s-a ales azotul pentru punerea in productie a sondelor? -nu formeaza amestecuri explozive -nu este toxic,nu e coroziv,nu intretine arderea,nu reactioneaza cu diversele fluide -solubilitate redusa in apa si titei -usor de procurat. 70. Cand se aplica denivelarea cu azot?Avantajele metodei. Cand sonda nu a pornit,in ea fiind apa,diferentiat la sondele cu sau fara circulatie. Avantaje:-pierderi de presiune prin frecare neglijabile -dezlocuieste total fluidul din sonda pana la 6000 m -reduce mult timpul de dezlocuire fata de pistonat. 71. Din ce se compune echipamentul utilizat la punerea in productie cu azot a sondelor? -cisterna pentru transportul azotului lichid -convertorul pentru pomparea si vaporizarea azotului lichid la mare presiune 72. De ce trebuie evitata patrunderea azotului in spatiul inelar in timpul punerii in productie la sondele echipate cu packer? Deoarece bulele de azot gazos migreaza spre suprafata rapid cu viteze de 300-500 m/h si prin destindere formeaza presiuni suplimentare in capul coloanei.

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI EXAMEN EXTRACŢIA PETROLULUI 1. Cum se trasează curba de variaţie a presiunii în lungul ţevilor de extracţie (curba gradient)? Pentru a trasa curba de variaţie a presiunii se procedează astfel: - se admite o anumită valoare pentru căderea de presiune P1 şi se calculează intervalul h1 pe care se pierd cei P1 bari;- se marchează punctul pe grafic;- se admite o altă cădere de presiune P2 şi se calculează intervalul h2 ;- procedeul se repetă până la

adâncimea dorită;- unind punctele, se obţine curba de variaţie a presiunii în ţevile de extracţie; intersecţia acestei curbe cu media perforaturilor ne va da presiunea dinamică de fund corespunzătoare debitului pe care vrem să-l extragem; 2. La ce serveşte corelaţia de funcţionare strat – sondă în cazul curgerii bifazice prin ţevile de extracţie? Cum se obţine corelaţia de funcţionare strat – sondă în cazul curgerii bifazice prin ţevile de extracţie? Corelaţia de funcţionare strat – sondă serveşte la determinarea pentru o anumită valoare P2 care trebuie menţinută în capul de erupţie, a debitului cu care produce sonda şi Pd corespunzător; Se procedează astfel:- cu ajutorul relaţiei lui Vogel se trasează curba de comportare a stratului;- pentru diferite debite pe care vrem să le extragem, din punctul de presiune P2 se trasează cu ajutorul unei teorii de ascensiune curbele de variaţie a presiunii în ţevi;- intersecţia acestor curbe cu media perforaturilor ne va da presiunile dinamice de fund corespunzătoare;- se obţin astfel un set de perechi de valori  Qi , Pd i  ;se reprezintă grafic setul de valori  Qi , Pd i  pe aceeaşi diagramă pe care s-a trasat curba IPR;- rezultă debitul maxim care poate fi extras şi presiunea dinamică de fund corespunzătoare pentru o anumită valoare a lui P2 ;- procedeul va fi repetat şi pentru alte valori a lui P2 ;

3. Ce se înţelege prin curba gradient minim? Comentarii. Dacă debitul şi diametrul ţevilor sunt menţinute constante, se observă că pe măsură ce RGL creşte, Pd scade, ca urmare a scăderii densităţii. La valori mari ale lui RGL, efectul scăderii densităţii va fi anihilat de creşterea energiei cinetice a gazelor, respectiv a pierderilor prin frecare, astfel încât Pd va creşte din nou, şi curbele se vor întoarce înapoi. Curba corespunzătoare lui Pd min se numeşte curbă gradient minimă. 4. Enumeraţi metodele de micşorare a presiunii de pornire la sondele în G.L.C. a). metoda împingerii lichidului în strat; b). metoda gazeificării lichidului; c). metoda pistonatului; d). introducerea treptată a ţevilor de extracţie; e). folosirea mufelor cu orificii; f). folosirea supapelor de gaz – lift; 5. Prin ce se caracterizează o supapă echilibrată? La aceste supape Pdesch  Pinch  Pst . În acest caz Av  Atija , şi presiunea din ţevi nu influenţează presiunea de deschidere ce exercită pe întreaga suprafaţă Ab .

