Studii Si Materiale Istorie Medie 02 (1957)

"'-`

A

EPUBLICII POPULA:RE ROK.INE IN-STITT-TUL DE ISTONE

STUDII SI MATERIALE DE

ISTORIE MEDIE VOL. II

.ID*M1Ef

EPL/136iCtt- POPUAgAittE www.dacoromanica.ro

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE INSTITUTUL DE ISTORIE

STUDII SI MATERIALE DE

ISTORIE MEDIE REDACTOR RESPONSABIL

BARBU T. CIMPINA

VOL. II 1957

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE INSTITUTUL DE ISTORIE

STUDII SI DMATERIALE DE

ISTORIE MEDIE Vol. II

1957

SUMAR STUDII

Pag.

M. BERZA, Haraciul Moldovei i TArii Rominesti in sec. XV

XIX

DAMASCHIN MIOC, Despre modul de impunere Si percepere a birului in Tara Romineascá pinA la 1632

7

49

RADU MANOLESCU, Schimbul de m'arfuri flintre Tara Romineasca si Brasov

in prima jumState a secolului al XVI-lea

117

MIHAIL DAN, Stiri privitoare la istoria tdrilor xomine in cyonicile ucrainene

205

BUJOR SURDU, Rdscoala popularà antibabsburgicti din Banat (1737-1739)

289

DAMIAN P. BOGDAN, LegSturile setclarului Lupu Anastasd cu rusii (1721 1751)

345

MISCELLANEA

FRANCISC PALL, Contributii la problema locurilor de adeverire din Transilvania medievahl (sec. XIIIXV)

391

MARIA HOLBAN, Marturii asupra rolului cnezilor de pe marile domenii din

Banat In a doua jumtitate a secolului al XIV-lea

407

IOSIF PATAKI, Ceva despre relatiile Tarii Rominesti cu Ungaria la sfirsitul veacului al XIV-lea

421

M. GLUCK, G. KOVACH si E. DORNER (Arad), Contributli noi cu privire la rAscoala populard din 1514

431

C. SERBAN, Un episod al campaniei de la Prut: cucerirea l3ràllei (1711)

449

ARIADNA CIORAN-CAMARIANO, Despre poema patrioticil antiotomand Trimbita romineascti

4'57

EMIL V IRTOSU, 0 satird in versuri din Moldova anului 1821

465

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULA RE ROMINE www.dacoromanica.ro

ACADEMIE DE LA REPUBLIQUE POPULAIRE ROUMAINE

INSTITUT D'HISTOIRE

ETUDES ET MATRRIAUX .D'HISTOIRE MRDIRVALE Tome II

1957

SOMMAIRE ETUDES

Page

M. BERZA, L'évolution du taux du tribut payé par la Valachie et la Moldavie

7

DAMASCHIN MIOC, Du mode d'imposition et de perception de l'impôt en Valachie jusqu'en 1632 RADU MANOLESCU, L'echange de marchandises entre la Valachie et la ville de Brapv dans la premiere moitie du XVIe siècle MIHAIL DAN, Donnees ayant trait a l'histoire des Pays Ropmains dans les chroniques ukrainiennes BUJOR SURDU, Le soulevement populaire du Banat contre les Habsbourgs (1737 1739) . DAMIAN P. BOGDAN, Les rapports du serdar Lupu Anastaa avec les Russes (1721

1751).

49

117 205 289 345

MISCELLANEA FRANCISC PALL, Contribution a l'histoire des loca credibilia en Transylvanie médievale (X Me XVe siècle) MARIA HOLBAN, Quelques temoignages tou,chant le role des knezes dans l'économie des grands domaines du Banat au cours de la seconde moitie du XIVe siècle

391

407

IOSIF PATAKI, A propos des relations de la Valachie avec la Hongrie 4 la fin du XIVe siècle M. GLUCK, G. KOVACH et E. DORNER (Arad), Nouvelle contribution a l'histoire du soulevement de 1514 C. SERBAN, Un episode de la campagne du Pruth: la prise de BrAila (1711) ARIADNA CIORAN-CAMARIANO, Autour du poeme patriotique anti-ottoman Trimbita romtneascd

EMIL V TRTOSU, Une satire moldave en vers, de l'an 1821

421 431

449

457 465

EDITIONS DE L'ACADEM IE DE LA REPUBLIQUE POPULAIRE ROUMAINE

www.dacoromanica.ro

ARAAEMHH 1317MbIHCHOVI HAPOAHOCI PECHYBJIHRH BYXAPECTCHHH HHCTHTYT HCTOPHI4

TPYgIDI H MATEPHAJ1bI no

HCTOPHH CPEL(1-114X BEKOB Tom II

1957

COAEP7KAHHE TPY,abl

CTp.

M. BEP3A, 0 xapame Banam

g.

......

Mongonm.

7

MHOH, Crioco6 o6aomemin 14 B3bICI1B1111H noAaTeli B Balla= (1500 1632)

49

P. MAHOJIECHY, ToBapoo6mdB meKly BaaaxneR ii BpamoBom B nepBoil noaornme XVI B1 Fca

M.

AH,

117

06 11CT0p1414 npmkylial/claix EHHAteCTB no ylipaHHCHIIM BeT011 BOHM

205

B. CYPAY, Hapomioe Bocuramie B BallaTe 11130THB ra6c6yproB (1737-1739)

289

A

rt. BorgAH, CHO 111011M4

cepAapa JIynyaa AilacTace c pyCCHIIMII

(1721-1751)

345

XPOHHICA 4:1)

HAJIJI, K Bonpocy Loca credibilia a

(XIII XV Beim)

........

.

eovaabsoil Tpancx.abBannn 391

M. XOJIBAH, CB14)40TeBbeTBO 0 ponn Qffleaeti* B Hpyinimx 1104,10CTbliX B Ba-

Have BO wropoil noaomme XIV Beim

............

...... ..

H. HATAHH, H Bonpocy o CBH314 Bajiaxun c Benrpmeil B IMMO XIV Bum

M. PJHOH, r. HOBAil

11

407 421

E. AOPHEP (ApaA), HoBble gannbie o Hapoxiom

................... .

431

H. HIEPBAH, arfflaog 143 HpyTcBoil Ramnamln. 3amiTne Bpanabi (1711) ....

449

A. T-10PAH-HAMAPHAHO HannoTnnecRam ammorrommcBan noama «Pymbnicimit por»

437

BOCCT0111411 1514 roxka

..

...... .

3. BbIPTOCY, MoagaBcBan caTmpa B cmcax 1821 roBa

.......

465

I43AATEJIbCTB0 AHAAEMHII PYMbIHCHOH HAPOAHOR PECHYB3IHHI4

www.dacoromanica.ro

S TUDI

HARACIUL MOLDOVEI $1 TARII ROMINESTI

IN SEC. XV-XIX DE

M. BERZA.

Cercetarea de fatd urmdreste scopul limitat de a stabili, in mdsura posibilului, evolutia cantitativd a haraciului platit de Tara Romineascd Moldova Portii Otomane. Ca atare, ea nu are a se ocupa de semnificatia juridicd a acestor plAti sau de circumstantele politice in care este determinat cuantumul lor i, cu atit mai putin, pentru perioadele de inceput, de fixarea mornentelor in care prestarea haraciului este intreruptd sau reluata. Atari aspecte ale problemei, de covirsitoare importanta fàrã indoiala, nu pot fi studiate decit in ansamblul relatiilor noastre cu turcii, ceea ce presupune nu numai urmarirea altor obiective, dar i folosirea a cu totul alte materiale de informa tie. Fata de imposibilitatea de a reface tot ac3st studiu, am fi putut sa ne ldsdm indemnati a reproduce doar rezultatele la care au ajuns altii inaintea

noastrd. Credem, insa, cä acest chip de a proceda nu ar fi fAcut sa inaintam cu nimic in cunostintele noastre. Dar, chiar i astfel limitatd la variatiile pe care haraciul le cunoaste in cuantumul sau, cercetarea nu e lipsita de dificultati. Lasind la o parte faptul ca, in ciuda straduintelor noastre, e probabil sA ne fi scApat uncle informatii care sd impuna rectificari de detaliu in afard de tot ce mai pot da la iveald de acum inainte cercetdrile de arhivd marea dificultate sta in stadiul deosebit de inapoiat in care se afla cunostintele noastre cu privire la raporturile dintre feluritele monede in care Sint merrtionate de texte pldtile facute de in asteptarea unei noi turcilor. Stabilirea curbei haraciului presupune istorii riguroase a preturilor si a unei istorii a venitului national, care singure ne-ar permite sã intram in miezul lucrurilor, spre a preciza ce a insemnat intr-adevar, pentru dezvoltarea economiei rominesti, exploatarea turceasca cel putin convertirea in aur a tuturor sumelor, a cdror mentiune e data de izvoare in diferitele monede de argint. Or, aici, datorita lipsei unei cercetari critice a intregului material informativ, terenul pe care sintem siliti sã inaintam e deosebit de nesigur. In lipsa acestei cercetari, tiri1e ne apar confuze, de

www.dacoromanica.ro

8

M. BEHZ \

2

multe ori contradictorii, i riscdm ca rezultatele noastre sà fie, partial cel putin,

viciate de o grqitd stabilire a unor echivalente monetare. Cu toate aceste grave indoieli, am crezut cà nu e bine sd intirziem mai mult publicarea paginilor de fatd, care au cel putin meritul de a stringe la un loc un numdr suficient de informatii pentru a putea servi ca bazd de discutie. NddAjduim ca tocmai aceste discutii, pe care le dorim cit mai largi, sã permitá verificarea rezultatelor noastre, sau completarea i rectificarea lor, acolo unde ele se vor fi dovedit insuficiente, spre a ajunge, intr-un domeniu a cdrui importanta pentru cunoa§terea trecutului nostru nu mai trebuie subliniatä, la intreaga precizie pe care o ingdduie cuno§tintele de care dispunem astdzi. E inutil, credem, sa addugdm ca. §tirile pe care le folosim au atras de

multe ori atentia altor cercetatori, inaintea noastrd. Dacd lucrul acesta nu a fost mentionat de fiecare data, nu e pentru cã am fi vrut sd le scddem meritele acestora, cu pretentia de a le fi descoperit cel dintii, ci din convingerea cã interesul unei cercetari ca aceea pe care am intreprins-o std doar in faptul

de a fi a§ezat, pentru prima oara, toate aceste tiri cap la cap, facindu-le sd se lumineze una prin alta. In ce privqte Moldova, sintem in situatia de a cunoa§te alit daLa cind s-a inceput plata tributului cdtre turci, cit i suma la care se ridica acesta la inceputurile lui: 2000 de florini de aur ungure§ti 1, platiti cu incepere din 1456 2. Tratatul incheiat de Mehmed al II-lea cu tefan cel Mare la inceputul lui 14813, dupd o intrerupere de opt ani a plaii, ne informeazd apoi asupra celor cloud sporuri pe care le-a iuregistrat haraciul moldovenesc in primul sfert de secol de la instituire. Acordind pacea domnului Moldovei, sultanul spune in acest tratat : « iar haraciul pus de mine odinioard, care era de trei 1 M. Costilchescu, Documente moldovenesti Inainte de telan eel Mare, II, p. 799 (trad): douä mii de zloti unguresti & in scrisoarea sultanului Mehmed al II-lea catre Petru Aron (ibidem, p. 801 ; documentul a fost republicat, finsotit de un facsimil dupä originalul din

arhiva din Varsovia, de F. Babinger, Cel dintli bir al Moldovei cdtre sultan, In volumul omagial

Frafilor Al. fi I. Lapedatu, la Implinirea vtrstei de 60 de ani, Buc., 1936, p. 35 si pl. II) se vorbeste de 2000 de ducati de aur. Dupd cum se va vedea, calculul tributului se va face WA in jumatatea a doua a veacului al XVI-lea In florini unguresti. De altminteri, florinul unguresc nu este, el insusi, decit un ducat (v. de pilda, F. W. Hasluck, Numismatica levanfind, In a Bul. soc. numismatice *, XVII, (1922), p. 91), sau, mai bine spus, ducatii shit la originea lor niste florini, tipul fiind dat de florinul florentin. De aceea si In porunca lui Sam al II-lea catre Bogdan Läpusneanu, din 20 apr. 1568, se vorbeste de adSugarea a .5000 de florini-ducati a, la suma trimisA anual ca haraci (trad. Guboglu, la Inst. de istorie,

Buc.); si regestul polon din Hurmuzaki, 11/2, nr. LXVI, p. 76, traduce zlotii unguresti

cu.ducati. 2 Data p1ii primului haraci moldovenesc i circumstantele ei au fost stabilite In mod nelndoielnic de P. P. Panaitescu in Pe marginea folosirii izvoarelor cu privire la supunere t Moldovei la tributul turcesc, In a Studii a, an. 5 (1952), nr. III (iulie-sept.), p. 187 si urm. F. Babinger, in articolul citat in nota precedentä, socotea plata primului tribut ca efectuat5 la inceputul lui octombrie 1455.

8 A. Decei, Tratatul de pace sulhndme tncheiat tntre sultana( Mehmed II si S1e fan Revista istoricA rominã 'I, XV (1945), p. 465 si urm. Pentru datarea tratatului In primele luni ae anului 1481, v. Barbu T. Cimpina, Cerceldri cu privire la baza sociald a puterii lui telan cel Mare, extras din Studii cu privire la $tefan cel Mare, Buc., 1956, p. 84, n. 2. cel Mare la 1479, in

www.dacoromanica.ro

3

1i /al VALL MOLDOVE1 $1 TAIiII ROMINE8TI

9

mii de bani frince§ti florini in fiecare an, dublindu-1, 1-am facut sd fie in fiecare an de §ase mii de bani 1». Creterea de la cei 2000 de galbeni din 1456, la cei 3000 care servesc de bazd de plecare pentru dublarea din 1481, a trebuit

sä aiba loc in 1465, cu prilejul iuärii Chiliei 2. Cum insä ridicarea la 6000

de galbeni a tributului Moldovei nu intervine decit in 1481, cu prilejul reluarii amintite a legaturilor cu turcii, nu poate fi acceptata aceasta cifra pentru anul 1470, a§a cum o da ca tribut platit de «Valachia Bassa », o §tire venetiana bazata pe condici turce§ti3.

Nu tiin dacd stipulatiile tratatului din 1481 au fost puse in practica in scurtul interval al incetarii ostilitatilor cu turcii. In orice caz, cei 6000 de galbeni nu au putut fi achitati mai mult de o singurd data, reluarea campaniilor antiotomane ducind iara§i la o intrerupere a platii. Cu prilejul noii impacari, care a avut loc probabil in 14874, Stefan va fi obtinut fixarea tri-

butului la 4000 galbeni, a§a cum ne informeaza ca platea el in 1503, un raport venetian transmis noua de Marino Sanuto 5. Nu §tim daca dintr-o data sau in etape s-a fdcut trecerea la haraciul de 8000 de galbeni, pe care Bogdan al

III-lea il plätea in 1514. Informatia in aceastd privinta o gasim in instruc-

tiunile date solilor trimi§i de regele Sigismund I la papa Leon al X-lea. Aminintervalul de tind luarea Chiliei i Cetatii-Albe cu treizeci de ani inainte timp e, cum se vede, precis calculat textul soliei continua: « De quibus vofevodam ilium magnanimum olim Stephanum fecit tributarium, nam octo millia

ducatorum in auro quotannis Turce pendere solet 6. De§i legata de situatia de

tributar a lui Stefan, la care a fost constrins prin pierderea cetatilor, plata anuala a tributului de 8000 de galbeni apare ca o actiune prezenta, ea referindu-se deci la obligatiile din acel moment ale lui Bogdan 1. Pentru domnia lui Stefanita nu avem nici o §tire privitoare la cuantumul

tributului. Avem insd toate motivele sä credem a el a ramas acela§i din timpul predecesorului sau. Intr-adevar, o notita datata din 1532, privind « darurile pe care domnul Moldovei le da sultanului i unor pa§ale »ncitita 1 La Decei, art. cit., p. 470; trad. p. 475-6. E vorba i aici, probabil, de florinul unguresc. Chiar dacd ar fi vorba de zloti tdt5relti, floreni tartaricales *, nu am avea, in fapt, o diferentft de valoare.

2 Dlugosz, Hist. Pol., II, col. 344-345; B. T. Cimpina, op. cit., p. 58, n. 3. 3 Ap. lorga, Gesch d. osm. Belches, II, p. 217, n. 5. Datarea din 1470 a izvorului venetian, ibidem, p. 215. La n. 9 (cont. p. 216) citim totu$i: Intrade del signor lure& de la Grexia, 1490 0. S-a propus i identificarea celor douii Valahii, a alta * §i bassa *, cu cloud Vlahii din Balcani (v. Decei, art. cit., p. 486, U. 1). B. T. Cimpina, op. cil., p. 88, n. 3,-4. Pentru o datare mai tirzie, legatS de Incheierea pucu Intre poloni 5i turci, v. Iorga, Istoria rominilor, IV, p. 219. 5 Diarii, V, Col. 464: da Stefano vagvoda de Moldavia ducati 4 milia o. E de semnalat coincidenta Intre aceast5 cifrA $i aceea pentru a$a-zisa Inchinare a lui Bogdan (D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, ed. Soc. Acad. Born., Buc., 1872, p. 109; Letopisele, III, p. 452. Pentru celelalte variante, v. C. Giurescu, Capitulafiile Moldovei cu Poarta otomand, Buc., 1908, p. 3 $i urm.). 6 Hurmuzaki, II 3, nr. CLVII, p. 171 $i alte izvoare ale vremii pun Inchinarea lui Stefan In leghturh cu pierderea cetatilor (v. de pildh, Hurmuzaki, II 2, nr. CCCXLVII, p. 390 $i CCCLIV, p. 400). 7 Si Nicolae Iorga, care In Studii istorice asupra Chiliei i Geld/if Albe, Buc., 1900, p. .179, n. 1, considera cd Stefan a plait In urmä tributul In suma de 8000 galbeni *, se oprote, In 1st. rom., IV, p. 289, n. 1, la aceastd interpretare. La fel o g5sim la C. Giurescu, op. cit., p. 65 $i la lulian Marinescu, Bogdan III cel Orb, Buc., 1909, p. 83.

www.dacoromanica.ro

N. BERZA

10

4

pe care N. lorga o socotea ca provenind din cancelaria lui Rare§1 vorbe§te de trimiterea in fiecare an, de Sf. Gheorghe, a 10 000 de zloti 2. Aceastd cifra apare confirmata de o scrisoare din 1 decembrie 1528 a lui Rare§ &are regele Poloniei, in care acesta se plingea de sporirea obligatiilor fata de Poartä

§i cerea un ajutor in bani spre a putea face fata acestor nevoi crescute 3.

Pe de alta parte, in februarie 1541, episcopul de Montpellier referea din Venetia regelui Frantei, dupa §tiri de la agentul francez din Constantinopoi, Ca Rare§ i§i recdpatase domnia « cu conditia de a plati un tribut anual de 12 000 seuzi » 4, fiind vorba in realitate, dupd cum s-a presupus, de 12 000 de ducati 5. Nu credem insa ca e cazul sä tinem seama de cifra data de patriciul constantinopolitan Theodor Spandugino, pentru anul 1538, chiar dacä ar fi vorba de tributul plata inainte de campania sultanului Soliman 16 . Cei 6000 de ducati mentionati de acesta pentru Moldova reprezinta o card inferioard nu numai acelei indicate de notita din 1532, dar chiar §i tributului platit de Bogdan al III-lea in 1514, pe care n-avem nici un motiv sa-1 punem la indoiala. Pe de altd parLe, nu ni se pare necesar ca expeditia din 1538 sd se fi soldat imediat cu o cre§tere a tributului. Sultanul putuse sa se multumeascd cu inlocuirea lui Rare§ §i impunerea, pentru prima data, a unui domn in Moldova, cu lasarea unei garzi turce§ti §i cu crearea unei noi raiale, aceea a Tighinei 7. Cit despre

Alexandru Cornea, el nu a apucat sa fie recunoscut de turci, a§a ca nu se poate pune, pentru el, problema unei urcari a tributului. Daca. aceste consideratii e drept, avind o baza destul de fragila sint acceptate, atunci am avea din timpul domniei lui Bogdan al III-lea pina la inceputul celei a lui Rare§ un tribut de 8000 de galbeni, crescut in

1527-1528 la 10 000, §i ridicat in 1541, cu prilejul celei de a doua inscaundri a acestuia din urma, la 12 000 de galbeni. Despre o noud cre§tere a haraciului nu mai avem §tiri pind in 1551, cind, cu prilejul turcirii lui Ilia§ Rare§ §i al succesiunii la tron a fratelui sau, Stefan,

se vorbe§te de o sporire cu 5000 de galbeni 8. Daca, intre timp la urcarea pe tron, de pilda, a lui Ilia§ nu a mai avut loc nici o alta urcare, am avea in 1551 un tribut de 17 000 de galbeni. Aceasta cifra se potrive§te oarecum 1

Isl. pop. rom., III, p. 99-100. Aceasta notita se afla in legaturá cu cererea lui Rare§

ea regele Poloniei sä contribuie, in schimbul Pocutiei, cu 5-6000 florini pe an la plata tributului (Hurmuzaki, SRI, nr. XXV, p. 64-65). 2 Hurmuzaki S2I, nr. XXVII, p. 66-67. E drept ca, in urma traducerii sau rezumarii In limba polona, notita aceasta ne-a ajuns Intr-o forma foarte coruptd. Cifra hist

pe care ne-o clt pentru haraci, credem totu§i ca merita st fie Watt In consideratie. 3 Ibidem, nr. IV, p. 18; raspunsul lui Sigismund, la nr. urmator. Arh. ist. s, I, p. 158 §i Hurmuzaki, SRI, nr. V, p. 3. 4 5 Iorga N., Isl. pop. rom., III, p. 100. Mai precis, credem cd e vorba de florini unguresti, monedt In care se calcula haraciul. 6 Ade si fragrn., I, p. 13. Acelati, In tratatul despre organizarea Imperiului otoman publicat de Sansovino, Historia universale dell'origine, guerre et imperio de Turrhi (ed. 1654, fol. 116 V) da, ca tribut al Moldovei, 500 000 de ducati, pe care Iorga, reproducind pasagiul In Rev. ist. s, XX (1934), p. 413, li reduce la 5000. Dar nici In aceasta forma cifra nu e acceptabilt. 7 Avem de altminteri, In acest sens, afirmatia categorict a lui Paolo Giovio: I Stephanumque Petri fratrem Moldaviae regem constituit, sed quum ad veteris tributi summam nihil adderetur, certam agri partem adimit, quae Moncastro proxima videbatur .. (Hist. sui ternporis, extras, In Arh. 1st*, II (1865), p. 36).

8 Veress, I, nr. 53, p. 52.

www.dacoromanica.ro

H1111CII L MOLDHVLI

5

1 T1tIf ROM INESTI

11

cu aceea intilnitä intr-un « sumar al veniturilor sultanului »1, de pe la mijlocul veacului al XVI-lea, i pe care Ion Ursu o socotea ca referindu-se la domnia a doua a lui Rares2 « Sumarul », care ar fi trebuit sd fie foarte bine informat, cdci aminteste folosirea insäsi a condicelor haznalei imperiale 3 totliSi, CUM vom vedea cind ne vom ocupa de Tara Romineascd, nu e lipsit de greseli ne

dd pentru Moldova 16 000 de ducati. Dacd acceptdm cifra de 16-17 000 de galbeni pentru domnia lui Stefan cu prilejul Rares, atunci avem un salt aproape la dublu adicd la 30 000 domniei lui Alexandru Ldpusneanu. Circumstantele ajungerii sale la tron, cu ajutor polonez, in urma uciderii de Care boieri a celui de al doilea fiu al lui Rares, pot explica urcarea in sine, acceptatd pentru obtinerea recunoasterii de Care turci, desi proportiile ei rdmin totusi impresionante. Aceastd sumd de 30 000 de galbeni o intilnirn mai intii in 1553, in discursul tinut in dieta polond de theronim Ossolinski, unde citim cà « Moldovenii plátesc impdratului Turciei 30 000 florini polonezi, ceea ce face 50 000 florini polonezi 4. Desigur, cifra dintii e cea valabild pentru noi, ea reprezentind cuantumul tributului in florini unguresti sau galbeni. Confirmarea o gdsim in stiri ulterioare.

0 avem mai intii intr-un raport al ambasadorului francez la Constantinopol, din ianuarie 1562, care spune cd Despot a oferit, pentru intdrirea in domnie, o sporire cu 20 000 de scuzi a tributului plait de predecesorul sdu, Ldpusneanu,

care era de 30 000 de scuzi 5, dupd cum o gdsim in insusi tributul pldtit de Despot. La intärirea acestuia din urind in domnie, sultanul incearcd o noud sporire

masivd a tributului. E vorba de cei 20 000 de scuzi dati de ambasadorul francez drept ofertd a liii Despot si pe care ii regäsim in rapoartele venetiene ca 20 000 de ducati 8. In realitate, Despot nu accepta aceastd crestere a tributului. Ferhat-aga, trimisul in Moldova pentru investiturd, dupd ce solicitd avizul Portii, i-o acordd rdminindu-se la vechiul tribut7. Aceastd surnd de 30 000 de galbeni e trimisd de Despot in primävara liii 15628, ca i in aceea a anului urmdtor, 1563 9. 1 Hurmuzaki, XI, nr. LIV, p. 40. 2 Petru Rare, Buc., 1923, p. 86. 3 Hurmuzaki, XI, p. 40, nr. 10. 4 Ibidem, S2 1, nr. XCVII, p. 198.

5 Ibidem, S1 I, nr. XXIX, p. 16 ; natural Insb cà prin scuzi trebuie sd 'Mete-

gem florini.

s Veress, I, nr. 258, p. 207 (unde congionta i = I con giorda = cu adaos) si nr. 264, p. 210. 7 Ibidem, nr. 265, p. 211. RiimInerea la vechiul tribut era Insd anuntatA de bailul

venetian Inca de la 9 febr. (ibidem, nr. 260, p. 209). 8 Hurmuzaki, II/1, nr. CCCLXXIX, p. 405, raport din Hirldu al trimisilor regelui Maximilian, Belsius i Bergkowitz. Tributul e cert cd a fost trimis dupd primirea confirmdrii,

dacd nu o va fi si precedat, pentru a convinge si mai usor Poarta. Meritd, In mice caz, subliniatd coincidenta cifrei date din Moldova, cu acele transmise de la Constantinopol. O Hurmuzaki, 1111, nr. CCCLXXXVI, p. 418. In memorialul dat, In 1561, solului sdu la ducele Prusiei (Studii i doc., XXIII, p. 86), Alexandru Ldpusneanu vorbeste de un tribut de 50 000 de florini -unguresti (dovadd di plata continua sa se facd In aceasta monedd I).

Aid avem Insa cuprinse i peschesurile, pe care nu avea de ce sa le deosebeasca Intr-o asemenea informatie. Confirmarea o avem In raportul lui Belsius i Bergkowitz, care spun ca Despot plateste tribut 30 000 de galbeni, cu darurile Impreund Maud 50 000.

www.dacoromanica.ro

12

M. ntilizA

6

Un raport din Constantinopol ciatre irnpáratul Ferdinand I, &tat, din februarie 1564, spune ca Moldovenii, nevoind sd-1 primeascd pe Alexandru Ldpusneanu, numit din nou In domnie din octombrie 1563 oferd dublarea tributului 1. Sultanul ins'a refuzà, mentinind numirea lui Läpusneanu, care va lua efectiv domnia in martie 1564 2, fdrd de o noud urcare a tributului. Aceasta va veni abia citiva ani mai tirziu.

La 3 iunie 1567, reprezentantii Venetiei la Poartà anuntau Senioriei deci o noud confirmare a acestei cifre pentru anii 1552-1567, adaugind cá marele vizir sosirea tributului Moldovei, in sumd de 30 000 de ducall,

a cerut o sporire cu alti 5000 de ducati, sub motivul ch. « se obisnuieste ca un nou principe sa creascg tributurile feudatarilor sai . In acelasi timp, plata,

in loc sd continue a se face ca pind atunci in florini unguresti, urma sä fie efectuatà in sultanini3. Alexandru Lapusneanu nu a apucat sa pláteascil noul tribut. Murind acesta, in prima jumätate a lui martie 1568 4, de sf. Gheorghe, la plata tributului era domn fiul sau, Bogdan al IV-lea. Poarta nu-si pàräsise insd intentia de crestere a tributului. 0 poruncd a sultanului Selim al II-lea Care noul domn al Moldovei, din 24 aprilie 1568, ii aminteste otdinul anterior probabil de la sfirsitul lui martie, cind se hotdräste confirmarea in domnie 5 de a adauga 5000 de florini-ducati la suma care se trimetea anual Portii. Prin noua poruncd, se cere trimiterea neintirziatà a acestui suplirnent 6. Despre plata in sultanini

nu se mai vorbeste.

1 Hurmuzaki, 11/2, nr. CCCCLXII, p. 504. 2 Ibidem, XI, nr. XCII, p. 62 si urm.; nr. CIII, p. 69 si urm. 3 Ibidem, VIII, nr. CLXIX, p. 120. Schimbarea monedei reprezenta ea Insasi, In acel moment, o urcare cu Inca 5 %. Raportul Intr-adevar precizeaza: s Hind obisnuiti (domnii celor douii tari) sa plateasca atitia ducati de aur unguresti, (marele vizir) a voit ca pe viitor sa plateasca (tot) atitia sultanini, care valoreaza trei aspri mai mult de ducat R. Ar fi deci vorba de un spor de alti 105 000 aspri, adica de 1750 de florini, socoLind florinul la 60 de aspri. Problema dacd acest de al dollen spor trebuie tinut In seama In calculele noastre e dintre cele mai grele de rezolvat. Hammer si Zinkeisen nu cunosc aceastd stire, iar izvoarele folosite de ei dau In chip constant, pentru domniile lui Soliman I si Selim II, ducatul de oHce fel la 60 de aspri. Porunca lui Selim II din aprilie 1568 (v. nota 6) nu mai vorbeste nici ea de plata In sultanini, ci doar de un adaos tot In vechea moneda (mentiune a unei plAti In sultanini vom mai avea abia din vremea lui Ieremia Movila ; Hurmuzaki, 1V/2, nr. CCLXXVII, p. 287). Izvoarele cele mai temeinice, acele venetiene, vor fi pe de anã parte de acord asupra cifrei de 35 000 de techini, ca cifra a tributului pentru and 1573-1590. E posibil ca aceasta diferenta de curs Intre sultanini i ceilalti ducati sà fi fost datoratã unor circumstante Intimplãtoare, i ca atare sa fi fost cu totul trecatoare. In 1579, de pildd, chid cursul oficial al ducatului era Inca de 60 de aspri, atlt sultaninul cit florinul unguresc i echinul se socoteau pe piata la 63 de aspri (Zinkeisen, Gesch. d. ostn. Reiches, III, p. 800). Pentru ca sa putem tine seama In calculele noastre de aceasta diferentd de curs Intre sultanini i florini, ar trebui nu numai sã fim siguri ea ea a persistat si ca plata In noua moneda s-a fãcut Intr-adevar, dar i sà presupunem ca sd se poata vorbi de un spor ramas cistigat o revenire la calculul hi florini, cu adausul diferentei. Altminteri, prin egalizarea cursului, diferenta se pierdea implicit si, ca atare, nu poate fi Inregistrata. 4 Hurmuzaki, XV/1, nr. MCLXXI, p. 628 si MCLXXII, p. 628-9. 5 La 24 martie, sultanul poruncea lui Bogdan Lapusneanu st1 trimità sumele ce se plateau In mod obisnuit personalului cancelariei imperiale, cu prilejul acordarii domniei (porunca, In trad., la Institutul de istorie). 5 Trad. la Inst. Ist. Traducerile documentelor turcesti sint datorate lui M. Guboglu.

www.dacoromanica.ro

7

HABACIUL MOLDOVEI SI TXRII ROMINEsTI

13

Ordinul sultanului, ca izvor, nu mai are, pentru noi, nevoie de vreo confirmare. Dacd vom mai aminti, totusi, un raport adresat din Constantinopol, la 11 mai 1568, impdratului Maximilian II, e pentru a ardta cum izvoarele cele mai bine informate pot cuprinde cifre gresite. Raportul amintit spune cà confirmarea in domnie a lui Bogdan al IV-lea a adus o crestere cu 5000 de ducati a tributului, care era de 35 000 1 Dacd cresterea in sine nu poate fi tdgdduità nici executarea ordinului impdrätesc nu poate fi pusd la indoiald, in circumstanl.ele de atunci, cu un domn de 15 ani pe tronul tdrii urcarea nu a putut porM de la cifra de 35 000, ci, cum am vdzut, de la acee a de 30 000. 5i aceasta nu nurnai pentru cä hotarirea marelui vizir din 1567 se referea la viitor, dar si pentru motivul cà intre mai 1567 si martie 1568 nu mai fusese timp pentru achitarea unui nou haraciu. Tributul acesta de 35 000 de galbeni va rdmine, peste domnia lui Ioan vodd Armeanul, cel putin pind in cea de a doua domnie, a lui Petru Schiopul 2 0 serie intreagd de izvoare, dintre cele mai temeinice, ne dau in chip consecvent cifra de 35 000 de techini. Astfel, la 1573, ambasadorul venetian Garzoni 3; in 1574, o relatiune a nonimä, probabil din Constantinopol 4; in 1576 si 1586, ambasadorii Venetiei Antonio Tiepolo i Venier 5; in 1590, o relatie despre Imperiul Otoman, datoratd lui Francesco Marscaldi 6. Aceeasi sumd, sau o sumd sensibil egald, o gäsim i intr-un act oficial, dar exprimatd intr-un chip nu lipsit de dificultati de interpretare. 0 chitanta din 17 februarie 1587, eliberatd de «Inalta haznd », adevereste primirea tributului Moldovei, in suma de « 21 iuk si 80 000 de accé », mai putin 300 000 de accé, care urmau sd fie värsate cit mai curind 7. Or, 21 iuk si 80 000 de accé inseamnd 2 180 000 de aspri, care, la acea data dacd ar fi lost vorba de aspri efectivi, nu ar fi fácut decit cel mult 17 566 de galbeni. In urma devaludrii oficiale a asprului din 1584, pretul galbenului se urcase la 120 de aspri, si va continua sd. creased B. In platile oficiale, povara de aspri 100 000 de aspri continua insd sd fie calculatd la vechiul curs. Astfel, in 1591, povara e socotità la 1633 de techini 9, techinul valorind deci 61 1/4 aspri. In cazul nostru, pornind de la cifra de 35 000 de galbeni, am avea galbenul la 62 1/3 aspri 10 1 Hurmuzaki, II/1, nr. DLVII, p. 579. 2 Aceasta nu exclude, fireste, Incercarea de urcare a tributului, de care vorbesc izvoarele In vremea lui loan vodd Armeanul. 3 Alberi, Relationi degli ambasciatori veneti al Senato, s. 3-a, I, p. 426; ap. Iorga, Documente noud, In mare parte romtnesti, relative la Petra chiopul si Mihail Viteazul, Acad. Rorn., Mem. Sect. Ist., s. II, t. XX, p. 439. 4 Acte i Iragm., I, p. 22. 5 Alberi, op. cit., II, p. 133, 316 ; apud Iorga, Documente noud, p. 439.

6 Hurmuzaki, XI, nr. CCCXXVI, P. 198. 7 Publicata de Iorga, In Documenle noud, p. 438-9.

8 Pentru devalorizarea asprului In 1584 si baterea de noi aspri, cu o cantitate mai mica de argint, v. Hammer, Gesch. d. osm. Reiches, IV, p. 347; Zinkeisen, op. cit., p. 802 si urm. 9 Ibidem, p. 801. In 1580, Inainte, deci, de devalorizare ambasadorul francez Germigny (Hurmuzaki, S1/I, nr. XCV, p. 51), da I ottante sommes ci'aspres revenans a cent soixante mil escuz o, adica 2000 de scuzi povara si 50 de aspri scudul. Or, raportul dintre scud aspru era tocrnai acesta de 5:6 (Zinkeisen, op. cit., p. 799-800). 10 Ramble desigur neexplicatä diferenta dintre valoarea In galbeni a poverii la 1587 si

1591, prezentind o usoard crestere a asprului, atunci clnd, In realitate, el nu putea declt sa scada. Pe de alta parte, nefiind vorba de o valoare reala, ci de un mod de calcul, ne

putem Intreba de ce nu s-a luat ca baza cursul oficial de pina la 1584, de 60 de aspri galbenul.

www.dacoromanica.ro

M. BERZA

14

8

Dovadd CA plata efectiva in aspri era alta decit aceea consemnata pe chitanta, o avem din acelavi an 1587, cind haznaua imparateasca emitea tev-

chereaua amintità. Ni s-a pastrat, anume, o insemnare de mina lui Petru Schiopul, cuprinzind sumele trimise in cursul anului la Constantinopol, vi care, la prima vedere, formeazd unul dintre cele mai deconcertante izvoare ale acestei atit de grele de fixat istorii a haraciului 1

In mai, domnul Moldovei trimetea cu Ureche clucerul e vorba de Nestor haraciul in sumä de 39 de poveri vi 40 000 de aspri. Pe Hugh' aceasta,

Ureche 2

cu Nicolae stolnicul, alte opt poveri ; din nou, in septembrie, vase poveri vi, in aceeavi lund, 20 de poveri sultanului. Acestea in afara de 5000 de taleri in contul

datoriei lui Iancu Sasul vi 100 de cai, « datorie veche » 3. Ca domnul, intr-o insemnare ca aceasta, ar fi putut sa se invele sau sa voiasca a invela pe cineva, nici nu se pune chestiunea. De o marire a tributului de la 21 la cel putin 39 de poveri, adicA de o dublare a lui din februarie pind in mai 1587, iaravi nu poate fi vorba. Explicatia nu poate fi decit aceea pe care o da Nicolae Iorga acum mai bine de o jumdtate de veac, cind publica cele cloud documente. Anume, tinind seama de devalorizarea oficiala a asprului din 1584, in raport cu monedele de aur, vi de baterea, apoi, a unor noi aspri de valoare redusd, Iorga socotea Ca tevchereaua inregistra cuantumul haraciului in aspri vechi, nedevalorizati, pastrind, adica, « cilia traditionala », pe cind insemnarea lui Petru Schiopul da cifra efectiv platita, in aspri devalorizati 4. Spre deosebire de Iorga, am fi inclinati insa sa socotim ca ft-wind parte din tribut numai cele opt poveri trimise cu Nicolae stolnicul, lingd care domnul insemna « supra iara », acel « supra » referindu-se la suma notata anterior de 39 de poveri vi 40 000 de aspri ; cealaltd trimitere, de vase poveri, efectuata la patru zile interval fata de expedierea pevchevului de 20 de poveri destinat sultanului, cuprindea probabil darurile demnitarilor Portii. In felul acesta, am avea a

face cu o depreciere a asprului nou lard de cel vechi de 217%, adica cu o urcare a galbenului de la 60 la 130 de aspri 5. Or, dupd scaderea valorii sale la jumatate, in 1584, asprul continua sa se deprecieze, ava ca acest nou raport poate fi acceptabil 6. Citeva alte izvoare ne dau cifre apropiate de aceasta. Mai intii Gerlach, care noteazd in jurnalul ambasadei sale la Constantinopol, la anul 1577, ca tribut pentru Moldova suma de 40 - 50 000 de Kronenthaleri, a caror valoare 1 La Iorga, Documente notiei, p. 455. 2 Ibidem, p. 454.

3 Pentru plata datoriei lui Iancu Sasul, v. si un act de la Petru schiopul, din

20 iunie 1589 (D.I.R., A, XVI, III, nr. 519, p. 430): 41 ... si 1-am miluit pentru a lui dreapta slujba, ce ne-au slujit in tam noastrd, apoi pentru cd ne-a dat 60 000 aspri cind ne-au trebuit pentru trebile tdrii si cind am plätit datoria lui Iancu vodd si alte multe nevoi s. 4 Op. cit., p. 440 ; vezi insd mai sus si n. 4, p. 14. 5 De fapt, dacd ludm Ca bath de calcul cifra de 35 000 cuantumul socotit al haraciului

avem galbenul la 135 de aspri.

6 Zinkeisen, op. cit., IV, p. 803, mentioneazà, e drept, scdderi vertiginoase ale asprului,

dar aceasta In ultimii ani ai veacului, sub Mehmed III, cind ducatul sare de la 120 la 130, apoi la 160 si merge pind la 220 de aspri. Tot el insd spune (aceeasi pagind) cd asprii noi, bdtuti dupd 1584, erau tdiati cite o mie si chiar mai bine in loc de 500 dintr-o oca de argint, iar dintr-o drahind, In loc de 5, se scoteau 10 si 12 aspri.

www.dacoromanica.ro

IIARACIUL MOLDOVEI $1 TARII ROMiNE5TI

9

15

fata de galben fiind de 5 : 6, inseamnd 33 333 41 666 de galbeni 1 Cifra aproximativa a lui Gerlach cuprinde, deci, suma noastra. Avem, apoi, cei 40 000 de ducati, pe care-i gasim in rapoarte venetiene din 1577 15782, cei 60 000 de taleri dati de Fourquevaulx in 1585 3, care revin la fel la 40 000 de ducati si 40 000 de techini, potrivit izvorului folosit de Ricaut intr-a sa Histoire de r etat present de r Empire ottoman 4.

E clar cA alte citeva izvoare sint cu totul departe de realitate. Astfel,

Paprocki da pentru anul 1574 suma de 60 000 de galbeni 5, care de la el trece si la Gorecki 6 Un simplu zvon trebuie sá fi stat la baza unui raport venetian din 1582, care pretindea cA Petru Schiopul ar fi promis, cu prilejul reinscau-

ndrii sale, urcarea tributului la 100 000 de ducati 7. Cu totul exagerata e o stire anonirnd franceza, care spune cd in timpul sultanului Murad II (de fapt, la inceputul acestei dornnii, in 1574), Moldova platea un tribut de 160 000 de techini 8 Nu putem pune baza, de asemenea, nici pe informalrile transmise de ambasadorul francez Germigny regelui Henric al III-lea, potrivit cdrora Moldova platea in 1580 un tribut de 80 000 de ducati 8, iar cinci ani mai tirziu, in 1585, cu 10 000 de ducati mai putin, adica 70 0001°. Nu pare posibilä, pentru motive pe care le-arn vazut, nici sporirea tributului cu 10 000 de ducati in 1582, la recapritarea tronului de catre Petru Schiopul, asa cum o anunta rezi-

dentul Preyner impAratului Rudolf al II-lea11. Sub nivelul real al haraciului e, in schimb, cifra de 15 000 de taleri data de re1aia caLolicA din 158712, ca i aceea indicata de Giovanni Moro in 1590: o 29 000 de techini i ceva »13. La fel, raportul venetian din 12 septembrie 1591, care, enumerind cheltuielile filcute de Aron vodd la obtinerea domniei, adauga cA noul domn « va plati tributul ordinar de 15 000 de taleri», in afard de impunerile

extraordinare 14. Afard numai dacd 15 000 nu va fi fost in loc de 50 000, ceea ce, ca cifrd aproximativa, tinind seama de raportul 2 : 3 dintre taler i galben, ar fi aproape de adevar. abgefertigten... Gesandtschaft, Frankfurt, 1 Tagebuch der. . . an die ottomanische Plorte. 1674, p. 369. Gerlach insusi dá ca valoare talerului simplu 40 de aspri ( Tagebuch, p. 253) iar pentru Kronenthaler, 50 de aspri (ibidem, p. 303). 2 Acte gi f ragm., I, p. 26.

8 Ibidem, p. 57. 4 Trad. fr., ed. Amsterdam, 1671, p. 154. 5 Paprocki (Tesaur, III, p. 275) cid cifra dublatä a tributului, asa cum 11 cerea sultanul lui loan vodd Armeanul: 120 000 florini unguresti (ungerische Gulden). Moneda mentionath ar putea fi un indiciu cii, i dupd 1568, s-a continuat plata In florini. 6 Tesaur, III, p. 217. 7 Hurmuzaki, IV/2, nr. XXXVIII, p. 78.

8 Ibidem, S1 I, nr. CCCLIII, p. 241. 0 descriere a tdrilor europene din 1573 da si ea 160 000 ducati (Hurmuzaki, XI, hr. CXXVII, p. 82). De fapt, Insd, nu face d-cit

sd reproducd cifrele din a sumarul veniturilor sultanului de la mijlocul veacului, adaugInd din greseald un 0 la haraciul Moldovei, indicat de acesta. Ne Intrebdm dacd la baza stirii anonime franceze nu e aceeasi card din s sumar 9 Hurmuzaki, S1 I, nr. XCV, p. 51. De altminteri, Germigny Insusi spune: que l'on tient estre de ottante mil ducats*. Ibidem, nr. CXL, p. 80.

11 Hurmuzaki, III 1, nr. LXII, p. 78.

Din arhivele Valicanului, II, Bucuresti, 1914, p. 47. .18 Filitti, Alberi, Relazioni, s. 3-a, II, p. 336; ap. Iorga, Documente noud, p. 439. 04

Hurmuzaki, IV/2, nr. CXI, p. 157.

www.dacoromanica.ro

AI. BERZ

16

10

Tot in 1591, intr-un raport a Cann data de zi din pdcate nu o cunoastem, bailul venetian Matteo Zane indica un tribut de 60 000 de techini 1 Ar fi fost

important sd stim dacd raportul e din timpul domniei lui Petru *chiopul, sau din acea a lui Aron vodd, cu atit mai mult cu cit Matteo Zane repetd aceeasi cifrd trei ani mai tirziu 2. Un alt raport venetian, din februarie 1593, anuntd la rindul sdu o urcare de 30 000 de techini, insotitd de ordinul de a se trimite tributul anticipat, asa fel ca sA soseascd la Constantinopol de echinoxiu, adicd cu cloud luni inainte de data obisnuitd 3. Am avea deci, dacd ar fi sA tinem seama de indicatiile celor cloud rapoarte, cloud urcdri In anii admitind Ca primul 1591-1593. In 1591 insd, la inscAunarea lui Aron vodd raport al lui Zane e posterior acesteia 1Acomia turceasch fusese multumitd din plin de marile sume cheltuite pentru cumpdrarea domniei, iar rapoartele care dau stiri despre cheltuielile idcute cu acest prilej nu pomenesc nimic de vreo urcare a tributului 4. Sporul din 1593, in schimb, e mentionat cu asemenea amAnunte cA e greu sd nu admitem cd a fost intr-adevAr cerut de Poartd, dupd cum e si mai greu sA credem cA, in circumstantele vremii, Aron vodd va fi refuzat implinirea poruncii. Un spor similar se impunea dealtminteri i TArii Rominesti, unde avem indicii cd el a si fost achitat. Rdmine deci sA credem cA dupd ce rezistenta moldoveneascd din timpul lui loan vodd Meuse tributul acestei tan sa rdmind stationar timp de aproape cloud decenii tocmai cind acel al Tarii Rominesti urca vertiginos Poarta impunea in 1593 aproape o dublare a lui, urcindu-1 dintr-o data' la 65 000 de galbeni. Urcarea va fi, dealtminteri, de foarte scurtA duratd. Rdstimpul in care ea s-a aplicat reprezintd, insd, momentul de maximd al tributului Moldovei in intreaga lui istorie. Nu stim cu precizie care a fost tributul Moldovei in vremea lui Ieremia Movild. Asezat pe tron in circumstante neobisnuite, acest vasal al Poloniei era necesar Portii in lupta ei impotriva lui Mihai Viteazul si a aliatilor sdi. De aceea, in prima parte a domniei sale s-ar parea mai curind cd nu a plait tribut, nu oficial, cdci prin insusi acordul de la Tutora intre Zamoyski, hanul si sangiacul de Bender era obligat la aceasta 5, dar in fapt. Informatia vremii

este plind de stiri referitoare la iertdri de tribut pe cite un numdr de ani,

ba chiar de sume trimise de la Constantinopol pentru nevoile apArdrii Moldovei 6. In 1603, se spune cd marele vizir i-a cerut tributul pe acel an, renuntind-se la datoria pe anii trecuti si la banii ce-i fuseserd imprumutati. Dacd. nu va plAti, va fi schimbat din domnie. i bailul venetian comenteazd: Se vede cA acel principe se apArd de obligatia de a plAti acum tributul pe care

nu 1-a dat pe sapte sau opt ani »7. Pentru a cistiga timp, Ieremia trimite Hurmuzaki, XI, nr. CCCXLVIII, p. 214. s. 3-a, III, p. 441. La Iorga, Documente nou6, p. 439, se dau 26 000 de techini, dar e o confuzie cu tributul 'path Rominesti, care, In 1591, e dat In aceastá suma. Lucrul se vede si de la Zinkeisen, op. cit., III, p. 795. 3 Hurmuzaki, IV/2, nr. CXXXIV, p. 171. 4 Ibidem, III, nr. CXL, p. 153 ; 1V/2, nr. CXI, p. 157 (uncle se d5, pentru tribut, 15 000 de taltri) i CXIII, p. 158. 5 Acte qi fragm., I, p. 147 ; M. Costin, Letop. Writ Moldovei, ed. Panaitescu, p. 10. ° Hurmuzaki, IV/2, nr. CXXXIV, p. 150 ; XII/2, nr. MCLXVI, p. 802 ; Veress, VI, o

2 Albert, Relazioni,

nr. 199, p. 225.

7 Hurmuzaki, IV/2, nr. XVII, p. 25 ; CCXV I, p. 247 ; CCLI, p. 273 ; XII 2, nr. MCLXVI,

p. 802; MCCCXCV, p. 983. Imprumutul e lnsã cerut Inapoi Inca In 1606, plata urmlnd a se facd In furnituri (Hurmuzaki, IV/2, nr. CCLXXVII, p. 2).

www.dacoromanica.ro

HARACIE L MOLDOVEI SI TARII ROMNESTI

11

17

marelui vizir 10 000 de techini, pe care acesta-i socoate in contul tributului si-i trimite la serai 1. DupA aceastd stire, ar insemna cd Ieremia nu plAtise haraciul Inca de la inscdunare 2 De altminteri, din ianuarie 1602, agentul polonez la Poartd ii comunicase bailului cd domnul Moldovei nu mai trimite tributul obisnuit si marile daruri de altddatá ci doar unele daruri de mai mica valoare 3. Pe acestea le intilnim, de altminteri, din cind in cind amintite: trAsuri cu cai, blänuri de samur s.a.4. Totusi, o data cel putin, va fi trimis si bani, cdci in august 1597 se anunta sosirea la Constantinopol a 24 000 de ducati, « pentru tributul pe sase ani s 5. De sase ani, nu poate fi vorba in nici un caz, cAci Ieremia Implinea

tocmai doi ani de domnie. Cel mult ar putea fi vorba de trei ani, socotind si tributul pe 1595, care desigur nu fusese trimis de Stefan Rdzvan. Dar si asa, dacA cifra transmisd nouà va fi fiind exacta, ea nu putea reprezenta decit o trimitere in contul tributului si nu tributul insusi 6. La sfirsitul domniei, cind se reluase plata haraciului (Inainte de 13 aprilie 1606, data stirii noastre), solii lui Ieremia, dupd ce au prezentat darurile trimise sultanului, au fäcut cu marele defterdar socoteala tributului, « si ca rest au numdrat in hazna 20 000 de sultanini »7. Aceasta Inseamnd cã tributul insusi era mai mare de 20 000 de sultanini. Este sigur Insd CA, in timpul lui Ieremia Movild, sub influenta evenimentelor din Tara Romineascd, a intervenit o simtitoare scddere si pentru haraciul moldovenesc. El revenea adicd la 30 35 000 de galbeni, cum fusese timp de citeva decenii in veacul precedent, devenind sensibil egal cu acel al Tarii Rominesti din acea vreme. Cel putin aceasta ni se pare cd reiese din informatia ulterioard pe care o avem la dispozitie. Cu privire la domnia lui Simion MovilA, stim doar cd la 4 august 1607 solii sdi sosiserd la Constantinopol cu tributul de 18 000 de scuzi B. Dacd stirea transmisä la Venetia cu acest prilej era exactA, avem a face, probabil, cu vársarea numai a unei Valli din haraci, ceea ce ar indica si data sosirii solilor. La 26 iunie anul urmätor, 1608, Constantin Movild trimisese la Constantinopol « 16 000 de scuzi, jumAtate din tribut, scuzindu-se pentru rest din pri1 Hurmuzaki, IV/2, nr. CCLIII, p. 274. 2 Totusi, o scrisoare din Alba-Iulia anunta la 24 martie 1596 deci In perioada cind urma sa se facd prima plata cd Ieremia a pregatit tributul pentru a-1 trimite sultanului (Hurmuzaki, 111/2, nr. CCX, p. 191). 3 Ibidern, IV/2, nr. CCXLV, p. 270.

6 Ibidem, III/1, nr. LXXXV, p. 525 ; IV/2, nr. CCXLV, p. 270, nr. CCLIV, p. 275, nr. CCLX, p. 279. 5 Ibidem, III/1, nr. XCVII, p. 539 si IV/2, nr. CXCI, p. 224: I per il tributo di

sei anni *. 6 Dana in primdvara lui 1596 Ieremia a trimis Intr-adevar tributul pregátit (v. mai sus, nota nr. 2), atunci ne rámlne un singur an. Nu se poate spune insd dacd scdderea care se constatd In timpul lui Ieremia Movila ajungea la 24 000 de galbeni, sau am avea a face

si In acest caz cu o parte din tribut. In acelasi an, 1597, un raport din Praga (Hurmu-

zaki, 111/2, nr. CXCIII, p. 173) 1nregistra zvonul cd turcii ar fi oferit Moldova lui Sigismund

Báthory, cu o scddere a tributului, care altminteri era mult mai mare, la 30 000 de

scuzi, adica 20 000 de galbeni. Aceastd stire, aldturl de altele ulterioare, ne face sd credem cd scbderea obtinuta de Ieremia n-a fAcut haraciul sd coboare pind la 24 000 de ducati. 7 Hurmuzaki, IV/2, nr. CCLXXVII, p. 287. E prima oard dupd 1567 clnd gasim mentionata plata In sultanini. 8 Ibidem, nr. CCLXXXIII, p. 290. 2

c. 376

www.dacoromanica.ro

M. BERZA

18

12

cina pradaciunilor tätare*ti »1. Ca in primul sail an de domnie fiul lui Ieremia vodd nu i-a platit dintr-o data intreaga datorie fata de Poarta, o *tie i Miron Costin, care inseamnd: « i precum scrie letopisetul cel le*escu, dintiia* data birul a anului celui dintiiu nu 1-au plinit * 2. Un alt raport venetian ne informeazd despre trimiterea restului trei luni mai tirziu. De data aceasta se vorbe*te insa de «tributul de 32 000 de techini»3, dindu-se probabil cifra totalului drept

cifra celei de a doua tran*e. Merità subliniat, In acela*i timp, cum acela*i reprezentant pomene*te o data scudul *i a doua oara techinul. Un an mai tirziu, la 5 septembrie 1609, reprezentantul Venetiei informa iarãi Senioria ea domnul Moldovei a adaugat 2000 de scuzi la tributul de 30 000 care se platea inainte, pentru a i se reda cele *apte sate, acordate de sultanul Mehmed al III-lea hanului ; acesta din urma intervenise zadarnic la Poarta pentru a nu fi deposedat de ele 4. Satele amintite au fost intr-adevar date hanului de Ieremia Movild, sub sultanul Mehmed al III-lea, cu prilejul acordului de la Tutora 5. Deci informatia porne*te de la o bazd reaM. Cum insä cele *apte sate au rdmas mai departe in stapinirea hanului 6, e probabil cä nici sporul de haraci nu a mai fost plata. Dar ceea ce credem cà trebuie retinut din aceste informatii e cifra de 30-32 000, care revine cu insistenta, fie cd moneda folositä e techinul, fie scudul. Ea ne va fi confirmatä curind de un act oficial al cancelariei sultanului, care ne va arata, in acela0 timp, cà e vorba de o moneda

de aur *i nu de una de argint. Ni s-a pastrat, intr-adevdr, firmanul dat in 1620, cu prilejul inscaunarii lui Alexandru Ilia*, in care se spune cä noul domn era obligat sã plateascd, « conform uzului strdvechiu, de cincizeci si *ase de ori o sutd de mii de ace&

drept haraci »7. Calculat in aspri, haraciul Moldovei se ridica deci, in 1620,

la 56 de poveri.

