Studiu de Impact Asupra Mediului la o fabrica de paine

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE INGINERIA MEDIULUI PROTECŢIA MEDIULUI

STUDIU DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI S.C. FORNI PREST S.R.L.

Student: Stanciu Claudiu Grupa: 723 Prof.: Simion Gabriela ANUL DE STUDIU: II (2012 – 2013)

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

Introducere Obiective Definiţii Flux operaţional 1. Informaţii generale 2.Impactul asupra factorilor de mediu 2.1. Apa 1. Reţeaua de alimentare cu apă 2. Managementul apelor uzate 3. Surse de poluare a apei 4. Măsuri de diminuare a impactului 2.2. Aerul 1. Surse de poluare a aerului 2. Măsuri de diminuare a impactului 2.3. Solul 1. Surse de poluare a solului 2. Măsuri de diminuare a impactului 2.4. Nivelul de zgomot 1. Nivelul de zgomot în incintă şi în afara acesteia 2. Măsuri de diminuare a impactului 2.5. Deşeuri 1. Generarea deşeurilor 2. Managementul deşeurilor 3. Eliminarea şi reciclarea deşeurilor 3. Situaţii de risc 1. Riscuri generale 2. Accidente potenţiale 3. Planuri pentru situaţii de risc 4. Rezumat fară caracter tehnic

INTRODUCERE 2

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale activităţii asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului precum şi stabilirea de măsuri privind diminuarea acestora.

OBIECTIVE Principalele obiective ale raportului sunt prezentate mai jos:  Să furnizeze informaţii cu privire la impactul activităţii intreprinderii asupra factorilor de mediu.  Să furnizeze informaţii asupra caracteristicilor amplasamentului şi a vulnerabilităţii sale.  Să furnizeze informaţii asupra impactului asupra biodiversităţii zonei amplasamentului.

DEFINIŢII

       

MEDIU – condiţiile inconjurătoare/externe în care funcţionează o organizaţie, şi care influenţeaza existenta oamenilor, animalelor şi plantelor. Mediul unei activităţi comerciale se extinde de la interiorul locului de muncă la ecosistemul global. IMPACT DE MEDIU – reprezintă orice modificare a mediului inconjurator, nefavorabilă sau favorabilă, rezultată integral sau parţial din activităţile, produsele sau serviciile unei organizaţii. ACTIVITĂŢI – elemente ale proceselor tehnologice sau ale serviciilor auxiliare. ASPECT DE MEDIU – un element din cadrul activităţilor, produselor sau serviciilor unei organizaţii, care poate interacţiona cu mediul. PROCES – ceea ce produce fabrica. Include procesul de fabricţie, precum şi uzinele de tratare a apei reziduale, zonei de depozitare, etc. INTRĂRI pot fi considerate următoarele: Materii prime; Fluxuri de productie, ex: produs realizat partial; Combustibil, incluzând şi energia electrică; Materiale de întreţinere; Alţi factori semnificativi (ex : apa de ploaie; apa de spalare; transport ). IEŞIRI – ceea ce iese din proces. Ele includ: Produse; Emisii în aer; apă; Zgomot; vibraţii; 3

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

      

Deşeuri periculoase şi nepericuloase; Căldura. SERVICII AUXILIARE – activitati auxiliare care pot include: Servicii administrative; Furnizare de agent termic şi aer comprimat; De protecţia muncii; laboratoare; Ateliere de întreţinere; Instalaţie de tratatre a apei reziduale. GRILA DE COTARE A GRAVITATII IMPACTURILOR: Criteriu Coef 10p 5p 1p de ponder e Frecvenţa 3 Zilnică Medie Ocazională (F) Gravitatea 4 Risc pentru Risc Nu există (G) om şi pentru pentru risc pentru mediu mediu mediu Cantitatea 4 Nivel Nivel Nivel redus (C) semnificativ mediu Reglement 5 Neconformita Conformita Conformitat ări (R) te te e Există Cerinţe perspectiv stabile a inăspririi cerinţelor Opinia 2 Plângeri şi Plângeri şi Nu există publică, critici critici plângeri sau vecini (V) sistematice sporadice critici

4

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

Aplicând această grilă unui anumit tip de impact, se poate calcula un punctaj, conform relatiei : P=Fx3+Gx4+Cx4+Rx5+Vx2 Unde F, G, C, R si V pot lua valorile 10; 5; 1 în funcţie de importanţa lor. Dacă se coteaza toate criteriile la valoarea de 10p se obţine o valoare maximă de 180 şi o valoare minimă de 18 dacă toate criteriile sunt cotate cu 1p. Se convine să se stabilească urmatoarele praguri: P = 18 impact slab; 18 < P < 36 impact mediu semnificativ; P > 36 impact semnificativ.

