Studii Si Materiale Istorie Medie 05 (1962)

ACAD EM IA REPU BLI CI I PO P U LAR E ROMTN E tNSTITUTUI., DE ISTORIE'

STUDII SI MATERIALE DE

ISTORIE MEDIE VOL. V

Ar

R iUBLIC.11 POPUL4RE www.dacoromanica.ro

rt.F Mrtri

niC) M IN E

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE INSTITUTUL DE ISTORIE

STUDII SI MATERIALE DE

ISTORIE MEDIE COMITETUL DE REDACTIE

Acad. A. OTETEA, redactor responsabil,

D. MIOC, T.

.I.EFANESCU

VOL. V 1962

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE www.dacoromanica.ro

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE INSTITUTUL DE ISTORIE

STUDII SI MATERIALE DE

ISTORIE MEDIE Vol. V

1962

SUMAR Pag.

ST UDII C. NICOLESCU, Aspecte ale relatiilor culturale cu Bizantul la Dunarea

de Jos in secolele X XIV M. HOLBAN, Deposeddri i judecati in Banat pe vremea Angevinilor si ilustrarea lor prin procesul Voya (1361-1378) 0. ILIESCU, Despre natura juridic5. i importanta despagubirilor oferite de Basarab voievod regelui Carol Robert (1330)

D. MIOC, Cuantumul birului pe gospodaria taraneasca In Tara Romineasca Iii secolul al XVI-lea T. STEFANESCU, Stiri noi cu privire la domnia lui Mihai Viteazul P. P. PANAITESCU, Inceputurile istoriografiei In Tara Romineasca N. CORIVAN 0 I. GRAMADA, Despre gospodaria feudala din Moldova In prima jumatate a secolului al XVIII-lea

7

57 133 151 175 195

257

V. AL. GEORGESCU, Protimisisul in e Manualele de legi » din 1765, 1766

0 1777 ale lui Mihail Fotino

281

MISCELLANEA

R. PAVA, Cartea de cintece a lui Evstatie de la Putna

335

C. BALAN 0 H. CHIRCA, 0 pisanie necunoscuta din comuna Alunu D. C. GIURESCU, Anatefterul. Condica de porunci a vistieriei lui Constantin Brincoveanu A. CAMARIANO-CIORAN, Masuri fiscale 0 administrative in Moldova (1753-1754) E. VIRTOSU, Despre corpul de voluntari eleni creat la Bucure0i In 1807 * * * Documente privind istoria Rominiei, Materiale din arhive particulare

349 353 505

529 583

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE www.dacoromanica.ro

ACADEMIE DE LA REPUBLIQUE POPULAIRE ROUMAINE

INSTITUT D'HISTOIRE

ETUDES ET MATERIEL D'HISTOIRE MEDIEVALE 1962

Tome V

SOMMAIRE Page

ETUDES C. NICOLESCU, Aspects des relations culturelles de Byzance avec la region

du Bas-Danube pendant les Xe XIVe siècles M. HOLBAN, Dépossessions et jugements dans le Banat sous les Angevins reflétés dans le proces Voya (1361-1378) 0. ILIESCU, De la nature juridique et de l'importance des indemnites de guerre offertes au roi Charles Robert par le voivode Basarab (1330)

7

57

133

D. MIOC, Le quantum de la capitation en Valachie au XVIe siecle T. 5TEFANESCU, Nouvelles informations relatives au regne de Michel le Brave P. P. PANAITESCU, Les debuts de l'historiographie valaque N. COR IVAN et I. GRAMADA, De l'économie féodale en Moldavie dans la premiere moitie du XVIIle siecle

257

V. AL. GEORGESCU, Le droit de preemption dans les o Manuels de lois * de Michel PhOteinos (1765, 1766, 1777)

281

151

175 195

MISCELLANEA

R. PAVA, L'heirmologe d'Eustathe de Poutna C. BALAN et H. CHIRCA, Une inscription inconnue de la commune d'Alunu

349

D. C. GIURESCU, L'anatefter, registre des dispositions de la trésorerie de Constantin Brancovan A. CAMARIANO-CIORAN, Mesures fiscales et administratives en Moldavie (1753 1754) E. VIRTOSU, A propos du corps de volontaires hellenes cree a Bucarest en 1807 *

335

353 505

529

Documents de l'histoire de Roumanie. Materiaux provenent d'archives privées

583

EDITIONS DE L'ACADEMIE DE LA REPUBLIQUE POPULAIRE ROUMAINE

www.dacoromanica.ro

ARAAEMI41:1 PYMbIHCROn HAPOAHOn PECHYBJIHRH HHCTIITYT HCTOPH

VICCRETtOBAH1451 14 MATEPHAJ1b1 HO

14CT0P1414 CPET1H14X BEROB Tom V

1962

COAEPIRAHHE CTP.

CTATL R. HHROJIECHY, Acneum Ryaurypumx canaeii BII3a1IT1I C II 11)1111CAyHaiimun1 o6aacTumn B XXIV BB M. XOJIBAII, Jhnuenne npas naagemni H C3711C6IILIe nponeccm B BanaTe npu Amuyiicuoil annacTm4. Hpogecc BOB (1361-1378) 0. HJIHECHy, 0 lopnanuecuom xapauTepe ii anauemm penapaunii, npeaa0Me111114X noenoaoil 13acapa6om uopomo Hapay Po6epTy (1330 r.)

.

7

57

133

MHOR, 0 paamepax 110,113T11, ynnaunnaemoil upecTbuncimm X035IIICTBOM

B Baaaxim (XVI u.) ILITE(D3IIECHY, Home el:seaman o unnacemin Muxan Xpa6poro . H. H. HAHAIITECRY, Haaaao ncTopnorpadmm B Baaaxim H. HOPI/BAH H H. rpamAga, 0 cbeoaaabnom 110351fiCTBe MOJ1/10/3 111 nepaoit nonomme XVIII Beim B. A. ,IPRE0P,47HECHY, Bonpoc o aaotte npeanogTenun (Protimisis) B 4C6opunue aauonou» Mnxauaa (1)0111110 (1765, 1766, 1777) . . . .

151 175 195

257 281

PA3HME P. RABA, RIIIIra Deceit EBCTaTII 11 113 Hyrma

H. EDJIAH H X. Ii14131c3, HenanecTnau naamicb B cene Aayity . . . J. R. AMYPECRY, AnameOmep. Miura yuaaou Kaanalleilurna RoncTan-

353

TIma 13pHtmonnny

A. RAMAPHAH0-1IHOPAH, allicuanfinue H aAMIIIIHCTpaTI1BHhIO meponprinTnn ft Moaaoce (1753-1754) E. BIDIPTOCY, 06 ounae rpmecunx ao6ponoabnen, coagannom B ByxapecTe B 1807 r. *

335 349

AoRymenTm no ucTopnu Pymumn. MaTeplIaJMI 113 ReCTIMIX apXIIBOB

505 529 583

H3,71ATEJILCTB0 ARAgEMIIH PYMIDIHCHOH HAPOAHOH PECHYBJIHRI1

www.dacoromanica.ro

STUDII

ASPECTE ALE RELATIILOR CULTURALE CU BIZANTUL

LA DUNAREA DE JOS IN SECOLELE X-XIV* DE

CORINA NICOLE SCU

Datorita bogatelor rezultate ale cercetarilor arheologice din ultimii zece ani. si concluziilor istorice noi, formulate in lumina materialismului istoric, privind etapa feudalismului timpuriu, putem azi sa analizam o serie de aspecte ale culturii materiale i spirituale de pe teritoriul Orli noastre in secolele

X XIV, total necunoscute in trecut i o data cu aceasta sä vedem intr-o altä perspectiva aportul bizantin la formarea culturii rominesti. Relatiile dintre teritoriul carpato-dunarean i lumea bizantina in perioada ce a precedat formarea statelor Tara Romineasca si Moldova constituie o preocupare relativ recenta a istoricilor 1. Cu toate ca mijloacele de informare pina acum zece ani erau reduse doar la citeva izvoare bizantine i sigilii, cercetindu-se aceasta problema sub aspectul politic s-a ajuns la o incheiere cu totul noua, deosebit de importanta, cu privire la existenta in Dobrogea si de-a lungul Dunarii a temei bizantine Paristrion sau Paradunavon 2.

Reluind problema, studii recente 3 au adincit-o mai ales din punctul

de vedere al vietii locale, relevind aspectele social-economice i politice ale

* Acest articol reprezinta sintetizarea.citorva idei dintr-un studiu mai cuprinzator. Contributii la inceputurile culturii romineti in sec. X XIV V. in manuscris. 1 N. Banescu, Cele mai vechi §tiri bizantine asupra rominilor de la Dundirea de Jos, in t Anuarul Institutului de istorie nationala, Cluj », an. I, 1921-1922, p. 138-160 ; idem, Les premiers tdmoignages byzantins Sur les .Roumains du Bas-Danube, in (4 Byzantinische-

neugriechische Jahrbiicher », an. III, 1922, p. 287 310 ; N. Iorga, Cele dintii cristalizari de state ale rominilor, 1919, p. 103-112 ; idem, Histoire des Roumains, In, Buc.,

1937, p. 77 92.

2 N. Ba'nescu, Les ducker byzantinss de Paristrion (Paradounavon) et de Bulgarie, Buc., 1946. 3 B. Campina, Le probleme de l'apparition des Etats fiodaux roumains, in Nouvelles etudes d'histoire, vol. I, Buc., 1955, p. 187 ; idem, L'influence byzantine au Bas-Danube d la lumidre des récentes recherches effectudes en Roumanie, in Revue roumaine d'his-

toire », an I, (1962), p . 7 18 .

www.dacoromanica.ro

8

C. NICOLESCU

2

formatiunilor feudale constituite pe acest teritoriu inainte de -inscaunarea administratiei bizantine. In aceleasi studii, s-a pus intr-o lumina noua rolul politic al o grecitatii populare », formate in orasele paristriene, ca 5i acela al populatiei bastinase i tendinta lor de autonomie localà. Valorificarea izvoarelor scrise si a materialelor arheologice pentru dovedirea existentei in regiunile dundrene a unei culturi de nivel superior, incluzind i manifestari de arta, este de abia la inceput 1 0 evolutie continua din secolele X XIV este greu de stabilit in cele mai multe domenii, dat fiind cunoasterea Inca prea sporadicà a secolului al XIII-lea. Materiale noi, cu aspecte variate, imbogatesc de la zi la zi domeniul, de aceea in mod firesc studiul de fata reprezinta in primul rind concluziile trase in stadiul actual al cercetarilor 2. Nuantarea lor, precizarea unor date, determinarea mai certa a unor trasaturi proprii sau unor legaturi cu alte culturi, vor putea fi desigur desdvirsite si imbogatite in decursul vremii. Dar ceea ce constituie incheierea definitiva, diriguitoare de altfel pentru tot studiul nostru, este ideea formarii unei culturi locale de tip feudal inca din secolul al X-lea. In contradictie evidenta cu faptele, unii cercetatori mai vechi au situat de pilda, inceputurile artei rominesti abia in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, legindu-le de formarea statelor, desi monumentele de arhitectura ca i celelalte opere pastrate in aceasta etapa, in Transilvania, Tara Romineasca si in Moldova, sint departe de a constitui un inceput 3. Este drept ca., in vremea publicarii celor dintii lucrari despre arhitectura romineasca nu erau de fel cunoscute materialele descoperite recent la Dundrea de Jos, dar existau totusi in Tara Romineasca vestigiile unor monumente mai vechi, iar in Transilvania un domeniu bogat de constructii religioase, cu trasaturi evident arhaice, pastrate in Hateg, Zarand i Biharia, datind in forma pe care o cunoastem azi, cel putin din secolul al XIII-lea. 1 C. Nicolescu, Inceputurile artei feudale n lava twastni in lumina ultimelor descoperiri arheologice, in « Studii i cercetari de istoria artei », an. VI (1959), nr. 1, p. 47-57 ;

idem, Ceramica smdlfuild din sec. X XV in lumina ultimelor cercetdri arheologice, ibid., nr. 2,p. 75-103; idem, La cdramique roumaine imaillie du moyen-dge a la lumiere des dernieres recherclzes, in «Byzantinoslavica», an XXI (1960), nr. 2, p. 260-273 ; idem, Inceputurile ceramicii monumentale in Moldova, in Omagiu lui G. Oprescu, Buc., Ed.

Academiei R.P.R., 1961, p. 373-396.

2 S-au utilizat materialele arheologice date la ivea15, pina in anul 1958, publicate in 1961.

3 « . . . Pour expliquer certains elements de l'art roumain dont les debuts correspondent a ce XIV-e siecle seulement quand la nation créa des Etats lui appartenant en propre... » (N. Iorga si G Bals, Histoire de rapt roumain ancien, Paris, 1923, p. 3).

Plecind de la aceasta idee, s-a ajuns in chip firesc, apoi, la afirmatia c5, o viata exclusiv

i un popor de tarani traind ca in vremurile stravechi au precedat, singure, etapa intemeierii statelor. « De fapt neavind monumente decit in partea a doua a secolului XIV-lea, pina atunci noi nu am avut decit casa taranului nostru, care este rura15.

si acum, asa curn a fost acum o mie, dou5. mii de ani, pina in etapa preistoricau (N. Iorga, Ce este vechea noastrd artil?, in « Bul. Corn, mon. ist. », an XXXV (1942), p. 130-131). Reluind aceasta idee, Gr. Ionescu afirma de asemenea ca « inainte de intemeierea principatelor, rominii n-au avut clädiri de caramid5, sau piatra... » (Istoria arhitecturii rominuti, Buc., 1937, p. 11).

www.dacoromanica.ro

3

RELATIILE CULTURALE CU BIZANTUL LA DUNAREA DE JOS (SEC. X XIV)

9

Ignorarea domeniului de arta romineasca din Transilvania si a elementelor mai vechi din arta secolului al XIV-lea in Tara Romineasca. si Moldova au facut posibila aceasta eroare, care pe alocuri mai persista si azi 1.

Intreaga arta din Tara Romineasca, Transilvania si Moldova ne apare inchegata si unitara la mijlocul secolului al XIV-lea cu unele particularitäti ce se pot contura intr-un stil propriu. Aceasta constatare isi gaseste explicatia numai cercetind radacinile cu mult mai indepartate in timp, care leaga cultura locala in ansamblul ei de aceea balcanica si bizantina. De asemenea, numai admitind persistenta unei culturi bastinase, fie ea destul de redusa

si saracita in continut, datorita imprejurarilor grele prin care a trecut in perioada migratiilor, se vor putea intelege trasaturile comune ca si

deosebirile, care in secolul al XIV-lea definesc arta Transilvaniei, in raport cu aceea a Moldovei sau a Tarii Rominecti. Departe de a constitui un inceput, veacul al XIV-lea reprezinta doar incheierea unei lungi etape de evolutie, in care pe temeiuri stravechi s-au topit in noi forme elementele culturii locale in contact cu cultura slavo-bizantina. Acest proces indelungat a avut ca rezultat cristalizarea unui stil propriu fiecarei provincii istorice, cu träsaturi asemainatoare, ce dovedesc desprinderea

lui dintr-un fond unitar comun.

Folosind stirile putinelor izvoare scrise care ne pot evoca aspectul civilizatiei din regiunile dunarene impreuna cu vestigiile arheologice, de la mdrun-

tele podoabe sau obiecte de uz casnic de caracter artistic, pina la ruinele unor cetdti sau constructii religioase, vom incerca sa reconstituim in parte climatul cultural si artistic creat in lumea romineasca a feudalismului timpuriu, in legatura cu tinuturile sud-dunarene si cu Bizantul. Abia la inceput, cercetarile urmarind viata poporului romin in etapa

lui de formare, si aceea care a precedat cristalizarea statelor, ne permit totusi A. constatam extinderea in tinutul de la Dunarea de Jos a unui nou domeniu de culturA bizantina, ale cdrei relatii cu populatia locala nu se pot limita doar la linia Dunarii. Ele sint mai indepartate, cuprinzind treptat intregul spatiu

carpato-dunarean in secolele X XIV.

In primul rind pe baza noilor descoperiri arheologice se intregesc i se contureazd azi mai precis principalele etape ale raporturilor cu Bizantul. Judecind

numai dupa importantele materiale rezultate din cercetarile de la Histria 2,

1 A. Elian, Les rapports byzantino-roumains, in « Byzantinoslavica », an XIX (1958), nr. 2, p. 212-225. Referindu-se la etapa secolelor X XIII, autorul afirma: « Ce qui est stir c'est que les relations n'eurent ni l'ampleur, ni la continuité qui leur

eussent permis d'être vraiment utiles pour la civilisation roumaine, a ses modestes debuts »

(p. 216). Autorul demonstreaza de fapt in intreaga expunere care urmeaza, o teza mai veche, considerind a doua jumatate a secolului al XIV-lea, etapa hotaritoare pentru raporturile romino-bizantine, o data cu stabilirea dependentei bisericeti de patriarhia din Constantinopol (p. 217 §i urm.).

2 La Histria se constata o intensa activitate constructiva cu caracter urbanistic in secolele IVVI ; cele mai remarcabile monumente ale acestei etape sint cloud basilici de maxi proportii si vestigiile unor locuinte luxoase (cf. Em. Condurachi, Histria

a l' époque de Bas-Empire d'apres les dernieres fouilles archéologiques, in « Dacia », an. 1

(1957), p. 245-263 ; idem, Histria roniano-bizantimi in lumina ultimelor sdpiituri, in Monumente fi muzee, vol. I, 1958, p. 21-37.

www.dacoromanica.ro

10

C. NICOLESCU

4

Garvan-Dinogetia 1, Mangalia (Callatis) 2, Celei (Sucidava) 3, se poate afirma ca strdlucirea epocii lui Justinian s-a facut simtita si in viata acestor orase. Vestigiile monumentelor descoperite din sec. IVVI 4, inscriptiile 5, ca i bogatele urme de cultura materiala ofera posibilitatea intelegerii

nivelului de viat5. din aceste centre de la Dunare, in prima etapa a relatiilor cu Bizantul. Intrerupta de migratia bulgarilor si a slavilor de la sfirsitul secolului al VI-lea pina catre mijlocul veacului al X-lea, legatura cu lumea bizantina se reia treptat, prin intermediul primului stat bulgar, infloritor in aceasta etapa. Instaurarea autoritatii politice, administrative si militare a imperiului bizantin in ultima treime a secolului a.I X-lea, in tinuturile de la Dunarea de Jos, contribuie desigur si mai mult, la patrunderea directa a unor elemente de civilizatie bizantina. De aceea aceasta regiune va juca un rol hotäritor pentru istoria cultural5. a tarilor romine in secolele X XIV. Tulburata pentru scurta vreme de venirea navalnica a pecenegilor si de lupta pentru autonomie a formatiunilor politice locale, mai ales in ultima treime a secolului al XI-lea, civilizatia bizantina continua in Dobrogea si

la Dunare, mai stralucitoare sau mai umbrita mentinuta uneori, chiar in lipsa autoritatii politice a imperiului, de acea « grecitate locala » a oraselor paristriene si de capeteniile bisericesti, pina catre mijlocul veacului al XIV-lea.

In aceasta ultim5. etapa, repetatele invazii tatare i apoi prddaciunile turcesti pun capat definitiv vieii infloritoarelor centre economice i culturale de la Dunarea de Jos. Monumentele Vicinei, cel mai stralucitor oras dunarean in secolele XII XIV, näruite sub loviturile tatarilor i turcilor, sint para.1 La Dinogetia s-a dezvelit o basilica crestina din veacul al VI-lea, care era

pictata in tempera (cf. « Studii i cercetari de istorie veche », an. III (1952), p. 393

394) ;

ibidem, an IV (1953) p. 256-257). s I. Barnea, Descoperiri arheologice din epoca feudald la Mangalia, in Materiale

ci cercetdri arheologice, VI, 1959, p. 903-910. Capitelele gasite aici, pastrate in muzeul local 0 in muzeul din Constanta (vezi I. Barnea, Romano-byzantine basilicae discovered. in

Dobrogea between 1948-1958, in « Dacia >, an. II (1958), p. 343-346, fig. 11 si rezultatele cercetarilor din ultimii ani duc la concluzia existentei aici a unei basilici luxoase cu o resedinta episcopala alaturata. Capitelele apartinind unei basilici din aceeasi vreme din Tomis (Constanta), publicate in studiul citat (p. 341-343, fig. 10). 3 Un centru deosebit de important pentru ilustrarea relatiilor economice i culturale ale tinuturilor nord dunarene cu lumea bizantina in secolele IVVI este vechiul oras roman Sucidava (Celei) din Oltenia. Rezultatele descoperirilor din aceasta etapa sint concentrate in studiul recent al lui D. Tudor, Oltenia romand, Buc., 1958, p. 338 373, si idem, Le dépôt de miroirs de verre doubles de plomb trouvd a Sucidava, in « Dacia s,

an. III (1959), p. 415-432, fig. 1-7. Vezi i rapoartele de sapaturi 1956-1958 din Materiale ci cercetdri arheologice, VII, 1960, p. 472-491. 4 Inventarul la zi i bibliografia completa a recentelor descoperiri in studiile lui

I. Barnea, Monumente de arta creOind descoperite pe teritoriul R.P.R., in Studii teologice, an. X (1958), nr. 5-6, p. 287 0 urm. ; idem, Romano-byzantine basilicae discovered in Dobrogea between, 1948-1958, in « Dacia », an. II (1958), p. 331-349.

5 Centrele cele mai insemnate ale crestinismului dobrogean, asa cum apar in inscriptii sint: Tomis, Callatis, Histria, Axiopolis, Dinogetia, Ulmetum i Tropaeum

Trajani. Vezi R. Netzhammer, Die christliche Altertiimer der Dobrudscha, 1918 si studiile recente ale lui I. Barnea, CreOinismul in Scythia minor dupd inscriplii, in « Studii teologice *, an XI (1954), nr. 1-2, p. 65-112 ; idem, 0 inscriptie creftind de la A xiopolis, in « Studii teologice », an XI (1954), nr. 3 4, p. 219, 228 ; idem, Quelques considerations sur les inscriptions chrétiennes de la Scythie mineure, in « Dacia s, an. I (1957), p. 265-288.

www.dacoromanica.ro

6

RELATIILE CULTURALE CU IJIZANTUL LA DUNXREA DE JOS (SEC. XXIV)

11

site disparind chiar din amintirea localnicilor, astfel incit pina azi se mai poate discuta situarea acestui mare centru economic dunarean. Aceastei a doua perioada (secolele X XIV ) a relatiilor cu Bizantul, este

desigur cea mai semnificativa pentru roadele fie care civilizatia i cultura bizantina le-au dat pe teritoriul tarii noastre. Numai cunoasterea acestei etape fioate lumina calea inceputurilor culturii i artei care s-au dezvoltat in tarile romine in, veacurile urmatoare.

Tinutul dintre Dunare i Marea Neagra, viitoarea Dobroge, este cel mai bine luminat in cursul veacului al X-lea de izvoarele bizantine, data fiind insemnatatea, pentru imperiu, a evenimentelor petrecute aici. Acelasi teritoriu este si cel mai bogat in materiale arheologice, care vadesc relatii economice gi culturale cu Iumea bizantina si Qglindesc nivelul de viata al populatiei locale.

Aceasta regiune, peste care, dupa o intrerupere de aproape patru veacuri, imperiul II va extinde din nou stapinirea, a constituit din secolul al X-lea pina la inceputul secolului 1 XV-lea, cind a fost definitiv cucerita de turci, puntea de legatura dintre spatiul carpato-danubian i civilizatia bizantina. Cu prilejul atacului principelui kievean Sviatoslav din anul 971 1 pentru cucerirea tinuturilor dunarene, atentia cronicilor bizantine este concentrata din nou asupra societätii de la Dunare, retinind unele amanunte importante pentru cunoasterea imprejurarilor politice i militare de aici, dar i pentru conditiile ei de viata, Dobindim astfel unele tiri, destul de sarace, dar interesante despre modul de viata al localnicilor, inainte de instaurarea stapinirii bizantine, care s-a consolidat deplin abia in timpul lui Vasile I,

adica la inceputul secolului al XI-lea.

In afara cronicilor bizantine, o cronica rusa relatind evenimentele acestei perioade, retine unele pretioase informatii privind tinuturile dunarene. Lapidare si destul de putine, toate aceste stiri izbutesc insa sà evoce existenta In veacul al X-lea, a unei vieti tcopomice active, cu citeva centre importante, cum era de pilda Pereiaslavetul, care concentra marfurile venite din diferite

directii 2 De asemenea, aceleasi izvoare atesta prezenta unor stapinitori locali, detinatori de cetati proprii, pe malul sting al Dunarii, care cu ocazia luptelor dintre bizantini i Sviatoslav se supun autoritatii imperiale 3.

1 H. Grégoire, G. Orgels, Les invasions russes dans la Synaxaire de ConstantiIn « Byzantion », an XXIV (1954), fasc. 1, p. 141. Campania lui Tzimiskes in Dobrogea a durat numai patru luni. La 20 iulie, in ziva de Sf. Theodor, a fost cucerita cetatea Dristra (fostul Durostorum). Pentru a sarbatori aceasta victorie, bizantinii au dat acestui oras numele de Theodorapolis. Sigiliile de la sfirsitul secolului X poarta chipul acestui stint, devenit patronul orasului (N. Banescu, La domination byzantine aux bouches du Danube, p. 17). 2 e Acesta este miezul tarii mele, ca-ci aici se aduna toate bunurile de la greci, aurul, tesaturile, vinul si fel de fel de. fructe, de la cehi, de la unguri, argintul i caii din Rusia, blanurile i ceara, mierea i robii ». Lloeecmb epeAtemibix nem (ed. D.S. Linople,

khatcev, Moscova-Leningrad, 1950, 1, p. 244) ; traducerea romineasca Cronica lui Nestor (Povest vremenih...), ed. Popa-Lisseanu, in Izvoarele istoriei rominilor, vol. VII, Buc., 1936, p. 73). 3 . . . Si au venit l dinsul soli din Constanteia si din alte fortarete ridicate dincolo de Istru j cerind iertarea faptelor rele s-au predat impreunä cu acele fortarete, pe care primindu-i cu blinclete, a trimis 55. preia fortaretele i oaste indeajuns pentru paza lor (Kedrenos-Skylitzes, II, p. 401, ed. Bonn). ç

www.dacoromanica.ro

12

C. NICOLESCU

6

Desi se discuta Inca cronologia i caracterul culturii materiale din secolul al X-lea, in etapa anterioard stapinirii bizantine, instaurat5. abia dupd Victoria lui Tzimiskes (971), izvoarele citate mai sus, ca i faimoasa inscriptie slava, datind din anul 943, care aminteste de « jupanul Dimitrie », fac dovada certa a existentei aici a unor organizatii locale de tip feudal Inca prin prima jumd-

tate a secolului al X-lea. Faptul a fost demonstrat, sub raport istoric 1. Pentru cea de-a doua etapa, in care autoritatea imperiului bizantin se

extinde si se consolideaza, indeosebi in timpul lui Vasile al II-lea, materialele arheologice recent descoperite confirm5. cu prisosinta. stirile izvoarelor scrise astfel incit imaginea vietii tinuturilor dunarene din secolul al X-lea inainte

se contureaza acum tot mai precis si mai unitar.

Prima constatare importanta ce se desprinde din ansamblul izvoarelor este legatä de dezvoltarea unei intense activildfi economice n aceste linuturi. La adapostul vechilor cetati romano-bizantine, in parte refdcute de localnici, se infii ipa asezari relativ intinse, cu caracter ordsenesc, in care mestesugurile diverse 2 si comertul 3 detin un rol important in afara de agricultura i cresterea vitelor ; produsele locale, impreuna cu acelea de import, bizantine, kieviene, orientale 4 etc., circula in asezarile dunarene, care apar cronicarilor bizantini « man i numeroase cu o populatie care vorbeste toate limbile »5. Pe baza unor materiale arheologice, considerate ca anterioare stapinirii bizantine, se constata circulatia unor produse de ceramica de factur5. bizan-

tina, care tree si in nordul Dunarii. Astfel in asezarea de la Garva.n-Dinogetia, unele amfore sint datate din aceasta etapa 6. Unii cercetatori 7 atribuie acestei etape o varietate de ceramica de calitate superioara, colorata cu 1 B. Câmpina, Le probleme de l'apparition des Etats feodaux roumains, p. 187 si urm. ; idem, L'influence byzantine au Bas-Danube cl la lumiere des recentes recherches effectuees

en Roumanie, in « Revue roumaine d'histoire », an I (1962), p. 7-18. 2 Aceste incheieri au fost stabilite pe baza numeroaselor materiale descoperite in asezitrile cercetate in ultimii zece ani, mai ales de la cetatea GarvAn-Dinogetia, dar si din celelalte cet54i ca: Isaccea, Noviodunum, Capidava, Mangalia, Cernavod5. (Axiopolis) etc. Vezi rapoartele de s'apauri privind aceste cercetgri, in « Studii i cercediri de istorie veche », 1950-1955 si studiile lui I. Barnea, Mestesugurile in asezarea de la Garvdn sec. X XII ; ibid., 1955, nr. 1-2, p. 99-117. Descoperiri arheologice din epoca feudald la Mangalia, in Materiale si cerceldri arheologice, VI, 1959, p. 903 910 ; idem, Date noi despre A xiopolis, in a Studii i cercethri de istorie veche», an. XI (1960), p. 69 78. 3 I. Barnea, Relatiile dintre asezarea de la Bisericufa-Garvdn ii Bizanf in sec. XXIII, in « Studii si cercetari de istorie veche », an IV (1953), nr. 3-4, p. 641-669; idem, Elemente de culturd materiald veche ruseascd i orientald in asezarea feudald (sec. X XII ) de la Dinogefia, in Studii i referate privind istoria Rominiei, vol. I, 1954, p. 195 227 ; idem, Byzance, Kiev et l'Orient sur le Bas-Danube au XI XIlle siecle, in Nouvelles etudes d'Histoire presentees au Xe congres des sciences historiques, Rome, Buc., 1955, p. 169-180 ; idem, Amforele feudale de la Dinogefia, in « Studii i cercefari

de istorie veche », an. V (1954), nr. 2 4, p. 513-530. 4 Vezi studiile lui I. Barnea citate mai sus, nota 3.

5 Mihail Attaliates, Historia (ed. Bonn, 1853), p. 203. 6 I. Barnea Amforele feudale de la Dinogefia, in « Studii si cercefari de istorie veche », an. V (1954), nr. 3 4, p. 518 ; la Bucov se Oseste un fragment de amforá considerat anterior celei de-a doua jumaitati a secolului X (Materiale ci cercetdri arheologice, V, 1959 p. 468). 7 R. Florescu, Unele observafii cu privire Us ceramica decorata cu culoare rosie din asezarea tirzie de la Capidava, in Studii i cercetairi de istorie veche », an X, nr. 1 p. 131-138.

www.dacoromanica.ro

7

RELATITLE CULTURALE CU BIZANTUL LA DUNAREA DE JOS (SEC. X XIV)

13

huma rosie, pe care altii o situeazd insa chiar in prima etapa a stdpinirii Bizantului. In mod firesc, pe calea negotului, atit de activ, cum reiese din cronica rusa, puteau patrunde in aceste tinuturi, materiale ceramice de facturd bizantina, inca din etapa care a precedat instaurarea autoritatii imperiului la Dunarea de Jos. R ecucerirea tinuturilor dun5rene dupa anul 971 si consolidarea stapinirii, mai ales din timpul lui Vasile al II-lea, au ca urmare intensificarea relatiilor economice directe cu imperiul si patrunderea intr-o proportie cu mult mai mare, fata de etapa anterioara, a elementelor de civilizatie bizantina. De aceea, asa cum este firesc, cele mai numeroase si mai importante marturii in domeniul ceiamicei i podoabelor, precum i monumentele, sigiliile, monedele etc. gasite in numeroase centre dobrogene, apartin mai ales ultimei treimi a secolului al X-lea i veacurilor urmatoare. Tezaurele monetare neintrerupte pina in secolul al VII-lea dispar aproape total timp de doua veacuri ; ele reapar brusc, numeroase in vremea imparatului Tzimiskes,

fiind frecvente mai ales in prima jumatate a secolului al XI-lea, Care sfirsitul acestui veac si in secolele XII-XIII, cind dovedesc deasemenea o

intensä viata economica 2. Renasterea, in formele evoluate ale unei vieti orasenesti cu o activitate vie oglindit5. de circulatia monetard i varietatea obiec-

telor gasite, generalizate in regiunea dundreana, cuprinde treptat mai adinc ) tinutul de la nordul fluviului, astfel incit, chiar din secolul al X-lea, elementele culturii bizantine se intind in zona subcarpatica unde vor evolua pina in veacul al XIV-lea. Unele trasaturi comune ale culturii materiale existente pe ambele maluri

ale Dundrii extinsa intr-o zona mai adinca in spatiul carpato-dunarean,

confirma o ipoteza mai veche 3 in legatura cu dominatia ducatului Paristrion

asupra celor dou5 maluri ale fluviului (fig. 1). in stadiul actual al cercetdrilor sintem Inca mai putin informati asupra culturii materiale i artei din secolul al XIII-lea in tinutul dobrogean si la gurile Dunärii. Izvoarele atestä insa o stapinire bizantina in aceste tinuturi dunarene, chiar cind autoritatea imperiului fusese tulburata. de cruciata a IV-a 4, administratia imperiala fiind preluata de aceea a reprezentantilor locali ai patriarhiei de la Constantinopol. Cu toate ca. posedam Inca putine elemente i despre aspectul culturii de la nordul Dunarii in secolul al XIII-lea,

din pricina invaziei tatare, anume constatdri de ordin istoric, cit i unele

trasaturi arhaizante proprii unor monumente de arta din Tara Romineasca, de la sfirsitul secolului XIII si din secolul XIV, ne ingaduie insä incheierea ca nici in aceasta perioada inriurirea bizantina nu s-a limitat la linia Dunarii (fig. 1). Farà a putea stabili in toate domeniile aspectele noii culturi de tip feudal formate in spatiul carpato-dunarean, dat fiind stadiul de inceput al cerceta.1 Informatie P. Diaconu. 2 0. Iliescu, De3pre tezaurele monetare ci viafa economicii in secolele XII XIV pe teritoriul Nth noastre, in « Studii >, an. V, nr. 3, p. 178-185. 3 N. Iorga, Le Danube de l'Empire, Mélanges G. Schlumberger, vol.I, Paris, 1924, p. 13 si Etudes byzantines, II, Buc., 1940, p. 201. Aceeasi idee in Histoire des Roumains, II, Buc., 1937, p. 366. 4 V. Laurent, La domination byzantine aux bouches du Danube sous Michel VIII Paliologue, in n Rev. hist. du Sud-Est européen «, an. XXII (1945), p. 184-198.

www.dacoromanica.ro

LEGENDA I. Cetäti Aqe.thri AM.

Resedintä

Garv ants g tia) Ow .e Iliculitel LAI a . menu Iglita (Prislaval I Troesmis)

(Heraklea(;g574aIa Camena Carsium)

Dolojman

Ifirsova Istria 1W CaPWavVeadue

7

ernavoda

trepan's) hlirceaVoa

Plcuiu lui

$atu I nu &mew

Spare

F

'4

Mangalla

(Callatis) 0

50

100 km RPOLONIC

Fig. I,.

Harta principalelor cetg.ti i wza.ri din Dobrogea i spatiul carpato-dulfgzean din sec, X LAO, la inceputul sec. XIV, uncle s-au gg.sit vestigii de culturA bizantira.

www.dacoromanica.ro

C. NICOLESCU

9

15

torilor in care lipsesc inca o serie de verigi de legatura, se pot contura insa temeiurile pe care ea se dezvolta, asa cum o cunoastem in secolul al XIV-lea. Domeniul in care se poate urmari cel mai bine procesul de integrare a

unor elemente noi bizantine in arta locala ii constituie ceramica. Grupul

, 0-4g..1!`gX.r. ' ,

°.°

.C 3

C=

"ts;? 3 ,

T

.

to,

c;51

Fig. 2.

Diferite tipuri de orarie protoromineasca.

3-4. Cernavoda sec. X XI.

1.

Capidava, 2. Dridu,

cel mai semnificativ pentru ilustrarea procesului de sinteza, petrecut in veacul al X-lea intre elementele locale si cele bizantine, ii formeaza olaria definita recent de arheologi ca « protoromineasca » (fig. 2) deosebita. de aceea slava 1.

Generalizata pe tot teritoriul dobrogean, la nordul Dunarii pina in zona

1 I. Nestor, Contributions archéologiques au probleme des Protoroumains. La civilisation de Dridu, in « Dacia », an, II (1958), p. 371-382; M. Comsa, Contribujii la cunoagerea culturii streiromine in lumina sdpdturilor de la Bucov, in « Stu dii i cercetari de istorie veche*, an. X (1959), nr, 1 p. 81-94 ; idem, Sdpdturile de la Bucov, , in Materiale §i cercetdri arheologice, V, 1959, p. 496, fig. 1, ibidem, an. VI (1960).

www.dacoromanica.ro

16

RELATIILE CULTURALE CU BIZANTUL LA DUNXREA DE JOS (SEC. XXIV)

10

subcarpatica, la est de Carpati si in Transilvania, aceasta ceramica prezinta in tehnicd, forme i sistem decorativ, evidente trasaturi care o leaga de traditia mai indepartatà a oldriei locale. Ea este similara cu olaria din sudul Dunarii,

unde a evoluat pe aceleasi temeiuri romano-bizantine. Treptat, cercetarile arheologice recente dau la iveala bogate materiale, care implinesc verigile

de legatura dintre ceramica locala a secolelor IV VI ti aceasta, atit de

bine cunoscuta din secolul al X-lea. Oldria din secolele VVII descoperit5. in asezdrile de la Bandul de Cimpie, Moresti, Bratei, Ipotesti-Cindesti, Monteoru etc. este considerata azi a fi proprie populatiei romanice. Faptul, interesind indeosebi dezvoltarea culturii materiale pina in veacul al X-lea, cind se considera deplin incheiata formarea poporului romin, depaseste insa limitele i preocuparea studiului de fata. Ceea ce ne apare insa mai semnificativ i trebuie subliniat in raport cu dezvoltarea acestei ceramici in secolul al X-lea este constatarea cä unele forme 0 procedee decorative reprezint5. mostenirea unei traditii locale stravechi, care s-a continuat de-a lungul secolelor, fiind doar improspatata i imbogatita prin reluarea contactului cu Bizantul. Totodata, urmarind evolutia ei ulterioard, constatam cä formele si sistemele decorative ale

secolelor X XI se vor transmite oldriei din

veacurile urmatoare caracterizind productia ruralä i oraseneasca in tot cursul evului mediu. Principalele tipuri traditionale sint pin5. azi vii in olaria populara.

In domeniul ceramicei, trebuie sa deosebim dintru inceput produsele importate de acelea imitate sau asimilate productiei locale, acestea din urma dobindind o insemnatate cu mult mai mare pentru intelegerea procesului de formare a ceramicei rominesti de arta. Un prim grup de obiecte dovedind prin frecventa lor, mai ales traficul comercial dintre orasele dobrogene, Bizant si alte centre ale Marii Negre, sint amforele 1, gdsite in numdr atit de mare in diferitele asezdri cercetate (fig. 3). Cele mai multe apartin secolelor XI XII, unele poarta chiar marca atelierelor bizantine de provenientä. Ele circulau cu diferite produse si in nordul Dunarii, deoarece au fost gasite si la Dridu 2.

Tot ca produse de import apar in aceastd vreme strachinile, talerele

si canile smaltuite, cu fondul galben de lamiie i decorul fin zgiriat in pasta, I n tehnica « sgrafitto » 3, impreuna cu o alta varietate decorata cu cornul,

1 I. Barnea, Amforele feudale de la Dinogetia, in o Studii si cercetari de istorie veche », an. V (1954), nr. 3 4, p. 513-530. Aproape fiecare locuintá cercetath din asezarea de la Garvan-Dinogetia poseda cel putin 1-2 amfore, in unele numärul lor

ajungind pina la 10-12 exemplare. La Niculitel, lsaccea, Constanta, Mangalia, Prislava, Capidava, Iglita, Pacuiul lui Soare etc. se gasesc de asemenea numeroase fragmente de

amfore (vezi « Studii si cercetari de istorie veche », an. V (1954), nr. 1-2, p.

184 ;

ibid., an. V (1955), nr. 3 4, p. 742 ; ibid., an. V (1954); p. 180-181, fig. 18 ; Materiale or cercetdri arheologice, IV, 1957, p. 167-169 ; ibid., V, 1959, p. 461-472 ; ibid., VI, p. 638, pl. V, 7-8 ; Capidava, p. 209). in raportul asupra sapaturilor de la cetatea Pacuiul lui Soare (Materiale si cercetdri arheologice, VI, 1959, p. 659) se face o observatie interesanta in legatura cu patrunderea amforelor, probabil pe la gurile Dunarii, dat fiind numarul lor foarte mare la Garvän, in raport cu celelalte ase7ari. 2 I Nestor, Contributions archdologiques au probleme des Protoroumains. La civilisation de Dridu, in o Dacia », an II (1958), p. 376. 3 I. Barnea, Relaliile dintre asezarea de la Bisericuta-Garviin i Bizarq in sec. XXII, in « Studii i cercetazi de istorie veche », an. IV (1953), nr. 3 4, p. 655 657,

fig. 4 8.

www.dacoromanica.ro

isw

Fig. 3.

Diferite tipuri de amfore bizantine, care au circulat

frecvent in tinuturile dundrene in sec.X XII.

www.dacoromanica.ro

t.1PD

18

RELATHLE CULTURALE CU BIZANTUL LA DUNKREA DE JOS (SEC. XXIV)

12

cu motive lineare pe fond brun sau verde. Olaria de acest tip, a carei rdspindire este mai limitata in raport cu aceea verde-maginie, este un produs de lux. Ea apare in centrele mai mari ca Garvan-Dinogetia 1, lipsind de pilda la Capidava. Formele, coloritul, tehnica i motivele decorative o incadreaza in ceramica bizantina constantinopolitana datind din sec. XII 2.

Produse de import si imitatii locale circula curent in sec. XIII XIV

la Isaccea (Noviodunum) 3, Histria 4, Ieni-Sala (Heracleea) 5, Pacuiul lui Soare 6 si Turnu-Severin 7 (fig. 4). Aceasta categorie de olärie este deosebit de importanta pentru cä constituie baza pe care se dezvolta ceramica romineasca de arta, a carei etapa de maxima inflorire se situeaza in secolele XIV XV. Extinsa de-a lungul Dunarii, in secolul al XIV-lea ea se generalizeaza in marile centre orasenesti subcarpatice, Arges, Cimpulung, Tirgoviste, Tirgsor etc. si in Moldova la Suceava, Siret, Vaslui, Iasi etc., pastrindu-si insa caracterul

unui produs de lux.

Simpla circulatie a acestei ceramici de import ar fi ramas Mira rezultate insa daca nu s-ar fi modificat Inca din secolele X XI, chiar tehnica localä, prin introducerea smaltului. Numai cunoasterea atit de timpurie a smaltuirii vaselor explica dezvoltarea atit de larga i caracterul artistic al olariei rominesti medievale. Inca din secolele X XI s-a facut dovada ca la Garvan1 Vezi Rapoartele de scipeituri de la Garviin-Dinogetia, in « Studii i cercetari de istorie veche », 1955-1956, Materiale i cercetdri arheologice, 1957-1961 si studiul citat

al lui I. Barnea.

3 In clasificarea lui Talbot Rice (Byzantin Glazed Pottery), Oxford, 1930, p. 32-33,

pl. XIII) tipul acesta este catalogat in grupa B. 1, apartinind sec. XI XII. La Robert

B. K. Stevenson (The great palace of the byzantine Emperors. The pottery, 1947, p. 50, pl. 20, fig. 4) grupul de ceramica asemanatoare cu aceea de la Garvan-Dinogetia este datat catre mijlocul secolului al XI-lea. In ultima clasificare a lui Ch. Morgan, Corinth. The Byzantine pottery, Harvard University Press, 1948, p. 115-121, ceramica incadrata In stilul o Spiral », cea mai

apropiata de aceea de la Garvan-Dinogetia, este datata care mijlocul secolului al

XII-lca. 3 I. Barnea, Raportul asupra sondajului de la Noviodununi, in o Studii i. cercetari de istorie veche », an. V (1954), nr. 1-2, P. 175-188 ; Sdpeiturile de salvare de la Noviodunum, in Materiale 5 cercetdri arheologice, IV, 1957, p. 155-174. 4 C. Preda, Urme de viald la Histria, din sec. XII XIII, in « Studii i cercetari de istorie veche », an. V (1954), nr. 3-4, p. 531-537, fig. 3-4. 5 Numeroase fragmente de olärie au fost gasite cu ocazia unor cercetari mai vechi in cadrul cetatii Ieni-Sala (Heracleea), ele par a forma douà grupe diferite, dintre care una din secolul al XIV-lea i alta ceva mai timpurie. Cele mai multe fragmente se

pastreaza la Muzeul de istorie din Galati, iar altele in Muzeul de arta comparata al Sfatului popular, Bucuresti. 6 Uncle materiale smaltuite i sgrafiate descoperite in cercetarile din ultimii ani (1958-1960) la cetatea Pacuiul lui Soare se incadreaza in a doua jumatate a secolului al XIII-lea si la inceputul secolului al XIV-lea (Materiale p cercetdri arheologice, VII, 1961, p. 605-606, fig. 10). 7 Corina Nicolescu, Radu Popa, Ceramica smdlfuitei din sec. XIIIXIV de la Pdcuiul lui Soare, in manuscris. Bogatele materiale descoperite cu ocazia unor sapàturi mai vechi, la Turnu-Severin, pot fi deosebite de asemenea in doua categorii, intre care unele par mai timpurii, secolele XIII XIV (vezi C. Nicolescu, Ceramica smdlMild, in « Studii i cercetari de istoria artei a, 1962, nr. 2, passim. Ele sint idea-

tice cu acelea datate sigur la Pacui in a doua jumatate a sec. XIII si inceputul sec. XIV.

www.dacoromanica.ro

=

A

4

V4;

0 it

1

'

.L_

H.

, .

I

..i =0,

.

1

,

1.

`4. e Cr '.

''.'

' z.,,,,.

. ./..,:.i. r ' ..,......e.,Atite_ip....

19

-

..

,.

fij; l a

.

-:" A

i

,_:.---74,

k.1

r ,-" t

or

1-

-.4441t

ZIT-.

A

A4,:sioa51/12.--

Fig. 4.

2

Fragmente de olarie smaltuita cu decor incizat de provenienta bizantin.1 5i locald de la Pdcuiul lui Soare (reg. Dobrogea), sec. XIIIXIV.

www.dacoromanica.ro

C. NICOLESCU

20

14

Dinogetia ca i la Capidava 1 a circulat o oldrie smaltuita verde-mdsliniu 2

produsa de rnesterii bastinasi. Rdspindirea larga a acestei oldrii in toate asezdrile dobrogene, patrunderea ei chiar in nordul Dundrii la Bucov 3, identitatea dintre formele nesmaltuite i cele smaltuite, precum i aplicarea uneori intimplkoare, in atelier, a unor pete de smalt pe ceramica comund, au dus la concluzia producerii acestei oldrii in unele centre dobrogene 4 care alimentau

atit cetdtile i asezdrile de la Dunare (Garvdn, Capidava, Pdcui etc.), cit si asezdrile mai indepärtate, ca Bucovul. La acea vreme, smaltul pare a fi fost Inca scurnp, folosit totusi cu oarecare economie, deoarece in uncle asezdri dobrogene i la Dridu 5, acelasi smalt este aplicat doar pe buza oalelor co-

mune. Dar la Garvdn 6, ca i la Capidava 1, s-a putut constata deasemenea si folosirea smaltului de alte culori, de pild5. verde deschis, galben-portocaliu si brun inchis aplicat pe produsele mesterilor bdstinasi ce fAceau oldria comund. Smaltul este rezervat mai ales ulcioarelor i cdnilor, de aceea se poate constata cä aceasta imbundtatire tchnica, pe care o reprezinta smaltuirea, merge mind in mind cu perfectionarea si imbogatirea formelor. Siluetele mai elegante ale unor vase in care se imbind traditiile stravechi cu inriuririle bizantine, ce vor domina in tot cursul evului mediu, supravietuind pind azi in oldria populard, se creeazd acum. Ulcioarele amforiodale sau cu o singurd toartà si cu gura treflata impreund cu strdchinile sau talerele sprijinite pe o bazd inelard sint cele mai caracteristice secolului X XI si ele vor persista de-a lungul evului mediu, mai ales in oldria romineascd din spatiuI carpatodundrean si sud-vestul Transilvaniei. Patrunse i asimilate productiei locale atit de timpuriu, in centrele dunarene, unele dintre particularitdtile acestei 1 Gr. Florescu, R. Florescu, P. Diaconu, Capidava, Buc., 1958, p. 193, 205-209.

In acest studiu se afirma, fära o demonstratie conving5.toare, ca in sec. VIIIIX olaria smaltuita apare la Capidava ca fiind deja constituita i avind forme proprii, ca specie aparte a ceramicii bizantine. « Inca din aceasta vreme ea pare sa fie produsa de un centru balcanic * (p. 207). 2 Ceramica cu smalt verde-masliniu a circulat in tinuturile dunarene, ca si in alte regiuni ale teritoriului rominesc, Inca din etapa romana tirzie i bizantina. timpurie. Astfel, la Durostorum s-a gasit un opai i un miner de patera in forma tmui cap de berbec smaltuite verde (vezi Ceramica feudald romineascei, Buc., 1958, p. 58, nota 1-2) ; la Tomis s-a gasit fundul unei patere, smaltuita verde-mdsliniu (« Studii si cercetari de istorie veche o, an. IV, p. 352) ; la Dinogetia si Cristesti pe Mures s-au gAsit de asemenea fragmente din aceeasi olarie (ibidem, p. 653-655). in sapaturile de la Sucidava se gásesc i fragmente de olärie smaltuita verde (D. Tudor, Oltenia romand,

p. 349-350).

3 M. Comsa, Sdpdturile de la Bucov, in Materiale i cercetdri arheologice, 1959, p. 496, fig. 1 ; ibid., VI, 1959, p. 467.

4 R. Florescu, Note despre oldria smeilluitd din sec. XXI, in « Studii si cercetari de istoria artei », an. III (1956), nr. 1-2, p. 290-292 ; C. Nicolescu, Ceramica smdlluitci din sec. XXV, in « Studii i cercetari de istoria artei», an. VI (1960), nr. 2, p. 76-79. 5 Olaria de la Dridu este nesmaltuita, rar apare pe buza unor oale o dunga de smalt verde-masliniu. Cornunicare, sesiunea arheologica din mai 1961, E. Zaharia.

6 Materiale i cercetdri arheologice, an. VI (1959), p. 638. La Garvan, intr-un bordei

datind din prima jurnatate a secolului al XI-lea, s-a gasit un fragment dintr-un ulcior, avind pete de smalt galben-portocaliu, ceea ce dovedeste folosirea in acelasi atelier a smaltului, ce s-a scurs intimplator i pe vase nesmaltuite. 7 Capidava, p. 206 207.

www.dacoromanica.ro

15

RELATIILE CULTURALE CU DIZANTUL LA DUNAREA DE JOS (SEC. XXIV)

21

ceramici se integreaza chiar celei mai traditionale i conservatoare olarii rominesti, cum este aceea neagra-cenusie din Moldova. In afara de oalaborcan, forma tipicä a acestei cei amici, la sfirsitul sec. XIV si in secolul urm5,tor, se produc la Suceava forme elegante de cani i ulcioare cu gura treflata 1,

inaltate pe un picior, legate de olaria ce s-a dezvoltat in regiunile dundrene si pontice.

In Tara Romineasca si in Moldova, ceramica secolului al XIV-lea pre-

zintä un caracter unitar ca forme si realizare tehnica. Este incontestabil apoi ca la aceasta vreme mesterii locali produc aceasta. marfa curent In orase,

impreun5. cu olària comuna. Elementele decorative intilnite in oldrie sint similare cu acelea din alte genuri ale artei decorative, dovedind o unitate mai larg5. i integrarea ei intr-un stil propriu. In sfirsit, rolul ceramicei este atit de important incit incepe sa fie folosita in arhitectura secolului al XIV-lea, Toate aceste elemente ne cletermind sä considerdm cä. folosirea si imitarea ei este mai veche, procesul de asimilare petrecindu-se intr-un timp mai inde-

lungat pe care-1 constatam incheiat in veacul al XIV-lea. Integrarea noilor procedee tehnice, a coloritului si sistemelor decorative, a fost atit de adincd, incit pina azi in oldria populara sint evidente alaturi de mostenirile stravechi, unele coborind pina in preistorie, caracterele proprii feudalismului timpuriu. Otetarele 2 sau cu denumirea turceasca chiupurile, caracteristice regiunii durarene, precum i Argesului, Olteniei, Banatului si Bihariei, pastreaza pina azi forma ulcioarelor amforoidale atit de frecvente in secolele X XII (fig. 5). Strachina inaltata pe un picior circular mai dainuia pin5. in secolul trecut in Banat 0 in centrul de oldrie de la Pucheni linga Bucuresti. De asemenea la Ostrov in zona dunareana, se mai pastreaza acest tip vechi de strachina ca 1i afumatoarea cu picior, similare acelor din sec. XI XIV 3. Nu numai unele forme, dar coloritul, tehnica i conceptia decorativa a oldriei rominesti amintesc pina azi aceasta etapa in care s-a constituit deplin ceramica romineasca de arta. In olaria populara produsa in centrele de la Hurezi, Oboga,

Arges, ornamentatia lucrata cu cornul reprezinta o imbinare intre valul stravechi, altddata realizat direct in pasta cu pieptenul i elementele vege-

tale de traditie bizantina. In aceste tinuturi, tehnica inciziei imitind

« sgrafitto » a dainuit pina la inceputul secolului al XIX-lea, pe cind in Moldova de nord, Maramure i estul Transilvaniei 4 s-a mentinut nu numai procedeul tehnic, dar i intreaga conceptie a olariei veacurilor XIV XV. si in aceastä ceramica, ornamentatia vegetala i zoomorfa de traditie bizantina se imbind cu motivele traditionale mai vechi (valul, 1 Aceste materiale silt expuse in Muzeul regional din Suceava. 2 Aria de rdspindire a acestui tip de ulcior amforiodal, care dobindeste cu vremea o capacitate mai mare, servind la pastrarea otetului i muräturilor, este deosebit de interesanta si sugestiva. Ea se intinde pe o linie ce cuprinde zona dunareana i cimpia Dunärii pina la zona subcarpatica, urcind pe la Pucheni, Tirgoviste, Arges, Cimpulung, cuprinzind toata Oltenia, Banatul i sud-vestul Transilvaniei. Acest tip de borcan amforiodal nu se gdseste in Moldova si nord-estul Transilvaniei. 3 Exemplare din secolele XIXXX se gasesc in Muzeul satului in cadrul gospodariei din comuna Ostrov (reg. Dobrogea). 4 P. Petrescu i P. Stahl, Ceramica smalfuitä din Transilvania, in u Studii si cercetdri de istoria artei », an. IV (1956), p. 61 71.

www.dacoromanica.ro

-1

Diferite tipuri de ulcioare amforoidale:

Fig. 5.

Garvam (sec.

XIXII),

Zimnicea (sec. XIV), reg.

Oltenia (sec. XVIXIX), Curtea de Arge XIX).

www.dacoromanica.ro

(sec.

17

RELATIILE CULTURALE CU BIZANTUL LA DUNAREA DE JOS (SEC. XXIV)

23

liniile in zig-zag, capriorii etc.) dovedind tocmai aCe1a0 proces de asimilare indelungata 0. de transformare in mediul local a acestor elemente din arta bizantina. (fig. 6). Evolutia ceramicii smailtuite lamurete evolutia civilizatiei i artei tinuturilor romineti, in contact cu cultura bizantina. in genere. In secolele

X XI, in lumea oraelor din tema Paristrion se constituie un nivel supe-

rior de viata. a populatiei locale, in cadrul caruia crescusera vadit i nevoile de lux. 01:aria bizantina smaltuita, patrunsa in secolele X XII la inceput ca un produs scump i rar, este adaptata in atelierele localnicilor, dobindind astfel o circulatie mai larga. Pe linga avantajul de ordin practic, smaltul ofera i posibilitatea realizarii unui nou sistem decorativ i efecte de culoare, care impreuna determina caracterul artistic al acestui gen de olarie. Ceramica este dintre cele dintii 0 mai unitare marturii care pot lumina calea inceputurilor culturii i artei feudale rominesti. Dar nu este singura, deoarece i alte bogate dovezi in domeniul artei metalelor i constructiilor demonstreaza cu. prisosinta ace1a0 proces de constituire a unei culturi proprii atit de caracte-

ristice secolelor X XI.

Una dintre deosebirile marcante intre clasa dominanta i aranime,

datorita noior conditii economice i sociale, se manifesta. prin luxul i bogatia ce caracterizeaza imbracamintea i viata in genere a primei categorii. Acest fapt poate fi constatat in secolul X 0 in sinul societatii locale din tinutul de la Dunarea de Jos. Izvorul rus, amintit mai sus, pomenete aurul i esaturile venite de la greci, in orawl Pereiaslavet. Tesaturile sint desigur acele stofe scumpe din m5.tase 0 fir realizate in manufacturile imperiale ale metropolei, ca un monopol al acestora 1. In unele morminte de la Dinogetia s-au

gasit fragmentele unor astfel de veminte facute din tesaturi luxoase cu fir 2. In veacul al XIII-lea, folosirea stofelor aduse poate de la Constanti-

nopol sau din Orient, prin intermediul negutatorilor italieni, este dovedita. de izvoarele vremii. In registrul de contracte incheiate in luna iulie a anului 1281 de negutatorii genovezi din Pera, care trimiteau marfuri la Vicina, apar mentionate in afara. de stofele lombarde sau flamande i unele tesaturi orientale ca cendalul sau sandalul de Nicheia i becheranu13. Traditia utili-

zarii stofelor de lux orientale se pastreaza 0 in veacurile urmatoare la

curtea domnilor din tarile romine, deoarece ele figureaza in toate tratatele vamale din secolele XIV XV impreunä cu produsele flamande sau italiene 4. Damascul, camelotul, sandalul, diferite matasuri etc., faceau parte dintre « marfurile tatarqti*, adica orientale, aduse de negustorii italieni in Wile 1 J. Ebersolt, Les arts somptuaires a Byzance, Paris, 1924, p. 9-17. 2 I. Barnea, Megemurile..., In o Studii i cercetari de istorie veche o, an. VI (1955), V, 1-2, p. 115. 3 Recherches sur Vicina et Cetatea Alba, Buc., 1935, anexe, XX, XXIX.

4 Pentru circulatia stofelor de lux in secolele XIV XV in Tara Romineascl si Moldova, vezi C. Nicolescu, Date cu privire la istoria costumului in Moldova in sec. XVXVI, in o Studii i cercetari de istoria artei o, an. III (1956), nr. 3-4,

p. 67-70.

www.dacoromanica.ro

Ze-

-. -1-----r--------/-,_......2.........,______jr".--._..) -_1"--

13\__E____.Thsrack_qW,_

/A\ (9A5Cobto(96(0Fig. 6.

--------_

Motive incizate pe ceramica smdltuitä bizantira i locaM de la Garvg.n, Turnu-Severin, Zimnicea, sec. XIIXIV.

www.dacoromanica.ro

19

RELATIILE CULTUBALE CU BIZANTUL LA DUNABEA DE JOS (SEC. XXIV)

25

romine. In afara de tesaturile acestea scumpe de import, interesante pentru ca oglindesc nivelul nou de viata al feudalitatii, merita a fi subliniat5. dezvoltarea timpurie a tesdturilor bästinase locale. La Garvan-Dinogetia, nu numai numarul mare de unelte i materiale de tesut, dar descoperirea unui atelier si a fragmentelor de pinzeturi, ca i utilizarea rdzboiului orizontal 1, dovedesc practicarea pe scara larga a acestui mestesug. Introducerea atit de timpurie a acestui tip de razboi evoluat ar putea explica dezvoltarea i maestria

deosebita a tesaturilor rominesti in tot cursul evului mediu si a tesaturilor populare actuale. Descoperirile dobrogene recente fac deasemenea dovada utilizarii pe

scara larga a podoabelor din aur sau argint, ca si a acelora din metale

comune i sticla colorata.. in marea lor majoritate, ele sint produse de factura bizantina, de import sau imitatii locale. Uncle, relativ numeroase, provin din atelierele kieviene vestite in aceasta vreme. intre podoabele descoperite la Garvan-Dinogetia, tele mai reprezentative sint cerceii, inelele 2 si engolpionul de aur 3, lucrate in tehnica filigranului, apartinind secolului al XI-lea (fig. 7). Aceasta categorie este deosebit de importanta., deoarece face dovada existentei unei paturi avute, dispunind de mijloace materiale pentru a-si putea procura astfel de obiecte. Aparitia lor in mediul saracacios al bordeelor de Ia Garvan este destul de inexplicabila, datä nu admitem ca in aceasta insula existau si reprezentanti ai clasei dominante in afara de modestii locuitori tarani, mici meseriasi i negustori, in mediul carora apar numeroase podoabe de argint, bronz, plumb si sticlà. Acestea din urmä dovedesc prin frecventa lor o larga circulatie in asezdrile dobrogene. in afara de podoabele propriu-zise (hide, bratari, cercei etc.) se mai gasesc deasemenea in numdr mare la Garvan, Capidava, Isaccea, Dolojman etc. cruci-reliquarii 4, turnate in bronz sau plumb, rareori aurite sau cu aplicatii de smalturi colorate. Ele sint comune lumii kieviene i balcanice. Uncle dintre acestea, mai simple, au fost considerate de provenienta bocalà, altele avind figuri in relief (Maica domnului oranta, Iisus Christos pe cruce intre soare i luna etc.) au putut fi aduse de negustorii

veniti in orasele dunarene din partile Kievului, o data cu margelele 1 I. Barnea, Megesugurile.. .., in « Studii si cercetari de istorie veche n

si

(1955)

nr. 1-2, p. 114-115 ; Gh. Bichir, Contribufie la cunoasterea fesutului in asezarea de la Garvan (sec. XXII), in « Studii i cercetari de istorie veche », an. IX (1958), nr.. 2, p. 429-442. 2 Piesele de aur fac parte dintr-un tezaur mai mare de podoabe de argint si 100 monede de bronz din timpul imparatesei Theodora. Vezi u Studii si cercetari de istorie veche », (1955), nr. 3-4, p. 730-735, fig. 20-21 ; I. Barnea, Byzance, Kiev et l'Orient SUY le Bas-Danube du X-e au XII-e siecle, in Nouvelles etudes d'histoire, vol. I, Buc., 1955, p. 171-172, fig. 2-3 ; I. Comp., Gh. Bichir, 0 noud descoperire de monede i obiecte de podoabd din sec. X XI, in asezarea de la Garvdn (Dobrogea), in « Studii i cercetari de numismatica », vol. III, 1961, p. 223-242. 3 « Studii i cercetari de istorie veche », an. II (1951), nr. 1-2, p. 35-36, fig. 24 ; ibid., an. IV (1953), nr. 3-4, p. 663-665 ; I. Barnea, op. cit., fig. 3 ; idem, Monumente de arid crestind, in « Studii teologice », 1958, nr. 5-6, p. 300. 4 I. Barnea, Relafiile.. ., in a Studii si cercethri de istorie veche », 1953, nr. 3-4,

p. 665 ; idem, Monumentele de arid crestind, in e Studii teologice », 1958, nr. 5-6, p. 301 302 cu o bogata bibliografie ; un exemplar descoperit recent la Pacuiul lui Soare (Materiale si cercetdri arheologice, VI, 1959, p. 663, fig. 1).

www.dacoromanica.ro

26

Fig. 7.

Podoabe de aur de traditie bizanting de la Garvan-Dinogetia (sec. XI

www.dacoromanica.ro

XII).

21

RELATIILE CULTURALE CU BIZANTUL LA DUNXREA DE JOS (SEC. XXIV)

27

bratarile de sticla sau cu unele bratari de argint, caracteristice prin

modul lor de ornamentatie. Realizarea lor artistica in genere este mediocra, dat fiind ca astfel de lucruri sint obiecte de serie. Intre obiectele descoperite la Garvän-Dinogetia, un tipar de Mel in lut 1, ca i micul vas oriental destinat special transportarii mercurului 2, fac dovada prelucrarii metalelor pretioase in mediul local. Mai rare in secolul al XIII-lea, unele tipuri de podoabe apar insa frecvent in veacul urmator, in spatiul carpato-dunarean, dovedind continuitatea formelor i procedeelor tehnice mai vechi. Diferite variante ale cerceilor, inelele de timpla i diademele cu pandelocuri, care coboara de-alungul obrajilor, sint indeaproape inrudite cu podoa-

bele slavo-bizantine, constituind un bun artistic comun tinuturilor nord si sud-dunarene 3. Si in Moldova, unde anterior invaziei tatare, circulasera mai ales obiecte de metal (cercei, bratari, cruci-reliquarii), de factura kievian5. 4, catre sfirsitul secolului al XIV-lea si in veacurile urmatoare sint frecvent raspindite podoabele 5 asemanatoare acelora din Tara Romineasca. Domnitele si jupanitele moldovence, reprezentate in broderiile i picturile murale din secolele XV XVI, poarta podoabe asemenea imparateselor bizantine in costum de mare ceremonie. Prinse de o diadema bogat lucrata in aur, cu incrustatii de perle i pietre pretioase, grele lanturi cu monturi de aur incadrind fata, coboara pe umeri, uneori pina in talie 6 Fragmente dintr-o astfel de podoaba au fost gasite in tezaurul descoperit pe cimpul din fata 1 I. Barnea, Me§lqugurile, in « Studii i cercetari de istorie veche *, an. VI (1955),

nr. 1-2, p. 104, fig. 3. 2 I. Barnea, Elemente de culturd materiald veche ruseascii i orientald in afezarea feudald (sec. X XII ) de la Dinogelia ( Reg. Galati), In Studii ci referate. . ., vol. I, p. 207-208 ; idem, Byzance, Kiev et l'Orient sur le Bas-Danube, in Nouvelles etudes d'histoire, vol. I, Buc., 1955, p. 177, fig. 5, 13. 3 Al. Barcacila, Tezaurul medieval de la Gogo0-Mehedinli, In « Cronica umanistic5.

arheologica », 1939, nr. 113-114, P. 3-12, tb. XI XIII ; D. Berciu si E. Comp., Sapaturile de la Balta Verde 0 Gogofu (1949-1950), In Cercetdri f i materiale arheologice, II, 1956, p. 460-463, 488 499, pl. XII XIII. In Muzeul din Craiova se afll si

; la Verbiun tezaur cu podoabe din secolul al XIV-lea, gasit la Susita (raionul cioara s-au gasit podoabe din aceeasi vreme (« Studii si cercetari de istorie veche » an. I (1950) p. 106), la Zimnicea (« Studii i cercetari de istorie veche », 1950, I, p. 101), la Turnu-Severin in cimitir (vezi Al. Barcacila, in Materiale fi cercetdri arheologice, V, (1959) p . 778).

4 Th Muzeul de istorie a Moldovei din Iasi se gasesc podoabe din aceasta vreme

din descoperiri mai vechi ; tezaurele de la Voinesti i Oteleni. (Vezi articolul lui D. Teodoru Tezaurul feudal timpuriu de obiecte de podoabd descoperit la Voinefti-Ia0, in Arheologia Moldovei, vol. I, 1961, p. 245 269 ; vezi i fragmentul de cercel de la Hlincea, « Studii si cercetari de istorie veche » an. IV (1953), nr. 1-2, p. 320, fig. 7, nr. 13). Cercei

de tip kievean, provenind de la Cotnari se gasesc in Colectia Muzeului de arta al R.P.R. 5 Cele mai numeroase podoabe au fost gasite in cimitirul de pe platoul din fata cetätii Suceava, din secolul al XIV-Iea, pina in prima jumatate a secolului al XVI-lea. (Vezi rapoartele de sapaturi, in Studii si cercetari de istorie veche n, 1953-1954). 6 C. Nicolescu, Date cu privire la istoria costumului in Moldova (Costumul in epoca lui lefan cel Mare), in « Studii i cercetari de istoria artei », an. IV (1957),

nr. 3 4, p. 126, fig. 29-32, p. 127, fig. 34-36 ; Maria de Mangup in portretul brodat pastrat la Putna, poarta. astfel de podoabe (ibid., fig. 23-24).

www.dacoromanica.ro

28

C. NICOLESCU

22

cetatii Suceava ; ele au apartinut desigur uneia dintre domnitele ingropate

la Putna

Tehnica filigranului, alcatuirea elementelor decorative din fir de sirma fin rasucita, formind spirale i vrejuri, imbinate cu granulatii ce constituie mici piramide sau poliedre, caracterizeazd in genere podoabele din Tara Romineasca 0 din Moldova in secolele XIV XVI. Cizelura sau gravarea sint in aceasta etap5. sporadice ; de pilda, tezaurul din mormintele de la Arge, evident de factura occidentala, care nu are nimic comun cu podoabele locale. De altfel, cercetind astfel de obiecte, avem posibilitatea de a cunoWe i exemplarele ieftine, din argint sau bronz, de circulatie frecventa intr-o lume mai modesta, in afara mediului feudal propriu-zis, cum este aceea a or4enilor. Podoabele descoperite in cimitirul de la Suceava similare ca forme, ornamentatie i tehnica cu acelea din mormintele domnesti de la Putna, sint elocvente, demonstrind tocmai originea lor comuna de traditie bizantina. 0 observatie, care merita a fi subliniata, fiind legata de vechimea acestei traditii artistice in Tara Romineasca. i Moldova, privete evolutia ulterioard deosebita a podoabelor, in raport cu arta metalelor pretioase in genere. Pe cind, in secolul al XV-lea, dar mai ales in secolele XVI XVII, goticul i apoi Rena$erea din Transilvania patrund din plin, fie paralel, cu formele ornamentale locale, fie imbinindu-se cu ele, in operele de argintarie laica sau religioasa din Tara Romineasca 2 0 Moldova, podoabele Ii pastreaz5. caracterul lor vechi, slavo-bizantin, fara a fi influentate de spiritul artei occidentale, caracteristic atelierelor saseti. In acest domeniu, dimpotriva, se poate recunoa$e o inriurire a mete§ugului rominesc asupra podoabelor sasqti din unele centre ale Transilvaniei 3. Din etapa anterioara secolului al XIV-lea, nu cunoa$em inca nici o imagine care sa ne evoce in ansamblu aspectul costumului clasei dominante. Judecind dupa podoabele i esäturile amintite mai sus §i in comparatie cu imbracamintea mai bine cunoscuta a demnitarilor bulgari, ru0 etc., este de presupus ca 1i feudalii locali purtau vqminte a caror croiald i ornamentatie se asemana in linii mari cu aceea a marilor demnitari ai curtii bizantine. Acest fapt 11 tim cu certitudine abia la sfirsitul secolului al XIV-lea 0 la inceputul secolului al XV-lea in Tara Romineasca 0 in Moldova 4, atit pentru 1 Cele citeva zeci de aplice ajurate, lucrate in filigran i fragmentele de pandelocuri, de aur impreun5. cu numeroasele perle gäsite la Suceava, se situeaza la sfirsitul secolului al XV-lea. Identitatea pieselor din acest tezaur cu acelea scoase din mormintele domnesti din secolele XV XVI, de la Putna, face neindoielnica provenienta lor de aici ; ele au fost luate ulterior si ingropate pe platoul din fata cetatii de scaun, impreuna cu alte obiecte din secolul al XVII-lea, provenind de la Dragomirna, cu ocazia luptelor dintre Vasile Lupu i Gheorghe Stefan. I C. Nicolescu, Argintdria decorativd fi de uz casnic (sec. XVIXVII), din secfia de arta feudald a Muzeului de arta al R.P.R., in « Studil muzeale », an I. (1957), p. 43 52 ; idem, Contribufia megerilor din Transilvania la dezvoltarea artei metalului din Tara Romineascd, in « Forschungen zur Volks- und Landeskunde », nr. 6 (sub tipar). 3 Datorim constatarea cercetatoarei etnografe Luise Treiber-Netoliczka, de la Brasov care a ajuns la aceasta concluzie intr-un studiu Inca inedit asupra vechiului port sdsesc. 4 C. Nicolescu, Date cu privire la istoria costumului in Moldova (sec. XIV XVI), in Studii si cercetari de istoria artei», an. III (1956), nr. 3-4, p. 51-71 ; ibid., an. IV

(1957), nr. 1-2, p. 129-154 ; ibid., an IV, nr. 3-4, p. 99-133.

www.dacoromanica.ro

23

RELATIILE CULTURALE CU BIZANTUL LA DUNAREA BE JOS (SEC. XXIV)

29

vesmintele laice de ceremonie, cit Ii pentru acelea bisericesti. In Tara Romi-

neasca in secolul al XIV-lea, paralel cu aceasta moda domnitorii poarta costumul de cavaler, dar vesmintele liturgice ceIe mai vechi, datind din jurul anului 1380, sint de traditie bizantina 1. Ceea ce constituie o caracteristica a costumului laic de curte, ca si a aceluia liturgic, in ambele provincii, este bogätia ornamentatiei brodate. Dezvoltata pe temei bizantin, broderia

constituie de altfel unul dintre genurile de arta preferate, ajungind in Tara Romineasca si in Moldova la realizari originale de valoare exceptionala, in secolele XV si XVI. Cele mai semnificative marturii ale infloririi noii culturi locale de tip feudal, care s-a dezvoltat in secolele X XI in raport cu Bizantul, sint

insa, monumentele de arhitectura, descoperite in tinutul de la Dunarea de Jos. In conditiile de relativa liniste ale veacului al X-lea si de prosperitate economica, asa cum dovedesc in primul rind chiar tirile izvoarelor bizantine, confirmate de recentele descoperiri arheologice, existau numeroase cetati de piatrd, adapostind o populatie amestecata de agricultori, meseriasi negustori.

Desi in domeniul culturii materiale este Inca neprecizata etapa anterioara venirii bizantinilor, adica sfirsitul secolului al IX-lea si primele doua treimi ale secolului al X-lea, fata de aceea care a urmat cuceririi lui Tzimiskes, totusi exista pretioase si destul de numeroase stiri ale izvoarelor scrise, amintind existenta unor cetati inainte de instaurarea definitiva la Dunare a stapinirii bizantine. Ca fi in celelalte domenii ale culturii materiale se tune problema dintru inceput a stabilirii in dezvollarea acestui tinut a cloud etape principale: prima de la sfiritul secolului al IX-lea i din secolul al X-lea, precedind cucerirea bizantind i a doua pind in secolul al XIV-lea, corespunzind cu toate intreruperile efemere stdpinirii imperiului la Dundrea de Jos. Shim azi, ca. in etapa de desträmare a societatii sclavagiste si de trecere spre feudalism, in cele mai multe regiuni ale Europei 2, arhitectura de zid (piaträ sau cardmidd) decade, sau chiar dispare lasind lOcul constructiilor de lemn. Patrunderea i dezvoltarea acestui sistem constructiv, caracteristic feudalismului timpuriu, datorita cercetarilor in acest domeniu in intreaga Europa, ne apare azi ca rezultatul unui proces complex, in care conditiile 1 G. Millet, Broderies religieuses de style byzantin. Album, Paris, 1939, pl. IIV,

vol. II, Paris, 1947, p. 26, pl. CXXIX, CXXX, S. P. 64-65, pl. CXXIXCXXX.

Epigonationul i epitrahilul pastrate la rn-rea Tismana, atribuite de traditie lui Nicodim, au apartinut in realitate mitropolitului Anthirn al Severinului, fapt constatat de G. Millet, descifrind prima data monograrnele grece0i de pe cele cloud piese. Vezi i articolul lui Ion Radu Mircea, Citeva observatii asupra unor broderii rominuti, in Mitropolia Olteniei », an. VI (1959), V, nr. 7-8, p. 434-435. 2 In secolele VII X, constructiile de lemn au precedat numeroasele monumente romanice in piatra sau cardmida din apusul Europei. Incepind din Insulele Britanice

ping in tara noastrg, chiar in acele tinuturi care au cunoscut arhitectura romang in piatrg, lemnul a fost utilizat atit in construirea lacaprilor de cult, cit i pentru fortificatii, locuinte orasenesti i senioriale.

www.dacoromanica.ro

30

C. NICOLESCU

24

istorice de ordin social-economic joaca un rol determinant. In aceeasi vreme, recentele descoperiri arheologice au inceput sa, dezvaluie un proces asema-

nator si in tam. noastra 1 Asa cum am aratat mai sus, in zona dintre Marea Neagra i Dunare

precum si de-a lungul fluviului, pina in Turnu Severin, marturiile arheologice dovedesc ea' s-a continuat arhitectura romano-bizantind pind in primii ani ai

secolului al VII-lea. Importantele descoperiri din ultima vreme dovedesc reconstruirea i infrumusetarea vechilor orase romane 0 in etapa romanobizantina de la Constantin cel Mare pina in vremea lui Anastasios. La stirsitul secolului al VI-lea si inceputul secolului al VII-lea, asistam 0 in tinutul de la Dunarea de Jos, unde monumentele in piatr5. de arhitectura bizantina erau frecvente, la näruirea lor sub loviturile popoarelor migratorii si la destramarea vietii orasenesti. In conditiile nesigure ale migratiilor, in aceste tinu-

turi ca i in restul teritoriului tarii noastre practicarea mestesugului constructiilor in piatra decade, deoarece viata se desfasoara in forme inchise

si izolate, de caracter rural, in care localnicii cu mijloace proprii, materiale si mind de lucru, au de rezolvat in primul rind problema locuintelor. Intre-

rupta timp de trei veacuri, din pricina migratiei popoarelor, arhitectura de zid si-a reluat firul catre sfirsitul secolului al IX-lea si in secolul al X-lea,

cind constatam aici, reinvierea vechilor traditii constructive. Este foarte probabil, cà in etapa prea putin cunoscut5. Inca a secolelor VII IX, in afara de locuintele obisnuite sä se fi ridicat i aici constructii de lemn in scop de aparare. Astfel de constructii de lemn mai dainuiau poate, paralel cu acelea de zid 0 in secolul al X-lea, cind stim Ca renaste la Dunarea de Jos arhitectura in piatra i cäramida. Cronica rusa, relatind evenimentele militare din tinuturile dobrogene in ultima treime a secolului al X-lea, aminteste de existenta unui numar de « 80 goroduri ». Gorodurile ruse, cu care sint comparate asezarile dunarene, sint in mod obisnuit asezari fortificate de lemn si pamint, descriind un plan circular sau elipsoidal, unele de dimensiuni mai reduse, slujind ca cetate unei cdpetenii, altele cu mai multe incinte, aparind o asezare mai dezvoltata. Numarul lor, exagerat de cronica, este

sugestiv pentru ilustrarea frecventei acestui tip de asezare fortificata la

Dunärea de Jos. Ian cercetarile de pina acum din Dobrogea, nu s-a descoperit Inca un astfel de « gorod ». Cu mult mai bine cunoscute sint insa cetatile de

piatra. din acest tinut. Aparitia unei arhitecturi in piatra. de tip feudal in tinuturile dunarene se situeaza in secolul al X-lea, fiind legata de inflorirea economica a acestora,

de constituirea unor formatiuni politice locale, de tip feudal si injghebarea unor asezari fortificate de caracter urban. ta acestea se adauga insa existenta unei puteri centralizate pe care a reprezentat-o in secolele IX X extinderea stapinirii statului bulgar 2 in aceste tinuturi, iar din ultima treime a seco1 Pentru problemele inceputurilor constructiilor feudale in lemn i raportul lor cu arhitectura in piatra., vezi C. Nicolescu, Arhitectura feudald in lemn in lara noastrd,

comunicare tinuth la Muzeul de art 5. popular5. in decembrie 1960. 2 Al. Grecu < P. P. Panaitescu >, Bulgaria in nordul Dundrii in veacurile al IX -§i al X-lea, in Studii i cercetdri de istorie medie, I, p. 223-236 ; M. Coma, Die bulgarische Herrschaft nördlich der Donau wdhrend des IX. und X. j- h. im Lichte der archdologischen Forschungen, in « Dacia », an. IV (1960), p. 395-422.

www.dacoromanica.ro

25

RELATHLE CULTURALE CU BIZANTUL LA DUNAREA DE JOS (SEC. XXIV)

31

lului al X-lea a imperiului bizantin. In noile condiii, mesterii locali yin in contact cu arta slavo-bizantina, specializindu-se curind in tehnica construetiilor de piatra. i caramida. Faptul ca in acea vreme, chiar sub forma de ruine, mai dainuiau Inca vechile cetati 1i fortificatii de orase, reconstruite i märite

de bizantini in secolele IV VI, a contribuit desigur intr-o mare masur5. la renasterea atit de timpurie a arhitecturii in piatra. Aceasta refolosire a constructiilor de zid este dovedita azi pe baza monumentelor recent cercetate in Dobrogea. Astfel, un nou domeniu al artei locale, inflorind in contact cu arta bizantina, se dezvaluie treptat tot mai bogat in arhitectura, ca si in artele decorative. Izvoarele bizantine, ca i cronica rusa, atesta existenta unor constructii de apdrare puternice, pe care armatele imperiale le gasesc la Dunare, la data infruntarii lor cu trupele cneazului Sviatoslav. Astfel, cu ocazia venirii impdratului Joan Tzimiskes pe teritoriul dobrogean (971), sint amintite pe malul

sting al Dunarii o serie de cetati « fruria » ale caror capetenii trec de partea bizantinilor, predindu-le imparatului, care-si trimite garnizoanele sh le ocupe. Intre ele este mentionata ca cea mai importanta Constanteia 1 corespunzind probabil vechii cetati romane Constantiana Daphne, de la Gura Argesului 2. Tot din aceasta vreme ni s-a pastrat un pretios i mult discutat izvor redactat in ultima treime a secolului al X-lea, asa-numitele « fragmente ale toparhului »3. Autorul lor, unul dintre comandantii trimii de la Bizant la Dunarea de Jos, in timpul scurtei stdpiniri imperiale din 972 976, a lamas apoi o vreme mai indelungata, intre capeteniile locale, despre care afirrna ea erau puternice datoritä numeroaselor trupe de care dispuneau Toparhul face de asemenea o pretioasa observatie de ordin general asupra

societatii din partile dunarene, afirmind cã modul de viata al celor de pe malul sting al Dunarii este similar cu al acelora de pe malul drept, afirmatie ce este exacta, dat flind constatarile fdcute azi pe baza elementelor de cultura.

materiala, date la iveala in ultimele cercetari. Aceasta ne indreptateste sa consideram c5. i cetatile capeteniilor feudale de pe malul sting al Dunarii, amintite de cronicar erau construite dupa acelasi sistem, ca acelea dobrogene, ale caror exemplare din etapa stapinirii bizantine, ne sint mai bine cunoscute. Kedrenos-Skylitzes, II, p. 401. 2 Recent, s-a descoperit pe locul unde se presupune a fi fost asezatii, vechea cetate 1

Daphne, un sigiliu apartinind impgratului Alexios I Comnenul. Aceasta importantà

märturie a extinderii relatiilor cu Bizantul i in nordul Dundrii este amintita. de I. Barnea, Byzance, Kiev et l'Orient sur le Bas-Danube, p. 173. 3 Fragmentele toparhului, constituind un izvor pretios pentru viata de la Dunalrea de Jos la sfirsitul secolului al X-lea, au fost publicate la sfirsitul editiei lui Leon Diaconus (ed. Bonn 1825, p. 496-505). Textul a fost amplu discutat, pentru datarea i localizarea evenimentelor, la care a participat relatindu-le toparhul bizantin ; s-a

stabilit ca tinutul despre care vorbeste toparhul nu poate fi situat decit in nordul Dobrogei si nu in Crimeea fapt arátat mai intii de N. 135.nescu, Cele mai vechi Øiri bizantine asupra rominilor de la Duniirea de jos, apoi cu noi argumente de M. V. Levcenko, Un izvor prelios privitor la relafiile ruso-bizantine in secolul al X-lea, in

P. 92, 123.

ponderis

Albensis,

intre 1329-1342 ; 1-16man Mint,

op. cit.,

12 Marna ponderis de Clusuar, la 1350 ; ibidem, p. 92. 13 Ibidem, p. 100 ; la p. 122 si 671, se indica greutatea de 206,7682 g ; cf. ibidem, p. 100, n. 5. 14 Marca mercatorum sau marca mercantila de Colonia cintarea, dupa, H6man, 201,987 204 g (op. cii., p. 55, 126), iar dupa A. Luschin von Ebengreuth, 201,987 sau 204,681 g (op. cit., p. 167).

www.dacoromanica.ro

7

DESPAGUBIRILE OFERITE DE BASARAB VOIEVOD LIrI CAROL ROBERT (1330)

139

Acestea erau principalele unitati ponderale, intrebuintate pina la 1330 pe teritoriul Ungariei angevine 1. Ne intrebam care dintre ele a putut fi adop-

tata ca etalon in mesajul lui Basarab, pentru determinarea cuantumului real al obligatiei asumate de voievodul muntean. Consideram cã date fiind relatiile strinse ce au existat intre Tara Romineasca i Transilvania atit inainte, cit i dupa instalarea dinastiei angevine in Ungaria, marca pe care a avut-o in vedere Basarab, in momentul in care s-a angajat sa"-i plateasca lui Carol Robert 7.000 de marci de argint, nu putea fi alta decit cea de Sibiu sau de Transilvania, cunoscuta desigur de ambele parti ale Carpatilor. De altfel, marca regelui Bela intrase in desuetudine inca de pe la 1280, aa cum s-a aratat mai sus 2, iar marca de Buda, ca etalon fizic, nu se gasea la indemind. pe acea vreme in Transilvania, fapt ce rezulta cit se poate de limpede din doua documente transilvane, anterioare bataliei de la Posada 3. In ce privete finetea lingourilor de argint, care ar fi intrat in compunerea celor 7.000 marci de argint, oferite de Basarab, se poate deduce fara multa greutate, dupà parerea noastra, ca titlul lor nu a dep4it 800°/00, titlu pe care il avea in evul mediu argentum commune sive niercimoniale, denumit si argentum quintae combustionis 4. Aceasta era intr-adevar finetea ob4nuita a lingourilor de argint, intrebuintate ca mijloc de plata la sfirOtul secolului al XIII-lea i in cursul celui urmator 5. Pe baza consideratiilor expuse mai sus, putem stabili, credem, cu destula certitudine, continutul ofertei de despagubiri a lui Basarab ; ea reprezenta obligatia de a plati regelui Ungariei o cantitate de 7.000 marci x 206,76866 g 6 = 1.447,380 kg, argint de titlul 8000/0o, ceea ce echivaleaza cu

1.447,380 kg x

8 9

sau: 1.447,380 kg x

= 1.286,560 kg argint fin, de titlul ±3-

10

900°/00

= 1.157,904 kg argint curat (de titlul

1000%0).

Echivalenta in aur a acestei cantitati de argint poate fi determinatà prin aplicarea raportillui de valoare dintre cele cloud metale, existent in 1 1-16man Mint, op. cit., p. 106-108, mentioneaza i alte marci, al cdror uz e atestat In Ungaria medievala: marca de Strigoniu, echivalenta cu cea de Buda ; marca de Szepes, cea de Vienal 2 Cf.. mai sus, p. 137. 3 Cf. Doc. priv. ist. Rom., vol. cit., doc. nr. 483 din 1328-1330 inainte de 28 mai, p. 243-244 i doc. nr. 600 din 30 mai 1330, p. 326. De altfel, Transilvania a conservat tot timpul, pina la introducerea sistemului metric, o unitate ponderalti proprie, deosebitä de aceea a regatului Ungariei ; cf. 1-16man Mint, op. cit., p. 122 ; V. Papacostea, Les deux Hongries, in «.Revue historique du Sud-Est européen s, XVIII (1941), p. 159. 4 Roman Bálint, op. cit., p. 661. 6 Ibidem, p. 285-287, 661. 6 Cifrele care reprezinta greutatea diferitelor maici folosite in Ungaria in veacul al XIV-lea cifre cu care operdm, in cadrul acestei lucrari au fost stabilite, asa cum s-a aratat, de catre istoricul Mint Hennan, exclusiv pe bath de calcul ; ele au deci o valoare pur teoretica. Se intelege usor ca in mod practic, greutatea reala a etaloanelor ponderale era reprezentatà de cifre mult mai rotunde (spre exemplu greutatea marcii de Transilvania putea atinge valorile de 206,7. sau 206,8 g).

www.dacoromanica.ro

0. IIA I.S CI'

140

8

Europa in prima treime a veacului al XIV-lea. Dupã datele cunoscute astazi, acest raport era in 1324 de 1:13,62 la Florenta si 1:13,94 la Venetia 1 (aur

Ltd de argint), deci rotund 1:14. Pentru Ungaria, la o data apropiatà, se poate ajunge la un raport ceva mai ridicat, ce se deduce din socotelile lui

Rufin de Civinio. Trimis al papei Joan al XXII-lea, cu misiunea de a stringe ddrile datorate Scaunului papal de bisericile romano-catolice din Ungaria, Rufin de Civinio si-a indeplinit aceasta sarcina intre anii 1317 1320, consemnind cu minutiozitate sumele incasate 2. Din socotelile sale, rezulta c5. o marca de Buda de argint fin era echivalenta cu 4 florini de aur 3, ceea ce ne permite urrnätorul calcul: 245,53779 g argint de titlul 900°/00 = 4 florini a 3,53 g 4 aur de titlul 996

1000°/00, sau:

220,984 g argint 10000/0o = 14,12 g aur 996 1060°/00,

de unde raportul dintre argint i aur: 220,984:14,12 = 15,65:1

Aplicind acest raport 5, corespondentul in aur al cantitätii de argint oferite de Basarab lui Carol Robert se poate stabili la: 1.157,90 : 15,65 = 73,986 kg aur fin, de titlul 996 1000%o. In monede efective, aceasta cantitate de aur ar fi fost echivalentä cu enorma suma de aproximativ 21.000 florini aur (exact 20.959 piese) 6 ! Trebuie observat eh' datele de mai sus au un caracter minimal; intr-adevar., ele au fost stabilite pornindu-se de la premisa cà finetea lingourilor de argint era cea obisnuitä, de 8000/00, iar etalonul adoptat a fost marca de Transilvania, mai usoara. Daca lingourile de argint ar fi avut titlul de 900%0 (argentum finum), atunci cele 7.000 marci, masurate cu marca de Transilvania, ar fi totalizat 1.447,380 kg argint de titlul 900°/00 sau 1.302,642 kg argint curat, 10000/00. In cazul cind s-ar admite ca autorul cronicii pictate

ar fi avut in vedere, ca unitate de masura, marca de Buda, mult mai

grea, am ajunge la urmatoarele rezultate ipotetice: 7.000 marci x 245,53779 g = 1,718,764 kg argint, in lingouri de titlul 800°/00, echivalent cu : 1.375,016 kg argint curat, 10000/00 sau, intr-alta ipoteza:

1

7.000 marci x 245,53779 g = 1.718,764 kg argint, in lingouri de titlul 900°/00, echivalent cu: 1.546,887 kg argint curat, 1000%D. Este evident ca in fiecare din ipotezele expuse mai sus, cantitatea de aur corespunzatoare ar fi fost sensibil mai ridicata, ajungind in ultimul caz pina la 98,842 kg 1 Cf. W.-A. Shaw, Ilisloire de la nzonnaie 1252 1894, trad. de A. Raffalowich, Paris, 1896, p. 29. 2 Socotelile liii Rufin de Civinio au fost publicate in Doc. priv. ist. Rorn. C, XIV, vol. I, Buc., 1953, doc. nr. 252, p. 259 270. 3 lbidem, p. 261.

