Studiu de Caz Boromir

CAPITOLUL 1 STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIUL ANALIZEI CIFREI DE AFACERI

Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale obţinute din activitatea comercială a unei întreprinderi pe o anumită perioadă de timp. În cadrul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare precum şi veniturile extraordinare. Analiza cifrei de afaceri prezintă o importanţă deosebită deoarece permite aprecierea locului întreprinderii în sectorul său de activitate, a poziţiei sale pe piaţă, a aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activităţi în mod profitabil. Totodată, modificarea cifrei de afaceri se reflectă asupra principalilor indicatori economico-financiari, precum şi asupra eficienţei activităţii societăţilor comerciale. Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor unei societati comerciale rezultate din vanzarea produselor realizate, respectiv a serviciilor prestate, intr-o anumita perioada de timp. Cifra de afaceri este considerata un indicator de volum de importanta esentiala, deoarece ea arata nivelul activitatii productive a unitatii, modul de utilizare a potentialului tehnicoproductiv si modul de comercializare a produselor realizate, respectiv a serviciilor prestate. O crestere a volumului cifrei de afaceri atrage in consecinta premisa cresterii profitului in perspectiva viitoare.

1.1.

Continutul si importanta indicatorului cifra de afaceri Din nomenclatorul de indicatori ce caracterizează volumul activităţii şi performanţele

firmei şi face obiectul diagnosticului economic, cifra de afaceri are evidente valenţe manageriale din următoarele motive: (1) reprezintă valoarea şi volumul afacerilor realizate de firmă prin exercitarea curentă a activităţii sale profesionale. Pentru înţelegerea strategiei şi poziţiei firmei pe piaţă cifra de afaceri va fi considerată în următoarea structură: cifra de afaceri din exploatare (activitate de bază) şi cifra de afaceri în afara exploatării (din alte activităţi).

Cunoscând mărimea cifrei de afaceri se obţin informaţii referitoare la: - mărimea firmei (exprimată şi prin volumul vânzărilor), constituind unul din principalii determinanţi ai strategiei firmei, - starea economică (ce desemnează rezultatele economice ale desfăşurării activităţii firmei, comparativ cu resursele sale). O stare economică bună semnifică obţinerea şi vânzarea unei cantităţi mari de bunuri şi servicii, reprezentând o valorificare ridicată a capacităţilor sale, finalizate într-un profit şi o lichiditate corespunzătoare. (2) dă dimensiune pieţei firmei, exprimând capacitatea efectivă a pieţei, utilă îndeosebi în studiile de marketing şi în strategiile de dezvoltare ale firmei, prin indicatorii: - cota de piaţă – exprimă ponderea ce revine firmei pe piaţa produsului sau grupei de produse din care face parte şi se calculează prin raportarea volumului de vânzări al firmei la volumul de vânzări totale ale produsului pe piaţa considerată; - rata de creştere a pieţei – se exprimă, de regulă, prin ritmul de evoluţie al vânzărilor; - gradul de saturaţie al pieţei, analizat global, pe produs şi chiar pe tipodimensiuni, se calculează prin raportarea volumului vânzărilor la volumul cererii pe aceeaşi piaţă şi în aceeaşi perioadă. În general obiectivele firmei stabilesc ceea ce trebuie realizat în termeni de venituri, profit şi cotă de piaţă, atingerea nivelelor prognozate dând dimensiune poziţiei strategice a firmei. (3) stă la baza calculului unor importanţi indicatori de eficienţă (profit, rata rentabilităţii) constituind în acelaşi timp un element esenţial în relaţia cost-volum de activitate profit şi în determinarea pragului de rentabilitate. Analizând pragul de rentabilitate se pot proiecta vânzările necesare care să genereze profitul dorit. Poziţia cifrei de afaceri în sistemul de performanţe economice al firmei (performanţa firmei înţeleasă ca aptitudine a firmei de a-şi mări volumul de activitate) este consolidată prin legătura dintre interesele generale ale managerilor şi maximizarea cifrei de afaceri sau a vânzărilor, opţiunea managementului fiind, în general, maximizarea cifrei de afaceri în limite în care să fie realizat şi un profit rezonabil. Din punct de vedere al conţinutului şi al sferei de întindere, cifra de afaceri poate fii privită ca: cifră de afaceri netă (totală), cifră de afaceri medie, cifră de afaceri marginală şi cifră de afaceri critică.

Cifra de afaceri netă (CA), exprimă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate în preţurile pieţei. Cuprinde totalitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor şi produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor într-o perioadă de timp, precum şi veniturile din subvenţii de exploatare. Cifra de afaceri medie ( CA ), se poate determina în unităţile monoproductive, şi reflectă încasarea medie pe unitatea de produs sau serviciu. CA =

CA q

Cifra de afaceri marginală (CAm), exprimă variaţia încasărilor unei firme generată de creşterea cu o unitate a volumului vânzărilor. CA m =

∆CA ∆q

Cifra de afaceri critică (CAmin), reprezintă acel nivel al vânzărilor la care se asigură acoperirea în totalitate a cheltuielilor efectuate, iar profitul este egal cu zero. În acest caz, cifra de afaceri minimă se determină cu relaţia: CA min =

CF = 1 − Ncv

CF Cv 1− CA

unde: CF - cheltuielile fixe totale; Ncv - nivelul relativ al cheltuielilor variabile. Principalele obiective ale analizei cifrei de afaceri vizează: -

analiza dinamicii cifrei de afaceri;

-

analiza structurală a cifrei de afaceri;

-

analiza factorială a cifrei de afaceri; Conceptual, cifra de afaceri poate fi abordată ca: - cifra de afaceri totală (Ca), reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate

la preţurile pieţei (respectiv încasările totale). Regulamentul privind aplicarea Legii contabilităţii în ţara noastră precizează că cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor realizate din livrările de bunuri, executarea de lucrări şi prestarea de servicii şi a altor venituri din exploatare (exclusiv rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor);

- cifra de afaceri medie ( Ca ), reflectă încasarea realizată pe unitatea de produs sau serviciu; Ca =

Ca = p; Q

- cifra de afaceri marginală (Cam) exprimă variaţia încasărilor

unei firme (ΔCa)

generată de creşterea sau scăderea cu o unitate a cantităţii vândute (Δq). ∆Ca

Cam = ∆q

- cifra de afaceri critică (Camin) reprezintă acel nivel al încasărilor la care se asigură acoperirea cheltuielilor, pragul de la care firma începe să producă profit. În sfera distribuţiei: Ca min =