FLUXUL OPERAŢIONAL Schema generală a fluxului operaţional intr-o organizaţie conţine trei etape fundamentale: intrări, activitate operaţională, ieşiri.

5

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

1.INFORMAŢII GENERALE

Denumirea activităţii – activitatea principală constă în fabricarea pâinii; fabricarea prajiturilor şi a produselor proaspete de patiserie (cod CAEN 1071), comerţ cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie şi produselor zaharoase, în magazine (cod CAEN 4724). Activitatea care face obiectul studiului de impact de mediu este o activitate primară în cadrul societăţii şi anume “Fabricarea painii (cod CAEN)”. Amplasamentul – S.C. Forni Prest S.R.L. – este amplasată foarte aproape de centrul oraşului Olteniţa, pe strada Cuza-Vodă nr. 107, la o distanţă de aproximativ 1km de Dunare, şi la o altitudine de 50 metri de la nivelul mării. Utilizarea anterioara a amplasamentului: casă. Descrierea societatii – societatea comercială Forni Prest a fost înfiinţată pe 5 Martie 2007, înregistrată la registrul comerţului cu numărul: J51/146/2007, având codul unic de identificare: RO 21272822. Descrierea activităţii – societatea comercială are ca domeniu de activitate fabricarea şi vânzarea pâinii şi cuprinde urmatoarele operaţiuni:  Fabricarea  Distribuţia şi vânzarea

DOTĂRI 2

1. Hală metalică închisă cu suprafaţa de 800 m în care sunt montate:  Birouri şi vestiare (barbaţi/femei)  Cameră de odihnă prevăzută cu televizor, canapele, calculator cu internet  Duşuri cu dublu sens (din zona vestiarelor se trece direct în zona efectivă de lucru şi invers)  Cameră de depozitare a materiilor prime  Camera unde se efectuează procesele tehnologice de fabricare a pâinii  Cameră de ambalare şi depozitare a produselor finite  Spaţiu prevăzut pentru desfaşurarea proceselor de vânzare 2. Alte hale/incinte:

6

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

 Incintă special amenajată pentru cogenerarea energiei electrice necesare în cazul unei pene de curent (adăpostirea şi buna funcţionare a generatorului de curent)  Incintă special amenajată pentru adăpostirea instalaţiei de alimentare cu apă formată din bazin de 2000l şi hidrofor, necesar în cazul în care se opreşte apa 3. Curte, destul de mică, betonată, utilizată pentru dispunerea containerelor pentru deseuri selective şi pentru parcarea maşinilor şi a utilajelor necesare manipulării materiilor prime .

MATERII PRIME FABRICAŢIE

NECESARE

PROCESULUI

DE

Materiile prime reprezintă materiile necesare realizării procesului de fabricaţie. În tabelul urmator sunt prezentate cantităţile de materii prime pe un proces, iar cantităţile anuale sunt calculate după formula: Can=Cpr x 30 (nr de procese/zi) x 360 (nr. de zile lucrătoare) Acest efectiv de 30 de procese/zi se efectuează în 3 schimburi a câte 8 ore. Nr.c Denumire Cantitate/proc Cantitate/ Mod de rt materie es an depozitare primă 1. Apă 30 l 324.000 l Nu se stochează în rezervoare, ci este luata direct din reţeaua de alimentare cu apă a oraşului 2. Drojdie 1,250 kg 13.500 kg Se depozitează în camera de depozitare 3. Făină 60kg 648.000 Se depozitează în kg camera de depozitare 4. Amelioratori 0,1 kg 1.080 kg Se depozitează în camera de depozitare 5. Sare 1kg 10.800 kg Se depozitează în camera de depozitare