6. Prin ce se caracterizează o supapă neechilibrată?

Supapele neechilibrate se caracterizează prin faptul că Pdesch  Pinch , şi existenţa mai multor secţiuni de trecere a gazelor Av .

lift?

7. Ce rol au supapele de reţinere cu care sunt prevăzute supapele de gaz-

Prin construcţia lor acestea permit trecerea gazelor din coloană în ţevi, în schimb, în cazul unor injecţii de fluide sub presiune prin ţevi, împiedică accesul fluidului din ţevi în coloană. Dacă în timpul unei operaţii de acidizare, există riscul deschiderii supapei, jetul de acid, care tinde să treacă prin supapă în coloană, antrenează supapa de reţinere care etanşează pe un element de cauciuc, împiedicând pătrunderea acidului din ţevi în coloană.

8. Enumeraţi sistemele de G.L.C. Sistemele de G.L.C. sunt următoarele: - sistemul deschis; - sistemul semideschis; - sistemul închis; - sistem cu ţevi de extracţie cu diametru mic; - sistem cu şiul ţevilor de extracţie plasat mult deasupra perforaturilor.

9. Unde se aplica sistemul de G.L.C. cu ţevi de extracţie cu diametrul mic? Sistemul se foloseşte în cazul sondelor care interceptează strate cu presiuni mari, şi la care există riscul păpuşării coloanei.

10. Unde se aplica sistemul de G.L.C. cu şiul ţevilor de extracţie plasat mult deasupra perforaturilor? Sistemul se aplică la sondele care au indicele de productivitate mare, pentru a obţine un debit mare de lichid.

11. Cât trebuie să fie de mare diferenţa dintre presiunea în coloană şi presiunea în ţevi la nivelul punctului de injecţie al gazelor la sondele în G.L.C.? Diferenţa de presiune dintre coloană şi ţevi, în punctul de injecţie, trebuie să fie de 3-5 bar.

12. Care sunt parametrii care trebuie determinaţi atunci când se proiectează o instalaţie de G.L.C.?

A proiecta o sondă în GLC, înseamnă a determina raţia de injecţie, punctul de injecţie şi adâncimea supapelor de pornire.

13. În cazul duzării unei supape echilibrate unde se montează duza? Dar în cazul duzării unei supape neechilibrate? La supapele echilibrate duza se montează pe orificiul care intră în ţevile de extracţie. La supapele neechilibrate duza se montează pe orificiul Av (aria valvei).

14. Cum se face reglarea şi controlul funcţionării sondelor în G.L.C.? Avem două metode: - reglarea cu ajutorul unei duze reglabile: în acest caz controlul presiunii şi al debitului se face cu ajutorul unei duze reglabile; debitul de gaze este măsurat cu ajutorul unui manometru cu mercur; - controlul şi reglarea cu ajutorul unei duze fixe şi a unui regulator de presiune. 15. Cum se face analiza funcţionarii sondelor in G.L.C.? Se face în două moduri: a). analiza pe baza măsurătorilor la suprafaţă: se face pe baza înregistrărilor simultane a presiunii în ţevi şi în coloană cu ajutorul unui manometru cu dublă înregistrare; b). analiza funcţionării pe baza măsurătorilor de fund: aceasta se face pe baza măsurării presiunii şi temperaturii cu ajutorul unor manometre şi termometre introduse cu cablu.

16. Care sunt factorii care influenţează G.L.I.? Factorii care influenţează G.L.I.: - cantitatea de lichid pierdută din dopul iniţial; - adâncimea sondei; - diametrul ţevilor; - mărimea orificiului Av ; - diferenţa de presiune coloană – ţevi;

17. Prin ce se caracterizează o supapa utilizată la G.L.I.? Supapa utilizată în cazul G.L.I. se caracterizează prin existenţa unui Av mare, şi a unei diferenţe de presiune Pdesch  Pinch cât mai mici. Poartă numele de supapă pilot. Acestea se compun dintr-o supapă neechilibrată la partea superioară la care Pdesch  Pinch =1,5…2 bar, şi un pistonaj acţionat de un arc la partea inferioară.

18. Care sunt accesoriile camerei de acumulare? Avantajele camerei de acumulare. Accesoriile camerei de acumulare: a). supapa de descărcare; b). supapă de lucru; c). orificiu de scurgere a gazelor; d). orificiu de evacuare a lichidului;

G.L.I? camerei.