Argintul fin (argenlum finum, finissimum ) avea titlul de 900° 00; cf. FlOman Mint,

op. cit., p. 283-284. 6 La 1324, raportul dintre aur i argint oscila in Ungaria intre I : 14 i 1: 16; 13Alint 1-16man, Gli Angioini di Napoli in Ungheria, p. 197. Se poate considera cä pina la 1330, raportul dintre aceste metale nu suferise schimbari sensibile.

6 In ducati venetieni, aceastä cantitate de aur ar fi fost echivalentä cu 20.788

piese, ducatul venetian avind o greutate de 3,559 g.

www.dacoromanica.ro

9

DESPAGUBIRILE OFERITE DE BASARAI3 VOIEVOI) LW CAROL ROBERT (1330)

141

aur fin (426 mgrci de aur, dupg etalonul de Buda, sau 476 marci de Transilvania din acelasi metal) 1. Valoarea de schimb a celor 7.000 marci de argint, oferite de Basarab, mai poate fi determinatä si in raport cu alte bunuri. Astfel, se stie c5. pretul mosiilor variaza in perioada 1322 1330, potrivit izvoarelor documentare contemporane, intre 25 si 200 marci de argint 2, iar valoarea unui cal, la 1324, se ridica ping la 4 marci 3. Documentele respective nu precizeaza felul mdrcilor adoptat ca etalon la fixarea preturilor de vinzare. Considerind cg s-a ales marca cea mai grea i anume cea de Buda, devenita unitate de masura legalg. in Ungaria dupg. 1297, asa cum s-a aratat mai sus, putem sg ne dam seama de volumul prestatiei promise de Basarab, pe baza urmatorului calcul, care are in vedere raportul dintre marca de Transilvania i cea de Buda 4 :

7.000 marci de Transilvania x

16

19

= 5.894 marci de Buda

ceea ce reprezinta echivalenta a 29 mosii mari ping la 235 mosii mici sau pretul a 1,473 de cai. In cazul cind vinz5.rile din documentele citate s-ar fi facut luindu-se ca etalon marca de Transilvania, mai usoarg, echivalentele celor 7.000 marci oferite de Basarab ar fi fost, natural, mult mai ridicate: 35 de mosii mari ping la 280 mosii mici sau 1.700 cai.

Din cele expuse, a reiesit fara indoiald importanta deosebità a obligatiei de desprigubiri, pe care si-o asuma Basarab, prin mesajul adresat lui Carol Robert inainte de batalia de la Posada. Atit din punct de vedere cantitativ aproape o tong si jumatate de lingouri de argint, cit i ca valoare de schimb, obligatia de a plati 7.000 marci de argint reprezenta un efort considerabil pentru economia Tarii Rominesti, abia de curind constituita ca stat feudal. In mod firesc 'se ridica problema determinarii resurselor, care ii puteau

permite lui Basarab sa dispung de o cantitate atit de mare de argint in lingouri. Vom incerca sa schitam un rdspuns la aceastá problema in paginile urmatoare.

1 Valoare apropiata de cele 500 marci de aur, platite de Cazimir ca rascump5..rare censului ceh (dupa N. Iorga, Les plus anciennes chroniques hongroises . . . , Mc. cit.,

p. 8, nr. 3).

2 La 12 aug. 1322, mo§ia Toty (azi in comit. Bihar, R. P. Ungar5.), zalogita pentru 25 marci de argint bun, nu este rascumparata la pretul de mai sus de catre cei care aveau drept de preemptiune (Doc. priv. ist. Rom., vol. cit., doc. nr. 121, p. 52) ; mo§ia Coli (r. Sacueni) fusese cumparata' anterior anului 1326 cu 70 marci de argint (ibidem, doc. nr. 406, p. 196) ; jumätate din m*a Beez (r. Sinnicolaul Mare) e vinduta la 1329 cu 100

maid (ibidem, doc. nr. 523, P. 266-267) ; alte mo§ii, evaluate intre 25-30 maid., ibidem, passim.

3 Ibidem, documentele nr. 261 din 14 aprilie 1324 (p. 122) O. nr. 291 din 19 sept. 1324 (p. 134).

4 Documentul din 30 mai 1330, emis la Oiadea (ibidem, nr. 600, nr. 326) arata in mod expres raportul dintre marca de Buda §i cea de Transilvania: pentru obtinerea greutatii marcii de Buda, se vor adauga la marca de Transilvania cite trei lotoni ; prin = 19 pari t al marcii de Tranurmare, marca de Buda e echivalenta cu 16 + 16

316

16

silvania.

www.dacoromanica.ro

0. ILIESC0

142

10

II Este in gall de orice indoiald ca enorma cantitate de argint peste o tona oferita de Basarab lui Carol Robert, ca despagubiri de rdzboi, pe lingä tributul pe care urrna sa-1 plateasca anual aceluiasi rege si care consta

probabil de asemenea dintr-o tantitate anumita de lingouri de argint, nu putea sä provina din exploatari miniere. Intr-adevar, nu erau cunoscute in veacul al XIV-lea si de altfel, nu s-au descoperit nici ulterior, zacaniinte argentifere in subsolul corespunzator teritoriului Tarii Rominesti din acea vreme 1 Prin urmare, lingourile de argint de care ne ocupam erau de provenienta straina. In cadrul unei economii feudale, ele puteau reprezenta contravaloarea produselor locale, cumparate de negustori veniti din alte parti, sau valoarea taxelor vamale, platite de aceiasi negustori voievodului Tarii Rominesti, pentru marfurile cumparate, vindute sau numai transportate pe teritoriul acestei tani. Se tidied deci problema dac5. stadiul de dezvol-

tare economica si politicà, atins de Tara Romineasca pina la 1330, putea justifica aceste cal de patrundere a numerarului strain, indicate mai sus. Dezvoltarea fortelor de productie in sinul societatii rominesti de la Dunarea de Jos a avut un mers foarte lent, incepind de pe la mijlocul secolului al X-lea, cind apar aici primele cristalizari de raporturi feudale 2. Ea a fost mult frinata de ultimele valuri ale migratiei popoarelor, mai ales datorita pecenegilor i cumanilor, care au impiedicat inchegarea mai de vreme a unor formatiuni politice rominesti de sine statatoare. Navalirea cumplitä a tatarilor din anul 1241, ale carei efecte au constat nu numai din nimicirea de numeroase asezari omenesti, de-alungul drumurilor de invazie, dar si din ridicarea unui numar mare de robi din mijlocul populatiei locale, a reprezentat o noua o i grava frina in dezvoltarea fortelor de productie si in alcatuirea

unor formatiuni statale, proprii, de tip feudal. A contribuit la aceasta si extinderea efectivd a stapinirii mongole asupra teritoriului Moldovei si a unei parti din Muntenia (ambele provincii considerate aici ca notiuni geografice).

Dar o data trecut valul de invazie, viata in asezarile rominesti de la

Dunarea de Jos si-a reluat cursul normal. Spre sfirsitul veacului al XIII-lea, pe de alta parte, in sinul Hoardei de Aur izbucnesc lupte crincene, purtate

de hanii Tula Buga (1287 1290) si apoi Toctai (1290 1312) impotriva

marelui feudal Nogai, detinator al unei puteri nemarginite in statul mongol. Aceste lupte interne ating punctul culminant in anii 1298 1299, cind orasele comerciale din Crimeea sint devastate de Nogai 3. Infringerea si uciderea 1 Cf. P. Poni, Fapte pentru a servi la descrierea mineralogicd a Rominiei prelucrata

de D. M. Cklere, in « Anal. Acad. Rom. o, Mem. Sect, Stiint., Seria a III-a, torn. III

(1924 1925), p. 201,; Enciclopedia Rominiei, vol. III, Buc., 1938, p. 711 (date cu privire la ráspindirea zacg.mintelor argentifere in subsolul Rominiei, cu bibliografia anterioarà).

2 Privitor la data aparitiei relatiilor feudale in tarile romine cf. B. ampina,

Le probleme de l'apParition des Etats fiodaux rountains, in vol. Nouvelles etudes d'histoire presentees au Xe Congres des sciences historiques, Rome, 1955, Buc., 1955, p. 202 si urm. 3 Asupra tulburarilor interne din statul rnongolo-tatar al Hoardei de Aur, tulburari ce izbucnesc la sfirsitul secolului al XIII-lea datoria ambitiilor lui Nogai, cf. B. D. Grekov 0 A. I. Iakubovski, Hoarda de A ur i deceiderea ei, Buc., 1953, p. 83 i urm.

www.dacoromanica.ro

11

DESPAGUBIRILE OFERITE DE BASARAB VOIEVOD LUC CAROL ROBERT (1330)

143

acestui puternic senior mongol de catre hanul Toctai, in 1299, a adus o oarecare slabire a puterii politice i economice a Hoardei de Aur la Duna-

rea de Jos, fapt dovedit de altfel si de tezaurele de monede thtaresti din acea vreme, descoperite in tara noastra, tezaure care se incheie tocmai in acest an (1299) 1. Drept urmare, are loc aici un proces intens de refacere

a fortelor de productie ; efectele acestui proces nu vor intirzia sa se manifeste si pe plan politic. Ca structura. economica, Tara Romineasca ingloba pe la inceputul secolului al XIV-lea douã categorii principale de gospoddrii: pe de o parte domeniile feudale 2, in curs de ierarhizare 3, caracterizate prin exploatarea muncii

taranilor si a mestesugarilor dependenti, in folosul proprietarului feudal, iar pe de alta parte, numeroasele gospodarii ale obstiilor de tarani liberi, care se indeletniceau cu agricultura i cresterea vitelor 4. Aceste obstii, reminiscente ale comunei primitive 5, ki pierd treptat importanta economica,

pe

masura

dezvoltárii relatiilor feudale

i

a transformdrii

taranilor liberi in tarani dependenti 6 Aldturi de aceste unitati economice,

un numdr extrem de redus de mestesugari liberi, asezati ici i colo prin sate sau in tirgurile si orasele in curs de formare, acopereau cu produsele muncii lor nevoile destul de restrinse ale unei populatii, obisnuite sa-si duca viata in mod autarhic 7. De altfel, diferentierea

acestor mestesugari de majoritatea locuitorilor, in mijlocul carora trdiau si ale chror ocupatii aveau un pronuntat specific rural, era fara indoiald foarte palida 2.

In imprejurarile aratate, este evident ca singurele produse care puteau face obiectul unui schimb banesc, chiar dad. nu intruneau cu totul conditiile unei productii de marfa, destinata a fi vinduta pe piata, erau acelea ale domeniilor feudale, deoarece numai produsele acestor domenii prisoseau nevoilor

de consum ale proprietarilor de pamint. Din vinzarea bunurilor obtinute prin exploatarea taranilor dependenti, proprietarii feudali capatau de la negustorii straini, la inceput in mod accidental, apoi tot mai frecvent, intotdeauna insä in cadrul unui schimb neechivalent 9 sume de bani, 1 Cf. Octavian Iliescu, Monede tatare0i din secolele XIIIXV, gtlsiie pe teritorivl Republicii Populare Romine. Nola preliminara, in Studii i cercetari de numismaticd,

vol. III, 1960, p. 263-276.

2 Existenta unor domenii feudale la sud de Carpati e mentionata Inca de la 1247, in diploma Ioanitilor ; stapinii acestor domenii erau voievozii, cnezii si acei maiores terrae, amintiti in documentul citat (publ. mai recent in Doc. priv. ist. Rom., B XIII,

XIV 0 XV, p. 1-5, trad. j P. 285-289, text original; citatul la p. 287). 8 Cf.

t. $tefanescu, Evotufia proprietalii feudale in Tara Romineasca plith in

secolul al X VII-lea, in « Studii », an. XI (1958), nr. 1, p. 56. 4 Cf. V. Costächel, P. P. Panaitescu si A. Cazacu, Viafa feudala in Tara Romineasca fi in Moldova (see. XIVXVII), Buc., 1957, p. 83 i urm. 6 Ibidem, p. 79. 6 Ibidem, p. 84. 7 Ibidem, p. 45. 8 Ibidem, Cu privire la procesul diferentierii mestesugarilor de agricultura in feudalism, cf. B. F. Porsnev, Studii de economie politica a feudalismului, Buc., 1957, p. 75 si urm.

9 Cf. B. F. Porsnev, op. cit., p. 100 si turn. (despre caracterul neechivalent al

schimbului in feudalism).

www.dacoromanica.ro

0. ILIESCU

144

12

adesea insemnate. Ele erau tezaurizate 1 sau folosite pentru a cumpara de la aceeasi negustori straini arme 2 al caror pret era foarte ridicat ori articole de lux: postavuri, matasuri scumpe, bijuterii de mare pret 3, mirodenii rare, marfuri aduse de peste hotarele tarii si tot mai cautate la curtile feudale, pe mdsura dezvoltarii si a rafinärii gusturilor clasei dominante. Izvoarele documentare ale veacului al XIV-lea cuprind unele indicii din care reiese ca. numerarul existent la un moment dat in tezaurul voiewpdului Tarii Rominesti ne referim fireste la momentul anterior bataliei de la Posada putea proveni i din taxele vamale percepute de la negustori straini, pentru tranzactiile de comert sdvirsite pe teritoriul supus jurisdictiei domnesti. Analiza celui mai vechi privilegiu vamal rominesc, cunoscut pina astdzi, i anume, acela eliberat in 1368 de catre Vlaicu Voda negustorilor brasoveni, ne ingaduie sä constatam cd actul citat aminteste existenta unor libertati concedate acestor beneficiari ab antiquis, deci inainte de domnia

voievodului emitent 4. Pe de alta parte, privilegiul de care ne ocupdm infatiseaza o intreaga organizatie vamalä, functionind pe cuprinsul 'rash

Rominesti, cu taxe i puncte de percepere precis stabilite, cu organe anume 1 Dovada unei asemenea acumulAri de numerar, anterioare epocii lui Basarab,

ne este oferitä de cazul lui Bárbat, fratele lui Litovoi. Prins de unguri, in lupta in care Litovoi ki pierde viata, Bárbat Ii falscumpar5, libertatea, plätind non modicam quantitatem pecuniae, dupd cum afirm5. atit de plastic un document maghiar contemporan

anume, diploma acordatä la 8 ianuarie 1285 de regele Ladislau al IV-lea Cumanul magistrului Gheorghe, pentru rdsp15.tirea serviciilor prestate coroanei ; Doc. priv. ist. §i

Rom., B. vol. cit., p. 6-8 (trad.) 0 289-291 (orig.) ; citatul la p. 290. Cf. 0 Aurelian Sacerdoteanu, Comentarii la diploma din 1285 privind pe magistrul Gheorghe, in Analele

Universitãtii Bucureti", Seria tiinte sociale. Istorie, 9 (1957), p. 27-43.

2 In 1349, tarul Stefan Dikan al Serbiei acord5, un privilegiu de comert raguzanior, interzicindu-le ins5, s5, transporte arme in « tara lui Basarab »; aceea0 clauzd e reprodus5. 0 in privilegiul din 1357 al lui Stefan Urc, (Cf. P. P. Panaitescu, Mircea cel BàlrIn, Buc., 1944, p. 106 ; Al. Grecu , Relaiiile Tdrii Rominesti )ci ale Moldovei

cu Raguza (sec. XV XVIII), in a Studii » an. II (1949) nr. 4, p. 109). Mai tirziu, in 1373, papa Grigore al XI-lea cere clerului din Ungaria §i Transilvania sä impiedice vinzarea de arme care turci i valahi (Hurmuzaki-Densikianu, Documente, 1/2, nr. CLII,

p. 207), iar in 1377 Radu I obtine din Venetia 10.000.armuri pentru calareti (cf. «Revue Historique du Sud-Est Europben », an II (1925), p. 80). Ldsind la o parte exagerarea cuprinsä in cifra de mai sus, autorul citat subliniazä faptul procur5.rii acestor armuri de catre un voievod al Tassrii Romine0i, reprezentat el insu0 imbracat in armurä de cavaler pe uncle din monedele sale (ibidem). 3 De semnalat bogatia vestmintelor 0 a bijuteriilor gäsite in mormintele din Biserica Domneascä de la Curtea de Arge§; cf. V. DrAghiceanu, Curtea donzneascd din Argef, Note istorice i arheologice, in Buletinul Comisiunii Monumentelor istorice, 10 16 (1917 1923), p. 59 70 ; « Revue archéologique », 5-e série, XIII (1921), p. 1-23, idem, Les bijoux de Curtea de Argesh et leurs eliments italiens, ibid., XVII (1923), p. 90-100 ; idem, Les bijoux de Curtea de Argesh et leurs eliments germaniques, in Acad. Rom., Bulet. de la Sect. Hist., XI (1924),p. 38 54 ; idem, Les rois de Hongrie et les principautes roumaines au XIV-e siOcle, ibid., XXVIII (1947), 1, p. 103-104.

Cel mai vechi privilegiu acordat negustorilor bra0weni, pentru comertul cu Tara Romineasca, e eliberat, potrivit uzantelor feudale din vremea aceea, de cátre regele Ungariei, Ludovic I, la 28 iunie 1358 ; Fr. Zimmermann, Carl Werner 0 Georg Muller, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen iii Siebenbiirgen, Hermannstadt-

Sibiu, 1867, doc. nr. 736, p. 153 ; Hurmuzaki-Iorga, Documente, XV 1, doc. nr. I, p. 1. Privilegiul acordat de Vlaicu Voda dateazã din 1368, ianuarie 28 ; Zimrnermann-Werner-MUller, op. cit., dc c. nr. 909, p. 306-307 ; Hurmuzaki-Iorga, op. cit., doc. nr. II, p.

1

2.

www.dacoromanica.ro

13

DESPAGUBIRILE ()PERIM DE BASARAB NOIEVOI) 1.11 (ARM ROBERT (1330)

145

insarcinate cu stringerea acestor taxe, in punctele vamale determinate. Faptele prezentate mai sus ne indrituiesc sä considerarn ca astfel de taxe vamale au fost percepute in mod practic si anterior privilegiului citat, probabil Inca din timpul lui Basarab voievod, chiar dacà nu au existat de pe atunci tarife vamale redactate in scris.

Doua erau principalele directii de patrundere a negustorior straini in Tara Rominescca, pe la sfirsitul veacului al XIII-lea i inceputul celui

urmator. Traficul cel mai insemnat se facea prin intermediul oraselor-porturi

de la Dunare i Marea Neagra, unde veneau numerosi negustori strdini:

greci, din imperiul bizantin 1, apoi italieni, mai ales genovezi 2 si raguzani 3. Incepind din a doua jumatate a secolului al XIII-lea, cind se deschide corner-

-till oriental de-alungul intinsului teritoriu aflat sub dominatia hanatului mongolo-tatar al Hoardei de Aur, negustori genovezi se stabilesc in numar apreciabil in citeva localitati de la Dundrea de Jos, in deosebi la Vicina 4 Chilia 5, frecvent amintite in documentele vremii. Prin mijlocirea acestor negustori, a caror activitate la gurile Dunarii a fost analizata pe larg 1 Vechimea si influenta comertului bizantin in Balcani si la Dundrea de Jos au

fost scoase in evidenta de K. Dieterrich, Zur Kulturgeographie und Kulturgeschichte des byzantinisches Balkanhandels, in « Byzantinische Zeitschrift » XXI, (1931), P. 37 -57,

334-350, intre altele, pe baza existentei in limba romind si in cele sudslavice a unor cuvinte referitoare la comert, de origine greaca., mostenite direct de la bizantini ; cf. si recenzia acestei lucrari, semnata de P. P. Panaitescu, in u Revista istoric a. romin5.

o,

an. II, (1932), p. 425. 2 Incá de la 1246, negustori genovezi, pisani i venetieni vindeau saracenilor,

ca sclavi, romini originari din Moldova; doc. in Regesta V aticana, vol. 21, f. 325-326, p. 127, semnalat de Stefan Pascu, Contribuguni documentare la istoria Rominilor, in a Anuarul Institutului de istorie national& », Cluj, an. X (1945), p. 159. Despre acest gen de a activitate comerciala », desfasurath in evul mediu de negustorii italieni, in deosebi genovezi, in bazinul Marii Negre si acel al MArii Mediterane, cf. Barbu T. Campina, Despre rolul genovezilor la gurile Dundrii in secolele XIII XV , In « Studii n, an. VI (1953, nr. 1, p. 191-236 ; nr. 2, p. 79-119.

3 Asupra rolului comertului raguzan in äri1e noastre, cf. Al. Grecu , Relci,tiile

Tdrii Rominqti 0 ale Moldovei cu Raguza (sec. XV XVIII ), in

Studii », an. II (1949), nr. 4, p. 105-124 ; Fr. Pall, Relafiile comerciale dintre brafoveni §i raguzani . . . , in « Revista arhivelor p),S. nouk an. I (1958), p. 93 -120. 4 0 colonie greacä pare a se fi stabilit la Vicina inca de la 1204, dup5, cucerirea Constantinopolului de latini ; cf. V. Laurent, La domination byzantine aux bouches du Danube sous Michel VIII Palgologue, in a Revue historique du sud-est europeen », XXII (1945), p. 195. Izvoarele documentare atest5. aici o activitate comercialä intensa intre anii 1281-1351, cind orasul decade; ultimele mentiuni dateaz5. din 1442-1465. Despre importanta Vicinei, in cadrul comertului oriental, cf. B. T. Campina, op. cit., passim, care da o interpretare nou5., de pe pozitii marxiste, a comertului genovez de la gurile Dunärii. Cu privire la localizarea acestui oras, atit de discutat5, in trecut, cf. mai recent P. S. Nksturel, Afezarea orafului Vicina i fdrmul de apus al Mdrii Negre in lumina unui portulan grec, in « Studii si cercetari de istorie veche », an. VIII (1957), o

nr. 1-4, p. 295-303 (Vicina la p. 297-301, bibl. la p. 297, n. 9).

6 Chilia sau Licostomo e amintifa in izvoare venetiene si genoveze ceva mai tirziu. La 1359, genovezii Ii impiedicä pe venetieni sã incarce grine la Licostomo ; cf. N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei i Cetdfii Albe, Buc., 1899 (1900), p. 49. In 1360-1361, functiona la Chilia notarul genovez Antonio di Podenzolo ; actele redactate de el, aici, se intind de la 27.XI.1360 la 12.V.1361 si se paistreazl. la Arhivele Statului din Genova. Cf. Robert-Henri Bau tier, Notes sur les sources de l'histoire économique médidvale dans les archives italiennes, in Mélanges d'archéologie et d'histoire. Ecole francaise de Rome, 60 (1948), p. 187-188 ; dup5, autorul citat, Chilia i Licostomo sint cloud localitati distincte (ibidem). 10 - c. 407

www.dacoromanica.ro

146

0. ILIESCU

14

de noua istoriografie roman5.1, produsele cumpgrate la preturi scgzute de pe domeniile feudale din Tara Romineascg. si Moldova luau drumul spre pietele din bazinul Märii Mediterane, unde erau vindute cu maximum de cistig. A doua directie principalg de pkrundere a negustorilor strdini in Tara Romineascg era reprezentata de insgsi Transilvania. 0 data cu dezvoltarea dezvoltare mai accentuatg incecentrelor mestesuggresti transilvánene pind din a doua jumatate a secolului al XIII-lea 2 negustorii sasi trec pasurile Carpatilor i stabilesc relatii de schimb cu Tara Romineascg, iar in tranzit, prin orasele dundrene, pgtrund in circuitul comertului oriental. Numeroasele privilegii avind ca obiect acest comert, obtinute de negustorii brasoveni de la 1358 si ping tirziu, in sec. al XV-lea, sint o dovadd elocyenta a intensitgtii relatiilor de schimb cu Tara Romineascg. Aceste relatii de schimb sint initiate desigur mult mai de vreme, Inca de la sfirsitul veacului al XIII-lea, cind prezenta sasilor e atestatg la Cimpulung 3. Studiul tezaurelor monetare si al monedelor izolate, datind din sec. al XIII-lea si prima treime a celui urmätor, descoperite pe teritoriul Tarii Rominesti in limitele atinse ping la 1330 confirmg cele expuse mai sus si dezvgluie in acelasi timp evcilutia schimburilor banesti in perioada la care ne referim. Ping spre mijlocul secolului al XIII-lea, descoperirile semnalate ping astdzi au dat la ivealg aproape exclusiv monede bizantine: piese de bronz, emise de impgratii Comneni i Angeli 4, sau perperi de aur, emisiuni ale imperiului din Niceea 5. Singura exceptie cunoscutd e reprezentatg de tezaurul ggsit dupg toate probabilitatile la Filiasi (reg. Craiova) i alcätuit din dinari de argint, bgtuti in diverse state si orase feudale avind jus monetae din centrul i apusul Europei 6

Din a doua jumatate a secolului al XIII-lea, compozitia descoperirilor monetare e mult mai variatg. S-au ggsit astfel monede de bronz, bätute de

1 B. T. Campina, op. cit. Desi uncle orase din Transilvania sint amintite in documente inca din secolul al XI-lea, totusi ele iau un avint mai insemnat abia din a doua jumätate a secolului al XIII-lea, cind centrele mestesugaresti sasesti incep sa produca pentru export. Un veac mai tirziu, Ludovic I acorda oraselor Sibiu si Brasov primele privilegii comerciale cunoscute. Cf. N. Iorc,ba, Istoria comedului rominesc, I, 1, p. 48-49. 3 Cf. N. Iorga, Istoria rominilor, vol. III, p. 160 (ed. franc., p. 194) ; E. Lazarescu, Despre piatra de mormint a comitelui Laurenliu i citeva probleme arheologice in legdturd cu ea, in « Studii i cercet5.ri de istoria artei 6, an. IV (1957) 1-2, p. 109-127.

Monede bizantine de bronz, emise pin& la 1203, s-au gasit la Dedulesti, r. Filirnon Strbu (I. Dimian, In Studii i cercetari de numismaticd, vol. I, 1957, p. 203), BucurestiCiurel (I. Dimian, ibidem, p. 209), Bals (E. Condurachi, in Cronica numismaticd i arheologicii, 15, 1940, p. 227-229) si la Basarabi, r. Calafat (descoperire inedita ; informatie dr. C. S. Nicolaescu-Plopsor). 5 Monede de aur bizantine (hyperperi), emisiuni ale imparatului loan I (al III-lea) Ducas Vatatzes de la Niceea (1222-1254), s-au gasit pina astdzi la Pietroasele, r. Mizil (Octavian Iliescu, in Studii i cercetdri de numismaticei, vol. II, 1958, p. 455), In regiunea orasului Turnu Severin si la Babaita, r. Olteni (descoperiri inedite). 6 Pentru tezaurul descoperit probabil la Fi1iai, vezi Octavian Iliescu, 0 marturie numismaticd din indepdrtatul ev rnediu rominesc, in « Buletinul Societatii numismatice romine », XXXVII (1943), p. 39-62 ; Const. Moisil, Citeva tezaure monetare medievale, in Lucreirile sesiunii generale ftiinfifice din 2-12 iunie (Academia R.P.R.), Buc., 1950, p. 1557 1558.

www.dacoromanica.ro

15

DESPACUBIRILE OFERITE DE BASARAB VOIEVOD LUI CAROL ROBERT (1330)

147

Paleologi dupg restabilirea imperiului bizantin la Constantinopoll, dirhemi de argint i piese de bronz, emisiuni ale Hoardei de Aur 2, monede de argint ale banilor de Slavonia 3, ale tarilcr bulgari de la Tirnovo 4, precum i monede unguresti, emise pina la 1330 sub domnia regelui Carol Robert 6. Intr-un singur bac, la Turnu Severin, s-au gasit, alcätuind un tezaur, falsificari

locale ale dinarilor de tip vienez 6. Aldturi de monedele insirate mai sus, au patruns Mei indoiala in Tara Romineascä, pina la 1330, si lingouri de argint, cu sau fara marca de garantie a unei autoritati feudale 7. Desi nu se cunoaste dincoace de Carpati nici o descoperire de astfel de lingouri 8, ele au trebuit sa fie folosite totusi in schim-

burile economice, cu prilejul unor tranzactii mai insemnate. Fenomenul e caracteristic in aceasta vreme pentru o mare parte a continentului european. Lipsa lingourilor de argint din tezaurele gasite in Tara Romineasca se datoreste, dupa parerea noastra, faptului Ca ele au fost transformate ulterior in obiecte de podoabà sau de cult, dar mai ales in monede, ce se bat in cantitati destul de mari, incepind din domnia lui Vlaicu Voda. Intr-o tara lipsita. de zacaminte argentifere, acesta era singurul mijloc de a obtine metalul pretios necesar, in scopurile mai sus aratate 9. 1 0 moneda bizantina de bronz, emisa de impAratul Andronic al H-lea Paleologul

(1282-1295), s-a gasit la Ostrovu Mare, r. Vinju Mare (Al. Barcacila, in Studii fi

cercetdri de numismaticd, vol. I, 1957, p. 421). 2 La Caloparu, r. Segarcea, s-a gasit in 1904 un tezaur, din care s-au identificat 35 dirhemi de argint ai Hoardei de Aur, datind din anii 1291-1299 (Octavian Iliescu, in Studii Si cercetdri de numismaticd, vol. III (1960). p. 271).

3 Un dinar banal de Slavonia din timpul regelui Ladislau al IV-lea Cumanul

(1272-1290) s-a gasit sub pardoseala altarului Bisericii Domne0i de la Curtea de Arge, cu prilejul sapAturilor din anul 1920 ; Coast. Moisil, in « Buletinul Comisiunii monumentelor istorice », 10-16 (1917-1923), p. 150. 4 Monede bulgare0i de bronz, emise de tarul Mihail al III-lea $i§man (1323-1330), s-au g5sit la Basarabi, r. Calafat (Mf. Dr. C. S. Nico1aescu-Plop5or) 0 la Zimnicea (a Studii i cercetari de istorie veche », an I, 1950, p. 101). 6 La Turnu Severin, s-au gasit dinari unguresti batuti in domnia lui Carol Robert anume, pe la 1330 ; Al. Barcacilá, in Studii i cercetari de numisrnatick vol. I, 1957, p. 174; idem, in Materiale ci cercetdri arheologice, vol. V, 1959, p. 775. 6 Cf. Al. Barcacila, Un depozil de midi dinari de tip vienez din veacul al 13-lea, la Turnu Severin, in o Oltenia n, an. IV (1944), p. 37-52 0 pl. 3-10 ; idem, in Materiale i cercetdri arheologice, vol. cit., p. 774 775 (datat aici de la sfir0tu1 veacului

al XIII-lea). / Libre genoveze de argint (lingouri de argint, cint5.rind fiecare cite o libra), marcate cu sterna orasului: cuniatas ad cunium Januae, in Actes des notaires génois de Péra et de Caffa de la fin du treizième siècle (1281 1290), Buc., 1927. doe. nr. CL,

p. 169. Venetienii de asemenea foloseau metallo in vergghe bollate dalla zecca, pentru garantarea greutatii 0 a titlului ; cf. recenzia lui Mario Brunetti despre: Roberto Cessi, Problemi monetari veneziani (fino a tutto ii secolo XIV ), Padova, 1937, recenzie publicatá in a Archivio Veneto », LXVII, V-a serie, XXI (1937), nr. 41-42, p. 146. 8 Un tezaur de monede, podoabe i lingouri de argint, datind din prima jumatate a sec. al XIV-lea, s-a gasit in 1934, la Amnas, r. Sibiu ; cf. Richard Weisskircher, Geldfund in Hamlesch, In Siebenburgische Vierteljahrschrift e 58 (1935), p. 229-237.

9 Lipsa acuta a argintului, atit de necesar Tarii Romine0i pentru emisiunile

sale monetare de la sfir0tu1 veacului al XIV-lea i inceputul celui urmator, se vade0e 0 in faptul cà in privilegiul acordat negustorilor lioveni la 1409, Mircea cel BAtrin nu le permite 55. cumpere din tar5. argint ; exportul acestui metal pretios era deci interns. Vezi in acest sens P. P. Panaitescu, illircea cel Bdtrin, p. 103 ; doc. respectiv publ. m extenso la p. 353. 10*

www.dacoromanica.ro

0. ILIESCI:

148

In conditiile expuse, provenienta i caracterul numerarului de care dispunea Basarab si din care oferea o parte regelui Ungariei atit ca tribut, cit si ca despagubiri de razboi, pot fi determinate acum cu destula usurinta. Se intelege cà acesti bani, in monede sau in cazul nostru sub formà de lingouri de argint, nu puteau proveni decit de la negustorii strdini amintiti

mai sus, in schimbul produselor vindute de pe domeniile feudale sau ca taxe vamale. Numerarul astfel obtinut avea caracterul unui monede internationale. Se stie intr-adevar ca la inceputul existentei sale, feuda-

lismul a utilizat moneda sub forma de « bani mondiali » sau « universali », adica monede cu caracter international, deoarece numai aceasta functie a era cornpatibila cu stadiul de dezvoltare atins de societatea feudala pina atunci 1. De la un stat la altul, moneda internationala, vehiculata de negustori strdini, circula in mod nestinjenit, intrucit ea functiona exclusiv ca marfa, fiind apreciata dupa greutatea i finetea aurului sau a argintului din care era batuta ; aspectul ei extrinsec, 'efigiile sau stemele pe care le purta erau lipsite de importanta 2. Cel mult acest aspect putea crea o preferinta pentru acele monede a caror calitate intrinsecd fusese verificatai anterior printr-o practica indelungata 3; abia pe mäsura dezvoltdrii feudalismului, au apdrut si celelalte functiuni ale

banilor

banilor 4. Acest

stadiu va

fi

atins in Tara Romineasca mai tirziu,

in timpul domniei lui Vlaicu Voda (1364 1377), cind, asa cum am aratat, se vor bate si primele monede feudale rominesti5. In lumina datelor expuse in paginile precedente, a rezultat cá, oricare le-ar fi fost provenienta i oricum ar fi fost obtinute, cele peste 1.400 kg lingouri de argint, oferite de Basarab lui Carol Robert, ca despagubiri de rdzboi,

au reprezentat o avere insemnata, acumulata probabil intr-un rastimp de mai multi ani. Aceasta acumulare de numerar tradeaza o economie feudala in plina ascensiune, desi Inca la inceputurile ei. In cadrul acestei economii, s-au consolidat bazele materiale necesare dezvoltdrii statului feudal al Tarii Rominesti, stat a carui independenta a fost pecetluita la 1330, in batalia de la Posada, prin puterea armelor voievodului de la Arges, Basarab, intiiul cu acest nume.

1 Cf. B. F. Porsnev, Q. cit., p. 106 si urm.

Ibidem, p. 108. 3 Astfel, ducatul de aur venetian, creat in 1284, si-a mentinut intacte titlul SC Cu neinsemnate reduceri, greutatea, pina la 1797. In tot acest rastimp, tipul ducatului venetian (denumit de la 1545 techin) ramine neschimbat, ceea ce a contribuit la raspindirea lui pe scara intinsa in Levant si Orientul Mijlociu, fund imitat Ora In India. Cf. pentru istoria acestei monede Philip Grierson, La moneta veneziana nell'economia

mediterranea del Trecento e Quattrocento, in La civiltd veneziana del Quattrocento, Florenta,

1957, P. 77 97; pentru imitatiile ducatului venetian, cf. H. E. Ives, The Venetian gold ducate and its imitations, ed. and annot. by P. Grierson, Numismatic Notes and Monographs, nr. 128, New York, 1954, VIII + 37 p. + 8 f. pl. a B. F. Porsnev, op. cit., p. 115. 6 Cf. Octavian lliescu, Monete vechi rominefti. Citeva problone din numismatica f drii Rominefti (secolul al XI V-lea), in Studii a cercetdri de istorie niedie, vol. I, 1950, p. 120-130.

www.dacoromanica.ro

17

DESFAGIMIRILE OFERITE DE BASAR AB VOIEVOD M I CAROL ROBERT (1330)

149

o TOPH,AWIECROM XAPARTEPE H 3HA4EHHH PETIAPAHHH, HPENIO7REHHbTX BOEBOACQ BACAPABOM ROPOJHO RAPJIY POBEPTY (1330 r.) PE310ME

BeBrepcuan xpowoxa Chronicon pictum Vindobonense, cocTaaaelman B 1358 T., nwpouo ocBenkaeT C06bITHH, cBsiaarnible C 110i1110ii, HanaToil B

1330 r. Ropoaem Rapaom Po6egrom npoTua HaaanicEoro BOBBO,LIM Bacapa6a. B CBII3II C msoii BORHOfi XPOHIICT y110M11HaOT 0 Mnpriom npe,a.nwherim4

pymbmcitoro rocnoTkapn nenrepacomy Ropo.ino, cAe.naimom nepeA pemaioDucum cpamiemlem. Ho cengeTenburey xpomicra, cpe,ait o6n3aTeabcTs, HOTOpme 6pan Ha ce6H Bacapa6, r0B0pHTC5{ II 0 TOM, ,ITO OH npexuaraeT milnaaTHM Rawly Po6epTy 7 000 cepe6p5limix mapon B Bonaeukenne ero pacxoT(oB HO cnapfremilo HoponescRoro 'BAUM II o613yeTcH eateroinio IIJI3THTb H Bripegb Tkaim BeHrepcitok Impure. Og Haim HOpOJIb OTBefIT 3TO npegao-

menue, H Hai:lama Boinia 3asepmnaacb 60JImuoii 614TB04, B HoTopoii BOHrepcxoe BORCHO noTepriego nopanieBue. Hoene minim Ba.naxun, 6biBruan npeagAe BaccaabHEIM HHHilieCTBOM Beurepcnoro HOpmeBeTna, npuo6peTaeT

nontmo He3ainicImocm. B nacTomwell pa6oTe awrop pa36upaeT npewioacenue Bacapa6a Rapay Po6epTy o6 ynawre 7 000 cepe6pBmilx 1apoK. Hccamyg lopiwnecirmii xapawrep aToro o6naaTeabcTwa pymbnicTioro rocnorkapa, awrop yronnHeT, "Fro OHO HOCHJI0 xapaicrep BOBIIHMX penapaunii, a He HOBIIHHOCTH nacca.na'

IIJIaTHT13 Amu. cloaepeny, Rax 3TO Aoaroe spew' CMIITaJUI B 6ypaiya3noii. pyxn,Incrioti 11cTopllorp4on. . B xoAe ikaabneilmero 11337-tieHun coxkepaiainin. yKaaanHoro o6B3aTeabczBa

aBTop cTpemwrc51 oupege.furrb paamepbr npexamEernibuc Bacapa6ord permpannfi. Kaagfi B ocHoBy Bmitheaelillil TpaticnabeaHcKpo mapxy Becom B

206,76866 r, asTop ycTanaBanBaeT, tiTo 7 000 cepe6pHmax mapou npegCTHBATUOT C060f1 1447,380 lir CJIHTHOB cepe6pa THTpa 8000 00, HRH 1157,904 HT

minToro cepe6pa. Hpll nepeeoxke Ha CTOHMOCTb aonoTa Ha ocHoBe COOTHOmeano 0601IX MeTaJIJIJI0B, ABACTBHTBJIbHOTO B nepeme Tpu geCHTIIJI0T1111 XIV B., 3T0 HOJIIPIBCTBO cepe6pa 6bino panHorkelmo 73,986 HT 30JIcom Twrpa 996 10000/0o, HRH 20 954 cDaopewrniiciium (1)Hopnriard, Hall 20 788

seBerniaBcHnig gnnapam. ara cyrdma npeAcTaBaneT co6oti wrotimocm 29 35 npynnbrx nomecTnii Ban 1473-1700 nouett. Bo wropoil -gaunt pa6oThr aBTOp y'rolmileT ncTogintiut Aoxogos, o6ecnetmeimuc Bacapa6y RommecTuo CJHITHOB cepe6pa, upewroniennoe kiM Rawly Po6epTy. OH mor noarniTh FIX ali6o OT npoAa-Aix ilyme3o4Hbm Hp-110m CeabCH0X03HfICTBeHHbIX npogyKTos 113 (Deoganbinoc BaaAeHaii, .71460

B314Maa TaMOMBHIlIal c60p c Tex Hie HynnoB. Ho MI:lento) aBTopa, anann3 ncTopinecianc HCTO'IEIHOOB nownepacgaeT 3T0 npeArioao.aienue. 3Hainne.abRoe HOJIHIleCTBO CJIHTHOB cepe6pa, npejyromemmx. Bacapa6om B Kaneurse penapagllii, CB14,71OTBJIBCTByeT II 0 B0CX0ARIEkell JIITHIIM pa3BIITHH

noro xoanficTsa Ba.Traxlin 37}Ne c Hanaaa XIV B.

www.dacoromanica.ro

(Deoga.11b-

150

0. IL1ESCU

18

DE LA NATURE JURIDIQUE ET DE LIMPORTANCE DES INDEMNITES DE GUERRE OFFERTES AU ROI CHARLES ROBERT PAR LE VOIVODE BASARAB (1330) RÉSUMÉ

La chronique hongroise dite Chronicon ftictum Vindobonense, r&ligée en 1358, relate amplement les circonstances de la guerre que le roi Charles Robert déclencha contre le voivode de Valachie, Basarab Pr Cette source mentionne a ce propos le message de paix que le voivode roumain adressa a son adversaire avant la bataille decisive. Se Ion le temoignage du chroniqueur, le prince roumain s'engageait entre autres a verser a Charles Robert 7000 marcs d'argent a titre de compensation pour les frais qu'avait entrainés a son suzerain la levee de Farm& royale et a continuer a payer chaque année le tribut promis a la couronne de Hongrie. Mais le roi repoussa cette proposition. La guerre prit fin avec une grande bataille qui se solda par la déconfiture de l'armée hongroise. A la suite de cette guerre, la Valachie, jusqu'ici vassale du royaume de Hongrie, obtint sa pleine indépendance. Le present travail examine l'une des propositions faites par Basarab a Charles Robert, a savoir le versement de 7000 marcs d'argent. L'auteur étudie la nature juridique de l'obligation assumée par le voivode valaque et precise qu'elle revetait le caractere de dédommagements de guerre, sans représenter l'obligation de payer le tribut dil par le vassal a son suzerain, comme on le croyait jusqu'ici dans l'historiographie roumaine.

Poussant l'analyse du contenu de cette obligation, l'auteur s'efforce de determiner le quantum des dédommagements offerts par Basarab. Fondant ses calculs sur le mare de Transylvanie, qui pesait 206 g 76866, il établit que les 7000 marcs d'argent représentaient une quantité de 1447 kg 380 de lingots d'argent, au titre de 800°/, soit 1157 kg 904 d'argent pur. Convertie en or sur la base du rapport établi entre les deux métaux et qui avait cours durant les trente premieres années du XIVe siecle, cette quantite de metal était l'Cquivalent de 73 kg 986 d'or fin, titrant 996 1000°/, ou encore de 20954 florins de Florence, ou de 20788 ducats vénitiens. Elle représentait Cgalement la contre-valeur de 29 a 35 domaines ou de 1473 a 1700 chevaux. La seconde partie de cette étude a pour but de verifier les sources de revenus qui pouvaient procurer a Basarab la quantité de lingots d'argent

offerts a Charles Robert. L'auteur montre que la source pouvait être

soit la mise en valeur de produits des domaines féodaux vendus aux marchands &rangers, soit les taxes douanieres percues sur ces derniers. Il est d'avis que l'analyse des sources historiques confirme cette hypothese. La quantité appreciable de lingots d'argent que Basarab offrait a titre de dédommagements trahit en outre la marche ascendante de l'économie féodale valaque des le debut du XIV. siecle.

www.dacoromanica.ro

CUANTUMUL BIRULUI PE GOSPODARIA TARANEASCA IN TARA ROMINEASCA IN SECOLUL AL XVI-LEA DE

DAMASCHIN MIOC

Problema cuantumului anual al birului pe gospodaria taraneasca in general nu a fost pusa de catre istoriografia romina burgheza, atit datorita lipsei de informare, cit 0 superficialitatii ce o caracterizeaza, indeosebi in studierea problemelor de istorie economical 0 sociala.

In lucrarile lor de specialitate, consacrate fiscalitatii, I. Vladescu 1 0 I. C. Filitti 2 se marginesc sa constate ca darile, intre care 0 birul, sint din ce in ce mai apasatoare, pe masural ce ne apropiem de vcacul al XVIII-lea, faral insa a se preocupa 0 de cuantumul bor. In lucrdrile vechi de sinteza privind istoria patriei de asemenea se fac doar consideratii generale asupra acestei probleme, pentru epoca anterioara veacului al XVIII-lea. Nici A. Xenopol 0 N. Iorga nu se opresc asupra cuantumului darilor ; iar C. C. Giurescu prezinta astfel problema: « N-avem nici o informatie asupra marimii birului in epoca veche nu tim cit trebuia sa plateasca pe an un locuitor ca impozit personal » 3. 0 lucrare relativ recenta, privind institutiile feudale ale Tarii Romineti 0 Moldovei in veacurile XIV XVII 4, in capitolul privind birul, nu face decit sa parafrazeze afirmatiile lui C. C. Giurescu. « Din documentele existente scrie autorul capitolului nu putem insa trage nici o concluzie cu privire la cuantumul

datorat.

.

.»

5 0 « cuantumul darilor este foarte greu de stabilit » 6. Daca

1 I Vradescu, Despre deiri sau impozite. I. Birul, Buc., 1926.

2 I. C. Filitti, Consideratii generale despre vechea organizare fiscalei a principatelor romine pima la Regulamentul Organic, Buc., 1935. a C. C. Giurescn, Istoria rominilor, vol. II, partea a doua, ed. a IV-a, Buc., 1943, p. 566. 4 V. Costalchel, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, Viala feudald in Tara Romineascci

fi Moldova (sec. XIV XVII), Buc., 1957. 5 Ibidem, p. 373. 6 Ibidem, p. 382.

www.dacoromanica.ro

152

D. )1I0C

2

pentru lucrdrile mai vechi se poate invoca saracia informatiilor, datorita

lipsei documentelor publicate, pentru cea din urma inSä nu, caci la data publicdrii ei, colectia « Documente privind Istoria Rominiei », cuprinzind docu-

mentele interne ale Tarii Rominesti si Moldovei pina la 1625, era deja apdruta.

Problema cuantumului birului a fost totusi abordata in istoriografia noastra mai veche de catre G. Panu, care pe baza unei informatii destul de sarace doar clou5, documente incercase sa stabileasca cuantumul anual al birului pe gospodarie, in prima jumdtate a veacului al XVII-lea 1. Publicarea colectiei amintite ca si posibilitatea consultarii documentelor Inca inedite, aflatoare in Arhiva Institutului de Istorie din Bucuresti, al Acaderniei R.P.R. 2, ne-a pus, in ceea ce priveste informarea, intr-o alta situatie decit cea a istoricilor de mai inainte, ingaduindu-ne sa ajungem la alte concluzii. Din materialul cercetat aproape 9 000 de documente i. din cele citeva sute de documente care pomenesc birul (intre anii 1501 1656, oglindind insä realitatile fiscale ale epocii de care ne ocupdm veacul al XVI-lea), doar 26 de documente vorbesc despre cuantumul anual al birului a 75 de gospodarii taranesti birnice, trei se refera la cuantumul birului curtenilor si opt la marimea anuala a birului pe sat. Pe baza datelor din aceste documente si a coroborarii lor cu stiri din alte izvoare, am alcatuit articolul de fata. Cuantumul birului Pe ftospodäria laremenseli

Birul continua sa ramina si in aceasta epoch' o dare in bani, catre stat, repartizata dupd capacitatea contri-

butiva a birnicilor 3. Pina spre sfirsitul veacului al XVI-lea

birul, intre toate celelalte dari, ii are o individualitate

a sa, bine conturatd, fiind singura dare care se percepea intotdeauna in bani.

Este pornenit in acte cu numele simplu de bir sau dare (614p, gam). In

ultimul sfert al veacului, birului i se adauga i alte dari in bani (galeata, oaia seaca), inglobate, in general, in termenul de ddjdii. Tot acum, se mareste si

numarul birurilor (bir de poclon, bir pentru chile s.a.), rezultat, in primul rind, al cresterii exploatarii otomane. Documentele veacului al XVI-lea nu cuprind date privitoare la cuantumul birului taranimii dependente, ci numai al celei libere si al curtenilor ; studiul de fata priveste doar aceste categorii sociale i anume: mosnenii si curtenii.

Cel dintii document care pomeneste de cuantumul birului pe o anumitd perioada de timp este din 25 iulie 1557 4. Se precizeaza in el ca Dragomir, Buta i Albul din Cocosani Ii inchina ocina lui Talapi logofat, care le-a platit birurile « din zilele lui Radul voevod care a pierit la Rimnic, pin5. in zilele lui Vintilá voevod, birurile fac 4000 aspri ». Daca vreme de aproximativ 1 Gh. Panu, Cercetdri asupra stdrei fdranilor in veacurile trecute, vol. I, p. I-a, Buc., 1910, p. 58 59. 2 Este vorba de documentele Inca inedite de pina la 1625, ce vor forma un volum supliment al colectiei Doc. priv. ist. Rom., ca si de cele, tot inedite, de dupa 1625, dar cu referiri la situatii anterioare, de ping la sfirsitul veacului al XVI-lea. 3 D, Mioc, Modul de impunere i percepere a birului in Tara Romineascd, pind la 1632, in Studii ci materiale de istorie medic, vol. II, 1957, p. 96-101 si 105-108. 4 Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. III, p. 65.

www.dacoromanica.ro

CUANTUMUL BIRULUI IN TARA ROMINEASCA IN SEC. XVI

3

163

14 ani (1521 1535) birul a trei gospodarii de megiasi era de 4000 de aspri, insemneaza cä birul unei singure gospodarii pe an era de cca 95 de aspri sau un galben si 40 de aspri (1.40 = 1,727 galbeni) 1 Documentul urma.tor care vorbeste despre marimea anualá a birului este din 17 ianuarie 1559 2. Nan, Vlad si Dan sint infratiti de catre un alt Vlad pe ocina lui din Sirbi, deoarece « ei au platit 20 de ani birurile lui Vladul si au dat pentru acele biruri 1200 aspri ». Reiese ca, intre 1539 1558, birul anual al lui Vlad din Sirbi era de 60 de aspri sau un galben i cinci aspri (1.5 = 1,090 galbeni).

Pentru domnia lui Petru cel TinAr (1559 1568), avem trei acte care inregistreaza marimea birului pe gospodaria tardneasca liberd. Se stie ca Petru a mdrit atit tributul catre turci 3, Cit i birul intern. Márirea haraciului de la 50.000 galbeni la 65.000 a cauzat i o crestere corespunzatoare a birului.

Stoica Ludescu, in cronica sa, mentioneazd : « Adaos-au Patru voda cu mumd-sa la bir 5 aspri » 4. in mod firesc, actele interne inregistreaza aceasta crestere a apAsArii fiscale, in special prin povara din ce in ce mai grea a birului. Intr-unul din cazuri, birul individual pe an era de 220 aspri sau trei galbeni si 40 de aspri (3.40 = 3,666 galbeni) 5; in altul, de 165 de aspri sau doi galbeni si 45 de aspri (2.45 = 2,750 galbeni) 6; in cel de-al

treilea caz, birul este de 250 de aspri sau de patru galbeni i zece aspri (4.10 = 4,166 galbeni) 7.

Pentru domnia lui Alexandru Mircea (1568 1577) patru acte inregistreaza birul a cinci gospodarii taranesti. Cel dintii arata un bir anual de 95 de aspri, adica un galben 0 35 de aspri (1.35 = 1,583 galbeni) 8; altul de 366 de aspri sau sase galbeni i sase aspri (6.6 = 6,100 galbeni) 9 ; al treilea, de 100 de aspri sau un galben si 40 de aspri (1.40 = 1,666 galbeni) 10, iar al patrulea, de 240 aspri, adica de patru galbeni 11. Un document relateaza cá birul

unui mosnean din Carbunari, pe sase ani (1574/75 1579/80), intinzindu-se 1 Vezi tabelul 2, care cuprinde echivalentele monetare. 2 Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. III, p. 92. 3 M. Berza, Haraciul Moldovei si Tdrii Rominesti in sec. XV XIX, in Studii si tnateriale de istorie medie, vol. II, 1957, p. 29-30. 4 Istoria Tdrii Rominesti, ed. C. Grecescu i D. Simonescu, Buc., 1960, p. 51. 6 Documentul poarta data de 29 decembrie 1587. In domnia lui Petru cel Tinar, Furnica fuge in tara, din cauza greutatii birului. Ii pierde ocina in favoarea lui Manea, care i-a platit birul vreme de trei ani, 660 de aspri (Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. V. p. 340). $ Nan din Cirpeni Ii vinde ocina pentru bani i pentru un bir de 165 de aspri. Probabil birul anului fiscal 1563/64. Se stie cä anul fiscal corespundea anului calendaristic, ce incepea la 1 septembrie si se sfirsea cu 31 august. (Doc. priv. ist. Rom., B,

XVI, vol. III, p. 217).

7 Sora din Albeni are doua biruri, care fac 500 de aspri. Probabil birul anilor

fiscali 1563/64 si 1564/65 (Al. Stefulescu, Documente relative la Gorj, p. 156-158). 8 VOICO si Ursa Ii pierd ocina din cauza birului lor anual (nu se precizeaza

anul) , care este al amindurora, de 190 aspri (Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. VI, p. 381). 9 Birul lui Chivaran din Borcesti era pe trei ani probabil anii fiscali 1568/69 1570/71 de 1100 aspri (Al. Stefulescu, op. cit., p. 189-191). Birul lui Stanciu din Lindicesti era pe doi ani probabil pe anii fiscali 1574/75

.

de 200 aspri (Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. IV, p. 266). 11 Cornea din Berindesti Ii vinde ocina lui Badila vataf, pentru bani i peritru plata birului pe trei ani probabil anii fiscali 1575/76 1577/78 in suing. de 720 aspri (Ibidem, p. 336). 1576/77

www.dacoromanica.ro

4

D. MIOC

154

deci si in domnia lui Mihnea Turcitul, era de 515 aspri, adica de 86 aspri anual sau un galben si 26 aspri (1.26 =-- 1,433 galbeni) 1 La prima domnie a lui Mihnea Turcitul (1577 1583) se refera, in ceea ce

priveste marimea birului, cinci documente pentru sase gospodarii, avind cuantumul de: 158 aspri sau doi galbeni si 38 aspri (2,633 galbeni) 2, 250 aspri sau patru galbeni i zece aspri (4,166 galbeni) 3, 230 aspri sau trei galbeni 0 50 aspri (3,833 galbeni) 4, 300 aspri sau cinci galbeni 5, 504 aspri sau opt galbeni si 30 aspri (8,500 galbeni) 6 0 1000 aspri sau 16 galbeni 0 40 de aspri (16,666 galbeni) 7.

Pentru domnia lui Petru Cercel (1583 1585) avem douà documente care

vorbesc despre un bir anual de 200 aspri, adica de trei galbeni 0 20 aspri (3,333 galbeni) 8.

Birul anual pentru a doua domnie a lui Mihnea Turcitul (1585 1591)

este mentionat de un singur document, ca fiind in sum5. de 550 aspri sau cinci galbeni si jumatate 0. Trei documente mentioneaza cuantumul birului individual pentru domnia lui Alexandru cel Rau (1592 --1593). Trei gospodarii au fiecare birul de cite 1217 aspri, adica de nou5. galbeni si 47 de aspri (9,361 galbeni) 10, 11 tarani

au birul anual de 945 aspri fiecare, adica sapte galbeni si 35 aspri (7,269

galbeni) 11, opt tarani au birul de cite 500 aspri fiecare, adica trei galbeni i 110

aspri (3,846), cinci tarani au birul anual de 700 aspri fiecare sau cinci galbeni si 50 aspri (5,384 galbeni), 16 tarani au fiecare birul de cite 1200 aspri, adica de noua galbeni si 30 de aspri (9,230 galbeni) i un t 'gran are

birul de 1300 aspri, adica zece galbeni 12. Stan Cocos, din cauza greutatii birului, fuge In taxa, iar birul sail este plata de un alt Stan, caruia i se atribuie i ocina celui fugit (ibid., vol. V, p. 33). 2 Birul Neacsei, pe sase ani, era de 950 aspri, adica de 158 aspri anual (ibid.). 3 Birul lui Stroe din Albeni, pe sase ani 1576/77 1581/82 era de 1500 aspri, adica anual 250 aspri (AI. Stefulescu, op. cit., p. 228-230). 4 Un bir al unui mosnean din P5.usesti, probabil pe anul fiscal 1577/78 este de 230 aspri (Arh. St. Craiova, nr. 85). 5 Birul lui Toader din Pirscov, probabil pe anul 1579/80, era de 300 aspri (Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. V, p. 38). 6 Dragomir din Milesti are birul, probabil pe anul fiscal 1581/82, de 504 aspri (Arh. St. Craiova, nr. 438 si Acad. R.P.R., LXXIV/191). 7 Dumitru vatil din Bujoreni i fiii sai ramin datori la bir pe trei ani probabil anii 1579/80-1581/82 3000 de aspri. Cazul este mai deosebit, birnicii acestia fiind stapini ai unei treimi din sat, cu vecini (Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. V,

.

p. 245).

8 Birul lui Manea din Circimari, pe trei ani,

probabil anii fiscali 1582/83 era de 600 aspri (ibid., p. 432) ; la fel al lui Cotean din Cotenita (ibid., p. 443). 9 Costandin din Radacinesti plateste birul pe trei ani probabil anii fiscali 1586 87-1588/89 in sum5. de 1650 aspri (ibid., p. 467). 10 Birul celor trei fii ai lui Stan din Birzesti era, probabil pe anul fiscal 1592/93, 1584/85

de 3650 aspri (ibid., vol. VI, p. 113). n Satenii din Ratunda, 11 gospodarii, platesc bir, probabil pe anul fiscal 1592/93, 10.000 aspri (ibid., p. 119).

12 Birul satenilor din Orlesti, 30 de gospodarii, pe aproximativ un an de zile (durata domniei lui Alexandru cel Rau) este de 28.000 aspri. 0 analiza amanuntit5. a acestui act, foarte important, vezi mai jos, p. 154. (Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. VI, p. 121-122).

www.dacoromanica.ro

ii

CCANTI'MUL BIRITLIJI IN TARA ROMINEASCA IN SEC. XVI

155

Din domnia lui Mihai Viteazul (1593 1601), cinci documente relateazd despre cuantumul anual al birului pe gospodarie. El este de: 750 aspri sau patru galbeni si 30 de aspri (4,166 galbeni) 1, 500 aspri sau doi galbeni si 140 de aspri (2,777 galbeni) 2, 645 aspri sau trei galbeni si 105 aspri (3,583 galbeni) 3,

700 aspri sau trei galbeni si 160 aspri (3,888 galbeni) i 520 aspri, adica doi galbeni si 160 aspri (2,888 galbeni) 5. Parcurgerea datelor de mai sus duce la constatarea cà birul pe gospoddria

prdneascd liberd, care continua sä ramina si in aceasta perioada baza sistemului fiscal al Tarii Rominesti, are multiple variatii, dupa puterea contribuabililor i dupa nevoile statului, dar ca, in general, pcistreazd o linie ascendentd 6 Cel mai scazut bir de 60 aspri Ii intilnim in prima jurnatate a veacului, iar cel mai ridicat de 1300 aspri la inceputul ultimului deceniu al veacului al XVI-lea 7, marcind, deci, o crestere de peste 21 de ori. Cum insa moneda de argint, si in special asprul, a suferit in aceasta vreme o depreciere apreciabila, saltul urias este mai mult aparent. In galbeni, moneda care acum nu a avut fluctuatii, cresterea de mai sus este doar de la unul la zece galbeni, adica de zece ori mai mult 2 Facind o medic anuald a birului pe gospodarie, in anii in care avem mai multe cazuri, constatam cä cel mai ridicat bir in aspri este tot la inceputul ultimului deceniu al veacului, in anul fiscal 1592/93 si anume de 947 aspri, iar in moneda de aur, in anul fiscal 1580/81, de aproape opt galbeni 9. Daca facem o medie pe domnii a birului anual individual, avem urmatoarea situatie: in domniile lui Radu de la Afumati, Moise Vodd, Vlad Inecatul Vlad Vintilà, birul este de 95 aspri (1,727 galbeni), sub Radu Paisie, Mircea Ciobanul i Patrascu cel Bun este de 60 aspri (1,090 galbeni), sub Petru cel Tinar, de 212 aspri (3,533 galbeni), in domnia lui Alexandru Mircea este ceva

mai scazut, de 163 aspri (2,716 galbeni), ca apoi sä urce la mai mult decit dublu, la 407 aspri (6,783 galbeni) in prima domnie a lui Mihnea Tur-

caul ; sub Petru Cercel, coboara la 200 aspri (3,333 galbeni), in a doua domnie

a lui Mihnea Turcitul creste din nou ajungind la 550 aspri (5,500 galbeni), in cea a lui Alexandru cel Rau, birul are iar un salt, urcind la 947 aspri (7,500 galbeni), ca apoi, sub Mihai Viteazul, oricit ar parea de ciudat, dat fiind Birul lui Jipa din Talpasesti, pe patru ani,

probabil anii fiscali 1593/94 este de 3000 aspri (ibid., p. 341 342). 2 Birul lui Apostol pe trei ani probabil anii 1594/95-1596/97 era de 15 taleri. Talerul la aceasta data era de aproximativ 100 aspri ; deci, birul anual de cinci taleri, sau 500 aspri (ibid., p. 329). Birul lui Bucsa din Babuesti era pe un an, probabil anul fiscal 1595/96, de 645 aspri (ibid., p. 257). 4 Pandichiu din Gabrov are birul pe anul 1595/96 de 700 aspri (ibid., p. 224 225). 1596/97

5 Birul a cinci gospodärii din satul Jigaile era pe an de 2600 aspri (Arh. St. Buc., Suluri, nr. 64). 6 Vezi graficul de la fig. nr. 1. 7 Balcu din Orlesti are un bir de 1300 aspri, in domnia lui Alexandru cel Rau (Doc. pviv. ist. Rom., B, XVI, vol. VI, p. 122). 8 In galbeni, cel mai ridicat lair pare a fi, in cazul cind datele pe care le avem privitoare la echivalentele monetare sint exacte, in domnia lui Mihnea Turcitul, intre 1579 1581, de aproximativ 16 1/2 galbeni. Este acelasi caz, mai deosebit, al lui Dumitru

din Bujoreni si al fiilor sai (ibid., vol. Ar, p. 245). 9 Vezi fig. 2.

www.dacoromanica.ro

0. 01101:

156

multimea documentelor care vorbesc despre greutatea birurilor, sä scada 1 la 623 aspri (4,792 galbeni) 2. (.tiuffluiinul pe

hirultii

Toate stirile pe care le avem in legatura cu marimea

birului anual al unui sat de megiasi privesc situatii numai din ultimul deceniu al veacului. Putinatatea tirilor, ca si imprecizia datelor `11

documentare, in sensul ca nu in toate se deosebeste birul de celelalte dari de repartipe, ne sileste sã discutam in parte fiecare caz. Cel dintii este al satului Orlesti, despre care am mai vorbit i asupra caruia vom mai reveni. In satul Orlesti existau cinci plase, in care erau 30 de gospoddrii,

si care trebuiau sa plateasca un bir global de 28.000 aspri, in domnia lui Alexandru cel Rau i alte biruri i dajdii, de 62.660 aspri in domnia lui Mihai Viteazul, aproximativ de prin octombrie-noiembrie 1593 si pinà in aprilie 1595.

Deci, in circa un an si sase-sapte luni, satul trebuia s dea numai dari in bani sum. de 90.660 aspri 3. Satului Ratunda sau Groseneasca de la Meteleu, cu 11 gospodarii, i se scad birurile i napastile de cdtre Mihai Viteazul, pe un an, care fac « mai mult de 10.000 aspri » 4.

Satului Radovanul Ii revenea sa plateasca, probabil pe un an, 11.840

aspri birul si 4820 alte dajdii; deci un total de 16.660 aspri. Nu se precizeaz1 numarul taranilor din sat 5.

Dajdiile satului Loloesti, pe trei ani, in domnia lui Mihai Viteazuf au fost de 48.000 aspri, deci anual 16.000 aspri. Este vorba de darea pentru « catane », instituita de Mihai, pentru plata mercenarilor sal 6. Nu stim cip sateni erau in sat. Satul Jigaile, cu cinci familii, are de platit biruri pe un an 2600 de aspri, in domnia lui Mihai Viteazul 7.

Faureii, cu 188 sdteni, avea de platit, probabil pe doi ani (1594 1595),

biruri man i mici i trei curamale mari turcesti » in sumä totala de 58.000 aspri, adica anual 29.000 aspri 8. Satul Costesti (sapte gospoddrii) este impus la dajdii i biruri in valoare

de 9600 aspri pe an 9. Birul satului Hurezi, probabil pe patru ani, este de 38.000 aspri, adicl anual 9500 aspri 1°. Nu stim numarul gospodariilor.

In medie, pe cele opt sate de mai sus, birul i dajdiile anuale in bani ale unui sat erau de peste 18.000 aspri. In mod firesc, cuantumul birului pe sat ar fi trebuit sa fie proportional cu numarul locuitorilor i sa tina seama si de « puterea » satului. Cum frisk in practica, la repartitia darilor interveneau 1 Asupra semnificatiei acestei sc5.cleri, vezi mai jos, p. 158. 2 Vezi fig. 3. 3 Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. VI, p. 121 123. 4 lbidem, p. 118 119. 5 Itudern, p. 190.

6 Ibidem, XVII, vol. I, p. 78. 7 Arh. St. Buc., Suluri, 64.

Ibidem. 9 linden:. 10 Ibulem.

www.dacoromanica.ro

7

CITANTLIME L MUM I IN TARA ROM INE 1St X 1N. SEC. XVI

167

si alte elemente, si cum este vorba de dari pe ani diferiti, cuantumul lor pe gospodarie difera si el de la sat la sat. La Faurei este de 154 aspri, la Jigaile de 520,. la Ratunda 909, la Costesti 1371 iar la Orlesti, dajdiile in bani ale unei familii de tarani megiasi se ridicau la importanta suma de 1925 aspri anual. Cuantumul blrului eurtenilor

5tiri despre birul curtenilor nu avem cleat incepind cu ultima treime a veacului al XVI-lea, deoarece foarte

probabil ca pina la acea data ei nici nu plateau bir. Pierzindu-si in mare parte rosturile militare si administrative, odatd cu instaurarea dominatiei otomane, aceasta nobilime teritoriala incepe sa devina pentru

stat o masä impozabila, nu mult deosebita de taranime, de pe urma careia se puteau realiza venituri importante. Unele acte interne, ca si

cronicile, relevi greutatea birului curtenesc, prezentindu-1 ca pe o povara foarte apasatoare 1. Cel dintii act care cuprinde cuantumul birului curtenilor este din octombrie 1569. in el se precizeaza ca niste slugi domnesti la « ceata armasilor » dau birul de curte, « unul cite 250 aspri turcesti* 2. Un alt document arata ca birul de curte al lui Buceag din Mirilesti este tot de 250 aspri turcesti 3. Birul de curte al lui Radu Rode din Plaseni este, in 1577, de 180 aspri 4. Comparind birul de curte din domnia lui Alexandru Mircea cu cel al taranilor, in aceeasi vreme, constatam ca cel al curtenilor este mai mare cu mai bine de 40 %. Ulterior, dui:4 afirmatiile cronicarilor, birul de curte a crescut si mai mult. 5tirea este confirmata si de documente. La inceputul veacului al XVII-lea, birul anual al lui Mihai din Tirsor, inscris la rosii alesi, era de 2000 aspri, platibili in patru cistiuri 5. Birul de curte inregistreaza astfel in ultimele douà decenii ale veacului o crestere de mai bine de opt ori. 5i aci, saltul real nu este atit de mare, pe cit arata cifrele, daca tinem seama de deprecierea asprului. In galbeni, birul curtenilor creste de la aproximativ patru galbeni in deceniul al optulea la zece galbeni la ince-

putul veacului al XVI-lea, ceea ce inseamna o crestere de doua ori

si

jumatate. Consecintele au fost dezastruoase pentru aceasta categorie sociala, asa cum au fost si pentru taranimea libera. Cuantumul anual al tuturor dfirllor In banl pe gospodkria

Stirile documentare care privesc cuantumul anual al tuturor darilor ce se plateau in bani, desi sint foarte

rare, sint la fel de pretioase ca si cele care privesc numai birul, scotind si mai pregnant in evidenta crunta exploatare fiscala la care era suptisa taranimea spre sfirsitul secolului al XVI-lea, la numai o jumatate de veac de la instaurarea dominatiei otomane. Cele citeva cazuri mai concludente pe care le avem arata ca suma totala a tfirlineasefi

1 Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. IV, p. 126, 127, 269, 476. Cf. §i Istoria Tdrii Romine0i, ed. C. Grecescu i D. Simonescu, p. 53, unde se mentioneaza ca. atit Petru Cercel .cit §i Mihnea Turcitul (in a doua domnie) au pus bir mare pe curteni. 2 Grecianu, Genealogii, I, p. 101. 3 Documentul este din 20 dec. 1573 (Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. IV, p. 126). 4 Ibidem, p. 269.

5 Ibidem, XVII, vol. I, p. 82-83.

www.dacoromanica.ro

D. MIOC

I 58

darilor aproape o dubleaza pe cea singura a birului, ca, adica, celelalte dari in bath sint aproape egale cu suma birului, ba uneori o i intrec. « Toate dajdiile » lui Baiul din Cernaia, pe patru ani, erau de 4000 de aspri 1, adica de 1000 aspri anual, intr-o vreme 2 in care media birului anual era de 550 aspri 3. In aceste « dajdii » foarte probabil intrau geileata, oaia seacd si poate uncle pocloane, dari despre care avem stiri cã acum se percepeau in bani. Cazul cel mai ilustrativ pentru aceast5. problema, a citimii tuturor darilor

in bani pe gospoddria taraneasca, ii gasim in actul din 28 mai 1594, despre care a mai fost vorba, privind satul Orlesti 4. Taranii megiasi din Orlesti, 30 de capi de familie, erau obligati la plata unei sume de 28.000 de aspri (ceea ce reprezenta nuntai birul pe un an) revenind fiecaruia, in medie, un bir anual de 933 aspri. In urmatoarele sase sapte luni, aceluiasi sat i se mai repartizeaza de la vistierie o cisla de 62.660 aspri, din care 12.400 reprezentau birul, 36.880 poclonul i curamaua i 13.380 aspri galetile i chilele 5. Din datele de mai sus se poate vedea c5. celelalte dajdii ale Orlestitor, farä de bir, insumeazd pe aproximativ o jumdtate de an, 50.260 de aspri, revenind de fiecare familie de tarani 1675 aspri, ceea ce inseamna aproape dublul sumei birului, pe aceeasi unitate fiscald, in acel sat. Facind calculul mediei fie an a tuturor darilor pe o gospodärie in satul Orlesti, se ajunge la impresionanta suma de 1925 de aspri. Cum in aceasta vreme cuantumul mediu al birului pe gospodäria taraneasca in intreaga tara este de aproximativ 950 de aspri 6, iar in Orlesti de 933 aspri, rezulta ca in acest sat suma tuturor darilor era de doua ori mai mare, cu alte cuvinte ca suma anuala a ddjdiilor o ajunsese pe cea a birului. Un al treilea caz pe care 1-am ales este din domnia lui Radu Serban, exemplificind cuantumul tuturor darilor pe gospodaria taraneasca la inceputul veacului al XVII-lea, imediat dupa. rdscoala Tarii Rominesti impotriva turcilor si a razboaielor victorioase ale lui Mihai Viteazul. Satul Folestii de Jos, cu 19 gospodarii, are de platit la 1603 1604, toate ddjdiile pe trei luni, 3700 aspri7, ceea ce ar reveni pe an 14.800 aspri pe intregul sat si 778 aspri pe fiecare familie. Aceasta reprezinta o scadere a dajdiilor de aproape trei ori fata de ceea ce era cu un deceniu mai inainte ; explicatia nu poate fi alta decit aceea ca o data cu marea scadere a obligatiilor tarii fata de turd, la care acestia sint siliti sa consimtd, in urma campaniilor lui Mihai, au scazut simtitor i obligatiile banesti ale taranilor catre domnie 8. Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. V, p. 408. 2 Este vorba de anii 1585-1588. 3 Vezi tabela nr. 1. 4 Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. VI, p. 121 1

123.

6 Poclonul era probabil darea push pe contribuabili de Mihai Viteazul pentru a-si plitti la Poarth steagul de domnie, numirea sa ca domn al Thrii Rominesti. Curamaua era probabil un rest de haraci datorat Portii de domnii anteriori, care s-a aruncat pe tara proportional cu cota de bir a fiechrei unitäti fiscale. Ghletile i chilele reprezentau sumele scoase de la thrani pentru cumpärarea zaherelei (griu i orz) cerute de turci. 6 Vezi tabela nr. 1. 7 Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. I, p. 377 si XVII, vol. II, p. 408. a Variatia obligatiilor economice ale tärilor romine chtre Poarth, duph capacitatea lor de rezistenth, la M. Berza, Haraciul Moldovei si Tdrii Rominegi in sec. XV XIX, in Studii §i materude de istorie medie, vol. II, 1957.

www.dacoromanica.ro

9

CUANTUMUL BIRULUI IN TARA ROMINEASCX IN SEC. XVI

159

Multi dintre istoricii nostri au aratat cä intre greaua povara a darilor, in continua crestere, ce apdsau taranimea i instaurarea dominatiei otomane asupra tarilor romine exista o strinsa legatura. Unii au exagerat chiar, punind insài originea birului pe flaraclul §1 birul

seama necesitatii implinirii haraciului, iar opresiunea fiscala exclusiv pe seama jugului otoman. Acestia din urma, cu sau Idea intentie, au denaturat adevarul, ignorind exploatarea interna la care era supusa taranimea de catre propria clasä stäpinitoare prin organul ei de tinere in friu a exploatatilor, statul. Desigur cd nu se poate preciza care ar fi fost evolutia fiscalitätii la noi, in conditiile pastrarii independentei statelor romine ; exista dovezi documentare ca birul incepuse sa fie o dare apasatoare Inca in a doua jumdtate a veacului al XV-lea, deci inainte de cotropirea turceasca 1. Dar, credem c5. se poate afirma, fard teamd de a fi contrazisi de izvoare, ca dominatia otoman5.

a ingreuiat cu mult starea producatorilor directi, iar jugul turcesc, suprapu.s peste cel boieresc, intern, a contribuit din plin la cresterea exploatarii, indeosebi pe cale fiscala. Datorita unor studii minutioase 2 se cunosc astazi sumele enorme de bani ce au luat an de an drumul Constantinopolului, vreme de aproape trei veacuri, precum i salturile ce le inregistreaza cuantumul obligatiilor o legale » i o extraordinare » ale tarilor romine care Poarta, in intreg veacul al XVI-lea, aproape de la domnie la domnie ; se stie de asemenea ca toate aceste sume au fost stoarse de pe spatele aproape a singurului contribuabil pe acea vreme, taranul. Stim din cele de mai sus cal atit obligaiile banesti catre turci, cit i birul, au avut o evolutie mereu crescinda, pina la razboaiele lui Mihai Viteazul ; sa urmarim acum in ce mäsura etapelor de crestere a obligatiilor fata de Poarta le-au corespuns cresteri similare ale darilor interne, in special ale birului.

Evolutia haraciului Tarii Rominesti in ultimele opt decenii ale veacului al XVI-lea, adica in vremea in care avem stiri i despre marimea birului, a fost urmatoarea: intre 1521 si 1557, haraciul era de 24.000 de galbeni, vreme pe care am socotit-o, in operatia de comparare pe care avem intentia sä o facem intre haraci i bir, ca pe prima etapci. In 1558, haraciul este urcat la suma de 50.000 galbeni, cuantum care se mentine pina in 1566 ; aceasta ar fi etapa a doua. In 1567, haraciul este sporit la 65.000 galbeni, suma care se plateste anual pina in 1581 ; aceasta am socotit-o cea de-a treia eta. Intre 1582 1584, cea de-a patra etapci, haraciul este de 95.000 galbeni. Litre 1585 1591, etapa a cincea, haraciul ajunge la 125.000 de galbeni. In 1592, o ultima urcare in acest veac, de 30.000 galbeni, ajungind a se plati intre 1592 1594 etapa a $asea uriaa. suma de 155.000 de galbeni. In vremea pe care am socotit-o cea de a saptea etapa, a ridicdrii victorioase a Tarii Rominesti

impotriva turcilor, inregistram o scadere a haraciului la 8000 de galbeni 3. Pentru a vedea daca birul a avut o evolutie similarà, i, deci, a deduce

cä atit cresterile, cit

i

descresterile sale au fost cauzate de variatiile

1 D. Mioc, Originea i funcliile birului in Tara Romineascd pind la sfirFitul veacului al XV-lea, in Studii fi referate privind istoria Rominiei, vol. I, Buc., 1954, p. 651-652. 2 Ne referim la studiile pretioase, de certà valoare stiintific5., ale lui M. Berza (unele publicate, altele Inca in manuscris), privind regimul economic al dominatiei otomane, sintetizate in unele paragrafe din Tratatul de Istoria Rominiei. 8 M. Berza, Haraciul . . . , p. 28-35.

www.dacoromanica.ro

1). MIOC

16(1

10

obligatiilor catre Poarta, am impartit i numarul de cazuri ce atestã marimea

anuala a birului intern pe aceleasi etape de variatie a haraciului. in prima etapa (1521 1557) am avea astfel doua acte ce vorbesc despre birul a patru gospodarii, bir maxim de 95 aspri, minim de 60 si mediu de 86. in etapa a doua (1558 1566), avem trei acte pentru trei gospodarii taranesti, avind un bir mecliu crescut la suma de 212 aspri. Procedind in acelasi fel cu restul datelor realizam urmatorul tabel de evolutie a birului pe etapele de crestere descrestere a haraciului: Tabelul nr. 1 Evolutla birulul pe etapele de ere0ere I deseretttere a haraelulul

Nr. de acte

Anii

Etapc I

1521

11 III

1558 1567 1582 1585 1592

IV V

VI V11

1557 1566 1581 1584 1591 1594

1595 1600

Nr. de

Cuantumul birului in aspri

gospodarii maxim

2

4

3 10 3

3 11

3

1

1

2 5

44 9

95 250 1 000 504

1 300 750

I

minim

I

mediu

60

86 212 265 301 550 946 577

165

86 200

500 500

Observind ultima coloanä, a cuantumului mediu al birului pe familia taraneasca, constatam cd birul ca i haraciul continua sa creasca de la etapa la etapa, pina la mijlocul ultimului deceniu al veacului de care ne ocupdm, ajungind si el la un punct maxim in aceeasi etapa in care ajunge si haraciul, etapa 1592 1594. Stiind ca asprul sufera deprecierile de care am mai amintit, am transformat birul mediu pe gospodarie, calculat in aspri, in bir mediu in galbeni. Si in acest caz, desi variatiile nu sint atit de bruste si de distantate, cresterea pina. la aceeasi etapa, a sasea, este continua, birul mediu pe familie fiind de un galben si 31 aspri in etapa Intiia, trei galbeni si 32 aspri in cea de-a doua i respectiv 4. 25, 5.1, 5.50, 7.37 si 3.37 in celelalte etape. Luind ca punct de pornire etapa intlia, atit pentru haraci, cit i pentru bir, i notind haraciul de 24.000 galbeni cu indicele 100, iar birul mediu, de 86 aspri, adica 1.31 (1,563) galbeni, tot cu indicele 100, avem o oglind5. fidelä a felului cum a evoluat birul intern in functie de haraci, concretizata in urmatorul tabel: Tabelul nr. 2 EA ()MOW paraleld a haraelulul I birulut

Etapa

knii

I laraciul in

galbeni 1557 1566

I

1521

11

IV V

1558 1567 1582 1585

N, 1

1592 1594

III VII

1596

1581

1584 1591 1600

24.000 50.000 65.000 95.000 125.000 155.000 8.000

Cuan-

Cuan-

Indice turn bir Indice turn bir 1= 100 anual in 1= 100 anual in aspri galb. 100

208 271

396 521

646 33

86 212 265 301 550 946 577

Indice ELhivalentlx galben1= 100 aspru

100

1,563

100

246 308 350 639 1.100

3,533 4,416 5,016 5,500 7,284 3,205

225 282 320 352 466 205

671

www.dacoromanica.ro

1 55

1= 60 I 1

60 60

1 100 1

1

130 180

CUANTUMUL BIRULUI IN TARA ROMINEASCA. IN SEC. XVI

11

161

Urmarind paralel coloanele din tabelul nr. 2, ce reprezint5. indicii de

crestere i descrestere a haraciului i birului i calculind procentul de crestere al amindurora de la etapa la etapa, ajungem la o situatie

interesantd, din care se pot trage concluzii lamuritoare pentru problema pe care o studiem. Astfel, in etapa a doua, fatä de etapa intiia, haraciul creste cu 108 %, iar birul, in galbeni cu 125 % si in aspri cu 146 %. In etapa a treia, fat5. de etapa a doua, haraciul inregistreaza o crestere

de 30 %, iar birul de 24 % in galbeni si de 25 % in aspri. Etapa a patra fata de precedenta marcheaza si ea o crestere, a haraciului de 46 %, iar a birului, de 13 % atit in galbeni, cit si in aspri. In etapa a cincea fata de etapa dinainte, cresterea haraciului este de 32 %, iar a birului, in galbeni, de 8 % si in aspri de 82 %. In etapa a sasea, etapa de virf, in care si haraciul i birul ating sumele maxime in acest secol, cel dintii, fata de etapa a cincea, creste cu 24 %, iar birul, in galbeni cu 32 % si in aspri cu 72 %. In etapa ultim, constatam importante scaderi: ale haraciului, cu adevarat uriasa, de 94 %, fata de etapa anterioara, iar a birului cu 57 % in galbeni i cu 39 % in aspri. Din situatia de mai sus se poate constata, c desi variatiile birului urmeaza,

in general, pe cele ale haraciului, intre indicii lor de crestere i descrestere exista totusi diferente. In etapele trei i patru, adica intre anii 1567-1584, procentul de crestere a birului este mai mic decit procentul de crestere a haraciului; in etapele doi, cinci i ase, procentul de crestere a birului ii depaseste pe cel al haraciului 1. Explicatia ce s-ar putea da pentru acest din urma fapt, cel putin pentru etapele a cincea si a sasea, este c5. acum, pe lingä haraci, se scot din tara anual sume, ce uneori depasesc haraciul, date demnitarilor Portii ca peschesuri, obtinerea steagului de domnie, atragerea bunavointei etc., sume scoase tot de pe spatele taranimii, ca dari, si in special ca bir. Saltul cu adevarat urias de peste 100 %, pe care-1 face birul in etapa a doua, nu poate fi decit o consecinta a instaurarii dominatiei otomane, un efect al cresterii, tot cu peste 100 %, a haraciului impus de Poarta. Al doilea salt important, de asta data in jos, il gasim in ultimii ani ai veacului, ca urmare

directa a slabirii silite a opresiunii turcesti, cauzata de luptele lui Mihai Viteazul. Aci insa, scaderea birului nu mai este nici pe departe analoaga cu cea a haraciului; intre procentele lor de descrestere existd un decalaj destul de mare. Desi haraciul scazuse la o sumd putin importanta, birul se mentine relativ ridicat. Explicatia ce se poate da acestui fapt din urma este ca Mihai

Viteazul, avind nevoie de bani pentru continuarea razboiului impotriva turcilor, pentru plata ostasilor mercenari, care necesitau cheltuieli neobisnuite, a mentinut birul pe gospodarie intr-un cuantum destul de mare. Greutatea birului

Cunoscind cifrele ce indica cuantumul mediu al birului pe familie in Tara Romineasca, socotim ca nu este de

prisos o scurta comparatie cu situatia din tarile vecine, transformate in pasalicuri. Din studiile cercetate am vdzut ca in nici unul din tinuturile din jur

ddrile nu atinsesera cifre atit de ridicate ca la noi, in tot cursul veacului 1 In etapa a cincea, nu i in galbeni 11

1

- C. 407 www.dacoromanica.ro

162

D. MUM;

12'

al XVI-lea. Astfel, in deceniile patru-§ase, cuantumul anual al tuturor ddrilor in bani pe care le plateau vlahii din regiunea Branicevo nu dep4ea suma de 83 de aspri 1. In 1566, in sangeacatele de Lipova i Cenad, dzizie-ul era de 50

aspri, urcat apoi la 66 aspri 2 In pa.a.licul de Belgrad, haraciul (impozitul pe pämint) era pe fiecare familie de 30 aspri, iar spenge-ul (dare de nume) de 40 45 aspri ; deci, impreuna nu dep4eau 100 de aspri 3. In sangeacatul

de Sofia, dzizie-ul era, la 1603, de 200 de aspri 4. La Seghedin, in 1585 1587, darile in bani de familie, in afara dijmelor, nu dep4eau suma de 150 aspri 6.

La Buda 0 in alte regiuni ale Ungariei, dzizie-ul era la jumatatea veacului

de 55 aspri, apoi, dupa 1566, se urca la 61 aspri, ajungind spre sfir0tul veacului la 100 aspri 6.

Comparatia stdrilor fiscale din Tara Romineasca (foarte probabil 0 din Moldova !) cu cele expuse mai sus, in tinuturile vecine, arata ca la noi exploatarea fiscala ajunsese la un grad cu totul ie0t din comun.

Se stie, din documentele 0 din cronicele interne, ca opresiunea fiscal6 11 silea pe taranul veacului al XVI-lea sa-0 vinda ocina, s5. fuga sau sa se vindä

el insu0 rumin. Se stie de asemenea ca. darile sint din ce in ce mai multe si mai grele. Eventualul cititor al articolului de fata, din cele expuse pina acum, a putut sa-si dea seama 0 de mdrimea birului anual pe gospoddria taraneasca, in aspri i galbeni, de cresterea sa continua pina in ultimul deceniu al veacului, in special, in functie de cresterea obligatiilor catre Poarta. Totusi, aceste date, chiar i cifrele indicind cuantumul birului pe familie, ii spun cititorului de azi foarte putin ; pina nu cunoWem din ce 0 cum putea taranul contribuabil sa realizeze suma cu care era impus, nu ne putem da seama de greutatea reala a birului. Este ceea ce incercam sà facem in cele ce urmeaza. In cazul cind marfurile obimuite, produse de gospodaria taraneasca. (cereale, vite) sau cele extraordinare (pdmintul , via) au avut in cursul secolului al XVI-lea, pe etapele de care am vorbit, acela0 indice de cretere cu birul, inseamna ca in realitate greutatea birului a ramas aceea0 7 0 ca nu mai putem vorbi de continua cretere a apasarii fiscale prin bir. Lucrurile insa, dupà cum vom vedea mai jos, nu stau asa. Pentru cunoWerea acestui fenomen, al evolutiei preturilor a tot ceea ce

vind taranii pentru a realiza banii de bir, am cercetat toate vinzarile

si

cumpararile de falci de ocina, pogoane de vie, obroace de griu, cai, boi i oi,

atestate documentar in veacul al XVI-lea, am calculat preturile medii pe

1 H. Hadzibegovid, Dzizja iii harac [Dzizie sau haraci], In Prilozi za orientalnu filologiju i istoriju jugoslavenskih naroda pod turskom vladavinom, IIIIV (1952-1953),

Sarajevo, p. 68-69. 2 Ibid., p. 80.

3 M. Petrovi6, Finansije i ustanove obnovljine Srbije do 1842 [Finantele i bazele Slrbiei noi, pina. la 1842], Beograd, 1901, p. 20 i urm. 4 H. Hadzibegovié, op. cit., p. 86. 6 L. Fekete, Die Siyaqat-Schrift in der tierkischen Finanverwaltung, Budapesta, 1955, vol. I, p. 79 81.

6 L. Fekete, op. cit., p. 79 81. 7 Trebuie tinut totusi seama si de alti factori: dezvoltarea pietei, calarnitati

naturale

§.

a.

www.dacoromanica.ro

13

CUANTUMUL BIRULUI IN TARA ROMINEASCA IN SEC. XVI

163

ace1ea0 etape de variatie a haraciului i birului i apoi am alcatuit indicele de cre§tere i descrqtere al fiecarei mark in parte. Rezultatele sint cu totul concludente, in sensul unei crqteri considerabile a exploatarii fiscale: nici una din marfuri nu tine pasul, in creterea pretului ei, cu birul. Indicele lor de cretere este cu mult mai mic decit al birului, ba pentru unele constatam stagnari de preturi sau chiar scaderi de la etapa la etapa 1 Plecind de la produsele cele mai ieftine care se gaseau in gospoddria taräneasca in aceasta vreme, oile i griul, care sint livrate pietei i terminind cu insa0 baza existentei tdranului, pamintul, constatam urmatoarele: Pretul unei oi in etapa socotitä de noi intiia, adica pina la 1557, este de aproximativ

17 aspri; in etapa a psea, adica intre 1592 1594, pretul unei oi este de

aproximativ 45 aspri, ceea ce inseamna ca pretul oilor crescuse de 2,64 ori. In ace1ea0 etape birul mediu fiind de 86 respectiv 946 aspri, inseamnä eh birul crescuse de 11,33 ori. Cu alte cuvinte, pentru a-si implini banii birului pe un an de zile, intre 1521 1557 o familie trebuia sä vinda cinci oi ; pentru a implini tot numai banii birului, intre 1592-1594, taranul trebuia s5. vinda 21 de 0i2. Pretul unui obroc de griu, in etapa intiia era de 25 aspri; in etapa a treia, de 50 aspri, iar in etapa a §asea, de 120 aspri 3. Inseamna ca pretul

griului, intre 1567 1581, se dublase, iar intre 1592 1594 crescuse de 4,8 ori fata de cel de pina la 1557; in ace1a0 timp, cuantumul birului pe familie crescuse de mai bine de trei ori, in etapa a treia fata de etapa de la care am

plecat, 0. de mai bine de 11 ori, dupa cum s-a vazut 0 mai sus, in etapa

a psea. Prin urmare, pentru a realiza suma birului in etapa intiia (86 aspri) numai din griu, taranul trebuia sa vinda 3,44 obroace, in etapa a treia 5,30 obroace, iar in etapa a asea 7,89 obroace.

Trecind la alte produse ale gospodariei taraneti, care puteau deveni marfuri, de0 taranul se despartea mai greu de ele, deoarece faceau parte din insa0 inventarul sdu de rnunca., de ci§tigare a existentei, anume vitele mari, boii i caii, situatia se prezinta foarte putin diferità de cea de mai sus. In ceea ce privete boii, iatá care este pretul lor, pe etape: pina la 1557, 180

aspri 4, intre 1558 1566, pretul unui bou este de 100 aspri 8, intre 1567 1581, pretul mediu al unui bou este 150 aspri 8, pentru etapa. a patra nu am gasit cazuri de vinzari, in cea de-a cincea etapa, intre 1585 1591, pretu1 mediu al unui bou este de 260 aspri 7, iar in etapa a §asea, adica intre 1592 1594, pretul unui bou este de 400 aspri 8. 0 cornparatie intre creterea birului si variatia pretului boilor socotim ca este 0 ea necesara. Din datele de mai sus se poate vedea ca, fata de etapa intiia, birul crqte in etapa a doua de 2,46 1 Vezi tabela nr. 5. 2 Pentru celelalte etape lipsesc tiriie documentare privitoare la pretul oilor. 3 La fel, pentru pretul griului. 4. Avem un singur caz de vinzare, a unei vaci cu lapte, in pret de 180 aspri. 6 Tot o singura vinzare a unui bou, costind 100 aspri. 6 In aceasta etapa am gasit patru vinzari de boi, pret minim, 100 aspri, maxim

200, mediu 150.