FLUXUL TEHNOLOGIC 1. Recepţia materiilor prime 7

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

2. Depozitarea materiilor prime în spaţiile prevăzute depozitării lor în condiţii optime 3. Procesul de fabricaţie: Frământarea Frământarea reprezintă acea operaţie tehnologica in urma căreia se obţine, din materiile prime si auxiliare utilizate, o masa omogena de aluat, cu o anumita structura si însuşiri reologice. Procesele care au loc în aluat, în frământare. Procesele esenţiale care au luat loc în frământare şi care alcătuiesc baza principala însuşirilor lui fizice pe care trebuie sa le aibă in in procesul tehnologic sunt: legarea apei si modificarea proteinelor. Legarea apei in aluat reprezintă un proces complex, depinzând de propietatile coloidale ale proteinelor si amidonului - principalii componenţi ai fainii. Proteinele leagă apa in aluat in cea mai mare parte osmotic (75%) si in parte prin absortie. Apa legata osmotic provoacă umflarea gliadinei si a gluteninei si trecera lor in stare de gluten, pe când apa legata prin absorbţie formează in jurul lanţurilor proteice asa-zisele pelicule de hidratare. Amidonul leagă principala masa a apei, in general, prin adsortie, in microcapilare. întrucât, datorita structurii solide a amidonului, nu se pot lega osmotic cantităţi inseminate de apa, granulele se măresc in mod neînsemnat la frământarea aluatului. Modificarea proteinelor din aluatse produce ca urmare a transformărilor fizice si chimice pe care le suferă in cursul procesului de frământare. Prin frământare se micşorează cantitatea de gluten ce poate fi spălat, întrucât, ca urmare a acţiunilor mecanice, creste cantitatea de proteine solubile, deci si acelora care formează glutenul. Din punct de vedere chimic, proteinele din aluat isi modifica structura si compoziţia prin denaturare, in principal k urmare a descompunerii pe cale hidrolitica, sub acţiunea unor acizi si enzime. Regimul tehnologic al procesului de frământare. Regimul de frământare se refera la Ia durata frământării si la temperatura pe care trebuie sa o aibă semifabricatul. Durata frământării, utilizând malaxoare obişnuite, cu doua viteze este in medie de 6-8 min la maia si 8-10 min la aluat. In cazul utilizării malaxoarelor cu viteza rapida, durata frământării este de numai 2-3 min, iar la cele ultrarapide chiar de 30 sec, timp in care, sub acţiunea intensa a organelor de frământare ale maşinii, se formează structura optima a aluatului. 8

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

Temperatura semifabricatelor trebuie sa aibă in vedere scopul urmărit in fiecare stadiu de preparare a aluatului. Astfel la maia temperatura de 29-31°C iar la aluat, urmarindu-se si si intensificarea fermentaţiei, temperatura este de 31-33° C. Controlul frământării aluatului se face prin stbilirea momentului in care s-au obţinut însuşirile optime, ceea ce se verifica după aspectul masei de aluat, cum si prin urmărirea duratei frământării si a temperaturii aluatului. Se considera aluat frământat corespunzător aluatul care este omogen, bine format, uscat la pipaire, elastic, deprinzandu-se uşor de pe braţul malaxorului si peretele cu vei in care s-a frământat. Temperatura se verifica cu ajutorul termometrului, la sfârşitul frământării. Fermentaţia aluatului Una din fazele principale ale procesului de fabricaţie a pâinii albe la tava este fermentarea aluatului. Fermentaţia se face cu scopul de a se obţine aluat bine afanat, din care sa rezulte un produs bine crescut. Procesele care au loc in timpul fermentaţiei Procese chimice care se refera, in primul rând la, la modificarea glucidelor -componente Asupra proteinelor fermentaţia exercita atât o acţiune de modificare a reţelei, in sensul slăbirii scheletului glutenic cat si o creştere a garadului de solubilitate. Modificările proteinelor influenţează favorabil capacitatea aluatului de a retine gazele de fermentaţie, întrucât glutenul devină mai extensibil si elastic. Procesele enzimatice sunt reprezentate in cea mai mare parte de amiloliza amidonului si de proteoliza glutenului. Modul in care activează aceste enzime este de mare importanta la prepararea aluatului. Astfel, a-amilaza transforma amidonul formând mai multe dextrine si o cantitate mica de maltoza. Dimpotrivă, fi-amilam transforma amidonul in mai puţine dextrine si mai multa maltoza. Procesele microbiologice care au loc in faza de fermentaţie a aluatului se refera la înmulţirea drojdiilor si a bacteriilor acidogene. Regimul de fermentaţie se refera la temperatura, durata si acidiate finala. Temperatura la care are loc fermentaţia este de 30-32°C pentru aluat. burată fermentaţiei este mai mare 120-150 min. la maia si 20-30 min la aluat. Prelucrarea aluatului 9

