Studiu de Caz Boromir

 

CAPITOLUL 1 STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIUL ANALIZEI CIFREI DE AFACERI

Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale obţinute din activitatea comercială a unei întreprinderi pe o anumită perioadă de timp. În cadrul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare precum şi venituril veniturilee extraordin extraordinare. are. Analiza cifrei de afaceri prezintă o importanţă deosebită deoarece permite aprecierea locului întreprinderii în sectorul său de activitate, a poziţiei sale pe piaţă, a aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activităţi în mod profitabil. Totod To todată ată,, mo modif difica icarea rea cifrei cifrei de afa afacer cerii se ref reflec lectă tă asupra asupra pr princ incip ipali alilor lor in indic dicato atori ri economico-financiari, economico-finan ciari, precum şi asupra eficienţei activităţii societăţilor comerciale. Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor unei societati comerciale rezultate din vanzarea produselor realizate, respectiv a serviciilor prestate, intr-o anumita perioada de timp. Cifra de afaceri este considerata un indicator de volum de importanta esentiala, deoarece ea arata nivelul activitatii productive a unitatii, modul de utilizare a potentialului tenico productiv si si modul de comerci comercializare alizare a produselor realizate, realizate, respectiv a serviciilor serviciilor prestate. ! crestere a volumulu volumuluii cifrei de afaceri atra"e in consecinta premisa cresterii profitului in  perspectiva viitoare. viitoare.

1.1.. 1.1

Con Contin tinutu utull si im impor portan tanta ta indic indicato atorul rului ui ci cifra fra d dee afacer afaceri  i 

#in nomenclatorul de indicatori ce caracterizează volumul activităţii şi performanţele firmei şi face obiectul dia"nosticului economic, cifra de afaceri are evidente valenţe mana"eriale din următoarele motive$ (1) reprezintă valoarea şi volumul afacerilor realizate de firmă  prin exercitarea curentă

a activităţii sale profesionale. %entru înţele"erea strate"iei şi poziţiei firmei pe piaţă cifra de afaceri va fi considerată în următoarea structură$ cifra de afaceri din exploatare &activitate de  bază' şi cifra de afaceri în afara exploatării exploatării &din alte alte activităţi'.

 

Cunosc(nd mărimea cifrei de afaceri se obţin informaţii referitoare la$ - mărimea firmei &exprimată şi prin volumul v(nzărilor' v(nzărilor',, constituind unul din principalii determinanţi ai strate"iei firmei, - starea economică &ce desemnează rezultatele economice ale desfăşurării activităţii firmei, comparativ cu resursele sale'. ! stare economică bună semnifică obţinerea şi v(nzarea unei cantităţi mari de bunuri şi servicii, reprezent(nd o valorificare ridicată a capacităţilor sale, finalizate într-un profit şi o liciditate corespunzătoare. (2) dă dimensiune pieţei firmei , exprim(nd capacitatea efectivă a pieţei, utilă îndeosebi

în studiile de mar)etin" şi în strate"iile de dezvoltare ale firmei, prin indicatorii$ - cota de piaţă * exprimă ponderea ce revine firmei pe piaţa produsului sau "rupei de  produse din care face parte şi se calculează prin raportarea volumului volumului de v(nzări al firmei la volumul de v(nzări totale ale produsului produsului pe piaţa considerată+ - rata de creştere a pieţei * se exprimă, de re"ulă, prin ritmul de evoluţie al v(nzărilor+ - "radul de saturaţie al pieţei, analizat "lobal, pe produs şi ciar pe tipodimensiuni, se calculează prin raportarea volumului v(nzărilor la volumul cererii pe aceeaşi piaţă şi în aceeaşi  perioadă. În "eneral obiectivele firmei stabilesc ceea ce trebuie realizat în termeni de venituri,  profit şi cotă de piaţă, atin"erea nivelelor pro"nozate d(nd dimensiune dimensiune poziţiei strate"ice a firmei. (3) (3) stă stă la baza baza ca calc lcul ulul ului ui unor unor im impo port rtan anţi ţi indi indica cato tori ri de efic eficie ienţ nţă ă   &pro &profit, fit, rata

rentabilităţii' constituind în acelaşi timp un element esenţial în relaţia cost-volum de activitate  profit şi în determinarea pra"ului de rentabilitate. Analiz(nd pra"ul de rentabilitat rentabilitatee se pot  proiecta v(nzările necesare necesare care să "enereze profitul dorit. dorit. %oziţia cifrei de afaceri în sistemul de performanţe economice al firmei &performanţa firmei înţeleasă ca aptitudine a firmei de a-şi mări volumul de activitate' este consolidată prin le"ătu le" ătura ra din dintr tree in inter terese esele le "en "enera erale le ale man mana"e a"eril rilor or şi max maximi imizar zarea ea cif cifrei rei de afa afacer cerii sau a v(nzărilor, opţiunea mana"ementului fiind, în "eneral, maximizarea cifrei de afaceri în limite în care să fie realizat şi un profit rezonabil. #in punct de vedere al conţinutului şi al sferei de întindere, cifra de afaceri poate fii  privită ca$ cifră de afaceri netă &totală', cifră de afaceri medie, cifră de afaceri mar"inală şi cifră de afaceri critică.