« Uzul stravechiu » de care vorbe*te firmanul e doar o formula de cancelark. De fapt, haraciul pe care avea sa-1 plateasca Alexandru Ilia* nu data in ce priveite cuantumul lui decit din vremea predecesorului acestuia, Gaspar Gratiani. Intr-adevar, la 16 octombrie 1620, adica la circa o lund dupa inscaunarea lui Alexandru Ilia*, Polo Minio, ginerele lui Petru Schiopul, inapoiat dintr-o calatorie in Moldova, ii prezenta raportul sau senatului venetian, cu privire la situatia acestei tan. Cifra infatipta cu acest prilej pentru tributul plata de Gratiani e foarte apropiatä de aceea din firmanul dat urmaplui acestuia: 58 de poveri de aspri 8. De unde vine upara diferenta dintre cele cloud cifre? In nici un caz dintr-o scddere a tributului, pe care firmanul 1 Hurmuzaki, IV/2, nr. CCXCVI, p. 298. 2 Ed. Panaitescu, p. 27. 3 Hurmuzaki, IV/2, nr. CCXCIX, p. 300. 4 Ibidem, nr. CCCVIII, p. 305. 5 M. Costin, ed. cit., p. 10: si 7 sate st fie de c1s1e1e hanului In Bugiac *. 6 Miron Costin spune, povestind intelegerea intervenitt la recunoasterea domnului

tnscaunat de poloni (ed. cit., p. 10): * de atuncia cele 7 sate de tart, ce st dzic htnesti, 11-au dat Ieremia-voda hanului s. Axinte Uricarul, copiind pe la 1727 cronica lui Costin, adaugd explicatia: c Cdusanii i altele (aparat, p. 225). 7 Firmanul a fost publicat de Antalffy, In Bul. com. 1st. * XIII, p. 13-16 ; In Rev. 1st. *, XX (1934), p. 382-383, Iorga dAduse o traducere a aceluiasi firman, dupd traducerea germand din s Archiv Orientálni V (1930), 1. Aici suma haraciului e de 5 000 000 de aspri. 8 Hurmulaki, IV/1, nr. CXVI, p. 598.

www.dacoromanica.ro

13

HAR1CIUL MOLDOVEI SI ViRII ROMiNE5TI

19

n-ar fi uitat aminteasca si care nici altminteri n-ar fi de presupus in circumstantele in care s-a facut schimbarea la domnie. E cazul, probabil, sa constatam, o data mai mult, cum in izvoarele cele rnai bine informate, se pot strecura greseli cind e vorba de astfel de stiri. Polo Minio mai adauga in raportul sari un amanunt, pe care sintem datori sa-1 tinem in searna, anume ca' tributul Moldovei fusese recent crescut de Gaspar Gratiani. Acest spor insuma, drip Minio, sase poveri .de aspri, cresterea fiind socotita de la 52 la 58 de poveri. Dacd venelianul nu se insela asupra marimii sporului, am avea, la inscdunarea lui Gratiani, un haraci de 50 de poveri, adica potrivit inform tiei aceluiasi Minio, dupa care povara valora atunci 1000 de scuzi, un haraci de 50 000 de scuzi 1 Dar aceasta inseamnd echivalentul in argint a cca 30 35 000 de galbeni 2, adica avem de-a _face cu o cifra apropiata de acele date de rapoartele din 1608-1609. De altminteri, dacd nu vor fi avut loc oscilatii iesite din calculul poverii, nu vedem cind ar fi putut interveni o crestere a tributului intre domnia lui Constantin Movild si aceea a lui Gaspar Gratiani. La inscdunarea lui Stefan Tomsa, spune un raport din Constantinopol, marele vizir si-a aratat dorinta ca el « sa nu cheltuiasca nici un aspru in expeditiile lui (pentru ocuparea tronului), la care aici se tine mult »3. Alexandru Movild nu a fost recunoscut de turci, iar Radu Mihnea a fost trimis tocmai pentru a se pune capat domniei acestuia. Firmanul din 1620 si informatia lui Polo Minio ne fac sà constatam cá cei 60 000 de taleri indicati in vremea lui Stefan Tomsa, de negustorul italian Tommaso Alberti, drept haraci al Moldovei, nu sint departe de adevär 4. Ace-

iai

lucru se poate spune i despre informatia data de Joppecourt, potrivit careia Alexandru Movild, dupd intrarea in Ora, a trimis soli la sultan, oferind sa achite tributul de 40 000 de techini, pe care-1 platisera tatal sdu, Ierernia, si fratele sari, Constantin 5. (E aici implicita afirmatia stabi1itii haraciului in aceastä perioada). Castelanul de Sandomir, Stanislav Tarnowski, anunta,

s Si in 1630 gasim mentionat1 povara de aspri ca valorind 1000 de scuzi (Hurmuzaki, IV 2, nr. DIX, p. 447). 2 Nu credem cS trebuie sà tinem seama, in calculele noastre, de faptul c documentele interne dau pentru aceastil vreme galbenul la 200 de aspri, ceea ce ne-ar duce, pentru

vremea anterioarri sporului plait de Gratiani, la 25 000 de galbeni, iar apoi la 28 000. Aceleasi docurnente Norbesc ins5, chiar In acelasi an 1620, de aspri noi o si s aspri de argint * (Stefu-

lescu, Gorjul istoric si pitoresc, Tirgu-Jiu, 1904, p. 28: j iar a cumparat Toader o vie de la LApildut cu 300 aspri noi si 100 aspri de argint *). Si pe piata constantinopolitana se filcea, la aceeasi data, deosebirea Intre s aspri buni * 51 a aspri rdi o (Hasluck, Numismatica levantina, p. 89). Nu credem cá putem trece nici peste indicatia lui Polo Minio, servind tocmai sá traduca' In termeni inteligibili pentru venetieni valoarea haraciului Moldovei, cA povara echivala cu 1000 de scuzi. De altminteri, In primele trei decenii ale veacului, cursul uncial al ducatului oscileaza Intre 120 si 150 de aspri, iar al piastrului care era talerul turcesc Intre 80 si 100 (Zinkeisen, op. cit., IV, p. 804). Clt despre practicile vistieriei turcesti, and era vorba de Incasilri, le-am vazut cu prilejul cazului din 1587. In ce priveste plátile, In schimb, and, de ex., sub Mehmed al III-lea ducatul era la 160 de aspri, vistieria 11 socotea la 110 (Hammer, op. cit., IV, p. 347). Tinlnd seama de aceste consideratii, sintem inclinati sà credem cS cele 56 de poveri de aspri ale firmanului din 1620 reprezentau In 4,

acel moment, si In calculul vistieriei, echivalentul a 37 333 de galbeni.

3 Hurmuzaki, IV/1, nr. CXVI, p. 596. 4 Textul la Iorga, Cdldlori, ambasadori i misionari In farile noastre, extras din soc. geografice o, anul 1898, seria II-a, Bucuresti, 1899, p. 13. 5 Baret, Histoire des troubles de Moldavie, In Tesaur, H, p. 36.

www.dacoromanica.ro

e

Bul.

20

M. BERZA

14

in schimb, cu privire la acelasi Alexandru Movild, ca ar fi trimes la Poartd, in asteptarea steagului de domnie, 60 000 de ducati ca tribut 1 *tirile pe care le avem pentru restul veacului al XVII-lea, dacd sint mai putin numeroase, sint in schimb mult mai concordante. Ceea ce le formeaza poate caracterul principal din punctul de vedere al cercetarii noastre e ca nu se mai referd nici o data nici la mica moneda de argint, asprul, si nici la moneda de aur, ci la diferitele monede mari de argint, de speta talerului : taleri,

imperiali (Reichsthaler), lei (Löwenthaler), scuzi, reali, piastri. In rapoartele lor, strainii le intrebuinteaza in mod indiferent una pentru alta, ceea ce ne determind sa procedam la fel. Cind, pe de altà parte, acte oficiale ale Portii ne dau cdtre sfirsitul veacului, pentru Tara Romineascd, cuantumul haraciului, el e exprimat deopotriva in taleri asa cum se va face §i in veacul al XVIII-lea ceea ce inseamnd ca., incepind de la un moment pe care nu-1 putem preciza din cursul secolului al XVII-lea, insa§i vistieria imperiala tinea socoteala haraciului in moneda mare de argint. Este neindoielnic ca tributul Moldovei a mai cunoscut, in afara neinsemnatei

cre§teri din timpul lui Gaspar Gratiani, Inca un spor, de data aceasta relativ important, pind in domnia lui Vasile Lupu. In februarie 1637, bailul venetian anunta sosirea haraciului Moldovei, « in suma de cca 70 000 de reali » 2. In noiembrie 1639, tributul celor cloud tari, sosit la Constantinopol, se urca la 200 000 de reali, «sau ceva mai mult ))3;

la fel, in noiembrie 1642, se mentiona primirea de Poarta a tributului Moldovei §i Tarii Rominesti, « care se ridica la suma de 200 000 de reali » 4. Cum, de la inceputul dornniei lui Matei Basarab, numeroase stiri ne arata ca tributul Tarii Rominesti era de 130 000 de taleri, ne ramin pentru Moldova, din aceste cifre globale, 70 000 de taleri. E drept Ca, in afard de primul raport care indica' precis suma de 70 000 de reali, in celelalte avem marturisirea unei

rotunjiri, prin formulele care se folosesc: « circa », « sau ceva mai mult », « care se ridicd la suma de ». Pe de altd partc, din august 1643, avem larga relatie asupra tarilor rominesti a rezidentului imperial Schmidt, adresata imparatului Ferdinand al III-lea, unde se da pentru Moldova un tribut de 75 000 de taleri 5. Rezidentul Schmidt e un spirit deosebit de serios si un om bine

informat in chestiunile rominesti, astfel cd relatiunea lui ne aduce o confirmare pretioasa a stirilor venetiene, cu toata mica deosebire intre una si celelatte.

In fapt, cu toata importanta märturiei lui Schmidt, credem cd tributul Moldovei se afla ajuns in aceastd vreme la o cifra situata intre 70 000 si 75 000 de taleri, in informatiile venetiene avind a face cu o rotunjire in minus, iar in acea germana cu una in plus 6. Afirmam aceasta, tinind seama de proce1 Hurmuzaki, S2 1, nr. CC, p. 393.

2 Ibidern, IV/2, nr. DLXIII, p. 491. a Ibidem, nr. DXC, p. 507. 4 Ibidem, nr. DCIX, p. 552 ; v. si nr. DCXVIII, p. 528 (28 nov. 1645), unde cifra

de 70 000 se raporta probabil tot la tributul Moldovei: 4 Se asteaptd contributia celor doi principi, una ridicindu-se la 70 000 de reali pentru hasnà si jumdtate pentru rest, asa cd

in total shit 350 000 de reali a. 5 Hurmuzaki, IV/1, nr. DXCVIII, p. 674-675.

6 v. si relatia din 1645, citatt mai sus, unde Intilnim iardsi cifra de 70 000. Cit despre ipoteza unei urcdri a tributului Intre noiembrie 1642 si august 1643, tinind searna de circumstantele politice ale acestui rdstimp, ea nici nu se poate pune.

www.dacoromanica.ro

15

HARACIUL MOLDOVEI SI TARII ROMINESTI

21

deele abuzive §i, in acela§i timp, de meticuloasä rigurozitate in calcule de care

da dovadd administratia otomand, a§a cum vom avea ocazia sa constatam examinind alte informatii. Cit despre cifrele date de misionarul catolic Paolo Bonini prin 1632 10 000 de scuzi 1 de Bandini in 1646 100 000 de imperiali 2 §i de Robert Bargrave in 1652 120 000 de taleri 3 ele nu pot fi acceptate, fie ca prea mici, fie ca prea mari, de vreme ce sint dovedite astfel atit de §tirile temeinice pe care le-am examinat pind acum, cit §i de acelea care ni s-au pastrat din vremea imediat urmastoare.

Acceptind cd tributul Moldovei se ridica in timpul domniei lui Vasile Lupu la 70-75 000 de taleri, Famine intrebarea: cind s-a facut trecerea de la cei 56 000 de scuzi din 1620 la cuantumul pe care-I intilnim din 1637 inainte? Si aceasta urcare s-a facut dintr-o data, sau in etape? A fost cumva determinat

sporul de cre§terea masiva a tributului Tarii Romine§ti cu prilejul inscaundrii lui Matei Basarab, care putuse crea o disproportie prea mare intre obligatiile celor doua tari, sou trebuie sd caufam explicatia In circumstantele proprii Moldovei, cum a fost, de pilda, momentul rdscoalei impotriva lui Alexandru Ilia§ §i al incercarii de impunere a domniei lui Miron Barnowschi? Amintim,

de§i avem impresia cã era mai curind vorba de o impunere extraordinara,

§i de cele 40 de pungi ce se cereau, dupd Miron Costin, lui Barnovschi in prima

sa domnie, cind refuzul domnului i-ar fi atras mazilirea 4.

Dar e preferabil sd pardsim domeniul ipotezelor, pentru a trece mai departe la examinarea cifrelor oferite de izvoare. Un raport al ambasadorului olandez Warnerus din 27 noiembrie 1653, adica aproape la cinci luni dupd inscaunarea lui Gheorghe 5tefan, ne da ca haraci pentru Moldova suma de 80 000 de imperiali 5. Acela§i haraci va fi mentionat §i de un raport venetian din februarie 1672 6, ea §i de o relatiune a lui Fr. Pétis de la Croix, secretar 1 Relatiunea la Calinescu, Alire notizie sui missionari caltolici nei paesi roment,In . Diplomatarium Italicum 1,, II (1930), p. 335. 2 Codex Bandinus, ed. V. A. Ureche, In An. Acad. Rom., Mem. Secf. 1st., s.I-a,

t. XVI (1895), p. 138; de la Bandini, cifra trece si In raportul anonim al unui alt misionar catolic ; Iorga, Cäldtori, ambasadori, misionari, p. 71. 3 Textul la Babinger, R. Bargrave, un voyageur anglais dans les pays roumains du temps de Basile Lupu, An. Acad. Rom., Mem. Sec!. ist., s. 3-a, t. XVII, p. 171 (trad., p. 18: * 12 trasuri (= care) de bani In valoare de 120 000 de taleri sau 30 000 de livre sterline *). Diferenta pe plata Intre imperial ( Rix daller) §i leu (Lyon daller) e mentionata de Bargrave (p. 167): cel dintli cota 12 i costande, cel de al doilea 14. 4 Ed. Panaitescu, p. 76: Pentru 40 de pungi ce-i cerea vizirul de la Barnovschii voda, ferindu Ora de obicei, i-au venitu mazilie, ne Implindu bine patru ani la domniie r. C. C. Giurescu, 1st. romtnilor, III, 1, p. 45, interpreteazd acest pasaj In sensul urmator: adaos de 40 de pungi de bani peste haraciul obisnuit *. 6 Studii si doc., XXIII, nr. CCXXIV, p. 224: a Moldavo item octoginta mille lam exiguntur anni spatio, cum ordinaria olim summa solummodo guinguaginta mille imperiales conficeret t. Pasagiul acesta e interesant nu numai prin aceea &à ne arata cum se pastra Inca la

Constantinopol, dupa peste trei decenii, amintirea valorii vechi a haraciului moldovenesc

si a saltului sau salturilor facute dupa 1619, ci si prin confirmarea pe care o aduce stirilor pe care le-am considerat mai valabile pentru primele douil decenii ale veacului. Cei cincizeci

de mii de imperial! mentionati de Warnerus reprezinta, probabil, tributul Moldovei de la Ieremia Movilii la Gaspar Gratiani. 6 Hurmuzaki, V/2, nr. CXCVI, p. 126.

www.dacoromanica.ro

M. 13ERZ k

22

16

al ambasadorului francez la Constantinopol in 1676

1680 1 Reiese din aceste informatii cá recunoasterea lui Gheorghe Stefan ca domn al Moldovei a comportat o noud crestere a haraciului. Faptul se confirmä de data aceasta printr-o stire interna, de deosebita valoare. Intr-un < iwod de la Gheorghii .51e1 an-

Voda, de oranduiala birului, ci-au e,sit la iuni, la valet 7162 ( = 1654) », pastrat noud intr-o condica mavrocordateascd, citim la rubrica « undea s-au dat aciasti bani »: « 55 234 ug. s-au dat in banii birului » 2 ; cei 55 234 de ughi mentionati

de condicd ca pIatii la haraci insemnau 82 851 de taleri. Avem aici una din acele cifre curioase la care ne refeream inainte i despre care poate cd nu vom sti niciodata din ce calcule proveneau. Fragmentul din condica vistieriei lui Gheorghe Stefan, care ne oferd o atit de pretioasa informatie privind tributul Moldovei, cuprinde i alte stiri de o deosebità valoare pentru noi, anume el ne lumineazd asupra raportului real dintre taler i galben in epoca la care am ajuns. Intr-adevar, ughiul de 20 de potronici, calculat la 1 taler i jumatate, apare in aceastä condicd drept o moneda de socoteald. Alaturi de acest ughi de calcul, intilnim insd mentionat si « ughiul de aur », a cdrui valoare este egala cu aceea a doi taleri 3. Aceste mentiuni privesc tocmai operatiuni de schimb in galbeni efectivi. Dacd acceptam acest raport, care ni se pare necesar, inseamnd cd tributul plata de Gheorghe Stefan in argint valora in aur, cel pfrtin la cursul pietii moldovenesti din acea

vreme, 41 425 de galbeni. Ne aflain aici in fata unui fenomen monetar care va juca de acum inainte4 in mod constant in folosul celor care plateau birul, anume deplasarea continua a raportului dintre taler i galben, in favoarea acestuia din urma. Astfel cà, dupd cum vom avea ocazia sà constatam, o urcare masiva ca aceea a haraciului Tarii Rominesti din 1703 va avea i caracterul

unei reajustari la noua valoare a aurului. Pentru deceniile urmätoare, avem mai intii de exclus citeva informatii evident depdrtate de adevar. Astfel, in primul rind, e aceea cuprinsa in raportul rezidentului imperial Reniger, din iunie 1659, unde, alaturi de cifra exacta pentru Tara Romineasca, se da pentru Moldova 20 000 de taleri 5. Aceeasi 20 000

de taleri ii regasim, pe la 1670, si in relatiunea anonima, altminteri bine informatd, care poarta titlul de Curiosila di Turchia 6. 0 cifra de asernenea 1

Acte si Iraym., II, p. 736. Pentru cariera lui Fr. Pétis de la Croix si sederea lui In

Orient, v. F. Babinger, 0 relafiune neobservatd despre Moldova sub domnia lui Antonie-Vodd-

Ruset (1671) In Mem. Seq. Isl., s. III-a, t. XIX (1937), p. 110 si urm. 2 Studii si doc., IV, p. 264. 3 Ibidem, p. 265: 66 ug., 13 p. au luat Dabija pintru cei 50 ug. aur, ci-au lipsAt din galbini ci-au schimbat la Matei-Vodd *; 266 ug., 13 p. 400 taler ce s-au dat hatmanului pentru cele 200 ug. aur ; p. 266: 133 ug., 7 p. 200 talerd >, s-au dat lui Liscovici, pintru 100 ug. aur ce sAnt la Preliudschii *. Existá i o a patra mentiune, mai greu de descifrat (p. 266): e 42 ug. 12 p. s-au dat pintru cele 200 ug. aur la hatmanul, ce s-au schimbat de la Comisul ; fail 500 lei, ce s-au dat din cas s. E posibil sA fi intervenit aici o eroare a copistului, cdci mai departe citim: 420 ug. 700 lei, ce s-au dat Ciogolii, pintru bani ci-au dat (amintim cA, dupA Bargrave, diferenta de curs intre leu i talerul imperial era In favoarea celui dintli). Calculind In taleri, dupà raportul mentionat aid Intre ughi i leu, am avea, in stirea care ne preocupd, drept contravaloare a 200 de ughi de aur, nu mai putin de 514 taleri. 4 Acesta e momentul In care 11 putem constata In mod valabil pentru calculele noastre. Nu inseamnA cA el nu se petrecea de mai inainte. 5 Hurmuzaki, Fragm. zur Gesch. der Rumdnen, III, p. 246. 6 Studii i doc., XX, p. 178.

www.dacoromanica.ro

1'7

HARACIUL MOLDOVEI SI TARII ROMINEVI

23

neacceptabilA, de data aceasta prin mArirnea ei, se gaseste in jurnalul soliei palatinului de Cu 1m, ambasador la Poartd in 1677, unde se spune cA Moldova « (IA anual haraci 500 000 de taleri bAtuti »1. RAmin, insa, citeva alte stiri mai apropiate de ceea ce stim pentru domnia lui Gheorghe Stefan, dar care pun Inca probleme greu de rezolvat. Am vAzut

cum raportul venetian din 1672 si De la Croix citiva ani dupd aceea 2 dau aceeasi cifrd de 80 000 ca si Warnerus, care se gAsea atit de aproape de realitate. Avem insA, din acelasi rAstiinp, si unele stiri diferite, cum e aceea datd de Ricaut in Ilistoire de l'etat present de l'Empire ottoman. Ricaut, ale cdrui informatii dateazA de prin 1661 si pe care afirma cA le detine de la un fost domnitor al ambelor principate 3, vorbeste de un tribut de 120 de pungi 4. Probabil CA de la Ricaut cifra trece si la Boethius, pe care-I reproduce Sulzer 5.

0 vom regAsi apoi, rnai tirziu, in raportul ambasadorului francez Fabre, din 1694 6 si ne va intimpina chiar si in 1724, in vasta lucrare istorico-geograficA a rnedicului englez Thomas Salmon, Modern History or present state of all nations 7. Cifra de 60 000, dar de data aceasta fiind vorba de florini unguresti, se intilneste si la 1688, in Thesaurus exoficorum al lui Happelio 8. S-ar pArea cA avem aici un nurnAr impresionant de mArturii. In fapt, dacd lasAm la o parte pe Salmon, a cdrui stire stim precis eh' nu era valabild in momentul in care era datd. pe Boethius, care isi ia stirile, cu toatd probalitatea, de la Ricaut, si pe IIappelio, care vorbeste de florini unguresti, rdminem cu mArturia, e drept de multd greutate, a lui Ricaut si cu accea a lui Fabre, din 1694. MArturiei lui Ricaut i se impotrivesc, insd, nu numai raportul venetian din 1672 si Fr. Pétis, ci si mai cu seamA imprejurArile istorice ale anilor 1654-1664. Intr-adevdr, depunerea lui Gheorghe Stefan era consideratd la Constantinopol ca putind aduce hasnalei, impreund cu aceea a lui Constantin Serban, un cistig de 300 000 de reali 9. Darurile in bani si juvaiere, trimise de noii domni marelui-vizir, sint gAsite ca nefiind de suficientd valoare si aruncate in fata capuchehailor ; numai un adaos de 50 de pungi reuseste sd potoleased furia acestuia 1°. Domnia lui StefAnitd Lupu a lost plAtita de tatAl sAu, dupd bailul venetian, cu 150 000 de reali, in afarA de numeroase juvaiere si

blAnuri de samur II, iar Istratie Dabija a fost, la rindul sdu, «supt pinh la 1 La P. P. Panaitescu, Ccildtori poloni In Wile romtne, Bucure§ti, 1930, p. 71-72 ; acela§i pasagiu §i la Iorga, Acte qi fragm., I. p. 89, dupA o traducere prescurtatt In frantuzepv, unde se (Id 500 000 de pialtri. 2 Nu putem folosi aid cea de a doua informatie a lui Fr. Pétis de la Croix, din Relation des provinces de Moldavie et de Valachie (1676), unde se vorbe§te global de cele douA sute de pungi destinate obi§nuit tributului anual la PoartA §i darurilor * (ed. Babinger, p. 130; ed. Mihordea, In Rev. ist. *, XXIII, (1937), p. 141). 3 S-ar 'Area cA e vorba de Gheorghe Ghica (C.C. Giurescu, 1st. romtnilor, 111/2, p. 458).

6 Ed. Amsterdam, 1671, p.

151.

5 Gesch. d. transalp. Daciens, III, p. 352.

6 Hurmuzaki, XVI, nr. DCCVIII, p. 309. 7 Ed. ital., Lo stato presente di tutti i paesi e popoli del mondo, Venetia, 1731-1766;

rezumat de Filitti, In * Rev. ist. *, XII (1926), p. 15. 8 Extras In * Revue historique du Sud-Est européen s, II, (1925), p. 345. 9 Hurmuzaki, V/2, nr. XLVI, p. 32. Data 4 febr. 1657 e dupA stilul venetian.

10 Hurmuzaki, V/1, nr. XCIII, p. 60, unde documentul e datat din martie 1659. La aceasta data hist Gheorghe Ghica i Mihnea III domneau de un an; aici e vorba de 1mplinirea, de cAtre noii domni, a promisiunilor !Acute marelui vizir. 11 Hurmuzaki, V/2, nr. CIV, p. 67.

www.dacoromanica.ro

24

M.

BERZA

18

mAruntaie »1, In aceste circumstante, nu vedem cind ar fi putut avea loc scaderea tributului de la cele 165 de pungi platite de Gheorghe *tefan, la numai 120 de pungi.

0 scadere a haraciului Moldovei a avut totu§i loc inainte de 1710, cind iaräsi. ajungem la un punct ferm in cercetarea noastra. E vorba de afirmatia lui Dimitrie Cantemir ca Moldova plate§te in prezent stirea se referd, desigur, la domnia luisuma de 65 000 de imperiali 2, adica 130 de pungi. Chiar

dacd ar fi vorba de o ward rotunjire, cifra lui Cantemir trebuie admisd. Ea este, de altminteri, confirmata si de evolutia urmatoare a haraciului moldovenesc.

Scaderea, deci, a avut loc; credem insd CA ea trebuie asezata in timpul rdzboaielor poloneze, cind se vorbeste iari, ca in vremea lui Mihai Viteazul, de iertari de tribut, ba chiar de inapoierea banilor in aceleasi pungi in care

fuseserd trimisi 3. Dacd ea va fi avut loc in ultimii ani de domnie ai lui Constantin Cantemir, cum am fi inclinati sa credem, §tirea din raportul lui

Fabre ne-ar aparea altminteri luminata. Fabre Insu§i de altminteri vorbea de reducerea la jumatate a tributului de 120 de pungi, mäsura de caracter temporar, insd, cad se lua « tinindu-se seama de stricaciunile pe care le-au facut si le

fac tatarii §i polonii in aceastä tara ruinatd pe trei sferturi in clipa de fata » 4. A durat aceastä mäsura pina prin 1702, cind calatorea pe la noi arheologul englez Edmond Chishull, care da ca tribut al Moldovei « nu mai mult de 60 » de pungi 5? E posibil, desi nu trebuie uitat Ca, pina in 1702, tara va fi fost socotitä ca suficint de refacutd pentru a nu se mai bucura de clementa, de vreme ce Inca in 1700 Antioh Cantemir trimetea 300 de pungi la Constantinopol pentru a obtine prelungirea domniei,6, iar succesorul sau Constantin Duca, dupd Neculce, a dac-imbracd caftan de la Poarta, cu cheltuiala §i agiutorul muntenilor, feace iar cheltuiald mare * 7. Läsind la o parte chestiunea scdderii temporare a haraciului, care e pentru noi secundard, ramin in privinta problemei principale cloud posibilitati: aceea a unei reduceri la 120 de pungi, urmatd apoi, Inainte de domnia lui Cantemir de cresterea la cele 130 de pungi indicate de acesta din urma si, ca o a doua posibilitate, dar nu lipsita de sorti de adevar, aceea a unei singure reduceri, ping in jurul a 130 de pungi, intirnplata In vremea rdzboaielor poloneze. In ce priveste valoarea in aur a celor 65 000 de taleri imperiali, pentru vremea

lui Cantemir, ea se ridica, dupa indicatiile pe care le avem in izvoare de

prima mind 8, la 26 000 de galbeni. Avem, deci, intr-un rastimp de cca o juma1 Hurmuzaki, V/2, nr. CXXXVII, p. 89. 2 Descr. Mold., cap. XIV, ed. Soc. Acad. Rorn., Bucuresti, 1872, p. 110. 3 Hurmuzaki, V/2, nr. CCXXVI, p. 146; nr. CCXCV, p. 189. Ibidem, XVI, nr. DCCVIII, p. 309. 5 Travels in Turkey and back to England, Londra, 1747. Reprodus In Rev. hist. du Sud-Est europ. o, I, (1924), p. 411. 6 Hurmuzaki, S1 I, nr. DXXI, p. 352.

7 Ed. Iordan, p. 219. Dacd cheltuiala era fdcutd de s munteni o, Poarta nu putea

ignora cä pina la urind ea va fi suportatd de birnicii moldoveni. Neculce de altminteri adaugd:

i cu datoria a dornniei cei dintdiu neplAtitd, sil-narcd de sd feci o somd mare de bani, si-ndatori Ora i pe vaci, i pe oi, i pe miere, i pe ceard, de luo bani de la negutitori ). Revista istoricd a arhi° Condica de venituri §i cheltuieli a vistieriei (1694-1700, in velor Bucuresti, 1878, p. 139: t 750 tal. s-au datu la Ali-pasa zloti venetici 300, darts C

www.dacoromanica.ro

HARACIUL MOLDOVEI $1 TARII ROMINESTI

19

25

tate de veac, o reducere a haraciului cu aproape 40%, iesità din impletirea reducerii cuantumului cu scaderea valorii argintului in raport cu aurul. Pentru veacul al XVIII-lea, in afarã de datele lui Chishull i Cantemir, avem o serie importantä de stiri, dintre care acele provenind de la informatorii strdini

sint mai totdeauna inexacte. Astfel, un raport francez din 1712 ne vorbeste de 240 de pungi a 500 de scuzi 1, adicd nu mai putin de 120 000 de scuzi. o amänuntitA anchetd asupra prilor romine, efectuatá in 1714, ne da' 133 de pungi 2 La 1724, diva cum am avut ocazia sã vedem, Thomas Salmon inregistreazd suma de 120 de pungi sau 60 000 de taleri. In 1742, un Orator turc, al carui jurnal de drum nu i-a pdstrat numele, pomeneste de un tribut de 100 000 de lei 3. Dupd raportul unui misionar catolic din 1745, Moldova ar fi plait « 450 de pungi ca tribut anual » 4. Un an mai tirziu, Pietro Businello, In ale sale Lettere informative delle cose di Turchia, spune cà suma primita de sultan e de 160 000 de reali 5. Raicevici ne dä, dupa memoriul boierilor moldoveni din 1770, un tribut de 65 000 de piastri 6 Aceeasi cifrd revine, in 1776, intr-o notità despre veniturile Tarii Rominesti 7. Calre sfirsitul veacului,

la 1780, agentul polonez la Poartä W. Chrzanowski vorbeste de plata anuald a 500 000 de piastri 8. In 1791, Langeron dà cifra, mai redusd, dar Inca depdrtatä de realitate, de 120 000 de piastri 9. Abia la inceputul veacului urmator, la 1807, Reinhard ne va da cifra, pe care o putem numi exactd, de 135 de pungi 10.

Aceastd lungA serie de märturii ar fi deconcertantd, dacd n-am avea mijloace de control de valoare indiscutabild. Le-am Inregistrat totusi aici, indeosebi pentru a invedera cum martori pe care i-ai fi putut socoti cu greutate ca, de pildd, Langeron pot da informatii neexacte. In fapt, haraciul Moldovei, de la Cantemir lnainte, a rämas aproape sta-

tionar. Dupa rdzboiul din 1768-1774, cele douà principate sint scutite de clndu au venitu la Cerneti de s-au impreunatu cu domnia *; p. 604: .1 10 zloti venetici la

sp5lat tal. 25 *; V iafa lui Costandin Yodd BrIncoveanu, de .Radu vel logofdt Grecianu, cu note §i anexe de 5t. D. Grecianu, Bucuresti, 1906, P. 279: salbä de zloti 500, za taleri 1250 *(1706); p. 280: a 500 de zloti salbA za taleri 1250 *; p. 306: a 2 sálbi de zloti unguresti 400, za taleri 1000 (foaia de zestre a BAlasei, fiica lui Brincoveanu 1708); p. 308: a 1000 zloti. la

bani gata, gall den sAlbi, za taleri 2 500* (aceeasi foaie de zestre). Rezulth cä atlt florinul de aur unguresc cit i ducatul venetian valorau deopotrivA doi taleri i jumdtate. 1 Hurmuzaki, S11, nr. DCXXI, p. 419. 2 A. Sacerdoteanu, Du nouveau concernant une enqutte francaise sur les principautes ronmaines, in e Rev. hist. du Sud-Est Europ. a, VI (1929), p. 60. Variantele publicate de Odobescu (Hurmuzaki s1r, p. 419 si S1 III, P. 7), ca ai aceea analizatA de C. C. Giurescu (Une enquële franfaise sur les principautés roumaines, in a Melanges de l'Ecole roumaine en France *, II (1924), p. 46) dau suma de 240 de pungi. 3 Iorga, 1st. rorntnilor prin cdldtori, ed. a 2-a, vol. II, P. 197. 4 La CAlinescu, Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia, nei secoli XV II e XVIII, in a Diplomatarium Italicum *, I (1925), p. 184. 5 La Iorga, Cdldlori, ambasadori ;i misionari, P. 25. 6 Osservazioni storiche, naturali e politiche intorno la Valachia e Moldavia, Napoli, 1788, p. 198.

7 Hurmuzaki, XIV/2 nr. MCCLVI, p. 1250. La Panaitescu, Ctildtori poloni, P. 237. E curios cum, la un veac distantA, cele dou5

mArturii poloneze se opresc la aceeasi cifra. 9 La Bezviconi, Cdldtori rui In Virile romtne, Bucuresti 1947, p. 152-3; texttff §i in

Hur muzaki SOIL .4 Textul raportului lui Reinhard, publicat de M. Holban, in a Rev. hist. du Sud-Est Europ a, XII (1935), p. 38.

www.dacoromanica.ro

M. BERZA

26

20

plata tributului pe doi ani 1. In 1776, dupa discutii aprinse cu ministrul Rusiei 2, se ajunge la fixarea indatoririlor celor cloud tari la aceeasi suma ca i inaintea rázboiului 3.

In ce constau pentru Moldova, in ce priveste haraciul, aceste indatoriri, ne-o arata o serie de acte emise de Poartd: senedul din 1783 4, hatiseriful din 1784 5, firmanul din 1792 6 i hatiseriful din 18027. Toate ne dau suma de 135 de pungi 0_444 9 piastri, sau 67 947 6 piastri. Acte interne ne arata ea intradevar aceasta era suma care se platea Portii: in cDndicile vistieriei pe 1796, 1797 0 1798, gasirn trecuti la plata haraciului 67 944 lei, 60 bani 8. Cind i cu ce prilej, intre domnia lui Canternir i razboiul din 1768 1774, s-a adaugat sporul curios de cinci pungi si 444 6 piastri? Dupa ancheta francezd din 1714, care da, cum s-a vazut, 133 de pungi, s-ar 'Area dacd la Cantemir nu va fi fiind o ward rotunjire cd am avea a face cu cloud mici adaosuri, unul de trei pungi intre 1711-1714 0 altul, de aproape aceea0 valoare, la o data ulterioara. Oricum, aceste sporuri apar ca lipsite atit de interes economic cit 0 de semnificatie politica. Mai important de constatat e cà, rämas aproape neschimbat, in ce priveste cuantumul lui, in intreg veacul al XVIII-lea,

in fapt tributul devenea o sarcina tot mai putin grea, nu numai prin seaderea puterii de achizitie a aurului pe care am exclus-o acum deodata din preocupdrile noastre ci i prin continuarea acelui proces de deplasare a raportului dintre argint i aur in favoarea celui de al doilea 9. Vom avea ins a si o scadere a tributului in cuantumul lui, intervenitä la o data pe care nu o putem preciza, poate in urma noilor pierderi teritoriale din 1812, sau in urma Eteriei. 0 constatam in mice caz in 1822, cind condicile vistieriei lui Ionita Sandu Sturza noteaza un haraciu in surna de numai 47 769 leiw. La aceasta data, cind galbenul valora 15 lei 11, tributul Moldovei nu se mai ridica decit la 3118 galbeni. Se revenise, adicd, la ceea ce se pldtea In vremea lui Stefan

) Dupd notita din 1776 amintita, i tributul celor doi ani de scutire urma sa fie achitat dupa reluarea oficiala a platii. Si dupa Raicevici, (op. cit., p. 186), scutirea de tribut a n-a fost decit o Inselaciune politica *. 2 Raportul lui von Gaffron, din 3 iunie 1776, in Acte i fragm., II, p. 122-123. Ministrul Rusiei cerea ca domnii tarilor romine sã nu plateasca decit 1000 de pungi pe an tezaurului (e vorba, fara indoiald, de o cifra rotunda, cuprinzind amindouä Virile) si nitnic ministerului, pe cind Inainte sultanul primea 1000 de pungi, iar ceilalti In proportie. 3 Raportul aceluiasi, din 17 iulie 1776 (ibidem, II, p. 128); si din notita amintitä privind veniturile Tarii Rominesti (Hurmuzaki, XIV/2, nr. MCCLVI, p. 1250), reiese ramtnerea tributului la acelasi cuantum ca lnainte de razboi (v. mai jos si situatia tributului Tarii Rominesti). 4 Sturdza si Colescu-Vartic, Acte i documente, I, p. 192 193. 5 Ibidem, p . 199. 6 Ibidem, p. 230. 7 Ibidem, p. 264, 277 ; In special, p. 274. 8 lorga, Documente cercetdri asupra istoriei financiare i economice a Principatelor

Romine (Extr. din Economia Nalionald, Bucuresti, 1900), p. 12, 17, 21.

0 Avem i In acest timp de stabilitate formala a tributului o urcare a lui, insii tot indirecta,wrin scaderea teritoriului in urma luarii Bucovinei de austriaci. Lucrul era semnalat si de von Gaffron, cu prilejul fixarii tributului In 1776 (Acte si fragmente, I, p. 128). aa aa

Iorga, Documente si cerceldri, p. 124.

Ibidem, p. 128. Paguba iesitã din diferenta de curs a monedelor e prea mica, In ce priveste singur haraciul, pentru a o lua aici in consideratie.

www.dacoromanica.ro

H 14/t.c1uL MOLDOVEI 51 Vi RH HOMINESFI

21

27

cel Mare. Si aceasta daca nu tinem seama de diferenta, in ce priveste puterea de achizitie a aurului, (Entre cele cloud epoci. Pentru intreg veacul al XV-lea, cifrele de care dispunem cu privire la tributul plata de Tara Romineasca sint foarte sarace. Ramine sà ignoram mai departe cuantumul haraciului stabilit in vremea lui Mircea cel Batrin, cind domnul Tarii Rominesti e silit sä accepte plata tributului, desi e posibil ca el sä nu fi fost departe de cei «3000 de bani rosii »luali in sensul de galbeni din asa-zisul tratat incheiat cu sultanul Baiazid, al cdrui caracter apocrif a fost dovedit de multd vrerne I. Pentru acelasi motiv, nu poate fi luat in searna nici tratatul dintre Laiota Basarab si sultanul Mehmed al II-lea, care pomeneste de plata a 10 000 de galbeni sultanini 2. Nu poate folosi cercetarii noastre nici stirea lui Chalkokondyl, privind tributul platit de domnul Tarii Rominesti Dan, probabil Basarab al II-lea, fiul lui Dan al II-lea, care ar fi constat in 3000 de arcuri si 4000 de paveze 3. Ramin insd cloud stiri deosebit de pretioase, amindoud referindu-se la cel de al saselea deceniu al veacului, si confirmindu-se una pe .

alta. Cea dintii provine de la un italian care petrecuse 25 de ani la curtea sultanilor, dintre care ultimii §apte deci intre 1451-1458 la aceea a lui Mehmed al II-lea. Ea ne da ca « tributo di Velachia magna verso Nicopoli, sopra Nicopoli, sopral Danubio per anno ducati 10 000* 4. Aceeasi cifra ne e data si de cronicarul bizantin Ducas. Potrivit acestuia din urina, In anul 6970 (1461-1462),

Mehmed al II-lea cere lui Tepe§ sä vind grabnic sd i se inchine, aducind cu sine 500 de baieti si « tributul ce se da in fiecare an, adica 10 000 de galbeni 0. Domnul raspunde ca e gata sä dea banii, dar nu baielii, si nici sã villa la inchinare5. 1

N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, Bucuresti, 1902, p. 63, n. 3 ; idem, Gesch. des

rum. Volkes, II, p. 76-77; mai nou, P. P. Panaitescu, Mircea cel Bedrin, Bucuresti, 1944,

p. 284, n. 36. In aceasta din urind lucrare, se considerA Inceperea plaii tributului de cdtre Mircea cel BAtrin ca datind din 1417 (op. cit., p. 343). Discutia a fost reluatA In largul studiu inchinat de Barbu T. Clinpina i Luptei Tarii Rominesti Impotriva turcilor In sec. XIV XV * (in manuscris), unde, In baza cronicilor osmane ale lui Urudj i Mehmed Kuciuk- Nisangi, se ajunge la concluzia cii a la Inceputul anului 1415, Mircea plitea primul sat' haraciu unui sultan al turcilor *. Tot acolo, se respinge ideea ca ar fi fost vorba de plata vreunui tribut cu prilejul legaturii Incheiate /are Baiazid I si Vlad Uzurpatorul, in aprilie 1395, cind sultanul se Inultumeste doar cu darurile primite. 2 Textul tratatului, Intre alte editii, la D. A. Sturdza si C. Colescu-Vartic, Acte si documente relative Ic, istoria renasterii Romlniei, I, p. 2 3, unde se acceptA schimbarea lui LaiotA Basarab cu Vlad Tepes, provenitA din dorinta de a se salva data de 1460. Ca totusi asemenea acte acordate de sultani In forme, lima, care s-au pierdut au existat intr-adevar, astAzi nu mai poate IncApea Indoiali. Ed. Darko, III, p. 37; trad. NAsturel, la Institutul de istorie. 4 Relatiunea lui I. de Promontorio redactatd In 1475 Governo et Entrate dell' Gran Turco a fost publicata de P. P. Icovschi, In lzvestia na istoricescoto drufestvo v Sofia, IX (1929). Stirea care ne priveste se aflA la p. 63 a acestei pub1icaii. Absenta tributului Moldovei i prezenta, In schimb, a unor venituri provenind de la coloniile genoveze din Crimeea ar permite, poate, datarea acestei stiri din anii 1454-1456. 5 Ed. Bonn, p. 343-344. E curioasa, oricum, coincidenta acestei cifre cu aceea din presupusul tratat din 1460. SA fie vorba de o veche traditie, care sa fi stat la baza plismuirilor din veacul al XVIII-lea, sau, cumva, de inspirarea In ceea ce priveste cifra de la Insusi Ducas, lucru care nu e exclus, daca ne &dim ea' Mihai Cantacuzino va folosi din plin cronicarii bizantini.

www.dacoromanica.ro

M. BERZA

`28

22

ale lui Iacopo Coincidenta in ceea ce prive§te cifrele, a celor cloud §tiri de Promontorio §i Ducas §i referirea ambelor la aceea§i epoca ce precedá conflictul lui Vlad Tepe§ cu turcii ne silesc sa acceptarn cd tributul pe care, in 1461, domnul Tarii Romine§ti nu-1 mai achitase de trei ani se ridica efectiv la 10 000 de galbeni. Evolutia ulterioard a haraciului Tara Romine§ti ne face sd nu putem accepta

cifra de 17 000 de ducati data pentru Valachia Alta de acea relatiune venetiand folosita de Nicolae Iorga la examinarea veniturilor de care dispunea sultanul in 1470 1. Intr-adevar, pentru a accepta aceasta informatie, ar trebui sa admitem scaderi ulterioare, pe care desfa§urarea raporturilor Tarii Romine§ti cu turcii la sfir§itul veacului al XV-lea nu le-ar putea justifica. Un raport de asemeni venetian, din 30 septembrie 1503, transmis de Marino Sanuto, afirma ca. Radu cel Mare plätea ca tribut la acea data suma de 8000 de ducati pe an 2 Acela§i Sanuto ne transmite §i un alt raport din 6 martie 1525, prin care Senioria

era informata ca domnul Tarii Romine§ti fusese bine primit de sultan cu prilejul calatoriei sale la Constantinopol §i cd el platea acestuia un tribut de

14 000 de ducati 3. In lumina acestor date, se poate conchide ca. §i cei 12 000 de florini ungu-

re§ti, pe care ragusanul Bocignoli, in scrisoarea sa din 1524 catre secretarul imperial Gerardo Plania 6, Ii considerd drept tributul plätit de succesorul lui Vlad Tepe§, dupd uciderea acestuia de care boieri, se referd in fapt la vremea din preajma domniei lui Neagoe Basarab, cind Bocignoli caldtorea in Tara Romineasca 6 Am aved, astfel, la reluarea platii tributului dupd intreruperea lui in timpul lui Vlad Tepe§ §i datorita tocmai rezistentei organizate de acesta, o coborire sub cuantumul anterior lui 1458, de 10 000 de galbeni, pentru ca, in urma unor urcari ulterioare, sa-1 gasim la inceputul veacului al XVI-lea ajuns la 8000 de galbeni, §i apoi la cei 12 000 amintiti de Bocignoli, de la care se va face, in 1524, saltul la 14 000 de galbeni 6. 1 Gesch. d. osm. Reiches, II, p. 217, n., 5. 2 J diarii di Marino Sanuto, ed. F. Stefani si E. Berchet, V, col. 464: e Sua excellentia ha de carazo. . . da Rado transalpin dicto Caloiero, ducati 8 mtlia, quale vien ogni anno ad basar la mano al Signor, e se ne ritorna vestito da sua excellentia r.

3 Diarii, XXXVIII, col. 164.

4 Publicatil de Veress, In Acta et epistolae, I Fontes rerum Transylvanicarum, IV, p. 130 i, In trad. italianA, la Del Chiaro, ed. Iorga, Bucuresti, 1914, P. 113-115. 5 Basarab... pe care eu, aflindu-mA In Tara RomIneascA, 1-am cunoscut Ca nobil particular e. S-ar putea ca de la Bocignoli sA derive informatia pe care Lionardo Panzini, preceptor al. fiilor lui Alexandru Ipsilanti, o da, In februarie 1777, Intr-una din scrisorile sale din Bucuresti: tributul anual, care la Inceput, end Tara Romfneascii s-a pus sub protectia Portii, putin Inainte de sfirsitul veacului al XV-lea, a fost stabilit la 12 000 de florini unguresti* (La Nino Cortese, La Valachia durante ii principato di Alessanndro Y psilanti (1774-1782 ) In e L'Europa Orientale s, II (1922) p. 173-174).

6 Nu e exclus ca, potrivit interpretArii date de Barbu T. Cimpina (studiu In manuscris) raporturilor dintre Radii cel Frumos i turci care se stabilesc numai dupa 1465, acest domn sh nu fi avut de suportat plata unui haraci. In acest chip s-ar explica nu numai traditia cronicAreascA potrivit cAreia Laiotd Basarab 4a Inchinat Ora turcilor dar i prezenta numelui sail In tratatul amintit cu Mehmed al II-lea. De altminteri si In povestirea lui Bocignoli, In care se contopesc, pe de o parte, cele douA domnii ale lui Tepes, iar pe de alta, acele ale lui Radu cel Frumos i Laiotd Basarab, plata tributului e legatà de succesorul, prin ucidere, al lui Tepes. La fel, cronicarul -hire Urudj (ed. Babingcr, Hanovra, 1926, p. 73-74; trad. Guboglu, la Institutul de Istorie)

www.dacoromanica.ro

HARACIUL MOLDOVEI SI TIBII ROMNESTI

23

29

Haraciul acesta de 12 000 de galbeni care s-a putut mentine de la 1505 1 pind la 1524 si a cdrui amintire s-a pdstrat, cum se va vedea, pind tirne este confirmat si de Theodor Spandugino, care ne permite sd consziu tatdm i existenta unui spor ulterior anului 1524. In 1538, Spandugino afirmd cd Tara Romineascd inainte « pldtea 12 000 ducati anual, dar acum dd 16 000 In afard de daruri »2. Nu se poate preciza cind a intervenit sporul de la 14 000 la 16 000 de ducati. El putea fi gäsit de Radu Paisie sau acceptat de acesta, cu prilejul recunoasterii sale de cdtre turci, in 1535. In acest din urmd caz, in cursul celor zece ani de domnie, Radu Paisie a avut de suportat Inca o urcare de tribut, dacd acceptdm informatia unui raport spaniol, care ne dà in 1542 suma de 24 000 de ducati 3. Aceste stiri cu privire la cresterea tributului farii Rominesti intre 1524 si 1542 ne silesc sã socotim ca bazat pe informatii mai vechi acel o sumar al veniturilor sultanului », aflat intr-un codice miscellaneu de la Biblioteca Nationald din Napoli si datat de Iorga de « pe la jumdtatea secolului al XVI-lea » 4. El ne cid aceeasi cifrd, acum de mult depäsità, de 12 000 de ducati. La fel, nici afirmatia lui Paolo Giovio, privind fArd indoiald domnia lui Radu Paisie, eh

tributul plata turcilor s-ar fi ridicat la 10 000 de galbeni, nu poate fi luatd in searnd 5.

Din jumdtatea a doua a veacului al XVI-lea, tirile devin foarte numeroase.

Din pAcate, ele sint de multe on I i contradictorii. Mai intii, sintem datori sd ldsdm la o parte o descriere a statelor europene din 1573, care, cu cei 12 000 de ducati ai sai, nu face decit sà reproducd «sumarul * de la mijlocul veacului 6. Acelasi izvor trebuie sd fi fost folosit si de o relatiune francezd, anonimd i nedatatd, care ne dä de asemeni 12 000 de techini pentru

domnia lui Murad al III-lea (1574-1595) 7. Ca atare, urmeazd ca i aceasta sd fie inlAturatd. *tirile care ne rAmin pind la 1580, in ordine cronologica, sint: La 1558, bailul Antonio Barbarico raporta Senioriei Ca Mircea Ciobanul plateste anual 50 000 de ducati 8. La 3 iunie 1567, reprezentantii Venetiei anuntau trimiterea tributului Tarii Rominesti, in stand' de 50 000 de ducati, i urcarea lui, spre a se marca considerfi actiunile otomane In vederea Inscdunarii lui Laiotfi Tepelus

i

Ylad CfilugSrul

drept awl cucerirea vilaietului Eflac a.

1 in cazul cind urcarea de la 8000 la 12 000 de galbeni a avut loc cu prilejul acel an a lui Radu cel Mare la Constantinopol, pentru a raspunde unor

calStoriei in

iloi cereri ale Portii (Hurmuzaki, XV, p. 169-170). Acte i fragm., I, p, 13. Amintesc cS cifra datfi cu acelasi prilej de Theodor Spandugino pentru Moldova reprezenta o realitate de mult dep5sitfi. Aceasta nu implia Insa ca i cuanturnul tributului Tarii Rominesti, asa cunt ne e dat de el, sä fie gresit

3 Al. Ciorfinescu, Documente privitoare la istoria romtnilor, culese din arhivele din Simancas, Bucuresti, 1940, p. 35. 4 Hurmuzaki, XI, nr. LV, p. 40. Compilatorul lui pretinde, totusi, a fi folosit condicele visteriei impeirStesti. Aminthn cS, pentru Moldova, cifra indicatfi corespunde cu oarecare aproximatie acelei stabilite, cu ajutorul altor izvoare, pentru domnia lui Stefan. Rares.

5 Pasajul din Hist. sui temporis, In a Aril. ist. », II (1865), p. 30. G Hurmuzaki, XI, nr. CXXVII, p. 82; cf. ibidem, p. 40, n. 11. 7 Ibidem, S1 I, nr. CCCLIII, p. 241.

8 Ibidem, VIII, nr. CXII, p. 84.

www.dacoromanica.ro

N. BERZA

30

24

noua domnie a lui Selim al II-lea,cu alti 8000 de ducati 1 La 21 decembrie a aceluiasi an, 1567, se cere lui Petru al II-lea un nou adaus de patru poveri, pentru ca Poarta s ie despiigubitä de pagubele avute din pricina fugii in Tara Romineascd a unui mare numar de raiele din sandjacul Vidinului si din alte sandjacuri 2 0 Relatione del Turco falla dell'anno 1574 cid pentru Tara-Romineasca 55 000 de techini 3. Rapoarte venetiene din 1577 1578 ne dau cifra de 60 000 de ducati 4.

Toate aceste stiri ne impun concluzia cà intre domnia lui Radii Paisie si acea de a doua a lui Mircea Ciobanul, deci in vreme de 20 de ani, haraciul Tara

Rominesti a facut iaräi un mare salt. Amintim ca aceleasi izvoare ne dau pentru Moldova informatiuni aproxirnativ exacte. Ni se pare, de aceea, cd se

cuvine sa acceptdm cifra de 50 000 pentru cea de a doua domnie a lui Mircea Ciobanul, asupra cdreia sint de acord rapoartele din 1558 si 1567. Ar fi, fard indoiala, interesant de stiut daca saltul de la cei 24 000 de ducati ai raportului spaniol, la suma de 50 000 din 1558, s-a facut dintr-o data sau in etape. In lipsa izvoarelor, insa, orice presupunere ar fi lipsita de temei. Credem ca trebuie sa acceptam i cele cloud sporuri din 1567. Pentru cel de al doilea, nu poate fi discutie, caci avem insusi ordinul sultanului. In ce-1 priveste pe cel dintii, confirmarea o gäsirn in cele petrecute cu haraciul Moldovei. Cu acelasi prilej, dupd cum s-a vazut, si acesta era ridicat cu 5000 de ducati. Or, de data aceasta avem, din anul urmator, confirmarea oficiala, printr-o poruncd a lui Selim al II-lea catre Bogdan al IV-lea, prin care i se cerea tocmai trimiterea acestei sume 5. Curn patru poveri de aspri echivaleazd cu cca 7000 de grIbeni (socotind galbenul la 60 de aspri, 6666 de galbeni), am avea un spor total de 15 000 de galbeni, adica' un haraciu de 65 000. Singura stire care s-ar 'Area c'd se impotriveste acestei concluzii e aceea cuprinsa intr-un raport imperial din Constantinopol, din 27 noiembrie 1568. Citim, intr-adevar, acolo Ca Petru al II-lea ducea cu sine la mazilire 40 de poveri de aspri,

dintre care 21. pentru tribut, iar restul pentru peschesuri 6. Cum niazilirea are loc in septembrie, iar haraciul se -trimetea in mod obisnuit in mai 7, e foarLe

probabil sá avem aici a face cu un rest de plata' si nu cu tributul intreg. Acest tribut, care ajunge sä se ridice, deci, in vremea lui Petru al II-lea la cel putin 65 000 de galbeni, face un nou salt intre 1568 1580. Din acest din urmd an, avem un raport al ambasadorului francez Germigny, care anunca sosirea la Poarta a tributului Tarii Rominesti, in Ruud de 80 de poveri de aspri 1 Hurmuzaki, VIII, nr. CLXIX, p. 120. 2 Poruncd a sultanului Selim al II-lea, In tract. lui M. Guboglu, la Inst. de Ist. Porunca adaugd: In fine, eu am hotarlt ca la sosirea lui Suleiman ceaus sa expediezi pe linga haraciul care a fost amintit (adica haraciul Valahiei *), Inca 4 ifik de aspri, care, venind Impreunä cu haraciul, sa-1 faca teslim, adicd sa-1 predea la hazna *. Or, haraciul fusese expediat,

dupd raportul venetian amintit, Inca din mai. 3 Acte qi fragm., I, p. 22. 4 Ibidem, p. 26. 5 v. cap. despre haraciul Moldovei.

6 Hurmuzaki, nr. CLXVI, p. 586. Iorga (prefata la Hurmuzaki, XI, p. XIX) considera aceasta cifra haraciului. 7 Pentru data expedierii tributului, In afard de rapoartele InregistrInd sosirea lui la Constantinopol, v. mai jos afirmatia categorica a lui Sivori.

www.dacoromanica.ro

H1RACIUL MOLDOVEI SI TABU ROM INE5TI

25

31

sau 160 000 de scuzi 1. La prima vedere, am fi indemnati sd nu ludm in considerare aceastd cifrd care ar pdrea exageratd, i aceasta cu alit mai mult cu cit, in acelasi raport, ni se Et pentru Moldova un tribut dublu acelui real din acea vreme 2 Dar, nu numai Ca raportul dintre scud §i aspru este exact 3, dar echivalarea justd intre sume este ea ins0 oarecum o confirmare. Avem insä, din anii urmdtori cel putin, un izvor peste care nu putem trece. Sivori, intim al lui Petru Cercel i genovez priceput in chestiunile bdne§ti, afirmä categoric: « Paga ii principe de tributo scull cento cinquantamillia al Gran Turco e gliegli manda sino in Constantinopoli al mese di maggio 0. ne e data ca tribut al Tarii Romi0 cifrd apropiata 140 000 de taleri ne§ti in 1582 §i de un raport catolic din 1587, privind indeosebi Moldova, dar plin de informatii pretioase §i de date precise, dintre care mune se referd si la Tara Romineascd 5. Desigur ca. e greu sä acceptam ca absolut exacte §i in ce prive§te moneda §i in ce prive§te cuantumul toate cele trei cifre: a lui Germigny, a raportu-

lui catolic din 1587 §i a lui Sivori. Acestora li se adaugd, de altimenteri, o a patra, dintr-un alt raport al aceluia§i Germigny o largd descriere a Imperiului otoman din 1585, care ne cid de data aceasta 140 000 de ducati 6 Raportate la aceea§i monedd ducatul ele ne prezintd pentru cei cinci ani o curbd in zig-zag, greu de admis. Am avea, mai intii, in 1580, 128 000 de ducati ; am cobori apoi, in 1582, la cca 95.000 ; ne-am urca iard§i, cu Sivori, la 125 000,

pentru a ajunge la cei 140 000 de ducati din cel de al doilea raport al lui Germign y.

Dar, cu toate discordantele dintre ele, cele patru cifre ne impun in orice caz constatarea cd, in preajma anului 1580, haraciul Tdrii Romine§ti Meuse un mare salt. De alLminteri, deosebirea poate fi upr explicatd, dacd tinem seama

de modul frecvent in care autorii de rapoarte folosesc o monedd pentru alta, §i de u§oara aproximatie pe care o cuprind de obicei chiar rapoartele cele mai bine informate. Cifrele inse§i, in succesiunea lor, sint : 160, 140, 150, 140. In ce ne prive§te credem cã sintem datori sà ne oprim in mice caz la acea de 150 000 de scuzi a lui Sivori 7, i sà renuntam la cei 140 000 de ducati ai lui Germigny, 1

Hurmuzaki, S1 1, nr. XCV, p. 51.

2 Exagerarea pentru Moldova poate fi doveditd, cad acolo avem chitanta din 1587 a visteriei imperiale.

3 Avem a face, natural, cu raportul oficial, scudul fiind socotit la 50 de aspri. Or, raportul dintre scud si ducat In aceastd vreme este tocmai de 5 : 6. 4 Ed. Stefan Pascu, Petru Cercel si Tara-Romtneascd la sfirsitul sec. XV I, Cluj, 1944, p. 177. 5 La Filitti, Din arhivele ValicanUlui, II, p. 45. Filitti dateazd acest raport din 1585 1590. Vorbind de ridicarea lui loan Vodd Armeanul Impotriva turcilor, autorul lui spune (p. 45): 4 acum treisprezece ani a. Or, toate datele i calculele de ani ale raportului slut absolut exacte. Raportul dintre talerul simplu si ducat, In aceastd vrerne, era de 2 : 3,

iar dintre tater si scud de 4 : 5.

Hurmuzaki, S11, nr. CXL, p. 78 ; L'illustre Orbandale ou l'histoire ancienne et moderne de la vine et citi de Chalons sur Saane, Paris, 1661, p. 66; (ap. Iorga, In *Rev. hist. du SudEst europ. o, XIII, p. 63) nu face declt sd reproducd cuvint cu cuvint In ce priveste tributul celor cloud principate pasajul din raportul al doilea al lui Germigny. 7 Sivori nu a fost numai secretarul i intimul domnului, dar, In timpul sederii sale In Tara RornIneascd, el e Insdrcinat i cu stringerea birnlui din judetul Buzdului, osteneald care trebuia sd-i aducd la 12 000 de scuzi pe an (ed. Pascu, p. 172). In acelasi timp, Sivort

www.dacoromanica.ro

M. BEDZA

'32

26

cel de al doilea raport al sau fiind scris intr-o vreme cind Petru Cercel domnea

Inca, adicd in primele luni ale anului 1585 1 La fel, nu e exclus ca un ultim spor sã fi avut loc chiar la urcarea in scaun .a lui Petru Cercel. De o promisiune de crestere a tributului, pe linga curnpararea domniei in conditiuni extrem de grele, vorbeste rezidentul Preyner in raportul sail din 10 iulie 1583 2 In aceiasi chestiune, avem apoi cloud rapoarte,

din 22 august si 8 octombrie 1583, ale nuntiului in Polonia, Bolognetti. In cel dintii, nuntiul transmite parerea lui Zarnoyski ca Petru nu va domni mai mult de un an, « deoarece a crescut intr-atit tributul care se (la de obicei turcului, .ca tara nu-1 va putea suferi»3. In cel de al doilea, Bolognetti se refera la scrisori

mai vechi ale lui Petru *chiopul Care boierul muntean Ivascu, prin care-i

dddea nadejdea ca Mihnea va fi restabilit pe tron, « acceptind sa plateasca tributul promis de Pdtrascu * 4. In cazul acesta, dacd ar fi sà ne incredem intru totul atit cifrei cit i mone(lei din raportul catolic din 1587, am avea o crestere la urcarea pe tron a lui Petru Cercel, de la 140 000 de taleri la 150 000 de scuzi, a died de la 95 0001a 125 000 de ducati 5. Natural ca cifra de 160 000 de scuzi, din primul raport al lui Germigny,

ramine oricum mai mare decit realitatea, caci de o scadere a tributului in ultimii ani ai primei domnii a lui Mihnea Turcitul credem cà nu se poate in nici un caz vorbi. Poate cd am putea determina i momentul saltului care spuneam cd are loc in preajma anului 1580, adica al trecerii de la cei 65 000 de ducati care se plateau in mice caz la sfir0tu1 domniei lui Petru al II-lea, la acel minimum de 95 000, care formau haraciul Tarii Rominesti in 1582. Aceastd data credem

cA ar trebui cautata cu prilejul recunoasterii de Care turci ca succesor la tron a nevirstnicului Mihnea dupd moartea tatalui sari, la sfirsitul lui septembrie 1577.