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

Operaţiile tehnologice care se executa in cazul fazei de prelucrare sunt: -divizarea aluatului, prin împărţirea acestuia in bucati de masa egala, prestabilita; -premodelarea aluatului; -predospirea aluatului; -modelarea aluatului, prin care se obţine forma caracteristica a produselor; -dospirea finala, care reprezintă ultima etapa a fermentaţiei aluatului, in timpul căreia se defineşte structura porozitatii pe care o va avea produsul finit. Divizarea aluatului Din masa de aluat fermentat trebuie sa se separe bucati din care sa se obtina, după coacere si răcire, produse de greutate prestabilita, tinandu-se seama de scazamintele in greutate care au loc la coacere si răcire. Divizarea se realizează, in cazul fabricării pâinii, cu maşini având funcţionare continua. Cele mai utilizate maşini de divizat sunt: maşina de divizat cu camera si piston si maşina cu camera de divizare. Operaţia de premodelare Aluatul se împarte în două bucăţi, iar fiecare bucată se modelează rotund. Predospirea aluatului Aceasta opreatie se realizează prin menţinerea in stare de repaus, in condiţii corespunzătoare de microclimat, a bucăţilor de aluat după divizare sau premodelare. Durata predospirii este de 5-8 min, intr-o atmosfera condiţionata, având temperatura de circa 30° C si umiditate relativa de 75%. Se foloseşte predospitorul cu benzi suprapuse. Modelarea aluatului Operaţia de modelare permite sa se obtina atât forma estetica ca a produsului, cat si o structura uniforma a miezului, prin eliminarea golurilor mari formate in timpul fermentaţiei. Prin modelare porii existenţi in bucăţile de aluat se fragmentează, iar bulele mari de gaze se distrug, formandu-se un număr sporit de pori, astfel ca structura porozitatii pâinii se îmbunătăţeşte mult. fiecare bucata se modelează sub forma de fitil 10

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

după care cele doua fiţi le se împletesc si se aseaza in tava pregătită. Dospirea finală Scopul principal al dospirii finale este acumularea de co2, care condiţionează volumul si structura porozitatii pâinii albe la tava, însuşiri influenţate de intensitatea si dinamica formarii gazelor de fermentaţie si capacitatea aluatului de a le retine. Dospirea finala trebuie sa se desfăşoare intr-un mediu cald si umed, cu temperatura de 35-40°C si umiditate relativa de 75-80%. aciditatea finala a bucăţii de aluat 3-3.5 grade. Momentul in care aluatul a ajuns la optimul de fermentaţie se stabileşte atât prin verficari senzoriale de către cocator sau maistrul de fabricaţie, cat si la laborator, prin determinarea acidităţii. Senzorial, se verifica volumul si propietatile fizice ale aluatului, optimul fiind considerat atunci când bucata este dezvoltata si moale la pipaire,elastica, iar prin apăsarea uşoara cu degetele pe suprafaţa urmele formate dispar treptat. Pentru dospire se foloseşte dospitorul tip dulap. Coacerea aluatului După ce bucăţile de aluat au dospit corespunzător, sunt supuse coacerii in timpul căreia, datorita căldurii cuptorului, aluatul se transforma in produs finit. In procesul tehnologic, coacerea reprezintă cea mai importanta faza, întrucât aceasta produce schimbarea materiilor prime si auxiliare utilizate la prepararea aluatului, in produs comestibil. Regimul de coacere După ce bucăţile de aluat au dospit corespunzător, sunt supuse coacerii în timpul careta, datorită căldurii cuptorului, aluatul se transformă în produs finit. In procesul tehnologic, coacerea reprezintă cea mai importantă fază, întrucît aceasta produce schimbarea materiilor utilizate la prepararea aluatului, în produs alimentar comestibil. Coacerea aluatului reprezintă un proces hidrotermic complex, determinat de macanismul deplasării căldurii şi umidităţii aluatului supus coacerii. Concomitent cu acest proces de bază, transformarea aluatului în produs finit comportă o serie de modificări fizice, coloidale, biochimice si microbiologice, care se desfăşuară în cîmpul de temperatură a camerei de coacere. Spoirea bucăţilor de aluat contribuie la formarea luciului cojii produsului, cît şi la ameliorarea elasticităţii suprafeţei aluatului, mai ales în cazul cînd dospirea finala s-a efectuat în atmosferă 11

