Subiecte Posibile Examen Politici Publice Amp Ase

 

Subiecte posibile anul II – Politici publice 1. Caracteristici ale conceptului de politici publice in acceptiunea

unor sociologi si politologi din literatura franceza. La ora actuala, in literatura franceza, exista un consens relativ in randul politologilor si sociologilor cu privire la caracteristicile acestui concept( Y. Meny, J-C. Thoening, !"!#, in sensul ca o politica pu$lica reprezinta in acelasi ti%p& • un continut  ' activitatea pu$lica apare su$ for%a unei su$stante, a unui continut. entru generrea rezultatelor sau a produselor se %o$ilizeaza resurse. Toc%ai aceste  produse (rezultate, efecte# sunt exa%inate de analist ca o pro$le%a de cercetare pentru actiune. )ceste produse rezulta dintr-un proces de %unca si de actiune. • un program ' o politica pu$lica nu se reduce la un act punctual luat in considerare in %od izolat& de exe%plu, ceea ce face %inistrul intr-o anu%ita zi intr-un anu%it dosar. *n spatele spatele unui act, in spatele unor activitati activitati sau al altora altora se afla un cadru %ai general general in care se integreaza actul sau activitatile respective, de exe%plu, prin actiunile sale, %inistrul se inscrie intr-o politica pe ter%en %ediu. )ltfel spus, se poate e%ite ipoteza

•

•

•

ca, ca, de desi si acest acest ca cadr dru u nu es este te de defi fini nitt in %od %od ex expl plic icit it,, de exe%p exe%plu lu pr prin in pr proce ocedu duri ri intitutionale (legi# sau prin discursul actorilor politici (progra%ul guvernului sau al  pri%arului#, pute% totusi sa repera% legaturi intre aceste acte, ac te, o structura de d e referinta sau de orientare relativ per%anenta, pe care +aston o nu%este intentiile %ai generale ale autoritatilor. o orientare normativa  ' se presupune ca activitatea pu$lica nu este rezultatul unor  raspunsuri aleatorii ci, din contra, este expresia finalitatilor si preferintelor pe care decidentul, constient sau nu, in %od voluntar sau fortat de i%preurari, nu poate decat sa le accepte, pentru care este, vo vollens nolen enss, res respon ponsa$ sa$il il sau raspunz raspunzato ator  r  (accounta$le#. )ctele traduc orientari& intentionat sau nu, satisfac anu%ite interese,  poarta anu%ite valori, servesc drept $aza pt o$iective specifice. )nalistul este cel care tre$uie sa le reconstituie textura. un factor coercitiv  ' activitatea pu$lica provine din natura autoritara cu care este invest inv estit it actoru actorull guverna guverna%en %ental tal.. )ltf )ltfel el spus, spus, acesta acesta din ur%a ur%a are o legit legiti%i i%itat tatee a autoritatii legale sau exercita o coercitie care se $azeaza pe %onopolul fortei. )ctul  pu$lic se i%pune toc%ai prin faptul ca este a$ilitat ca expresie a puterii pu$lice. )utoritatea cu care este investit actorul guverna%ental se i%pune colectivitatii. un resort social ' o politica pu$lica se defineste in cele din ur%a prin resortul sau, prin cetate cet atenii nii ale caror caror sit situat uatii, ii, intere interese, se, co%port co%porta%e a%ente nte sunt sunt afecta afectate te de aceste aceste acte acte si dispozitii. )naliza tre$uie sa identifice pu$lcul, indivizii, grupurile sau institutiile care intra intra in ca% ca%pul pul de actiun actiunee guverna guverna%en %ental talaa avuta avuta in vedere, vedere, orice orice indivi individ d a carui carui situatie este pertur$ata direct sau indirect de actiunea pu$lica.



 

2. For Formul mulati ati si exp explic licati ati tr trei ei def defini initii tii ale concep conceptul tului ui de politi politici ci

publice (Dye de def. f. !nglo"saxona !nglo"saxona #uy P Peters$. eters$. Dye  larges largeste te sfera sfera de cuprind cuprindere ere a notiun notiunii ii de politi politica ca pu$lica pu$lica,, aratan aratand d ca aceast aceastaa este este alcatuita din tot ceea ce actorii guverna%entali hotarasc sa se faca sau sa nu se faca. )ceasta for% for%ul ular aree este este pro$ pro$a$i a$ill prea prea si si%p %pla la si nu re reus uses este te sa of ofer eree %i %il loac oacel elee ne nece cesa sare re pt conceptualiz concept ualizarea area politicilo politicilorr pu$lice. pu$lice. otrivit otrivit acestei acestei conceptii, conceptii, se poate considera politica politica  pu$lica orice aspect al co%porta%entului organelor ad%inistrative, neexistand astfel niciun %iloc de a separa aspectele inportante ale activitatii guverna%entale de cele i%portante. Totusi, Tot usi, definitia lui /ye are cateva %erite& in pri%pul rand, sta$ileste clar faptul ca organele ad%inistrative reprezinta agentul • ela$or ela $orari ariii politi politicil cilor or pu$lic pu$lice, e, chiar chiar daca daca exista exista o serie serie de alt altee grupur grupurii din afara afara organel org anelor or ad%ini ad%inist strat ratiei iei pu$lice pu$lice care care pot influe influenta nta ceea ce acestea acestea hotara hotarasc, sc, insa insa deciziile acestora nu constituie esenta politicilor pu$lice0 in al doilea doilea rand, rand, /ye evident evidentiaz iazaa faptul faptul ca politi politicil cilee pu$lic pu$licee i%plic i%plicaa o aleger alegeree • funda%entala din partea organelor ad%inistrative de a face sau a nu face ceva, de a ur%a un anu%it curs al unei actiuni. 1n concept %ai dificil de inteles este acela de nondecizie,de nondeci zie,de exe%plu exe%plu decizia decizia unei autoritati autoritati pu$lice pu$lice de a nu actiona, actiona, de a nu crea un  progra% sau de a %entine, pur si si%plu statu-2uoul. )cestea ar tre$ui sa fie insa decizii deli$erate.

Defin Def initi itia a ang anglo" lo"sax saxona ona -

*n literat literatura ura anglo-sa anglo-saxona xona,, ter ter%en %enul ul polic policy y reprezin reprezinta ta transpunerea prioritatilor politice si a principiilor guvernului in progra%e si punerea lor in  practica pt a furniza schi%$arile dorite. Ca ur%are, pute% afir%a ca o politica pu$lica reprezinta un progra% de actiune guverna%entala intr-un sector al societatii sau intr-un spatiu geograf geog rafic& ic& sanata sanatate, te, ordine ordine pu$lica pu$lica,, sigura siguranta nta rutier rutiera, a, un ora orass deter% deter%ina inat, t, o tar taraa sau o co%unitate deter%inata in %od precis.

#uy Peters defineste politica drept ansa%$lul activitatilor care afecteaza direct sau indirect cetatenii cetate nii, , care care opereaza opereaza pe trei trei nivelu niveluri& ri& aleger alegerile ile pu$lic pu$licee (pu$li (pu$licc choice choices#, s#, rezult rezultate atele le  politicilor ( policy outputs# si i%pactul i%pactul politicilor (policy i%pacts#.

3. Definiti conceptele de policy"ma%ing si policy cycle. 1nul dintre aspectele pe care tre$uie sa le intelege% despre procesul de ela$orare a  politicii ( pol este te faptu faptull ca el poate poate fi va vazu zutt at atat at ca un  proces analitic policy" icy"ma% ma%ing$ ing$ es (rezolvarea unei pro$le%e#, cat si ca un proces politic. *n consecinta, diferiti autori au a$ordat in lucrarile lor una sau alta dintre aceste perspective& din perspectiva rezolvarii pro$le%elor, policy %a3ing reprezinta cautarea de • soluti sol utiii pentru pentru pro$le pro$le%el %elee existe existente nte,, facand facand apel la ration rationali alitat tatee in vedere vedereaa indeplinirii scopurilor pu$lice. *n acest caz, cheia procesului de ela$orare a  politicii consta in definirea corecta a pro$le%ei, identificarea si analiza unui set de solutii adecvat, selectarea alternativei care rezolva cel %ai $ine pro$le%a. 4

 

•

daca avem in vedere cea de a doua perspectiva, si anume procesul de elaborare a polit politic icii ii,, va vazu zutt ca pr proc oces es po poli liti tic, c, at aten enti tia a ca cade de as asup upra ra confl conflic icte telo lorr si dezacordurilor, asupra luptelor pentru a controla procesul de luare a deciziei, asupra urmaririi propriului interes interes si eforturilor de a defini scopurile publice.

olitica ocupa un loc central in procesul politic deoarece noi sunte% diferiti in ceea ce  priveste valorile, credintele si senti%entele. 5eni% 5eni% cu $ac3ground-uri diferite care ne fac sa prefera% diferite definiri ale pro$le%ei si diferite solutii pentru rezolvarea pro$le%elor. Cautarea de scopuri co%une in rezolvarea conflictelor este vazuta %ai %ult ca o teorie  politica decat ca o stradanie no$ila. 6o%anii, ca si alti cetateni ai planetei, nu prea au incrredere in politicieni, si aceasta face sa le influenteze perceptiile aupra procesului de ela$orare a politicii. oliticienii, desigur, fac lucruri care ali%enteaza aceasta neincredere. +xplicarea politicilor se $azeaza pe doua aspecte principale& ciclul politicilor si analiza  politicilor. Poli Policy cy cycl cyclee  exp explic licaa politi politicil cilee ca pe o succes succesiun iunee logica logica de pasi pasi (ex& (ex& definirea pro$le%ei, identificarea raspunsurilor alternative, evaluarea optiunilor, decizia, i%ple%entarea, evaluarea#.