7 Am constatat trei vinzari a cinci boi; pret minim 150 aspri, pret maxim 400,

mediu 260. 8 Desi in anii 1592-1594 nu am gasit atestate documentar vinzari de boi, in decernbrie 1591, pretul unui bou ffind de 400 aspri, am socotit i pentru aceasta etapa pretul

unui bou tot la 400 aspri. 11

www.dacoromanica.ro

164

D. M IOC

14

yri, iar pretul boilor scade de 0,55 ori ; in etapa a treia, birul creste de 3,08 oni, pretul boilor scade de 0,83 ori ; in etapa a cincea, birul creste de 6,39 ori fat5. de aceeasi etapa, a intiia, pe cind pretul boilor creste de numai 1,44 ori ; in etapa a sasea, birul inregistreaza o urcare de 11 ori, pe cind pretul boilor de numai 2,22 ori. Se poate vedea din cele de mai sus Ca daca pina la 1557 doua familii puteau sa-si implineasca birul cu banii rezultati din vinzarea

unui singur bou, in etapa a sasea pentru implinirea sumei birului anual al unei singure familii nu ajung banii realizati din vinzarea unei perechi de boi 1. Tabelul nr. 3 rretul niedlu al uuei unitilti-marfa, In aspri, ronaparativ eu blrul

Etapa

Birul anual in . aspri

Ani

VI

1521-1557 1558-1566 1567-1581 1582-1584 1585-1591 1592-1594

VII

1595

I

II III IV V

1600

82 212 265 301

550 946 577

Preturile in aspri Oaia

Obrocul de griu

Boul

Calul

Pogonul de vie

50

180 100 150

-

260 400 370

456 1.968 854 800 1.165 900 1.885

207 369 494 450

---

25

45

120

17

133

245

Falcea de ocina 82 70 65 60 82 50 75

Nu mult diferita este si situatia preturilor cailor desi ele marcheaza

crevteri de preturi mai mari decit ale boilor, 1nsa departe de a comparate cu cresterile birului 2

fi

Ultima sursa de realizare a banilor pentru bir, intrat5. in calculul nostru pentru care avem date, vi la care taranul recurgea in extrem, era insasi baza existentei sale: ocina. Pretul fdlcilor de ocina in tot cursul veacului de care ne ocuparn a variat foarte putin, mai mult descrescind. Pe cele vase etape de ping la 1595, pretul mediu al unei fdlci de ocina era de 823; 70 4, 65 5, 60 8, 82 7

vi 50 8 aspri, iar al unui pogon de vie, pe care insa nu-1 aveau decit taranii 1 Pentru celelalte etape a se vedea tabelul nr. 4. 2 A se vedea tabelele nr. 3 si 4, coloanele respective. 3 Constatam in aceasta etapa un singur caz de vinzare a patru falci, pretul minim

de falce fiind de 70 aspri si maxim de 100.

4 In etapa a doua, am gasit 17 cazuri de vinzari a 34 1/3 aid ; pret minim 50 aspri, maxim 150 aspri. 6 in etapa a treia am gasit 80 cazuri de vinzari a aproximativ 200 falci ; pret minim 50 aspri, maxim 117.

6 !II cea de-a patra etapa, am constatat existenta documentara a 12 vinzari

de 31 falci ; pret minim 40 aspri, maxim 100. 7 in etapa a cincea, sint atestate documentar 12 vinzari a 59 de falci ; pret minim 20 aspri, maxim 300. 8 in etapa a sasea avem patru vinzari de sase fillci ; pret minim 30 aspri, maxim 60.

www.dacoromanica.ro

CUANTUMUL BIR 1.ri IN TARA ROM INEASCA IN SEC. XVI

15

165

mai instarifi din anumite regiuni ale tarii, era de 133 1, 207 2, 3693,

4944,

4503 aspri 6. Si aci se impune constatarea facuta 0 mai sus, anume Ca daca pina la

instaurarea dominatiei otomane, era suficienta vinzarea unei singure falci

de ocina sau a 0,64 pogoane de vie pentru implinirea banilor birului, in etapele urmatoare numdrul unitatilor (Mei, pogoane) -vindute, pentru a se realiza suma necesara p1àii birului anual, spore0e continuu. Astfel, in etapa a doua,

pentru bir se vor vinde trei falci de ocind (sau un pogon de vie), in etapa a treia, patru falci (0,71 pogoane de vie), in cea de-a patra, cinci fdlci (sau 0,61 pogoane), in cea de-a cincea aproape p.pte falci (sau peste un pogon de vie), iar in cea de-a asea nu mai putin de 19 fdlci de ocina. 7. Tabelul ny. 4 Birul anual pe gOspodürle In uoltali-nifirfurl

Etapa

Anii 1521-1557 1558-1566

II

III

1567 - 1581

1582-1584 1585-1591 1592-1594 1595-1600

IV V

VI

VII

Birul anual in aspri 86 212 265 301 550 946 577

Cit trebuie sa vindä pentru birul anual: ObroaOi

ce de

Boi

Cai

3,44

0,48 2,12

0,18 0,11

1,77

0,31 0,37 0,47 1,05 0,30

griu

5,06

5,30

2,11

21,02

7,89

2,36 1,55

Pogoane de vie

FaIci de

0,64 1,02 0,71 0,61 1,22

2,35

ocina 1,05 3,03 4,07 5,02 6,70 18,92 7,69

0 cornparatie intre greutatea birului in ultirna etapa, cea de dupa

lupta de la Calugareni i etapa imediat anterioara, arata cä intr-adevar, temporara scuturare a jugului turcesc a adus 1 i o oarecare atenuare a exploatárii fiscale, o reducere reala a birului. Dad. intre 1592 -1594, taranul trebuia sä vinda mai bine de doi boi sau un cal sau aproape 19 falci de ocina pentru plata cislei sale de bir, intre 1595 -1600, in ace1a5 scop, el vinde numai 1,55 boi sau 0,30 cai sau 7,69 falci de ocind. Proba de mai sus, in sprijinul celor sustinute in legatura cu jugul otoman drept principalá cauza a cre0erii exploatarii fiscale, ni se pare destul de evidentd. Tabela nr. 5, cu indicii de cre0ere a pretului marfurilor in comparatie cu cre0erea birului (toate in aspri) este tot atit de evidenta in a arata cä preturile produselor scoase in vinzare de gospodaria taraneasca au crescut foarte putin de la 1557 inainte, pina la mijlocul deceniului al zecelea al veacului 1

Sint atestate, in prima etapa, sase vinzari a 27 pogoane; pret minim 60 aspri,

maxim 194. 2 Dou5. vinzari, a trei pogoane; pret minim 110 aspri, maxim 400. 3 Exista 39 vinzari a 84 de pogoane ; pret minim 100, maxim 3000. 4 Patru vinthri, a 17 pogoane de vie ; pret minim 200 aspri, maxim 800.

6 5ase vinzari a 17 pogoane; pret minim 124 aspri, maxim 550. 6 Pentru etapa a sasea nu avem date. 7 Vezi cifrele exacte in tabelul nr. 4.

www.dacoromanica.ro

166

D. MIOC

16

XVI, si c5. deci cresterea cuantumului birului in aspri este o crestere reala, care reflecta inasprirea exploatarii fiscale prin bir. Cu exceptia a doua date (pogoanele de vie, intre 1582 1584 si caii, in etapa 1558 1566), care fata de etapa de pornire, intrec indicele de crestere a birului, toate celelalte 23 sint cu mult sub el. Tabelul yr. 5 Indleele de ere0tere 01 desrellere a prelului mfirlurllor 01 a blrulul In eursul veaeulul al XVI-lea

Etapa

Anii

I

1521

11

1558-1566 1567-1581 1582-1584 1585-1591

III

IV V

VI

VII

1592 1595

1557

1594 1600

ObroBit

Oi

ace de

PogoaBoi

Cai

griu

100

246 308 350 639 1.100

100

264

671

vie

100

100

200

55 83

100 431 187 175

144

255

222 205

197

480

ne de

413

100 155

277 371 338 184

Fidci de ()dna

100

85 79 73 100 61 91

Am constatat ca la inceputul ultimului deceniu al secolului XVI, suma tuturor ddrilor pe o familie de tarani megiasi in Orlesti, pe un an

de zile era de 1925 aspri. Ca s5. o poat5. realiza, taranul trebuia s5. vinda : 42 de oi sau 16 obroace de griu sau aproape cinci boi (4,81) sau doi cai sau 38 de falci de ocind 1. Pentru a dispune de cei 1925 de aspri si a nu i se rapi libertatea, taranul megias trebuia s5. vinda anual din toate, in presupunerea ca le avea dupa cum urmeaza :

Un cal Un bou Doud obroace de griu Cinci oi

Trei fdlci de ocina Total

900 aspri 400 aspri 240 aspri 225 aspri 150 aspri 1 915 aspri

Ne putem da seama cd in doi trei ani, in asemenea conditii, o gospodärie tardneasca, ofi cit de bine ar fi stat ea, se distrugea. De altfel, acesta este si cazul taranilor din Orlesti sus citat, care îi parasesc satul si fug peste Dunare.

Aproape toate documentele veacului al XVI-lea, care pomenesc de bir, cuprind date si despre greutatea lui, neputinta taranilor de a-si plati cisla, vinzari de ocine i infratiri pe mosie pentru bir, pierderea ocinei din cauza neplatii ddrilor, vinzari in ruminie, nniirile ere§teriI hindul

1 Scaderea pretului p5mintului intr-o vrerne in care celelalte milrfuri rnarcheaza oarecare cretere, indicà lipsa de interes a produatorilor directi pentru pämint, nerentabilitatea lui.

www.dacoromanica.ro

CUANTUMUL BIRULUI IN TARA ROMINEASCA IN SEC. 1. vi

17

167

fugi individuale sau de sate intregi, din aceeasi cauza, a imposibilitatii materiale de a face fata unei fiscalitati spoliatoare, devenita cu totul i nsuportabil

.

Pentru prima jumatate a veacului, adica pina la instaurarea dominatiei otomane tirile documentare relative la consecintele pe care le-au avut dàrile asupra taranimii sint destul de putine, in comparatie cu a doua jumatate a veacului. Astfel, la 1528 nov. 10, Radu de la Afumati intdreste mandstirii Tismana o ocinä in Podeni, inchinata manastirii de fiii lui Roman, care u nu fiot (sublinierea noastra D.M.) sa o plateasca de bir »1. Dupd instaurarea jugului turcesc, documentele care vorbesc despre inrautatirea situatiei taranimii din cauza cresterii exploatarii fiscale unele chiar precizind i cauza: greutatile impuse de turci devin tot mai multe. Neputinta implinirii därilor, si apoi pierderea ocinei este exprimata tot mai des in

actele interne. Reddm doar citeva exemple care ni s-au parut mai dare,

pentru ilustrarea acestui fapt. Astfel, Oancea din Cochinestii de Sus infrateste pe Martin pe jumatate din ocina sa, acesta platindu-1 de bir i dajdii, caci n-a putut (sublinierea noastra D.M .) sä plateasca Oancea birul si dajdiile» 2. Petru, Stroe i Vladuleasa din Clanta « n-au putut (sublinierea noastra D.M.) sä se plateasca de bir » i ii pierd ocina 3. Cresterea fard masura a birului .si inmultirea darilor, care cauzeazd saracie, fuga, ruminire sint si ele oglindite in acte. Neacsa « saraceste de mare foamete si de firea mareainmultire a ddrilor » 4 (sublinierea noastra. D.M.). Furnica din Oltenesti, din cauza birului

-(4 a fugit in tara » 5. Stan Cocos din Cdrbunari la fel 6 Domnia, nemaiputind scoate bani de pe spatele taranimii, trecind la impunerea temporara 0 a sta.pinilor de mosii intinse, boieri i manastiri, recunoaste ca opresiunea fiscala este « pentru nevoia i greutatea Tarii Rominesti, pe care le are de la turci » 7. In ultimele doua decenii ale veacului al XVI-lea, birul este in mod special folosit pentru cotropirea paminturilor obstesti, pentru ruminirea satelor

libere. Sporirea citimii birului pe gospodarie a adus clasei stapinitoare un clublu folos: bani mai multi si largirea continua a domeniilor. Boierii, i in special marii dregatori, ajung sa-si dubleze, tripleze i unii chiar sa-si inzeceased moiile folosindu-se de « legea » care le dadea dreptul sä cotropeasca satele ce nu-si putusera plati birul un anumit numar de ani (de obicei, trei), achitind ei vistieriei suma impusä, in locul birnicilor. Sint nenumarate satele care-si pierd libertatea din cauza birului, a napastilor de bir si a abuzurilor dregatorilor domnesti. Boieri mari ca Buzestii, acum Ii fauresc averile uriase, in buna parte si prin cotropirile satelor mosnenesti, rdmase in urma cu plata birului 8 Mare parte din satele lui Mihai Viteazul, ca boier i ca domn, sint 1 Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, nr. 2, p. 59. Pentru aceleasi urmari (pierdere,

vinzare, inchinare de ocina, in aceastà vreme, vezi, acelasi volum de documente, p. 111, 180, 206, 396).

2 Ibideni, vol. III, p. 175 176. 3 Ibidem, 1,ol. V, p. 325. 4 Ibidem, p. 81. 6 Ibidem, p. 340.

6 Ibidem, p. 32-33.

1

7 Ibidem, p. 223. 8 A se vedea o documentul Buzestilor ), din 1656 iunie 10, la Arh. St. Buc., Suluri,

nr. 64.

www.dacoromanica.ro

Aspri Galbeni 11+0 0

14

1.300

13

1 200

12

1.100

11

1 000

10

900

9

-- aspr, galbeni

4

/1

800 700

7

600

6

500

5

400

4

300 200 100

/

8

/

/

n rA

i

i

I

3 2

..

1

1

11

N

10 1.1

Fig. 1.

1

.

......

i

r- -- J

1

1

i

I

1

,

1

/ 1

i

\

/

1

1

-.1

I --1

..-1

.--.

1 Hilt milli11111111111111111111111111111111111111111111 111111111111111 1%-csa0.4. 1otcoCt l'^cmcnsl. Icat-,3301 ..-Nc.14. cot,e01111 .-.04034. 11ats.°3171 re-cic-3-3. Icats.c041 10 10 C3 10 0 10 0 0 C3 0 10 N Cn .... 0in p2 0lo in ;:'

,..p Iton.coa) 1...N0-.1. to b.000) v. Nivr.i. Icatcoen CZ,

,...c")

If.).

Z..2

......1..

1::1

ICJ

`.1.2

V.

v....

W)

10

,g_3..

z...:

_CO

c-

CO

1.42

Evolutia cuantumului anual rnecliu al birului pe gospoclaria tAraneasa Ur sec. XVI,

www.dacoromanica.ro

CZ)

.__Cr)

e.

www.dacoromanica.ro 71,

I

01

CO

(0)

C-I1

Cr)

GI (0) CI

I-

0C)

MTM"' !T!!!TTMT 1597-1600

1596

1595

!!!!! 1594

I

CO I

..

CD

00 0 CI CO

1593

CO

CI

t=I

CO

TMTM!TMTM'T

MMMTT9

MMMT=m= TMTTT=m3 TM=

TTMMIss=3

M!= !M!= TT=

Mss3

TMT=3 !!TT=g MTMs=sm

MT=

4-

00 .g--

1592

1586-1588

1582-1584

1581

1580

157.9

1578

1577

1576

1574-1575

1569-1571

1568

1564

1563

Ir.)

Co)

(=> CD

ca

.nmszi

!Li

1539-1558 1560-1562

TSS3

1521-1534

I

1_

1c8:

0CI 13

r1

-..

.1.

:. C.

ri 1

(-7

CD

. 0 0 t= iN3

1

1

tl,

. CD

=.

CT

CLI

GD

-j.

121

20

D. MIOC

170

ajunse in stapinirea sa tot din cauza neputintei de a-si plati birul, fie ea' se vind « de voie », fie cotropite pentru « napasti de biruri »1. Sate le de megiasi, care nu vor sa-si piarda libertatea, fie c5. « se sparg », satenii risipindu-se prin lark fie cà fuge intreaga obste peste hotare. Este cunos-

cut si des citat cazul taranilor din Orlesti, care « au fugit toti peste Dunare in Tara Turceasca, pentru birul care este de haraci al cinstitului imparat * 2. o I 0

c. 1

0

I 4"

I CI)

0 00 I

00

C-11

CM

I

0

lc° 1-8 1E

2. cis

7"

0

0

-0

I

C, I

1521-1535

nssl

r\

kk1

Ul

C°

CT)

Izt

C°

I

2.

Radu dela Arumati, MihneaVodd, Vlad lnecatul , MoiseVadd Radu Paisie , Mircea Ciobanul,

1535-1558

Pdtrascu cel Bun

1559-1568

Petru cel Tinar

1568 -1577

Alexandru Mircea s.

1577 -1583

Mihnea Turcitul

Petre Cercel

1583-1585

),

1585-1591

0.4

'N.

1592-1593

Mihnea Turcitul

t;4;,..fs, CONt.;,s, ;

Alexandru cel Räu

.

Mihai Viteazul

1593 -1600

1 ig. 3.

Cuantumul mediu al birului individual pe domnii.

Starea deosebit de grea la care fusese adusa taranimea din Tara Romineascà in ultimele douä decenii ale veacului, din cauza exploatarii, in special fiscale, este oglindità si de unele izvoare externe. Astfel, secretarul lui Petru 1 Vezi pentru aceasta I. Donat, Satele lui Mihai Viteazul in Studii i materiale

de istorie medie, an IV (1960), p. 465

503.

2 Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. VI, p. 121.

www.dacoromanica.ro

21

CUANTUMUL BIRULUI IN TARA ROMINEASCA IN SEC. XVI

171

Cercel, Sivori, referindu-se la rumini, spune cà sint rau tratati de stapinii lor,

o duc foarte greu aa, incit abia pot sali cktige cele necesare traiului i « sa plateasca i birul »1. Intensificarea continua a exploatärii taranimii libere prin excesiva fiscalitate, a celei dependente prin renta in muncä i natura i prin fiscalitate, care a atins insu0 procesul de reproductie, a avut drept principale urmdri ruinarea gospodariei taranqti, celula de baz5. a economiei feudale i pauperizarea maselor rurale ale producatorilor directi. Faptul, la rindul sau, a cauzat atit stagnarea i chiar decaderea economiei Tarii Romineti, ducind la cunoscuta criz5. rurala de la sfir0tu1 veacului al XVI-lea, cit i o intetita lupta de clasa.

o PA3MEPAX HO,DLATH, YHJIAIIHBAEMOH RPECTMIHCHHM X0311HCTBOM B BAJIAXHH (XVI B.) PE 310ME

Ha OCHOBatuni IICTOIIHHEOB, B TlaCTHOCTII gosymeHToB, HacaionknxcH

BHyTpeHaeii HORIITHEII cTpaithi, awrop onpegegHeT paamepbt Hanora, upHxognigerocH Ha specTbfincHoe X0351CTBO B BaJIaxiuI B XVI B. B pa6oTe maHawniniaercH, tiro nogam, SIBASHOIRafICH OCHOBHOR (D0pMai Aeueamoro o6gomeHurr B Ty anoxy, Hoge6.neTcH napagneabHo c o6H3a-

TeabcTBalun Bagaxml no omomenmo E TypegHoli mineplin (xapaH), ysenaIlithafleb BMOC Te C nnien. lIpn H3r1OHIM 3TaHOB pocTa n CHIDEOHMI nocnegHeil OTMetlaIOTCH caegyionme Hoze6aHHH HogaTH:

a) B nepnog 1521-1557 rr., Horga xapaH pal:Humor 24 000 HepBorakeii, cpegHee rogoBoe 06.710?KeHHe HpecTbnricitoro X03HrICTBa Bupmanocb cymmoii

B 86 acnpoB (1,31 nepHoralca); 6 ) mewor 1558 ii 1566 rr., TO ecm nocue yuraHoBgeHHH Typeuitoro BgagbpiecTBa, xapaH pannancH 50 000 mepBoHgeB, a nogam 212 acripam (3,32 HepBonna);

6) B nepuog 1567-1581 rr. xapaH paBlISIJICH 65 000 nepBoHuam, a nogam goxognaa go 265 acripon (4,25 HepBomia); 2) Ha caegyionkem aTane (1582-1584 rr.), Horga xapaH AournraeT iiinDpbr 95 000 HepBoinreB, cpegnee rogonoe o6nomerme paBHHeTcH 301 acnpy (5,01 HepBomia); a) B nepriog 1585--1591 rr. xapali painmercH 125 000 HepBoiluett H nogam goxogHT g0 550 acupon (5,50 qepHoHga); e) B nepnog mascinuaabHoro HOBBIMBHIIH xapaHa (1591-1594 rr.),

liorika OH AocTHraeT cybana B 155 000 ilepsoarkeB, Hpesimmaiirio yBearuni-

Baena H nogam, paBHHHcb 946 acnpam (7,37 IlepHouga); aic) Ha HocaegHem wane HcaegeTHHe no6egonocHmx Holm MHxaff Ao6poro xapall cHwHanca go 8 000 nepsonneB, a nogaTb go 577 acnpos (3,37 .LiepHoHga).

1 F. Sivori, editia St. Pascu, p. 176.

www.dacoromanica.ro

D. MIOC

172

22

AJ1B Toro TOJIbRO, JTo6bI ynaanrrb eHierogHylo nogazb, He roHopn ynie o gpyrnx cDopmax geHeHmoro o6.uomem111, cymma HOTOMAX paHminacb HogsaTH, RpeCTI3HBBH B Hanane nocaeguero B,CeRTIIHeTBSI XVI B. gormteR MJI npogaTb B0J13, IMTb o11e11, gHe mepbi nniemukbi H CHARM eparitm 313MJ114.

flopp6Ha11 4HicHaribHaci aucirayaTaHHH Hapsigy it c gpyrHmH HimmulamH oTpimazenbrio BOBJIBBJIa ;kW He Ha npoiwcc HpocToro BOCITOB3BOACTBH it ripm:teria H nonTH TIOJIBOMy paaopeHmo HpecTbnHcHipc xo3siiicT11 B HOHLW

XVI B. B CB010 otiepegb, 3T0 o6ycaortnao ynagox 3HOHOMBH1t BaJIMEBB, BIA3BaBILIIIii B TOT 110pBOA 143BeCTHIJ1 CeJI.ACHOX0351fiCTBBBBLIR Hp11311C.

013731ICHEHHE PFICYHROB

PM. 1 .

3130.111011,11TI epegmtx pumps nogani, ymm=meaenmii oicerogxo Hp-

CTI,MICH1IM X03HIICTBOM B X VI B .

nic. 2. Pm. 3.

CTBO B X VI B.

Panwpm wfieroguoii nogant, upuxognemeiloi Ea upeemsmcRoe X03Hii-

Cpegmie paamepm nogaTeii B nepHogm npasaemm pawmaxmx romogapeii.

LE QUANTUM DE LA CAPITATION EN VALACHIE AU XVI' SIÈCLE RESUME

Les sources, et avant tout les documents internes, permettent a l'auteur de determiner le quantum de la capitation prélevée sur l'économie du paysan de Valachie au cours du XVI' siecle. On établit que la capitation, qui etait a l'epoque le principal versement en argent, connait une evolution parallele a celle des obligations du pays envers la Porte et conserve la meme ligne ascendante que le kharatch (tribut envers la Turquie). Par &apes de croissance et de décroissance, la capitation a connu l'évolution que voici: a) Entre 1521 et 1557, alors que le kharatch était de 24 000 pieces d'or, la capitation annuelle moyenne par famine paysanne était de 86 aspres (1,31 piece d'or).

b) Entre 1558 et 1566, autrement dit apres l'instauration de la domination ottomane, le kharatch s'élevait a 50 000 pieces d'or et la capitation a 212 aspres (3,32 pieces d'or). c) Entre 1567 et 1581 le kharatch atteint 65 000 pieces d'or et la capitation se monte a 265 aspres (4,25 pieces d'or). d) A l'étape suivante, de 1582 a. 1584, quand le kharatch s'éleve a 95 000

pieces d'or, on constate que la capitation annuelle est en moyenne de 301 aspres (5,01 pieces d'or). e) Entre 1585 et 1591, au kharatch de 125 000 pieces d'or correspond une capitation de 550 aspres (5,50 pieces d'or).

www.dacoromanica.ro

CUANTUMUL BIRULUI IN TARA ROMINEASCA IN SEC. XVi

23

173

f) A l'époque de croissance maximum du kharatch, 1591 1594, quand celui-ci atteint la somme de 155 000 pieces d'or, la capitation connait elle aussi une hausse enorme : 946 aspres (7,37 pieces d'or). g) Au cours de la derniere &ape, les victoires du prince Michel le Brave abaissent le kharatch a 8 000 pieces d'or et la capitation a 577 aspres (3,37 pieces d'or). Pour pouvoir s'acquitter seulement de la capitation annuelle (sans compter les autres impôts en argent dont le montant équivalait a celui de la capitation), -tine famille de paysans devait vendre, au debut de la derniere décennie du XVI siecle, un bceuf, cinq moutons, deux boisseaux de blé et plus d'un lopin

de terre. Une telle exploitation de nature fiscale a. laquelle s'ajouterent d'autres

causes aussi, atteignit le processus meme de reproduction et eut pour résultat

la ruine presque totale des familles paysannes a la fin du XVI' siecle. Ce fait entraine a son tour la decadence de l'économie de la Valachie, .ce qui engendra la fameuse crise rurale de ce temps-là. EXPLICATION DES FIGURES Fig. 1.

L'évolution du quantum annuel moyen de la capitation mise sur l'exploi-

Fig. 3.

Le quantum moyen de la capitation individuelle par regnes.

tation paysanne, au XvIe siècle. Fig. 2. Le quantum annuel de la capitation par famille paysanne au XITIe

siècle.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TIRI NOI CU PRIVIRE LA DOMNIA LUI MIHAI VITEAZUL de T.

TEFANESCU

Aproape nici una din perioadele istoriei patriei noastre nu a atras atit

de mult atentia istoricilor ca acea a domniei lui Mihai Viteazul. Semnificatia politica a marilor realizari infaptuite de Mihai, ca i bogata informatie documentarä care ni s-a pastrat cu privire la anii de domnie a lui, au determinat cercetarea celor mai variate aspecte ale politicii duse de marele domn. De la mijlocul secolului trecut i pina la 23 august 1944 in patru ample monografii 1, ca i in sute de studii de proportii mai mici sau mai mari -- au fost descrise pe larg viata i faptele de vitejie ale lui Mihai.

In anii puterii populare, orientarea cercetarilor in lumina conceptiei

stiintifice marxist-leniniste i publicarea marii colectii de Documente privind

istoria Rominiei au permis reconsiderarea pe baze noi a domniei lui Mihai addugirea de noi stiri documentare referitoare la ea. Depistarea in ultima vreme in arhivele interne sau externe imbogatite permanent cu achizitii recente a unor importante materiale ramase medite, privitoare la domnia lui Mihai, arata necesitatea unei cercetari sistematice a tuturor fondurilor de documente existente care pot sa ofere oricind cautatorilor surpriza unor noi descoperiri. Cercetind cu prilejul unei calatorii de studii in R. P. Polona fondurile de documente vechi ale mai multor arhive am gasit un numar insemnat

de documente inedite, deosebit de valoroase, atit pentru istoria noastra interna cit fi pentru cea a relatiilor romino-polone. Importanta unora dintre aceste documente am subliniat-o in cadrul unor mici studii si comunicari 2 Unele dintre ele prin tirile pe care le cuprind completeaza sau schimba, uneori, concluziile unor cercetdtori mai vechi.

1 N. B5,1cescu, Istoria rominilor sub Mihai vodd Viteazul, in Opere, vol, II, Buc., 1953; I. Sirbu, Istoria lui Mihai yodel Viteazul, dornnul Tarii Rominesti, 2 vol., Buc., 1904-1907; N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, 2 vol., Buc., 1935; P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul, Buc., 1936. 2 Cf. # Studii », an. XII (1959), nr. 5, p. 232-235; t. tefainescu, Un document recent descoperit privitor la recrutarea oastei de mercenari de clitre Mihai Viteazul, in Romano-Slavica, vol. V, p. 157-162.

www.dacoromanica.ro

176

T. $TEFANESCU

2

Deosebit de pretios este un document de la sfirsitul secolului al XVI-lea, descoperit in Arhiva Centrala de Acte Vechi (Archiwum Glówne Akt Dawnich)

din Varsovia, fondul Zamoiski i pe care il publicdm ca anexa la articolul de Ltd. Este vorba de o scrisoare in limba romina 1, care are numai data de luna i zi, 5 septembrie, adresata de boierii ramasi in Tara Romineasca celor pribegiti dupa 1595 in Moldova. Evidentiind o strinsa legatura intre boierii pribegi i cei din tara unii dintre ei considergi pinci acum a fi fost devoktli tot timpul lui Mihai Viteazul scrisoarea face dovada ostilitatii cu care era privita domnia lui Mihai Viteazul de cdtre marea boierime i reda programul ei politic. Cautind sa organizeze lupta impotriva turcilor, Mihai Viteazul s-a vazut in fata unor probleme deosebit de grele ; pe plan extern se impunea realizarea unui sistem de aliante care sa-i permita ducerea cu succes a luptei impotriva turcilor ; in interior trebuia adusa la ascultare marea boierime anarhica,

trebuia creat instrumentul cu ajutorul cdruia sa fie anihilat5. infrinta opozitia boierimii.

i

chiar

In conditiile istorice din Tara Romineasca de la sfir0tu1 secolului al XVI-lea, cind aservirea taranimii libere se accentueaza, crearea unei armate de mercenari, care sa se afle la dispozitia domnului, a fost vazuta de Mihai Viteazul ca solutia cea mai potrivit5. pentru realizarea programului sau politic intr-o vreme cind acest sistem militar se generaliza. In special dupa 1595 baza puterii militare a lui Mihai Viteazul o constituie armata de mercenari 2 Intretinerea acesteia, necesitind sume mari de bani, a facut ca Mihai Viteazul

s. duca o politica fiscald apasatoare, al carei rezultat a fost pauperizarea taranimii, imposibilitatea ei de a mai putea plati darile la care era impusa. In multe din scrisorile adresate de Mihai Viteazul lui Sigismund Báthory sau imperialilor 3 se subliniaza situatia grea financiara a tarii, risipirea satelor, neputinta sa de a stringe darile i prin urmare de a plati pe ostasi « care fdra bani nu merg... se duc unde vreau in largul tarii i rdpesc toate s 4.

Calcind privilegiile boierimii, Mihai Viteazul supune la dari chiar pe marii boieri, ceea ce duce la cresterea nemultumirii acestora, a urii kr fata de domn. Cautind sprijinul marilor state feudale vecine, ce se vedeau i ele amenintate de cresterea puterii lui Mihai, boierii intreprind repetate demersuri sa-1 inlature de pe tron. Scrisoarea de curind descoperita cuprinde o larga expunere a nemultumirilor boieresti. Cerind grupului de pribegi in frunte cu Dan vistierul Vintila clucerul sa intervina pe ling5. Ieremia Movila, domnul Moldovei, sa-1 scoata din domnie pe Mihai Viteazul, marii boieri din Tara Romineasca prezinta domnia lui Mihai Viteazul ca devenita insuportabil5. pentru intreaga 1 0 traducere In limba polonA in fotocopie a acestei scrisori ramasà si ea inedita se af1ili in posesia lui P. P. Panaitescu care a avut amabilitatea s5. ne-o pung la dispozitie pentru a o confrunta cu originalul. 2 $t. $tefanescu, Un document recent descoperit privitor la recrutarea oastei de »tercenari de cdtre Mihai Vitea-ul, p. 157-162. 3 Hurmuzaki III/1, p. 276-277 si XII, p. 411-412; N. Iorga, Scrisori de boieri, Scrisori de domni, Välenii de Munte, 1932, p. 220-221, 224 226.

4 Hurmuzaki, XII, p. 371; N. Iorga, op. cit., p. 223.

www.dacoromanica.ro

3

STIR! NOI CU PRIVIRE LA DOMNIA LUI MIHAI VITEAZUL

177

tara. Se arata Ca desi turcii au trimis domnului steag de domnie in 27 ale lunii august, pericolul ca ei sá robeasca tara este iminent ; concentran de osti turcesti au loc la vadurile Dunarii, in timp ce tara este pustiita din cauza darilor grele impuse de Mihai Viteazul. Acesta nemaiputind p15.ti mercenarii « au slobozit ostile pre in teara. », care « pre unde aflä sau dobitocu sau paine sau ce vor afla totu iau cu sila », ajungind chiar sa manince i « poama viilor de totu ». Se face cunoscut pribegilor ca. tara fiind intr-o situatie deosebit de

grea Mihai va fugi cu capeteniile de osti din jurul sau, ca el se teme de

boieri asupra carora arunca tot felul de napasti ca ei sa piara. In scrisoare se arata ca o parte dintre boieri, printre care Dumitru vornic, fratii Buzesti, Mihalcea banul, 135rcan logofatul, aga Leca, Miroslav logofat si Radu postelnic au fost prinsi de Mihai i inchisi. Aga Leca, socotit ca infidel, a fost supus la cazne, iar ceila1j boieri sint dati in chezasie. Ingroziti de masurile luate de Mihai, care este pentru ei « tocma ca i turcii r, boierii cer pribegilor sa-1 roage pe Ieremia Movila sa intervina la regele polon i cancelarul Zamoisky i sa-i scoata din mina « tiranului ». Se exprima dorinta ca situatia politica a .Moldovei din vremea lui Ieremia Movila prezentat in scrisoare ca un domn care a reusit sa scape tara de navalirile straine i sa-i asigure pacea, necesara stabilitàii rinduielilor interne* sä fie impartasita si de Tara Romineasca. « Ne rogamu i noi scriu boierii sa faca mare pomeana cu noi sa ne scoata si pre noi cum au scos 0 Moldova si intr-a acel chipu sa fimu i noi plecati si sä fimu suptu arepile luminatului mariii craiului lesescu, cum e si domnul Ieremia voevoda cu teara Moldovei » Se invoca ca argument comunitatea de credinta si de limba a muntenilor moldovenilor « caci cà santemu toti de o lege si de o limba ». In locul lui Mihai, boierii 11 cer pe tronul Tani Rominesti pe fratele lui Ieremia Movila, Simion, care, dupa informatiile lor, ar fi pe placul Portii, ceea ce ar face posibila i pentru Tara Romineasca incheierea pacii cu turcii. Acestia, la insistenta regelui polon, a cancelarului Zamoisky i pentru slujba lui Ieremia Movila, n-ar putea sa nu accepte ca domn in Tara Romineasca pe Simion Movila. tn incheierea scrisorii se insistä ca boierii pribegi sä faca toate demersurile

pe care le socotesc necesare pentru scoaterea lui Mihai din domnie ; sa mearga

la Tegele polon, la cancelarul Zamoisky i peste tot 4 ca sa nu piara aceasta tear5. i moiile domnievoastrà 0 ale noastre pre ceastä vreme i iute i rea ». Scrisoarea este trimisa din partea mitropolitului Eftimie, *a egumenilor de la toate manastirile, a tuturor boierilor man i mici. Dintre marii boieri sint amintiti: Dumitru. vornicul, Teodosie logofdtul, Radu clucerui, Stroe stolnicul, Preda postelnicul, Calota banul, Sava armasul, Radu comisul, Udrea banul i Radu. Otetelisanul.

0 prima problema pe care o pune scrisoarea amintita este datarea ei exacta, precizarea anului in care a fost trimisa. Incercam sä facem acest lucru prin coroborarea stirilor cuprinse in scrisoare cu cele pdstrate in alte docu-

mente cu data sigura. Unele fapte mentionate in scrisoare sint relatate cu unele amanunte si de alte izvoare, ceea ce face posibil controlul autenticitatii lor i stabilirea exacta a anului trimiterii scrisorii, care nu poate fi decit 1599. 12

c. 401

www.dacoromanica.ro

T. ST EFA N hSCU

178

Mai intii, stirea despre pericolul unei noi expeditii la nordul Dunärii a

turcilor care, in ciuda incetdrii vremelnice a ciocnirilor armate, se pregateau sa reia luptele cu Mihai ca si cea despre marile dificultati financiare prin care trecea domnul muntean, ajuns in situatia de a nu mai putea plati armata

de mercenari, sint cuprinse si in raportul adresat de comandantul polon din armata lui Mihai Viteazul, Valentin Walawski catre Andrei Tharanowski. Raportul este scris la 14 decembrie 1599, prin urmare dupa cucerirea Transilvaniei de catre Mihai, si cuprinde interesante date referitoare la situatia din Tara Romineascd si din armata domnului in perioada premergatoare cuceririi informa comandantul polon am stat in Transilvaniei. « La inceput iunie (subl. noastra 5.5.) mereu In sele, gata sä plecam in batälie, deoarece turcii au facut la Giurgiu, linga Dunàre, un pod, gata sa-1 lase pe Dundre. Mihai Voda astepta cu mare bucurie ostile turcesti, voind sa. le dea o batalie, numai asta nu stiu din care pricind n-au venit la noi. Si astfel am petrecut intreaga yard (subl. noastra 5.5.) asteptind pe turci in lagar, gata de bataie, deoarece veneau zvonuri la Mihai voda i spionii aduceau stiri cum ea imp5.ratul turcilor poruncise lui Ieremia voda sa-si aseze pe fratele sdu Simion in scaunul Tarii Rominesti, in care lucru era sä fie ajutat si de lesi cu osti lesesti. Ne-a sosit i vestea cum ca hatmanul coroanei a plecat cu oastea in ajutorul lui Ieremia pentru a pune pe Simion in scaunul Tarii Rominesti. Noi, in tabara de pe ling5. riul Buzaului, alcatuiam o parte a ostii i oastea a doua statea pe ling5. Siret, la Czytnik, nu departe de Rimnic. Apoi s-a adus lui Mihai vodd stirea c5. principele cardinal Andrei Báthory

i-a retinut banii ce i s-au adus de la papa, cu care el ar fi trebuit sa ne plateasca. soldatii. In oastea noastrd a fost mare zarvd din pricind cd Mihai vodd

nu avea bani cu ce sit ne fildteascd *1. (subl. noastra 5.5.). in raport se spune in continuare eh si a doua oara banii trimisi de papa lui Mihai au fost retinuti de Andrei Báthory. Asupra lui Mihai se exercita presiune nu numai din partea turcilor, ci si din partea lui Ieremia Movilä, care avindu-0 oastea pregatita sa treaca in Tara Romineascd cerea printr-un trimis special domnului muntean sä pardseascd Tara Romineasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila. La rindu-i, Andrei Báthory trimite i el soli la Mihai Viteazul, cerifidu-i s5.-i cedeze Tara Romineasca, sa-i depuna juramint de credinta, i s5. inceteze lupta contra turcilor. Mihai, se spune in raport, « slobozi curind solii cardinaIului, zicind cà pina ce nu-i vor arunca pamint peste ochi, nu se va ldsa sa lupte cu turcii, deoarece a jurat imparatului crestinilor de a-1 ajuta impotriva turcilor. Iar in ce priveste calarea voevodatului, nu-mi las nimdnui tara i patria, pina ce nu ma va trage de acolo cu dinadinsul de picioare » 2.

Walawski arata cà stirile pe care Mihai le-a primif prin spionii sài despre pregatirile ce se faceau impotriva lui, pe de o parte, de catre Andrei Báthory, pe de alta parte, de catre Ieremia Movila, ajutat de I. Zamoisky turcii asteptind i ei sa treaca Dunarea 1-au determinat sa ia hotarirea cuceririi, 1 A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei p Tdrii Romine)cti, vol. V, Buc., 1932, p. 337 338. 2 Ibidem, p. 338.

www.dacoromanica.ro

kaIRT NMI CU PHI\ IRE I A DOMNIA I UT MIIIAI VITI AZI L

5

179

mai intii, a Transilvaniei. In acest scop, el intreprinde mai multe actiuni diplomatice i recurge la fel si fel de stratageme 1. In sprijinul veridicitätii tirilor, cuprinse atit in raportul amintit, cit

si in scrisoarea recent descoperitä, mai pot fi aduse i relatari din alte izvoare. Astfel, la sfirsitul lunii aprilie 1599 nuntiul Germanico Malaspina informa pe cardinalul Cinzio Aldobrandini cu privire la miscarile ostilor turcesti despre care el aflase din scrisorile lui Ieremia Movila despre sosirea a 8 000 de ieniceri la Dunare, peste care turcii ar fi facut dou5. poduri 2. Din Constantinopol, la 1 mai 1599, bailul Girolamo Capello aducea la cunostinta dogelui

Venetiei alegerea ca principe in Transilvania a lui Andrei Báthory, care, trimitind soli la turci, s-a oferit sa plateasca tributul datorat, cerind totodata ocrotirea Portii 3. La inceputul lunii iunie 1599 se zvonea la Venetia ca. Mihai ar intentiona sá fuga 4 fapt amintit de altfel si in scrisoarea boierilot munteni catre pribegii din Moldova. In a doua jumatate a lunii iunie 1599, din Praga, Cosimo Concini, in scrisoarea care marele duce al Toscanei, dezmintea stirea c. Mihai ar fi prestat jurdmint de credinta lui Andrei Báthory, aratind ca, dimpotriva, el ar fi rdspuns cardinalului ca. nu va face acest lucru lard consimtamintul imparatului Rudolf 5. Intr-o noua scrisoare la 5 iulie 1599, Cosimo Concini vestea aceluiasi mare duce al Toscanei ca la Praga a sosit vistierul lui Mihai pentru a se sfatui cu imparatul Rudolf in legatura cu atitudinea pe care urma s-o ia stapinul sau fata de Andrei Báthory, care uneltea in intelegere cu turcii 6 Inchinindu-se turcilor, Andrei Bathory urmarea tot mai insistent ca, ajutat de ei si de Ieremia Movila 7, sprijinit de poloni si tatari, sa-1 scoata din domnie pe Mihai. Bine informat, prin spioni, de demersurile cardinalului, Mihai nutreste tot mai mult gindul sa tread. in Transilvania. In iulie el trimitea o solie la Rudolf al II-lea, supunindu-i planul cuceririi Transilvaniei in interesul casei de Austria 8.

Ca turcii sä nu atace tara, in timpul campaniei sale in Transilvania, Mihai intra in tratative cu ei. La 25 iulie se stia in Constantinopol despre gindul de pace cu turcii al lui Mihai 9. Este vremea in care intre domnul 34 A. Veress, p. 338-339.

Ibidem, op. cit., vol. V. p. 22-225. 3 Ibidem, p. 225-226. Vezi si A. Pernice, Un episodio del valore toscano nelle 9

guerre di Valacchia alla fine del secolo XVI , in n Archivio storico italiano », an LXXXIII

(1925), Seria VII, vol. III, Florenta, 1925, p. 290. 4 Hurmuzaki, XII, p. 436. 5 A. Veress, op. cit., vol. V, p. 233 235. 6 Ibidem, p. 239-240. tirea despre alianta lui A. Báthory cu Ieremia Movilà, indreptatä impotriva lui Mihai, se gäseste in mai multe izvoare, printre care si in cronica Tarii Rominesti: Atuncea se spune in cronicA Ieremiia von., domnul Moldovei deac5, sä c

asa25. Batir Andreias pe crAie, iar el trimise cArti la Batir Andreia§ cum sa. fie amindoi una si sa. scoata pre Mihai von. din mijlocul Mr. i de nu va esi de voe, ei sa, rAdice osti asupra lui, sa.-1 prinza., sA-1 dea turcilor. i Batir Andreias fu bucuros acelui sfat ram

si trimise soli la Mihai vodã pre un nemis, anume Ciomirtan Minas, cum sa. iasa. Mihai von, din tarl cu pace, ea apoi va incApea in mlinile turcilor n (lstoria Torii

Romimeti, 1290 1690. Letopisdul Cantacuzinesc, ed. critica. de C. Grecescu 0 D. Simonescu, Buc., 1960, p. 72 73). Vezi in aceastA privintd si Gr. Michel Baudier, Inventaire de l'histoire générale des tures. cf. Scarlat Callimachi, Din ccidi vechi, Buc., 1946, p. 91.

8 Hurmuzaki, XII, p. 438 439. 9 JOidem, p. 442 443.

12.

www.dacoromanica.ro

180

51. 5TETANESLU

6

Tarii Rominesti si Andrei Báthory ce dorea tot mai insistent pentru sine si tronul Tarii Rominesti se duce o ascutita luptd pentru cistigarea vizirului Ibrahim Pasa. Cunoscind ce reprezenta ca foga politica Tara Romineasca in vremea lui Mihai si nutrind gindul infringerii domnului muntean nu pe calea armelor ceea ce se dovedise imposibil de realizat ci prin inseldtorie, Ibrahim Pasa se arata favorabil lui Mihai, chruia, in ciuda demersurilor facute de Báthory, i se va trimite steagul de domnie. La 17 august 1599, Andrei Báthory scria din Alba Iulia lui Ibrahim Pasa despre gresala facuth de turci, de a fi dat lui Mihai voda un steag de domnie deosebit 1 Cunoscind bine conjunctura politica in care se afla i dind dovada de un remarcabil simt diplomatic, Mihai, ca sà cistige timp in vederea luptelor viitoare pe linga prefacuta-i atitudine de intelegere cu turcii se arata a fi de acord cu prOpunerea insistenta pe care i-o facea. Andrei Báthory de a pardsi tronul Tarn Rominesti, cerind in schimb un loc de refugiu in Transilvania, pentru el si familia lui 2 La 23 august 1599, nuntiul de San Severo scria lui Gheorgthe Basta despre supunerea lui Mihai vodà catre cardinal si turci 3, care-i trimeteau steagul. Stirea este foarte apropiata ca data cu cea din scrisoarea recent descoperita, in care se spune ea la 27 august « venit-au lu Mihai vodd steagu de la imparatul turcescu ». Despre greutatile financiare prin care trecea Mihai Viteazul in primavara i vara anului 1599, ca si despre complotul organizat impotriva lui de

boierii impusi la dari si obligati sá fie in permanenta gata de luptd, stiri pretioase se gasesc si in cronica turceasca, putin folosita in istoriografia noastra, a lui Selaniki. La sfirsitul lunii februarieinceputul lui martie se transmitea Portii din partea lui Mehmed pasa, numit serdar (comandant de oaste) impotriva Tarii Rominesti (si care impreuna cu Ahmed pasa, beilerbeiul de Silistra, intreprinsese o incursiune la nord de Dunare) ca Mihai se afla la Tirgoviste in mare strimtoar din cauza neputintei de a plati solda ostenilor lui si a impotrivirii boierimii la plata darilor. Refuzind s5. plateascä sumele cerute de domn, boierii ar fi invocat neputinta de a face fata acestei

obligatii, aratind ca, din cauza luptelor cu turcii, schelele fiind inchise, ei nu-si pot desface produsele. In lunile aprilie mai, Mehmed pasa instiinta din nou Poarta ca boierii din Tara Romineasca, nemultumiti de politica lui Mihai, stau pe ginduri, intentionind sa-1 inläture de pe tron. In scrisori ulterioare, amintind de supunerea lui Mihai Ltd de marele serdar, de faptul ca. el arata rnultà prietenie Portii, acceptind conditiile cerute de ea, Mehmed 1 Hurmuzaki, XII, p. 448-449. * « In quel tempo esso scria el in raportul care ducele de Toscana cardinale mi mand6 un altro suo Ambasciatore chiamato Ciarmutan Thomas, con ambasciata tale, che io dovessi abbandonare ii mio paese, perchè nè loro ne Moldovani nè manco i Turchi erano contenti ne manco volevano consentire che io stessi in Walachia ; dove vedendo come da tutte le bande ero da nemici circondato, al meglio che seppi rimandai a dietro ii Ciarmutan con una riposta piacevole, et lo pregai che in nome mio pregasse ii cardinale mi dovesse concedere in Transilvania qualche luogo, che io potessi habitare con la mia famiglia . * (A. Pernice, art. cit., p. 291). In acelasi sens prezintá lucrurile

Mihai si in scrisoarea adresatit lui Ieremia Movila. din Alba Iulia la 20 dec. 1599 (P. P. Panaitescu, Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul, Buc., 1936, p. 93 98). 3 Hurmuzaki, XII, p. 450.

www.dacoromanica.ro

7

STIR! NOI CU PRIVIRE LA DOMNIA Ll'I MIHAI VITEAZUL

181

pasa ves.tea ca dupa aceasta o miscare se produsese la Bucuresti impotriva domnului. Ostili politicii lui Mihai, care dusese la ruperea relatiilor de mult stabilite cu Poarta otornana, boierii cdutau sa puna capdt domniei « tiranului ». 0 delegatie se indrepta spre Istambul, cerind inlocuirea lui Mihai cu alt domn, promitind totodata in numele tärii stricta respectare a vechilor obligatii fata de Poarta. S-a facut apoi cunoscut Portii c solii turci trimii cu scrisori la Mihai au fost retinuti de el mai multe zile, dupd care li s-a dat drumul cu « respect si onoruri ».

In timp ce Poarta pregatea numirea unui nou domn in 'Tara Romineasca, o scrisoare detaliatä din partea lui Mehmed pasa anunta ca. Mihai 1-a instiintat printr-o scrisoare cä a cucerit Transilvania i cã, daca turcii nu-i vor fi potrivnici, « va respecta fata de Poarta. regulile din trecut *1. Stirea din scrisoarea recent descoperita despre supliciile la care a fost supus aga Leca asupra credintei cdruia Mihai avea indoieli ii gdseste si ea confirmarea in alte izvoare, folosite de istoriografia noastra din trecut. Ducind mai departe pe baza de noi izvoare rezultatele obtinute de I. Sirbu in legatura cu complotul boierilor din 1599 2, V. Motogna a scris un studiu special despre aga Leca i rolul sdu trddator 3. ' I. Sirbu semnala trei dintre izvoarele ce cuprind stirea despre chinurile la care a fost supus in 1599 aga Leca de Mihai Viteazul si care dau unele lamuriri si asupra cauzelor ce 1-au determinat pe domn sä pedepseasca pe apropiatul sari sfetnic. Informind la 14 noiembrie 1599 curtea de la Viena despre cele mai impor-

tante evenimente din Constantinopol, « dragomanul chesarului » scria ca Mihai Voda a trimis la Constantinopol pentru steag pe capitanul garzii sale, albanez de neam. Marele vizir, Ibrahim pasa, promitindu-i acestuia domnia Tarii Rominesti, 1-a induplecat s5. ia asupra-si uciderea lui Mihai Viteazul. In drum spre tara, insotit de capugi-basa si de un ceaus al sultanului, el este j efuit de niste cazaci ce rapesc tradatorului i celor veniti cu el avutul si scrisorile detinute pe care le-au dus lui Mihai Viteazul. Acesta ar fi tdiat cu propria-i mind pe aga Leca, ar fi tras in teal:A pe ceau i ar fi osindit la munca silnica in ocnele de sare pe capugi-basa. Tot prin noiembrie 1599, in legaturd cu mdsurile luate de domn impotriva

lui aga Leca, un sol muntean trimis la curtea de la Viena relata ca Mihai, cercetind pe ceausii care i-au adus insemnele domniei, a gdsit la ei o scrisoare catre aga Leca, prin care sultanul fagaduia acestuia domnia Pill Rominesti, 1 Selaniki, Tara, in traducerea facuta de M. Guboglu si M. Mustafa la Institutul de istorie al Acad. R.P.R.,

Referindu-se la raporturile dintre Mihai Viteazul i turci in preajma cuceririi Transilvaniei, I. Corfus arata ca Inca inainte de a trece muntii, Mihai a primit la Bucuresti pe ceausii sultanului, care dupa cucerirea Transilvaniei au fost invitati de domn in noua-i stapinire unde le-a marturisit ca sa preintimpine impotrivirea Portii ca a realizat dorinta padisahului de a cuceri Transilvania sub auspiciile lui. Iar in scrisoarea adresata Portii, Mihai declara ca. a pus la cale cucerirea Transilvaniei cu ceausii turci cã a cucerit aceasta tara la « ordinul » sultanului. El cerea totodata sprijin pentru cucerirea Moldovei, pe care, smulgind-o din miinile polonilor, ar fi inchinat-o lui. (I. Corfus, Mihai Viteazul ci polonii. Cu documente inedite in anexe, Buc., 1938, p. 69). 2 I. Sirbu, Istoria lui Mihai Vodd Viteazul, domnul Tdrii Romine#i. a V. Motogna, Contribulie kz istoria lui Mihai Viteazul, I, Un traddtor. Aga Leca, in « Revista istorica », an. XX (1934), nr. 4-6, aprilie-iunie, p. 126-139.

www.dacoromanica.ro

1 S2

5T, STFF (NI,SCU

6

cu drept ereditar, dac5.-1 va ucide pe Mihai. Domnul, neputind smulge nici chiar prin chinuri groaznice vreo mdrturisire din partea lui aga Leca, i-ar fi iertat viata, luindu-i rangul i slujba 1 0 a treia stire despre complotul boierilor din 1599 amintita de I. Sirbu pusä de V. Motogna tot in legatur5. cu uneltirile lui aga Leca se gdseste in raportul din 2 octombrie 1599 al bailului venetian 2 In lumina stirilor amintite, torturile la care a fost supus aga Leca si de care se vorbeste si in scrisoarea recent descoperita Ii gasesc explicatia in banuielile lui Mihai bazate pe oarecare dovezi ca aga Leca, in intelegere

cu turcii, a atentat la viata sa. Aceasta s-a petrecut in 1599, cind turcii au dus lui Mihai insemnele domniei. Tinind seama de stirile amintite de I. Sirbu, V. Motogna cauta sa explice atitudinea ulterioara de incredere a lui Mihai Viteazul in aga Leca, care capata insarcinari importante din partea domnului. Cu toate chinurile la care a fost supus, aga Leca ar fi negat pina la capat cä tia ceva de intentia turcilor.

Ca sa punä la incercare credinta celui banuit de tradare, Mihai Viteazul

s-ar fi invoit cu el sa treaca in Transilvania, unde, aparind ca victirnd a domnului, sa intre in slujba lui Andrei Báthory, pe care la timpul potrivit sa-1 tradeze. Trecind in Transilvania, aga Leca ajutat de Andrei Bathory ar fi strins o oaste de haiduci cu care sa lupte contra lui Mihai. In focul luptei de la Selimbar, el

a. trecut de partea lui Mihai, potrivit prealabilei intelegeri. Drept rasplata a intrat din nou in gratia domnului 3, jucind un important rol in Transilvania, in vremea cuceririi ei de Mihai. Inainte de 15 martie 1600, aga Leca rezult5. din izvoare este pus de Mihai in fruntea cetatilor Chioarul i Gherla 4. In vremea guvernarii lui Mihai in Transilvania, nobilii rnaghiarinemultumiti de masurile luate de Mihai i informati hind despre chinurile la care a fost supus aga Leca de voevodul muntean calla sa-1 cistige de partea lor, ridicindu-1 impotriva lui Mihai. In acest scop, in cursul lunii septembrie

1600, ei Ii trimit mai multe scrisori. La 4 septembrie, descriind « faradelegile »

lui Mihai in Transilvania, nobilii se adreseaza. lui aga Leca, aratindu-i cä « aceste blastarnatii n-au fost numai pe capul nostru, ci si pe al marii tale.

Stim bine la ce chin te-a pus si pe Maria Ta Med' nici o villa. De acum, pentru slujba vrednica a Mariei tale te poti astepta la acelasi lucru, ori chiar la moarte.

Maria ta poti inlatura aceasta primejdie daca te intelegi cu noi » 5. Intr-o alta scrisoare, trimisä la 9 septembrie, reamintindu-i lui aga Leca necazurile pe care i le-a pricinuit Mihai Voda, ii cer cu insistenta sä treac5. de partea lor « Caci doar e mai bine pentru Maria Ta s. ramii intre noi, oameni crestini, in credinta catre Maria Sa imparatul, decit sä slujesti pe acel pagin de Mihai vod5.,

care nu de mult, dupà cum am auzit, pentru slujba cu credinta a Mariei Tale, la ce primejdie te-a adus. Credem cà n-ai uitat nici Maria Ta acest lucru » 6. Deosebit de pretioase pentru stabilirea exacta a datei scrisorii care intereseaza sint relatarile cuprinse in scrisoarea din 3 septembrie 1600, adresat5. I Hurmuzaki, XII, p. 478 ; I. Sirbu, op. cit., II, p. 239 ; V. Motogna, op. cit., p. 130. 2 Ibid m. 3 V. Motogna, op. cit., p. 130 131. 4 Ibidem, p. 132. 5 Ibid m, p. 134 135. 6 Ibidem, p. 136.

www.dacoromanica.ro

5TIRI NfL CI PRIVIRE LA DOMNIA LI I IIIIIAI VITEAZI L

183

de cdpitanii mercenarilor unguri din armata lui Mihai Viteazul care aga Leca, in care se spune cd chiar « dacd nu ludm aceasta in socoteald (cd Mihai

ar fi vrut sd-i distrugd pe toti n.n.) iti aduci aminte in ce chip nevrednic sa te piarda, cu toatd slujba credina voit anal trecut (subl. noastrd

cioasd a Mdriei Tale »1. Se precizeazd prin urmare cà chinurile la care a fost

supus aga Leca din partea lui Mihai au avut Mc in anul 1599, in preajma cuceririi Transilvaniei de care Mihai Viteazul 2. In legaturd cu conflictul care a avut loc in vara anului 1599 intre Mihai Viteazul si boieri unele date se afla si in cercetdrile lui P. P. Panaitescu 3. In scrisoarea din 27 august 1599 adresatd de Ieremia Movild regelui polon 0 in care prezentarea pozitiei politice a boierimii din Tara Romineascd coincide cu cea din scrisoarea care face obiectul studiului de fata domnul Moldovei ardta cd sultanul i-a poruncit, « neapdrat, sub pedeapsa pierderii bundvointei sale », sd nu facd altfel, ci sd trimita pe fratele sàu, Simion hatmanul, sà se facd domn in locul lui Mihai. « De asemenea boierii munteni si toti locuitorii, prin scrisorile lor, cer si au trimis la noi pe acesti boieri munteni, cerindu-ne sä ne fie mild de aceasta tara incercatd 5i sd n-o läsdm sä

piard, ci sà facem fdrd intirziere ceea ce imparatul vrea de la noi ». Tara Romineasca preciza Ieremia Movild, redind gindul boierilor munteni dorind, « intocmai ca si Moldova, sd fie sub apdrarea regatului polon » 4. Din cele relatate de domnul Moldovei regelui polon, ca, de altfel, si din

scrisoarea recent descoperitd, se vede cã este vorba de o interventie sistematied a boierilor munteni, de scrisori repetate pe care ei le adreseazd lui Ieremia Movila, cerind prin el sprijin regelui Poloniei impotriva lui Mihai 3.

Similard. prin continut scrisorii rominesti de curind descoperite este scrisoarea adresata lui Zamoisky, in numele boierilor din Tara Romineascd, de Dan vistierul i Vintil. clucerul, pastrata in limba polond i publicatd in colectia Hurmuzaki 6. Similitudinea continutului de idei din cele cloud scrisori,

prezenta in ele a unor fraze aproape identice, duc la concluzia a la baza

scrisorii adresate de Dan vistierul si Vintilà clucerul lui Zamoisky stätea, pe lingd alte scrisori, i cea de curind descoperitd, care era printre cele mai recent primite din seria de scrisori adresate de boierii rdmasi in Tara Romineascd. celor pribegiti. Dan vistierul i Vintild clucerul ardtau in scrisoarea lor cd, Inca de la prima lor intilnire cu Zamoisky, i-au prezentat acestuia serisori de la mitropolit si de la toti boierii Tarii Rominesti, totodata. spunindu-i prin viu grai de robia in care a cdzut Tara Romineascd, de rugdmintea ei 1 V. Motogna, op. c., p. 137-138. 2 La 26 noiembrie 1599 se vorbea la Venetia despre cucerirea Ardealului

pretinsa ucidere a agai Leca de Mihai voda. (Hurmuzaki, XII, p. 318). 3 P. P. Panaitescu, Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul, p. 88 idem, Mihai Viteazul, Buc., 1936, p. 152.

89 ;

4 Ibidem.

5 La 6 sept. 1598, Mihai scria lui Sigismund Bathory: « Maria, Ta tii cä am prins aveau intelegeie in scris cu turcii i cu \Todd din Moldova.

-pc unii boieri cu viclenie,

Cari si-au primit dupa fapta rasplata 0 a caror scrisoare ti-o voi trimite Mariei Tale in putine zile printr-un om de seama al mieu i alte lucruri ti le voiu face stiute

(Hurmuzaki, III-1, p. 277-278 ; N. Iorga, Scrisori de boieri, Scrisori de domni, p. 222).

I Hurmuzaki, Supl. II, vol. I, p. 487-490. Unde este datata gresit ca fiind din 1598. Sub data de 1599 se afla publican in trad. romineasca de N. Iorga, Scri-soli de boieri, Scrisori de dotnni, p. 40-43.

www.dacoromanica.ro

184

ST. STEFANESCU

10

de a o scdpa din miinile turcilor si ale fatarilor si mai ales ale lui Mihai

vodd care pentru boieri « este mai rdu ca un turc ». Se prezintà in continuare desfdsurarea evenimentelor care au urmat : Zamoisky i-a satuit sä mearga la regele polon si le-a Rigaduit rdspuns dupd moartea reginei Poloniei. In asteptarea rdspunsului, ei au mers in Moldova, unde au primit alte scrisori

pe care le-au inminat lui Zamoisky si in care li se spune ca ei sd-1 caute pe cancelar, sd-i povesteascd situatia din Tara Romineascd, sad ceard din nou sprijin, sd-i spund cá boierii din Tara Romineascd se asazd cu totul sub puterea si ocrotirea regelui i coroanei Poloniei. Se spune cá Ieremia Movild se afla sub ocrotirea lui I. Zamoisky i ea Tara Romineascd vrea s5. fie si ea ca si Moldova, boierii munteni i toatd tara nu vor s5. caute altd ocrotire decit coroana Poloniei, sa nu se creadd cd boierii ar voi sa se supund nemtilor, c5. mai degrabd se supun turcilor decit nemtilor, acestia fiind departe i prin urmare n-ar putea sd-i ocroteascd, nici sad apere. Turcii sint in spate si boierii stiu cä acestia nu vor ingddui ca Mihai sä fie domnul Tarii Rominesti ; e viata lor in joc, intrucit « chiar dacd ar rdminea doi turci i Mihai vodd al treilea, nu ar fi pace intre ei ». De aceea se cauta protectia coroanei Poloniei, cerindu-se sprijinul lui Zamoisky ca s5.-1 aducal pe tronul Tarii Rominesti pe fratele lui Ieremia Movild. Se invoca in acest sens motivarea existenta si In scrisoarea de curind descoperita i anume cd: « toti boierii Tarii Rominesti si toata iubesc, pentru cà vreau sd fie la un loc si in unire cu tara tara-1 cer Moklovei. Cdci sintem toti de o limba si de o lege si in vremurile de odinioard astfel domnul moldovenesc ajungea domn muntean i domnul muntean domn moldovenesc ».

Rezumind in incheierea scrisorii obiectul interventiei lor la cancelar, Dan vistier i Vintilä clucer cer: mai intii, ca regele i cancelarul sa fie de acord ca Simion Movild sä fie domn al Tarii Rominesti ; in al doilea rind, ca regele i cancelarul sa dea voie lefegiilor sa mearga impreund cu ei, pldtiti fiind de boierii farii Rominesti. Se cere ca Zamoisky s5. nu arate ca s-ar fi inteles cu boierii din Tara Romineascd, care vor sti s5. dea dovada de devotament fata de coroana Poloniei. Ca s5. grdbeasca luarea de mdsuri in sensul celor cerute de ei, Dan vistier i Vintild clucer aratä c5. o mare multime de turci se afld pe malul Dundrii la toate vadurile, asteptind rdspunsul lui

Ieremia Movild pentru fratele sau, turcii nadajduind ceea ce se spune ca Simion sa ajunga in curind domn al si in scrisoarea nou descoperita Tarii Rominesti. Daca insd vor vedea cd se face zabavd, vor trece Dundrea si vor pune domn pe vreun turc sau lotru care nu va avea mild de tard,

puterile vecine nefiind nici ele bucuroase de astfel de lotri. Se cere, in sfirsit, bunavointa lui Zamoisky sà citeascä scrisoarea pind la cal:at 1 Un element din aceasta scrisoare, lipsit5. i ea de data de an, permite stabilirea momentului in care prin pribegii Dan vistier i Vintild clucer, boierii

Tarii Rominesti infra in legaturd cu I. Zamoisky. Dupd cum rezultd din scrisoare, prima intilnire dintre Dan vistier i Vintild clucer cu I. Zamoiski

a avut loc inaintea mortii reginei Poloniei, Zamoisky promitindu-le rdspuns la cererile lor dupd moartea reginei. Or, se stie cd regina Ana , 1 Hurmuzaki, Supl. II/1, p. 487 488 ; N. Iorga, Scrisori de boieri, Scrisori de domni, p. 40 43.

www.dacoromanica.ro

STIR! NOI CU PRIVIDE LA DOMMA LI I MILIAI .vITEAZUL

11

185

sotia regelui Poloniei Sigismund al III-lea, a murit la 1 februarie 1598 1. in martie, Ieremia Movila a aflat de moartea reginei 2. La 18 martie 1598, din Suceava, el transmitea condoleante regelui Poloniei cu ocazia mortii reginei 3. Rezulta ca prima intilnire a lui Dan vistier i Vinti15.

clucer cu Zamoisky a avut loc in Polonia cu putin timp inainte

de

trec apoi in Moldova, unde continua sa aiba legaturi permanente prin scrisori, cu boierii ramasi in Tara Romineasca, care le procura stiri despre situatia din tard, intervenind la indemnul lor pe linga, Ieremia Movila, cancelarul Zamoisky i regele polon ca sh-1 scoata din domnie pe Mihai Viteazul. Confruntarea stirilor din scrisoarea recent descoperita cu cele din alte izvoare scoate in evidenta autenticitatea lor, fapt care duce la largirea informatiei istorice cu privire la politica consecventa a boierilor din Tara Romineasc5. de subminare a autoritatii neinfricatului domn, la masurile luate de 1 februarie

1598. Ei

boieri pentru a-1 scoate pe Mihai din scaun.

Din materialele documentare existente rezulta a fi in afarl de orice

indoiala c5. incercarea lui Andrei Báthory i Ieremia Movila ajutati de poloni i turci de a-1 detrona in 1599 pe Mihai Viteazul era determinata de repetatele interventii ale boierilor din Tara Romineasca, care, loviti in interesele lor de clasa, Ii urau pe domn i cautau s5.-1 inlature. Descoperiti in uneltirile lor, infricosati de masurile luate de domn, parte dintre boieri in numele cdrora este facuta scrisoarea recent descoperità sint de partea lui Mihai in actiunile pe care acesta le intreprinde ulterior. Departe de a fi « devotati » domnului 4, ei continua. s5. unelteasca impotriva-i, profita de imprejurarile grele prin care acesta trece pentru a-1 trada ; e cazul lui aga Leca i si al fratilor Buzesti 6. Scrisoarea recent descoperita adaugind noi tiri, completeaza informatia

existenta despre politica tradatoare a marii boierimi, care a impiedicat sistematic dupà 1462 orice incercare de sustinere pind la capät a luptei impo-

triva turcilor. In 1601, la citeva luni dup5. ce contribuisera la caderea lui Mihai, gloriosul biruitor impotriva turcilor, boierii Tarii Rominesti declarau sultanului ca pe viitor « ei vor continua sä procedeze in acelasi fel cum de cam 140 de ani de cind ei recunosc superioritatea otomana » 7. Cf. Paul Piasecki, Kronika (tradusa din latina in polona), Cracovia 1870, p. 139. 2 Elena Eftimiu, Citeva scrisori de la Ieremia Movild, in #Rev. istorica », an. XVIII (1932) nr. 46, apr.-iunie, p. 141. 3 P. P. Panaitescu, Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul, p. 45-46. tirile din scrisoarea la care ne referim infirm& in mare parte concluziile ultimei 4 1

si in multe privinte cea mai interesanta monografie asupra domniei lui Mihai

cea intocmitá de P. P. Panaitescu. In capitolul final al lucrarii sale, sintetizindu-si punctul de vedere in ceea ce priveste raporturile dintre domn i boieri, P. P. Panaitescu tinea s5. sublinieze ca # ...singura patura sociala care avea conceptii politice 0 care avea i o putere economica era boierimea, pe ea s-a intemeiat Mihai, cu ea s-a ridicat §i cu ea a cazut, a fost domnul ei, ...Mihai n-a avut in aceasta privinta o politica gresita, el s-a sprijinit pe singura clasa care atunci Ii putea oferi un reazim, boierimea... » (P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul, p. 216-217). 6 A. Veress, Acta et epistolae, p. 451 ; P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul, p. 224. 6 Istoria Tdrii Romine#i, p. 83. Viteazul

1 Hurmuzaki, IV/2, p. 42. Asupra mnmentului in care se cristalizeaza programul politic al boierimii in privinta raporturilor cu turcii vezi B. Campina, Complotul boierilor

www.dacoromanica.ro

18G

,5rEFANESCU

12

Oglindind gindirea politica a marii boierimi din Tara Romineasca la sfirsitul sec. al XVI-lea, scrisoarea prezentata da la iveala fizionomia ei politica destul de bine prinsa, de altfel, in trasaturile ei generale, de

spunea N. Iorga, dezvoltind idei ale lui N. Balcescu era deprinsa de foarte multd vreme sä nu se mai lupte si gasea avantagiu sa traiasca astfel: culegea roade bogate dupä celdlalt fel de a trai decit felul vitejiei. . Naravuri rele, venite de aiurea, decadenta dinauntru contribuisera sa facã din aceasta boierime oameni nu tocmai vrednici de marii inaintasi din secolul precedent, al XV-lea. Oricum, Mihai Viteazul a cazut greu celor dintr-o vreme cu dinsul: lua pe boieri de la ragazul lor, de la intrigile i uneltirile impotriva domnului, de la planurile de a se substitui domnului sau de a ajuta pe altul care voia sa i se substituie. Ii lua si-i trimitea intr-o mobilizare permanenta. . . boierii acestia nu erau bucurosi de razboaie. Foarte indeminatici in a unelti, foarte ambitiosi, pentru dinii sau pentru a1ü, realizind cistiguri in jurul chestiunilor politice pe care nu totdeauna le rezolvau cu « miini curate », boierii acestia care erau, pe linga toate i minuitori de bani i sporitori de bani prin negot, ar fi dorit sä fie pace. Pacifismul boierimii nu se impaca de loc cu politica lungilor sfortari, marilor perspective si grelelor jertfe a lui Mihai »2. Conditiile istorice in care se afla Tara Romineasca la sfirsitul sec. al XVI-lea: atotputernicia boierimii pe plan politic, legaturile ei cu stdpinitorii feudali vecini, slaba dezvoltare a fortei economice din care sä fie recrutat aparatul de sprijin al puterii centrale, 1-au impiedicat pe Mihai Viteazul sa-si puna in aplicare in intregime programul sail politic, apropiat in multe privinte de cel al monarhilor absoluti apuseni. Scrisoarea boierilor gäsitä in arhiva Zamoisky prezinta o mare importanta nu numai ca document istoric, ci i ca monument de limbd. Scrisa in romineste, intr-un stil colorat, ea oglindeste un stadiu evoluat in intrebuintarea in scris a limbii romine. Continutul scrisorii, conceptia politica a autoN.Iorga intr-una din conferintele lui 1. « Boierimea .

rilor ei, gindurile pe care ei le nutresc sint exprimate intr-o forma clara,

precisa, vadind o destul de larga cultura a lor. *

septembrie 5.

+ La ai nostri prea iubiti si de la inima frati: jupan Dan vistiiar i jupan Ventik a > cliucear i jupan Joan aga i Preda postélnic i jupan Jipa portar i Stanciul logofet i Mihaiu logofet, sanatate i inchinaciune tremétemu domnilor voastre. Si dupl acéia, noi fratii domnilor voastre, cati ne aflämu acum acicea in Teara Munteneasca, damu in stire domnilor voastre c. stiti ca v-amu tremes

o rdscoala » din Tara Romineascd din iulienoiembrie 1462, in Studii i referate primnd istoria Rominiei, partea I, Buc., Ed. Academiei R.P.R., 1954, p. 599-624. 1 N. Iorga, Soarta faimei lui Mihai Viteazul. Conferinta tinuta In ziva comemorarii eroului la 22 noiembrie 1919, Buc., 1919. Conferinta a fost republicatä In 1935 ca anex'à la vol. II al monograliei Istoria lui Mihai Viteazul. 2 N. Iorga, Soarta faimei lui Mihai Viteazul, p. 8-10 (dup5. bropr5), p. 174-176 (anexä la vol. If din Istoria lui Mihai Viteazul).

www.dacoromanica.ro

13

,,T1RI NOI CU PRIVIRE LA DOMNIA LUI MIHAI VITEAZUL

187

mai nainte de céasta vréme neste carti de la noi, de la toti, si de la mitropoliti si de la toti egumenii, de-amu tremes atunce o ca[a]rte la domnul la Erimie voevoda, si alt5. ca[a]rte la domnie voastra si ne-a rugatu sa rugati

pre domnul [pre domnul], pre Erimiia voevoda, sa-1 nastavéasca domnul dumnezeu sa-i fie mila de noi si de céasta teara si de céste svinte monastiri 0 beseareci sa nu perimu de totu. Si de ce-amu scrisu noi atunce la domnie voastra de toate v-amu scris adeväraat. Iara acumu Inca va scriemu si va damu in stire ca acumu, in ceastä luna a lu avgust 27 de zile, venit-au lu Mihaiu voda steagu de la imparatul turcescu. Si intr-aceia Mihaiu voda luat-au steagul de la turci. Insa turcii totu cu inseläciune voru sa faca ; ca acum mai multi se stringu pre la toate vadurile pre Dunare. $i asa sa stiti domnie voastra Ca aimentrea nu va putea fi, ci turcii totu voru lovi teara noastra si ne voru robi, caci ca Mihaiu voda cati saraci au fostu scapat mai denainte vréme de in robiia turciloru si a tataralor de-atunce pina acumu, in toate lunile au bagat pre acei saraci si le-au luat in toate lunile po 15 taleri pina au perit teara de totu 0 se-au pustitu.

Ci acumu leafa n-are de unde da ostii si nice aspri, nice de intr-oo pa[a]rte nu-i vine, ci acum au slobozitu ostile pre in teara, deci pre unde afla sau dobitocu sau paine sau ce voru afla, totu iau cu sila. Ci acumu ne-au mdnca[a]t si poama viilor de totu si ne iau muerile si fétele de le rusinéaz.

Deci turcii audu si intelegu lucru ca acesta, ca leafä n-are s5. dea de

nicaierea, aspri nu-i Vinu ; ci acum foarte se strangu turci multi pretutindinea si vedemu bine c5. voru tréce si ne vor calca 0 ne voru face mare rau. Ci de toate ne iaste cumu iaste rau ; iara mai mare 0 mai multu rail ne iaste ca de

voru tréce turcii acumu acicea in teara noastra, ei voru descaleca teara noastra si voru pune turcu de va domni teara noastra si voru turci pre toti

crestini si voru spa[a]rge atata mdnastiri si beseareci si va peri atata crestinatate. 0 vai de noi mare rau iaste pre noi ca perimu acum ! Si acum iara de alta vä damu in stire, ca acumu Mihaiu voda, dec-au spartu teara, elu acumu va sa fuga cu acei hoti ci tine. Ci vedemu ca se téme de noi ca-1 vomu prinde, ci ne arunca acumu napasti si face hochimure tur-

cesti 0 va sa ne pieiarz 0 pre noi, 0 sa ne ia bucatele noastre cumu au pierdut si pré alalti. Si nu ne soséste cdtu ne-au robit turcii si tatarii pré atatia crestini de voru fi in munca si in robie pina candu voru fi 0 catu sange se-au varsatu si catu rau se-au facut, ci acum ne face si Mihaiu

voda atata mare räu si mai mare napasti ne face de cati amu ramasu si cati amu haldduit de turci si de tdtari, iara de dinsul noi perimu acum. ca si acumu au prinsu pre oarecati boiari: pre Dumitru dvornicul si pre Buzesti, cate 3 fratii, si pre Mihalcea banul si pre Barcaan logofet si pre Leca aga si pre Miroslavu logofet si pre Radul postélnicul ; 0 pre

acesti boiari i-au bagaat in temnita. Iara pre Leca aga 1-au muncitu si 1-au arsu si 1-au caznit pina va 0 muri, CI nu e de nadejde ; iard pre acei boiari i-au datu in chezasie. Si santemu toti nice vii nice morti ; ci dereptu aceia

acum ne iaste Mihaiu voda tocma ca si turcii. 0 vai de noi, cine ne va

scoate de in mina acestui tiranu ! Ci dereptu acéia, una multemim lu dumnezeu caci v-au scosu dumnezeu de in mina acestui tiranu. Ci acumu iara va rugamu si va ceremu sä cadeti si sa rugati pre domnul, pre Erimie voevoda, sa-1 nastäveasca domnul dumnezeu sa nu ne lase sa www.dacoromanica.ro

14

ESL u

188

perimu, ci sit se milostivéascã pre noi si pre ceasta saraacd de teara ori cum va putea domnie lui ; si pre unde va putea sä nevoiascd, macar sa se roage domnie lui i prea luminatul mdriii craiului lesescu si mariii cantelerului, cä intelegemu i vedemu cum se-au milostivit de-au scosu pre teara Moldovii de in mina tatardlor si de in mana tuturor limbilor céle réle de santu acumu cu pace si se strange toata teara pri locurele loru. Cu acéia ne rogamu i noi sä facà mare pomeana cu noi sa ne scoata si pre noi cum au scosu si Moldova si intr-a[a]cel chipu sà fimu §i noi plecati si s5. fimu suptu arepile luminatului mariii craiului lesescu cumu e si domnul Erimie voevoda cu teara Moldoveii, cdce ca santemu toti de o lege

si de o limba i santu domni de ruda bunk ca de greci si de frdnci si de alti hoti ci ne-a venit de ne-au fost domni, ne-amu säturatu cum santemu satuli i dé cesta, de Mihaiu voda, cã ne mandincd si ne-au mänca[a]t cu totul.

$i alta, noi cum inteleamu si auzimu, turcii Inca foarte nevoescu si batu cu fratele Erimiii voevoda sã ni-1 dea sä ne fie domnu ; si 1-aru lasa sa ne domnéasca i doara aru tocmi si aceaasta teara cum au tocmit si teara Moldovei de e pace de catra turd. Ca de nu voru face turcii pantru voia luminatului craiului lesesc i pantru slujba domnului Eremiei voevoda, sa stiti cä aceasta teara 1 i noi de acum santem periti. Si cum yeti face, nevoiti sa faceti curdndu in ce chipu yeti face, ca sa poata esi acestu tiranu de in mijloc ; ca de-aru esi elu, noi amu haladui amu avea pace si toata lumea aru fi in pace; numai acum pantru Mihaiu voda se face toate vrajbele. Ci foarte ne rugamu domnilor voastre, ca iubiti fratilor nostri, sã nu pregetati, ci sä umblati fi sa mérgeti si la luminatul craiul lesescu si la marie caantelarul si pre la toti one yeti ti i nevoiti si cum yeti tocmi si de noi sa fie tocmit, ca sà nu piara aceasta teara i moii1e domnie voastra si ale noastre pre céasta vrérne j iute j rea ci catu sà ne ia pre cestu tiran de in spinarea noastra i sa-1 scoata. si, sà ne dea domnu pre fratele Erimiii voevoda sä ne fie domnu ca vedem ca santu domni buni si milostivi si li-e mila de toti saracii, cà asa noi iubim i toti marii i micii si svintele mandstiri sà ne dea pre fratele Eremiii voevoda. Deci foarte ne rugumu sa. nevoiti. De aceasta và ddmu in stire si dumnezeu sä va tie sanatosi i intru pace buna, amin. Pis msta septemvrie 5 zili.

+ Eu mitropolit kir Eftimie ot Targoviste i toli egumeni de la toate + Noi fratii domnie voastra boiari ci santemu acum de in Teara Munté-

mandstirile 2.

néasca: Dumitru dvornic i Teodosie logofet i Radul cliucear i Stroe stolnic i Preda postelnic i Calot banul i Sava armas i Radul comis i Udrea banul si Radul Otetilisanul si de la toti allalti boiari man i mici.

+ La ai nostri prea iubiti frati: jupan Dan vistiiar i jupan Ventil

cliucear i jupan Joan aga i Preda postélnic i Jipa portar i Stanciul logofet i Mihaiu logofit.

Varsovia, Archiwum Glówne Akt Dawnych, Fondul Zamoyski. Orig. rom., hirtie. 1 S-a adaugat pe margine de alta. mina:

2 In text: H

RICH

N 34 ROAN ?UNION(' (t5i

rSnIHH WT no ITI.CIK MOMICTHpf

www.dacoromanica.ro

pentru voia cancelarului).

....,

,

.1

n

"4.-r 1 1 M .44t 4 '171171 tl le rti 1 /A

-.......

f iPli,lt, l

f

I Ty, ill i all, f C.17

......,

. 0 t ,),..1"1, . n, f 1'44;71 iti.96-1 ge....,1 Ar-,4

,./ --,---

'

,y

4

'

'

it....._.

,I.

-..., ,.....

{..., N.

v ... , _

I

,

at M.itcri-714-, y )

,

6........

.

,

,

. jrrrre i ke,40,41, , " )

',sr/ eto 11 t te4l1f it ilt

,

1

,,,,A,.....,.. , if fil 411%16 f Eil" t'll 1 7

ff' '

i --...., 1 ."....,.... c i et irn IC;:tct , / 6 0,4-itiVyt,

A 77V-:---..

;..1_

,L.,.., ...........

,

i

/if, 0,-(/ i e , Arne i ..u., , i-(77,,,Vrfit,r

rrr , ti7s,4%tifi, C-rmit ii,nc t

my, Hi ff. ill rrer-rti

wilt,/ 4,f -4-171ra gni' *Hy s

.

' .;7.-,--et fie 1 r7111y t L.Pfl f I.

,,,,,

%.!

rrr,i4/11

---, Y

LI, I,tir 11 rtrK---i-Atclfi /111, cy

rri f o 4

r

'ftv , s f,- frt.+ .-4( a y45,

:;--

-4%. ---L ,,

.

riff op IF 'IV

I

els,

,:11:4111

wi frit *to.:4-rall.1.14,-,. 1.1,11tOt 1 aerrie eciyint , s rant-mites, 411.114' t-`? P1'-. I/1417 1' - it ,,,,c. 7-, 1..,*. i t 7 17 rrTE I

\ um ran ..,triirV,y,,.,

O

, ----r- ,,

rit....,-I,

,.. or

;

.

LIJIICtii 4' 11, ikail lif 14

11

.-,...7.

...' ;I,-

.

"

I

I A ityl- s et

,,rn-irAr,.

i1

1114 ;

/if rra, ....;'

',..:1-'''

(4:f I N

,

nicy

"i" litiZil rifdt-trrt,l

---7

,

"7.4..."

_tuft i,,/7" p.f..Iti -t iye,./,.....iitA4:4310, 6' .".

'

,:eI4-1 #1 eltrill Aqs:,. rriV i 1 rirri ,,,,c,11.,e A...4 ..rili: (1_1J 11, flif,*41.1.,11"-^711Y:111 1, .......,

4

_

N.

,...,,,y '

. i.-.7;-Ai g'4,417ki..01, t .. \ .A .1kri bit rirt /Will 1 i , ,:-.--- ...R,A

rnorrVi.i.or:4VIN-rurri'it

.1

T(

!

'

i

.

,

I

1.

1'

.

Tiff, 1 tf.ls ri

A

rrAii/V-ritr/41-tir.1 .....--....

..0,

-...

Y ,./c-iye ,...,-,,,,,,,,,,,

.,

k ...-i,

7 sfrreiyititi4.ilV6j.,V1 ra ;II

.)

.

;

.:4\erT '44 ri

...................

iI

Y----A- ;1 ; , e , 'et '1'11164A -riff-rrkir-*YrIV(11,4A yrfie ?y",etel iii t ;lb/ r; .1.

ilY.01 -4-1 141,111'11 1.---.. .

,,.., -

,I

,

A'

,

-A ,(46,3 iyie'r Ty yili ,, l A c.."Ifl s 1 4

ILI vitacye`-....' Arip ilit-to rill kny t-m..., apti-nr tiVil ,...,14/ II it ry;,.

1

A.M./17.U:- 1'.:"-Iit f 6 r-r,

-,

Illt

i

ki

0 0 rrrlf 7 e rri.i 4' i,- rt. II

(LI Y1 .1-ru...:t 111,4 ,l; 0

jf

..,,..e.

i y I'l

..,...

rvivf.,14 C11 ilk,'7.,

I d /AA"- I fYl

4 t _us 11,,k=7,77-6 7 1 (it 1 i tr\ILL ki,7;i' 131'71,-n-56-I 4 ... / L, i iViii 1 wal.lill/ 11 er. ts f e y t fl 1 7"--. t rrrA et j4 74 4frife / ,^.re;/ ' I .111 i',' l"tl 1 , :,;*, ,-. t;:f -,q _11 At' e kt n'IS i I do, ,,y. ,siiii '4,. 0.1 rut re e-rapi,--V-rdir:io .4.1Y7 ( ri-re rt-TYrnfty 4el 0 , f r 'S,,, jut )1 Ctilit Assn's' I I ae, 7 Try 0 Ye sJJ Her rtd ,*( i re A jil I; ,ere o.fPr',...13-1Y/ ',fry N. '21""

.

-

7

,,1 )-4-,,

I

'

i ifil. 1 1 , ' ( 1 1 1 1 r? titi.//(--N no; 1 4 r", ,, fr fry,ircrofft fi

,

, 1-1C4V.Phiai LIU /ALIJA i Aft # f iliii in' r t CJArrtir 1: eld.f I, 1 . rt I- if rue , /Y cir ..

.

"rrAI

tYfrTri,Y frrult-Nye, /1 Trili,"y. A., /4, i irrt 4 , ,., rtts r A.

c e v ir;i6irti

crrYli 1 I "I'frrrrIXeJtsY: ..

'14'

..fl'e-ff h

......

k>

ri . crotrn-A' A' ,,,Ixik,

_' Illi 3! frfuff.(Yero.,,ifivroi,o 4.'"7

ths'

.

................

.

.

,ifireettemitip,.; ,

'it

Y

(...,72i,Noirt lc' i

Ieit(!fAft LI. f, ;V cr-V

L.7%.

;.N` "....,

ariTrirrt, typf,/,44./oci...t (Ur .. 1. ,411.ifittY /1,76,4i / .f A''. '---..ft 7 A .

-----,

ialf-11A *Trig,

,

e

fil 1 so, likitety, i A 0 .,,,t4

4.871-rrilliAe to

;

V L...., l4,../ .

its u Yror t ;AA rf elf ...flirt', ill 0 t10 7 ..! 4 e

ty

,7

,

ttlifille rro Wart0 ,rprrri,lsftrrf riortbi

, 1r0 #1 I iNklyrrio J.Jiiilf*s'APiete

11

'''.%,,,

1

.11.1

oI

.

0. e

,

www.dacoromanica.ro

b ,:

A

.,

_1

_ ),

-..--,

.

.....,

" 7) ' 'in" ''''''' "n" -..,,,. A :4 ' l''` rrr/t 0' /Ar . 7.:, , fir Am, '7, ,,V,,A idw ;Yr /14 ill./ . ,.. .7L I . J ....., .. , kit,/ cotrty,70 rrAi' i it ilg:r011;?,:fiffiVaii. try's', i ' fit-." (1/4:7- riC.i ,' l o' 1 1 r $'11171,00 41 7,"St o I 17...' , L ..

.

.

'-.....

1

.

1

1

Luttr flYtreett rrt :V e 01 higti oft ,r"1,7 ri0/4-7110,0 wiry\ irtNtett f .7"-

4

...

e'Veriiii et mirrrf i-thrI ,;/ 1 --riitm, .....vn I dy,,..-;,4

Ali:J:174s III ,

I .

c.O....... .lay, ,,,,,, 41txfipo Ili f flYearl(V.gi i i'l 1

-,/,

'

..,,,v,/

61 1

Z

' !IA

.

54.. r ,

.. , , , N C., n. i Impel 44, r rire-rirr it r tile n'dm ey;:c.,,,, wk.-I- A

.. ," J ...Ail. 1,1 t V411-0 1 t I ,

.

((c.es.J..1/ (f

,;-. ; ,,-A e( )7-7 i, 1YI fie2, 4,,,yeA/Affiffi

15 7.i /47/ flee iv' ,

#

I:14,111 t ee/i1.10.1.1) , ) 1

Ile III n

11.1It

1

1

r

.t

.7, ,r. , , /.0,Y, ( ..,

ru

Ii

.7,....,

\ ./..

i

-... ,,,-,

7

,i

1 r ' 4. " 4 IT"' " -to 1141Y t Vt'ai..re,14titi.11;,_____. ai!ict- /NI II 140/011' ... , Lila rrterlil/h , . ,". 7N N ,N,/ 1.4 i Y ...,,, , Litst ( Irt gr. A 1, ' / tirn f,f / ArTie , e. i.irTI (141.117Y1./.1/t41144/di7 ) al "'Air' (di 41,1i .

"

..

e eliTlY/Wris") 4 Tr1:1 ll 4 (1.1 Irrrat

I ,. . rr?if n rill, 1 fr? t 1:p is a k'

1

*

k

ijt C

Li', c iyanii TritrA: rrit.p/cy>4,1 J.0 tteeirrrY- e IiiiiiiN et" itirrr .4titie t A'1.1. V" e .9 k--.) 4..._,"

....i...' ...

-141417Y ft # 417 t..1.1-1.m.41 it..v tic f 7 le j . .1

/

.

'

It

"....

.e r

.

.

rnirri( tv4,, ...Jain flt, opt m..4-rhin, iy t 4 ., i r

( 7.... , I . -N. -, 4 ;4 f Ai.urt tre'4,14. It I.'s:4/1,7141 fir; n-N41 I tmtrIT 7 irrti,11, I Aft 101.01 ...., . v......... , , 1yi' .--,-.... ' ' J do /4 T( 0011,44 4 e hf rtir r Ir 1YrrintrYrve coif, 0 1 r r.f' y If eliciAti II rti f f /IV, I IFIrr-( "'Nil,. eills ()V

k

t), f ;.if +7 f

kill

1....

, su, et rift 4 \,:ilt ti et /7'7'0' .: r it , ' iftt

.

.5

.I:

,,

.

i

.;

71,

'"'"....... t/-

'

1,14.47....`

44-1/Irret 11/1,k17-t-af

,..-...-----

-

-..'