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

insuficient de umedă sau în curent de aer, care a produs uscarea suprafeţei bucăţilor de aluat şi formarea crustei. Un astfel de aluat introdus ca atare în cuptor dă naştere la produse cu multe crăpături la coajă şi volum redus. Procesele care au loc in aluatul supus coacerii: Coacerea aluatului reprezintă un proces hidrotermic complex, determinat de mecanismul deplasării căldurii si umidităţii aluatului supus coacerii. - încălzirea aluatului. Datorita temperaturii ridicate din camera de coacere a cuptorului se produce schimbul de căldura intre bucăţile de aluat si elementele încălzite ale cuptorului. încălzirea aluatului este procesul care reprezintă principala cauza a tuturor celorlalte procese si modificări care au loc ia coacerea produsului. - Modificarea amidonului. In procesul de coacere amidonul din aluat suferă cele mai mari transformări, principalele fiind degradarea termica si degradarea enzimatica. - Gelifierea constituie un fenomen endotermic, cosumul de căldura folosit la distrugerea structurii micelare interioare a granulelor si divizarea acestora in micele singulare sau grupe de micele mai mult sau mai puţin mari. Prin gelif iere amidonul absoarbe atât apa de hidratare proprie cat si apa de hidratare pusa in libertate prin coagularea proteinelor. - Modificarea proteinelor. In timpul coacerii, datorita încălzirii, proteinele din aluat suferă modificări prin denaturare, care sunt profunde in momentul când incepe formarea miezului produsului. S-a determinat ca la aceasta temperatura se reduce brusc solubilitatea proteinelor si anume cu peste 37%, in comparaţie cu solubilitatea la 30°C. - Formarea culorii cojii, ca rezultat al interacţiunii de oxidoreducere a zaharurilor nefermentate din aluat si a produselor de desconpunere a proteinelor, formandu-se prin reacţia Maillard, produse numite melanoidine. Faina cu putere redusa de fermentaţie conduce la obţinerea de produse având culoare deschisa. Pentru corectarea acestui defect se adaugă la prepararea aluatului zahăr. Formarea aromei si a gustului, ca urmare a continuării unor transformări chimice petrecute inca din faza de fermentaţie a aluatului, in urma cărora rezulta, pe langa alcool etilic, o serie foarte 12

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

mare de substanţe. Formarea unei cantităţi suficiente de substanţe aromatice este condiţionata de stadiul anterior de fermentaţie a aluatului, coacerea corecta, forma si mărimea produselor. - Pentru obţinerea cojii rumene si crocante restul procesului de coacere trebuie sa se desfăşoare in mediul uscat, o astfel de coaja reprezentând garanţia unei arome complete a produsului. Modificarea activităţii microf lorei fermentative si a drojdiei din aluat. Umezirea (spoirea) aluatului Umezirea bucăţilor de aluat contribuie la formarea luciului cojii pâinii albe la tava, cat si la ameliorarea elasticităţii suprafeţei aluatului, mai ales in cazul când dospirea finala s-a efectuat in atmosfera insuficient de umeda sau in curent de aer, care a produs uscarea suprafeţei bucăţilor de aluat si formarea crustei. Felierea pâinii Aceasta operatie se realizeaza cu utilaje speciale in urma caruia rezulta felii de paine egale ca si grosime , dupa care painea feliata este ambalata pentru a fii pastrata si depozitata in conditii igienice. Depozitarea pâinii Depozitarea urmăreşte doua scopuri principale: răcirea produselor in condiţii optime si păstrarea calităţii lor pe o anumita durata, pana ce sunt livrate in reţeaua comerciala. Principalele condiţii pentru păstrarea produselor in depozite sunt următoarele; - temperatura de 18-20°C, cat mai uniforma, fara a fi influenţată de sursele de căldura din interiorul unităţii de producţie sau sau de cele din exterior - ventilaţie suficienta, lumina si umiditate relativa a aerului 6570%. - igiena corespunzătoare pentru produsele alimentare

2.IMPACTUL ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU 2.1.