4. Inventarierea principalelor abordari ale studiului PP realizata de catre &o'lett si ames). 7 inventariere a pricipalelor a$ordari ale acestui su$iect a fost realizata de 8o9lett si 6a%esh&  studiile privind analiza naturii regimului politic ' politic  ' definit in sens larg ca un %od de • organizare a siste%ului politic ' erau considerate drept o cale de a intelege procesul de constituire a politicii pu$lice. )cestea au indicat faaptul ca politicile pu$lice variaza in functie de natura siste%ului politic si a legaturilor sale cu societatea si au incercat sa analizeze influentele exercitate asupra luarii deciziilor.  studii ce au vizat identificarea identificarea unor variabile cauzale in constituirea constituirea politicii •

•

•

 publice ceea ce aucaracter fost denumiti factori determinanti, care sunt in %are %asura e%piricesau si au adesea cantitativ.  studii care se concentreaza asupra continutului politicilor, politicilor, di dint ntre re ca care re se concent conc entrea reaza za ca i%por i%portan tanț: cel intreprins de Theodore Lo9i, care a afir%at ca natura pri$le%ei politice si caile %enite sa o solutioneze deter%ina de %ulte ori felul in care politica va fi trata de siste%ul politic respectiv. )stfel, felul in care  politica va fi tratata este deter%inat de caracterul ei initial regle%entator, distri$utiv,, redistri$utiv sau constitutiv. *ntr-o distri$utiv *ntr-o directie si%ilara se inscrie J. ;ilson, ;ilson, ca care re a af afir ir%a %att ca grad gradul ul de co conc ncet etra rati tiee a co cost stur uril ilor or si $e $ene nefi fici ciil ilor or po poli liti tici ciii contureaza tipul proceselor politice care o vor insoti.  studii care se axeaza asupra impactului politicii publice si asupra rezultatelor  rezultatelor  acest ace stei eia. a. )na )naliz lizele ele acesto acestora ra vizeaza vizeaza cercet cercetare areaa cantit cantitati ativa va a legatu legaturil rilor or dintr dintree anu%ite progra%e guverna%entale si care folosesc tehnici de deductie statistica  pentru a sta$ili relatii cauzale intre diferite tipuri de activitati intreprinse de

<

 

organele ad%inistr organele ad%inistrative ative.. )ceasta )ceasta a$ordare are ca principala principala li%ita faptul ca ea furnizeaza putine infor%atii cu privire la procesul politic care a dus la aceste rezultate.

5. *xplicati care este aportul diferitelor discipline la elaborarea studiilor privind PP. =tudiile despre politicile pu$lice preiau ele%ente de la %ai %ulte discipline& stiinta politica& preocupata de procesul prin care se iau deciziile privind politicile • administratia publica& preocupata de rolul $irocratiei in for%ularea politicii si • i%ple%entarea deciziilor  economia& preo preocu cupa pata ta de co conc ncep epte te pr prec ecu% u%&& ra rati tion onal alit itat atea ea in inst stru ru% %en enta tala la,, • cost>$eneficii sociologia & preocupata de clasa, statutul si pro$le%ele sociale • • psi)ologia & preocupata de logica, valori si etica. )ceasta lista poate fi co%pletata prin includerea altor perspective invecintate cu% ar fi& istori ist oriaa si lectii lec le politi politice ce de ale%asurare trecut trecutulu ului, antrop antropolo ologia gia sinaturale i% i%port portant antaa cultur culturii, ii, legile legile %ate%aticii si tiile instru%entele sii,analiza, stiintele etc.

6. *xplicati in ce consta diferenta dintre analiza PP (policy analysis$ si policy design Policy analysis  (analiza politicilor# presupune o privire neutra, expertul studiaza o  politica pu$lica fara sa-si asu%e a priori, priori, in %od constient, vreo alternativa presta$ilita, o alegere precisa si din %ai %ulte optiuni posi$ile. )naliza constta in identificarea tuturor  consecintelor pe care le i%plica toate alternativele disponi$ile sau i%agina$ile, precu%% si in descrierea lantului de efecte previzi$ile.

 Analiza trebuie trebuie sa ras raspunda punda astfel la doua intr intrebari, ebari, si anum anume: e: •

•

care sunt alternativele de actiune i%agina$ile din punct de vedere politic e care actorul guverna%ental le poate lua in considerare in situatia in care se afla? cu% si de ce o astfel de alternativa si nu o alta apare p pee scena politica?

*n schi%$, policy design dese%neaza o a$ordare %ult %ai angaata, %ai activa, in acest caz analistul ne%aili%ittandu-se la si%pla o$servare a alternativelor, ci ela$oreaza el insusi astfel de alternative. @actor de decizie sau consilier al unui decident, expertul isi expri%a, in %od constient, preferinta pentru pen tru un rezultat final care tre$uie o o$tinut, $tinut, pentru un efect concret sau si%$iotic care tre$uie indus. 7data tinta aleasa, el va %odela apoi %iloace si solutii care au cele %ai %ari sanse de a genera rezultatul dorit, de a attinge tinta sta$ilita.

A

 

7. +ipuri de analisti de PP (conceptia lui Durning si ,suna$. *ntr-un studiu %ai recent, /urning si 7suna (!!A#, au exa%inat analistii politici care isi desfasoara activitatea in ad%inistratia centrala si locala, universitati si organizatii de sustinere a intereselor> avocatura. +i au gasit B tipuri diferite de roluri si orientari de valori avand la  $aza diferentele dintre tipurile de analisti si perceptiile variate asupra unor aspecte legate de analiza politicilor. /urning si 7suna au atras atentia si asupra a 4 %odalitati de percepere a a$ordarilor analizei de politici& analiza politicilor drept o stiinta, cu un pronuntat aport de pozitivis%, o$iectivitate, • neutralitate valorica analiza politicilor drept un exercitiu de aparare in %odelul siste%ului legal in care • avocatii sunt expertii care se angaeaza in activitati opozante. =tudiul lor se incheie cu identificarea in practica, a B tipuri de analisti& ∗

∗

∗

∗

∗

tehnicien tehnic ienii ii obiect obiectivi ivi – ce considera ca tine de responsa$ilitatea lor sa asigure consult cons ultant antaa in for%ul for%ulare areaa o$iect o$iective ivelor lor si i% i%pli plicit cit a consec consecint intelo elorr generat generatee de  politicile propuse.   ce con onssidera, de as asee%enea, ca intra in co cons nsul ulta tant ntii ii pent pentru rusa clie cl ient nt –  responsa$ilitatea lor asigure consultanta in for%ularea politicilor tinand cont de integritatea analitica, dar, in viziunea lor, politica este parte intrinseca a activitatii exercitate. +i isi vad clientii drept o sursa de legiti%itate si ca fiind ele%entul central al %uncii lor. =e vad pe ei insisi oferind argu%ente ce tin de aria politicilor   pu$lice drept parte a unui proces adverativ activi act ivisti stiii in direct directia ia problem problemelo elorr –   respin resping g ideea ideea de neutral neutralita itate te valori valorica ca si credinta confor% careia optiunile de selectie a valorilor este %ai $ine sa fie lasate  pe %ana politicienilor. politicienilor. +i cred in i%plicarea personala in politica, dar nu u%$resc>nuanteaza politica in favoarea preferintelor personale0 activistii activ istii in directia directia problemelor problemelor ambivalente ambivalente –   sunt ase%enea activist activistilor ilor in direct dir ectia ia pro$le pro$le%el %elor or.. +i cred cred cu %ai %ulta %ulta tar tarie ie in necesi necesitat tatea ea o$iect o$iectivi ivitat tatii ii analizei lor, dar recunosc, de ase%enea, ca sunt %ult %ai interesati de rezultatele  politicii pu$lice decat de integritatea analitica si responsa$ilitatea responsa$ilitatea fata de client. sustinatorii clientului –   sunt ase%enea ase%enea consultant consultantilor ilor pentru client, dar sunt %ai inclinati spre activisti sau avocati.