Illiratlett:itqf 7.14S4

,

'

....7.,

AuntrftAfttAArA 41trirtee,simpsift4 ,f .1,,p.t ,..u/vt-rretrir rr 0m4,ihers' ornirfiti ,, 11( --... r

.

.

,

..----..T.

.

y .4i1Jy« ,,,AmicyclidTre,,,,,y i .(1Aiirref i'e teak.,tcm .1r", i/4x .if yr wir Lit tttIVIeN "I ?, Sp . , / . , .. .., J 4(,,,,,,. -rrieliaditi sOin4 ,--t leNt igi t14.16. -.1j, -, AfIrrg 7 I 4 du/ Atli, lAYAir?.1.1.t.c.i(,Zume ...;,----, N 7 ,i -.-, -1.1.4 1 ) / 1nO i finki =TIM I t tYa thin t ATT44 in% elm Welk. rim yi Atid15t/Al*Tie ,.

....,

,

,

.

,k,,,

.

.

1

,,

,, .--

_

I

,

.

77....

nra. I

MA lit . ttiltryr dim -fettle trec.i r rre fru i iii4 1-1 III 1 t ' " "T71....,

141' firrAfigitA Veff.474;.4

I -.., If

MI 4714Y

bYti,

4'1

..v..y./

Y"

lizifyriv" al px.y. 1.41 71 -- ...,,c , 4 1,4

rre Er/414C' y, ..L.1.... ol

cc,.,,,,,,A, yea

.....,..,47,

e

t 1

,,,

r f r 41.'4,5

''' ih A fr;rriN'' ....., 1

........

.

;Wit 14 fit t irrt sirfr+ v At r it t , I 4 isrvo77..i,./iyi4mVitiVy,v\/..../N..e ,........., k.. -NV

\

.

7

1,1

.

,

1

,....

,

414 rrrtAet i rrre (fit* tilkirtet *Tirnielyyr(liiitri71.41 4-74)eat (Vet rrurri IY's ......, 41 , Ina 0424 IN71, i c-ir "7-,(e lett (.! A / t e .. t t vir .; tr. o.,./6-1,, tt1 krlf.4Vrenq

17

.

rtrl?

, tee.101,..1V14 4 till L. t', '. tatt 1!...:,./t !IN./J/6/1V' ft

I

p

........

.' (I t

,

,

wit-my h4s774' e r (4 Ara tse imoi

--...........,,A,

v.

'rrr ,"Ty '

,,

4

1f

,

A

Le /I Vs 414Y1

17, ,41 F p et, ThN'.1, ..:C7-Nrrit' t

.

,Y rtY-i7.q.4rIttoor 1,it A.timrsoi. . 4r I .ifit rre

i '144watt/ton

r 01

.

r:.

1. /

, t.' tiler ft 4(Y..t.elti ft.; ......

l .,

"

...di v, ii.,...44 IN

.

,I

q

of

1.1

4.4.ittirr7tNrri t

III

www.dacoromanica.ro

,ef "Y#'

/ 1,1

41

.....4.;

:rimeI /,ts0?'''' 4 LiAlerii.

Aim, 1160/.411 tV-rittlYf rfrTiit,1,0 *, I filee-trA 4161,444;t / st 1.1'ir f/.1. , I J., v

./

I

:

tertrif rTi i ",

umf et

,

11.Ar1..-51 .flY

-.,...,-

i

i1

,

I"

ce.eilt,47te, ;lit/

.1)

.t---n-sr

I\ '. ""

, 1

Ii

; 4

......, 7

r1

,

tr f

.....

.

)

:-.7k

........

...........

II ' li 014,0, I,. ,

8'---, A, ,N-,..,,,atrly 1/4:- -rlt.f flerit.C.^ 1 .1

.

.

..4 '7

---

l.

i1 %

,' i'lt;i'l ii":',,,, :I; esii,f of 6 tea " .

ieelf/iejtirly,, 44110 i 11/1416/eN;y; e e ityltri Vs, ....1., , i _La., e Mr) ! i laves-, f sr., 9,..-1 f f !.1 U . HJ - iI , ( /m/-4 ,,,,. lifii e :we i cre 1 1 fie e725,, 'toil. ri.4 ,11 1 eV 'e irrAlftrrht r rl-rtr,r,4.1.1, -,......_.

$

i

.

, 7-..! t

silty, "trrmk 6 r triVrer

,

,. r e Ltirtilkret.al 11;;Z4,44/11 142 i fir ore

......... ........., j II, re, si e iN!!'il, 74/41,w r r ,:?..; 11; -rricfc 1'pr f:t140AinTe rt'Ate'Alu

,"

',

r

1I

.... ....

"

11-4101,,CO,

....

t le 11 e 0 ,' LI' i y:,1 t El ......

....._

,

,dy AM

;Tr,

.

l''.1 frrN. Alt""

.4,, , ,', I 4.-L.,:y. i ri ,,Y4A,, /..,,,,

4,

,

'' 46;', 4111,*t 7 IC"

L,

,.1.1.,

F

ii

"

,f.,,,

".

/. rAlerrr, lf i, yu tf -17(11.44C4 1/ 1111."fil" len 1 . ........ce-. I,' -,, --,,, I I.-57's. ',,Tic!.. . 41;4% nrr VI' t I aiiii_t?jeffar#fyr IrrtYrr '1.4 rr;rrtfrfir" ';',IVItr4 errerrOrs eel', /4".4/44-iee, . 4.V IN.., . ...,7..... i ' .i I ri,s. . ' 11 bA ee, '''. 1 ..ti , .1177errr

..,11/ rrr0.41/1 Lu el AY A.:(Trr/TA/

',.

.

-ae,i1-17.erre

ti

it:4111i, cAt, r Irrytt re

,-...f:A .01 fir eYWIL '

,..

ctfrl

u

7 i 7 i I 411Z11%!' S;;T.;(,,,

Cll. t yr i

L.

...

L.c.

ii.

,

f

j

.........

,

.

/...14-7firryi .,,,Aot,i 1,4 .4401 t iliVirrey j.:.: i it ,4;,(1417 c..Lte tie

JJ

.

e

,

""*

fli -',""" !

; ./

.

%

I

..r, t , r

1..0. 1-41114 Aid/Ara t -firsirn icromt,ilinte-rtre ......

.......

.

Yri 1

A Of Al HA ill

,t ,

7,--,,

I TnAV ,

"411$10Cite!

*e.

rtA

.i.....-4.

4.1s4 4'1,6411 fi 40.ArrrO LOX nileted,14 1. 4.

0.*rner

......,

iyrotlY- te 16,7, rt

-II

44

h

k irtXter )4 el\tfY

l V , Y 0J-2.,11 ,i- a .1 . te /tali ey .1 i.

,..j'

1

,1

,,........-

I

-Tr 4

....

_

1

",44, tr"C: "1

.

'

'I Id rrt 1 e Irr, 1 b

'

1 e A. i, c, ft .

I

-

,1-

-41"

....J.,.

.44

17 i, 'pill

"MI #fi.l.

---.,_

'

.411 ft

Ill

rfd 1. 4,

Agniiiidiet 1. - ...gtnA N 4 e, c.

Om

.60y*

)

41.-

.a.LA .o

17.1,5i, 1

-----40

ei

..

e-----

i eV t C Ai tyi,ietlyk v ire_.....fir.r?

.

t:''L'C"''---41.Pi-

$itert..it 11 A I

orras,

Ati 0 figil41 ,iIJ ,- J Li A..,1,1 irtro14

rroriFire , ....fetid re,

k i (...:rt? frree 4.117 ii, 11 MI

1

'

,..i rrrh411-7 -rereilirt. ,-,c/e h i 1-1.44/^. k ......, *

. :.....,,L

Lid

''''s

.....,

evly # ,.. &Tram',

r

ti 0Y I ,

,

'''...)

A

,

A4 o "ft rrr het 1 .1......

e,,--1

,

.01.2, ...

.

....4.

jtfifirr,e4ii, '7 i' V.

b S. , #5\)'. eilb.4 ii e 1.,,,-,r,i,....U.c. fsn.;417fri YA;rrrj.t it$7141*nitit 14311 4.11;. . 1 . I. ! iv r71,-,1 -Y,s4 '-'7' ' "'Is': e-: f Iry I,

t ii,or, fret,/ 1,i,ir-'-i. 1

irriVairl,"

h. A -I-

e Civet 14 "44 -NA-74r u e iivia?rree4trtrrre,f/ ((...7-1. tr..41r if kr it,retery fI

I

4:

v.-;-,

1 ri ''' Li' , L it ' frit a* "Ili'.4 . i , o *et /IA ti V let --401,:1414" ryiybilautrrtAftrreyivtfttioilffi "('t3eft itiVrrite di Irirrri, 1 Am L'ff412"""I If 40. r fe Cep+ erramt. .i.ii silt? tete 14 t ,14. t er-ra44 ti

natal" i

}

1

1-

..,

,,me:±dipnedem_../21,1,---,fm4,;,_cimee--,11,07:2$ ., 11

e

.... u

AT- 4 I

I... s; - ";-.".,

,

Iv't # t 0 Pir8-

;41:;yee9Sispri d*;".1.:yrIVri /7711 .

-J1.11:1,4y-Frify6.sif p-r-rrifitr 4

A.

-

dyt,I,,,j,,,Z:;:;,;,,.',..:rtl,i,,/E..v,.._%A:N':yy.,. A

jril,L4.4e

0.

t /0irlii-, e Atli,

Ye It I Cs rl c

i ,..;u1 h

.; -1,.$44)71.06Q tire!

...--,.

-. ..

14 oi.ihrits. , ti

www.dacoromanica.ro

Af i MilY1 "

e-,,:1

,

ete,411, 'al h

.

18

T. STEFANESCU

192

,,*,.,''..%reea...

116..

41

1444/

ei

/4 7rii2/4 4ri M 4

t**9*

irr .

d'e;77%%

14,1/ny

I

:7%

/ ey

-

_ 61.

.

-

'0

77414 14

i.

.

,..--o.

41

e

1.

1 t /WTI f Cant/A 41

,,-D

,,

4,7,...,4;

... .

HOBLIE CBE,TIEHHH 0 RIIMKEHHVI MI/IXAH XPABP0F0 PE310ME

Bo Hpemx Harmoil noe3AHH B HOJI 13CKy10 Hapopmpo Pecny6mmy aBTop, Hecnextym HwiaeHHHH HpeeHnx HoHymeHros, xpaHHHpixen B apxlmax, o6HapyHma HemegaHHme HoHymeHmt, cogepacanklie HpeeHLTHailfro HeHmai plume HaH o eHyTpermefi HCTOpH14 PymbrHHH, Tax H

p51,11

csejteEmil o

pymbnio-HozbcHHIc OTHODIell 14}IX.

B Hauroenteli pa6oTe pola Hiker o HeHHom AoHymeHTe HoHHa XVI Heim, o6Hapy1ceHHom B LIeHTpanbllom apxHHe gpeenux A0HymeHT0H (Archiwum

Glówne. Akt Dawnich) rop. Bap:Haim, B dixame 3amoiicHoro, a HmeHHo o rmcbme Ha pymbmcHom sI3lnle, nometfeHHom .111411113 mecarkem H mien 5 ceHTH6pH. 0Ho 6LIJI0 HanlicaHo 6onpam14, 0CTaB11114M1ICH B Baaaxim, 6oHpam 6exianmum Hoene 1595 r. B MOJIA0By. 1114CLMO romp. o TecHoii cenell meacHy 6eraegamH H 60HpamH, He Hommymmusim cTpaHla (He Rama HoTopmc mHormx g0 UDC nop C1111Tan 14 Hemmenno BepHbam MHxam Xpa6pony), H CB11,110TeJ1bCTByeT o epanme6Hord OTHOIHellIM Kpyrmoro 6oHpurea K

cHoemy rocnopApio. B nucbme opaaec

14

noawrirriecHaH nporpamma

6oHp. Hp11 C011OCTaBael1H11 ceeHeHHii, cogepmaigHxcH B rmcbme, C ,11aHHb111111

Apyrlix TO,THO HaTITOBaiMbIX HoHymeifroe, HECTByeT, 1TO IIHCBMO 61)1.110 oTnpaeneHo B 1599 r. AHHJI143 rffichma coHeficTeyeT pacumpeHkno HcTopH=mount ceeikenHil 0 110JIHTHRe cHciremarnHecHoro Hogpasa aeTopnTeTa °Team-

www.dacoromanica.ro

STIRI NM CU PRIVIRE LA DOMN1A LVI MIDAI VITEkzut,

19

193

Horo rocno,aapH, npothamiBnieficH Banamcimmli 6oHpahm, H o6 lix nonhaxax ero BJIaCT14. epe3 nocpeginvieeTHo mo.rmaacitoro rocnogapn

J11111114Tb

Hepemm MOBHJI3 OH11 npocHT HOJIbCROPO 1-coponH CHP143My14143 III it Hunt-

nepa 3amoticRoro o aamelle Miixan 6paTom Hepemim CHmeoHom MOBHJI3, npexuaraH yeTallOBHT13 meacay Baaaxueii H Hoar:Audi Taxue Me OTHOIHOHHH, HaHHe cyncecTayloT rdexsgy Ilonmnefi 14 MOJI,110B011. B Ratiecute aprymeirra 011H npitHoitHT o6Ti1HocTb "wpm H 3131.,I113 Banaxos H MoRgoBaH.

B 3awnotietnie aBTOp yitaabinaeT, 11TO IlliCbM0 H3 apxnua 3amoticHoro ripegcTammeT orporamiii HHTepec He TOJIbICO icax HCTOpH1leCHIIii, HO H Hai( JIHH11311CTHIleCHHII HaMHTHHH. HamicaHHoe 110 pyhthmemi cotifibm, o6pa3Hmm 513bIHOM, OHO oTpamaeT BLICOKHR aTan pamnITHH pynibmcitoli 1111CbMBHHOCTH. CoAepHsainie rincbma , HOJIHTHLIOCHOe ampoimaapemie awroport , I4X MIACJHI nhipameHbi B 11C110fI, TO11HOil opme, cimgeTeabeTHylonceii 06 11X cpaBHHTeJILHO

BbICOICOM xyabTypHom ypomie.

NOUVELLES INFORMATIONS RELATIVES AU REGNE DE MICHEL LE BRAVE RÉSUMÉ

Un voyage d'études en Pologne a donne a l'auteur la possibilité d'explorer de vieux fonds d'archives et d'y glaner plusieurs pieces inedites, particulierement importantes pour l'histoire de la Roumanie et pour celle des relations roumano-polonaises.

Le present travail représente le commentaire d'un insigne document de la fin du XVIe siecle, découvert aux Archives Centrales d'Actes anciens (Archiwum Glówne Akt Dawnich) a Varsovie (fonds Zamoiski). Ii s'agit d'une

lettre en roumain ne portant en guise de date que le quantieme du mois (5 septembre) et adressée par les boyards demeures en Valachie a ceux qui s'étaient expatriés apres 1595 en Moldavie. Ce document qui met en relief la collusion des boyards refugies et de ceux restés sur place (et dont certains passaient jusqu'ici pour avoir été constamment a la devotion de Michel le Brave), fournit la preuve de l'hostilité avec laquelle la haute noblesse regardait le regne de Michel le Brave et nous fait connaitre le propre programme politique de cette derniere. La confrontation des informations que renferme cette lettre avec celles livrées par d'autres documents bien et dilment dates permet de préciser qu'elle

fut expédiée en 1599. L'analyse de son contenu montre qu'elle contribue enrichir notre information historique touchant la politique des boyards de Valachie qui minaient systematiquement l'autorité de leur vaillant voivode et regardant les mesures qu'ils entreprirent pour le renverser. Ils deman&rent par l'entremise du prince de Moldavie, Jeremie Movilä, l'appui du roi de Pologne, Sigismond III et du chancelier Zamoiski afin de mettre Simeon Movila, le propre frere de Jeremie, a la place de Michel et ils proposaient que 13 --c. 407

www.dacoromanica.ro

194

ST. STEFANESCU

20

la Valachie efit dans ses relations avec la Pologne la méme situation que la Moldavie. Ils invoquaient comme argument en ce sens la communaute, de religion et de langue des Valaques et des Moldaves.

En conclusion de son travail, l'auteur montre que la lettre decouverte aux archives Zamoiski revét une grande importance non seulement en tant que piece historique, mais encore comme texte linguistique. Ecrite en roumain, d'une plume colorée, elle rake un stade évolue de la langue roumaine &rite. Son contenu, les conceptions politiques de ses auteurs, les sentiments qui les animent sont rendus clairement, avec precision, ce qui denote de leur part une assez large culture.

www.dacoromanica.ro

INCEPUTURILE ISTORIOGRAFIEI IN TARA ROMINEASCA de

P P. PANAITESCIF

Vechile cronici si anale au fost multa vreme considerate in istoriografia burgheza numai ca izvoare descriptive ale istoriei, acordindu-se o importanta precumpanitoare faptelor relatate in Introducere

ele. Aceste scrieri constituie insa si izvoare narative, fiind marturii ale punctului de vedere al scriitorului, care intotdeauna reprezinta nu numai o opinie individuala, ci mai ales aceea a clasei sociale, ca si a gruparilor mai restrinse sau mai largi, din care face parte. 0 cronica, chiar si atunci cind descrielapte

petrecute de mult, inseamnd o luare de pozitie in fata faptelor povestite. Asa dar, din analiza atenta a cronicilor putem deduce interesele claselor sociale in fata diferitelor probleme sociale si politice contemporane cu ele. In istoriografia burgheza, cronicile din Tara Romineasca nu au fost supuse unei analize din punctul de vedere al continutului lor social, ci au format obiectul unor cercetari ce privesc numai personal pe autorii lor, fiind considerate ca raspunzind doar intereselor individuale ale acestor scriitori 1.

Aceasta metoda de cercetare s-a rasfrint si asupra concluziilor obtinute,

ignorindu-se continutul social al cronicii si ajungindu-se la rezultate gresite si in privinta stabilirii autorilor scrierilor anonime, cit si in aceea a datarii textelor si a desprinderii partilor componente ale unui letopiset. In critica textelor, argumentul filologic, rezultat din compararea manuscriselor, din cautarea aluziilor la diferite fapte vechi sau contemporane, din studiul comparativ al limbii este esential pentru stabilirea autorului, a datei, a stemei manuscriselor. Aceasta insa cu conditia ca argumentul filologic sa fie incadrat intr-o argumentatie de caracter general, bazata pe atitudinea social-politica si a gradului de cultura al scriitorului. Argumentul filologic izolat poate da nastere la interpretari multiple si nu sta pe teren solid decit atunci cind, impreuna cu alte argumente, formeaza un sistem de argumen1 Principalele studii privitoare la cronicile muntene ale vechii istoriografii sint urm'atoarele: N. Iorga, Cronicile muntene, in Anal. Acad. Rom.", Mem. Sect. Ist., Seria II, torn. XXI, 1899 ; C. Giurescu, Contribufiuni la studiul cronicelor muntene, Buc., 1906 ; C. Grecescu, Citeva date noi in legeiturci cu « Istoriile Teirii Rominegi «, in In anzin-

tirea lui Constantin Giurescu, Buc., 1944, p. 278-289. 13.

www.dacoromanica.ro

1,16

P. P PANAITES(

tare 0. o explicatie care concordg cu momentul de dezvoltare socialä i culturall, cu acele elemente ale vietii materiale care dupd cum aratg. K. Marx I determinä in genere procesul vietii sociale, politice i spirituale »1. Pe de altg. parte, materialul istoric färg o interpretare logica corespun-

zgtoare apare ca fiind lipsit de valoare. « Metoda cea mai sigurl aratä V. I. Lenin in problemele §tiintelor sociale i ceea ce se cere in primul

rind pentru a dobindi intr-adevgr deprinderea de a aborda in mod just aceste probleme 0 a nu te pierde in multimea amdnuntelor sau in enorma diversitate a pgrerilor care se infruntg, ceea ce se cere in primul rind pentru a aborda aceste probleme din punct de vedere 0iintific este sg nu uiti conexiunea istorica, fundamentalg, sg prive0i fiecare problemä din punctul de vedere al modului in care a apgrut in istorie un fenomen dat, al etapelor prncipale pe care le-a parcurs in dezvoltarea lui acest fenomen... » 2. Datoritá acestei corelatii dialectice dintre categoriile logicului 0 ale istoricului in cadrul cgreia istoricul, adicã lumea obiectivd ce se dezvoltg, determing logicul dintre aspectele general, particular 0 individual al dezvoltärii, mai inainte de a trage concluzii asupra atitudinii social-politice a celor mai vechi cronici muntene, trebuie reluate de la capgt problemele de critic& de autor, de datare i de izvoare, elemente istorice pe baza cgrora se poate face apoi interpretarea logicg corespunzgtoare 3. Istoriografia Tgrii Romine0i ping la sfir0tu1 secolului al XVII-lea, este concentratà in cloud cronici sub forma unor compilatii care au adunat toate scrierile istorice anterioare: Letopiselul Cantacuzinesc i Cronica &Vendor 4. Dar aceste cronici nu formeazd inceputurile istoriografiei din Tara Romineascg ; ele au absorbit istoriografia anterioarg lor i tocmai pentru ca cititorii aveau la indeming in aceste doug scrieri intreaga istoriografie munteang ping la anul 1688, cind se terming amindoug, vechile cronici §i anale nu au fost pgstrate in manuscrise de sine státatoare i nici c9le slavone nu s-au pgstrat in aceastg limba. Pentru a putea reconstitui inceputurile istoriografiei muntene, trebuie deci sä supunem cele doug cronici amintite la o analizg, pe baza cgreia sa se poatà distinge partile lor componente care, mai ales pentru Letopisetul Cantacuzinesc, nu sint simple izvoare folosite de un autor, ci reprezintg reproducerea aproape integrald a textelor, Mfg interventia compilatorului. Dup5. ce vom fi desprins vechile elemente componente ale letopisetelor de la sfirsitul veacului al XVII-lea, vom Incerca sg ceroetdm problemele legate de partea a doua a compilatiilor, adica de scrierea cronicilor de factiune boiereascg, care constituie propriu-zis cronicile Cantacuzinilor i Bdlenilor, legate de letopisetul rii, redactat anterior 5. Problema autorului, a datei 1 K. Marx, Contribulii la critica economiei politice, ed. a II-a, Buc., Ed. politia., 1960, p. 9.

2 V. I. Lenin, Opere, vol. 29, Buc., E.S.P.L.P., 1956, p. 457. 3 Cf. M. M. Rosental, Istoricul fi logicul, In Categoriile, dialecticii materialiste, Buc., Ed. stiintifica., 1957, p. 335 si urm. 4 Istoria Tarii Rominesti (1290 1690). Letopiseful Cantacuzinesc, editie critia

de C. Grecescu §i D. Simonescu, Buc., 1960, citat in prezentul studiu: Letopiseful Cantau tnesc ; Istorrile domnilor Tarii Rominegi de Constantin Capitanul Filipescu, ed. \T.

Iorga, Buc., 1902, citat in prezentul studiu: Cronica Ltalenilor. 5 Vezi i Cronicari munteni, 2 vol., Buc., Ed. pt. literatura, 1961.

www.dacoromanica.ro

3

IV.EPI 'NAME ISTIJIIIM;RAFILI IN TAHA HUM INEAS( A

197

cind au fost scrise, precedeaza consideratiile asupra locului pe care 11 ocupa aceste scrieri in ansamblul culturii feudale rominesti. Studiul de lap este in primul rind o cercetare critica a textelor ce urmareste reconstituirea inceputurilor istoriografiei in Tara Romineasck o analiza care porneste in primul rind de la critica filologic5., dar care in temeiul prin-

cipiului dialectic amintit nu poate sa nu tind seama de pozitia sociala, de atitudinea politicà a autorilor. Scopul este de a pune la indemina cercet5.torilor un material istoric pe care analiza logicd mai aprofundata ce va fi facutd ulterior sa-1 poatá folosi ca punct de plecare 1. Nu ne indoim cd rezultatele la care am ajuns cuprind Inca o parte de ipotezd, dar socotim c5. numai In acest fel se poate face un pas inainte in acest domeniu atit de controversat al vechii noastre istoriografii si se poate prezenta un material util discutiilor pentru rezolvarea problemei. Inane eomponeale

ale Letopiselului Cantacuzinese: Introdueerea despre formarra poporolul §I a slalulul

Letopisetul Cantacuzinesc alcdtuieste o compilatie a

istoriei statului feudal Tara Romineasca, completat5. si adausa pina la anul 1688. Din cercetarea povestirii istorice

care se intinde pe un rastimp de patru veacuri, rezultà in chip evident folosirea unor izvoare interne, cu date st fapte precise, deci contemporane cu aceste fapte, precum

si a unor traditii si combinatii erudite, acolo unde lipsesc izvoarele scrise. 0 analiza a acestor parti componente ale compilatiei poate dezvdlui etapele

prin care a trecut istoriografia munteand pina la adunarea textelor de

cronici intr-o incercare de sintezd, in veacul al XVII-lea. Letopisetul Cantacuzinesc este .compus dintr-o juxtapunere de cronici mai vechi, pierdute in forma lor independenta, care au suferit unele modificdri completdri din partea celui sau celor care le-au reunit cu scopul de a da o istorie completä a Tarii Rominesti. Compilatia incepe cu o scurta introducere despre formarea poporului romin si a statului feudal Tara Romineasca, care precede insirarea domnilor in ordine cronologica, impreuna cu faptele lor. Scurtimea acestei introduceri arata cä cel ce s-a apucat de adunarea compilatiei nu avea de scop sa puna in lumina, ca mai tirziu Constantin stolnicul Cantacuzino i in Moldova Miron Costin, unitatea de origine a poporului romin. Introducerea (p. 1 3) 2 are pe scurt, urmatorul cuprins: Rominii se trag din romani, care au trecut odinioard peste Dundre, cuprinzind prin « descalecatul » lor Tara Romineasca de mai tirziu, apoi peste munti, pina la Mures, la Tisa si in Maramures. Despre rominii din Moldova nu spune si nu stie nimic. Dintre colonistii romani se trage o familie de boieri « de neam mare », Basarabii numiti si « banoveti » pentru ca stapineau si au stäpinit 1 0 incercare interesanta in ceea ce priveste interpretarea conceptiilor politice ale cronicarilor munteni in lumina materialismului istoric a fost facuta de E. Stanescu, Essai sur l'évolution de la pensée politique roumaine dans la littérature historique du moven age, in Nouvelles etudes d' histoire . . , vol. II, Buc., Ed. Academiei R.P.R., 1960, p. 271 304 .

si in studiul introductiv la Cronicari munteni, vol. I, Buc., Ed. pt. literaturd, 1961. 2 Citam peste tot editia Letopiselul Cantacusinesc de C. Grecescu si Dan Simonescu, 1960.

www.dacoromanica.ro

P. P. PkNAITESCU

198

4

(n obläduind ») multa vreme « acea parte de loc » (adica Oltenia) in calitate de bani. In anul 6798 (1290) Radul Negrul voievod, care stapinea Fdgarasul si Amlasul, trece muntii cu « rumini, papist* (catolici) i sasi », « descdlecind » la Cimpulung, Arges si mai departe, « inceput-au a face tara. noua ». De atunci, asadar, incepe statul feudal al Tarii Rominesti. « Basardbestii » din Oltenia, care formau o familie deosebita de familia domnitoare i « era mai nainte preste Olt », de buna voie se inchin5. domnului Tarii Rominesti, care ia titlul (redat si in slavoneste) de voievod i domn « a toata. Tara Romineasca dentru Ungurie descalecat » (in textul slavon, numai: « zemli Ungrovlahiskiia ») 0 herteg « de la Am1a

i Fagaras ».

Se pune intrebarea, care este intelesul acestei parti introductive si cind a fost ea scrisa ? Nu mai putem vorbi astäzi, cum facea D. Onciul, de « traclitia intemeierii » statului muntean 1, pentru Ca o traditie cu data nu mai este o traditie, ci o combinatie carturareasca. Autorul introducerii stia ca domnii cei vechi se intitulau « herteg de Fagaras si de Amlas » si a pus in legaturá acest fapt cu numele àrii, asa cum este scris in actele domnesti in hrisoavele slavone, « Ungro-Vlahia », pe care o traduce « dentru Ungurie descalecat ». Departe de a fi intemeiat pe o traditie populara, autorul vrea sa explice anumite parti din titlul domnesc, din care a1catuieste un pretins « descalecat * de peste munti. Se stie azi c5. numele Ungro-vlahiei nu inseamnd tara descalecata. din Ungaria, ci este numele dat eparhiei bisericesti a Orli de catre patriarhia de la Bizant, nume care a trecut apoi in titlul domnesc, iar Amlasul 0 Fagarasul au fost feude acordate de regii Ungariei unor domni romini, incepind cu Vladislav I (1364 1374). . Banovetii sau Basardbestii sint membrii familiei Craiovestilor." Aceasta reiese clar din text : Craiovestii sint cei care odinioara stapineau Craiova, mosia lor i cirmuiau Oltenia in calitate de mari bani. Acelasi nume de Banoyeti o adeca Basarabesti » apare si in textul Vielii lui Nifon, intercalata in Letopisetul Cantacuzinesc (p. 15), dar care la origine constituie o scriere independentd. Desi a existat in istoriografia noastr5. credinta ca. familia « Basarabilor » ar fi fost dinastia care se trage din Basarab, primul domn al Tarii Rominesti, totusi fapt este ca niciunul dintre acesti domni, in secolele XIV XVI, pina la stingerea familiei, nu a purtat numele de familie: Basarab, aldturi de numele sau propriu. Basarab era un nume propriu i nicidecum un nume de familie ; el a fost purtat de cinci domni munteni, dintre care ultimul

a fost Neagoe voda, care ca domn ii ia numele de Basaraba (1512 1521). Neagoe, care-si zicea i Basaraba. (dar niciodata: Neagoe Basarab), era fiul lui Pirvu Craiovescul, deci facea parte din familia Craiovestilor i numai

urmasii lui si chiar cei ce se trageau din alte ramuri ale familiei, luara numele

Basaraba. ca nume de familie. In veacul al XVII-lea Brincovenii, familie originara din Brincoveni (pe dreapta Oltului) si care se trageau din Craiovesti, au adoptat numele Basaraba. Matei Basarab (1632 1654), de fapt Brincoveanu, a fost primul domn care a adoptat acest nume, nu pentru ca.' se tragea din vechea dinastie domneasca, ci pentru ca era descendent din Craiovesti. Dup5. el, au adoptat acest nume si Constantin Serban (1654 -11658) si Constantin Brincoveanu (1688 1714), pentru ca i ei descindeau 1

D. Onciul, Originele principatelor ronzine, Buc., 1899, p. 8

www.dacoromanica.ro

9.

5

INCEPUTURILE ISTORIOGRAFIEI IN TARA ROM INEASIA

199

din Craiovesti. Asadar, numele Basarab n-a fost niciodatä purtat ca nume de familie decit de urmasii Craiovestilor i anume numai incepind din veacul al XVII-lea. Rezulta de aci cä atunci cind in partea introductiva a cronicii se vorbeste de Basarabesti trebuie sa intelegem pe Craiovesti i c5. prezenta acestui nume dateaza introducerea Letopisetului Cantacuzinesc din veacul al XVII-lea. Cele spuse de cronicar despre aceastä familie de boieri olteni au un caracter

tendentios, in favoarea lor. Autorul introducerii spune cä o Basarabestii » (Craiovestii) au fost « boiarii... de neam mare » i sublinieaz5. faptul ca ei obladuiau Oltenia « mai nainte » de venirea in tara a lui Radu Negru cu dinastia lui. Scopul introducerii este deci de a dovedi vechimea si drepturile Craiovestilor, si fireste, si a urmasilor Mr. Aceastà demonstratie dateaza din veacul al XVII-lea, cind urmasii Craiovestilor incep sa-si zica Basarabi. Mai sint i alte indicatii in introducerea la letopiset, care arata alcatuirea ei in veacul al XVII-lea ; in primul rind afirmatia ca Negru vodd a « desc5.lecat » de peste munti « cu rumini, papistasi, sasi ». Se intelege de aci ca sasii

si papistasii (catolici) constituiau douà grupuri deosebite de populatie. In secolul XIII, cind cronicarul spune ca s-a descAlecat tara, si pina aproape de mijlocul secolului al XVI-lea, sasii erau ins5. catolici, deci papistasi, si au trecut numai la sfirsitul acestui rastimp la religia luterana. Autorul introclucerii, care fusese la Cimpulung, a carui biserica o descrie, stia ca acolo se afla o comunitate saseasc5. catolica, pe cind ceilalti sasi erau protestanti, dar nu stia Ca odinioara toti sasii fuseserà catolici, cea ce arata cä scria cu multa vreme dupg schimbarea credintei lor, cind nu se mai 'Astra la: cei mai multi amintirea despre vechea Mr religie. Aceasta ne duce iardsi la secolul al XVII-lea si inseamnd ca introducerea despre formarea statului muntean a fost scrisa

dupa partea care cuprinde amanunte datorite unui contemporan despre istoria Tarii Rominesti in veacul al XVI-lea. Ea se datoreste unui scriitor

care in secolul al XVII-lea a adunat izvoarele istorice si a fost nevoit sa redac-

teze singur partea de la inceput, pentru ca. aceasta lipsea in cronicele cele vechi pe care le compilase. Sa fie acesta gr5.maticul insarcinat de Cantacuzini sa scrie partea de la urma a cronicii in spirit cantacuzinesc, dupa moartea silnic5. a pärintelui Mr, Constantin postelnicul (1663) ? Asa cred i noii editori ai Letopisetului Cantacuzinesc 1. Sint totuO in cronica indicatii care arata c5. introducerea aceasta a fost scrisa in vremea lui Matei Basarab i pentru acest domn muntean si nu pentru Cantacuzini, in vremea lor de ridicare si lupt5. din ultimele decenii ale veacului al XVII-lea, cind s-a adaugat cronicii partea de povestire, care constituie o pledoarie pentru acesti boieri. Intr-adevar, stabilirea tendentioasa a vechimii Craiovestilor Basarabesti si a drepturilor Mr la stapinire, este alcatuita pentru glorificarea lui Matei Basarab. La inceputul expunerii despre viata acestui domn, cronicarul subliniaza ca. Matei era -« de mosie din satul Brincovenii, fecior Danciului vornecul, care se tragea din neamul Bdsarabesc »2. De asemenea si Radu Serban (1601 1611) este 1 Letopiseful Cantacuzinesc, ed. cit., p. X. 2 Ibidem, p. 95.

www.dacoromanica.ro

200

I'. P. PANAITESCI.

6

indicat ca fiind « den sementiia básárdbeasch »1 (se tragea din Craiovesti), pentru a se face legatura cu Constantin Serban (1654 1658) care si el « iaste de neam mare » 2 Rezult5 deci cä introducerea destinath A. fie elogiul Craiovestilor priveste pe Matei Basarab (primul domn care a luat numele Basarab ca nume de familie) i pe urmasul shu imediat, Constantin Serban. Este adevärat eh i Cantacuzinii se trdgeau din Craiovesti, Elina, mama lui Serban Cantacuzino era si ea fiica lui Radu Serban i sora, dupä tath, a lui Constantin Serban. Dar nichieri in cronich nu se subliniazd originea din Craiovesti a fratilor Cantacuzino. Genealogistii de azi pot afirma acest lucru, dar cititorii cronicii nu-1 pot afla scris negru pe alb. Cdsátoria lui Constantin postel-

nicul cu doamna Elina a lui Radu Serban nici nu e pomenith in textul

cronicii. Aceasth discretie in privinta descendentei din Craiovesti a Cantacuzinilor se explich prin faptul cá 5erban Cantacuzino i fratii lui Ii fauriserä o genealogie cu mult mai nobilà, pretinzind eh se trag din impáratii bizantini, dar ei nu indrazniserd sh treach si in cronic5. aceastd pretinsä descen-

denta, care reprezenta o pretentie la tronul Constantinopolului, detinut

atunci de chtre sultan 3. Pe de alth parte, Matei Basarab in 1636 april 12 innoind privilegiile de autonomie ale orhsenilor din Cimpulung, ghseste un vechi hrisov, al « rdposatului Radul Negru voievod » cu data 6800 (1292). Este probabil ch nu s-au putut citi cifrele cirilice ale zecimilor i unitatilor datei care se prezinth astfel numai cu cifrele miilor i sutelor. Acest hrisov rhu citit din cauza vechimii,

st5. la baza datei < deschlecatului » din introducerea cronicii (Cronicarul a schzut doi ani intre data venirii lui Radu Negru pind la data din privilegiul orasului). Fapt este eh Matei Basarab, cu prilejul repardrii manhstirii, a emis nu mai putin de cinci hrisoave pentru orasul Cimpulung, in care pomeneste de actul lui Radu Negru, pe cind predecesorii lui Matei vodh nu pomenesc niciodata acest act in privilegiile succesive date de dinsii cimpulungenilor. Se poate deci face o legaturd intre scrierea introducerii cronicii, cu pomenirea mdnastirii Cimpulung i cu data « deschlecatului » din 1290 si intre gasirea pretinsului hrisov al lui Negru voda. din 1292, confirmat de Matei Basarab 4. Pe linga aceste indicatii, care dateaza din domnia lui Matei Basarab introducerea la cronich, mai este un fapt de istorie culturalà de ordin mai general, care arath ch acest text nu a putut fi redactat in ultimile decenii ale secolului al XVII-lea. Introducerea cronicii are un caracter naiv, cuprinde explicatii i combinatii, ca acea despre venirea romanilor, cu lipsa moldovenilor dintre phrtile constitutive ale poporului romin, care nu indica pe un om cult. Autorul nu stie nimic despre existenta in aceste phrti a poporului dac, despre cucerirea Daciei de chtre Traian. La mijlocul veacului al XVII-lea nu phtrunsese inch gindirea umanistd in Tara Romineasch ; scriitorii de cronici cugeth inch duph mentalitatea feuda15., interesindu-se numai de 1 Letopiseful Cantacuzinesc, ed. cit., p. 84. 2 Ibidem, p. 117. 3 Cf. versurile la sterna lui 5erban Cantacuzino in Liturghierul.din 1680: «Despre tatii trage (din) impAratie «. (I. Bianu si N. Hodos, Bibliografia romineascii veche,

I, p. 231). 4 Documente atingdtoare de istoria Cimpulungului, in Magazinul istoric pentruDacia, V, p. 331 359.

www.dacoromanica.ro

.

INCEPUTURILE ISTORIOGRAFIEI IN TARA ROM1NEASCA

7

201

provincia lor si de domnii ei. Nu putem data aceasta introducere asa de lipsita de luminile culturii, din epoca in care scriau Miron Costin si Constantin stolnicul Cantacuzino. Dacà paginile de la inceputul cronicii fac parte din opera de inspiratie a Cantacuzinilor, intre care se numdra atunci i invdtatul Constantin stolnicul, este inexplicabila totala lipsd de informatie istorica i naivitatea alcatuitorului bor. De aceea trebuie sà admitem cà introducerea a fost

redactatä in epoca lui Matei, domn sustinut de o boierime militarä, dar, cu citeva exceptii, formata din oameni mai putin invatati decit cei din generatia urmatoare. Cantacuzinii au pastrat introducerea cea veche din cronica lui

Matei Basarab, pentru cà nu aveau deocamdatä la indemina un alt text

despre originile Orli si ale poporului. Acest subiect era in curs de elaborare ; Constantin stolnicul lucra la redactarea cronicii lui, care urma sa fie adevarata si definitiva forma a istoriei %aril vazute de Cantacuzini. Dar, precum se stie, aceasta scriere istorica n-a fost niciodata terminata.

Datarea introducerii din vremea care a precedat lupta Cantacuzinilor pentru luarea puterii in Tara Romineascd, are urmari i asupra felului cum trebuie inteleasa alcdtuirea compilatiei de cronici care poarta titlul (dat de

istoricii de azi) : Letopisetul Cantacuzinesc. Introducerea care priveste inceputul istoriei Tarii Rominesti, a fost deci scrisa de cel care a adunat partite de cronica din diferite epoci, pina la Matei Basarab si a putut constata lipseste i n

text pentru istoria inceputurilor àrii, pe care a trebuit sa-1 scrie pe bazd e.e combinatii carturdresti, neavind izvoare contemporane. De aci rezulta cà inainte de scrierea pàrii cantacuzinesti de la sfirsitul cronicii, adica a capitolelor care reprezinta vederile factiunii feudale a Cantacuzinilor a existat din vremea lui Matei Basarab o cronica a Tarii Rominesti, pe care gramaticul acestei familii a continuat-o.

Istoria domnilor Tarii Rominesti din veacurile XIVXV, adica de la primul domn pe care-1 stia cronicarul, Radu xivxv Negru, pind la Radu cel Mare (1495 1508), prezintä un aspect ciudat. Scriitorul insira pentru acest rastimp unsprezece nume de domni, dind fiecdruia un numdr de ani de domnie. Se poate constata cä lista este incompleta, lipsesc de pada Basarab cel dintii, Vlaicu (Vladislav), Istorla Orli

romi-

neti1n secolele

Radu Prasnaglava, Alexandru Aldea, Dan II, Vlad Dracut, Vlad Calugarul (acesta

din urmd este addugat in unele manuscrise de catre un compilator). Ordinea de succesiune a celor unsprezece domni nu este cea cronologica. Mihai, fiul si urmasul lui Mircea cel Bdtrin, este pus inaintea lui Dan I, iar intre domnia acestuia si a lui Mircea este intercalat Alexandru voievod (Nicolae Alexandru), care in realitate domnise cu mutt inainte. Vlad Tepes domneste, dupà cronicar, imediat dupa Mircea cel Bdtrin, iar Vladislav (II), care in realitate a fost predecesorul in domnie al lui Vlad Tepes, este indicat ca urmasul acestuia. Numairul anilor de domnie atribuit fiecarui domn este complet gresit ; nici macar pentru unul singur dintre cei unsprezece domni insirati nu se potriveste. Daca facem adunarea numärului de ani de domnie a tuturor domnilor, aflam un total de 218 ani, care corespunde cu rdstimpul dintre anii 1290, data intemeierii statului, a « descalecatului » dup5, indicatia data de hrisoavele lui Matei Basarab pentru cimpulungeni, si 1508, data exacta a mortii www.dacoromanica.ro

P. P. PANAITESCU

'202

8

lui Radu cel Mare. Cronicarul credea cà tie data intemeierii statului si

cunostea pe aceea a mortii lui Radu cel Mare 0 de aceea a atribuit la intimpl are un numdr de ani de domnie fiecdruia dintre cei unsprezece domni, in asa fel ca totalul anilor sa iasa exact 218, adica sà umple rastimpul

dintre anii 1290 0 1508.

De aci rezultd in chip lamurit c5. cel ce a redactat aceasta parte a cronicii

nu poseda anale mai vechi ale lard Rominesti, care sa-1 poata calauzi in cronologia domnilor. In lipsa lor a fost iarài nevoie sa recurga la combinatii pseudo-erudite, cu care sd poata umple golul ldsat de izvoare, asa cum procedase i pentru partea introductiv5.. Din aceasta situatie putem trage doud concluzii interesante pentru ince-

puturile istoriografiei muntene: in Tara Romineasca nu au existat anale slavone pina la inceputul secolului al XVI-lea. In Moldova, domnia glorioasa

a lui Stefan cel Mare, care a condus lupta pentru apararea independentei tdrii, imprejurdrile politice interne i externe au fdcut necesara scrierea unui letopiset, care sa retie pentru urmasi marile fapte savirsite in timpul acelei domnii. In schimb, in Tara Romineasca, unde domnii s-au schimbat mai repede si unde cotropirea turceasca s-a produs mai de vreme decit in Moldova, nu s-a format mediul necesar pentru inceputurile istoriografiei in secolul al XV-lea.

De asemenea este evident ea scriitorul care a incercat sa umple golul läsat de izvoare, recurgind la stiri culese din traditie, din inscriptiile mändstirilor sau din cronici straine, care nu-i puteau da decit informatii nesigure

nelegate intre ele, este acelasi cu autorul introducerii, realizate tot cu aceleasi mijloace. Este vorba de cronicarul din vremea lui Matei Basarab, cel care a orinduit o prima forma a compilatiei de istorie a Tarii Rominesti. Intre putinele fapte privitoare la scurta expunere a istoriei Tarii Rominesti din veacurile al XIV XV-lea, citeva provin din analele slavone, bulgaresti i sirbesti. Stirea despre omorirea lui Dan I de care «Sisman vodd domsi

nul sirbilor » (recte al bulgarilor) este extrasa din cronica slava a bulgarilor 1, cu deosebirea cd data din izvor 6894(1386) a fost transformata de compilatorul muntean in 6864 (1356) cu schimbarea unei singure cifre cirilice, pentru ca sa se poatil potrivi cu anii de domnie atribuiti de acelasi compilator lui Dan I.

La domnia lui Mircea cel Bdtrin cronicarul spune c5. acesta ,* declara Montesquieu se ridicau inca din secolul al XVI-lea numeroasele clauze, intarite cu blesteme, prin care cel ce se considera din ce in ce mai mult stdpin pe « partea sa », pe bunul mostenit i cu atit mai mult pe cel agonisit de el, cduta sd-si asigure o cit mai liberd dispozitie asupra tuturor acestor bunuri, inlaturind efectele unei stingheritoare conditionari. Distinctia intre batinci i agonisita personald apareau mereu, dar tendinta generala era ca protimisisul sà se aplice amindurora. 0 denumire tehnica precisa i cuprinzatoare a institutiei nu apare in sistemul consuetudinar nici liT cursul secolului al XVII-lea. In secolul urmator, in cadrul tehnicii generalizatoare a protimisisului, folosindu-se experienta dezvoltata (dar adesea deformatoare) a dreptului bizantin, se sudeaza tot mai mult si se unified o serie de pratici juridice obisnuiel-

nice, care multa vreme si cu cit ne intoarcem inapoi spre obstia sateasca in descompunere avusesera o anumita individualitate social-istorica, anume: legatura quasiindisolubila intre descendenta i bunurile de bastina ; asocierea unui larg cerc de rude la instrainarea pamintului i acordul lor la instrdinare i; controlul obstii si al deválmasiilor asupra actelor de instrainare ale membrilor lor 2 ; intrebarea rudelor, razesilor sau vecinilor daca. vor s5. cumpere un bun scos de nevoie in vinzare de unul din ei 3 ; cticlerea sau volnicia,

acestora de a precumpara un astfel de bun fatã de strain ; dreptul de intoarcere (retract) fata de cumparatorul strain al bunului, adica dreptul de a rascumOra de la strain bunul prin aruncarea sau lefiddarea pretului platit de acesta. In dreptul feudal apusean, unificarea acelorasi practici se facea, cu particularitati neesentiale, in jurul ideei i tehnicii retractului 4. 1 o Ne-au dat voie sa vindem », spun actele practicii; cf. laudatio paventum (autorizarea rudelor) in terminologia apuseana latina. I Acte facute o cu 0irea » sau « cu voia megia01or, fratilor de ini*e etc. 3 Cf. in dreptul feudal apusean, procedura numita offre au proisme. 4 In acest drept, unele din practicile amintite de noi (laudatio parentum ; oferta facuta rudelor ; rascumpararea sau retractul) sint considerate de unii autori burghezi ca institutii deosebite, dar care ar fi aparut una din alta, in ordinea enumerarii (vezi asupra problemei, J. Brissaud, Hist. du droit privé, 1935, p. 371-396; Paul Ourliac 0 J. de Malafosse, Droit romain et ancien Droit, II, Les biens, 1961, p. 403-420). Practicile amintite nu apar toate in acelasi timp, dar contribuie treptat la cristalizarea protimisisului, in forma lui dezvoltatk ceea ce atrage disparitia sau slabirea unora din aceste practici. in dreptul francez disparitia asocierii rudelor 0 a autorizarii lor (laudatio), pe masur5. ce retractul se consolideaza, este evidenta. In dreptul rominesc, o mai mare inegalitate de dezvoltare social-economica a facut ca fiecare din practicile amintite sá persiste mai multa vreme, cele mai vechi imbinindu-se in mod foarte corn-

www.dacoromanica.ro

5

PROT11SISI'1 IN MANV1LELE DE 1.E(.1 * ALE Ll'I M. FOTINO

285

Sub aceasta. formà mai unitara a dreptului numit acum de protimisis, adica un drept de preferintä la dobindire (asa-zisa precumparare), sanctionat printr-unul de rascumparare, toate practicile mai sus enumerate, cu dezvol.tarea lor istoricd inegala si cu functiuni social-economice in parte diferite, trebuiau acum sa. se adapteze conditiilor unei societati feudale, care intra, tirziu, in procesul de destrdmare, servind baza economica a acestei societati, pe noua ei treapta de dezvoltare. Reglementarea protimisisului in « Manualele de legi » ale lui Mihail Fotino constituie un prim moment al acestei cotituri, a cdrei desfasurare se incheie in 1840, cu desfiintarea protimisisului (in Moldova la 1864, dupa o serie de marginiri substantiale) ; de aceea am socotit ca el meritä sa. faca obiectul unor cercetari aprofundate, cu atit mai mult cu cit n-a retinut aproape de loc atentia istoricilor protimisisului 1. MANUALELE DE LEGI» DIN 1765 SI 1766 ALE LUI IIHATL FOUND

Opera juridica a lui Mihail Fotino, compusa din trei « Manuale de legi », a fost alcatuità intr-o perioada de 12 ani, inainte i dup5. pacea de la KiiciiikKainargi, i, sub forma unor numeroase manuscrise, si-a pastrat o relativa actualitate pinà in plin5. perioada regulamentard, cind unul din Manualele sale, cel din (1766), inch' mai era copiat pentru nevoile practicei juridice 2 Opera si personalitatea lui M. Fotino ridica probleme multiple si dificile

pentru care nu avem studii complete 3, cu concluzii in general admise, la care sa putem face o simpla trimitere. De aceea vorn integra cercetdrile cu

plex cu cele mai noi si mai cuprinzatoare prin gradul lor de abstractie. Teza idealista, potrivit careia, in aceasta materie, am avea de a face cu institutii care deriva una din alta, este inexacta pentru mice drept feudal, deoarece deduce dreptul, privit ca forma, din alta forma juridica. Or, aparipa acestor practici i ulterioara lor interferenta, ca unificarea lor treptata, intr-o institutie complexa, oglindesc dezvoltarea socialeconomica a societatii feudale si, in deosebi, adincirea si largirea procesului de privalizare a proprietatii, in conditiile unei incordate lupte de clasä. 1 Cu exceptia cercetarilor lui C. A. Spulber, care le facea fairä sa stie c privesc opera lui Fotino ; vezi mai jos, p. 306 urm. 2 Vezi mai jos, p. 306, n. 1. 8 Din vechea istoriografic, vezi N. Iorga, Istoria literaturii romine in veacul al XVIII-lea (ed. 1, 1901, vol. II, p. 444-445 ; si in « Anal. Acad. Rorn.o, Mem. Sect. Ist., Seria III, torn. XII, 1932, p. 219-224 ; C. Erbiceanu, in Bis. ort. rom. », 1902-1903, p. 1017-1029; 1221-1236; I. Peretz, Curs de istoria dreptului romin, vol. II, partea

a 2-a, p. 357-411 ; St. Gr. Berechet, Schifd... 1926, P. 35-37 ; idem, Istoria..., I, 1933, p. 201-208, 400 ; idem, Legdtura, I, 1937, p. 146-150. In noua istoriografie,

vezi Al. Elian, in o Byzantinoslavica », an. XIX (1958), nr. 2, p. 323 ; V. Al. Georgescu, in « Studii i cercetari juridice », an. IV (1959), nr. 2, p. 524-525 i « Studii* an. XIII

(1960), nr. 4, p. 75-76 ; Gh. Cront, in « Studii 6, an. XIII (1960), nr. 2, p. 272-275. Sectorul de vechi drept rominesc al Institutului de istorie al Academiei R.P.R. pregateste o editie a Manualelor din 1765 si 1766, precum si a cartii a IV-a a Manualului din 1777. La Atena, bizantinologul Pan I. Zepos, dupa o serie de importante studii asupra lui Fotino (1937, 1942, 1953) a publicat recent (1959) o bunä editie a Manualului din 1765, asupra careia vezi recenzia lui Gh. Cront, loc. cit. Editia are la baza ins. gr. 1697 al Arhivelor Statului din Iasi (vezi mai jos, P. 290, deci, dup5. parerea noastra, Manualul din 1766), fiind precedata de o introducere documentata si de o bogata bibliografie (cu referinta studiilor citate ale editorului si ale altor cercetatori greci asupra lui Fotino).

www.dacoromanica.ro

V. AL. GEORGESCli

286

6

privire la protimisis intr-o analizd mai ampla 1 a caxei necesitate se va impune de la sine in cursul expunerii a operei de jurist a lui Mihail Fotino si a raporturilor ei, pe de o parte, cu opera legislativa a lui Al. Ipsilanti, iar, pe de altd parte, cu Suplimentul (flapcip-rvoc) juridic, publicat in 1806, laViena, de fratii Tunusli, ca material documentar, ce se adauga la binecunoscuta 'Icrrop6c -cijq BXrxxi.c ç etc., tiparita fdra indicarea autorului.

Inca din timpul reformelor lui C. Mavrocordat, criza sistemului feudal facuse sa se resimt5. nevoia unei « legiferari » sau « codificari » a dreptului aplicat in tarile romine. Dupd reforme, accentuarea crizei se va oglindi, intre altele, in reluarea sfortarilor de realizare a unei astfel de opere. Acesteia i se va da, in toate etapele realizdrii ei, un caracter de importanta i indispensabill

actiune reformatoare, de la care se asteptau chiar rezultate care n-au

fost si nu puteau fi atinse. In curind, de altfel, codificarea, departe de a salva o orinduire sociald istoriceste condamnata, a inceput sa serveasc5. procesul de formare al noilor relatii capitaliste si de trecere spre societatea burgheza.

in scurta i agitata sa domnie, Stefan Racovita (1764 1765), protejatul puternicului Iordachi Stavrachi, « tiranul » detestat al majoritatii

boierimii, si-a imbinat cu serioase preocupari de « codificare », politica sa de

exploatare fiscala, de relativa incurajare a productiei, de autoritarism la nevoie singeros si de limitare in spirit xenofob i, in fond, demagogic a

participarii elementelor grecesti la exploatarea feuda1ä a tarii. De realizarea acestor preocupari se leaga numele marelui paharnic Mihail Fotino din Hios, mare gramatic al domnului, om de o intinsa culturä, purtind in 11 din manuscrisele ramase, titlul onorific de «principe al filosofilor marii bisericii a lui Isus Hristos », probabil, ca fost profesor al Academiei grecesti din Constantinopol.

Devenit juristul oficial al lui Racovita, Fotino colaboreaza direct la

alcatuirea hrisovului din 30.VII. 1764, «impotriva grecilor », i al unor hrisoave

conexe, domnul fiind inconjurat si de alti conationali ai lui Fotino: Dimitrie Fotachi, sfetnic intim, invatatul Atanase Comnen Ipsilanti, adversarul politic al celui precedent etc. Fotino redacteaza la cererea domnului, pentru nevoile divanului, o serie de « dezlegari », sau consultatii in probleme de drept controversate 2. Tot el intocmeste un mic cod de dispozitii domnesti in care intrau prevederi din hrisoave cunoscute (in deosebi cel citat din iunie 1764) si altele despre care nu stim dacä erau deja intarite sau aveau sà devina lege prin intrarea codului in vigoare 3. Aceasta activitate a putut invedera necesitatea de a se trece 4 si la codificarea generalà. La acea data, nu putea fi vorba de un cod in sensul mo1 Pentru unele amanunte, vezi nota noastra. Un al treilea mailuscris iegan al

(4Manua1ului de legi

p. 1507

*

din 1766 al lui Mihail Fotino, in « Studii », an. XIV (1961), nr. 6,

1517.

2 Vezi Acad. R.P.R., ms. gr. 21, f. 129-142, text care urmeaza dupa acela al

Manualului propriu-zis. 3 Loc. cit., f. 98-122. Din proiectul de hrisov din 1765 ar rezulta ca, pita la

urrna, acest adaos trebuia sa fie inglobat in Manual (in care, in prima lui redactie ce ni s-a pastrat, au intrat putine norme de drept domnesc). Proiectul de hrisov din 1765, care firete, atribuie domnului initiativa de alcatuire a Manualului, o justifica prin: a) necesitatea de a se reinvia « buna ordine a acelora care din intimplare (subl. ns.) sint guvernati neregulat i sint condui fa.ra. orinduia15.; de aceea am luat hotarirea sä statornicim mai intii legile politice » (civile); I ) exigtenta unor abuzuri i a unei stari de anarhie care nu mai putea fi ascunsa. si

www.dacoromanica.ro

7

PBOTIMISISUL IN MANUALELE DE LEGI a- ALE LUI M. FOTINO

287

dern al notiunii1, care incepuse sa se afirme in statele in care biruiau noile

relatii capitaliste, i nici macar in sensul in care compilatia lui Justinian avea caracterul unor coduri de tip sclavagist, ci de alcatuirea unui Manual de drept bizantin receptat, cuprinzind normele deja aplicate ca atare in tard, precum si altele, a caror receptare devenea utilã. 0 astfel de lucrare, dezvoltind precedentele de la 1646 0 1652, poate fi socotita pentru tarile noastre (ea va fi

folositä 0 in Moldova), ca un echivalent modernizat i redactat in limba

greaca popularä (hap/a), a ceea ce Manualul lui Harmenopulos fusese in sec. al XIV-lea, cu un atit de deosebit rasunet. Se poate deasemenea ca Fotino, insuOndu-0 o idee care plutea in aer, in deosebi dupa C. Mavrocordat, sa fi pregatit mai din vreme o astfel de lucrare i sa o fi oferit domnului spre aprobare ca pravila. Acum insa, pentru prima oard in istoria tarilor romine, se socotea

necesar ca o astfel de intocmire sä imbrace haina unui act legislativ intern, ceea ce domnul va fi acceptat din primele luni ale domniei 2. Oricum, la data cind s-a pus problema intariturii oficiale, lucrarea nu pare sa fi fost definitivata. Din copia socotita a reda insu0 hrisovul de « promulgare », rezult5. cä intaritura era conceputa ca o aprobare pe care domnul o dddea tratatului in 3 tomuri, alcatuit cu ajutorul surselor bizantine (aratate in dreptul fiecarui paragraf), de un jurist contemporan, sub al cdrui nume avea sa se aplice manualul-pravild. Dar forma necompleta sub care ni s-a transmis numai in ms. gr. 20 textul acestui act de intaritura care ar fi trebuit sa poarte semnatura lui Stefan Racovita, denota mai mult un proiect redactat de Fotino, decit copia unui hrisov, semnat oficial de domn i intrat in vigoare. De altfel, lipsa, in sursele noastre, a oricarei tiri despre existenta timp de 15 ani a unui cod oficial sau despre aplicarea lui ca pravila a tarii, in sensul in care proiectul de hrisov declara ca tratatul-cod este obligator pentru toti judecatorii3, nu se conciliaza cu teza c. Manualul ar fi fost intdrit cu adevarat. Nu credem ca intarirea a intervenit in 1765, din partea lui St. Racovita. Dar ea nu pare sa fi intervenit nici pentru Manualul remaniat de Fotino in anul urmator, din partea noului domn, Scarlat Gr. Ghica. De la acesta ni

era exprimata in termeni de epoca ;

oamenii, spune hrisovul, u erau tratati de obicei pina acum... nepotrivit i nechibzuit », « pricina de mare stricaciune pentru fiecare din impricinati, i cauza sa suparam i noi pe sfintul dumnezeu e; c) anarhia legislativa, la care se refera constatarea ca legile politice erau « nu numai incurcate, dar i imprastiate », avind nevoie (nu de elaborarea unor principii noi), ci de « tradu-

cere dupa intelesul lor adevarat si de adunare, ba chiar de alegere ». Receptarea romanobizantina, care nu avusese loc in Wile romine niciodata in corpore, ca cea romana in Apus, era acum oficial definità ca ffind conditionata de o prealabila selectare. 1 Cu o interesanta analiza a scholiilor pe care Fotino le-a adaugat la dispozitiile adunate in Manualul sail (din 1766), folosind o metoda didacticii neobisnuit'a intr-un cod modern, Antonio d'Emilia, Gli scolii di Michele Fotinopulo al sud Nomikon Procheiron,in « Annali di storia del diritto >, 1959-1960, p. 116 117, neag5. Manualului caracterul de cod si 11 asazá printre ceea ce autorii italieni numesc consolidazioni (legiuri confirmative si sistematizatoare ale dreptului existent). Autorul italian se limiteaza Insa la o analiza tehnicd, justa, dar fara a lega acest tip de « legiuire » de receptarea feudala a dreptului bizantin in -Virile romine si de transformarile functiunii legis-

lative a statului feudal romin in perioada de descompunere a orinduirii respective. 2 Vezi mai jos, p. 288-289. 3 l Ordonam deci i poruncim la toti judecatorii, la boierii domnescului nostru divan si la cei din judecatorfile tarii, sa paziti in orice imprejurare nestramutat dreptatea legior, aplicind cum se cuvine poruncile legale» (Litzica, Catalogul . . . , 1909, p. 138).

www.dacoromanica.ro

V. AL. GEORGESCU

288

s-a pastrat

in citeva manuscrise ale operei lui Fotino

8

textul unui alt

hrisov de intarire, aproape identic cu cel precedent, cu lipsa acelorasi indicatii la care ne-am astepta in copia fideld a unui hrisov oficializat. El este in mod

evident alcatuit tot de Fotino, in vederea sau cu nadejdea unei intariri domnesti, care nu s-a produs nici de aceasta data. Oricum, nici tiparirea a anuntata in proiectele de hrisov, nici rdspindirea oficiala a textului manuscris la judecatorii din tara nu sint documentate ca au avut loc 2. Manualul din 1765 era un extras sistematizat de norme din Basilicale

si, mai putin, din alte surse bizantine 3. Textele suferiserd o prelucrare redactionalä, card a-si pierde individualitatea, i Fotino a indicat, la fiecare, sursa

din care fusese extras. Impartit in 3 tomuri doua de drept laic si unul de drept canonic, privind ins5. in principal materii civile tomurile in titluri si titlurile in paragrafe 4, in general scurte, manualul cuprindea drept public, civil, procesual, penal, agrar, militar si canonic intr-o ordine relativa, asupra

careia nu avem sa insisam aici. 0 atentie deosebita o meritä sclwliile interfiretdrile adaugate de Fotino la dispoziiile propriu-zise ; ele sint in mare parte o contributie personala, necesara pentru a adapta textele bizantine, nevoilor locale, asa cum a aratat recent A. d'Emilia. Proiectul de hrisov din 1765 declara Ca Fotino a folosit ca sursa a toate ordonantele legale, precum i obiceiurile pamintului care pina acum sint in uz. luind materialul i din legile imparatesti si din canoanele bisericesti si din diferite alte carti de legi o, adaugindu-se (Sic : Pray. cond., XIX, 1). Titl. II, § 4 : « cu aceeasi citime » (Pray. cond. XX, 2 : « cu asemenea sumd. ») ; « la fel cu fratii lor ». Titl. V, § 1: a obiceiul pdmintului vrea sa curga » (in Sup/. se spune rnai putin precis : « termenul incepe a) ; « introduce actiune pentru protimisis dupà ce s-a vindut

acel lucru, spunind CA atuncea a aflat de acea vinzare » (in Sup/., mai putin precis, se spune ; « . . dupd vinzarea acelui lucru nemiscdtor, va porni actiune ») ; cf. Pray. cond., XXXII, 6: « cu jurdmint sä incredinteze judecata cd atunci au aflat ». Titl. V, § 1: intr-o parantezd care lipseste in Sup/., ms. gr. 1195 aratd eà nearaua lui Constantin Porfirogenitul este pusa anume la sfirsitul titlului (ca i alte 2 novele ale lui Leon VI si Justinian dupd. titl. VI despre tigani), intercaldri de drept bizantin care, probabil, nu figurau in versiunea initiala). Titl. VI, § 3: « si mestesuguri » (sic : Pray. cond., XXXV1, 4) ; « sau atitia tigani pentru cite mestesuguri stie acela care se schimbd (sic: Pray. cond., ibid.). Titl. VI, § 4 : « in scris ». Titl. VI, § 5: « intocmai dupd. cap. 3 al acestui titlu »; § 5: partea finald a paragrafului: « mai ales dupd ce au trecut . . . in prima noveld amintita a Porfirogenitului » (precizare legatä de paranteza adaugata in § 1 ; lipseste in Supl., ca i paranteza). b) Cuvinte si formuldri inutile din Sup/., omise in ms. gr. 1195: titl. II, § 4 : > pentru ca sintem iubitori de echitate C dreptate », lipsesc si in Pray. cond. Titl. V, §. 4: « Pe scurt *; « musteriul (strain) *, comp. Pray. cond., XXXII, 8: a ce va da alt strain ». Titl. VI, § 6 : u cu tiganca rutnincA » (in ms. gr. 1195: > cu tigancd »; corect: nu hgancd ; textul din Sup/. trebuie inteles: nu figancci, ci rumincd ; comp. Pray. cond., XXXVI, 7 : a cu muere slobodd, adicä nu tigancA*. TitI. XI, § 1: « de mai inainte ». c) Formuldri didactice, inlAturate in ins. gr. 1195, fatd de Sup/. : titl. I, § 1: .

S-a hotdrit ca »; § 2: « s-a hotArit sd, rdmind. ». AceastA formulare n-a dispdrut complet

in Manualul din 1777, dar s-a mai redus folosirea ei ; totusi in titl. II, § 1 avem si situatia inversd. Titl..IV, § 2: « Avere curatd este numità i recunoscutd de legi,

cind datoriile au fost scoase ». Este parafraza cunoscutei definitii din edictul pretorului roman pentru notiunea de patrimoniu in sensul de achy net : bona non intelliguntur, lust deducto aere alieno. Definitia prea teoreticd a primei versiuni (prima definitie a patri-

moniului in literatura noastra juridicd) a fost inlocuitd in ms. gr. 1195 cu o refe-

rire concretd la averea curatd, 4 rAmasä dupa, scoaterea datoriilor *; comp. Pray. cond., XXI, 6. o Dupd ce sä vor scoate toate datoriile... din citd avere arnuritä va ranainea...*

www.dacoromanica.ro

29

PROTIMISISUL IN

MANUALELE DE LEGI

ALE LUI M. FOTINO

309

a IV-a, dar completat cu extrase din dota novele bizantine. Se explica astfcl de ce la titlul initial al cartii a IV-a « Obiceiurile parnintului din principatul Ungro-Vlahiei, care obiceiuri sint in vigoare ca legi din cauza vechimii », s-a intercalat, dupa Ungro-Vlahia, (in cadrul familiei, devalmasiei, vecinatatii de hotar), legate de protimisis, sa apara inca utile pentru fiecare din categoriile interesate. 3. Dar toate aceste categorii inclusiv clasa dominanta, marea beneficiara a sistemului, pe care intelegea pina la urmà sa-1 mentina. suportau

urmdrile unei reglementari cutumiare neprecise a protimisisului: termene lungi, procedura greoaie, lips5. de rigoare in aplicarea decdderilor 0 a prescriptiei, totul intr-un regim funciar fara cadastru si evidenta de stat a mutatiilor. Aceasta nesiguranta a regimului proprietatii servea clasei dominante ca mijloc de exercitare a celor mai grave abuzuri fata indeosebi de mosneni, care scapaserà de actiunea de ruminire cu ocina cu tot, dinainte de 1747 ; iar pentru mosneni, ca temei juridic al unei indirjite, dar ruindtoare rezistente, forma a luptei de clasd dusa cu mijloace legale, ceea ce alarma cirmuirea de stat si exaspera clasa dominanta, impunindu-le cautarea unor masuri « reformatoare ».

4. Receptarea obisnuelnica a unor norme bizantine, menite sa indrepte aceste neajunsuri ale protimisisului cutumiar, incepuse de la finele sec. al XVII-lea. Purtat de interese imediate puternice, obiceiul opunea rezistenta, aparind maselor populare preferabil « inovatiilor » suspecte aici legate si de o lege strainci ale clasei dominante. De unde anarhia legislativa la care se referea M. Fotino in 1777, si care contrasta cu tendinta clasei dominante de a-si consolida unilateral stapinirea feudala a pamintului, dindu-i o formulare juridica. precisa. La 1747, exproprierea formald a « ruminilor cu mosie » de

orice pretentie asupra ocinelor pe care fusesera cnezi, pentru ca boierii si manastirile sa le stapineasca singuri, fusese un pas important pe aceasta cale.

Si in materie de protimisis un obiectiv al clasei dominante trebuia sa fie

« siguripsirea » proprietatii (pe care in 1785 Sobornicescul hrisov o lega, in Moldova, tocmai de principiile dreptului bizantin). 5. Manualul lui M. Fotino din 1766 (si probabil si cel din 1765) incerca sa rezolve criza protimisisului printr-o reglementare exclusiv de drept bizantin (un rezumat din nearalele receptate de Harmenopulos). Reforma insa nu s-a impus. Sistemul -bizantin al protimisisului era legat de conditii socialpolitice depasite, inapoiat ca tehnica si lacunar fata de formele institutiei in obiceiul pamintului. 6. In conditiile economice si politice asigurate prin pacea de la Kiiciiic-Kainargi, a devenit posibila o noua formula de reformare a regi-

mului cutumiar al protimisisului. Ea a fost realizata de Pravilniceasca condica.

7. Trecerea catre aceasta reforma ampla, care se va impune in mare

parte, se fdcuse prin reglementarea protimisisului in cartea a IV-a a Manualului din 1777 al lui M. Fotino (titlurile despre protimisis si despre tigani). Aci se gaseste consacrat protimisisul clacasilor la arendarea mosiei si protimisisul rudelor vinzatorului la vinzarile de tigani (cu un inceput de limitare) ; apar pentru prima data sanctiuni civile in cazul cind se ocoleste protimisisul ;

www.dacoromanica.ro

49

PROTIMISISUL IN MANUADELE DE LEGI s ALE LUI M. FOTINO

329

decaderile i prescrip0a precis reglementate ca 1i interzicerea rascumpararii

dupa o prima renuntare, tind, fara a se limita principial protimisisul s5. dea transactiilor asupra proprietatii siguranta ceruta. Nevoile specifice ale devallmasiilor mosnenesti nu sint tMute in seama (ca in Manualul lui Donici, in Moldova, la 1814). in schimb, dind expresie unei vii lupte de interese intre clase si in sinul boierimii, Fotino a incercat la 1777 sa realizeze, cu ajutorul

unor vechi texte bizantine din sec. X, cazute in desuetudine, o referral cu caracter « social » mai larga decit cea pe care boierimea paminteana o va accepta i chiar o va promova in Moldova, la 1785, prin Sobornicescul hrisov.

Fotino a incercat sa interzica actele juridice, in frunte cu dania silitä, prin care cei puternici cotropeau ocinele micilor proprietari, indeosebi din satele mosnenesti. Pe aceeasi linie, el incerca s5. consacre un protimisis al locuitorilor

din sate la vinzarea mosiei stapinului local, in care ei erau devalmasiti, si fara de care nu s-ar fi putut hr5.ni, acest protimisis pdrind a fi acordat obstii taranilor clacasi, deoarece taranii proprietari (mosneni) 1-ar fi avut i fara aceasta dispozitie speciala ; textul prevedea i un termen de 4 luni pentru stringerea banilor de care taranii aveau nevoie in vederea precumpararii.

in mod semnificativ, toate aceste inovatii cu caracter social ale lui

Fotino, n-au trecut in Pravilniceasca condica, ceea ce dovedeste ca domnul si categoriile sociale pe care se sprijinea direct, erau lezate in interesele

lor de o astfel de reforma. Astfel de contradictii au putut juca un rol

hotaritor in inlaturarea operei lui Fotino pentru a se pasi la alcatuirea unei pravile mai conforma cu unele puncte esentiale din programul social-politic al domnului. Obiceiurile de protimisis receptate in Manualul din 1777 ca 4i cele contrare regulilor consacrate de Manual, au avut soarta obiceiului in general, mai sus aratata, cei interesati la mentinerea acestor obiceiuri opunind o vie rezistenta. Cu toata. preocuparea de a se tine seama de obiceiul pamintului si de a se realiza sinteza amintita, evocata de titlul cdrtii a IV-a, in materie de protimisis se enunta de la inceput (§ 1) ca institutia se cirmuieste dupa novela lui

Constantin Porfirogenitul, puternic adaptata realitatilor locale, iar partea receptata direct din novela (§ 7 17) era mult mai importanta decit aceea

(§ 1 6) in care obiceiul era in parte consacrat. Sinteza intre obicei i dreptul receptat se facea i in forma 0 in fond in favoarea celui din urrna, caruia i se atribuiau exclusiv chiar unele elemente ale obiceiului pamintului, comune celor doua sisteme. Totu0, chiar sub aceasta forma, reglementarea protimisisului in Manualul din 1777 este o reglementare de drept feudal romin, care nu poate fi inteleasa decit in raport cu nevoile interne si cu actiunea factorilor locali de dezvoltare istorica. Insei variatiile neincetate ale receptarii bizantine la 1766, la 1775, la 1777, la 1780 neclaritatile i confuziile ei, oglindesc criza orinduirii feudale din Tara Romineasca i incapacitatea clasei dominante de a realiza o adevarata reforma legislativa, a carei necesitate era unanim recunoscutd. Tabloul complicat al receptarii oficiale a dreptului bizantin, la care am ajuns

in materie de protimisis, dovedeste ca in perioada de care ne-am ocupat impreciziunea i contradictiile sistemului anterior de drept erau combatute inlocuite cu forme de drept receptat, in continua fluctuatie, nelipsite nici de impreciziune, nici de contradictii. www.dacoromanica.ro

330

V. AL. GEOHGESCH

50

8. In cunoa$erea primei etape a procesului de descompunere feudala, in Tara Romineascd, studiul importantei opere juridice a lui M. Fotino din punctul de vedere al transformarilor structurale ale legislatiei 0 al dezvoltdrii unor institutii fundamentale, ca protimisisul prezinta un interes deosebit. Acest studiu se impune cu atit mai mult cu cit cercetarea acestei opere in istoriografia burgheza a fost exclusiv descriptiva, incompletà si nelipsita chiar de erori materiale1.

B

BOHPOC 0 3A1{OHE IIPE,THIMITEHHIT (PROTIMISIS) CflOPIIIIRE 3AROHOB* MHXAHJIA cDOTHHO (1765, 1766, 1777 PE3IOME

Airrop ii3piaeT upiimenenue 3aRoHa npeAnotiTemoi B Tpex BapHaH Tax #C6opm11a 3airol1mo), COCTaILTIOHTILIX MIIXa11.1101H (DOTHHO ((1)OTHHOHy.11000M)

B 1765, 1766 n 1777 rr., COCTI113.71OHHOM Ha Hapomiom rpeiTeeKom sintice, a Tau? B (lopitgligecuom) alpimo;Nemap> aHOIIIIMHOr0 aBTopa K 14cTopt1ll

Ba.naxini», 1i3gaHHofi 6paTbnAill TyuyeaH (Berta, 1806 r.), ripipiem camo (illpliao;NeHHe» 5113JIHOTCH HIFIeM I1IIUM Halt coAepmaum 11 eTaTeii OTIMIIIHOM 113 IV iiiiirn III BapHaHTa 1777 r. (E6opH11Ka* (DoTHHo (eAHHCTBOMNISI pyBornicHan Bonus' HoToporo Ha rpeilecRom 5131,1110 xpanuTCH B DTO

B116.11110TeHe AHaer1II11 PHP noA ,112 1195).

B ; parantezele drepte [ ] au fost folosite pentru intre paranteze unghiulare < repetitii sau greseli ale textului insusi ; explicatiile editiei sint trecute intre paranteze ). Prescurtarea tl taleri, a fost mentinuta ca atare ; restul cuvintelor obisnuite ( a fost completat intro paranteze < >. Formulele slavone de la inceputul i finele cartilor ca §i cuvintele slavone izolate din texte, au fost traduse in romineste i tiparite

cu cursive. Fiecare paragraf al anatefterului a fost numerotat, dindu-se totodata si folio din mss. MLX IX. Pasagiile din editie insemnate prin . . . . arata ca. textul original al anatefterului nu e completat in. locul respectiv ; acolo uncle fila este rupta, s a fãcut o mentiune aparte.

1 Doc. priv. ist. Ronz. Introducere, vol. I, p. 33 36 si Emil Virtosu Din paleogra (la chirilicd romineascd, ibid., p. 285 288.

www.dacoromanica.ro

F. 1

ANATEFTER CARE S-AU FACUT IN VISTIERIE, SA SA SCRIE TOATE DAJDILE 51 ORINDUIALELE CITE ES IN TARA LA FIE5TECARE, CUM 51 IN CE CHIP ES, 51 ALTE OBICEIURI, VINZARI DE VAMI 51 DE PIRCALABII 51 DE DI JMARITURI $i OERITURI 51 DE TOATE DAJDILE $1 SLU JBELE PRECUM SA FAC CARTILE

DOMNE5TI A FIE5TECARHA SLU JBA, DUPA A El OBICEI $1 RINDUIALA, CA SA SA. POATA $T1 FIECINDU. CARE S-AU FACUT IN ZILELE PREA LUMINATULUI NOSTRU DOMNU 10 COSTANDIN BASARAB VOEVOD, PA VREME CE-AU FOST 5ERBAN VISTIERIU MARE, A NUL 7203. 1694-1695

IORDACHE CRETULESCUL mare Iog, 7203.

Eu 5EIBAN GRECE mare vist a citit.

www.dacoromanica.ro

nr. 1 F. 2

« Carte de piireidablia Maluku luf i Buzfialut 1

fbi domnia mea aceasta poruncd a domniei mele, slugilor domnii mél, pircalabilor de la tirgul Rimnicului >ci Buzdului. Ca s fie volnici cu aceasta carte a domnii mél, de s tiia pirca.làbia dentru acéste tirguri impreun i cu céle 12 sate denprejurul tirgului i cu judecata lor. Sä ia vama

de la tot omul, oricine ce fel de bucate ar vende, den toate sà ia dup obicéiu, afar den cei 12 boiari man ai divanului carii i vor vende de ale casii lor, sa nu dea vam. Tar ce vor fi bucate de negutdtorie, sä dea vama. i pre care i-ar afla ascunzind vama domneascd, sä aib a le luare vama indoitä. i pre care i-ar gasi vinzind i facindu-si tirgu pe la casele lor si de la unii ca aceia sd. aib a le luare vama indoitd, dup obiceiu, i sä le facd i certare fiesstecdruia dup vina lui. 5i sa fie volneci

slugile domnii méle pircalabii sa caute pentru curvii i pentru hotii. pre care i-ar afla in fapte réle sà-i globeascd i s5. le faca certare fiesstecdruia dup vina lui. Iar carii ar fi de vind mare, s5.-i trimita aici la domnia mea. Asijderea sá aibd a cduta slugile domnii mél i judecata celor 12 sate, eine ce judecati i intrebaciuni ar avea, sà meargd la pircAlabi st-i judece i sa le fac5. dreptate. Iar cdpitanul care ar fi, au alti dregAtori domnesti, nimic sa nu s amestece In venitul pircaIdbiei, nici in judecata lor, far cit numai pircAlabii s5.-i judece. Jar carii den cdpetenii s-ar amesteca in venitul pircdrabii, unii ca aceia bine sit tie ca rea scirba i certare vor petréce de catra domniia mea. li isprarnic fns4i spusa domniei mele. Ghen, 1 zile, anul 7203 *I

1695

A

nr. 2

F. 2 v. 1700

cilit marele log 2. ))

« Carte de sarfirituf Bacuritilor §i Timm 1§tii

Ghen 1 zile anul 7208.

Boiarinul domnii mel lui Ianachie cluce, ca sd fie volnic cu aceasta carte a domnii mel, sa aibd a tine sarariea si cu vinzare fieruhii

Intregul text taiat cu cloud linii. Titlul scris cu cerneald rosie.

2 Traducerea expresiei

e

Procit vel logofat ».

www.dacoromanica.ro

15

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

367

aici, in orasul domnii mel, in Bucuresti si in Tirgoviste. i aiba a pune oamenii lui, pa cine va vrea, sit caute aceasta slujba, i cui ar trebui sä cumpere sare il fier, sä mearga sa cumpere da la sarari dup obiceiu, pe cum au cumparat si pina acum. Iar nimeni dan orasani, au den negtatori, au den turci, au dan boiari, au den sluj, au ce macar fel de om ar fi, s5. n-aiba voe aici, in Bucuresti, nici in Tirgovist, sä vinza nici sare, nici fier, fara numai fierarii. Iar pre carii i-ar afla vinzind au sare, au fier, de la unii ca aceia sa fie volnici oamenii boiarinu domnii mel

ce scrie mai sus, pre carii ii va pune dupl aceastä slujba, sa ia tot, pa seama domneasca i sare i fier, dupa obiceiu. Iar cine vor sta impotriva cartii domni mel, unii ca aceia vor pati rnar urgie. Ca asa este porunca dornnii mele. i ispravnic mns4i spusa dontniei mele.» nr. 3 F. 3

a Carte de vama Blialul fi a Bistrattdui fi a Cernfitului

Dd domniia nzea aceastd poruncd a domniei mele, slugilor domnii

ca sä fie volnici cu aceasta carte a domnii mél, de sá aiba a tinéré vama Diiului 0 a Bistretului 0 a Cernetului méle anurn

precum au tinut i alti vamesi, de alte dati, cu toate scaunel i cu satel si cu tot venitul si cu toat ball-tile cite sint supt ascultarea vamesilor si cu judecata dup margine. Sa aiba a luard vama de la tot omul, care trec cu marfa i cu vit i cu alt bucate, macar or ce vor fi i vor tréce dencoace incolo i dencolo incoace. De la tot omul sã ia vama dup obiceiu, precum au luat i alti vamesi mai denainte vréme, macar sa fie

turcu, veri ovréiu, au arbanas, au oameni de tar, boiar, au rumin au slujitor, au macar ce fel de oamen ar fi, de la toti sa aiba a luaré vamesii vama. i de la ceia ce-si vind piinea lor la turci sau alte bucate.

Iar pre carii dentr-aceia i-ar prind facind niscai mestesugurd > cu ficlenii, de la unii ca aceia sa aiba a le luaré vama indoitä, ver de la turci, ver de la alti carii vor face alte vaduri prentr-alte parti, de vor ascunde vama domneasca si nu vor veni la vamesi. i sS. aiba a judecaré vamesii pre tot omul carii sint supt ascultarea lor i sä le facä dreptate si certare fiescdruia dup vina lui. i sa nu fie volnici nici capitan dup margine, nici oamenii banului, nici pircalabii boeresti, nici potropop, a sa amestecaré in judecata si in tinutul vamesilor, nici sa ia vite de pripas, ce sS. le duca la vamesi, dup obicéiu. Drept acéia, poruncescu domnia mea i voao tutror carii sinteti supt ascultarea vamesilor, in vréme ce yeti ved aceasta carte a domnii mél, iar voi toti sS. aveti a ascultaré de ce v-ar da poruncà i invatatura vamesii. Pentru ca carii ar face alte gilcevi i ar sta impotriv a nu-si

dare vama, unii ca aceia bine sa stie c5. vor petréce mare certare de la domnia mea. Asijderea, poruncescu domnia mea si voao capitanilor dup

1 Cuvintele « 0 a Cernatului » sterse cu o linie. Titlul scris cu cerneala rosie.

www.dacoromanica.ro

D. C. GIURESCU

368

'16

margine i paznicilor sg. aveti a riré la ceia ce vor fi silnici si tar de

cap a nu-si dare vama ce le-ar face, pre unii ca aceia sg-i apucati sg.-si dea vama fdr de voia lor. Intr-alt chip O. nu fie, ca. asa iaste porunca domnii mete.

;i

isprarnic insdci spusa domniei mele. 1 zile anul 7203. A citit marele log. o

Ghen

1695

nr. 4 F. 4

a Carte de vaina de la Clocn4ti i Liehire§ti. Pe aces( Izvod kik s Inca> catlike> Gluritiovulul fi a Olténitil 1

Thb domnia mea aceasld puruncd a domnii mele, slugilor

cl,omnii

vamesilor dela ca s fie volnici cu aceast carte a domnii méle de s aibä a tinére vama de acol de la precum s-au tinut si ping acum, cu toate scaunel si satel de imprejur si cu tot venitul cu bAltil ce va avea aceast vam si judecata dup margini. i s aibg a luaré vam de la tot omul carii trec cu m61

1

marhä (sic) si negoate i vite i alte bucate, macar ce-ar fi, au dencoace incol, au dencolo incoace, de la tot omul sg le ia vama dup oMceM, precum s-au luatu si mai denainte vréme, ori fie turcu, au ovréiu, au armean,

au arbgnas, au grec, au sirbu, au ungurean, au oameni de tar, boiari, slujitori, rumni, macar veri ce feliu de oameni vor fi, de la toti sg le ia vamesii vama. *i de la acei ce-si vind piinea lor la turci, sau alte bucate ; afara. > den vama tutunului, pentru cg. vama tutunului s-au vindut osebit. Iar pre care i-ar afla facind alte mestesugri cu fieclenie i fãcind alte vaduri pre intr-alte parti, ascunzind vama dornneascg, neviind la vamesi, de la unii ca aceia sä aibg, a le luaré vama indoità, veri fie turcu, au macar ce orn ar fi. 5i s aibá a judecaré vamesii pre tot omul carii sintu supt ascultarea lor, sh facä dereptate i certare fiestecgruia dup vina lui. $i nimeni den cdpitanii dup margine, nici pircglabi boeresti, nici potropopi, nici altu nimeni sä n-aibh treabg a se amesteca in judecata si in tinutul varnesilor, nici sa ia vite de pripas, ce sá le ducg. la vamesi, dup obicéiu.

Direptu acCia, poruncescu domnia mea si voao turor citi sinteti supt ascultarea vamesilor, de vrCine ce yeti vedea aceast carte a domnii mél, iar voi toti sg, aveti a ascultaré de ce v-ar da poruncg. i invättur vamesii. lar carii ar face alte gilcevi i ar sta Impotriv a nu-si dare vama, unii ca aceia bine sa §-tie cä vor petréce mare nevoe de la domnia mea. Asijderea poruncescu domnia mea i voao cdpitanilor dup margini

paznicilor sä aveti a sg.riré la ceia ce vor fi silnici si tare de cap a nu-si sh-i apucati sg-si dea vama fgr de voia bor. i intr-alt chip sg nu fie. Ca asa iaste porunca domnii mele. ispracnic ins4i spusa domnii mete. ci

dare vama ce le-ar face, pre unii ca aceia

1695

Ghen 1 zile anul 7203. A cilit marele log. o

Titlul scris cu cernealg rosie.

www.dacoromanica.ro

17

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BR1NCOVEANU

31;9

nr. 5

F. 5

« Carte de vama din vurog focil Dd domnia nzea aceastd poruncd a domnii mele, slugilor domnii méle vamesilor de la ca s fie volnici cu aceast carte a domnii mél de s alba a tinéré vama de acol de la precum s-au tinut i pind>acum, cu toate scaunel si cu satel den prejur

cu tot venitul 1 i cu baltile ce va avea aceast vamá i cu judecata i s aibl a luaré vama de la tot omul carii vor tréce ori cu ce feliu de negoat i marf i cu vite i c alte bucate macar ori ce ar fi, au dencoace incol, au dencol incoace; de la tot omul sa le ia vama, dup obiceiu, precum s-au luat si mai denainte vréme, dup.margine.

ori fie turcu, au ovreiu, au armean, au arbanas, au grec, au sirbu, au oameni de tar, boiari, slujitori, rumni, macar, yeti ce feliu de oameni vor

fi, de la toti sa le ia vamesii vama. i de la ceia ce-si vor vende plinea lor la turci sau alte bucate. Afar den vama tunului, pentru cã vama tutunului s-au vindut osebi. lar pre care i-ar afla facInd alte mestesugri cu fieclenie 1 i facind alte vaduri pre intr-alte pári, ascunzind vama domneasca, nemargind la vamesi, sa. aiba a le luaré vama indoita, yeti fie turcu, au macar ce om ar fi. i sd> aiba a judecare vamesii pre tot omul carii stilt supt ascultarea lor, sa le faca dreptate i certare, fiestecaruia dupd> vina lui. i nimeni den capitanii dup margine, nici pircalabi boetesti, nici potropop, nici altu nimeni sa n-aib5. treaba a sa amesteca in judecata i in tinutul vamesilor, nici sä ia vita de pripas, ci sa le duca la vamesi, dup obiceiu. Derept aceia, poruncescu domnia mea

si voao tuturor cii sinteti suptu ascultarea vamesilor, de vreme ce veti vedea aceast carte a domnii méle, iar voi toti s5. aveti a ascultaré de ce v-ar da porunca si invattura vamesii. Iar carii ar face alte gilcevi Ci ar sta Impotrivd> a nu-si dare vama, unii ca aceia bine sa stie c5. vor petréce mare nevoe de la domnia mea. Asijderea, poruncescu domnia mea si voao capitanilor dup margine si paznicilor sä aveti a sarire la ceia cc vor fi silnici i tari de cap a nu-si dare vama ce le-ar face, pre unii ca aceia sa-i apucati sa-si dea vama far de voia lor. i intr-alt chip sa nu fie. Ca asa iaste porunca domnii mél. t ispravnic insdgi spusa domniei mele. S-a scris In ghin 1 sile, anul 7203.

A citit marele log

1695

nr. 6

a Carte de lama ...

F. 6

Dd domina mea aceastd poruncd a domniei rnele, slugilor domnii mele vamesilor de la ca s fie volnici cu aceasta carte

a domnii méle, de s aib5. a tinéré vama de acol, de la

' Titlul scris cu cerneala rosie. 24

c. 407

www.dacoromanica.ro

18

D. C. GIURESCU

370

precum s-au tinut i pinä acum, cu toate scaunel si cu satel de Imprejur i c tot venitul i cu bAltide> ce va avea aceast vam si c judecata dup margini. *i s ail3á a luaré vama de la tot omul carii vor tréce ori cu ce feliu de nego i marg. i cu vita i cu alte bucate, macar ori ce ar fi, au dencoace incol, au dencol incoace. De la tot omul sal aiba a le luaré vama den toate, dup obiceiu, precum

s-au luat si mai denainte vreme, ori fie turcu, au ovréiu, au armean, au grec, au arbAnas, au sirbu, au ungurean, au oameni de tar, boiari, slujtori, rumd>ni, macar veri ce feliu de oameni vor fi, de la toti sä ia varnesii vama si de la ceia ce-si vind piinea lor la turci sau alte bucate. AfarA numai den vama tutunului, pentru CA vama tunului s-au vindut osebi. lar pre carii i-ar afla fAcind alte mestesugri cu fieclenii i fAcind

alte vadri pre intr-alte parti, ascunzind vama domneascA, neviind la vamesi, sä aibl a le luaré vama indoitä, veri fie turc, au macar ce om ar fi. i saib5. a judeca vamesii pre tot omul carii sintu suptu ascultarea lor, sä le facä dereptate i certare fiestecaruia dup vina lui. *i nimeni den capitanii dup margine, nici pircalabi boeresti, nici potropopi, nici alt nimeni, s5. n-aiba treab a se amesteca in judecata si in tinutul vamesilor, nici sA ia vit de pripas, ci sä le ducä la vamesi, dup obicéiu. Derept acéia, poruncescu domnia mea i voao turor carii sinteti supt ascultarea vamesilor, de vréme ce yeti vedea aceast5. carte a domnii méle, iar voi toti sA aveti a ascultare de ce v-ar da poruncit si invatitturA vamesii. Iar carii ar face alte gilcevi i ar sta impotriva a nu-si dare vama, unii ca aceia bine sà tie cã vor petréce mare nevoe de la domnia mea. Asijderea, poruncescu domnia mea i voao calpitanilor dup margine i paznicilor, sA aveti a sdrire a ceia ce vor fi silnici tari de cap a nu-si dare vama ce le-ar face, pre unii ca aceia sa-i apucati sa-si dea vama fAr de voia lor. *i intr-alt chip sã nu fie, CA asa iaste porunca domnii mél. 1695

i ispravnic 1nsàci spusa domniei mele. Ghen

1

zile anul 7203.