APA 13

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

2.1.1 Reţeaua de alimentare cu apă Alimentarea cu apă se face în scop igienico-sanitar, tehnologic, igienizat platform şi stropit spaţii verzi, din reţeaua oraşului. Cerinţa totală de apă este: - Pentru desfăşurarea a 30 de cicluri de producţie pe zi este necesară o cantitate de 1mc apă/zi. min necesara procesului de producţie/ zi=¿=1 m3 Q¿

- Tinând cont că se mai utilizează apă pentru: consum, răcirea platformei, igienizat platforma, stropit spaţiile verzi se mai adauga 3 aproximativ 2.5mc/zi. Qadăugată pentru într eţinere/ zi=2.5 m

- Toate acestea duc la o cantitate maxima de 3mc/zi şi o cantitate medie de 1.75mc/zi. Qmed / zi =1.75 m

3

Qmax/ zi =3.5 m3

2.1.2 Cogenerarea apei SURSA: subterană alcatuită din 16 puţuri forate la adâncimea de 73-82m VOLUME ŞI DEBITE DE APĂ AUTORIZATE: - Q zi max = 3,5 mc = 0,46 l/s; anual – 14,60 mii mc; - Q zi med = 1,22 mc = 0,17 l/s; mc;

anual – 5,548 mii

- Q zi minim = 1,02 mc = 0,17l/s; mc;

anual – 5,548 mii

- Funcţionarea este permanentă: 365 zile/an, 24 ore/zi. INSTALAŢII DE CAPTARE: - Forajele nr. 1-16 sunt echipate cu electropompe submersibile tip HEBE tip 65 X 6 - Forajul 17 este echipat cu o pompă de tip LOWARA INSTALAŢII DE TRATARE: - Staţie de desufizare pentru inlaturarea hidrogenului sulfurat, diminuarea substanţelor organice, a amoniacului şi a azotiţilor pe care apa îi conţine; - Staţie de clorinare pentru corectarea parametrilor fizico-chimici şi bacterilogici ai apei,care este amplasată la parterul staţiei de desulfizare; 14

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

INSTALAŢII DE DISTRIBUŢIE ŞI ÎNMAGAZINARE: - Aducerea apei de la foraje la gospodăria de apă se face prin conducta de fontă cu Dn=400 şi lungimea de 7,8Km - Înmagazinarea se face cu ajutorul a 2 rezervoare semiângropate din beton armat monolit, advând un volum de 1000 mc capacitate fiecare - Distribuţia apei la consumatorii interni şi la terţi se realizează prin pompare pe conducte Dn= 200mm şi lungimea de 6500m APA PENTRU STINGEREA INCENDIILOR - Volum intangibil 1000 mc - Debitul suplimentar pentru refacere din sursa subterana proprie = 12 l/s VOLUME DE APA ASIGURATĂ ÎN SURSE - Volume de apă în regim nominal- 6849 mc/zi - Volume de apă în regim minim- 2740 mc/zi NECESARUL TOTAL DE APA - Maxim zilnic = 3,5mc/zi - Mediu zilnic = 1,75 mc/zi - Minim zilnic = 1 mc/zi GRADUL DE RECIRCULARE este de 63,8% în cadrul: - Secţiei de extracţie unde există 4 turnuri de răcire şi o staţie de pompare echipată cu 4 pompe - Secţiei de rafinărie unde există 2 turnuri de răcire şi o staţie de pompare echipată cu 3 pompe - Volumul de masă recirculat la cele două secţii este de 3,5 mc/zi 2.1.2 Managementul apelor uzate Apele uzate menajere şi tehnologice sunt colectate într-un decantor cu site pentru înlaturarea resturilor de aluat, iar apoi sunt evacuate în reţeaua de deversare a apelor uzate aferentă oraşului. EVACUAREA APELOR UZATE Apele menajere şi tehnologice care nu necesită epurare sunt evacuate în râul Ialomiţa: 15

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

- Q max/zi –3,5 mc - Qmed/zi – 1,75 mc - Qmin/zi – 1 mc - Qanuala – 630 mc Lungimea totală sipmlă a reţelei de canalizare din incinta SC Forni Prest SRL – Punct de lucru Oltenita este de circa 150. Colectorul de evacuare a apelor uzate de la SP3 la reteaua de calarizare estede 600mm şi o lungime de 200m. 2.1.3 Surse de poluare a apei Surse de poluare a apei sunt, chiar dacă nu poluează în cantităţi exagerate sau foarte mari, trebuie măcar amintite: aluatul, făina F=1; G=5 ; C=1 ; R=1 ; V=1 ; P= 34 – acest coeficient reprezintă un impact mediu semnificativ 2.1.4 Măsuri de diminuare a impactului Deoarece fabrica este prevăzută cu un decantor cu site pentru îndepărtarea resturilor de aluat provenit în urma igienizării platformei şi prin faptul că nu tratează cu nicio altă substanţă apele uzate, se poate spune că a fost adoptate câteva măsuri de diminuare a impactului. Modul de epurare şi evacuare a apelor uzate rezultate pe amplasament, precum şi valorile limită admise la evacuare până la data de 31.12.2007, sunt prezentate în tabelul de mai jos: Categoria apei

Modul de epurare, evacuare în receptori autorizaţi

Menajere şi tehnologice care necesită epurare

Preepurare şi evacuare în râul Arges

Nr.Cr t.