 

Cifra de afaceri netă  (CA), exprimă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate în

 preţurile pieţei. Cuprinde totalitatea veniturilor din v(nzarea mărfurilor şi produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor într-o perioadă de timp, precum şi veniturile din subvenţii de exploatare.   A ),  se poat Cifra Cif ra de afacer afacerii medie medie  ( C poatee dete determin rminaa în unităţil unităţilee mon monopro oproduct ductive, ive, şi

reflectă încasarea medie pe unitatea de produs sau serviciu. C A  =

CA q

Cifra de afaceri marginală  (CAm ), exprimă variaţia încasărilor unei firme "enerată de

creşterea cu o unitate a volumului v(nzărilor. CA m =

∆CA ∆q

Cifra de afaceri critică (CAmin ), reprezintă acel nivel al v(nzărilor la care se asi"ură

acoperirea în totalitate a celtuielilor efectuate, iar profitul este e"al cu zero. În acest caz, cifra de afaceri minimă se determină cu relaţia$ CAmin =

CF 1 − Ncv

=

CF Cv

1−

CA

un unde$ de$ C - ce celtu ltuiel ielile ile fixe fixe totale totale++  cv - nivelul relativ relativ al celtuielilo celtuielilorr variabile. %rincipalele obiective ale analizei cifrei de afaceri vizează$ -

an anal aliz izaa di dina nami mici ciii ccif ifre reii de de af afac acer eri+ i+

-

an anal aliz izaa st stru ruct ctur ural alăă a ci cifr frei ei ddee af aface aceri ri++

-

an anal aliz izaa fa fact ctor oria ială lă a cifr cifrei ei ddee af aface aceri ri++ Conceptual , cifra de afaceri poate fi abordată ca$

- cifra de afaceri totală &Ca', reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la preţurile pieţei &respectiv încasările totale'. e"ulamentul privind aplicarea /e"ii contabilităţi contabilităţiii în ţara noastră precizează că cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor realizate din livrările de bunuri, executarea de lucrări şi prestarea de servicii şi a altor venituri din exploatare &exclusiv rabaturile, rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor'+

 

- cifra de afaceri medie  & Ca ', reflectă încasarea realizată pe unitatea de produs sau serviciu+ Ca Ca =   =  p + Q

- cifr cifra a de afaceri afaceri marginală marginală  (Cam' exprimă exprimă var variaţ iaţia ia înca încasăr săril ilor or une uneii firme firme & ΔCa' "enerată de creşterea sau scăderea cu o unitate a cantităţii v(ndute (Δq'. Cam =

∆Ca ∆q

- cifra de afaceri critică   &Camin' reprezintă acel nivel al încasărilor la care se asi"ură acoperirea celtuielilor, celtuielilor, pra"ul de la care firma începe să producă profit. În sfera distribuţiei$ distribuţiei$ Ca min =

Chf    

 K  −  Nchv

× 011 ,

în care$

Chf  2  2 suma celtuielilor fixe  K 

 2 cota medie de adaos comercial

 Nchv 2

nivelul mediu al celtuielilor de circulaţie variabile

1.2 Analiza dinamica si structurala a cifrei de afaceri 

#ată fiind importanţa cifrei de afaceri ca indicator de volum al activităţii dar şi de rezultate &av(nd în vedere că însumează veniturile din exploatare' evoluţia sa trebuie urmărită pe mai mulţi ani, pe total şi pe elementele componente, evidenţiind astfel tendinţa în viitorul apropiat dar şi factorii, interni sau externi, care-şi pun amprenta asupra evoluţiei cifrei de afaceri. #eterminarea si analiza cifrei de afaceri are, in principiu, urmatoarea structura$ 0. ven venit ituri uri ddin in aacti ctivit vitate ateaa de ba baza+ za+ 3. veni venituri turi di dinn alte activ activitati itati car caree pot fi atat ind industr ustriale, iale, cat si de com comercial ercializare izare++ 4. ven venit ituri uri ddin in ppres restar tarii de se servi rvicii cii.. Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe elemente componente fata de perioada precedenta, precum si modificarile intervenite in structura cifrei de afaceri. #e asemenea, analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri sesizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale, in vederea stabilirii masurilor  corespunzatoaree pentru re"larea aactivitatii. corespunzatoar ctivitatii.

 

5xaminarea cifrei de afaceri pe mai multe exerciţii permite stabilirea tendinţei activităţii firmei$ creştere puternică sau slabă, stabilitate, re"resie lentă sau rapidă.

Tabel Ta bel nr. 1 Dinamica cirei !e aaceri la ni"el#l irmei $i%&'e()* $i%&' e()* Nr. cr'.

 Anul   ndicatori 

'

'1

'-

'

'/

0

Cifra de afaceri &lei'

0031 0067

0380,9

0:33,9

0;33,;

3

nfluenţele acestor factori se calculează cu metoda substituirii în lanţ$ 0. >nfluenţa volumului fizic al producţiei v(ndute$ ∆qCA = ∑ q1p 0   

− ∑ q0 p 0

+

 

3. >nfluenţa preţului mediu de v(nzare p

∆ CA = ∑ q1p     1  − ∑ q1p0

3.0. >nfluenţa structurii producţiei v(ndute$ gi

∆ CA =

unde$

r 

p =

r 

∑ q1 p   

− ∑ q1 p 0

+ ,

∑  gi1p o 100

3.3 >nfluenţa preţului de v(nzare pe produse$ p

∆ CA =

  r  ∑ q1p  1 − ∑ q1p +

%utem aprecia că modificarea structurii producţiei v(ndute în favoarea unor sortimente care sunt solicitate pe piaţă şi au preţuri de v(nzare mai mari, reprezintă o cale importantă de creştere a cifrei de afaceri.  5ste însă necesar ca nivelul de profitabilitate al acestor produse să fie cel puţin e"al cu cel al produselor cu preţ de comercializare mai mic.

b* M&!ele 4'abili'e 5n #nc2ie !e %&'en2ial#l in'ern al 5n're%rin!erii %entru analiza factorială se mai pot folosi şi alte modele ce pun în evidenţă influenţa factorilo facto rilorr inte interni. rni. Astf Astfel, el, dacă dorim să urmărim legătura dintre cifra de afaceri i mdul de utili,are a reurelr umane i materiale  putem folosi următorul model$

Ca = Ns ⋅ Wa ⋅ Gv   = Ns ⋅

unde$

  N)

Qf  Ca ⋅

Ns Qf 

.