19. Care sunt parametrii de care depinde lungimea camerei de acumulare în cazul Lungimea camerei de acumulare depinde de: înălţimea dopului, aria ţevilor, aria

20. Cum se face controlul funcţionarii camerei de acumulare? Controlul se face pa baza măsurării presiunii cu ajutorul unui manometru fixat deasupra supapei fixe.

21. Cum se modifică lungimea cursei şi numărul de curse la o unitate de pompare? Numărul de curse se modifică schimbând roata motorului; se schimbă roata motorului şi nu pe cea a reductorului deoarece aceasta este mai mică. Lungimea cursei se modifică schimbând bolţul manivelei în orificiile acesteia.

22. Ce rol are flanşa excentrică şi mufa dublu excentrică a capului de pompare? Flanşa excentrică şi mufa dublu excentrică au rolul de a centra ţevile de extracţie şi prăjinile de pompare cu capul de balansier.

23. Ce rol are rűcslagul montat la capul de pompare? Rűcslagul (supapa cu un singur sens) permite evacuarea gazelor din coloană în conducta de amestec pentru a nu se crea presiune asupra stratului.

24. Cum se simbolizează o unitate de pompare? UP-15T/S-5000-10000M/B/C: UP – unitate de pompare; 15 – sarcina maximă la capul de balansier, în tone forţă; T – transportabilă, cu reductorul situat pe un postament înalt; S – stabilă, cu reductorul situat pe rama instalaţiei de bază; 5000 – cursa maximă la suprafaţă, în mm; 10000 – cuplul maxim la reductor, în kg forţă; M – echilibrată pe manivelă; B – echilibrată pe balansier; C – combinată;

25. Ce este fereastra pompei şi cum trebuie să fie aceasta (motivaţi de ce)? Distanţa dintre supapa mobilă şi supapa fixă, când pistonul se află la punctul mort inferior se numeşte fereastra pompei. Pentru ca pompa să funcţioneze cu un randament maxim este necesar ca fereastra pompei să fie cât mai mică din următorul motiv: la sondele cu R.G.T. mare, la cursa ascendentă a pistonului, o parte din volumul cilindrului este umplut cu gaze. Dacă volumul de gaze aspirate este mare la coborârea pistonului, presiunea ţiţeiului şi a gazelor de sub aceasta nu creşte suficient de mult pentru a putea deschide supapa mobilă. La cursa ascendentă, fluidul se destinde, iar presiunea în pompă este încă destul de mare ca să nu permită deschiderea supapei fixe. În acest caz pompa este blocată cu gaze şi nu produce.

26. Clasificarea pompelor de extracţie. Comentarii. Pompele de extracţie se clasifică astfel: a). după modul de introducere: - pompe introduse cu ţevile de extracţie (tip T); - pompe introduse cu prăjinile de pompare (tip P); b). după tipul de construcţie al cilindrului: - cu cilindru dintr-o bucată; - cu cilindru format din mai multe bucăţi;

c). după tipul pistonului: - piston cu sau fără bile; - piston cu garnitură de etanşare; d). după felul fixării pompei sau a supapei fixe: - cu dispozitiv de fixare mecanic; - cu dispozitiv de fixare cu cupe; e). după locul fixării avem: - pompe cu fixare la partea superioară; - pompe cu fixare la partea inferioară;

27. Care sunt solicitările la care sunt supuse ţevile de extracţie la o sondă în pompaj? Ţevile de extracţie sunt supuse la următoarele solicitări: - greutate proprie; - greutatea echipamentului de fund; - greutatea coloanei de lichid din ţevi la cursa descendentă a pistonului; - greutatea prăjinilor; - forţa de şoc; - fenomenul de oboseală, îmbătrânire prematură a îmbinărilor filetate; - uzura datorită frecării ţevilor de coloana de exploatare; - uzura datorită frecării de prăjinile de pompare, respectiv de cuţitele de deparafinare; - fenomenul de flambaj în spirală;

28. Ce trebuie să se aibă în vedere atunci când se aleg ţevile de extracţie la o sonda în pompaj? Atunci când se aleg ţevile de extracţie trebuie să se aibă în vedere următoarele: - diametrul pompei cu care urmează să fie echipată sonda (T), respectiv diametrul ţevii cu care urmează sa fie introdusă pompa (P); - să permită instrumentarea cu corunca în cazul ruperii prăjinilor; jocul radial dintre ţevi şi prăjini trebuie să permită introducerea coruncii; - pe distanţa pe care se depune parafina este preferabil ca diametrul să fie constant pentru a facilita operaţia de deparafinare;