1

16

Caracteristi ci de calitate normate

Valori limită de emisie

pH CBO5 Azot amoniacal Azotaţi

6.5-8.5 100 mg/l 8 mg/l 35 mg/l

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

Azotiţi Reziduu filtrat la 105°C Detergenţi biodegrada bili Fosfor total Cloruri

2 mg/l 2000 mg/l 0.5 mg/l 4 mg/l 500 mg/l

Apa freatică Societatea nu evacuează poluanţi în pânza freatică.Calitatea apei pentru potanilizare preluată din foraje va urmări încadrarea indicatorilor fizico-chimici şi microbiologici în limitele prevăzute de Legea Nr. 311/2004, privind calitatea apei potabile. Nr. Crt.

Indicatori

Unitate de măsură

1 2 3 4 5 6

Amoniu pH Clor rezidual Escherichia coli Nitriţi Nr. colonii dezvoltate 22°C Nr. colonii dezvoltate 37°C Sulfuri şi hidrogen sulfurat Bacterii coliforme Oxidabilitate Turbiditate Enterococi

mg/l unit. pH mg/l Nr./250 mg/l Nr./ml

7 8 9 10 11 12

Valoarea admisă conform Lg. 458/2002 modificată şi completată cu Lg.311/2004 0.50 6.5-9.5 0.50 0 5.0 100

Nr./ml

20

μg/l

100

nr/100 ml mgO2/l Unit. Nr./ 100 ml

0 5.0 5 0

17

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

2.2. AERUL 2.2.1. Surse de poluare a aerului Ca surse de poluare a aerului putem aminti: particulele de făină, emisiile de dioxid de carbon, urme de metan, generat de procesul de coacere şi aburul, care este înlăturat din interiorul cuptorului cu un autosistem de protecţie. Emisiile poluante sunt evacuate prin niste fumuri. F=10; G=5 ; C=5 ; R=1 ; V=1 ; P= 77 – acest coeficient reprezintă un impact semnificativ

2.2.2. Măsuri de diminuare a impactului Pentru diminuare impactului asupra aerului sunt necesare filtre pentru depoluarea atmosferică. Filtru de aer compact cu tehnologia clasică HEPA sunt cele mai indicate pentru purificare aerului cu un randament de 90%.

2.3. Solul 2.3.1. Surse de poluare a solului Datorită faptului ca societatea comercială se află situată pe o platformă betonată, se reduce semnificativ poluarea solului. F=1; G=1 ; C=1 ; R=1 ; V=1 ; P= 18 – acest coeficient reprezintă un impact slab

Element/

Valori normale

Praguri de alertă mg/kg substanţă uscată 18

Praguri de intervenţie mg/kg substanţă uscată

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

poluant

Produse petroliere Sulfaţi

mg/kg substanţă uscată

Folosinţă sensibilă a terenului

100

200

Folosinţ ă mai puţin sensibilă a terenului 1000

-

2000

5000

Folosinţă sensibilă a terenului

Folosinţă mai puţin sensibilă a terenului

500

2000

10000

50000

2.3.2. Măsuri de diminuare a impactului Nu este cazul.

2.4. Nivelul de zgomot 2.4.1. Nivelul de zgomot în incintă şi în afara incintei În cadrul procesului tehnologic există utilaje care sunt surse de zgomot dar, imisiile măsurate pe perimetrul incintei demonstrează că nu sunt depăşite limitele cuprinse în STAS 10009/1988, şi anume pentru zona industriala 65 dB.Drumurile şi aleile din incintă vor fi intreţinute corespunzător.Instalaţiile care produc zgomot şi/sau vibraţii vor fi echipate şi exploatate astfel încat funcţionarea lor să nu poată cauza zgomote transmise pe calea aerului sau prin medii solide susceptibile să afecteze sănătatea sau siguranţa populaţiei.Este interzisă folosirea oricărui tip de aparat de comunicare pe cale acustică ( sirene, alarme, difuzoare, etc.) care să jeneze zonele învecinate, cu excepţia cazurilor excepţionale de folosire a lor pentru prevenirea şi/sau semnalarea incidentelor grave sau accidentelor. F=1; G=1 ; C=1 ; R=1 ; V=1 ; P= 18 – acest coeficient reprezintă un impact slab 2.4.2. Măsuri de diminuare a impactului Deoarece nivelul de zgomot atât din incintă cât şi din interiorul acesteia nu depăşeşte valoarea maximă admisă prin STAS, se poate afirma ca nu este cazul adoptării unei măsuri de diminuare a impactului.