Am amintit deja inforrnatiile relatiei anonirne din 1574 si ale celor cloud rapoarte venetiene din 1577-1578, prima dind un haraci de 55 000 de techini, celelalte cloud de 60 000 de ducati. Amintim cà aceleasi izvoare cuprind cifre exacte sau apropiate de realitate i pentru Moldova. E destul, insa, sd socotim primul din rapoartele venetiene cel de al doilea reproducind cifrele celui dintiica din primele doua treimi ale anului 1587, pentru a vedea cd haraciul Tarii Rominesti ramasese pina la acea data neschimbat din vremea lui Petru al II-lea. 0 confirmare a acestei ipoteze s-ar putea cauta la Gerlach, care noteaza in jurnalul sat', la acelasi an 15776, ca Tara Romineascd plateste turcilor anual ca haraci i peschesuri, 150-200 000 de coroane, adica 120 000-160 000 de urma sA fie trimis in Italia, intre alte misiuni i cu aceea de a face depuneri pentru domn la Banco di S. Giorgio (ibidem, p. 194). I

Dupt cum se poate vedea dintr-o mentiune insotind pasajul referitor la tributul

Tarii-Rommnesti.

2 Hurmuzaki, XI, nr. CVIII, p. 664. Veress, II, nr. 243, P. 265. 4 Ibidem, nr. 255, p. 279. 5 E drept cA dacA talerii erau kronenthaleri, atunci aveau o valoare egalA cu seudul, si in cazul acesta cresterea ar fi fost numai de la 140 la 150 000. Dar ipoteza aceasta ni se pare mai putin probabilk cresterea insAsi fiind prea neinsemnatA. 6 Tagebuch, p. 369.

www.dacoromanica.ro

HARACIUL MOLDOVEI SI TARII ROMiNESTI

27

33

ducati. Or, atit Sivori 1 cit §i raportul catolic din 1587 2 afirma categoric ca pe§che§urile comportau o surna egala cu haraciul. 0 problemä ne e pusa de datarea informatiei lui Botero cu privire la haraciul Tarii Romine§ti. Iezuitul italian, calator pasionat, dà tiri bogate despre tarile noastre, intre care §i aceea ca haraciul se ridica la 70 000 de galbeni 3. Din pdcate, §tirile lui Botero nu sint datate §i nu s-a putut stabili cind a fost pe la noi. Iorga le considerd de prin anii 1580-1590 4. In cazul cind calatoria a avut intr-adevar loc dupa 1580, cifra pe care ne-o dä Botero pentru haraciu este evident inferioard realitatii ; daca insa el n-a vizitat inainte de moartea lui Alexandru al II-lea, atunci am avea inca o dovadd ca un salt important s-a facut cu prilejul recunoa§terii lui Mihnea.

De exclus in orice caz este informatia lui Antonio Possevino, potrivit

careia, pe la 1584, Tara Romineasca platea turcilor un tribut armal de 600 000 de ducati 5. Afard numai dacd Possevino nu se referea la totalul cheltuielilor cu turcii, cuprinzind intr-o cifra globala, atit tributul propriu-zis cit §i pe§che§urile §i « rata 8 datoriilor facute cu prilejul cumpardrii domniei. si

Deopotriva de neacceptat, de data aceasta din pricina modicitätii ei, e cifra data de Francesco Marscaldi in relatia sa despre Imperiul otoman din

1588 6 j pe care o repeta doi ani mai tirziu in tratatul pe care-1 inching acestuia 7:

15 000 de techini. Ceea ce e curios, e cd alaturi gasim, pentru Moldova, cifra

exacta de 35 000 de techini.

Deopotriva de curioasa e i suma de 26 000 de techini, pe care o intilnim in raportul bailului venetian la Constantinopol, Matteo Zane, din 1591 8 §i pe care acesta o repeta neschimbata in 1594 9. La aceastd data din urma, haraciul Tarii-Romine§ti suferise, probabil, inca o urcare. La 26 februarie 1593, reprezentantul Venetiei anunta cre§terea tributului telor doud tari cu cite 30 000 de techini, impreund cu ordinul ca acesta sa fie platit anticipat, astfel ca sa ajunga la Constantinopol de echinoxiu19. Credem cä aceasta informatie trebuie tinuta in seama, cum am fäcut §i pentru Moldova, pentru ca mai putin de patru luni mai tirziu, ambasadorul venetian mentiona in raportul sãu venirea in divan a multi u nenorociti811 din Tara Romineasca, plingindu-se ca nu mai pot suferi tirania domnului §i ddrile insuportabile. Nu li se da insa ascultare, caci se §tia ca, in parte, cauza sta in « tributul dublat Cei veniti cu plingerile propuneau de altminteri ca 1 Ed. cit., p. 177 2 Filitti, op. cit., II, p. 47.

3 Relazioni Uniyersali, [Milano, 1598], p. 188. Istoria rorntnilor prin cdldtori, la, p. 217. 5 Fontes rerurn trgnsylvanicarum, 1, p. 280. Cifra se MIA intr-o scrisoare catre papa Grigorie al XIII-lea, din 1583. Chid apoi reproduce textul acestei scrisori In introducerea la Transilvania (Fontes rer. transyly., III, p. 2 §i urm.), Inlocule§te mai Intli pe 600 000 cu 500 000, iar apoi §terge cifra, lAsInd numai un grandissirno tributo *. a Hurmuzaki, XI, nr. CCCXXVI, p. 198.

7 lbidem, nr. CCCXLI, p. 210.

8 Ibidem, nr. CCCXLVIII, p. 214. 9 Albenl, Relazioni, s. 3-a, III, p. 441 ; v. 1i cap. despre haraciul Moldovei.

Hurmuzaki, IV/2, nr. CXXXIV, p. 171. t. DupA Balthasal Walter (Tesaur, I, p. 9), solia era compusA din seniores et praecipui Walachiae yiri *. Ea nu cerea transformarea tArii In pa§alfc, ci pe Mihal domn.

n miseri uornini

3

c. 376

www.dacoromanica.ro

34

M. BERZA

28

tam sá fie transformatd In sangiacat, lucru care nu putea fi primit, cáci adauga raportul 4 tori §tiu cd nu va aduce nici pe departe cit In prezent §i de aceea nu dau atentie acestui lucru, de0 ar putea sd se teamd din parte-le de o rdscoald oricit de gravd a 1. Dacd de o dublare a tributului, cel putin in 1593, nu credem cd poate fi vorba, ni se pare Insd cd. se impune sd acceptdm noul spor de 30 000 de galbeni. In felul acesta am avea, pornind de la cifra lui Sivori, un total de 155 000 de galbeni.

Dar rdscoala prevAzutd de ambasadorul venetian sosi, intr-adevdr, curind §i ea a avut proportii mai mari chiar decit le putea bdnui acesta. Si, odatä cu aceasta, veni §.1 o importantd schimbare in haraciul Tarii Romine§ii. Stirile privitoare la tributul pldtit de Mihai Viteazul slut numeroase, dar, in genere, lipsite de precizie. Inainte de ridicarea sa impotriva turcilor in toamna lui 1594, va fi plAtit haraciul lui Alexandru cel Rdu. Dupd luptele din 1595-1596, situatia e Insd cu totul alta, Mil a se putea preciza, totu5i, cuantumul noului tribut acceptat de Mihai. La 25 clecembrie 1596, se raporta din Constanti-

nopol cd Mihai a trimis In tabdra turceascd cinci poveri de aspri ca tribut, povara oficiald fiind socotità In galbeni tot la valoarea veche, am avea a face cu o surnd ceva mai mare de 8 000 de galbeni , iar sultanul i-a trimis steagul, dar apoi, fiind vätdmatd Tara Rominesscd de un beglerbeg, Mihai

se indigna §i prädd Nicopolul 2. La 27 februarie a anului urmätor deci dupd ce sultanul trimisese steagul de domnie lui Mihai un raport venetian din Praga anunta cd turcii oferiserd Moldova §*1 Tara Romineascd lui Sigismund Báthory, cu scdderea tributului pentru cea dintli la 30 000 de scuzi, iar pentru cea de a doua la 20 000 3. In 1598, Inainte de reluarea ostilitatilor cu turcii, un raport din Constan-

tinopol vestea cd se anuntase sosirea tributului Tarii Romine§ti, o care va fi in sumd de 5000 de techini *4. Un al doilea raport, din Tirgovi§te, al comisarilot imperiali, vorbea de 5000 de taleri trimiO de Mihai R loco tributi * 5. La 17 octombrie 1599, cind Mihai trecuse tocmai de doud zile muntii in Ardeal,

se vestea din Constantinopol cd Andrei Bathory §i Ieremia Movild promiteau sd-1 prinda pe Mihai §i sd-1 trimità la Poartd, cerInd in schimb ca In locu-i sd fie numit Simion, care urma sd pldteascd tributul anual, e adicd 5-6000 de techini, cum se platea in vremurile vechl * 6. Scurtd vreme dupa aceasta, la 7 noiembrie, sosea la Constantinopol un sol al lui Mihai, anuntind CA acesta a trimis marelui vizir 15 000 de galbeni o a conto del tributo a 7. In ianuarie u-mätor,

solii lui Mihai la impäratul ardtau cd domnul lor, spre a risipi bdnuielile marelui vizir, a socotit 4 sd-i facd un dar de 6000 de taleri, in chip §i oarecum cu numele de tribut a 8. 1 Hurmuzaki, III/1, nr. XXII, p. 457

2 Ibidem, IV/2, nr. CLXXXVI, p. 222. E vorba probabil de atacul tAtarilor, care precede pe acel al Turnului §i al Nicopolului de care Mihai. 5 Hurmuzaki, 111/2, nr. CXCIII, p. 173. 6 Ibidem, XII/1, nr. DIV, p. 337. 5 Ibidem, nr. DL, p. 361. 6 Ibidem, nr. DCCXLII, p. 469. 7 Ibidem, nr. DCCXCVIII, p. 497 §i DCCXCIX, p. 500. 6 Ibidem, XII/2, nr. CMLXVI, p. 609. Lit 24 ian. se anunta §i din Constantinopol ca Mihai a scris sultanului de trimiterea tributului §i altor daruri la Ibrahim pa§a, marelevizir (ibidern, nr. MIV, p. 644).

www.dacoromanica.ro

HARACIUL MOLDOVEI SI TARII ROMINESTI

29

35

Si la 20 aprilie 1600, Mihai anunta pe un agent al sail la Constantinopol cd haraciul Tarii Romine§ti §i al Transilvaniei va sosi la serdar i. La 12 septembrie a aceluia§i an, se comunica din capitala sultanilor afirmatia marelui vizir, cd primise de la Mihai o bund alma' de bani In contul tributului 2. Trimisul lui Mihai, cu 20 000 de taleri, este Insa pus la inchisoare 3. Stirea ofertei de tribut din partea lui Mihai,In suma de 30 000 de taleri, pornita din Constantinopol la 12 septembrie, era transmisd mai departe din Venetia la 14 octombrie 4. La 1 noiembrie, se vorbea iarási de trimis'i ai lui Mihai cu propuneri de pace §i de plata unui tribut de 80 000 de taleri pentru Tara Romineasca §i Transilvania, Insotitd de un dar de 16 000 de techini. Techinii, dupa sfatul muftiului, nu fuseserd primiti de Poarta, ca venind de la un rebel. Expu§i in piata, se credea insä ea In curind vor fi ridicati de acolo, chiar fail de dispensa muftiului 5. Dar la aceastd data, campania lui Zamoyski in Tara Romineascd §i evenimentele din Ardeal Inlaturasera problema haraciului pe care-I avea de platit Mihai Viteazul. Oricit ar fi de putin precise toate aceste informatiuni pe care le-am expus, un lucru reiese absolut clar din ele: anume 6, dupd campaniile din 1595-1596, nimeni nu mai pomeneste de sumele enorme ce se plateau Inainte. Daca cele cinci poveri de aspri sau cei 5000 de techini sau de- taleri par o sumd neverosimil de mica fata de acelea cu care ne obisnuisem, chiar sumele mai mari de care se vorbeste In acest timp shit Inca cu totul departe de haraciul din vremurile anterioare. Raportul din Praga, amintind Ca turcii oferisera Tara Romineasca lui Sigismund Bathory cu un tribut de 20 000 de scuzi, spune, e drept, cd acesta altminteri era mult mai mare. E adevarat Insd si cá raportul se putea referi la vremuri mai vechi, oferta insa§i fiind probabil anterioard trimeterii steagului lui Mihai Viteazul. In oHce caz, trimiterile 4 in contul tributului s> din 1599-1600 intr-o vreme de tatonare pentru restabilirea raporturilor cu turcii

sint de 15 000 de galbeni sau de 20 000 de taleri, iar propunerile de pace din toamna lui 1600 prevedeau un tribut total de 80 000 de taleri pentru Ardeal si Tara Romineasca, din care s-ar parea ea 30 000 erau pentru cea din unna. OH, o asemenea ofertd, intr-o vreme in care Mihai avea neaparata nevoie de

intelegerea cu turciide unde, probabil, si diferenta fata de cifrele pornenite in 1597-1598 arata singurd ca atare suind era socotita ca acceptabild, in oHce caz, ca o bazd de discutie. Nu stim daca Simion Movild va fi apucat sa trimità haraciul Portii in vremea cit a domnit in Tara Romineasca. In ce-1 priveste pe Radu Serban, Matei al Mirelor spune doar cd «s-a inchinat si Imparatului turcesc, i-a dat haraciu, ca mai mult sd nu se certe s> 6. Avem, e drept, din 1604 anul impacarii cu turcii raportul lui Petru Armeanul, care mentioneaza trimiterea a 10 000 de florini unguresti e loco tributi » 7. Dar avem impresia ca e vorba de o trimi1 Hurmuzaki, IV/2, nr. XIV, p. 23. 2 Ibidem, nr. XX, p. 27. a Ibidem, nr. XXI, p. 28.

6 Veress, VI, nr. 215, p. 232. 5 Hurmuzaki, IV/2, nr. XXII, p. 29 si nr. CCXXI. p. 250.

6 Tesaur, I, p. 329.

7 Hurmuzaki, IV/1, nr. CCCXLV1I, p. 405.

www.dacoromanica.ro

M. nEnzA

36

a

30

tere provizorie, in asteptarea fixdrii haraciului ; altminteri, ar trebui sA acceptam o crestere in cursul anilor urmdtori, ceea ce nu pare probabil. Nu poate fi primitd, pentru motive pe care le vom vedea indatd, nici suma de 62 000 de techini, care ar fi reprezentat haraciul Tarii-Rominesti, asteptat la Constantinopol in septembrie 1608, dupd un raport venetian 1

Cifre mai apropiate de realitate dacd nu totdeauna precise avem din anii urmdtori. Din 1609, avem cloud rapoarte venetiene, care se completeazd oarecum unul cu altul. Primul, din martie, anuntd sosirea la Constantinopol a « citiva valahi cu 9 poveri de aspri, in contul tributului de 24, pe

care-1 platesc sultanului » 2. Cel de al doilea raport, din octombrie, anunta sosirea a 25 000 de ducati « din tributul Thrift Rominesti » 3. Dacd combindm cele cloud tiri, ajungem la un rezultat foarte ciudat : socotind cei 25 000 de

ducati din al doilea transport ca reprezentind 15 poveri de aspri, am avea inch' la sfirsitul primei decade a veacului al XVII-lea exact vechiul raport oficial dintre galben i aspru de 1 : 60. Dar, in cazul acesta, dacd acceptam cifrele celor cloud rapoarte venetiene, avem pentru anul 1609 un haraci de

40 000 de ducati. Or, izvoare ulterioare ne aratd totusi cà haraciul Tarii Rominesti era, in timpul domniei lui Radu *erban, mai mic de 40 000 de ducati. Un raport, de asemenea venetian, anunta din Constantinopol la 13 decembrie 1611, CA Radu *erban a trecut in Polonia cu toate bogatiile sale, rdminind

dator sultanului cu tributul pe doi ani 1609 fusese ultimul plait

ceea ce inseamnd cà tributul din

adia cu mai bine de 60 000 de scuzi 4. Din aceeasi

lund decembrie, un alt raport, poate al aceluiasi ambasador venetian, dã ca tribut al Tarii Rominesti sum de 35 000 de taleri 5. Dar, documentul care ni se pare hotdritor in aceastd chestiune pus aldturi de acestea cloud din urmd e o scrisoare a palatinului Ungariei cdtre impdratul Mathias II, din 29 august 1613. Palatinul referd conditiile puse de Gabriel Báthory lui Radu *erban, pentru a-1 reinschuna in Tara Romineascd: 25 000 de galbeni inainte de recdpdtarea domniei i alti 25 000 dupd intrarea in Tara Romineascd ; sau, dacd nu poate, 50 000 de galbeni 1a cloud luni de la luarea domniei ; in afard de aceasta, in fiecare an, un tribut de 32 000 galbeni (« aureorum »). Radu *erban gdsea aceste conditii extrem de dure, cdci nici sultanului nu-i ddduse vreodatd atitia bani, « sed solis triginta duobus millibus florenis » i pe acestia nu in bani,

ci in furnituri 6 Afirmatia fostului domn ne obliga sd nu scddem cuantumul haraciului in vremea lui Radu Serban sub 32 000 de florini, adicd sã socotim cd in cele cloud rapoarte din decembrie 1611 s-au folosit monede de argint in locul aceleia de aur, cdci nu credem cà poate fi vorba in scrisoarea palatinului de un alt florin decit florinul de aur unguresc. Pe de altd parte, cele cloud rapoarte amintite 0 mai ales primul dintre ele, cu cei « mai bine de 60 000 de scuzi *

(de fapt, galbeni) ai tributului pe doi ani

ne fac sà credem Ca domnul,

devenit pretendent, nu a exagerat nici in minus, exagerare de altminteri greu 1 Hurmuzaki, IV/2, nr. CCXCIX, p. 300.

2 Ibidem, nr. CCCV, p. 303.

Ibidem, nr. CCCIX, p. 305. Ibidem, nr. CCCXLII, p. 330. 5 Filitti, op. cit., II, p. 114. 6 Hurmuzaki, IV/1, nr. CCCCXXXII, p. 506. 3

www.dacoromanica.ro

HARACIUL MOLDOVEI SI TARH ROMINESTI

31

37

de inchipuit in tratative oficiale, atunci cind era vorba de o cifra fixa 0 oficialä ea insa§i, nu cum era cazul pe§che§urilor. 0 probd a acestor deductii e drept, §ubreda ca toate acele bazate pe am putea-o, poate, gäsi in evolutia ulterioard a haratacerea documentelor ciului. De o noud urcare a acestuia pind la inceputul domniei lui Matei Basarab,

documentele nu mai vorbesc dupd cite §tim decit o singura data. In martie 1614, ni se spune ca Poarta a cerut o sporire a tributului cu 10 000 de techini, iar capuchehaia dornnului incearca prin daruri s-o evite 1. Despre rezultatele eforturilor capuchehaii nu ni se mai vorbeste. Dar, §ase ani mai tirziu,

cind Radu Mihnea recapata iara0 tronul Tarii Romine§ti, el se obligd sa dea un haraci anticipat, ceea ce poate face la 40 000 de SCIIZi 2. E destul ca in loc de scuzi sa citim ducati pentru a vedea ca sporul din 1614 luase fiinta. Am fi indemnati sa afirmam ea el fusese redus la 8000 de galbeni 0 ca haraciul in 1620 era chiar de 40 000 de galbeni sau, in taleri 60 000 de taleri 0 anume pentru ca tocmai acesta e haraciul Tarii Romine§ti in preziva urcarii

in scaun a lui Matei Basarab.

Izvoarele sint unanime in a afirma ca recunoa§terea domniei lui Matei Basarab a comportat o grava urcare a tributului. Dacd ambasadorul olandez Levinus Warnerus socoate in 1653 ca aceasta urcare s-a fdcut de la 80 000 de imperiali 3, un izvor mai apropiat de inceputurile domniei lui Matei Basarab 0 datorat unui om cu legaturi cu capuchehaile Tarii-Romine§ti rezidentul imperial Schmidt afirma in 1643 cd ea pleca de la 60 000 de taleri4 . Acela0 punct de plecare e dat 0 de Ricaut, mai putin de trei decenii mai tirziu 5 0, probabil dupd Ricaut, de Christophe Boethius, reprodus la Sultzer 6. Chiar in plin secol al XVIII-lea, la 1746, §tirea revine la Pietro Businello 7. Dar avern in acest sens 0 o mdrturie a insu§i domnului: prezentind conditiile pentru incheierea unui tratat de alianta cu Gheorghe Rakóczy I, el spune cd pentru a fi lasat in pace de turci, a « sporit birul de trei ori §i in afard de bir le dam tot ce poftesc 0 vom da 0 in viitor tot ce vor pofti, numai sa ne lase sa locuim pe pamintul nostru »9. Or, birul lui Matei Basarab fiind cum vom vedea de 130 000 de taleri, sporirea de trei ori nu putea pleca nici de cum de la 80 000, in care caz nu am fi avut nici macar o dublare. Ca nu e, iard§i, cazul de a lua ad litteram expresia lui Matei Basarab, credem cd nu mai e nevoie

de subliniat. Era insa indreptatit sd se exprime astfel, cind crescuse haraciul

de la 60 000 la

130 000 9.

1 Hurmuzaki, IV/2 nr. CCCLXVI, p. 346. 2 lbidem, nr. CCCCXXIV, p. 386. 3 Studii gi doc., XXIII, p. 224. 4 Hurmuzaki, IV/2, nr. DXCVIII, p. 672. 5 Ed. Amsterdam, 1671, P. 157. 6 Gesch. d. transalp. Daciens, III, p. 353. Urcarea 1ns5si e amintitS, fArii a se da

InsA cifre, si de Pétis de la Croix, In Relation, ed. Babinger, p. 15. 7 Ap. Iorga, Caltori, ambasadori si misionari, p. 23. Cresterea, fgré de precizarea

sumei, o gAsim mentionatá si la Del Chiaro, ed. Iorga, p. 6 Veress, X, nr. 40, p. 72.

121.

9 Si In arzul boierilor din noiembrie 1639, amintit Intr-un raport al rezidentului Schmidt,

se vorbeste de I o dublare a tributului anual , (Hurmuzaki, Fragr. z. Gesch. d. Rum:Men, III, p. 113).

www.dacoromanica.ro

M. BERZA

38

32

In aceste conditii, nu mai e nevoie sä insistdm asupra imposibilitatii de a accepta cifra de 100 000 de taleri, pe care ne-o dd negustorul italian Tommaso

Alberti, cdldtor pe la noi In 1612-1613 1. Iard§i, trebuie sà renuntdm la un martor, altminteri pretios, ca Polo Minio, cu legdturi, e drept, in Moldova. El ne dd la 1620 un haraci de 33 de poveri de aspri 2, adicd, dupa prorriile-i calcule, 33 000 de scuzi, inferior deci acelui plata de Radu Serban. Cit despre cele zece

poveri de aspri, trimise la Constantinopol de Gavril Movild cu Necula spatarul in legdturd cu care are loc o judecatã in divanul lui Alexandru Ilia§, in octombrie 1627 3 - ele nu puteau reprezenta decit o parte din haraci, a§a

cum se trimetea de atitea mi.

Dacd insd, in incercarea noastrd de a stabili curba haraciului in prirnele decenii

ale veacului al XVII-lea, am proceda altfel §i am socoti, pe de o parte, cd Radu Serban se referea la o monedd de speta talerului §i nu a galbenului, iar pe de alta am accepta mArturia lui Polo Minio in privinta celor 33 000 de scuzi, s-ar simplifica desigur interpretarea izvoarelor din anii 1611-1620, insd am cddea In dificultati §.1 mai mari. Anume, ar trebui sd presupunem Inca aproape o dublare

a tributului intre 1620-1633, inainte de aceea intervenitd cu prilejul urcdrii in scaun a lui Matei Basarab, adicd o impdtrire a lui intr-un rdstimp de 13 ani. Dar, dacd urcarea din timpul lui Matei Basarab a fost, dupd cum am vdzut, inregistratd de contemporani §i pdstrata In amintire pind tirziu, despre cealaltd nu se pomene§te nimic ; ba, mai mult, insd§i impresia produsd de sporul acceptat de Matei interzice presupunerea altuia asemdndtor cu putin inainte. Tributul plait de Matei Basarab era de 130 000 de taleri. Ne-o afirmd un raport venetian din 1638 4; o repetd, dintre contemporani, rezidentul Schmidt la 1643 5 §i Warnerus la 1653 6. Putin mai tirziu, aceea§i sumd i-o gdsim atri-

buitd de Ricaut 7 §i de Boethius 8. Ea rezultd §i din unele §tiri ulterioare, pe care le vom vedea indatd, dupd cum e confirmatd §i de acelea in care ni se dd impreund haraciul celor doud principate, considerindu-1 la cca 200 000 de reali cum sint rapoartele venepene din 13 noiembrie 1639 9 §i 30 noiembrie 1642 10.

Cu puPn inferioard 120 000 de reali e cifra data de un alt raport venetian, In 163711, pe cind Del Chiaro, dupd aproape un veac, o fdcea sd creascd mai mult decit se cuvenea, ridicind-o la u 300 de pungi care reprezintd 150 000 de reali #12. Carra, care va culege §i el, in jumdtatea a doua a veacului al XVIII-lea,

amintirea sporului de tribut al lui Matei Basarab, va spune cd acesta a fost ridicat la cincizeci de mii de scuzi de aur 13.

1 La Iorga, op cit., p. 13. 2 Hurmuzaki, IV/1, nr. DXVI, p. 596 si VIII, nr. DLXXIV, p. 391. 8 Acad. R.P.R., XLII/137 a, copie la Inst. Ist. 4 Hurmuzaki, VIII, nr. DCLXVII, p. 470. 5 lbidem, IV/1, nr. DXCVIII, p. 672. 8 Studit §i doc., XXIII, p. 224. 7 Op. 0 ed. cit., p. 157.

8 Sulzer, III, p. 353. 9 Hurmuzaki, IV/2, nr. DXC, p. 507 0 VIII, nr. DCLXXVIII, p. 484.

10 Ibidem, nr. DCIX, p. 522. 17. lbidem, VIII, nr. DCXLVII, p. 453. 12 Ed. Iorga, p. 121. 13 Hist. de la Moldavie el de la Valachie, Iasi, 1777, p. 29.

www.dacoromanica.ro

HARACIUL MOLDOVEI

33

I %RH ROMINESTI

39

Oferta lui Matei Basarab pe care o transmitea bailul venetian la 26 de a plati tributul promis de Vasile Lupu ceea ce ar fi insemnat o altd urcare cu 50 % 2 - nu mai trebuia sd aibd urmare. Vic-. toria de la Ojogeni lAmurise singurd situatia. Dacd se acceptd echivalentele pe care le-am propus ocupindu-ne de haraciul Moldovei, acel al Tarii Rominesti reprezenta la sfirsitul domniei lui Matei Basarab, in aur, 65 000 de galbeni. Tributul de 130 000 de taleri rdmine aproape neschimbat pind la inceputul veacului al XVIII-Iea. El ne e dat ca atare In raportul rezidentului Reniger, din 16 iunie 1659 3 si, In jurul anului 1670, de o descriere a Turciei Curiosild di Turchia4 ca 0 de Ricaut, in cartea sa despre Imperiul otoman 5. Il regAsim apoi in Thesaurus exoticorum, al lui Happelio, tipArit la Hamburg In 1688 9. Intre timp, intilnim si o cifrd ceva mai mare. Un raport venetian din Adrianopol, din 22 februarie 1672, anunta aducerea tributului Tarii Rominesti in sumd de 150 000 de reali de care domnul insusi, Antonie-vodd din Popesti,acesta oinsinuando» o sumd mai mare pentru a fi pdstrat in domnie. Este, totusi, inlocuit cu Grigore Ghica7. 4 Insinuarea 8 lui Antonie-vodd poate fi inteleasd In cloud feluri: fie cd a 4 strecurat * o sumd mai mare chiar In momentul platii, fie cd a fdcut aceastd promisiune pentru viitor. Prima ipotezd ni se pare mai plauzibild, cdci, dacd ar fi fost vorba de o simpld ofertd de crestere a tributului, verbul folosit ar fi fost, probabil, mai putin timid. Diferenta 4 strecuratd s putea fi tocmai aceea de la 130 000 la 150 000 de taleri. i Pétis de la Croix, cu cifra de 140 000 de scuzi pe care o noteazd In jurnalul ski 5, permite ipoteza unei usoare crested in acest rdstimp. Descrierea olandezd a Tarii Rominesti, tipdritd la Amsterdam In 16879, cu infor70 000-100 000 de ducati se aflä matia sa in ce priveste tributul deasupra realitAtii, WA ca cifra inferioard sd fie prea depArtatd, pe cind sub nivelul real e aceea de 100 000 de taleri, pomenitd intr-un raport noiembrie 1639 1

din 167310.

Un mic spor a existat intr-adevAr s'i credern a el poate fi plasat intre domnia lui Antonie-vodd si acea a lui Gheorghe Duca. El a constat Insd din numai 3000 de taleri, cum se vede din firmanul trimis lui Constantin Brincoveanu dupd moartea lui erban Cantacuzino. Prin acest firman, sultanul cerea noului domn sd pldteasca ultimul tribut al lui *erban Cantacuzino, In sumd

de 133 000 de taleri, rárnas neplAtit la moartea acestuia, banii urmind sä nu 1 Hurmuzaki, VIII, nr. DCLXXXVIII, p. 485. Oferta de sporire a tributului §1. cererea de mentinere In scaun a domnului venea, dui:A raport, s din partea nobilimii %Aril §1 a poporului (v. §i Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 113 mentiunea arzului boierilor).

2 Hurmuzaki, IV/2, nr. DXC, p. 507. Oferta lui Vasile Lupu era de a cre§te haraciul ambelor pri de la cca 200 000 de reali la 300 000. 8 Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 247.

5 Studii # doc., XX, p. 178. 5 Ed. cit., p. 157. 6 Extras in Rev. hist. du Sud-Est europ. *, II (1925), p. 345. 7 Hurmuzaki, V/2, nr. CXCVI, p. 126. 8 Acte f i fragm., II, p. 736.

9 Textul in . Rev. istoricA lo, XI (1925), p. 38.

10 Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 287.

www.dacoromanica.ro

M. BEFIZA

40

34

fie pusi pe Ord, ci scosi de la vdduva si urmasii lui 1 Suma de 133 000 de taleri revine si in mArturia datA in 1719 de mitropolit §i boieri vAduvei lui Brincoveanu, in aceeasi chestiune 2. Dar, pind la sporul masiv din 1703, a mai existat

Inca un spor mdrunt, ca cel amintit acum. Cronicarul Radu Popescu, in varianta cronicei sale aflatd in ms. 537 al Academiei R.P.R., afirmd cA Brincoveanu, cu prilejul obtinerii domniei pe viatd, in 1699, a addugat 30 de pungi la haraciul de 250, urcindu-1 astfel la 280 de pungi 3.

Atanasie Comnen Ipsilanti, in istoricul celor 619 pungi ale haraciului Tarii Romine§ti, pe de altA parte, pretinde cd, la suirea pe tron a lui Brincoveanu, haraciul nu era decit de 200 de pungi, iar in 1695 « s-au adaos alte 80 pentru Ocnd * 4.

Firmanul amintit, de la sfir§itul lui 1688, ca si toate stirile analizate mai inainte, ne impiedicA sd acceptdm vreuna din aceste cifre, dupd cum n-o putem accepta nici pe aceea de 280 de pungi ca haraciu pentru anii 1699-1702, si aceasta pentru CA ni s-a pdstrat un alt firman adresat lui Brincoveanu tocmai din martie 1699, dupd confirmarea in domnie pe viald in care ni se dd suma precisd: z Haraciul raialei TArii Rominesti la un loc cu vama sdrii e de 136 7181/2 lei >> 5. Condica vistieriei lui Brincoveanu inscrie si ea in februarie 1703, cind

se face dintr-o data' plata haraciului, suma de 136 201 6 taleri 6. Urcarea, deci, a existat in prima parte a domniei lui Brincoveanu si ea a putut avea loc, cum spune Radii Popescu, in 1699, dar ridicindu-se la numai 3718 taleri, adicd §apte pungi si jumdtate, sau, dupd condicd, sase pungi §i jumdtate 7. DacA firmanul si condica vistieriei ar mai avea nevoie de vreo confirmare,

am putea-o gAsi in cloud rapoarte, anuntind sporul masiv impus cu prilejul cAldtoriei domnului la Adrianopol. Amindoud sint din 4 iulie 1703. AmbasadoruI

francez Ferriol spune, in raportul sdu, cd Brincoveanu a promis mdrirea tributului cu 230 de pungi, peste cele 270 pe care le plAtea pind atunci 8. Bailii venetieni din Constantinopol raporteazd, la rindul lor, cd marele vizir i-a cerut 1 C. Giurescu si N. Dobrescu, Documente i regeste privitoare la Constantin Brincoveanu, 100 033 talerorum s. Ca e o greseala evidenta se vede si din actul din 1719. Aluzie la acest firman i ibidem, p. 311 312.

Bucuresti, 1907, p. 6. Tn textul latinesc al firmanului avem

2 Studii qi doc., V, p. 192-194. Nu e exclus, de altminteri, ca tocmai acesta sa fie

haraciul lui Matei Basarab, pe care izvoarele sä ni-1 fi dat In cifrd rotunjita. Am vazut Insa, si vom mai vedea, ca existd l sporuri marunte. 3 Fragm. la C. Giurescu, Contribuiiuni la studiul cronicelor muntene, Bucuresti, 1906, p, 92.

4 Hurmuzaki, XIV/2, nr. MCCLVI, p. 1252. 3 Ibidem, XIV/1, nr. CCLXXXV, p. 319. 6 Condica de venituri i clieltuieli, p. 691. Acesta era haraciul pe 1702. Tn decembrie 1703 se va trimite l acel pe anul in curs, Insä In condica (p. 738) se tree numai 132 774 taleri.

7 La sfIrsitul anului 1700, se trece in condica o suma importanta 42 500 tal. s-au trimis la capuchihaiele de s-au datu pentru hatiserifu ce s-au fdcutu pentru Indreptarea haraciurilor (p. 589). Intre firmanul din 1699 si Insemnarea din condica privind haraciul pe 1702 nu poate fi vorba de o schimbare In cuantumul acestuia. Explicatia ne e data de Radu Greceanu (ed. t. Grecianu, p. 106), care povesteste cum Brincoveanu a trimis la Adrianopol doi boieri, pentru a fixa termene datornicilor si a cere o usurare a obligatiilor. Singurul rezultat a fost InsA ca e au mai luat paginul chihaia, far de nici o pricina 80 de pungi *. Sint, Ma indoialä, cele 85 de pungi trecute In condica. 3 Hurmuzaki, S1 I, nr. DXXX I, p. 357.

www.dacoromanica.ro

HARACIUL MOLDOVEI SI TARII ROMINEVI

36

41

lui Brincoveanu sd mdreascd tributul anual de la 120 de pungi la 273 de pungi i.

Dacd ambasadorul francez este cu totul aproape de realitate cu cele 270 de pungi, reprezentantii Venetiei ne dau realitatea insd§i, confundind insd punctul de sosire cu acel de plecare, cdci cele 273 de pungi la care credeau ei a se ajungea in acel moment nu sint decit tocmai cei 136 718 i lei ai firmanului din 1699, care fac exact 273 de pungi §i jurnAtate. In aur, insd, acestea nu mai valorau decit 54 600 de galbeni. In ceea ce prive§te sporul din 1703, el a fost cu adevdrat masiv, reprezentind aproape o dublare a tributului. Cu privire la cuantumul lui, dacd izvoare mai tirzii, ca Atanasie Comnen Ipsilanti sau Dionisie Fotino, ne dau, cel dintii 120 de pungi 2 iar cel de al doilea 100 3, contemporanii sint aproape de acord

pentru o cifrd mult mai mare. Radu Popescu ne spune cd « au fdcut adaos

la haraciu 240 de pungi peste cele 280 ce era mai inainte » 4. La fel §i Istoria Tara Rorninqti de la anul 1689 fncoace: «1-au mai mdrit de cum au fost cu 240 de pungi §i cu aceasta s-au impAcat » 5. In ce-i prive§te pe strdini, dacd ldsdm la o parte bailii Venetiei, la care e o confuzie evidentd, reprezentantul Frantei e iard§i de acord asupra unei cifre putin inferioare cu acel al Olandei. Dacd Ferriol vorbe§te, cum am vdzut, de 230 de pungi, Colyer spune acela§i lucru altminteri, insemnind 115 000 de taleri 6. E greu de ales intre aceste cloud cifre. Teoretic, desigur, ar trebui sd preferam izvoarele interne. Amintim numai cd, in ce prive§te punctul de plecare, Ferriol e mai precis, cu cele 270 de pungi ale sale, decit Radu Popescu, care ne dd 280.

Nu vom gre§i, insd, in nici un caz, dacd vom spune ca noul haraciu se ridica la 500-520 de pungi. Aceasta inseamna, in aur, 100-104 000 de galbeni, adich

o cifrd Inca mult inferioard aceleia atinse la sfir§itul veacului al XVI-lea. Nu §tim dacd a fost vreodatd platit de insu§i Brincoveanu acest nou haraci, astfel sporit dupd cdldtoria la Adrianopol, caci el s-a strdduit indatd sd obtind revenirea Portii asuprd-i. Ceea ce a obtinut a fost numai o reducere cu 60 de pungi, reducere atestatd de un du§man al domnului, cum a fost Radu Popescu7.

Dupd acesta, haraciul plait de Brincoveanu in ultimii sal ani era de 460 de pungi ceea ce face 92 000 de galbeni. Numai cu aceastd vreme se potrive§te dar probabil cd nu e decit o simpla coincidenta suma de 230 000 de taleri pe

care o dd ca tribut al Tarii Romine§ti acea vastd compilatie geograficd, intitulatä in traducerea italieneascd Lo stato presente di tutti i paesi e popoli del mondo 8. Dar, pind in 1724, cind apdrea la Londra editia englezd a acestei 1 Hurmuzaki, IX/1, nr. DXL III, p. 401.

2 Loc. cit. 3 Istoria generald a Daciei, trad. G. Sion, t. III, p. 214.

5 Ed. Ioanid, p. 279. 5 Magazinul istoric, V, p. 169. Radu Greceanu, cronicar oficial al domnului, evitá a dea vreo card. Dupd dlnsul, Brincoveanu primeste numai la insistentzle boierimii si cere MO lucru pe care-1 si obtine ca, cu acest prilej, a sd se arddice incai si sä lipseascd alte angarii, mincaturi, mucareruri, huzmeturi, bumbasir cu porunci si altele * (ed. 5t. D. Grecianu, p. 120-121). 5 N. lorga, Documente privitoare la Constantin Vodd Brtncoveanu, Bucuresti, 1901, p. 125-126. 7 Ed. cit., p. 331-332. In sept. 1703, se trecea In condica (p. 728): e 55 000 tal. s-au trimis la Odriiu... sd se dea pentru rddicatul adaosului haraciului s.

-

-

8 Venetia, 1731 1766, vol. VI, p. 76 ; rezumat de Filitti, In Rev. ist. *, XII (1926), p.15.

www.dacoromanica.ro

M. BERZA

42

36

lucrAri, haraciul suferise deja citeva modificdri. Suma de 230 000 de taleri o vom regAsi, insd, si In 1746, In Lettere informative delle cose de' Turchi1 ale lui Pietro

Businello, Mil a putea spune de unde vine.

Reducerea cu 60 de pungi nu dureazd decit atit cit insAsi domnia lui Brincoveanu. Ace lasi Radu Popescu ne informeazd cd la moartea domnului, « vrind tmparatia sd-i ia i satele, i viile, i iganii i altele ce era ale lui Constantin Vodd », urmasul sdu, tefan Cantacuzino, a preferat sd dea iar sporul intreg

de 240 de pungi 2. Urcarea InsAi e mentionatd si de Istoria Tdrii Romlnefti, socotindu-i vinovati de aceasta pe Radu Dudescu si Constantin Stirbei: lined si rdutate au fAcut pdmintului asti doi boiari, cd au adaus haraciul cu 60 de pungi de bath » 3. In 1718, boierii refugiati cereau, intre altele, impAratului Carol al VI-lea, sd se treacd in tratatul de pace revenirea la tributul din vechime, WA de adaosul din vremea lui BrIncoveanu 4. Cererea lor nu a fost statisfAcutd i nici pierderea unei importante parti a teritoriului, prin cedarea Olteniei cdtre austrieci, nu aduce formal o scAdere a haraciului 6. Noul domn, Nicolae Mavrocordat, obtine insd o suspendare a pldtii adausului, care dureazd vreme de cinci ani: e Mdria sa domnul Nicolae Vodd, cu multd nevointa ce au f Acut, 1-au rddicat In cinci ani de nu s'au dat, dar nu s-au rddicat de tot, numai pAnd se va indrepta tara si se va tocmi »6. Eforturile domnului pentru a evita cererea Portii de a se reveni la tributul lui Brincoveanu nu duc la rezultat. Obtine totusi ca din acel adaus sd se ridice 140 de pungi, rAminind de plata numai 100 7, adicA, dupA cifrele lui- Radu Popescu, In total 380 de pungi. Aceasta trebuie sd fie originea sporului de 100 de pungi pe care At. Comnen Ipsilanti i-1 atribuie lui Nicolae Mavrocordat, asezindu-1 in 1720. DupA socoteala acestuia, pornind de la cele 400 de pungi la care credea cd se urcase haraciul lui Brincoveanu,

si MI% a cunoaste reducerea din 1719-1723, se ajungea la 500 de pungi. Consecvent cu aceastA cifrd, Atanasie Comnen Ipsilanti socotea noul adaus, venit cu prilejul redobindirii Olteniei de la austrieci, in 1739, tot de 100 de pungi. Cu un spor mdrunt, de 19 pungi, la o datd neprecizatd, ca sd se izbAveasca Tara RomineascA de pagubele Silistrei» 8, socoteala devenea

limpede si se ajungea molcom la cele 619 pungi din preajma rdzboiului de la 1768-1774. Limpede este socoteala i pentru boierii care Inminau contelui Orlof memoriul din 1772. Acestia, pornind de la cifra de 150 000 pe care ar fi gAsit-o Nicolae

Mavrocordat in prima lui domnie, atribuiau lui Constantin Mavrocordat un 2

La Iorga, Cdlatori, ambasadori si misionari, p. 23.

2 Ed. cit., p. 332. $ Magazinul istoric, V, p. 183. 4 Hurmuzaki, VI, nr. CLV, p. 231. 5 In acest sens are dreptate memoriul dat contelui Orlof la Congresul de la Foc§ani,

(in anexe la Iorga, Genealogia Cantacuzinilor de banul Mihail Cantacuzino, Bucuresti, 1902, p. 503), chid afirmd: a Dupd luarea Craiovei de nemti, haraciul nu s-a scAzut, ci a rAmas

a. Cifra indicatd, insd, pentru acest haraci, de 150 000 lei, este inexactl. Si At. Comnen Ipsilanti afirmd cd, dupd pierderea Olteniei, haraciul nu s-a schimbat, dind §1 el cifra, deopotrivd inexactA, de 400 de pungi. 6 Radu Popescu, ed. cit., p. 345. Faptul, dupd context, pare cd se petrece in 1723. 7 Ibidem, p. 346. Trad. Elian. Trad. din Hurmuzaki, XIV/2 e: a ca sd se elibereze Tara Romineascd de cursele Silistrei

tot ca inainte

www.dacoromanica.ro

37

HARACIUL MOLDOVEI SI TARII ROMNE$TI

43

spor de 100 000 lei In 1739, altul de 57 500 lui Mihai Racovita si, In sfirsit, unul de 2000 lui Stefan Racovitd, ajungindu-se deopotrivA la cei 309 500 lei sau 619 pungi. Pentru noi, din pdcate, socoteala e mai putin clard. Pentru a o face cu

totul clard, va trebui sd recurgem, cum se va vedea, la cloud ipoteze.

Amindoud izvoarele amintite sint de acord cd In 1739 a avut loc un nou spor, cu prilejul redobindirii Olteniei. Dacd pentru cel dintli, acest spor era de 100 de pungi, pentru cel de al doilea, el se ridica la 200. Credem cd cifra din urmA trebuie primitd, nu numai pentru cd era prezentatA de boierii din Tara Romineascd la numai 23 de ani dupd Implinirea faptului, dar si fiindcd altminteri s-ar fi ajuns dupd reanexare la un haraci mai mic decit inainte de pierderea Olteniei, fArd a mai tine seama de deprecierea argintului, intervenitd intre timp. Aceeasi sumA de 100 000 de lei o vom regAsi, de altminteri, si la Dionisie Fotino 3. Si sporul din vremea lui Stefan Racovitd, de 2000 de lei, il regAsim la Fotino, care il considerA cum pune si At. Comnen Ipsilanti ultimul spor In legAturd cu Silistra « pentru niste insule ce i s-au dat in dreptul Silistrei, pe Dundre .> 2. II vom socoti si noi cu acestia de patru pungi (faptul se petrecuse la un interval de numai opt aM inainte de memoriul boierilor). Rdmine adausul din vremea lui Mihai Racovitd, adicd din 1741-1744. A-1 nega, nu ni se pare cu putintd. La circa 20 de ani distantd, boierii din Tara Romineascd nu-1 puteau inventa. Puteau insd gresi, si, in loc de 17 500, pune 57 500, si aceasta nu in chip cu totul dezinteresat. In definitiv, intreagd aceastd

parte a memoriului privind haraciul si peschesurile nu face decit sd demonstreze

urcarea vertiginoasd a indatoririlor in vremea Fanariotilor, in special in ultimele decenii. Sustinind suma de 300 de pungi pentru inceputul acestei epoci, in loc de 520 era natural sd se demonstreze el haraciul s-a dublat in ultimul sfert de veac. De altminteri, un adaus de 115 pungi la nurnai citiva ani dupd acel de alte 200 din 1739, pare greu de imaginat. Dacd acceptdm in asteptarea unor noi informatii aceastA ipotezd, si dacd mai acceptam si o a doua anume CA haraciul lui Brincoveanu s-a ridicat in 1703 la exact 520 de pungi, cum afirmd Radu Popescu atunci si socoteala noastrd devine limpede. Avem, in acest caz, 380 de pungi din 1723 pind in 1739 ; 580 de pungi din 1739 pind In 1741-1744; 615 pungi de la aceastd utlimA data*, si 619 pungi din 1768 3.

De aici inainte, in urma rAzboiului ruso-turc, haraciul Tara Rominesti, ca si acel al Moldovei, nu va mai suferi schimbdri, ci va rdmine fixat la cele 619 pungi din preajma rdzboiului4, a cdror valoare in aur era in continud scAdere. 1 Op. cU., III, p. 215. 2 Ibidem. 8 Dionisie Fotino, care nu cunoaste adausul din vremea lui Mihai Racovita, atribuie un spor de 25 000 lei lui Scarlat Ghica, clnd a luat supt stápinirea sa odaea vizirului *. Cum

nu e trecut In memoriul boierilor din 1772, am socotit ca nu e cazul sä-1 luäm In considerare. Poate, de altminteri, sä fi fost un pesches. 8 Vezi senedul din 1783 si celelalte acte analizate cu prilejul discutarii haraciului Moldovei. Din pacate, pentru Tara RomIneascd nu avem confirmarea pe care, in ce priveste

Moldova, o dau condicele de venituri si. cheltuieli. Aplicarea, In ce priveste haraciul, a mtisurilor luate e, Insä, si aici neindoielnia.

www.dacoromanica.ro

44

M. BERZA

38

In 1789, ele nu mai reprezentau decit 62 000 de galbeni', iar in 1822, doar

cca 20 000 2. Aici se revenise la situatia din prima jumdtate a veacului al XVI-lea.

La capdtul analizei materialului pe care 1-am avid la indemind, nu e poate inutild o recapitulare in paralel a evolutiei tributului celor cloud' tail. Haraciul Moldovei porneste in 1456 de la 2000 de galbeni. Fixarea lui la acest cuantum se fAcea intr-o vreme cind Tara Romineascd, tributard de patru decenii, ajungea sà plateasca anual 10 000 de galbeni. Aproape o jumdtate de veac mai tirziu, dupd ce obligatiile ambelor tan strdbdtuserd un drum in zig-zag, gdsim intre ele la 1503 un raport de 1: 2, Moldova pldtind 4000 de galbeni, iar Tara Romineascd 8000. Raportul acesta, dupd ce se deplasase in primele decenii ale veacului, apropiind situatia Moldovei de aceea a Tarii Rominesti, se regAseste la 1542, cind tributul celei dintii ajunsese la 12 000, iar al celei de a doua la 24 000. Pentru amindoug, deci, el se intreise in curs de cca 40 de ani. Dar aici sintem intr-o epocd de accelerare a ritmului urcdrii tributului, in deosebi pentru Moldova, unde, dacd pornim de la situatia

din 1540, il gdsim triplindu-se in timp de numai 12 ani, pentru a ajunge in 1552 la 30 000 de galbeni. In Tara-Romineascd, unde nu stim data cind se fixeazd tributul gAsit in 1542 si in 1558, constatdm, in acest interval de 16 ani, o dublare (de la 24 000 la 50 000). Noul raport astfel stabilit intre cele cloud tali este de 3 : 5. El va dura pind la moartea lui Soliman I, in 1566. Dacd urcarea pe tron a lui Sehm al II-lea atrage o urcare la 35 000 de galbeni a haraciului Moldovei, acesta va rdmine apoi neschimbat vreme de un sfert de veac, interval in care tributul Tani Rominesti va mai cunoaste o crestere cu 250%, realizatd, in fapt, intr-un rdstimp de 16 ani (1567-1583). Noul raport este, deci, in momentul cind Tara Romineascd ajungea la 125 000 de galbeni, de 1: 3,6. Sporul de 30 000 de galbeni pentru amindoud ladle, care duce in 1593 haraciul Moldovei la 65 000 de galbeni, iar pe acel al Tdrii Rominesti la 155 000, schimbA i raportul dintre cele cloud tan, acesta devenind

de 1: 2,4. Dar aici ne afldm la punctul maxim absolut al curbei haraciului celor cloud tan, tinind seamd adicd nu numai de valoarea lui in aur, ci si de

puterea de achizitie a acestuia. In raport cu punctul de plecare, haraciul

Moldovei crescuse, ca valoare-aur, cu 3200%. Pentru Tara Romineascd, nu cunoastem acest punct de plecare. Dacd vor fi fost cei 3000 de bani rosii ai traditiei, luati ca galbeni, am avea o crestere cu 4200%. In orice caz, Ltd de situatia de la inceputul domniei lui Vlad Tepes, cresterea e cu 1250%. La inceputul veacului al XVII-lea, dupd viguroasa rezistenta romineascd condusd de Mihai Viteazul, tributul celor cloud tali se regäseste sensibil egal. Acel al Tarii Rominesti, fixat la 32 000 de galbeni, coborise cu aproape 80%, pe cind al Moldovei, revenind la ceea ce fusese in vremea lui Ldpusneanu, cunostea o scddere cu cca 50%. 1 V tabelul de echivalári monetare trimis de printul de Coburg divanului, In e Bul. Soc. numism. t, XXIII (1928), p. 50 51. 2 Iorga, Documenle §i cercettiri, p. 128.

www.dacoromanica.ro

39

HARACIUL MOLDOVEI 51 TARII ROMiNE5TI

45

Crested le importante din prima jumatate a veacului al XVII-lea, in special in ce priveste Tara Romineasca (in Moldova, ultima va fi din 1653) vor fi in parte compensate de treptata scadere a valorii argintului in care se fixeaza tributul fata de aceea a aurului. La sfirsitul domniei lui Matei Basarab, Tara Romineasca unde totusi, in aur, tributul se dubleaza va plati 65 000 de galbeni, pe cind Moldova va trece cu putin de 41 000. Noul raport este deci de cca 2 : 3. In jumatatea a doua a veacului, cuantumul in argint rdminind stationar in Moldova are loc chiar o usoara reducere valoarea in aur a haraciului ambelor tari e in continua' scadere. In pragul veacului al XVIII-lea, haraciul Tarii Rominesti nu mai valora decit 54 600 de galbeni, pe cind al Moldovei, daca. de atunci era acel pe care ni-1 da Dimitrie Cantemir, reprezenta 26 000 de galbeni. Raportul intre ele este iarasi de cca 1 : 2. Acest raport se va schimba insa indata, prin sporul masiv cunoscut de tributul Tarii Rominesti la 1703, cind urca dintr-o data tinind seama de scaderea de 60 de pungi obtinuta de Brincoveanu la 92 000 de galbeni, raportul devenind astfel de 1 r3,5. In cursul veacului al XVIII-lea, pina la razboiul ruso-turc din 1768-1774, in vreme ce tributul Moldovei Famine aproape stationar in cuantumul lui in argint el sufera doar un mic spor de cca 3000 lei cel al Tarii Rominesti cunoaste Inca oscilatii relativ importante, pentru a se fixa in cele din urma la cuantumul sat' maxim in argint: cele 619 pungi care se plateau in pragul razboiului. Dar ultimele sporuri nu reuseau sa reprezinte nici macar o reajustare la valoarea in aur a tributului platit de Brincoveanu in ultima parte a domniei lui. Astfel, cele 580 de pungi care se plateau dupd pacea de la Belgrad nu mai reprezentau decit 72 500 galbeni. Cit despre raportul care se creeazA Intre cele cloud tari in momentul ajungerii Tarii Rominesti la 619 pungi, el este de 1 : 4,5. Noua situatie creatA tarilor rominesti prin pacea de la Kuciuc-Kainargi impiedica mice crestere ulterioard a tributului plata de ele. El ramine astfel fixat la 309 500 lei pentru Tara Romineasca si 67 994 3/2 lei pentru Moldova. Aceasta din urma va mai obtine chiar o scadere la 47 769 lei, care, atunci cind o constatam, in 1822, va face ca tributul moldovenesc sA nu mai reprezinte

in aur decit 3118 galbeni. In acelasi timp, acel al Tarii Rominesti valora incA cca 20 000 de galbeni. Desigur, cifrele la care am ajuns in masura in care se vor dovedi temeinic stabilite sint susceptibile de o interpretare politica ele luminind istoria

raporturilor noastre cu Poarta, dupd cum, la rindul lor, au fost determinate de desfasurarea acestora asa cum fac necesard, pentru a-si dobindi adevarata valoare, i o interpretare din punct de vedere economic. Dar haraciul nu a fost singura sarcind materiala impusa tarilor rominesti

de stapinirea turceasca, pentru a-1 putea judeca de sine-statator. Alaturi de el stau, in afara impunerii unui comert de monopol, contributiile extraordinare, prestatiunile Iii natura i munca, cumpararile de domnie i cortegiul atit de nu:neros al perhesurilor. Numai in acest cadru se va putea incerca o ana-

liza cu sorti de izbinda a variatelor semnificatii ale curbei strabatute de tributul tarilor rominesti. E ceea ce nadajduirn sa putem da cititorilor cu alt prilej.

www.dacoromanica.ro

M. BERZA

46

40

0 XAPAIIE BAJIAXHH H MOJIA0BbI (HPATHOE COAEMAHHE)

1-1To HaeaeTcH paamepa xapaqa, HOTOpIlik naaTma Typnim Ba.naxim B XV Bute, egHHCTBeHHOR cymmoiA, HOTOpyI0 MOMHO CgHTaTb HeOCHOpHMOR, FIHJIFIBTCH 10 000 BOJIOTLIX B Haqa.ne HHH}HeHHH &maga Henema. HatnniaB c XVI BeHa AOCTOBepHMB CBBAB1114H CTaHOBHTCH 60J/Be MHOPOCHCJIBIIHLIMH, H MO7ISHO HOHCTaTHp0BaTb, TO Home nom.nneHHA xapaqa go 24 000 BOJIOTMX

B 1542 Fogy OH erpemwreaLHo BoapacTaem BO BTOpOti TIOJI0BHHe BTOTO CTOJIBTHH, goeTHraH cBoero Hym,m14Ha11HoHHoro nymcra 155 000 BOJIGTMX

B 1593 rogy. ,ABH2ReHHe conponmaeHHH, pyRoBoimmoe MHxannom Xpa6phim, ii ogepx-cammle HM npH 8Tom Rpynmae 1106e)114 TIOBBJIH B TOMy, 'ITO HpH Bo8o6HOBJleHHH Baccam,max OTHOLUBHHA yeTaHoBaeHinaft xapaq paBHHJICH JIHIEIb 32 000 BOJIOTLIX. Ho Bble HOBLIMBHHH Xapatla OTMetIaIOTCH B TeqeHHe nepBmx gecHTHaeTHII

XVII BeHa, noenegHee, camoe HpynHoe, nosumerme npoinomao B cBm314 c HpnaHanHem MaTeR Bacapa6a rocnogapem, Horga ripx cgeTe Ea cepe6po xapaq .koeTHraeT 1.30 000 maepoB

cymma, HoTopan ocTaeTcH 110TIT14 HeHameimo2 go 1703 roga; BTH HOBLIIIIBHHH 4aRTI4'IeCHH amiyampyloTcH B 66E1:Ma cBoe2 qacTH BcaegmBne nageHHH CTOHMOCTH cepe6pa no cpasHemeno c 80310-

Tom, 6.uarogapH Remy B nepBoe BpemH RHMHBIIHR Bpiautorumy pasmep xapaga B soaoTe 6Lm paBeH JIHME 55 000 BOROTLIX. Home noshuneHHH Ha 120 000 Ta.nepoi3 B 1703 rogy H Home icoae6aHHA B CBFIBH C nomepeft H HOBLIM npReoegHHeHmem OJITBHHH HaxaHyHe pyccHo-

TypenHoff BORHBI 1768 1774 rogoB xapaq Ba.naxHH 6bla yCTaHOBJleH B 309 500 nett H BlIOCJIBACTBHH He npenbunaa 8Toft cymmm. Baarogapa TOMy 7R naganno CTOHMOCTH cepe6pa, (DaRTHqecial npoilc-

xogHao nocTeneHHoe o6RergeHme 6pemeHH xapaqa, KoTophIti B 1821 rogy cocTaBana Beero amin, oRono 20 000 Boaom.bix. Xapaq Mo,moBbi, HoTopidit B 1456 rogy 6ma paBell 2 000 Boaormx, gocTHraem 12 000 BOJIOTMX B 1542 rogy, npri BOCCTaHOBJIBIIHH Papema Ha minmecRom npecToze. Peamie CRallISH HpHBOAFIT H Tomy, trro nine Borgane .11anyuninHy xapaq AocTHraer 35 000 aoaonax, Ha RaHoBotl CyMMe H ocTaHaBammeTcH, 6aarogapH COTIpOTHHJIBHHIO Hoaria-Bogm, B To 'Tom 'tax B Baaaxim OH cTpeHHTeablio BoapacTaeT. B 1593 rogy OH Bee me, nommumomy, goeTHraeT 65 000

BOJIOTBIX. H Bgeeb caegyeT peaRoe nageHme H Ingle/A, HoTopmti goBogirr xapati BO BpemeHa BacHae JIyny go 75 000 Taaepos. OnycromeHHH, npormegemthie HOJIT3CHHMH BoihHamH B HOHHe XVII Beim, H Boo6me 6onee ena6oe 8RoHommiecicoe paBBVITHe MoagoBbx BocnpeTICITCTBOBaJM npHmeHemno BgecL HOBLIX noBEHnemA xapatia, HoTopme anaaa

Baaaxrm. HanpoTHB, B MongoBe npomom.11o game HeHoTopoe nommtem4e xapaqa, coTaBaimmero BO BpemeHa JAHHHTpHa liamemiipa 65 000 Tanepos. Hoene BTOTO OH eme BospacTaeT B Becbma HemalmTem,Hoti mepe, a BaTem yeTaHaBm4BaeTcH B 67 944,5 aeR, CTOHMOCTh HoTopux 6Bma B 1821 rogy HecHomAto BLune 3 000 BOROTMX. Tamm o6pa3om, ecau oT6poeverh BOIVOC B noRynaTem,Hoti C110006HOCTH BOJI0Ta, Xapall CHOBa CTaHOBHTCH TaHHH

HaH H B nepBoft no.nomme HHHHteHHH IIITedpana Bematoro.

www.dacoromanica.ro

ate,

41

HARACIUL MOLDOVEI 51 MIT ROMINESTI

47

L'EVOLUTION DU TAUX DU TRIBUT PAYE PAR LA VALACHIE ET LA MOLDAVIE (Ft8sum8)

Le seul chiffre du tribut de la Valachie envers la Porte, acceptable pour le XVe siècle, est celui de 10 000 ducats, au commencement du regne de Vlad l'Empaleur. A partir du XVIe siecle, les informations &eves se multiplient et on peut constater, apres les augmentations qui, en 1542, le portent A 24 000

ducats, son accroissement vertigineux durant la seconde moitie du siècle, le point culminant étant atteint en 1593: 155 000 pieces d'or. La resistance organisée par Michel le Brave et les grandes victoires remportées en l'occurence ont pour consequence le fait que, lors de la reprise des relations de vassalité, le tribut ne monte plus qu'A 32 000 ducats.