- în cazul în care avem schimbări de diametru la prăjini şi la ţevi, trebuie avut grijă ca acestea să nu aibă loc la aceeaşi adâncime deoarece, mufa prăjinilor va lovi în reducţia de legătură a tevilor;

29. Care sunt sarcinile care acţionează asupra prăjinii lustruite respectiv asupra unităţii de pompare în timpul unui ciclu de pompare? Asupra prăjinii lustruite acţionează următoarele sarcini: a). sarcini statice, date de: *greutatea coloanei de lichid care acţionează pe secţiunea brută a pistonului, *de greutatea prăjinilor de pompare scufundate în lichid, *de forţa care apare sub piston la cursa ascendentă a acestuia, datorită submergenţei; b). sarcini dinamice, date de: * forţele de inerţie ale coloanei de lichid din ţevile de extracţie, * forţele de inerţie ale garniturii de prăjini de pompare, * forţele care apar în garnitură datorită vibraţiilor; c). sarcinile datorită frecărilor, apar datorită frecării prăjinilor de ţevile de extracţie, datorită frecării prăjinilor de lichid, datorită frecării lichidului de ţevi şi frecării pistonului în pompă; d). sarcinile datorită şocurilor, apar atunci * când cilindrul pompei nu se umple complet cu lichid, şi loveşte la cursa descendentă în nivelul de lichid introducând şocuri în instalaţie, şi * când pistonul nu este poziţionat corect în pompă; vâscos;

e). sarcini datorită şocurilor care apar în instalaţie, atunci când fluidul este foarte

30. Care este semnificaţia termenilor din relaţiile: Pmax = Pl + (b + masc) Pp;

masc =

r Sn 2 (1 + ) l 1790

P max = sarcina maximă în prăjina lustruită;

Pl = greutatea coloanei de lichid care acţionează asupra secţiunii brute a pistonului; b = factor de flotabilitate;

m asc = factor dinamic la cursa ascendentă; Pp =

S = lungimea cursei;

n

= frecvenţa;

r = raza manivelelor; l = lungimea bielelor;

31. Care este semnificaţia termenilor din relaţiile:

Sr = S[ 1 +

2,65 (Ln)2] – λ; 1010

λ = λ p + λt

Sr =  p = alungirea prăjinilor;

t = alungirea ţevilor;

S = lungimea cursei;

n

= frecvenţa;

L=

32. Ce valori ale sincronismului trebuie evitate in cazul pompajului cu prăjini? În cazul pompajului trebuie evitate sincronismele de ordinul 1 şi 2.

33. Care sunt parametrii care influenţează cursa reală a pistonului? Cum poate fi mărită cursa reală? Cursa reală este influenţată de următorii parametri: - alungirea prăjinilor şi a ţevilor datorită sarcinilor statice; - supracursa pistonului, datorită sarcinilor dinamice; - datorită fenomenele vibratorii; - datorită frecării pistonului în pompă;

- datorită frecării prăjinilor în ţevi; - datorită frecării ţevilor în coloană;

34. Care este influenta forţelor de inerţie asupra cursei reale? La cursa descendentă forţele de inerţie sunt orientate în jos, conducând la creşterea deformaţiei elastice a prăjinilor respectiv a cursei reale a pistonului. După ce capul de balansier se opreşte, datorită forţelor de inerţie, prăjinile îşi continuă deplasarea în jos, conducând la creşterea deplasării în pompă cu valoarea  pidesc . La cursa ascendentă, forţele de inerţie sunt îndreptate în sus, ele conducând la micşorarea deformaţiilor elastice a prăjinilor, respectiv la creşterea deplasării pistonului în pompă. După ce capul de balansier se opreşte prăjinile îşi continuă deplasarea în sus, şi odată cu ele şi pistonul în pompă cu valoarea  piasc .

35. Care sunt parametrii care influenţează debitul instalaţiei de pompare? Parametrii care influenţează debitul instalaţiei de pompare sunt: - prezenţa gazelor în lichidul aspirat; - vâscozitatea ţiţeiului; - submergenţa pompei;

36. La o sonda în pompaj este indicat să se lucreze cu o cursa mică şi cu un număr de curse mare sau invers? Motivaţi de ce. La o sondă în pompaj este indicat să se lucreze cu o cursă mare şi un număr de curse mici, deoarece la un număr de curse mari prăjinile freacă de garnitură şi se topesc garniturile.