A citit marele log.

*

nr. 7 F. 6 v.

a Cartea de g(WIndrIt»

Dâ domnia inea aceasta porunca a domniei mete, slugilor domnii me, anume gorstinarilor carii au cumpArat slujba gostendritului, ca sA fie volnici cu aceastA carte a domnii mél, di sä ailDA a cdutaré pentru

toti rimittorii cei striini, citi ti.ec din Tara Ungureasca, aici, in tarA, la jiru i apoi iard ii due inapoi. SA aibA a le luaré di rimator cite bani 8, dup obicei i pricum au luat i alti gostinard> mai dinainte. Iar alti nimini sA nu s amestece in slujba lor. Drept acéia, vä poruncescu domniia

mea i voao schilerilor dup la schile, sä cautati carii rimatord> vor

vini sã treaca pi acol si vor avea rävasul gostanarilor i pi citi vor 1 Titlul scris cu cernealA. rosie.

www.dacoromanica.ro

19

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

371

fi scriind In ravasul lor, sa-i lasati sa treaaca cu pace. Iar cari nu vor avea rävasul gostinarilor, voi sa-i apucati sa-si dea gostinaritul. Iar fara. gosti-

narit, nici un rimator sa nu lasati sa treaaca, ca apoi vii plan di la voi. intr-alt chip nu va f. ca asa iaste porunca domnii méle. ispravnic 1701

insãO spusa domniei mele. Noe 1 zile, anul 7210. Hr. 8 a Cartea sehllérilor de la Clineni

F. 7

pe acest izvod sä. s faca i cartea Rucarului si Dragoslavel 1. Del domnia mea aceasta- porunca a domniei mele, slugi domniei mele anurne schilerilor de la Ciinéni, ca s fie volnici cu

aceast carte a domnii mél, de s aiba a tine schila de acol si s5. ail3ä a luaré vama de la tot omul, veri carii cu ce marfa i negot si cu ce fél de marfa i povar ar tréce pre acol, din toate sa alba a luaré vama, afar den vama tutunului, cu acéia sä n-aiba treab, sá ia vama. Iar den altel, den toate sa ia vama, on den ci ar tréci, dencoace iincol i dencol incoace, veri fie boiari, au armean, au turcu, au grec, au sirbu, au arbanas, au ovreiu, au moldovéni, au ungurean, au sas 0 au munténi, au macar veri ce fel de om va fi, de la toti si de la tot omul sa ia vama, den toate, dup obiceiu. Iar pre carii i-ar gasi ascunzIndu vama domneasca, sä aiba a le luaré vama indoit si sa le fac certare,

dup vina lor. 8i sa alba a judeca pre tot omul den satele cari sint supt ascultarea schilii, pre fiestecarii, cine de ce-ar avea intrebaciune acol, si de datorii, si de sfazi; i carii vor fi de vin, sa-i globeasca sa le fac certare. 8i sa pazeasca de curvii si de hotii. Iar carii ar fi de vina mare, sa-i trimati aici la domnia mea. Asijderea si tie c5.pd>tane de martalogi i voao martalogilor, voi Inca sä cautati cind v-ar porunci schilerii pentru niscari oarneni rai stind impotriv, a nu-si da vaama, sa> sariti, sa-i apucati ca sa-si dea vama, far de voia lor, sä nu s fac vreo pagba vamii, ca apoi yeti plan de la voi. 5i sä aibä schilérii a pune de sat cite o bute de yin, sä s vinza, dupa obiceiu. 8i sa caute i pentru vite de pripas, unde s-ar afla, sa le ia schilerii. Iar alt niminea sa n-aiba a se amesteca. Derept acéia, poruncesc domnia mea i voao turor satelor de acol, carii vor fi supt ascultarea schilérilor, voi Inca toti sà aveti a ascultaré de toate, de ce v-ar da porunca schilerii, pentru paza plaiiului i pentru alte trebi i porunci domnesti. Sri nu s faca niscari stricaciuni sau sa treaca cineva pre plai. Iar carii nu vor asculta, sa fie volnici s5. le fac certare, fiecaruia dup vina lor. 8i de cAtra si

1695

nimenea opreal sa n-aiba. Ca isa iaste porunca domnii méle. i ispravnic insd§i spusa domniei mele. Ghen 3 zile, anul 7203. 2 A citit marele log.*

1 Adaosul scris cu cerneala rosie. 2 In ms. 5389, este data-a ghen 30 zile, anul 7203 *. 34'

www.dacoromanica.ro

D. C. GIURESCU

372

20

nr. 9 « Cartea de vaina de la Gojdihrovul i Oreaova

F. 8

Pe acest izvod sli s faca 8i cartea Turnul ci Izlazul. Dd. domnia mea aceastd poruncd a domniei mete, slugilor domnii méle ca s fie volnici cu aceast carte a domnii mel, de s tie vama de la precum au tinut i alti vamesi, de alte anum

dati, cu toate scaunele i cu satele si cu tot venitul 8 i cu toate baltil cite sint supt ascultarea vamesalor i cu judecata, cite ar fi supt ascultarea lor. $i sa aiba a luaré vama de la tot omul carii trec cu marfa si cu vit si cu alte bucate, railcar ori ce vor fi i vor tréce, dencoace incolo i dencol

incoace, de la tot omul s5, aiba a luaré vama, dup obiceiu, precum au luat §-alti vamesi mai clenainte vréme, macar fie tureu, au arbanas, au

sirbu, au ovréi, au oameni de tard, au boiari, au slujitori, au macar ce fél de oameni ar fi, de la toti sä aiba a luaré vama [si vama] si de la ceia ce-si vind piinea lor la turci saau (sic) alte bucate. lar pre carii dentr-acéia i-ar prinde facind niscari mestesuguri cu ficlenie, de la unii ca aceia s5, aiba a luaré vama indoit, veri de la turci, veri de la altii carii vor face alte vaduri printr-alte parti, de vor ascunde vama domneasca si nu vor veni la vamesi. $i s5. aiba a judecaré vamesii pre tot omul carii sint supt ascultarea lor, sa le fac dereptate i certare, fiestec5.ruia dup vina lui. $i s5. nu fie volnici nici cap de margine, nici oamenii banului, nici pir boeresti, nici potropi, a se amestecaré in judecata si in tinutul vamesalor, nici sit ia vite de pripas, ci sa le duc la vamesi, dup obicéi. Derept acéia, va poruncescu domnia mea i voao tutror carii sinteti supt ascultarea vamesalor, de vreme ce yeti vedea cartea doffinii méle, iar voi toti sa aveti a ascultaré de ce v-ar da porunc5. si invattura vamesai. lar cad ar face gilcevi i ar sta impottiv a nu-si dare vama, unii ca aceia rea scirba vor avea de la domnia me. Asijderea si voao capitanilor paznicilor de pre margini, voi Inca sa Cautati carii ar fi oameni räi ci silnici, sa-i apucati sa-si dea vama f5.ra de voia lor. Ca a'a iaste porunca domnii mCle. i ispravnic ins4i sPusa domnii mete. 1695

1 zile, anul, 7203. }

nr. 10 F. 9

« Carte de pirefillibie de la Ilutdi de Véde ci Zfimnieel

Dd domnia mea aceastd poruncd a domniei mete, slugilor dornnii méle

pircalabilor de la ca s fie volnici cu aceasta carte a domnii méle, de s aibá a tinéré vama intr-acest tirgu, in anul acesta i sà ia vama den toate bucatele, cine ce va vende intra acest tirgu, veri de la boiari, au de la slujitori, au calrasi, au claraban#, au scutélnici, au popi, au calugri, au tarani, au macar ce fél de om ar fi, de la

1 Data trecuta dupa ms. 5389. Textul rupt in ms. MLXIX.

www.dacoromanica.ro

21

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

373

toti sa ia vama, dup obiceiu, din toate, cine ce ar vende, insa afar

numai den tutun sa nu ia vama, pentru ca vama tutunului s-au vindut osebi. Iar dentr-alte, den toate sa ia vama. $i pre care om va prinde facind hotii si curvii sa-i pue la inchisoare si sa-i globeasca pre fiescare, dup vina lor. $i sà. aiba a judecaré pre tot omul den céle 12 sate carii sint supt ascultarea acestii pircä1ibii, veri cine ce fel de judecat ar avea i sa le fac dereptate. Iar cap, iuzbasi i alti oameni domnesti sà nu s amestece. $i datorii i sfazi cine ce ar avea, sa-i pue la opreald,

sa plateasca, cine cu ce ar fi datori. Asijderea, sa fie volnici pircalabii sa ia vama si de la céle 12 sate den prejurul tirgului, mdcar veri ce oat ar vende intra-ascunsu pre la casel lor si n-ar vende la tirgu, dup obicei, ce ar ascunde vama domneasca, sa le ia vama indoit i sa le fac 0 certare. $i céle 12 sate sa aiba a face oborul tirgului, iar carii vor sta impotriv si nu vor asculta de pircalabi, unora ca acelora sa le fac certare i sa-i porneasca sa mearga sa fac oborul, far de voia bor. $i sa. fie volnici pircalabii a tinere 2 mortasipi de acol, den tirgu, sa fie de treaba pIrcAlAbii. i sa n-aiba niminea treaba cu dinsii, far cit numai sà. asculte pircAlabi, la ce le vor porunci. i sà. aiba a tine si o circiuma in tirgu, pre seama pircalabeasca i camanafii sa n-aib treab

a-i face val de camandrii. Asijderea si tie cdptane i voao iuzbasi 0 tutror caldrasilor si altor slugi ale domnii méle carii yeti umbla cu olacarii,

s5. aveti a WI feri de caii pircalabilor si de caii' negustorilor carii von veni in sol in tirgu, sa nu le luati cai de olac den obor, sa spargeti tirgul, cA apoi yeti petréce mare nevoe. $i rindasii carii pazescu de saptamin, 55. nu ia bucate den tirgu fAr de bani, nici de la s1ujitoni, nici de la tarani. Iar carii ar face sil si ar lua bucate far de bani, pre unii ca aceia, sa-i prinza pircalabii si sa-i pue in butuci si sa-i trimit aici la dommi mea. i ispravnic insc4i spusa domniei mete. 1695

Ghen 3 zile, anul, 7203. A citit marele log. » nr. 11

F. 9. v.

cc Carle de sdpunitrie

Ca s fie volnic cu aceasta carte a domnii mele, sA aiba. a lucre

(sic) intr-acest an, da la toti sapunarii care fac sapun i vind sapunul, de sa hrdnescu cu sapun in toat tara domnii mél, veri fie sutasi, au ca.mrdsal, au dorbant, au calras, au scut caldri fi pedestri, au siiméni, au lefgiu, au martalog, au cazac, au catana, au talposi, au macar ce bresle i ce fel de om ar fi, au de tard, au striin, si on in ce sat ar s5.dea, au prain sate domnesti, au boeresti, au calugaresti, au pren slobozii, au pren orasa, au fiind supusi pre linga niscareva boeri, de la toti sA aiba a luore boeriul domnii méle, ce scrie mai sus, de nume cite tl. 1 jurndtate, depre cum au luot si mai nainte, dup obiceiu, insa banii far de zaciueld i frir de trepad, bani drepti. Drept aceia

www.dacoromanica.ro

374

D. C. GIURESCU

22

poruncescu domniia mea i voao tuturor sapunarilor, citi va hraniti cu sapun, In toata teara domnii mele, daca. yeti vedea aceastà carte a domnii

mele, iarà voi toti sa aveti a dare acesti bani, dà nume cite tl. 1 jurnatate, pc nimeni den sapunari sä nu s scuteasca. Asajdere, poruncescu domniia mea si voao capitanilor dupre-n tirguri 0 plreilabilor dupre-n sate, pre unde sa vor afla sapunari, sa aveti a-i lasa sa-si de acesti bani, ca. yeti care ar sta impotrivd, a nu-i rasa, sa stie ca va petrece rea scIrbd. si certaré de catra domniia mea. Ca asa este porunca domnii mele. i ispravnic

insai spusa domniei mele. b Fara data s

1695

nr. 12 F. 10

« Carte de sfirrlt al trellea an clad dau cu totli. Anul 7209

1700-1701

Dil damnia mea aceasta. poruncit a domniei mele, slugilor domnii méle sararilor, ca s fie volnici cu aceastä carte a domnii méle, de s umble sà s scrie särritul, pre la satele din judeful Slam Rimnec §i din judeful

Buzau, fi din judeful Sac, care au obiceiu de dau sarrit, pentru caci sint ei slobozi di-si iau ei sare den muirtii aciia de sare, de acol. Deci sa aiba. a scrie pre toti oamenii care shit lacuitori intr-aceste judete, au fie slujitori, au birneci, au dorbanti, au scutélnici calari §1 pedestri, au popi, diiaconi, calugri, au tigani, sau macar veri ce fil de om s-ar afla sazatori pre locurile acestor sate, de dau sarrit, pre toti sa-i ci spusa dornniei mele.

A citit marele log 2.

lir. 13

« Cartea dä funiaritul dup4 baltà

F. 10. v.

« Nu s-au scris . . . * Ca sa fie volnicu cu aceasta carte a domnii mele, sa. aiba a scrie fumd-

ritul dintr-acest 2 an, din hotariul 13railii pana in Turnu, la gura Oltului.

5i sä ia fumaritul dà la tot omul, citi vor fi lacuitori pe baltä, i de la toti omenii, cei ce le vor ajunge moii1e cu capataiul in balta, da. la toti sa ia fumaritul, de pat cite bani 72, dupa obiceiu, au fie slujitor, au popa, s

s

In ms. 5389 poartä data a Ghen 3 site, anul, 7203. * Cuvintele e dintr-acest * sterse cu 0 linie de cerneala.

www.dacoromanica.ro

23

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. I3RINCOVEANU

375

au calugar, au dorobant, au calaras, au scutelnic pedestru, au calaret, au saragele, au martalogi, au birnic, au armeni, au chiproviceni, au tigani, au ce fel da om o fi, d5. la toti sa ia fumaxitul, precum au luoat si an; afara numai din satele care vor avea hrisove domnesti, aceia sä aiba pace. Iar ceilalti s5. dea cu totii. Asajderea, sti fie volnici fumarii ce scriu mai sus, sä ia majaritul cla la ceia ce port map. (15. pesté sarat prin tirguri i prin sate, ori fie majar domnescu, au boerescu, au calugarescu, ori macar al cui ar fi, s aiba a loare majaritul, cla la citi boi ar ave la car, cla bou, cite ug 1,20, dupa obiceiu. 8i de la ceia ce port peste prospat cu carute pren tirguri i pren sate, sa aib5. a luorea da la car cite bani 120 si de la

ceia ce sara pesté prospat pen vaduri, sa aiba a luoré ca de la prospatasi. Iar pre care i-ar afla viclenind, sit aiba a luore fumäritul indoit, precum au luot si an. Intr-alt chip O. nu fie, ca asa este porunca domnii mele. jir ispravnic insa# spusa domniei mete. s.

nr. 14 F. 11

« Carte de olueue, anul 7203 1

1694-1695

Dà domnia mea aceasta porunca a domniei nide, boiarlui domnii ca s fie volnic cu aceasta carte a domnii méle, de sa umble in toat tara domnii méle, sa caute slujba oluchaclui, du pre la tot omul care fac negutatorii, de cumpará vite, aicea, pre pamint tarai. SA aiba a dare tot omul, tocma 1 boiari cei man i ertati cu carti i far de carti, sa-si dea oluchacul, dup cum iaste obicCiul. Numai de vor fi niscar oi imparatesti cu firmane i le voi face si domnia mea carti ischhte, aceia sa aiba pace, precum ii va scrie cartea. i pre care voi vrea méle

domnia mea sa-i ertu, le voi face pecetluilur, sä Ii tie in seamd. lar altii sa dea toti, ins& de cal, de bou, de bivol, cite bani 24 si de oae, de capra, de rimator, cite bani 8, precum iste ohicéiul, macar sä fie saztor, au caltor, cu vitel lui, tot omul sa aiba a dd oluchacul, au macar ce brasla va fi cu vite de suhaturi, au odaias care vor fi pre margine, care vor fi avind vite de neguttorie, toti sa-si plateasca. oluchacul. Asijderea i cine ar stringe vite aicea in 'tura §i sa o vinza pren

tirguri si pen dealuri si care va aduce vite dupre in alte parti si le tine aicea la suhat i aceia sa-si dea.erbaritul. Iar nimen sä n-aiba voe a tréce

F. 11. v.

fiind neplatit. Asijderea, poruncescu domnia mea si voao cap vamasilor i schilérilor i p1äii1or ci martalogilor car sinteti de pan pre la margine, de sa s-ar intimpla a tréce cu niscare vite ca sa treac, deci car vor avea ravasul erbarilor de plat, voi sa-i lasati sa treaca, iar care n-ar avea ravas, sa-i opriti. Ca pentru a cui paiä ar treace, sA stie ca de la casale lor vor plati. Derept pentru aceia poruncescu domniea mea slujitorlor i taraniloi unde s-ar timpla niscare silneci i ar sta impotriva erbarilor, indat sa aveti a sari cu totii, sa-i apucati sa-si dea erbaritul. i ispravnic insc4i spusa domniei mete. a

1 Textul barat cu mai multe

www.dacoromanica.ro

D. C. CIURESCU

37ti

24

nr. 15 F. 12.

« Gherghita. Pe Beast lzvod sä sol> faci cartea 111raniculul si Buzfiukub 1 Dà domnia mea aceastd poruncd a domniei mele, slugilor domnii mél,

pircalabilor de la ca s hie volnici cu aceast carte a domnii mél, de s aib a tinéré vama dintr-acest tirgu, in anul acesta i sa ia vama din toate bucatel, cine ce ar vind, in tirgul acesta, yeti de la boiari, au de la slujitori, au de la c5.1rasi, au darbanti,

au scutelnic, au popi, au calugari, au macar veri ce fel de om ar

fi,

de la toti sa ia vam, dup obiceiu, din toate, cine ce ar vinde. Insa afara numai din tutun sa nu ia vam, pentru ca. vama tutunului s-au vindut

osabi. Iar dintr-alte, din toate sa sa ia vama. $i pre care om vor prinde facind hotii i curvii, sa-i pue la opreal i sa-i globeasca, pre fiestecare

dupre vina lor. $i sa aib a judecare pre tot omul din céle 12 sate care sint supt ascultaiea acestii pircalbii, veri cine ce fel de judecata ar avea i sa le faca direptate. Iar capitanii i iuzbasii i alti oameni domnesti sä nu sa. améstece. $i datorii si sfazi cine cu cine ar avea, sa-i pue la opreal, sa plateasca, cine cu ce ar hi datori. Asijderea, sä hie volnici pircalabii sä ia varna si de la céle 12 sate denprejur tirgului; macara veri ce fel de om ar vinde in ascunsu pre la casel lor i n-ar vinde la tirgu, dup obicéi >ci ar ascunde vama domneasca, sa-i ia vama indoita si sa le faca certaie. 5i cele 12 sate sa aib a face oborul tirgului; iar carii ar sta inpotriv si nu vor asculta de pircalabi, unora ca acelora sa le faca i certare i sa-i porneasca sa faca obor far de voia

lor. $i sa fie volnici pircalabii sã aiba a tinea si 2 mortasipi, de acolo din tirgu, sa. fie de treab pircalabii i nim treab cu dinii s5. n-aib, far cit numai sa aib a asculta de ce le vor porunci pircalabii. $i sa aib voe a tiné pircalabii o circiuma, acolo, in tirgu iar camanarii treab cu acea circiuma [treaba] sa nu aib, numai sa fie scutita pre seama pircalbii. Asijderea si voao capitanilor, iuzbasilor i altor slugi ale domniei méle carii yeti umbla in olcarii, de cai neguttorilor

ce ar veni in tirgu si de caii pircalablor nim aiba a luré vama de la tot omul si den toate bucatel,

eine ce va vende, acol, in tirgu, au de la boiari, au de la slujitori, au calrasi, au scutélnic, au cilluged>ru, au pop, au mdcar ce om ar fi, de la toti sd alba, a le luaré vama,dup obicéiu. Insd afar numai dan vama tutunlui, pentru cS. s-au vindut osebi. Iar dentr-altel, den toate sä i vam. i pre care om va prinde facind hotii sau curvii sau alte stricciuni, pre unii ca aceia sd-i pue inchisoare i sd-i globeascd 5i sd 1 faca certare, dup vina lor. Iar carii vor fi hoti rS.i, ucigasi, ski pue in butuci i s5.-1 trimit aici la domnia mea. i s judece pre

tot omul, cine de ce va avea intrebciune 5i de datorii si de sfilzi. $i

www.dacoromanica.ro

D. C. CIURESCIT

378

26

care se va adevara dator, s5-1 apuc sa plateasca si sa-si ia zaciuiala. Iar capitanul i iuzbasii si c5.1rasii i a1i slujitori carii vor fi acol, nimic sa nu s amestece in slujba si judecata pircalabilor, nici la vite de pris. Asijderea, sa fie volnici pircalabii sä ia vam si de la céle 12 sate den prejurul tirgului, de la tot omul; eine ce ar vende pre la casele lor Intr-ascunst, ascunzind vama domneasca, de la unii ca aceia, sa le ia vama indoit i sa 1 faca i certare. $i s aiba a face oborul tirgului cu cél 12 sate. Iar care sate ar sta impotriv si nu vor merge sa fac

oborul, 55, aiba a le face certare i sa-i duca s5.-1 faca, f5.rde voia lor, dup obiceiu. 1 fie volnici pircalabii a tinere 2 mortasipi, de acol den tirgu, sa fie de 1calabii. $i s n-aib5. unseal treab cu dInii, far cit numai sä asculte. (rupt) . . ce le-ar porunci. $i s aiba a tinéré i o circiuma in Urgu, pre seama pir 1 . . . . (rupt) camnarii sa nu le ia camnärie. Asijderea si tie capitane si (rupt) . . . rasilor i altor slugi ale domnii méle carii yeti umbla cu olacrii (rupt) pircalabilor. $i de caii negutatorilor carii vor veni acolo in t (rupt) . de olac, den obor, sá spargeti tirgul, c5. apoi yeti pet (rupt) . . . . carii pazescu de saptamin, sa nu ia bucate den (rupt) . . . nici de la tarani. Iar care ar face sill si ar ...(rupt) pIrcalabii in butuci i sa-i t . . (rupt) . i ispravnic ins4i spusa domniei mele.

Ghen 1 zile, anul, 7203..

1695

nr. 18 F. 13. V.

c Cimpinn i Vfilénil 2

Dd domnia mea aceasta poruncd a domniei mele, slugilor domnii méle vamesilor parcalabilor 3 de la ca s fie volneci cu aceast carte a domnii méle de s tii vama pircalabii 3, intr-acest tirgu. $i sä aiba. a luare vam de la tot omul, den toate bucatele, cine ce ar vende

acolo, in tirgu, veri fie boiar, au slujitor, au calras sau scutélnic, au calugar, au pop au macar veri ce fel de om ar hi, de la toti sä le ia vama,

dup obiceiu. Afar numai den tutun sa nu ia vam, pentru ca vama tutunului s-au vindut osebi. Iar dentr-altele, den toate sa ia vama. $i pre cari i-ar prinde facindu hotii sau curvii si alte stricaciuni, sa-i pue inchisoare i sa-i globeasca i sa le fac certare, dup vina lor. $a sä aiba a judecare pre tot omul, care ce judecat va avea. $a de datorie s5. de svazi ä cene s-ar adevara dator, sa-i apuci sa pläteasca sa-si ia zeciuiala. Iar capitanul si iuzbas5. 5. calrasa i altii slujitori cari vor fi pre acol, nemic sa nu s amestece In slujba si In judecata pircalabilor, nici la vit de pripas. Asajderea, sa fie volneci pircalabii 1 Cuvintele intrerupte <

> s-au completat din ms. 5389, ms. MLXIX

fiind rupt la folio 13, restul spatiilor nu s-a mai putut completa deoarece ms. 5389 contine numai o versiune prescurtata a textului din ms. MLXIX. 2 Cuvintele o si Valénii n adaugate cu cerneala rosie. 3 Cuvintul sters cu o linie, In manuscris.

www.dacoromanica.ro

27

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI Lill C. I3RiNCOVEANU

379

ia vam si de la ale 12 sate den prejurul tirgului, de la tot omul; cene ce ar vende pre la casele lor intr-ascunsu, ascunzindu vama domneasca,

de la unii ca aciia sa le ia vama Indoit s5. sa là fac sa certare. $5. sä fac si oburul tirgului cu acéle 12 sate, iar caii ar sta impotriv sa nu vor merge sa fac oburul, cum iaste porunca domnii méle, s5.-i duc fdrd. de voia lor, dup obiai. $5. sa fie volneci pircalabii sa tie 2 mortasepi de acolo, den tirgu, O. fie de treaba pIrcdlabii sa. nemeni treaba cu dinäi sä n-aibl, gra.> cit numai sa asculte de poronca pircdlabilor. $i sa aibd voe pircalabii . (rupt) o circiumd acol in tirgu 9i cdmnarii sa nu ia camnarie, ce s fie scutit. (rupt) làbie. Asdjderea sa. voao cdpitanilor 0i iuzbasilor i totror (rupt)

ieale

care veti ombla in olacarii, sa aveti a vd feri de caii pircadabilor> (rupt) neguttorilor care vor veni acol in tirgu, sa nu le luati caii de olac (rupt) tirgul, eIb apoi yeti petrece mare nevoe. *a rindasii cari pd . (rupt) bucate din tirgu fär de bani, neci de la slujitor, neci de la taxrani> (rupt) bucate den tirgu fara de bani, pre unii ca aciia 55.-i pue pir (rupt) ... de la domniia mea, sa-si dea seama. ispravnic ins4i (rupt) 1 cile, 1695

anul, 7203. nr. 19 cc Buere1i1

F. 14

Dã donznia mea aceastd poruncii a domniei mele, slugilor domnii pircalabilor de la ca s fie volnici cu aceasta carte a domnii mel, de s tie vama pircalabii intr-acestu tirgu, in anul acesta. $i sa ia vamd den toate bucatele, cine ce ar vinde, ver de la boiar, ver de la slujitor, ver de la c5.1ras, au de la dirbantu, au scutelnici, au popa., au calugar, au macar ver ce feliu de om ar hi, de la toti sà ia vama, dup obiceiu, din toate, cine ce ar vinde. InsIb afar numai din tutun sa nu ia vama, pentru ca' vama tutunului s-au vindut osebi. Iar dintr-altel din toate sIb s ia vamd. $i pre care om 11 va prinde ficlean, facind hotii i curvii, sa-i pue la opreala si sd-i globeascd, pre fiestecare dupa vina sa. $i sIb aib a judecaré pre tot omul din ale 12 sate carii sint supt aceasta pircaldbie, ver cine ce fél de judecatä ar avea, sa le fac dreptate. Iar capitanii i iuzbasii si alti oameni domnesti sa nu s amestece. i datorii i sfazi, cine cu cine ar avea, sd-i pue la opreala, sa plateasca, cine cu ce ar hi dator. Asijderea, sa fie volnici pircilabii sal ia vama si de la ale 12 sate dinprejurul tirgului; macar ce Wit' de om ar vinde intr-ascunsu, pre la casele lor ti n-ar vinde la tirgu, dup obiceiu, ci ar ascunde vama domneascd, sa le ia vama indoita i sa le fac i certare. $i céle 12 sate sa aiba a face oborul tirgului, iar carii vor sta impotriv si nu vor asculta de pircalabi, unora ca acelora sIb le fac certare i s5.-i porneasca sa faca oborul, far de voia lor. $i sa fie volnici pircalabii sa tie si 2 mortasip de acolo, din tirgu, sa fie de treaba pIrcalabii i nimeni treab cu dinii sa n-aiba. $i sa aib voe mél

www.dacoromanica.ro

D. C. CIURESCU

380

28

a tinéré o circiurnä acolo ih tirgu, iar caminarii sa n-aib treaba cu acea

circium, ci sd fie scutita. Asijderea si voao capitanilor, iuzbasilor si altor slugi ale dornnii mél carii yeti umbla cu oläcarii, de caii negtdtorilor ce yin la tirgu i de caii pircdlabilor s5. v feriti i nimeni sit nu-i bintuiascd. Ca cine le-ar face vreun val, tocmai cu capul va pldti. Altfel sa nu fie. Si ispraunic 1nsai spusa domniei mete. Ghen 1 site, anul, 7203. A citit marele log. »

1(395

nr. 20 « Foc,anli

F. 14. v.

Del dontnia mea aceastd poruncd a dwnnii mete, slugilor domnii mel

pircalabilor de la ... ca s fie volnici cu aceast carte

domnii mél, de s aib a tine vama dintr-acest tirgu, in anul acesta. $i s. ia vama din toate bucatel, cine ce va vind In tirgul acesta, veri de 1 boiari, au de la slujitor, au de la calrasi, au dorobanti, au scutelnic, au popi, au calugar, au macar \Teri ce feli de cm ar hi, de la toti s5. ia vam, dup obicei, din toat, cine ce va vind. Inafara numai din tutun, s5, nu ia vam, pentru c5. vama tutunului s-au vindut osäbi. Iar dinfr-altel, din toat sa ia vam. $i pre care om 1-ar prinde facind hotii si curvii, sh-i pue la opreal i sa-i

globeasca, pe fiescare, dup vina lui. $i sä aib a judecare pre tot omul din céle 12 sate, care sint supt aceast pircAlbie, veri cine ce fel de judcat ar avea, sa le faca direptate. Iai capitanii, iuzbasii si alti oameni domnisti, sd nu 5 améstece. $i datorii si sfäzi, cine cu cene ar avea, sa-i pue la opreal sa plateascd, cine cu ce ar hi datori. Asijderea, s5, hie volnici pircalabii sd, ia vam i din cél 12 sate dinprejur tirgului. $i macar pre ce fel de om ar afla ca vind intr-ascunsu, pre la casel lor i n-ar vinde la tirgu dup obicCi, ci ar ascund vama domneasca, sa le ia vama indoit i sa le fac Si certar. $i céle 12 sate sä aib a face oborul tirgului. Iar carii ar sta impotriv si nu ar asculta de pircalabi, unora ca acelora sa le fac certare i sa-i porneasca sIt facd obor, fdr d voia bor. $i sa hie volnici pircalabid> sa -tie si 2 mortasipi de acolo, din tirgu, sa hie de treaba pircalbii. $i s aib voe a tine o circium acol in tirgu, sIt hie de treab pirc5.1bii 1. $i camnarii treab< > sa nu aib cu acea circium, ci sa fie scirtit.

$i cu mortasipii, nim treab cu dinsid> sIt nu aib, fara cit numai sIt asculte pre pircalabi. Asijderea i voao capitanilor, iuzbasilor si altor slugi ale domnii m61, carii yeti umbla intru olcarii, de cai neguttorilor ce ar veni in tirgu i d cai pircdlabilor, sa v5. feriti 1695

ii nim sIt nu-i bintuiascd. Ca veri eine le-ar face vreun val, tocma cu capul yeti plati. Altfel sd nu fie. ispraunic ins4i spttsa domnii mete. Ghen 1 sile, anul 7203 ».

1 Cuvintul < pircalbii » sters in text.

www.dacoromanica.ro

29

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

381.

nr. 21 F. 15

Odovoia

Dd domnia mea aceastd porunth a domniei inele, slugilor doninii pircalabilor de la ca sd.> hie volnici cu aceastä

mel

carte a domnii mél, de &A, aib a tine vama dintr-acest tirgu, in anul acesta si sä ia vama din toate bucatel, cine ce ar vinde in tirgul acesta,

yeti de la boiari, au de la slujitor, au de la cald>ras, au dorobanti, au scutelnic, au pop5., au calugar, au macar veri ce fel de om ar hi, de la toti sä ia vama dup obicéi, din toate, cine ce ar vhul. Insa afara numai din tutun sa nu sa ia varn, pentru c5. vama tutunului s-au vindut osabi. Iar dintr-alalte, din toate sS. ia vam. i pre care om 1-ar prinde acind hotii i curvii, sa-i pue la opreal i si-i globeasca pre fiestecare dup vina sa. i sä aib a judecard pre tot omul din céle 12 sate care sint supt aceasta pircald>bie, yeti cine ce fel de judecata ar avea, sa le faca direptate. Iar capitani, iuzbasii i alti oameni domnesti sa nu-i amestece. Si datorii si sfazi, cine cu eine ar avea, s5.-i pue la opreald.> i sit p15.teasca, cine cu ce ar fi datori. Asijderea, sa fie volnici pircalabii sa ia vam0 di la cél 12 sate dinprejur tirgului; macar ce fel de om ar vinde intr-ascunsu, pre la casel lor i n-ar vinde la tirgu, dupa obicei, ci ar ascunde vama domneasca, sa le ia vama indoita i sa le facà i certare. 5i cél 12 sate sa aibd> a face oborul tirgului. Iar carii ar sta impotriv si nu ar asculta de pircalabi, unora ca acelora sa le faca certare si porneascã sä facá obor, far de voia bor. i sa fie volnici pircalabii sä sä tie si 2 mortasipi de acolo, din tirgu, sa fie de treab pircalabii. 5i sä aiba voe a tine o drciuma acolea, in tirgu, iar c5.m5.narii sa nu aib treabd> cu acea circium, ci sa. fie scutita. Si cu mortasipi din tirg, nim treab cu dInii s5. n-aib, cit numai sa asculte pe pircalabi. Asijderea si voao capitanilor, iuzbasilor i altor slugi ale domnii mél carii yeti umbla in old>carii, de caii negutatorilor cc ar veni in tirgu t7i de caii pircalabilor sa va feriti i nim sá nu-i bintuiasca. Ca cine le-ar

da vreun val, tocma cu capul va plati. A ltfel sd nu fie. insái spusa domniei mele.

.5'i

ispravnic

Chen 1 zile, anul, 7203. A cilit marele log ».

1695

nr. 22 a Caraealul

F. 15. v.

Dd domnia mea aceastd poruncd a domniei mele, slugilor dommi ca s fie volnici cu aceastã pircalabior de la carte a domnii mél de s aibl a tine vama dintr-acest tirgu si sa ia vama din toate bucatele, cine ce ar vinde, in tirgul acesta, ver de la boiar, au slujitor, au de la darbantu, au scutélnici, au popa, au calugar, au méle

www.dacoromanica.ro

382

D. C. G1URESCU

30

macar ce fel de om ar hi de 1 toti sà ia vama, dup obiceiu, din toate, cine ce ar vinde. Insa afar numai din tutun sa nu ia vama, pentru cä vama tutunului s-au vindut osebi.... j. nr. 23 F 16

« Carte de gArdurlirie din Slam Ilimnie fi din Iluzilu

Dd doninia mea aceastd poruncd a domniei mele, gardurarilor, ca sa fie volnici cu aceast carte a domnii mél sä umble s. caute slujba garduraritului, dupre in dealul cu viil sa nu sa fac niscare stricaciuni, sa-si faca fiistecarile gardurile. Iar unde ar gasi niscare vracniti sau pirleazuri deschise, sä. aiba a luaré di vracnit cite bani 300 si di pirleaza cite bani 50. $i di vite ce ar gasi pren vii facind stricaciuni, Sa ia di bivol cite bani 40 si di vite, di bou, di cal, di vaca, cite bath 40 si di rimtor cite bani 20. $i di groapa cu bostinile sä aiba a luaré cite tl. 1, dup cum iaste obiceiul si mai dinnainte vréme. Asijderea, s5. aiba a pazi de hoti, de curvii si de alte gilcevi i sfazi. $i cine ar merge la dinsii, sa-i judece. $i pre care I-ar gasi in vina s5.-i fac certare §i zap, dup vina lor. Iar pre care 1-ar gasi in vina mai mare, sa-i bagi in butuci §i s5.-i trimiti la dumnealui 2. Derept aceaia, Vá poruncescu domniia mea i voao c5.pitanilor ci pirc5.1abilor, de yr-erne ce yeti vedea acea-. sta. carte a domnii mél, iar voi toti sa aveti a v ferire de dinsii, nimeni in slujba lor sa nu s amestice, ci sa-si caute slujba lor, pe cum sä cade, dup obiceiu. $i de catre nimeni. opreal sa n-aib. Ca asa iaste porunca domnii nide. i ispravnic insdci spusa domniei mete. 1694

Ghen 5 zile, anul, 7202. A

citit

marele

log ».

nr. 24 F. 16. v.

a Carte de giirdurfirle din judelul Sane

Dd domnia mea aceastd poruncd a domniei mele, slugilor domnii mél gardurarilor, ca sá fie volnici cu aceasta carte a domnii mél, de sa cate si sa tie slujba garduraritului intr-acest judet, prin toate dealuril, au boeresti, au calugresti, pre unde sint vii i sa-si pue scaune §i sa caute de garduri pre unde vor fi stricate 3, sà apuce sa-si faca garduril far de voia bor. Iar nefacind, sa-i prade, dup obiceiu. $i s5. caute de pirleazuri unde vor fi neastupate, sa 1 ia de pirleaz cite bani 52 si de vracnit daschisa sa ia cite bani 300. $i de vite ce vor face stria.-

ciun pe dealur, sä ia de bivol cite bani 50 si de cal cite bani 50 si

1 Restul cartii de vama nu mai este completat. 2 Asa in text. 3 Adaugat ulterior, deasupra rindului. Alta cerneala.

www.dacoromanica.ro

31

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A V1STIERIEI LEI C. BRINCOVEANU

383

de vaca, de bou, de rimtor cite bani 50. $i de groapa de racau cite bani 133, macar cine ar avea in deal groapal. $i sä caute si de alte stricaciun ce vor fi in deal, de hotii, de sfada, de curvii si de aIte galcev, sä judece. $i care vor fi de vin5., sa-i globeasca precum le vor fi vina. $i cine vor avea datorii, acolo, pre dealur, sa aiba a le scoate gardurarii cu socoteal, ce vor fi datorii drepte, ver la ce om ar fi. $i sä dea gardurdritul fiestecare om, afar5. din cei 12 boiar mar, ver neguttor, or sutas,

or optas, or boiar mazil, or calras, or ce fel de om ar fi, sa alba a-si dare, dup obiceiu, precum au fost si mai nainte vréme. $i s caute cla pimnite sparte i dã grop sparte ce vor fi pre dealur si de alte furtisagur ofi ce sä vor face, de acum pre dealuri, au boeresti, au calugresti, tot sä fie volnice slugile domnii mél ce scrie mai sus, sa caute, sä judece pre tot omul, ca sa-si plateasca cifiei paguba. $i pripasur ce s-ar afla pre dealur i prin prejurul dealurilor, s5. aiba a 1 luaré. Iar al cui vor fi, sä-si dea colacul dup obicei i sa-si ia bucatele. Iar pa la cin vor fi pripasur si le vor ascunde, sa fie volnici sà 1 ia far de voia lor. i sä aibä a cautare i pentru piinil ce sint pre

linga dealur, de vite care vor strica, sa 1 plateasca paguba. $i de caträ nimen opreald sa n-aiba. $i de 1 butil care sa. vor vinde in dealur, saia de butie cite vad 1. Asajderea, poruncescu domniia mea

tuturor capitanilor din Buzau si clan Rimnic i oamenilor piscupesti si pircalabilor de prin sate boeresti, calugaresti i altor slugi al domnii mél, voi toti sa v fereti de slujba gardurarii i nimenea sä nu s amestece in slujba lor, cal unii ca aceia vor petrece mare certare de catra domniia mea. 51 ispravnic ins4i spusa domniei mele. 1701

Ghen

1

zile, anul, 7209 n.

nr. 23 F. 17

*Carte de dihnilrituri ce s-au vindut la TIruoviste la anal 7204, itil 20 zile Din mita lui Dumnezeu, Io Constantin voevod, domnul Teirii Rominefti, dd domnia mea aceastei poruncei a domniei mete, slugilor domnii 'nee anume ca s fie volnici sa scrie dijmadijmarii din judeful

ritul la tot omul dintr-acest judet. $i sa, ia dijmarit de la toti, yeti fie slujitori, veri pop, veri calrasi, yeti darbanti, au martolog, au scutelnic, au birnic, au macar veri ce om va fi, de la toti sa ia dijmarit, afar din boiarii mazili, boiarii alesi i manstirile cele maxi, sutasii §i logfetii de divan, neguttorii i jupd>nesele sarace §i camrIsdi,

care va fi numel lui sangur, sã dea la haraci ug 8 si slujitorii care va fi un num sangur la ug 10 0 ertatii cu carti iscalite. Iar alalti, sa dea tot omul dijmarit. $i slujitorii care vor fi cu birul lor, mai jos de ug 10, Inca sa. dea. $i sa aiba a le luaré de litra cite bani 13 si poclonul,

de num de slujitori, cite bani 12 si de birnic, cite bani 30, dup obiceiu. Asijderea, sa aiba a luaré dijmarit si de la turcii cei ce nu vor fi avind cartil doymii mél de ruptoare, sa dea la haraci. $i cei cc vor fi avind cartile aomnii mél, inca ce le va fi scriind in carte sa-si

www.dacoromanica.ro

D. C. GICRESCr

384

32

scuteasca. lar pre cit vor mai prisosi, de la unii ca acéia sa alba a le luare dijmarit, de litra cite bani 8. Iar carii din slujitori, au din birnici, i-ar gasi cu bucate ascunse, sà aiba a le luaré dijmaritul indoit. $i mina de slujitori cite bani 300, 0 de birnic cite bani 66, dup obicéiu. Si veri unde sa vor afla niscai bucate dajnice ascunse in bucatel celor ce nu dau, de la unii ca aceia Inca sä aiba a le luaré dijmarit. $i Intr-allt chip sa nu fie, ca. aa iaste porunca domnii méle. ispravnic ins4i spusa domniei mele1.» ar. 26 F. 17. v.

a Carte de dijmfirlt de la anul 7223, Wide>, 22 zile

1715

Din mila lui Dumnezeu, Io ..5.tefan voevod ci domn, dd domnia mea aceastd poruncei a domniei mele, slugilor domnii méle, dijmarilor din judeful ca sd fie volnici cu aceasta carte a domnii méle, s5, ia dijmarit

de la tot omul dintr-acest judet, veH sa fie sluji, veH popà, veri Cahn veH darabantu, au martologi, au scutélnic, au birnic, au macar veri cc om va fi, de la toti sä ia dijmarit, afar den boiarii mazili, boiarii a1e0, si manstirile céle mari, i negtatori, ci suta.0, i logofeti de divan 0 camr5,01, care va fi numele lui singur, dä da la haraci ug 8 ; ci slujitori care va fi numel lui singur, la ug 4 0 jupinésele sarace

§i ertati cu carti iscalit i cdpeteniile de slujitor. Iar alalti, sà dea tot omul dijmarit. $i sa aib a le luaré de litra cite bani 13 0 poclon de num de slujitor cite bani 12 0 de birnic cite bani 30, dup obicéiu. Insa sä. lipseasca obicéiurile céle réle care au fost mai nainte, sa. nu s jafuiasca nimen, nici sà s prade far de direptate. Ca domniia vinde slujbele iar nu zulumurile. Ci pre carele ii va gasi cu bucate ascunse, de fata sa-i ia dijmariful indoit. $i de mina de slujitor cite bani 300 0 de birnic bani 66, dup obicéiu. Iar alte jafuri, colace i treapede s5. lipseasca.

Iar pa carii nu i-ar gasi cu bucate ascunse de fata, ce ar banui ca le-au ascunsu, aceluia sa-i .dea lege, sa jure ca s5. s indireptéze, iar sä nu cazneascä cu batai. $i de la omul sarac ce va avea numai o liträ au doo §i d s5.racie va fi ascunsu, aceluia sa-i ia dijmaritul dirept. $i de la care

om va fi avind o liträ au macar §i doo, s5.-0 pläteasca numai litrele, iar poclon, sau dé pui de gaina, sau de ocaoa de yin, sau de orz, sa nu-i ia nimic. A0j i purcei cei mici carii vor fi de o luna sa nu ia nimic, iar carii vor fi de doao luni au de trei luni, sá fac 2 until. $i de la cei cu bucate

mai multe sa ia de yin numai de nume, oc 1. Iar unde nu va fi yin, sa

ia bani, de oc bani 5. Iar de pui de gaina sau de orz sa nu ia bani, numai cu ce vor avea saracii sa-i grijasca de mincare. Iar care dijmari sä vor tinde mai mult a face den cit iaste porunca, zulumuri saracilor, bine O. tie ca mare pediapsa i s va face, au boiari sa fie, au slugi. .4.0jderea, sá aib a luaré dijmarit §i de la turcii ce nu vor fi avind cartile dom de rumtoare, sa de la haraci. $i cei ce vor fi avind cartile domnii méle, Inca ce le va fi scriind in carte, s5.-0 scuteasca, iar pe cit vor mai prisos, de la unii ca aceiia sä aib a le luare dijmarit, 1

intregul text barat cu dou5.

HIM.

www.dacoromanica.ro

33

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. DRINCOVEANU

385

de litra cite bani 8. Ca asa iaste porunca domnii mél. i ispravnic insài spusa domniei mele. A citit marele log*. nr. 27

u Carte de oerlt ce s-au vindut la Tirgoviste la anu/ 7206 noembrle 16 zile

F. 18 1697

Din mita lui Dzonnezeu, Io Constantin voevod ci domn al Teirii Ronane0i, dd domnia mea aceastd poruncd a domniei nzele, slugilor domnii mél oiarii din judelul ..... ca s fie volnici cu acasta carte a

domnii méle, sa umble sa scrie oeritul intr-acest judet, la tot omul, citi vor avea oi i sa. aiba a luaré oeritul de la tori, dupre cum iaste obiceiul. Afar din boiarii cei man i boiarii mazil i sutasii p manstirile cél man ci jupnesele sarace p1 ertatii cu carti iscalite, slujitorii care ajunge un nume singur la ug 4 0 camrasaii carii dau la haraci,

de nume, ug 8 §i neguttorii bucuresteni ci braileni i logfetii de divan 0 capeteniil de slujitori. Iar afar dintr-acestea, sa aibl a luaré oerit de la tot omul, insa de la slujitori, de oae, cite bani 14 i de la birnici, cite bani 15 si de la barséni, de oae, cite bani 10 si de la oile turcesti sirbesti ce sint pre locul tarai, afar din cei ce au carti sa nu dea. cit vor avea mai mult din cit le va fi scriind in carti, sS. ia, de oae, cite bani 8. i poclonul sä ia de la slujitori cite bani 12 si de .1a birnici, cite bani 30. Iar carii dintr-acestea nu-si vor spune toate bucatel la slugil domnii mél oiarii, vor afla ficléni, ascunzindu-si bucatel, sa. aiba a le luaré oeritul indoit. i mina de slujitori cite bani 300, iar de la birnici cite bani 60, dup cum au fost obiceiul si mai denainte. Iar si slugil domnii mél oiari ce scriu mai sus, afar din ce scrie in carte domnii mél, mai mult sä nu s tinza a face sdracilor altä suparare, Ca ver care oiari va lua mai mult din cit scrie mai sus, sä tie ca. pe oiariul acela voi trimite domnia mea de-I va spinzura acolo in judet. ispravnic intr-alt chip nu va fi, cS. asa iaste porunca domnii mél. insc4i spusa domniei mete. A

F. 18. v.

citit

marele

log*

nr. 28 « Cartea lui marele cioh ce la ciohdarital de 1 top elzmaril eli sd afla In toate tirguril ;it In toate satel

Dd domnia mea aceastd poruncd a domniei mete, boiariului domnii méle, Alixandru mare cioh, ca. s fie volnic cu acea3ta carte a domnii méle sa umble in orasul domnii méle, in Bucuresti i pe la tara, s5. caute in toat5. tara dom si in toate tirgurile, la Cimpulungu, la Pitesti, la Tirgoviste, la Filpesti, la Ploesti, la Urlati, la Buzau, la Rimnic, la Focsani 0 pen toate satile, sä aiba a luoa ciohdäritul, de cizmariu cite tl. 1, dupa obicéiu, yeti ce fa dä om ar fi, au sluga boereasca, 25

c. 407

www.dacoromanica.ro

D. C. GIURESCU

386

34

au calugáreasca, au tigan, afara din slujitori de Bucurésti. Iar din alti omeni, de la toti sa ia ciohdaritul, dupä obicei, dupä cum scrie mai sus. Iar care dintr-acesti ar sta impotriva, de n-ar vria sa-si dea ciohd5.ritul, pentru unii ca aceia am dat domniia mia voe s5.-i apuce cu strinsoare, sa-si dea ciohdaritul, far de voia lor §i sa.-i aduca 0 pa dinii aicea,

sa dea sema pentru ce sà pun impotriv. Pentru aceia, poruncescu domniia mia si dumnevostra captanilor da pan tirguri i voao pircalabilor du pren sate, voi Inca sa cautati viind sluga boiariului ce scrie mai sus, A. spuneti toti cizmarii citi vor fi in tinutul vostru ca sa-si dea ciohddritul, ca veri care din voi nu i-ar spune, ce ar ascunde, unii ca aceia bine O. stie c5. pa urma aflindu-se, vor plati cioh d5. la casel lor i vor petrece mare nevoe. intr-alt chip nici nu va fi, ca ase este porunca domnii méle ».

Fara data'

1722

Hr. 29 F. 19

« Cstrteu de seam cea mare pre judét. In !Amid

Am scris domnia mea voay tuturor satelor din judeful catra aceast va fac domniia mea in stire c5. viind vréme semii cei mari, s-au scos seam dup obiceiu, la toat5. tara si la toate bréslele. De care am socotit domniia mea impreun cu toti boiarii domnii méle, de s-au scos la birnici seam pre silisti ca si intr-alti timpi, ca pentru 55. nu s mai rasipeasca saracii cu scrisoarea 2 puindu-s pre fiestecare judet dup putére. $i s-au pus si la acel judet sa. s imbrace ug $i am rinduit domniia mea la acel judet pre boiarinul domnii mél

ispravnic, ca s cisluiasca si sa. stringa banii. De care lucru, in vréme ce yeti vedea aceasta carte a domnii méle, iar voi numai decit sa cautati sá mérgeti oameni de pren toate satele, sS. v stringeti la boiar domnii mél ce scrie mai sus, ca 55. v fac cisla direapta,

sa, nu s plinga nimin cum ca unii s-au incarcat preste putinta iar altii s-au pus pre usor, Ca domniia mea asa am poruncit boiarinului domnii méle, ca s nu fac fatarie sau voi veghiiat, ce s fac cisla direapt, ca sa dea cu totii, O. nu s scuteasca nimeni 3. $i dupä cc s va face cisla, sa cautati sa. v dati banii fietecare sat, pre cit se va aseza la cisla, la boiariul domnii méle ce iaste mai sus zis, ca sa-i tremit aice la vistieriia domnii mel cit mai curind i fa.r de zabav, sit s dea unde sint trebil i poruncil impar5.testi. $i bani sS. vS. dati cu zacival .

Astfel am scris domnia mea. < Nu s-au scris » 1697

Dech

I

cile, anul, 7206 ».

in ins. 5389 poarta data « mart I zile, anul, 7230 ». 2 De la cuvintul « ca i ping la « scrisoarea », sters in text. 3 o ca sã dea cu totii sa nu s scuteasca. nimeni » adaugate peste text.

www.dacoromanica.ro

35

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

387

nr. 30 F. 19. y.

« Cartea de seam cea mare la sluptori»

Nu s-au scris t( Am scris domnia mea slugi domnii mél

capit

de sluji.... ....... din judeful

§i. voao tuturor slujitorilor. Cätrá aceasta v facu domniia mea in stire cà viindu vrém semii cei mare, s-au scos si seam pre toat tara si pre toate bréslele ca si intr-alti timpi. i pentru voi slujitorii Inca s-au socotit, ca s nu

fii amestecati cu tara, ce s-au pus la voi osebi, ca s dati un ban si jumtate, care face la capitäniia voastra ug De care lucru, in vréme ce yeti vedea aceast carte a domnii mél, iar voi numai decit sà cautati sä vä stringeti banii cu zeciuial lor, sa-i dati la boiariul domnii mel care iaste semas la acel judet, sa-i aducà aice la vistieriia domnii mél fax de zabav, sä s dea unde sint trebile i poruncil Imparatii. Astfel am scris domnia inea. Dech 1 site, anul, 7206.

1697

u

nr. 31 F. 20

Carte de seamen> cea mare de sateke> en

toor cele noao

Nu s-au scris. Am .scris domnia mea voao satelor carii sinteti cu rumtoare noao catra aceast và fac domniia mea in stire, ca din judeful viindu vrémea semii cei marl, s-au scos seama la toata tar §i la toate bréslele i s-au scos i la voi, sà v dati rumtoarea voastra, carii sinteti legati la vistieriia domnii méle, de dati la seam sa n aibi, naintea poruncii domnii rnél.. i ispravnic ins4i spusa domniei nzele.

Dich 5 zile, anul 7206 ».

1697

< Nu s-au scris*

A citit niarele log nr. 33 a Carte de ilminarlim

F. 21

Da domnia nzea aceastel porunc4 a domniei mole, slugilor domnii ca sà fie volnici cu aceasta carte a domnii mél, de sa aib a tinere camnaritul de la orasul dmnii mel, de la Bucuresti. $i s ia calmndritul de 'la totu omul, numai cei 12 boiari man sä. aib a-ei scuti cite o pimanit i manastirile céle mari. Iar de la altii, de la totu omul s5, ia camanaritul, dup obiceiu, veri de la mél

boiari mazili, veri de la sutasi, veri de la capitani, veri de la iuzbasi, veri de la calrasi, veri de la darabanti, veri de la camrasei, veri de la slujitori, yeti de la saiméni, veri de la cazaci, veri de la lefgii, veri de la calugari, yen de la popi, veri de la diiaconi, veri de la turc, veri de la tigan sau macar ce féliu de om va vinde vin intr-acest tirgu, sa fie volnic, cu aceast carte a domnii mél, sa-si ia camnaritul, dupd obiceiu. Numai camnariul sa aib a cautare i a-i luaré seama

circiumarilor, sa pue ocale drepte. Iar pre carii dintru dIriii, circiumari, i-ar prinde cu ocale mai mici, pre unii ca aceia sá fi volnic camanariul sa globeasca cu bard 300. Intr-alt chip.= va fi, ca asa iaste porunca domnii mél. 1695

i ispravnic 1nsái spusa domniei mete. Ghen

1

zile, anul, 7203.

A citit marele log nr. 34 F. 21. V.

« Carte de oluelthe

Del domnia mea aceastd poruncei a domniei mele, slugilor domnii ca s fie volnici cu aceasta mél, erbarilor anum carte a dornnii mél, da sà umble in toat tara domnii mél sa caute slujba oluchacului, dupre la tot omul care fac niguttorii, dI cumpar vita dupre pamintul ti"trai, aici, dup cum iaste obiceiu. SI aiba a dare tot omul tocma i boiarii cei mari si ertati cu carti i far de carti, sa aibI a da oluchac, precurn au dat i pin acum. Nurnai d5. vor fi niscare oi imparatesti cu firman i le voi face si cartea domnii mél iscalit, sa aib5, pace precum va scrie cartea domnii mel. Si pre care voi vrea domniia mea sä-1 ertu si le voi face pecetluit domnii mél,

www.dacoromanica.ro

37

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

389

sa le tie in seam. Iar altii sä dea toti, insa da cal, dal bou, da bivol, cite bani 24 si oae, da capra, da ramtor, cite bani 8, precum iaste obiceiul;

macar fie sazator, au calator cu vitel lui, tot omul sli aib a dare oluchac, au fie boiar rnar, au slujitor, au neguttor, au turcu, au tatar cu vite de suhat, au odaiasi carii vor fi cu odàile dup margine, pre cit vite le va scrie in cartea domnii mél sä l tie cu seam, au sutas, au orosan, au manastire, care vor fi avind vite de neguttorie, au macar ver de fel cid om ar fi. Asijderea i cine ar stringe vit aici in tar domnii mél o i s5. o 1 vinza pre tirguri i pren dealur i cine va aduce vite dupre-ntr-alte parti si a le tine 1 aici la suhat T i aciia sa-si

dea erbaritul. Iar nimenea sá n-ai voe a tréce fiin neplatit da oluchac. Asijderea, poruncescu domniia m si voao captanilor ei calarasilor 3 i voao vamesilor i schilerilor f i voao plaisalor i martalogilor care sinteti

Fara data. nr. 35 F. 22

« Cartea luminiirerlor de la anul 7206 2

Din mita lui Duninezeu, Io Cpnstantin voevod damn al Trii Ronane0i dâ domnia inea aceastd poruncd a domniei mete, slugii domnii mel anume lui Hagi Vasilie 3 luminariul de aici, den Bucresti si den Tirgoviste, ca s fie volnic cu aceasta carte a dol;nnii mél, de sa aib a tinere luminariia domneasca den Bucresti si den Tirgoviste. i s opreasca pre toti macelarii den Bucresti 0 den Tirgoviste, au fie dor-

bantu, au lefegiu, au scut4elnic>, a slujitor, au macelar, au sluger, au ovreiu, au macar ver ce fél de om ar hi, tot sa fie volnic cu aceasta carte a domnii mél, a-i opri sa nu vinza saul intr-alt parte, nici nimini sa nu fie volnic a cumpara seu, färä numai luminarari domnesti. Si sa-1 plateasca saul, ocaoa cite bani 8. Iar pe cine i-ar prinde vinzind intralt part, sli aib voe sluga domnii mél ce scrie mai sus, a-i globire i a-i prada cum au fost obicéiul si mai denainte vréme. $i nimin sa n-aib voe a vinde luminari nici aici, in Bucresti, nici in Tirgoviste, far stirea lumanarilor domnesti. Asijderea, sa fie in pace 0 10 argati luminarari carii sint de lucreaz la lumnariia domneasca, de bir slujitorescu, de bir marunt de tara, de miere cu cear, de galeat cu fin, de car de oaste, de fum, de zahreale, de sursat, de birul leflor si al ostii si al vacilor si al oilor, de poclon hanlui 0 al steaglui si de ddjdil i orinduelle ce sa vor pune in tirgu pe negtator ji pe mahlale, de seama a doao si a treia, de podvoade, de mertice, de conace, de cai de olac .0 de alte dajdii i mincaturi, cite vor fi peste an, de niciunul, nimic val sau bintuiala sä n-aiba, far cit numai sa aib

1 Asa in text.

2 Titlul scris cu cerneala.' re:00e.

3 Cuvintele « lui Hagi Vasilie », adaose ulterior, cu altà cerneala.

www.dacoromanica.ro

390

D. C. GICRESCU

a-§i

38

dare rumtoarea lor la vrém haraciului ug 60 §i la seam

cea mare ug 60. Iar de altele, de toate sà aib bun pace, cum scrie

mai sus. Ca cine le va face vreun val mai mult peste ruptoar aceasta, unii ca aceia rea scIrba vor petrece de catra domniia m. i ispravnic insdpi spusa domniei rnele. 1698

Marte 21 zile, anul, 7206. A

citit

marele

log

in. 36 F. 23

« Cartea preotllor de la bIsérlea domneaseil den Bucre5ti pentru banil de mir ce II sat> dfi pre an 1

Din mila lui Dumnezeu, lo Constantin Beisdrab Voevod i domn al Tdrii Ungrovlakiei, dd domnia inea aceastd pommel a domniei mele, parintelui popei Fotii Cliseariul impreuna cu alalti preoti i diiaconi i gramtici carei sintu clirosul 2 sfintei bisérici de la scaunul domnii.mél, den Bucu-

reti, ca sä le fie lor mila de la domnia mea pre an, sa aibd a luaré den vama tirgului Bucre§tilor tl, o suta. Lisa ace§ti bani sä aib a luaré preotii jumatate la sfintul Georgie, adec tl. 50 §i. la sfintul Dimitrie iar pre jumatate, tl. 50. Pentru caci avind preotii acWea obiaiu la toat zilel mari §i la praznice cind miruia, da Ii s da bath de la domniia mea §i de la boiari Si si de la alti cretini, iar acum, domnia mea am socotit denpreuna cu sfintiia sa parintel nostru Kir Theodosie mitropolitul tarai i cu toti cinstiti boiarii cei mari ai divanului domnii mél i pentru ca sa. fie .§i preotilor mai de folos i pentru cinstea biséricii de am radicat acestu obiceiu ce au fostu §1. le-au facut domni mea aceasta mill ca s alba a luaré preotii aceastä surna de bani in toti anii, precum iaste mai sus zis. Iar acestu obicéiu vechiu ce an fostu mai denainte sa nu mai fie, numai sà aib a mirui preotii la praznicil cél ce arata tipicul. Iar alti bani preste an, pentru mir, sa nu li s mai dea. i dupa socoteala aceasta ce am facut domnia mea cu tot sfatul, dat-am i aceasta carte a domnii méle la mina preotilor cle la aceasta sfnta bisérica ca, de acum inainte, sa aiba a-§i luare aceasta mila ce le-am facut domnia mea dup cum mai sus s-au scris. Dereptu acéia, poruncescu domniia mea i voao F. 23. V.

pircalabilor de tirgu carii yeti fi pre ani pre vama tirgului, de aici din. Bucureti deca viti vedea aceasta carte a domnii mél, iar voi 55. aveti a dare preotilor den anu in anu, aceasta suma de bani, la vréme, deplin, cum scrie mai sus. Intr-altu chip, 55, nu fie. Si am intarit cartea aceasta cu tot sfatul §i cu toti boiarii divanului domni mél: ci domnul 3 Cornea Brailoul mare ban, §i domnul Stroe Leurdeanul mare vor, ci domnul Diicul Rudeanul mare log, §i domnul Mihai Cantacuzenu mare spat, §i domnul erban mare vist, Vergo mare cluce, pi domnul Dumitrache Caramalaul mare post, ft domnul Scarlat mare 1 Titlul scris cu cernea15. ro,ie. 2 Clerul. 3 « pan # in text.

www.dacoromanica.ro

39

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

391.

pah, 3, domnul Radul Izvoranul mare stol, i domnul Radul Golescu mare comis, §i domnul Iorga mare sluj , ci domnul Costandin mare pit i ispravnic 5tefan Cantacozeno mare log. Si s-au scris

cartea aceasta In orasul scaunului domnii mel In Bucresti, intru 1698

al zécelea anu den domniia domnii rnél, de Isar logfetalul din Bucuresti. De la Adam pina, acum numarul anilor 7206, april 23 zile, iar de la na.sterea domnului nostru Is Hristos 1698.

A citit marele log nr. 37 F. 24

a Cartea tuturor preotilor elii sá allA In eparbila episeopulul dit la Ilazilu 1 Gd domnia mea aceastd poruncei a domniei mete, tuturor preotilor §i diiaconilor carii sint in eparhiia parintelui episcului clA la Buzau den trei judéte, clan Sacuiani, den Buza.'u i den Slam Rirnnic. Pentru c5, au venit preotii acestea inaintea domnii mél In divan, de s-au jàluit pentru rindu dajdilor, c. viindu-le adése, foarte le paas i le iast cu nevoe. o pohtind ei ca s le fac domniia mea ruptoare pre an, domnia mea insã am soctit Impreuna cu toti boiarii domnii mél, ca s nu fie suparati

in toata vrémea cu dajdi, in rind cu tara. Si le-am facut domniia mea rumtoare da bir, ca sa aib a dare toti preotii i diiaconii dentr-acCste trei judéte ce sint in eparhiia episcupii da la Buzau, pre an cite ug 2000. Insá acesti bani sA aibá a-i daaré intr-un an da 4 ori, la seam cea mare ug 500 si la haraci iar ug 500 si la seama a doao ug 500 i toamna Inca sa aiba a daaré ug 500, pare sä fac pest tot,

ug 2000. Iar d alte dajdii i orinduiale, cite ar mai esi cla la vistieriia

domnii mace> preste an In tad., pre silisti si pre oras, da toate da

F. 24. v.

acélea, nici un val i nici o bintuial sa n-aib ei cu casle lor si cu feciorii lor ce vor avea nedaspartiti den casa i cu bucatele lor; nici s5. s traga bucatele lor pentru dajdile altora, ce ar fi pre silisti si pre tirguri, fard> cleat numai sa alba, a-si dare ruptoarea lor, cum iast mai sus zisà. Iar pentru oeritul, dijrnaritul, vinericiul, dupa obicéiu, sa-si plateasc5. cu bath, pre ce le-ar face. Si vinericérii carii vor hi, O. n-aiba voe a le luaré buti cu yin pentru vinericiu, ci numai bani, nici sa dea chiriia butilor céle da. vinerici i poclonul, d. nume, cite bani 12, mai mult nu. Pentru cà m-am mIstivit domniia mea, dA le-am fAcut domniia mea aceastA rumtoare i asazamInt sa hie statoare. i i-am ertat da dajdii marunte, ce le era asupra lor, ca sA aibd.> rasuflar, sA poata fi de paza sfintelor bisérici, cu slujba, ca sa pomeneasca pre domniia mea si pre toti crestinii. Iar altA bintuial mai mult den cit le-am Mout domniia mea rumtoare sA n-aib, nici d5. unile cite ar esi preste an in tara domnii mél. Drept acéia, poruncescu domniia mea dumneavoastrA boiari carii

yeti fi trimiii intr-aceasta parte de loc, ori cu cc orinduial d5. dajdi, cisIasi i stringatori da bani, Intru nici unile pre acesti preoti i daiaconi 1 Titlul scris cu cerneala rosie.

www.dacoromanica.ro

D. C. GIURESCU

392

40

preotése sarace care au ramas cu copii da-si trag bind preotescu, sä nu-i Invä1uii, nici sa-i amestecati la nici o daajde, ci foarte buna pace A. le dati. Asijderea, poruncescu domniia mea i voao tuturor slugilor domnii mél, ori slugi domnesti, au boeresti, ori cari, cu ce slujba si

orinduia veti umbla pre acolo, daca yeti vedea aceasta carte a domnii mél, iar voi toti s aveti a va feri da acesti preoti, de casle si de bucatele lor si da. fecirii lor, nirninilea, d. nimic s5. nu-i bintuiasca, afar den ruptoarea lor ce le iaste. Ca ori carii s-ar ispiti a le face we un val, peste porunca domnii mél, unii ca aceiia bine sa stie c vor

petréce d5. catra domniia mea rea scirba si mare certare. Si am intarit aceasta cu 12 boiari mari pre anum.

am scris eu, Isar log.

Mai 29 zile, anul, 7206.

1698

A citit marele log ».

Asamene s-au facut si hrisovul prea sfintitului parintelui nostru Chir Theodosie mitropolitul är5i, ins a'. pentru preotii din Bucuiesti si din Tirgovist i preotii sfntii sal din 9 judéte, sà dea intr-un an ug 7000, acesti bani sa-i dea intr-un an de 4 ori, la o part cite ug 1750. i> nr. :111

F. 25 1698

« Cartea

de

vinarichil denlulul T1rgovl,t11, Sept I zile, anul 7207

la anul 7209 s-au facut altu asazamint si s-au scris inainte 2. Da' domnia mea aceastci poruncei a domniei mete, credinciosilor boiarilor domnii mél marele comis , marele log, ca s fie volnici cu aceast carte a domnii mél oamenii dumnealor, de sä umble sä scrie vinériciul domnescu de la tot omul care-i vor avea vii In dealul TIrgovitii, ca sa.-0 dea fiestecare vinariciul veri fie boiari, au slujitori, au neguttori, au birnici, macar ce om ar fi cu vii, in dealul domnescu ;

de la toti sa aib a luaré vinariciul, precum au dat i pina acum, din 10 vd de vin, 1, dup obicéi. Insä sä aib a luaré vinariciul de la cei ce vor fi de dat precum si mai denainte vréme i poclonul de nume cite bani 33. Iar pe care i-ar afla cu vinuri ascunse, sa aib a le luaré vinariciul indoit i sa. le fac certare, dup vina lor. i s5. aib a pune paznici pe in tot dealul, O. nu s faac niscai stricciuni pin vii, au de oameni, au de vite. S5. aib a le luaré si a le inchide. Si ale cui ar fi vitel sa alba.> a le luare de vit, de vac, de cal, de rimtor cite bani 20, de bivol cite bani 40. Si sä plateasca i stricaciunea a cui ar fi viia, pre cit va fi stricaciunea. Si sä aib a cautaré slugile boiarilor dornnii mél ce sint mai sus zisi, de curvii, de hotii si de alte gilcevi ce s-ar face pen deal, sa-i judece si care va cadea de vin, sa-i globeasca si sa le faac certare, fiestecaruia dup vina lui. Si de catra nimeni opreal sà n-aib, ca asa iaste porunca domnii mél. ispravnic inafi spusa donzniei nzele. A citit marele log )),

1 Titlul scris cu cerneala rosie.

2 Addugire ulterioara.

www.dacoromanica.ro

41

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

393

nr. 39 Asémene s-au fa.'cut i hrisovul sfintii sale parintelui nostru Chir Ilarion episcopul Rimnicul, pentru preotii ce sintu in eparhiia sfinii sale, adec5. in 5 judéte, ce sintu dencolo de Olt, ca sa dea intr-un an insa. ug 2800 si acesti bani s5. s dea intr-un an de 4 ori, la o parte cite ug 700 ».

nr. 40 F. 25. v. 1698

Cartea vinürIeuIui dealului Pite§tHor. Sept 26 zile, anul 7207

1

S-au facut alt asazamint i s-au scris inainte 2. Dä domnia mea aceastd poruned a domniei mete, slugilor domnii mél vinäricérilor din dealul Pitestilor, Ca sa fie volnici cu aceast carte a domnii mél de sa aib a scrie vinariciui la tot omul care-i au vii in dealul Pitestilor, cit iaste tinutul Pitestilor; care-i sintu de dau vinariciul domnescu, sa le ia vinariciul, din zéce védre, o vadra, ins& hu vin, ci sa s plateasca en bani, vadra domneasca cite bani 40 si poclonul dup obicei, de num de sluji, cite bani 15 si de nume de birnic cite bath 30. Iar preatii i diiaconii citi vor avea vii in dealul Pitestilor, s. aiba a-si platiré vinariciul lor, de vadra domneasca cite bani 22 si poclonul de num cite bani 12. Iar alt val mai mult O. nu li sa fac, dup cum le-am facut domniia mea aceast mila. i scrie i in hrisovul domnii

mél care am facut domniia mea la mina deleanilor de la Pitesti pre asazämintul ce s scrie mai sus. Iar pre care i-ar afla cu vinuri ascunse, sa le ia vinriciul indoit si a 1 faac i certare dup vina bor. Si de s-ar face niscare gilcevi acol in deal, sa aib a judeca pre tot omul de ce vor avea intribciune i sa-i tocmeasca. Iar care-i ar fi de vinä, sa le fac certare dupa vina bor. Intr-alt chip sa nu fie. Ca asa iaste porunca domnii mél. i ispravnic ins4i spusa domniei mele *. AdAugat mai jos cu aceeasi cerneala i caractere ca adaosul de la

titlu: « Durnitru copi fac domnia m in stire ca. viind vrémea de slujitori

1 o de mina* in ms. 5389. 2 Adaugat ulterior alt scris.

www.dacoromanica.ro

43

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

395

semii cei mari, s-au scos seama pa toat tara si pre toate breslele ca into-alri timpi. i s-au scos si la voi ca s va dati 3 biruri, macar ca. an ati dat un bir i jumtate, iar estimpu Bind un pas mare asupra tarai, s-au marit suma i la birnici i la voi, de cum au fost an. Ca am socotit domnia mea ca s nu fiti amestecati cu tara, ca mai cu pas v-ar fi fost, ci sä v dati voi birul osebi, care face la capitaniia ta ug Deci, in vréme ce yeti vedea aceasta carte a domnii mél, iar voi numai decit sä cautati sä v stringeti banii cu zeciuiala lor si sag dati in mina boiariului domnii mél care iaste semas la acel judet, sa-i aduca aici la vistieriia domnii mél cit mai curind i far zabav, sa s dea unde sint trebil i poruncil imparatii. Intr-alt chip sa nu fie. Ca asa iaste porunca domnii mél. A stfel am scris domnia mea. Noem 30 zile, anul, 7209 A.

1700

nr. 44 F. 27

a Cartea de tutuntirle

Dd domnia mea aceastd poruncd a domniei mete, slugilor domnii tutunarii. Ca s fie volnice cu aceast carte

mel

a domnii mél. sa umble in Vara domnie mél, sa scrie tutunaritul

de la tot omul, cine va fi pus tutun, au boiariu mare, au al doilea, au

1698

neguttoriu, au slujitoriu, au popa, au diiacon, au calugru, au turcu, au armean, au birnici, au tigan, macar ce fa de om ar fi avind tutun, pre toti sa-i scrie i sa-i apuce sa-si plateasca birul tutunlui: sä dea de dulum cite tl. 4 si poclonul de num cite bani 33, dup obicéi. Asijderea, sa. fie volnece tutunarii s5. apuce si pre cei ce vor fi ertati cu cartle domnii mél iscalite, s5. dea si aceia, pentru ca Ia birul tutunlui nu s scuteste niminea, ci fiestecare sa-si plateasca tutunul la tutunari. Iar carii ar sta impotriva earth domnii mél sa nu dea, de la unii ca aceia sa fie volnicitutunarii sa le vinza bucate de al lor, sa-si implineasca birul tutunlui. i intr-alt chip a nu fie, ca asa iaste porunca domnii mél. ispravnic insdci spusa domniei mele. Iul 20 zile, anul, 7206. Boiarilor domnii mél tutunarii den judetul * 1 A citit marele log carte a domnii méle, de sa aib a tinéré vama tutunului, intr-acest an, in toat tara domnii méle, au pre la vadurile de pre margini si de pre la tirguri i afar, de méle

1 Adaugat ulterior

alt scris.

www.dacoromanica.ro

D. C. GIURESCU

396

44

pren sate. 5i sa aib a luaré vam de pre la toti neguttorii carii ar cumpara tutun, sa fac, neguttorie sa-1 duc intr-aceste pArti, veri fie turci, au greci, au sirbi, au arméni, au tatar, au arbanas, ungurean, moldovean, au mAcar i neguttori de tara ar stringe tutun si ar vrea sa-1 duca intr-alt tara, mAcar yeti ce féli de om ar fi, de la tot omul sa aib a luaré vam, de oc, cite bani 1, dupre curn s-au luat i pina

acum. $i de catra niminea opreala s5. n-aib. Asijderea, poruncescu domniia voao cap de pre margini i voao vamesilor de pre la vaduri i voao schilérilor i voao capitanilor i pircalabilor de prin tirgun i pircalabilor de prin satel domnesti

boeresti 5 i tutror sAténilor

birnici, pre unde s-ar intimpla niscare neguttori turci sau veri cine din negut s. n-aib, ei cu casle lor i cu bucatede> lor si cu feciorii lor ce vor avea neclaspartiti dà casä i cu calfel ce au pre prgvliile lor. Nici sa Ii s tragg bucatele lor pentru dgjdide> ad >tora ce ar fr pre silisti i pren tirguri, far decit numai sg aib a-gi daaré ruptoarea lor citä iaste mai sus zisg. Asijderea, sa fie in, paace dg dijmärit, dä vinerici, (15. oerit, Petru cg in-am milostivit dom cla le-am fgcut aceasta rumtoare

si i-am ertat dg. dajdi mgrunte si de alte de toate, ca sä aibg rgsuflare. Drept aceia poruncescu domnie mea i dumneavoastr5. boiari carii veti fi tnimii ori cu ce orinduiale da dajdi, au cislasi, au stringgtori da bani, F. 29. v.

afar prin judete, au in oras, aici, in Bucuresti, intru nici unile pre negut-

torii carii sint scrisi in vistieriia domnii mél, sä nu-i invaluiti, nici sg-i amestecati la nici o dajde, ci foarte bung paace sg le dati. Asijderea, poruncescu domnie mea i voao slugilor domnii mél au altor slugi boeresti, veri carii cu ce slujbg, si orinduiale veti umbla, daca yeti vedea Titlul scris. cu cernealg. rosie.

www.dacoromanica.ro

47

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

399

aceasta carte a domnii mél iar voi toti sa ave# a và feri de neguttori

si de bucatele lor, nimic sd nu-i bintuiasck afar clan ruptoarea lor, ce le iaste. Ca yen cine s-ar ispiti a le face vreun val pest porunca domnii raél, unii ca aceia vor petréce dä la domniia mea rea scirbA si mare certare. Asijderea i dan calfel lor ce vor esi bascalii cu pravIiil lor osebi, au cu alte hrane, sA fie volnic starostea i cu neguttorii a-i pune la catastih, la negtAtori cu bir, ca sA-i ajute la rumtoare. Pentru

cà asa am soctit si am asdzat domnie mea, intArind cartea aceasta si cu toti boiarii cei mari. Scriindu-se la luna lui marite in 2 5 da zil, anul 7208.

4 citit marele log 1 Adaugat ulterior: « §i inst4i spusa domniei mete *. 2 Poarta titlul c Carte de ruptoare a saragealelor de la Ciocanesti * in ms. 5389, folio 28 recto.

www.dacoromanica.ro

410

D. C. GIURESCU

58

de acolo, ca s fie in pace i ertati de alte dajdii i orinduiale, cite ar

ei peste an, de la visteriia domnii mele in tark de niciunile, nici un val ai nici o bintuiala s5. n-aib5.. Numai sä aibl a dare intr-un an la 3 d5.idi, Ins5. la haraci de nume cite ughi 1 0 la adaosul haraciului de nume cite ughi 1 0 la seama cea mare de nume cite ughi 1. Iar de alte clajdi, de toate sä aiba

pacEi pentru ca i-am ertat domniia m de altele, de toate §i le-am facut rupt ca s dea aceste 3 dajdi precum scrie mai sus. i sà fie de treaba si paza marginii. Asijderea, poruncescu domniia m si dumneavoastrã boiari care yeti fi cislai i zapcii intr-acea parte de loc si voao altor slugi domnesti care yeti fi stringatori de bani, toti sä cautati sá le dati bun pace, nimeni de nimic s5. nu-i bintuiasc5. afath den rupt lor. C. cine sé. va ispiti a le face vreun val peste rupt lor, uni ca aceia sa tie c5. vor petréce mare nevoe de carà domniia m. Ca a§a iaste porunca domnii mél. i ispravnic insc4i spusa domniei mele.

Ghen 12 zile, (mut, 7220.

1712

A citit marele log a. F. 39. V.

nr. 65

« Foita de a.§5.zamintul obiceurilor céle ce au avut sa dea chéii Braov, vame01or din Cimpina §i de la Valéni i vata0lor de plai §i altora; i acum ii s-au facut aOlzarnint la céle ce vor sa dea precum au fost obicéiul mai nainte vréme, cum semneaz in jos anume. 1713

Ghen 3 zile, anul 7221 1. Pentru vitel lor, de oi 0 de berbeci care vor fi ale lor bucate de cas, cind vor avea sa 0 le duca la casle lor, in Tara Ungureasck

de acélea sa nu dea vama. Pentru stinile lor, ce pun pre murrtii, care cumpara dupa la boiari, de vor face tot ca§caval iar nu brinza, acel caFaval de-1 vor vinde in tirguri,

la Cimpina au la Valéni, au macar in ce tirgu, sa.-0 dea vama. Iar de vor face tot brinza §i vor vrea sa o dna. la casele lor, in Tara Ungureasck pentru acéia sa nu dea vama. Pentru turmele lor de oi, cind vin pren vara de I cimpu §i trec la munte, au avut obice de au dat vame0.1or, cite un miel de turma si

vame0i le-au dat ra.vae de 0-au dus oile cu pace. Ce precum au avut obicéi, a§a sa fie 0 de acum nainte. i pe cii cai vor avea la turm5. sä dea

de cal cite bani 2, ca asa au fost obicéiul. Iar de s va intimpla vreunora dintr-acetea de le vor fi oile §chiope sau betége, au vor fi apele mari, de nu le vor putea trece in sus 0 li s va intimpla a le tunde aici In tara, la Breaza au la Comarnic au macar ori unde s-ar intimpla, acea linS. de vor vrea sa. o dna. la casele lor in Tara Ungureasck sä dea vama, de povara de cal bani 40, cä a§a au fost obicéiul.

Iar pentru pieile oilor celor ce le vor muri de iarna aici in tara 0 vor vrea sali le duca la casele lor in Tara Ungureascd, de acélea'sa nu dea 1 In ms. 5389 data e « sept 1 zile, anul 7204 «.

www.dacoromanica.ro

59

ANATEFTERUL. CONDICA. DE PORUNCT A VISTIERIEI LUI C BRINCOVEANU

F. 40

411

vama, insa care vor fi den bucatele lor iar nu de la a1ii luate, fAcind mestesuguri pentrth ca -sa nu dea vamA. Asijderea, pentru cei ce tin stini in muntele Buceaciului i In mun-

tele lui Leaota, in hotarul Dimbovitii i Ii vor pogori bucatele dupa la stini de le vor vinde, de acéle bucate cum ca vor tocmi cu negtatorii, de vor cla vama cei ce cumpara, 5chéii sã aiba pace. Iar de nu vor da vama cei ce cumpara atunce sa, dea 5cheii vama. Iar sa nu ia vama si de la cei ce cumpara si de la dinsii. 5i in ce jude s5 vor vincle acéle bucate la tirgul acela ce va li intr-acel judet s5. dea i vama, numai 5chéii sá poarte grip. s5. faca stire vamesilor, ca sa stie de la cine va lua vama. Pentru blitiRe> cu yin care-si duc de la \rifle lor la Cimpina si den

cimpina pun vinul pren burie 1 de-1 duc in Tara Ungureasca, sä aiba a dare vama numai de calul impovarat cu yin, cite 10 bani. Iar de bute sa nu dea nimic. Asa sa fie. Iar de nu vor fi vinurile den \dile lor, ci le vor cumpara d Ra> aIii, sa aiba a-si dare vama dup obiceiu r. A spas marele log t.

en 66

F. 40. v.

a Carte tle oluehae.

Da domnia mea aceastd poruncti a domniei niele, slugilor domnii méle ca 8 fie volnici cu aceasta carte a domnii erbarilor anume mél, sé. caute slujba oluchacului dupre la tot omul care ar face negutd.)torie de cumpara vite pre pamintul tarai mél, sa aibA a luaré de 1 tot omul, tocma si de 1 boiarii cei mari, insa de 1. vitele ce vor cumpära

sa fad. negtatorie. Iar vitele ce vor fi de casle lor, sä aiba pace. 5i s ail:5, a luaré si de 1 boiutnii ai doilea i dup la minastiri, dupre

la egmeni si de 1 sluj si de 1 negtatori, au turcu, au

tatar, au suta,s, au orosan, au macar veri ce fel de om ar fi, de Ra> tot omul sa alba a lua oluchacul dup obicei, macar sazatoriu au cAltoriu cu vi-tele sa fie. 5i ertati cu cArtil domnii mél, toti sa aiba a dare.

Fara.> decit unde s-ar intimpla niscare oi imparatesti avind ferman si vor avea i cartile domnii mél iscalite, pe cit suma le va scrie, pe atita s aib5. pace. 5i. pa eine voi vrea domniia mea sa.-1 ert, dind-le pecetluitul domnii méle, acelora insa sa alba a le tine in seam. Iar alalii sa dea cu toti, dup obicei, insa de cal, de bou, de bivol cite bani 24 si de oae, de caprà, de ramtoriu cite bani 8, precum au dat si mai nainte. Asiiderea i cei ce stringu vite de negt5.torie i le-ar vinde pen tirgu i pren dealuri. 5i de la macelarii cei ce yin de cumpara vite de aici dirt tara i e due in Tara Tureeasca de fac negustorie. i cine ar aduce vite dup intr-alte parti le-ar tine la suhat aici, i aceia Inca sä dea erbarit, dup obicei. Asijderea, sa fie volnici a merge pe la zahnale sa caute Cite vite s vor taia i nn vor fi platite mai nainte de oluchac, dintr-acele Inca sa ia oluchacul, macar sa fie tocma si vite de cas lor,

f

-Brit Oi mic

www.dacoromanica.ro

D. C. GIURESCIJ

412

GO

den toate sá ia, pentru cä sd chiama cd fac negustorie, ce trebuie sd-si

F. 41

dea oluchacul. 5i sä, fie volnici si. ia si dup la macelarii ce tae vite de vind pren tirguri domnesti si in Bucresti i in Tirgoviste si pren-tralte tirguri, de la aceia Inca sä ia oluchac, de fiestece vite vor fi, precurn scrie mai sus, pentru cä i m5.celrie sä chiam5, neguttorie. Iar nimeni sa n-aibd voe a tréce niscai vite nepldtite de oluchac. Drept acéia, vä poruncescu domniia mea i voao turor cdptanilor i voao iuzbasilor si ceausilor 1i voao caldrasilor §i vamesilor fi schilérilor i pldiasilor is martalogilor dup5. la margini i dup la vaduri, macar veri pe unde s-ar intimpla

sá treaca veri ce fel de om ar fi cu niscare vite, s5, cautati cine ar avea rdvasul erbarilor de plata.), pe aceia s5.-i lasati sd treac5, cu pace. Iar care nu vor avea rdvasul erbarilor, sd-i oprii, cä pintr-a-cui paz va tréce niscai vite nepldtite, s5. stie c5. vor pläti de 1 casle lor i vor petréce i scii ba. 5i iar poruncescu domniia mea i voao sluj tdranilor, pe unde sá va intimpla a veni niscai silnici i ar sta impotriva erbarilor i dind-vä stire, sa sariti sd-i apucati sa-si pldteasca. erbaritul. Ca asa iaste porunca damnii méle. i ispravnic insafi spusa domniei mele.

Ghen 1 tile, anul, 7221. A citit marele log o. o Nu s-au scris ».

1713

F. 41. v.

nr. 67 u Cartea pentra eheltulala ee sâ (16 be§leagaid clad merge pe vremea btlelului la Ompullungu

Dii domnia mea aceastd poruncd a dornniei mete, voao tuturor neguttorilor citi v5. yeti afla cu prdvdlii Ia bilciu, la Cimpulung, veri neguttori crestini, veri turci, veri arméni, \Teri papistasi, veri neaamti, veri

ovréi, au macar veri ce fel de om ar fi. Cara aceasta v fac domniia mea in stire, cà trimitind domniia mea pe Hussin Aga besleaga, acolo sd fie de pazd pentru gilcevi i zorbalicuri cc sa face, sd poarte grija i pe care turci i-ar gasi facind gilcevi i nebunii, sa le facd certare i sa nu-i ingdduiascd, s5. nu umble in voia bor. Deci ca sd nu umble si el surda 5 i s5, chel-

tuiascd de la dinsul, am socotit domniia mea den preund cu toti boiarii domnii rade, sa-i dati toti, de prdvdlie, cite bath 33, sd-i fie de osteneala lui i de cheltuiall. Deci in vréme ce yeti vedea aceastd carte a domnii méle sä cautati sa-i dati tot omul, de pravalie, cite bani 33, veri cc fel de om ar fi, ca sa-i fie de cheltuiala, sl nu mai faca suprare saracilor. ca destule nevoi sint in spinarea bor. Asajderea-ti poruncescu domniia mea si tie judet de la Cimpullungu, voi incd sà cautati sa-i aduceti lémne de foc si mdlddri

de cai, cit Ii va trebui. Si sd-i dati un om

poarte grija.

Iar de altele-si va cumplra cu bath. S5. nu faceti intr-alt chip. C5. asa iaste porunca domnii méle. l ispravnic fttec4i spusa domniei mete. Iiun 29 site, anul, 7223 e.