 - numărul mediu de salariaţi+

Ma - productivitatea muncii &Ma'+ v - "radul de valorificare a producţiei fabricate. /a r(ndul ei productiv productivitate itateaa mun muncii cii poate fi privit privităă în funcţie funcţie de "radul "radul de înzestrare înzestrare tenică a muncii cu miDloace fixe &>t' şi de eficienţa utilizării miDloacelor fixe &5'$

 

Wa = It ⋅ E  =

Mf  Qf  ⋅

Ns Mf 

.

În acest caz scema factorilor de influenţă se prezintă astfel$ ∆N ∆CA

s

∆It

a

∆E

∆W ∆G

v

>nfluenţele factorilor le stabilim cu aDutorul metodei substituirilor substituirilor în lanţ$ 0. >n >nflu fluenţ enţaa num număru ărulu luii de sal salari ariaţi aţi$$ ∆ CA = & -s 0 −  -  s  1 ' ⋅ Ma 1 ⋅ v 1 +  -s

3. >nfluenţa productivităţii muncii$ ∆ CA =  -s 0 ⋅ & M a   0  − M a 1 ' ⋅ v 1 , Ma

din care$ 3.0 >nfluenţa înzestrării tenice a muncii$ >t

∆

=

CA

⋅

− 

⋅

⋅

 -s0 & >t0   >t 1 ' 5 1 v 1 +

3.3 >nfluenţa eficienţei utilizării miDloacelor fixe$ ∆ CA =  -s 0 ⋅ >t 0 ⋅  & 5   0 − 5 1 ' ⋅ v 1 + 5

4. >nfluenţa "radului de valorificare a producţiei fabricate$

v

∆

CA

=

⋅  

⋅

 -s0 Ma0 &v0

−

v 1 '

 

CAPITOLUL II ANALIZA FACTORIAL7 A CIFREI DE AFACERI PRIN PRISMA UTILIZ7RII FACTORILOR ECONOMICI PRINCIPALI Cifra de afaceri este într-o relaţie de interdependenţă continuă cu factorii economici  principali &primari' de realizare a  activităţii productive,  de comercializare sau de prestare a serviciilor$ factorul uman &forţa de muncă' şi factorii materiali constituiţi din miDloacele fixe din dotare şi resursele materiale şi ener"etice consumate &activele circulante materiale consumate' iar  aceştia, la r(ndul lor, se manifestă prin prisma unei componente de tip extensiv sau cantitativă de existenţă sau de consum şi una de natură intensivă sau calitativă de utilizare.

 

 otaţiile utilizate utilizate în tabel, au următoarea semn semnificaţie$ ificaţie$  

N =

CA  -

 - productivitatea muncii exprimată prin cifra de afaceri care revine la o

 persoană an"aDată în realizarea realizarea produselor, produselor, comercializarea sau prest prestarea area serviciilor+    - numărul mediu al personalul personalului. ui.

@emnificaţia notaţiilo notaţiilor$ r$  

Kf - valoarea medie a miDloacelor fixe, calculată la valoarea rămasă neamortizată+ M

M $ 1.I*   M $ 1   .8II* Mi Mi $ 1.I* Mi $ 1.8II *

 

 

Kfi - valoarea medie a miDloacelor fixe, calculată la valoarea de inventar, inventar, pe baza mediei

cronolo"ice, Mi

=

Mi$ 1.I * Mi$ 1.8II *   Mi $1. II *  Mi $1. 8II * 1 1

  Kf &0.>' - valoarea rămasă neamortizată a miDloacelor fixe la 0 ianuarie+  

Kf &40.O>>' - valoarea rămasă neamortizată a miDloacelor fixe la 40 decembrie+

 

Kfi &0.>' - valoarea de inventar a miDloacelor fixe la 0 ianuarie+

 

Kfi &0.>>' - valoarea de inventar a miDloacelor fixe la 0 februarie+

 

ş.a.m.d.

 

5f   =

CA  - eficienţa Kf 

utilizării miDloacelo miDloacelorr fixe exprimată prin cifra de afaceri care revine

la 0 leu miDloace fixe în valoare rămasă neamortizată.

În tabel sunt utilizate notaţii care au următoarea semnificaţie$ CK - valoarea materialelor şi ener"iei consumate în procesul de realizare a produselor, comercializare sau prestare a serviciilor+

 

5m   =

CA CK

 - eficienţa utilizării resurselor materiale şi ener"etice exprimată prin cifra de

afaceri care revine la 0 leu resurse consumate. Analiza cifrei de afaceri prin prisma volumului factorilor economici principali &primari' care au participat la realizarea activităţilor economice şi a eficienţei utilizării acestora, aşa cum rezultă din modelele prezentate, oferă concluzii sintetice, cu un conţinut complex care ne permit să definim tipul de activitate desfăşurată de a"entul economic studiat. 5ste semnificativ, în acest sens, să analizăm situaţia prin prisma următoarelor comparaţii$ ∆$ 9*

∆ $ N*

∆ $ E *

∆ $ M *

∆ $ Em *

∆ $ CM *

 

#acă modificările cifrei de afaceri ca urmare a influenţei factorilor de tip calitativ F ∆( N ) , ∆( 5f )   şi ∆ ( 5m )