37. Pompele de extracţie acţionate cu prăjini refulează la cursa ascendentă sau la cea descendentă? Pompele de extracţie acţionate cu prăjini refulează la ambele curse.

38. Când este o unitate de pompare simetrică? Prin ce se caracterizează o unitate simetrică? La unităţile simetrice unghiul de simetrie  este egal cu 0. O unitate simetrică se caracterizează prin faptul că durata cursei ascendente este egală cu durata cursei descendente.

39. În cazul unei unităţi de pompare asimetrice care varianta de lucru este mai bună: cu viteza capului de balansier la cursa ascendentă mai mică decât la cursa descendentă sau invers? De ce? Varianta de lucru favorabilă este: viteza capului de balansier la cursa ascendentă mai mică decât la cursa descendentă, deoarece aceasta conduce la acceleraţii mai mici, respectiv la sarcini dinamice mai mici şi la o capacitate utilă mai mare.

40. Cum trebuie sa se rotească manivela faţă de punctul mort superior pentru ca sarcinile dinamice la cursa ascendentă să fie minime?

-

Spre dreapta

41. Care sunt particularităţile unităţilor modificată?

de pompare cu geometrie

La aceste unităţi, reductorul este plasat între gura sondei şi capra balansierului, sistemul de echilibrare este rotativ, legătura dintre manivelă şi bielă se face prin butonul manivelei, contragreutăţile sunt decalate faţă de manivelă cu un unghi   24 o , efectul de contrabalansare este întârziat cu 7 o 30 la începutul cursei ascendente şi, avansat, cu acelaşi unghi, la începutul cursei descendente.

42. Care sunt avantajele utilizării unităţilor de pompare cu geometrie modificată? Avantaje: %.

- se reduce total cuplul maxim la reductor, care în unele cazuri poate ajunge la 40 - se realizează indici cinematici superiori, reducând totodată şi gabaritul instalaţiei; - la acelaşi gabarit al unităţii de pompare se pot obţine curse mai mari;

- consumul de energie electrică este mai mic cu 20 – 30 %, datorită folosirii unui reductor mai mic, la aceiaşi parametri de funcţionare.

43. Care sunt părţile componente ale ecometrului? Acestea sunt: un microcalculator portabil, aparatura de colectare integrată a datelor, care permite urmărirea vizuală în timp a comportării sondei în pompaj, ansamblul de la capul sondei, care permite acţionarea de la distanţă a puştii de gaze, cabluri de legătură, o baterie de 12 V şi un mic rezervor ca sursă de gaze pentru alimentarea puştii (dacă presiunea în coloană este mai mică de 690 kPa).

44. Care este principiul de funcţionare al ecometrului? Principiul de funcţionare se bazează pe generarea unei unde sonore (impuls acustic), care se propagă prin spaţiul inelar şi înregistrarea reflexiilor acestei unde de la mufele ţevilor de extracţie, de la diferitele obstacole şi de la nivelul lichidului. Impulsul acustic este generat fie prin descărcarea gazelor la presiune ridicată (impuls pozitiv) din camera de volum (puşcă) în spaţiul inelar, fie evacuând un volum mic de gaze (impuls negativ) din spaţiul inelar în camera de volum sau în atmosferă. Amplitudinea şi durata impulsului sunt determinate de supapa de gaze cu deschidere rapidă, acţionată de solenoid, iar ecourile din spaţiul inelar sunt recepţionate de către microfonul piezoelectric de mare sensibilitate.

45. Când se foloseşte metoda imploziei pentru generarea undelor de presiune? Metoda imploziei se foloseşte dacă presiunea în coloană este mai mare de 690 kPa.

46. Ce rol are solenoidul? Solenoidul permite scurgerea presiunii de la partea superioară a supapei de gaze în atmosferă.

47. Cum se determina distanta pana la nivelul de lichid? Distanţa până la nivelul de lichid se determină înmulţind frecvenţa mufelor determinată din intervalul datelor prelucrate cu timpul necesar parcurgerii distanţei din diagrama acustică şi lungimea medie a unei ţevi de extracţie.