Les nouvelles augmentations que connat le tribut au cours de la premiere moitié du XVIle siecle (la dernière et la plus forte lors de la reconnaisance de Mathieu Basarab comme prince de Valachie, quand le tribut, calculé en argent, atteignit 130 000 thalers, chiffre qui demeurera quasi stationnaire jusqu'en 1703) sont en réalité en bonne partie annulées par la baisse du rapport or-argent, ce qui, durant la premiere partie du regne de Brancovan, ramene le tribut A environ 55 000 pieces d'or. Apres l'augmentation de 120 000 thalers, en 1703, et apres les variations resultant de la perte et de la reprise de l'Olténie, A la veille de la guerre russoturque de 1768-1774, le tribut de la Valachie finit par se fixer A la somme de 309 500 lei qu'il ne dépassera plus. Grace A la meme baisse de la valeur de l'argent, le fardeau que constituait le tribut paye aux Turcs connaissait de fait un allegement graduel. En 1821, il ne représentait plus guere que 20 000 pieces d'or. Partant, en 1456, de 2 000 pieces d'or, le tribut de la Moldavie arrivait en 1541, quand Pierre Raresh recouvrit le tr6ne, A 12 000. Les sauts rapides qu'il connut, le firent monter sous Bogdan Lapu§neanu A 35 000 pieces d'or, chiffre auquel il s'arrêtera du fait de la resistance du prince Jean le Cruel, tandis que celui de la Valachie connaitra une vertigineuse augmentation. II semble cependant avoir atteint en 1593 le chiffre de 65 000 pieces d'or. Bient6t apres se produisit une brusque diminution, suivie de

l'ascension qui le porta, sous Basile le Loup, A 75 000 thalers. Les ravages entraines par les guerres avec la Pologne a la fin du XVIIe siecle et, d'une facon generale, l'état moins avance de l'économie moldave empécherent la Porte d'appliquer au tribut payé par la Moldavie les mêmes augmentations qu'en Valachie. Bien plus, A l'époque de Démetre Cantemir, le tribut baisse légèrement, jusqu'A 65 000 thalers. Des lors, il n'augmente plus guere, puis se fixe A 67 944,50 lei, qui représentaient en 1821 un peu plus de 3 000 pieces d'or. En d'autres termes, le tribut était revenu, abstraction faite du pouvoir d'achat de l'or, A son quantum du debut du regne d'Etienne le Grand.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DESPRE MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A BIRULUI IN TARA ROMINEASCA. PINTA LA 16321 DE

DAMASCHIN MIOC

Organizarea fiscald a oricdrui stat urmeazd strins, cum este si firesc, etapele de dezvoltare ale statului respectiv ; ea este una in epoca farimitdrii feudale, alta in cea de centralizare a statului si alta, in cea a statului din perioada destrd-

mdrii feudalismului. Celei dintii ii este caracteristicd lipsa unei discrimindri precise a functiilor indeplinite de aparatul fiscal al puterii centrale si al celor inde-

plinite de aparatul gospoddresc al marilor domenii feudale; cu mari privilegii de imunitate fiscald pentru feudali. Cea de-a doua perioadd se caracterizeazd

printr-un sistem fiscal bine organizat, in care rolul cel mai de searnd si cu totul distinct il are aparatul fiscal central; privilegiile fiscale ale marilor feudali se reduc aproape cu totul ; se fac o serie de reforme menite sd imbundtateasca sistemul fiscal si sd sporeascd veniturile vistieriei. Cea de a treia perioadd (care nu intrd in preocuparile articolului) se caracterizeazd atit prin inmultirea excesivd a obligatiilor fiscale, toate convertite In bani, cit si prin-

tr-un vast aparat fiscal si de constringere.

In linii generale, organizarea fiscald a Tarii Rominesti si Moldovei a trecut prin aceleasi etape, cu deosebirea cd instaurarea dominatiei otomane, la mijlocul veacului al XVI-lea incetinind mersul spre un stat centralizat, bine constituiti-a schimbat in parte cursul, influentind-o direct. In perioada far-rnitarii feudale, pind in a doua jumátate a veacului al XV-lea, organele fiscale in materie de bir se limitau la cele ale statului: marele vistier si subalternii s5i, birari sau bircei, pe de o parte, si la dregAtorii domeniali pe de alta 2. Veniturile feudale se imparteau intre marii boieri si domn, servind mai ales la ridicarea bunei stari a clasei stdpinitoare, dar contribuind in parte si la consolidarea statului, care-i apara interesele. Incepind cu a doua jumdtate a yea1 Articolul de fala este un capitol dintr-o lucrare In curs de redactare, intitulatA:

Contribulii la studiul birului tre Tara Romtneascd si Moldova, tn veacurite XV XVII. 2 Vezi, pentru aceastä perioadd: Damaschin Mioc, Originea st funclille birului tn Tara Romtneascd pind la sftrsitul veacului al XV-lea, In Studii si ref erate privind Istoria Romtniei, vol.

I, Bue., 1954, p. 641-662.

4

c. 376

www.dacoromanica.ro

DAMASCHIN Nu OC

60

2

cului al XV-lea, cind se surprind primele incercdri de centralizare a statului, atit In Tara Romineascd, cit §i In Moldova 1, odatd cu schimbdrile intervenite in caracterul fortelor §i al relatiilor de productie s-au Mut modificdri §1 in organizarea sistemului administrativ §i fiscal. S-a produs o redistribuire a veniturilor feudale, cea mai mare parte revenind domnului, apoi turcilor §i numai In urmä, boierilor §i mAndstirilor. (In ultima perioadd, se pare cà locul intli, ca beneficiar al veniturilor strinse din Ord, il ocupd turcii, apoi domnul §i boierii cu mAndstirile).

Se impune de la inceput precizarea cd ceea ce urmeazd a se descrie in acest capitol sint mai multe categorii de institutii fiscale, legate direct de problema modului de impunere §i percepere a birului. Ele au fost create vreme de aproape cloud secole §i jumdtate §.1 corespund anumitor etape de dezvoltare a statului. PITA a se putea preciza exact anul aparitiei fiecdreia dintre aceste insti-

tutii, se pot totu§i deosebi, In timp, patru mari grupuri.

Mai Intii, un grup de institutii mai vechi, din epoca farimitarii feudale, datInd cel putin din vremea lui Mircea cel Bdtrin (vistieria, vistierul, cdmara, cdmAra§ul, birarii, dregAtorii domeniali). Dezvoltarea relatiilor de marfd-bani in Tara Romineasca §i Moldova, in

ultima treime a veacului al XV-lea, treptata lichidare a farimitarii feudale, incercarile ce se fac pentru formarea statului centralizat, au dus la transformarl serioase §i In domeniul administrativ §i fiscal 2. Institutiilor amintite li s-a addugat, incepind cu a doua jun-Mate a veacului al XV-lea, un alt grup, creat pe baza primelor succese ale luptei pentru centralizarea statului (recensdmintele fiscale, judetele de bir, solidaritatea la plata birului, rdboajele, catastifele). Odatä cu instaurarea dominatiei otomane la jumdtatea veacului al XVI-lea,

In organizarea fiscald a statului, sub influenta unor factori de seamd, ca: desträmarea ob§tii, jugul otoman §i lichidarea vechior imunitati feudale, au intervenit modificdri §i mai serioase. Cre§terea diferentelor de avere In sinul ob§tii säte§ti, folosirea pe scard largd a unor elemente din ob§te in aparatura fiscald a statului, destrAmarea ob§tii, pe de o parte, aservirea tdrii de care turci §i continua sporire a obligatiilor fatd de ei, pe de alta, precum §i sldbirea puterii boiere§ti, prin suprimarea imunitatilor (lush' fdrA o cre§tere corespunzàtoare a puterii centrale) au vddit domniei necesitatea unor reforme fiscale mai adinci, a unei mai complexe organizdri a aparatului fiscal al statului. Domnia i§i dd seama cd fdrd asigurarea unei baze fiscale solide nu-§i poate consolida

puterea. Or, aceasta nu se putea face fall o sporire a veniturilor vistieriei, WA o intensificare a exploatdrii fiscale, care insd, la rindul lor, nu puteau fi asigurate decit printr-o reorganizare a sistemului fiscal. Reformele ce se fac slut menite sd asigure tocmai baza fiscald a puterii domne§ti. Institutiile fiscale existente suferd transformari adecvate vremii §i scopului urmdrit. Lor 1 Vezi pentru aceasth problema studiile documentate ale lui Barbu T. Clinpina, Dezvollarea economiei feudale f i tnceputurile luptei pentru centralizarea statului, In a doua jurnatate a

secolului al XV-lea In Moldova si Tara Romtneascd, Bucuresti, 1950; Cerceldri cu privire la baza sociald a puterii lui .tefan cel Mare, Buc., 1956, precum si monografia ce pregAteste privind pe Vlad Tepes. 2 Barbu T. ampina, Dezvoltarea economiei feudale..., p. 34-36.

www.dacoromanica.ro

MODUL DE IMPUNERE $1 PERCEPERE A BIRULUI

3

61

li se adaugd altele ca : rdbojarii, cisla, numele, ndpasta etc., ca si unele dad noi. In sfirsit, un ultim grup creat la Inceputul veacului al XVII-lea si cauzat atit de intensificarea exploatdrii otomane, cit si de reaparitia imunitatilor fiscale boieresti, si mai ales mAndstiresti, cuprinde pe lingd transformdri ale institutiilor mai vechi, si uncle institutii noi (scaunele de bir, birul drept etc.)

pe care le vom vedea si analiza mai jos. Pentru a usura intelegerea lor, institutiile vor fi studiate nu in cadrul

grupurilor amintite, ci pe mdsura aparitiei, in evolutia lor, de la inceput si pinä la anul 1632, insd numai cele care privesc direct modul de impunere si de stringere a birului. RECENSAMINTELE FI SCALE

Este cunoscut ingeniosul sistem fiscal, creat la sfirsitul secolului III, in Imperiul Roman tirziu, ca si vitalitatea si puterea sa de adaptare, care i-au permis sd supravietuiasca atit in Imperiul Bizantin, cit si in regatele barbare. Vreme de aproape zece veacuri, in materie de organizare fiscald se repetä, cu unele schimbdri si adaptdri locale, dispozitiunile lui Diocletian 1. Recensdmintele fiscale se Mceau in cloud perioade, intii pe circumscriptii mad, iar apoi,

pe localitati 2, tinindu-se seama de intinderea lotului de pamint cultivat, de calitatea lui si de ce anume se cultiva pe el 3. In timp, cadastrele se Wean,

fiind foarte costisitoare, din 15 in 15 ani, iar impunerile din cinci in cinci ani 4. FArd a afirma cd sistemul fiscal din Imperiul Roman tirziu a fost copiat identic, nu se va putea nega totusi, de cdtre cel care face o istorie a organizdrii

fiscale In diferitele state ale evului mediu european, si chiar din Asia Mica, cd in organizarea lor fiscald se gdsesc multe elemente cel putin asemdndtoare, dacd nu chiar mostenite sau imprumutate din sistemul lui Diocletian. In ceea ce priveste catagrafiile, operatiile de recenzare a populatiei si pdminturilor cultivate, fiind absolut necesare pentru stabilirea fondului funciar al statului ca si pentru impunerea fiscald, ele se cunosc si se aplica, in statele

Europei medievale, ca si in Imperiul Otoman, Inca* din epoca farimitärii feudale,

dar mai ales in cea a statului centralizat. Sint de amintit doar cele ale unor state din rdsdritul Europei, vecine cu noi. Astfel, In Rusia, izvoare documentare si narative pomenesc pe dieciicatagrafisti 5, care treceau in registre pdminturile si oamenii supusi la ddri, 1 André Piganiol, L' imp& de capitation sous le Bas-Empire romain, Chambéry, 1916,

p. 89-92.

2 Didem, p. 27. . 8 N. A. Maikin, Istoria Romei antice, Ed. de stat, Buc., 1951, p. 394-395. 5 Ferdinand Lot, L' imp& foncier et la capitation personnelle sous le Bas-Empire et et l'époque franque, Paris, 1928, p. 39-40. 5 Intr-un act de la marele cneaz Vasilie Vasilievici, dat ni-rii Troita Serghevski, datat 1447-1455, se porunceste ca diecii cneazului sk e nu scrie * pe oamenii mänbstirii amintite II HHC1111 MOH sumiloro ICHK14514 Tix WAHL. IC M010 AMA Hi niitstiT) Axrnba C04110.4b740 exonomuttemoa

ucmopuu ceeepo-eocnuAnuti Pycu, vol. I, p. 142. La fel, Intr-un alt act, datat 1448-49 aceeasi poruna cdtre aceiasi dregatori fiscali de a nu I scrie * pe oamenii mAnAstirii si de a nu

le lua darea (44n). Este, desigur, vorba de lnscrierea In catastifele vistieriei, de operatia de recensAmInt a populatlei (ibidem, P. 156).

www.dacoromanica.ro

DAMASCHIN MIOC

52

4

inca in veacul al XIV-lea 4. Odata cu trecerea spre perioada de centralizare a statului, incepind cu a doua jumatate a veacului al XV-lea §i pina in veacul al XVII-lea, noua organizare fiscald, care avea in vedere o impunere aducatoare de venituri mai mari §i mai regulate, cerea statistici periodice a populatiei impuse la dari. Astfel de statistici, de o extrema importanta pentru cunoa§terea trecutului poporului rus, s-au pastrat §i au fost publicate, Inca in veacul trecut, de cdtre istoriografia rusa 2. Insemnatatea acestor catagrafii, pentru datele pe care le cuprind, privitoare la istoria social-economica a Rusiei medievale a fost accentuat subliniata de care istoriografia sovietica 3. Asupra datelor pe care le cuprindeau aceste registre fiscale, (carti funduare), numite 4pisfovIe cnighi », vom mai reveni 4. Sint indeob§te cunoscute cadastrele bizantine §i insemnatatea ce li se acorda, §i nu vom mai insista asupra lor 5. In Serbia medievala, de asemeni sint cunoscute recensdrnintele fiscale §i registrele corespunzdtoare Inca din veacul al XIV-lea, chiar dacd ele n-au insemnatatea celor bizantine, contemporane 6. In Bulgaria §i Serbia, dupa cucerirea lor de catre turci, in Ungaria supusä, ca, in genere, in intreg Imperiul Otoman, au loc, in veacurile XV, respectiv XVI XVII, conscriptii fiscale regulate. In veacul al XVI-lea, de ajung sa se faca anual ; mii de astfel de exemplare, continind date amanuntite cu privire la sursele de venituri ale statului, la contribuabili, la impozite, se gasesc §i astäzi in arhivele turce§ti 7. Alcatuite minutios, cuprindeau toate datele necesare fiscului, pentru ca nimeni §i nimic sa nu poata scapa impunerii. In Transilvania, socotelile dijmelor papale vadesc existenta unor catagrafii ale papalitatii, daca nu §i ale statului, cel putin in veacul al XIV-lea 8. Nivelul la care ajunsese organizarea Moldovei §i Tdrii Romine§ti, in veacul al XV-lea, se pare cd nu era cu nimic mai prejos decit al unora din statele amintite mai sus. E de presupus, deci, cà in materie de organizare fiscard sà fi existat §i la noi astfcl de conscriptii, macar intr-o forma rudimentara. Lasind la o parte analogiile de mai sus §i limitindu-ne la documentele interne din veacul al XV-lea (mai ales cele moldovene§ti), amanuntita descriere a hotarelor de sate sau sili§ti, ddruite de domnie, ne trezesc cel putin banuiala cd la cancelaria domneasca ar fi existat insemnäri privind fondul funciar al statului. Este inadmisibil ca in toate cazurile descrierea hotarelor sa fi fost data diacului de care beneficiar (acesta ar fi cautat sa-§i intinda hotarele 1 Onepnu ucmopuu CCCP, Moscova, 1953, t. II, p. 161. 2 Hoeoeopoacnue nucuoeue inun,s, t. 1 6, 1859 1910; Huczioeue nnuau Mocnoecnoco aocyaapcmea, t. 1, 1877; si altele.

3 B. D. Grekov, Tdranii tn Rusia, Ed. Acad. R.P.R., 1952, p. 308, 406, 415-417

si passim; P. I. Leascenko, Istoria economiei nafionale a U.R.S.S., Ed. de stat pentru literaturA economicA i juridicA, vol. I, Buc., 1955, p. 202 -203.

4 Vezi mai jos, p. 66. 5 P. Kajdan, Aapapnue omnotuenun e Buaannzuu XIII XIV ee., Moscova, 1952, p. 139 si urm. 6 K. Jirecek, Istorija Srba (Istoria Sirbilor) trad. i completatA de Iovan RadoniC, vol. II, Belgrad, 1923, p. 50. 7 L. Fekete, Die Siyaqat-Schrift in der liirkischen Finanzverwaltung, vol. I, Budapesta, 1955,

P. 75-79.

3 Documente privind istoria Romtniei, C, v. XIV, vol. III, p. 41-253. Intrucit citSrn

foarte des aceastA colectie, o vom prescurta sub initialele D.I. R.

www.dacoromanica.ro

MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A BIDLLUI

6

53

cit mai mult, in dauna altor sate si ocine). Semnalam acest fapt, doar ca pe o ipoteza. *tin, insa, care sa vorbeasca direct si lamurit despre recensaminte inscrieri» i registre cadastrale in Moldova si Tara Romineascd, in cursul veacului al XV-lea, nu s-au gasit pina in prezent sau, cel putin, nu le cunoastem. Chiar dacd alcdtuirea recensämintelor, a catagrafiilor, nu avea ca unic scop impunerea fiscala, e cert Ca* acesta era totusi cel mai important. In cele ce urmeazd ne vom referi i limita doar la aspectul fiscal al recensamintelor. Istoriografia romind burghezd, din lipsa de informatie, fie ca a trecut cu vederea existenta acestor recensaminte, fie ca, atunci cind le-a amintit, a fdcut-o in treacat Cit despre rastimpul in care se fdceau, numai C. Giurescu a aratat ca se faceau a destul de rar In documentele rominesti de limba slava din veacurile XV XVII, se intilnesc adeseori termenii de : rizati (pusaTH), rizanie sau rezanie (ininatriF) §i rizateli (OHBATfAk), in Tara Romineascd ; de: rubiti (pSEHTH), pererubnifi » 2.

(ngpepkinium), (SnpaKnneff),

perepisnifi (IfogniicrantH) opraviteliu (onpatui rem), upravlenie

napradenie (uripagmee), pisanie

cmfie), in Moldova. Acesti

termeni, dupd cum se va vedea mai jos din numeroase exemple, sint in

directd legaturd cu recensamintele fiscale, cu « inscrierile », cu registrele fiscale, cu « indreptdrile u in aceste registre. Aceste cuvinte slave, din care cele

mai importante, din punctul de vedere al prezentului studiu, sint cele de: rizanie §1 rizateli, au fost traduse in istoriografia mai veche prin niste termeni de fapt improprii, specifici documentelor de la sfirsitul veacurilor al XVII-lea si din veacul al XVIII-lea, de cisla §i cisluitor 3. Colectivul de slavisti al

Institutului de istorie din Bucuresti a pardsit aceastd traducere, cu prilejul

publicdrii colectiei a Documente privind istoria Rominiei », traducind cuvintele amintite prin termenii fiscali rominesti ai epocii, intilniti in documentele de limba romind de la sfirsitul secolului al XVI-lea, de crestare §i crestdtor Aceste rizanie crestdri, pisanie inscrieri, dupd cum vom vedea, nu erau altceva decit operatiuni de reccnzare, fie a populatiei dajnice, fie a anumitor bunuri impuse la dare, la inceput probabil rar, mai apoi periodic, pe intreaga tail. Pe baza lor, se alcatuiau apoi catastife la vistieria domneasca, care serveau la impunerea i la incasarea celor obligati la daH care domnie. Numele de crestare ii vine de la operatia pe care o faceau acei dregdtori ai fiscului rizateli in Tara Romineasca, pererubnici, in Moldova de a cresta, a taia pe un betisor de lemn (rabojul) anumite linii, semne, care reprezentau care (birnici, ocine, vite, sau sume de bani) de care fiscul avea nevoie. Cu alte cuvinte, treceau in condicile vremii lor cifrele necesare domniei mai ales pentru alcdtuirea catastifelor in vederea impunerii la ddri. Cea dintii crestare din tarile rominesti, cunoscuta documentar, este in Moldova la jumatatea veacului al XV-lea. Intr-un document din 1449 apri4.

lie 8, Alexandre! voievod, intarind m-rii Pobrata ceara de la circiumile din Tirgul Frumos, precum i apte buti de yin din desetina domneasca, porunceste ca 1 loan C. Filitti, Cons:deraguni generale despre vechea organizare liscald a principatelor romtne ptna la Regulamentul Organic, Bucurelti, 1935, p. 19-20. 2

Constantin Giurescu, Studii de istorie sociald, Bucuresti, 1943, p. 30.

Ioan C. Filitti, op. cit., p. 19. D.I.R., B, veacul XVI, vol.. V, p. 340; vol. VI, p. 194; veacul XVII, vol. II, p. 69; vol. IV, p. 35; §i in alte documente. 3

www.dacoromanica.ro

DAMASCHIN MIOC

54

6

oricine va cresta desetina din yin de la noi, prin tam noastra *1 (Inv anarr WT 11 AC no HAIM afA1M1) acela sä dea mándstirii vinul amintit. Din context reiese ca de la, domnie (wr aac) sint trimi§i dregatori prin Ora (no HAW 611 3EIHM1), care fac operatiunea de « crestare s (p8swra) a desetinei din yin, cuvenita domniei ca dare pe yin. Ace§tia deci, insemnau (pe raboaje sau in catastife) zeciuiala pe yin, pe care o lua domnia in yin, din diversele tinuturi cu vii ale Moldovei ; faceau, cu alte cuvinte, o operatiune de inscriere a cuantumului unei dan i, desigur, 0 a contribuabililor. In Tara Romineascd, cea dintii « inscriere » o gdsim intr-un document din prima jumatate a veacului al XVI-lea, de la Neagoe Basarab. Acesta, a

ORIITH AEC*TH uS wr K

scriind judetului i pirgarilor din Brasov, tinutului de sub stapinirea Bra§ovului

secuilor, Ii anunta cá nu-§i vor mai putea paste vitele in Tara Romineasca fara invoirea sa ; pe care-i va prinde, Ii va taia 0 le va lua i vitele. Cei care insd vor voi sa-§i pasca vitele, oile i porcii i sa vineze peste, ei « sä dea de §tire domniei mele i slugilor domniei mele, vatafilor, care sint pu§i pe la marginea tarli, ca sà le inscrie (sl.n.D.M.) vitele, ca sa-§i plateascd go§tina »( . . . si

Aa ,,dKdP 8 SHAWN roCnOACTK$ AAH H cnSram rociloAcriu MN KATACH KOH C$T nO IWAHH$ 3IMAIO nOCTAKMHH, KA KO AA MS Simiurr AO6HTOK AA CH MUTAT l'OPIIITHHS) 2

Din textul de mai sus reiese constatarea ca pe vremea lui Neagoe Basarab, deci intre 1512-1521, se inscriau vitele, in vederea plaii ddrii ce se lua dupa oi i porci, numità go§ting. Se inscria, cum e firesc, numarul de vite, pentru a se §ti cuantumul ddrii, i stäpinii vitelor, pentru a se sti de la cine se ia darea. Daca pentru dijma din yin i pentru go§tina din vite se faceau astfel de operatiuni, de numaratoare i inscriere, pentru bir, care, ca importanta pentru vistierie, incepind cu a doua jumatate a veacului al XV-lea, stã deasupra altor dari s (mai -ales pentru faptul cd era o contributie bäneascd, intr-o vreme In care relatiile marfa-bani incepusera sa se dezvolte) e de presupus cä lucrari similare, de notare macar a satelor de contribuabili, sd fi avut loc, Inca in aceasta vreme. Succesele luptei pentru formarea statului centralizat puneau in fata dornniei, la sfir§itul veacului al XV-lea, atit in Moldova, cit 0 in Tara Romineasca, problema unei sporiri a veniturilor statului; or, aceasta se putea realiza numai printr-o neaparata intärire a aparatului fiscal central. Reforme de o oarecare amploare, menite tocmai sã serveasca interesele puterii centrale, au loc atunci 0 in acest domeniu, al organizarii fiscului 4. Frecventa pomenire in acte a dregatorilor domnoti In legaturd cu (raffle, 0 in special cu birul, folosirea sistematica a catastifelor de catre vistierie, amploarea luata de cancelaria vistieriei 5, analogia cu statele vecine, ajunse in acela§i stadiu de dezvoltare, pomenirea # crestarii * unor dad, ne due la presupunerea ca, spre sfir§itul secolului al XV-lea i inceputul celui de-al XVI-lea, au avut loc catagrafii ale populatiei 1 D.I.R., A, veacul XIV, XV, vol. I, p. 240. 2 Grigore Tocilescu, 534 documente istorice slavo-roudne, p. 247 249. a Damaschin Mioc, op. cit., p. 646. 2 Barbu T. Cimpina, Cercettirt cu privire la baza sociald a puterii lui Stefan cel Mare,

In Studii cu privire la .5tefan cel Mare, Buc., 1956, p. 6163. 2 Despre toate acestea vezi mai jos, p. 67 si urm.

www.dacoromanica.ro

MODUL DE IMPUNERE *IL PERCEPERE A BIRULUI

7

65

dajnice, chiar dacd ele nu au insemndtatea unor mAsuri de ordine de stat luate sistematic, a§a cum vom vedea ca se face in veacul al XVI-lea. Presupunerea noasträ este intdrità 0 de alte §tiri de la inceputul veacului

al XVI-lea. Este vorba de unele menpuni documentare, in legAturd directä cu birul. Astfel, la 1515 iulie 26, Straua infrate§te pe Oancea pitar pe o ocind la Sturze§ti, doarece acesta u 1-a scos de la bir ; iar Dobra 11 infrate§te pe acela§i pe alte ocine, la Buciumeni i Trude§tii de la Vedea, pentru cA i pe ea u a scos-o

de la bir O. La 1528 noiembrie 10, Radu de la Afumati, intdrind m-rii Tismana o ocind la Podeni, spune, intre altele, cd « a scos-o 0 de la bir («...a rocrioAcTRO MH I 11354All ii wr slip) 2 Aceste « scoateri 3 de la bir ale

ocinelor 0 ale capilor de familie insemnau in fond scutirea de obligapa birului

pe o anumitA perioada de timp, scutire care devenea efectiva numai prin §tergerea sau « scoaterea s acelor ocine sau oameni din registrele vistieriei. Documente ulterioare aratà cd aceste a scoateri sint modificari ce se fac in catastifele vistieriei. A§a, bungoard, la mai 19, Mihai Viteazul iertind §apte napA§ti de bir ce apásau asupra satului RAtunda (Gro§eneasca de la Meteleu) a rnanastirii Blagove§tenia, de linga Buzau, mentioneaza cd « acele 7 napd§ti domnia mea le-am scos cu totul din catastihul domniei mde » 4 (sl.n.D.M.) In 1618 august 20, Gavril Moghild, scutind satul Livezeni (jud. Dimbovita) al m-rii Nucet, de &Ali (stabilind totu§i sA dea 50 galbeni anual) precizeazA:

a.

. .

le-am scos domnia mea birul din catastiful de visterie al domniei H3KAAPI)COM HM l'OCHOACTE0 MH sums WT KilTACTHK WT KHCTIaffif

mele *5 (ti

rOCHOACTIttt M11).

Din cele douA documente din urma i exemplele de acest fel se pot se vede cd operapunile de scoatere se fAceau pe catastife, din care se §tergeau sate birnice, ocine birnice sau birnici. Aceasta presupune cd in catastife erau scrise aceste categorii ; or, aceste inscrieri, aceastd alcAtuire inmulti 6

de catastife de contribuabili, nu era altceva decit un recensAmint fiscal. In a doua jurnAtate a veacului al XVI-lea, atit in Tara Romineascd, cit

0 in Moldova, recensAmintele fiscale in vederea asigurdrii unei cit mai riguroase

0 regulate incasdri a ddrilor §i in special a biruluicare, in docurnentele moldovene§ti de limbd slavA, din aceastd vreme, poartA numele de AaH tradus prin ci§tigA in importanta, devenind periodice.

dare

Cea dintii mArturie documentard sigurd despre o catagrafie (pHaaHif) a birnicilor pe care o cunontem este din domnia lui Petru cel Tindr(1559-1568); in vremea acestui domn, un document din 1587 decembrie 29 afirmd cA Manea a plait birul lui Furnicd « in trei ani, pinA la crestare a (8 Tpu r0Alitill A0(111 pcsaifif) 7.

E semnificativ faptul cA izvoarele amintesc cd, tot cam in aceastd vreme, fAceau i turcii o serie de catagrafii ale populatiei din Bulgaria 0 Serbia. Astfel,

sultanul scrie beilor de Smederevo §i de Vidin, la 1 ianuarie 0 17 aprilie 1568, D.I.R., B, veacul XVI, vol. I, p. 111. Ibidem, vol. II, p. 59. 8 Vezi mai jos o analizA amanuntita a scoaterilor s, p. 76-81. D.I.R., B, veacul XVI, vol. VI, p. 119. 5 Ibidem, veacul XVII, vol. III, p. 232; plansa la p. 679. 6 Vezi mai jos, p.c, 78. 7 D.I.R., B, veacul XVI, vol. V, p. 340.

www.dacoromanica.ro

66

DAMASCHIN TAIOC

8

ca sd fie atenti sd nu se sustraga nici o persoand de la recensAmint, asa cum au obiceiul, mai ales valahii stabiliti in acele Orli. a Valahii spune documentul .. . . se retrag §i se ascund ori de cite ori are loc un recensAmint in acest vilaiet s'i se reintorc la locuintele lor, dupd terminarea acestei operatiuni *1. Termenul slay de rizanie sau cele romine§ti de crestare §i seamd, insemnind,

dupd cum vom vedea, catagrafie, operatiune fiscalà periodicA de Inscriere la ddri (In speta la bir), de impunere noud, se intilnesc §i In alte documente din

domniile lui Mihnea Turcitul (1577-1583 ; 1585-1591), Mihai Viteazul (1593-1601) si Radu *erban (1602-1611). Ca data ultimA, termenul slay de rizanie 11 Intilnesc In domnia lui Matei Basarab, la 1650 ianuarie 12 2. In actele de pind in prima treime a veacului al XVII-lea, este izbitoare repetarea expresiei de a 3 ani * in legAturd cu birul, cu impunerea si plata sa, ca si desele mArturii despre a crestare ». In afard de documentul citat mai sus,

o serie de alte documente repetA stereotip: H §i a plAtit de bir in trei ani *

(H

'merlin ad sHp 8 mpH irkm); altele vorbesc cd s-a platit birul a pind la cres(AopH ptsmat). Cu toatd multimea acestor date, istoriografia burghezd nu pomeneste nimic de InsemnAtatea unor asemenea mentiuni pentru cunoasterea sistemului fiscal al epocii, nefAcind nici un fel de comentariu asupra celor 4 trei ani o, ci trecindu-i sub completd tdcere. tare *

Studiind ansamblul documentelor care amintesc de bir in legAturd cu

perioada de trei ani, ca si cele care-1 amintesc in legAturA cu crestdrile sau semile In documentele de limbd rominA, rizanie mai poartd si numele de semi

vom vedea cd intre ele existd o intimA legAturd. Intr-un document din 1572 ianuarie 5, se spune cd, In urma mortii lui

Dan, fiul lui Chivdran, jumAtate din ocina acestuia din urmA, de la Bercesti, 8 a rAmas birnicd, si ceata lui ChivAran nici unul din ei n-a voit sA plateascA birul lui ChivAran, ci s-au lepAdat toti de acel bir al lui ChivAran b. Negustorul Dragoi, care cumpArase mai Inainte jumAtate din ocina pomenitA mai sus, K a plAtit §i acea jumAtate de ocind de bir in trei ani (sl.n. D.M.) pentru cd i-au dat-o si au inchinat-o toatA ceata lui Chivdran acea ocinA lui DrAgoi si fiilor lui, de a lor bund voie. *i a cheltuit DrAgoi pentru acea ocind, -pind a scos-o de la bir, 1100 aspri 0 3. La 1572 aprilie 15, i se intdreste lui Stroe vataf o ocinA in Borile, partea lui Schitea toatA, pe care a cumpArat-o cu 100 aspri « si i-a plAtit birurile §i

acei aspri si vama de sare, pe trei ani s 4 (sl.n.D.M.).

La 1578 august 8, BAdild vataf cumpArd o ocind in Berinde§ti si plAteste si birurile # de la acea mai sus zisA ocinA, insA pe trei ani # 5. IntArindu-se o ocind la Coteana, lui DrAghici si Giurgiu postelnici, in 1590

aprilie 24, inchinatd lor de Cotean, se adauga cd acestia au 4 plait birurile lui, in trei ani, fac 600 aspri * 6. 1 Documente otomane privitoare la Tarile Romtnefli, traduse §i pregatite pentru tipar de M. Guboglu, sub data. 2 Acad. R.P.R., XGV/29, orig. slay. 6 Al. Stefulescu, Documente slavo-romtne relative la Gorj, Tg. Jiu, 1908, p. 189 191_ a D.I.R., B, veacul XVI, vol. IV, p. 66. 6 Ibidem, p. 336.

° Ibidem, vol. V, p. 443.

www.dacoromanica.ro

MODUL DE IMPUNERE 5I PERCEPERE A BIRULUI

9

67

Intr-un act din 1613 februarie 8, relatind insa fapte din domnia lui *tefan Surdul, (1591-1592), se intdre§te lui Ieremia logofdt o mo§ie la Carpe§ti, a lui Manea Mitutelul §i a fiului lui, Stroe, pe care 4 o au cumpdrat * Ieremia logofät de la sus-numitii 4 drept 4000 de aspri gata i i-au platit §i de bir in trei ani s 1 (sl.n.D.M.). In 1598 iulie 4, se intdre§te lui Ion logofat partea de ocind din Rogoze§ti a fratelui sdu « pentru ea i-a plait Ion logofdt birul fratelui salt Apostol, in trei ani (sl.n.D.M.) partea lui, 15 taleri 2. La aprilie 19, lui Stoica logofat i se intdre§te satul Loloe§ti, pe care il cumpard de la megie§ii din sat pe vremea lui Mihai Viteazul, cu 30 000 aspri i cu plata unor ddjdii ce cazuserd pe acel sat, ddjdii pe care Stoica logofdtul le pldte§te vreme de trei ani 3. Lui teful i se Intare§te, la 1618 aprilie 30, o ocind la Stolojani, partea fratilor lui, care au murit, pentru cà i-a pomenit §i a plait < i partea lor de bir, fn trei ani, (sl.n.D.M.) in zilele lui erban voevod, pe luna cite un galben a (41.

.

111141WMOT

H AfA0 HU 34

iip S TpH rOAHHH).

Citeva documente pomenesc de cei trei ani in legdtura cu scutirile de bir pe care le primesc anumite slobozii ale unor mdndstiri sau boieri. Astfel, la 1621 mai 27, i se intdre§te lui Antonie Camara§ sili§tea Gro§ani pe Calmdtui, unde sa-§i stringa oameni streini sau rumini de mo§ie din acel sat, dar fugiti in altd parte, pe care domnul Ii scute§te de dari, mentionind ca o de acum ping in trei ani sa nu dea nimica * 5. In 1625 20, Alexandru Coconul scute§te pe cei ce se vor aduna in slobozia Ruptul a rn-rii Banu, de toate ddrile « in trei ani *6. Acela§i scute§te tot pe trei ani i pe strainii ce se vor aduna pe sili§tea Cdlugdreni, slobozie a rn-rii Tismana 7. Documentelor de mai sus, care vorbesc de plata birului pe trei ani, li se adauga i altele, atit din veacul al XVI-lea, cit §i din primii ani ai celui urmdtor 5.

Deocamdata, din actele de mai sus, retinem existenta unui element important in practica fiscala a vremii, care obliga pe contribuabili la plata birului

pe un rastimp anumit, fixat la o perioadd de trei ani. 1 D.I.R., B, veacul XVII, vol. II, p. 149. 2 Ibidem, veacul XVI, vol. VI, p. 329. 3 Ibidem, veacul XVII, vol. I, p. 78. 4 Ibidem, vol. III, p. 224 ; plansd, p. 677. 5 Ibidem, vol. IV, p. 30-31. 6 Ibidem, p. 562-563.

7 Arh. ist. centrald. M-rea Tismana, XCIII/21, orig. rom.

6 a) In (1583> mai 5, Neagoe cumpara de la DrAgan ocind in Siliste, si a plAtit, In trei ani s. Din context se ye 'e ca si aci e vorba de bir (D.I.R., B, veacul XVI, vol. V, p. 107).

b) Intr-un document din 1586 iunie 26, se spune a mai Inainte, chid mitropolitul Mihail era episcop la Rtmnic, a plait pe fiii lui Dumitru vdtaf de bir, pentru trei ani * (ibidem, p. 245).

c) La 1596 mai 14, se intareste lui Stanciul o mosie In RddAcinesti, partea lui Costandin, pentru cd au plAtit Stanciul birul lui Costandin in trei ani * (ibi-

dem, vol. VI, p. 212). d) In 1613 februarie 5, se aminteste de plata birului lui Simeon 4 In trei ani s. Actul relateazd fapte din domnta lui Mihai Viteazul (ibidem, veacul XVII, vol. II, p. 147). e) /) vezi i doc. din 1609 sept. 1 (ibidem, vol. I, p. 408) si 1617 iunie 1 (ibidem, vol. III, p. 143).

www.dacoromanica.ro

DAMASCHIN MIOC

68

10

Frecventa folosire a crestärii sau semii, in documentele ce pomenesc de bir, ca §i semnificatia ei, se vor vedea din cele ce urmeazd. In decembrie 29, mitropolitul Eftimie judecd o pricind intre Rada §i cumnatii ei, Badea §i Duica, pentru averea rämasd de la sotul Radei, IsTdvrap,

care murise. El hotdrd§te cum sd se imparta ce a ramas de la Ndvrap, ocind §i vite, dar hotdra§te §.1 in privinta birului rámas in urma acestuia : t i la bir, pind la vremea crestdrii (Ao Kfrkm* pesivrediF) de asemenea sd plateascd, cum

au luat §i din vite o 1. Adicd Rada cloud parti, iar Badea §i Duica o parte. Intr-un document din 1603 mai 27 2, relatind Irish fapte din domnia lui Mihai Viteazul, se spune cd Gherghe comis a cumpArat satul CrApeni cu 8300 aspri gata §i cu cloud biruri, a sd pldteascd Gherghe comis Old la crestare ; §i I-a pldtit * (. . .Aa (1AATHT Fort KOMFIC Ami AO pESAHIE ; H HAATHA r A ECT). Acela§i cumpdrd satul Mdline§ti cu 12 500 aspri gata §i cu cloud biruri §i apoi

« sd plateasca Gherghe comis pind la crestare. Apoi, de la crestare, el a scos

birul de la catastih §i §i-a pus satul ca sat de ro§ii sd fie de slujbd dom-

neascd §i a Orli * (Ad HAATHT ripri KGAIIIC ,11,4M Ao pesaifie. Tame (VT pisauTE Wu fel' 11380,114 sup WT KAT ACTHK.,.). Tot Gherghe comis cumpArd §i satul Zoreni, cu 12 000 aspri gata §.1 cu 2 biruri a §i a pldtit Old la crestare * (H HAATHA ECT Ao mutat).

In alte cloud documente din domnia lui Mihai Viteazul, din 1596 iunie august 31>, traduceri mai tirzii, mo§ia lui Pandichiu 23 §i 1597 sä le ia birul cine curn va fi scrisi de la cdmard. . . »3. Unii din acestia tineau, ca i unii logofeti, direct de vistierie ; astfel, intr-un document e drept ceva mai tirziu (din 1648 februarie 5), e amintit un «Albul armasi la uistierie »4. Toti acestia, pind in veacul al XVIII-lea, nu aveau o leafd fixd, ci aveau o serie de venituri legate de slujba pe care o indeplineau 5. Din cele de mai sus se poate conchide cä aparatul fiscal al statului, in aceastd vreme, ii avea organele sale diferentiate dupd functiunile pe care le indeplineau : de impunere (crestatori sau rdbojari), de percepere (birari) si de constfingere (aprozi i armasi). Deasupra lor, a tuturora, era marele vistier cu aparatul sdu central (vtori i treti vistierul, vistierniceii, logofetii de vistierie). Un loc aparte in organizarea aparatului fiscal medieval al Tdrii Rominesti II ocupd birarii de judef. Acestia erau boieri cdrora li se conceda de cdtre domnie, cu voia i adesea i färd voia lor, stringerea ddrilor cdtre stat din intreg cuprinsul

unui judet (cu exceptia unor unitãi ce aveau directd legaturd cu vistieria, dupa uum vom vedea). Boierii care tineau judetele de bir aveau ca sarcind speciald

derceperea ddrilor. Totusi, se vede din unele documente cä ei aveau un rol si in impunerea ddrilor in cuprinsul judetului ce-1 aveau in seamd, foarte probabil, la repartitia cotelor de bir asupra satelor. Cei care tineau judetele de bir puteau fi i dregatori mdrunti, sau puteau sá nici nu ocupe vreo treaptd pe scara ierarhiei feudale. Obiceiul acesta al conceddrii perceperii ddrilor pe judge pare sd fie destul de vechi. El se incetatenise in Tara Romineascd cel mai tirziu in prima treime a veacului al XVI-lea ; probabil chiar la sfirsitul veacului precedent, fiind

legat de reformele fiscale ce au loc atunci.

Intr-un document din 1534 septembrie 12, pomenind insd fapte din domnia lui Vlad cel Tindr (1510-1512), se vorbeste despre un Radu din Spinisor, care

era « stringdtor de bir in judetul Jiul de Jos » (rnsupaTen sup 8 cSAcTito Aomm wino) 6 Un alt document, eu data 1579 iulie 3, referindu-se insd la o Acad. R.P.R., Peceti 185, orig. rom. 2 Pasajul luat dintr-o transcriere a rns. 112 Blaj, aflatoare la Institutul de istorie al Acad. R.P.R. din Bucuresti. 3 Acad. R.P.R., CCCX 21, orig. rom. 4 Ibidern, ins. 4985, f. 56, copie rom.

5 Asupra veniturilor lor, vezi mai jos p. 93-94. 8

D. I. R., B, veacul XVI, vol. II, p. 163 ; facsimil, p. 467.

www.dacoromanica.ro

MODUL DE IMPUNERE

43

1 PERCEPERE A BIRULUI

91

vreme anterioarA, din domnia lui Pätrascu cel Bun (1554-1557), pomeneste de Mandea si Dragomir armas, care 4 au fost birari in judetul Rimnicul Sgrat e 1. (CST 61-1AH 61-1(34011 8 CSACTKO CAM pHENHIC).

In memorialul lui Franco Sivori, secretarul lui Petru Cercel (1583-1585), se gAsesc stiri pretioase privitoare la aceastä chestiune. Sivori povesteste cd domnul, vrind sd-1 rdspldteasca" pentru serviciile lui, i-a oferit dregatoria de mare cAmAras, pe care el insà, dupà sfatul rudelor sale, pentru a nu trezi invidia boierilor, o refuzà. In schimb, primeste slujba de stringdtor de ddri in judetul Buzdu, dupd spusele lui, unul din cele mai bogate ale Orli. Pasajul din Sivori, privitor la sistemul de percepere a ddrilor, este foarte

important, atit prin vechimea lui, cit si prin bogdtia amdnuntelor. Iatà ce scrie acest « beneficial. » al sistemului: « .

. .

imi concedd pe

timp de patru ani beneficiile zeciuelii birului unei provincii numith Buzdu, care imi putea da un venit de 12 000 de scuzi pe an, fiind obicei (sl.n. D.M.) in Tara RomineascA ca dornnii, pentru a raspliati pe boieri si alti favoriti, sä le in-

credinteze grija de a scoate si a aduce la curte toate veniturile tdrii, dind, cind unuia, cind altuia, grija unei provincii sau a alteia, dupd bunul plac al domnului ; acesta, dupà un vechi obicei (sl.n. D.M.), pentru a recompensa munca scoaterii veniturilor, dä zecivald din toate veniturile ce se scot aceluia cthia i-a acordat favoarea sa e 2. Specificarea lui Sivori, CA sistemul concedärii este « un vechi obicei », ne face sa' presupunem Ca' stringatorii de bir din judetele Dolj si Rimnicu-Särat, amintiti pentru inceputul si mijlocul veacului XVI, nu erau altceva decit boieri, carora li se incredintaserd judetele respective ca sà stringA birul. Este foarte probabil ca unii din rAbojarii de judete, pe care i-am pornenit mai sus, sã fi fost astfel de boieri, cArora domnul le incredintase administrarea fiscald a judetelor respective. Cel putin pentru Radul al doilea vistier, in domnia lui Mihai Viteazul, e fapt sigur ca tinea de bir judetul Romanati. El este nurnit in documente « rabojar si birar in judetul Romanati (iumaTEnk ii nroap it-h ctiArrito Pommimui3, La fel Stanciu logofat din Calcesti, care, In timpul domniei lui Simion MovilA (1601 1602), a fost « trimis de Panä vistier la o birdrie in judetul Romanati, ca sA stringA acea birdrie e, pare sA fi fost tot un astfel de boier, care a tinut de bir judetul amintit 4. La fel Matei aga, viitorul domn, pe vremea lui Leon Tomsa, in acelasi judet 5.

Nu insä toti birarii al cdror nume e pomenit in legdturd cu unul din

judetele tarii sint astfel de boieri care tin judetele de bir. Cei amintiti in veacul al XVI-Iea, mai ales in legatura cu interzicerea pAtrunderii lor pe teritoriile de 1 D.I.R., veacul XVI, vol. IV, p. 467.

2 . . cui assignb per quatro anni li beneficij delle decime delli tributti din una provincia nominata Busa, che mi potteva vallere da dodeci millia scudi l'anno, essendo solito nel Regno di Valachia, che li principi per beneficiare li baroni et altri favoriti, li danno cura di riscot.

tere c far condurre alla corte tutte le intrate del Regno, assignando a chi la cura di una provincia et a chi di un altra, a beneplacito del Principe, il quale, per antica usanza et per il travaglio di far riscottere, concede la decima di tutto quello che si riscuote a colui a chi ha fatto gracia di dame il pensiero * (Memorialul lui Franco Sivori, ed. Stefan Pascu, Petra Cercel gi Tara Romlneascä la sfIrsilul sec. XVI, Sibiu, 1944, p. 172).

2 D.I.R., B, veacul XVII, vol. III, p. 591. 4 Ibidem, vol. IV, p. 365. 5 Letopiseful pith Romlne4i, ed. Stoica Nicolaescu, p. 142.

www.dacoromanica.ro

99

IMMASCHIN MIOC

41

imunitate feudald, sint simple slugi domnesti, ale marelui vistier sau ale boierului care tine judetul, trimisi de acestia sa implineasca birul.

Existenta birarilor trimisi de la domnie si a celor trimisi de la judet, deosebiti de cei dintii, ne este confirmata de acelasi document, citat deja de dou5 ori, din 1632 aprilie. La interventia egumenului de la sf. Troita, domnul porunceste ca:«birarii de judef sau de aicea de la domnie (sl.n.D.M.) sa nu intre nimenilea

in satele manastirii »1. Cind si in ce imprejurdri erau folositi unii sau altii, docurnentele nu ne spun. E probabil Irish' ca domnia isi trimetea birarii sgi in judetele in care nu concedase birul lucru care, dupa cum vom vedea, se intimpld mai ales dupd 1632 acestea raminind pe seama domniei . Dacd, pind la o anumita vrerne, slujba de « a tine judetul de bir » era foarte rivnità, ca flind aducatoare de venituri, spre sfirsitul veacului al XVI-lea,

in perioada crizei rurale, care a bintuit si in Tara Romineasca, nu numai cd nu mai este dorita de nimeni, ci dimpotriva, chiar se fuge de ea, deoarece devenise foarte costisitoare si chiar prirnejdioasa. La fel, la inceputul veacului al XVI I-lea.

Domnia, vazind cd taranii nu-si mai pot plati birurile, pentru a-si scoate totu0 veniturile, incepe sa aplice tot mai frecvent principiul solidaritatii la plata birului intre birnici si boierii care tineau judetele de bir. Birul trebuia iinplinit ; de nu-1 puteau plati taranii, boierul, birar de judet, trebuia sd-1 plateased din averile sale, fiind rdspunzator de implinirea banilor birului, impus de vistierie, in judetul sdu. Despre faptul cd slujba de stringator de bir era o povard in perioadele in care taranii, din diferite cauze (exploatare cruntd, calamitati naturale etc.) nu-si puteau plati birul, ne vorbesc ldmurit documentele. Intr-un act din 1656 iunie 10, care insä se refera la fapte din domnia lui Mihai Viteazul, se spune ca Draghici, fiul jupanitei Preda din Runcu, « a fost (trimis) de Tudor Saitanul fost ban al Craiovei, ca birar al judetului Vilcea ». Neputind scoate banii impusi, ramine dator la vistierie 9000 aspri, pentru care domnul 41-a pus in lanturi, ca sa plateasca acei aspri mai sus scrisi ». La fel se intimpld si cu Oprea,

nepotul banului Dobromir, pe care tot Tudor Saitanul 1-a trimis 4 birar in Gorj, in zilele lui Mihail voievod ». Si el ramine dator vistieriei 35 000 aspri, pentru care « a apucat Mihai vod5 pe Oprea din Dragasani de 1-a pus in lanturi, ca sa dea asprii la vistierie... » 2 In 1602, Stanciul logofdt, amintit mai sus, trimis la o birdrie in judetul Romanati, nu poate implini toti banii, si Famine dator 200 de galbeni. El este prins de oamenii lui Radu Serban si silit sa dea acei bani 3. La fel se intimpla, dupd cum povesteste cronica zisa a lui Stoica Ludescu, in domnia lui Leon Tomsa (1629-1632). Vorbind despre Matei Basarab, pe vremea cind era mare aga, cronica spune cà i-a dat « Leon vodd judetul Romanatilor sa-1 tie de birdrie. Deci, pentru multe biruri grele ce au fost asupra

saracilor, neputind sa mai biruiasca, spartu-s-au toate judetele de preste Olt, fugind care incotro au putut. Iar boiarii carii tinea judetele patea mare nevoie de la domnie, ca-i punea sa plateasca judetele cu sila. Si ce avura, detera tot 1 Acad. R.P.R., CCCX/21, orig. rom.

2 lbidem Suluri nr. 64, orig. slay. 3 D.I.R., B, veacul XVII, vol. IV, p. 365.

www.dacoromanica.ro

MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A BIRULUI

45

93

§i sã indatorird pre la turci §i pre la balgii. Ca aprozii lui Leon Vodd nu mai inceta de la casele lor, tot pentru bani; §i le lua treapdde cite 30-40 galbeni numai deodatd »1. Se vede deci cd, in vrernurile de prosperitate economicd a Orli, slujba de a tine judetul de bir era in terrneni moderni foarte rentabild ; pe cind

in cele de särdcie, de secdtuire excesivd a tardnimii, ea devenea de-a-dreptul oneroasà.

Trebuie precizat insd cä boierul-birar nu pldtea din averea lui decit atunci cind storsese tot ceea ce tdranul putea sä dea §i clad acesta efectiv nu mai putea da nimic, in afara pdmintului §i a libertdtii sale. In cele din urmd ii erau luate §i acestea ; ocina trecea in stdpinirea boierului, iar tdranul devenea vecin al sdu.

La aceste mijloace socotite

a

legale »,

se addugau nenumdrate abuzuri

care la un loc fAceau din sistemul acesta al conceddrii birului o cale de aservire

a taranului. VENITURILE ORGANELOR FISCALE. SCAUNELE DE BIR

Am vdzut ce venituri aveau boierii care tineau judetele de bir. Acela§i venit (adicd 10% din suma strinsd) ii aveau §i stdpinii de mo§ii, beneficiari ai unor imunitdti fiscale, cind ei erau cei care stringeau birul §i-I vdrsau direct la vistierie. Se poate pune intrebarea dacd birarii, ca de altfel §i alte slugi domne§ti (oierii, gdletarii, finarii etc.) aveau i uncle venituri legate de slujba pe care temporar o indeplineau sau veniturile lor se rezumau la cele ale categoriei sociale §i dregdtoriei pe care o aveau (postelnici, vistieri, ro§ii etc.). Din analiza documentelor reiese cá aveau sigur intretinerea gratuitd pe timpul stringerii birului. Birarii care mergeau in judet, pe sate, nu -§edeau in fiecare din satele din care stringeau birul, ci intr-unul anumit, unde pircalabii din satele vecine aduceau birul. Cind ace§tia n-o fdceau, §i cind pentru banii birului trebuiau luate vite §i bucate de la cel care nu putea pldti in bani, sau de la cei solidari cu el la plata birului, a§a-numitele « trcisuri », birarii se deplasau personal in acele sate. Astfel de sate unde se stringeau birul §i. « träsurile » poartd in documente

numele de scaune de bir. Ele sint mai multe intr-un judet, dupd mdrimea judetului. Rind ce nu terrninau cu strinsul birului de la toate satele care tineau de acel « scaun » birarii nu plecau din sat, stind pe socoteala satului, avind atit ei, cit i oamenii §i caii lor, intretinerea gratuitd. In documentele date pentru satul Fliiminze§Li, al m-rii Arge§, cele sustinute mai sus sint cit se poate de evidente. In 1629 septembrie 16, Alexandru Ilia§ porunce§te birarilor sd nu mai stea la Fldminze§ti, « cheltuiascd, dacd-§i vor pläti birul ». Egumenul de la Arge§ se plinsese cd se risipe§te satul din cauza birarilor, care, desi Flaminze§tii §i-au dat birul « ei tot sed in sat, pind stringu birurile §i de la alalte ; ccici nu iaste scaun de bir» (sl.n.D.M.). Domnul mai adaugd: «.. .voi, birarilor, 'Inca sá cautati scaun sd nu faceti in sat in Fld-

minze§ti »; toti birarii sd-§i cumpere bucatele pe bani 2

I Dupd o transcriere a ms. 112 l3laj, alätoare la Institutul de istorie al Acad. R.P.R.

2 Arli. ist..centr., Ep. Arges, 11/16, orig. rom; vezi i doc. din 1625 iulie 18, D.I.R., B, veacul XVII, vol. IV, p. 547.

www.dacoromanica.ro

94

46

DAMASCHIN NIOC

Din cele de mai sus, ca si din intreg contextul documentelor date in aceastá perioadd pentru Fldminzesti, se vede Ca birarii sedeau, pind ce stringeau birul de la toate satele ce tineau de acel « scaun », pe cheltuiala satului care era « scaun

de bir o. Probabil cã domnia scddea aceastd cheltuiald din birul satului, cä o avea in vedere la aruncarea birului pe « scaunele de bir », asa cum o fdcea pentru satele de drum ; documente insd care sd confirme acest lucru nu existd.

Pe lingd aceastd intretinere gratuitd, se pare cd, Inca in aceastd perioadd, birarii aveau i unele venituri legate direct de operatiunea stringerii birului. Astfel, de fiecare gospodarie birnicd ei aveau o sumd fixd (in bani), numitd in documente poclon. Aceste pocloane sint amintite in vremea de care ne ocupdm, adicd in veacul al XVI-lea si in prima treime a veacului al XVII-lea,

färd insd ca in documente sd se precizeze ce erau.

Intr-un document datat octombrie 21, interzicindu-se slugilor domnesti i boieresti intrarea in satele Tismanei, se precizeazd intre altele, ca acestea, nici sd nu « aseze plocoane » (SrtotaiTn nnoicoanF)1. Plocoanele sau pocloanele mai sint amintite i la inceputul veacului al XVII-lea, mai ales in

legaturd cu oierii, de asemeni färd a se ldmuri ce erau 2. In tarile din Balcani, cotropite de turci, Grecia, Bulgaria si Serbia, sis-

temul stringerii haraciului nu era mult deosebit. Cei insdrcinati cu aceastd slujbd,

« pind in acele tinuturi, mergeau pe cheltuiald proprie, dar ajunsi acolo, ei sint intretinuti de localnici ». Pe Hugh' suma cuvenitd pentru haraciul sultanului (70 aspri) « fiecare casd este obligatd sä dea, pentru cei imputerniciti cu stringerea haraciului, 2 aspri »3, deci o sumd fixd de fiecare gospoddrie. Intretinerea aceasta, gdzduirea aparatului administrativo-fiscal al statului, care

dupd cit se poate vedea din documente

nu era ward', era practicatd

si in Rusia 4 si in alte state. Prin analogie cu situatia din tarile vecine din veacurile XV-XVI, ca

si

cu cea din Tara Romineascd in a doua jumatate a veacului al XVII-lea, presupunem cä plocoanele amintite mai sus nu erau altceva decit sumele de bani cuvenite slugilor domnesti, care stringeau dãrile, deci i birarilor, sume fixe percepute de la fiecare gospoddrie birnicd si care nu intra in suma birului 6.