G sunt superioare modificărilor explicate prin factorii de tip cantitativ F

apreci ciază ază că ac acti tivi vita tate teaa a" a"en entu tulu luii ec econ onom omic ic ar aree un cu curs rs şi ∆( CK ) G se apre  preponderentt intensiv  preponderen intensiv,, cu efecte pozitive asupra nivelului relativ al celtuielilor de exploatare şi ∆ ( - )  , ∆( Kf )  

respectiv asupra performanţelor financiare. 5vident, că în cazul unor ine"alităţi în favoarea modificărilor cifrei de afaceri prin  participarea unui volum volum sporit al factor factorilor ilor economici princi principali pali &primari' se moti motivează vează concluzia că activitatea pe care o desfăşoară a"entul economic este de tip extensiv.

 

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ : S.C. ;OROMIR PROD S.A.

%rezentarea societatii societatii comerciale @.C J!!K> %!# @.A #enumirea societatii comerciale$ @.C. J!!K> %!# @.A. Juzau @ediul social$ str. @antierului nr.4 nr.46, 6, Juzau  umarul de telefonIfax$ 1348I:477:7, 1348I::761; Cod de identificare fiscala$ ! 00:;166 r. de ordine in e"istrul Comertului$ P01I08:I0990  %iata re"lementata pe care se tranzactioneaza valorile mobiliare emise$ J.E.J. Capitalul social subscris si varsat$ 03.4;8.9:9,71 lei %rincipalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise de societatea comerciala$ -

actitiun ac unii nom nominat inatiive, ve, in form formaa ma mate teri rial aliz izat ata, a, ev eviide dent ntia iatte in re" e"is istr trul ul ac actition onar arililoor tinu tinutt de @.C.#5%!Q>TA/ C5TA/ @.A. Jucuresti+

-

valoarea valoarea nom nomina inala la a acti actiuni unilor lor est estee de 1,0 ronIa ronIacti ctiune+ une+-- numar numarul ul actiuni actiunilor lor emi emise se de socie societate tate este este de 034.;89.:97+

 

rupul Joromir Joromir,, cel dde-al e-al ddoilea oilea mare Ducăt Ducător or ppee ppia iața produselor produselor de panificație și morărit, a luat ființă în 099: sub denumirea de societatea comercială Joromir >nd. #e la mica moara de "r(u construită în 099: în  ( m n i c u E ( l c e a , a c ă r e i c a p a c i t a t e d e pprroducție nu nu de depăs păsea ea 3: t I z i , î n d e c u r s u l a numai 01 ani Joromir s-a dezvoltat într-un ritm d i n a m i c p e n t r u c a î n  p r e z e n t s ă a D u n " ă s ă cont ontroleze eze cir circa 01? 01? din ac acti tivvitat atea ea de morăritd itdin între rea" a"aa țară prin aciziiționa aciz ionarea rea a trei mori mori aflate în zon zonee difer diferite ite ale țării ării$$ @ibiu, @ibiu, Juzau,#eva, aceste localizări av(nd avantaDul descoperirii de noi piețe de desfacere și al atra"erii de noi clienți. @C Joromir %rod @A este o societate comerciala pe actiuni cu capital inte"ral privat, cu sediul in omania, Juzau, strada @antierului nr. 46. @ocietatea nu are filiale cu personalitate  Duridica. @C J!!K> %!# @A JQA, desfasoara activitate de productie si comercializare a  produselorr de morarit si panificatie, la sediul permanent situat in localitatea Juzau, strada  produselo @antierului , nr, 46, cat si la punctele de lucru descise in localitatea Juzau, precum si in Dudetul Juzau, municipiul Constanta, municipiul >asi, municipiu municipiull Hunedoara si municipiul @lobozia. Capacitatea de producție a Joromir atin"e în prezent cifra de 0411 t Izi.rupul Joromir de țin e fabrici de p(ine în JuzRu, E(lcea, @ibiu și #eva. rupul mai dețin inee moa moara ra Cibi Cibinn ddin in @ibiu, douR douR unit unităăți de ti tipp Comcereal, AmS AmSlon lon @ibiu și 5xtrasi 5xtrasibb @ibiu, benzinăriile Joromir și fabrica de c cere erest stea ea Hard HardNo Nood od fiin fiindd ddeeținu inutt de cinci cin ci acționari persoanefizice rom(ne. rupu ru pull mai deține ine 36 de ma"az ma"azin inee pro propri priii de mici mici dim dimens ensiun iunii în orașele und undee deține fabricile de p(ine. #in "rupa de panifica ție, patisserie și cofetărie, societatea realizează o "amă diversificatăde  p  prroduse, se, ponderea rea princi ncipală ală fiind ind deținută de p(inea albă de "ramaD redus, respectiv peste 61? din totalul  p  prrodusel selor de pani anificație. rupa produselor de morărit cuprinde toată "ama de făinuri. Pumătate din cantitatea realizată este destinată utilizării în cadrul "rupului. #in totalul afacerilor Joromir, divizia de morărit are o pondere de ;;?, urm urmat atăă de dulci ulciur urii și praDituri care de țin 31?, divizia de panific panificaație are o pondere de 0;? iar restul activităților reprezentate reprezentate de ma"azin ma"azine, e, ddistrib istribuuție și benzinării acopera 01? din afaceri.