48. Care sunt parametrii care se obţin din analiza afluxului de fluide din strat şi din prelucrarea datelor obţinute din testele de refacere sau de scădere a presiunii?

49. Care sunt parametrii care se obţin în urma dinamometrării sondelor? Parametri care se obţin în urma dinamometrării sondelor sunt: - distribuţia sarcinii în garnitura de prăjini de pompare;

- curba sarcină - deplasare la nivelul pompei; acestea;

- informaţii despre modul de funcţionare a supapelor şi pierderile de fluid prin - informaţii despre eficienţa echilibrării şi randamentul motorului; - determinarea vitezei prăjinii lustruite; - presiunea şi temperatura în ţevile de extracţie; - curentul şi puterea la motor;

50.Ce alte aplicaţii ale ecometrului cunoaşteţi? Ecometrul mai poate fi folosit şi la analiza funcţionării sondelor în gaz – lift precum şi la cercetarea sondelor de gaze adânci, cu presiuni mari, la care spaţiul inelar este izolat de ţevile de extracţie printr-un packer.

51. ţiţeiului ?

Care

sunt

avantajele

utilizării

pompelor elicoidale

în

extracţia

Utilizarea pompelor elicoidale în extracţia ţiţeiului prezintă următoarele avantaje:  necesită investiţii mici;  sunt economice la instalare (datorită compactităţii instalaţiei costurile de instalare sunt reduse, se elimină fundaţia necesară unităţilor de pompare cu balansier, asamblarea instalaţiei făcându-se direct pe flanşa capului de pompare);  instalarea este mai rapidă şi mult mai convenabilă decât la unităţile de pompare cu balansier;  siguranţă în funcţionare (prin construcţia sa, instalaţia are toate părţile în mişcare protejate, neexistând pericolul accidentărilor);  randament mare (construcţia simplă a pompei elicoidale produce o frecare mică în cuplul rotor-stator, ducând la un randament mecanic ridicat. Un cuplu rotor-stator corect ales conduce la un “slipaj” mic al lichidului, respectiv la un randament volumic mare.);  pompele elicoidale necesită energie numai pentru ridicarea (liftarea) fluidului, nu şi a prăjinilor de pompare;  durata mare de funcţionare (sistemul de pompare şi construcţia instalaţiei asigură o durată mare de funcţionare, ajungându-se la o durată de funcţionare continuă de doi - trei ani);  nu există pericolul blocării cu gaze (nu au supape care să se blocheze cu gaze);  deoarece nu se blochează cu gaze, pompele elicoidale sunt ideale pentru eliminarea apei din sondele de extracţie a gazelor naturale;  întreţinerea simplă (întreţinerea instalaţiei în exploatare este simplă, nefiind necesare procedee complicate sau scule şi dispozitive speciale);  perioadă mare de timp între intervenţii;  funcţionare fără zgomot (datorită faptului că pompa debitează continuu, sarcina în instalaţia de suprafaţă este constantă şi prin construcţia sa, cu reductor conic, nivelul de zgomot este redus);

 sunt eliminate ruperile prăjinilor de pompare cauzate de greutatea lichidului;  tipul de elastomer din care este confecţionat statorul poate fi ales la cerere, astfel încât acesta să fie compatibil cu fluidele produse de sondă;  debitul pompei uşor de ajustat;  sistemul de acţionare facilitează schimbarea vitezei de rotaţie în funcţie de variaţia debitului produs de sondă (astfel viteza de rotaţie poate fi aleasă de aşa natură, încât debitul pompei să fie egal cu debitul maxim pe care poate să-l producă stratul şi care corespunde corelaţiei de funcţionare strat – pompă);  pot fi folosite pentru irigaţii;  sunt capabile să pompeze ţiţei cu procente mari de apă şi gaze;  reduc emulsionarea fluidelor;  nu sunt sensibile la solidele existente în fluidele vehiculate;  sensibilitate mică la coroziune;  debitează continuu şi constant, evitând astfel pulsaţiile în curgere (datorită acestui fapt se reduce posibilitatea depunerii parafinei şi a solidelor);  vehiculează fluide cu viscozităţi ridicate;  cheltuieli mici pentru întreţinere;  consum redus de energie electrică;  uzura mai mică a prăjinilor de pompare şi a ţevilor de extracţie (prăjinile de pompare sunt supuse la o solicitare constantă, în comparaţie cu pompajul clasic, unde sunt supuse la solicitări variabile);  pot fi utilizate cu succes la sondele care produc cu debite mici în locul pompajului intermitent (se asigură astfel o funcţionare continuă a sondei şi un debit mai mare decât în cazul pompajului intermitent);  sunt ideale pentru exploatările din zonele urbane, echipamentul de suprafaţă având dimensiuni mult mai reduse decât cel utilizat în pompajul clasic. 52. Care sunt dezavantajele utilizării pompelor elicoidale în extracţia ţiţeiului ? Pompele elicoidale prezintă şi câteva dezavantaje (nesemnificative) cum ar fi:  analiza şi controlul funcţionării pompei pot fi făcute numai pe baza datelor de producţie şi a nivelului de lichid din spaţiul inelar (dinamometrele şi diagramele de pompare nu pot fi utilizate);  trebuie evitată oprirea pompei când viscozitatea fluidului este mare şi acesta conţine un procent mare de nisip;  prăjinile de pompare sunt solicitate atât la tracţiune cât şi la torsiune. 53. elicoidale ?