Chf ×100 , în care: K − Nchv

Chf = suma cheltuielilor fixe K

= cota medie de adaos comercial

Nchv = nivelul mediu al cheltuielilor de circulaţie variabile

1.2 Analiza dinamica si structurala a cifrei de afaceri Dată fiind importanţa cifrei de afaceri ca indicator de volum al activităţii dar şi de rezultate (având în vedere că însumează veniturile din exploatare) evoluţia sa trebuie urmărită pe mai mulţi ani, pe total şi pe elementele componente, evidenţiind astfel tendinţa în viitorul apropiat dar şi factorii, interni sau externi, care-şi pun amprenta asupra evoluţiei cifrei de afaceri. Determinarea si analiza cifrei de afaceri are, in principiu, urmatoarea structura: 1. venituri din activitatea de baza; 2. venituri din alte activitati care pot fi atat industriale, cat si de comercializare; 3. venituri din prestari de servicii. Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe elemente componente fata de perioada precedenta, precum si modificarile intervenite in structura cifrei de afaceri. De asemenea, analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri sesizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale, in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru reglarea activitatii.

Examinarea cifrei de afaceri pe mai multe exerciţii permite stabilirea tendinţei activităţii firmei: creştere puternică sau slabă, stabilitate, regresie lentă sau rapidă. Tabel nr. 1 Dinamica cifrei de afaceri la nivelul firmei (ipoteză)

crt.

Ritm

Anul

Nr. Indicatori

t

t+1

t+2

t+3

t+4

1

Cifra de afaceri (lei)

1120

1176

1281,9

1422,9

1522,5

2

ΔCa (lei)

-

+56

+105,9

+141

+99,6

3

Indice de

- faţă de t

-

105

114,45

127,04

135,93

- în dinamică

-

105,00

109,00

111,00

107,00

Rata de evoluţie (%)

-

+5

+9

+11

+7

mediu (%)

evoluţie (%)

4

+8

Se constată că cifra de afaceri în anul t + 4 faţă de anul t înregistrează o creştere absolută de 402,5 lei, corespunzător unei rate medii anuale de creştere de 8%. Dacă facem abstracţie de rata inflaţiei se poate aprecia că este vorba despre o societate dinamică, cu o poziţie bună pe piaţă şi care a reuşit să realizeze o creştere anuală semnificativă, deşi rata de creştere mică din ultimul an (doar 7%) indică apariţia unor probleme ce pot pune în dificultate firma. Factorii care explică variaţia absolută şi relativă a cifrei de afaceri se structurează astfel: a. factori interni: - gradul de cunoaştere a nevoilor; - forţa de vânzare; - factori comerciali: amplasarea, gama sortimentală, politica de produs, serviciile oferite, calitatea produselor; - factori tehnici: spaţiul de vânzare, gradul de înzestrare tehnică, gradul de uzură, gradul de modernizare;

- serviciile oferite: gama de servicii, calitatea prestaţiilor; - strategiile de preţuri. b. factori externi: - concurenţa: produse noi, magazine noi, acţiuni promoţionale, modificări de preţ; - evoluţia nevoilor clientului: modificarea veniturilor, schimbările socio - profesionale, schimbările demografice; - legislaţia economico - financiară. Dar dinamismul economic actual impune ca orice strategie vizând cifra de afaceri să ţină seama de influenţa inflaţiei, pentru că, dacă nu se corectează valoarea cifrei de afaceri cu nivelul inflaţiei, informaţiile îşi pierd mult din fiabilitate, iar concluziile analizei sunt deformate (inflaţia are efecte la toate nivelurile: flux de exploatare, flux de finanţare, structura patrimonială etc.). Pentru exemplificare completăm indicatorii din tabelul anterior cu informaţii privind volumul fizic al activităţii şi rata inflaţiei (tabel nr. 2).

Tabel nr. 2 Dinamica cifrei de afaceri şi a preţurilor (ipoteză) Ritm

Nr. Indicatori

Anul

mediu

crt.

(%) t

t+1

t+2

t+3

t+4

1

Cifra de afaceri (lei)

1120 1176

1281,9

1422,9

1522,5

2

ΔCa(lei)

-

+56

+105,9

+141

+99,6

3

Indice de evoluţie (%) - faţă de t

-

105

114,45

127,04

135,93

- în dinamică

-

105,00

109,00

111,00

107,00

4

Rata de evoluţie

-

+5

+9

+11

+7

5

Cantitatea vândută (mii buc)

730

714

781

797

772

6

Rata anuală a preţurilor

-

21,0

25,8

28,3

31,2

+8

7

Ca corectată (reală) (lei)

1120 971,9

1018,9

1109,0

1160,4

8

Rata reală de creştere (%)

-

+4,83

+8,84

+4,63

-13,22

+1,27

Notă: Cifra de afaceri reală se obţine corectând cifra de afaceri în lei curenţi cu rata 1

1

inflaţiei astfel: Ca reală (t+1) = Ca t +1 × ip ×100 = 1176 ×121 ×100 = 971,9 lei Luând în analiză influenţa creşterii preţului cauzată de inflaţie se constată devansarea ratei de creştere a cifrei de afaceri de către rata de creştere a preţurilor. Acest lucru semnifică faptul că cifra de afaceri în lei curenţi a înregistrat o creştere aparentă. În plus, pentru că volumul fizic de activitate (buc) a rămas relativ stabil se poate concluziona că activitatea firmei stagnează, ritmul mediu de creştere fiind foarte scăzut (+1,27%). Astfel, în funcţie de tendinţa de evoluţie, firma îşi va alege strategia de dezvoltare corespunzătoare. Structura vânzărilor şi modificarea ei în timp caracterizează structura cererii şi schimbările în evoluţia acesteia ca urmare a unor ritmuri diferite în dinamica vânzărilor pe grupe de mărfuri. Un indice superior de creştere a vânzărilor la o grupă de mărfuri măreşte şi ponderea ei în volumul total al vânzărilor. Structura vânzărilor este reprezentată de indicii ponderali (de structură) calculaţi ca raport procentual între vânzările grupelor şi volumul total al vânzărilor, cu relaţia: gi =

Ca i × 100 , în care: Ca

Cai – cifra de afaceri aferentă elementului component “i” (activităţi, grupe de mărfuri, etc.);

Ca – cifra de afaceri totală. Evoluţia acesteia rezultă atât din influenţa asupra cererii a factorilor formativi ai pieţei cât şi consecinţa opţiunii managementului în politica de sortiment, de delimitare de profilul concurenţilor sau de câştigare a pieţei.