Asupra timpului cind se fricasa birul, de cite ori pe an, mairturia lui Sivori, desi singura, este de mare pret. Vorbind despre citimea birului, el mai adaugd cä birul intern se pläteste iii trei rate (« . . . pagando esso tributo in tre staggioni ») 6 Documente interne contemporane care sd confirme spusele lui Sivori nu avem. Totusi, ele trebuie luate drept reale, ca fiind afirmatiile unui cunoscator al sistemului i aparatului fiscal al Tarii Rominesti, din care el insu0

a fdcut parte.

1 D.I.R., B, veacul XVI, vol. III, p. 28. 2 Ibidem, veacul XVII, vol. IV, p. 482, 499 si 500. 3 lacobo de Promontorio, op. cit., p. 61. 4 046PKI1 HOTOPHEI COOP, p. II, Moscova, 1953, P. 159.

5 La 1652 sept. 26, Matei voievod dà un document egumenului de la Arges pe care-I Inviduiau hirarii pentru un sat al m-rii. Birarii 460-5 caute la sat oamini s5-s ia birul ca un birar, cä pintru aceia ia plocoanili #. (Arh. ist. centr., Ep. Arges, LXIX te.r 11, orig.rom.). 6 Stefan Pascu, op. cit., p. 177.

www.dacoromanica.ro

MODUL DE IMPUNERE $1 PERCEPERE A BIRULUI

47

95

Acest sistem al incasdrii impozitului de trei ori pe an este de traditie veche si a fost practicat si in alte parti, intr-o anumitd epocá a dezvoltdrii statelor respective 1.

Statul putea respecta cele trei rate anuale atita vreme cit nu au intervenit cererile de bani, mereu crescinde si neprevdzute, ale turcilor, cad vreme se putea sti, macar cu aproximatie, ce venituri intrau in vistierie si ce eventuale cheltuieli vor fi. Incepind insd cu ultimul deceniu al veacului al XVI-lea, acest lucru nu se mai putea face. Crescind nevoile domniei, se mdreste s'i cuantumul birului, iar odatd cu el, ratele nu mai sint fixe. Se dd de mai multe ori pe an, apoi lunar, apoi de cloud ori pe hind, iar mai tirziu, pe mdsurd ce inaintdm in veacul al XVII-lea, ratele nemaiputindu-se inmulti, ramine ca birul sd se dea lunar, dar apar in schimb alte numeroase biruri (seama mare, seama doua si a treia, birul hanului, birul lefilor etc.). Multe márturii contemporane aratá schimbarea sistemului celor trei rate anuale si inmultirea lor. Astfel, in raportul bailului venetian din Constantinopol,

cu data 1594 noiembrie 29, in care se vorbeste de uciderea de cdtre Mihai a creditorilor sdi si de arderea catastifelor s'i iertarea indatoririlor poporului, se adauga cd erau « obisnuiti acei sdraci (Ineschini) pind atunci sd plateascd, se poate spune, in fiecare lund cite un bir (sl.n. D.M.), astfel cd rdmineau cu totul lipsiti » 2.

Dintr-un document din 1605 iunie 2, se vede cã birul este pldtit intr-un an de opt ori 3, probabil de cite ori a avut nevoie domnia sd-1 arunce pe intreaga

Ord. Tot din el, se mai vede cd pentru fiecare bir in parte, sint alti birari ; cd adicd slujba birarilor dureazd pind la incasarea birului pentru care au fost trimisi. Intr-altul, pomenind tot stari din vremea domniei lui Radu Serban,, se spune cd Steful pldteste birul fratilor sdi, « pe lund o 4. La fel, Tudor vdtaf pldteste lunar jumdtate din birul satului Malddresti, timp de -trei ani, « pe lund cite 4500 aspri » 5. Multe alte documente din deceniul trei si patru vorbesc de birul plata pe lund 6. Actul, atit de des citdt, al Parapanilor din 1632 aprilie, vorbeste de putinta iesirii de la vistierie a cite cloud biruri pe lund. Satul, « sd dea un bir dirept, de lund, Cate un galben ; iar de vor esi 2 biruri intr-o lund sd dea doi galbeni »; iar mai jos: «egumenul sã aibd a plati el la Camara cdte biruri vor li de lund, au un bir au doud (sl.n.D.M.) tot cdte ughi 1 D 7. 1 Dupa o traditie mostenita din vremea imperiului roman, In Franta veacurilor XII XIII, impozitul se achita s in trei vArsAminte anuale, in principiu la zi intli ale lunilor ianuarie, mai si septembrie a (F. Lot si R. Fawtier, Le premier budget..., Paris, 1992, p. 5).

2 Hurmuzaki, III, 1, p. 465. 8 D.I.R., B, veacul XVII, vol. I, p. 169-171. 4 Ibidem, vol. III, p. 224-225. 5 Ibidem, vol.

I, p. 44-411.

6 Astfel: a) la 1625 febr. 8, se mentioneazd CS satul Dragoslavele vor da birul a pe luna * (ibidem,

vol. IV, P. 482);

b) in 1628 aug. 8, Andrei socoteste ce bir i-a plAtit Vlad vistiert 6 di lund bani 160 a (Acad. R.P.R., XLII/43); c) Patriarhul Chiril Lukaris pomeneste si el de birul s ce se dil In fiecare lunA a (Hurmu-

zaki, XIV, p. 129-132); d) Leon vodd scuteste popii 4 de bir de lunA a (Arh. ist. centrahl, M-rea Bistrita, LXVII/1).

7 Acad. R.P.R., CCCX/21, orig. rom.

www.dacoromanica.ro

DAMASCHIN MIOC

96

48

Incepind cu a treia decadd a veacului al XVII-lea, sistemul perceperii lunare a birului se permanentizeazd ; vechiul bir, prin noul sistem de incasare lunard, capdtd o individualitate proprie, devenind « birul de lund », cum este numit de documente. El poate iei pe tard, cum am vdzut, si de cloud ori pe lund. Dupd felul cum organele fiscale Ii indeplineau slujba, de la marele vistier pind la cel mai rridrunt birar, erau fie pedepsiti pentru « hiclenie », atunci cind furau din banii birului, fie rdspldtiti pentru « credincioasd slujbd », cind aduceau oi

servicii.

Celor hicleniti pentru cA fugeau cu banii birului, li se confiscau averile, iar ei, dacd domnul ii putea prinde, erau ucii. Astfel, Radul din Spinisor, stringator de bir in Dolj, in timpul domniei lui Vladut (1510-1512), fuge cu banii de bir si de haraci peste Dundre. Dornnul «1-a ajuns cu dreapta judecatd i. . .1-a prins. . . i 1-a ajuns legea sd-si piardä capul i 1-a ucis dupd faptele sale, ca pe un hiclean ». Averile Ii sint confiscate si date lui Vlaicu mare logofdt 1.

Ca si mai sus, un Vlaicu Ii pierde ocinele « cu hiclenie », cdci « a fugit cu birul Tarii Rominesti in altd tara » 2. Mai sint i alte cazuri de fugd cu banii birului, calificate drept hiclenii 3. In schimb, Radu Paisie ddruieste lui Radu mare vistier pentru credincioasd slujbd niste sate, pentru cä acesta i-a salvat vistieria in lupta cu Stroe Pribeagul, in care domnul a fost invins « . . . s-a risipit oastea i s-au imprdstiat toti si au fugit toti si au ldsat vistieria domniei mele si au inceput sä jefuiascd vistieria domniei mele si au sfärimat carutele. Iar. Radul vistier nu a ldsat vistieria domniei mele, ci a scos-o cu barbatia sa si a dres carutele si a adus toatd vistieria la domnia mea, la Turnu Nicopolului »4.

OBIECTUL IMPUNERII LA BIR Am vdzut Ca Inca in veacul al XV-lea, intre bir i ocind existà o strinsd legdturd ; Ca birul este o dare dupd pdmint, dupd avere, si nu pe cap 5 . In veacurile urmätoare, XVI si XVII, el continuksd rdmind asa. Marea majoritate a documentelor care vorbesc de bir, Ii pomenesc in directd legdtura cu ocina. Am väzut la u scoaterile » de la bir cã, in foarte multe cazuri, sint pomenite ocinele birnice.

Pentru cd este o chestiune importantd i controversatà in istoriografia noastrd, istoriografia veche sustinind cä birul tine de cap, « privind pe contribuabil, iar nu averea acestuia »6, vom insista ceva mai mult asupra acestei teme. D.I.R., veacul XVI, vol. II, p. 163-164.

2 Ibidem, vol. I, p. 151. 3 La 1572 iulie 28, Mircea, fiul lui Chebelet, li pierde igaiiii pentru rea hiclenie deoarece . a fugit peste munte cu niste aspri dornnesti (ibidem, vol. IV, p. 84). 4 Ibidem, vol. II, p. 294-295. 5 Damaschin Mioe, op. cit., p. 652,,

6 C. C. Giurescu, Istoria romtnilor, vol. II, partea a II-a, p. 566 si vol. III, partea

a II-a, p. 684 ; acelasi lucru este sustinut si de I. Vladescu, I. C. Filitti lor privitoare la fiscalitate.

www.dacoromanica.ro

i

altii, in lucrarile

MODUL DE IMP(NEIII

49

i PERCEPEDE

BIRULUI

97

In tot cursul veacului al XVI-lea, nenumdrate documente aratd tocmai contrariul. Astfel, in 1532 februarie 9, se inliireste lui Spatä partea de mosie a lui Ilie, « cdci el o au pldtit de bir §i de toate dijdiiJe aceastä parte de mosie (sl.n.D.M.)1. Intr-un act din 1583 nov. 15, cuprinzind insd relatäri de evenimente anterioare, cel mai tirziu din domnia lui Radu Paisie (1535-45), se vorbeste tlespre o ocind a fiilor lui Frätild, pe care ei o dau Dobrei, ea sã scape de la spinzurdtoare, deoarece furaserd o moard a acesteia. « Si au lost mosia in bir » (sl.n.-D.M.), iar Dobra plateste acel bir, pind ce « au scos-o de la Radii! voievod

2.

In 15-51 iunie 19, se spune CA Iva si Stana « n-au pldtit aceastei mosie de bir » (sl.n. D.M.) 3. Voislava pldteste de bir partea de ocinei a lui Voico 4. Dui-A moartea lui Chivaran, ocina sa din Borcesti « a rdrnas birnicd »5. In 1575 mai 28, se intdreste popii Cernat ocind in Bdrcdnesti, partea calugdritei Vitalia, däruitd de ea ; « Si Inca au fost aceastd mai sus zisd parte de mosie a monahii Vitalii birnicd cu alti birnici

si au fost monahia datoare 240 aspri »6.

Badild vätaf cumpärd o ocind in Berindesti, de la Cornea cu 400 aspri, dar, apoi « a platit i hirnrile care au lost de la acea mai sus zisd ocind (sl.n.D.M.) insa pe trei ani, de a dat 720 aspri s 7. In 1579 dec.13, Mihnea Turcitul intdreste Todorei o ocind la Pdusesti, ldsatd mostenire de fatal ei, i « pentru cà Todora, ea pleitise aceastil ocinei mai sus zisä de bir si a cheltuit 230 aspri de argint » 8. Dintr-un document din 1594 aprilie 12, se vede ea, murind Anca ,si nepotii ei, « a rdmas casa lor i ocina lor pe urma lor cu bir » 9 (sl.n.D.M.) (ii WCT 411 ECT AGMA HM H w000a FIM 110 war nAt C'bC snp). Niste säteni, megiasi,

din Boteni marturisesc cd nu pot sd pleiteascd partea lor de ocind de bir (sl.n.D.M.) necum sd-si cumpere alta ocind » (1596 mai 28)10. In 1607 martie 15, se mentioneazd cà Stoica mare logoffit a cumparat de la mai multi ocind in Strimba si se adauga cá s-a plata « aceastd mai sus zisà ocind de bir *11. Sirul documentelor care invedereazd aceastd legaturd dintre ocind i bir este mult mai mare 12. 1 Grecianu, op. cit. I, p. 97. 2 D.I.R., B, veacul XVI, vol. V, p. 112. 3 Ibidem, vol. III, p. 10. 4 lbidem, p. 15. 5 Al. 5tefulescu, op. cit., p. 189 191. 6 Grecianu, op. cit., II, p. 190. 7 D.I.R., B, veacul XVI, vol. IV, p. 336. 8 Arh. st. Craiova, nr. 85, orig. slay. 9 D.I.R., B, veacul XVI, vol. VI, p. 112.

" Ibidem, p. 213 214.

11 Ibidem, veacul XVII, vol. I, p. 251. 12 a) In 1535 aprilie 1, Bodea inchind episcopiei de RiffiniC o ocind din Cacova, partea fratelui sdu Stoica, olnsa ocina fusese birnicd (ibidem, veacul XVI, vol. II, p. 176). b) In 1537 iulie 3, mai mul(i platesc pentru o ocind din NAndsesti nista biruri. 51

au pldtit... pentru acea ocind 6 biruri * (ibidem, p. 231). c) Partea de ocind a lui Dadul Tigdnescul din Fata e a fost birnicd cu bir s (ibidem, p. 385)..

d) Pátru pláteste ocina fratelui sdu de bir, in 1549 iunie 22 (ibidem, p. 396). e) Partea popii Radu din Bdrcdnesti au fost e birnicd * (Grecianu, op. cit., II, p. 176). 1) La fel, au fost mosia Manii birnica (ibidem, p. 178). g) In 1570 mai 19, se intdreste lui Clrstea partea de mosie a lui Plesco din Frbsinetul de Chnp, Insä o funie din jos; pentru cd a fost aceastd ocind la bir; astfel Cirstea, el a plätit de bir aceasta ocind... (D.I.R., B, veacul XVI, vol. III, p. 358). 7

c. 376

www.dacoromanica.ro

DAMASCHIN MIOC

98

50

Din toate exemplele de mai sus (ca §i din altele multe pe care nu le-am reprodus), reiese ca o prima concluzie cã birul se pldteste pe partea de ocind a cuiva i cd el rdmine legat de ocind, o urmeazd, indiferent de soarta proprietarului (plecare in altd parte, fuga in Ord, trecerea in altd categorie sociald, moarte).

Constatärn din acte cd mo§iile sint « birnice », « in bir », cä « au biruri *

pe ele, cd se pldtesc de bir.

Murind un birnic, dacd birul ar fi simpla capitatie, ar fi normal ca o data cu stingerea lui sà i se stingd §i birul. Dar, in multe din documentele citate mai sus, vedem cd nu este a§a. Trece ocina in stdpinirea altcuiva, prin mo§tenire sau vinzare, trece §i birul dupd ea, fie imediat, dacd s-a putut face acest lucru, fie la proximul recensamint. Conchidem, deci, cd este nefondatà pdrerea Ca birul n-are nici o legaturd cu averea, cu ocina, ci numai cu individul, cu omul, cu capul ». Dar, oare, toate ocinile sint birnice ? Din unele acte, reiese ch. nu. Astfel, intr-un document din 1616 iunie 11, se spune Ca satul Orlea, din jud. Romanati,

a au fost un sat pustiu, Inca de mai denainte vreme, de in zilele rdposatului Mi5; awn 34 pdA1 Tm urquoS) (ibidem, vol. IV, p. 141;

lor, Dan, cã au §i ele ocind cu el plansa p. 524).

i) Tecp i niste vecini pldtesc (ibidem, veacul XVII, vol. I, p. 170). 1 Ibidern, vol. III, p. 28.

4.

ni5te biruri penlru aceastii ocind o in 1605 iunie 2

2 Arh. ist. centrald, Mitrop. Tdrii Bomineti, CXXIX/4, orig. rum. 3 Un alt act, tot din domnia lui Matei Basarab, pomeneste clespre o ocind pustie, Hind biru, ce se cheamd Milrikinenii, din judetul Ialomita i, care a fost o moie pustie, bard dajdie Incd mai denainte vrerne, din zilele altor domni, nescrisd In catastih la vistieria domneascd* (Muzeul de arheoloUie §i istorie a Bucure§tilor, nr. 27.655; copie rom.). Din domnia lui Matei Basarab se cunosc multe acte care vorbesc de mo5ii pustii fArd bir. 4 D.I.R., B, veacul XVI, vol. III, p. 296.

www.dacoromanica.ro

MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A IIIRULUI

51

99

tAre§te a treia parte din ocina lui Gavrea, cdci «1-a scos Dragomir spAtar de la trei biruri *1. Un oarecare Radul, In zilele lui Mircea Ciobanul, §i-a 4 vIndut sculele §i averea lui de zestre, de a plAtit birul fratelui sdu » Vladul 2. Birul lui Furnicd < a cAzut asupra lui Manea »; acesta II plate§te §i-i ia partea de ocinA din Oltene§tii de Jos 3. DacA exemplele date mai sus, pentru a se arAta legAtura birului cu ocina, exclud pArerea Ca birul tine numai de cap, cd este o simplà capitatie, acestea din urmä, in schimb, nu contrazic de loc cele sustinute de noi. Aratä doar cã birul este uneori legat §i de numele contribuabilului; in toate exemplele Insd

(in cele care le-am dat, ca §i in multe altele in care e vorba de birul megia-

§ilor) alAturi de numele birnicilor, intr-un fel sau altul, este pomenitd §i partea lor de ocinA (vindutá, donatà sau infratind pe ea pe cel ce i-a platit birul) 4. Din cele de mai sus se impune concluzia Ca pentru taranii liberi, cu ocinA, obiectul impunerii este ocina. In catastifele vistieriei se va scrie atit numele contribuabilului cit §i ocina sa (intinderea ei §i, probabil, calitatea pAmintului)

5.

Deci, deducem ca birul este o dare pe un peimlnt cultivat, o dare funciard, cA tine atit de persoana contribuabilului, ca subiect inscris la dare, cit, mai ales, de ocina sa, ca obiect de impunere. Dar oare birul are ca bazA de impunere, numai ocina, intelegind prin ocinfi

partea de mo§ie cultivatA, a unui taran liber? Din unele acte se pare eh* materia impusa la bir, privind pe megia§i, este ceva mai larga. tim, bunAoard, cã existd o serie de dari de cotitate, In aceastd vreme, ca gor§tina (pe porci), oeritul (pe oi), dijrna (pe stupi), vinAriciul (pe vii); nu gAsim insä nici o astfel de dare accentuAm, "in aceastd vreme pe vitele mari, cai §i boi 6 Vedem pe de altA parte CA la bir se mentioneaza uneori e drept, foarte rar §i

vitele mari. Astfel, dupd moartea lui Navrap, sotia sa, Rada din Fiiani,

a vitele ce sint partea lui NAvrap *, cloud pArti sä ia Rada §i o parte Badea §i Duica. >, scutite de bir §i dAjdii. La fel, pentru preotii i diaconii de la curtea domneascd din Bucure0i se hotarg§te in 1629 0 1630 ca 4 sal fie de acum inainte casele lor i bucatele lor in pace 0 slobode de bir, de bou. . . » 4, Dacd la ace§tia «bucatele» erau acelea0 cu ale ruminilor, diferind doar cuantumul lor, casa » era sigur alta. In ea intrau toate celelalte averi ale lor pravalii,

pivnite, robi etc., pe care ruminii desigur nu le aveau. Credem cd 0 la slobozii, sate de drum, sate pldie§e§ti, in general satele

care au ruptoare, care adicd dau global toate därile, in bani (la inceput in douä termene, mai tirziu in mai multe) la vistierie sau cdmard, se tinea seama de

factorul avere ; de averea satului, ca un tot, fdrd sd se meargd mai departe 0 la inclivid. Din unele exemple se vede cd, in general, toti slobozianii din acela0 sat dau o sumd fixd, egald de fiecare gospoddrie. In urma celor expuse pind aici, privitor la materia impusd la bir nu 0 la alte dad putem trage concluzia cã numai in cazul taranilor liberi fdrd ocind 0 al tiganilor (nu al tuturor tiganilor) ornul este 0 subiect i obiect de impunere. In toate celelalte cazuri pind la 1632, el este numai subiect impozabil, cum este 0 normal, object al impunerii la bir fiind averea (ocina, casa,

robii, vitele, stupii, sculele etc.). Mai tirziu, in a doua jumdtate a veacului al XVII-lea, vom vedea cA lucrurile se schimbd. REPARTITIA BIRULUI. CISLA

Am amintit de mai multe on cã birul este, in vremea de care ne ocupdm, un impozit de repartitie, fapt stabilit incd de mult, de istoriografia romind veche 5. Despre « mecanismul * acestei repartitii insd, s-a scris foarte putin. Vom

incerca, in cele ce urmeazd, pe baza unui material necunoscut vechii istoriografii, sd aducem ldmuriri noi i in aceastd directie, cel putin pentru vremea de care ne ocupdm, adicd pind la 1632. E.

1 Arh. ist. centralA, copii VIII/232. 2

D.I.R., B, veacul XVII, vol. III, p. 50.

3 Ibidem, p. 65 66 si p. 328. 4 Acad. R.P.R., ms. 907, f. 26-27 si ms. 403, f. 20 v, copie rom. 6 Vezi, mai ales, lucrArile lui I. C. Filitti si Ion VlAdescu, citate mai sus.

www.dacoromanica.ro

DAMASCHIN MIOC

102

54

Am vdzut din multe exemple cd, pe mdsurd ce se inainta in timp, sistemul fiscal a necesitat rarirea aparatului fiscal central, iar apoi si a celui local din judge. Dacd, la inceput, pind spre sfirsitul veacului al XV-lea, vistieria putea face fatd singurd incasdrilor cuvenite statului, din cauza intensei dezvoltdri economice ce are loc acum, ca si a cresterii veniturilor puterii centrale, s-a simtit nevoia unei oarecari descentralizdri a fiscului, creindu-se, asa curn am vdzut, institutia judefelor de bir. Analiza stirilor contemporane dà urmdtorul tablou oarecurn ideal al repartitiei ddrilor, in spetà, a birului. Domnul cu boierii din sfat aruncau asupra tdrii o stand de bani, necesard pentru satisfacerea anumitor nevoi. La inceput suma era fixd, traditionald, legatd de an, dar, incepind mai ales cu a doua jurndtate a veacului al XVI-lea, suma creste incontinuu si nu se mai tine seama de timp. Aruncarea birului se fdcea dupd catastiful de recensdmint de la vistierie, alcdtuit si el dupd o prealabild « constatare » a capacitatii de platd la fata locului, in sate. Suma de care avea nevoie statul era aruncatd pe judete, dupd bogatia lor. Mai marii judetelor de bir o repartizau pe sate, atunci cind judetele erau concedate, iar in interiorul satelor era repartizatd de piredlab i bdtrinii satului, dupd puterea fiecdruia

2.

Citeva exemple, pe lingd cele anterior date, vor intdri cele de mai sus. In actul din 1605 iunie 2, se vorbeste despre birurile satului Goesti, « cite sint peste an ». Sint pomenite acolo opt biruri, cunoscute sub numele de: R birul de 9000 », « birul de 7000 », « birul de 10 000 », « birul de 5000 ». Nu se speci-

fied ce reprezintd acele cifre ; se mentioneazd doar Ca la aceste biruri, satul a dat diferite sume in aspri. Observdm cã aceste sume sint oarecum proportionale cu cifrele birurilor. Bdnuim cà aceste biruri, de 9000, 7000 etc. sint sumele, in galbeni, reprezentind tot" atitea biruri aruncate asupV Orli, iar sumele in aspri sint cotele de bir repartizate pe satul Goesti. De implinirea integrald a sumei aruncate asupra judetului erau, cum am vdzut, rdspunzdtori direct cei ce tineau judetul respectiv de bir. Astfel, Stanciul logofdt este trimis de Pand vistier la o birdrie in judetul Romanati, pentru a stringe ramasitele de bir, ce nu apucase Simion Moghild sã le string ; or, pentru a se putea face acest lucru, este evident cd trebuia sd se stie la vistierie suma ce s-a aruncat asupra judetului respectiv, pentru a se putea scddea cit se strinsese deja din ea. Stanciul este obligat sa string restul surnei, in intregime 2 Ceva mai tirziu, Sava cdpitan, Dumitru cdpitan i Jipa postelnic,

care tineau de bir judetul Buzdu, sint obligati sà dea in intregime suma

fixatd de domnie, netinindu-se seama cã unele sate n-au putut sd-si dea birul ; ei, sd-si string pe birarii lor « sà dea bani pan vor urnplea seama banilor domnefli » 3 (sl.n. D.M.). Aceastd

I.

0=

= i.

4-' Z Cn -

7.-,.._,

,-1"

I

Nr. Anul

tirgurilor participante

Nr. Nr. satelor negustorilor participante Gin tirguri

co

0

1629 (1/2 an) 1530 (1 2 an) 1E42 (fart tranzit) 1543 1645

12 11 12 12 12 12

229 '''' 102 103

36

426 381

16 15 14 49 L6

15

34 21 29 124 184 238

cc

-4, .,.,

0 rf, +a .-..

c.,

OD cc

,... Cd

cd

cc-

1503

rd

-- 71: = CO

1...

pGJ -

28 96 26

263 123 215

61

4E0

68

610 119

77

* Am socotit tirguri: firSila, Bucuresti, BuzAu, Cimpulung, Curtea de Arges, Gherghita, Pitesti, ** Din cele 12 tirguri au sosit 224 negustori; la numarul acestora am adAugat 5 negustori, marl, clirora nu li se specificA localitatca de provenientA, dar care era probabii Urg, deoarece merit negustorl shit, cu o singurA exceptie, din orase. FIlmnicul Vulcil, Slatina, Tirgoviste, Tirgsor i Turgul de Floci.

1 In Rusia acest fenomen trecerea de la pietele locale la cele regionale a avut loc oarecum In acelasi timp; In secolul al XV-Iea dupt unit autori (Danilova i Pasuto, Produclia de marfuri In Rusia pind In secolul al XVIII-lea. I.S.R.S. 1954, p. 40), In secolul al XVI-lea si al XVII-lea, dupa alti autori (parerea lui S. V. Bahrusin, citata de A. M. Pan-

cratova, Rolul producliei de marl un In trecerea de la feudalism la capitalism, I.S.R.S., 1954, p. 11). 2 Statistica ce urmeazt completeazd i IntAreste cu date afirmatiile cu privire la dezvoltarea comertului exterior al stracilor 9, In urma descornpunerii crescinde a obstei din Tara Romineascá (Cf. V. Costachel, op. cit., p. 782).

www.dacoromanica.ro

SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMNEASCA. SI BRASOV

79

196

Istoriografia mai veche, bazindu-se In special pe o serie de conditii externe

(luptele politice din Transilvania dupd 1526, rolul crescind al negustorilor orientali in 'raffle Romine) a sustinut cd, de la sfir§itul secolului al XV-lea Inainte, relatiile de comert dintre Bra§ov 0 Tara Romineasca. decad. 1 0 cercetare Insä amanuntita a unor izvoare statistice de prim ordin, ca registrele vamale bra§ovene, superficial folosite de istoriografia mai veche, 0 legarea problemelor comertului exterior de dezvoltarea productiei de mArfuri din cuprinsul Tarii Romine§ti, dovedesc suficient de limpede cd in cursul primei

jumättip a veacului al XVI-lea schimbul de mArftri dintre Bra§ov 0 Tara Romineascd urmeazd o linie ascendentä in ceea ce prive§te participarea tirgurilor,

satelor 0 negustorilor din cuprinsul Tarii Romine§ti 0 nivelul exportului muntean.

* Din infAti§area unor aspecte din istoria relatiilor comerciale dintre Bra§ov 0 Tara Romineascd 0 din dezvoltarea economiei muntene In prima jumdtate a secolului al XVI-Iea, se poate constata CA in aceastä vreme a inceput sä se dezvolte tot mai mult producpa 0 schimbul de märfuri in conditiile feudalismului, sa creased piat.a internd a tdrii 0 sa OA un rol insemnat capitalul cornercial al negustorilor. Productia de mArfuri 0 comertul din Tara Romineascd in vremea orinduirii feudale nu numai CA nu au InlAturat feudalismul, ci chiar 1-au slujit, ajutind

la menPnerea vechiului mod de productie. Productia de mArfuri 0 negotul au ajutat domeniul feudal sd rezolve contradictia in care se zbAtea, dind posibilitatea boierului sd 10 cumpere de la negustori anumite produse me§te§ugdre§ti, In schimbul vinzdrii produselor agricole ale domeniului sdu, care, inainte de aparitia ora§elor, nu 10 gAseau cumpArAtori. Odatä cu aparitia ora§elor 0 dezvoltarea schimbului de märfuri intre sat 0 ora§, boierul 0-a putut valorifica produsele naturale ale mo§iei sale, In schimbul cdrora cumpära articole me§te§ugäre§ti 0 de lux din ora§ele tarii sau de la Bra§ov, consolidinduli astfel pozilla sa economicd. Posibilitatea de a-§i valorifica produselellimpingea insd la o exploa-

tare tot mai cruntà a §erbilor in vederea stoarcerii de cit mai multA supra-. muncA. Astfel, productia de mArfuri 0 deci 0 comertul au contribuit o blind bucatà de vreme la consolidarea orinduirii feudale, la intdrirea economicd a . mo§iei boiere§ti §i la intensificarea exploatdrii iobagilor 2. A§adar, comertul de pe piata Tarii Romine§ti din prima jumdtate a secolu-

lui al XVI-lea contribuia deocamdatd la consolidarea modului de productie feudal, In sinul cdruia se desfd§ura.

1 Metes St., op cit., p. 107 §i. urmatoarele, Iorga N., op. cit., vol. I, p. 68 §i urnafitoarele.

2 F. I. Polianschi, Despre produclia de marluri tn ortnduirea leudalei, In a Analele

romino-sovietice , Istorie, 1953, nr. 3, p. 88, 92, 95. 13*

www.dacoromanica.ro

196

Anexa nr. 1 Baku tirgurilor i atelor din Tara Romineasel In relatille eomerelalle on Braaovnl in anul 1603. Negustoril

Totalul Valoarea Valoarea Valoar .ea activitatii Nr. Nr. i n.ir ortranziexportului tului transnegustotului comerciale tirgului rilor porturilor

Tirgul

1,

Aspri

2

Tirgoviste Buzilu

3

Timor

4

Cimpulung

5

Tirgul de Tlcci Slatina . .

1

6 7

8 9

10 11

12

.

.

.

10 410

165 800

7 839

184 049

32

8 870

168 482

800

178 162

32

54 59

.

.

.

34 520

107 625

4 140

146 185

26

56

.

.

.

86 660

15 523

6 730

108 913

27

52

45 250

45 250

8

12

42 230

8

10

10

11

8

9

7

7

5

5

5

5

12 500

42 260 41 277 40 743 24 640 18 300 13 350 12 500

3

3

2

5

3 400

6 620 5 860

2

3

5 360

3

4

3 300 5 170

5

6

3

3

4 780

3

4

4 100 4 040

1

1

3

4

4 000

9

2

3 500

9

2

2 940

2 949

9

2

2 740

2 740

1

1

2 140

2 140 1 850

1

1

1

1

1 600

3

3

915 609

204

323

.

.

Braila Gherghita

7

880

39 863

.

.

700

21 700

.

.

18 300

.

13 350

.

Pitesti . . Bucuresti Rimnicul Vilcii Rosii de Vede

.

15

Suslanesti Iviinesti . Cimpina

16

Curtea de Arges

5 300

17

Stoenesti

1

18

Rucir

19

Cornatel . Teleajen . Bunesti . Bohlesti . Floresti . Breaza Voivodesti Didrih . Voinesti .

13

14

20 21

22 23

24

25 26 27

Total

.

30 207

.

. .

930

.

.

.

6 620

.

.

.

2 460

.

.

.

5 360

.

.

320

3 140 2 240

3 850

200

4 580 4 100

.

.

.

.

.

.

3 740

.

.

.

4 000

.

.

.

.

3 500

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

300

1

850

1 600

I

192 770

1

697 750

Valoarea media a unui transport de marfuri

25 089

2 835 aspri.

www.dacoromanica.ro

197

Anexa nr. 2 Rolul tirgurlior el salelor din Tara Romlneased In reialiiie comereiale en Bracovnl In anal 1503. Navistar!! marl

Totalul Valoarea Valoarea Valoarea activitittii Nr. exportului importului tranzitului comerciale negustorilor

Tirgul

Aspri

1 2

Cimpulung

3 4

Gherghita . . . Tirgoviste . . . . . . Bucuresti Stoenesti . . . . . . . Albesti Buz1u Gherghita- Tirgsor

Timor

5

6 7

8 9

-

Total

.

.

.

.

-

.

.

.

4 250 500

5 695

.

Firrt specificarea tirgului de provenienp, dar sigur din Tara Romineascil .

Total general

914 661 767 245 359 946 327 262 164 523 92 250 65 610 38 925 96 675

11 15

23 34

9 7

17

6 1 2

10 4 2 4

2

1

387 91E 2 433 48 i 2 827 09'i

54

111

356 585

5

15

605 065 2 572 922 3 183 662

69

71 575 123 316 63 8Th 66 775 29 925 18 425 4 400 9 625

945

217 150 5 695

Nr.

transporturilor

638 83( 643 430 296 071 259 542

134 58 73 825 61 210 29 300 96 675

139 435

16

2

.

126

Valoarea medic a unui transport de märfuri: 26 267 aspri.

Anexa yr. 3 Solid tirgurila

'4

ol

eatelor din Tara Romineasel In relatiile somereiale nu Bra§ ovul In 1530 Negustoril mid el mljlooll

!anomie-lobe)

Valoarea aTotalul Valoarea Valoarea ctivitiltii Nr. importranzi- comerciale exportului tului negustctului a tireum rilor

Tireul

Aspri 1

Timor

.

.

.

2

Oimpulung

.

.

3

Tirgovis?

.

.

4

Buzi-tu

5 6

Braila Gherghita Bucuresti

7

42 020 6 680

.

9 490 6 680 1 440

24 140 2 850 9 450 20 550 21 450 17 000 18 850

7 681 37 840 22 096

2 300

73 841 47 370 31 546 30 040 28 030 20 740 18 850

www.dacoromanica.ro

44 17 12 19 19

15 14

Nr.

transporturilor

85 26 23 35 31 28 36

198

Anexa nr. 3 (urmare) Valoarea exportului

Tirgul

Valoarea Valoarea Totalul Nr. impor.tranzi- activitata tului com rciale negustorituhu bor

Aspri 8 9

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 92 23 24 25 26

Pitesti . . . Rimnicul Vilcii Curtea de Arges Tirgul de Floci Teisani Stoenesti Min si Teleajen Muscel

.

.

.

.

.

.

3 050 12 950 9 450 8 900

. .

.

2 500

.

1 .

.

.

.

.

.

.

.

Branesti . Filipesti . Didrih . Slatina . Bunesti . Florelti .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. .

.

.

.

.

.

.

.

500

760 000 960 900 840 840 750

700

560 400

Cetatea Poenari . Brebuesti Cimpina Bideni

Total

.

.

.

.

.

.

.

.

15 387

400

300 240 80 76 340

85 304

160 240

18 437 12 950 9 450 8 900 2 500 1 260 1 000 960 900 840 840 750 700 660 400 400 300 240 80

9

14

21 11 10

34

3 3

611 884

Nr.

transporturilor

21 12 4

a

1

1

3

3

1

1

2

2

1

1

1 1

1

2

2

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

212

369

1

Valoarea medie a unui transport de märfuri = 845 aspri.

Anexa nr. 4 DAM tIrgrollor l satelor din Tara Itomineasei In relalille tomeralale en Bradoval In ann 11530 (Ielmaarie-lulle). Negustoril marl

Valoarea Valoarea Valoarea Valoarea importranzi- a ctivitii ti,

.xportulu

Tirgul

tului

tului

Nr.

comerciale negusto-

rilor

Aspri 1 2

Cimpulung

.

.

.

Timor

.

.

.

.

3

Pitesti

.

.

.

.

.

.

.

Total

78 435 39 700 10 500

78 435 39 700 10 500

128 635

128 635

I

Valoarea medie a unui transport

42 878 aspri.

www.dacoromanica.ro

I

Nr.

transporturiloi

1

1

1

1

1

1

3

3

199

Anexa nr. 5 Partielparea negwitorlior din eatele i tirgurile jriI Routine:3U la sehimbul de niftily( en Braeovul In prima lumitate a see. al XVI-lea

Numarul negustorilor

Tirgurile si satele

Albesti Anghelesti Armasesti Badeni

1503

1

1529

1530

(1/2 an)

(1/2 an)

1542 (fare 1543 tranzit) 15

1

2

2

2

13a 10.0

Cerbu Chiojd Cioceni Cis lam

Cimpina Cimpulung Cocoresti Comarnic Comosteni Cornatel Cricov Cristesti 0.11rmlacti

2

1

13alta

Bordesti Boteni Bragaresti Braila Branesti Bratia Breaza Brebuesti Bresti Brosteni Bucuresti Budanesti Bunesti Buzau Cacoti Calinesti Calugareni Caprioru

1 1

3

Mimi

Bo ldesti

17

1

Biticoi

Berivoesti Bisca Bobotesti Bogatesti

16

1545

1

4 1

_

_

2

1 2

6

1

2

_

1

10

7

_

2

19 2

30 1 2

1

1

10 29 4

6 8 16 1

9

2 1

4

1 1

10

12

14

31

27

2 19

2

2

8

25

38

40

1

1

3

1

2

34

_

_

19 3

1 1

1 1

_

_

4 -

1

3

1

1

38

10

18

4 89

61

4 86

1 1

4

2

'5

3

1

6

4

1

1

_ _

www.dacoromanica.ro

2

4

200

Anexa nr. 5 (urmare) Num 5xul negustorilor

Tirgurile §i satele

1603

1529

(1/2 an)

1530

1542 (fiir5

(1/2 an)

transit)

1

1543

1545

..

a

Curtea de Arge§ Thine§ti

5

5

11

1

1

3

1

1

4

1

1

1

1

1

2 17

Ghergl it g,

8

1

8

15

Ghine§ti Ghitioara Girlita Godeni

87

38 4

12 2 31 1

1

3

Gogo§e§ti

2

1

Gorgane§ti Go§tilele

1

Hinite§ti

_ _ _ _ _

Hodilre§ti Ii.omore§ti Ilie§ti

, 2

1

1 1

4

5 1

1

1

__

_ _ _ _

1 3

8 1 1

1

4

Mitgurele Miigureni Mäne§ti Märce§ti

1 1

2

6

2

-

1

Margineni .

1

_

1

3

1

_

_

1

1

1

13

17

17 1

3

1

Näroac§ti

1

Närfa§e§ti

Nanov Ogretin Plu§e§ti Picleni Pite§ti

5

4

Filipe§ti Flore§ti Gdiseni

Miro§i Moce§ti Mislea Muscel

21 1

1

Est-du

Iväne§ti Jale§ Lale§ti Leote§ti Lere§ti Lite§ti

22

1

Detcoi Didrih Dragoi§ti Dragoslavele

Istrita

13

1

3 1

_ 7

1

7

www.dacoromanica.ro

10

37

42

24

201

Anexa nr. 5 (urtnare) Numärul negustordor Tirgurile si satele

1503

loie sti

1529

(1/2 an)

3 1 1

-

1

?oganu ?otelu

1

1

2

2

2

2

6

)rahova

_

'rundu

lidesti limnicul Sarat limnicul Vilcii losii de Vede luau. Iiiräteni Idieni

2 1

.

2

... .

.

.

.

.

.

.

5

8

3

1

21

3

.........

Icheiu Ichela

Ilinesti

22

1

33 4

4

5

3

2

1 1

30

1

1 1

2

1

4

5

1 3

5

5

8

3

.

latina

1

1

'Janie .

.

8

liWoara

-

1

1

5 oplea

toenes,ti

5

trejesti uhaia uhiiteni uslinesti

.

9

_ _

4 3

1

41

13 22 2

3l

irgoviste irgsor 7 irgul de Floci ismana

8

........ ....... .

Voivodesti

.

1 2

_ 3 3 12

35

43 10

37 16

1

1

7 1

16

480

610

_

5 3

14 7

59 49 8 2

1

3

herghita si Timor . )calitati din Tara Romineasca nespe-

2

cificate

5

.

1

2 8 3 53 39 14

-I.

.

1

.

_

2 6

1

.

.

Total

3

2

'eisani 'eleajen

V fileni V lideni V oinesti

1545

1

letatea Poenari

rlati

1542 (lard 1543 tranzit)

_ _

_

Elopeni ? odeni Nadu

1530

(1/2 an)

.

.

.

263

123

215

www.dacoromanica.ro

30

1

619

RADU MANOLESCU

202

86

TOBAPOOEMEH MEIMY BAJIAXHEH H EPAIHOBOM B HEPBOH HOJIOBHHE XVI BERA (EPATHOE COAEPIRAHI4E)

Pa3B14Tne ToBapoo6meHa memu Ba.11axneft ii EpamoBom B TegeHme nepBoii HOJIOBIIHLI XVI Beim oTpamaeTcH, B oco6eHHocTn, B 6pamoBcinix TainomeHmax limrax Toro Bpemean, HeTkocTaTogno 14C110J1b30BaHHIAX npem1114M14 ncTopkmamn. HeHoToplae 6painoBeHne Tamomemible HmlrH (1503 n 1530 ro)koB) 6m.un ony6arntoBaHEa 110JIHOCTb10, Jwyrile me (1529 n 1542 1550 ronoB) B CORpalBeHHOM iie. B litnirax OTMelleHbI B xpoHoaorwiecnom nopHAHe Ble3H H BLIe3H 143 Bpainona Bairaincnnx, M0JIA0BCR1IX H TpaHCHJIbBalICIU4X By HBOB c ToBaparvm, npugem yHaabiBaeTcH 14M14 n mecTo, ornsyga npn61ui nynen, ROJIWIeCTBO nepeBoanmoro HM ToBapa 11 110111.11HH3 yn.nogen-

Han Hynnom 3a ToBap. B C00TBOTCTBHI4 C OTHMH gaHHIAM14 MOBZ110 npn6n43nTeabHo nowinTam 3KCI1OpT, 11M110pT H TpaH311T B ToBapoo6ineHe memAy Ba.naxneti ii EpamoDom. Banaxwa 3RC11OPT11P0Baila B Bpannal raaBHEam o6pa3om pb][6y, CHOT, Homy 11 Boen. 061em ancnopTa ineHneTcH caegpoinnm o6pa3om: 1503 1529 1530 1542 1543 1545 1546 1547 1550

rog roA roA rog rog roA roA roA rog

600 400 400 400 600 800 900 800 900

000 000

700 500 000-- 500 000-- 500 700 900 000--1 030 000-- 900 000--1 000

000 000

000 000 000 000 000 000 000 000 000

aenpoB * * * *

* * * *

BOapaCT310H1311 B o6inein Hinman 3licriopra oTpamaeT cooTBeTcTspomnit pocT TOB313006MCHE1 B BaJlaRH14 B 06.J1aCTII HaTypaabHmx npoTtyHT0B.

VinnopT Baaaxnn H3 BpamoBa COCTaBJIIIJIH Homn, cyHHa H meaoimble 14 aanaHHoesponetienoro npon3BogeTBa. 061ein munopTa, HoTophdi, B o6nlem, naHaer B Tetienne Hecaegyemoro nepnoila

ToBapia Han 6pamoBc1oro, Tan

mower 6bIT1, ()BOHM C HOCR051.140 60JIMIleit TOIIHOCTMO AJIH caupoinux rogoB: 1503 rog oHoao 1 000 000 acnpos; 1530 rog OROJ10 350 000 acnpoB. nageHne mnnopTa 143 Bpaniosa FIBJUieTC1:1 peayabTaTom pa3MIT1111 pemeca

B Baaaxnll, HagimalouAnx Bee 6once n 6onee yH0BJleTB0p11Tb Hymm,1 meeTnoro Hacenem4H. lipyrnna TpaHawr B0CT0111111X TOBOTOB tiepea BaJlax14 10 R BpamoBy SIBageTcci caegcTBnem 6aaronpHHTHoro paenoaomenwa Ba.aaxnn Ha nepeceqemn4 TOpl'OBbIX nyreii, CBH3L1BaBIIIHX BOCTOn C 331-13)10M.

B o6meHe ToeapamH c EpamoHom riacTHoHano Bee BoapacTaionwe KORBYeCTBO KyrIBOB 143 Bal1a1lICHI4X TOp0A0B H cen, =pro HBMIJI0Cb orpameHmem

ycHneHrm MeCTHOM nyneilecTea Han Ha mippeHHem myirreHenom, ran ii Ha TpaHCHJIbBalICHOM phnine.

B 3TOM OTHOIlleHM1 noHaaaTeabHo piacTue Baaantemix ropogoB, CeJi 14 Hynnon 13 ToBapoo6meHe c BpamoBom B Hatia.ue XVI Dena (1503) n ero cepenHHe (1545). Tan, B 1503 l'Ogy B ToBapoo6meHe c BpamoBom yilacTBo-

www.dacoromanica.ro

87

SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROM1NEASCA. SI BRASOV

203

Basin 229 RyngoB in 12 ropogon n 34 Hyrula Ira 16 cea Banax1111, a B 1545 381 Ryneg 113 12 ropogoB 11 238 Ryuga ria 65 cea Bagaxim. rogy ,garnme Tamonterunax IiIIIII` 1503 YI 1530 FOTtOB gaxyr Boemomnocas epammTB porn:), HoToppo mrpaan Bpyrunde H memme Hyngia B ToBapoo6meHe c BpaamBom. FocnogcTspolgaH pOJlb B aRcnopTe Baaamcfunc HaTypaahmax npogyliTort II B HMTIOpTe 6pamoBeimx meaogek npimaiviencin meaHmq Ryngam, RoTopme, TaltI4M oópaaom, Team CBH3aHLI C IHIWOHI4MI4 maccamn HoTpe6aTenek; Epp-1111)1e me Ryngbr SaHnmaloTcH TIOqTH HCIL.T1JOtH4TeJILHO munop-

TOM TRaHeit, Ro Topme OHH npoBa1oT, I`JIaBHIAM 06pa30M, rocnogentylonlemy

Raney, 14 Homeil, Ho Topme OHH nepenpowioT (onTom) meaRnm Ryngam; OHI4 BaimmaloTca TaHme TpaH3HTOM BOCTOtIHLIX To Bapos. CaegoBaTeablio, 6.narogapa CBOeti geHTeabHOCTH, TeCHO CBH3aHHOil C HinpoRnmn maccamn

noRynaTe.geft, meaRne Ryngbi HrparoT HecpasHelmo 6wiee aHaturreabHylo pOjIb, gem Hpyrume, B pa3BHTHH myTperniero pbnnia Baaax1114. B 3aHalogenne caegyeT OTMeTIITI), tITO ToproBbie cmoweinuf memgy Baaaxneft 11 Bpaunwom B nepBoil HOJIOBHHe XVI Beim, HOOTLIpHH pOCT ToBapoB BaJIa/CHII H npnBaeRan Hp0H3BOACTBa HaTypa..3mHbnc npogyRTOB B copepy o6meHa Bee BoapacTapmgee IIITCTIO Baaamcitux ropoBOBH cea, CLII`panI4 nporpeccurnmo pOJIL B pa31314T1IH pyMbIHCHOPO BHyTpemiero phnnta.

L'ECHANGE DE MARCHANDISES ENTRE LA VALACHIE ET LA VILLE

DE BRASOV DANS LA PREMIERE MOITIE DU XVIe SIECLE (RESUME)

L'évolution de l'echange de marchandises entre la Valachie et la ville transylvaine de Bra§ov au cours de la premiere moitié du XVI siecle se reflete

dans les registres douaniers de cette vine, registres insuffisamment utilises par les historiens plus anciens. Les livres des douanes de la vine de Bra§ov

ont été publiés, les uns intégralement (ceux des années 1503 et 1530), d'autres, d'une maniere sommaire (ceux des années 1529 et 1542-1550). Les registres mentionnent, dans l'ordre chronologique, les entrées et les sorties des commercants charges de marchandises de Valachie, de Moldavie et de Transylvanie. 1 sont inscrits le nom du jnarchand et son lieu d'origine, la quantité de marchandises qu'il transporte et les droits de douane pergus. En tenant compte de ces données, on peut évaluer, approximativement, l'exportation, l'importation et le transit dans le cadre de l'echange de marchan-

dises entre la Valachie et la vine de Brapv. La Valachie exportait a Bra§ov surtout du poisson, du bétail, des peaux et de la cire. Le volume de ces exportations évolue comme suit: 1503 1529 1530 1542 1543 1545 1546 1547 1550

:6 :4 :4 :4 :6 :8 :9 :8 :9

700000 aspres 500000 500000 500000 700000 900000 1000000 900000 1000000

*

* * * * *

* *

www.dacoromanica.ro

,204

RADE MANOLESCIJ

88

La courbe genéralement ascendante de l'exportation reflete l'augmentation correspondante de la production de marchandises en Valachie, dans le comparti-

ment des produits naturels. La Valachie importait de Brasov surtout des couteaux, du drap et de menus objets fabriques tant a Brasov qu'en Occident. Le volume de ces importations, generalement en baisse pour toute la periode étudiée, peut etre évalue avec un peu plus de certitude pour les années suivantes: 1503: environ 1 000 000 d'aspres ; 1530: env. 350 000 aspres. La baisse de l'importation en provenance de Brasov est due a l'essor de l'artisanat en Valachie, de plus en plus en mesure de satisfaire aux demandes du pays. Le transit de grande ampleur des produits orientaux qui traversent la Valachie en direction de Brasov est dii a la position favorable de ce pays situé au croisement des voies commerciales qui unissent l'Orient a l'Occident. Un nombre croissant de marchands des villes et villages valaques participait aux echanges avec Brasov, fait qui reflete l'affermissement des positions du commerce local tant sur le marche intérieur du pays, que sur le marche transylvain. Cette assertion est corroborée par la comparaison de la participation des villes, villages et marchands de Valachie a l'echange de marchandises avec la ville de Brasov, au debut du XVI siecle (1503) et au milieu du meme siecle (1545). Ainsi, en 1503, 229 marchands, originaires de 12 villes, et 34, venus de 16 villages de Valachie, participent aux échanges avec Brasov ; en 1545, 12 villes envoyaient 381 marchands et 65 villages, 238. Les données des registres douaniers de 1503 et 1530 permettent de comparer le rOle joue par les grands et les petits marchands dans les échanges avec Brasov. Les petits marchands jouent un rdle primordial dans l'exportation des produits naturels de la Valachie et dans l'importation des menus objets, provenant de Brasov, ce qui les lie etroitement aux larges masses d'acheteurs. Par contre, les grands marchands s'occupent a peu pres exclusivement de rimportation des tissus, qu'ils revendent surtout a la classe dominante, et de la coutellerie qu'ils cedent en gros aux marchands détaillants ; ils assurent aussi le transit des produits orientaux. De sorte que les petits marchands, qui s'adressent a la grande masse des acheteurs jouent dans le développement du marché interieur de la Valachie un rOle incomparablement plus important que les gros marchands. En conclusion, les relations commerciales entre la Valachie et la ville _

de Brasov ont stimule, au cours de la premiere moitié du XVP siecle, l'augmenta-

tion de la production des produits naturels-marchandises de la Valachie et ont attire dans le circuit des échanges un nombre de plus en plus grand de villes et de villages valaques, jouant ainsi un rOle progressiste dans le developpement

du marché intérieur roumain.

www.dacoromanica.ro

STIRI PRIVITOARE LA ISTORIA TABILOR ROMINE IN CRONICILE UCRAINENE DE

MIHAIL DAN

Popoarele romin i ucrainean au stat secole de-a rindul in cele mai strinse legdturi economice, politice i culturale. Dacd nu ne-am referi decit la indelun-

gata colaborare militard antiotomand, care a unit timp de mai multe veacuri pe romini i cazaci, i afirmatia de mai sus ar fi suficient ilustratd. Trecutul comun de suferinte, de jertfe §i de lupte, a ldsat multe §.1 adinci urme in izvoarele documentare i narative ale celor cloud popoare. Scoaterea la lumina' a oricdrei mdrturii atestind acest trecut de prietenie frdteasca dintre cele cloud popoare vecine este o datorie patrioticd pentru oricare dintre istoricii no§tri. Indemnati de acest gind, cdutdm sd dam la iveald, in traducere, o serie de mdrturii privitoare la tarile noastre i la prietenia i colaborarea rominoucraineand in sec. XVIXVII, pe care le-am spicuit din citeva cronici ucrainene

din sec. XVIIXVIII.

Aceste izvoare, de§i unele din ele sint surse de informatie de prima mind au rdmas aproape cu totul necunoscute istoriografiei noastre. Intr-adevdr, din cele trei izvoare narative ucrainene, de care ne ocupdm mai jos, numai unul singur HpamIcoe onucanue Maitopoccuu (Scalia' descriere a Rusiei Mici) 1-am aflat amintit in lucrarea lui P. P. Panaitescu, Pribegia lui Constantin ,5'erban Basarab fi a lui .5'telan Petriceicu i testamentele lor1, in legaturd cu implicarea domnului muntean Constantin Serban Basarab in evenimentele rdzboinice din Ucraina prin al optulea deceniu al sec. XVII. In afard de aceastä mentiune nu am mai aflat nimic 2. In An. Ac. Rom., Mem. secf. ist., seria a III-a, t. XXI, (1938-1939), p. 385 (13), nota 2. 2 Lucrarea lui E. Stanescu, Colaborarea militard dintre romtni i cazaci In ullimul sfert al veacului al XV I-lea, In Studii o, an 7, (1954), nr. III, p. 119-141, foloseste cronicile ucrainene dupà traducerea manuscrisá a subsemnatului.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

206

2

Tinind seama de acest lucru, ca si de raritatea in tara noastrd a publicatiei in care se afla editate numitele cronici 1 §i de faptul ca limba in care sint scrise,

limba rusa veche, nu este accesibila tuturor cercetdtorilor no§tri, credem cd aducem un serviciu §tiintei noastre istorice publicind extrasele din cronicile un izvor cu totul nou pentru istoria R.P.R. ucrainene Cronicile ucrainene, care fac obiectul lucrdrii de fata, se incadreaza in timp In asa-numita perioada cazaceasca a istoriei ucrainene (1648-1782), de unde Inca §i denumirea lor de anale cazace§ti. Istoriografia ucraineana s-a dezvoltat, indeosebi, in sec. XVII, in acea epoca de lupta eroica pentru independenta, care a dus §i la o intensificare a productiei literare in general. Tinind seama de condi-

hue specifice de dezvoltare a culturii in orinduired feudald, in care religia §i

teologia sint singura forma pe care o imbracd ideologia 2, constatam ca §i istorio-

grafia ucraineand a epocii are, mai mult sau mai putin, un colorit bisericesc. Cu toate acestea, cum spune istoricul sovietic S. V. Bachrusin 3 istoriografia a realizat marl succese in sec. XVII prin utilizarea unor materiale noi imprumutate din izvoarele straine. Atunci au aparut §i in Ucraina nenumArate chronografe, in care datorita i incadrarii sale politice in statul polon-lituan §tirile furnizate de izvoarele rusesti au fost intregite cu §tiri imprumutate din operele cronicarilor poloni (Miechowski, Bielski, Stryjkowski, Guagnin, s.a.) 4. In aceste conditiuni, in 1674, la Kiev, arhimandritul manastirii Pecerskaia, Inochentie Gizel a publicat Sinopsis-ul sail, care expunea, de fapt, istoria poporului ucrainean. Tot un reflex al istoriografiei polono-lituaniene in istoriografia de pe teritoriul rus de apus, in sec. XVII, este asa-numitul Letopise( de la mandstirea Gustinski, alcatuit in 1670 si numit astfel dupa mdnastirea Gustinski din regiunea Poltava. Aceastd cronica ucraineana cuprinde perioada dintre 1310-1597, cu interesante date asupra istoriei ucrainene din sec. XVI, indeosebi, pe baza unor cronici locale ucrainene necunoscute §i a imprumuturilor din cronicile polone din sec. XVXVI 5. Istoriografia polona s-a reflectat, intr-o forma sau alta, ca si in cronicile moldovene, si in cronicile ucrainene din sec. XVII, ca, de pilda, in Letopiseful lui Samovidel (martorul ocular), cuprinzind perioada 1648-1702, Letopiseful lui Grigore Grabianka (pentru anii 1648-1709), cel al lui Samoil Veliciko (sec. XVII jumatatea intlia a sec. XVIII), Letopiseful lui Hmielnifki (pentru anii 1638-1650), Letopiseful de la Lwow (1498-1649), Letopiseful mandstiriti Gustin-

ski (1600-1641), majoritatea din ele provenind din epoca eroica a luptei de eliberare nationala condusa de Bogdan Hmielnitki impotriva jugului panilor poloni 6.

Orest Levitki, .7Iemonucs Camoeuaua no noeoomnpumbut cnucnam c npusoaocenues mpex masopoccuacnux xponun: Zuesbuutpcoti, Hpamnaeo Onucauus Masopoccuu u Co6panus Hcmoputtecsaeo, Kiev, 1878. 2 Fr. Engels, Ludwig Feuerbach si sftrsitul filozoliei clasice germane, ed. a II-a, Buc.,

Ed. P.M.R., 1949, p. 38. 3 in B.D. Grecov S. V. Bachrusin V. I. Lebedev, Hcmopus CCCP, Moscova, 1948, cap. XXI, punct 10, Cultura sec. XVII, p. 477. 4 in B. D. Grecov S. V. Bachrusin V. I. Lebedev, op. cit., p. 477. 5

I. Macfirek, Déjepisectot europskiho vSichodu, (Istoriogralia Europei rdsdritene), Praga,

1946, p. 188.

3 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

3

STini DIN CRONICILE UCRAINENE

207

Aldturi de izvoare ruse§ti mai vechi, cronicarii poloni au fost utilizati 0 in sec. XVIII la unele compilatii istorice ucrainene, cum este cazul cu Co6panue ucmopumecNoe (Culegerea istoricd) a1cdtuit5 la 1770 de Stefan Vasilievici Lukomski, care a intrebuintat de nenumdrate ori pe umanistul polon Alexandru Guagnin.