2.5. Deşeuri 2.5.1. Generarea deşeurilor 19

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

Deoarece majoritatea aparaturii fiind de natură electrică şi pe gaz, de ultimă generaţie, din procesul de fabricaţie nu reiese niciun fel de deşeu, rebuturile rezultate procesului de fabricaţie nu se încadrează în această categorie, ele nefiind aruncate, ci donate unor azile de batrâni sau unor oameni nevoiaşi. Ca deşeuri putem aminti: deşeurile menajere rezultate din procesul de igienizare a incintei, deşeuri de ambalare. Deşeurile menajere sunt alcătuite din materiale precum hârtie, carton, textile, organice(resturi alimentare şi de grădină) şi lemn. După cum se poate vedea, cel mai mare procentaj il are cartonul, hârtia şi textilele 75% din fluxul de deşeuri, urmat de materialele organice biodegradabile cu 24% şi materialele anorganice care nu sunt biodegradabile 1%. Deşeurile de ambalare reprezintă procentul de 75% generat din hârtii, cartoane şi textile. F=5; G=1 ; C=1 ; R=1 ; V=1 ; P= 18 – acest coeficient reprezintă un impact slab

2.5.2. Managementul deşeurilor Deşeurile sunt depozitate în containere selective de deşeuri, ele avand rolul sortării deşeurilor în vederea reciclarii. Acestea sunt ridicate de firma de salubritate o data la 2 zile, tot selectiv. 2.5.3. Eliminarea şi reciclarea deşeurilor Dat fiind procentajul deşeurilor de ambalare de 75%, în primă instanţă s-a recurs la arderea acestora, dar s-a observat o creştere substanţială a cantităţilor de emisii poluante în atmosferă, aşa că sa recurs la sortarea şi trimiterea acestora către un centru de reciclare, sau dacă sunt în stare acceptabilă (uzură sub 15%) se pot reutiliza pentru ambalare.

3.SITUAŢII DE RISC 3.1. Riscuri generale Munca într-o astfel de societate implică anumite riscuri cum ar fi: inhalarea particulelor de făină, posibile arsuri cu abur, accidentărilor, datorită greutăţilor ce necesită ridicarea.

3.2. Accidente potenţiale 20

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

Incendii, cu un puternic efect asupra mediului, datorită emisiilor de dioxid de carbon, a particulelor de cenuşă şi a fumului. Explozii, în cazul unei fisuri a conductei de gaz, având aceleaşi consecinţe asupra mediului ca şi incendiul. Inundaţii, în cazul unei fisuri a bazinului de 2000l de apă prevăzut în instalaţia de rezerva în cazul în care se opreşte apa.

3.3. Planuri pentru situaţii de risc Ca planuri pentru situaţiile de risc putem aminti: instructajul primit, expunerea în locurile vizibile a unor afişe cu regulile şi ieşirile de urgenţă în caz de incendiu, instinctoare şi uneltele necesare în cazul incendiilor şi exploziilor.

4.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Nr. crt. 1.

Factor de mediu

PUNCTAJ

Observaţii

Apă

34

2.

Aer

77

3.

Sol

18

Deşi se încadrează în cadrul impactului mediu semnificativ, această ponderă este aproape de limită şi sunt necesare niste măsuri antipoluante. Cea mai mare punctaj; Adoptarea unor masuri de diminuare a impactului prin amplasarea filtrelor pentru reducerea emisiilor poluante Aceast punctaj de 18 reprezintă un impact foarte slab asupra mediului, nu sunt

21

Studiu de impact asupra mediului – SC FORNI PREST SRL

4.

Nivelul de zgomot

18

5.

Deşeuri

18

necesare măsuri de diminuare a impactului Nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului Nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului

Calculând ponderea medie rezultă o pondere, Pm=33, ceea ce reprezintă că societatea comercială SC FORNI PREST SRL are un impact mediu semnificativ asupra mediului.

22