Pentru asigurarea unor comparaţii în timp sau între anumite firme se poate utiliza coeficientul de concentrare sau coeficientul Gini-Struck, determinat cu ajutorul următoarei relaţii:

n

G=

n∑ gi 2 − 1 i =1

n −1

Valorile coeficientului de concentrare se încadrează în intervalul [0;1]. Dacă nivelul lui se apropie de 0 înseamnă că cifra de afaceri este repartizată relativ uniform (egal) pe cele n grupe de mărfuri din nomenclatorul comercializare. Dacă dimpotrivă nivelul lui se apropie de 1 înseamnă că în structura vânzărilor sunt câteva grupe de mărfuri care deţin cea mai mare pondere în cifra de afaceri (echivalentul unei concentrarări a activităţilor). În acelaşi scop se poate folosi şi indicele Herfindhal care se determină cu relaţia: n

H = ∑ gi 2 i =1

Apropierea de 1 semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri, ea fiind dominată de una sau câteva produse/grupe de mărfuri, iar o valoare egală cu 1/n exprimă o repartiţie uniformă a cifrei de afaceri pe produsele/mărfurile comercializate. O altă metodă utilizată în analiza structurală a cifrei de afaceri (în special în cazul structurării cifrei de afaceri pe clienţi) este metoda ABC (cunoscută şi sub numele de metoda Pareto sau 20/80)1. Prin aplicarea acestei metode se poate studia puterea de negociere a firmei în raport cu clienţii. Aplicarea metodei ABC pentru gestiunea partenerilor comerciali a condus la segmentarea clientelei în trei categorii: - Categoria A:10% dintre clienţi contribuie cu 60% la cifra de afaceri a firmei; - Categoria B: 30% dintre clienţi contribuie cu 30% la cifra de afaceri a firmei; - Categoria C: 60% dintre clienţi contribuie cu 10% la cifra de afaceri a firmei; 1

Alţi autori (D. Mărgulescu, V. Robu – Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart) atribuie ponderi diferite celor trei categorii (10%, 40% şi respectiv 50%).

Realizarea unei astfel de segmentări a cifrei de afaceri pe tipuri de clienţi permite stabilirea unor concluzii utile în fundamentarea deciziilor privind volumul activităţii cu implicaţii privind securitatea şi rentabilitatea firmei. Categoria A are o contribuţie semnificativă la rentabilitatea firmei, implicând însă şi riscuri pe măsură, deoarece incapacitatea de a-şi onora contractele a unui client din această categorie va afecta considerabil situaţia financiară a firmei. Categoria B asigură cel mai mare grad de stabilitate şi constituie un risc moderat pentru întreprindere. Categoria C se caracterizează prin rentabilitate scăzută, dar şi prin riscuri reduse, intrarea în incapacitate de plată a unui client din această categorie neafectând în mod semnificativ cifra de afaceri. Evoluţia diferită a cifrei de afaceri pe astfel de structuri poate fi determinată de cauze cum ar fi: - supra (sub)evaluarea cererii şi dimensionarea corespunzătoare a producţiei; - nerealizarea producţiei prevăzute din diferite cauze; - scăderea cererii solvabile a potenţialilor cumpărători; - calitatea produselor; - concurenţa, etc.

1.3.

Analiza factorială a cifrei de afaceri – modele factoriale În evoluţia sa, cifra de afaceri este influenţată de un complex de factori interni şi externi,

care pot conduce la creşterea sau reducerea nivelului acesteia. Analiza factorială are rolul de a identifica aceşti factori, de a stabilii nivelul şi sensul influenţelor lor, pentru ca în final să poată fi stabilite măsuri de limitare a acţiunii factorilor cu influenţă negativă, respectiv menţinerea şi amplificarea factorilor cu influenţă pozitivă. Pentru analiza factorială aceşti factori sunt agregaţi sub formă de modele de analiză. Dezavantajele unor astfel de modele sunt date de faptul că iau în considerare simultan numai un număr limitat de factori, ceea ce necesită utilizarea mai multor modele factoriale în funcţie de complexitatea şi diversitatea problematicii analizate. Aceste modele pot fi grupate în două categorii:

-

modele stabilite în funcţie de volumul vânzărilor şi al preţurilor de vânzare;

-

modele stabilite în funcţie de potenţialul intern al întreprinderii.

a) Modele stabilite în funcţie de volumul vânzărilor şi al preţurilor de vânzare Într-o întreprindere, mărimea cifrei de afaceri poate fi stabilită în funcţie de volumul fizic al producţiei vândute pe sortimente (q) şi de preţul de vânzare pe unitatea de produs (p): CA = ∑q ⋅ p

Volumul fizic al producţiei vândute reflectă atât influenţa unor factori interni (potenţialul productiv, reţeaua de distribuţie, calitatea produselor, promovarea acestora pe piaţă etc.), cât şi influenţa unor factori externi (cererea manifestată pe piaţă, intensitatea concurenţei etc.). De asemenea, şi preţurile de vânzare regrupează influenţa mai multor factori, unii interni (politica de preţ promovată de întreprindere, calitatea produselor, costul de producţie), iar alţii externi (cererea manifestată pe piaţă, intensitatea concurenţei, tendinţele pieţei de desfacere, politica fiscală promovată de Guvern etc.). Schema factorilor de influenţă, potrivit acestui model, se prezintă astfel: ∆q ∆CA

∆p

iar influenţele factorilor se calculează cu ajutorul metodei substituirilor în lanţ. Pentru firma considerată se înregistrează următoarele valori ale influenţelor: 1. ∆qCA = ∑q1p 0 − ∑q 0 p 0 ; 2. ∆pCA = ∑q1p1 − ∑q1p 0 ; Creşterea cifrei de afaceri a fiecărei firme poate avea loc prin creşterea volumului producţiei vândute în funcţie de cerinţele pieţei şi de resursele disponibile ale fiecărei întreprinderi. De asemenea, un rol important în creşterea cifrei de afaceri îl are creşterea preţului de vânzare în funcţie de calitatea producţiei şi de evoluţia raportului dintre cerere şi ofertă pe piaţă.