Färd indoiald, cd din toate cronicile ucrainene din sec. XVIIXVIII cea mai importantd pentru noi este JI emonucb Casitoeuaua (Cronica martorului ocular )1, ca una al c5rei autor a fost contemporan cu evenimentele relatate, luind chiar parte la unele dintre ele. Dupd opinia aproape unanim acceptatä de istorici, Cronica marforului ocular s-ar datori lui Roman Raku§ka Romanovski, una din cele mai de seamd figuri ale Ucrainei din a doua jumdtate a sec. XVII. Romanovski s-a ndscut prin 1622 la Nejin, in Ucraina din stinga Niprului, dintr-o familie de tirgoveti, apoi a tret ut la c5zdeime, in ale c5rei rinduri il afl5m in marea luptä de eliberare

din 1648. La virsta de 30 de ani el apartinea deja p5turii suprapuse militare edz5ce§ti, ocupind o serie de importante functiuni militare: administrator al tezaurului militar in regimentul din Nejin, revizor al tezaurului militar, sotnik de Nejin, judecator militar §i loctiitor de colonel. Fard a fi excelat in misiuni 0 merite militare, Roman Raku§ka a indeplinit multe sarcini diplomatice 0 administrative. Astfel, in 1656, in calitate de loctiitor de colonel de Nejin, a dus tratative cu tarul rus Aleksei Mihailovici la cartierul acestuia de linga Riga in legatur5 cu ocuparea Belorusiei de c5tre cazaci 2; in 1658 a participat la reinnoirea aliantei dintre cazacii zaporojeni §i hoarda tdtdreascd din Crimeea ; iar in anii 1659-1660 a luat parte la tratativele diplomatice cu Moscova 0 cu polonii. Pe vremea hatmanului Briuchovetki (1663-1668), al cdrui om de incredere

a fost in materie administrativd 0 financiard, in calitate de vistier general al armatei, Roman Raku§ka reu§i s5 a dune o mare avere. Dar r5scoala din 1668 ii aduse ruina averii §i partida sa fiind infrintd, el se refugie in dreapta Niprului,

ajungind protopop de Braczlaw. Probabil Ca a stat aici pind in 1675, cind Braczlawul fu ars de poloni 0 locuitorii lui emigrard in masd in Ucraina din stinga Niprului. Atunci va fi revenit 0 Raku§ka in pdrtile sale de ba§tind, unde il afl5m, pind la moartea sa, in 1703, ca preot la biserica Nikolskaia din Starodubs. Se pare cd a inceput sd-§i scrie cronica la Starodub prin anii 1676-1677 4,

mergind cu insemndrile pind in 1702, anul imediat anterior mortii sale.

Dup5 cum rezultä din diferitele pasaje ale cronicii ca §i din datele sale biografice, Roman Raku§ka a fost martor ocular al evenimentelor descrise s, 1 Il vom cita Samooidef. 2 M. Hrulevski, Hcmopus Ynpaunbt Pycu, t. IX, p. 1264-1265. 3 Idem, Camoeltaelf pyiatbz u coo noaanetiutue ompaxcenus, in «Tpyght I4licTxTra Caaromonegenuft, Moscova-Leningrad, I. p. 162-166; cf. Miron Korduba,. La littérature historique soviétique-ukrainienne, Compte-rendu, 1917-1931, In Bulletin d'information des sciences historiques en Europe Orientale, s t. VIII, 1938, p. 47 (127) 50 (130); Lucrarea istoricului sovietic ucrainean M. M. Petrovski, Hapbzcbt a ucmopuu Yxpaulibt, I. goc.auau

itaa itumonblcom Camoobtthfust, Harkov, 1930, nu ne-a fost accesibilä.

4 M. Hrusevski, op. cit., p. 167; 0. Levitki, op. cit., p. 31, crede cã autorul si-a racut tot timpul Insemnäri asupra evenimentelor §i a Inceput s6-0 redacteze cronica abia In 1672. 5 M. Hrulevski, op. cit., p. 168-171.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

208

4

ceea ce mare§te gradul -de autenticitate a informatiilor pe care ni le da, intre altele, despre Moldova din a doua jumatate a sec. XVII. Cronica lui Samovidet, in expunerea sa analitica a evenimentelor, cuprinde §tiri felurite despre intimplarile din Suedia, Livlanda, Kurlanda, Austria, Ungaria, Moldova, Sirbia, Turcia, Prusia, Olanda, Venetia, Franta. Autorul dovede§te ca era familiarizat cu geografia Europei acelor vremuri i ea era orientat in organizarea politica §i in relatiile dintre statele europene ale epocii 1

Citind cronica sa, putem desprinde o serie de elemente ce caracterizeaza conceptia sa istorica i atitudinea sa politica. In conditiile epocii in care a trait, conceptia sa istorica este teologica. De§i el ia o atitudine anticatolica atunci cind vrea sä lamureasca cititorilor cauzele razboiului de eliberare condus de Hmielnitki i invoca drept cauza principala persecutarea religiei pravoslavnice de catre poloni i asuprirea cazacilor >> 2, Roman Raku§ka cla totu§i dovadd de limitare de clasd. Intr-adevdr, cind vorbe§te de lupta dintre ortodoxie i catolicism, el nu da expresie neta acestui anta-

gonism, ap cum acesta se manifesta cu tdrie in rindurile maselor populare ucrainene 3. Pozitia aceasta a lui Raku§ka nu este intimplatoare. Ea nu este altceva decit reflectarea in opera sa cronicareasca a apartenentei de clash' a autorului. Ca unul ce apartinea clasei suprapuse maloruse, compusd pe atunci din cler, patriciatul urban, star§ina cazaceasca i lehticii pravoslavnici locali, Roma-

novski ar fi preferat, mai de graba, un rdzboi impotriva turcilor i tatarilor care le-ar fi dat mai multe posibilitati de a obtine prdzi i bogatii, pe cind poporul de jos era mai interesat in lupta impotriva panilor poloni 4. Aceastd pozitie se reflecta consecvent in cronica lui Samovidet §i se exprima prin atitudinea lui net antitatard 5 i atenuat anticatolica, filopolond chiar 6.

Dar, pentru a intelege mai bine pozitia sa de clasa, e necesar sã ne referim iara§i la diferentierea de clasa din sinul cazacimii §i la contradictiile dintre clasa suprapusa §i poporul de jos (golitba). Este adevarat cà poporul ucrainean s-a ridicat in intregime la lupta impotriva Poloniei panilor, realizindu-se, pe deasupra intereselor contradictorii dintre clase, o uniune nationala a tuturor fortelor. i Samovidet insu§i ne arata acest lucru 7. In lupta impotriva jugului polon s-au unit la inceput cum ne spune istoricul sovietic N. L. Rubin*tein 8 toate fortele poporului: marile mase tarane§ti, star§ina cazaceasca, tirgovetii, cazacimea i o insemnata parte din §leahta ucraineand mica §i mijlocie. Dar, pe mdsura ce lupta victorioasä a lui Hmielnitki se dezvolta, in sinul mi§carii luara na§tere §i se dezvoltard atitudini noi, divergente, pe linia intereselor de clasä ale celor ce luau parte la marea mi§care populard. Acest lucru se explica prin aceea, ea a§a cum ne invata Lenin 4 « cu progresul revolutiei se schimba i raporturile reciproce 1 0. Levitki, op. cit., p. 62.

2 M. Hrusevski, op. cit., p. 171; cf. si Samovidet, p. 11 (anul 1648).

3 0. Levitki, op. cit., p. 70.

K. Osipov, Bocacua Lue.aanutpcuii, Moscova, 1948, p. 45. 5 Samovidef, p. 18 (1649), 23 (1650), 34 (1653). ° Ibidem, p. 11 (1648), 18 (1649), 21-22 (1649). 7 Ibidem, p. 20 (1649); a... yce ufo ascueo noarmsoca ea oaatfmeo*. 3 Hcmopu.4 CCCP, I. p. 495-496. 5

9 V. I. Lenin, Opere, t. XI, ed. a III-a, p. 204.

www.dacoromanica.ro

STIRI DIN CRONICILE UCRAINENst

209

ale claselor in revolutie ». Interesele de clasA ale táranimii ucrainene principala forta motrice a rdzboiului de eliberare cereau nimicirea sistemului feu-

dalo-iobAgesc, care putea fi realizata numai prin inläturarea prealabild a jugului polon. Pe cind starsina cdzAceascA, sleahta ucraineand, patriciatul urban, clerul inalt i chiar, in mare mäsura, cazacii inregistratil precum i mestesugarii i negustorii din orase, temindu-se de masele populare, cAutard (prin 1649) sd ajungA la un compromis cu Polonia panilor spre a-si consolida pozipile

lor de clasä 2. Aceastd atitudine se exprimA clar in cronica lui Samovidet, indeosebi in acea parte in care el vorbeste despre rdzboiul de eliberare condus de Hmielnitki, parte care va fi fost redactatA, poate, pe baza unor insemnAri contemporane

evenimentelor si care, ca atare, au trecut nealterate in prelucrarea finald; acestea redau pozitia de clasä a lui Roman Rakuska Romanovski, inalt demni-

tar militar, fatä de lupta de eliberare sau. poate, starea sa de spirit dintre 1676-1702, cind decazuse mult din starea sa materialA infloritoare de odinioard 2.

Inchistat in strimtele sale interese de clasA, Samovidet nu se putea ridica pind la intelegerea justii a marei actiuni patriotice intreprinsd de Hmielnitki, care a stint sä depäseasca programul social al clasei sale, sd se lupte nu numai pentru interesele starsinei cAzAcesti cAreia Ii apartinea, ci i pentru interesele, nevoile, aspiratiile seculare i sperantele poporului ucrainean ingenunchiat sub jugul panilor poloni 4. Cum ar fi pu tut ierta Roman Rakuska acest lucru lui Bogdan Hmielnitki? El nu i 1-a iertat si a spus-o clar in cronica sa. In aceste conditii, intreaga istorie a rAzboiului de eliberare asa cum ne-o

relateazd Samovidet este o interminabild lamentatie despre distrugerile, jafurile, loviturile indreptate de poporul de rind impotriva claselor instArite, lamentatie strAbAtutd de atitea ori de un ton de compasiune la adresa sleahtei polone, a panilor jefuiti i ucisi de masele populare cdzAcesti 5. Cit despre poporul de rind (golitba, pospolstvo), cronicarul nu protesteazd nicidecurn impotriva aservirii lui sub jugul exploatdrii polone, ba, mai mult, dind expresie pozitiei sale de clasA, Samovidet consider-a CA, in situatia de atunci a taranilor ucraineni, un singur lucru era rail: acela cà panii poloni nu-si administrau singuri domeniile din Malorusia, ci prin intermediul starostilor i arendasilor, de la care ar fi venit tot Caul poporului. El crede cA panii nu ar fi fost asa de ,cruzi exploatatori 6. Situindu-se pe aceastA pozitie, este firesc ca Samovidet sä judece cu asprime,

negativ, lupta lui Bogdan Hmielnitki, care a mers pind la capät, salvind poporul ucrainean de sub jugul polon nobiliar i reunindu-I cu poporul frate rus, 1 Este vorba de cazacii stind In slujba coroanei polone. Ei au fost organizaU de St. Báthory In 1578. Primii dateazd Insil din 1572. (Hcmopus Yspaumazott CCP, Kiev, 1953, p. 173). 2 Cf. K. Osipov, op. cit., p. 248-249 si I. Grekov-V. Koroliuk-1. Miller, BoccoeOuNettue 37Npaumi c Poccuert 8 1654, Moscova, 1954, p. 40-41.

Vezi aid, mai jos. Cf. K. Osipov, op. cit., p. 461-462 si Tezele cu privire la cea de-a 300-a aniversare a reunirii Ucrainei cu Rusia ( 1654 1954), aprobale de C.C. al P.C.U.S., Buc., 1954, P. 8. 5 0. Levitki, op. cif., p. 37-38, 64. 6 Ibidern, p. 65. 3 4

14

c. 376

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

210

6

indiferent de -atitudinea de intelegere cu panii poloni a clasei suprapuse ucrainene. Victoriile lui Hmielnitki, succesele cAzacimii asupra §leahtei polone, Intreaga

luptä de eliberare a cazacilor nu provoacA nici un entuziasm bAtrinului preot de la Starodub. Ba, dimpotriva, in timp ce istoria luptei de eliberare a poporului ucrainean este zugravitä in cuvinte reci, lipsite de simpatie, intr-un ton pesimist, sceptic, autorul gase§te cuvinte de simtita participare la pierderea suferita de Po Ionia prin moartea regelui Vladislav IV, chiar la inceputul « acelui rdzboi nenorocit *1 Fostul protopop de Braczlaw i preot de Starodub, in momentul cind 1§i scria cronica, nu putea ierta lui Hmielnitki alianta lui cu pAginii 2, el care luase Insu0 parte la reinoirea aliantei zaporojenilor cu tatarii.

Aceasta ne face sa admitem ca atitudinea sa in acest sens era conditionata O. de noua sa functiune clericald.

Omul care 'detinuse cindva importante demnitati militare, care il situau printre cazacii frunta§i, care dispusese cindva de mari averi, pe care le pierduse §i care decazuse ajungind un umil preot de provincie, nu putea sa se arate altfel

decit decepcionat de lupta indelungatä chisd de Hmielnitki, lupta care lui

personal nu-i adusese nici un beneficiu material. De pe pozitia sa social-economica modestA, el arunca asupra trecutului glorios al poporului ucrainean verdictul

unei aspre judecati, ca un protest impotriva unei dezvoltdri istorice, a carei victim& el fusese pind In cele din urma. TransformArile pe care le-a suferit Raku§ka in situatia sa social-economica cdci i clasa suprapusa era stratificata se repercuteazA de multe ori contradictoriu in atitudinea sa, in viata sau in opera, fata de diverse evenimente. El este: anticatolic, dar filopolon ; antitAtar, dar duce tratative cu tatarii; impotriva lui Hmielnitki, dar aplaudA reunirea cu Rusia etc. Daca, din motivele arAtate, pozitia lui Roman Raku§ka fata de lupta de eliberare condusa de Hmielnitki este, in general, negativA, el are totu§i i o atitudine pozitivA, de justA intelegere a semnificatiei reunirii Ucrainei cu Rusia, scriind cu referire la acest eveniment din 1654 §i dind astfel, de bund seamA, expresie propriilor sale sentimente: « §i in intreaga Ucraina o mare bucurie cuprinse poporul a (cu acest prilej) 3. Preotul din Starodub, ca unul care facea parte, in momentul cind 51-a redactat cronica, din clerul de jos, era partizanul reunirii, avind in vedere satisfacerea intereselor sale religioase §.1 posibilitatea rotunjirii veniturilor sale in cadrul §i sub protectia unui mare stat pravoslavnic 4.

Preotul din Starodub nu putea vedea atunci mai departe. Dar cit de

justA era aprecierea sa asupra epocalului eveniment al Funirii Ucrainei cu Rusia

noi §tim din dezvoltarea istoricd ulterioard. Intr-adevdr, reunirea cu Rusia a creat posibilitAti pentru dezvoltarea multilaterald a poporului ucrainean. In cadrul statului rus, cu toatA politica colonialista a tarismului, poporul ucrainean a dobindit mai multA libertate de dezvoltare culturald. Reunirea frAteasca cu Rusia i-a asigurat conservarea i dezvoltarea sa §i a culturii sale nationale 1 Aluzie la lupta de eliberare condusd de Hrnielnitki (Cf. 0. Levitki, op. cit., p. 67). 2 Samovidef, p. 18 (1649), p. 23 (1650), and, lntr-o anumitd formA, condamnd atacarea

Moldovei de cdtre Hmielnitki, aliat cu tatarii. 3 Samovidef, p. 36; Tezele, p. 10.

4 Vezi In acest sens, K. Osipov, op. cit., p. 406.

www.dacoromanica.ro

STIM DIN CRONICILE ECRAINENE

7

aldturi de marele popor rus, 1-a ajutat

H.1

cucereascd, mai tirziu, prin revo-

luti proletard victorioasd, libertatea, In cadrul Uniunii Sovietice s.

Stilul in care este scrisd cronica lui Samovidet, este, in general, simplu, lipsit de florile retoricii scolastice, intr-o limbd vie, apropiatd de cea populard, ceea ce 1-a fdcut pe Levitki sã presupund, gre0t, ed autorul ar fi fost un laic 2.

Cronica sa a fost editatd, mai intii, in 1846, de care 0. M. Bodianski,

in Vmenusz e umnepamopcizox othefecmee ucmopuu u apeenocmeti poccuticKux

npu Mocnoecnom Y nueepcumerne, t. II. Bodianski a avut la dispozitie patru

cele patru copii ale lui Bodianski incd cloud (copia Kozelski de pe la 1740 0 Iskritki de prin 1734-1740), copii. Adademicianul Orest Levitki, adaugind la

a restaurat, pe baza acestei ultime copii, textul original 0 a editat cronica, In 1878, la Kiev, sub titlul: Jlemonucb camoeuaua no noeoomxpbimbut enucKam

(Cronica martorului ocular dupd copii nou descoperite). De editia lui Levitki ne-am folosit i noi in excerptarea i traducerea tirilor privitoare la istoria tarilof romine din cronica lui Roman Raku§ka Romanovski. Editia lui Orest Levitki mai cuprinde insd i alte cronici. Dintre acestea be vom ocupa acum de I-Cpamxoe onucanue Martopoccuu ( Scurtddescriere a Rusiei Mici)3, in care de asemenea am aflat tiri privitoare la istoria patriei noastre, lndeosebi in sec. XVII. Scurta descriere a Rusiei Mici este o compilatie abreviatd, alcdtuitd prin al treilea deceniu al sec. XVIII 4, de un autor necunoscut, pe baza cronicii scrise in 1710, de polcovnicul de Hadiaci Grigore Grabianka (Hcmopus o npehe.ab-nod. 6panu). Acesta era un om invatat, cdrturar 0 bun cunoscdtor al cronicilor .maloruse i polone 5.

Scurta descriere a Rusiei Mid cuprinde evenimente din istoria regiunilor din sudul Rusiei din cele mai vechi vremuri (urma0i lui Vladimir de KieV) pind la 1734, dar relatarea continua 0 mai detaliatd a evenimentelor incepe abia cu epoca lui Hmielnitki 6 Autorul anonim s-a folosit de opera lui Grabianka, opera care utilizase diverse letopisete, « ziare » i alte märturii vechi, pe care astfel, indirect, le poseddm in Scurta descriere a Rusiei Mici.

Aceasta cuprinde numeroase 0iri din istoria ucraineand, rusk polona,

suedezd i romind, cele mai multe din sec. XVII.

Autorul anonim a reu0t sà redea aproape intreg continutul de fapte al originalului intr-o limbd mult apropiatd de limba literard rush' din sec. XVIII-, In care nu se observd retorica slavo-bisericeascd a cronicii lui Grigore Grabianka 7. 1 Cf. N. L. Rubinstein, op. cit., v. I, p. 502 si acelasi, Plcmopus CCCP do xonua XVIII coca. .60.11b2UCIS CoeemcKaa Owfurciwneaus, col. 406-407. Cf., de asemenea, I. Grekov V. Koroiiuk I. Miller, op. cit., p. 80 si urm ; p. 87 i urm. si, Boccoeauueuue Ynpautoa

c Poccueti. Roxymertmba u mamepuaitu, torn. I, Moscova, 1954, p. XXVI (Prefata). Importantra istorica a reunirii Ucrainei cu Rusia este subliniata pe larg In 11 cmopus Ynpauitacoii

CCP, I, p. 275-277. s 0. Levitki, op. cit., p. 36. 3 0 vom cita sub acest titlu romInesc.

4 in 1740 exista deja si servea ca izvor istoric pentru noi compilatii de anale (ibidem,

p. 5 nota). 5 Ibidem, p. 3. 6 lbidem.

7 Ibidem, p. 4-5. 14*

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

212

8

In 1777, Vasil Grigorievici Ruban, editind la Petrograd cronica Kparn loaf; Aemonucb Marta

Poccuu, a inclus in ea si Scurta descriere a Rusiei Mici.

De asemenea, Scherer, in cunoscutele sale Anna les de la Petite Russie, a utilizat din plin aceastá cronicd 1. Scherer a inteles insä foarte rdu limba veche rusd in care este scrisd cronica ucraineand, din care cauzd opera sa este plind de flume-

roase si grave erori 2

Citind Scurta descriere a Rusiei Mici, constatdm, in partea compilatà dupd

cronica lui Grabianka, o atitudine pozitivä fata de lupta de eliberare a lui

Hmielnitki i expresia unei ludri de pozitie antipolond. Astfel, sub anul 1651, vorbind de- comportarea polonilor in Ucraina, cronicarul scrie Ca ei se purtard in cvartire fdrd mild si neomeneste 3 si cd au incarcat pc oameni cu ddri grele si i-au chinuit 4. Autorul färd indoiald nu autorul anonim, ci polcovnicul Grabianka vorbeste cu simpatie de lupta maselor populare ucrainene impotriva panilor i starostilor poloni 5 i, in general, are o atitudine pozitivá fata de IA'scoala condusd de Hmielnitki ; iar cind vorbeste despre moartea acestuia nu ezitä sa-i facd un miscdtor elogiu 6 Ca unul care era polcovnic de Hadiaci, in Ucraina

reunitd in 1654 cu Rusia, Grabianka subliniazd importanta reunirii Ucraicei cu Rusia, sub « un monarh de aceeasi credinta pravoslavnicd, si nu sub regele

polon de credinp papistasd » 7. hi diferite locuri din cronicd se condamnd politica de colaborare cu turcii i tdtarii. 8 Astfel, sub anul 1674, vorbindu-se de cruzimile ingrozitoare comise de turci dupd luarea, Umanului, cronicarul scrie: u Acolo a

stat cu groazd i Dorosenko cu oastea lui, privind cum singele crestin curgea pe ulite », 9 ceea ce este, evident, o condamnare a politicii filoturcesti a hatmanului

Petru Dorosenko.

In nenumdrate pasaje, autorii cronicii, fie Grabianka, fie compilatorul continuatorul sdu anonim, dupd 1710, dau expresie unei atitudini de atasament fata de Rusia. Astfel, se infiereazd in cuvinte tari tradarea succesorului §i

lui Hmielnitki, hatmanul Vihovski,1° care a trecut de partea polonilor, se vorbeste

de trddarea lui Mazepa, care, pe timpul lui Petru I a trecut in lagdrul dusrnanilor acestuia, de partea lui Carol XII al Suediei. Referindu-se la Mazepa, cronica are cele mai grele dar i cele mai j,nste cuvinte la adresa sa. El este numit: cdlcdtor de jurdmint (imarneonpeemynnuN)11, necredincios, sperjur (oepoutossielf) 12, trädator 13 Este de mirare cum istoricii burghezi nationalisti ucraineni (Antonovici, Hrusevski, Dorosenko) desi, cel putin in Scurta

descriere a Rusiei Mici, puteau avea dovada cum era considerat Mazepa de 1 Scalia descriere p. 6

7.

Annales de la Petite Russie a pitch intsto a ukrajinske historiogralii, (Analele... ci rolai lor in istoria ucraineand), In I Bidliiv Sbornfk *, Praga, 1928, p. 356 357. 2 Citeva enurn sarii D. Dorosenko, Schererovg

3 He-IL/COMO u nemuitocepano.

4 Scurla descriere, p. 233 234. 5 Ibidem, p. 235 (an. 1652). ° Ibidem, p. 249. 7 Ibidem, p. 239. 8 Ibidem, p. 236 (sub anti] 1653). 9 Ibidern, p. 276. " Ibidem, p. 203. Ibidem, p. 300. 12 Ibidem, p. 301. Ibulem, p. 299, 303.

www.dacoromanica.ro

*TIM DIN CRONICILE UCRAINENE

9

213

insisi contemporanii sAi au falsificat adevArul istoric, prezentindu-1 pe acest trAdAtor al poporului si intereselor nationale ucrainene drept un # mare si inwfletit patriot ucrainean »1. Este marele merit al istoricilor sovietici de a fi restabilit adevArul istoric, arfitind cd Mazepa nu a fost urmat decit de o mica parte din starsina si CA poporul ucrainean nu 1-a sustinut in trAdarea sa, in 1709, impotriva statului rus 2. Fara indoiala, CA Grabianka si compilatorul sdu vor fi fost ca intreaga masa a poporului ucrainean in rindurile adversarilor

politicii tradAtoare a lui Mazepa.

Intr-un alt loc (p. 318), vorbind de moartea, la 17 ianuarie 1734, la Gluhov, a hatmanului Daniil Apostol, cronicarul de data aceasta, evident, compilatorul anonim -- nu uitA &A adauge CA acesta a murit # credincios maiestätii sale imperiale »3 Atitudinea pozitivd a lui Grabianka fata de lupta de eliberare a lui Hmielnitki si ft: ta de cel mai mare rezultat al acestei lupte : reunirea Ucrainei cu Rusia4,

trebuie judecatä tinind searnd de situatia socialà a autorului, care, in cali-

tate de polcovnic de Hadiaci 5, unul din cele 10 polcuri din Ucraina din stinga Niprului, fAcea parte din pAtura privilegiatd a cazacilor din Ucraina ruseascd. Scriind in 1710 opera sa, Grabianka era in indsurd sä aprecieze just semnificatia istoricA a luptei de eliberare dusä cu sase decenii mai inainte de B. Hmielnilki, mai ales cd, in calitatea sa de polcovnic de Hadiaci, era si el un beneficiar al acestei lupte.

Cu toate acestea, el nu se poate opri de a ardta, la 1666, sub hatmanul Bliuchovetki, si la 1669, sub Dorosenko, cum voievozii rusi reprezentanti directi ai puterii moscovite in orasele principale ca : Cernigov, Perejaslavl, Nejin, Poltava, Novgorod-Siverski, Kremenciug, Kodak si Ostior apasA pe oräseni

s'i

poporul de rind (pospolithe liudi) cu mari dad pe plug s'i cai si

cu multe obide. Autorul desi si el, ea membru al clasei suprapuse, exploata taranimea ucraineanA ia totusi atitudine impotriva acestor excese 6. El si compilaCorul sAu cunosc existenta claselor sociale in Ucraina (cazaci, pospolithe, starsina) 7 0 sub anul 1687 se referd si la formele violente pe care le-a

tuat lupta de clasd in Ucraina in acea epocA de tulburdri, de frAmintdri, de anarhie feudald si de rdzboaie. Astfel, sub anul 1687, cronica ne spune ea' poporul de jos a jefuit pe latifundiari si pe arendasi, pe unii i-a chinuit, pinA ce rasculatii au fost potoliti 8 Faptul CA un reprezentant al clasei suprapuse se simtea obligat sd consemneze in cronica sa momentele violente ale luptei de clasd din Ucraina in -a doua jumAtate a sec. XVII ne dA mAsura cruntei exploatdri la care erau supusi taranii ucraineni si a suferintelor maselor populare. 1 Cf. I. Macurek, De j iny vgchodngch Slovana, ( Istoria slauilor rdsäriteni), II, Praga,

1947, (Sv6t vkly a práce, 4) p. 124. 2 VeZi V. I. Lebedev In Hcmopus CCCP, I, p. 550 51 V. Mavrodin, Hemp l, Leningrad, 1948, p. 189, 193-194. 3 Este vorba de Imp5rilleasa Ana Ivanovna (1730-1740). 4 Scurta descriere, p. 270-271, sub anul 1669, scrie: a ... Ma1orusii toti Incepurä 55

triliasca In liniste si libertate sub mina atotstapinitoare a maiestaiii sale irnperialem.

5 Si sub hatmanul Daniil Apostol (1727-1734) Grabianka era polcovnic (B. Krupnitki, Geschichte der Ukraine, Leipzig, 1939, p. 181). 6 Vezi Scurta descriere, p. 266, 270-271. 7 Ibidem, p. 317 5i passim. 6 Ibidem, p. 288.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

214

10

De aceastd exploatare si suferinte nu erau vinovati numai voievozii trimisi acolo de tarul din Moscova oricit tunA si fulgerA Impotriva lor polcovnicul debliadiaci; tot atit de vinovatA era §i clasa suprapusd ucraineanA, cdreia Ii apartinea §i autorul cronicii. In sfirsit a treia §i ultima cronicA ucraineanA, din care am extras o serie de stiri istorice interesind istoria tarii noastre in sec. XVI este Co6panue uenzopumexoe (Culegerea istoricd) a lul Stefan Vasilevici Lukomski.

Autorul a fost membru al star§inei cAzAcesti in calitate de comandant al artileriei regimentare 1. El si-a intocmit cronica sa o simplA compilatie cAtre sfirsitul sec. XVIII §i anume prin anul 1770. Faptul cA Culegerea istoried este o simpld compilatie li reduce mult din valoarea sa de izvor istoric si o face sA prezinte mai mult un interes istoriografic. Cronica lui Lukomski tine spune Levitki 2 - de acele opere compilate asupra istoriei Rusiei sudice, care s-au alcAtuit in Ucraina in sec. XVII si mai ales in sec. XVIII, cum ar fi Letopiseful mdndstirii Gustinski, cronica lui Leonte Bobolinski §. a. Prin urmare, in primul rind, compilatia lui Lukomski are o importantA documentarA, pentru cel care ar urmdri procesul de dezvoltare a §tiintei istorice in Ucraina.

Lukomski si-a scris cronica sa prin al optulea deceniu al sec. XVIII dupd cum insu§i ne mArturiseste in titlul operei sale in orasul Priluki din stinga Niprului, in acea parte a Ucrainei care purta atunci numele de _

Hetmanscina. Cronologic, opera lui Lukomski se situeazd in epoca Ecaterinei a II-a,

chid, pe linia politicii centralizatoare a acesteia, s-a pus capdt autonomiei de odinioard a Ucrainei din stinga Niprului, asupra cdreia s-a extins acum ordinea general ruseascd 3. in 1764 hAtmAnia a fost definitiv lichidatA si Cole-

giul malorus intemeiat de Petru I pentru a administra Ucraina, a fost res-

taurat, fiind numit in fruntea sa ca presedinte cbntele P. A. Rumiantev. Aceste transformAri In regimul juridic al Ucrainei din stinga Niprului au afectat, prin pierderea drepturilor autonome, insesi interesele de clash' ale nobilimii locale 4. Nemultumirile de ordin social-economic ale starsinei cAzAcesti, provocate de desfiintarea institutiilor autonome ale Ucrainei prin mAsurile luate de Ecaterina a II-a, s-au reflettat pe plan ideologic in refugiul unora din membrii clasei suprapuse ucrainene spre studierea trecutului de glorie al poporului ucrainean, ca un protest indirect, ca o consolare, fata de noua ordine de lucruri, care lovise in pozitia lor de clasd, reducIndu-i la un rol secundar In cadrul politicii centra-

lizatoare a autocratiei ruse, In lumina acestor consideratii, credem eh nu e intimplAtor faptul cA pasajul, tradus din Guagnin, cu privire la eroicele fapte de arme ale cazacilor lui Sverciovski Impotriva turcilor, alAturi de moldovenii

lui Joan Vodd, s-a bucurat de- cea mai mare atentie in ochii lui Lukomski, pasajul fiind redat in Intregime.

In aceste imprejurdri, si din aceste motive, credem cA va fi apArut si opera de compilatie a lui St. V. Lukomski, asa cum tot pe atunci, pe la finele anilor 60 ai sec. XVIII, dind expresie aceleia0 atitudini protestatoare, a apArut 1 nomsoemi o6oanuti (vezi B. Krupnitki, op. cit., p. 57, 93). '1 Op. cit., p. 9. 3 I. Grekov V. Koroliuk I. Miller, op. cit., p. 87.

4 Ilcmopus CCCP, t. I, p. 646

647 ;

I. Maefirek, op. cit., p. 128 129.

www.dacoromanica.ro

.

li

STIR! DIN CRONICILE UCRAINENE

215

licmopaa Pyccoc scrisd de un ucrainean si relatiud in spirit nationalist

istoria ucraineand din epoca lui Vladimir (sec. X) pind in sec. XVIII 1 Am putea compara intru citva ceea ce face *t. V. Lukomski cu ceea ce va realiza ceva mai tirziu, de pe alte pozitii de clasd, scriitorul ucrainean I. P. Kotliarevski, care satirizeazd, in personajele mitologice din Eneida sa, pe nobilii-feudali si pe functionarii taristi, exprimind, In acelasi timp, regrete elegiace pentru apusele timpuri de vitejie ale hatmanilor cazaci 2 In ce priveste situatia nobilimii ucrainene in sec. XVIII, este drept cd ea nu avea sd rdmindm ult timp aceeasi. Baza sociald a imperiului Ecaterinei a II-a,

ca a intregului imperiu rus nobiliar al sec. XVIII, o constituie nobilimea de functiuM, in ale cdrei interese de clasd s-au luat o serie de mdsuri legislative. Alarmatd de ascutita luptd de clasd exprimatd prin rdscoalele de prin anii 50-70 ai sec. XVII ale taranilor ucraineni si ale cazacilor impotriva jugului feudalo-iobAgesc impus lor de starOna cdaceascd, ca si de marii latifundiari ucraineni, poloni si rusi, rdscoale la care au participat ca frati de suferinta si täranii si soldatii rusi 3, Ecaterina a II-a, pentru a consolida pozitia tarismului in Ucraina, nu intirzie de a extinde si in Ucraina din stinga Niprului, asupra nobilimii maloruse, privilegiile conferite nobilimii ruse in 1785 prin Jalovannaia gramota 4, ca o compensatie acordatd nobilimii locale pentru pierderea drepturilor autonome. Prin urmare, ivitd intre momentul pierderii drepturilor autonome ale Ucrainei din stinga Niprului si punerea pe picior de egalitate a clasei nobiliare de aici cu nobilimea rusd, opera lui Lukomski rdspunde tocmai necesitatii pe care o simteau nobilii malorusi urmasii starsinei militare de a afla in trecutul glorios al hatmanilor un punct de sprijin in eclipsa temporard prin Care trecea clasa lor. In acest sens trebuie intelese, de hund seamd, insesi cuvintele lui Lukomski din predoslovia 5 la opera sa, cind scrie cd s-a stráduit la alcdtuirea Culegerii istorice pentru a aduce un serviciu societatii, evident prin societate intelegind desigur clasa suprapusd malorusd. In afard de acest loc, de nicdieri nu rezultd apartenenta de clasä a autorului, nicdieri in compilatia sa nu afldm reflectatd pozitia sa de clasd. Acest lucru se explicd prin insdsi natura operei sale, care este o simpla traducere a unor izvoare istorice vechi rusesti §i polone, cdrora autorul nu le-a addugat nirnic de la el. Cum se vede din prefata autorului §i din trimiterile frecvente din cuprinsul pperei sale, Lukomski s-a folosit mai ales de cronica latineascd a umanistului

italo-polon idin sec. XVIXVII Alexandru Guagnin 6, Rerum polonicarum tomi tres 7. Cronica lui Guagnin a fost tradusd din limba polond in ruse§te 1

I. Macfirek, DeJepisectot evropskelio vgchodu, p. 217.

2 A. M. Pankratova C. V. Bazilevici S. V. Bachrusin A. V. Foght, Istoria U.R.S.S., II, Buc., 1950, p. 221. 8 Vezi A. S. Cerevan, Miscarea fdraneasca trnpotriva iobagirii In Ucraina din sttnga Niprului (tn anii 50-70 ai sec. XVIII), citat dupA Voprost Istorii s, 1950, p. 152. . 4 Cf. Hcmopus CCCP, p. 647; Hcmopus Yxpaulicnoil CCP, I, p. 401. 5 La 0. Levitki, op. cit., p. 323. 8 Citat la p. 333 (1572), 335 (1574), 348 (1575), 351 (1577), 357 (1578). Al. Guagnin a murit la Cracovia In 1614, In vIrsta de 76 ani. 7 Editat In 1584 la Frankfurt pe Main. Traducerea polonA a aparut In 1611.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

216

12

destul de repede, in sec. XVII. Trimiteri la Guagnin se aflä §i in Letopiseful mandstirii GustInski, §i tot dupd cronica umanistului italo-polon s-a alcdtuit §i cealaltä opera cdzdceascd de compilatie, din sec. XVIII, a lui Leonte Bobolinski t. Un alt izvor, intrebuintat cam in proportie de o treirne de Culegerea istoricd

a lui Lukomski, este Pyccgas aocmoeepuaa itemonucs (Letopise(ul autentic rus) 2, care ar fi continut evenimentele de la inceputul sec. XVI pind la

jumdtatea sec. XVII §i care nu ni s-a pastrat 3. In fine, Lukomski mai citeazd 4 §i scrierea poetului epic polon din

sec. XVII Samuel Twardowski, Wojna domowa ( Rdzboiul civil), lucrare care a servit drept izvor principal §i cronicii cazdce§ti a lui Samuil Weliciko §i care a fost cunoscutd §.1 de cronicarul moldovean Miron Costin5. Culegerea istoricd a lui Lukomski relateazd evenimentele din Rusia sudica de la Gedimin pind la sfir§itul sec. xvr, autorul ocupindu-se de originea cazacilor, conducdtorii lor, felul de viata §i organizarea cazacilor zaporojeni in sec. XVI, relatiile dintre moldoveni §i cazaci in sec. XVI, expeditia cazacilor condu§i de Bogdanko in Crimeea in 1575, reformele lui Stefan Báthory din 1578 ; in ce prive§te organizarea cazacilor §i afacerile biserice§ti din Rusia de sud la sfir§itul sec. XVI, autorul vorbe§te despre evenimentele ce au precedat proclamarea unirii cu biserica papald a unei mici parti din ucrainenii pravoslavnici

§i despre proclamarea insa§i a acestei uniri la soborul din Brest in 1596. Din aceste trei anale cazdce§ti am extras o serie de fragmente continind §tiri privitoare la istoria tarilor romine in sec. XVI XVII 6. Stirile privitoare la istoria tarilor noastre se grupeazd, in principal, in

jurul luptei cazacilor pentru libertate in sec. XVI XVII. Stirile in sec. XVI le-am extras din Scurta descriere a Rusiei Mici (2 fragmente) §i din Culegerea istoricd a lui Lukomski (7 fragmente) §i ele se referd la evenimente dintre anii 1572 1589, avind ca moment principal lupta Moldovei pentru indepen-

denta sub loan Vodd in 1574 §i ajutorul dat de cazaci moldovenilor in aceastd luptd.

Stirile privitoare la istoria tarilor romine in sec. XVII le-am extras din cronica lui Roman Raku§ka Romanovski ( Samovidef) (17 fragmente) §i din Scurta descriere a Rusiei Mici (10 fragmente); ele se referd la evenimente dintre anii 1620 1691, avind ca momente principale: lupta cazacilor pentru libertate sub Bogdan FImiclnitki, relatiile lor en Moldova lui Vasile Lupu, conflictele de interese dintre Polonia, Rusia, Turcia §i Austria in Moldova §i Ucraina,

in a doua jumdtate a sec. XVII, §i relatiile romino-ucrainene in acest timp. In sfir§it, cloud' fragmente din Scurta descriere a Rusiei Mici se referd la sec. XVIII. 1 0. Levitki, op. cit., p. 15. 2 Citat, Intre altele, la p. 361 nota. 3 0. Levitki, op. cit., P. 16.

4 De ex. la p. 349 nota. 5 Vezi P. P. Panaitescu, Influenla polond

In

opera

i

personalitalea cronicaritor

ler. Ureche qi Miron Costin, Buc., 1925, p. 90-92. 6 Doull stiri izolate, din Scurta descriere a Rusiei Mici, una privitoare fa lupta de 'a StAnilesti si cealalth referitoare la Torna Cantacuzino, sInt de la Inceputul sec. XVIII (1711 si 1718).

www.dacoromanica.ro

13

TIDI DIN CIIONICILE UCRAINENE

217

In cele ce ucineaza vom cauta, mai intii, sd incadrdm §tirile privitoare la istoria tarilor noastre in cadrul de politicá europeand rdsariteand a epocii, pentru ca apoi sã procedam la verificarea stirilor extrase din analele cdzacesti, spre

a desprinde valoarea lor ca izvor istoric pentru istoria noastrd. II

Pentru o mai justa intelegere a stirilor privitoare la istoria tarilor romine continute de analele cazacesti, este necesard incadrarea acestor stiri in evenimentele de istorie rdsdriteand ale epocii la care se referd, indeosebi in evenimentele de istorie rusk ucraineand i polond ale sec. XVI si XVII. In lumina acestei incadrari, atit evenimentele de istorie romineasca ale celor (Iona veacuri, cit si relatiile romino-rnso-ucrainene din acel timp vor putea fi intelese mai just decit in istoriografra burghezd, care, mai mult sau mai putin, le-a rupt

din cadrul istoric in care ele se plaseaza, le-a studiat frã sá tind seama de

conditiile de politica externa ale epocii, fart sd le pund in conexiune cu evenimentele politice si militare de la vecini, cu conflictele de interese din Tasaritul Europei in acel timp, cu transforearile in relatiile internationale din regiunea est-europeana, tot atitea elemente care au influentat evenimentele politice din tarile noastre, orientarea si atitudinea de politica externa a tarilor romine

In intervalul de timp studiat.

Prima stire de istorie romineasca din sec. XVI o aflam la Lukomski sub anul 1572 si ea priveste inlocuirea lui Bogdan Lapusneanu prin Joan Vodd. Pentru a intelege, pe de o parte, de ce cu toata orientarea sa filopolona Bogdan Lapusneanu a fost abandonat in cele din urmd de poloni in beneficiul noului domn adus de turci, iar pe de alta parte, pentru a ne explica prezenta cazacilor in luptele din Moldova in 1572, e necesar sa aruncam o privire asupra situatiei din Po Ionia si a relatiilor internationale ale statului polono-lituan in acest timp. Cu ceva mai inainte, la 1569, la Lublin, printr-o noud a opta si ultirna uniune polona-lituand, lua ninth* Rzecz Pospolita, un organism statal dualist, un fel de condominiu feudal pus in slujba intereselor de clasa ale sleahtei -polone si lituane, care isi strinseserd o data si mai mult rindurile inaintea pericolului extern constituit de puterea crescindd a statului moscovit si de atacurile continui ale tatarilor din Crimeea Prin uniunea de la Lublin, Polonia a facut primul pas spre cotropirea tarilor ucrainene, care pind atunci apartinuserd Marelui Principat Lituan. Yu acest chip, ajunsesera direct sub dominatia polonä si cazacii, pe care polonii i-au intrebuintat adesea impotriva turco-tatarilor, incepind chiar sa-i organi. zeze in slujba polond, cum Men in 1572 hatmanul coroanei Jerzy Jazlowiecki, angajind 300 de cazaci in slujba regelui, un prim inceput, din care, ceva mai tirziu, in 1578, se vor dezvolta masurile mult mai serioase si cuprinzatoare intreprinse de tefan Báthory a. 1 Cf. M. Dan, Istoria popoarelor slave, curs universitar 1948 1949 (In manuscris), p. 250. La Osipov (op. cit., p. 18 19) vezi i alte cauze ale uniunii de la Lublin. 2 Ibidem, p. 54.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

218

14

In aceste imprejurdri vor fi ajuns in Moldova si cazacii condusi de Temriuk Piatigoret, aldturi de oastea polond a lui Mielecki, intru sprijinirea, de scurtd duratd i nereusitd, a fiului lui Alex. Ldpusneanu Intr-adevdr, dupd ce cum ne spune cronica lui Lukomski hatmanul Podoliei Nicolae Mielecki impreund cu cazacii, venind in ajutorul lui Bogdan, furd respinsi de turd i moldoveni, polonii, primind jurdmintul de credinta a lui loan Vodd, alungard pe Bogdan Ldpusneanu din Polonia,2. Iatd, asadar, la cit s-a redus incercarea polonilor de a reintrona pe Bogdan Ldpusneanu. Acest ajutor sumar angaja mai mult pe nobilii poloni, decit direct pe rege, acesta din urmd temindu-se sã ia o atitudine I ä%ià, spre a nu strica relatiile cu turcii 3. Politica Poloniei fatd de turci, menitd sA explice nu numai abandonarea pribeagului Bogdan Ldpusneanu, ci i ceva mai tirziu atitudinea negativA a statului polon fa-VA de lupta de eliberare nationald a lui loan Vodd, trebuie consideratd atit in cadrul relatiilor internationale contemporane, cit si in conexiune cu fenomenele social-economice din Polonia epocii. Statul polon din sec. XVI, ca orice stat bazat pe clase antagoniste, se caracteriza prin cele cloud functiuni fundamentale: functiunea internd (prinfunctiunea externd (secuncipald) a line in friu majoritatea exploatatda darA) a largi teritoriul clasei sale domifiante pe seama teritoriului altor state, sau a apdra teritoriul statului sdu de atacurile altor state. Functiunea internd ci cea externd a statului nobiliar polon din sec. XVI trebuie raportate la transformdrile economice intervenite in acest stak in epoca respectivd. Accesul Poloniei la Marea Neagrd si indeosebi accesul la Marea Baffled', dobindite in sec. XV, si dezvoltarea comertului exterior principalul articol de comert fiind grinele au avut o serie de consecinte in regimul agrar, in structura sociald §i in ordinea politicd a Poloniei. Pe plan intern, nobilimea polond va cduta sd-si asigure tot mai mari disponibilitati pentru export, indeosebi prin intensificarea exploatdrii feudalo-iobagesti, menitd sd-i sporeascd cit mai mult productia pe marile sale latifundii; pe plan extern, prin rdzboaie, va cduta sd-si mentind i sd-si ldrgeascd, pe seama altor state, accesul la Marea Baffled, principala cale pentru comertul exterior polon, acum cind porturile de la Marea Neagrd cdzuserä sub turci. Exercitind functiunea sa internd, statul nobilar polon din sec. XVI, pus In slujba intereselor de clasd ale sleahtei, tinea in friu cu cele mai barbare rnijloace majoritatea exploatatd a producdtorilor directi, realiza din singele si sudoarea taranilor mari cantitati de produse, pe care nobilii le trimiteau peste man i ari, adunind imense bogatii. Dar pentru a exporta marile cantitati de cereale i alte produse era necesard mentinerea i, eventual, largirea accesului la Marea Baffled, pe socoteala teritoriului altor state. In acest ultim scop, acum si mai tirziu, se exercitd cu intensitate functiunea externd a acestui stat feudal, care se angajeazd intr-o serie de rdzboaie

§i

1 Luk., p. 333. In cele ce urmeazt vom Intrebuinta pentru analele cAzácestl, consecvent, prescurtärile: Luk. Lukomski; Sam. = Samovidet si Kr. op. Mal. = Scurta descriere a Rusiei Mici.

2 Luk., p. 333-334; A. D. Xenopol, Isloria romfnilor, vol. V, ed. a 11I-a, Buc.,

1927, P. 89.

3 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

15

8TIIII DIN CRONICILE UCRAINENE

219

In bazinul Mdrii Baltice, rdzboaie care, ocupind Rzecz Pospolita In nord, explicd politica de pace dusd. de Po Ionia in sud, Ltd de turci. Intre fenomenele de ordin economic ce se petrec in acest timp in statul polon si politica sa externd observdm prin urmare o strinsd interdependent.d. Accesul la Marea Baffled cu corolarul sail: dezvoltarea relatiilor de schimb, a dus aldturi de dezvoltarea pieta interne, ca o consecintd a adincirii in acest timp a separarii mestesugurilor de agriculturd si a dezvoltdrii mestesugurilor

la sporirea productiei agricole. Sporirea productiei agricole pe marile latifundii nobiliare a dus la necesitatea de a se mentine si lärgi iesirea la Marea Baffled si a orientat politica externd polond spre rAzboaie de cotropire in regiunea Balticeil. Prin urmare, si in Po Ionia secolului XVI, ca si in Rusia, Suedia, Danemarca etc. acelei vremi, politica externd a statului si schimbArile In orientarea acestei politici sint un rezultat al dezvoltdrii economice a tarii, un reflex al intereselor economice ale unor anumite forte de clasd 2. Dar in exercitarea functiunii sale externe, in tendinta de a lärgi teritoriul clasei sale dominante pe seama teritoriului altor state si de a-si impune dominatia in bazinul Balticei, Po Ionia sleahtei se ciocni acum cu o noud si importanth fortd politica' : statul moscovit. Acest puternic stat centralizat nu se putea dez-

volta economiceste decit dacd reusea sd spargd bariera constituitd de Polonia, Lituania si ordinul livonic, spre a-si asigura accesul la Marea Baffled. Este drept ca drumul de comert stabilit dupd 1553 prin Marea Alba dusese la intensificarea schimburilor dintte Rusia si Apus, dar conditiile de navigatie din Oceanul Inghetat nu permiteau relatii comerciale adecvate. Moscova .avea prin urmare si ea nevoie de iesire la Marea Baffled. In aceste imprejurdri, rdzboiul izbucnit in 1558 si care va dura pind in 1582 atrase in virtejul lui Polonia, Lituania, Rusia moscovitd, Suedia, Danemarca si ordinul livonic 3. Angajata in conflictul de la Baltica, Polonia era interesatà deci, la 1572, In mentinerea unor.bune relatii cu Turcia, la frontiera ei sudicd, ceea ce explicd, prin urmare, de ce in acel an ea consimti la inlocuirea lui Bogdan Lapusneanu cu Ioan Vodd, adus si insedunat de cdtre turci 4. Politica de pace cu Turcia fu continuatd de Polonia si. dupA moartea, la 7 iulie 1572, a regelui Sigismund August. In interregnul de doi ani care urmA,

incepu, in caracteristica atmosferd de anarhie feudald, o apriga competitie la tronul polon, la care participard, in calitate de candidati, Ernest, arhiducele Austriei, fiul impAratului Maximilian, tarul Moscovei Ivan IV si pretendentul Frantei, Henri de Valois, fratele regelui Frantei, Carol IX3. 1 Mai pe larg, la M. Dan, op. cit., p. 236-250.

2 Cf. I. Belkin, In recenzia vol. Buletinul Acad. de el. sociale de pe lined C.C. al P.C. al U.S., fasc. 2, Moscova, 1948, In t Voprost Istorii *, 1950, 1, p. 137. 5 V. P. Potemkin, Istoria diploma/id, I, ed. a II-a, Buc., 1947, p. 217-219 si Hcmopus CCCP, I, p. 322-328 ; M. Bobrzylsk,i, Nettled polskgch defin, ( Privire asupra istoriei polone), trad. de Jaroslav Bidlo, Praga, (f.a.), p. 235 si urm. 4 Polonia era interesatá In mentinerea bunelor relatii cu turcii si pentru motivul el

titarii, vasalii turcilor, atacau In acel timp pe rusi cu care polonii erau In rSzboi (vezi A. A. Novoselski, Bopiha Mocxoecroao eocyaapcmea c Tamapa.stu e nepeoti nonoetate XVII

eena, Moscova-Leningrad, 1948, p. 28-29). 8 Vezi M. Bobrzylski, op. cit., p. 255-256.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

220

16

Turcii, care se temeau de alegerea pe tronul polon a unui dinast vecin, austriac sau rus, care ajungind la conducerea Poloniei, Ord insemnatd pe acea vreme, si-ar fi sporit puterea i i-ar fi amenintat, au sprijinit pe candidatul puterii prietene cu Poarta, pe Henri de Valois. Zadarnice au fost sfortdrile lui Joan Voda de a impiedica alegerea la tronul polon a unui candidat sustinut de turci, pentru a nu fi expus astfel intre cloud focuri in lupta sa de eliberare,

pe care avea s-o porneascd in curind impotriva turcilor Pe tronul polon se inscdund, ales de dieta electoare din 16 mai 1573, candidatul Frantei i omul turcilor, Her ri de Valois. Ca unul care venise cu ajutor turcesc si care, prin Pacta Conventa din 1573, ajunsese un sclav al sleahtei, intr-un stat devenit o republicd a sleah-

tei, dominat de atotputernica dictaturd nobiliard 2, Henri de Valois trebuia si continue, in interesul de clasd al nobilimii polone de functiuni, linia politica' a predecesorului sdu. Asa se explicd de ce, in 1574, cind loan Vodd ceru ajutor Poloniei contra turcilor, ,Henri de Valois refuzd sä i-1 acorde 3. Politica antiturceascd a domnului Moldovei nu reflectä asadar o schimbare in orientarea politicii externe a Poloniei, nu s-a materializat la indemnul acestui stat, de care Ioan Vodd era legat prin jurdmintul de credinta 4 depus in 1572 si care, intr-un moment cind interminabilul rdzboi livonic continua,

era Inca interesat in continuarea unor relatii de blind vecinatate cu turcii.

Rdscoala lui Ioan Vodd impotriva turcilor trebuie inteleasa ca rdspunzind unor necesitati locale moldovenesti i trebuie rapoitatd si la starea socialeconomicd i politicd a imperiului otoman in al optulea deceniu al sec. XVI. Care sfirsitul sec. XVI, cind apar primele simptome de descompunere a sistemului militaro-feudal turc procesul de descompunere afectind in primul rind categoriile militare fundamentale, spahiii i ienicerii 5 intreg sistemul politic turcesc devenise o imensd masind de procurat bani pentru satisfacerea dregatorilor care conduceau statu16. Prin al optulea deceniu al sec. XVI, se mai addugd apoi i dezastrul flotei turcesti nimicitd de cdtre flota Spaniei si a Venetiei in bdtdlia de la Lepanto (1571), si vistieria sultanului avea nevoie de noi i mari sume de bani pentru refacerea Hotel. Flota cea noud de 600 cordbii cerea noi sacrificii materiale din partea vasalilor 7. Se ceru i Moldovei mdrirea tributului, dar Ioan Vodd dindu-si seama cä

acceptarea cererii sultanului va face « sà creased foarte mult darea asupra poporului moldovean 8 se hotdri sà scoatä Tara din umilitoarea situatie de dependentd fata de turci. In eroica sa luptd pentru independenta nationald, Joan Vodd nu se putea sprijini pe clasa suprapusd din Moldova, care din mai multe motive era interesatd la o politica' de pace cu turcii. SfortArile fn acest sens ale lui loan VodA la A. D. Xenopol, op. cit., p. 92 94. 2 M. Dan, op. cit., p. 251. 3 N. Iorga, Istoria rominilor, vol. V, Bucuresti, 1937, p. 142 si n. 6. 4 A. D. Xenopol, op. cil., p. 89 ; Luk., p. 334 (sub anul 1572). 5 Prof. Al. Burmov B. Bojikov P. Kiurkciev K. Lambrev T. Vlahov, .Bz.tieapcxa ucmoptui, Sofia, 1948, P. 161-162. 6 A. D. Xenopol, op. cit., p., 97. 7 N. lorga, OD. Cii., V, p. 146. Luk., p. 335. o

www.dacoromanica.ro

/7

5TIRI DIN CRONICILE LICRAINENE

221

Pentru a intelege insd de ce marea boierime moldoveand de la sfirsitul sec. XVI se orienteazd ca si nobilimea polond cdtre o politicd de pace cu turcii, este necesar sd ne oprim putin asupra transformärilor economice care

au loc in prile romine in sec. XVI.

In urma ofensivei otomane de la sfir§itul sec. XV si din sec. XVI, care a dus la cucerirea porturilor de la Dundre §i mare de care turci si la transformarea Mdrii Negre intr-un lac turcesc, marele comert de tranzit, care Meuse faima drumurilor moldovenesti in sec. XV, decade §i exportul nostru se orienteazd spre Constantinopol si Balcani 1 Datorità acestei noi orientdri care Balcani si Pind, regiuni bogate in turme de vite, exportul nostru cdtre aceste regiuni va consta din cereale, pe care pind in sec. XVI nu le cereau Ungaria, Polonia si Europa centrald agricold 2. Cererile sporite de cereale la export au dus acum cu necesitate la intensificarea productiei agricole in tarile romine, pentru a asigura marile cantitati de cereale cerute de imperiul otoman. Sporirea productiei agricole va fi asiguratà pe mai multe cdi, ra §i in Polonia vecind, unde cucerirea iesirii la Marea Balticd dusese la o intensificare a comertului polon de cereale 3. Nu e lipsitd de interes, de aceea, prezentarea succintd a situatiei din Polonia, pentru a se vedea cum, din motive diferite, si in Polonia si la noi s-a pus in sec. XVI aceeasi problemd a sporirii productiei de cereale in vederea cornertului exterior crescind si s-au adoptat aceleasi mijloace pentru rezolvarea ei. In Polonia vecind, numeroase documente ne atestd transformarea pdsunilor §i finetelor in pdminturi arabile, ca §i defrisarea pddurilor in scopul asigurarii unei mai maH productii de cerealein acelasi scop, in sec. XVI, se introduce §i se arnelioreazd sistemul asolamentelor trienale si se dezvoltä enorm cultura cerealelor in detrimentul cresterii vitelor, Dar, in afard de modalitdtile indicate mai sus (defrisdri, cultivarea punilor etc.), menite sà intindd pdmintul arabil, extinderea latifundiilor sleahtei se realiza §i prin incorporarea pdminturilor abandonate de tarani, care, nemai putind suporta exploatarea feudald, fugeau in teritoriile libere din est. In plus, nobilimea polona reu§ea sä mdreascd suprafetele rezervelor senioriale si pe

socoteala paminturilor cultivate de tdrani, fie, pur si simplu, prin alungarea taranilor de pe loturile lor, fie prin deposedarea lor de pdminturile obtinute prin defrisarea spontand, neautorizatd, a pädurilor sau prin ararea pdsunilor si finetelor vecine cu loturile lor. Insd mijlocul principal pentru sporirea productiei pe marile latifundii a fost intensificarea exploaLdrii tdranilor, renta in muncd constituind in sec. XVI forma esentiald a sarcinilor impuse populatiei rurale polone. Agravarea

exploatdrii feudale fdcea pe un Oran polon de la finele sec. XVI sã spund ca: « In statul polon sintem intr-o situatie mai rea decit a animalelor. Mai mult pret se pune pe ciini decit pe noi ». Insusi un reprezentant al clasei suprapuse 1 P. P. Panaitescu, Interpreleiri romlnesti, Buc., 1947, p. 140, 142, 205, 246. 2 Ibidem, p. 205. 3 Dup'a registrele vbinii de la Wloclawek, grinele exportate din Polonia pe calea 114brii Baltice au atins in a doua jurnState a sec. XVI aproape 25 000 lasti (1 last = 2 tone) (I. Rutkovski, Histoire éconornique de la Pologne avant les partages, Paris, 1927, p. 192).