1715 1

Subinteles o de fin o.

www.dacoromanica.ro

61

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C BRINCOVEANU

413

nr. 68

F. 42

1696

« Catastih de dajdea ce s-au scos in toate judétel pentru 50 de pungi, ce au venit poruncl de la impartie sa dam. Ce s-au socotit sä dea cu toti, afar de sutasi §i den slujitori i neguttori i camrasei §i popi i log de divan 0 dorbanti carii-§i dau birul lor osebi si afar den satele cu rumtoare céle noao carii s-au dat semnate in foit si afar den scutélnicii calari i pedestri. Iar alalti sa dea cu toti, fiestecare sat, cum scrie in catastih. i zeciuial, den 10 bani, un ban. Ce au esit la oct 20 zile, anul, 7205 a. nr. 69

« Birul lui noem de un ban cite bani 266 a. nr. 70

« Catastih de ploconul hanuli celu obiciuit, ce s-au pus In toate

judete1 pre selisti, ca sa dea cu toti, afar den in boiari mazili ci sutasi slujitorii ci negutatori i camrasai ci popi logfeti de divan 0 dorbantii calrasii ci scutelneci calari ci pedesfri. Jar alaltii sá dea

cu totii, fiesstecare satu cu suma lui de bani, precum scrie in catastih. poclonul, den zéce bani, un ban. Ce au iesit la noe 15 zile, anul 1696

7205 a.

nr. 71

1696

a Catastih de birth zaharélii cé au venit porinca da la imparatii sa dam, cari s-au pus in toate judetéle pre si1iti, ca sä dea cu toti, afar den boiari mazili §i sutasi negutatori si eamrasaii i afar den popi i diiaconi i logfeti de divan 0 slujitori carii Ii dau birul lor osebii §i afar den dorbanti ci calarasi ci scutelneci calári pedestrii. Iar sa dea cu totii, cin sa va afla in sate dupe cum scrie In catastih, fiisticare satu cu suma lui de banii. i sa aiba a dare i poclonul, den 10 bath, un ban. Ce-au isit la noem 23 zile, anul 7205 *.

nr. 72 F. 42. v.

a Bir lui dechem de 1 ban cite tl. 2 a. nr. 73

« Catastih da seama cea mare ce s-au pus in toate judétele pe silistii, ca s dea cu totii, afar de in boiari mazili i sutasii ci slujitori ci popii logfeti de divan 0 dorobantii ci scutelneci calarii i padestri car

ii dau seama osebii. Iar alaltii sa dea cu toti, veri ce om ar fii In satu, 1696

fiestecare satu pe cum scrii in catastih. i poclonul, dan zece bani, un ban. Ce au isit la dech 9 zile, anul 7205 a. nr. 74

« Catastih de birul chirestelei caicilor imparatesti ce au venit porinca de la imparatii ca 5 dam chirestele la capitan pasa da Dunare, ca s

www.dacoromanica.ro

D. C. GIURESCU

414

62

fwd.> 30 d5. caice. Car chiereste sati plata cu bani sa. s-au socotit da s-au pus pe toat teara, pe silistii, ca s de cu toti, precum au 1696

dat si la seama cea mare, fiistecare satu pe cum scrif in catastih. Si poclonul, clan 10 bani, un ban. Ce au i.55.b la ghin 1 zile, anul 7205 u.

nr. 75 a

Birul lui ghinarie car s-au pus pe galbeni, cum scrii, in catastihe

nr. 76

Catastih de birul Imici1or impariltqti ci s-au pus in toate judeVéle ca s dea birnecii, afar din in boiari mazili si sutasi ci slujitoti pi neguttorii ci carnr5.§ai ,si popii i logfeti de divan, care 10 dan birul lor osebii i afar dan in dorbantii ci calrasii fi scute1neci calari i padestri i afar dan satele cele cii ruptoarea noao. Iar 41a1tii sIm dea cu toP, ctii sa vor afla in satu, precum sctii in catastih. i poclonul 1697

clan 10 bani, 1. ban. Ce au isitu la ghin 20 zile; anul 7205 u. no.. 77

F. 43

« Catastih de un bie ce s-au pus in toate judetile pe ,satele de bit, ca s de birnicii, afar den slujitor. S5. fii pentru chieltiala jacnati ce s-au pus sIm dea, fiestecar sat pe cum scrii in catast. S5. poclonul, clan zece bani,. un bane Ce au ieSit la febtruarie> 1 rile, anul

1697

7205 n.

nr. 78

e Catastih de rinduiala untului imparatescu, ci s-au pus in toate jude.til pre silisti ca s dea cu toti, afara numai dea boiarii maziIic1 log-

fetii de divan 0 sutasi. Iar alalti sa dea cu toti, ver cini se va afla Iii sat,

1697

fiestecare sat dup cum scrie in catastih. i s dea tint iai- nu bani. Si s aib a dare de ocaoa de unt cite bani 3, ca s fie pentru chieltuiala foilor si a chirii ci va sa s duc. Iar mai multu sa nu s ia nimic. Ce au esit 1 fev 1 rile, anul 7205 u.

nr. 79 e

Birul lui fayrurarii (sic), s-au pus pe gatbin ci ar lui marte ». nr. 80

Catastih de birul haraciului ce s-au pus in toate judétele, ca s dea birnici, afar den boiari mazili 75 slujitori i sutasi ci negutatori ci carnrasai si popii fi logfeti de divan 0 calrasai i dorbantii ci scutelneci calarii i padestrii i alte brésle cari ii dau birnl lor osebii si afar den satele cu rumtoare cel noo i cele vechii. Iar a1a1ti sä dea cu toti i ertati cu c5rii iscalite inca sa dea. Si tl sIm s ia cite 1697

bani 154 cu zeciuial cia tot Ce au isit la fev 25 rile, anul 7205 n.

www.dacoromanica.ro

63

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. I3RINCOVEANU

415

nr. 81 F. 44

1697

a Catastih d5. saam a doao ce s-au pus toat judci satel cu rumtoare céle noao. Iar afar dentr-acestea, sa dea cu toti, citi no vor afla in sat, fiestecare sat cum scrie in catastih, cu sum lui. i poclon, den 1697

10 bani, un ban. Ce au isit la avgust 1 zile, anul 7205 *. nr. 85

o Catastih de rinduiala gAleti, ce s-au pus in toate judételé pre sate, ca s dea birneci, afar den slujitori, sà fie pAntru chieltuiaala jacniti. Ci s-au socotit sa s ia de 1 ug cite ug 10, fiistecare sat sà de pre suma lui, precum scrie in catastih. Iar plaiasAi i satele de drum 1697

s5, dea pre jumatate. i ploconul, den 10 bani, un banu. Ce au isAt la av 20 zile, anul, 7205 o.

nr. 86 F. 45

a

Catasteh de rinduiala boilor dä Belgrad, care s-au rinduit in toate

judétel puindu-se pe si1iti, ca sá dea cu toii, afar den boiarii mazil §i sutasii i logci scutelneci c5,15.rii ci padestrii §i afar dan satele cel cu rumtoarea noao. Iar alaltii sä dea cu tojii, fii§ticar satu precum scrie in catastih. $i záciuiaala, den zéce 1697

bani, un ban. Ce au i§át la mai 1 zile, anul 7205 *. nr., 90

« Catastih d5. o dajde ce s-au pus pantru cheltuiaala jacniti car s-au pus sa dea birneci, afar den slujitori, fii§ticar satu precum scrie In catastih. $i poclonul, dan 10 bani, un ban. Ce au i§5.t la mai 20 1697

rile, anul 7205 ». nr. 91

F. 46

1697

a Catastif ce s-au pus in toate judétele pe satele de bir Ca s de birneci, afar den slujitorii. S5. fii pantru chieltuiaala visterii de sep. Ci s-au socotit sa dea fii§ticare sat pre galbenii carii scriu in catastih. $i poclonul, dan 10 bani, un ban. Ci au i§at la sep 1 zile, anul, 7206 *.

nr. 92 Rinduiaala ciinepii au i§it pre band>, de oc bani 33. Sep 1697

15 zile,

anul 7206.

www.dacoromanica.ro

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANir

417

nr. 93

Catastif dä rinduiaala mierie

(sic)

ci s-au pus in toate judetéle,

pe satele de bir, ca s de birnici, afar den slujitori, sä s cumpere miere i ceard imparatescd. Ci s-au socotit sa s ia de ug

1

cite

ug 6. Iar pladasii i satele de drum, sà dea pa jumatate, fiistecar satu precum scrie in catastih. i poclonul, de 10 bani, 1 ban. Ci au isit la sep 20 zile, anul, 7206. *

1697

nr. 94 e

Si birul mirii, de un galben, ug 5.

*

nr. 95 F. 46. v.

1697

Catastih de birul datoriilor ci s-au pus in toata tara pi silesti, sa dea cu toti, afar din sutasi 0 din slujitorii dajnici far den popi ci camrasei fi neguttori i log de divan 0 darabantii care-si dau dajdea osebi afarai> din scutélnicii calari i pedistri ,si din satile cu rumtoare céle noao. lar alalti sa dea cu toti, fiiscare sat dup cum scrii in catastih. i poclonul, din zéci bani, un ban. Ci au esit la oc 20 zile, anul 7206. » nr. 96

1697

Catastih de un bir ce s-au scos pentru poclon hanului cel obiciuit, care s-au pus in toate judétele pre 01isti, ca s dea cu toti, afar den sutasi ci slujitori ci neguttori i carnrasei i popi i dorbanti 05 calarasi i scut calari ci pedestri. Iar alalti sa dea cu totii, fiestecare sat precum scrie in catastih. i poclon, den 10 bani, 1 ban. Ce au esit la noem 10 zile, anul 7206. * nr. 97

Catastih de rinduial vacelor si a oilor ce s-au pus in toate judétel ca s fie pentru cheltuial slujerii, care s-au socotit sa dea cu toti, afar den sutasi i sluj i popi i neguttori 30 camrdsei Fi log de divan si dorbanti i scutélnici calari si pedestri.

Iar alati sé. dea cu toti, fiistecare sat pe cite vaci i oi scrii in catastih. s se plateasca vaca cite tl. 5 si oaia cite tl. 1 i poclon, den 10 bani 1 ban. Ce au esit la noem 17 zile, anul 7206.

1697

nr. 98 F. 47

41 Catastih de seam cea mare ce s-au pus in toate judétele pre silisti ca s dea cu toti, afar den boiarii mazili gi sutasi i slujitorii 0: popii log de divan 0 dorbantii i scutélnicii caldri i pedestri, carii-si dau seama osebi. Iar alalti sa dea cu toti, veri ce feli de om ar

fi in sat, fiistecare sat precum scrie in catastih. 27

i poclon, den 10 bani,

1 ban. Ce au eset la deche 1 zile, anu/ 7206. *

1697 e. 407

www.dacoromanica.ro

1}. C. GIURESCIJ

418

66

nr. 99

o Catastih dä un bir ce s-au scos pantru zahareao Camenitei, in toat judetel pe salisti, sà de cu toti afar clan sutasi i dan slujitorii i clan negtatorii ci popi si dorobanti. Iar alalti sà dea cu toti, fiesticare sat precum scrie in catastif. $i poclonul, dan 10 bani, 1 ban. 1697

Ce au isit la diche 23 zile, anul 7206 *. nr. 100

« Catastih de birul saicilor impartesti ce s-au pus In toat jud6tele ca sä dea birnici, afar din boiari mazili si sutasi i slujitori ci neguttori, caiparasei i popi pi logfeti de devan, care 10 dau birul osebi i afar din dar si calrasi, scutélnici calari si pedestri

afar din satele cu ruptoarea cea noao. Iar a1a1i s5. dea cu toti, citi sa vor afla in sat, precum scrie In Catastih. $i poclonul, din zece bani, si 1698

un ban. Ce an esit la ghen 15 zile, anul 7206. * nr. 101

F. 47. v.

o Catastih de rinduial untului impariltescu ce s-au pus in toat judétel pre si1iti, ca sa dea cu toti, afar din boiari mazili i sutasi ci neguttori i popi pi satele cu ruptoare céle noao i scutélnici calari fi pedestri. Iar alalti s5. dea cu toti, fiestecare sat precum scrie in catastih.

$i sa dea unt, iar nu bani. $i pentru lipsa untului sii dea de oc 10, oc 1 i pentru foii ce vor sä bage untul i pentru chirii a. untului ca sa-1

1698

dud. unde iaste rinduit, sa dea de oc cite bani 4. $i pan la sfintul GheCe au orghie 55. sa afle acest unt dintr-acest judet, tot, la esit la ghen 25 zile, anul 7206. * nr. 102

Catastih da rinduiala cardlor d5. Belgrad care s-au pus in toat jucietile, pe siliti, ca s de cu toti, afar dan In boiari mazili i sutasi i scutelneci cilläri i pedestri i afar clan in popi i slujitori §ti dorbanti cari dau osebii. Iar alaltii sS. dea toti, fiistecar sat precum scrie In catastih.

$i sS. aiba a plati carul cite tl. 70. $i stringatorilor d5. bani sä alba. a li s da p5.ntru ostineala lor, cid caru, cite tl 1698

10 zile,

Ci au isat la fav

anu/ 7206. * nr. 103

« Catastih de birul haralui ce s-au pus in toate judétele, pre p sluj i sutasi pi

silisti, sa dea cu toti, afar de in boiari mazili

negutatori ci camrasai i popii ci logfeti de divan 0 calrasii ci dorobantii ci scutelnecii calari p pedestre i alte brésle cc îi birul osebii. $i afar de satel cu rumtoare cele noao i cele vechii. Iar alalti sä dea toti i cei ertati cu cartii sa dea, fiistecare sat dupa cum scrie

in catastih. $i talerul sä s ia de bani 154, cu zéciuiala cu tot. Ce an 1698

isit la fev 25 zile, anul 7206. *

www.dacoromanica.ro

67

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

419

nr. 104 F. 48

Catastih de lipsa haracilui ce s-au pus in toate judétele pe satele

1698

de bir ca sa dea cu totii, afar den boiarii mazili 74 sutai si slujitori ci popi i neguttori fi camr45.i i satele cu rumtoarea céle vechii si céle noao care 1'i dau bir lor osebi i afar den calära§i i dorobantii ge scutélnici cälàrii i pedestri. Iar a1a1ii, sa dea cu toti, citii s5. vor afla in sat, fiitecare sat dupà cum scrie in catastih. 5i poclonul, den 10 bani, un ban, Ce au i§dt la mar 20 zile, anul 7206 o. In.. 105

« Catastif dä birul cailor imparteti, ce s-au scos pe birnici ca s dea cu toti, afara clan boiarii mazili ci sutai ci slujitori i negtatori §i popi >ci camr4i f calrai si doroban# ci scutlnici calari 71 pedestri i afar dan satele cu rumtoaré cel noao. Iar alalti sa de 1698

cu toti, fietecare sat precum scriie in catastif. Si poclonul, clan 10 bani, 1 ban. Ce au eit la ap 15 zile, anul 7206 o. nr. 106

o Berul (sic) capichihaiallor de oaste pre bii lui ghen de ug 1 cite ug 2 junaltate. Ce au e§et la mai 10 zile, ci calrasi pi martlogii i scutélnici ca.lari Si pedestri ci satele cu rumtoare céle noao. Iar alatti sa dea cu toti, fiistecare sat pe cum scrie in catastih. 1698

i poclon den 10 bani, un ban. Ce au esit la avgust 5 zile, anul 7206.* nr. 112

1698

« Catastih de rinduiala bollix- de Bilgrad ce s-au pus in toate judétele pre silisti ca s dea cu toti, afar den boiarii mazili i sutasi i popii ci log de devan i dorbantii ci scutélnici calari ci pedestri i satele cu rumtoare céle noao i afar den slujitori. Iar alalti sa dea cu totii, ins sIt sa ia bani, de bou cite tl. 10, fiestecare sat pe citi boi scrie in catastih. Ce au esit la av 10 file, anul 7206 ». « lar de la 5 judet de peste Olt, s-au luat boi ». nr. 113

F 49. v.

1698

« Cal astih de o dajde ce s-au scos in toate judetel pre si!esti pantru cheltuial saraskeri pasi de la Bugeac, ca sa dea cu toti, afar den boiari mazil >ci sutasi i slujitor i neguttorii i camrasei i popi i logo de divan 0 dorbantii ci calrasi i martalogii i scut calari i pedestri i satcle cu rumtoare céle noao. lar alalti sa dea cu toti, fiestecar satu pre cum scrie in catastih. 5i poclon, den 10 bani, un ban. Ce au esit la sept 1 zile, anul 7207 ». 4 intr-aceast dajde s-au bagat i galeat ». nr. 111

Miiare au esit pre bir lui iulie ». nr. 113

« Catastih de rinduial rnierii i cerii ce s-au pus In toate judétele pre birnici, afar den sluji ca sa s cumpere rniiar i cear

www.dacoromanica.ro

69

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LU1 C. BRINCOVEANU

421

imparteasca care iaste de s cla pre seaama balgebasi, dup obicei. Ce s-au socotit sä dea de ug 1 cite ug 8. Iar p1àiai a satel de da drum sa dea pre jumtate. Iar Titesti ci Greblest ei 1698

Boisoar

Ciinonii, ertati de tot. Si poclon, den 10 bani, un ban. Ce au esit la

sept 20, anul 7207. * nr. 116 $i bircul> rniirii iar cite ug 8. »

nr. 117 F. 50

Catastih da saam a treia, ce s-au pus in toat judtele pe ca s de cu toti, afar clan slujitori ci popi neguttorii ci sutasi i camrasai si logf de divan 0 darbanti care-si dau birul osab p afar clan martlogi ci scutlanici calar pedestri p afar clan satle cu rumtoar, cel noao. lar alalti o

sAlisti,

1698

sa de cu toti, fiestecare sat pre cum scrie in cat stih. Si zaciial, dan 10 bani, un ban. Ce au isit la oct 20 zile, anul 7207 u. nr. 118

« Catastih de un bir ce s-au scos in toat judetil pentru chieltuiala slugirii, care s-au pusu s5. dea birnici, afar din sutasi i slujitori 91

popi si neguttori 11 camrilsii i logof de divan 0 darbantii calrasii i scutélnicii calri ci pedestri i afar din satil

céli cu rumtoarea cea noa. Iar alaltii sä dea cu toti, fieepicare sat dupà 1698

cum scrie in catastif. Si poclonul, din 10 bani, un ban. Ce au esit la noem 20 zile, anul 7207. » 1 A alit ntarele logof a nr. 119

F. 50. v.

« Catastih de seaama cea mare ce s-au pus in tooate judetéle pe ca s dea cu toti, afar den boiari mazili ci sutasi 91 slujitori i popii §i logfeti de divan 0 dorbantii i scutelneci calarii ci pedestri care

dau seaama (sic) osebii. Iar alaltii sá dea cu totii, veri ce omu ar fi in sat, in fiistecar sat pe cum scrii in catastih. Si poclonul, dan in zed; 41 1698

bani, un ban. Ce au isitu la deche 10 zile, anul 7207 u. Hr. 120

« Biruril marunte de la anul 7207 iulie, au umblat tot cite ug

2, pana la ghen. Iar de la ghen pe ug 3. Si matcele tot 1699

acélea. Ghen 1 zile, anul 7207 u. nr. 121

« Catastih de untul imparatescu ce s-au pus in toate judetel pa

silipi, ca s dea cu toti, afar den in boiari mazili i sutasi ci negutatorii i popii ci satel cu rumtoarea cea noo i scutelnici calarii padestri. Iar alaltii sá dea cu totii, fiistecare sat precum scrii in catastih.

Si sa dea untu iar nu bani. Si pantru lipsa untul, sä dea dá oc zécé, oc 1. Si pantru foii ce vor sä bagi untul si pantru chiriia untului

www.dacoromanica.ro

422

D. C. GIURESCU

ca s 1699

70

1 duc pin unde iaste rinduit, sa dea dea oc cite bani

4. Si pin la sfintul Gheorghi, sä. s" afle acest untu, dOntr-acestu judetu la Ce au i§it la ghen 25 zile, anul 7207 ».

a Iar de unde s-a luoatu bani, au dat cite bani 44 de oc ». nr. 122 F. 51

1699

a Catastih dá birul haraciului ce s-au pus in toat judetel pre sOli§ti sä dea cu toti, afr5. dan boerii mazili ci sluj §i sutasi ci négtkori i camral§al ci popi si logfeti de divan 0 c5.1ra§i. §i darbanti >si scutelnici calari i pedestri §i alte bresle car-§i dau birul osibii §i afar clan satel cu rumtoarea cea noao i cel vechi. Iar alalti s5. dea §i cei ertati cu carti sa dea, fie§tecar sat dup cum scrie in catastif. i tl. sa s ia d5. bani 154. Iar aka nimic. Ce au i§it la ghen 1 zile, anul 7207 ».

nr. 123 a Catastih d5. haracilui ce s-au pus in toate judétéle, pre birnici, ca s dea cu toti, afar den In boiari mazili ci suta.0 i slujitorii §i

popi i neguttorii ci airnra..§51 §i satel cu ruptoarea cea noao si cea véchei car i§i dau birul lor osebii §i afar dan calrasi fi dorbantii §i scutelnecii cOldri i padestrii. Iar alaltii sa dea cu toti, citi sã vor afla in sat, fii§tecar sat pre cum scrii in catastih. i ploconul, den 10 bani, 1699

un ban. Ce au i§it la fev 25 zile, anul 7207 ». nr. 121

F. 51. v.

« Castih de un bir ce au i§it pentru cheltuiala viilor domne§tii ce s-au pus in toate judétel pe satele de biru, sO sa dea birnici, afar den slujitorii. Ce s-au socoLit sä s dea ug 1 cite ug 1 jurna.tate §i ploconul, den zeCe bani, un ban. Ce au i§it la mart 15 zile, anul

1699

7207 ».

nr. 121

Catastih de birul lefilor ce s-au pus in toate judetel pantru lefile slujitorilor, ca s dea cu toti, afar den slujitori

0

>si

negutatori

carnra§al i popii >ci logfetii de divan 0 afar den in dorban-

tii ici cOlra§ii ci scutelnici cOlari ci p5.destri §i afar den satel cele

cu rumtoarea noao. Iar alaltii s5. dea cu toti, fii§tecarii satu pe cum scrii in catastih. Si zéciuiala, clan 10 bani, un ban. Ce au i§it la mart 25 1699

zile, anul 7207 ». nr. 126

Catastih de bir carOlor 0 de salaori carii sint sà s trimit

la Caminita, ce s-au pus in toate judétel pre satel de bir 0 pre 1699

ora.§ §i satel cu rumtoar céli noi §i céli vechi i satel alar5.§e§ti, sä dea cu toti, afar den boiari mazàli ci preoti 61 slujitor fi dorobantii ici scut cäldri i pedestri ci log de divan pi §itrii 1 I

a §etrdreii

in ins. 5389.

www.dacoromanica.ro

71

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

1699

423

dau birul lor osebi, numai afar den sutasi. Iar alalti sA dea cu toti, fiestecari sat pre ce-1 va ajungi cisla. $i zeciial den 10 bani, un ban. Ce au esit la ap 1 zile, anul 7207 *. nr. 127

F. 52

1699

o Catastih de un bir ce s-au scos in toate judétél pe birnici, ca s dea birneci, afar den slujitori, s5. fie pAntru chieltuiala jAcniti,

fiistecare satu pe cum scrie in catastifu. $i poclonul, den 10 bani, un ban. Ce au isit la mai 1 zile, anul 7207.* nr. 128

« Catastih dt seaama a dooa ce s-au scos in toate judetel pe silisth, ca s de cu toti, afar den in boiari mazili i sutasi ci slujitorii i popii 91 negutAtori i camAr5.säi i dorbantii carel ii dau birul lor osebii si afar de in satele cele cu rumtorea ce noo i scutelnecii cAlarii §i pl1699

destri. Iar a1a1ii s5. dea cu toti, cii sA voru afla In sat, fiisticare sat pe cum scrie in catastih. $i poclonul, dAn 10 bani, un ban. $i de silisti sa. nu ia nimic. Ce au isit laiuni 1 rile, anul 7207 *. nr. 129

1699

« Catastih de un bir ce s-au scos in 5 judet de peste Olt, ca s dea cu toti, sA nu s scuteascA nimini, sa fie pentru cheltuial caselor domnesti ce vor 55. s fac la scaunul Craiovei. SA dea fiestecare sat pre cum scrie in catastih. Ce au esit e iun 8 rile, anul 7207 *. nr. 130

F. 52. v.

1699

« Catastih de rinduial vacilor si a oilor care s-au pus pentru cheltuial slujerii, ce s-au pus in toate judétel ca s dea cu toti, afar den boiarii mazili i preotii >ci sutasi i slujitor ci pedestri. Iar alati s5. dea

cu totii, fiestecar sat pre cum scrie In catastih. $i poclonul, den 10 bani, un ban. Iar de silisti sä n ia nimic. Ce au isit la noem 1 1699

zile, anul 7208 ». nr. 138

F. 54

1699

»Catastih de un bir ce s-au pus pantru ploconul chehaialii viziriului care s-au pus acum chehaia nook ca sa dea birnicii, de un ban, band> 10. $i zeciiala, den 10 band>, un ban. Iar d5. si1iti sa nu dea nimic. Ce au esit la noem 10 zile, anul 7208.* $i au isit pa birul lui iulie, den anut 7208. » nr. 139

» Catastih da seaama cea mare ce s-au pus in toat judetel, pc i1iti, ca s dea cu totii, afar0.> den boiarii mazili ci sutasi i slujitori ci popi logfeti de divan 0 dorbantii i scutelnici calari p0 pädes-

tri care îi dau saama osebii. Iar alalti sä dea cu toti, \Peri ce om s-ar afla in satu, fiisticare sat, [in fiisticar satu], pre cum scrie in catastih. §i poclonul, dan 10 banii, un banu. Ce au isit la deche 1 zile, anul 1699

7208. »

nr. BO e

Catastih d5. un bir ce s-au scos in toat judtel pe

pantru caral solului nemtasca', ca s dea cu toti afar dan sluji camrilsii si darbang car-si dau birul osdbi. negtatorii $i afar dan scutelnici caläri ci pedestri si afar dan oras ci satel

cu rumtoar cel noao. Iar alalti sa thea> toti, fiestecare sat cum scrie

In catastih. $i poclonul, dan 10 bani, un ban. Iar dan salisti, sa nu de 1700

nimic. Ce au isit la ghen 1 zile, anul 7208 nr. 141

« Catastih de rinduiala haracilui ce s-au pus in toate judétile pre

F. 54. v.

siliuti, ca sa dea cu totii, afar den boiarii mazili fi slujitorii i sutasii §i §i

neguttorii ci carnarasaii §i log de divan fi popii i calrasii darba4ii i scutélnicii calari ci pedestri i afara, dentr-alte brésle

care-si dau birul osebi. 5i afarden rumtoarea satelor cea noao si cea véche. $i tl. sa s ia de bani 154. lar altu nimic. Ce au esit la fev

1

zile, anul 7208. » nr. 142

e Catastih de lipsa haraciului ce s-au pus in toate judétile pre birnicei, afar clan boiarii mazili fi sutasii i slujitori ci popii 0, neguttori pi satele cu rumtoarea cea no i cea véchii, care dau birul loru osebii. $i afaran (sic) dan calrasii i darabantii §i scutelnecii cälárii i padestri. Iar alalti sa de cu toti, fiistecar sat pre cum scrii in catastih. Si poclo-

nul, dan 10 bani, un ban. Iar dan sà1iti sã nu ia nimic. Fev 20 1700

zile, anul 7208. »

www.dacoromanica.ro

426

D. C. GIURESCU

74

nr. 143 F. 55

o Catastih de birul lefilor ce s-au pus in toat judetel pantru lefile slujitorilor, ca s dea cu totii, afar clan slujitorii ci negutitori Si cgmgra§ai fi popii ci logofetii de divanu i afarg dan cglra0i ci dorbantii 5i scutelnicii calgri §i pgclestri 0 den satel cele cu rumtoarea

1700

noog. Iar alaltii sä dea cu toti, fii0ecare sat pre cum scrii in catastih. Iar dä si1iti sg nu dea nimic. Ce au i0t la mart 20 zile, anul, 7208 *. nr. 144

« Catastih de rinduial banilor ce s-au scos in toate judétel pe silisti, pentru banii ce s-au rinduit sa s dea la Tim4oar; la care iaste

sg dea cu toti, afar den slujitori i pop i neguttord> i crimi log de divan 0 c5.1ra0 §i scut c5.15.ri e pedestri

r5..5ei

si afar den satile cu rumtoare noao. Iar alalti sa dea cu totii, fie0ecare satu pre cum scrie in catastih. i poclon, den 10 bath, un ban. Iar 1700

de sili§ti sá nu dea nimic. Ce au e0t la ap 15 zile, anul 7208 v.. nr. 145

F. 55. v.

1700

« Chieltuiala jacniti au isit pg birul lui ghin, d un ban cite band> 10 *. nr. 146 o Catstih de seaama a doao ce s-au scos in toates judétle, ca s dea cu totii, afar din boiarii mazili ;i suta0 0: slujitori §i neguttori camra§ai i popi i logofeti de divaan i dorobanti i afar din satil céle cu rurntoarea cea noao ci scutélnicii calari §i pedestri, care 10 dau birul

lor osebii 1. Iar alalti sà dea cu toii, Cii sa vor afla in sat, fie§tecare sat pre cum scrie In catastih 5i poclonul, din 10 bath, un ban. Iar de sil4te s5. nu dea nimic. Ce au i0t la iunie 10 zile, anul 7208. o nr. 147

« Catastih de un bir ce s-au pus In toate judétel pentru tainuril de came carii sà. dau la impärätii, ca s dea cu toii, afar den boiar mazil 50 sutaqii Si slujitord> si neguttorii 5i pop ci logo de divan 0 dorbantii ci scut calari i pedestri. Iar alalti sá dea cu toti, fii0ecare sat pe cum scrii in catastih. i poclon, de 10 bath, un ban. 1700

Iar de silit 01 nu dea nimic. Ce au e0t la iun 25 zile, anul 7208. o nr. 148

o Catastih de o dajde ce s-au scos pantru bani miirii, care s-au pus pe sili§ti, ca dea cu toti, afar.den boiari mazili §i den suta0 cari s5. afla numele lor in vistrii i afar den popi ci diiaconi §i den neguttorii

bucri§tinii 0 den lefigii carii s5. af15. la Bucure§tii 0 la Tirgov4ti. Iar alalti sä dea cu toti, fii§ticare sat pre cit scrii in catastih. Si poclonul, din 1700

10 bani, un ban. Ce au I0t la iuli 10 zile. Iar dä si1iti s5. nu dea nimic. Iul 10 zile, anul 7208 d. 1 o care 10 dau birul lor osebii »

adaugat ulterior peste rind.

www.dacoromanica.ro

75

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

427

nr. 149 F. 56

« Catastih de bir leflor ce s-au pus in toate judétel pentru lefile slujitorilor, ca s dea cu tot, afar den sluji i neguttort 0 camrasei i popi 0 logo< feti> de divan 0 calrasi §i scut

calari ci pedestri ,si afar den satel cu rumtoarea ce noao. lar alaltt sA dea cu tort, fiistecare sat pe cum scrii in catastih. i poclon, den 10 bani, 1700

un ban. Iar de silisti O. nu dea nemic. Ce au esit la av 15 zile, anul 7208.»

nr. 150

« Catastih de seaam a treia ce s-au pus in toate judetel pre silisti, ca s. dea cu toti, afar den sutasi ci neguttori i sluj camrasei i pop si log de divan 0 calaras §i dorobanti ci martlogi i scut Ward> i pedestri i afar den oras si den 1700

satil cu rumtoar cea-noao. Iar a1a1i sa dea cu toti, clti se vor afla in sat, fiistecare sat pe cum scrii In catastih. i poclon, den 10 bani, un ban. Iar de silisti sa nu dea nimic. Ce au esit la sept 1 zile, anul 7209 a. nr. 151

« Catastih de rindiala mierei si a cerai, ce s-au pus in toat judetele pre birnici, afar den slujitori, ca s cumpeer mierea si ceaar Imparatesca care iaste d5. sä dä pre seaam balgibasi, dup obiceiu. Ce s-au socotit s5. s dea un ban, cite bani 30. Iar p1äiaii i satele de drum, sa dea pre jumtate. Iar Titestii §i Grablestii ci Boisoara fi Ciineni, ertati da tot. i poclonul, clan 10 bani, un ban. Iar de silisti sä nu 1700

dea nimic Ce au isit la oct 10 zile, anu/ 7209 ». nr. 152 a

Mierea i birul mierii tot una s-au facut aicea. Mierea, da un ban,

cite bani 30 fi birul mierii, de un ban, cite bani 20 ». nr. 153 F. 56. V.

1700

Catastih de seaama cea mare ce s-au pus in toate judétel pre ca s dea cu totii afar den boiar mazil i sutasd> Fi sluj l neguttor i popii fi log< ofetii > de divan 0 dor bantii ci scut calari i pedestri carii-si dau seaama osebi. Iar alalti sa dea cu toti, fiisticare sat pe cum scrie in catastih. 5i poclon, den 10 bani, un ban. Ce au isit la noem 20 zile, anul 7209 ». a

nr. 15S

« Catastih de rindival haracilui ce s-au pus in toate judétel pre si1iti, ca s dea cu toti, afar den boiari mazali i slujitord> i sutasii ci neguttorii §i camArasei §i, log de divan 0 popii i popii fi c5.15.ras.di> i dor bantii fi scut calar ci pedestri i alte brésle carii Ii dau birul lor osebi., i afar den rumtoarea satelor celor noao si 1701

celor vechi. Iar alalti sa dea cu toti. i tl. sA s ia cite band> 154. Iar altu nimic. Ce au isit la ghin 1 zile, anul 7209 ».

www.dacoromanica.ro

D. C. GII1RESCU

428

76

nr. 15$ s Catastih ce s-au scos pantru sursat tainurildmpäratesti sä dea cei cii au oi, fiisticari pre cum scrie in catastih, ins& Ia 30 da oi, cite oae 1. Iar Barseanii, den 80 da oi, cite oae 1 si sa dea bani, dà oae, cite bani 140. Iar mai multu O. nu dea nimic. Ce au isit la ghin 20 zile, (crud 7209 A.

nr. 156

u Caeca armaOlor earil slut dup rudaril ce dau aural

F. 57

ThI domnia mea aceasta porunca a donmiei mete, slugilor domnii méle

ca s fie volnici cu aceast carte a domnii méle sa fie ispravnici i purttori de grij peste iganii rudar, sd.-i pue sa lucréze la aur cind v afla vrém pest vara i s5. aduca aurul la vréme, pre cum 1-au adus i pan acum, insa aur sleit dram 600. Asijderea, poruncescu domnia mea si voao vatasilor i voao tiganilor rudar, anum

deaca yeti vadea aceast carte a domnii mél i porunca domnii mél iar voi toti sa aveti ascultaré de slugil domnii mél carii scriu mai sus, de toate ce o va da porunca si 1nv54tur. Iar carii nu vor asculta, ce ar sta

1701

impotriv, sa hie volnici slugil domnii mél sa le fac certare si batae, fiistecAruia, dup vina lui. 5i carii clan kratasi ar avea fecior multi si mari sa aib a-i pune bir la scindur, ca sal nu pése celoralalti (sic) saraci si sa aib a punere alti vat* carii vor fi cu capul far d feciori. Asijderea, sa fie volnici slugil domnii méle ce scriu mai sus, pre care tigan I-ar afla Vinzind aur clomnescu pre ascunsu, pre tigani sa aib a-i bate cu toiage, iar pre cumpartor sa-1 prade, pentru un dram de aur sa-i ia 6 dramuri domnesti. Asijderea, poruncescu domnia mea si voao judetlor i voao orosanlor de la Slatina ci Hama Ocna §i, Rimnicul ii Argesul ci Pitesti si voao tutror slujitorilor i tarand >lor, ver pe unde s-ar intimpla a umbla slugil domnii méle fiind cu trebil i cu slujba a domnii mél, umblind pre rudari, iar voi sã aveti a-i grijire de bucate ce le-ar trebui i lor si cailor. Asijderea, sa hie volnici slugil domnii méle ce scriu mai sus, sa scoat toate datoriile rudarilor carii dupe unde vor avea datorii dirépte, or cu zapise, or far d zapise i sä aib a le scoat pan intr-un ban. Asijderea, poruncescu domnia mea i voao turor captanilor ci pircalablor dupe la tirgur, sa nu aveti nice o treaba ci. iganui rudar, numai slugil domnii méle sä aib treaba. 5i intr-alt chip sa nu fie. 5i ispravnic insu0 spusa domniei mele. GherKarie> 1 zile, anul, 7209. ». « A citit niarele log». nr. 157

F. 57. v.

o Catastih d5. lipsa haraciuli ce s-au scos in toate judetel pre satele de bir, sa dea birnicii, afar dan sutasi i slujitori ft: neguttori oi camrasai si popii i satel cu rumtoarea cea noo5, s't afar dan

www.dacoromanica.ro

77

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. IMINCOVEANU

429

i dorbantii i scutelnici cälãri ci pedestrii. Iar alaltii s5. dea cu toti, citi sA vor afla in sat, fiistecari sat pre cum scrie in catastih. Si c51rasi 1701

poclonul, den 10 bani, un ban. Ce au isit la ghin 20 zile, anta 7209

a.

nr. 158

« Catastih de bir leflor ce s-au pus in toate judetele pre ca s dea fiistecare sat pe cum scrii in catastih. 5i poclon, den 10 bani,

un ban. Iar de silisti sa nu dea nimic. Ce au esit la fev 20

1701

zile, anid, .7209 6.

nr. 159

o Catastih de poclon hanului, ce s-au scos in toate judétel pre silisti, ca s dea cu toti, afar den slujitor ci cAmräsei i dorobantii

scutélnici i satile cu rumtoarea noao. Iar alalti sà dea, fiisticari sat pe cum scrii in catastih. 5i, poclon, den 10 bani, un ban. Iar de silisti, sA nu

pi 1701

dea nimic. Ce au esit la fev 25 zile, anul, 7209 ». nr. 160

F. 58

o Catastih de seaam a doao ce s-au scos in toate judetel la satel

orasle cu rurntoare, ca s dea fiistecare sat den rumtoarea lor un sfertu, pre cum scrie in catastih. 5i s dea cu toti, fiiste ce om s-ar afla In sat, afar den boiari mazfli ci sutasi i popii ci slujitor dajnici ci dorobantii i neguttori i ca.mrasei ci log de divan. Iar afar dentr-acéste brésle, sá dea cu toti, precum scrii In catastih. 51 zeciiali, 1701

den zéce ban, un ban. Ce au esit la ap 20 zile, anul 7209 n. nr. 161

« Catastih de [rumtoarea] 1 orasile i satele cu ruptoare ce s-au scos sd-si dea sfirtul lor dã seaarn cea maFe, fiisticari satu pre cum scrie in catastih. 5i poclonul, den 10 baniii (sic), un ban. Ce au isit la oc 1701

I zile, anul 721(1 n. ur. 162

1701

o Catastih de ruptoarea orasilor i a satelor ci s-au scos A.-0 de ruptoarea lor ; ci s-au pus s5. de la haraci, fiisticar sat pe cum scrie in catastih. 51 talerul sä s iea de bath 154, pe cum sä iau la haraci. Ce au isit la dechi 5 zile, anul 7210 ». nr. 163

F. 58. v.

« Catastih de rumtoarea orasilor 0 a satelor birnicestii ce s-au scos sh-si dea sfirtul lor d5. seaama a treia, fiisticare sat pre cum scrie in catastih.

1702

5i poclonul, clan 10 bani, un ban. Ce au isit la mai 4 zile, anul 7210 ».

1 Adaugat peste text, cu alt scris.

www.dacoromanica.ro

D. C. GIURESCU

430

78

nr. 164

t Catastih de rinduial rumtorii haracilui, ce s-au scos in toate judétel la orasi fi la satel cu rumtoare, ca 05-51 dea fiestecare sat, 1702

sfertul lor de banii haracilui, dup cum scrie in catastih. i tl. sä s ia cite bani 154, cu zeciial cu tot. Mai\ mult nu. Ce au esit la oct 20 tile, aim/ 7211 n. nr. 165

F. 59

« Catastih de rumtoarea oraselor i satelor birnicesti ce s-au scos sa-si dea sfertul lor de seaam a treia, fiestecare sat precum scrii in catastib.

1704

Si poclon, den 10 bani, un ban. Ce eu esit la iunie 15 rile, anul 7212 s. nr. 166

F. 59. v.

a 0 carte de 1/1t601a de plai . Da domnia mea 2, slugii domnii méle carele 1-am pus domniea mea sa fie vataf de plai i sa pazeasc5, foarte bine plaiul i sä poarte grij de hoti si de toate ce ar fi trebile i poruncile domnii méle. Iar de catra domniea

mea sa fie in pace si ertat el si casa lui i toate bucatele lui ce va avea de seama cea mare 3, de seaama a da (sic) 4 i a triia, de lipsa i adaosul haraciului, de podvoadeIe i martice, de conace, de cai d olac .si de alte dajdi i orinduiale ori cite ar mai ii de la vistiriea domnii méle, de vinarici, de oerit, de dijmaritu, de erbarit, de nici unile, nici un val i nici o bintuiala sa [sa] n-aiba.. Fara decit numai sA aiba a dare la haraci, birul vatasascu, ug 10. Iar alt nimic, numai sà aiba a pazi plaiul i satile sa nu fug, au sa treac cinevasi peste plai, far de porunca domnii méle. Iar pa cin 1-ar prinde trecind fara de plai (sic) 6, fax de porunca domnii méle, sa.-1 trimit aici la domniea mea. Drept aceia poruncescu domniea Inca i voao tuturor slugilor domnii /nee ori cu care ce dajdi i orinduiale yeti umbla intr-acea parte de loc, daca veti vedea aceast carte a domnii méle, iar voi toti sa, aveti a va fel-ire de casa i bucatele lui, ca cin 1-ar bintui de \Teri ce, unii ca aceia bine sa, stie ca. rea scirba i mar certare va petréce de catra, domniia mea. Asajderea, poruncescu i voao tuturor

plaiasilor de la aceast vatasae s5. cautati toti 55, ascultati de vataful vostru care va 1-am pus domniia mea. Si. sS. aiba a v5, judeca de toat ce yeti avea intre voi, de gilcevi si de curvii. Iar alt nimic sa n-aiba a va judeca. Iar care den voi ar sta impotriv a nu ascultare, pentru unii 1704

ca aceia, am dat domniea mea voe s5. fac fiistecaruia certare si zap dup vina lor, ca asa ias porunca domnii mede>. Av 20 zile, anul 7212 n.

« A citit mareie logf u. 24 P.

« din judelul Dimb... » sters in text. 2 Scris cu cerneala rosie. 3 « vel seam5,* in text. 1

4 # a doao s in ms. 5389.

5 « peste plai n in ms. 5389.

www.dacoromanica.ro

79

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

431

nr. 167 F. 60

u Mai datu-li-s-au 0 din poclonel vacilor,. vaci 11 ci minzan 1, cite tl. 4, face tl. 48. Datu-li-s-au i berbeci mari 70, face tl. 70 fi mii 40, cite tl. jurndtate face tl. 20. Face in total tl. 10928. Au rdmas tl. 4767 u. nr. 168

1697

( Mai datu-s-au si din dajdea ce s-au pus pentru cheltuial slujla noem 20 zile, anul 7206, tl. 4173. Mai datu-s-au si din sursat, tl. 594. TI. 4767. Terminat ».

nr. 169 F. 60. v.

« Cartea vfitakului> de efildfirari 10 Nicolae Alex 1

.aceastd poruncd a domniei mele . . . vátaf dg caldgrari de aici den Bucureste si in toate tirgurile citu sint in tara dom, ca sä fie volnic cu aceastg carte a domnii méle a fi vgtaf si a da poruncg tuturor caldararilor, ver fie domnescu, veri boerescu au calugrescu, au siimean, au cazacu, au talposi, au oameni streini ce vin dAntr-alte pgrti i dg.ntr-alt

targ cu marfg caldgrareascg, aid in Bucuresti i intr-alte tirguri, sg. aibä a lua vg.taf de sacsana, cite tl. 1 jumdtate 0 de car cite ug 2, dupe obicéi, precum scrie in cgrtile domnesti ce are si de la aIi domni. Drept acéia, poruncescu domniia mea si voao tuturor cAlddrarilor, unde yeti afla aici in tirgul domnii méle si care om dupe unde yeti veni i citi veti fii sgziltori in tirguri, deaca yeti vedea aceastg carte a domnii méle, iar voi toti sä cgutati sg. ascultati dg dinsul, la toate ce ar fi trebile domnii méle. ca ori care ar sta impotriv cu semetie a nu asculta au a nu-si dare adetul, dupg obicéi, pentru unii ca acéia domniia mea i-am dat voe sg i sg. fac fiestecgruia certare dupg 2 vina lui. Pentru cg pg. dinsul 1-am ertat domniia mea dg. toate citu scriu mai sus, aflindu-se in toatg vréme cu slujbä in curte domnii méle, sà drége vasele car sg. stricg. Ci ori care ar sta

impotriv peste porunca domnii méle, unii cu acéia bine sa sue cà rea scirbg. si mare certare vor petrece de caträ domniia mea. Intr-alt chip 1700

nu va fi, cg asa iaste porunca domnii méle. mele. Iuncie> 20 rile, anul, 7208 ».

ispravnic insd# spusa domniei

nr. 170 F. 61. v.

« Socoteala lui marele sluj si al lui al doilea sluj de un an, socotindu-s lunile pre scurtg, ce au cheltuit in 12 luni, de la oct

1697

arm! 7206 u.

1 tile, ping la sfirsitul lui sept, precum arat in jos anume, Adgugat in text, peste primul rind. 2 Adilugat peste rind t;i cuvintul » obicéiu r.

www.dacoromanica.ro

432

D. C. GiURESCU

80

Face toat cheltuial lui oct, tl. 1981, jumeitate, 41. Face toat cheltuial lui noem, tl. 1151,24 Face toat cheltuial lui diche tl. 702 jumdtate, 24. Face toat cheltuial lui ghen, tl. 1779, 4 Face toat cheltuial lui fev, tl: 553, 8 Face toat?d> cheltuial lui mardie>, tl. 402, 23 Face toat cheltuial lui ap, tl. 1607, 53 Face toat cheltuial lui mai, tl. 1924, 20 Face cheltuiala Iui iun, tl. 410, 26 Face toat cheltuial lui iul, tl. 2040, junuitate Face toat cheltuial lui av, tl. 1221, 28 Face ioat cheltuial lui sep tl. 1921, jumdtate 58

face tl. 15695, 42 nr. 171 a Datu-s-au din oile de sursat tl. 2000, datu-s-au si din boii de Belgrad tl. 1720, datu-s-au ci iar4i din boi de Bilgrad tl. 4130; datu-s-au din cona-

cel tatarilor tl. 2908, face tl. 10703 ». nr. 172 « Carte de slujba %Willa' pen judete F. 62

Dâ domnia mea aceastd poruncei a domniei mele, slugii domnii méle

anume... pre carele cinstitul i ciedinciosul boiariul domnii mete marele dvornic 1-au pus vornicel in judetul. . . sa fie volnic cu aceasta carte a domnii

mete sa umble sa caute slusba vornicii dintr-acest judet, pre unde s-ar face hotii i curvii, au sfazi i capete sparte i alte gilcevi, sA aiba a-i judecaré si a indrepta pe toti i sä-i globeascA pa fieste carele dup fapte lui ce va face, dupe cum iaste vechiu obiceiu al vornicii. Iar care ar fi de villa mare, sa-i aducA aci la domniia mea. Asijderea i pentru vite de pripas, ori unde

ar gAsi intr-acest judet, cai, boi, vaci, bivoli, oi, rimatori, stupi, ori la boiari, ori la cAlugäri, ori la negutatori, ori la pircallabi, au ori la ce fel de om s-ar afla si le va tine la casa lui si nu le va duce sA le dea la ispravnicul dum marele vornic cc scrie mai sus, de la unii ca aceia sA fie volnic cu aceasta carte a domnii mete, sit le ia toate car de voia lor, precum au fostu obiceiul vornecului celui mare, de s-au luat si mai denainte vréme. lar omul ce-si va cunoaste vita bine, care va fi de pripas, sa-si dea colacul, de cal cite tl. 1 jumdtate §.1 de bou, de vaca, de bivol cite tl. 1 fi de rimator cite bani 40 0 de oae, de stup, cite bani 12, dup obicéiu, i sA-si ia vita. 5i iar sa fie volnic a cauta i pentru stricaciunele ce stria, vitele la cimpu, la piini, la vii, la tinge, la dumbrAvi tinute, sa ispAsasca dup

obicéiu si sa adevereze cu dreptate paguba ce ar fi. 5i acele vite ori ale cui s-ar gAsi, in bucate stricincl, 0, le ia i sa le pue la opreala i sa ailoA a lua gloaba vornicii, de cal, cite bani 30 si de bou, de vaca, cite bani 20 si

www.dacoromanica.ro

81

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LW C. 98INCOVEANU

433

de bivol, cite bani 40 si de rimator, cite bani 50 0 de oae, cite bani 10, precurn iaste obicéiul i s-au luat 0 mai dinainte vreme. i sä plateasca i paguba omului ce s-ar fi cu dreptate. i pre unde s-ar gasi vite de furat, macar cc fel de vita ar fi i acela om nu le-ar coläci, s. ia vitele de la el si s5.-i faca si certare dup obicéiu. Asijderea, sä fie volnic i celor cevor avea datorii

drepte, au cu zapise au far de zapise, sa le scoat. Drept acéia, sa fie volnic slug domnii méle vornicelul ce scrie mai sus, sa judece pc fiestecare om i sa-i indreptéze i sä ia gloaba vorniceasca dup obicéin,, au fie slujitor, au birnic, au macar ce fel de om ar fi intr-acest judci Tita, Runcul, Fiian Viiar, Bgc lénii, Cucuténi Viiar, Cotian Viiar, Serbgnesti Viiar, Glodén Viiar, Brelnesti Várnicéri i Viiar, Sotiga VArnicéri, Vle.n de la Pod Dru-

m, TAposii Butri, FIntin, Bilciuresti Butri Cnez 1 j Cojesti, F. 65. v.

1688

F. 66

Bilciresti Veci, Puchianii Veci, Puchiani lui marele vist, Puchian Cnez, Lucian, Barbulet 3, Crivin lui Sibii Darvar, Ghergani Legnar, Säbiestii, Bogatii Cnez Viiar, Cindesti Viiar, 5cadaii. Veci Viiar, Schiai Cnez Viiar, Rumgnesti de la Pádure DArvar. Anul 7196, iul 1 zile dup lipsa haracilui, Valea Lungg s-au pus la p1äiai cu porunca mgrii sal lui vod. Vlasca: CopAcén sat Drum, Malul CArbunari, Spgreatul Daryard>, Gratiia Dgr, Obislav Dar, Sirbii Dar. Teleorman: Zimnicel, Suraia, Frumoas , u1etii, Stäjrei 0 Lisa 3. Muscel: Nucsoar plasa lui marele vor, Nucsoar Nicgi sluj cj Poingrei, Cotnestii, Berivoesti, Gor Slgnic, Aninoas lui Tudoran, Izvorani i tefane§ti Viiar, Cirstiiani, Gor ci Dol Negresti Viiar 4, Vglénii i Oari i Rumcioas, Micleusan, Badénii Cnez, Albesti ci Bughiiani Pietrar, Godénii Veci ci Cnez, Rumnesti, Nucsoara Cálugreascg, Corbii de piatr5. si CorbAsori, Manea i Vlad, Brätiiani, NapArtén, Dol Slgnic ci Raugean i Stan Popa, Lgrestii, Gusatii, Beleti Viiar, Dobrosti 34 Botesti Viiar, Cetatean toti, Stoinesti, Jupine§ti Badén Veci, Micesti Viiar, Cáz nesti 5 )S

F. 66. v.

1688

F. 67

Viiar, Pribgian Viiar . Argis: Gor Brätiani Veci i Cnez, Hareful, Grosii de la Brad, CAp, Gor i Dol Cacov Cnez, Cacova Veci, pobricéni, Barbätesti, Bodesti, Bgrzesti, Dumitru, Bogdanesti Cnez, Bogdanesti Veci ai Arnutei, Maldgresti toti, Oteestii toti, Rgmestii Veci, Urezii, Vlad Radul fi Urez de mei 7, Fomtesti toti, Lubanesti i Marit, S/rbesti §i Brgtcoi, Racoviti i Cruci, Milostea, Corbusor i Sitoaia, Slgtioara, Bogdgnest Arnutei, Ursan i Birzotén, Vai de Ei, Récea, Titesti 34 Bodesti

1 « Veci, in ms. 5389, F. 46 r. 2 # Bgrbulesti * In ms. 5389, F. 46 r. 3 a Lila * in ens. 5389, F. 46 r. (corect « Lisa o).

4 Dupg Negresti, In ms. 5389, trecut i satul Cnezestii * In ms. 5389, f. 47. r. Mälaia # in ms. 5389, f. 47 r. 6 7 Asa in text 1 5 a

2 8.

www.dacoromanica.ro

a

Cirsaciianii *, f. 46 V.

D. C. GICRlisCir

436

84

ci Tudosa ci Radul i Patru i Stoica i Pirvul. Matiestii. 7195 fev 1687

22, s-du adaos acéste sate la p15iai, cu porunca marii sale lui vod. Is Bunea al doilea log, Costesti, slob Bistreti. Mart; 7 zile de la divan, Ottesani slob plaies.

F. 67. v.

Gorj : Pociovalistea, nepotul popei si Aninisul, Antonie cu vara situ Udrea, Cernadiia ci Sirbestii, Novacii ci Ursanii, Aninisul ci Huluba, Carpenesul fiul David vat, Radu Dragoescul i Dragoestii fiii vat, Sirbii i Glodénii, Stancestii ci Mustestii 1 veci, Poiana BengesCazanestii, Costénii ci Racoti 91 Stamate 9i Barbul §i tilor ci Aghinii Dumitru, Grosanii, Izvarna i Dobromir, Izvarna, Sohodolul, Pistisanii ci Gurénii ci Costand i Ciofringenii ».

nr. 178

F. 68

Dci domnia mea acestor 10 vaiari oamini striini ai boiariului domnii mél Costandin Post Bäleanul ce ari la \rifle dumisale di la Badeni, c sa fie in pace de toate dajdile cite vor esi, numai s. aiba a dare intr-un an la trii dajdi di om, cite ug 3 ». nr. 179 r. 68. v.

« Carte de vilefirit ee s-au seos pre dobitoaee

§i pre numel oamenilor, la dich 26 zile anul 7222

1713

Am scris domnia nzea sfintiilor voastre, parintilor i dumneavoastra boiarilor, capitanilor, slujitorilor, preotilor, pircalabilor, birnicilor i tutror cii vii. aflati lacuitori pre parnintul Orai domnii mél din judeful. . . Catra aceasta v fac domniia mea in stire ca. viind i vréme sã s swat

scama a doao, s-au socotit de s-au scos iar pre dobitoce, du cum au esit si-ntr-alti timpi. Ca pentru multe pasur ce au cazut asupra tarai, n-am putut gasi alta dajde mai cu dreptate i sä ias i suma de bani, ca s putem face trebile i poruncile ce ce-am socotit, cä la aceast5. dajde, eine are mult, da si mai mult, cine are mai putin, d5. i mai putin i ajuta cu totii, dup putinta, cu dreptate. Deci mai nainte esia suma mai mare, de sá potea face trebile. Iar de la o seama de vrémé incoce, intimplindu-se

de au perit vitele, s-au micsorat surna ; ce au cazut tarai suprare cu dajdile i nici cu aceia nu s-au putut plini poruncile, ci s-au luat atita suma

F . 69

de bani cu dobincla de s-au plinit ce au fost porunca. Care s-au facut datorie pin la 300 de pungi de bani, ce face numai dobinda acestor bani, pre an cate 50-60 de pungi. Deci domniia mea vazind atita pas i greu ce ne iaste asupra, intr-alt chip n-am avut cum face, ci am socotit cu toti boiarii domnii mél ca s dati, sa vca> platiti si dobitocele si s dati si de nume, pentru cà

si mai nainte vréme, cind sa scotea seama a doo pa sileste, da cu toti, iar cind s-au scos pre dobitoce, da numai cei ce avea vite, iar cei ce n-avea, nu da ; ci nu era cu dreptate. Iar acum s-au pus sa dea si de nume. Lisa de cal, de bou si de tot dobitocul, cite bani 44, precum s-au dat si-ntr-alti timpi. Iar pripasi de estimpu sä s socoteasca 2 o vita, i sa dati de tot numel vostru cite bani 66 si cei cu vit i cei fara vit, veri ce 1

« Mucestii » in rns. 5389, f. 47 v.

www.dacoromanica.ro

85

ANATEFTERI3L. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

fel de om ar f. Afara din velitii boiar

437

calugari si din turci, si tig,

ci calici, acestea sa nu dea nimic de numel lor, numai vitele sa-si plateasca. Iar alalti i mazil i sutasii si negutatori ci sluj i log de divan, 0 preotii, lefecii, scut, calrasii, darbantii, fustasi, casatori 1, pastori, striini, au macar ver ce fel de om va fi, sa-si plateasca numel lui. Ca sal s poat face suma mai mare, sa putem da i pa unde vor fi poruncil i sa darn si pa unde sintem datori. Drept acdia, in vréme ce yeti vedea carte domnii mél si cu boiarii domnii mél... care s-au rinduit intr-acest judet, iar voi sa cautati sa v scrieti toate dobi-

toacele, cine ce va avea si pre top oamenii citi vor fi, pre fiestecare sat ; toate mestesugrile si blestematiile sa lasati i sa v scrieti toti. Ca am dat voe boiarilor domnii mele, pre carele va gas cà umblä in mestesugur, ascunzind au oamen, au vit, de la unii ca aceia sa le ia tot indoit, si de nume si de vit. 5i p5. unde vor face blestematii ca acéste, F. 69. v.

sá trimita cdpeteniile lor aici in butuci, ca sa ia mare pedepsa de la domniia mea. Pentru cä aceasta s-au facut pentru folosul i ajutoriul terei, ca s

dea si de nume. Iar de acum inainte, nu vor mai esi dajdi pe numle acéstea, ce vor da tot precum au dat i pina acum. A stfel am scris domnia mea.

Dichem 26 zile, anul 7222. A citit marele logofdt ».

1713

nr. 180 F. 70

4

Carte de fumarit din Ilueure§ti §I dan Tfrgot ite

Din mila lui Dumnezeu Io Nicolae Alixandru voevod i domn, dd domnia mea aceastd poruncd a domniei mete, slugii domnii méle fumariului dan orasul domnii méle dan Bucuresti i clan Tirgoviste, ca

sa fie volnici cu aceasta carte a domnii méle, sa scrie fumaritul da la tot omul, da la citi oamen sà afla lacuitori intr-acéste orase, ling la cei ce au pravalii i facu neguttorii si la cei ce au pivnite i magazii da vind scuti yin. Afara dan velitii boiar ci manastirile céle mar s5. aiba cite o pivnita. Iar alalti sa dea cu totii, or ce féliu de negutatorie ar face. or tabac, or cizmariu, macar ver ce féliu da om ar fi; insa da pivnita mare cite tl. 5 i de prävalie mare cite tl. 5 si da pivnita mica cite tl. 2 jumdtate si da la magazii iar cite tl. 2 jumdtate i de pravalie mica iar cite tl. 2 junzdtate i de 1 slujitorii cei ce au pravlii i vind vinur cite tl. 1, 33 dupa cum au fostu obiceiul si mai danainte vréme. Asijderea, sa aiba a-si scuti i cliseariul da la bisérica domneasca o pivnita. Iar alalti gramatici, sa dea cu totii. Drept acéia sa fie volnice popi i diiacon slugile domnii méle ce scrie mai sus, sä scrie fumaritul de la tot omul si sa-i apuce cu strinsoare sa dea banii ce le-ar face, fara d voia lor. 5i de catra niminea opreala sä n-aiba. Ca asa iaste porunca dortinii méle. ispravnic insd0 spusa domniei mele. Noem 20 zile, anul 7233 o.

1724

1 Asa in text.

www.dacoromanica.ro

438

D. C. GIDRESCU

86

nr. 181 F. 70. v.

«Carte de halvel de turd Din mila lui Dumnezeu, Io Constantin voevod §i domn, am scris domnia

mea, priiatenului domnii mél de la earl aceastald facu domniia mea in stira c5. iat ca apropiindu-s i vrémea haraciului pind> la ramazan atita vrém n-au ramas, iatd.> cä s-au scos haraciul la toate bréslele i s-au scos i la dumneavoastra, ca sd-ti dai Imprumuta ci esti legat la vistiriia domnii mél, de dati la haraci ug

Dirept acéia, in vrém ce vei vedea acenstd> carte a domnii mél si cu sluga domnii mél anum iar dumneata numai decit sa cauti sd-ti dai toti banii, deplin, in mina slugii domnii mél, sa-i aduca aici, la vistiriia domnii mél, cit mai curindu i Third.> de zabav. Astfel am scris domnia mea. Ghen 1 rile anul 7210.

1702

A citit marele logoat.. nr. 182 F. 71

« Rinduiala lui Mehter Bas ce Ii sa d5. postav, pentru Imbracamintea taolelor da pasti, pe cum arat in jos anum ap 24 zile,

1698

anul 7206. Postav ros bucat5. 1 0 coti 3, insa bucata tl. 28 si cei 3 coti tl. 3 jumeitate ; gaitan coti 100, cite bani 4, face tl. 3; 0 nasturi 36 cite bani 1, bani 36; 0 ibresim, dram 6, cite bani 5, face bani 30; face in total tl. 35 ».

nr. 183 F. 71. v. 1695

0 Deche 25 rile, anul 7204 au adet 20 tigan maturar domnesti, sa ii s dea la craciun, de om, aba cite coti 16, face coti 320. 98 tl. sa pun pre hirtii la craciun, de s dau la gramtici si la altii, dup obicéi. 35 tl. orti, la mariia s vod in buzunari, in zioa de cráciun. 30 tl. sä dau la sluj pre ipangele, In zioa de craciun. 35 tl. sa-au dat In zioa de sfintul Vasilie pre ipangél la slujitori, cind ias mariia s vod de la biséric. 35 tl. s-au dat iar In zioa de sfintul Vasilie In buzanar, la mariia s

vod.

10 zlati unguresti cite tl. 22 jumiitate i orti cite tl. 5 s-au dat sa pue In placinta in zioa de sfintul Vasilie. 25 tl. s-au dat bacsisuril celor ce sorcovescu pre mariia s vod.

nr. 18' F. 72 1695

« Foit da vezeteii domnesti si de biglari pi darvari carele li sä d5. abale de paste, dupa obice cum semneaz in jos anume. Martie 15 rile, anul 7203. Patin, [coti] aba coti 16, Dragoi coti 16, Mihul coti 16, Radul coti 16, Tudor coti 16, Iancul coti 16, Neagoe Bobonul coti 16, Tudoran coti 16, Banciul coti 16, Vásiiu coti 16, Vlad coti 16, Radul Crasan

www.dacoromanica.ro

8'1

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

439

coti 16, Tudoran coti 16, Stoica coti 16, Martin coti 16, Radul Motrogan coti 16, Istratie coti 16, Toader coti 16, Neagul coti 16, Mitrea coti 16, Gheorghie Ocoroba coti 16, Stancul coti 16, Radul coti 16, Ion coti 16, Ivan coti 16, face coti aba 400. ! 2 vezetei de la carata domneasca, cupeci tl. 10 ca sa-si fac haine de paste. Biglarii, abale. Mozea vat coti 16, Radul coti 16, Necula coti 16, Neagul coti 16, Nedelco coti 16, Ion coti 16, face coti 96. Darvarii aba. Cei de la telegari. Vlaicul coti 16, Ianache coti 16. Vasilie coti 16, Ion coti 16, lane gunoiariul coti 16, Radu vat de leganari

coti 16. Face coti 96. 1696-1697

F. 72. v. 1695

Mai scrisu-se-au 3 vezitii noi la anul 7205. Manea Malai Mare aba coti 16, Anghioi aba coti 16, Lazaru aba coti 16. Face coti 48 4. nr. 185 4 Foaia de oamenii domnesti care li sa. dam imbracaminte postavuri fi bogasie i abale de paste, dupä obicéi, cum scrie in jos anum. Mart 15 zile, anui 7203. Pircalabul de Slobzie postav saftu, coti 5 ; pircalabul de la Vac-

resti post saftu coti 5; pircálabul de Copacdni post saftu, coti 5; pircalabul de Crivina post saftu, coti 5; Toma vat de gradinari

din Bucuresti, post saftu, coti 5; Patru vat de gradinari di% Tirgoviste, post saftu coti 5; Bobea vat de butari, post saftu, 20 gradinari coti 5 ; Stanciul vat de lamnari, post saftu, coti 5. 12 gradinari din din Bucresti, aba, de om cite coti 16, face coti 320. Tirgoviste, aba, de om cite coti 16, face coti 192. Cazan mesterul c1á lemnari

- -

care sa af15. in curte in toat vrémea, aba coti 16. Un lemnariu care pazéste lemnariia, aba coti 16. Viiariul ce pazéste viia den Bucresti

- 4 zidari den curte, aba coti 64. den curte aba coti 32. - 20 de tigani darvari cu vataful lor, -aba2dedogari om coti 16, face coti 320. Radul vát, mesterul de fintini, saftu si ghetariu1 ce pazéste legnita, aba coti 32.

coti 5; Istratie mester, saftu coti 5. Bogasiile ce le s dau iar darvarilor; iar la darvari, bogasie 20 si la tigancel cosatoare ce sint 16, cite boga2 tigance spalatoare de la cuparie, 1 post siu 1, face bogasie 16. saft, de tiganca cite coti 5, face coti 10 si bogasie 2. 2 tigance sp5.15.toare daspre doamna, de tiganca cite coti 5, face coti 10 si bogasie 2. La Fiseantea mesterul, post saltu, coti 5. Stoica mesterul din Tirgoviste, post saftu, coti 5. Paraschiva Modoran, post saftu, coti 5. Barbateaiu mesterul, post saftu, coti 5. Patrasco matrator, aba coti 16. Face postav saf coti 80, cite tl. 1, tl. 80 s. nr. 186

-

F. 73

-

a Carte den prumuta plrefilfibillor la harael

Din mita lui Dumnezeu lo Constantin voevod fi domn, am scris

Catr5. aceasta va. dau domniia domnia mea voao pircalabilor de mea in stir, cä iat cã apropiindu-s 5. si vrém haraciului, s-au scos

1 Unde se spalau probabil vasele.

www.dacoromanica.ro

440

D. C. GILMEScli

88

haraciul la o searn de brésle i s-au scos i la voi, la pircalabi, ca sà v dati rumtoarea ce va. iaste de dati la haraci, precum sinteti legati la vistiriia dornnii mél ug Dirept aceia, in vrém ce yeti vedea aceasta carte a domnii méde> i cu sluga domnii mél anum ,

iar voi sa cautati sä v dati banii deplin in mina slugii

domnii mél, ca sa-i aduc cum (sic) mai curindu i far de zabav

la vistiriia domnii mél. Si banii sa va-i dati cu cusur, de ug 1 cite bani 33, precum s-au dat timpi. A stfel am scris domnia mea. Ghen 1 zile, anul 7210 ».

1702

nr. 187 F. 73.

V.

1705

« Iuni 4 zile, anul 7213, au isit patru sute de salaori si 50 da car. Si au isit pa seaarna a tréia de un ug, un ortu, cu zecival cu tot ». nr. 188

F. 74

« Face bogasie 24 cite bani 145, face tl. 26-22. Face aba coti 992, cite bani 22, face U. 163 jumeltate 24. Face tl. 269 jumtitate 45 ».

nr. 189

« Datu-s-au la paici dupa a lor obice, pentru cheltuiala leaginilor, ug 10. La 6 paici i la un mataragiu i la 2 paici ai coconilor, de paste, pentru tuzluci 1 ci vanari ug 12 jumdtate 33, dupa obicéiu. La spoitorii ce spoescu vasle de cuhnii, da paste, dupa obicéi, ug 15.

La 5 darvari da la povodnici si la un goniiariu, aba de om cite coti 16, face coti 96. La mrejari s-au dat pentru treaba mrejilor sfoar suptire, papusi 400 0 sfoar groas papusi 100, papusa cite bani 3 face bani ci funiceale 40 cite bani 3 0 hieru oc 3 cite bani 25, face in total tl. 12 jumcitate 33, pentru doao mreji 55. s fac. 0 fota de matase si tulpan, coti 12, ce s da la vldca in zioa de joi mari. La 10 pascari domnesti, 2 de la Cirstinesti, 2 de la Floresti i 6 de la Tinganu, de om cite aba 1 face abale 10, coti 160 2. La pehlivani cInd joaca, 1 postav saiu dar dS. la domnie, si tl. » nr. 190 F. 74. V.

« 15 gradinari de la Tirgoviste, aba de om cite coti 16, face coti 208. Darvarii de la povodnici: Musat vät aba cite coti 16, Visan, Neagul, 10 pescari domnesti, insa 2 de la Milea, Radul, Stroe, face coti 96. Cirstiinesti si 2 de la Floresti si 6 de la Tingan, de om aba una 3.

1 Un fel de ghetre de aba, incheiate in partea dinapoi, peste ciorapi. 2 Adaugat ulterior: « coti 160 ». 3 Intreaga fraza taiata cu 2 linii. Se af1ä si la folio 74 recto, la urma.

Dupa totalul de 208 coti, inseamna ca au fost 13 gradinari la Tirgoviste si nu 15 citi sunt aratati in text.

www.dacoromanica.ro

89

ANATEFTERIM. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LIU C. BRINCOVEANU

441

nr. 191 F. 75 1696

< Rinduiala caralor dä darvari car car unaldar la poNodnici domnestii, cum arat in jos anum; mai 18 zile, anul 7204: 6 car

cite lei 2 jumiltate face tl. 15; 1 car la aparie, tl. 2 1 12 boi la car 6, boul cite tl. 7 jumdtate, face tl. 90 2 6 coas cite bani 66, face tl. 3 face in total tl. 108 » 3. nr. 192 1696

« Deche 25 zile, anul 7205.

da la 20 cla tigani darvari

320 coti da aba ce sint da s maturari, acum da craciun, da tigan cite coti

16, face coti 320 ». nr. 193 F. 75. v. 1696

« Rinduiala ci iast obiceiul orsanilor O. la oras da dau pre anu cojoc la vezitii. si la comisai, sep 25 zile, sä ii s prinz in seaam la birul de sfintul Gheorghii, anul 7205. Dau la vezitii da la marele pit, cojocea 45 si la cornisaii cla la marele com, cojoci 35 *.

nr. 191 F. 76 1697

4

Rinduial de caftanel si de tafta i tulpanul ce s dau in

zioa de pasti si de craciun pre la boiar zvolearnici, dup obicéi, ap 7 sue, anul 7205. Un caf la marele spat de tl. 50.

Un caf la marele post de tl. 50. Un caf la marele pah de tl. 30 0 taft coti 6. Un caf Ia marele stol de tl. 30 0 taft coti 6. Un caf la marele cup de tl. 25 0 taft coti 6. Un caf la Ianachi cluce de tl. 20 0 taft coti 6. Un caf la marele §ufri de tl. 20 0 taft coti 6. Un caf la Dumitrasco stol, tl. 15 0 taft coti 6. Un caf la Patru stol, tl. 15 0 taft coti 6. Un caf la Alixandru stol, U. 15 0 taft coti 6. Trei pah de credintl, talita> coti 18 0 tulpan coti 20 0 pinza.,

coti 6. Trei fete despre doamna, taft coti 18 i tulpan coti 6 ci pinza coti 4 4.

Patru trimbitasi nemtesti, taf coti 12. ase trimbitasi unguresti, taf coti 19 ». « A citit marele logf » 5

1 intreaga fraza taiatä cu o linie. 2 in text e trecuta cifra *84 » taleri inconjurata cu un cerc, alaturi se afla cifra. 90 care arata rezultatul corect, transcris mai sus in textul de fata. 3 Totalul de 108 tl. nu cuprinde cei 2 tl. de la « 1 car la aparie ». 4 Ms. 5389, folio 51 recto, este « coti 14 ».

6 intregul text barat cu doua linii.

www.dacoromanica.ro

442

D. C. GIDRESCU

90

nr. 195 F. 76. v. 1694

a FoltA de vezItil domnestll ear s-au a55zat In vlstlril, anum cum aerie In jos. Noem 2 zile, anul 7203* « Rad vat, Dobre Tatarul i fratele lui Stoica Sapunariu mort 1; Hrizea i fratele lui mort 1; Dimiian Moldoveanul mort 0, Dumitru Brasveanul i fratele lui Dumitru Girnat fratele lui Leca i ginerele lui Iacov Mitre, fugit 1; Negul, mort 1; Dobre Cirlig, mort 1; Dumitrasco juribiti i fratele lui ; Irimia Morariul i fratele lui Stoica i fratele lui

Necsul ; Stancul çifratele lui Vlad 1 ; Ionet i fratele lui Fiera ; Rad 1

Berbece fiul lui din Bucresti ; Dobre ci fratele lui din Tudresti ; Toader>sifratele lui Vlad 1 din Bucuresti ; Dragmir)cifratele lui Nistor ; Cinciul i fratele lui; Dobre ci fratele lui din Corota ; Dobromir i fratele lui din Mogsoaia ; Vlad 1 din Bogatestii ; Patru i fiul lui din Bogatesti ;

Musat Bogotesti ; Ianach i fratele lui, din Popesti ; Iarciul si fratele lui de acolo ; Tudor 0 fratele lui, de acolo ; Drägan >ci fratele lui din Casob ; Neagoe Bubonoiul ; Anghiuni i fratele lui de acolo ; Costandin de acolo ; Patru Mocanlu i fratele lui ; Cirstea si fiul lui Vasiiu din Mihaesti ; Drdghici cifratele lui, de acolo ; Stan de acolo ; Craciun din Tohani ; Cernica ; Martin 0 fiul lui ; Patru camraslu de fier ; Lazar ci fiul lui din Beneasa ; Hata ci fratele lui Dumitrasco ; Rad1 Motragan fiul lui ; Dumitrasco vat de legrari. Face liude, 46 * s. nr. 196 F. 77 1700

a ComIsel domnestl earn slut de paza carpi, la grajdu I earl! pe und se WM seziltorl; ea s-au aflat la marte 16, zile, anul 7208 Cirstea vat i fiul lui, din Tohan ; Duman din Tohan ; Danu de acolo ; Stoica i Gheorghie de acolo ; Nacul de acolo i Albul din Fintesti ;

Stan 0 Stanciul din Fintesti ; Cozma din Rusi §i fratele lui Bala din Rusi e (sic) Radul din Hotani ; Udrea ci Copos din Rusi ; Stoica ci fratele lui Danu din Rusi ; Miclea din Sainni i Radul din Dirza ; Stanciul ci fratele lui Stan din Scaiani ; Petco go Vladul din Scaiani ; Dumitrasco din Dirza Oprea din Scaiani ; Bogdan 0 Necula din Dirza, Ivan 0 fratele lui Radul din Dirza ; Anghel gi fratele lui Bratul din Dirza ; Lupul e Ivan de acolo s. a Biglarii : Rad 1,

Ivan, Ion, Necula, Rusinu, Neagul. Face

liuds 6. « Darvarii : Vlaicul,

F. 77. V.

Staico, Dumitrasco, Hira, Stanu, Vasilie. Face liud 6 o. Nedelco de acolo i Voico din Bucresti ; Manea i fratele lui din Cocani Radul ci Barbul de acolo ; Patrasco de acolo fi fiul lui i Drume

din Bucresti ; Mihai

Oprea de acolo ; Stanil fi Oprea de acolo ;

1 Deasupra rindului. 2 Intregul text tdiat cu mai multe

www.dacoromanica.ro

91

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

443

DrAgaica >ci fratele lui, de acolo ; Santoader ci fratele lui, de acolo ; Neagoe din Buc resti i Vasilia din Cocani ; Vladul ifratele lui, din Buc resti ;

Neagul i Staicul i fratele lui, din Bucresti; Stepan din Calugaréni Manea din Bucuresti ; Bratul din Erirza >ci Vasilii din Bucresti ; Gherghe Surdul den Bucresti i Frincul din Dirza ».

F. 78 1702

nr. 197 u lirlsonvele de mla el 11 sfi d4 pre la mänAstIrile den Tara Turceasefi §I de

la Stagorea care Ian pre an!, dupa cum scriu In jos, anume, ghen 30 zile, anul 7210 1

Un hrisov al sfitii m5.nästiri Vatopedi, bani 20000 0 ostenitorior bani 1000. Un hrisov (la la o man'astire da la Svagora, hramul sfintul loan

Botezatoriu, bani 8000. Un hrisov cla la o manastire Capinul, hramul sfintul Necolae, bani 3000 fi ostenitorilor, bani 1000. Un hrisov ce iaste facut de ismon Crai, bani 6000 si ostenitorilor, bath 500. Un hrisov a marastirii Prisuii 2 bani 4000 si ostenitorilor, bani 300.

Un hrisov al manastirii Pandocrator bath 3000 si ostenitorilor, bani 300. Un hrisov al manastirii sfintul Ion Raschi 3 bani 7000 si ostenitorilor, bani 1333. Un hrisov al manastirii ce s5. numeste Patmul, bani 4000 si ostenitorilor, bani 1000.

Un hrisov dä la o manastire den Tara Greceasca, da la Pogoiani,

F. 78. v.

Adormirea Précistii, bani 3000. Un hrisov da la o manastire da la Anadol, ce sa chiam Sumela, Adormirea Précistii, bani 12000. Un hrisov da la o manastire Brodet den tirgul ce sa chiamà Policeanii, intre Arghirocastro, facuta cla Pogonat imparat, hramul Schimbarea la fell& Ina pre an bani 9000 si ostenitorilor, bath 1000. Un hrisov ce s-au fäcut unui v15.dica pre num Nictarie Sirbu, ca s vie al treilea anu odatä, sà ia m15. bani 6000 si ostenitorilor, bath 1800, facut iaste hrisovul de la luna lui ghenarie 8 zile, cursul anilor, anul 7210. Un hrisov da la o manastire ce iast in magura Athonului, hramul sfintul Mihail Sinadului 4, care sfintu Om cap 5 au izbavit 15.custel, pre an bani 6000 i ostenitorilor, bath 600 6,

Titlul scris cu cerneal'a rosie. 2

s Prisusi s in nzs. 5389, f. 52 r.

3 s Prroc s in ms. 5389, f. 52 r.

Mihail Sinandschii* in tns. 5389, f. 52 v. « sfintul sau chip s in ins. 5389, f. 52 v. 6 u bani 1000* in Ins. 5389, f. 52 v. 4 e 5

www.dacoromanica.ro

D. C. GMBESCU

444

92

Mai 26 zile, anul 7210, s-au facut un hrisov la o biséric ce s

num4te Halchi, den Ostrovul Marii Albe, care iast linga Tarigrad, hramul adormirea Precestii, pre an bath 6000 §i ostenitorilor, bani 1000. Av 4 zile, anul 7211, un hrisov la o manastire cc s. chiama Proti,

F. 79

den ostrovul Marii Albe, hramul Sclrimbarea la fafd are miila pre an tl. 100 §i viitorilor de acolo tl. 7 jumdtate. Un hrisov la o mandstire da la Ianina C s Ozice la Ostrov, hramul Schimbarea la fagi bani 3000 §i viitorilor, bani 300. Un hrisov ce sS. chiam Panaghiia Dorahanii linga Ianina, hramul na§terea Précestii, bani 4000 i viitorilor, bani 400. Anul 7214., noem 7, un hrisov da la o manstire ce s chiama Mile§ava, hramul inaltarea domnului §i spasitoriul nostru Is

Hs, unde rapaosa sfntul trup al sfintului Savvei, bani 10.000 ostenitorilor bani 1000. Ispravnic Savva Ceausul Spatarescu 2 Anul 7214, un hrisov da la o manastire Studenita, den Tara Sirbeasc5. bani 6000, viitorilor, bani 600. Face tl. 49 jumdtate. Anul 7216, sipt 8 rile, facut-au mariia s vod, manastirii Surpatil sá ia dil jacnit ob de griu, pi an 150, cu hrisov ». nr. 198

1.79. v.

« Cartea dä vama cerfii Si a mlerii

Din mita lui Duninezeu, Jo Nicolae Alixandru voevod si domn, dd domnia mea aceastd poruncd ¢ doniniei niele, boiarului domnii méle

caruia i-am dat domniia me vama cerai in credinta, ca sa fie volnic cu aceasta carte a domnii méle sS. aiba a tinére vama cerai in anul acesta insa muntele i den apa Oltului incoace, den toat tara domnii méle, sa alba a luaré vama de la tot omul eine ar trece cu ceara, au cu miiare, au dencolo incoace, au dancoace inctho, dupa obicéi, ori da 1 ce negutator ar stringe miiare i ceara i ar vrea sa o treac de aici den tara domnii méle intr-alta parte, macar turcu sa. fie, au grec, au sirbu, au arba-

na§, au moldovean, au ungurean, au macar ce negutator ar fi, macar sä fie §i cla 1 stupinele lor, de la toti sS. aib5. a luaré de but cu miiare nescursa cite tl. 1 §i oc de cear cite bani 2, dupa obicéi, cum s-au luat i pin acum. Iar pa care neguttor i-ar afla umblindu cu mestesuguri, ascunzind vama domneasca da la unii ca aceia sa fie volnic boiarul domnii méle sa aiba a luaré vama indoita §i. sa le fac §i certare.

Aj4derea, poruncescu domniia mea §i voao tuturor schilérilor dup la schile §i voao tuturor vamelor dupa Ia vaduri i capitanilor dup margine, pa unde sa va intimpla a ven niscai neguttori cu povara da ceara sau cu buti da miiare nescurs5. i ar vrea sa tread. intr-alte tari si nu vor avea rava§alele boiarului domnii méle dS. plat, sau dà va fi avind i ra.v4ale da plat, pa cit le va scrie.rav4alele, sa-i lasati sa tread. cu pace, iar cit ar trece thai mult i ar fi neplatita, sa-i apucati sa-si Dorohai u in ms. 5389, f. 52 v. 2 Adaugat intre rindurile textului. 1

www.dacoromanica.ro

93

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANIT

445

plateasca fiistecare vama, dup obicéi. Iar unde s-ar intimpla niscai silnici sa stea impotriv a nu-si da vama, au turcu, au oricine ar Ii, pa toti sa-i apucati sa-si dea vama daplin, far da voia lor, cà ori pa la

1727

,

ce varna s-ar intimpla a tréce niscai neguttori cu miiare au cu cear si nu ar fi vama platita, aceia sa stie ca vor plati cla la casile lor toat paguba ce va fi. Drept acéia poruncescu domniia mea i voao tuturor schi lérilor dup la schile, ori pa. la a cM schila s-ar intimpla a tréce Ceara clan Tara Ungureasca incoace, sà aveti a-i lasare sá treac far varnd. Cad cá vama cerai iaste vinduta osebi. Intr-alt chip sa nu fie. i ispravnic ins4i spusa domniei mele. Ghen 6 zile, anul 7235 o. nr. 199

F. 80 1696

u Anul

7201. mai 19 zile, Socoteal ce s-au (Scut Mirintelui epmenului

de la Slobozila lui lanache en slohozitanii de aeol pentru multe pileevi ee era Intru d1niI, eurn serie in Jos anume Mergindu egmen cu sloboziiani inainte marii sake> domnu nostru Jo Costandin Voevod cu pir cu mult gilceav, deci mariia s ne-au dat pre noi acesti 14 boiar can sintem iscaliti in foit de socteaal, ca sa le luom seaam pre amarunt de toate ce vor avea intre dinsii. Si ne-am strinsu toti la un loc, slujitori den sus si den jos, impreun cu dumnealui Costandin Ciorgirleanul mare cluce ci Radul spat fiul Colote din Doicesti ci jupin Arion din varos Floci i Udrea Doicescul ci Dumitrasco Doicescul Dumitran cap ci Petco pircalab din Badéni i Leca capit din Poian i Cazan iuz de acolo r Necula din Periiati ft Stoica din Poian 74 Albul din Ivänesti ci Vladul din Cosombesti si Serafim Calugarul din Bucu ft 1

Voicil gram din Cosambesti. Jeluit-au saténii cum ca cla egmen den manstire, oamenilor domnesti i imparatesti, piine, orz, unt, miiare si de alte bucate minciatoare si au fostu luindu bani de la sateni; deci noi am socotit acéstea toate sa dea saténi, iar egmen sa nu s améstece nimic.

Iar pentru vin i pentru rachiu carii vor bea oamenii domnisti si impartesti sa, 1 dea iar saténii de la dinsii. Iar calugarul iar sä nu s améstece nimic la acéstea. Nici sà fie volnici saténii a vinde nici vin, nici rachiu, pentru ca. asa scriu si cartil altor domni, sä vinza numai egmenu iar satul sa nu vinza, numai cit yin vor bea calatorii ce umbla cu alte treb impartesti, sá aibe a le dare egmen vad F. 80. v.

cite bani 33, macar de s-ar vinde cit de scumpu. Iar pentru pircalab, sa pue egmen rumin sa le fie pircalab,

iar nu tigan. Iar pentru pod ziser saténii cum ca au si ei jumtate cu eg-

menul. Deci noi am intrebat oamen buni si den sus si den jos si asa au marturisit ca au ramas sa fii iar pre seaam egmenului, cã nici in cartile domnesti nu scrii sä fii avut saténii parte. Iar pentru dajdil satului ce au fost cisluindu egmenul mai nainte vrém, de acurn inainte sa nu-i mai cisluiasca egmen, ce sa s cisluiasca ei dentru dinsii, cum vor sti ei.

www.dacoromanica.ro

446

1637

D. C. GIDRESCU

94

Iar pentru lucrul ce au fost lucrind saténii la man5stir mai denainte vrém, mai mult la hristoavel parintelui nu scrii, anume cite zil s5. lucréz, numai ce-i scriu cartil domnesti de porunca, ca s fii de poslusaniia manastirii i s lucréz; far de cit s-au gasit o carte a raposatului Matei Vod de scrie sä. lucréz numai trei zil, mai mult nu, de scrii anul 7145, ap 2 zile, care s-au gasit la mina saténilor. Iar egmen zise cum ca au g5sit de la pop Nastasie, den zilel Ducal Vod, de au lucrat 5 zil. Iar porunca marii sal lui Vod asa au poruncit s5. lucréze numai acéle 3 zil, precum scrie in carte lui Matei Vod, mai mult sa nu lucréze.

Iar pentru dijma precum iau atti boiari §i alte manstiri, asa sä ia Si aceasta.

Iar pentru mori, cind se vor strica, sa aiba a le dirége saténii si a le lucra pre cum le-au lucrat si mai denainte vrém. F. 81

Deci noi acesti 14 boiari carii am fost aici socotitori i judecAtori impreun cu dumnealui Costandin mare cluce carii au fost tremis de mania s domnu nostru Jo Costandin Basaraba Voivod, ca sa judecam si sa-i asezam, asa am socotit si am asezat cu sufletil noastre i cu direptate, pre cum scrii in foae anum

e.

« A citit marele logofat nr. 200 F. 81. V. 1675-1676

si 1691

F. 82

Adetul vamii scalii de la Clinéni de povarale si de bucatel ce s trec pren scald>, de ce marfa cite cit iaste sã s ia vam, care s-au scos dupa catastih schilii de la Duca Vod la anul 7184 si povara direapta de oc 125; ghe 1 zile, anul 7199.

Povara de agem, bani 266; povara de sofran, bani 1000; povara de Tarigrad, bani 250; povara de Odriiu, bani 250 ; povara de Brusa bani 266; povara de Sofia bani 140 ; povara de Tirnova, bani 166; povara de piperiu bani 333; povara de saftiiane bani 166; povara de mesani, bani 120; povara de postav suptire, bani 333 ; povara de pos feld ci brecles bani 266; povara de singeapi, bath 333; povara de bumbac prost, bani 140 ; coropca de samuri, bath 1600; povara de orez, bani 80; povara de Una bani 80 ; povara de smochine, bani 80; povara de chivere, bath 133;

povara de find, bani 50; povara de in fi cinep bath 25; povara de sfoar, bani 33; povara de strimturi, bath 166; de un fer lat de plug, bani 2 ; povara de griu, bani 6; povara de meiu, bani 4 ; povara de vin, bani 12 ; de cal de cumparat, bani 25; de un bou mare, bani 6; de o vac, bani 4 ; de oae, bani 2 ; i poclonul vamesilor, de turma, 1 mel ;

de rimatori car yin in tar la pasun, bani

4;

de

rimatori gras, bani 6; si poclonul vamesilor, de turmd, un burlincu,

insa la 100 de sfi; povar de procovit bath 60; povara de mazare,

bani 6; povara de ostreanguri bath 25; povara de

piei

de miel, bani 200; de omul calar bath 2; de omul pedestru, bath 1 ;

povara de Venetiia, bani 333; povara de arnici, bath 168; povara de Rumel, bani 168; povara de beate, bani 120; de un jder sau vulpe,

www.dacoromanica.ro

95

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. 13RTNCOVEANU

447

bath 6; povara de argint viu, bani 333; povara de plumbu, bani 120 1; povara de undelemnu, bath 150; de un cop de rachiu, bani 2 ; de un F 82.. v.

cop de uleiu, bani 1; de un lup, bani 4 ; povara erbi de dohtorii, bani 140 ; povara de ro§cove, bani 80 ; povara de otel, bani 50 2 ; povara de sapun, bath 40; povara de brinza, bani 40; povara de tutun i lulél, bani 80 ; povara de aba, bath 133; povara de caplamal, bath 200; povara de pietre chihrebar, bath 266; povara de stafide, bani 80; povara de scumpie, bani 12; povara de miiar, bani 30 ; butea de yin, bani 80; de o coas,

bani 1 ; povara de tamie, bani 266; povara de morun, bani 50; povara de péste, bath 25 ; de un procov, bani 20 ; de un risu, bani 40; de cal turcescu, bath 133 ; povar de cutite, bani 120 ; povara de vapsél, bani 80; povara de anason, bani 55 ; oc de cear, bani 2 ; povara de seu, bath 40; ferdela de grin, bath 1 ; de o vidra, bani 8 4 ; de 2 sécer,

bath 1; de doi dihori, bath 1 *

A citit marele logofät. * nr. 201

M5.ci bani ug 4. La Tanganul, manstirea hram la Intimpinarea domnului cear oc 3, bani ug 4.

La Plumbuita, hramul Nagerea sfintului Ion Botezdtorul, cear oc 10 0 bani ug 4 0 pite 300 0 vin, vedre 30. S-au facut rinduiala den venariciul domnescu vedre 500 si acesta 1-au scos. a 1 « Manstirea Ostrovul und sa praznuiaste sfintul hram al nasterAi

Prea sfintii Ndscatoare de Dumnezeu, dan galeat din Vilcea, grim mal oc 200 .si vinrici din dealul Rimnicului, din Vilcea, yin véd 200 0 de la marea Ocna, sare, bolvani 500 0 de la vistrie, la pasti, bani gata ug de matas pArin-

telui vladica, de tl . 4. * nr. 207 F. 86 1729

6 tl.,

la un covor. Face tl. 508 * 8. nr. 236

F. 100 1703

*Rinduial de nunta coconului lui PAdure pit Cretlescul. Cum au fost §i a lui Mihai gramtic.