8. -odele de aparitie a PP. 6ecent, politologii au incercat sa inteleaga cu% apar politicile pu$lice. +i au i%pus insa 4 conditii supli%entare&  este necesara studierea i%preuna a feno%enelor care se petrec in cadrul siste%ului  politic, pe de o parte, iar pe de alta parte, a celor care au loc in cadrul opiniei pu$lice  ad%iterea cu titlu de ipoteza care tre$uie verificata a faptului ca in societate exista o  pluralitate de actori, situatii si pro$le%e. pro$le%e.

B

 

+xista < %odele traditionale care explica aparitia politicilor pu$lice, insa ele induc o viziune adesea prea li%itativa asupra procesului&

 A. Aparitia politicilor politicilor publice, plecand de la cerere =ursa politicilor pu$lice este reprezentata de nevoile oa%enilor, pro$le%e unui anu%it sector, ale unei zone sau ale unei colectivitati locale. )tunci cand a%ploarea lor creste, aceste nevoi si pro$le%e expri%ate sunt receptate de pers calificate, de inter%ediari politici care vor  face presiuni asupra autoritatilor pu$lice co%petente.

 

5olu%ul cererilor ascultate si gradul lor de $ruiere ( de denaturare# depind de o serie de factori&  Presiunile dieritelor !rupuri de actori asupra deci"iilor politice.  Cu cat acestea sunt • %ai i%portante dpdv nu%eric, cu atat ele vor avea posi$ilitatea %ai %are de a fi ascultate.  #ierentele e$istente intre capacitatile de anali"a si inluenta ale dieritilor • intermediari sau antreprenori politici.  )nu%ite persoane sau grupuri sunt percepute •

de decidentii politici ca fiinddierite purtatori opinie. publici   %ensibilitatile de perceptie alede actorilor . @iecare actor pu$lic are tendinta de a percepe nu%ai acele feno%ene care corespund cel %ai $ine cadrului sau ideologic si cultural de referinta.

 &. Aparitia politicilor politicilor publice prin impunerea oertei  *n versiunea usoara a acestui %odel, cetatenii aung sa perceapa $unurile si serviciile oferite de decidentii politici, ca fiind asipratii proprii.  *n versiunea dura, acest scenariu duce la ipoteze de %anipulare, de propaganda prin care autoritatile pu$lice influenteaza perceptiile cetatenilor in privinta anu%itor nevoi, facandu-i sa le resi%ta %ai intens sau, di%potriva, sa le considere dea rezolvate. 7f 7fer erta ta si ce cere rere reaa se de dete ter% r%in inaa prin prin puter puterea ea po poli liti tica ca,, %eca %ecani nis% s%el elee co concr ncret etee si si%$olistica acesteia.

'. (nlantuirea politicilor publice 7 actiune pu$lica poate aparea pentru ca o politica pu$lica preexistenta inta%pina dificultati, in cadrul fazei de i%ple%entare sau chiar in faza de ter%inare, inta%pina o$stacole, %odifica situatii care incita autoritatea pu$lica sa intervina din nou, pe un alt plan, intr-un alt %od, prin feno%ene de efecte legate. Cu alte cuvinte, politicile pu$lice se intretin singure.



 

). *xplicati tipologia PP din punctul de vedere al coercitiei si din punctul de vedere al stilului de politica.

/in punctul de vedere al coercitiei, o politica pu$lica poate fi calificata in 4 %oduri& •

•

 pe de o parte, aceasta coercitie se exercita in mod direct sau constrangator asupra cetateanulu cetat eanuluii sau, din contra, in mod indirect indirect sau lejer (ex& atunci cand un agent de  politie da o %ustrare sau un sfat auto%o$ilistului auto%o$ilistului in culpa#  pe de alta parte, ace aceast asta a coerc coerciti itiee ii afecte afecteaza aza pe cei catre catre care care este este indre indrepta ptata, ta, modificandu-le comportamentul acestora si limitandu-le autonomia sau, din contra, se exercita printr-o presiune presiune asupra mediului in care traiesc acestia. Tipologia politicilor politicilor pu$lice $azata pe coercitie se prezinta astfel&  o politica re!lementara este o actiune pu$lica ce consta in adoptarea de nor%e autoritare care afecteaza co%porta%entul destinatarilor. (ex& statul o$liga sau interzice codul rutier#

olitica de regle%entare a fost i%partita in 4 categorii& 

 politicile de re!lementare competitive, presupun ca politicile ela$orate sa li%iteze furnizarea de $unuri si de servicii de catre una sau cateva categorii dese%nate de furnizori (ex& statul li%iteaza accesul li$er la o profesie& %edici, far%acisti, notari, inducand o protectie pt agentii econo%ici din aceasta profesie#. profesie#.   politicile de re!lementare protective, sunt cele care incearca sa proteeze pu$licul in general de efectele negative ale activitatii private (ex& poluare, consu%ul de produse falsificate#.



* politica distributiva  reprezinta o actiune prin care puterea pu$lica autorizeaza cazuri nev oie de speciale dese%nate no%inal. +x& per%isul de constructie. t a construi este nevoie  per%is pe care autoritatea pu$lica il acorda de la caz la caz. Cetateanul este $eneficiarul

unei actiuni pu$lice, aceea care ii acorda o favoare (o renta i%o$iliara#. * politica redistributiva consta in adoptarea de catre puterea pu$lica a unor criterii care confera acces la anu%ite avantae, acest acces nefiind acordat unor cazuri sau unor destinatari dese%nati no%inal, ci anu%itor grupuri de destinatari neindividualizati. +ste caracterizata prin actiuni care %odifica alocarea $unastarii, drepturie personale si civile.  * politica constitutiva se traduce prin faptul ca actiunea pu$lica defineste reguli privind  puterea0 de exe%plu, prin revizuirea constitutiei unei tari, prin realizarea de refor%e refor%e ad%. 

In functie de stilul adoptat de cei care fac politica (policy"ma%ers$ pot exista mai multe tipuri de politici -  politici proactive, care incearca sa anticipeze eventualele a%enintari, dar si sa dezvolte oportunitati care pot satisface interesele pu$lice si, de ase%enea, sa reactioneze adecvat in avans pt a anticipa posi$ilele dezvoltari

D

 

-

 politici reactive, care reactioneaza atunci cand interesul pu$lic este a%enintat

, alta clasificare imparte politicile in functie de stilul acestora in -  politici publice liberale, sunt cele care intervin acolo unde un interes individual a%eninta interesul pu$lic acceptat -  politici publice paternaliste, i%pun interesul pu$lic recunoscut, uneori fara sa se  preocupe de i%pactul nefast al unei ase%enea politici asupra intereselor individule ic)ardson identifica la randul sau urmatoarele tipuri de stiluri de politica

-

 politici in care autorii autorii politicilor cauta consensul   politici in care autorii autorii reactioneaza la probleme probleme  politici in care autorii autorii cauta sa impuna decizii  politici in care autorii autorii anticipeaza probleme

1+. *xplicati conceptia lui &o'lett si ames) privind actorii politicii si rolul acestora. 8o9lett si 6a%esh i%part actorii politici in ur%atoarele B categorii& -

oficia oficiali liii alesi alesi (%e%$r (%e%$rii ai execut executivu ivului lui si ai ai legisl legislati ativul vului# ui# ofic oficia iali liii nu%it nu%itii in funct functie ie (func (functi tion onar arii ii## grup grupur uriile de inter nteres esee grup grupur uriile de de cerc cercet etat ator orii %ass-%edia

olul acestora in ciclul politicilor pu$lice este diferit& 

e$ecutivul, !uvernul sau cabinetul e$ecutivul, cabinetul  ' rolul acestuia in procesul politicilor pu$lice este de departe cel %ai i%portant, el intervenind in toate etapele ciclului politicilor  (ela$orarea, i%ple%entarea, evaluarea#. uterea de care dispune variaza insa in functie de regi%ul politic existent in tara respectiva.  le!islativul - are un rol secundar, el nu este cel care initiaza propuneri de politici, desi acest lucru nu este exclus. )re rolul de a apro$a proiecte de legi inaintate de executiv, ocazie cu care poate aduce a%enda%ente acestora, dar si de a finanta i%ple%entarea acestora. Capacitatea de influentare a parla%entului este li%itata de caracterul uneori prea tehnic al propunerilor.   unctionarrii, mai ales cei de ran! inalt, reprezinta un pion i%portant al procesului  politicilor pu$lice, %ai ales datorita co%plexitatii pro$le%elor de guvernare. )tat executi exec utivul vul,, cat si legisl legislati ativul vul apeleaz apeleazaa la experti expertiza za functi functiona onaril rilor or pentru pentru a-si a-si transpune in practica propriile optiuni in ceea ce priveste politicile pu$lice, care evident le pot influenta aceste opinii.   !rupurile de interese repre reprezinta zinta principalul principalul %il %iloc oc de reprezentar reprezentaree a opiniilor  opiniilor   pu$licului si de aducere a acestora intr-un %od organizat, in fata autoritatilor  guverna%entale.