Între cei doi factori există o strânsă legătură. Astfel, de cele mai multe ori, o creştere a preţurilor de vânzare atrage după sine o reducere a vânzărilor, în timp ce o reducere a preţurilor conduce la creşterea volumului vânzărilor. Uneori însă, este posibil ca reducerea prea puternică a preţurilor de vânzare să conducă la reducerea vânzărilor, deoarece consumatorii asociază preţul cu calitatea. De aceea întreprinderea trebuie să găsească acel nivel al preţurilor de vânzare care să maximizeze cifra de afaceri. Trebuie precizat faptul că primul factor conţine şi influenţa structurii producţiei vândute, care prin intermediul preţului diferenţiat pe produse acţionează asupra cifrei de afaceri. Influenţa modificării structurii producţiei poate fi cuantificată prin calcularea unui preţ mediu de vânzare în cazul produselor omogene (exprimate în aceeaşi unitate de măsură). CA = ∑q ⋅ p ,

unde: p = ∑

gi ⋅ p

100

gi - structura producţiei vândute p - preţul de vânzare pe produse p

- preţul mediu de vânzare, pentru produsele omogene. ∆CA

∆q ∆p

∆gi ∆p

Influenţele acestor factori se calculează cu metoda substituirii în lanţ: 1. Influenţa volumului fizic al producţiei vândute: ∆qCA = ∑q1p 0

− ∑q 0 p 0 ;

2. Influenţa preţului mediu de vânzare p ∆ = ∑q1p1 −∑q1p 0 CA

;

2.1. Influenţa structurii producţiei vândute: r

∆gi q1 p −∑q1 p 0 , CA = ∑

unde:

r

p =

∑gi1p o 100

2.2 Influenţa preţului de vânzare pe produse: ∆pCA = ∑q1p1 −∑q1 p r

;

Putem aprecia că modificarea structurii producţiei vândute în favoarea unor sortimente care sunt solicitate pe piaţă şi au preţuri de vânzare mai mari, reprezintă o cale importantă de creştere a cifrei de afaceri. Este însă necesar ca nivelul de profitabilitate al acestor produse să fie cel puţin egal cu cel al produselor cu preţ de comercializare mai mic. b) Modele stabilite în funcţie de potenţialul intern al întreprinderii Pentru analiza factorială se mai pot folosi şi alte modele ce pun în evidenţă influenţa factorilor interni. Astfel, dacă dorim să urmărim legătura dintre cifra de afaceri şi modul de utilizare a resurselor umane şi materiale putem folosi următorul model:

Ca = Ns ⋅ Wa ⋅ Gv = Ns ⋅

Qf Ca ⋅ Ns Qf

.

unde: N s - numărul mediu de salariaţi; Wa - productivitatea muncii (Wa); Gv - gradul de valorificare a producţiei fabricate. La rândul ei productivitatea muncii poate fi privită în funcţie de gradul de înzestrare tehnică a muncii cu mijloace fixe (It) şi de eficienţa utilizării mijloacelor fixe (E):

Wa = It ⋅ E =

Mf Qf ⋅ . Ns Mf

În acest caz schema factorilor de influenţă se prezintă astfel:

∆CA

∆N s ∆W a ∆G v

∆It ∆E

Influenţele factorilor le stabilim cu ajutorul metodei substituirilor în lanţ: 1. Influenţa numărului de salariaţi:

∆Ns CA = ( Ns 1 − Ns 0 ) ⋅ Wa 0 ⋅ Gv 0 ;

2. Influenţa productivităţii muncii: ∆Wa CA = Ns 1 ⋅ ( Wa 1 − Wa 0 ) ⋅ Gv 0 ,

din care: 2.1 Influenţa înzestrării tehnice a muncii: ∆ItCA = Ns1 ⋅ (It 1 − It 0 ) ⋅ E 0 ⋅ Gv 0 ;

2.2 Influenţa eficienţei utilizării mijloacelor fixe: ∆ECA = Ns 1 ⋅ It 1 ⋅ (E 1 − E 0 ) ⋅ Gv 0 ;

3. Influenţa gradului de valorificare a producţiei fabricate: ∆Gv CA = Ns 1 ⋅ Wa 1 ⋅ (Gv 1 − Gv 0 )

CAPITOLUL II ANALIZA FACTORIALĂ A CIFREI DE AFACERI PRIN PRISMA UTILIZĂRII FACTORILOR ECONOMICI PRINCIPALI Cifra de afaceri este într-o relaţie de interdependenţă continuă cu factorii economici principali (primari) de realizare a activităţii productive, de comercializare sau de prestare a serviciilor: factorul uman (forţa de muncă) şi factorii materiali constituiţi din mijloacele fixe din dotare şi resursele materiale şi energetice consumate (activele circulante materiale consumate) iar aceştia, la rândul lor, se manifestă prin prisma unei componente de tip extensiv sau cantitativă de existenţă sau de consum şi una de natură intensivă sau calitativă de utilizare.

Notaţiile utilizate în tabel, au următoarea semnificaţie: w=

CA - productivitatea muncii exprimată prin cifra de afaceri care revine la o N

persoană angajată în realizarea produselor, comercializarea sau prestarea serviciilor; N - numărul mediu al personalului.

Semnificaţia notaţiilor: Mf - valoarea medie a mijloacelor fixe, calculată la valoarea rămasă neamortizată; Mf (1.I)+ Mf (31.XII) Mf = Mfi Mfi(1.I)+ Mfi(31.XII)

Mfi - valoarea medie a mijloacelor fixe, calculată la valoarea de inventar, pe baza mediei cronologice, Mfi(1.I ) Mfi(31.XII ) + Mfi(1.II )++ Mfi(1.XII )+ 2 2 Mfi = 13− 1

Mf (1.I) - valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe la 1 ianuarie; Mf (31.XII) - valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe la 31 decembrie; Mfi (1.I) - valoarea de inventar a mijloacelor fixe la 1 ianuarie; Mfi (1.II) - valoarea de inventar a mijloacelor fixe la 1 februarie; ş.a.m.d. Ef =

CA - eficienţa utilizării mijloacelor fixe exprimată prin cifra de afaceri care revine Mf

la 1 leu mijloace fixe în valoare rămasă neamortizată.

În tabel sunt utilizate notaţii care au următoarea semnificaţie: CM - valoarea materialelor şi energiei consumate în procesul de realizare a produselor, comercializare sau prestare a serviciilor;

Em =

CA - eficienţa utilizării resurselor materiale şi energetice exprimată prin cifra de CM

afaceri care revine la 1 leu resurse consumate. Analiza cifrei de afaceri prin prisma volumului factorilor economici principali (primari) care au participat la realizarea activităţilor economice şi a eficienţei utilizării acestora, aşa cum rezultă din modelele prezentate, oferă concluzii sintetice, cu un conţinut complex care ne permit să definim tipul de activitate desfăşurată de agentul economic studiat. Este semnificativ, în acest sens, să analizăm situaţia prin prisma următoarelor comparaţii: ∆ (W) ⇔ ∆ (N) ∆ (Ef ) ⇔ ∆ (Mf )

∆ (Em) ⇔ ∆ (CM)

Dacă modificările cifrei de afaceri ca urmare a influenţei factorilor de tip calitativ [ ∆( w), ∆( Ef ) şi ∆( Em ) ] sunt superioare modificărilor explicate prin factorii de tip cantitativ [ ∆( N ), ∆( Mf ) şi ∆( CM ) ] se apreciază că activitatea agentului economic are un curs

preponderent intensiv, cu efecte pozitive asupra nivelului relativ al cheltuielilor de exploatare şi respectiv asupra performanţelor financiare. Evident, că în cazul unor inegalităţi în favoarea modificărilor cifrei de afaceri prin participarea unui volum sporit al factorilor economici principali (primari) se motivează concluzia că activitatea pe care o desfăşoară agentul economic este de tip extensiv.