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

222

18

polone din a doua jumatate a sec. XVI, palatinul de Rawa, Anse Im Gostomski, In No Mfg gospodarskie ( Insemndri economice), arata ca izvorul cel mai mare de venituri in Polonia sec. XVI este munca iobagilor, care muncesc pe marile latifundii chiar i vase zile pe saptdmina I... Ca o dovada in plus a agravarii situa-

tiei tardnimii polone svem decizia dietei din 1532 de a lega total pe tarani de glie 2 Tot ava s-au petrecut lucrurile i In Moldova sec. XVI. Cererea de tot mai multe cereale din partea Portii, al carei grinar erau tarile romine, a dus i la noi la extinderea suprafetelor cultivate ale boierimii. Dar, ceea ce a dus la sporirea consumului de cereale i, ca atare, la extinderea suprafetelor cultivate a fost i largirea pietii interne in acest veac prin conti-

nuarea i adineirea separdrii mevtesugurilor de agriculturd. Intr-adevar, pe cind In sec. XV mevtevugurile -erau Inca, intr-o oarecare masura, legate de agricul-

turd, in sec. XVI incetarea ori slabirea comertului cu Transilvania, Ungaria Polonia face ca in Ora sä villa' mai putine obiecte manufacturate. Din aceasta cauzd avu loc la noi in acest timp o adincire a procesului de diviziune sociala a muncii, care se va intensifica in veacul urmdtor vi se va exprima prin aparitia a tot mai numerovi mevtevugari, care incep sa se organizeze in bresle 3 vi care, ocupindu-se exclusiv cu mevtevugurile, constituie buni clienti pentru produsele agricole. Determinata de aceste douà fenomene: cererile masive de cereale ale impe-

riului otoman i largirea pietii interne, extinderea suprafetelor cultivate ale marilor latifundiari se face pe socoteala micilor cultivatori liberi. Avind o productie mult mai slaba i cantitativ i calitativ decit a marilor latifundii boierevti i bisericevti, vi cum sarcinile iinpuse lor erau mult mai mad decit posibilitatile lor de plata, tdranii liberi se imprumutau cu bani de la boieri vi de la mandstiri, ajungeau datornici, nu-vi puteau achita datoriile, îi pierdeau movia i chiar libertatea personald. Ava, incit, ceea ce caracterizeaza sub a cest raport sec. XVI in tarile romine este scaderea vertiginoasä a micii proprietati libere i concentrarea masivä a latifundiilor boierevti i bisericevti i, para lel sporirea considerabila a numarului verbilor. Dupa relatarea lui Sivori, la finele sec. XVI boierii din tarile noastre aveau in medie 50 de sate, cu un total de peste 1000 de rumini 4, ceea ce ne da o imagine dud de gradul de concentrare al marilor latifundii boierevti in tarile romine. Sporirea productiei pe aceste intinse latifundii se asigura insa i prin introducerea in agricultura a uneltelor de productie mai perfectionate (fiare de plug) aduse din Transilvania 5. 1 Pentru amAnunte, vezi M. Dan, op. cit., p. 236-240; '1 MacArek, Deliny polskélto I. Miller, nkroda, (Istoria poporului polon), Praga, 1948, p. 130; I. Grekov V. Koroliuk

op. cit., p. 16-17. 2 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 128.

3 Ibidern, p. 216; F. Grekul, Orasele din Moldova tn a doua jumdtate a sec. XV, In

Voprosl Istorii ., 1949, II, p. 119-134 pune lnceputul despirtirii mesteug rilor de agriculturii deja In a doua jumdtate, a sec. XV. Procesul trehuie, fSrS Indoia15, privit In dezvol-

tare: Inceput In a doua jumState a sec. XV. el se va fi intensificat In sec. XVI. 4 St. Pascu, Petru Cercel fi Tara .Romtneascd la sltrsitul sec. XVI, Sibiu, 1944, P. 176; I. Moga I. CrIciun, Curs de istoria rnedie a .R.P.R., anul univ. 1949 1950, (In manuscris),

lectia XXIXXII, p. 5. 5 Ibidern, p. 4.

www.dacoromanica.ro

WIRT DIN CRONICILE UCRAINENE

19

223

Insk ceea ce asigura, in principal, sporirea productiei pe marile latifundii boieresti si bisericesti era intensificarea exploatärii serbilor prin mdrirea rentei in muncA 1, in asa mAsurk incit contemporanul Sivori observd, cd u boierii trateazd atit de rAu pe tdrani, incit din pricina muncilor grele, abia pot scoate cele necesare mincdrii si atit cit sd plAteascd birul cAtre domn» 2. Din cele de mai sus rezultd CA baza economicd a boierimii -moldovene in sec. XVI era foarte solidA si acest lucru li permitea sd constituie o oligarhie atotputernick care domina politica internA si externd a tarii 3, impotriva domnilor, a cdror bazd economicA se strimtase prin scAderea veniturilor domnesti,

ca o consecintd a noii orientdri rdsAritene a comertului din tarile romine. Interesatd in mentinerea unor relatii de pace cu turcii, spre a-si putea exporta cerealele in Peninsula Balcanick era firesc ca boierimea Moldovei sd sustina politica de pace a nobilimii polone, politica acesteia din urna fiind dupd cum stim de campaniile purtate in nord pentru dominarea dictatA MArii Baltice, calea pe care se scurgea, mai ales, comertul ei exterior. Dar si un alt motiv va fi fAcut pe boierii moldoveni sd militeze pentru politica de pace cu turcii a Poloniei nobiliare. Intr-adevdr, cu toatd orientarea exportului de cereale moldovean spre Constantinopol si Balcani, din pricina monopolului turcesc, boierii moldoveni continuau sd exporte totusi vite cornute si renumitii cai moldovenesti in Polonia unde noua politicA agrarA a sleahtei polone dusese la sporirea suprafetelor cultivate cu cereale in detrimentul cresterii vitelor 4 - sau, in tranzit prin Polonia, in alte tali 5. Ca atare, boierimea moldoveand era interesatd sA facd o datd mai mult jocul politicii externe polone, spre a-si mentine piata polonk ca si posibilitatea de tranzit prin Polonia si de export prin porturile de la Marea Balticd. De multA vreme, dar mai ales in vremea lui Al. LApusneanu, inscdunat in domnie de boierii pribegi in Polonia, si a fiului sdu Bogdan, si el pribeag o clipd in aceeasi Polonie, exista in Moldova o puternicd grupare boiereascA filopolond 6, a cdrei actiune politicd va fi urmArit, pe de o parte, inlocuirea i tiranului n Joan VodA prin neputinciosul Bogdan LApusneanu 7 ; iar, pe de altA parte, va fi sprijinit politica Poloniei nobiliare de pace cu orice pret cu turcii. Or, aceasta linie politicd a marii boierimi venea in contradictie cu linia politica' ce o adoptase Joan Vodd, cind se hotAri sd ridice armele impotriva turcilor. De aceea Ioan Vodd trimise la moarte mari boieri, ca logofAtul Ionascu Zbierea si altii, sub bAnuiala CA tin cu polonii. Militind, din amintitele motive, pentru o politicd de pace cu turcii, marea boierime moldoveand nu va sustine politica lui loan Vodd pentru dobindirea independentei nationale prin lupta impotriva jugului otoman, politicd ce lovea in interesele sale de clasA. 1 7. Moga si I. CrAciun, op. cit., p. 4 ; cresterea rentei In munch*, In raport de sporirea marilor latifundii, se va exprima mai net In urmdtoarele cloud veacuri.

2 St. Pascu, op. cit., p. 176. 3 I. Moga I. Crdciun, op. cit., p. 6 ; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 141, 247. 4 Vezi J Butkovski, op. cit., p. 98.

5 Vezi M. Dan, Celli, slovaci si rornini in veacurite XIII XV I, Sibiu, 1944, p. 222-223. 6 P. P. Panaitescu, Influenla polonat in opera si personalitatea cronicarilor Gr. Ureche

i M. Costii, p. 9 10.

7 A. D. Xenopol, op. cit., p. 95.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

224

20

Dar mai erau I alte motive. Tare pe pozitia sa econotnica, boierimea moldoveank se complacea in aceeasi anarhie feudald, ca i nobilimea din Po Ionia vecind si din alte state ale epocii 1 Ea nu putea uita vremea cind dupa exemplul sleahtei polone isi impusese dominatia sa de clasa tindrului fiu al Lapusneanului si nu se putea impdca cu gindul de a fi adusa la ascultare sub mina energica a viteazului Ioan Vodd. Cum ar fi putut marea boierime si inaltul cler sprijini un domn care, in aceastd epoca de dictatura a boierimii, cauta sa restaureze §i sá consolideze puterea domneascd, sä usureze sarcinile taranimii 2, sä sldbeasca atotputernicia marii boierimi si a inaltului cler 5 i chiar sd loveasca brutal in interesele economice ale acestora prin rascoala sa impotriva turcilor? In aceste conditii, din pricina orientdrii de politica* externa a marii boierimi si a inaltului cler, ca si din cauza contradictiei intre interesele economice ale virfurilor clasei suprapuse si masurile luate de domn, e fireascd si explicabild

izbucnirea conflictului intre Ioan Voda, de o parte, si marii boieri si inaltul

der, de cealaltd parte. Cronicile vremii sint pline de cazne groaznice si \TM-sari de singe provocate de Ioan Vodd in rindurile marilor demnitari laici si bisericesti 4.

Conflictul lui Ioan Voda cu marii boieri si cu inaltul cler se impleteste cu lupta sa impotriva jugului otoman in sensul ca nu se putea lupta impotriva opresiunii turcesti, lard a fi combatuti in interior cei care prin atitudinea lcr politica, dictata de interesele lor econornice, se opuneau luptei de eliberare 5, lupta care, in conditiile epocii, lovea in interesele lor de clasa. Dar, aceasta impletire se mai vede §i din faptul cã, struniti de mina viteazului domn, care a luat impotriva lor aspre mdsuri, marii boieri, in momentul cind greaua lupta cu turcii incepu, 11 parasird, trecind de partea turcilor, 11 trddara pe fatA §i facurd sd esueze eroica luptd pentru independenta a lui Joan Voda. Dacd, insd, marea boierime moldoveand, limitata i economiceste si politiceste de noul domn, nu putea constitui baza sociala a domniei lui Ioan Voda, poporul de jos, care prin militiile tardnesti de glotasi constituia temelia oastei moldovene, poporul care suferea nespus de pe urma jugului turcesc si care in conditiile noii dezvoltari economice era victima exploatarii crescinde din partea boierimii locale, fu chemat sá alcatuiasca larga baza sociald, pe care se sprijini viteazul domn atit impotriva boierilor Jilopoloni, cit i impotriva dusmanului dinafard.

Ca unul care, din motivele ardtate, se sprijinea pe popor, era firesc ca Ioan Vodd sa refuze_turcilor marirea tributului, stiind Ca acest lucru ar fi lovit 1 De ex. boierimea din Rusia luptincl contra lui Ivan IV (vezi Hcmopua CCCP, I, p. 328-336). I. Cr5ciun. op. cit., lectia XXIII, p. 2. 2 I. Moga 3 Un exemplu avem in.faptul ea, In vremea lui loan Vodil, Intilnirn foarte rar donatii hicute boierilor (N. lorga, op. cit., V, p. 151) ceea ce venea, de bunii seama, in contradictie cu str5dania nepotolitä a nesiltiosilor boieri de a obtine de la domni cit mai multe mosii I. Craciun, op. cit., lectia XXI XXII, p. 6), cu respectiva fortA de muncd (vezi I. Moga 4 Vezi, inlre altele A. D. Xenopol, op. cit., V. p. 94 96. Pentru ura lui loan Vodil 1'05 de marii boieri i inaitul cler, vezi si B. P. Hasdeu, loan Voila cel Cumplit (1,572 I.74), Buc., 1926, p. 48 si urm. 5 4 Sau pleacä-ti capul Inaintea imparatului, sau 1ntoarce spatele i parAseste tara dar cu turcii nu te apuca la lupt5 * spuneau boierii (I. Bogdan, Letopisejul lui Azarie, Bucuroll, 1909, p. 157).

www.dacoromanica.ro

STIR! DIN CRONICILE UCRAINENE

21

225

tocmai in cei care constituiau in Ora temelia regimului sail. Dar, refuzind, nu-i raminea alta alternativa decit razboiul. In aceste clipe grele pentru poporul moldovean, refuzat de Po Ionia, neputindu-se bizui nici pe sprijinul ardelenilor, care erau in bune raporturi cu turcii 1, avind impotriva sa marea boierime tradatoare filopolond, Joan Voda afld ajutor numai in vitejii cazaci. Condu§i de hatmanul de la Zaporoje, Sverciovski, 1200 de cazaci venira, kith voia Poloniei, in ajutorul Moldovei, spre a o sprijini in lupta ei pentru scuturarea jugului turcesc. Timp de citeva luni, aceasta viteaza avangarda a poporului ucrainean lupta eroic pe pamintul Moldovei, varsinduli singele alaturi de romini pentru independenta Moldovei noastre. In apararea Moldovei, cazacii luard parte la o multime de bdtalii impotriva turcilor i pierira aproape cu totii in lupta de la Ro§cani, aparind pamintul Moldovei de cotropitori 2. Ajutorarea moldovenilor de catre cazaci in 1574 nu trebuie privita, pur si simplu, ca o intreprindere razboinica in care ei ar fi fost atra§i de dorinta de pradd cum pretinde istoriografia romina burgheza 3 ci ca o actiune militara in care, apdrind Moldova, cazacii aparau propria lor cauzd impotriva du§manului lor, turco-tatarii, care le-au cauzat timp indelungat nemaipomenite suferinte 4. De altfel, chiar in anul imediat urmator, 1575, Ucraina suferi una din cele mai ingrozitoare i mai pustiitoare invazii tatare§ti 5. In Moldova, dupd mi§eleasca ucidere a lui Joan Vodd, reactiunea boiereasca se impune din nou, aservind cu totul intereselor sale de clasa pe slabul si temdtorul Petru Schiopul, care « boierilor le era ca un parinte, O. la mare cinste Ii tinea i din sfatul lor nu ie§ea» 6. Ca atare, cu totul cufundat in apele politicii turce§ti, neputinciosul infirm ingadui in 1575 tatarilor sa treaca prin Moldova, spre a navali in Podolia 7. Fu ars atunci tirgu§orul Siniawka i cetele pradalnice tatare§ti patrunsera pina la Liov, ducind mii de robi in prinsoare tatareasca i bogate prazi a. Invazia tatara fusese, de buna seama, un raspuns la ajutorul dat in anul precedent de &are cazaci lui loan Voda in lupta impotriva turcilor, ai caror vasali erau tatarii din Crim. Ea se incadra, prin urmare, in politica militara turceasca in nordul Marii Negre. Dar, in acela0 timp, ea este, o data mai mult, una din obi§nuitele expeditii Mare de prada, la care-i minau aspre necesitati economice.

Crimeea nu era in stare sa-§i hraneasca populacia, care suferea cronic de foame. Tatarii nu au cautat insa ie§irea din grelele conditii economice, in care traiau, prin dezvoltarea fortelor de productie ale tarii, ci prin asigurarea mij-

loacelor de subsistenta pe calea neincetatelor expeditii de prada in tarile

C. C. Giurescu, Istoria romtnilor, vol. II, p. I-a, Buc., 1937, p. 197. 2 Kr. op. Mal., p. 214, si descrierea amAnuntita a luptelor In compilatia lui Luk., p. 335 348 ; cf. A. D. Xenopol, op. cit., V, p. 99-106. 3 N. Iorga (Legaturile romtnilor cu rusii apuseni, In An. Ac. Rom., Mem. secf. ist., 1

seria II, t. XXXVIII, (1916), p. 755) vorbeste de i aventuri rAzboinice si de comoara prazilor s.

Cf. In acest sens cele spuse de K. Osipov, op. cit., p. 40. 5 Ibidem, p. 54. 6 Gr. Ureche, In KogMniceanu, I, p. 238. 7 K. Osipov, op. cit., p. 55. 5

' 15.

Luk., p. 348 349 ; K. Osipov, op. nit., p. 55.

c. 376.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

226

22

vecine. Miile de robi vinduti in tirgurile din Crimeea, contributiile la care impuneau tarile cotropite, vitele i alte bogatii materiale, jefuite din tArile vecine,

constituiau tot atitea mijloace de existentd pentru tatarii din Crim, de la hani pind la tAtarii de rind. Astfel se explica permanenta activitate rAzboinicd a tAtarilor impotriva vecinilor lor (Rusia, Po Ionia, Ucraina, Moldova) 1, afarA de cazul cind expeditiile tAtarilor nu se fAceau la ordinul turcilor, in care caz interesele politice ale suzeranilor lor coincideau cu interesele lor economice. Fata de noua orientare pe care Petru *chiopul o dAdu politicii externe fatA de turci, orientare de pe urma cArcia Ucraina avusese atita de suferit, cazacii reactionard prompt. In anul urmAtor, ei nAvAlird in Moldova, in frunte cu un om de o fortd fizicA extraordinard loan (NicoarA) Potcoavd (Podkova). Rdzboiul pe care-1 purtA Petru chiopui impotriva cazacului loan Potcoavd se sfirsi in noiembrie 1577, prin inscdunarea acestuia din urind la Iai ca domn al Moldovei 2. Episodul PotcoavA 3 reprezintA un nou moment din lupta comund a maselor populare moldovene i cazace impotriva jugului i pericoluitii otoman, din pricina cAruia sufereau deopotrivA i Ucraina si Moldova. CA aceasta este

semnificatia acestui episod rezultA si din faptul ca poporul de rind al Moldovei,

care avea de suferit de pe urma foametei crincene ce bintuia pe atunci Moldova 4 si era profund nemultumit de domnia lui Petru chiopul, care se inconjurase de turci 5 si le era cu totul aservit, 1-a chemat pe Potcoavd c sd le fie domn » 6 si «1-au primit ca pe domnul lor » cind intrd in Moldova 7, vAzind in el, Vara' indoialA, pe eliberatorul menit sA-1 scape de jugul turcesc, sub care-1 adusese din nou Petru *chiopul. Asa se explicd i devotamentul multimilor tArdnesti 8 fatA de noul domn al Moldovei. La rindul lor, cazacii erau interesati in a-si asigura de partea lor Moldova, care, condusd de un domn infeudat turcilor, reprezenta cum se vAzuse in 1575 un mare pericol pentru Ucraina, servind drept cale de acces pentru invaziile tAtarilor in Podolia. CA prin asezarea lui Joan PotcoavA pe tronul Moldovei se urmArea inche-

garea unui front comun moldo-ucrainean impotriva turcilor, se vede si din faptul cA viteazul cazac era favorizat in actiunea sa si de tarul Moscovei Ivan IV 3, care va fi urmArit fie sd punA pe aceastA cale o stavild atacurilor turco1 A. A. Novoselski, op. cit., p. 417-410. 2 Luk., p. 351-357; Kr. op. Mal., p. 215; K. Osipov, op. cit., p. 55.

3 Expunerea acestui episod, la E. StAnescu, op. cit., p. 140-144. A. D. Xenopol, op. cit., p. 190; N. Iorga, Istoria rominilor, V, p. 163. 5 Luk., p. 352; A. D. Xenopol, op. cit., V, p. 109. 6 Hurmuzaki, III/I, p. 6. 7 Luk., p. 353. o N. Iorga, op. cif., V, p. 173. Un extract venetian din 28 dec. 1577 (la C. Esarcu, Doc. oenefiene, in Revista pentru istorie, arheologie i filologie s, III, p. 180) spune cä noul voievod (loan PotcoavS) era favorizat de popor. 9 Extract din 12 dec. 1577 §i 28 dec. 1577 (ibidem). Pentru reulita actiunii sale, loan Potcoav'S i§i punea toatá n'adejdea In ajutorul Moscovei (vezi la A. Veress, Documente, H, Buc., 1930, p. 140-142 un doc. din 16 ian. 1578). Era continuarea unor relatii mai vechi intre Ivan IV i Petru Rareq (S. Jigarev, Pyccnas nosumuna 0 eocinounom eonpocce, Moscova, 1896, p. 70; T. A. Stoianovici, ReOustiIe lui Petru Rare; cu Rusia, Buc., 1946,

p. 12-17):

www.dacoromanica.ro

mill DIN CRONICILE UCRAINENE

23

227

Mare din sud,1 in timp ce la Marea Balticd continua conflictul ruso-polon, fie ca, prin implicarea cazacilor supu0 coroanei intr-o actiune antiturceascd, spera

sä indu0ndneasch pe poloni cu turci, ceea ce ar fi permis lui Ivan IV sd intreprindd actiuni victorioase impotriva Poloniei in interminabilul rdzboi livonic.

Po Ionia insd nu se rasa antrenatd pe aceasta pantd. Refuzind sprijinul sat' lui loan Potcoavd, Rzecz Pospolita continua 0 sub noul rege, Stefan Báthory, politica sa de pace cu turcii 0 de neamestec in afacerile interne ale Moldovei, se comporta negativ fatd de operatiile cazacilor impotriva turcilor, care

luau tot mai mari proportii,

si-gi indreptd toatd atentia spre concentrarea tuturor fortelor pentru lupta cu Moscova 2. In 5 noiembrie 1577, St. Báthory fncheie un tratat cu Poarta, in conditii de vasalitate 3. Apoi, pentru a nu supdra pe turci, la cererea sultanului, ordond in 1578, la Liov, decapitarea lui loan Potcoavd, 4 pentru stricarea pacii cu turcii 5.

Cu toate masurile extrem de aspre luate de Stefan Báthory, in 1578, un nou cazac, Alexandru, apoi un Petru, un Constantin 0 un alt Constantin, venird in Moldova, 6 pentru a continua lupta inceputd de loan Potcoavd, gi fnaintea lui de celdlalL loan, « cumplitul » domn al Moldovei. Ei veneau cu ace-

lea0 cunoscute mijloace: cetele de viteji cazaci i poporul de jos moldovean, sd continue lupta impotriva pericolului turco-tatar. Si cind cazacul Alexandru, In noaptea de 12 martie 1578, isprdvind gloantele i hrana i pierzind i pe hatmanul 5ah, cdzut in luptd, se indrepta spre codrii Birnovei, spre a afla o ie0re, mica lui oaste, surprinsa de trabantii ardeleni ai lui Mihail Baez, de turci 0 de munteni, fu infanta' lInga iezerul Ciurbe0ilor, la satul Miroslava, tocmai pentru Ca* in cel mai greu ceas al luptei masele tdrdne0i moldovene nu-i puturd veni in ajutor din pricina iernii grele 7, 1

Intre 1575-1578, In urma inrAutAtirii relatiilor dintre Polonia, pe de o parte, si

Turcia i Crimeea, pe de altä parte, din pricina amestecului cazacilor ucraineni In afacerile

moldovenesti sub Joan Vodà i loan PotcoavA, tAtarii din Crimeea IncetarA de a mai ataca statul moscovit. Acesta tu Insà atacat intre 1575-1578 de alti tAtari: de Belgorod, de Azov, Nogaii v.a. Impotriva acestor tAtari luptara cazacii de pe Nipru, cu al cAror conducAtor, Bogdan Ruzinski, Ivan IV intretinu relatii, trImitindu-i bani i provizii. AlAturi de cazacii zaporojeni, luptarS atunci impotriva tfitarilor i ostasi ruli comandati de A. Verevkin. Ca rAspuns al acestor actiuni ruso-cazAcesti, dar i pentru amestecul cazacilor in acesti ani in treburile Moldovei, tAtarii din Crimeea IntreprinserA cloud mari invazii In Polonia In 1577 si 1578 (A. A. Novoselski, op. cit., p. 30, si Horst Jablonovski, Die Aussenpolitik Stephan Bdthorys, in I Jahrbucher ftir Geschichte Osteuropas *, 1937, p. 31 si nota 107). 2 K. Osipov, op. cit., p. 54. 3 R. Ciocan, Etienne Mithory et l'idie de croisade, In e Balcania *, VIII, (1945), P. 158. 4 Ibidern, p. 159. 5 Luk., p. 357; Kr. op. Mal., p. 215. In acelasi scop, pentru a satisface pe turci, ceva mai tfrziu, In 1583, regele polon condamnA 30 de cazaci, care atacaserl fortareata turcA Iahorlik ; iar in 1584, porunci sA fie decapitati alti 30 de cazaci zaporojeni (R. Ciocan, op. cit., p. 159). Politica turceascd a lui Stefan Báthory era menitA sA-i asigure i stApInirea in Transilvania si-i dAdea In imperiul otoman o contrapondere impotriva Habsburgilor, cu care, dupA moartea lui Maximilian II, relatiile lui nu erau prietenesti (H. Jablonovski, op. cit., p. 19). Pe de altA parte, si turcii, care atunci purtau rdzboi cu Persia, erau interesati In mentinerea pAcii cu Polonia (ibidem, p. 22).

III,

6 A. D. Xenopol, op. cit., p. 110; N. Iorga, op. cit., V, p. 174-177; E. StAnescu, op. cit., In * Studii *, anul 7, nr. IV, p. 187-189. 7 N. Iorga, op. cit., p. 174; C. C. Giurescu, op. cit., III, p. 222; Luk., P. 357, nu cunoaste in 1578 dectt invazia lui Alexandru, fratele lui PotcoavA*, In Polonia.

15*

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

228

24

In conditiile epocii, cu Po Ionia, si linga ea Transilvania, ostile, in coaste

cu o Rusie indepartata si angajata in incilcitele afaceri de la Marea Baltica, unde Suedia si Po Ionia reprezentau pentru Rusia cei mai periculosi adversari 2, incercdrile vitejilor cazaci si ale poporului moldovean de a scapa Moldova de

sub jugul turcesc se terminara din nou cu un esec, ca si odinioara' pe vremea viteazului Ioan Voda, trädat de boieri. Dar Rusia era totusi prezenta in lupta de eliberare a poporului romin prin vitejii cazaci, acest avanpost al poporului Irate rus in lupta impotriva necredinciosilor. Uniti prin comunitatea de credinta, cazacii vazura alaturi de ei pe moldoveni, munteni, bulgari i sirbi, infratiti in aceeasi luptä impotriva celor mai cruzi dintre toti asupritorii, care au torturat i mutilat timp de sute de ani popoarele balcanice. Prestigiul de care poporul rus s-a bucurat la slavii de sud, precum si la moldoveni si la munteni, trebuie raportat in mare parte la actiunile razboinice ale cazacilor impotriva turco-tatarilor. « Dacd popoarele inrudite sau de aceeasi credinta cu noi scria istoricul rus Jigarev 3 sperau in sec. XVI sa fie eliberate de sub jugul turcesc numai prin ajutorul nostru, noi datoram increderea lor fata de noi cazacilor, care, prin mafile lor fapte de vitejie, au facut pe turci sa' tremure si au intretinut la crestinii balcanici speranta in Rusia pravoslavnica *.

Pentru a pune capat actiunilor cazacilor impotriva turcilor, in toamna

lui 1578 Stefan Báthory incheie o conventie cu reprezentantii cazricirnii ucrainene, conform careia se organiza un regiment de 500 de cazaci, platiti de statul

polon, bucurindu-se de libertate personala si de o serie de privilegii. Acesti cazaci, numiti cazaci inregistrati, erau obligati sa jure credinta regelui polon si s'a se oblige sa nu lupte, färd permisiunea regelui, nici cu Crimeea, nici cu Moldova. La sfirsitul sec. XVI numarul lor ajunse la 1000, un numrir relativ mic, dar suficient pentru a interveni efectiv in apararea granitei de sud a republicii impotriva tatarilor 4. Dar, mdsura luata in 1578 de cdtre Stefan Báthory tintea i un all obiectiv §i anume se urmdrea completa polonizare a- Rusiei sudice prin aservirea majo-

ritatii populatiei ucrainene i prin ruperea de restul poporului ucrainean a cazacilor, care se dovedisera principalul scut al nationalitatii ucrainene, folosirea lor in interesele politice ale statului polon 5. In acelasi scop, tot mai intinse terenuri fertile din Ucraina fura acordate magnatilor poloni Koniecpolski, Potocki, Kalinowski s.a. Poporul ucrainean fu aservit astfel sub raport social-economic. Pentru asigura dominatia R. Ciocan, op. cit., a demonstrat cd nici conditille economice, nici posibilitdtile militare,

nici starea de spirit din Polonia nu-i puteau ingadui lui St. Báthory sd se gincleascd la o cruciadd hnpotriva turcilor. 2 S. Jigarev, op. cit., p. 71. 3 Ibidem, p. 74. K. Osipov, op. cit., p. 56-58 ; B. Krupnitki, op. cit., p. 55-56 ; M. Bobrzyfiski, op. cit., p. 264 ; Luk., p. 349-351, pune, gresit, organizarea cazacilor de cdtre St. Báthory, In 1576. Incercdrile cazacilor Insd de a scoate Moldova din robia turceascd si de a si-o apropia au continuat i In anii urmdtori, In a doua domnie a lui Petru Schiopul (vezi C.C. Giurescu, op. cit., II 1, p. 224 225 i, mai ales, E. Stdnescu, op. cit., p. 190-210, unde se Infdtiseazd colaborarea militard romIno-cazacd intre 1578 1600). 5 K. Osipov, op. cit., p. 56 57.

www.dacoromanica.ro

25

Fr nu DIN CRONICILE UCRAINENE

229

economica si politica asupra Ucrainei, magnatii poloni declansard ofensiva Impotriva nationalitatii ruse, in cadrul politicii lor de polonizare fortata ; cum unul din cele rnai importante elemente ale nationalitatii ruse il vedeau in religia pravoslavnicii, de care se legau amintirile despre trecutul Rusiei, credintele, traditille i obiceiurile populare, magnatii poloni indreptard o loviturd puternica Impotriva ortodoxiei ucrainene 1. Sprijinite de aparatul statal, cercurile catolice polone reusird sa atragd la catolicism, in 1596, la Brest, o parte din reprezentantii ierarhiei superioare ucrainene, pentru care unirea era un mijloc de a patrunde in cercurile conducatoare si de a-si pdstra privilegiile de mari latifundiari 2 In intervalul 1589 1595, intre ina1ii ierarhi care au aderat la unire au lost i Ghedeon Balaban, episcopul de Liov, i Ciril Terletki, episcopul de Lutk, i, ceva mai tirziu, chiar si Mihail Rogoza, mitropolitul de Kiev 3. La aceste evenimente face aluzie i Lukomski 4, sub anul 1589, relatind

trecerea prin Ucraina a patriarhului de Constantinopol Ieremia II, venind de la Moscova, unde asistase la inscdunarea primului patriarh al Moscovei boy, chiar in acel an 5. Dupa ce Ind mdsuri pentru convocarea unui sinod care sa judece actiunea unionistd a lui Balaban si Terletki, patriarhul Ieremia II trecu in Moldova unde fu bine primit, conducatorii bisericii moldovene

asal-

tatä si ea pe atunci de catolicismsemnind cu acest prilej actul de recunoastere a inaltarii mitropoliei moscovite la rangul de patriarhie 6 j sprijinind prin

semnatura lor importantul act prin care Boris Godunov sporea autoritatea si prestigiul puterii centrale in statul rus centralizat. Cu amintirea trecerii prin Moldova a patriarhului Ieremia II se termina si seria stirilor istorice din sec. XVI, pe care le-am aflat in analele cazdcesti si care se referd la tarile noastre. Mutt mai numeroasc sint tiri1e privitoare la istoria tarilor noastre in sec. XVII, de care ne vom ocupa in cele ce urmeazd. Aceste stiri se referd, in ordine, la urmatoarele evenimente istorice: a) luptele dintre poloni i turci la inceputul celui de-al treilea deceniu al sec. XVII (1620-1621) ; 1)) rdscoala lui Hmielnitki i irnplicatiile ei moldovene (1648-1656);

c) luptele interne din Ucraina intre 1657-1664 si ecoul lor in Moldova si d) o serie de evenimente istorice est-europene dintre 1668-1691 si anume: conflictele interne de la cazaci, actiunea proturceasca a lui Petro Dorosenko, lup-

tele polonilor cu turcii, interventia rusilor in Ucraina, luptele dintre rusi si turci i, in fine, luptele dintre poloni i turco-tatari dupd 1683 si rivalitatea polono-austriacd in Moldova la sfirsitul sec. XVII, dupd alungarea turcilor din Europa centrald, evenimente in care au fost implicate si tarile romine. K Osip ov, op. cit., p. 60; I. Grekov V. Koroliuk I. Miller, op. cit., p. 21-23. Hcmopus CCCP, I, p. 488. a Ibidern; Hcmopus Sinpauncxoti CCP, I. p. 170; B. Krupnitki, op. cit., p. 71; 2

M. Bobrzyr ski, op. cit., p. 285-296. Mai tirziu, Ghedeon Balaban renuntS la unire.

4 Luk., p. 361. 5 Hcmoptts CCCP, I. 359.

N. Iorga, Istoria bisericit rorntnesti, I, 1929, p. 154; A. D. Xenopol, op. cit., V, p. 120.

www.dacoromanica.ro

230

MIHAIL DAN

26

Inceputul veacului al XVII-lea este caracterizat in rdsdritul Europei de o noud ascutire a conflictului dintre Turcia §i Po Ionia 1 pe eterna chestiune a atacurilor cazacilor impotriva imperiulvi otoman §i a Crimeii vasale, ca §i pentru o serie de alte motive de politicd europeand pe care le vom vedea indatd. Dupd moartea lui tefan Báthory, tronul Poloniei fu ocupat de candidatul

§leahtei polone Sigismund III Wasa, din dinastia suedezd, care, in 1594, in urma mortii tathlui sdu, loan III, ajunge §i rege al Suediei. Astfel se puserd bazele unei uniuni personale intre Po Ionia §i Suedia, dar luã na§tere §i un lung rdzboi de 60 ani (1600-1660) polono-suedez intre cele cloud ramuri: polond §i suedezd ale dinastiei Wasa 2. In acest conflict in fond un conflict

pentru dominarea Mdrii Baltice a cdrei stdpinire avea o importantd primordiald pentru comertul §leahtei polone Sigismund III a calutat la inceput, prin trimiterea lui Lev Sapieha la Moscova, sá obtind realizarea unei uniuni ruso-polone impotriva Suediei ; dar Boris Godunov §i boierii moscoviti respinserd proiectul lui Sigismund III Wasa 3. Nereu§ind sd-§i apropie Moscova pe cale diplomaticd, Sigismund III incepu in 1604 interventia armaLd impotriva Rusiei, sustinind pe pretendentii Pseudodimitrie I §i II, pind in 1612, cind

avintul maselor populare ruse§ti conduse de Minin §i Pojarski puserd capdt perioadei de tulburdri de aproape un deceniu §i, cu ea, §i influentei cotropitorilor poloni in treburile interne ale statului rus 4. Un an mai tirziu, in 1613, Sigismund III incheia un tratat de aliantd cu Habsburgii 5, aldturi de care incepu in 1618

cind izbucni rdzboiul de 30 de ani

lupta impotriva noului rege suedez, concurent al sdu, Gustav Adolf 6. Ca aliat al Habsburgilor, regele Poloniei, Sigismund III Wasa le trimise acestora ajutor impotriva lui Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, care, in fruntea opozitiei maghiare §i sub protectia turcilor, incepuse lupta sa impotriva imparatului. Trupe polone intre care multi cazaci furd trimise de asemenea in 1620 impotriva cehilor, ireductibilii adversari ai Habsburgilor 7. Ajutorul dat Habsburgilor du§mani ai turcilor ca §i arnestecul nobililor poloni S. Korecki, M. Wigniowiecki §i *t. Potocki in afacerile tarilor romine in repetate rinduri (1612, 1615 §i 1616) 8, la care se addugard atacurile cazacilor Impotriva Turciei §i Crimeii 9, toate acestea au dus la stricarea relatiilor turco1 Cf. A. A. Novoselski, op. cit., p. 45. 2 I. Maarek. on. cit., p. 210.

3 Ilcmopus CCCP, I, p. 368-369 si 393-397.

Pentru amAnunte, vezi ibidem, p. 369-397. RAzboiul ruso-polon fu InsA reluat sub noul tar moscovit Mihail Feodorovici Romanov i inu Wild In 1618 clnd se Incheie armistitiul de la Deulino (ibidem, p. 402). ln 1632 rbzboiul relncepu (ibidem, p. 406). 5 I. Macfink, op. cit., p. 161; M. Bobrzyliski, op. cit., p. 300. 8 I. Macfink, op. cit., p. 211. 7 M. Bobrzynski, op. cit., p. 300. Cazacii ar fl luptat si la Muntele Alb, celebra batAlie care a pus capat independentei cehe (ibidem, p. 300, nota lui J. Bidlo). 8 Vezi A. A. Novoselski, op. cit., p. 80-81. 9 Anii 1613-1620 constituie o perioadd cu adevArat eroica In istoria atacurilor cazacilor lmpotriva turco-tAtarilor. Corbbiile cazacilor (caiki) atacarA In 1614 fortareata Sinope din Anatolia si o pusUirfi. In 1616 avura loc operatii navale la gurile Dunarii i Niprului, In care flotilele turcesti furd distruse de doua ori. In 1613 cazacii zaporojeni atacarA de doug ori Crimeea. In 1616 ei cucerirA Caffa, principalul tlrg turcesc de robi din Crimeea. Si Constantinopolul Insusi fusese amenintat de cazaci (B. Krupnitki, op. cit., p. 63; K. Osipov, op. cit.,

www.dacoromanica.ro

27

STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE

231

polone. Turcia declara cà, dacA Po Ionia nu are nimic Impotriva nimicirii cazacilor, armata turco-tätard va porni intr-o expeditie de pedepsire in Ucraina 1. Po Ionia Insd nu voia sd permità ca o oaste strdind sã Intreprindd o expeditie de pedepsire pe propriul ei teritoriu. Cum ea incheiase deocamdatä pace cu Moscova, Isi putu indrepta din nou atentia asupra neastimpäratilor cazaci 2.

In acest scop, se organizá expeditia condusd de St. Zolkiewski, hatmanul coroanei. Dar lucrurile se aranjard in chip pasnic, Po Ionia avind totusi nevoie de cazaci impotriva hoardelor turco-tätare, care, in toamna lui 1618, invadasera' iarg§i Malopolska spre Liov si Tarnopol 3. Conducátorii cazaci, din acelasi motiv, cu toatä Impotrivirea maselor populare, deciserd sd ajunga la un compromis, prin care starsinei cdzdcesti si sleahtei ucrainene li se garantara o serie de privilegii 4. In aceste conditii, §i cum turcii declaraserd rdzboi Poloniei i o puternica

armatä se Indrepta in vara lui 1620, prin Moldova, spre Polonia, hatmanul St. Zolkiewski, cu oastea polond din care fdceau parte si cazacii, inaintä in

Moldova si lingd Iasi, pe cimpul de la Tutora, in sept. 1620, suferi cea mai groaznicd infringere 6. La lupta din Moldova lud parte si sotnikul Mihail Hmielnitki, fmpreund cu fiul sdu Bogdan (Zenovie) 6. Luard parte la lupta i moldovenii lui Gaspar Gratiani de partea polonilor 7.

In anul imediat urmdtor, o north' si uriasa armatd turco-tAtard, condusd de insusi sultanul Osman II, se indreptá spre Polonia. Ii iesi inainte o oaste polond de peste 30 000 de oameni, condusä de bdtrInul Chodkewicz si peste 40 000 de cazaci, condusi de hatmanul Petru Konasevici-Sahaidacinii 8. Lupta avu loc la Hotin i eroismul cazacilor, care sustinura greutatea atacului turcotätar, asigura victoria polonilor. Bdtdlia victorioasä de la Hotin insemna, de fapt, salvarea statului polon 9. Prin medierea domnului Tara Rominesti Radu Mihnea, care luase si el parte la luptd, se incheie, la 10 octombrie 1621, pacea de la Hotin intre poloni si turci10. Cu toatä victoria polond, influenta, pe care Polonia si-o asigurase in tarile romIne, profitind de rdzboiul turcilor pentru Ungaria (1594-1606) si de eel cu sahul Abbas al Persiei (1603-1612), si care permisese Poloniei, consolidatá in sud, sã continue lupta in nord11, era acurn lichidatä aproape pentru totdeauna12. Abia succesorul lui Sigismund III Wasa, fiul sari, Vladislav IV, va reusi, prin pacea din 1634, sä obtind de la p. 87-88; I. Macilrek, op. cit., p. 163; D. Dorosenko J. Rypka, Polsko, Ukrafina, Kum a Visoka Porta v. proni pol. XVII stol., ( Polonia, Ucraina, Crimeea i Thalia Poarld In prima jumalate a sec. XVII ), In Casopis Národniho Musea *,- 1936, p. 21-24). 1 K. Osipov, op. cit., p. 88. 2 Ibidem, p. 89. I. Macilrek, op. cit., p. 163. ilcmopus CCCP, I, p. 490. o I. Macürek. op. cit., p. 163. 6 Kr. op. Mal., p. 216. 7 N. Iorga, op. cit., V, p. 414 415. o Kr. op. Mal., p. 216 ; M. Bobrzyfiski, op. cit., p. 300 ; B. Krupnitki, op. cit., p. 74-75. 9 K. Osipov, op. cit., p. 90. D3spre implicarea domnilor romtni Radu Mihnea si Alex. Ilia tn aceste evenimente, vezi N. Iorga, op. cit., V, p. 416 418. 1° Ibidem, p. 417; aata pdcii de la Hotin am luat-o dupd un doc, original din Archiwum Glówne din Varsovia (ap. D. Dorownko J. Rypka, op. cit., p. 30, nota 36). 11 A. A. Novoselski, op. cit., p. 45 46. 12 Macurek, op. cit., p. 163.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

232

28

Poartä, din nou, o oarecare influenta la ocuparea tronului Moldovei si al Tarii Romine§ti

Intre timp, pe celälalt front, in nord, continua rdzboiul Poloniei cu Sue dia,

operatiunile fiind reincepute cu succes de Gustav Adolf in 1621, cu scopul de a lichida concurentul salt polon mai inainte de a se arunca asupra Habsburgilor 2. Conflictul polono-suedez, care va continua pind in vrernea razboiului nordic de la inceputul sec. XVIII, duse deocamdata, prin al treilea deceniu al sec. XVII, la slabirea enorma a influentei polone in bazinul Marii Baltice 3. Profitind de angajarea Poloniei in nord, cazacii, care spuneau Ca « regele a incheiat tratat cu sultanul, dar noi nu » 4, reinnoird atacurile impotriva imperiului otoman. Luard parte §i cazacii de la Don, din Rusia. Frecventa atacurilor cazacesti impotriva imperiului otoman in acest timp se explica prin criza interna a imperiului turcesc, rascoala provinciilor (Bosnia, Egipt, Arabia, Siria, Crimeea, Anatolia), anarhia ienicerilor, descompunerea intregului sistem militar, toate de naturd a incuraja raidurile marine ale neinfricatilor i vitejilor cazaci 5.

In 1624-1625, cazacii atacard de citeva ori Constantinopolul, determinind pe turci sä intervind din nou pe lingd poloni pentru incetarea atacurilor cdzace§ti 6 Din partea sa, guvernul rus luä mdsuri pentru contenirea atacurilor cazacilor de la Don 7. 0 data mai mult se punea pentru Po Ionia intrebarea: ce e de fäcut cu cazacii? Unele cercuri polone erau de parere sa fie nimiciti i atunci Po Ionia nu mai avea sa se mai teama nici de rascoale in Ucraina rascoale conduse de aceasta vitejeasca avangardd a poporului ucrainean i nici turcii i tätarii scapati de atacurile cazacilor nu vor mai gasi motive sa navaleasca in Polonia. Alte cercuri polone socoteau insä cd, in acest caz, ar fi nevoie de o mare §i costisitoare armata pentrn apararea granitei de sud a Rzecz Pospolitei, iar cazacii ar fi fost siliti, din cauza masurilor represive *mate de poloni, sà fuga in statul moscovit, la Don, putind fi utilizati de tar in rdzboiul impotriva Poloniei 8.

Linia adoptata de Polonia nobiliard a fost un compromis al celor cloud orientari, uneori organizind expeditii de pedepsire contra cazacilor (cum a fost aceea a lui Koniecpolski in 1625), alteori apelind la ei in razboaiele Poloniei cu turcii, cu tdtarii, i chiar cu Moscova 9. cum observd istoricul sovietic K. Osipov 19 daca politica guver« Dar nului polon fata de cazaci a fost inconsecventa i contradictorie, nici in cornI. Macfirec, op. cit., p. 216. 2 M. Bobrzyfiski, op. cit., p. 301. 3 Prin pacea de la Altmark (1629), Polonia a pierdut intreg litoralul baltic de la Riga Old la Danzig, cu exceptia Danzigului i Koenigsbergului (I. Maciirek, op. cit., p. 211). K. Osipov, op. cit., p. 93. XVII ee., t. II, Moscova, 1946, 5 N. A. Smirnov, Poccus a Typzfus e XVI 1

p. 16, 18-19. O K. Osipov, op. cit., p. 92-93. 7 N. A. Smirnov, op. cit., p. 16-17.

8 K. Osipov, op. cit., p. 73. Pentru cele douä orienthri polone fgd de cazaci, una radi-

calä j cealaltà moderatii i structura lor de clasä, vezi M. Bobrzyhski, op. cit., p. 317-320.

9 K. Osipov, op. cit., p. 74 si 93. Ibidern, p. 74.

www.dacoromanica.ro

STIrti DIN CRONICILE UCRAINENE

29

233

portarea cazacilor nu se vede intelegerea clard a scopurilor lor, un plan clar de actiune. Cazacii s-au aruncat cind asupra Turciei, cind asupra Crimeii, cind asupra Poloniei, creindu-si noi dusmani i neingrijindu-se de concentrarea fortelor lor ». Insa, pe masurd ce timpul trecea, pe mdsurd ce Po Ionia nobiliard, In loc sä rasplateasca eroismul cazacilor, care îi vdrsaserd de atitea ori singele pentru

a o salva de primejdia externd, agrava tot mai mult regimul de teroare in Ucraina, in constiinta cazacilor s-a produs o cotiturd. Ei au inteles cã lupta

impotriva Poloniei nobiliare este sarcina lor de bath' 1 si cd de rezultatul acestei lupte depinde salvarea poporului ucrainean. Asa se explica reluarea cu si mai mare intensitate a luptei maselor populare

ucrainene, conduse de hatmani cazaci zaporojeni, impotriva jugului panilor poloni, in primele patru decenii ale sec. XVII. La 1630, unind intreaga cdzdcime, se rdscoald hatmanul Taras Triasilo (Taras Fedorovici). In 1635, izbucni noua rdscoald condusd de Ivan Sulima ; iar in 1637-1638, aproape intreaga Ucraind

fu cuprinsd de rdscoala condusd de Pavel But (Pavliuc), Iakov Ostrianin

si

Dimitrie Gunei 2.

Dupd infringerea acestor rdscoale 3, panii poloni trecurd la un regim de teroare, de asuprire i crincend exploatare a poporului ucrainean. In nenumdrate locuri, taranii ucraineni furd impusi la noi contributii i, in plus, claca crescu la 6 zile pe sdptdrnind. Indeosebi erau asupriti cazacii, in care panii poloni vedeausi pe drept sufletul oricdrei miscdri populare. Statul polon lua o serie de masuri in scopul lichidàrii treptate a cazacilor. Una din aceste masuri fu ordinatia (legea) din 1638, prin care cazacii erau lipsiti de autonomie si de dreptul de a-si alege hatman i polcovnici, toatd administratia in Ucraina si chiar conducerea cazacilor inregistrati acordindu-se exclusiv magnatilor si sleahtei polone. Numdrul cazacilor inregistrati fu din ce in ce micsorat. Sleahta polond rdpi pdminturile taranilor ucraineni, dar si ale cazacilor si ale starsinei edzAcesti. Functionarii statului polon in Ucraina se purtau cu multd cruzime Ltd de poporul ucrainean. La exploatarea economicd, se mai adduga, agravindu-se, jugul national; intoleranta i persecutia religioasd 4. Toate aceste fdcurd sà izbucneascd in 1648 marele rdzboi de eliberare nationald al poporului ucrainean sub conducerea lui Bogdan Hmielnitki. Realizind unitatea nationald a fortelor de clasd 5, Hmielnitki incepu lupta de eliberare care avea sà tuna sase ani i avea sd se termine prin reunirea poporului ucrai-

nean cu poporul frate rus. In campania anilor 1648-49, Hmielnilli cistigd

victoriile de la Joltie Vodi (Apele Galbene), Korsun i Piliavte 6. Strdlucitele victorii ale cazacilor ucraineni determinatd pe panii poloni sd intre in tratative 1 K. Osipov, op. cit., p. 86. 2 Ibidem, p. 94-97; N. N. Petrovski, Boaaan X.4teictotulpat9, Moscova, 1944, p. 7; Ilcmopus Yxpaurcocoil CCP,I, p. 206-210. 3 Reprimarea lor fusese posibild datorita concentrdrii fortelor polone dupd ce, in 1634, Polonia Incheiase pace cu Turcia, precum i faptului cd in conditiile acestui tratat Polonia se obliga sA combatd pe cazacii zaporojeni (N. A. Smirnov op. cit., p. 41, 46).

* N. N. Petrovski, op. cit., p. 7-8; Hemopus CCCP, I, p. 491. 5 lbidem, p. 495. 6

Ibidem, p. 497

op. cit., p. 139 si urm.

498; Hcmopm Ypepauttcroli CCP, I, p. 235

www.dacoromanica.ro

246 si K. Osipov,

234

MIHAIL DAN

30

cu Hmielnitki. Aceste tratative incepurd in februarie 1649, la Perejaslavl

sosind delegatii poloni, cneazul Cetvertenski §i incercatul diplomat Adam Kisel, voievod de Kiev1. Tot atunci venird la Perejaslavl §i soli de la tarul

Moscovei Aleksei Mihailovici, de la principele Transilvaniei Gheorghe RdkOczi II

§i de la domnii tarilor romine, cu mari daruri 2 Moscova trimise pe solii Grigore Unkovski §i Mihailov ; dar deocamdatd Aleksei Mihailovici nu se putea gindi la o actiune fdtisd impotriva Poloniei. Infringerea Moscovei la Smolensk (1634) in räzboiul ruso-polon din 1632-1634,

infringere care a paralizat timp de 20 de ani politica externd ruseascd 3, rdscoalele din statul moscovit intre 1648-1650, conflictele cu turcii din pricina atacurilor cazacilor de la Don impotriva cetatii turcesti Azov4, toate acestea indemnau Moscova sä adopte o atitudine de expectativd fata de conflictul cazaco-

polon, sd evite sd se angajeze intr-un rdzboi cu Polonia (la spatele cdreia sta Austria), rdzboi de care ar fi profitat cu sigurantd turcii §i tdtarii din Crimeea,5 pentru a dezläntui räzboiul impotriva Rusiei6. Tratativele cazacilor cu delegatii poloni nu au dus la nici un rezultat. In aceste conditii, Hmielnitki continua lupta, avind aldturi pe tdtarii din Crimeea. In 1649 se dddu lupta de la Zborov, in care noul rege Jan Kazimir fu invins. Pacea incheiatä la Zborov (8 aug. 1649) a satisfácut revendecdrile starsinei cAzdcesti, ale sleahtei ucrainene §i ale virfurilor ordsenesti, dar a nemultumit tardnimea §i ordsenimea. Din aceastd cauzd, in rindurile cazacilor incepu o luptà apriga, care dezagrega fortele miscdrii ucrainene §i ingusta baza sociald, pe care se putea sprijini acum Situatia hatmanului cazac era grea. Contradictiile de clasd care izbucnird acum in lagdrul ucrainean lagar in care, totu§i, la inceputul m'scdrii revolutionare se realizase unitatea nationala a fortelor de clasd5, amenintau sd clued fie la incetarea luptei, fie la intringerea cazacilor §i recdderea poporului ucrainean sub jugul panilor poloni. In aceste clipe grele, se impunea

deci cdutarea de aliati in lupta impotriva polonilor, cu atit mai virtos cu cit tdtarii, care trddaserd chiar in ajunul incheierii pdcii, nu se ardtasera aliati de nddejde. 1 Sam., p. 18. Delegatia lnsS ar fi fast mai mare si ar fi constat din vistierul de Liov, Miastowski, stegarul de Novogródek, Nicolae Kisel, paharnicul de Braczlaw, Iacob Zelenski si secretarul Smiarowski. Conducerea o avea Adam Kisel (K. Osipov, op. cit., p. 219).

2 Sam., p. 18; Kr. op. Mal., p. 224, rdateazA aceste lucruri sub anul 1648;

K, Osipov, op. cit.. p. 216. 3 Ilcmopua CCCP, I, p. 407. 4 Ibidem,

60, 66-67.

p. 406-407 si 411-416 si N. A. Smirnov, op.

cit.,

p. 44, 47-48,

5 Ibidem, p. 98, 101. 6 Totusi Moscova ajutà pe cazaci In lupta lor de eliberare. In anii de secetA, guvernul rus dAdu cazacilor dreptul sA-si aducA cereale i sare din Rusia. Apoi, In anii insucceselor militare (1651 Inceputul lui 1652), ucrainenii se puturg muta fn teritoriul statului rus primind ajutoare din tezaurul tarului (Cf. numeroase documente In Boccoeäumenue Yspautim c Poccueil. Aoxyseumu u mamepuctAbl, t. III, Moscova, 1954, passim; N. N. Petrovski,

op. cit., p. 22). Pentru ajutorui multilateral si simpatia cu care poporul rus a sustinut lupta de eliberare a poporului ucrainean, cf. I. Grekov

p. 42-43 si p. 55-56.

V. Koroliuk

I. Miller, op. cit.,

7 Hcmopus CCCP, I. p. 500; Ifcmopu.s Ympauucicoa CCP, I, p. 252-253. 8 Ibidem, p. 496.

www.dacoromanica.ro

STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE

31

235

In ajutorul direct al turcilor nu putea spera, deoarece din 1645 ace§tia erau angajati in lungul rdzboi cretan impotriva Venetieil, din care cauzd §i impotriva Rusiei ei se mdrgineau, in acest timp, in nordul Mdrii Negre, la un rdzboi mdrunt, local, dus de garnizoanele lor din acea regiune §i de tdtari impotriva cazacilor de la Don §i a Astrahanului 2. Dar in afard de acestea, desvoltarea economicd a Turciei se afla la un nivel foarte scdzut, organizatia imperiului turcesc se afla in acel timp intr-un proces de descompunere »3, incit alianta cu un astfel de stat, care pe deasupra nutrea §i nddejdea de a transforma Ucraina intr-un stat vasal Portii4, nu putea aduce foloase poporului ucrainean. Totu§i, in 1649, Hmielnitki a incheiat cu turcii un tratat privitor la comertul pe Marea Neagra, insotit intre 1650-1652 §1 de tratative politice. 5

Era, fall indoiald, din partea lui Hmielnitki, o simpld actiune diplomaticd, menitd sd determine celelalte state cre§tine, mai ales Rusia, ajute 8. El duce concomitent tratative cu Gh. lidkOczi II al Transilvaniei §i cu Suedia, adversara Poloniei, dar fdrd nici un rezultat deocamdatd 1. Mai rdmineau in vecindtatea cazacilor Moscova §i Moldova, spre care se §i indreaptd diplomatia lui Hmielnitki. In vederea noilor operaii militare, pentru care Polonia se pregdtea cu intensitate, Moldova lui Vasile Lupu care, de§i vasald a Portii, se orienta spre Polonia §i care, prin pozitia sa geografica in flancul sting al o§tilor ucrainene, ameninta noua campanie a lui Hmielnitki 8, Moldova, care ameninta ofensiva ucraineand §i dincolo, la nord, in flancul drept, in Lituania, unde Janusz Radziwill era ginerele lui Vasile Lupu, aceastd Mol-

dovd, atit de importantd sub raport strategic, trebuia, intr-un fel sau altul,

adusd pe linia politicii cdthcesti. Se recurge mai intii la obi§nuita cale a vremii,

aceea a legaturilor matrimoniale, Hmielnitki cerind de sotie pentru fiul sdu Timu§ pe Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu. Prin inrudirea sa cu Vasile Lupu, Hmielnitki spera sd-1 determine §i pe J. Radziwill la o politica de neutralitate in conflictul cazaco-polon9, din care imprejurare lupta de eliberare nationald a poporului ucrainean ar fi avut numai de ci§tigat. Vasile Lupu, insd, stind, fdrd indoiald, sub influenta aceleia§i boierimi filopolone, foarte influ-

entd in acea vreme, §i a cdrei influentd se va mentine §i in a doua jumdtate a sec. XVIII°, §i netemindu-se prea mult de patronii sài turci, care erau angajati in greul rdzboi cu Venetia, refuzd cererea viteazului cazac. Dar refuzul 1 N. A. Smirnov, op. cit., p. 92-93; N. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, IV,

Gotha, 1911, p. 44 si urm. 2 N. A. Smirnov, op. cit., passim. a K. Marx Fr. Engels, Opere, t. X, p. 61; K. Osipov, op. cit., p. 350. 4 lbidem, p. 266 nota I i p. 256-257. 5 Ibidem, p. 265-266; Jan Rypka, Z korespondence Vgsoki Porty s B. Chmetnickgm, (Corespondenfa Inaltei Porfi cu B.H.) In Bidlüv Sbornik p. 346-350; Weitere Balt-age

,

zur Korrespondenz der Hohen Plorte mit B. Chmelnyckyi, In i Archiv Orientalnt *, II, 1930, 2, p. 262-283 si Datil pfisriPek ke korespondenci Vokê Porty s B. Chmelnickgm (AIM contribufie la corespondenfa Inaltei Porli cu B.H. ), in e Casopis Narodniho Musea s, 1931, p. 209-231.

6 K. Osipov, op. cit., p. 265-266. 7 Ihidem, p. 265, 274. 8 Cf. I. Grekov V. Koroliuk I. Miller, op. cit., p. 64 §i Hcmopus 37xpauttocort CCP, I, p. 258. 9 B. Krupnitki, op. cit., p. 95.

.

Vezi P. P. Panaitescu, Influenta polond..., p. 13-18.

www.dacoromanica.ro

'32

MIHAIL DAN

236

lui Vasile Lupu se va fi datorat si unei interventii polone directe in acest sens, din moment ce George Kotnarski, secretarul sdu de limba latirià i polonä, fu ucis de Timu§ in 1653 tocmai sub motiv cã ar fi sfätuit pe Vasile Lupu sä nu-si dea fiica dup6 fiul lui Bogdan Hmielnitki. Kotnarski era suspectat pentru legáturile sale cu polonii Aceastd cdsä Lode era frisk in acel moment, pentru Ucraina, extrem de importantà din motive politice. De aceea Bogdan, neputind renunta la planul s5u, indreaptä, in 1650, asupra Moldovei, aldturi de cazaci, cetele prddalnice ale tätarilor, care in acel an voiau sà atace Rusia 2 In urma acestei campanii, Vasile Lupu fu silit sä promit5 c5sAtoria Ruxandrei cu Timus, dar, in curind,

incurajat de noile succese ale polonilor in lupta de la Beresteciko (18-20 iunie 1651 cuvintul 4.

st. v.),

in

care cazacii

furd

infrinti 3,

refuzd s5-§i

tina

In 18 septernbrie 1651, B. Hmielnitki fu nevoit sã incheie umilitoarea pace de la Bielaia Tercov, prin care dup5 trei ani de lupte, Ucraina recddea din nou sub jugul panilor poloni, devenea iarãi o provincie a Poloniei 5. Räzboiul contra Poloniei trebuia neapdrat continuat. Dar, inainte de a incepe operatiunile militare, se cerea solutionata importanta problem5 a atragerii in frontul ucrainean a Moldovei lui Vasile Lupu, care, in vremea campaniei

de la Beresteciko, luase o atitudine du§m5noasd fata de cazaci 6. Cdsatoria lui Timus Hmielnitki cu fiica lui Vasile Lupu trebuia sä lege Moldova de Ucraina

§i s5-i asigure lui Hmielnitki un sprijin pentru continuarea luptei sale de eliberare. Insd bogatului dornn al Moldovei, inrudit cu Radziwilii, i se pdrea injositor sd dea pe fiica sa dup5 un om despre care du§manii spuneau, cu dispret, c5 pind nu de mult mergea la Colomeea dupd sare, cum scrie istoricul sovietic ucrainean N. N. Petrovski 7. 0 data mai mult, planul politic al lui Hmielnitki de a face din Moldova un aliat al poporului ucrainean in lupta lui de eliberare, trebuia realizat prin luptä. In primavara lui 1652 Timu§ se indrepta spre Moldova. Vasile Lupu ceru ajutor Poloniei §i regele Jan Kazimir, de0 ocupat cu afacerile prusiene, porunci lui Kalinovski s54 taie drama! tindrului cazac. La Batog, pe Bug MO, armata polond fu infrintà de trupele tataro-cazace. Victoria cazacilor la Batog a avut o deosebita insemndtate pentru realizarea planurilor moldo1 Fr. Pall, Le controverse tra i minori conventuali e i gesuiti nelle missioni di Moldavia, Roma, 1940, p. 25. 2 Sam., p. 23-24; Kr. op. Mal., p. 225-226 (gresit sub anul 1649). 263; 3 Hcmopus CCCP, I, p. 500; Hcmopus Yicpaurscicorh CCP, I, p. 262 K. Osipov, op. cit., p. 280-303. La lupta de la Beresteciko a luat parte si cronicarul Miron Costin, In oastea polona (P. P. Panaitescu, op. cit., p. 110-111); oastea moldoveana nu a participat la lupta, cad V. Lupu, desi primise ordin de la Poarta sa ajute pe Hmielnitki, nu executa ordinul (N. Large, Geschichle d. oszn. Retches, V., p. 79). In primavara aceluiasi an si Matei Basarab oferise, prin soil sai, ajutor militar hatmanului cazac (Boccoeaunenue Yiepaunaz c Poccued. gonymerimu u Atamepuasbt, III, Moscova, 1954, p. 80 si p. 578-579, notele 37 si 38). 4 Cf. C. C. Giurescu, op. cit., p. 81. 5 Hcmopus CCCP, I, p. 500; K. Osipov, op. cit., p. 319-324; N. N. Petrovski,

op. cit., p. 31-32.