"

 



 !rupurile de universitari, cercetatori cer cetatori si consulanti sunt for%ate din persoane care activeaza in cadrul universitatilor, institutelor de cercetare, fir%elor de consultanta si organis%elor de tip thin3-than3.   ass-media  oaca deseori d eseori rolul de a%plificator al pro$le%elor pu$lice sau al unor  solutii pro%ovate de anu%ite grupuri de intere sau organis%e thin3-than3. +a reprezinta o oportunitate pt ca anu%ite pro$le%e sa aunga in atentia pu$licului.

11.. *numerati modelele de comunitati ale politicii si explicati unul dintre ele. 11 8o9lett si 6a%esh au inventariat existenta %ai %ultor %odele de co%unitati politice& 

modelul triun!hiulu modelul triun!hiuluii de ier , alcatuit din reprezentantii grupurilor de interese, ai legislativului si ai agentiilor guverna%entale din =tatele 1nite, care au dezvoltat un siste% de spriin reciproc. )ceste grupari au fost acuzate ca au acaparat procesul  politicii pu$lice, su$%inand principiile de%ocratiei populare prin faptul ca au acordat intaietate propriilor interese, si nu celor ale populatiei.

 

modelul retelelor de interese sau de probleme issue net/or0s



modelul coalitiilor de spriin advocac coalition



modelul retelelor administrative



modelul comunitatilor administrative

12. *xplicati diferentierea diferentierea actorilor politicii in functie de capacitatea lor de a se mobiliza in /urul problemelor (Cobb si *lder$.



actori propriu-"isi. propriu-"isi. )cestia se %o$ilizeaza la nivel social si politic, prin for%e de  participare si organizare (partide, asociatii, %iscari sociale etc.#. Cei %ai activi constituie grupuri de indentificare. Cei %ai putin activi devin grupuri de atentie in raport cu pro$le%ele.   !rupuri de public.  )cest )cestia ia sunt sunt specta spectator tori. i. Cei %ai i% i%pli plicat catii si cei %ai infor% infor%ati ati for%eaza pu$licul interesat, atent, iar cei %ai nei%plicati sau neinteresati alcatuiesc  pu$licul in general.

!

 

13. *xplicatii cele doua dimensiuni ale politicii. *nca de la inceput tre$uie se%nalat faptul ca exista 4 di%ensiuni, verticala si orizontala ale  politicii si acest fapt are i%pact i%pact asupra %odului in care intelege% politica. *n cadrul dimensiunii verticale  politica politica este considerata considerata drept drept o regula, regula, care are in vedere vede re trans% trans%ite iterea rea de sus in os a decizii deciziilor lor autori autorizat zate. e. /ecide /ecidenti ntiii autori autorizat zatii aleg aleg %i %il loac oacel elee de ac acti tiune une al alee va valo lori rilo lorr pe ca care re le su sust stin in si le tr tran ans% s%it it fu funct nctio ionar naril ilor  or  su$ord su$ ordonat onatii pt a le i%ple% i%ple%ent enta. a. )ceas )ceasta ta este este o di%ens di%ensiun iunee care care su$lin su$liniaz iazaa actiun actiunea ea instru%entala, alegerea rationala si forta autoritatii legiti%e.

 

*n cadrul dimensiunii ori"ontale, politica este privita ca o structurare a actiunii. +a se refera la relatiile dintre participantii la procesul de for%ulare si i%ple%entare a politicii, care se afla in diferite organizatii, la ceea ce se alfa in afara liniei autoritatii ierarhice. Cele 4 di%ensiuni nu sunt alternative& %ai degra$a fiecare tinde sa o inglo$eze pe cealalta. *ntelegerile aunge pe planul orizontal tre$uie puse in aplicare prin instru%entele di%ensiunii verticale.

14. *numerat *numeratii modelele procesului politicii si explicati unul dintre ele.  modelul sistemic al procesului politicii publice  modelul procesual al politicii publice  modelele recente ale procesului politicii publice • • •

modelul metaorei curentilor a lui in!don modelul coalitiilor de spriin modelul echilibrului punctual 

-odelul 0metaforei curentilor1 a lui 2ingdon 

J. Eingdon arata ca pro$le%ele castiga un loc in agenda, iar solutiile alternative sunt selectate atunci cand se aduna ele%entele a < curenti. •

•

 pri%ul dintre curenti (pro$le% strea%# cuprinde atri$utele unei pro$le%e& daca %erge $ine sau rau etc. *ncadrarea pro$le%ei devinde se%nificativa pentru %odul in care ea va fi rezolvata al doilea curent are in vedere ved ere starea politicii si opinia pu$lica (political strea%#.

F

 

•

al treilea curent contine solutii potentiale pt. o pro$le%a (policy strea%#. )ici, fortele i%portante nu sunt politice, ci intelectuale si personale. *deile si rolul antreprenorilor politici sunt %ult %ai i%portante.

)cesti curenti %erg paralel si oarecu% independent unul de altul in aria sau do%eniul  politicii, pana cand se inta%pla ceva care face ca doi sau %ai %ulti curenti sa se intalneasca intr-o intr -o asa-nu%ita asa-nu%ita  fereastra de oportunitate. )ceast )ceastaa fereastra fereastra reprezi reprezinta nta posi$ilit posi$ilitatea atea de a schi% sch i%$a $a polit politica ica,, dar deschi deschider derea ea ferest ferestrei rei nu garant garanteaz eazaa ca politi politica ca se va schi% schi%$a $a cu siguranta. sigur anta. )ceasta )ceasta oportunitat oportunitatee poate consta consta intr-o schi%$are schi%$are in %odul nostru de a intel intelege ege  pro$le%a.

15. *xplicati cele doua functii (fatete ale activitatii guvernamentale guvernamentale $.  

1estiunea interna desemnea"a mobili"area de catre o autoritate publica a resurselor

 proprii pt a produce re"ultate speciicate in mod concret si usor de individuali"at . )utoritatea dispune de %iloace cu% ar fi personal, %aterial, o i%agine de %arca, credite financiare. Le utilizeaza pentru a le transfor%a in produce. produce. Aceasta  Aceasta activitate este in principiu reglementata in interiorul autoritatii luate in considerare. +ste considerare. +ste insarcinata cu asigurarea eficientei, cu austarea resurselor si a produselor, este responsa$ila cu o functie de  productie si dispune de anu%ite instru%ente de gestiune (conta$ilitate, gestiunea resurselor resurselor u%ane, infor%atica#. *n schi%$, exista o opozitie radicala intre autoritatea pu$lica si intreprindere. )ceasta tine de finalitatile fiecareia dintre ele.   2 Aceasta a doua unctie de productie, ce are in vedere transormarea produselor in eecte sau impacturi, repre"inta de apt centrul mana!ementului politicilor publice. 5izitarea saracilor de catre un lucrator social tri%ite la o finalitate de atenuare a inegalitatilor sociale. )cordarea de $urse pt invata%antul superior se ustifica prin de%ocratizarea societatii. e scurt, orice interventie pu$lica concreta tre$uie sa duca la o %odificare a starii naturale a lucrurilor in societate si poate fi atasata de unul sau %ai %ulte efecte sau i%pacturi.

16. *xpl *xplicat icatii care este ro rolul lul anal analistu istului lui in iden identifi tificare carea a sc)imbarii sc)imbarii socia sociale le adusa de politica (parametrii ce trebuie identificati$. entru un analist entru analist,, orice politica publica tine de o teorie a schimbarii sociale sau o teorie teo rie cauzal cauzala. a. /eoarece pro$le%ele sociale sunt foarte co%plexe, nu este surprinzator  faptul ca dezvoltarea unei teorii cauzale despre cu% lucreaza lu%ea sociala este foarte dificil de realizat. *dentific *dent ificarea area acestei teorii este o sarcina sarcina esentiala esentiala a analizei, analizei, care nu este intotdeauna intotdeauna oric icee polit politic ica a publi publica ca cont contin inee o teor teorie ie a schim schimba bari riii soci social alee . us usor or de real realiz izat at.. Totusi tusi,, or



 

+xplicitarea teoriei pe care actorul pu$lic si-o asu%a trece printr-un studiu atent al continutului acestei politici din doua unghiuri diferite, cel al o$iectivelor o $iectivelor si cel al realizarilor. )ceastaa identificar )ceast identificaree a feno%enelor feno%enelor nor%ative, nor%ative, a credintelo credintelorr si reprezentar reprezentarilor ilor in ceea ce prives priveste te functi functiona onarea rea societ societati atiii si schi% schi%$ar $area ea social sociala, a, poate poate fi realiz realizata ata si siste ste%at %atic ic cu autorul ur%atorilor parametri - obiectivele urmarite de politica publica avuta in vedere - cetatenii vi"ati de politica publica responsa onsabil bilii ii cu punerea punerea in aplica aplicare re carora carora li s-a incredi incredinta ntatt misiun misiunea ea de - resp implementare a masurilor !uvernamentale

17. +ipurile de agende.