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ – S.C. BOROMIR PROD S.A.

Prezentarea societatii comerciale S.C BOROMIR PROD S.A Denumirea societatii comerciale: S.C. BOROMIR PROD S.A. Buzau Sediul social: str. Santierului nr.37, Buzau Numarul de telefon/fax: 0238/436646, 0238/446705 Cod de identificare fiscala: RO 1145077 Nr. de ordine in Registrul Comertului: J10/184/1991 Piata reglementata pe care se tranzactioneaza valorile mobiliare emise: B.V.B. Capitalul social subscris si varsat: 12.358.949,60 lei Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise de societatea comerciala: -

actiuni nominative, in forma materializata, evidentiate in registrul actionarilor tinut de S.C.DEPOZITARUL CENTRAL S.A. Bucuresti;

-

valoarea nominala a actiunilor este de 0,1 ron/actiune;- numarul actiunilor emise de societate este de 123.589.496;

Grupul Boromir, cel de-al doilea mare jucător pe piața produselor de panificație și morărit, a luat ființă în 1994 sub denumirea de societatea comercială Boromir Ind. De la mica moara de grâu construită în 1994 în R â m n i c u V â l c e a , a c ă r e i c a p a c i t a t e d e producție nu depăse a 2 4 t / z i , î n d e c u r s u l a numai 10 ani Boromir s-a dezvoltat într-un ritm d i n a m i c p e n t r u c a î n p r e z e n t s ă a j u n g ă s ă controleze circa 10% din activitatea de morăritdin întreaga țară prin achiziționarea a trei mori aflate în zone diferite ale țării: Sibiu, Buzau, Deva, aceste localizări având avantajul descoperirii de noi piețe de desfacere și al atragerii de noi clienți. SC Boromir Prod SA este o societate comerciala pe actiuni cu capital integral privat, cu sediul in Romania, Buzau, strada Santierului nr. 37. Societatea nu are filiale cu personalitate juridica. SC BOROMIR PROD SA BUZAU, desfasoara activitate de productie si comercializare a produselor de morarit si panificatie, la sediul permanent situat in localitatea Buzau, strada Santierului , nr, 37, cat si la punctele de lucru deschise in localitatea Buzau, precum si in judetul Buzau, municipiul Constanta, municipiul Iasi, municipiul Hunedoara si municipiul Slobozia. Capacitatea de producție a Boromir atinge în prezent cifra de 1300 t /zi.Grupul Boromir de ține fabrici de pâine în Buzãu, Vâlcea, Sibiu și Deva. Grupul mai deține moara Cibin din Sibiu, douã unități de tip Comcereal, Amylon Sibiu și Extrasib Sibiu, benzinăriile Boromir și fabrica de cherestea Hardwood fiind deținut de cinci acționari persoanefizice române. Grupul mai deține 27 de magazine proprii de mici dimensiuni în orașele unde deține fabricile de pâine. Din grupa de panificație, patisserie și cofetărie, societatea realizează o gamă diversificatăde produse, ponderea principală fiind deținută de pâinea albă de gramaj redus, respectiv peste 70% din totalul produselor de panificație. Grupa produselor de morărit cuprinde toată gama de făinuri. Jumătate din cantitatea realizată este destinată utilizării în cadrul grupului. Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de dulciuri și prajituri care dețin 20%, divizia de panificație are o pondere de 15% iar restul activităților reprezentate de magazine, distribuție și benzinării acopera 10% din afaceri. Date generale privind sectorul de panificație 2008 a fost un an agricol foarte bun la nivel național, producți a d e g r â u a u r c a t l a 3 . 3 9 t / h a , î n c r e ștere cu 120% fa ță de perioada similară din 2007 în condițiile în care suprafața agricolă cultivată a crescut cu 6.5%.

ConformMinisterului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, piața de panificație și morărit era cifrată la cca 2 miliarde Euro în 2008, în creștere cu 15% fa ță de anul precedent. La începutul anului 2009 jucătorii din piață mizau pe o menținere, pe creșterea piețeide și la o rată mai redusă (cca 3%). Consumul de pâine şi produse de panificaţie din România se situează în prezent la 108110kg/cap de locuitor, mult peste media europeană cotata la 78-80 kg/cap de locuitor. În ultimul an s-aînregistrat o scădere cu cca 2 kg a consumului de pâine/cap de locuitor, scăderea pieţei pâinei afost compensată de o creştere a pieţei produselor de patiserie. Pe segmentul de paste făinoase, consumul mediu pe cap de locuitor este de 2.8 kg/an lanivel naţional, în timp ce la nivelul Uniunii Europene consumul mediu este de 8 kg/om anual. În 2008 consumul total al produselor din cereale a scăzut cu 0.2%, deşi producţia vegetală la nivel naţional s-a dublat comparativ cu 2007. Anul 2009 se anunţa foarte dificil datorită condiţiilor meteo nefavorabile din primele 5 luni din 2009 fiind de aşteptat o scădere a producţieivegetale. Piaţa de panificaţie este controlată în proporţie de aproximativ 40% de jucători mari, precum: Vel Pitar Râmnicu Vâlcea, Dobrogea Grup, Pajură, Lujerul, Spicul, Bneasa şi PambacBacău, restul de 60% regăsindu-se la producători de mici dimensiuni. Pe piaţa morăritului gradul de concentrare este uşor mai pronunţat Boromir, Dobrogea Grup, Pambac şi Titan SA deţin cca 60%, restul de 40% revenind producătorilor mici. Boromir Prod SA face parte din grupul Boromir, elementul cheie al grupului fiind SCBoromir Ind SRL Râmnicu Vâlcea, care controlează în mod direct şi indirect 9 societăţi comercialedintre care 7 societăţi pe acţiuni şi 2 societăţi cu răspundere limitată. SC Boromir Ind SRL Ramicu Vâlcea este controlat în proporţie de 39% de familia Boromiz Constantin şi Mariana.