Da'e aşi deţine o retea de 7 ma"azine proprii. %e l( l(n" n"aa reţ reţeau eauaa prop propri riee de v(nz v(nzare are a căr cărei ei ţint ţintăă su sunt nt co cons nsum umato atori riii în calitatea lor de persoane fizice, Joromir >nd are în vedere şi piaţa clienţilor persoane Duridice, compusă at(t din micii comercianţi c(t şi din marii retaileri. Clientela societăţii este etero"enă, contribuţia la realizarea cifrei de afaceri este diferenţiată pe trei trepte$ cl clie ienţi nţi puter puterni nici ci,, me medi dii,i, mici mici.. >ndi >ndifer feren entt de cate cate"o "ori riaa din din care fac part partee şi pen pentr truu că firma fir ma are pre preaa puţina puţ ina valoare fără existenta clienţilor, Joromir încearcă să răspundă cerinţelor ridicate de partenerii săi,  prin îmbunătăţirea îmbunătăţirea calităţii produselor şi men menţinerea ţinerea nivelului ei, prin po politica de preţuri, prin serv rviiciile oferite sau posibilitatea ne"ocierii termenului de plata. Ciar dacă firma a cunoscut o creştere substanţială at(t ca număr de clienţi, c(t şi în ceea ce priveşte cantităţil canti tăţilee livr livrate, ate, cond conducere ucereaa mana mana"eri "erială ală cons consider ideraa că prin principal cipalul ul obie obiectiv ctiv al firm firmei ei ram(ne extinderea pieţei de desfacere.

F#rni(&rii ;&r&mir

 

%reocupată de ridicarea calităţii produselor sale, conducerea mana"erială a Joromir recunoaşte că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii prime şi materiale auxiliare de cea mai bună calitate, prin investiţie tenolo"ică modernă îşi poate consolida şi extinde piaţa de desfacere. #atorită îndelun"atei şi bunei colaborări cu furnizorii, aprovizionarea cu materii prime seface într-un ritm constant neprezent(nd riscuri pentru continuitatea procesului tenolo"ic de prod oduucţie al companiei. urnizorii sunt în "eneral firme cu care Joromir are relaţii tradiţionale şi care nu au creat probleme. To Totod todata, ata, ccolab olabora orarea rea cu ffurn urnizor izoriiii se bbazea azează ză în pprin rincip cipal al pe av avant antaDul aDul reci recipro procc al părţil părţilor or,, î n s a î n c a z u l î n care preţurile şi cantităţile nu corespund cu cele ale firmei, aceasta sisteazăcomenzile şi întrerupe activitatea cu furnizorul.

În cad cadru rull sel select ectări ăriii sau colabo colaborăr rării ii cu furni furnizor zorii, ii, com compan pania ia analiz analizează ează o serie serie de aspec asp ecte tele le"at "atee de de$$

 

•

calitatea produselor, dat fiind faptul că în calitatea produselor obtinuţe se re"ăseşte calitatea materiilor   pr  prime şi a materi erialel aleloor folosite +

•

respectarea termenelor şi condiţiilor de livrare şi facilitarea unor servicii+

•

nivelul de implicare al firmelor în stabilirea şi ne"ocierea preţurilor de v(nzare datfiind faptul că preţul

•

materiilor prime şi materialelor contribuie în mod direct la forma reacosturilor produselor obţinute+ discount-urile şi alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare.

C&nc#ren'a ;&r&mir %e piaţa produselor de panificaţie şi patiserie vorbim de o concurenţă a"resivă, purtată printoate miDloacele  p  poosibile$ ile$ pu pubblicit citate, ate, of ofer erttă, re redducer ceri de preţ reţ, etc. etc. %e ac aces estta piaţă acţ cţio ionneaz azăă la oorraa aact ctuual alăă ; mar mari Ducăt ătoori, ia iar  r  clasamentul s-a modificat în anul 3116, cănd Eel %itar a devenit lider. Aşadar Aşa dar,, con concur curenţ enţaa dir direct ectăă pen pentr truu Jor Jorom omir ir vin vinee din r(n r(ndul dul mar marilo ilorr pr produ oducăt cători ori de  produse de ppaanifica ficaţţie, ccooncur curentu entull ma maDDor fi fiiind E Eeel %i %ittar, ar, ur urm mat ddee #o #obbro"e "eaa rou roupp, Ti Titan an,, %a %am mbac ac,, şi al alţii. @i @itu tuaţ aţia ia se prez prezin intă tă în fe felu lull urmă următo tor$ r$ pe locu locull 0, în ulti ultimi miii do doii an anii se af află lă Eel %ita %itarr, devans(nd"rupul Joromir care a fost lider de piaţă p(na în 3117. #in r(n r(ndur durile ile concur concurenţ enţei ei ind indire irecte cte men menţio ţionăm năm ma" ma"azin azinele ele "ene "eneral ralee de retail$ retail$ ip iperm ermar)e ar)etur turile ile şi ma"azinele cas UcarrS care în ultimii ani au dezvoltat mici brutării pentru a oferi produse de panificaţie şi patiserie proaspete. %iaţa de panificaţie este controlată în proporţie de peste :1? de Ducători mari, precum Eel%itar  (mnicu E(lcea, Joromir, Joromir, #obro"ea rup, %aDura, /uDerul, @picul, Jăneasa şi %ambacJa %ambacJacă căuu, restul de aproximativ 71? re"ăsindu-se la producători de mici dimensiuni. %iaţa morăritului este puţin mai concentrată, Joromir, #obro"ea, %ambac, Eel %itar şi /oulis deţina  p  prroximati ativ 71?, restu estull de :1? reven evenin indd produ oducăto ătorilor mici. ci. În prezent se înre"istreaza o evolutie pozitiva a cotei de piata detinuta de societate în sensuldetinerii a peste 03? din piata. În ceea ce priveste cifra de afaceri, aceasta a atins în 3118 valoarea de 0;1 de milioane de euro, fata de 041 milioane euro în 3116.%rincipalii concurenti ai @.C. Eel %itar @.A.$

 

Acestora li se alătură alte companii care activează pe piaţa de panificaţie din om(nia$ 

@ACV ATTACV



JW5A@A @.A.