 A!enda institutionalaG include pro$le%e care tin de co%petenta autoritatii pu$lice

respective respe ctive.. )stfel, )stfel, Constitutia Constitutia unui stat cau carta unei colectivit colectivitati ati locae enu%era  pro$le%e, institutionalizeaza %odul de apartie a acestora, calendarul de rezolvare a  pro$le%elor si ordinea de zi a organis%elr politice si ad%inistrative care tin de resortul lor. +xe%plul clasic in acest caz este $ugetul. )cesta este anual, auto%at, standardizat. )lte pro$le%e pot fi de naturi diferite, d iferite, aparitia lor nefiind definita dpdv institutional. *n oric oricee caz, caz, proce procedu duri rile le st sta$ a$il ilit itee de le lege ge sa sau u de tr trad adit itie ie co codi difi fica ca co cont ntin inut utul ul si  progra%area pro$le%elor, do%eniul do%eniul natural sau consensual al interventei pu$lice.   A!enda publica sau sistemica, este alcatuita din pro$le%e care, spre deose$ire de  pri%ele, nu tin de co%petenta o$isnuita a autoritatii pu$lice, dar care sunt percepute in %od o$isnuit o$isnuit de %e%$rii counitatii counitatii politice politice ca necesitand necesitand atentie pu$lica pu$lica si ca avand ava nd legatu legatura ra cu autori autoritat tatea ea pu$lica pu$lica respec respectiv tiva. a. +xe +xe%pl %plul ul cel %ai elocven elocventt ar fi dreptul la a da viata unei fiinte, care, a priori, este vor$a de o li$ertate ce tine de indivizi si, cu cateva exceptii, nu%ai de ei, interventia oricarei autoritati pu$lice in  procreare fiind exclusa.

18. -e -ent ntio iona nati ti ca care re su sunt nt pa para rame metr trii ii ca care re sp spor ores escc prob probab abil ilit itat atea ea ca o problema sa intre pe agenda (in viziunea lui Cobb *lder si 3al%er$.   Co$$ si +lder %entioneaza %entioneaza B para%etri para%etri care cresc sansele sansele ca o pro$le pro$le%a %a sa intre intre pe agenda&  ambi!uitatea deinitiei problemei   & pro$le%a tre$uie sa fie audi$ila pe %ai %ulte 

lungi%i de unda simplitatea & pro$le%a tre$uie sa fie enuntata in ter%eni si%pli

4

 



 persistenta in timp & pro$le%a nu este definita intr-un spatiu %o%entan, ci este relativ  persistenta noutat tatea ea & o pro$le%a noua %o$ilizeaza %ai %ult decat o %iza ce are in spate o  nou experienta trecuta indelungata  caracterul imperect al problemei  &  & grupurile de pu$lic se arata %ai sensi$ile la %izele care evoca ano%alii, i%perfectiuni La randul sau, ;al3er afir%a ca atractivitatea unei pro$le%e creste daca aceasta are un i%pact asupra unui nr. %are de oa%eni0 pro$le%a devine %ai usor de inscris in agenda daca exista o solutie usor inteleasa pt pro$le%a.

1). *x *xpl plic icat atii ca care re su sunt nt ra rasp spun unsu suri rile le alte altern rnat ativ ivee pe ca care re le poat poatee da o autoritate publica cu privire la o cerere de inscriere in agenda. *a poate refuza inscrierea cererii.  )re posi$ilitatea de a for%ula un refuz frontal sau, din contra, de a adopta ado pta o tactica %ai indirecta de refuzare. )re posi$ilitatea de a actiona asupra  pro$le%ei prin inchiderea acesteia. =e evita adoptarea unei pozitii cu privire la pro$l propriu• 

zisa& prin discreditarea liderilor etc. *a poate raspunde favorabil la cerere dar in functie de grade diferite.   •   trans%ite un se%nal si%$olic prin pri%irea si ascultarea unei delegatii0  invoca o constrangere care sa per%ita evitarea actiunii.  )%ana exa%inarea pro$le%ei.  =ta$ileste o procedura de solutionare a pro$le%ei, fara vreun angaa%ent cu privire la continut.   =olutioneaza o %ica parte a pro$le%ei.  *a in considerare cererea in ansa%$lul ei.    )nticipa aparitia cererii. Tipul de raspuns depinde de caracterul stringent al pro$l, de co%plexitatea si natura sa. Tr  

sa tine% cont si de context, de aparitia ferestrelor de oportunitate. /epinde si de curentul  politic.

2+. *xplicati care sunt conditiile conditiile in opinia lui Cobb si *lder pentru ca o miza sau o problem problema a sa fie inscrisa pe agenda guvernamentala. guvernamentala. Co$$ si +dler definesc conditiile necesare si suficiente pt ca o %iza sau o pro$le%a sa fie inscrisa pe o agenda guverna%entala. +xista < tipuri de conditii& a# mi"a sau problema trebuie sa tina de competenta autoritatilor publice in !eneral,

daca nu de cea a unei autoritati publice speciice.

<

 

)ctiunea politica consta in reconsiderarea portofoliului de sarcini atri$uite autoritatii  pu$lice. )nu%iti )nu%iti actori doresc ca acest portofoliu sa se extinda, altii doresc sa il li% li%iteze iteze (privatizarea intreprinderilor#. )utoritatea )utoritatea pu$lica are capacitatea de a acorda atentie diferitelor fapte, dar asta nu insea%na ca ea e a va tre$ui neaparat sa actioneze.  $# mi"a trebuie perceputa ca iind problematica si este deinita ca necesitand atentia  publicului. 7 astfel de situatie este perceputa ca nesatisfacatoare. =e creeaza anu%ite diferente intre ceea ce este si ceea ce ar tre$ui sa fie. )ceste diferente sunt suficient de puternice pt. a ne face sa considera% ca situatia este inaccepta$ila si necesita o actiune pu$lica. )ceasta este constiinta actorilor politici sau a altor %edii. c# aceasta problema si mi"a pe care o poate constitui trebuie sa ie abordate in termeni de atentie publica.  Hu toate cererile pot si auzite si solutionate de o autoritate pu$lica, ele tre$uie sa fie fie traduse intr-un li%$a adecvat pt. autoritatea pu$lica. Tre$uie sa fi% capa$ili sa for%ula% cererea in ter%eni care sa fie cei ai actiunii politice si pu$lice.

21. -odele de elaborare a agendei guvernamentale in opinia lui Cobb oss si oss si a lui &o'lett si ames). *n opinia lui Cobb oss si oss exista < %odele de ela$orare a agendei& a#  odelul de initiere din e$terior , se aplica in situatia in care o grupare aflata in afara structuri struc turilor lor ad%inistr ad%inistratiei atiei pu$lice # for%uleaza for%uleaza o ne%ultu%ir ne%ultu%ire, e, 4# incearca incearca sa atraga atraga interesul asupra pro$le%ei din partea unui nu%ar suficient de grupari, pt. a introduce  pro$le%a pe agenda pu$lica, pentru ca sa %ica#. Modelul acesta preia cele < tipuri de sta$ilire a agendei prezentate anterior, carora li se adauga un al A-lea, denu%it de consolidare. Considera% ca aceste tipuri sunt doar teoretice, intrucat realitatea practica le  poate denatura.