Care

este

componenţa

unei

instalaţii

de

pompare

cu

pompe

O instalaţie de pompare cu pompe elicoidale, cuprinde echipamentul de fund şi echipamentul de suprafaţă. Echipamentul de fund se compune din pompa elicoidală submersibilă, ţevile de extracţie şi prăjinile de pompare.

54. Care este componenta unei pompe elicoidale ? Elementele principale ale pompei elicoidale sunt rotorul şi statorul.

55. Care este rolul opritorului ? Opritorul are rolul de a poziţiona rotorul în stator şi de a nu permite căderea rotorului sub pompa în cazul unei defecţiuni. De asemenea, cu ajutorul lui se stabileşte fereastra pompei. 56. Care este principiul de funcţionare al pompei elicoidale? Datorită configuraţiei geometrice a elementelor pompei, principiul de funcţionare al pompei este relativ simplu. Astfel, când rotorul este introdus în interiorul statorului, în pompă se formează o serie de cavităţi identice, separate şi etanşe. Atunci când rotorul se roteşte în interiorul statorului, aceste cavităţi se deplasează de la partea inferioară spre partea superioară a pompei (de la aspiraţie la refulare), transportând fluidul produs de strat prin pompă şi de aici mai departe în sus prin ţevi, realizând astfel acţiunea de pompare. 57. Care este lungimea minimă necesară pentru ca o pompă elicoidală să funcţioneze ? Lungimea minimă necesară unei pompe pentru ca aceasta să realizeze acţiunea de pompare este egală cu lungimea unui pas.

58. Cum variază debitul pompei elicoidale atunci când viteza de rotaţie este constanta ? Motivaţi de ce. Atunci când viteza de rotaţie este constantă, debitul pompei este constant, deoarece aria secţiunii transversale este constantă.

59. Cum variază presiunea funcţie de viteza de rotaţie ? Pompa elicoidală fiind o pompă volumică, presiunea este independentă de viteză, presiuni mari putând fi generate chiar la viteze mici.

60. Care sunt factorii de care depind pierderile volumetrice ? Pierderile volumice depind de:    acestuia;   Deşi util şi anume

presiunea creată de pompă (presiunea diferenţială dintre cavităţi); numărul de etaje; gradul de comprimare al statorului datorită introducerii rotorului şi lucrului viscozitatea fluidelor vehiculate; temperatura la nivelul pompei. pierderile volumice conduc la scăderea randamentului total, acestea au un rol lichidul scurs asigură ungerea pompei.