K!AA JAC> @.A. CluD * apoca



K!%A@uceava



C!K%A C!K%A  T(r"ovişte, s.a.

-=1= Compania a consemnat în 3101 o cifră de afaceri de 036,0 milioane lei. At(t veniturile, c(t şi celtuielile au înre"istrat anul trecut o dinamică similară, avans(nd cu 8?, la 06;,0 milioane lei &:0,4 milioane euro' şi, respectiv, de 063,8 milioane lei &:1,6 milioane euro', potrivit rezultatelor financiare preliminate transmise Jursei de Ealori Jucureşti &JEJ'. Astfel, compania a înre"istrat un proft net de 0,4 milioane lei &407.111 de euro', de aproape trei ori mai mare faţă de c(şti"ul din 3101, de ;16.111 de lei. Compan Com pania ia face face parte parte din din "ru "rupul pul Joromi Joromir, r, con contro trolat lat de om omul ul de afa afacer cerii Con Consta stanti ntinn Joromiz, împreună cu alţi acţionari persoane fizice. rupul Joromir desfăşoară activităţi în sectorul de morărit şi panificaţie şi mai include compan com paniil iilee Jor Jorom omir ir >nd &( &(mn mnicu icu E(l E(lcea cea şi #ev #eva', a', Jor Jorom omir ir %an %an,, Koa Koara ra Cibin Cibin &K! &K!>J' >J',, 5xtrasib @ibiu, Comcereal @ibiu, AmSlon AmSlon @ibiu &AKX' şi %anmed Kediaş.

 

%reţul acţiunilor Joromir %rod a scăzut în şedinţa bursieră de vineri cu 3,0?, la 1,0830 lei. /a această cotaţie, compania are o capitalizare de :3,: milioane lei &9,6 milioane euro'.

Activele imobilizate au inre"istrat o crestere de 48,96? la 40.03.3101 fata de datele inre"istrate la 40.03.3119. 40.03.3119. >n structura activelo activelorr imobilizate , crestere semnificativa a inre"istrat  pozitia imobilizarilor necorporale, de la 336.084 lei la data de 40.03.3119 , la 04.;1;.464 lei la 40.03.3101. Ca imobilizari necorporale, cea mai mare pondere o detine fondul comercial , in suma de 04.0;9.969 lei, inre"istrat cu ocazia inre"istrarii fuziunii firmelor @C J!!K> %A @A si @C 5!@TA >E5@T @/. Amortizarea fondului comercial se va realiza pe o perioada de 31 ani.

 

>mobilizarile corporale corporale au inre"istrat inre"istrat o crestere de 03,38 03,38? ? + imobilizaril imobilizarilee financiare au inre"ist inre "istrat rat o crest crestere ere de 098 098,07?. ,07?. >n cadrul imobi imobilizar lizarilor ilor finan financiare ciare ponde ponderea rea o repr reprezint ezintaa actiun act iunile ile det detinu inute te la ent entita itati ti afilia afiliate, te, car caree au inr inre"i e"istr strat at o cre creste stere re de la ;.9 ;.973 73.91 .9100 lei la 08.:::.:00 lei, respectiv cu 03.:80.;01 lei, de 319,43?.& anexa distincta in cadrul notelor la  bilant'. Activele circulante au inre"istrat o scadere cu 0.1:?, iar ca sructura au fost inre"istrate urmatoarele evolutii $ - @tocu @tocurile rile au cres crescut cut de la 9.16 9.166.08 6.0800 lei la 06.8: 06.8:;.73 ;.73:: lei, adica cu 8.6 8.678.: 78.::4 :4 lei , respe respectiv ctiv cu 97.7? + - Cre Creant antele ele au inr inre"i e"istr strat at o sca scader deree de la 4:.14 4:.1413 133; 3; lei la 34. 34.04 043.4 3.4;0 ;0 lei, resp respect ectiv iv cu 01.896.86: lei, cu 43.98? + - Ca Casa sa si co cont ntur urii la banc bancii a inre inre"i "ist stra ratt o cr cres este tere re de la 0.:8 0.:8:. :.84 8477 le leii la 4.0; 4.0;1. 1.46 4633 le lei, i, respectiv, cu 0.77;.;47 lei, cu 03,06?.+ - Cel Celtuiel tuielile ile inre inre"ist "istrate rate in ava avans ns au inre" inre"istr istrat at o creste crestere re de la 94.94 94.9499 lei la 0;9. 0;9.:61 :61 lei lei,, respectiv, cu 7;.;40 lei, cu 79,67? + - #ator #atoriile iile cu te termen rmen de sc scadent adentaa pana la un an au cre crescut scut de llaa 0:.77 0:.77:.1; :.1;44 lei la 33. 33.768 768.3:6 .3:6 lei, respectiv cu 8.10:.09: lei, cu ;:,7;? + - Ac Acti tive vele le ci circ rcul ulan ante te nete nete au sc scazu azutt de la 41.1 41.133 33.0 .038 38 le leii la 30 30.7 .719 19.; .;61 61 le lei, i, re resp spec ecti tivv 8.:03.;;8 lei, cu 38.13? + - Act Activu ivull net cont contabi abill a inre" inre"ist istrat rat o cre creste stere re de la 03 034.: 4.:00 00.80 .8077 lei la 0; 0;0.4 0.49; 9;.60 .60:: lei lei,, respectiv 36.984.898 lei, cu 33.78? + - #ator #atoriile iile cu term termen en de scaden scadenta ta peste un an, au cre crescut scut de la 06.9 06.97:.; 7:.;96 96 lei la 31.; 31.;83.3 83.373 73 lei, respectiv cu 3.706.77; lei, cu 0:.;6? + Cifra de afaceri realizata in anul 3101 este de 037.791.9;9 lei inre"istrand o scadere fata de anul precedent cu 38.667.881 lei, in procent de 06.63?. Eeniturile activitatii de exploatare sunt de 071.;3;.:9; lei.