22.   *numerati modelele de luare a deciziilor publice si explicati unul dintre acestea. a odelul rationalitatii absolute si abordarea rational-comprehensiva b odelul rationalitatii limitate a lui %imon c eoria comportamentala a or!ani"atiei a lui 'ert si arch d odelul incremental al lui 9indblom e odele mi$te

eoria e oria comportamentala a or!ani"atiei a lui 'ert si arch Cyert si March au de%onstrat ca organizatiile actioneaza ca o coalitie de indivizi, avand avan d scopur scopurii si o$iect o$iective ive diferi diferite. te. /e ase%en ase%enea, ea, teoria teoria co%por co%porta% ta%enta entala la a organi organizat zatiei iei de%onstraza ca deci"iile luate nu cauta o solutie, urmand o lo!ica a rationalitatii perecte, ci  din contra, vor i intotdeauna privile!iate solutiile care limitea"a starea de incertitudine. 7$iectivul este cel de a controla %ediul, incercand sa-l fac din ce in ce %ai predictiv. 7 alta alta concluz concluzie ie a acestei acestei teorii teorii este ca, in absenta unor probleme concrete si tan!ibile, or!ani" or!a ni"ati atiile ile nu incearc incearca a sa ia deci"i deci"iii de schimb schimbare are.. :le uncti unctionea onea"a "a in termeni termeni de satisactie, de acceptabilitate, si nu de optimi"are. *n final, Cyert si March de%onstreaza faptul ca actorii in organizatii nu inoveaza decat foarte rar. )cest )cest %odel se traduce prin strategii de decizie cu% ar fi& 

decidentul se dotea"a cu o alternativa privile!iata, preerata



recur!e la precedente, la e$periente. Asta"i ce procedea"a asa cum se proceda in trecut.



reerirea la criterii care au aspectul unor re!uli 

B

 

23. *xplicati succint etapele procesului decizional. *n general, se considera ca un proces decizional are 4 faze principale& faza de for%ulare si cea de legiti%izare.

  a ;ormularea ;ormu larea  dese%neaza activitatea prin care o cerere sau o pro$le%a inscrisa pe agenda guverna%entala se transfor%a in alternative pentru actiune, in solutii. @or%ularea incorporeaza atat planificarea rationala, cat si reactii su$iective. *n esenta,  procesul consta in a deter%ina care actiuni sunt posi$ile si care nu.

;ormularea ;ormul area poate sa se imparta imparta la randul sau in 2 subetape< subetape< cea a anali"ei si cea a selectiei.



 Anali"a defineste o activitate de investigare a pro$le%ei, de cautare a optiunilor  si alternativelor.   %electia reprezinta procesul de reducere a optiunilor la o singura alegere. )ceasta su$faza este insotita de tensiuni.

b 9e!itimi"area, pare %ai scurta si %ai usor de identificat. +a coincide cu %o%entul in care respon res ponsa$ sa$ilu ilull for%al for%al caruia caruia ii revine revine sarcina sarcina de a decide, decide, ia decizi deciziaa efecti efectiva. va. +l detine detine autoritatea, %onopolul alegerii. *n practica, acest lucru se inta%pla destul de rar. Le Legi giti ti%i %iza zare reaa es este te un element central  intrintr-un un siste% siste% politi politic, c, i% i%pli plica ca autoritate aprobare obligatie sustinere.

24. *numerati care ar fi problemele implementarii unei politici in cadrul unei societati. 

autono aut onomia mia de"volt de"voltari ariii sociale sociale vs. eortur eorturile ile de a inlue inluenta nta intr-un intr-un anumit anumit el aceasta aceasta de"voltare.



comple$itatea crescanda a mediului in care traim



considerabila inluenta e$ercitata de valori, atitudini si comportamente, atat ale oamenilor, cat si ale institutiilor 



 



nicio politica nu este reali"ata in i"olare



diicultat diicu ltatea ea in anticiparea anticiparea de"voltarilor de"voltarilor viitoare viitoare si posibilitat posibilitatile ile limitate limitate de a le pre!ati  dinainte



 problema simularii politicii 



 problema cau"ata de consecintele nedorite ale politicii 

25. *xplicati modelul de implementare top"do'n. )ceasta prespectiva considera procesul politicii ca pe o exercitare a autoritatii. +a vede deter%inarea scopurilor autorizate ca fiind in centrul procesului si explica restul procesului organizational ca ur%arire a acestor scopuri, cul%inand cu constatarea atingerii (sau nu# a acestora. erspectiva traditionala asupra executiei, proprie analistilor, cat si a planificatorilor era ur%atoarea&  procesul decizional si cel de executie sau lu%ea politica si cea ad%inistrativa sunt • foarte clar deli%itate •

 procesul de decizie se afla inaintea executiei

•

deciziile care se produc in procesul de i%ple% au o naturalete tehnica.

•

executantul pri%este o sarcina de la decident.

•

 politica pu$lica este co%unicata si incredintata executantului su$ for%a de interactiuni specifice detaliate, progra%e de activitate

•

executantul pune in aplicare instructiunile in confor%itate cu o$iectivele si indicatiile date de factorul de decizie

)cest %odel pare a$solut credi$il si, intr-o lu%e ideala, acest %od de a$ordare ofera solutia pt. gestionarea ad%inistratiei cotidiene. +xperienta practica a scos insa in evidenta faptul ca aplicarea unei politici pu$lice nu se realizeaza in %od auto%at pt. gestionarea efectelor acesteia. Modelul Model ul top-do9n top-do9n si-a concetrat concetrat atentia asupra controlului si e$ecutiei , adica asupra su$ordonatilor si superiorilor ierarhici, asupra relatiei dintre ad%inistratie si grupul-tinta.

D

 

/in perspectiva perspectiva top-do9n, top-do9n,  !radul de indeplinire a obiectivelor politicii depinde de modalitatea de implementare. ri%elee criti ri%el critici ci conside considerau rau ca a$ordar a$ordarea ea top-do top-do9n 9n e rar eficac eficacee deoarec deoarecee nu ia in considerare consider are factorii care cauzeaza intarzierea, proasta coordonare, incoerenta o$iectivelor si conflictele. )nu%iti autori considera ca aceasta perspectiva de sus in os asupra politicii ca fiind distorsionata deoarece reflecta interesele personale si o intelegere a %anagerilor si ofera o i%agine inadecvata asupra procesului politic ca intreg. *%ple%entarea politicilor rareori i%plica doar superiori si su$ordonati din aceeasi ierarhie organizationala, cel %ai pro$a$il fiind necesara si cooperarea altor persoane cu %oduri diferite de a intelege chestiunea polticii po lticii si o$iectivele acesteia.

26. *xplicati modelele alternative de implementare. a odelul bottom-up )cest %od de a$ordare se $azeaza pe situatiile concrete in care se gasesc cetatenii  pentru a prescrie un proces generat de punerea in aplicare, care sa fie i%ple%entat in special in cazul tarilor cu econo%ie %ixta. )ceasta a$ordare porneste de la toti actorii pu$lici si privati i%plicati in progra%ele de i%ple%entare si analizeaza o$iectivele personale si organizationale ale acestora.

 Atentia nu ar trebui ocali"ata asupra unei sin!ure or!ani"atii, ci asupra tuturor  actorilor actori lor implicati implicati.. Ce ii aduce i%preuna este un progra% la care fiecare dintre ei poate contri$ui. +i alcatuiesc o structura organizationala sla$a, intrucat unii sunt %ai i%plicati decat altii. rincipalul avanta al %odelului $otto%-up este faptul ca isi indreapta atentia asupra relatiilor oficiale si neoficiale care alcatuiesc retelele ad%inistrative i%plicare in ela$orarea si i%ple%entarea politicilor. politicilor.

b odelul de planiace ;or/ard si &ac0/ard  lanificarea @or9ard and Iac39ard incepe cu o tinta relativ precisa la nivelul inferior  al siste%ului si defineste capacitatile si resursele necesare pt. ca acestea sa fie atinse. Capacitatea de a rezolva pro$le%e ale siste%elor co%plexe nu depinde de controlul ierarhic, si ce %axi%izarea discretiei in punctul in care pro$le%a p ro$le%a este urgenta. 1n astfel de rationa%ent rasturnat ofera un cadru analitic care tine cont de conexiunea intre controldeierarhic si co%plexitate totde %ai %are. Mai tarziu, +l%ore s-a gandit sa co%$ine ele%entele planificare inapoi cu cele planificare inainte.

"

 

rivind atat inainte, cat si inapoi, pute% intelege ca cei de la nivelul cel %ai inalt al ela$ ela$or orar arii ii po poli liti tici ciii fa facc al alege egeri ri in ce ceea ea ce priv prives este te in inst stru ru%e %ent ntel elee pe pent ntru ru st stru ruct ctur uraa de i%ple%entare, luand insa in considerare %otivatiile si nevoile celor aflati la nivelul de os al i%ple%entarii.

c odelul de abordare sistemica )cest %od ofera 4 avantae& •

•

detectea"a eectele de retroactiune pe care le antrenea"a insusi continutul   politicii publice determina punerea in aplicare drept o activitate constituanta a sistemului   politic.