Se observă că rata lichidității curente (generale) se află în intervalul (1,5;2,0) în anii 2007 și 2010 ceea ce reflectă faptul că societatea își poate onora obligațiile pe termen scurt. În anul 2006 rata atinge un divel de 1,66 mai scăzut fa ță de anul 2010. În schimb în anii 2008-2009 valoarea ratei depă șește limita superioară a intervalului. Valoarea ratei lichiditatii curente evidentiaza gradul in care datoriile exigibile pe termen scurt sunt acoperite de capitalurile circulante. Aceasta situatie este favorabila mai ales in conditiile in care gradul de lichiditate alactivelor circulante este mai mare decat cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Rata lichidității intermediare evidențiază faptul că societatea î și poate achita la timp obligațiile curente. Evolutia indicatorului evidentiaza o dimensionare corespunzatoare a stocurilor, in corelatie cu fluxurile de numerar si cu gestiunea trezoreriei. Se poate observa faptul că societatea este solvabilă.

În toți cei 4 ani rata solvabilității globale are valori peste 1.

Analiza globala a micromediului Boromir

Din perspectiva micromediului, Boromir a c ţ i o n e a z ă î n d e s f ă ş u r a r e a a c t i v i t ă ţ i i e i concomitent pe două pieţe: piaţa intrărilor şi piaţa ieşirilor. Pe primul tip de piaţă firmă apare încalitate de cumpărător şi stabileşte legături în special cu furnizorii de mărfuri, de forţă de muncă şi prestator de servicii. Pe piaţa ieşirilor, Boromir are calitatea de vânzător şi valorifică produsele şiserviciile realizate stabilind legături în principal cu clienţii. • Clientii Boromir Analizând relaţiile comerciale ale S.C. Boromir Ind S.A. cu clienţii şi furnizorii, putem spune că firma şi-a format câţiva parteneri de afaceri stabili. Boromir îşi desface produsele pe pieţele unde deţine fabrici de pâine, respectiv în judeţulVâlcea cu o pondere de 60% în vânzările societăţii având aici 13 magazine, în judeţul Hunedoara are o reţea de 6 magazine, în judeţul Sibiu deţine 5 magazine, în judeţul Buzau 18 magazine (considerată a doua mare piaţă de desfacere a produselor Boromir), iar în judeţul Iaşi deţine o retea de 6 magazine proprii. Pe lânga reţeaua proprie de vânzare a cărei ţintă sunt consumatorii în calitatea lor de persoane fizice, Boromir Ind are în vedere şi piaţa clienţilor persoane juridice, compusă atât din micii comercianţi cât şi din marii retaileri. Clientela societăţii este eterogenă, contribuţia la realizarea cifrei de afaceri este diferenţiată pe trei trepte: clienţi puternici, medii, mici. Indiferent de categoria din care fac parte şi pentru că firma are prea puţina valoare fără existenta clienţilor, Boromir încearcă să răspundă cerinţelor ridicate de partenerii săi, prin îmbunătăţirea calităţii produselor şi menţinerea nivelului ei, prin politica de preţuri, prin serviciile oferite sau posibilitatea negocierii termenului de plata. Chiar dacă firma a cunoscut o creştere substanţială atât ca număr de clienţi, cât şi în ceea ce priveşte cantităţile livrate, conducerea managerială considera că principalul obiectiv al firmei ramâne extinderea pieţei de desfacere. Furnizorii Boromir

Preocupată de ridicarea calităţii produselor sale, conducerea managerială a Boromir recunoaşte că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii prime şi materiale auxiliare de cea mai bună calitate, prin investiţie tehnologică modernă îşi poate consolida şi extinde piaţa de desfacere. Datorită îndelungatei şi bunei colaborări cu furnizorii, aprovizionarea cu materii prime seface într-un ritm constant neprezentând riscuri pentru continuitatea procesului tehnologic de producţie al companiei. Furnizorii sunt în general firme cu care Boromir are relaţii tradiţionale şi care nu au creat probleme. Totodata, colaborarea cu furnizorii se bazează în principal pe avantajul reciproc al părţilor, însa în cazul în care preţurile şi cantităţile nu corespund cu cele ale firmei, aceasta sistează comenzile şi întrerupe activitatea cu furnizorul.

În cadrul selectării sau colaborării cu furnizorii, compania analizează o serie de aspectelegate de:

•

calitatea produselor, dat fiind faptul că în calitatea produselor obtinuţe se regăseşte calitatea materiilor prime şi a materialelor folosite ;

•

respectarea termenelor şi condiţiilor de livrare şi facilitarea unor servicii;

•

nivelul de implicare al firmelor în stabilirea şi negocierea preţurilor de vânzare datfiind faptul că preţul materiilor prime şi materialelor contribuie în mod direct la forma reacosturilor produselor obţinute;

•

discount-urile şi alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare.

Concurenta Boromir Pe piaţa produselor de panificaţie şi patiserie vorbim de o concurenţă agresivă, purtată printoate mijloacele posibile: publicitate, ofertă, reduceri de preţ, etc. Pe acesta piaţă acţionează la oraactuală 5 mari jucători, iar clasamentul s-a modificat în anul 2007, cănd Vel Pitar a devenit lider. Aşadar, concurenţa directă pentru Boromir vine din rândul marilor producători de produse de panificaţie, concurentul major fiind Vel Pitar, urmat de Dobrogea Group, Titan, Pambac, şi alţii. Situaţia se prezintă în felul următor: pe locul 1, în ultimii doi ani se află Vel Pitar, devansândgrupul Boromir care a fost lider de piaţă pâna în 2006. Din rândurile concurenţei indirecte menţionăm magazinele generale de retail: hipermarketurile şi magazinele cash &carry care în ultimii ani au dezvoltat mici brutării pentru a oferi produse de panificaţie şi patiserie proaspete. Piaţa de panificaţie este controlată în proporţie de peste 40% de jucători mari, precum VelPitar Râmnicu Vâlcea, Boromir, Dobrogea Grup, Pajura, Lujerul, Spicul, Băneasa şi PambacBacău, restul de aproximativ 60% regăsindu-se la producători de mici dimensiuni. Piaţa morăritului este puţin mai concentrată, Boromir, Dobrogea, Pambac, Vel Pitar şi Loulis deţina proximativ 60%, restul de 40% revenind producătorilor mici. În prezent se înregistreaza o evolutie pozitiva a cotei de piata detinuta de societate în sensuldetinerii a peste 12% din piata. În ceea ce priveste cifra de afaceri, aceasta a atins în 2008 valoarea de 150 de milioane de euro, fata de 130 milioane euro în 2007.Principalii concurenti ai S.C. Vel Pitar S.A.:

Acestora li se alătură alte companii care activează pe piaţa de panificaţie din România:  SNACK ATTACK  BĂNEASA S.A.  MOARA BACIU S.A. Cluj – Napoca  MOPANSuceava  COMPAN Târgovişte, s.a.