 

ezu e zult ltat atul ul brut brut obti obtinu nutt in ca cadr drul ul ac acti tivi vita tati tiii de ex expl ploa oata tare re es este te de 3.04 3.048. 8.89 89;; le lei, i, inre"istrandd o scadere fata de anul precedent cu 3.9:1.10: lei. inre"istran >n cadr cadrul ul cel celtu tuie ieli lilo lorr de expl exploa oata tare re au fo fost st in inre re"i "ist stra rate te ur urma mato toar arel elee ev evol olut utii ii semnificative$ a' celt celtuieli uieli cu materii prime si material materialee cons consumab umabile ile * 63.3 63.371.9 71.9;6 ;6 lei, au inre" inre"istr istrat at o crestere fata de anul precedent cu 8.869.607 lei, de 0:.10? reprezentand :;.73? in total celtuieli de exploatare fata de 43.48? la 40.03.3119+>nfluienta semnificativa a avut cresterea pretului materiei prime-"rau.  b' celtuieli cu ener"ia si apa - ;.970.144 lei, au inre"istrat o crestere fata de anul precedent cu :96.48: lei, de 9.01? reprezentand 4.67? in total celtuieli de exploatare fata de 3.69? la 40.03.3119 40.03.3119++

 

c' celt celtuieli uieli cu salarii salariile le si asi"u asi"urari rarile le sociale * 31.3 31.347.; 47.;41 41 lei, au inre inre"ist "istrat rat o scade scadere re cu 0.:68.6;; lei, de 7.80? , reprezentand 03.68? in total celtuieli de exploatare fata de 00.19? la 40.03.3119+ d' ce celtu ltuiel ielii pri privin vindd pre presta stati tiile ile extern externee au inre" inre"ist istrat rat o cre creste stere re fat fataa de anu anull tre trecut cut cu 3.9:1.10: lei, de 37.03? reprezentand 9.;9 ? in total celtuieli de exploare fata de 7? la 40.03.3119+ ezult ez ultatu atull fin financ anciar iar reprez reprezint intaa pierd pierdere ere in sum sumaa de :93.38 :93.3833 lei si rep reprez rezin inta ta efectu efectull diferentelor de curs valutar inre"istrate la reevaluarea datoriilor in valuta la data de 40.03.3101,in suma de 0.168.780 lei, dobanzile platite la nivelul anului 3101 pentru creditele contractate, in suma de 7:8.6;1 lei. %rofitul brut stabilit la 40.03.3101 a fost de 0.7:7.704 lei cu un impozit pe profit calculat in suma de 0.049.;40 lei. %rofitul net este de ;16.183 lei.

-=11 Y Cifra de afaceri$ 0:8.609.;;3 0:8.609.;;3 Y Eenituri totale$ 06;.1:7.194 Y Celtuieli totale 063.937.79 063.937.7911 Y %rofit brut 3.009.:14 %roducătorul de p(ine şi produse de patiserie Joromir %rod Juzău &@%C', companie controlată de omul de afaceri Constantin Joromiz, a înre"istrat în 3100 o cifră de afaceri în creştere cu 06?. Astfel, a aDuns la 0:8,6 milioane lei, adică 4;,0 milioane euro. Cifra de afaceri a crescut cu 3:.19? la 41.19.3100 fata de 41.19.3101. #e asemenea  productia vanduta vanduta a crescut cu 38.60 38.60? ? ? la 41.19.310 41.19.31000 fata de 41.1 41.19.3101. 9.3101. Eeniturile din exploatare pe total crescand cu 06 ?. Celtuielile din exploatare au scazut cu 08 ?. Ealoarea adau"ata a crescut cu 03.1;? la 41.19.3100 fata de 41.19.3101.

 

%rofitul brut realizat este de 683.131 !, inre"istrand o scadere fata de anul precedent cu 03?, iar impozitul pe profit calculat este de 773.:14 !, profitul net fiind de 009.706 !. Ca structura in cifra de afaceri la 41.19.3100 au fost inre"istrate urmatoarele ponderi aferente sectoarelor de productie $ - prod producti uctiaa si valorif valorificarea icarea pro produse duselor lor de panif panificati icatie-pati e-patiserie serie si cofet cofetarie arie , inre"istrea inre"istreaza za o  pondere de 30.01?+ 30.01?+ - prod producti uctiaa si valorif valorificarea icarea pro produs duselor elor de covr covri"ari i"arie, e, inre"i inre"istrea streaza za o pon pondere dere de 07.9 07.93?+ 3?+ - prod producti uctiaa si valorif valorificare icare pro produse duselor lor de morar morarit, it, inre" inre"istr istreaza eaza o pondere de ;0.0 ;0.0;?+ ;?+ - prod produc ucti tiaa si valo valori rifi ficar carea ea prod produs usel elor or de past pastee si mu must star ar , in inre re"i "ist stre reaz azaa o po pond nder eree de 4.03? + Cifra de afaceri realizata la 41.septembrie 3100 in suma de 001.830.967 ! este rezultatul rezul tatul activitat activitatii ii prin principal cipale, e, resp respectiv ectiv,, fabr fabricarea icarea pro produsel duselor or de mora morarit rit si pani panificat ficatie ie si comercializarea acestora.