*n loc sa fie liniar liniar si unidirecti unidirectional, onal, procesul punerii punerii in aplicare aplicare apare schi%$at schi%$at de un principiu al circularitatii.  Cu alte cuvinte, orice participant la procesul de punere in aplicare poate sa intervina asupra oricarei alte parti a procesului.

La %o%entul punerii in aplicare, ocul este do%inat de < i%perative& legal Imperativul

organizational consensual

27. !ra !rata tati ti car caree pot fi cau cauzel zelee dis disfun functi ctiona onalit litati atilor lor de imple impleme menta ntare re ale politicilor publice. /iferiti autori au identificat cauzele disfunctionalitatilor de i%ple%entare ca fiind& 

numarul mare de participanti la proces si diversiicarea scopurilor 



ambi!uitatea scopului initial 



obiectivul nu a ost considerat ca iind prioritar 



nu au e$istat suiciente resurse pentru a-l indeplini 

!

 

 

a e$istat un conlict cu alti participanti importanti   !rupul vi"at de politica a ost !reu de implicat, contactat etc.



lucrurile acute nu au avut impactul asteptat 



in timp, circumstantele s-au schimbat si atentia a ost acordata de alte probleme, aparent mai importante

28. !ra !rata tati ti car caree sun suntt dif difer eren entel telee din dintr tree im imple pleme menta ntare rea a unui unui pr proi oiect ect sau program si cea a unei politici politici (Cro (Crosby sby si 4rin%er)off  etc.$.



implementare imple mentarea a politicii este rareori un proces linear linear si coerent. =pre deose$ire de aceasta, progra%ele si proiectele au un inceput si un sfarsit. +le au ter%ene $ine sta$ilite, o$iective clar specificate in fiecare faza. /esi statutele politicilor fixeaza scopur sco purii si o$iect o$iective ive,, %asura %asura in care care aceste acesteaa sunt sunt clar clar st$ili st$ilite te poate poate varia varia in %od frecvent



eortul de implementare a politicii nu poate i condus doar de o sin!ura or!ani"atie . =pre deose$ire de aceasta, proiectele si progra%ele au un %anager de proiect sau un conducator de progra%. /ar, i%ple%entarea politicii necesita actiuni concentrate ale %ai %ultor %inistere> agentii>grupuri. agen tii>grupuri.



implem imp lement entarea area politi politicii cii creea"a creea"a casti!a casti!ator torii si perdan perdanț i    ,, in ti ti%p %p ce pr proi oiec ecte tele le si  progra%ele furnizeaza $eneficii tuturor celor pe care ii afecteaza.



noile politici, in !eneral, nu sunt insotite de bu!ete, ceea ce nu este cazul proiectelor  si al progra progra%el %elor or.. *n lipsa lipsa $ugetel $ugetelor, or, acestea acestea din ur%a nu ar putea putea exista exista.. =pre =pre

4F

 

de deos ose$ e$ir iree de ac aces este tea, a, po poli liti tici cile le ra rare reor orii su sunt nt in inso soti tite te de ce ceva va %ai %ai %ult %ult de deca catt o  pro%isiune de resurse.

2). *xplicati ciclul implementarii unei noi politici in viziunea lui Crosby si 4rin%er)off.

*n opinia lui Irin3erhoff Irin3erhoff si Cros$y Cros$y,, ciclul implementarii unei noi politici pre"inta ur urmat matoa oarel relee a a"e< "e< leg legiti iti%iz %izarea area politi politicii cii,, constr construir uirea ea $azei $azei de sustin sustinere ere,, acu%ul acu%ulare areaa resurselor resur selor,, designul designul organizati organizational onal si %odificarea %odificarea,, %o$ilizar %o$ilizarea ea resurselor resurselor si actiunilor actiunilor,, %onitorizarea progresului si a i%pactului.   ' reprezinta acea faza in care anu%iti indivizi, grupuri sau  9e!itimi"area politicii  ' organizatii declara acea politica drept necesara si vitala, chiar daca aceasta presupune costur cos turii serioa serioase. se. 7ricar 7ricaree ar fi sursa, sursa, este este i%port i%portant ant ca politi politica ca sa fie recuno recunoscu scuta ta si legiti%izata si ur%ata cat %ai curand de i%ple%entarea procesului.

'onstruirea ba"ei de sustinere  ' deoarece suportul politicii este frecvent a$sent, este necesara dezvoltarea unei clientele care sa sustina refor%a0 refor%a tre$uie sa fie  pro%ovata. =ustinatorii sunt aceia care vor $eneficia de schi%$are intr-o anu%ita %asura. Construir Constr uirea ea $azei $azei de sustin sustinato atori ri co%ple co%pletea teaza za si a%pli a%plific ficaa proces procesul ul de legiti legiti%iz %izare are.. Crearea $azei de sustinere %o$ilizeaza sta3eholderi pozitivi in favoarea noii politici.

 Acumularea resurselor  ' rep reprez rezint intaa acea acea faza faza de alocar alocaree a resurs resurselo elorr u%ane, u%ane, tehnice, %ateriale si financiare necesare n ecesare i%ple%entarii refor%ei.

 #esi!nul or!ani"ational sau modiicarea  ' este o etapa a$solut necesara atunci cand se sta$ilesc noi sarcini si o$iective. +a ridica insa si unele pro$le%e (rezistenta fata de schi%$ari, lipsa de capacitate organizationala#.

4

 

 obili"area resurselor si actiunile  ' necesara pentru ca schi%$area politicii sa-si atinga rezultatele. Mo$ilizarea resurselor include atat planificarea, cat si actiunea.

 onitori"area pro!resului si a impactului schimbarii politicii   ' daca schi%$arile de politica au succes, atunci i%pactul lor va fi evident. Monitorizarea este vitala si in sta$ilirea responsa$ilitatilor, pt. a ne asigura ca %anagerii politici si agentiile de i%ple%entare isi indeplinesc o$ligatiile.

3+.:$plicat 3+.:$pli catii cla clasi siica icarea rea ins instru trument mentelo elorr adm admini inistr strati ative ve rea reali" li"ata ata de cat catre re  =o/lett si >amesh.

8o9lett si 6a%esh au alcatuit o lista de F tipuri de instru%ente ad%inistrative, grupate pe < categorii (instru%ente voluntare, %ixte si o$ligatorii#.

 (nstrumentele voluntare  sunt cele care presupun un grad cat %ai %ic de i%plicare a statului, in care o$iectivul dorit este indeplinit de o %aniera voluntara. 7rganele ad%inistrative  pot decide sa nu se i%plice in rezolvarea unei pro$le%e de interes pu$lic deoarece d eoarece considera ca aceasta poate fi solutionata %ai $ine de catre fa%ilie, co%unitate, 7H-uri sau de piata.  (nstrumentele obli!atorii   pres presup upun un ce cele le %ai %ai %are %are gr grad ad de co coer erci citi tiee si const constau au in directionar direct ionarea ea actiunilor actiunilor persoanelor persoanelor fizice fizice sau uridice. uridice. )cestea )cestea acorda o putere putere neinse%nata neinse%nata de decizie decizie indivizil indivizilor, or, grupurilor grupurilor sau organizat organizatiilor iilor i%plicate. i%plicate. +le cuprind& cuprind& regle%entari regle%entarile, le, intreprind intre prinderile erile pu$lice sau furnizarea furnizarea directa a $unurilor $unurilor sau serviciil serviciilor or de catre organele organele ad%inistrative.  (nstrumentele mi$te, se afla intre cele o$ligatorii si cele voluntare. *ntre acestea se nu%ara raspandirea de infor%atii si influentarea persoanelor fizice sau uridice de catre organele ad%ini ad% inistr strati ative, ve, su$ven su$ventio tionar narea ea unor unor activi activitat tati, i, sta$il sta$ilire ireaa unui %ecani %ecanis% s% al pretur preturilo ilorr in sectoare in care acesta nu %i exista in %od nor%al, etc.

31.*biectivele evaluarii. 

intarirea cunoasterii eectelor actiunii publice prin conruntarea re"ultatelor unei   politici cu obiectivele initiale

44

 



optimi opt imi"are "area a alocari alocariii resurse resurselor lor inanc inanciare iare,, materi materiale ale si umane umane ale polit politici iciii sau  pro!ramului evaluat 



imbunatatirea transparentei actiunii publice in ata cetatenilor 



diseminarea bunelor practici in cadrul administratiei 



cresterea vi"ibilitatii actiunii publice printr-o abordare transversala



modiicarea politicilor e$istente daca acest lucru se impune

32.;unctiile evaluarii. 

 :valuarea< un instrument al deci"iei publice •

analiza precisa a resurselor ad%inistratiei studiate cu scopul aprecierii ustei valori a capacitatii de autofinantare

•



 propune adaptarea o$iectivelor generale la conditiile de %ediu

•

analiza detaliata a nevoilor colectivitatii

•

analiza raspunsurilor furnizate pentru asteptarile expri%ate.