61. Enumeraţi câteva din performantele pompelor elicoidale. Performanţele pompelor elicoidale sunt următoarele:

 debitul poate varia de la 0,3 la 900 m3/zi;  înălţimea maximă de pompare este 3.000 m;  temperatura de lucru este în domeniul 60 - 120 0C, în cazul fluidelor curate (fără impurităţi solide), respectiv de 40 - 90 0C, în cazul fluidelor cu impurităţi solide;  raţia apă - ţiţei poate ajunge până la 90 - 98%;  procentul de H2S trebuie să fie cuprins între 8 - 20%, în fază gazoasă, respectiv 1.000 p.p.m. în apă;  densitatea fluidelor vehiculate cuprinsă între 815 şi 1030 kg/m 3;  viscozitatea fluidelor vehiculate poate fi de maximum 20 Ns/m 2, la 40 0C (20.000 cP, la 400C);  consumul de energie electrică este mai mic cu 50 - 70% decât în cazul pompelor clasice cu piston, pentru aceleaşi condiţii de pompare. 62. Care sunt factorii care limitează performantele pompelor elicoidale ? Factorii care limitează performanţele pompei sunt:  efortul maxim admisibil din prăjini, care limitează puterea transmisă la rotor;  lungimea maximă a pompei din motive de execuţie, atât pentru rotor, cât şi pentru stator (până la 6 m);  turaţia maximă este limitată, datorită solicitărilor care apar în prăjinile de pompare (maxim 500 rot/min);  calitatea elastomerului din care este confecţionat statorul pompei. 63. Care sunt sarcinile care acţionează asupra prăjinilor de pompare ? Sarcinile care acţionează asupra prăjinilor de pompare în cazul pompajului cu pompe elicoidale sunt date de: greutatea proprie a garniturii de prăjini scufundată în lichid, greutatea coloanei de lichid care acţionează pe secţiunea transversală a rotorului pompei, momentul de torsiune necesar a fi transmis la pompă si momentul de încovoiere (după pierderea stabilită ţii). Rezultă că, în cazul pompajului cu pompe elicoidale, prăjinile de pompare sunt supuse la întindere, torsiune si încovoiere, deci la o solicitare compusă. Întinderea rigidizează garnitura de prăjini mărind tura ţia la care apare pierderea stabilităţii, în timp ce torsiunea are un efect contrar. O problemă importantă care apare în cazul pompajului cu pompe elicoidale este aceea a frecării prăjinilor de pompare de ţevile de extracţie. Acesta conduce la uzura mufelor prăjinilor de pompare precum şi a ţevilor de extracţie.

64. Ce trebuie sa se aibă în vedere atunci când se aleg ţevile de extracţie la o sonda în pompaj elicoidal? Alegerea diametrului ţevilor de extracţie se face în funcţie de dimensiunea pompei (filetul mufă al statorului) care urmează să fie introdusă în sondă. De asemenea, la alegerea ţevilor se va ţine seama şi de alcătuirea garniturii de prăjini de pompare, astfel încât să existe posibilitatea introducerii unor scule de instrumentaţie (de exemplu în cazul ruperii prăjinilor să se poată instrumenta cu corunca). Se recomandă ca la alegerea diametrului ţevilor de extracţie să se ţină seama şi de pierderea de presiune prin frecare datorită curgerii fluidului prin interiorul acestora. În cazul extracţiei unor ţiţeiuri vâscoase, se recomandă utilizarea celui mai mare diametru de ţevi de extracţie care poate fi introdus în coloana de exploatare. De asemenea, tot în acest caz se recomandă utilizarea celui mai mare diametru de prăjini de pompare care poate fi introdus în ţevile de extracţie.

65. Care sunt solicitările la care sunt supuse ţevile de extracţie în cazul pompajului cu pompe elicoidale? La sondele în pompaj cu pompe elicoidale ţevile de extracţie sunt supuse la solicitări mari, deoarece pe lângă greutatea lor proprie şi a echipamentului de fund mai intervine greutatea lichidului din interiorul ţevilor, iar în cazuri accidentale de rupere a prăjinilor de pompare şi greutatea acestora. Pe de altă parte, în timpul funcţionării pompei datorită mişcării de rota ţie a rotorului în stator, ţevilor de extracţie le este transmis prin intermediul statorului, un moment de torsiune care conduce la apariţia unor eforturi suplimentare in acestea

66. Ce rol are ancora ? Ancora limitează torsionarea ţevilor, evită autodeşurubarea pompei şi/sau a garniturii de ţevi de extracţie în momentul opririi pompei datorită momentului reactiv. De asemenea, ancora contribuie la centrarea şi fi xarea pompei şi/sau a porţiunii inferioare a garniturii de ţevi de extracţie în coloana de exploatare a sondei.

67. Care este echipamentul de suprafaţa al sondelor echipate cu pompe elicoidale? Echipamentul de suprafaţă cuprinde sistemul de acţionare al prăjinilor de pompare, respectiv al rotorului pompei, cuplajul dintre sistemul de acţionare şi capul de antrenare, capul de antrenare şi sistemul de susţinere al întregului echipament de fund (capul de pompare).