2010 Compania a consemnat în 2010 o cifră de afaceri de 127,1 milioane lei. Atât veniturile, cât şi cheltuielile au înregistrat anul trecut o dinamică similară, avansând cu 8%, la 175,1 milioane lei (41,3 milioane euro) şi, respectiv, de 172,8 milioane lei (40,7 milioane euro), potrivit rezultatelor financiare preliminate transmise Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Astfel, compania a înregistrat un proft net de 1,3 milioane lei (316.000 de euro), de aproape trei ori mai mare faţă de câştigul din 2010, de 507.000 de lei. Compania face parte din grupul Boromir, controlat de omul de afaceri Constantin Boromiz, împreună cu alţi acţionari persoane fizice. Grupul Boromir desfăşoară activităţi în sectorul de morărit şi panificaţie şi mai include companiile Boromir Ind (Râmnicu Vâlcea şi Deva), Boromir Pan, Moara Cibin (MOIB), Extrasib Sibiu, Comcereal Sibiu, Amylon Sibiu (AMY) şi Panmed Mediaş.

Preţul acţiunilor Boromir Prod a scăzut în şedinţa bursieră de vineri cu 2,1%, la 0,1821 lei. La această cotaţie, compania are o capitalizare de 42,4 milioane lei (9,7 milioane euro).

Activele imobilizate au inregistrat o crestere de 38,97% la 31.12.2010 fata de datele inregistrate la 31.12.2009. In structura activelor imobilizate , crestere semnificativa a inregistrat pozitia imobilizarilor necorporale, de la 227.183 lei la data de 31.12.2009 , la 13.505.373 lei la 31.12.2010. Ca imobilizari necorporale, cea mai mare pondere o detine fondul comercial , in suma de 13.159.979 lei, inregistrat cu ocazia inregistrarii fuziunii firmelor SC BOROMIR PAN SA si SC EUROSTAR INVEST SRL. Amortizarea fondului comercial se va realiza pe o perioada de 20 ani.

Imobilizarile corporale au inregistrat o crestere de 12,28% ; imobilizarile financiare au inregistrat o crestere de 198,16%. In cadrul imobilizarilor financiare ponderea o reprezinta actiunile detinute la entitati afiliate, care au inregistrat o crestere de la 5.962.901 lei la 18.444.411 lei, respectiv cu 12.481.510 lei, de 209,32%.( anexa distincta in cadrul notelor la bilant). Activele circulante au inregistrat o scadere cu 1.04%, iar ca sructura au fost inregistrate urmatoarele evolutii : -

Stocurile au crescut de la 9.077.181 lei la 17.845.624 lei, adica cu 8.768.443 lei , respectiv cu 96.6% ;

-

Creantele au inregistrat o scadere de la 34.030225 lei la 23.132.351 lei, respectiv cu 10.897.874 lei, cu 32.98% ;

-

Casa si conturi la banci a inregistrat o crestere de la 1.484.836 lei la 3.150.372 lei, respectiv, cu 1.665.536 lei, cu 12,17%.;

-

Cheltuielile inregistrate in avans au inregistrat o crestere de la 93.939 lei la 159.470 lei, respectiv, cu 65.531 lei, cu 69,76% ;

-

Datoriile cu termen de scadenta pana la un an au crescut de la 14.664.053 lei la 22.678.247 lei, respectiv cu 8.014.194 lei, cu 54,65% ;

-

Activele circulante nete au scazut de la 30.022.128 lei la 21.609.570 lei, respectiv 8.412.558 lei, cu 28.02% ;

-

Activul net contabil a inregistrat o crestere de la 123.411.816 lei la 151.395.714 lei, respectiv 27.983.898 lei, cu 22.68% ;

-

Datoriile cu termen de scadenta peste un an, au crescut de la 17.964.597 lei la 20.582.262 lei, respectiv cu 2.617.665 lei, cu 14.57% ; Cifra de afaceri realizata in anul 2010 este de 126.690.959 lei inregistrand o scadere fata

de anul precedent cu 28.776.880 lei, in procent de 17.72%. Veniturile activitatii de exploatare sunt de 160.525.495 lei.

Rezultatul brut obtinut in cadrul activitatii de exploatare este de 2.138.895 lei, inregistrand o scadere fata de anul precedent cu 2.940.014 lei. In cadrul cheltuielilor de exploatare au fost inregistrate urmatoarele evolutii semnificative: a) cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile – 72.260.957 lei, au inregistrat o crestere fata de anul precedent cu 8.879.716 lei, de 14.01% reprezentand 45.62% in total cheltuieli de exploatare fata de 32.38% la 31.12.2009;Influienta semnificativa a avut cresterea pretului materiei prime-grau. b) cheltuieli cu energia si apa - 5.961.033 lei, au inregistrat o crestere fata de anul precedent cu 497.384 lei, de 9.10% reprezentand 3.76% in total cheltuieli de exploatare fata de 2.79% la 31.12.2009;

c) cheltuieli cu salariile si asigurarile sociale – 20.236.530 lei, au inregistrat o scadere cu 1.478.755 lei, de 6.81% , reprezentand 12.78% in total cheltuieli de exploatare fata de 11.09% la 31.12.2009; d) cheltuieli privind prestatiile externe au inregistrat o crestere fata de anul trecut cu 2.940.014 lei, de 26.12% reprezentand 9.59 % in total cheltuieli de exploare fata de 6% la 31.12.2009; Rezultatul financiar reprezinta pierdere in suma de 492.282 lei si reprezinta efectul diferentelor de curs valutar inregistrate la reevaluarea datoriilor in valuta la data de 31.12.2010,in suma de 1.078.681 lei, dobanzile platite la nivelul anului 2010 pentru creditele contractate, in suma de 648.750 lei. Profitul brut stabilit la 31.12.2010 a fost de 1.646.613 lei cu un impozit pe profit calculat in suma de 1.139.531 lei. Profitul net este de 507.082 lei.