 :valuarea< un instrument de !estiune economica •

defin def inir irea ea ne nevoi voilo lorr unui unui prog progra ra% % sa sau u a unei unei po poli liti tici ci pe pent ntru ru a per%i per%ite te %andatarului pregatirea unui $uget previzional cat %ai ust posi$il

•



controlul cheluielilor pu$lice

 :valuarea< un instrument de mana!ement 

•

 punerea in practica a unor delegari de activitate, pe %asura ce progra%ul sau  politica avanseaza

4<

 

•

re real aliz izar area ea

un unor or

pa part rten ener eria iate te

intr intree

di dife feri rite tele le

pe pers rsoa oane ne

si or orga gani nis% s%ee

responsa$ile cu aplicarea sa



 :valuarea< un miloc de comunicare si de le!itimare a actiunii publice

•

•



 poate aduce un raspuns la asteptarile cetatenilor  explica ceea ce s-a realizat

 :valuarea< un miloc de ormare, de schimbare a politicilor 

•

o evaluare reusita tre$uie sa ai$a drept o$iectiv final for%area orientata spre i%$unat i%$ unatati atirea rea concepe conceperii rii si %anage% %anage%ent entulu uluii politi politicil cilor, or, progra progra%el %elor or si  politicilor pu$lice.

33.:$ 33 .:$pl plic icat atii die diere rent nta a dint dintre re eval evalua uare rea a po poli liti tici cilo lorr publ public ice, e, administrativ, auditul, controlul de !estiune si monitori"are.

co cont ntro rolu lul  l 

 :valuarea politicilor publice nu are ar e nicio le!atura cu controlul administrativ  de care su sunt nt resp respon onsa sa$i $ile le orga organe nele le de insp inspect ectie ie gener general alaa sa sau u Curt Curtea ea de Cont Contur uri. i. 'ontrolul 

administrativ  vizeaza functionarea interna a serviciilor pu$lice, nu pe cea externa sau efectul actiunii pu$lice asupra societatii.

 :valuarea nu este sinonima nici cu auditul, int intruc rucat at acesta acesta din ur%a ur%a este este %ai  preocupat de analiza concordantei conta$ile si a ortodoxiei financiare. +l este un intru%ent indispensa$il pt. verificarea integritatii conturilor si opti%izarea financiara, dar nu are in vedere decat aspectele tehnice ale %isiunii de evaluare.

rebuie sa se aca o distinctie intre controlul de !estiune si evaluarea politicilor   propriu-"ise. *n ti%p ce controlul de gestiune analizeaza relatia dintre %iloace si realizari,

4A

 

evaluarea evalua rea politicilo politicilorr analizeaza analizeaza relatia relatia dintre dintre realizaril realizarilee pu$lice pu$lice si i%pactul i%pactul lor asupra %ediului social si natural. 'ontrolul de !estiune este axat pe controlul organizatiilor si se ocupa de eficienta interna, in ti%p ce evaluarea se ocupa de eficacitatea externa a actiunii  pu$lice.

 :valuarea nu trebuie conundata conund ata cu monitori"area, ce reprezinta alt proces prin care creatorii de politici de politici pu$lice etc. )ctivitatea de evaluare este insa strans corelata cu procesul de %onitorizare, intrucat datele o$tinute din acest proces reprezinta una dintre sursele de infor%atii folosite in evaluare.

34.ipurile de evaluari in vi"iunea lui =o/lett si >amesh.

a evaluarea administrativa  isi propune sa verifice eficienta utilizarii $anului pu$lic. Tipuri de evaluari ale politicilor pu$lice& evaluarea resurselor • evaluarea rezultatelor, realizarilor  • evaluarea i%pactului • evaluarea eficientei • evaluarea satisfactiei cetatenilor  • /e-a lungul ti%pului, evaluarea ad%inistrativa a i%$racat %ai %ulte for%e&

1. 2. 3. 4.

%istem %istemul ul de bu!et bu!etare are si plani planiic icare are a pro!rame pro!ramelor  lor  etoda etoda de bu!e bu!etar taree a punc punctul tului ui ""ero ero ana! ana!em ement entul ul prin prin obie obiect ctiv ivee %istemul %istemul administ administrativ rativ si de mana!ement mana!ement al cheltui cheltuielilo elilor  r 

b evaluarea udiciara  reprezinta tipul de evaluare care se concentreaza pe aspectele legale ale i%ple%entarii progra%elor, si nu pe $ugete, eficienta, prioritati sau cheltuieli. =e realizeaza fie din propri propriaa initi initiati ativa va a organe organelor lor udeca udecator torest esti, i, fi fiee la solici solicitar tarea ea unor persoa persoane ne sau organizatii i%plicate in procesele intentate unui organ ad%inistrativ.

incearca saacesteia. analizeze esecul politica unei politici, ei, in c evaluarea politica vederea %entinerii sau '%odificarii 7 succesul for%a desau evaluare poate utilitatea fi considerata

4B

 

si reerendumul sau ale!erile. 7 alta clasificare a evaluarilor de politici pu$lice poate fi& evaluarea a posteriori sau ex-post, alta a priori p riori sau ex-ante si una inter%ediara sau pe p parcurs. arcurs.

35.'lasiicarea tipurilor de evaluari din perpesctiva reali"arii. 7 alta alta clasif clasifica icare re a evaluar evaluaril ilor or de politi politici ci pu$lic pu$licee poate poate avea avea la $aza $aza drept drept criter criteriu iu  perspectiva din care se realizeaza& una a posteriori sau ex-post, alta a priori sau ex-ante si una inter%ediara sau pe parcurs.

a :valuarea a posteriori sau e$-post este retrospectiva.  +a poate avea in vedere atat %asurarea rezultatelor, cat si studierea procesului prin care s-a auns la o$tinerea acestor  rezultate. *dentificarea si %asurarea rezultatelor unei politici pu$lice constituie nucleul • dur al intregii evaluari. )precierea i%pactului, a eficientei si eficacitatii unei politici pu$lice • b :valuarea e$-ante sau a priori , care este prospectiva, este utilizata ca instru%ent care sa spriine luarea de decizii atunci cand exista %ai %ulte alternative. +valuarea a priori  acorda prioritate criteriilor. criteriilor. +valuarea ex-ante tre$uie sa includa  ele%ente principale& luarea in considerare a e$perientei dobandite • conte$tul socioeconomic al interventiei  • optiunile strate!ice, prioritatile retinute, studiul coerentei interne si  • e$terne • cuantiicarea obiectivelor  estimarea impactului socioeconomic scontat si alocarea de resurse • modalitatile de punere in practica a pro!ramului  • c :valuarea pe parcurs, intermediara  ' are drept o$iect deter%inarea pri%elor rezultate ale politicii sau progra%ului. +valuarea poate fi folosita pt. a deter%ina daca un progra% aflat in derulare ar tre$ui sa continue. +a consta in& actuali"area evaluarii e$-ante • a anali"a coerenta dintre nevoie, obiective si re"ultate • a evidentia !radul de inte!rare a prioritatilor ori"ontale • a anali"a adaptarea sistemului de punere in practica si urmarire • a pre"enta re"ultatele •

4

 

36.Pre"entati criteriile de evaluare #A' olosit la nivelul ?:. Criteriu elevanta

*ficienta

Descriere elevanta  unei unei politi politici, ci, a unui unui proiec proiectt sau a unui progra% progra% reprez reprezint intaa masura in care obiectivele stabilite si planul de implementare propus se adresea"a corect problemelor identiicate. *ficienta  se refera la cat de $ine au fost folosite resursele disponi$ile

 pentru a transfor%a activitatile propuse in rezultatele rezultatele intentionate. *ficacitatea  incearca incearca sa identiice daca politica sau proiectul si-a atins obiectivele stabilite in a"a de pro!ramare. Impactul Impactul se refe refera ra la eectul de ansamblu al beneiciilor aduse de o anumita politica sau proiect, asupra unui numar mai mare de persoane  ecat principalii beneiciari dintr-un anumit sector@re!iune@intrea!a tara. Suste Su stenab nabili ilitat tatea ea Suste Sustena nabil bilita itatea tea arata daca exista pro$a$ilitatea ca re"ultatele po"itive ale  politicii sau proiectului sa continue si dupa incetarea intervenitiei.

*ficacitatea

37.Pre"entati tipurile de indicatori utili"ati in evaluare. 

 (ndicatori de re"ultate r e"ultate si de impact< sunt cei care pun in evidenta volu%ul produselor  si serviciilor furnizate de autoritatile pu$lice si efectele o$tinute in ur%a acestora



 (ndicatori de eicacitate