 

-=1>n primul trimestru din 3103, @C Joromir @A a inre"istrat o cifra de afaceri de 38,0: milioane de lei, in scadere cu 08,48 la suta fata de valoarea de 4:,; milioane de lei, inre"istrata in aceeasi perioada a anului trecut, potrivit unui raport al companiei. ezultatul net, in suma de 0,46 milioane de lei, a inre"istrat o scadere cu ;91.16; de lei comparativ cu valoarea inre"istrata in primele trei luni ale anului trecut, respectiv de 0,97 milioane de lei. Astfel, veniturile din activitatea activitatea de exploatare s-au diminuat cu 08,7: la suta la data de 40 martie 3103 fata de perioada similara din 3100, iar celtuielile din exploatare au scazut cu 09,78 la suta in perioada analizata. >n acest sens, venituril veniturilee din exploatare au insumat 4:,87 de milioane de lei, fata de :3,8: in trimestrul > din 3100, iar celtuielile de exploatare 44,08 milioane de lei, comparativ cu :0,4 milioane de lei anul trecut. >n ceea ce priveste veniturile financiare, acestea au scazut destul de mult, de la 6:1.049 de lei in perioada ianuarie - martie 3100, la 0;.:;1 de lei in aceeasi perioada a acestui an. Celtuielile financiare s-au diminuat de asemenea, de la 033.034 lei anul trecut la 94.00; lei in 3103. Eeniturile totale ale producatorului de panificatie si patiserie buzoian au insumat in  primele trei luni ale anului 4:,9 milioane de lei fata de :4,7 milioane de lei in perioada similara din 3100, in timp ce valoarea celtuielilor a fost de 44,4 milioane de lei, in scadere fata de :0,: milioane de lei anul trecut. /a finalul celei de-a treia luni din acest an, Joromir @A numara 803 salariati, din care 671 personal de executie si ;3 personal de conducere. #in punct de vedere al nivelului de  pre"atire, 39: dintre an"aDati sunt incadrati cu studii medii si 031 cu studii superioare, 79: muncitori necalificati si ;4 de muncitori calificati. /a nivelul anului 3103, in perioada analizata au fost calculate salarii in suma totala de 4,08 milioane de lei, iar celtuielile cu asi"urarile sociale au fost de 941.0;; de lei. Creantele societatii au inre"istrat o crestere cu 31 la suta in intervalul ianuarie - martie 3103, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce datoriile cu termen de scadenta  pana la un an au inre"istrat o crestere fata de anul precedent cu opt procente , iar datoriile cu scadenta de peste un an s-au maDorat cu doua procente.

 

>n acest sens, valoarea creantelor a crescut de la 07,16 milioane de lei in intervalul ianuarie - martie 3100 la 09,3: milioane de lei in aceeasi perioada a acestui an, la fel si valoarea datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an s-a maDorat de la 08,7; milioane de lei in primul trimestru al anului trecut la 31,3: milioane de lei in 3103. %roducatorul de produse de panificatie si patiserie Joromir %rod Juzau a inre"istrat, anul trecut, o crestere a cifrei de afaceri cu 06 la suta, aDun"and la 0:8,6 milioane de lei &4;,0 milioane de euro', fata de 037,6 milioane de lei, cat inre"istrase in 3101. /a nivel national, Joromir a detinut anul trecut un procent de 1,78 la suta din piata, inre"istrand, la sfarsitul  perioadei, liciditati liciditati in valoare de apr aproximativ oximativ ;,6 m milioane ilioane de lei. %entru anul 3103, Joromir %rod @A vizeaza incasari de 41 de milioane de euro din vanzarile de produse de morarit, avansul vanzarilor pe aceasta linie fiind estimat la 31 la suta fata de anul trecut. #e altfel, compania se asteapta sa mentina acest ritm de crestere pana la finalul anului 3107. Joromir %rod Juzau va investi in acest an 3,7 milioane de euro pentru extinderea spatiilor de productie si depozitare, precum si pentru acizitionarea unei linii de produse de  panificatie. @tructura actionariatului este urmatoarea$ 76,;6 la suta din actiuni sunt detinute de @C Joromir >nd @/, 43,:4 la suta sunt detinute de actionari persoane fizice.

Anali(a S9OT  .uncte tari: • •

Apartenenta la un "rup insemnat din industria alimentara+ #etine o cota de piata insemnata in special la nivel local+

•

#erularea unor pro"rame investitionale de modernizare+

•

Kentinerea marimii activelor circulante ciar in conditiile cresterii insemnate a cifrei de afaceri+

•

@ocietatea fiind cotata la JEJ poate atra"e surse de finantare care comporta celtuieli mai reduse.

•

Cresterea "amei de produse de panificatie in ultimii ani.

 

 .uncte la/e: 

KarDe de profitabi profitabilitate litate reduse+



Celtuielile cu dobanzile influenteaza in mod semnificativ rezultatul net al companiei+

0prtunitati: 

ata de crestere a sectorului se mentine la un nivel ridicat+



 umar redus de competitori competitori insemn insemnati ati la nivelul sector sectorului+ ului+



isc sectorial redus+

 Amenintari: o

Tendinta Tendinta descendenta a consumul consumului ui de paine la nivel national+

o

#eprecierea monedei nationale ar putea aduce scumpiri ale materiei prime folosite.

o

Cresterea presiunii salariale in ultimii ani.