Ghen 23 zile, anul 7211.

nr. 237

F. 100. V. 1695

Rinduial hainelor ce s dau la joi mari, mil de la mania s vod, saracilor de pre obicéiu, de la chiltuial ce va hi, cum scrii in jos anume 4. 60 dulAmi de aba, 40 voinice§ti, 20 femee§ti, cite bath

1 De fapt, 597, 22 taleri. 2 De fapt, 325, 44 taleri. 8 De fapt 574, 50 taleri.

In ms. 5389, folio 61 verso, poartA data amart 24, anul 7203 s.

www.dacoromanica.ro

458

D. C. GIURESCU

106

164,2 = tl. 75. 40 de ca.m4i cu izmén cite bani 66 = U. 20. 20 de ii fameesti cite bani 45 = tl. 6 jumdtate 33. 40 de i§lice cite bani 44= tl. 13,44. Face tl. 115,12 §i de lun den vistirii n. F. 102 1694

nr. 239

« Anul 7202. fev 2, poelun pat:di> de la DIrstor, dup obicél

500 tl., bani gat papi. 60 tl., la 2 pos ai i 2 atlaz iar pa. 100 tl., la capigilar chiahii al pasei, bani gat. 30 tl., Ia un post i un atlaz iar la capigilar chiahdi> al pas. 40 tl.,' la 4 post feled ce s-au dat la 4 oameni ai lui capigilar chihaias al pa. 100 tl., bani gat la chihaiao pa. 30 tl., 1 post i 1 atlaz, iar la chiahaiao pas. 100 tl., chiahaialei pa. 30 tl., 1 post, 1 atlaz, iar chiahaialei pas. 50 tl., agai ce au venit aici, bani gata. 30 tl., 1 post 1 atlaz, iar ag ce au venit aici. 10 tl., 1 post feled, la o slug a agai ce au venit aici. 40 tl., la ceau de Lipcani care merge la Belgrad cu pocloanel.. 150 tl., la 2 blane de vulpi de Moscu, care s-au trimis pasei de la Timipar. 30 tL, 1 post, 1 atlaz, ce s-au dat la tatar agsi al lui Ibraim pasei nr. 241

F. 104 1693-1694

Anul 7202. Rinduial de zahareaoa ce s d5. lui Divan Efendi de calea otii, dup obicéiu, den cheltuial lunii care va f chiltuitori. 60 oc orez. 20 oc miiare. 10 oc stafide. 2 oc zahar. 4 oc cafea. tl. 7 jumdtate2* nemtesti, tl. jam& gate. Toti steg de talposi, tl. jumeitate. Tori steg de scutelnici, tl. jumeitate

nr. 257

F. 112. v.

4 Bacsisul ce s dau In zioa de boboteaza la seizul i la vezetei i la vezetei coconilor, dup obicéi. La toti. U. 6 jumdtate cu pecitluit. Ghin 6 zile, anul 7205*.

pi sacagii 1697

nr. 258

1725

F. 113 1695

Rinduia f5.cliilor den zio de Buna Vestire, hramul biséricii de jos si tot sa dau si sus anum, mart 22, anul 7233. 4 fAclii, ate oc 1 jumdtate, oc 6; 5 faclii cite dram 100, oca (intregul text Vadat cu mai multe linii ). nr. 259 c Anul 7204. deche 24 zile. Rindulal de bald, cc s pun pren hIrtle, In ajun erficlunulul de s dau la .grilmtlel §I la eollndator, dup obicél

20 hirtii, cite bani 100, face tl. 15. 60 hirtii cite bath 60, face tl. 27. 60 hirtii cite bani 40, face tl. 18. 70 hirtii cite bani 30. face tl. 15 jumdtate, 33. Marele vistiar, tl. 7 jumdtate. Al doilea vistiar, tl. 4 jumd-

tate. Al treilea vistiar, tl. 3. Logofeti de vist, tl. 2 jumcitate, 2 arm5.sei de visterii, tl. 4 jumeitate. Face U.

www.dacoromanica.ro

113

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRYNCOVEANII

F. 113. v. 1696

465

nr. 260

« Ilacsiptril ee s dau pre la refeturl, clnd au vault mfirlia sa voddi> dr la oaste, In scaun, eurn scrim In jos anum. Oct 29 zile, anul 7205 1

Mehterii toti, tl. 20. Trimbitasi unguresti, tl. 7. TrImbitasi nemtesti U. 5. Paicii i matragiul ci caratas, tl. 10. Paicii coconilor, tl. 7. 2 halai ceausi, tl. 4. Steg Orli, tl. 1. Sangeactar, tl. 1. 2 tuingii, tl. I juniiitate. 4 maslagii, tl. 3. Steg de la povodnici, tl. 1. Steg fi tobosi dorbnintesti, tl. 1. Steg i tobosi cazilcesti, tl. 5. Steg i tobsar lui marele spat, tl. 1. Fustas de la marele divan, tl. I. Fus de la doamna, tl. 1. Comisei toti, tl. 3. Vezitei toti, tl. 3. Lblutarii toti, tl. 2. Capangii toti, tl. 1. Sacagiul, tl. 2. Stegariul coconilor, tl. 1 s. F. 114 1695-1696

nr. 261 o RIndulal de bani, ea s pun pren birtil In ajun CrAclunului, de s dau pre la grfintrillci sl pre la refetur, eurn serll In jos anum. Anul 7204

20 hirth cite bani 100. 50 hirtii, cite bath 60. 60 hlrtii, cite bath 40. 70 hirtii, cite bath 30. Marele vist ug 5. Al doilea vist ug 3. Al treilea vist ug 3. Log de vist, ug 2. Armsei de vist, de om, cite ug jumdtate ug 3. 2

F. 114. V.

nr. 262

« Anul 7204. ghen 6 zile. RIndulal de band> ce sfi daa In zloa de ajun bobotézid>, pre la egmend> 41 la preoll, clad mergu en cradle

1696

la mAriia s vod, dup obicél

29 tl. s-au dat la egmen si la alti preoti. 7 jumdtate tl. lui marele vist, dup obiceiu. 4 jumcitate tl. la al doilea vist. 4 jumcitate tl. la al treilea vist. 4 jumcitate tl. la log fat

de vist. 4 jumdtate tl. la 2 armasei de vistiirii s. F. 115

nr. 263 « BaeI4uril ce sii dau In zioa de 1ordan pe la sluj, clad zie eu surlel pentru m5rila s vod ghtn 7 zile, anul 7204 I

1696

Surlarii F tãularii, tl. 8. Trimbitasi unguresti i tobsi ci surmaci, tl. 5. Paicii i carat*, tl. 6. Trimbitasi pi dobosi lui marele spat, tl. 1. 2 alai ceausi, U. 1. Tobosi nemtesti, tl. jumeitate. Dobosarii cazcesti,

; Intregul text taiat cu douA linii. Fac 82, 5 taleri.

Intregul text taiat cu dou5,

30

c. 407

www.dacoromanica.ro

466

D. C. GIURESCU

114

§i jumdtate. Dobo§arii dorbanteti, tl. 1. Tunarii, tl. 1. 2 surrnaci de la marele cap de siimen, tl. jutratate. Läutarii toti §i copzarii, tl. jurnatate. Capangii, tl. junultate. FtWa§i, tl. jumdtate. Comi§ei ci vezitei. Tigani maturari*. U.

F. 115. v. 1696

nr. 264 u Ilindulaka> de bucatill ce sfi dau mar11 sake> hanulul de ouste, Wide> 7 zile, anul 204

30 oc faclii cite 1t 1, de la lumnärar. 3 cant

pesmed albu, poloboace 3, de la cluce. 4 jumdtate cant unt vac de la cantaragiu, din unt domnescu. 300 oc fain alba bun de la cluce. 150 oc orez de la Ianache cluce. 15 oc cafea

de la Ianachi cluce. 45 oc caFaval de la marele vistiar s. nr. 265

F. 116 1695

a IlInduIal faclillor den zion de erAelun, deche 25 zile, anul 7204 1

7 junuitate oc ceara>, facliile domne§ti. 1 oc cear, facliia vladecai. 17 oc cear faclii cite 1t 1. 6 jumcitate

oc cear, faclii cite 50 dram. 2 oc cear, faclii cite 20 la oc. 6 oc cear, faclii cite 40 la oc. Face oc 40 s. nr. 266 1696

a IlInduIuka> IfielllIor den zion de sfintele FlorII. Markie> 20 zile, an/a 7204 I

7 jumdtate oc, fachile domne§ti. 1 oc facliia vladic5.i. 20 oc facliia cite lit 1. 7 oc faclii, cite 8 la oc. 2 jumd-

tate oc faclii, cite 20 la oc. 7 oc faclii, cite 40 la oc. Face oc 45 s.

nr. 267

F. 116. v.

a Ilinduiaka> Idellitor de zio de bobotenz i slmblIta paste1or i zion de pasti, tot cite oe 80 3.

7 jumdtate oc cear, facliile domne§ti. I oc cear, facliia vladical, 30 oc cear faclii. cite 1t 1. 18 oc cear fäclii, cite dram 50. 8 junicitate oc cear faclii, cite 20 la oc. 15 oc cear faclii, cite 40 la oc. Face oc 80. Iar la Buna Vestire, oc 38.* 4

2 Intregul text taiat cu dou5.

Tntregul text taiat cu cloud 1Mii.

3 Intregul text that cu doua. I Adaugat ulterior, cu alt scris.

www.dacoromanica.ro

115

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANu

467

nr. 268

Iar la alte praznice cite se fac, faclii oc 32. Peste an O. la Adormirea, iar s-au fAcut oc 32. La vineri mar, la arhanghilu, tot cite oc 33. Iar cele de cununii, cele cu auru, fcliia da. oc 5 §i da poliiala

fäcliilor tl. 3 junta-tate. Iar In zioa d5. patii, faclii domnqti, dä poleiala, tl. 4. Iar cele da sä fac cu arginte, tl. 3 t §i sä. fac da pa socoteale, dd oc 3 § 4 ». F. 117 1696

nr. 269 u

HinduIaIa izvodelor de dAjdne ei es peste an, Mum 10 zile, anul 7204

Catastih d5. rinduiala sernii cii man cii s-au pus In tooate judétéle pe silkti, socotind-se ca s dea cu toti, afar dan in boiari mazili sutasi i slujitori ci popii 41 logfiti de divan, car Ii dau birul lor osebi. Iar alaltii sa dea cu totii citii s5. voru afla in satu §ci cii cu cartii, ertati, Inca sa dea. a galbenul s. s ia de bani 200. SA zeciuiaala, dan zecé bani, 1 ban. Ce ai kat la deche 15 zile, anul 7204 s. nr. 270

Catastih da seaama a doo, ci s-au rinduitu In toate judetile pré silkti, afar dan in boiarii mazili i suta§i i slujitorii i negutitori logfiti de divan 0 popii carii ki dau dau birul lor osebii. ä afara den satel cu rumtoare celé noao. á afarà den scutélnicii calari i pedestri. Iar alaltii, sá dea cu toti, cltii sa. vor afla in satu, fikticare satu cia pa. cum scrie in catastih. $5. zeciuiaala, dan zecé bani, 1 ban. Ci au ghin 1696

5 zile, anul 7204 ». nr. 271

e Catastih d5. rinduiaala untuli Imparatescu ci s-au pus in toate judétél pe si1itii, 55. dea cu toti, afar clan in boiari mazili i suta§i ci slujitori i camra§ai ci satele cu rumtoare ce s-au facut anum de un anu, de un num cite ug, apoi 443 s. 30

www.dacoromanica.ro

D. C. GIUHESCU

468

116

alalti sa dea cu toti, fiestecare sat pre citi boi scrie in catastih. i sa fie i s dea de bou cite tl. 1, sä fie pentru chieltuiala celor ce vor s5. mearga cu boi la Belgrad. Ce au e0t, fev 1 zile, anul 7204 ».

boi man 1696

F. 117. v. 1725

nr. 273

« IlInduela fdelillor din zio de Buna Vestire, Jinn:nal bisérleii de los 41 tot sä dun §i sum anutp. Mart 22, anul 7233 4 faclii cite oc 1 jumdtate oc 6. 5 faclii, cite dram

100, oc 1, lit 1. 1 faclii, parintelui vladcai, oc junuitate. 100 faclii, cite dram 100, oc 25. 60 faclii cite dram 8, oc 7 jumdtate. 75 faclii. cite 20 la oc, oc 3 jumdtate lit 1. 220 faclii, cite 40, la oc, oca 5 si junditate. Face oc 49 si jumatate e. nr. 274 1725

« ltinduela thelillor din silinbäta patde1111. mart 27 zile, anul 7233

4 facia cite oc 1 junditate 6. 5 faclii, 3 cite dr 150 0 2 cite dr 100, oc 1 junditate 50. 1 faclie parintelui oc junditate. 100 faclii cite dram 100, oc 25. 80

Mai cite dram 50, oca 10. 80 faclii, cite 20 la oc, oc 4. 750 faclii, cite 40 la oc, oc 19. Face oc 66, drm, 50 e 1.

nr. 275

« Catastih de birul cailor Impartesti ce s-au scos in toate judétele pe birnici, ca s dea cu toti, afar den boiar mazili si sutasii ci sluj i neguttorfi cam rasei i popi i cal < arasi > 0 dor

scut calari i pedestri i afar den satel céle noi. Iar alalti sä dea cu toti, fiistecare sat pre cum scrii In catastih. i zeciuial, den 1696

10 bani. Ce au e0t la fev 15 zile, anul 7204 ». nr. 276

1725

« Illnduela fdeliilorii din luminata zi a psWelor, naart 28 zile, 7233 4 faciii cite oc 1 jumatate, oc 6. 6 faclii insa 1 face oc 1, alta oc jumiitate 0 4 oc 1, face oc 2 jumdtate. 1 facie parintelui vlàdicài, oc juma'tate. 145 faclii cite dram 100, oc 100, oc 36 junditate. 100 faclii cite dram 50, oc 12 junditate. 120 radii, cite 20 la oc, oca 6. 1000 faclii, cite 40 la oc, oc 25. Face oc 89 ».

F. 118

nr. 277

« Catastih de rinduiala caralor de Belgrad, ce s-au pus pan judéte ca s dea cu totii, afar numai din boiarii mazii i suta...0 54 logfetii

Un prim rezultat, Incercuit In textul de baza, cla cifra 66 i jurnatate ocale, litra 1. Corect e rezultatul 66 oca, dramuri 50.

www.dacoromanica.ro

117

ANATEPTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTICRIEI IX! C. BIUNCOVEANU

469

de divan i scutélnici pn popi i difaconi ci darbanti i chiproveti carei dau osebi. Iar alalti sa dea tot omul i ertatii cu carti iscalite. Si carul sà fie cite cu 4 boi i inscortat i Invàlit i grijit bine si cu topor i cu sfrédel si cu cutatoae, pe cum au fost si an. Si cu un chirigiu la Cara, sa fie om

de isprav si cu chezasie bun. Si de acum pin la 15 zile ale lui mart, sa s afle toate carale la Cerneti, sá s dea in sama ispravni1696

cilor de acolo. Ce au esit la fev 17 zile, anul 7204 ». nr. 278

« Catastih de birul haraciului c s-au pus in toate judétile, ca s dea birnici, afar den boiarii mazile i slujitori i sutasi ci negottorii fa camarasái >si popii i deiacnii i logofitii de devan ,si calrasai i darbantii ci scutélnicii calari pedestrii sa alte brésle ce-si dau birul lor osebi.

Sa afar din satele cu rumtoari Ole noao e céle vichi. Iar alalti sà dea 1696

cu toti, s5. irtatii cu carti iscalite Inca s5. dea. 55. tl. sä s ia cite bath 154, cu ziciia1 cu tot. Ci au isit la marte 20 zile, anul 7204 ». nr. 279 « Ilindulal oiler Impitriite01 de sursat, ee s-au dat la easap basa, ee au e5It la mart 10 rile, anul 7204

Catastih de rinduial oilor de sursat ce s-au rinduit sà s dea pentru 10.000 de oi ce au venit porunc5. de la impartie, ca s dam la casap bas. Ce s-au rinduit ca s dea fiestecarel care au avut oi la oerit, precum scrie in catastih. Insa sa. fie berbeci mari, alei, ca s treaca la casap ba.s. $i s-au rinduit sa s ia de oae cite bath 3, ca s fie pentru 1696

plat ciobanilor pin le vor duce unde va f porunc. Ce au esit la mart 8 zile, anul 7204 s. nr. 280

F. 118. v.

1696

« Catastih de rinduial birului pentru lucrul viilor domnesti ce s-au pus in toat judétel, pre suma birnicilor, ca s dea birnici, afar den sluj. Ce s-au socotit sä dea de un ban cite bani 66. Si poclon, den 10 bani, un ban. Ce au esit la mart 10 zile , anul 7204 ».

nr. 281

« Catastilf da lipsa haraciuli ci s-au pus in toate judétel ca

1696

s de birneci, afar den boiari mazili i sutasi i slujitor i negutatori ci c5.mr5.saii ci popii i diiaconi, i logfeti de divan §i calarasii ci dorbantii ci scutelneci calari fi pedestri 5. alte breslé ci ii dau birul lor osebii ã afar d5.n satel cu rumtoare cel noasa cele vechii. Iar alalti sa dea cu toti, 5. cei ertati cu cartii iscalite Inca sa dea. 55. galbenul sl s ia cite bani 200. 55. zeciuiala, clan zéce bani, un ban. Ce au is5.t la ap 10 rile, anul 7204 1. 1 In ms. 5389, are data de 1 mai 7204.

www.dacoromanica.ro

D. C. GIURESCU

470

118

nr. 282

u Catastih de un bir ce s-au pus in toate judétele pe satele de bir, 1696

ca s dea birnicii, afard.> den slujitor, sA fie pentru chieltuiala slugirii. Ce s-au socotit sA s ia de un ban cite ug. 3. i poclon, den 10 bani, un ban. Ce au esit la mai 1 zile, anul 7204 a. nr. 283

u Catastih de bir lefilor ce s-au pus In toat judetel pe siIiti ca s dea cu totii, afar clan boiar mazil i sutasi i logfeti de divan 0 slujitor si neguttor si camrasei ci pop >ci calrasi

1696

daird>banti §i scutelnki c5.15.ri §i pedstrii §i afar den satel cu ruptoare. Iar a1a1i sä dea cu toti, cene sä vor afla In sat, fiestecare sat dup cum scrie in catastih. i poclon, dan 10 bani, un ban. Ce au esit la mai 15 zile, anul 7204 *.

F. 119

nr. 284

ci

o Catastih clA rinduiala boilor ce s-au pus pri judeati, ca sA s Impli-

neascA boii citi au lipsit din soma casap bash; cari s-au rinduit pri siliti

1696

sä dea cu toti, afard> den boiarii mazil >ci sutasi i logfetii de divan scutélnicii calki i pedestri i satel céle cu rumtoari noao. Iar alalti s5. dea cu toti, cMi s-ar afla In sat, fiesticari sat pri cum scrie In catastih. $i sa ia di bou cite tl. 1, ca sä fie pentru cheltuiala boilor pant a-i duce la Beligrad. Ci au esit la mai, zile 30, 7204 *. nr. 285

1696

u Catastih de rinduial birului al casap basei ce s-au pus In toate judétel pre siliti, ca s dea cu. toti, afar den boiari maz/1 sutasi i slujitorii i popii ci neguttorii fi cAmräsei i log de divan 0 dorbantii carii Ii dau bir lor osebi i afar den satele cu rumtoari céli noao si den scut callAr i pedestri. Iar alalti, sa dea cu toti, fiisticare sat pre cum scrii In catastih. i zeciial den 10 bani, un ban. Ce au isit la iun 1 zile, anul 7204 o. nr. 286

1696

Catastih de un bir ce s-au scos In toate judétel pre silisti pentrn chiltuial viisterii, de iun, ne ajungindu-s. Ce s-au socotit sà dea cu toti, afar den boiar mazIl §i slujitor 90 neguttor ci calrasi ci dorobantii fi cionrAsei i logfeti de divan fi popii scut c5.15.r >ci pedestri. Iar alalti sä. dea cu toti, fiistecari sat pre cum scrii in catastih. i poclon, den 10 bani, un ban. Ce au isit la iun 25 zile, anul 7204.* nr. 287 a

Birul lui iuni fi al lui av §i al lui septemvrie ce au 451 di

un ban cite ug 1 *.

www.dacoromanica.ro

119

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

F. 119. v.

471

nr. 288

*Catastih de rinduial salaorilor ce s-au scos in toate judétel ca s dea cu totii, afar den boiar mazil 0 sutasi 0 slujitor 0 neguttord> 0 camr5.sei 0 popii 0 log de divan 0 calrasi

f i dorobanti 0 scut calari 0 pedestri care au mersu salaori. Iar alalti O. dea cu toti, fiistecare sat ru suma lui de band>, pre cum scrii in catastih. i poclon, den 10 bani, un ban. Ce au isit la iul 3 zile, 1696

anul 7204 *.

nr. 289

*Catastih de rinduiala vacilor 0 oilor ce s-au pus pentru conacil tAtarilor, care s-au pus in toate judétel pre silisti, ca s dea cu toti afar numai den boiarii mazili. Iar alalti s5, dea cu totii, fiestecare sat pre cum scrii in catastih. 5i s5, s ia de vac cite band> 10 si de oae cite ban 3, sA fie pentru chieltuiala pastord>lor, pin vor aduce vitel 1696

aicea. Iul 15 zile, 7204 ..

* o .i iar40 pentru vacil acéste dupe unde s-au luat bani, de la o sam de judéte, de vaca cite tl. 5 0 de oae cite tl. 1, 33. .54 iarc4i la conacul

lui 5apaz Gheri sult dea cu totii, afar den boiarii rnazil 0 sutasi 0 negut-

torii 0 cAmrAsai si slujitorii 0 log de divan 0 popii si alte brésle 1

il iulie » in ins. 5389.

www.dacoromanica.ro

472

1710

D. C. GIURESCU

care-§i dau berul lor osebi. i afar den calara.,i i dorbanti ci fu§ta.5i ci scutélnicii calari i pedestri. Iar alalti sa dea cu totii, fie§tecare sat cu suma lui de bani, pre cum scrie in catastih. i zeciial, den 10 bani, un ban. Ce au e§it la sept 20 zile, anul 7219 ». nr. 293

F. 120. V. 1697

120

Sfi s §tii entargur11 de unde, ee via, /v 22 zile, anul 7205

Dragoslavele, catarge 15. Rucarul, catarguri 15. Cimpulungul M54áuli, catarguri 45 ».

1725

§1

nr. 294 e Rindulala fiellilor da la dumineca Ilorillor anum. Martie 18 zile, 7233 1

4 faclii cite oc 1 jumeitate oc 6. 5 faclii, cite dram 100, oc 1, lit 1. 1 faclie parintelui vlãdicäi, oc jumeitate. 100 faclii cite dram 100, oc 25. 60 faclii cite dram 50, 2 la oc, oc 3 . oc 7 jumeitate. 75 faclii cite jumiitate lit 1. 200 radii cite 40 la oc oc 5. Face oc 49 ».

nr. 295

F. 121 1699-1700

a SA sa> §tile rindianla fielillor co SA hie dii prazniell da preste an, anul 7208 La sint5. Mariia man, oc 33, rindiaala daplin. La venerea mari, oc 33, rindiaala deplin. La sfintul Dimitrie, faci mania sa vod. La arhanghilu, oc 33. La sfintul Neculae, oc 33, rindiaala &LIAM. La craciun, oc 40. La sfintul Vasilie, oc 32. La boboteaz, oc 80, fii stobor 3. La Buna Vestire, oc 33. La sfintele Florii, oc 45. In simbata pa§tilui, oc 80. in zioa de pa§ti, oc 80. La sfintul Ghiorghii, faci rnariia vod. La sfintul Petri, oc 33, rindiaala daplin ». nr. 296

F. 121. v. 1706

« Itinduiaala ffiellilor dfin In zeoa di sfintul Neeulae, ee au a§izatu marele vistiar la Tlrgovi§ti, eum arat Ii jos anume. Diehi 6 zile, anul 7215

4 jumeitate oc, facile domneti. Jumeitate oc, fãcliia viadicai. 10 oc, faclii cite litr 1. 7 oc faclii, cite 8 la oc. 4 oc faclii, cite dram 20. 3 oc faclii, cite 40 la oc. Face oc 28 * 4.

1 in ms. 5389 data este « marte 22 zile, anul 7233 », iar la ultimul

rind » 320 faclii cite 40 la oc, oc 5 jumdtate, totalul hind « 49 jumdtate » ocale. 2 « 20 » in Ins. 5389.

3 Lectura nesigura. 4 De fapt, 29 ocale,

www.dacoromanica.ro

121

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

473

nr. 297 1706

a

Rindulaahi Manor den in zioa die erileiun, eum arat In jos anum. Diehl 25 zile, anul 7215

4 jumiltate , fachil domnestii. J umittate oc, fàcliia vladicai. 7 oc Mclii, cite dram 20. 5 oc faclii, cite dram 50. 2 jumatate oc Mclii, cite 40 la oc. 2 jumdtate oc falii, cite 20 la oc. Face oc 22 cite dram 50, oc 7 jumdtate. 50 fac cite dram 20, oc 2 jumdtate. 420 fac cite dram 10, oc 10 jumdtate. Face oc 58 u

nr. 302 cc In zio de paste

4 fac cite oc 1 jumeitate, oc 6. 4 fac cite dram 100, oc 1. 1 fac vladicai, cite oc jumdtate. 120 2 facdii> cite dram 100, oc 35. 803 fac cite dram 50, oc 10.

60 3 fac cite dram 30, oc 4 jumdtate. 80 fac cite dram 20, oc 4. 680 fac .cite dram 10, oc 17. Face oc 78 n.

In mss. 5389 exist& o alta rinduiala de paste datata, pe care o 1725

reproducem mai jos. u Rindmala facliilor den luminata zi a pastilor, marte 28 rile, anul 7233. 4 faclii cite oc 1 jumeitate, oc 6. 1 faclie parintelui vladicai oc jumeitate. 6 faclii, oc 2 jumdtate. 142 faclii cite dram 100, oc 36 jumdtate. 100 faclii cite dram 50, oc 12 jumdtate. 100 f5.clii, cite 20 la oc, oc 6. 1000 faclii, cite 40 la oc, oc 25. Face oc 89 * (folio 72 verso).

nr. 303 « La sfinta TroitA

4 fac cite oc 1 junultate, oc 6. 4 fac cite dram 100, oc 1. 1 fac vlaclicai, cite oc jumdtate. 40 4 fac

cite dram 100, oc 10. 28 1 fac ate dram 50, oc 3 jumeitate. 40 fac cite dram 20, oc 2. 160 fac cite dram 10, oc 4. Face oc 27*. nr. 304

« La sitntul Petru 4 f5.c cite oc 1 jumdtate, oc 6. 4 facdii> cite dram 100, oc 1. 1 fac vladicai cite oc jumdtate. 40 5 fac cite dram 100, oc 10. 28 facdii> cite dram 50, oc 3 si jumeltate. 40 fac cite dram 20, oc 2. 160 fac cite dram 10, oc 4. Face oc 27 u.

1 Cu cifrc chirilice si arabe. 2 Corect este 140 deoarece 140 x 400=5600 dramuri 35 oca. De altfel, in textul original se aflä, alaturi, si rezultatul bun, 140, cu cifre arabe. 3 Scris si cu cifre arabe si cu chirilice. Acestea din urma, avind valori diferite de primele au fost sterse cu mai multe linii. 4 5i cu cifre arabe si cu chirilice. 5 Si cu cifre chirilice si cu arabe.

www.dacoromanica.ro

123

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

475

nr. 305 F. 122. v.

a La sIntii Marie 4 faclii cite oc 1 jumatate, oc 6. 4 fAclii cite dram

100, oc I. 1 fac vladicai, cite oc jumeitate. 44 facdii> cite dram 100, oc 11. 28 1 falc cite dram 50, oc 3 jUmeitate. 40 ac cite dram 20, oc 2. 160 fac cite dram 10, oc 4. Face oc 28 ». nr. 306 a La sfintul Nicola')

4 f5.c cite oc jumiitate, oc 6. 4 Mcdii> cite dram 100, oc 1. 1 fac vlddic5i, cite oc jumatate. 44 f5.c cite dram 100, oc 11. 28 fác cite dram 50, oc 3 jumatate. 40 f5.c cite dram 20, oc 2. 120 fac cite dram 10, oc 3. Face oc 27 o.

nr. 307 a La erãelun

4 fac cite oc 1 qi> jumeitate, oc 6. 4 f5.c cite dram 100, oc 1. 1 15.c vlaclic5.i cite oc jumeitate. 64 fa.c cite dram 100, oc 16. 44 fac cite dram 50, oc 5 jumdtate. 40 fac cite dram 20, oc 2. 160 f5.c cite dram 10, oc 4. Face oc 35 o. nr. 308

a La sfintul Vasille. Ca 0 la caciun, oc 35 o. nr. 309 a La boboteazal

4 fac cite oc 1 jumeitate, oc 6. 4 fac cite dram 100, oc 1. 1 falc vradic51, cite oc jumcitate. 100 ac cite dram 100, oc 25. 100 fac cite dram 50, oc

12 jumeitate. 70 fäc cite dram 20, oc 3 qi> jumeitate. 460 f5.c a cite dram 10, oc 11 jumeitate. Face oc 60 1

1

cu cifre chirilice i cu arabe.

www.dacoromanica.ro

476

D. C. GIURESCU

124

Insemniirl Ii1eute pe eopertIle anatetterului 1

Insemnari de la Inceputul anatefterului: 1730

« Scris-am eu Costandin logof din Pite0i, cind slujam la dumnealui Bircá mare logoliat>, ghen 1 rile, anul 7238 ».

* 1719

o S5. sa stie di cind eramu fugiti da ciuma la Focani, in luna lui iul 3 rile, 7227, era tintari multi. . . »

* o Acest anatefter ce arata intr-insul obicéiurile Tärai Rumine§ti 1734

tribuia0e sa i sa mai faca Indreptare pentru cit 0 obicéiurile s-au stramutat In multe chipuri. Costandin logoliat> din Pit. Ghen 18 rile, am/ 7242 ».

* o Anatefter al raposatului 0 prea luminatului domnu Io Cosdin Bosarab BrIncoveanul voevod b.

* n Scris-am eu Costandin logofetai din Pite0i, cind slujam la dumnealui Birca mare logof ».

* o Eu Costandin 1ogofet5.1 din Pite0i, la dichembrie, la zile 30, s-au cutremurat pamintul la 3 ceasuri din noapte, 0 am scris eu, anul 7233 e. 1724

* « SA sa §tiia ca am scrisu ieu Costandina R5.tescu1 care au slujit la » o Viner la 11 ceasuri din zi, au scos dumnlui Necula Jar pe dum Matei Fule, fost mare logofat, puindu pa dum Gligorie Halipenschi marele logof , In zilele domnului nostru Io Nicolae voevod 0 am scris eu Negoit Raz ».

* o Anatiftir prea luminatului 0 Inältatului 0 batrInului domnului nostru Io Costandin B B5sarab voevod ».

* tnsemnäri dela finele anatefterului (folio 123 recto ; ultima filä nenumerotatà, nu cuprinde insemnári).

1729

o SA s stie ca am scris eu Barbul logof intr-acestu anatiftir, clndu era la dum mare gramtic, in zilele pre luminatului 0 1naltatu1ui domnu Io Nicolae Voivod, la anul, ghe 4 rile 7237. Barbul logofat> e.

1 De pe ultima foaie a anatefterului, precum 0 de pe copeitile interioare s-au transcris unele Insemndri care prezinta interes. Citeva omise, sint simple exercitii de caligrafie.

www.dacoromanica.ro

125

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VIFIIERIEI LUI C. BRINCOVEAUU

477

* « Acest anatefter iaste falcut den zile prea luminatului Io Constandin Blsárabd voevod, ce s arata intru sine obicéiurile Tdrai Rumi1694-1695

nesti. A nul 7203 ».

* « Sä fie volnicd sluga marii sale lui vodd, sd meargd sä aducl pe Rilzmirita BArbiarul, de la gazda lui, sd nu sazd la casa lui, ci sd vie la curte sd. pdzeascd ; cd asa iaste porunca mdrii sale lui vodd. Rävasu1 s5.-i fie desear ». (Scris de cloud ori,

al doilea text sters in build. parte). *

« Cinstitu al nostru c3, un frate, logofete Iorgo, sdnaltate. Balco logofatul din giud Slam Rimne, data-am carte nostra la min dumnalui vdtafiflui pre cum A, sd stiea cà i-am ddruitu un luau.. ». .

Manuserisul ronanese 5389 al Riblioteeli Academie! R.P.R.

Manuscrisul rominesc cu numdrul 5389 cuprinde o versiune In rezumat

a anatefteruiui original aflat sub nr. MLXIX, la biblioteca Academiei R.P.R. Transcrierile efectuate in continuare privesc numai acele inserandri sau cdrti care nu sint de boc mentionate in ms. rom. nr. MLXIX. Ele shit

in numar de 7 si. au fost numerotate A G, pentru a se deosebi de paragrafele precedente. La finele lor, am dat titlurile tuturor paragrafelor din manuscrisul rominesc nr. 5389.

* F. 73

a) « Insemnareu pentru eltfi elieltuialii coprinde la o saia. Ce au venit ferman, insd sii sii "ilea la Giargiov, cum arata anume. Fev 25 zile, anul 7246

1738

20 dä lopatasi cite tl. 30, tl. 600. 20 dä ostasi cite tl. 30, ti. 600. Tunarii, tl. 30. Cirmaciul, tl. 30. Tenten Teltelet, tl. 200. Un sangeac si un alem, tl. 60. Un bairac si. alem poleit, tl. 60. Un edec si cu diiac, tl. 50. Cearmdcul si cu halatul, tl. 50. Un lengher de fer si cu halatul, tl. 50. 7 cantard de hier, cantar cite tl. 7 jumatate, tl. 52 jumdtate. Plata la lipsd si la that, tl. 60 junicitate. Plata la mester de lemnu, tl. 90. Pentru invAlitoarea ceardacului la pasle, tl. 15. La macaral si

la alte trebuinte, tl. 50. La zeft si. catran, tl. 20. La vdpseald ci la plata, tl. 60. La cdpt. 1 pentru asternut si pentru alamd, tl. 100. La 22 lopotari, minteanuri rosi cu siret, tl. 30. Leafa cdptanului, de lun 6, tl. 300. 5i pentru mincarea captanului, tl. 200. Face tl. 2728 s 2. F. 73. v.

b) « Semnare pentru end sumd, de orz s-au cumpdrat de la Giurgiov, cu chila Giurgiovului, care vine intr-o child cite 6 stambol-child, chila cite 1 Cdpitan ( ?).

2 Fac numai 2708 taleri.

www.dacoromanica.ro

D. C. GIURESCU

478

1739

126

tl. 3 jumdtate. Iar5i cu marefetul dum Hasim efendi cadiul de colo, cum arata anume, fev 25 zile, anul 7247. Gramada Ahmet aga, orz chil Bostan Zadea, Ahmet aga, orz chil Asci Ibraim bap, orz chil Ahmetu fiiul lui Mehmet, orz chil Ambazol Zadea Hasan aga, orz chil Mehmet fiiul lui Ali, orz chil Cairn Zade, Ali Celbi, orz chil Fili Deli, Mehmet aga, orz chil Cairn Zadea, Omer bap., orz chil Alemdar, Hasan bap, orz chil Chiur Mehmet aga, orz chil Balaban Hagi Ali, orz chil Abdula bei, orz chil Hagi Ali aga, orz chil Ali bap, fiiul lui Omer, orz chil Anastasie, orz chil Face orz chil

6501, tl. 1575.

400, tl. 1400. 100, tl. 350. 50, tl. 175 300, tl. 1050. 200, tl. 700. 50, tl. 175. 250, tl. 875. 30, tl. 105. 100, tl. 350. 150, .6.

525.

400, tl. 10903 200, tl. 700. 100, tl. 350. 54, tl. 179.3

100, a 350.

2934, tl. 9269.4

Care foita iaste pecetluita de 1 dumnealui cadiul de Giurgiov, Hasam efendi *. F. 74 1739

c) « Semnare pentru cit suma de unt imparatesc s-au cumparat de la Giurgiov afara den darale, cu marefetul dum Hasim efendi, cadiul de acolo, cum arata anume, fev 25 zile, anul 7247. Mola Ahmet din RuFiuc: cantare 29, oc 17, tulumuri 3, edec 6,

tl. 558 i bani 45. Molla Mustafa din Giurgiov: unt, cantare 19, oc 12, tulumuri 3, edec 5, tl. 366, bani 24. Alemdar Abdula Bap. din Giurgiov ; unt, cantara 53, oc 31, edecuri 15, tl. 1019, bani 118. Hagi Ali aga de acolo: unt, cantara 24, oc 41, edecuri tl. 417 §i bani 24. Mustaf ba4 de acolo : unt, cantara 17, oc 46, edecuri 3, U. 339 fi bani 91 jumdtate. Emer Hagi Usiin din RuFiuc: unt cantar 10, oc I, dram 300, edecuri 3, tl. 68, bani 4 jumeitate. 1 Gre§it in text, in realitate 450 chile care, a 3,5 tl. chilul, dau 1575 6. De altfel, totalizind cantitatile astfel rectificate, obtinem totalul de

2934 chile.

2 GreOt in text, in realitate 1400 tl. Am luat cantitatea de 400 chile drept buna, deoarece i totalul cantitatilor coincide cu totalul din text; al doilea, pentru ca. cifra cititä de 1090 tl (sau eventual 1003) nu se divide exact cu 3,5 tl. astfel ca am fi obtinut o cantitate cu zecimale, ceea ce n-ar fi fost logic, cind se cumparau asemenea cantitati. 3 Gre§it in text, in realitate 189 tl. (54 chile x 3,5). 4 Totalul gresit in text: in realitate 10.269 tl. (2934 chile x 3,5 t1).

www.dacoromanica.ro

127

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

479

Tatar Ali Basa din Giurgiov, cantarà 3, oc 26, edecuri 3, tl. 190, bath 15. Face cantar5. 155 i oc 33, dram 300, talumuri 8, edecuri 39. Pretul untului tl. 2206 csi> jumeitate. Iar cu pecetea dumisale cadiului din Giurgiov, Hasam efendi ». F. 74. v. 1739

d) Suma liudelor de toate steagurile de slujitori, depe cum aratA In jos anume, septembrie 1 zile, anul 7248 1

Steng de boerlme anume

Scarlat fost al doilea post. Costandin fast mare capt. Costandin Asan al doilea arm, liud 40. Necula cap Cornea, liud 55. Paul capatan>, liud 37. Manta cap, liud 40. Face liud 303, capitani 6. Zapcii 18. Siiméni holtéi.

Hagi Stoica cap, liud 50. Gheorghie cap, liud 46. Tudor cap, liud 50. Face liud 146. Capitani - fara numar Zapcii 9. Arnautii.

Nicuja cap, liud 49. Paraschiva cap, liud 47. Face liud 96. Capitani 2. Zapcii 6.

F. 76. v.

Sirbii. Gheorghie cdp fiul lui Ian, liud 66. Capitani: 1. Zapcii 3. Mocanii. Preda cap, liud 64. Dobrin cap, liud 45. Costandin cap, liud 35. Sandul cap din Rim, liud 34. Mihalcea cap, liud 37. Nedelco cap, liud 48. Costandin cap de Buzau, liud 37. Face liud 200 qi> junta/ate 1. Capitani 7. Zapcii 21. Leventii.

Daniiul cap, liud 65. Cap 1. Zapcii 2. Cazacii calareti. Marele steag liud 41. Andreiu cap din Tirg, liud 12. Gheorghie cap Dalga, liud 69. Manea cap, liud 37. Gheorghie cap fiul Ma, liud 63. Face liud 222. Capitani 4. Zapcii zece. Vinatorii.

Preda cap, liud 99. Radul cap, liud 66. Face liud 165. Cap 2, Zapcii 7. Talpo§ii.

PatraFo cap, liud 35. Cap 1. Zap 2.

Nemtii den poarta.

1 Cu cerneala r(*e. 2 Corect 300 liude. Gre§it in text.

www.dacoromanica.ro

129

ANATEFTERUL. CONDICA DE PORUNCI A VISTIERIEI LUI C. BRINCOVEANU

481

Antohie cap, liud 35. Cap 1. Zap 2. Lefegii.

Mare le spat, liud 44. si marele .cdp de lefegii, liud 43. Face liud 87. Zapcii 6. F. 77

Saragelele.

Mitrea cap, liud 28. Savva cap, liud 26. Fotii cap, liud 40. Arsenie cap, liud 39. Mihai Pod cap,

liud 28. Pana capitan, liud 31. Gheorghie crip, liud 35. Vasilie ciip Tirg liud 31. Face liud 258. Cdpitan 8. Zap 12. Slujitorii Focsanlai. liud 30. Ion cap Corban, liud 17. TudoMche cap, liud 26. Gligorie cdp de scut, liud 7. Face liud 80. Capitani 3. Zapcii 7. Martalogii de peste Olt. Martalogi, liud 70. Zapcii 5.

Un steag tarigradean, liud 30. Un steag calaras, liud 57. Un steag lipcani, liud 40 s.

F. 77. V. 1740

I) « Cartea Ordur5ritu1ul ea s-au bleat la anul 7248 1

A donzniei mele slugii domniei mele anume gardurarilor din judetul Slam Rim i din judeful Buzau, ca sa fie volnec cu cartea domniei mele s5. caute i sa tie slujba gardurdritului intr-aceste judete,

pan toate dealurile, au boiarésti sau calugaresti. Afar den dealurile ce sint cu hrisoavele domniei mele date pa la mani1stiri. Iar pe celelalte, pe unde sint vii, sa-si pue scaune i sa-si caute de garduri pe unde vor fi stricate, sa-i apuce sa-si faca gard, far de voia lor. lar nefacind, sa-i prade, dupe obicei. $i sä caute de pirleazuri, unde vor fi stritate i neastupate, sa le ia de pirleaz cite bani 52 si de vracnita deschisa, cite bani 300. $i de vitele ce var face stricaciune pe deal, cite bani 50. $i de rimatori cite bani 50. 5i de groapa de rachiu, cite bani 133, or macar cine va avea in deal groapa. $i de tocitoare ci bani 45. $i de gilcev, de stricaciuni, de hotii, 1e sfazi, de curvii, de toate sa judece i sa. globeasca pe fiestecare,

dupe vina lui. $i datorii sä aiba voe gardurarii a scoate, cine va avea pe acolo pen deal, ori de la cine ar fi datorie drépté. $i sa-si dea fiestecare garduraritu, afara den cei 12 boiari. lar ceelalti toti, sa-si dea, dupe obicei. $i sa. caute si de pivnite sparte si de gropi sparte ce vor fi pen dealuri si de alte furtisaguri ce s-ar intimpla pen deal. $i sa fie volnice slugile domniei mele sa-i judece pe tot qmul i sa-si plateasca paguba. $i pripasurile ce sa

1 Titlul scris cu cerneala rosie. 31-c. 407

www.dacoromanica.ro

D. C. GIURESCU

482

.

130

vor afla pen dealuri sa-nprejur dealurilor, sa alba. a le lua. i ale cui vor fi, sa-si dea colacul i sa-si ia pripas. Iar la cine va ascunde pripasurile, sa fie volnici sa le ia far de voia bor. i sä aiba a cauta i pentru piinele ce sint pe linga dealuri, de vite care vor strica, sa-si plateasca paguba. 8i de butile cu yin, cite sa vor vinde pen dealuri, sa ia de bute cite vd L

F. 78.

Asijdérea poruncim domniia mea i voao ispravnicilor capitanilor dupe tirguri i voao altor slugi domnesti ci boeresti i episcopesti si voao pircalabilor dupen sate, toti sk aveti a va fen de slujba garduraritului, niméni

sa nu sä améstece in slujba bor. Ca asa iaste porunca domniei mele.

5'i

ispravnic insd§i spusa domniei male. Ap 11 zile, »1.

(G) u Cununie de feeior e hoer 'mare

40 tl., una materie pentru sovon. 100 tl. douri materii la masa. 22 tl. un postav i un .atlaz. 3 tl., pentru facutul facliilor. 3 tl., bani marunti in biséric, 50 tl, pentru una materie, a doao zi, la dazgovit. 10 galbeni la spalat. Jumeitate tl. preotilor. 246 I-

.

_

,

''...

1.

.

A er. t ..: /, ' / ^",, 4... d gl., . irt.) , h47 e t,X$',57., 2.4.=!.`;?.',. 2,4,[jr. -'.: .3r) L' r r . A 1.-4, .. ze. 'Ay., .,,V.J.'";.:-.Z.; . J ; -, ... t f'4. 41,1. .74 C 4 .f.40:1. .r Vn.rt4,, c-f i ,A.....1 er ^

.

.

0

el ...7 .3ii: tf.i.e.'...: LI-Irk.rue. ..% , -- 4,:.--

j1

t -itrurs 3".4y- / r bilJ.:1 ' r$ -, 'Pt.... 7-11.1},; 4i g. rf I,. 4,41,j LI ...,o ... ,i, oo Plii Ele , , r,CA 11': -.. r 2' k , 1:. .t. . . mJLitt, ()P.. Tt--' e ....Sul i 4 ?Av., 7 t . r forfr( to Ark ..! eJor....,....b. 0.- 4,1 i.e

,

.

,s 4,

Aio

,

,

.7.'

- L.A ....-4 1.1} et

..

-

ft'

,. rrn! .

4

.....- .... i

0

'

..

..2,

_,

,

.

. tii

2

,

ry

- ,/

ioN'Oa...o&-

.

.,,.

.

fflq:C

' . J. p i Li:

P. CP: .7.:44j

71,1; I ,e,,s

,rie

, '%

pr,

d.(141. 4.71 a 4,-, 4. . . ...-,n aft71.,7 _,.

,....

( ,-,:i.ar

.

.....0.-,i I.

'

4, .. C. r, ; ' 4 S, g ''. l.'s/ I- i toy f 1449 eftal,t,74-,TeNty Ft, A rt.:y N, , r . P ..t. t.',,,i e. ti de,01.13.,(4,10 ILIA, ..,..41-1,.. :. - - ,3,:,,- . cos fa,,A. ci.,

/ '

,I.: a '.,1,.- A _'' .,g , ',. i l'? i .-1-..4%1 ...,>r .4..... 0.-.3 r

^

,

-....6

:

":

11

'''.17 A c . 0

+al

". fit-

.227 ."

t. , N

d'

.....fty....! ,j7 ,04.:,,,,

,

...

11,...g... :3.'4/.14;3

eit; ?.....,4,.....-..

.

.

A

, 11

°-

, .,,

; Or-

Fig. 6.

32°

. --

Carte fixind atributiile stolniceilor de la Greaca (1. 28).

www.dacoromanica.ro

,.

T.

-

5-3 89

f

..

q!,

.

ti

....-- --.--7---. 11'" r".,

2

.

:

:47,

.:.4..

"..!:

1 HAT

E4T

,

Fi,;*;V :Ad drci(%41' .A61;714 ;;;C: ITIOAM.4 ,1,107HAt

-K*F(?1,1ipti, -

Jai

A.A

fr ;

gio.; ,tuyi ,rvit

.

A3r3i 5: Cal

r371i3ii

rali ;RI ;

wkft

ft. i.;6:1

\I4 ,

oi .

(AY,::k' .

,2,2-. 7 1

Ait (

0

t,tn akit gh:

flcii( Ai ,

t.A

'1--',

.

,

..

Ai

th', .

tAlC

t-

te:". ?

,

(4)

ttee/.1

;t;1

.

,..

.....-. ',

K.,'

: ,..:j ''...)

.0

-

'

c17*"

1'1;

'{

L

p

;

"ill

-

,,,

,), -..i,,v, I

1

iV.IV,tr

r &.;;.,,

nitIo.: t;;(44oin wa,G1

'er.;

cAs.

IINt.7iFT.000.1116051ttenriaMpUTIM........12o. No' .rt i.

t

KS

_ ;

Fig. 7.

-

Pagina de titlu a manuscrisul rominesc nr. 5339 (copia Anatefterului).

www.dacoromanica.ro

-, , r. At 710 .07t1 ant mi0a4:

-.71,.

.)tei,rif: t

:...1

.

i

.

..

'o

,',',.S

-,

* i),

, ..,

44:

3

.7

--.

)

,z -i

'1

t.t

/-

Al

,

I

.43

-

I ,

AV)

..-

:

.

(

, ,

t 17i :

i

I

,

.

.

1i 7,4 ...

.k.

73

rillt.+a,tdAllis>1311 nv a 4a A

6VIA f'. All .

,,''

.7

_L.

1,4,..1,ta wzatiti. I (.i:

t.:

171

-1;

A'

A N.

1, .4

./

.

77Z

A

7

A

... ...1

ft .1.414 P, : h

"

41

A 1 e me x, mmz. ,

4

(7% . ...17

'11.

`2.,

fa.4a. .111.

:c ;

,

...,-,7)

"

A:

..11.!.n a,? .

h

ef

...

.

-....

.

.*--1/41).

:,..

,

,.....1

<

.

3.

4in-'1.Ya A' 0

.

- ii

4,e,0 i .

A

ak , ".

s4,...4., ..

C.,'

s._

aA

'

.

l..

.

e'

,..,:,

.,

4

4, 712

'

;1., ...4*

, 1 Iv

J ,t' . ir Z t .11 : 41. i 444 ; k.,

A

'I'

.4k4 '

,f021abv o.li,V2Ri're, hi

APiiio. 4te,. ,.,

tf Soo h

.,

A

J

Er'

:7

f. ..)

,

.r.

4

)1 .

';

C

...

.

:.

4 "J .2 5 4:s.( ra %Al 44

.71

4

.-

I.

it )21

1,

.,t f.i.s.71.0..,

.-

i.

.

Il

Yr

V 1

. to ,, 6

Z'

.

J

.

;

;77.

1:;,)

,-' "1 , '' 1a 401,if z. 44,44 ,,,,i in 0 .5,/oi i .,-)tz,c7rf.,..) I.

,t ri

,

dietti s ft 7 h ,la,74ei , Ai',

fit71',

71::

,

;.., -:

.,.

X- j, (a ft.';', of 41(X;t, v sJ Znit;tal J.1.

11/41 )e

..,

ir

,

7

...

,-,

Al MA ,,,t,I

t.

. II' 74: .4:

2;44

f.

LI

1 3.1 .li

,i '...

''-,-,

yr .,

,

Al.ff Kt' : : ...et . : ' . 4.f e, -. 2 Jump /-crt.,41'::::I 'T a 64I11 A 1.41 Xi 4 f:

.

s

1...,

1.,

....

711 .; Amit.Ph

1,

1

k 4 lit,

744410.,':1"fileZ,- 1 4 "hlf''

rt4s

r:

r7 )

Ae re, sept 2.""'344`111

,....

i

."1.

a 3

.1

,-

l

L: 11

7.; i

1

.

771

fis)

*::-

n:

'

71446 ,,',.., iv,' III lett .IA 14 . :.

t.

1

..,

. 11.., .-i," -Ittia ,It 71:4Ik .

-,"`. ..

r

.7%;

Pl.

c.,e, e. II); 0 A), ,r.t.':'

:

C

.

.

:

,

/

afir:

A. -

It le MeV u

1

fir

r.

1

-

Fig. 8.

« Insemnare » §eici,

privind cheltuielile pentru constructia unei la Giurgiu. (Mss. 5389, f. 73).

www.dacoromanica.ro

3

1 a

,g,

.1,

.

, "'" 67.4*.tor,,f ,

°nit

xt ,

*

1,/,',1

.

.. .7..d

-

k A:

-

*

e iri o y

..

-

U

a. rE;

.;

k

"OZ4V;c,t.Ci.'44 to .e.< got.Aittot. ,11 ,,, 1, -. XL: tv.-44,,m40 .ti.S1; to /4

*.

,

4.

,i.itIchitAir.

'

442

.,

r

.

.4"

410012KISMI.1.1Moropaa.10.1110211

$

.

4J0( ;..42

c ' ;-

to

.}.

..-

4

-

...,

fe( fie,o).k

te,N.

- s 6.? t ic t.

Is

o

-

`

A,

78

-Ze/i6J.t

sat.,

1

. 4 .02, / ,..3 t "met ,-,,

.

--: ,

.

e

I'''t r

AA* en!, L101,142 r,sre eir 24,

.c.9

2eneIMIi4

Ot4t

'

.'

1

.

4

. Jr9,7-,..4e#.

..

.

a

'

el .

.:

'

,,Z.

.

.

t Xusat,Lit.iamO..1.1.

1 ti

*.

, '

i It . IV

m. a..,:zoau. 71)61 tLtL ;

r

A

-

.

4m.-.

f,

"'far ti 441 4, v , i

aJ

tr 4 t 4 t . .

,

if.

lit

1274 a...b.. 74.4...,

22..

A

1?

.s

A*.) ,

,i

';

a

',..

,

,

a---..a.,,,,

.".-

.

.

,

emr,,,

.

a ii 1 . t.1*/ a .4% tuath i

P

4

,

a

-

.)

;4

,, .

I. ,

,

..

-

,

.,

4 _.---------v-- . If t , ir 1,

4

-.

.

, 4: -

o k

g:

4

,

.

r.

14'

t

t -.`:

t&

Vit..*

1 .3 7.1

a

.4

a

:.)

A%

6.1

I

e

4 'JP 44 4. at a mettt,:frtt A 4,4czatii, .

h .. 0

-

/ '..i'

..i

'4

. 17.0

fu, A.510,71 ,plAti4,1

Etta Ad ItLIAtt.

-.....4...

./

. t, tAtt3, a.9 1.,.Q2.4., pis +A

,"

". l',. 'a:-

4 .) Z.3 4.1, /I MAO-

a... a. zt.

4

11

M.

_4:

ra,,

., Zi:etol. .,

C ;

S.

., 4It

4.

rt,

.k

.-..5i. a

a

%

,

.01 ,

,

,

4 ki

.

..

. 7. '"

Fig. 9

.

Cheltueli la cununii (Mss. 5389. f. 78).

www.dacoromanica.ro

,

-%

S.

-0

I; -:

.

(4.:Attcaa.ti DA224 t11, .53 f la,.104. tt4 : nal* 4 A.U32.4.1 44144. AL 41

i .1*t

no

if Act!.

3 .4

I.1

i

...

4

'

.0

'qt., 4

,r4...

72..

...,

A

'1.

.%

(11.4111144.1.4.1:70314

ranc...(cealAt ___- ta 0

1:

..

i*

..../.

,v 11.0 z. na..4,..,,svp 3,(141,,,,.i. A

_. _ -I,

,

a

_ .

.

4

J

I

11

1

(1

4

0.0

.

.

a. ttit4t..14'

VIVA.

.

'1 ,1 .

'..f

'''''

.

p.'

a

,'

-11!

.-

At

,,

14

if-1 t

r.

,,

4,1'

'..,, ,4

i Lr

al,

O. n ait: ... ,

4.

-"`.,

''

.

:4

..

tt

4

11

-

:

)4), c.,

.p11, VA

141-4.1

N 1,,,

t

it

4

),,

,

y;.

-

f

..

.i

A.-

.

-,,_.i.

''.--

,

4' -.'

..

.,"...(

'':,

'

le

--,,

Itt:i. )1'4. 4

et, 4 .

'.'"

,

,

A r#

4.).niAc

, .

-1,

, a

,

,/1ntl,

-)

rt.; rit"." L 1'

1: ,

".

1.:44' lit, it 44 ,

.1

:

04-

i

I.,:

--,-,,;:::'

'.

..

..

/..

....

di .

r,t,;

.

:

AO

)1.

14 Ai .41 r.to

1144

,

1 4.11,

-01 A.: .4.1..kai#4 t

ta '1-t ..11

hi I:

,

7-

a.-.4.u.:ta.tt 3.44 Ga., '

-........4 ......

Z

1.# J

441'citAsAet

t

At i / rh, 14 V d1,44-14,tZil

,A

,:

'

L

it.:

- .. f. .,

.-

.

,

3 410 G. k ti u.A.ALi:

i.

4'

.

fittt ;

1.'

.4 1 1 ,e4 ,Z.' .a'12.1)Zt'

!

;,

.,-

.-

.4-

irC

C't r

41.

.

;I/ 4 '

'

t

1.."::

..

4 .'

"---;.'

-;

At

4

;0, /

''.

...,-..

,

et/.

4.. it.;: 47.4 0/7114) .1 4 ,

.

..-

th'

,

(2.

a.;7.

IA rant .14 Saiht

:

:'

o

If

4.4.10 r,...e.

-.

F.,

) '':

4 4 C.,.

4 ,j'11/1 '.. Ix -.

,

ir

a-A443-L.1( ic20. C.360 .

:..1', III 41444

Ct :

i

1,..,

Iv. is

a:...

:

cu. .,

"

'. 1". k. _ E., ..,..: .4

U.

.

Al'

re

,-(4.1.4 ,

c.: -4,

v

71; .7::1,3

to A. i ...i. ?..... .1.. iji:t ,

0,idp.

en. Ai.,/

t..11

ratk:.4-44tve.t. icivb,- t.)frit;st- u.844.,4.4 -4 4 e44":' .

re

0,

,

,

nj

41: AN-,406:4 i 21-04.44-2,/Y:MAX.24.4dip V1.7A 1. k

1" f

-, ,,, z.3

a :mt ;

ca -.

, .

i

Fig. 10.

.,

1,4

f rh

.r*

Nj

).( $x*

-

..

=is 1 tv

T

...,

1',L..A

4

^/ .

1

:.-1.

1 : I ,

'IA

,

ck).,

:k4.t. 1.*, '1714 TA

I

4

Cheltuieli la cununii (Mss. 5389, f. 78 v.).

www.dacoromanica.ro

N

-.A .

....,

:i-.:

MASURI FISCALE SI ADMINISTRATIVE IN MOLDOVA (1753-1754) DE

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

in anul 1753 au [cpc schimbari de domnie, atit in Tara Romineascd, unde este mutat din Moldova Constantin Racovita, cit i in Moldova, unde este inscaunat Matei Ghica, domnnl de ping atunci al Tarii Rominesti.

Aceste schimbari au devenit necesare in urma unei miscgri a orasenilor din Bucuresti, indreptata impotriva boierilor greci insotitori ai lui Matei Ghica. Pe la mijlocul secolului al XVIII-Iea rivalitatea intre boierimea greceascg i cea bastinasá se accentueaza si se d5. lupta apriga pentru ocuparea demnitatilor. Matei Ghica (1752-1753) este cel dintii domn din aceastg epocg care este inconjurat aproape numai de boieri greci, nesocotind boierimea paminteana 1. Acest lucru nemultumeste pe boierii bästina0, in fruntea carora este Dudescu, fost mare vornic. Ei pregatesc in taint un arzmahzar pe care il trimit la Constantinopol cu medelnicerul tefanache Cremidi 2. In urma acestei plingeri, Poarta trimite un capugi-basa la Bucuresti ca sa facg cercetare. Venirea functionarului turc prilejuieste m4carea or4eneasca de care am vorbit mai sus. Se pare ca avintul poporului, care s-a dus sa se plingg capugi-basei de nedreptatile boierilor greci era nestavilit, ca.ci multi boieri erau credinciosi domnului, dar vazind avintul poporului au trecut i ei, de fried, 1 Boierii de care era inconjurat Matei Ghica erau lacomi i hrapareti, care pentru foloase materiale recurgeau la tot felul de abuzuri i exploatari ale poporului. Sa dam un singur exemplu: Postelnicul Alexandru Sutu, fiul lui Draco Sutu, a fgcut in timp de trei luni la Bucuresti, spre paguba vistieriei, 30 de stolnici, 20 de paharnici §i 50 de boiereasca serdari, oameni nepriceputi si la rindul lor lacomi de avutii. Pentru ca el a luat de la fiecare cite 10 cOti de stofa. Cf. Atanasie Comnen Ipsilanti, T& pzset rip+ eu'la.acnv [Cele intimplate dupa cgderea Constantinopolului], Constantinopol, 1870, p. 368, §i Hurmuzaki, XIV/II, p. 1131. 1085; M. Cantacuzino, Genealogia Canta2 Vezi Cronica Ghicule§.tilor, p. 1084 cuzinilor, ed. N. Iorga, Buc., 1902, p. 122 si rapoartele lui Antonio Diedo catre

dogele Venetiei, in Hurmuzaki, IX/H, p. 8 0 10. Despre Stefanache Cremidi vezi

I. C. Filitti, Un grec romanizat : Stolnicul Stefanache Cremidi (1730-1764), in « Revista

istoricg », vol. I (1915), p. 105-111.

www.dacoromanica.ro

A. CAMARIANO-CIORAN

506

2

de partea celor multi 11. Aceast5. miscare oraseneasca a avut drept urmare mutarea

domnului in Moldova si exilarea mai multor boieri. Asadar, venind in Moldova in urma acestor tulburari, Matei Ghica incearca prin uncle masuri fiscale si administrative sa multumeasca atit taranimea cit i boierimea in speranta ca nu va mai intimpina ostilitatea lor. De altfel, mdsuri de ftlul acesta erau impuse de citva timp de imprejurdrile create de lupta de clasa, tot mai indirjita a tar5.nimii, care se manifesta prin nesupunerea i fuga ei masiva, depopulind tara i periclitind economia ei. MIsurile de usurare introduse de Ma tei Ghica ca si reformele fiscale aplicate de Const. Mavrocordat, atit in Tara Romineascä cit si in Moldova, en aproape un deceniu in urma, erau impuse de lupta de clasa a poporului i aveau drept scop oprirea fugii i statornicirea populatiei pentru repopularea tarii si redresarea ei economic5. 2.

La urcarea sa in scaunul Moldovei, Matei Ghica &este o tara complet ruinatd pustiita, cu un numar de numai 18 000 3 de contribuabili, pc cind cu zece ani in urma,

in 1743, numarul lor se urea la 50 000 4. Populatia birnica a Moldovei prezerita fluctuatii importante, intr-un timp relativ scurt. Numdrul ei crestea sau scadea in raport invers cu exploatarea la care era supusa, cu cresterea i descresterea apasarilor fiscale si a altor impilari pricinuite in special de dominatia otomana. Epidemiile de ciuma, razboaiele purtate pe teritoriul tarii i robirile

ificute de tatari, contribuiau i ele la scaderea numarului populatiei. Astfel, numai in timpul rdzboiului austro-turc din 1716-1718, tatarii, veniti « sa salveze * Moldova de austrieci, au plecat cu 40 000 de robi moldoveni 5. Fiecare campanie turceascd supunea Moldova la poveri exceptionale, iar dupä terminarea ostilitätilor, urma mai totdeauna foamete, pentru c5. toate rezervele de cereale, ba chiar si strictul necesar, erau luate pentru intretinerea trupelor turcesti si tritaresti si pentru cä in timpul operatiilor militare populatia imprastiata in tarile vecine sau ascunsa in bejenii lasa ogoarele necultivate. i foametea contribuia la imputinarea populatiei ; multi mureau din lipsa de hrana, iar altii, in imprejurari asern5.-

ndtoare, cautau mijloace de trai in tarile vecine. lath cum se prezenta situatia tarilor romine intr-un memoriu datat din 1754: « Cele cloud provincii sint extrem de depopulate din cauza enormelor vexatiuni pe care 1 Cronica GhiculeOilor, P. 1086, unde se dau multe amanunte ; cf. despre aceastä miscare si M. Cantacuzino, 'Icrropice Tijg BAoixiocg [Istoria Tarii Rominesti] ed. Tunusli, Viena, 1806, p. 298, precum si D. Fotino, Ia-rop a .rijg Acoclag [Istoria Daciei], Viena 1818, vol. II, P. 323-324. Izvoarele pe care le citarn mai sus, in privinta

acestel miscari, se contrazic. In Cronica Ghiculegilor, care Fara indoialä este partinitoare, se spune ca poporul, amenintat cu blesteme din partea mitropolitului i silit de lodfaile ciohodarilor, s-a prezentat capugi-ba:, e sd se plingd.. M. Cantacuzino insa, ca si D. Fotino, sustin contrariul, « cá poporul s-a ridicat cu mic cu mare, cu multe strigate i tärdboi, si luind pe mitropolit i pe boieri s-au dus la amintitul capugi-basa i i-au dat plingere o.

Fotino adaugã ca plingerea era impotriva domnului. 2 Pentru imprejurdrile in care Constantin Mavrocordat a aplicat reforma sa in Tara Rominesca ca si cele care au determinat pe predecesorii lui, Constantin Brincoveanu si N. Mavrocordat, sà. procedeze la fel, vezi erban Papacostea, Contribufie la problema relaliilor agrare in Tara Romineascd in prima jumlitate a veacului al X VII I-lea,

in Studii i materiale de istorie medie, vol. lii, 1959, p. 247-265 si 299-304. 3 Cronica Ghiculeflilor, P. 1090 1091.

4 I bidem, p. 1019. 5 Ibidem, p. 745, cf. i Pseudo-Amiras, Cronica anonimei a Moldovei, ed. M. Kogal-

niceanu, vol. III, 1874, p. 131.

www.dacoromanica.ro

3

MASURI FISCALE SI ADMINISTRATIVE IN MOLDOVA (1753-1750

b07

domnii sint silii sa le comit5., atit pentru a satisface lacomia Portii, cit i pentru Imbagatirea lor si a oarnenilor lor. Aceste vexatiuni devin cu atit mai insuportabile pentru locuitori cu cit numarul lor se reduce si greutatile se impart intre mai putini »I. D3popa1area tarii aducea serioase prejudicii vistieriei, ale carei venituri se micsorau, si stapinilor feudali, care erau 1ipsii de bratele de muncl ale fugarilor i nevoiti O. lase

moiile lor neexploatate, intr-o epoca cind tendinta de sporire a productiei agricole In vederea obtinerii de cereale marfa se accentua tot mai mult. in situatii grave, domnia silita de imprejurari, ca sa opreascd fuga celor ramasi In tara i sa determine pe fugari sa se intoarc5.1a satele lor, sau ca sa atraga noi colonisti 2, aplica o politica de reforme i inlesniri fiscale. La aceasta era fortata uneori si de puterea suzerana ale carei interese nu erau mai putin atinse de fuga populatiei, caci in situatii economice grele ale tarilor romine, Poarta era nevoita s. limiteze stoarcerile, sà pasuiasca achitarea haraciului i sä acorde domniei i alte usurari 3, pe cind in momente de

prosperitate avea mai multe posibilitati de exploatare 0 de impilare. Matei Ghica preia domnia intr-un moment cind vistieria tarii trecea prin mare criza economica. Cu un numb." de numai 18 000 de contribuabili, domnul era in imposibilitate sä facd fata cheltuielilor tarii. Pentru ameliorarea situatiei prin stringerea populatiei emigrate, imediat dupa numire, domnul trimite instructiuni in acest sens caimacamilor sai, iar la 23 iulie 1753, a doua zi dupa intrarea sa in Moldova, hotaraste o reformd

fiscala, pe care a si adus-o la cunostinta intregului popor prin carti domnesti trimise In toate tinuturile. Prin aceste carti, el anunta populatia c5. d5.rile vistieriei s-au fixat numai la patru sferturi pe an 4 si ca in viitor se va strddui sa le usureze si mak mult. Cind se stabileau darile in patru sferturi, se desfiintau toate celelalte dan, sau numai o parte Hurmuzaki, Supl. I/I, p. 654: « Les deux provinces sont extremement dépeuplées a cause de vexations énormes que ses princes sont obliges de faire, tant pour satisfaire

l'avidite de la Porte, que pour s'enrichir eux-mêmes et leurs creatures, vexations qui deviennent plus insupprtatiles aux habitants a mesure que leur nombre diminue et qu'elles sont moins partagées u. 2 Predecesorul lui Matei Ghica, Constantin Racovita, pentru repopularea Moldovei, hotaraste la 9 iunie 1752, ca top locuitorii instrainati, sau strainii de neam, care vor sa se stabileasca in tara si sa intemeieze slobozii, sa fie scutiti de bir timp de sase luni (vezi Arhivele St. Buc., ms.rom. 630, f. 11-12 ; cf. si Uricariul, IV (1857) p. 1 5. Racovita, urmind iarasi in scaunul Moldovei dupa Matei Ghica, intrebuinteaza acelasi prozedeu pentru stringerea populatiei (Arhivele St. Buc., ms. rom. 630, f. 15 17 ; cf. si

Uricariul, I (1852) p. 193 19.

3 De exemplu dupa campania din 1716-1718 M. Racovita, domnul Moldovei, a scris Portii ca din pricina catanelor si a tatarilor, multi s-au refugiat in alte taxi, ca multi au fost robiti de tatari, cã un numar insemnat au murit de foame si de cium5 asa cá tara a slabit asa de mult, incit nu se mai poate stringe haraciul. El se ruga de Poarta sa binevoiasca sa amine citiva ani obligatiile Moldovei. Poarta acorda inlesnirea ceruta, ingaduie ca timp de trei ani Moldova sä plateasca numai jumatate din haraciu 0 10 000 lei din pesches, iar peste trei ani sa plateascd in intregime haraciul i peschesul

sa mai dea i 24 000 lei peste sumele obisnuite pentru ca in felul acesta tara sa-si achite toata datoria (vezi Cronica Ghiculestilor, p. 753 755). In 1749, Constantin Ma vrocordat scria Portii rugindu-se sa reduca suma de 300 de pungi pentru mucarer (vezi Const. C. Giurescu, Istoria rorninilor, yol. III, p. 265) deoarece din pricina ddrilor si a mizeriei, populatia Moldovei s-a imputinat mult. El adauga in arzul sau ca 60 000 de locuitori au fugit din Moldova si au intemeiat numeroase sate in tari strdine i cd este pe punctul de a se risipi Si restul populatiei (Cronica Ghiculestilor, p. 1064 1065).

4 Sistemul de a se plati darile catre vistierie in patru sferturi era cunoscut in

Moldova, inca de la sfirsitul secolului al XVII-lea. El a fost cind parasit, cind reintrodus de unii domni.

www.dacoromanica.ro

508

A. CAMARIANO-CIORAN

4

din ele. Matei Ghica desfiinteaza numai uncle din darile existente, nu pe toate, citeva le reduce, iar altele le percepe fara majorare. « Iata c5. acurn se spune in scrisoarea adresata tarii am scos darea obisnuitä a noii domnii, numita poclonul steagului,

fara nici un adaus ». Gostina, desi se obisnuia sa se perceapa mai inainte cite unsprezece parale de oaie, acum este redusa la cinci parale, adica la mai putin de jumatate 1 Cit despre pogonarit (darea pe pogonul de vie), ca sa potoleasca nemultumirile celor loviti de acest impozit, Matei Ghica declara ca desi este o dare veche 1i obisnuita la ceilalti domni i c5. i caimacamii sai s-au grabit sa-1 string5. inainte de venirea sa pentru ca s5. acopere nevoile urgente ale tarii, totusi el socoteste ca.' este o mare nedrep-

tate sa se dea i pogonarit, odata ce fiecare plateste vadrarit in raport cu rodul viei sale. 5i /1 socoteste cu atit mai nedrept acest impozit, cu cit de multe ori se intimpla ca recolta viilor sa fie distrusa. Deci, silit de imprejurari, el hotaräste desfiintarea pogonaritului « sä nu mai fie si nici sa se pomeneasca in viitor ». Promite ca pentru desfiintarea acestei dani va face si hrisov 2. Intr-adevär pogonaritul era o dare grea, care determina de multe ori pe tarani sa lase viile in paragina. Acest lucru era vatamator pentru economia t5.rui, caci scadea productia de vin i crestea pretul lui. Pogonaritul, alaturi de vacarit i de fumarit, erau darile care cadeau mai greu asupra taranilor i ca s5. evite plata acestor impozite, in disperarea Mr, ei îi manifestau nemultumirea prin diferite forme de lupta de clasa, impinsa pia. la capa,t. Pogonaritul ii determina pe tarani sa lase vile nelucrate, vacaritul sa taie vitele, iar fumaritul s5. darime cosurile, ba chiar i casele Mr in intregime si s. fuga. Tot asa si vacaritul de vara numit cunita, se spune in document, fiind o dare neobisnuita i avindu-se in vedere greutatile prin care trece poporul, se va ierta, cu toata greutatea insuportabila ce se intimpin5. la indeplinirea poruncilor imparatesti. (INe multumim s5. ne chivernisim nevoile domniei numai cu darile cele obisnuite r 3. Vdcaritul, dare pe vitele mari, apasa foarte greu mai ales asupra saracior. Pentru ca s5. scape de acest impozit, multi îi tdiau vitele, fapt care periclita economia tarii.

imputinarea vitelor reducea comertul lor si in acelasi timp, lipsind pe tarani de mijloace de munca, facea s5. scadà productia de grine, periclitind aprovizionarea capitalei imperiului cu cereale.

Cronica Ghiculeflilor, p. 1093. Gostina este o dare veche pe oi i pe porci, care in decursul veacurilor a suferit diferite variatii. Unii domni o majorau, altii o reduceau, unii obligau i pe boieri ca i mandstirile sä. plateasca aceasta dare, altii o percepeau nurnai de la tarani. Matei Ghica precum vedem o reduce de la 11 parale la cinci parale de oaie, iar urmasul sau Const. Racovitä o reduce si mai mult ; el fixeaza cite doua parale de oaie pentru cei instrainati care se vor intoarce si se vor aseza din nou in Moldova

(Arhivele St. Buc., nis. rom., 630, f. 15-17, cf. si Uricariul, I (1852), p. 196). 2 Se vede c5. Matei Ghica nu a facut imediat hrisovul pentru desfiintarea pogonaritului, anuntata pe data de 23 iulie 1753, deoarece gasim un hrisov cu data de 5 august, prin care, impreuna cu mitropolitul, episcopii i marii boieri, desfiinteaza din obiceiurile tarii pogonaritul de vii cu mare blestem pentru cei ce vor calca aceasta. hotarire (Arh. St. Buc., ms. rom. 630, f. 14-15). Pogonaritul ii desfiintase i Const.

Mavrocordat prin reforma sa in 1741, dar se vede ca a fost reintrodus. Vezi Joan Neculce, Letopiseful Tans Moldovei, ed. Iorgu Iordan, Buc., 1955, p. 400 ; Hurmuzaki, XIV/II, p. 1110 si Condica vistieriei a lui Mavrocordat, in N. Iorga, Studii i documente, vol. VI, p. 215. 3 Cronica Ghiculeflilor, p. 1093.

www.dacoromanica.ro

MASURI FISCALE SI ADMINISTRATIVE IN MOLDOVA (1753-1754)

5

509

Dupa ce Matei Ghica anunta prin cartea sa si o serie de masuri administrative, pentru buna cirrnuire a tärii i pentru. inlaturarea abuzurilor aparatului administrativ si ale dregatorilor tarii, incheie: i Numai sä cautati sa va stringeti la locurile si la casele voastre i daca mai inainte ati avut alte fumuri in cap pentru cä nu stiati cum se vor hotari darile vistieriei, acum s. le alungati din inchipuirea voastra ji sS. va vedeti de treaba, pentru ca, cistigind, sä puteti plati darile voastre dupa putinta si dupa dreptate » 1 Sfirsitul acestei scrisori este concludent. Reiese clar cà taranimea fugise de frica darilor i ca mobilul « bunavointei » domnesti era oprirea emigrarii i repatrierea populatiei

pentru restabilirea veniturilor vistieriei. Rezultatul reorganizarii fiscale se vede imediat. Nu numai cS. s a oprit fuga, dar ceva mai rnult, patru mii de tarani, refugiati in partile Hotinului si ale Poloniei, se intorc in tara 2. De reintoarcerea lor se bucura i puterea suzerana. Matei Ghica primeste firman de lauda i multumire cä a stiut sS. atraga populatia si i se face reco mandatia sa. stringa la timp darile, ceea ce interesa in primul rind Poarta. /litre cauzele care determinau pe tarani sa emigreze in masa erau si lacomia si stoarcerile dregatorilor tarii, de la cel mai mare si pina la cel mai mic. Pentru inlaturarea i acestei cauze de emigrare a populatiei, precum i pentru a cistiga marea boierime in favoarea sa, in al doilea an al domniei sale Matei Ghica face o alta reforma fiscala, hotarind ca boieriile sa nu mai fie numai de forma, ci fiecare boier sa aiba venituri asigurath. In virtutea acestui asezamint, logofatul, pe linga cei 500 de lei venit ce avea, asa numitul solarit, va mai primi de la desetina, vadrarit, gostina, vama, rnortasipii si ocne cite trei lei de punga. Dach. darile de mai sus se vor vinde, aceste sume sa fie date de cumparatori, iar dad). vor ramine nevindute, sa se dea de la rasura slujbasilor. Vornicul Tarii de Jos sa primeasca cite cinci parale de boul de negot, cite patru parale de cal si cite trei parale de vaca si de orice vita ce va trece in Polonia. Vornicul Tara de Sus sa. primeasca mortasipia i pircdlabia Chisinaului. Hatrnanul sa ia numai plocoanele hatmaniei. Postelnicul sS. incaseze plrcàläbiile postelniciei duph. obiceiul din vechime. Spatarul sä primeasca cite o para de fiecare bolovan de sare. Vistierul cite cinci sute de lei de sfert i cite o mie la vacarit (in cazul cind se va percepe).

Banul cite o para de la sare ca i spatarul. Caminarul sa primeasca caminaritul ca de obicei. Paharnicul cite un leu nou de butie de via si 10 bani la fiecare 30 de bani de la starostele Focsanilor. Marele stolnic sa ia de la tutunarit un ban si jumatate, iar tin ban sa ia medelnicerul.

Marele comis sa ia branistea si cite trei lei de circiuma, dupa vechiul obicei. Marele aga sa aiba obisnuitul sau plocon. Clucerul sä ia folaritul dupa obiceiul vechi. Slugerul sa ia de la vitele care trec in Bosnia cite cinci parale de bou si cite patru parale de porc. Jitnicerul si pitarul sa ia fiecare cite 500 de lei pe an de la pircalabia Galatilor. Satrarul

sS.

ia gramaticia otacelor.

1 Cronica Ghiculegilor, p. 1097. 2 Ibidem, p. 1100.

www.dacoromanica.ro

610'

A. CAMARIANO-CIORAN

6

Mare le armas s5. ia venitul de cinci sute de lei ce-1 avea mai inainte spätäria. Cuparul sa ia cinci sute de lei din venitul camenei. Al doilea logofat sa ia cite un galben de piatra de hotar. Al doilea paharnic cite cinci bani la treizeci de bath ai starostelui de Focsani. Pentru ca cele de mai sus s5. fie respectate, s-a facut i hrisov domnesc cu semnatura

autogpf5. a domnului si a fost trecut i in condica pentru ca fiecare s5. tie care sint drepturile sale.

Asezämintul fiind citit in fata domnului, a mitropolitului si a tuturor boierior mari, toti s-au bucurat de aceasta mare binefacere ce li se f5.9ea 1 Matei Ghica a avut grip sd asigure i boierilor mazili venituri, i anume unii s5. la o suma de bani de la rasurile sferturilor, pe care suing o vor lua de la ispravnicul tinutului proportional cu meritul i gradul lor, iar acei care au fost numiti judecatori de tinuturi sa ia cite un potronic, adica cite zece bani de galbenul moldovenesc la sferturi 2 Prin asigurarea veniturilor boleresti, domnia a urmarit un dublu scop: sd in ajutorul boierilor, dar si in al taranilor. In felul acesta domnul spera cii. va stirpi abuzurile i stoarcerile nemiloase ale acestora de la popor, nu credem insa c5. si-a atins scopul, caci vechile practici feudale erau adinc inradacinate. In prima jumatate a secolului al XVIII-Iea domniile se schimb5. tot mai des.

Domnii fanarioti vin de cele mai multe ori in scaune insotiti de o multime de favoriti, carora le dau diferite dregatorii sau slujbe in tara. Acestia grabiti sa stringa intr-un timp cit mai scurt averi cit mai mari, nu se dau inapoi de la nici o nedreptate, de la nici un abuz. Ispravnicii provinciilor devin adeseori adevarati satrapi, terorizind populatia, supunind-o la diferite munci, claci i altele. Zlotasii, sau cum se mai numeau ciocoii, faceau tot atitea nedreptati la stringerea impozitelor de la contribuabili, adaugind diferite alte taxe i suprataxe. Pentru inlaturarea tuturor acestor nedreptati, pentru combaterea abuzurilor aparatului fiscal si adtninistrativ, care si ele determinau pe tarani la fuga, Matei Chica introduce in Moldova si uncle masuri administrative. In cartea domneasca din 23 iulie 1753, prin care erau anuntate modificarile fiscale, de care a fost vorba mai sus, se aduceau la cunostinta poporului i citeva masuri de natura adrninistrativ5. menite s inlature unele dbligatii ale taranilor fata de ispravnicii tinuturilor. Se preciza ca ispravnicii sa nu mai supere pe tarani cu claci

pentru arat, pentru seceris si pentru taierea lemnelor, sau pentru alte nevoi ale caselor lor. De asemenea se desfiinta i obiceiul abuziv al ispravnicilor de a vinde in mod fortat vinul lor la sate a, Ispravnicul are datoria, se spune in document, sa. umble prin tinuturi ca sii. asculte plingerile taranilor i sa faca dreptate la toate, dar mai ales la cislele ce se fac intre tarani, pentru ca ei sa plateasca darile fat-a paguba vistieriei. Pentru aceasta osteneala a lui, domnul hotaraste ca el sa ia cite patru parale la leul vechi, la cele patru sferturi ale anului, adica doug parale pentru el si doua pentru ceilalti zlotasi. La darile extraordinare, cum este poclonul steagulth i bairam-peschesul, sä ia numai o para la leu si nimic mai mult. 1 Cronica Ghiculegilor, p. 1123-1126. Originalul acestui hrisov e afla in Biblioteca Acad. R.P.R., XXXVII/1. Dup5, original, textul a fost publicat in Uricariul, vol. II,

p. 267-278. 0 copie din 1816 se gaseste tot la Acad. R.P.R., X/323. Un rezumat in N. Iorga, Studii i documente, vol. V. p. 158-159. 2 Cronica Ghiculeflilor, p. 1135. s Ibidem, p. 1094.

www.dacoromanica.ro

MASURI FISCALE

7

I ADMINISTRATIVE IN MOLDOVA (1753-1754)

511

Ispravnicii sd plAteascd tot ce iau pentru nevoile lor si ale caselor lor, la fel si ceilali zlotasi. Nimeni sä nu aibd voie sg ia nici mdcar un ou fdrg plata i nici sd pläteasca un lucru mai putin decit meritd, numai ca sd spung ca 1-a plAtit. Iar dacä va indrdzni cineva, fie ispravnic, fie altcineva sa nu respecte aceastg hotdrire, atunci cel pdgubit sd meargd indatd cu jalbd la divanul domnesc, care « este deschis pentru ca fiecare sa-si gäseascg. dreptate n 1. Pe lingd strasnica poruncg. ce s-a dat ispravnicilor pentru urmärirea i pedepsirea stringAtorilor abuzivi de On se mai porunceste si se da voie si locuitorilor satelor, ca dacd vor intilni astfel de oanieni, sá dea imediat de veste ispravnicului tinutului pentru ca sä-i ridice; sa-i oblige O. pldteascd tot ce au mincat sau au luat Mfg plata pina la un ou, i sa-i pedepseascd 1 cu bgtaie. lar dacd locuitorii satelor nu vor gdsi dreptate la ispravnici, « cdci se poate ca acestia sd fie slugi de ale lor », atunci sa se ducg

sa se plingä la divanul domnesc pentru ca acesti slujbasi sa primeasca pedeapsa meritatd B.

Pentru asigurarea dreptatii la judecatd, se hotdrdste desfiintarea « rusfeturilor, plocoanelor i geremelelor s, cu care unii obisnuiau sä corupa pe judecdtori. Documentul precizeazd ch « nimeni dintre boierii mari, fie pdminteni, fie greci, nici hatmanul,

nici marele postelnic, nici marele vistiernic sä nu aibà voie sä primeasca de la cineva vreun rusfet, cad noi 11 vom milui pe fiecare in raport cu serviciile ce le aduce *.2 Toate mdsurile fiscale si administrative ardtate mai sus, impuse de hipta de clasä a tArdnimii, tindeau la acelasi scop: sà opreascd fuga populatiei Moldovei peste hotare, sd readucd pe cea fugit5. in tara depopulatd i s5. atragd i colonisti strdini pentru ca prin cresterea populatiei, marii feudali sa aibá la dispozrtie suficiente brate de munca. pentru lucrarea intinselor lor domenii i imbogatirea lor, domnia sh-si mdreasca veniturile si sd-si poata indeplini sarcinile fatd de Poartd, ale carei cerinte erau tot mai mari. Dar taranii, ca s5. scape de apdsdrile fiscale, nu fugeau numai peste hotare, ci hi inlduntrul Orli, din satele lor in satele boieresti ; uneori chiar sate intregi se inchinau boierilor. Aceastã refugiere i tdinuire a taranilor in satele boieresti era frecventa in secolul

al XVIII-Iea 0 se Licea mai mult din indemnul boierilor, care. duceau o serioasg luptg pentru acapararea bratelor de muncd, fagaduind tdranilor conditii mai bune de trai. Din aceste strdmutari si din inchindrile satelor, vistieria tarii pierdea mult, iar tAranii fugari nu cistigau mai nimic, cgci dupd citiva ani ei trebuiau sà indure de la noii lor stdpini feudali o exploatare mult mai crunta decit ping atunci. Pentru ca sd stirpeascg acest obicei ddundtor tarii i folositor boierilor, Matei Ghica a intervenit la Poartá si a obtinut urmätorul firman impdrdtesc: « Deoarece prea puternica impgratie a aflat cd ruinarea Moldovei este pricinuitä mai degrabä de boierimea tarii, pentru ca raialele nu numai ca fug din casele lor si se risipesc din indemnul rdu al acestora, dar si se adapostesc in satele boieresti, iar ei ii ascund i ii apdr g. ca sg nu plateasca ddrile impardtesti, 0 in felul acesta ei ii umplu satele cu raiale ca sä tragg foloase

de pe urma lor. Pentru aceasta iat5. cd iti dam tie, domn al Moldovei, Matei \Todd, strasnica porunca sä cercetezi lucrurile in chip temeinic cu marea ta credinta i intelepciune 7i cu obisnuita-ti dibacie i dacd intr-adevär asa stau lucrurile, nu numai s5. faci indreptarea cuvenitd, o

Cronica Ghicule#ilor, p. 1095

2 Ibidem, p. 1094 1095.

1096.

8 Ibidem, p. 1094.

www.dacoromanica.ro

A. CAMARIANO-CIORAN

512

8

ci i sg-i pedepsesti strasnic pe acesti nesupusi, care pricinuiesc tulburaie in tall i pagube greutati in stringerea miriei imparätesti *4.

Acest firman a stirnit multe nemultumiri in rindurile boierilor exphatatori pentru ca ei pierdeau profitul muncii unui insemnat numgr de tarani, totusi, farg voia lor, a trebuit sg. se supung. i sa trimita inapoi pe taranii tainuiti in satele Mr. 0 alta masura administrativg din aceast g. epocg, luatg probabil din indemnul bisericii, este desfiintarea obiceiului de ping atunci de a se face tranzactiile comerciale duminica. Printr-o poruncg. severg si sub amenintare de pedeapsg, grea, se introduce repausul duminical si se fixeaza joia zi de tirg in Moldova. In poruncá se precizeazà ca nimeni nu are voie sa ving. duminica cu marfa la Iasi i nici prgvaliile sa nu se deschidg

in aceasta zi, ci numai brutgriile 2. In epoca de care ne ocupam, dominatia i asuprirca otomanä erau cauza principala a suferintelor poporului. Cerintele turcilor erau nelimitate i sileau domnia sä exercite o fiscalitate excesiva pentru a le satisface. Dar supararile indurate de popor din cauza dominatMi otomane nu erau nurnai cele directe, care porneau de la Poarta, ci uncle indirecte, pricinuite de supusii Portii, care erau tot atit de grele i apasg.toare. Matei Ghica se gindeste sa ia si unele masuri administrative pentru inlaturarea au atenuarea greutatilor Orli pricinuite in mod indirect de dominatia otomang. Printre celelalte masuri pe care le ia domnul Moldovei, chiar a doua zi dupg. venirea

sa la Iasi, este si hotarirea ca ispravnicii de tinuturi sa supravegheze i sa nu lase pe turci, care dgdeau bani cu imprumut taranilor nevoiasi, sit ia dobindg. mai mare, ci numai « 10 la 12 » 3. Si cumpararea vitelor sau a aItor marfuri de la tarani sa se faca dupa ce se vor tocmi la prct, iar pretul sit nu fie mai mic decit acela pe care il merita marfa 4.

Intrucit Moldova facea multe cheltuieli pentru intretinerea i pentru darurile pasilor

care trcceau prin tara spre cetatile turcesti sau de la cetatile turcesti spre Constantinopol, domnul intervine dupa putin timp la Poarta i obtine un firman impargtesc in virtutea caruia nici un pasa, care venea sau se ducea la cetatile turcesti Hotin, Bender Occakov sa nu aiba voie sg. treaca prin Moldova pentru ca populatia tarii sa fie crutatg.

de tot felul de cheltuieli necesare gazduirii acestor inalti demnitari 5. Printr-un alt firman se preciza ca acesti pasi sa nu alba voie sa trimitg « buiurdiuri » (ordine) in Moldova,

formulind tot felul de cereri 6. Tot prin firman imparatesc s-a stabilit ca nici oamenii pasilor, nici altcineva sa nu aibg. voie sa ia o menziluri * (cai de olac) din tart, ci numai acela care va avea firman special in acest sens, iar cine va voi sa ia cai de olac fara firman, acela sa plateasca 6 ugeret », adica taxa ce se platea si in imperiul turcesc 7. 1 Cronica Ghiculegilor, p. 1110. Altii, ca sit scape de apasarile fiscale, se refugiau cu mide in satele feudalilor turci din tinutul Hotinului. Mihai Racovita, fiind domn in Moldova, a incercat ia inapoi, dar feudalii turci, care ii tainuiau, au refuzat categoric sa-i inapoieze pentru ca aveau nevoie de bratele Mr de munca. Ei recunosteau cit aveau in satele Mr 4000 de moldoveni daca recunosteau 4000 trebuie sg fi fost mult mai multi si se ofereau sa interving. la Poartit sit reduct haraciul pentru un numar egal de case (op. cit., p. 773). 2 Cronica Ghiculeflilor, p. 1115 1116. 3 Prin expresia « 10 la 12 se intelege ca cine a dat un imprumut de 10 lei, Ia termen, adica la implinirea anului, va primi 12 lei, ceea ce revine 20%. 4 Cronica Ghiculeftilor, p. 1095. 5 Ibidem, p. 1109. 6 Ibidem.

7 Ibidem, p. 1110.

www.dacoromanica.ro

MASURI FISCALE SI ADMINISTRATIVE IN MOLDOVA (1753-1754)

9

513

0 alta masura luata in acest timp este izgonirea lazilor din Moldova. Ace§tia erau negustori turci, care veneau din Trapezunda, mai ales vara, in porturile Galati 0 Braila, unde stringeau grine. Taranii erau fortati sä aduca produsele lor acestor cump5.ratori, care plateau cind voiau i cit voiau 1. Multi dintre lazi au ramas in Moldova 0, inmultindu-se peste masura, s-au Intins In toatà tara, savir§ind tot felul de furturi, omoruri I alte rele. Nu pierdeau nici o ocazie de a se uni cu trupele turce§ti §i tatare§ti pentru a desavir§i jefuirea tarii 2. Inmultirea lor in Moldova a fost incurajat5. de Mihai Racovita ; el era un sustinator al lor, intrucit ii imprumutau cu insemnate sume de bani 8. Un calator turc, care a stat mai multä vreme in Moldova in prima jumatate a veacului al XVIII-lea, spune cà ei o faceau comert de lemne i oi, dar comiteau totodatd furtkaguri i cä erau o populatie insuportabil5. pentru linktea tarii o 4. Constantin Mavrocordat a incercat de mai multe on sã frineze abuzurile bor. In domnia din 1741-1743, probabil in urma plingerii lui la Poarta, vine un ceau§ in Moldova sa faca cercetari i sà descopere asupririle facute de ei 5. in urmatoarea sa domnie din 1748-1749, Const. Mavrocordat se hotard§te sa-i alunge cu totul din tara i intervenind la Poarta, a obtinut un finnan in acest sens 6. Atunci multi s-au retras in tinuturile margina§e ale Moldovei sau pe linga cetatile turce§ti, unde Mavrocordat n-a avut curajul sa intervina. Dar ceea ce n-a indráznit sà. faca atunci Mavrocordat duce la bun sfir§it peste citiva ani Matei Ghica. El cere §i obtine firman imparatesc pentru alungarea lor. in primul an al domniei sale, Matei Ghica clarima 1600 de cisle. Nu a lasat pe pamintul Moldovei decit numai 50 de negustori de miere, dintre cei mai vechi, i ace§tia cu angajament scris cal nu vor face odai §i ci§le 0 nu vor cre§te vaci, oi i albine. Zahereaua pe care o vor cumpara de la raia o vor plati la pretul zilei 0 nu vor nedreptati pe nimeni.

Nu o vor depozita §i nici macar un bob nu vor trimite in altä parte, ci numai la Constantinopol. In tinuturile i satele unde vor merge pentru negot nu vor lua de la locuitori orz pentru caii lor §i nici alimente pentru ei Cara plata. Vor plati toate darile pentru negotul ce fac 0 nu vor locui in alte tinuturi, decit numai in Iasi, iar casa in care vor locui nu va fi proprietatea bor. Nu vor primi pe altcineva pe linga ei, fie rudä, fie prieten, pentru ca numarul de 50 sä nu fie niciodata depa§it. Daca cineva ii va calca angajamentul sa fie pedepsit aspru de ciitre turnagi-ba§a, in fata caruia au semnat angajamentul 7. Lazii au acceptat toate aceste conditii puse de domnul Moldovei, le-au semnat i i-au luat angajamentul sa le respecte. Contractul s-a respectat probabil putin timp, caci in deceniile urmatoare, negustorii turci patrund iara§i in tarile romine, inmultindu-se simtitor. Cu drept cuvint Alexandre 1 Raicevich, Voyage en Valachie et Moldavie, trad. Lejeune, Paris, 1822, P. 59 ; Hurmuzaki, X, p. XIX. Mai tirziu lazii se ocup5. §i cu comertul altor marfuri ca cherestea,

miere, vite etc. 2 3

4

Cronica GhiculeOilor, p. 674. Ibidem, p. 763.