2011 ∙ Cifra de afaceri: 148.719.552 ∙ Venituri totale: 175.046.093 ∙ Cheltuieli totale 172.926.690 ∙ Profit brut 2.119.403 Producătorul de pâine şi produse de patiserie Boromir Prod Buzău (SPCU), companie controlată de omul de afaceri Constantin Boromiz, a înregistrat în 2011 o cifră de afaceri în creştere cu 17%. Astfel, a ajuns la 148,7 milioane lei, adică 35,1 milioane euro. Cifra de afaceri a crescut cu 24.09% la 30.09.2011 fata de 30.09.2010. De asemenea productia vanduta a crescut cu 28.71% % la 30.09.2011 fata de 30.09.2010. Veniturile din exploatare pe total crescand cu 17 %. Cheltuielile din exploatare au scazut cu 18 %. Valoarea adaugata a crescut cu 12.05% la 30.09.2011 fata de 30.09.2010.

Profitul brut realizat este de 782.020 RON, inregistrand o scadere fata de anul precedent cu 12%, iar impozitul pe profit calculat este de 662.403 RON, profitul net fiind de 119.617 RON. Ca structura in cifra de afaceri la 30.09.2011 au fost inregistrate urmatoarele ponderi aferente sectoarelor de productie : -

productia si valorificarea produselor de panificatie-patiserie si cofetarie , inregistreaza o pondere de 21.10%;

-

productia si valorificarea produselor de covrigarie, inregistreaza o pondere de 16.92%;

-

productia si valorificare produselor de morarit, inregistreaza o pondere de 51.15%;

-

productia si valorificarea produselor de paste si mustar , inregistreaza o pondere de 3.12% ; Cifra de afaceri realizata la 30.septembrie 2011 in suma de 110.821.976 RON este

rezultatul activitatii principale, respectiv, fabricarea produselor de morarit si panificatie si comercializarea acestora.

2012 In primul trimestru din 2012, SC Boromir SA a inregistrat o cifra de afaceri de 28,14 milioane de lei, in scadere cu 18,38 la suta fata de valoarea de 34,5 milioane de lei, inregistrata in aceeasi perioada a anului trecut, potrivit unui raport al companiei. Rezultatul net, in suma de 1,37 milioane de lei, a inregistrat o scadere cu 590.075 de lei comparativ cu valoarea inregistrata in primele trei luni ale anului trecut, respectiv de 1,96 milioane de lei. Astfel, veniturile din activitatea de exploatare s-au diminuat cu 18,64 la suta la data de 31 martie 2012 fata de perioada similara din 2011, iar cheltuielile din exploatare au scazut cu 19,68 la suta in perioada analizata. In acest sens, veniturile din exploatare au insumat 34,86 de milioane de lei, fata de 42,84 in trimestrul I din 2011, iar cheltuielile de exploatare 33,18 milioane de lei, comparativ cu 41,3 milioane de lei anul trecut. In ceea ce priveste veniturile financiare, acestea au scazut destul de mult, de la 740.139 de lei in perioada ianuarie - martie 2011, la 15.450 de lei in aceeasi perioada a acestui an. Cheltuielile financiare s-au diminuat de asemenea, de la 122.123 lei anul trecut la 93.115 lei in 2012. Veniturile totale ale producatorului de panificatie si patiserie buzoian au insumat in primele trei luni ale anului 34,9 milioane de lei fata de 43,6 milioane de lei in perioada similara din 2011, in timp ce valoarea cheltuielilor a fost de 33,3 milioane de lei, in scadere fata de 41,4 milioane de lei anul trecut. La finalul celei de-a treia luni din acest an, Boromir SA numara 812 salariati, din care 760 personal de executie si 52 personal de conducere. Din punct de vedere al nivelului de pregatire, 294 dintre angajati sunt incadrati cu studii medii si 120 cu studii superioare, 694 muncitori necalificati si 53 de muncitori calificati. La nivelul anului 2012, in perioada analizata au fost calculate salarii in suma totala de 3,18 milioane de lei, iar cheltuielile cu asigurarile sociale au fost de 930.155 de lei. Creantele societatii au inregistrat o crestere cu 20 la suta in intervalul ianuarie - martie 2012, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce datoriile cu termen de scadenta pana la un an au inregistrat o crestere fata de anul precedent cu opt procente , iar datoriile cu scadenta de peste un an s-au majorat cu doua procente.

In acest sens, valoarea creantelor a crescut de la 16,07 milioane de lei in intervalul ianuarie - martie 2011 la 19,24 milioane de lei in aceeasi perioada a acestui an, la fel si valoarea datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an s-a majorat de la 18,65 milioane de lei in primul trimestru al anului trecut la 20,24 milioane de lei in 2012. Producatorul de produse de panificatie si patiserie Boromir Prod Buzau a inregistrat, anul trecut, o crestere a cifrei de afaceri cu 17 la suta, ajungand la 148,7 milioane de lei (35,1 milioane de euro), fata de 126,7 milioane de lei, cat inregistrase in 2010. La nivel national, Boromir a detinut anul trecut un procent de 0,68 la suta din piata, inregistrand, la sfarsitul perioadei, lichiditati in valoare de aproximativ 5,7 milioane de lei. Pentru anul 2012, Boromir Prod SA vizeaza incasari de 30 de milioane de euro din vanzarile de produse de morarit, avansul vanzarilor pe aceasta linie fiind estimat la 20 la suta fata de anul trecut. De altfel, compania se asteapta sa mentina acest ritm de crestere pana la finalul anului 2016. Boromir Prod Buzau va investi in acest an 2,6 milioane de euro pentru extinderea spatiilor de productie si depozitare, precum si pentru achizitionarea unei linii de produse de panificatie. Structura actionariatului este urmatoarea: 67,57 la suta din actiuni sunt detinute de SC Boromir Ind SRL, 32,43 la suta sunt detinute de actionari persoane fizice. Analiza SWOT Puncte tari: •

Apartenenta la un grup insemnat din industria alimentara;

•

Detine o cota de piata insemnata in special la nivel local;

•

Derularea unor programe investitionale de modernizare;

•

Mentinerea marimii activelor circulante chiar in conditiile cresterii insemnate a cifrei de afaceri;

•

Societatea fiind cotata la BVB poate atrage surse de finantare care comporta cheltuieli mai reduse.

•

Cresterea gamei de produse de panificatie in ultimii ani.

Puncte slabe: 

Marje de profitabilitate reduse;



Cheltuielile cu dobanzile influenteaza in mod semnificativ rezultatul net al companiei;

Oportunitati:  Rata de crestere a sectorului se mentine la un nivel ridicat;  Numar redus de competitori insemnati la nivelul sectorului;  Risc sectorial redus; Amenintari: o Tendinta descendenta a consumului de paine la nivel national; o Deprecierea monedei nationale ar putea aduce scumpiri ale materiei prime folosite. o Cresterea presiunii salariale in ultimii ani.