N. Iorga, Istoria rominilor prin caldlori, vol. II, ed. a II-a, Buc., 1928, p. 196.

Condica vistieriei lui Mavrocordat, in N. Iorga, Studii §si documente, vol. VI, p. 282 0 563 ; cf. si Depasta, Viata lui Constantin Mavrocordat, in Const. Erbiceanu, Cronicarii greci, Bucure§ti, 1888, p. 316. i despre felul cum au fost alungati 6 Multe amanunte despre impilarile lazilor din Moldova in timpul domniei lui Const. Mavrocordat, in Cronica Ghiculepilor, p. 1061 1063 0 Pseudo-Kogalniceanu, Letopiseful Moldovei, ed. M. Kogalinceanu, vol. II, 5

p. 215-218. 7

Cronica GhiculeOilor, p. 1111-1115.

33-c. 407

www.dacoromanica.ro

614

A. CAMARIANO-CIORAN

10

Maurice d'Hauterive spune: c Tn timp de pace Moldova este un tirg pentru staini, in vreme de razboi a fost i va fi totdeauna o tabára si un cimp de batalie »1. Matei Ghica a scapat Moldova §i de incalcarile hotinliilor, care, sub pretext ea nu au pämint suficient pentru arat, patrundeau pc teritoriul roditor al Moldovei, arind cit voiau, MA, a cere permisiunea i aprobarea nimänui. Dupa reclamatiile domnului la Constantinopol, s-a facut cercetare i Poarta a decis ca pe viitor ei s5. se margineasca numai la tinutul lor 2.

Principala concluzie ce se desprinde din cele de mai sus este cá fuga, ca arma in lupta de clas5. a t5.rãnimii, ii aduce acesteia uneori usurdri temporare, de felul inlesnirilor fiscale din Moldova anilor 1753-1754. Dar c5. i acestea, reformele fiscale 0 administrative clasa dominanta §tie, in cele din urm5., sa le foloseasc5. in propriul ei interes.

1 Alexandre Maurice d'Hauterive, Memoriu asupra vechei gi actualei stdri a Moldovei prezentat lui Alexandru Ipsilanti, domnul Moldovei la 1787, Buc., 1902, p. 223. 1 Cronica Ghiculegilor, p. 1104.

www.dacoromanica.ro

ANEXA SCRISOAREA TRIMISA DE MATEI GHICA LA TOATE TINUTURILE, ADUCIND

LA CUNOTINTA MASURILE FISCALE I ADMINISTRATIVE PE CARE LE INTRODUCEA IN TARA Oaccf.rrcerot, xccOlyo6Revoc Tf.jv tep-c5v I/oval:m-1*n), 6Prq.1.6.rovroc tipxovrec 36pvw.oL TeLv )(6.)picov xcd. rcdcwreq ot Xouroi, kyxcferotxoc Tor,

xca tvgiA-Oeg xca

Tacvarrou (aelvog). 'Ea-r6.) etc eta-qcsiv accg knceSii xoa 6 Ciycoc Cock kcperruse ,r6v xpctrou.6-rovrov 111/clv pmaakm xca v.fig iA61cre rv cc60evrEccv rc -rac'cpccc -rairr-qc, ,r6v nponccropocOv xca Trwrpotdv [cm; 4p6vov, rcpo.ro5 vec gXecatiev ,ix61/1 etxot.tev ypec4)et Toic TLI.LLCOT&TOK xca rcta-roig .ht.ciiiv &Room. xceitcocx&macc 87)Ao7rotoi-Arre; cerrolg Tee Oacc cinccpccaEaChicrocv ncepOc -rryjc &thc cc6Clev-accg vec cpuVerrowrca. xca vec ecxoAou6loiivorac dexpc(36.ig ;cal Tok brporr-rdcgcwe vec crretXwcn xat npbc 611E4 ci Icrov ixeivcov -rgw ypcgigerow [Lou && Vic xctrocX&(3-n 6A1 IT -ccrecpcc .r6v

axo7r6v p.ou. EicreAO6vreg Si xca

idtç ,kicp akcp izO6c,

T'n

x13' To"6 ncep6v-roc 'Iota Eau

vç

sEg TOv cci)OEVTLH610 Rag .0.p6vov 8&v g),cEt.pccE.cm, v& xc'ctualiev dr&-law Tcp 6c Tccivorccg 6i/Fcc 6ort. 6Trec Sh xca 6 AoyLat.c6; xcd. crxorc6c üiv 6A6.)c 8L6Aou awn. vec

Prea cuviosi egumeni ai sfintelor man5stiri, prea cinstiti boieri, mazili si vornici ai satelor si toti ceilalti locuitori ai tinutului (cutare) Aflati cà, deoarece bunul Dumnezeu a luminat pe prea puternicul nostru imparat i ne-a miluit cu domnia acestei täri, scaunul bunicului si tatalui nostru, Inca inainte de sosirea noastra in tara, scrisesern prea cinstitilor si credinciosilor nostri boieri caimacami, instnntindui sa pazeasca i sit urmeze intocmai tot ce am hotarit, le-am poruncit sa va

trimita si voua copia scrisorilor noastre, pentru ca toata tara sa afle gindul nostru. Sosind i noi cu mila lui Dumnezeu ieri, la 22 ale lunii iulie, in scaunul nostru domnesc, am tinut sit vit instiintam pe voi toti ca deoarece gindul si

scopul nostru este sa aratam cu totul mill, indurare i usurare fata 1 Anexele sint din Cronica Ghiculeflilor.

33*

www.dacoromanica.ro

516

A. CAMARIANO-CIORAN

12

rv

SotZcovzv gAeog, e6csrcAocrzytav xat eAC(cppouny rcpag Tadt pav , vec -hee.)peTe I5Tc Tec Socrtp.ara Tijc PGCMGCCpIce; rircepaatcratisv va rceptexp\ITOLL etq Teo-crapoc acpeproc

TOv xpOvoy xd Ozt rceptcra6Tcpa, xoct tiaoy eIvm 8uvIXT6 oaiXop.ey rcocazEcret va aci; eXacppeanot.tcy xat rceptaadropoy, xaOk xat Te)poc oriXoctiev TO auvriOtottevov SOcry.ov rç yeaq a6Oevrtocc, &roe, 6vop.cgeTca rcoxAbvouX arctyouXour., xfoptc 1093

xcep.tocv rcpoaOilx-sp xarec Tip aoe.y.liccv Toe rcapcX06vroG apepTou II rcpooOkTovTag

ii6voy T6 6Af.yov excivo arco6 &Trey...cal va SESeTat xc cç T& &pci5c apipTa, xaOk etq rcAiro; a-ciq ecpav6pcoaccv o xatilaxect.tr)Sec Tip yOartvay rccaty ckyxcai xat va icruvletal &Tee) Toe.); 7cp6 -11[1.Cov cd)OevTac ReFaxic pope; rcpe); gySexa crapcfcSec Tao 7cp63ccToY, Tct)pcc e6arcAocyxyto1.tiv-ri a60evTta vou, al:rep/mac ydc ityat /.).6voy rcpeg mevre rcapaSec xoct 6xt pt.acrOTE p ov.

TO rcoyovapt:Tov, th

Xoy 67COU ot dtpxoyTic [La; xceey.ccxectilSeg ercpeaaPocv

xxl TO gPycaay &pi:Tog fitcc61.).evot. St& dv cicyecyxrp arm!)

c yeaç ce6Oevrtag,

4.)aecy

-roy auvrlOtalLevoy SOcap.ov arcO et/Otouq mit/iv:Tag, 1)12eig 612cog aTox46v.eyot

6:Tc. etyou ELE-ycal ec8txicc vet rcArlpthwn Ttvk xat croyoyaptroy, Ovraq apxeTav TO paSpapirov Orme) x&Cle gvag SLxo4 xocrOc Tay xaprcelv Toi) dcr.t.creAtc.0 TCA-1 pc'avet., ey.i) crpoToti yet IS'n TOY xaprrav va rcArHodyn croyoyaptroY && ii.Ovrr, Tip yrrev,

xoci, tLiAtcrra arroa rcoAXixf.g cruOatvet xat cp0elperca xat 6 xaprOg circa raixylp i) emit) z4A4ocv xat Veva 6 cipireXoupyac xat Tay xOrcov xat Tee eoSoc Tot') ect.oreAtcu, xat yvcagovrec AotrcOv HLr.t cdrrip 2fro ciamtay, ecrecpacricrocpxy xat icrIxd)cacci.tey Ta rcoyoyaptroy Tact()); vet trip eIvaL otiTe vec 6vol.cciErat etg Te) i.;714 irept 2sii errcolou xat xpucycifiouUov .8-DtoiLev X&I.LEG 8124 va. 1.1.tv eIyat 7CALN dire, TO SOcap.ov.

de tara, sa stiti ct am hotarit ca darile vistieriei sa fie cuprinse numai in patru sferturi pe an, si ca vom cauta, cit va fi cu putinta, sa. va. usuram 1093

si mai mult, precum si acum am scos darea obisnuitä a domniei celei noi, ce se nurneste poclonul steagului, fara vre o adaugire fat5. de suma sfertului trecut, // adaugind numai putinul acela ce s-a hotarit sã se dea si la sferturile viitoare, precum v-au facut cunoscut pe larg caimacamii.

lar gostina, cu toate ca pe timpul inaintasilor nostri domni s-a obisnuit si s-a luat de citeva ori cite unsprezece parale de oaie, acum, facindu-mi-se mu1 domniei mele de voi, am hotarit sa nu fie mai mult de cinci parale. Cit despre pogondrit, cu toate cä boierii nostri caimacami s-au apucat de 1-au scos anul acesta, grabindu-se din cauza nevoilor domniei celet noi,

ca o dare ce era obisnuita de pe timpul celorlalti domni, noi insa, socotiml cä este o mare nedreptate sä plateasca cineva i pogonarit, fiind destul vadraritul pe care fiecare 11 pläteste potrivit cu rodul viei sale, dar sa plateasca si pogonarit numai pentru pamint, grá sa vadä

rodul, cind se intimpla de multe ori ca rodul sa se strice de bruma sau de piatra i proprietarul viei sa. piarda i munca si cheltuielile acute pentru vie. Recunoscind dar noi aceasta nedreptate, am hotarit sa ridicam cu totul pogonaritul, sã nu mai fie si nici sa se mai pomeneasca in viitor, pentru

care vorn face si hrisov, pentru ca aceasta dare sä nu mai fie.

www.dacoromanica.ro

MASURI FISCALE $1 ADMINISTRATIVE IN MOLDOVA (1753

13

1756)

517

'01.toEcog xal T6 PooexpETov T6 xoaoxcapEv6v, 6=6 T6 (13v6p.ccaccv x6vvraccv, cc60ev-rEcc (Lou rv aTevoxcopiav xat c'eSuvaviav 6rro6 gxec xat& T6 Toccp6v 3 TacEpot, xcct IL&XLar vrç ca cerc gva Occruv-hOterTcv 86aEliov, e6arrAccyxvtabw.ev, !Li E;Aov T6 fil&poc xat Sucrpacr-rocx-rov 9opTEov 67to6 ixoRev etc s3v EK7rXilpolacv Tc7iv PamXcxc7.)v TrpocrrayWv, scat T6 icruyxcoplIcraiLev xat cc6T6

tci T6 la irthpto-ev i

ia,

rod vile xat etc T cipxo6tEevoE V& xuf3epv-hccotiev Tac ç ce60ev-rtocc [Li v6vov Tee crullv-110Eatiivoc xat SuoptcrtEivoc SoattiaTcc.

8Eac V& LfrJ itvccE ci7r6

xeclx

11p6c To6Tocc crag also'v etSlacv scat &Cc -rig xAaxec 1th

1094

ig Orroleg aag

ivcoxAoiicrocv oE tarrp&PvExot. Ti5v TaEvo6-rcov etc 6pyo4toc, etc Z-ipoc, etc x6 t;ni.tov E6Xcov xat etc 0'0aq xpetag Tc7.)v i3Exc7)v TOL); 6a7rETEcov, Tec 67Toice xcd dEXAcc Trap6livrac 61TopepTec etc g, iSoixatzev a9o3pav Trpoor'rayilv etc

1..coca 7rpcEnEocTa tap

Tok tarrpc43vExouc 67ro6 i&opEcraciev vec ozpocrixcom vec A crOic ivoxAirouv xaT' o63iva Tpimov 1iè Totoc6Tag &yyccpEocc, caX' oUTe TO xpacrt 6rro6 icruvilOtaccv tiepexot TEA' tcrrrpaPvExcov v& PoEX?Ecoac vi Play elc Tec xcdpia && vec 770.)Xiiraf. o6're a6T6 elg

T6 &VII"; vic A ytvn. Tie pouacpe-rEa xcd 86)poc xca Te(oel.Eigec 6=6 TO 7rp6Tepov vck )A*0m xat air-L-(1 TeAelcog xat oiire vdc cEvccopepeCocic Takov, Dadc wit crPeccOij xat Ta 6.0 Tor/. Kat 8xE 1.E.6vov Tee dEarrpoc, t./XA' cix6R-ri xod ca eacEmexec xca rp3cc3.6cc xca et TE 6EXAo ToLoirrov, 67ro6 cruv-r;EgousE lieptxot xaxirrporrot vi MouccE 3k v& xaTocrcerofjac To6c 7rra)xo6c scat vcE 8Eacpeelpouat Thy SExacoolivIlv. 011Te ix TeLv ivTorcEaw I.E.ey&Xo3v ckpx6v-raw, oti-re &x T.C1)1.1 Pcolicacov, &XX' orrre 6 x&Tvocvog, oriTe

6 (Leyccc nocr-riXvExog, 3 6 p.iyac 12.7)cr-rE&plc, 1) &cow; 6EXAoc xat Etv civocE, vec t.tip gxouv Enecccv vec Aoct4oEvcuat Trap' o63ev6c ?aq.accc Aoyiic pouapi-re, Ort rg

Deoarece am vazut in ce strimtoare si neputinta se afla acum tara, am avut mila de ea si, cu toate indatoririle foarte grele pe care le avem pentru indeplinirea poruncilor imparatesti, am iertat de asemenea si vkäritul de varä numit cunird, fiind i acesta o dare neobisnuita, ca sa nu mai fie de acum lnainte, multumindu-ne sa ne chiveinisim treburile domnesti numai cu dal-He cele obisnuite /1 si de totdeauna.

De asemenea va instiintam

despre cldcile cu care v5. suparau ispravnicii tinuturilor la arat, la seceris, la taliatul lemnelor si la alte treburi ale propriilor lor case, precum i despre alte asemenea lucruri, pe care noi nu le putem ingadui, ca am dat strasnica porunca ispravnicilor pe care i-am numit, sa fie cu bagare de searnd sa nu va supere sub nici un motiv cu astfel de corvezi. i

Nici vinul pe care unii ispravnici obisnuiau sal Tuna in vinzare cu sila la sate, nici aceasta sa nu se mai intimple in viitor. RuWeturile, dayurile ci geremelele

ce erau mai inainte sa dispara

cu desavirsire i O. nu mai fie pomenite, ba chiar si numele lor sä fie sters. i nu numai banii, ci Inca si vulpile si zerdavalele 2 si celelalte, pe care obisnuiesc sa le dea unii prost crescuti ca sa calce dreptuiile saracilor i sa mituiasca justitia. Nici boierii veliti paminteni, nici boierii greci, nici hatmanul, nici marele postelnic sau marele vistier, sau oricare

altul sa nu aiba voie sa primeasca de la cineva vreun 1

2

Gerenzea = amend5..

Zerdava = jder.

www.dacoromanica.ro

fel

de rusfet,

1094

518

A. CAMARIANO-CIORAN

MAoilev Tok lAed Tèv

=CIL-vac

14

xccret T6 yhTpov Tijg

SouXe6creck

rot

ith

exo.)pl.ccT6v gAeog.

'Exeivc4 &cox; Xkyov Tod. Taox6ycoc Toi3 Tacvo6Tou xcd &Um 6.prcayeg 67co6 irceporccroiiaccv tivcci.teTc46 crag CiprcgovTec xcd Tpc:)yovreg xoct rcEvovrec xcoptc xccp.Eccv rcX/pcqc-hv, i86xcciiev apoSpecv ispoaToeyilv Lç To65 Earcpc43vExoug vec rcpoaixcoac xoaik vac itcrcoSEomcd xoct vet StAX(.1)11TOLL oE Totoinot, xcct E8o6 67ro6 Movev

1095

xcd 6111.av rcpoaTccy-hv, &ray ES:4TE Tcvek Totarrok &rot; vec rceptrcecToUatv cç Tde yWpICC, vet UrccinTe calk vec &Lucre et8r)acv eç TO%) la7cpo43vmov ¶OU Tacvo6Tou, && vck crreEVn vet Tok CF/paLan HMI vck cbroyel.daouv Tee Oaoc gcpccyov xcolok ralpoN.cilv dExpt kV 6g

()ES, xcd. vet Toog rcodge6acoat. xcd th pocf3accruc6v, c

xod

v eiSpeore Soccdo-

a6v1v arc?) T6v Earcp&f3vmov, 6vTaq taw; ol TOLOUTOG SofiXot. Boca Toug, T6TE ve4 gA0p bag k 61.caiv to& rcpocaaocuOy) ek T6 SE.Pcivc Tijc ociAevTEck [Lou, xod ZiAollev aTeEXeL vet Tok cp6po.)12ev, xod f3ePccuo0evTeg ea; eivOpcorcoc xccxol. xcd Cc'prcocyeg, ZiXouac filtcdrOTI v& aErk raripc:.)aouv &TeX& xoct OiXoua t. rccaeu97) xcd th ccaievmcip rcccc8docv, &ircrM xcd. 6 cocon65 vac; e/vcd StrIvexc74 && Tip; ctviccccuacv xcd xocXilv xcorcfcaTccaLv Tip" kat.xipo CTUq. back T6 6rcolov xcd iScopEcrogsev ek xclOe TacvoiliTov dem!) gvcc elexowroc tarcpc'cf3vcxov eccov xod 7ccaT6v, SL8c ye( xur3epv-4 6 xccOck T6 Tar.vo5Tov 6rco6 ISLopEcsel xccra T6 rcpircov, T6aov xccrec T6 vt4cii..0 To5 T6rcou vac oak Mccpev8e15ouat. cirr6 To6g icrxtci8eq, xcd vec Lip ToUg cip-hvouac vac rcodpvouv acc'epopov

Pap') && Td4 diarcpcc 6rco6 aak SavetCouacv c

Tag dcvdc-rxck aok, nap& p.6vov Tec

86xcc rcpk 868exce T6v xp6vov, xccOik xcd. &et Tric CCX4 1, 6EXAo, c n gXETE && rco6Alvcc, Nock LV Tok Occiallvouat, VC( rccdpvouv xcopk aul.ccpwvEccv Ttv-iic, tChTE rrccpocxciTca &TR)

Tip nv 6noi, xp.houcrc, 8aov xod Mc Tip Btx-hv accg xceTdcaccacv vet crEk 637Noi3ai

cad noi 11 vom milui pe fiecare cu o mill deosebitá potrivit cu

1095

serviciile sale. Cit despre acei care se numesc ciocoi ai tinuturilor i alti hrapareti, care umblã printre voi i hrapesc i maninca si beau fall nici o plata, am dat ispravnicilor strasnica porunc5. a fie cu bagare de seama ca sa-i opreasca. i sa-i urmareasca. i iatä c5. va dam acurn // i voila* porunc i voie,

cind yeti vedea astfel de oameni umblind prin sate, s5. mergeti indata sa dati de veste ispravnicului tinutului ca sà trimita sa-i ridice, sa-i sileasca sä plateasca tot ce au rnincat fára plata, pina la un ou, i sa-i pedepseasca cu bataie. Iar de nu yeti gasi dreptate la ispravnici, c. s-ar putea ca acestia

sa fie slugi de ale lor, atunci s5. vinä unul dintre voi sä se pling5. la divanul domniei mele i vom trimite sa-i aducem. i daca se va dovedi ca sint oameni räi i hrapareti, vor fi siliti sa v5, plateasc5. indoit i vor fi pedepsiti si cu pedeapsa domneasca, fiindca dorinta noastra este sa. aveti voi necontenit tihnä i buna stale. De aceea am numit la fiecare tinut cite un boier-ispravnic vrednic si credincios, pentru ca acesta sa cirmuiasca tinutul la care a fost numit cum se cade i dupa nizamul tarn, sa. vä apere de raufacatori i s5. nu-i lase sa ia dobindci mai mare pentru banii ce vã imprumuta pentru nevoile voastie, ci numai zece In doisprezece pe an. De asemenea i pentru vite sau altceva ce aveti de vinzare, sa nu-i lase sa le ia daca nu v-ati inteles asupra pretului, i nici mai jos de pretul

1 Nizam = organizare, ordine.

www.dacoromanica.ro

MASURI FISCALE SI ADMINISTRATIVE IN MOLDOVA (175371754)

16

619

xcd va aç xupepwlar. xa084 rrpkrcer., cpuA&Trovreg xat xaXtvoiivreg 7Cdorrose Tag TerLX04 navoupyEac Orro6 rrpoevoiiat, Clp.Ectv etc Tip 1371aTtapEav. '013ev BLopEaavev xal cc a6TO TO Tcnvoirrov TOv ...1 &Cc vec etym. Earcp&Pvt.xog xcd cppowrtaTil; Gag, T41 67rokp i8Wxat.t.ev ecpxeTilv IJA0-qat,v xat rrpoaTayilv 8t.Oc vat 7reptsca-C-ii rc&vro-re el; TO TCMOUTOv xcd vec elvm rlypurrvog xat irrtiteX1/4 etc TO vet &tarn ,c8cc xpEamg O7co6 gZETE, v& Gag 8txca6vT) wet vec Gig itcr&C-n etc 6Acc xcd ii.cat.crrce dc Tig TalcrAeq Oico6 x(iii.veTellavalAsTa6 acq, 8La vex 7tX7)(Xl.weTE Tec SocrEllaTa crag xo)pic rv .1.Eav c (3-tlercLapEac. ALa &è TOv x6rcov &roil xcilLveL

8Lec X6you aag, MopEcsalicv Tiaaapec rcapriSec etc TO yp6m, TO naXaL6v,

1906

yoo

86o TrOCpcfc8r5 Tor) larcpaPvExou xat 86o Sul Tett gEok Te4v 61XXow DoTaa718aw ¬')

'40e Xav &op0j &ic

rv rillaTiaptav. To6Tou; gluog Tok Ticraapooc rcapciSec etc

TO ypdat. vet To Oc 8E8e-re 126vov d Tck Tiacrapa apipTa To5 xp6vou et8i etg dEXXcc ixaTpaop8t.vdtpLa 8ocrEp.ccra, xix0eog T, Bucure§ti. - Leon Tom§a voievod intäre§te lui Pldure paharnic ocina la Lazuri. 18. 1602 (7110) mai 3, Tirgovige.- Simeon Movi16. voievod intare0e arbrina01or de la Cervenivoda satul Caline§ti. Iano

19. 1620 (7128) aprilie 29.- Jurdtori din 135." ltati 0 Cà1ineti pentru pricina dintre Balot5. §i Carca vornic.

20. 1620 (7128) iulie 8.- Gavril Movi16 voievod intamté lui Sima ocin5. la Caline§ti.

21. 1604 (7112) iunie 13, Tirgovifte.- Radu Sorban voievod infarqte lui Stànilä logofAt din Brativoe0i ocina la Glogova. 22. 1609 (7117) ianuarie 12, TirgoviVe.- Radu erban voievod 1nfare0e lui Vilsan ocina la Baia 0 Goste0i. 23. 1580 (7088) ianuarie 13, Bucurgti.- Mihnea Turcitul voievod 1ntare0e lui Dragomir §i Drago ocina la DanWi. 24. 1586 (7095) ociombrie ,17, Bucuregi.- Mihnea Turcitul voievod Intxete

lui

la ocina la Glogova.

25. 1589 (7097) iunie 6, Bucurqh.- Mihnea Turcitul voievod 1nfare0e mai

multor oameni ocina la Dimiani. 26. 1596 (7104) mai 15, Gherghila.- Mihai Viteazul voievod 1ntare0e lui Sirbul mare stolnic i fratelui sàu popa Stan ocina la Tintava. 27. 1602 (7110) februarie 26, Strehaia.- Radu Mihnea voievod intáre0e lui

Lupul ocina la Prun4ori.

28. 1620 (7128) mai 4.- Gavril Movilã voievod intäre0e lui Ion ocin5. la Orbeasca. 29. 1620 (7128) iulie 21, Tirgovifte.- Gavril Movila. voievod intare0e lui Leaotà, Vladul 0 Tudor din Bädeni ocin5. la Curmaturi.

www.dacoromanica.ro

5

MATERIALE DIN ARHIVE PARTICULARE

687

30. 1626 (7135) decembrie 26, Bucure0i. Alexandru Coconul voievod intare§te lui Dim§a, Oprea, Radu §i altora ocina la Brirsoi.

1

1518(7026) mai 3, Bucurgti. Cu mila lui dumnezeu, Io Basarab voevod §i. domnu a toata Tara Rumineasca, feciorul marelui Basarab voevod. Dat-am domniia mea aceastä porunc5. a domniei mele fetii jupinului Harvat logofatul, jupinesei Neac§ii §i. feciorilor ei, citi dumnezeu ii va darui, ca sa fie ei Brincovenii toti §i cu morile §i cu vile; pentru ca jumatate de Brincoveni am dak domniia mea jupinesii Neac§ii, fata jupinului Harvat logofrit, si barbatului ei, jupinului Dobrovoe pircalabul, iar alta jumatate de Brincoveni o au cumparat-o jupin Dobrovoe pircalabul de la Bran drept 3000 aspri. $i iar am dat domnia mea lor aminduror Baia toata, pentru ca singur domnia mea am dat satile ce s-au zis mai sus de zestre fetii jupfnului Harvat logof5.t, jupinesii Neac§ii §i am miluit domnia mea §i pre barbatul ei, pe jupan Dobrovoe pircalabul, pentru slujba ce au slujit domnii mele. Iar dup-aceia, jupin Dobrovoe pircalabul el au socotit la moartea lui, de au dat partea lui de la Bae §i partea jupinesii Neac§ii manastirii de la Tismana pentru sufletul lui, iar domniia mea am luat jumatate de Brincoveni, partea lui Dobrovoe pircalabul, de am dat-o jupinesii Neac§ii pentru acea jumatate de Bae, ce au fost partea jupinesii Neac§ii, care o au dat-o Dobrovoe pircalabul manastirii de la Tismeana. $i iar sä fie jupinesii Neac§ii casile d5. la Brincoveni, c5. pentru acele case domniia mea am dat fratilor lui Dobrovoe un popor ca sä le scota lor lemne de casa. Si Inca le-am dat lor domniia mea aspri 1500. Iar dup-aceia, am dat domniia mea §i acele case jupinesii Neac§ii §i Brincovenii toti cu morile §i cu vile, ca sa-i fie de mo§tenire §i ohabnice ei §i feciorilor ei, .nepotilor §i stranepotilor ei. Si intru din§ii gilceava O. nu fie in veci, ci sa fie celor ce vor ramlnea dentru dinii i de nimenea sa nu s5. c15.teasc5. dup5. zisa domniei mele. Si marturii: japan Barbul banul qi jupan Calota vel dvornic i jupan Harvat vel logofat i Dumitru vistiiar i Radul spatar, Draghici paharnic, Hamza comis, Jitiian stolnic, Badea §i Neagoe marii postelnici. Si am scris eu, Florea, ot ora§ Bucure§tilor, meseta mai 3 dni, leat 7026 .

Trad. rom. din a doua jumatate a sec. al XVIII-lea.

2

1564 (7072) mai 13, Bucure0i.

Cu mila lui dumnezeu, Io Patru voevod §i domnu a toata Tara Rumineasca., fiiul marelui i preabunului Mircii voevod. Dat-am domniia mea aceastà porunc5. a domniei mele Stanciului §i cu feciorii lui, citi dumnezeu ii va d5.rui, ca sa-i fie lui mo§ie la Jagaliia a lui parte toata, ori 615. s-ar alege, pentru ca iaste a lui batrina mo§ie §i

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI

588

6

de basting.. Dup-aceia, au venit insus Stanciul inaintea domniei mele de au infratit si au dat fie-sii anume Daica dentru a lui mosie a treia parte, iar fie-säu Brata el sa. tie dentru aceastg. mai sus zisg. mosie doao pgrti. Si asa au tocmit insusi Stanciul cu limba lui denaintea domniei mele. Iar o nepoatg. ce are Stanciul, anume Vlädaia, ia si nu aiba intru aceasta mai sus zisa mosie nici un amestec. Iar care s-ar ispiti a strica aceasta tocmealg, acela om sa fie blestemat de 318 sfinti de la Nichiea. Pentru aceia, am dat i domniia mea Bratii i Daici, fata Stanciului, ca sg. le fie lor mosiia ohabnicd, lor i feciorilor lor, nepotior i strenepotilor si dg nimenea sà nu sg. clateascg. dupg. zisa domniei mele. Iatã si rngrturii am pus domniia mea: pc jupan Nedelco vel dvornic i jupan Ivan vel logofat i Stan spätar i Jane vistiiar i Bärcan, comis i Pang. stolnic i Manea peharnic i jupan Ghiurman vel postelnic. i ispravnic Nedelco vel dvornic. Si eu, Patru logofat, am scris in cetatea Bucurestii in luna lui mai 13 dni, leat 7072 .

Trad. rom. din a doua jumatate a sec. al XVIII.-lea. 3

iunie 17.

Cu mila lui dumnezeu, Io Alixandru voevod i domnu. Dat-am domniia mea aceastg, poruncg. a domniei mele jupinesii Calii de la Brincoveni ca sg. fie satul ei Brin-

covenii in pace sg. nu intre banii nici slugile dvornecului celui mare sg-i judece sau sg-i prade nici nimic srt-i bintuiascd, ci sä judece feciorul 1 ei, Danciul postelnecul, pre satul Brincovenii, pentru ca. singur domniia mea i-am lgsat cum 0, nu intre nimenea, fgrg numai sluga domniei mele. Si nimenea sg nu indrAzneascg. a-i bintui nici sg-i asupreascd dg. nimic, pentru cà acel om rgu va pgti. Intr-alt chip sà nu fie dupg zisa domniei mele. Ispravnic vel dvornic. Au scris Buta. Iunie 17 dni.

Trad. rom. din a doua jumatate a sec. al XVIII-lea. Datat din domnia lui Alexandru Mircea. 4

1570 (7079) decembrie 12, Bucurefli.

Cu mila lui, dumnezeu, Io Alixandru voevod i domnu a toata Tara Rumineasca, feciorul marelui si preabunului Mircii voevod, nepotul Mihnii voevod. Dat-am domniia mea aceasta poruncg. a domniei mele jupinesii Calii de la Brincoveni cu feciorii ei, cfti dumnezeu Ii va dib.rui, ca sg.-i fie ei satul Brincovenii tot, cu tot hotarul, pentru cg.

1 gresit, in loc de nepotul o.

www.dacoromanica.ro

7

MATERIALE DIN ARITIVE PARTICULARE

589

iaste a ei batrIna i dreapta mo0e de ba0ina ; iar dup-aceia jupineasa Ca lea ia au avut

plrg inaintea domniei mele cu Tudor §i cu soru-sa Badeasg de la Valeni, pentru balta Brincovenilor, §i a§a. pita Tudor i cu soru-sa Badeasa innaintea domniei mole pe jnpineasa Ca lea, cum c5. nu are ia nimic amestic cu aceasta mai sus zisà balt5. a Brin-

covenilor, aceia care iaste imprejurul brani0ii; nici dentre Olturi den sus de cale ping unde umbra plugurile Brincovenilor. Intru aceia, domniia mea am cautat 0 am judecat cu toti cinstiii boiarii domniei mele dupa dreptate §i dupa lege; 0 am dat domniia mea jupinesii Calii 6 boiari p lui Tudor §i surori-sii Badesii alti 6 boiari. Si aa au adus jupineasa Ca lea pre acei 6 boiari innaintea domniei mele de au marturisit gu sufletile lor, cum c5. iaste balta 13rincovendor a jupinesii Calii toat5. aceia care iaste dupa brani0e ; §i sg s tie hotarul dentre Olturi, den jos, den cale, pina unde ar5. plugurile Brincovenilor, iar Tudor i soru-sa Badeasg ei nu au putut sä aducg pre acei boiari innaintea domniei mele, ci au ramas da lege dennaintea domniei mele. pentru aceasta am dat §i domniia mea jupinesii Calii cu feciorii ei ca sä le fie mo0ia statatoare i ohabnicg i feciorilor lor, nepotllor i strenepotilor §i cla nimenea sa nu sa clateasca dupa zisa domniei mole. Iata i marturii am pus domniia mea pe jupan Dragomir vel dvornic i jupan Ivaco vel logofat i Stan spatariul i Dumitru vistiiariul i Badea stolnic i Mitrea comisul

i Gontea peharnic i jupan Stoica vel postelnic. I ispravnic Dragomir vel dvornic. Si am scris eu, Neagul cel mic diiac, in scaunul ora0ilui Bucure0ii, meseta dichemvrie 12 dni, leat 7079 .

Trad. rom. din a doua jumatate a sec. al XVIII-lea.

5

octonibrie 24.

Cu mila lui dumnezeu, Io Mihail voevod i domnu. Dat-am domniia mea aceasta porunca a domniei mele acestui sat anume Jagaliia ca s5. fie volnici cu aceastg carte a domniei mele i cu sluga domniei mele anume Dragomir spatar s lepede nite bani, insg 12.000 pentru mo0ia lor de la Jagalie, ce va fi partea lor, lui Nedelco de la Argm 0 de acum inainte sa fie in pace 0 slobozi toti de care Nedelco 0 in veci amestec sa nu mai aibg el la satul ce s-au zis mai sus, cit iaste un par de cap, ci ca s5. sä ochhneascg de dinsul in viata lor. Drept aceia i tu, Dragomire spatariule, In vreme ce vei vedea aceastg carte a domniei mele, iar tu sä cauti 55. mergi cu aceastg carte a domniei mele §i cu acei sateni, ce s-au scris mai sus, sa lepezi acei bani ai lor lui Nedelco ce s-au scris mai sus, iar

ei sa fie foarte in pace de catre dinsul i nimenea sa nu indrazneasca nici

sS.

sa

ispiteascg a-i bintui pre din0i sau a-i dosädi priste aceastg carte a domniei mele, pentru

ca acel om mare raotate va patimi da catre domniia mea. Intr-alt chip sa nu fie dup5. zisa domniei mele. 5i insumi domnia mea am zis.

Au scris Nistor, octomvrie 24 dni. Trad. rom. din a doua jumatate a sec. al XVIII-lea. Datat din domnia lui Mihai Viteazul.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI

690

8

6

1597 (7105) iunie

15.

In numele tatalui si al fiiului si al sfintului duhu, troita sfinta, amin. Eu Badea peharnecul ot Gradiste, inpreuna cu acesti boiari, anume Nedelco si Panait 0 Vadislay logofat si Barbuia si Pantazi logofat, scris-arn acestu ravas al nostni pentru toemeala ce-am fost luati dennaintea domnului Io Mihail voevod, de am asazat pe David postelnic si pe jupineasa Stanca den Brincoveni priste toata datoriia, cfta are Danciul dvornicul si frati-sau Radul postelnic inpreuna. i asa singuri am adevarat noi cum ca sa Intoarca David postelnic 70.000 aspri jupinesii Sfancai dentru aceasta datorie ce are acesti boiari frati amindoi. Iar dup-aceia David postelnic sa tie jumatate den sate si den mon si den tigani si den vii si den tot venitul cit va fi sa aiba de ba.stina

Brincovenii, pentru ca au plata David postelnecul acesti 70.000 aspri gata. Asa singuri i-am asazat cu sufletile noastre si asa singuri am adeverit, Isuse Hristoase, amin.

S-au scris fn luna lui iunie 15 dni, leat 7105 .

Trad. rom. din a doua jumatate a sec. al XVIII-lea.

7

1600 (7108) mai 4.

Cu mila lui dumnezeu, Io . . . 1 voevod si. domnu a toata Tara Rumfneasca, 2 marelui si preabunului Mihail voevod. Dat-am domniia mea aceasta poruncit a domniei mele acestor oameni, anume . . . 1 si Preda si. Andreiu si lamps si . . . 1 5.rban si Stanislav si Tudor si Ghiia si Petrica si Daica si Purdel 0 Bogdan si. cu feciorii lor, cit dumnezeu le va da, ca. sit le fie lor mosie la satul Jagaliia, 6 funii de mosie, pentru ca iaste batrina si dreapta mosie de bastina a bor. Dup-aceia, cind au fostu acum, In zilile domniei mele, iar acesti oameni ce s-au scris mai sus ei au radicat pira inaintea domniei mele cu Nedelco

de la Arges pentru aceste mai sus zise 6 funii de mosie. Si asa pira Nedelco pe accsti oameni, ce s-au zis mai sus, inaintea domniei mele cum ca n-au cumparat numai 2 funii si jumatate de mosie de la acesti mai sus zisi oameni ci au cumparat si acele 6 funii de mosie ce s-au scris mai sus. Iar acesti oameni cc s-au zis mai sus ei asa s-au jaluit si s-au plinsu inaintea domniei mele) cum n-au vindut 0 acele 6 funii de mosie, ci au vindut numai doao funii si jumatate. i au fostu facut Nedelco si carte de cumparatoare pentru aceste 6 funii ce s-au zis mai sus far'de stirea acestor oameni ce [ce] s-au scris mai sus cu viclesug. Intru aceia, acesti mai sus zisi oameni, ei au luat

lege, 12 boiari, de au jurat fnaintea domniei mele cum n-au fost vindut si acele 6 funii, ci au vindut numai 2 funii si jumatate. i au ramas Nedelco de lege dennaintea domniei mele.

1 loc alb In text. * omis In text.

www.dacoromanica.ro

9

MATERIALE DIN ARHIVE PARTICULARE

691

Pentru aceia, insumi i domniia mea am dat acestor numiti oameni, cc s-au

scris mai sus, ca sa le fie mosiia de bastina lor i feciorior lor, nepotilor si strenepotilor lor i da. nimenea sa nu sa c15.teasc5. dupa zisa domniei mele.

Iata i marturii am pus domniia mea: pe jupan Dumitru vel dvornic i Miroslav logofat i Andronie vistiiar i Balea spatar i Ma Idea comis i

.

stolnic i $5.rban peharnic

i jupan Radul vel postelnic. $i ispravnic Miroslav logofat. Au scris Stanila gramatic, In luna lui mai 4 dni, leat 7108

.

Trad. rom. din a doua jumatate a sec. al XVIII-lea. 8

1612 (7121) octonzbrie 16, Tirgovi,ste.

Cu mila lui dumnezeu, Io Radul voevod i domnu a toata Tara Rumineasca feciorul raposatului Mihnii voevod, nepotul batrinului i preabunului, raposatului Alixandru voevod. Dat-am domniia mea aceasta porunca a domniei mele lui Tudor si cu feciorii lui, cIi dumnezeu Ii va da, ca sa-i fie lui mosiia da la Jagalie, partea Coco-

rascului toata, den cimpu si den padure si den apa 0 den silistea satului si den dealu cu viile i da. priste tot hotarul oricit sa va alege, pentru ca au cumparat Tudor aceasta mosie ce s-au zis mai sus de la Cocorascul drept 800 de aspri gata Inca den zilile parintelui domniei mele, Mihnii voevod. $i iar au cumparat Tudor da la Voica [Voica] a Badului o vie drept un porcu i drept 30 de aspri. $i iar au cumparat Tudor de la Stanciul un loc drept 110 aspri gata. $i iar au cumparat Tudor de la Voica Badiului un loc, pentru ca au plait Tudor de au crescut cu lapte un copil sarac. $i iar au cumparat i Stoica de la Vladae o vie drept 70 aspri gata. Si iar au cumparat Radul Gauruiul i Dragan Urdurea o vie de la Tudor drept 520 aspri. $i iar au cumparat Radul Gauruiul i Dragan Urdurea si Stan da la Tudor 6 stinjeni de $i iar au cumparat Stan o vie da la Cotea dreptu 200 aspri gata. $i iar au cumparat Tipian mosie d5. la Jagalie partea Ghiei, Inca fiindu de cumparatoare a sa toata, den cimpu i ddn padure si den apä si den siListea satului o vie i cu tot hotarul drept 1200 aspri gata. $i iar au cumparat Tipiian da la Stanciul 2 vii drept o vac& si 900 aspri gata. $i iar au dat Tudor unchi-sau Gherghinii 20 stinjeni de Oltisor de s-au fa:cut

vie ca sa-i fie lui pomana. Pentru aceia, am dat domniia Mea ca sá le fie lor mosiia ce s-au zis mai sus, ohabnica. lor i feciorilor lor, nepotilor i strenepotilor lor i da nimenea sa nu sa clateasca dup5, zisa domniei mele. lath'. 0 marturii am pus domniia mea: pre* cinstitul boiariul domniei mele: jupan Tudor vel ban de la Craiova i jupan Vintila vel dvornic i jupan Nica vel logofat i jupan Dediul vel vistiiar i jupan Cirstea spatar i Panait stolnic i Bratul comis i Lupul peharnic i jupan Fote vel postelnic i jupan Nica vel logofat am scris in scaunul orasului ce s5. numeste Tirgoviste de la Adam leat 7121 . S-au scris in luna lui octomvrie 16 dni.

Trad. rom. din a doua jumatate a sec. al XVIII-lea. 1 loc alb In text.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI

692

9

10

.

1625 (7133) februarie 22, Tirgovi,ste. Cu mila lui dumnezeu, Io Alixandru voievod i domnu a toatä Tara Rumineasck feciorul marelui §i preamilostivului Io Radul voevod. Dat-am domniia mea aceasta porunca a domnici mele boiariului domniei mele Matthei peharnic den Brincoveni ca s5.-i fie lui satul ce s5. numete Criva tot 0. cu tot hotarul i cu tot venitul din cimpu §i den padure si den apa i dupretutindenea §i cu toti ruminii, insa anume Mihàilá i Radul, Manea §i Tinpac i nepotul Bdicii §i Galva, Albul i Diicul, Stoica i Oprea Tepene §i Radul, pentru c5. acest mai sus zis satu au fost de ba.5tina al lui Craciun 0 al Pandulii si al Barbului, feciorii.... 1 Apoi cindu au fost in zilele parintelui domniei mele, Radul voevod, intru a doao domnie a domniei lui, iar boiariul domniei mele Matthei pehar-

nic el au cumparat acestu mai sus zis sat de la Cra.ciun 0 de la Pandul 0 de la Barbul drept 27.500 aspri gata. Si am vazut domniia mea i zapisul lor de vinzare la mina lui Matthei peharnic si cu multe marturii anume Stoica logofat de la Faca5 si Mihai 1Ui postelnic de la Valeni i Preda postelnic den Brincoveni 0 Bogdan postelnic §i Sima postelnic de la Piga lie i Rafaila egumen i Florea postelnic de la Sagarcea. Insa au fost avut i Japa de la Slating intru acestu sat, ce s-au zis mai sus, o parte de mo0e, ci iar o au cumparat boiariul domniei mele ce s-au zis mai sus Matthei pehar-

i acea parte de mc*I.e a Japei drept 3.000 aspri gata. Si au vindut aceti mai sus z4i oameni aceste sate de a lor buna voe, far'de nici o sila si cu stirea tuturor Mc

megia01or dupre-nprejurul locului. Pentru aceia, am dat domniia mea boiariului dumniei mele, Matthei peharnic, ca sa fie lui acestu sat statatoriu i ohabnic lui i feciorilor lui, nepotilor i stranepotilor lui, i dá nimenea s5, nu s5. [nu sa] clateasc5. dupd zisa domniei mele.

Iata dar i marturii am pus domniia mea: pe jupan Papa vel dvornic i jupan Fiera vel logofat i jupan Radul S vistiiar i jupan Miho vel spatar i Vartolomei vel stolnic i Bratul vel comis i Gherghe vel peharnic i jupan Dumitrachi vel postelnic. Si ispravnic Fiera vel logofat..

Si eu, Udrete Nasturel, am scris la Tirgov4te in luna lui fevruarie 22 dni, leat 7133 .

Trad. rom. din a doua jumatate a sec. al XVIII-lea.

10

1570 (7078)

t Din mila lui dumnezed, Io Alexandru voievod §i domn a toata tara Ungrovlahiei, fiul marelui i bunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. D5. domnia mea aceasta porunca' a domniei mele lui Negre portar i jupanitei lui, Caplea, i fiului lor,

Tatul, §i cu fiii lor, citi le va da dumnezeu, ca sa le fie satul Ru0i lui Chirtop, tot loc alb in text. 2 gre0t, in loc de 1

Vladul *.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DIN ARRIVE PARTICULARE

11

593

cu tot hotarul, din hotarul Tiganestilor pind in mijlocul apei Ialomitei, pentru c5. le este veche i dreaptd ocind i dedind. Iar apoi Negre portar i jupanita lui, Cap lea, §i fiul lor, Tatul, au avut pirã inaintea domniei mele cu Balea p cu ceata lui din Rdz vad. i asa pirau ei cá au cumpdrat la Rusii lui Chirtop

de la Stan si de la

Oprea, f iii lui Chirtop, pdrtile lor, pentru 11.000 aspri cu stirea lui Negre portar si a jupanitei lui si a fiului thr, Tatul. Astfel, intru aceea, domnia mea am cercetat dupd dreptate i dupd lege cu toti cinstitii dregátori ai domniei mele si am dat domnia mea lui Negre portar i jupanitei lui i lui Tatul lege 12 boieri s5. jure cä nu au stiut cind au cumpdrat Balea i ceata lui ocind la Rusi de la Stan si de la Oprea. Si asa au ardtat acei 12 boieri inaintea

domniei mele si au jurat ca nu au stiut nicidecum and au cumpdrat Balea si ceata lui acea ocind.

Iar apoi Balea i ceata lui, ei nu s-au 15.sat asa, ci au luat lege peste lege, 24 boieri, sa jure, insà de doud ori cite 24 boieri, sä jure cd au cumpdrat ei acea ocind cu stirea lui Negre si a jupanitei lui si a lui Tatul, i nicidecum nu au putut s5. jure la zi Balea i ceata lui, ci au rämas Balea i ceata lui de lege dinaintea domniei mele. Si am dat domnia mea lui Negre portar i jupanitei lui i lui Tatul sä lepede lui Balea si cetei lui asprii, cIi vor fi dat pe aceast5. ocind mai sus zisd. 5i au dat asprii la mina lui Balea si a cetei lui. Pentru aceasta am dat i domnia mea slugii domniei mele, Negre, i jupanitei lui, Cap lea, si fiului lor, Tatul, ca sä le fie mai sus zisul sat, Rusii, de ocind si de ohabd lor i fiilor lor i nepotilor i strdnepotilor lor si de nimeni neclintit, dupd porunca domniei mele. Iat5. i martori am pus domnia mea: jupan Neagoe mare vornic si jupan Joan mare logofdt si Stan spdtar i Bratul vistier i Mitrea comis i Badea stolnic si Gontea paharnic i Stoichita mare postelnic. Ispravnic Neagoe mare vornic. eu, Neagoe, Intre micii dieci, am scris in cetatea de scaun, Bucuresti, luna 1 zile, cursul anilor de la Adam pind acum anul 7078 . t Jo Alixandru voievod, din mila lui dumnezeu, domn.

Fotocopie dupd orig. slay, perg., pecete timbratd. Lunile dupd divan.

inullOCTTIO

goatTio lw firtelimpS KOEKOAA H rocnomtrk IMCOE 3IMAf

XrrilOOKAAXIFICK0f, CWHIt KHK4rO H AO6PArO iLIHOLIA KOFKOA47 ChJHS

KOAA. AAKAT rocnoAcTito MH elf now-kr-fie rocnoAcriu NiH

ding!.

Herpe

KO.-

ammo

H

NWHAHH11,6111 fro Kann* H Chink NM T4T841 H ci u FIX ChIlIOKH f411111I HM 6erk AACT FCT CEllO PSWTH KtipTonoK ICKCH C'he KlaOf KOTAOOM, WT KOTAPSA IAKONCf AA H JHrKHEqIOM AOPH ScpeAS KOAS MAOISM RIK, NAHENCE HM ECT CT4I14 11 HIIAKA WHIMS H

,&kAIiu. 11 11:TO.N throe nopTap H NSSINANNII,A ero RADA* H CkINS HAS TersA Hirklfif I1PEA roCHOACTKA MN C'hC EAA* H C'kC NET frO WT lh34,%S. H

HMA 1111 C11 11,f

np-kule wuu 1C810 cST noESHHAH moths'

PpSuiti KtipTonoK WT GT411 H WT

CNA ChJIIH 1114PTONOK; 11H)Cl1f A GIOKE 34 xxiff ACHPH, C'KC 313404 Ilirpits. HOPTAP H NCSHANNII,FK ero H Chili% HM TATSA.

1

38

text acoperit de timbrul pecetii.

c. 407

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMMIEI

594

12

TANIS 8 TFM, rOCHOACTKO MH rneAatv clic no npaKAS H no &mon Cit KitCHMI1 411,CTIITHE npaKTTedie rocricACTKa MH H AAAOK rOCHOACTKO AUL IhrpeK nopT4p H M8H4HH111,fit

frO H TATSAOK 34K011

id

60111011 AA SAKAET KAKO H*C14 8114411

1:11,A,4

CST HOKSIIHMI Ban* H WI' fro wininS 8 P8inu WT GTAH 11 w'r MHO*. 1-1 CHRE AOHECWIIN TFK IdI GOA011 11(1f,A, rOCHOACTKA MH H 341ZAfIllf KAKO HE CST 311AAH KlIAA

CST n0K811111tu Butt H tIFT frO 'PM WIIIIHS 1111K4K0ME. fi IIOTOM Ban* ei 11FT frO wHH CHRE HE tvcraKnine CF, HS 11913*IIIF 3AKOH HAA --341:011, KA SOApH, ,/1,11 34KAFT, 4411 W7' AKE KcIAT AN no KA soirkon Aa 3AK4IT KAKO HMS Via 3H4111IE liErpEK H KSIIanun,EK gro H TaTSAOK H cST noKStinnu WHH TAE

FIFIKAKOME ACT morivh baxk H LIE r fro SaKAETH 114 Alt116, HS WCTAIIIE Ban* Fl tIFT 2) WT cl,A,AMA AW

FlitIHE TEKAIIIAr0 ATOM Kit AT x SPAH. 1. hv ilElVII KWEKOAA MFI4OCTI10 soffit° rocnommk.

18

1602 (7110) mai 3, Tirgovifte.

t Cu mila lui dumnezeu, lo Simeon Moghila voevod i domn a toata. Tara Rumineasc5.. Dat-am domniia mea aceastà porunca a domniei mele acestor arbanasi de la Cernavoda anume popa Stama i Antonie Grama i Dima Dicran i Jane Dicran i Mehil Babala i Dedeghin i Ghioca Ghin i Stama Ghion i Conda Andreia i Dima Duca si I gresit in loc de erl4T4P.

2 text ilizibil, completat dupa o traducere veche.

www.dacoromanica.ro

21

MATERIALE DIN ARRIVE PARTICULAI1E

603

Ghioca Ghece i Duma Dede i Jipa Alagea i Indreica Alagea i Birodi Cran i Ghioca Stama i Iurgo Jane i Nica i Panga i Peto si cu toti fratii lor i cu feciorii lor, cii dumnezeu le va da, ca sg. le fie tot satul Cà1inctii, afara de partea Cozmei logofatul afara de partea jupinesii Chisaroae dvorniceasa, cit i sa va veni, iar celalalt sat st fie al arbanasilor tot cu tot hotarul si din apa si din cimp si din padure si dupreste tot hotarul, cit cuprinde. Insa sa fie hotarale i semnele cele vechi: din apa Prahovei pe hotar ping la Prahovitg. i prin Vadurele i prin ulmi i preste Rosioara i prin scorus si preste Valea Grecilor i preste Piscul Uleului i preste Dealul Cerveniei i ping, la Dealul Iaderii si iar de la apa Prahovei in sus prin hotarul Cazanestilor i prin cring i preste Prahovita. si prin luncg. preste Gruiu i ping la Rosioara i prin Rosioara in sus pinit la manastire i preste Valea Jupinesii ping. la Malul lui Bot i prin Frunti ping. la Obirsiia Iaderii. Pentru cit acest mai sus zis sat au fost oameni slobozi. Apoi au venit inaintea domniei mele cei ce au fost mosnenii satului anume Rain si Stanciul si Stan Itrul si Stan Coman i Joan si Stanislav si Grozea i Radul i Tudoran i s-au vindut mosiile lor ce s-au zis mai sus cu tot hotarul, cum iaste mai sus scris, arbanasilor ce s-au zis mai sus, de a lor bung voe i far' de nici o silt, pentru ca nu au fost vrednici sit tie toata mosiia si tot satul pentru multa saracie ce au fost pre capul lor. Si s-au tocmit cu acesti mai sus zisi arbanasi drept 100.000 aspri gata. Apoi dintru acesti bani au fost luat ruminii de la arbanasi 90.000 bani gata si au fost lasat 10.000 de aspri ca st-s tie si ei mosie drept acele 10.000 de aspri inpreung. cu arbanasii. hist sa tie ruminii de preste tot satul a zecea parte si din apt si din cimp si din padure si din siliste si din livezi tot a zecea parte si sit saza in sat inpreung, cu arbanasii. Si asa s-au tocmit ruminii cu arbgnasii dinnaintea divanului domniei mele cu mare juramint i blestem. De sa va intimpla pierdere mainainte arbanasilor si nu va raminea nimeni dintru dinsii, iar ruminii sit tie in urma arbanasilor tot satul i cu tot hotarul. Iar de st va intimpla pericinne mainainte ruminilor si nu va raminea nimenea dintr-insii sa tie arbanasii tot satul iar altul nimenea sa nu alba amestec sa sit amestece intru acel sat, iar cine s-ar ispiti sit strice acest astztmint i tocmealt, acela sg fie proclet de 318 sfinti parinti de la Nicheia. Si Inca cind au vindut ruminii aceastg mai sus zist mosie ei mai intiiu au intrebat pre rudeniile lor si pre megiiasii de pe inprejur: pot ei sa rascumpere aceastg mosie ce s-au zis mai sus, iar ei toti s-au lepgdat cum ca nu pot sa rascumpere nici cum. Apoi atunci au vindut satul arbanasilor, precum iaste mai sus scris. Si cind au cumparat arbanasii ei au cerut la rumini cartile satului cele de basting, de la alti domni batrini. Iar ruminii au zis cum cit cartile, care le-au avut de basting., s-au petrecut cind s-au fost robit tara de turci si de tgtari i asa au marturisit inaintea divanului domniei mele i inaintea cinstitilor boiarilor domniei mele. Iar de vor scoate niscareva oameni vreodata niscareva carti vreodata O. fie necredincioase i mincinoase. Si au fost atunci la tocmeala ruminilor cu arbanasii pentru sat si aldtmtsari buni si batrini boiari de pe inprejur, anume Miroslav biv vel logofgt i Fiera logofatul i Boica de la Soplea i Badea

0 Calota postelnic de la Cocorasti i Oprea i Stroe i Mihtibit i Stoica i Radul de la Baltati i Dumitru i Nan logofetii i Ivan stolnic de la Magureni. Pentru aceia, am dat i domnia mea acestor arbtnasi i ruminilor ce s-au scris mai sus mosiia ce s-au zis mai sus ca sit le fie lor statatoare i ohabnica lor i feciorilor, nepotilor i stranepotilor lor si de nimenea sa nu sa clateasca dupg, cuvintul domniei mele.

lath dar i marturii am pus domniia mea pe jupan Dan vel dvornic i jupan Theodosie vel logofat i Pang vel vistiar i Ianache spatar i Stefan comisul i Gherghina

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI

604

22

stolnic i Constandin peharnic i jupan Dumitrache vel postelnic. Ispravnic Theodosie vel logofat. $i am scris eu, Paraschiva logofdt, in scaunul orasului Tirgovistii, in luna lui mai 3 dni, leat 7110 . Trad. rom. de Lupp dascal slovenesc, din 1743. 19

1620 (7128) aprilie 29.

tB

KAETOKH,Th 11AAOTU ChM% PAHHOK 110 HAlf WT

A11,811,11 AAStirOCAAK

ii AIHK'ItHAlt H CORA WT K'hAHHELIIT GT-101,10H H HUH H KOMAH H MHTOSA H 1if9THA'h H flARSA 1.1 T8,1,00411 H 111FIXIMAlt H rpos* de sa jure cum n-au

vindut nici au infratit Rain, tatal lui Balotà, pre Carca vornicul spre a lui jumdtate de ocina de in Calineti, ins5. cum vor afla cu sufletele lor. Iltwo Aa H'kCT. H HCHOAKHHI: AAH nopTap. H Mai% HA MAME Kkrkg OATH. II He GTA11,00i1 A'kCiAlkel aripirdiF KP, Itv 1'Wua ISWEKOAk MHAOCT11i) ROK1 IC0 r0C110AHIlk.



t Aici jurätorii lui Balotä, fiul lui Rain, anume: din Baltati Dragoslav i Mihaila Oprea, din Calinesti Stancioi i Ivan si Coman i Mitrul i Ventila i Albul i Tudoran si Mihdild. si Grozea.

Altfel 0, nu fie. Si ispravnic Dan portar. Si ziva la duminica tuturor sfintilor. A scris Stanciul, luna aprilie 29 zile, in anul 7l2S . t Io Gavril voievod, din mila lui dumnezeu, domn. Orig., hirtie, pecete aplicatd stricata.

20

1620 (7128) julie 8. Cu mila lui dumnezeu, Jo Gavrila Movila voevod i domnu a toala Tara Rurnineasca, feciorul marelui i rdposatului Io Simion Movila voevod. Dat-am domnia mea aceasta porunca a domnii mele slugii domnii mele Simei i feciorilor lui, citi dumnezeu

ii va darui, ca sa-i fie lui mosie la Calinesti den parte lui Rain jumdtate, den cimp si den padure i den apd. si den dealul cu vile o vie, pentru ca aceasta mosie si cu vie care am zis mai sus au fost ale lui Rain den Calinesti de basting. Apoi dupa aceasta, cind au lost in zilele lui Sal-ban voevod, iar Rain acesta care am zis mai sus el au fost filcut fratire cu Carga dvornecul insä. pa vremea cind au fostu mare fomete, de au hranit si au chivernisit Carga dvornecul pe Rain ping ce 1-au scos den fomete. Si Inca pentru infrgtire Carga dvornecul el au fostu dat lui Rain in mina lui 1200 de aspri gata pentru aceastd jumatate de mosie si vie ce am zis mai sus, carele

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DIN ARHIVE PARTICULARE

23

606

au fostu dat Rain Carghii dvornecul pentru infratire. Iar dup-aceasta, Carga dvornecul

el au fostu facut tocmeala cu japan Sima iar atunci in zilele lui 5ärban voevod, de au vindut aceasta. juma.tate de mosie i cu vie, care am zis mai sus, care fuse ale lui Rain, drept 1400 de aspri gata. Apoi de atunci pina acuma tot au tinut jupan Sima aceasta, movie i cu vie, ce am zis mai sus, tot cu buna pace. Iar and au fost acum cu zilele domnii mele, iar Balota, feciorul lui Rain, el s-au fost sculat cu pira de au venit innaintea domnii mele de fata de s-au pirit cu jupan Sima. 5i asa pira Balota. cum ca nici au vindut nici au fost Infratit tata-sau Rain pe Carga dvornecul pe a lui mosie 0 vie, care am zis mai sus. Intru aceasta, domnia mea am cautat si am judecat dupa dreptate i dup5. lege denpreuna cu toti cinstiij boerii domni-mea si am vazut domnia mea si cartea lui 5arban voevod cum ea au fost infra.-

tit pe Carga dvornecul peste a lui parte de mosie, pe jumatate, 7 i cu vie. Deci am dat domnia ntea lui Balota lege 12 boeri ca sa jure cum ca. nici au vindut nici au infratit tata-sau Rain pe Carga dvornecul. 5i i-am pus zi la dumineca tuturor sfintilor. Deci cind au fostu la zi i la soroc, iar Balota. el n-au putut nici de cum ca sa-s rascumpere lege lui sa, jure, ci au ramas de lege Balota, si de judecata dennaintea domnii mele, cu mai mult amestec i treabá intr-aceasta, movie si vie, ce am zis mai sus, sa nu aiba. Pentru aceasta am dat i domniia mea jupan Simei ca sa-i fie lui mosiia si via, ce am zis mai sus, Intru mostenire i ohabnecä lui i feciorilor lui i nepotilor lui si de Care nimeni sä nu sa clateasca dupa, zisa domnii mele.

Iata i marturii am pus domnia mea: pe jupan Ianache vel ban al Craiovii si jupan Ivasco vel dvornec i jupan Papa vel logofat i Fiera vistiar i Miho spatar i Miha 1 vel postelnic. SI lachi stolnec i Buzinca comisul i Vlad peharnec i jupan ispravnec jupan Papa vel logofat. eu, Neagoe logofat, in scaunul cetatii Tirgovitii, iulie 8 dni, $1. am scris 7128 .

Trad. rom. din a doua jumatate a sec. al XVIII-lea.

21

1604 (7112) iunie 13, Tirgovifte.

t Din mila lui dumnezeu, Io Radul voievod i domn a toata. tara Ungrovlahiei, fiul marelui i preabunului, nepotul raposatului Io Basarab voievod. Da' domnia mea aceasta porunca a domniei mele 2 anume Stinili logofat din Brativoesti i cu fiii lui, citi dumnezeu ii va da, ca sa-i fie ocina la Glogova, pentru ca a cumparat Stinil5. logofit partea Stanei, fiica lui Bogdan, partea ei toata din cimp

din apa si din padure i cu vadurile de moari si cu cumparituri, insa partea lui Dragomir toata, cu silistea din Glogova si cu tot hotarul si cu casa Stanei i cu siIitea

1 loc alb in text. 2 ornis In orig.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI

806

24

si cu cumparatura pe care le-a avut 1 Clasnesti. $i a dat Stànil5. logofat pe aceasta ocina mai sus zisa 6.800 aspri gata. $1 iar a cumparat Stanila logofat un ogor de la Oprea de la Nucii Greului de la satul Clasnesti pentru 600 aspri gata. $i iar a cump5.rat Stith 15. logoat de la Stan Zagoicea 1 seliste in ulita morii. $i a dat 300 aspri gata. $i iar a cumparat Stanila logofat iar o siliste de la Preda, fiul lui Bratie, din ulita morii iar pentru 300 aspri gata. $i iar a cumpärat Stanila logofat o vie din Laturosa, din prilogul tot, si cu pomet, de la Patru, fiul Visdi din Clasnesti, pentru 1600 aspri gata. $i iar a cumparat Stani15. logofat o vie iar la Laturosa.... 2 de la Ermonesti

pentru 200 aspri gata. Si iar a cumparat Stanila logofat o vie In satul Brativoesti de la Cozma pentru 350 aspri gata. 51 iar a cumparat Sarin logofat de la Cozma o livade pentru 350 aspri gata. $i iar a cumparat Stànil5. logocat de la Cozma un laz din Pricusude pentru 600 aspri gata. $i iar a cumparat Stanila logofat un laz din Pricusude pentru 300 aspri gata. $i iar a cumparat Stãnilä logofat de la Bo.... 1 o livade pentru 400 aspri gata. $i iar a cumparat Staid la logofat de la Stall-1i l5. Lalescul o livade

de la capul Gruiului pentru 4 taleri si 4 costande. $i iar a cumparat Stani15. logoat de la Neagoe, fiul lui Stan, o livade pentru 6 oi. $i iar a cumparat Stani la logofat partea de ocina a Stanului, fiul Stanei, toata cu tot hotarul, oricit se va alege din cimp §i din apä si din padure pentru 3800 aspri gata.$i iar a cumparat Stanila logofat de la Laiut5. o si1ite pentru 200 aspri gata. $i iar a cumparat Stänil logofat o livade de la Badea lui Fra'tilä pentru 450 aspri gata. $i iar a cumparat Stanila logofat o livade din Crivina de la Radul Grozea pentru 450 aspri gata. $i iar a cumparat Stani15. logoat de la Grozea o siiste pentru 150 aspri gata. $i iar a cumparat &Lula logofdt o vie de la Danciul Nebun, pentru 350 aspri gata.

$i iar a cumparat Stänil logofa in satul Vladimiresti ocina de la Raduta si de la Malin in hotarul Brativoesc, din hotar pina in hotarul Berestilor din deal pina In deal si cu silite i din pomet i cu padure i cu tot. $i iar a cumparat Stani1ä logoat de la MaIM jumatate din siliste ling5. case. $i iar a cumparat Stani15. logofat 2 sälase de tigani 3 dasor de la Nanul. din Ohaba pentru 1 aspri gata. Iar s-a infratit &LUIà logofat cu Dumitru logofat din Salatruc. $i a dat Stanila logofat.... 3 Astfel Dumitru logofat iar a dat un tigan. $i iar a cumparat mama lui Stänila logofat, Stänislava, partea surorii sale Maria din Brativoesti 3 ocina toata cu tot hotarul cu cimpul i cu padurea i cu via, pentru 6700 aspri gata. $i iar a cumparat Stani15. logofat 0i cu fratii lui, Grosul i Oprea, o Evade la Crivina., de la Stoian pentru 350 aspri gata. $i iar a cumpärat Stanila logolat i cu toti fratii lui un prilog de vie de la Stoian pentru 600 aspri gata. $i iar a cumparat St5.ni1.á si cu toti fratii lui o siite cu pomet de la Stoian pentru 600 aspri gata. $i au vindut toti acesti oameni, care sint mai sus scrisi, toate ocinile i livezile i vile 0 figanii, citi slat mai sus scrisi, de a Mr buns. voie i cu stirea tuturor megiesilor si a toata curtea domniei mele i dinaintea domniei mele. Pentru aceasta am dat i domnia mea lui Stanila logofat aceasta ocina toata, care este mai sus scrisa, ca sa-i fie lui &AMIä logofat de ocina dedina 0 de ohaba lui i fiilor lui 0 i nepotilor i stränepotilor si de nimeni neclintit, dupa porunca domniei mele.

1 loc necitet in orig. 2 loc alb in orig. 8 loc rupt In orig.

www.dacoromanica.ro

25

MATERIALE DIN ARRIVE PARTICULARE

607

lath i martori pune domnia mea: jupan Preda mare ban al Craiovei §i jupan Cernica mare vornic i jupan Radul clucer Buzescul i jupan Radul mare clucer §i jupan

Stoica mare logoat i Leca mare spätar 0 Rat Giurgiu mare comis

i

Stroia mare

stolnic i Costandin mare postelnic 1 j jupan Leca mare paharnic 2. Ispravnic jupan Cernica mare vornic. A scris Ivan logofilt bätrinul In cetatea de scaun Tirgovi0e luna iunie 13 zile,

cursul anilor de la Adam pin5. acum anul 7112 .

t Io Radul voievod, din mila lui dumnezeu, domn. Io Radul voievod

Orig. slay, hIrtie, pecete timbratà.

t 11IHAOCTI10 60,K1IO 1w PA,4,1rA KOESOAA H rocnomiwk K'ItC011 BEMAE Nrr(100KAAVHCKOH Mirk KEMIKAr0 H nrkAosparo 4HEFICE10 flOKOHHH LA/ &-hrhpas KOEKOAA. ALIKAT rocnoACTK4 MH CII0 110KE411IIIIO rOMOACTKO MH HA HMI GT'hHH41% AWrO4sitT WT Ep%THKOElj1 11 14 rl&C ChIHOKHX HM EA1-111,1BM H4 rocHoAr corn AACT IAKONSE AA MS ECT tutumS S rorawita HOHENit Err EFIW HOKSHHAH OTIOIHAA 40r041T MA GTAIIIK Alt Hup borAaHlg Aut EH K'KCA WT 11011 H WT KOAS H WT HISM H C'ItC 6(10A0KE BA K0AEHH11, H C"KC flOKSHAEHIE 441 AlIt Aparompot KItCA ritC CEMMIE WT fornosa H CliC whom roTapoat H C14 AOMA GTAHEK H CK CEAHII1E H ChC HOKSHAEIIIE EME 3) RA1011HELIIH H AAA ECT GT1111H4lt AWV041E r FIG Clal ECT H.VAA KH11141ell 11S wqHuS ,SW 4CH(111 rOTOKH. H HAK ECT HOKSIHIA (T'101H41% AWrOihrr 4 MIK

WT HA Ganirk WT Hit 1) rOCI1OACTILI MH. GEHCE FI CK*A*TfilIf flOCTAKIIHIC rocnoACTKo MU HiS11411 fif/1,10 KM14K11 AKO(MIFIK

,K811411 14r101411SA Kf4HK11 11Wro*ET H HAP* CII4T41 H nrof KHCT1I1 H TATSA KOMHC H HEMAKO CTOMIIIK H evT'hHFICAAK 11EX4[HIHK H 1114111 K4HKU 110CTIAHHK. 11

HcnpaitnInc JELN11114111$(1 ia 10rO4ilT.

iluc M*CIMI,A WYE SI AMIN H 43 E0p* WT 11A4M4 AO CEA Kit It*T xaa.

t ItY illtipqa KWEKWA4 MHAOCTTA 6030.17t rocreometrh. 3

1563 (7071) aprilie 25, Bucuregi. f Din inila lui dumnezeu, Io Petru voievod si domn a toatA tara Ungrovlahiei, fiul marelui i preabunului Mircea voievod. Dà domnia mea aceasta porunca a domniei mele lui Danciul cu fiji sgi, cIi dumnezeu Ii va da, ca sg-i fie ocina la Sorocoveni din

text rupt In orig. 40

e. 407

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI

626

44

partea nepotului sau, Radul, a patra parte, pentru ca a dat Radul la moartea lui ocina lui mai sus zisg. hii Danciul §i fiilor lui de bung voia lui dinaintea domniei mele 5i cu §tirea megie01or din jurul locului iar Danciul sa. -Ong pe fiii lui Radul ping se vor face tineri sä le plgteascg. birurile i toate dgjdiile, ping se va scoate numele lui Radul de la bir. Pentru aceasta am dat i domnia mea lui Dandul i fiilor lui, ca sg le fie ocing de ohabg. lor §i fiilor lui i nepotilor i strgnepotilor lui 0 de nimeni neclintit dupg spusa domniei mele. Iatä i martori punem dupg spusa domniei mele: jupan Nedelco mare vornic si jupan Bogdan mare logofgt 0 Stan spátar i Bärcan comis §i Ianiu vistier i Pana stolnic §i Manea paharnic i jupan Ivan mare postelnic. Ispravnic Nedelco mare vornic. A scris Dragomir in cetatea Bucure§ti luna aprilie 25 zile In anul 7071. f Io Petru voievod, din mila lui dumnezeu, domn. Orig. slay., hirtie (31,5 x 21,5 cm.) pecete timbratà, cu legenda

t lI1u%oCT1Io COMI10 IW 11E1'0 KOEKOAA H FOCHOAHH% IchCOH 3E4t%M1 XrpoItt14011 CF: OH BOMAN CItIWK KMH KA 1'0 H rip*Aospnro 11411P4EK KOEKOAA. AAK AT roe110A CTKO MA CI10 11 OKEAJIIK0 rOCIIOACTKA MA AAH410AWK rite CbJ HOK H CH MU RH MS

cork Aarr MKGN CE AA MS ECT W4111123 S Gopottotvkilli WT AEA MIEHCHO EMS Pwritwg

A-TO AM 3MIEME ECT AM PAAVA HA ClMp'hT EMS HErOKA K H HIMPIEH

W4HHA

AA H 410AWK H C WOK HM EMS WT HErOKOM AOCPOM KOMO WT F1PEA FOC HOACTKA MH

H rib SmiaiffE nurlainom WT K frb.CTIt. MECTO A AAH 410A W11 AA APIOIV1 T Chl HOK PAAVAWK AOK At CE KOK ET rhTKOpHTH KEAH 11,H 1011MtH AA MS 11A4THT 1611POKE H CKAKE AA MAOKE A011 AVM KOK rr H35AAHT HAAEHS PAA,SAWK WT orp. GEro pao AdAox. H rOCHOACTKO MN AA H WOMV K H Chl HOK HM EMS la tiONCE Aa MS ECT WHIMS 111. WKAS HHM H ChlHOKHM EMS H K HOKOM H flpEK HOWTOM AM H HE WT

MIL GEM < H > CrkA*TEATE HOCTAKAEM 110 PE rocnoAcTKA MEI JKSHAH IIEMAKO

K1)110K OA* 6 HMO HO P14 rOC 110ACTK KEAN 11 AKOPH 11K H }KSHA 11

EarAail (!) KEithEal Awro*rr H GTAH C IIATAP H 1614 KAU

KOMHC H IM110 KHCTYlati H NAHA CTOAIIHIC H ALMA IlErAPHHK H NcSnAti MAU KEAHK H nocTEAHEIK. Hcripmumic IIEAMKO KMHKH AKOPHHK.

flue Aparomp int rpa,3, ByKSPEtim Arkcmta MIPHAIE K E Ah HH K

aiT

x9A.

Lw IIETPS KWEKWAA MHAOCTI/A 160>KYR1 rOCIIOAHH'h.

4

iulie 15

f Scrie jupan Dobromir mare ban al Craiovei aceastg. carte a, mea acestui om anume Dobrin i fratelui san Mardarie din Garde§ti ca s5. le fie ocing la Sorocoveni insä partea lui Manea 0 a lui Bran toatà oricit se va alege de peste tot hotarul, pentru

1 text rupt in orig.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DIN ARHIVE PARTICULARE

45

627

ea au dat Manea i Bran la vremea lor de moarte lui Dobrin i lui Mardarie an s,1 le fie poman i sg le facg poman i sdrácuste i A. plgteascg Dobrin i Mardarie toate

datorille lui Manea 0 ale lui Bran. Insa au dat Manea si Bran aceastä ocing mai sus scrisg acestor oameni mai sus spusi, Dobrin si Mardarie, de a lor bung voie cu stirea tuturor megiesilor i dinaintea preotilor care i-au Impgrtgsit i i-au slujit. Astfel au fa:cut Dobrin cu Mardarie toate pomenile i sagcustele si au plait toate datoride lui Manea i ale lui Bran de au dat 720 aspri gata. Iar apoi i Mardarie si

Dobrin au avut pirg inaintea mea cu Stanciul din Mamul pentru aceastE ocing mai sus zisg. i asa pira Stanciul pe Dobrin i pe Mardarie cg nu au dat Manea si Bran partea

lor de ocing lui Dobrin i lui Mardarie. Dupg aceea, Dobrin i Mardarie ei au adus multi megiesi i preoti de au maturisit cum au dat Mane?. si Bran ocina lor lui Dobrin si lui Mardarie i eu am cercetat si am 'lute les cg nu are Stanciul nici un amestec cu aceastä ocing. Si a rgmas Stanciul de lege dinaintea mea, ci sg ting Dobrin si turbure Mardarie aceasta ocing mai sus scrisg. De aceea, nimeni sä nu indrEzneasca sau s5.4 opreascg 1naintea acestei cgrti ale mela, caCi acel om rgu va pai. Altfel sg nu fie dupg spusa mea.

A scris Paru luna iulie 15 zile. Orig. slay, hirtie (29 x 21 cm.), pecete aplicatg, cgzutg.

Datat dupg marele ban.

t HUMP NiSHAII Aonpoinup KMHK11 RAH KpAAERCKH CTIO MOA KUM MS HAOIrkiM 110 HME Aospin H EpAT MS CH illompIf WI' l'iyhArtifin 14KONIE AA HM ECT %Kona S Coportog-kilin &HI Arn MANUS H Epa HOK IntCAX 114011 FAHKA Cit XTET 113RO4THT WT 110 It 'KC XOTAIIOM 34111

10 KT AAA (Hawk H Bon HA KAM Wr

C11411HtTh Aonpnnos H ilit1PA4ff1Elt KANO AA HAI ECT noiwtin$ H Aa HA% rkTI{OpHT 110441118 H Clicr6KSCTE 11 ,A,A 11AATHT Aonontr H ALIPMPTE !rack ASMII0KE MAIMS. H Rp4H013. flAil AAAOWE 1111 4rk H EpAH eta W,IHHS KIRIN 11HC4H4 WISEMBH M0,1,14 1011111

pftlfHH AOEPHIJOK H MAiII SA CEOHM A0600M KOMO H CKC 31141111 WhCEM MfrIMWONI H WT DOA CKEWE1IH11,111 KOHN CST KOMKM111 H C45KHA. TAME ECT CitTKOpHal AOROIIH Cite 111 APAApTE Icl%CtX HOArklif II rItIrlsKSCTE H HAATIIA fCT 13.'hCEX

AS3CHOKE /114/111{ H Epanort Tfpf Err AAA Irx acnpn POTOKH. T noToat H MAPAAPIE 11 PROHH HMAXS 1108X Ilpf,A, 441111 C'KC GT411410,1 WT Illamt3A paAi aro wwinti

H CHRE flIU1I GTAWHOA 110 Aonpnir H no MapAapIr K4K0 H*CT MAII MAN* H Boni HHXHOM AEA 34 WIMIS AORPHHOK H ignompIeg. fl HOTOM AOR01111 H IMMO prIfFIA

indPA40.1 A WWI AOHECHWE 441103

MrIIaIIpIu H CKIqJIHHRIH Tfpf CST CK*AETMCTKO-

KAAH KAKO CST AAA IRMA H EMI HHXHOM [IVT] WM118 A0RPHH0K H lilapAapint A 43 rAf,A,A Ai pAsSiwkr KAKI:, HE HMAT GT4FP41011 NH EAHA M'kTEX C'ItC ChA woofs. H WCTAWE OT4H,110A WT 34KOH WT (VIA MEW MIS AA Apviotorr Aoninor ii illapAapir cha WHIHS KHWI HHCAHA. II TIM paAT HHXTO AA HE CAVIi1OT FlOKSCHTH RAIITOKATH

HAH 341PITH [VIA ato MOA KHHI'A fpf TCPA 4401AK4 SAO KIT HATHT.

H*CT no 'nor per. HNC HyroS Arkcimi,a IOATE

AkHH.

40.

www.dacoromanica.ro

ITHAKO ,4,4

DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI

628

46

5

1578 (7086) mai 7. t Din mila lui dumnezeu, 10 Mihnea voievod i domn a toata tara Ungrovlahiei, fml marelui i preabunului Alexandru voievod. D5. domnia mea aceasta porunca a domniei mele lui Dobrin i fratelui sau Mardarie i cu fiii Mr, citi le va da dumnezeu, ca s le fie ocina la Sorocovenie, partea lui Manea 0 a lui Bran toata, oricit se va alege de peste tot hotarul, pentru ca le-au dat Manea si Bran la moartea Mr, ca sa-i pomeneasca si s plateasca datoriile Mr. Si au plait Dobrin i Mardarie toate datoriile lor cu 700 aspri gata.

Si iar au cumparat Dobrin i Mardarie de la Marina si de la Slamna dintr-o vie si dintr-o livade cloud parti pentru 200 aspri. i iar au cumparat Dobrin i Mardarie

de la Vladoae i de la Slamna si de la Marina, din seliste, doul parti pentru

185

aspri gata. Si iar au cumpärat Dobrin si Mardarie din selistea lui Urdenis a sasea parte pentru 85 aspri. Si iar au cumparat Dobrin i Mardarie de la Albul o seliste, din drum pina la piriu, toata partea lui pentru 35 aspri gata. Pentru aceasta am dat i domnia mea acestor oameni mai sus spusi ca sä le fie ocina de ohaba lor i fiilor lor i nepotilor i stranepotilor si de nimeni neatins, dupa spusa domniei mele. Iata si martori am pus domnia mea: jupan Ivasco mare vornic 9i jupan Miroslav mare logofat si Stan spatar i Mitrea vistier i Bratul comis i Harvat stolnic Si Gontea paharnic i jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic Miroslav mare logofat. Am scris eu, Ganea logofät, luna mai 7 zile si de la Adam cursul anilor pina acum in anul 7086 t Jo Mihnea voievod, din mila lui dumnezeu, domn. Orig. slay, hirtie

(30 x

20 cm.), pecete timbrata.

f

IlIFIAOCTTIO 60HI1/0 Ito AIHrlria KOHKOA4 H OCflO,UlfK IMCOE flEMAI Xrrppo KAM-MCI:OE Cb.1111%. KEMIKAPO H IIAAO6pAPO flAfaAHAp8 KONROAA. AAKAT POCPIOACTKO

MH aro nottin-kial POCIIOACTKA Mu AO6pillIOK H sparom CH iliapAapTitt H C'ItC HUI CINHOKII CH EAHRE IIM BOP% AACT MKOHIE AA MS OCT wqUiiS S GOOOKOK*11IE AEA ItCEM KOTApOM MAFIA: H EPAIIOK WItCAK KH MHKA CE KTET HHEPAT WT HO IIOHINCE MS OCT AAA MAN* H EMI WT C'ItMpitT HM KAKO M IIK flOM*HSET H AA CH IIAATHT HHK1111 ASHINOKE H IIAATIIA EOT Aospss H. illapAaffiF ASsIsose Klicax

rhc 40101-1 POTOKH

4r.

H I14J nOKSsit Aospini H illapAapig WT illapHNA H WT GAAMHA WT EMU funiorpart, II WT EANA MIKAAE AKE A,GIORI 3t1 C 4C1I011. H naic swans AO6p1111 H

MAPAAPIE WT FiVh,i0il H WT GA4MHA H WT illapssa WT CliHIlIl AKE AEAOKE

3t1

pfli amps POTOKH. II nal: flOKSIII1 AOGIIHH H AIAIJAAPTE WT CMHLjII XpAEHHUIOK IIIEC raro AEA sa III acHpH. H fl4I flOKSHH Aospss H didflAdifif WT flARSA CMHIPE WT flST AOpH S n'tkpliS AEA EMS KitC4X sa M acnini POTOKH. Gfro PaAT AAAOK H POCIIOACTKO AU' CiIO KHIllEAK HAIEHHAVI MATE IAKOHSE AA MS ECT WfltiNS LUK WK4 6 HHM H ChINOKH CH HAI H KIISKOM 1,1 IIvUSlT0MS 11 HE WT Korosce NEFIOThKIIOKEII0 flO Pig rocrioACTKa MIL tui GEHCE H CKEAFTEAH nocTaita-kx rocnoc'rg H so304n ilIspocaas KIANKH 4WPO4sET H GTAH CH4T4

www.dacoromanica.ro

Snn IKANIKO KEAHKII AKOMPIK H á1HTpk KIICTHIAP H BpATSA

MATERIALE DIN ARHIVE PARTICULARE

47

629

KOMHC H XAIIKAT CTOMIIIK H POEM* IlErApHHK ii mSnari OTOFIKA KEA HOCTEMIHK. IICHpAKHHIS 11/111flOCA4K KEAHKH AWEO*ET.

&NU 10 HAIIHCAK 43 FAH* AWrO41ET M*CAI1,4 TEKSIIIE AO Milli* ATOM K1 AtT 311S.

t

Vi4I

3 AkilU H WE cIAAAAA

ItV 111.11)(11* KWEKWAA MHAOCT*110 603(110 POCROAHErh.

6

1582 (7090) iunie 2. Bucure0i.

f Cu mila lui dumnezeu, Io Mihnea voevod, domnul a -Iota Tara Rumineasck feciorul marelui i preabunului Alicsandru voevod. Dat-am domniia mea aceasta porunca a domniei mele Danciului de Gardesti i feciorilor lor anume Manea i Stefan si Barbul si cu feciorii lor, cit dumnezeu le va da, ca s5. le fie lor mosie in Gardestii de Deal din partea lui Urdinis pe jumatate din cimpu 0 din apa din uscat si din vii si din

beserica si din sezutul satului si din pus 0 peste tot hotarul, pentru ca au fost cumparat Danciul i cu feciorii lui anume Manea i 5tefan i Barbul i Avram pe aceasta ce iaste mai sus zisa mosie de la Urdinis drept 2700 de aspri gata. Si au vindut Urdinis de a lui bunã voie si cu stirea tuturor megiiasilor din sus 0 din jos si dinnaintea domnii male. Drept aceia am da i domniia mea acestor ce sint mai sus zis oameni ca s5. le fie lor mosie statatoare i neschimbatä in veci, lor si feciorilor lor, nepotilor si stranepotilor si de nime s5. fie nemiscati peste zisa domnii mele.

Inca si marturii am pus domniia mea: jupan Ivasco vel vornic i jupan Ivan vel logolat i Dumitru spatar i Costandin vistiiar i Danciul stolnic i Gontea paharnic. S-am cetit eu Ivan vel logofat din minunatul eras al Bucurestilor si am scris eu Radul la luna lui iunic 2 dni de la Adam pina la aceasta scrisoare va leatul 7090 .

Trad. rom. din a doua jumatate a sec. al XVIII-lea.

7

1594 (7102) tnartie 26, Bucure0i. 1. Din mila lui dumnezeu, Io Mihail voievod i domn a toata tara Ungrovlahiei, fiul marelui i preabunului Petrasco voievod. D5. domnia mea aceasta poruncä a domniei mele lui Dobren cu fratele sau, Mardarie, din Gardiste din Deal si cu fiii lor, citi

le va da dumnezeu, ca sä le fie ocina in sat, oricit se va alege partea lor, pentru ca au cumparat Dobrin i Mardarie de la Neacsa din sat, partea ei jumatate ; au dat 350 aspri, pe tot hotarul pin5. la hotar, pe amp i pe tot locul. 5i iar au cumparat Dobren i Mardarie ocina partea lui Stoica si a lui Stanciul din Boziani i ocina din Pesecina toata partea lor pina la Colnicul Popii, oricit se va alege partea lor ; au dat aspri gata 650. j iar au cumparat Dobren i Mardarie ocina la Pesecina de la Stanciul, fiul lui Stoink jumatate din ocina ; hotarul pina la Colnicul Popii. Au dat aspri gata 350. fSi au vindut acei -oameni care sint mai sus scrisi de a lor bunä voie inaintea cetei i inaintea tuturor megiesilor si a altora.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI

630

48

Pentru aceasta am dat i domnia mea lui Dobren i lui Mardarie cu fiii lor ca sa le fie de ocina $ de ohaba lor i fiilor lor §i nepotilor i stranepotilor 0 de nimeni neatins dupà porunca domniei mele. Iatá §i martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic i jupan Andreiu mare logofat i Pangratie mare vistier i Dumitrachi mare spatar i jupan Panà mare comis i Sirbul mare stolnic 0 Manta mare paharnic i Stroe mare aga i jupan Cuci

mare postelnic. Ispravnic Mitrea mare vornic. Am scris eu Radul in cetatea de scaun Bucure0i, de la Adam cursul , In anul 7102 luna martie 26 zile. . t Io Mihail voievod, din mila lui dumnezeu, domn. Orig. slay, hirtie (31 x 21,5 cm.), pecete aplicata, stricata. t 1IHAGCTIIO sonfito Ivo 11111MM KOEKOAA H POCHOAHWK ICI.0011 SIMAI rrpooIuco cwri KMIIKAr0 N ncrkAosparo Ilrrpanwo KOEKOMI. AAKAT rOCIIOACTKA MU CII0 noun-kith rOCFIOACTKA MU AOEOEN rkC EpATOM CE 111.10AApTE WT rfrhAIIIIE WT ,kkA H C1tC Cl&1110KE fro EAHREM Sort; AACT IJKOME AA MS WINN $ CM KAM FAHKA CE KTHT SpAT NEPOK AM 110FIEME En' A060EHOK H IllapAAaf HOKOIIIM WINN WT HAA IFkKIIIA WT CM MA CKOE HOAOK1111 AAA AC111111 VOTOKH TIl ACUPH no

cnfacf );oTapSa Ao Ko Tap HO ROA* 14 HO K'hrkK mfrro. 11 mitt 110KOMM AOKPEN H [11] ilAAPAAPIE WINN% MA GTOHIVIIK H GTAH1410AOK w'r b03111a1111 H WT IIEH1011111A KACH MA FIEPOK AO KOAFIEKSA HOHEK KAN MHKA CE

KTHT RO1T nfroK AM Am ACHIM rOTOK KU ACI1p11 H HAK HOKOHNA Aospii H 111APAAlif Wt111111% S IIEWENFINA WT HAA GTANI 10A CKIFIX GTOF1WhK WT WWI 110110KFIN

AO KOAHEKSA 11011EK KOTAPSA AM ACIIPH rOT:K TN Acnim. H [vomit Tfic MOAT ilTO ECT MIME MICAH AOKPO Ron* np*A VET H nfvkA, KliCH MEPuralll H Ap83 311AFITE.

Giro paAT H MAor rocnoArrnA MN A:601110K H InAPAAPTEK H rite ChRIOKE fro IJKONCE AA MO ECT Kit WtHIN'h H Kg% WKAK H a 11 CIAIHOKH HM EKF1OKOM H H1rkFI 110 KOrONSE NEHOTEKNOKENS 110 inn r0CfIGACTKA MH. GONE CKEAITM11 110CT4KAHM r0CI1OACTK4 MU ctSuan InTirk KMHKH AKOPHFIK

KFIM-IETOA1

H }KSHAII f1nAp 10 REAHKII awro$ET H llHrpaTIf KMFIKH KFICTIAP H ASMHTPAKH KMHKH am rap H /KSHAII HAIFA KEANKH KOMIIC 11 GfrknSa KEAN ZH CTOAFINK H MANTA KIAIIK11 map-1m; 11 GTPOE KEAFIKH Ara H MS11411 KSIII1 KMFIKH HOCTEAFINK. 1111C11pAKLIFIK 11111T11.6 KEMIK11 AKOPHHIC.

INC A3 PAAvA FIA CTOA rpm RSESpflim WT IIAAAA TECEIPA Kik A*T x3PK AkT M-kCiAIM AMPTTE KS AMIN. t 1w L1IFIFIHA KWEKOAA MIMOCTIFO Coterie) rocnoAnnk.

8

1610 (7118) iulie 21.

t Din mila lui dumnezeu, To Radul voievod i domn. D5, domnia mea aceasta porunca a domniei mele acestui om anume Vilcul din G5rdestii din Coast5., ca sá fie volnic cu aceasta, carte a domniei mele s5. trag5. pe Stoica i pe Mardarie §i. pe Mirca

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DIN ARRIVE PARTICULARE

49

631

pe toti oamenii pe care i-a apucat crestarea s pläteasca la' bir pe bucate i pe avere. De aceea i tu Dobrole i Mardarie i popa arstian cà cercetati sà paziti casele 1 cu oamenii birnici s5. nu VA amestecati. i iar sa fie volnic Pirvul din voastre Gard4tii din Vale s5. le numere bucatele cu Tudor 0 cu Vasilie i cu Oprea i Balea 2 s5. plateasca la bir pe bucate. De aceea i voi, birarilor, care yeti fi In judetul Vilcea, de vreme ce yeti vedea aceasta carte a domniei mele voi sä trageti pe toti oamenii sä dea la bir curn este mai sus scris i nimeni sa nu indrazneasca sà turbure inaintea acestei carti a domMei mele. Altfel sa nu fie dup5. spusa domniei mele. Ispravnic jupan Lupul mare logofat. S-a scris iulie 21 zile, in anul 7118