6 K. Osipov, op. cit., p. 333; V. Lupu Instiinteazil pe poloni despre miscarile trupelor cazaco-tatare (P. P. Panaitescu, op. cit., p. 111). 7 Op. cit., p. 32-33.

www.dacoromanica.ro

WIRT DIN CRONICILE TiCRAINENE

33

23?

vene ale lui Bogdan Hmielnitki. Timu intrd in Moldova §i, in toamna aceluia§ an, avu loc la Ia0 nunta care punea bazele aliantei politice dintre Moldova §i Ucraina 1 Rezultatele consoliddrii frontului ucrainean prin alianta cu Moldova se vdzurd indatd ; in martie 1653, cazacii, condu§i de polcov-

nicul Ivan Bogun, distruserd la Monastiri§ce oastea polond a lui Stefan Czarnecki 2.

Noul front moldavo-cazac reprezenta o primejdie nu numai pentru Polonia,

dar §i pentru planurile polone ale lui Gheorghe Rákóczi II al Transilvaniei, ca §i pentru Matei Basarab, domnul Tdrii Romine§ti, aliat al lui Rdkoczi. Prin tdrile romine deocamdatá prin Moldova diplomatia ucraineand incerca sd exercite o presiune asupra lui Rákóczi, spre a-1 determina sd adere la coalitia antipolond. 3 De aceea, impreund cu Matei Basarab, Gh. Rakoczi interveni in 1653 in afacerile Moldovei. Agitat de contradictiile din sinul clasei suprapuse (boierii de lard §i boierii recrutati din rindul grecilor), de conflictul dintre boieri §i domn, intr-un veac cind puterea domneascd se impune cu tot mai mad vigoare impotriva anarhiei fetulale, ca i de nemultumirile din sinul tdranimii impovdrate de birurile grele 4 impuse de pompa §i luxul neobi§nuite ale domniei lui V. Lupu, regimul

acestuia nu putu rezista loviturii din afard. Cu tot ajutorul trimis de

B. Hmielnitki prin Timu§ 5, oastea moldo-cazacd fiind invinsd in Tara Romineascd, Vasile Lupu trebui sa cedeze tronul fostului sdu logofdt Gh. Stefan §i sa high' la cazaci, de unde, prin Crimeea, porni mai departe spre a-§i sfiqi

viata in temuta temnita a celor sapte turnuri din Constantinopol. Apropierea de Ucraina nu adusese lui Vasile Lupu decit efemera interventie a cazacilor lui Timu§ pentru a-§i redobindi pentru o clip scaunul §.1 pentru incercarea lui, neretiOtd de altfel, de a realiza statul centralizat6. In ce-1 privqte pe Vasile Lupu, atacat indatd ce se orientd spre cazaci de du§manii sdi din Ardeal §i Tara Romineascd, el nu putu da cuscrului sdu nici un ajutor in marea sa luptd de eliberare. Dimpotrivd, apropierea de Moldova ii agravase lui Hmielnitki situatia militard 7, obligindu-1 sa-§i impr4tie fortele

tocmai cind avea cea mai mare nevoie de concentrarea lor. A§a cd pentru B. Hrnielnitki alianta cu V. Lupu nu aduse decit complicatia trecdtoare a celor cloud expeditii din Moldova §i Tara Romineascd §i u§urarea relativd a frontului ucrainean prin angajarea unor contingente polone in luptele din tarile romine. 1 Kr. op. Mal., p. 234-236; Sam., p. 32; Hcmopus Yxpaunctioil CCP, I, p. 266-269. N. N. Petrovski, op. cit., p. 33; Tarul Aleksei Mihailovici fu informat chiar atunci de incheierea aliantei rnoldo-ucrainene, atragindu-i-se atentia asupra importantei acestei aliante pentru eliberarea Moldovei, Tdrii Rominesti si Transilvaniei de sub jugul otoman (Boccoeaunenue 371,1paunu c Poccueti, Ill, p. 226, 234-235, 238).

2 Kr. op. Mal., p. 236-238.

3 Cf. L. Makkai, Histoire de Transylvanie, Budapesta, 1946, p. 240, 4 Vezi Istoria R.P.R., ed. a IV-a, Buc., 1948, P. 184-194 si p. 201-203; N. Iorga,

op. cit., VI, p. 183-184. 5 Kr. op. Mal., p. 236-238; Sam., p. 461 (gresit sub anul 1656), a Se urmdrea si cucerirea Transilvaniei. Timus spunea cd din Tara Munteneascd, prin Ardeal ma voi intoarce *. 7 Polonii au cistigat la Suceava, unde fu rdnit mortal insusi Timus, cea mai mare victorie asupra cazacilor (N. lorga, op. cit., VI, p. 202-203).

www.dacoromanica.ro

238

MIHAIL DAN

34

Luat, in urma apropierii de Moldova, intre cloud' focuril, Bogdan vAzu prAbusindu-se planurile lui moldovenesti, in care pusese atita nddejde intru sprijinirea luptei sale de eliberare nationalä. Ii mai rdrninea insA cealaltd posibilitate: Moscova, si aceasta Ii va da ceea ce nu-i putuse da Moldova. Prdbusirea aliantei cu Moldova il fdcu pe Hmielnitki sd tragA concluzia cd fail sprijinul Rusiei lupta sa de eliberare nationald este condamnatd esecului. Cu forte tot mai putine, intr-o Ora pustiitd si sdrAcitd de rdzboiul care tinea de sase ani si de prAddciunile aliatilor -Mari, cu masele populare, care, dupd ce singeraserd din plin, erau acum secerate de foamete si epidemii2, cu trista experientd a aliantei cu tAtarii, cu esuarea incercArii de a-si alAtura Moldova in greaua sa luptd, Hmielnitki vdzu cd singura scdpare pentru poporul ucrainean dacd nu vrea sd se lase inghitit de Polonia panilor sau de Turcia sultanului3 este numai reunirea cu Rusia. In sec. XVII Rusia devenise o mare putere in Europa orientald. Un intins stat centralizat, cu o politica abild, cu o armatd puternicA de 200 000 oameni, ea avea incontestabild superioritate asupra statelor vecine4. Se mai adauga apoi si faptul ca marele popor rus si poporul ucrainean erau foarte inrudite 4 §i prin limbd si prin asezarea lor, si prin caracter si prin istorie ))5, ceea ce facilita realizarea reunirii Ucrainei cu Rusia. Tratativele, incepute incd din 1649, duserA in 1654 la uniunea de la Perejaslavl, la reunirea celor cloud popoare frAtE§ti, ucrainenii §i ru§ii. IndatA izbucni rAzboiul Intre Polonia, care mai detinea o parte din Ucraina,

§i Rusia, care se reunise cu cealaltd parte. Fortele rusesti din nord, conduse de tarul Aleksei Mihailovici, si cele ucrainene din sud, conduse de Hmielnitki, repurtard strdlucite victorii, ajungind in 1655 pima la granitele Poloniei. Distrugerea armatelor polone fu folositd de Suedia, celdialt concurent al Poloniei In lupta pentru Baltica. Regele Carol X Gustav, aliat cu Brandenburgul, cu Radziwill, cu Gheorghe Rdkôczi II, navdli in Polonia, ocupd Varsovia

si-i cotropi intreg teritoriul, in timp ce regele polon Jan Kazimir fugise In Silezia la Ratibor6. Luard parte la luptd si contingente trimise de domnul Tarii Rominesti sub cdpitanul Odivoianu si oastea moldoveneascd de 2 000 oameni, comandatd de Grigore Hdbdsescul serdarul si de cdpitanul de Fdlciu, Frdtitd7. In ajutorul Poloniei sosird, prin Moldova, tAtarii din Crimeea9, care, in 1657, Ward' prizonier, aproape de granita Moldovei, pe loan Kémeny, comandantul ostii lui Gheorghe Rékóczi 119.

nth' de succesele suedezilor In Polonia, in octombrie 1655, sosi la Moscova o ambasadd austriacA pentru a indemna pe tar sd incheie pace cu

1 In anul and Timus interveni In ajutorul lui V. Lupu, Jan Kazimir atacã Ucraina. Lupta se dAdu la Jvanet. Din pricina trild'arii tätarilor, victoria cazacilor nu fu decisivA (N. N. Petrovski, op. cit., p. 36; K. Osipov, op. cit., p. 343). 2 Ibidem, p. 344 345. 3 Ibidem, p. 351. 6 Ibidern, p. 346. 6 V. I. Lenin, Opere, t. XX, ed. a HI-a, p. 534. 6 Pentru ambnunte, vezi J. Macürek, op. cit., p. 212-214 §i. notele; M. Bobrzyfiski, op. cit., p. 322 326. 7 N. Iorga, op. cit., VI, p. 215; C. C. Giurescu, op. cit., III 1, p. 131. 6 Sam., p. 47. 9 N. Iorga, Geschichte des osm. Reiclzes, IV, p. 88.

www.dacoromanica.ro

WIRT DIN CRONICILE UCRAINENE

35

239

Po Ionia §i sd declare rdzboi Suediei. In acela§i sens actionau Danemarca §1 Olanda, nelinistite §i ele de succesele Suediei la Marea Balticd, ca §i de strdduintele ei pentru a-§i asigura monopolul pe piata moscovitP. Interventia Austriei duEe in toamna anului 1656 la incheierea armistitinlui de la Vilno intre ru§i §i poloni §i la inceperea räzboiului rusosuedez.

Tot in acela§i an, ca o urmare a reunirii Ucrainei cu Rusia, dar §i ca o ten-

dinta a politicii ruse§ti de a consolida prin alianta cu tdrile romine frontul

ruso-ucrainean2 In sud, atit contra Poloniei, cu care abia se incheiaserd, temporar,

ostilitatile, cit §i Impoti iva turcilor, din partea cdrora oricind era de a§teptat un atac 3, se Incheie intre Gheorghe Stefan §i tarul Aleksei Mihailovici primul nostru tratat cu Rusia 4. Moldova, cdreia i se garanta independenta, era luatd sub protectia puternicei Rusii, Indeosebi impotriva turcilor, cum se precizeazd tn tratat b. Tratatul a rdmas fdrd o urmare practicd. Totu§i, pind la mazilirea sa, in 1658, Gh. Stefan a stat tot timpul in legdturd cu ucrainenii, informindu-i de pregdtirile de rdzboi ale turcilor, tätarilor §i polonilor 6. In ce prive§te rdzboiul ruso-suedez inceput in 1656, ca §i cel ruso-polon abia incheiat, ele fac parte din seria de rdzboaie pe care le va purta de aici Inainte Rusia cu Polonia §i cu Suedia pentru rezolvarea a cloud din cele mai importante probleme ale politicii externe ruse§ti din acest timp: problema ucraineand §i bielorusd §i problema inaintärii in regiunile baltice. Spre sfir§itul acestui veac, pentru apdrarea Ucrainei §i ie§irea la Marea Neagrd se va deschide §i o a treia probternd: aceea a luptei impotriva Turciei §i a vasalilor ei din Crimeea 7, ceea ce va complica §i mai mult relatiile internationale din aceastd

parte a Europei.

Deocamdatd, Rusia purta rdzboi cu Suedia pentru Livonia. Dupd o serie de succese, Rusia se vdzu nevoitd sd incheie cu Suedia pacea de la Kardiss (1661), deoarece, Intre timp, Polonia reu§ise §i ea sd incheie In 1659 pacea de 1 Hcmopus CCCP, I, p. 453. 2 Impertanta aliantei romfno-ruso-ucrainene Impotriva turcilor si polonilor e demonstrata atilt de cercrile adresate de V. Lupu si Gh. Stefan la Moscova de a lua Moldova

sub protectia Rusiei, eft si de lndemnurile adresate de 1,arul Aleksei Mihailovici, prin Gavril Samarin, Jul Matei Basarab si Gh. Stefan de a nu da ajutor lui Jan Kazimir al Poloniei Impotriva lui B. Hmielnitki si de a-1 informa pe acesta despre planurile Poloniei Impotriva Ucrainei (Boccoeaumenue YEpauubs c Poccueii, III, p. 543-546 si p. 586, nota 213). 8 Aceasta cu alit mai mult cu eft Suedia cauta atunci sa atraga pe turci In rdzboi Impotriva rusilor (N. A. Smirnov, .Bopb6a pyccgoeo u ynpauncnoeo napoaoe npomue aepeccuu

cysmaucnoa Typuuu e XVII am, fn *Bonpocu Hcmopuu,* 1954, nr. 3, p. 95). 4 Tratativele Incepusera Inca din 1654. Pentru motivele care au dus abia in 1656 la

Incheierea tratatului vezi M. Dan, recenzia la brosura lui N. N. Petrovski, Bogdan Ilmielnifki,

In * An. Inst. ist. nat. 1,, Cluj, X, (1945), p. 466-473 ; pentru tratativele duse Intre Rusia si Moldova si pentru tratat, vezi Manuscrise ruse§ti ale Acad. R.P.R., p. 17-18. Legatura dintre Moldova si Moscova s-a facut si prin B. Hmielnitki (I. Nistor, Contribulit la relafiunile

dintre Moldova si E craina In veacul al XVII-lea, In An. Ac. Rom., Mem. Secf. ist., seria III, t. XIII, (1932-33), p. 191 (7). 6 Cf. C. C. Giurescu, op. cit., III 1, p. 132. La 1658, Gh. Stefan cerea rusilor ajutor grabnic impotriva turcilor (Manuscrise rusesti..., p. 18 19). 6 I. Nistor, op. cit., p. 191 (7) 192 (8). ln 1657, Gh. Stefan promitea hatmanului Vfhovski chiar o actiune militara moldavo-munteano-ardeleana Impotriva turcilor, pentru apararea Ucrainei (ibidem, p. 28). 7 lstoria diplomafiei, I, p. 248.

www.dacoromanica.ro

240

MIHAIL DAN

36

la Oliva cu Suedia i reincepuse razboiul cu Rusia, iar in Ucraina afacerile se complicaserd in detrimentul Rusiei. Era clar ea' nu se puteau rezolva concomitent i problema balticd i problema ucraineand 1.

In Ucraina, dupd moartea lui Hmielnitki (1657), sleahta, starsina i clerul Malt din teritoriile ei apusene, temindu-se sd nu fie limitate in privilegiile lor feudale de cdtre Moscova, se orientard din nou spre Po Ionia, care, prin promisiuni mincinoase, stiuse sd atragd clasa suprapusd ucraineand de partea sa.

Aceastd orientare se exprimd in trádarea hatmanului Ivan Vihovski, care

rupse cu Moscova si se uni cu Po Ionia. Incepu atunci o serie de lupte interne in Ucraina, in care se amestecard i armatele Rusiei i Poloniei. E de remarcat cd, in timp ce starsina cdzkeascd i leahta ucraineand tineau cu Po Ionia, masele populare ucrainene i cdzdcimea, nevoind sd mai ajungd sub jugul

panilor poloni, Ii ardtard atasamentul lor pentru reunirea cu poporul frate

rus. In cursul acestor frdmintdri din Ucraina si al rdzboiului ruso-polon pentru aceastd tard, Ucraina din stinga Niprului rdmase credincioasd Rusiei, in timp ce Ucraina din dreapta Niprului se aidturd Poloniei. In regiunea din dreapta Niprului se inscdund in 1663 ca hatman polcovnicul Pavel Teteria, un partizan al Poloniei, in timp ce in Ucraina din stinga Niprului, sustinut de cAzdcimea sdracd, atrasd de promisiunile lui demagogice, fu inscdunat aderentul Moscovei, Ivan Briuchovetki. Astfel Ucraina fu tdiatd in cloud 2 In curind poporul de jos din Ucraina din dreapta Niprului se rdsculd impotriva jugului polon. Urmdrit de ura populard I alungat de hatmanul Briuchovetki, care in 1664 ndvdli

in Ucraina din dreapta Niprului, hatmanul filopolon Pavel Teteria fugi in

Po Ionia, de unde, dupd ce fusese prädat de panii poloni de tot ce avea, 3 afM refugiu in Moldova. Dupd alungarea lui Teteria, ajunse hatman in dreapta Niprului, in toamna lui 1665, polcovnicul de Cerkassi, Petru Dorosenko. Orientarea filoturcd a noului hatman, intentiile noului vizir Fazil-Ahmed-pasa, fiul celebrului Ahmed Kiipriiki, de a ocupa Ucraina i bazinul Donului, folosindu-se de hatmanii ucraineni 4, mediatia imparatilor Ferdinand III si Leopold I si cresterea valului revolutionar al miscdrilor populare in statul rusesc 5 toate acestea flcurd pe rusi i poloni sà pund capdt räzboiului dintre ei prin armistitiul de la Andrussowo (1667), prin care Rusia obtinea Ucraina din stinga Niprului qi Kievul, in timp ce Ucraina din dreapta Niprului rdminea Poloniei 6. Intre timp, Turcia, care vedea cu neliniste ridicindu-se la frontiera ei nordicd marea putere a Rusiei, termind rdzboiul cu imperialii in Ungaria supeHoard, incheind in 1664 pace cu Austria, si in 1669 puse capdt i indelunga1 Istoria diplomafiei, I, p. 249; Hcmopusi CCCP, I, p. 453-454. 2 Hcmopus CCCP, I, p. 502 504 ; 13. Krupnitki, op. cit., p. 106

3 Sam., p. 84-85; Kr. op. Mal., p. 264.

114.

9 N. A. Smirnov, op. cit., p. 108-109. Intre timp In sudul Rusici continuarA atacurile turcilor din Azov (ibidem, p. 109-112). 6 Istoria diplomalici, I, p. 249-250; Hcmopus CCCP, I, p. 454, 505. Ibidem; pentru evenimentele de istorie ucraineanA dintre 1657 si 1668, vezi, mult mai pc larg, Hcmopu.s Yxpauticxoti CCP, I, P. 294-302.

www.dacoromanica.ro

37

*TIRI DIN CRONICILE UCRAINENE

241

tului rdzboi cu Venetia 1, spre a face fata pericolului din nord. In acela§i an, 1669, hatmanul Ucrainei din dreapta Niprului, cdutind un sprijin in lupta de eliberare impotriva Poloniei, se alie cu turcii §i cu Crimeea, recunoscind pro tectoratul Turciei 2, cu toate Ca masele largi populare ucrainene nu se impdcau cu alianta cu vechiul du§man, alianta in care vedeau doar un instrument in lupta lui Doro§enko impotriva Poloniei i Moscovei 3. Ca un element nou, in conflictele de interese din nordul With Negre in legiiturd cu stdpinirea Ucrainei 4, intervenea acum Turcia. Aparitia noului concurent impunea Moscovei luarea de mäsuri urgente, in vederea rezolvárii problemei pericolului turco-tdtar, care, de atita timp, ameninta frontiera sa sudicd §i care o impiedica sä oblind acces la Marea Neagra. In acest scop, in 1672,

Rusia se intelese cu Polonia sä lupte impreund contra du§manului comun, Turcia 5, in timp ce o ambasadd rusd pornea la Constantinopol spre a impiedica totu§i izbucnirea acestui rdzboi, in care Moscova nu ar fi voit sd fie antrenatd intr-o vreme cind marea rdscoald populard condusd de Stepan Razin zguduia intreaga Rusie 6. Totul fu insd zadarnic. In acela§i an, turcii atacard Polonia, care, dupd

aprige lupte politice intre partida francofild a magnatilor orientati spre

Ludovic XIV §i partida §leahtei sustinind pe Mihail Wisniowiecki orientat spre

Austria, alegind de rege pe acesta din urind, ddduse un nou motiv de rdzboi turcilor, care acum se pregAteau pentru ultimul asalt impotriva secularului lor du§man, Austria 7. In vara lui 1672, trecind prin Moldova, turcii asediard puternica cetate Kamenet-Podolsk, care dupd aproape cloud sdptdmini de asediu capituld. Prin ocuparea ei, turcii obtinurd un puternic punct de sprijiti, de unde sperau sã tind in friu Transilvania, Polonia, pe cazaci §i pe -Mari §i cele cloud tan romine, in clipa cind i§i vor reincepe campaniile din Ungaria impotriva imperialilor 8. In toamnd, se incheie pacea de la Buczacz, prin care Polonia pierdea in favoarea Turciei Podolia cu Camenita, iar Ucraina din dreapta Niprului raminea sub suzeranitatea turceascd 9 pind la 169910. Anarhia

interioard, . ascutitele contradictii dintre §leahtd §i magnati §i indelungata pasivitate a Poloniei in problema turceascd au dus la rezultate atit de rele pentru Polonia, dar mai ales pentru o bund parte din poporul ucrainean cdzut acum sub apdsdtorul jug otoman. 1 N. Iorga, Geschichte des osm. Reiches, IV, p. 118-119 si 132-133; N. A. Smirnov, op. cit., p. 113. 2 Sam., p. 103. Hcmopti.% CCCP, I, p. 506 ; Hcmopus Yxpauncizog CCP, I, p. 318 ; D. Dorosenko J. Rypka, Hejtman Petr Dorogenko a jeho tureckd politiká, (Hatmanut P. D. si politica lui turceasca), In s easopis Narodnfho Musea *, 1933, p. 23. 4 Cf. I. Moga, Rivalitatea polono-austriacci si orientarea politica a tetritor romine la sfirsitul sec. XVII, In . An. Inst. ist. nat. *, Cluj, VI, (1931-1935j-, p. 178. 5 N. A. Smirnov, op. cit., p. 114. 6 Ibidem, p. 120. 7 M. 13obrzylaski, op. cit., p. 331-332 ; J. Maciirek, op. cit., p. 190-191 ; pentru situatia internil a Poloniei si Moldovei In preajma campaniei turcesti de la Camenita, vezi I. Moga,

op. cil., p. 180-187. 8 Ibidem, p. 178 si urm.

9 Ibidem, p. 193. 1° I. Macitrek, op. cit., p. 216.

16

c. 376

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

242

38

Infringerea polonilor la Kamenet-Podolsk a determinat diplomatia rusA sä intreprindä o serie de demersuri pe lingd principele elector de Brandenburg, la Viena, la Venetia, in Franta §i In Spania, in Suedia si Olanda, §i la Roma,

spre a-i indemna sà vind in ajutorul Poloniei 1 Pe de altA parte, Francesco Buonvisi imagina crearea unui front comun al polonilor, ardelenilor, moldoveni-

lor, muntenilor §1 cazacilor, care, vdzind sclavia in care au cdzut prin cucerirea Podoliei, vor lupta pentru scuturarea jugului turcesc De fapt, ea o consecintA a contradictiilor multiple dintre statele europene, nu se ajunse la nimic. Doar domnii tärilor romine, al cdror popor suferise cumplit de pe urma campaniei turcesti §i care se temeau sä nu-§i vadA tdrile prefAcute

in pasalicuri turcesti, trecurd de partea polonilor. In campania din 1673, pe care Jan Sobieski o intreprinse impotriva turcilor, domnul Moldovei, -tefan Petriceicu, §i domnul Tarii Romine§ti, Grigore Ghica, trecurd de partea polonilor in lupta de la Hotin, pe care Sobieski o ci§tiga 3, provocind turcilor un adevArat dezastru 4.

In alte conditii, strAlucita victorie de la Hotin ar fi putut duce la eliberarea cel putin a Moldovei de sub jugul otoman, ceea ce ar fi consolidat mult frontul polono-rus impotriva turcilor §i ar fi constituit o premisä materiald pentru eliberarea Ucrainei din dreapta Niprului. Dar Polonia vremii nu era in stare sd corespundà acestei mari misiuni eliberatoare 5. Armata lituand nu voi sa meargd mai departe de la Hotin §i se inapoie acasA. Incepura apoi sA dezerteze soldatii poloni, din cauzd cA nu li se platise solda. i cind veni vestea mortii regelui Mihail Wigniowieski, panii poloni se grgibirA sä se inapoieze in tard 8. Victoria de la Hotin a fost astfel compromisa §i odatä cu ea frumoasele rezultate ce le-ar fi putut aduce. Abia dupd ce Rusia va ajunge vecinA cu noi si dupd loviturile repetate pe care ea le va da in sec. XVIIIXIX puterii turcesti, tdrile noastre vor fi eliberate de sub turci. Sarcina cdreia

Polonia nu-i putuse face fata in sec. XVII va fi rezolvatä in sec. XIX,

integral, de marea putere ruseascA. Dar care era situatia in Polonia in acel moment? In Polonia, IndatA dupd moartea la Liov, in 10 noiembrie, a bolndviciosului Mihail Wiiniovviecki, se dezlAntui din nou anarhia nobiliarg, care ameninta sA arunce Polonia intr-un adevArat razboi civil tocmai acum cind pericolul otoman in Europa easAriteand devenise mai mare 7. De§i fu ales rege energicul Jan Sobieski, InvingAtorul de la Hotin, in aceastd Ora care intrase pe panta decAderii 8 nu se puteau pune mari sperante. 2

Istoria diplomaliei, 1, p. 251. I. Maga, op. cit., p. 197.

Sam., p. 117-119. I. Moga, op. cit., p. 210-217. 5 Cf. N. lorga, 1st. rom., VI, p. 293. 6 D. Dorosenko J. Rypka, op. cit., p. 47. 3

7 I. Maga, op. cit., p. 216-217. Primejdia turceasc5 devenise acum mai amenintStoare, nu pentru cS statul feudal turcesc ar fi cunoscut atunci un reviriment, aci el continua sS

se descompunS intens, ci pentru c5, sub vizirii KüprulU, datoritS reformei sistemului militar si a bazelor aparatului statal prin mijloace de teroare i cruda reprimare a oricArei impotriviri a feudalilor, ca si a maselor populare, Turcia a devenit capabilá sas reia cu mai multd vigoare agresilnea sa in Europa de sud-est (N. A. Smirnov, op. cit., p. 112). 8

I. Macilrek, op. cit., p. 191-192; M. Bobrzyfiski, op. cit., p. 335-336.

www.dacoromanica.ro

*URI DIN CRONICILE UCRAINENE

39

243

De aceea, Stefan Petriceicu impreund cu Constantin Serban Basarab, pribeagul

domn al Tani Rominesti, care petrecuse citva timp i pe la Korsun, centrul cazacilor rusofili, i acum venise din Po Ionia in Moldova, spre a redobindi tronul Tarii Rominesti, deciserd sd se adreseze tarului Rusiei, al singurei tan In care mai ndddjduiau si de la care asteptau salvarea. In 31 dec. 1673 incepurd tratative cu Moscova care tinurd pind in august 1674, incheindu-se cu un tratat de inchinare in 17 puncte, prin care tarul Aleksei Mihailovici se declara dispus sd primeascd sub obläduirea sa tarile romIne i sä le trimitd ajutor militar spre a le elibera de sub turci 1. i chiar inainte de incheierea tratatului, ca o dovadd cã tarul Ii considera aliati In lupta comund impotriva turcilor, ii informa amanuntit pe domnii romini despre dislocarea trupelor ruse pe Don si In Ucraina i despre lupta generalului rus Romodanovski contra lui Dorosenko 2.

Din nenorocire Insä, In vreme ce Romodanovski §i cu noul hatman al Ucrainei din stinga Niprului, Samoilovici, luptau impotriva -iui Doro§enko In Ucraina, turco-tdtarii, intrind In Moldova, alungara pe cei doi domni romini care se orientaserd spre Moscova. Ei se refugiara in Polonia 3; iar in Moldova,

adus de Mari, se instald Dumitrascu Cantacuzino. Cneazul G.G. Romodanovski i hatmanul Samoilovici, dupd o serie de

succese, asediard Cigirinul, unde se afla Dorosenko, dar, atacati cu mari forte de turco-tdtari, se retraserd la Kanev i apoi dincolo, peste Nipru, In cvartire de iarnd. Turco-tdtarii luard Ladijin i Uman, ajutati si de Gheorghe Duca

al Tdrii Rominesti. Sobieski, care astepta sfirsitul campaniei spre a vedea ce foloase poate trage in vederea negocierilor de pace cu turcii, spre care Ii 1ndemna stdruitor Ludovic XIV, nu dddu trupelor ruso-cazace nici un ajutor In aceste lupte 4. Sperantele tarului de a vedea armatele rusesti intrind in Moldova spre a o scapa de jugul otoman nu se realizard, i moldovenii asteptard in zadar in acest moment eliberarea 5. Una din cauze fusese insdsi comportarea Poloniei, care nu vedea cu ochi buni intinderea Rusiei in Ucraina din dreapta Niprului si care, prin atitudinea sa de expectativd, Meuse sá esueze planul, adeseori märturisit 6, al tarului Aleksei Mihailovici de a elibera pe crestinii oprimati de turci. In acelasi an desi ducea tot timpul tratative cu turcii Sobieski atacd si ocupd Ucraina din dreapta Niprului. Cu acest prilej, Constantin Serban Basarab lud parte la asediul orasului Lisianka din Ucraina, comandind o armatd de 6000 oarneni 7. 1 P. P. Panaitescu, Pribegia lui C. $. Basarab qi t. Petriceicu... p. 383 (11) 384 (12). Tratatul, In rezumat, In Manuscrise ruseVi ale Acad. R.P.R., p. 21. 2 N. A. Smirnov, op. cit., p. 130. In acela§i timp, moldovenii, afIlnd ca o§tirile tarului stau gata sa lnainteze contra lui Dorolenko §i a turcilor, Li exprimau dorinta de a se uni cu armata rusii pentru a scutura jugul otoman Anmu omnocingeuca i ucmopuu 10a$C111)11 u aanaanoti Poccuu, XI, p. 277. 3 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 387 (15) 393 (21). 4 N. A. Smirnov, op. cit., p. 130-131; C. C. Giurescu, op. cit., III 1, p. 126. 5 Sam., p. 120; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 384 (12) 385 (13). 6 Vezi S. Jigarev, op. cit., p. 91-92.

7 Kr. op. Mal., p. 278.

16*

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

244

'

40

In 1675 avu loc o noua campanie turceasca impotriva Poloniei S. In acelasi

timp, Moscova, care aflase de tratativele de pace pe care Sobieski, sub presiune franceza, le ducea cu turcii, i temindu-se ca nu cumva Dorosenko sä se supund Poloniei lucru de care fusese vorba o clipa 2 ordond lui Romodanovski i Samoilovici sà treaca in Ucraina din dreapta Niprului. Situatia lui Dorosenko era foarte grea. Poporul nu-1 iubea, atit din cauza cã tradase unindu-se cu pägInii agravind prin aceasta situatia maselor populare, cit si din cauza cã tatarii din Crimeea erau adevaratii stapini ai ärii, in timp ce taranii ucraineni mureau de foame. Si in timp ce turcii cu Ibrahim-pasa erau invinsi de Sobieski la Liov, Dorosenko fu obligat sd jure credintd Rusiei si sa piece la Moscova 3. Acest lucru i intrigile diplomatiei franceze indemnara pe poloni sä incheie pace cu turcii. In acel moment, principalele state europene cu exceptia Rusiei erau impartite in cloud tabere: in prima intra coalitia in frunte cu Austria, Olanda i Spania i avea drept scop lupta impotriva Frantei ; in cealaltd se aflau Franta, Anglia, Suedia, Turcia i, prin intermediul Frantei, catre acest lagdr gravita i Polonia 4. Ludovic XIV, prin agentii si, cduta sà convinga pe Sobieski sa incheie pace cu turcii, ca apoi sà atace, impreund cu Suedia, fie pe electorul de Brandenburg, in Prusia, fie pe Leopold, in Ungaria. In acel timp, in Polonia nu era unitate din pricina luptei dintre rege i seim si a contradictiilor dintre diversele grupdri nobiliare. In plus, existau contradictii intre aristocratia Lituaniei i cea a Poloniei: in timp ce partida polona cerea imediata pace cu turcii, cealalta partida, lituand, lupta pentru alianta cu rusii impotriva Turciei 5. Polonii erau, prin urmare, nedecisi. Turcia pe care diplomatia franceza cduta sä o arunce impotriva zguduita de rascoalele din Egipt si Mesopotamia, amenintata la Don Rusiei de cazaci, tinind in friu Moldova si Valahia, in care nu se putea increde, Ordsita de Dorosenko, care se supusese Rusiei 6, incearca inca o data pe calea armelor sä scoata pe poloni din ezitarea lor. Expeditia condusa in 1676 de Ibrahim-pasa se termind victorios si Jan Sobieski trebui sà incheie pacea de la Jurawna (17 oct. 1676), prin care turcii pdstrau Kamenet-Podolsk cu un teritoriu inconjurator i o parte din Ucraina. Frontul polono-rus era sfarimat. Polonia se aratase incapabild sa MDture de la granitele ei si de asupra tarilor romine pericolul turco-tdtar, rechemat aici o data mai mult de politica aventuriera i tradatoare a lui Dorosenko 7.

1 Vezi, pe larg, la I. Moga, op. cit., p. 233 §i urm. 2 Ibidem, p. 232. 3 N. A. Smirnov, op. cit., p. 132 ; Hcmopus Ympauncxoti CCP, I, p. 319 ; B. Krupnitki, op. cit., p. 127. Cu un an Inainte, In 1674, dinduli seama de gre0ta sa orientare politics proturcd, Doroenko prezenta Moscovei un vast plan pentru eliberarea Valahiei, Moldovei, sfrbilor, macedonenilor, arndutilor i altor popoare Inrobite de turci. Dar aceastá schimbare de atitudine de ultimd ora nu poate scuza comportarea sa anterioard ; politica sa turceascä, nesustinuta de masele populare ucrainene, rämlne totu0 o trildare, oricIt ar cauta istoricii

burghezi D. Doroenko 0 I. Rypka sà prezinte altfel lucrurile (op. cit., p. 52 53). N. A. Smirnov, op. cit., p. 131. 6 Ibidem, p. 133-134. Ibidem, p. 134. 7 Cf. I. Moga, op. cit., p. 242.

www.dacoromanica.ro

$TIRI DIN CRONICILE LICRAINENE

41

246

Inca o data turcii aplicaserd obi§nuita lor tacticd de a separa adversarii, pentru a-i rdpune pe rind. Incheind cu Po Ionia pacea de la Jurawna, turcii. voiau sà aibd miinile libere in lupta contra Rusiei

In momentul in care polonii fdcurd pace cu turcii, Rusia era intr-o

situatie foarte grea. In acel an muri tarul Aleksei Mihailovici, urmindu-i fiul sdu, in virstd de 14 ani, Feodor Alekseievici. Pe de altd parte, incordarea relatiilor

cu Suedia obliga Rusia sä Vila In nord o mare armatd, ceea ce duse la desfd§urarea prea inceatd a operallunilor din Ucraina 2. Rdzboiul dintre ru§i i turci pe chestiunea Ucrainei din dreapta Niprului izbucni in 1677. El avu in ce-i prive§te pe rusi un caracter de apärare impotriva turcilor, care cdutau sà robeascd pdmintul rusesc 3. In anul 1677, vara, turcii lui Ibrahim-pa§a atacard Cigirinul, ocupat de cazacii din stinga Niprului, cdutind sã instaleze ca hatman in Ucraina din dreapta Niprului pe fiul lui Bogdan Hmielnitki, Iuri, care se, afla in miinile lor. La expeditie luard parte §i domnii tarilor romine Gh. Duca 0 Antonie Ruset. Expeditia turceascd insd se sfir§i cu un e§ec, in urma interventiei armatelor lui Romodanovski si Samoilovici i Iuri Hmielnitki fu lasat peste iarnd in Moldova, la granild 4, In a§teptarea desfd§urdrii evenimentelor ulterioare. Armata lui Romodanovski §i Samoilovici trecu apoi in stinga Niprului, cdci malul drept era a§a de pustiit de neincetatele lupte, incit nici hrand pentru armatd nu se gäsea 5. In anul urmätor rdzboiul fu reluat. In 26 martie 1678 turcii reinnoird tratatul de pace cu Polonia i astfel 10 asigurard flancul sting 0 spatele pentru o noud campanie in Ucraina. Din nou, in vara lui 1678, turco-tdtarii, condu§i de marele vizir Mustafa-pa§a, avind cu ei i contingentele lui Gh. Duca 0 Antonie Ruset 6, atacard Cigirinul. Dupd un asediu de o lund 7, cetatea capituld, pe la inceputul lui august 1678. Cdderea Cigirinului se datord slähiciunii

comandamentului rus, cdci soldatii ru§i ii fdcuserd din plin datoria, dind i vitejie, atrdgindu-§i chiar admiratia du§manilor 8. man l. pilde de eroism In anii 1679-1681, intre Rusia, care dorea sá intretind bune relatii cu Turcia 9, i Turcia care se temea de organizarea unei ligi sfinte, acum dupd ce ostilitatile dintre Franta 0 Austria fuseserd curmate prin pacea de la Nimwegen", se duserd tratative de pace. Ca mijlocitor intre ru§i i turci servi Gh. Duca, al cdrui emisar, Joan Bilevici, caldtori de cloud ori la Moscova, In 1 Cf. N. A. Smirnov, op. cit., p. 38.

2 Ibidem, p. 134. 3 Ibidem, p. 125. 4 Sam., p. 139-140 ; I. Moga, op. cit., p. 244 ; pe larg descrierea luptei de la Cigirin (aug. 1677) si relaVa domnului Moldovei Antonie Ruset despre InfrIngerea turcilor acolo la N. A. Smirnov, op. cit., p. 140, 144. E interesant de subliniat cd domnul Moldovei, desi silit de turci sd ia parte la asediul Cigirinului, lntretinea In secret relatii cu ruii, informIndu-i, prin solul rus Atanasie Porosukov, de intentia turcilor de a ataca In anul urmdtor Kievul p. 102). (cf. N. A. Smirnov, Bopb6a pyccuozo u yxpauucuoeo napoaoe., 5 N. A. Smirnov, op. cit., p. 141. 6 Sam., p. 142. 7 Descrierea luptelor la N. A. Smirnov, op. cit., p. 152-159 ; o descriere amanuntita a asediului la Sam. pe care o utilizeazd i Smirnov. 8 N. A. Smirnov, op. cit., p. 160. 9 Ibidem.

101. Moga, op. cit., p. 250-255.

www.dacoromanica.ro

246

MIHAIL DAN

42

timp ce soli rusi treceau prin Moldova spre Constantinopol 1 Pacea se incheie la Bachcisarai in 1681 ; prin ea, Ucraina din stinga Niprului cu Kiev-ul si o regiune in jurui acestui oras si Zaporojele rdmineau Rusiei ; iar cea din dreapta Niprului rdminea turcilor cu obligatia de a nu ridica aici cetd# si de a nu reface asezdrile 2. Turcilor le Famine, de fapt, numai o treime din Ucraina din dreapta Niprului, atit cit obtinuserd prin pacea de la Jurawna, restul de cloud treimi ffind inapoiate in 1676 Poloniei. Problema ucraineand, ca si cea a accesului la Marea Neagrd, rdmineau pentru Rusia deschise 'Inca un secol, pind cind ambele vor fi rezolvate, in deceniile 8 si 9 ale sec. XVIII. Dar -WITH nu respectard pacea incheiatd. In afard de actiunile locale

turco-tdtare la frontierele de sud ale Rusiei, pentru a-si asigura stdpinirea

Ucrainei din dreapta Niprului, pe care hatmanii cazaci, care se orientau repede

spre Rusia, nu le-o putuserd asigura acum cind atentia lor trebuia sa se Indrepte din nou spre celdlalt front, al Europei centrale turcii se deciserd la 1682 sd, alipeascd Ucraina la Moldova vasald, unde Gh. Duca le era cu totul aservit 3.

Pe aceastd cale, turcii urindreau, in afard de procurarea de provizii si contingente militare, asigurarea lor in aceste pärti, acum cind se pregateau pentru marele asalt impotriva imperiului. Mdsurile luate de turci in Ucraina, ca si. trecerea sub protectia Portii a conducdtorului rdscoalei maghiare Emeric 'Moly, constituiau o mare primejdie pentru Polonia, care se vedea astfel amenintata cu incercuirea din cloud parti: de la Kogice si de la Kamenet-Podolsk 4. De aceea, sub influenta partidei austrofile a nobilimii polone si fatd de pericolul iminent, Polonia isi schimbd vechea sa orientare spre Franta, cu o noud orientare spre Austria, incheind cu aceasta din urmd un tratat de aliantd impotriva turcilor 5. Sobieski se angaja sd ajute pe Leopold I sd cucereascd Ungaria, iar impdratul promitea Poloniei ajutor pentru alungarea turcilor de la Camenita, din Podolia si din Ucraina 6.

In aceste conditii, cind in vara si. toamna anului 1683 turcii asediard Viena, avind aldturi de ei pe domnii tdrilor romine, Serban Cantacuzino si Gh. Duca, Jan Sobieski veni in ajutorul Austriei si-i alungd pe turci de la Viena. Infringerea turcilor la Viena in 1683 inaugurd In istoria Turciei dupd

cum spun cronicile turcesti 7 - perioada marei retrageri care va tine pind la 1792, dar care, mai just, ar trebui sd fie numitd perioada marilor infringeri care au incheiat in chip logic lungul proces de descompunere internd si de deadere a Turciei militaro-feudale 8 De aceea aprecierea extrem de elogioasä a istoriografiei burgheze despre « strälucita victorie * a lui Sobieski la Viena este exageratd, ca una ce nu tine seamd de conditiile epocii. Referindu-se la 1 I. Moga, op, cit., p. 256-257; N. A. Smirnov, op. cit., p. 164; Manuscrise rusgti, p. 21-22.

2 N. A. Smirnov, op. cit., p. 166. 5 Sam., p. 155-156; N. A. Smirnov, op. cit., p. 169. 4 J. Mactirek, op. cit., p. 217. 5 Imprejurarile interne polone care au dus la schimbarea politicii externe polone, la M. Bobrzynski, op. cit., p. 335-338. 4 I. Moga, op. cit., p. 266. 7 Vezi la N. A. Smirnov, op. cit., p. 112. ' Ibidem.

www.dacoromanica.ro

43

STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE

247

infringerea turcilor in 1683 K. Marx scria: a Nu avem nici un motiv sd considerdm cd decdderea Turciei a fost provocatd de faptul cd Sobieski a acordat la vremea sa ajutor capitalei austriace, cdci organizatia imperiului turcesc se afla in acel timp intr-un proces de descompunere 0 epoca decdderii rapide a puterii 0 maretiei otomane incepuse Inca de mai inainte »1.

Infringerea turcilor la Viena avu urmdri 0 asupra situatiei din Wile romine. Gh. Duca, retrAgindu-se cu vizirul Kara Mustafa pind la Belgrad, purcese apoi mai departe, prin Transilvania, in Moldova. Intre timp, Polonia, cdutind sd recistige Ucraina 0 sa readucd Moldova in sfera ei de influentd, fdcu

sa coboare din nord pe pribeagul Stefan Petriceicu, in timp ce in Ucraina atrase de partea regatului pe Kunitki, dregator al lui Gh. Duca la Bohuslav. Kunitki porni o räscoald, alungd pe Iani (Ene) Draghinici, hatmanul lui Duca, 0 ndvdli cu cazacii sdi in Buceagul tdtdresc, pe care-1 pradd cumplit 2. Intre timp, la Domnesti (Putna), fu luat prizonier Duca Vodd, care intrase in tall; acesta fu dus in Polonia, la Liov, unde avea sa moard in 1685, primdvara 3. In evenimentele rdzboinice din 1683, se alcdtui din nou un front comun de luptd intre cazaci si moldoveni, ca odinioard pe vremea lui loan Vodd, de data aceasta 1nsd sub protectia, de altfel putin eficientd, a Poloniei. Moldovenii jurard credinta regelui, republicii polone 0 cazacilor, iar acestia fdcurd 0 ei, la rindul lor, jurdmint de luptd impotriva turco-tdtarilor, al cdror jug se angajau sd-1 inldture 0 de pe capul moldovenilor. Din nenorocire, insuficient sustinut de Polonia, trAdat din nou de boierii moldoveni, frontul cazaco-moldovean se prdbusi in iarna lui 1683-1684 sub loviturile repetate ale tAtarilor 0 Kunitki se retrase in Ucraina unde fu ucis de cazaci, care 10 aleserd un nou hatman, pe Ivan Mohila 4. Rdmas singur,

Stefan Petriceicu nu se adresd Poloniei, ci, ca 0 inainte cu 10 ani, din nou rusilor, trimitind la Moscova pe mitropolitul Dosoftei, ca sd inchine Moldova Rusiei 0 sd aducd In ajutor armata rusd impotriva turcilor. Era clar in constiinta poporului moldovean cd fdrd ajutorul Rusiei nu-si poate cuceri libertatea. Dar, in imprejurdrile de atunci, mitropolitul Moldovei, in afard de un ajutor

de 300 de ruble, nu putu obtine altceva de la tarii rusi 5. Ca o dovadd cd poporul moldovean era constient de importanta ajuto-

rului Moscovei in lupta pentru scuturarea jugului turco-tdtar, avem scrisoarea vornicilor din CImpulung, care, in febr. 1648, spuneau cd a 0 Moscul Inca avem nddejde cd va fi cu noi » 6. In acel moment 1nsd Rusia, care, dupd moartea recentd a tarului Fedor Alekseievici, fusese agitatd de conflictele pentru putere dintre familiile Nariskin 0 Miloslavski, 0 care cu doi ani inainte fusese zguduitd de rdscoala strelitilor,

care constitui un indemn la lupta de eliberare 0 pentru pranii din sudul

1 K. MarxFr. Engels, Opere alese, t. X, p. 61; N. A. Smirnov, op. cit., p. 112 si 171 172. 2 I. Moga, op. cit., p. 274-276 ; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 390-391. 3 Sam., P. 160; L Moga, op. cit., p. 278-279 ; C. C. Giurescu, op. cit., III 1, P. 152. 4 Sam., p. 160-161 ; Kr. op. Mal., p. 286-287. Pe larg descrierea luptelor la I. Moga, op. cit., p. 276-281. 6 Ibidem, p. 280. Tad erau bolndviciosul Ivan si minorul Petru, viitorul implrat Petru I. Conducea de fapt tarina regentd Sofia Alekseevna, fiica lui Aleksei Mihailovici. 0 N. lorga, Documente romtne§ti din arhivele Bistritei, II, Buc., 1900, p. 43.

www.dacoromanica.ro

248

AIIHAlL DAN

44

Rusieil, Rusia, care ducea Inca de mult timp cu Po Ionia tratative, mereu aminate,

cu privire la recunoasterea Kiev-ului pe seama Rusiei 2, si care lega problema participärii sale la lupta impotriva turcilor de rezolvarea problemei Kiev-ului prin incheierea unei a pAci vesnice n cu Polonia 3, era evident Ca nu se putea

Inca angaja in conflict, aläturi de Polonia, care lupta in Moldova cu gindul de a si-o face vasald. In aceste conditil, la inceputul primaverii lui 1684, -E.efan Petriceicu se vazu obligat sä fuga iardsi in Polonia 4, lsind tronul lui Dumitrascu Cantacuzino, intr-o a doua domnie. Conform angajamentelor luate in cadrul Ligii Sfinte, incheiatä la Linz in 1084 intre Polonia, Leopold I, papa Inocentiu XI si Venetia 5, Jan Sobieski intreprinse chiar In toamna aceluiasi an o campanie in Moldova, care se termind insd cu un esec 6. Tot astfel se termind i cea din 1685, care, sub noul domn Constantin Cantemir, aduse atita pustiire Moldovei 7.

In anul 1686, Jan Sobieski conduse in persoand o mare expeditie in Moldova. Dupd cum, mai tirziu, in ultimul sfert al sec. XVIII, Principatele Romine vor fi singurul teatru de operatiuni intre Rusia i Turcia 8, tot astfel ele erau acum locul de lupta dintre Polonia i Turcia, in care se hotdra soarta Ucrainei din dreapta Niprului. Campania polona din 1686 fAcea parte din seria de expeditii intreprinse dupd 1683 de Liga Sfintä impotriva turcilor. Aceste expeditii cunoscurd cloud perioade. In prima perioadd, aproximativ prin anii 80, armatele imperiale luptard pe trei teatre de rdzboi: la flancul sting, in Ungaria Superioard si Transilvania, unde se ajunse la reprimarea rdscoalei lui Tökoly i proclamarea Ungariei ca monarhie ereditard ; pe flancul drept al ostirilor imperiale, in Slavonia, unde turcii furá infrinti la Mohács, si in centru, pe Dundre, unde chiar in 1686 fu luatd cetatea Ofen (Buda), deschizindu-se trupelor imperiale accesul la Dundrea de Jos. Un alt aliat era Venetia, care lupta pe doud teatre de luptd: in Dalmatia, unde, profitind de rdscoala slavilor dalmatini, reusise sà pdtrundd in interior, si in Moreea i Arhipelag, unde in 1686-1687 de asemenea venetienii repurtard o serie de succese 8. 1 Vezi V. Mavrodin, Hemp I, Leningrad, 1948, p. 14-23 §i L.V. Cerepnin, KlacMIMS óop6 e 1682 C. na lose Mocnoecnoeo eocyaapemea, In, aHcmoputwoute aanucmo, t, 1V. 1938; B. B. Kalengaus. anoxa Ilernpa Be.auxoeo e ocomenuit coeemosoii ucmoputiecxoti nauxu, in vol. Hemp Beitunuii I, Moscova-Leningrad, 1947, p. 367.

2 A. M. Pankratova, istoria U.R.S.S., II, Buc., 1950, p. 9. 3 N. N. Danilov, Vasilif Vasitievici Golicyn ( 1682 1714), In Jahrbücher für Geschichte Osteuropas », II 4, 1937, p. 555-556. 4 N. Iorga, Istoria romtnilor, VI, p. 348. 5 Se exprima i necesitatea atragerii In acest front antiturc a Rusiei, ceea ce se va realiza doi ani mai tIrziu: a lulli i principi cristiani e massimamente ii czari di Moscovia

(Acad. M. M. Bogoslovski, Hemp I, t. III, Moscova, 1946, p. 337, dupd Zinkeisen). 6 I. Moga, op. cit., p. 290-295. 7 Sam., p. 162; Kr. op. Mal., p. 287; N. Iorga, op. cit., VI, p. 351. Pentru campanie, amdnunpt, la I. Moga, op. cit., p. 302-310. Se aratd aici i rolul negativ al partidei francofile a magnatilor poloni In organizarea acestei campanii. Cazacii supusi coroanei luard parte 0 acum la lupta de eliberare a Moldovei de sub jugul otoman. Fr. Engels, Opere, t. X, p. 97. I K. Marx 9 Acad. M. M. Bogoslovski, op. cit., p. 337-338.

www.dacoromanica.ro

STIIII DIN CRONICILE IJCRAINENE

45

249

In fine, celalalt aliat, Po Ionia, urmäri in operatiile din anii 80 recucerirea Camenitei si a Podoliei, ca i stäpinirea Moldovei. Expedipile polone din 1684 si 1685 nu duseserd la nici un rezultat. Cit priveste noua expeditie din 1686, desi Sobieski reusi sã ocupe Iaii, de unde Constantin Cantemir se retrase, armata polond hartuitd de turco-fdtari fu obligatd in toamnd sa se retragd. Campania se termind din nou cu un esec 3. Devenise clar cä fdrd a tragerea Moscovei in frontul antiturcesc nu se pot obtine succese pe teali ul de luPla din Moldova. Inca din aprilie 1686 se incheiase intre Polonia i Rusia un tralat, prin care prima lam rusilor Smolensk-ul si

Kiev-ulf pe care rusii le prirniserd prin tratatul de la Andrussowo 2 Astfel Rusia era atrasa in liga antiturceasca, alaturi de Austria, Polonia si Venetia. In urma acestei a dei ari, pentru a debloca trupele polone din Moldova, cneazul V. V. Golitin intreprinse cloud expeditii, de altfel nereusite, in 1687 si 1689

impotriva Crimeii 3.

Intre timp, in toamna lui 1687, Mihail Apafi supuse Transilvania impsratului 4. Cucerirea Ardealului de catre imperiali determind pe domnul Tarii Rominesti Serban Cantacuzino, la inceputul anului 1688, sd se adresen Moscovei,

staruind pentru o actiune imediatd pentru eliberarea popoarelor ortodoxe de sub turci5. Dar imperialii, care erau prea aproape, constituiau o amenintare imediata, asa ca. Serban Cantacuzino trebui sã inceapd tratative cu ei i in vara trupele lui Veterani intrara in Oltenia 6. Polonii erau foarte nemultumiti de patrunderea austriacilor in Transilvania si Tara Romineascd. Vechea rivalitate austro-polond de la finele sec. XVI pentru stapinirea tdrilor romine, a Dundrii de jos si a accesului la Marea Neagrd, izbucni cu o noud putere 7. Austria, stat feudal cu inceputuri capitaliste, stin-

jenitd in relatiile sale economice cu Apusul de rivalitatea sa cu Franta, cauta sa acapareze teritorii in est, pentru au asigura aici, in tarile sale ereditare, materiile prime si o plata' de desfacere pentru produsele manufacturate. De aici tendinta ei de a pune mina pe Transilvania, unde interesele economice ale expansiunii austriace se vor ciocni cu interesele nobilimii maghiare ardelene, care, ceva mai tirziu, se va ridica sub Fr. Rdkoczi impotriva dominatiei habsburgice. De aici i tendinta Austriei de a asigura hegemonia comertului

austriac la Dunarea de jos, in Balcani si la Marea Neagrd prin cotropirea

I Sam., p. 165; pe larg expeditia la I. Moga, op. cit., p. 321-335 si Al. Lapedatu,

Jurnalul principelui Jacob Sobieski, liul regelui loan, asupra campaniei polone In Moldova la 1686, In An. Acad. Born., Mem. Seel. ist., geria III, t. XXI, p. 298-314. Cazacii coroanei participara din nou la expeditie. 2 Acad. M. M. Bogoslovski, op. cit., p. 339; Istoria diplomaliei, I, p. 251; I. Moga, op. cit., p. 321.

3 V. Mavrodin, op. cit., p. 27-28. 4 I. Moga, op. cit., p. 343. 5 Ibidern, p. 347.

6 Ibidern, p. 347-349; Sam., p. 175 clA sub acest an su punerea care Irnpbrat a lui Serban Cantacuzino; dar supuncrea formall s-a fdcut la Viena In ian. 1689 (ibidem,

p. 353).

Pentru dezvoltarea acestci rivalitali la finele sec. XVII si orientarea tbrilor romlne In raport cu contradictille polono-austriace, vezi I. Moga, op. cit., p. 311 si urm., 336 si urm., 356 si urm.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

250

46

tárilor romine, unde, In veacul urmdtor, se vor intreprinde exploatdrile diverselor companii comerciale austriace 1. De cealaltd parte, Polonia, mult strimtoratd acum la Marea Balticd, cduta, In interesul de clasd al sleahtei polone sã redobindeascd vechiul sdu drum comercial la Marea Neagrd prin infeudarea tarilor romine, Indeosebi a Moldovei, unde gruparea boiereascd filopolond se va manifesta puternic la sfirsitul acestui veac. In conflictul dintre Austria si Polonia, ultima consimti de build' seamd sub influenta partidei nobiliare filohabsburgice la o politica de compromis, multumindu-se numai cu Moldova 2.

In timp ce aici se ascuteau tot mai mult contradictiile dintre poloni si

austriaci pe chestiunea domindrii tarilor romine, In Apus, in toamna lui 1688,

se agravard contradictiile dintre Ludovic XIV si Leopold I, ultimul intrind in coalitie cu Anglia si Olanda impotriva Frantei. Anul 1688

care marcd inceputul sfirsitului Ligii Sfinte

fu un moment

de cotiturd in purtarea rdzboiului contra turcilor. 0 serie de insuccese ale imperialilor pe Dundre, ale Venetiei in Arhipelag i angajdrile locale ale Poloniei

in nordul Moldovei caracterizeazd aceastd perioadd. Doar cloud mari victorii sustinurd in acest timp prestigiul aliatilor: victoria lui Ludovic de Baden in 1691 la Szalankemen in timp ce Sobieski intreprindea o noud campanie dezastruoasd in Moldova 3 - §.1 victoria lui Eugeniu de Savoia la Zenta in 1697, unde armatele turcesti furd cu desdvirsire nimicite 4. Trebuie considerate printre victoriile hotdritoare ale aliatilor i victoriile tarului Petru Alekseievici, viitorul imparat al Rusiei: luarea Azovului (1696)

si a cetdplor turcesti de pe Nipru: Tavan, Kazikermen, Hasankermen

si

Sangirei 3.

Toate acestea duserd la incetarea ostilitätilor Intre crestini i turci prin Incheierea pdcii de la Carlowitz (1699). In aceastä pace, se prevedea ca turcii sd evacueze Podolia cu Camenita i partea din Ucraina pe care o detineau, iar polonii sä evacueze centile ocupate in Moldova 6. Numai atit obtinuse Polonia dupd o luptd de aproape trei decenii purtatd impotriva turco-tfitarilor pentru dominarea Ucrainei din dreapta Niprului si a Moldovei. Mdcinatd de grave contradictii de clasd i nationale, cu o economie intr-o stare lamentabild, aflindu-se in acel moment In plind descompunere 7, agitatd de conflictul dintre partidele nobiliare si Sobieski, republica nobiliard polond s-a dovedit incapabild sd elibereze Moldova de sub jugul otoman. Färd indoiald cd si alti factori de ordin general si local au contribuit la insuccesul actiunii militare polone de trei decenii. Contradictiile dintre puterile aliate in Liga Sfintä, deschiderea unui nou focar de rdzboi in Apus in 1688, miscdrile populare impotriva opresiunii habsburgiet (rdscoala populard din Transilvania 1 Cf. G. S. Ardeleanu, Din istoria relafiilor romtno-ruse. tiri privitoare la istoria fdrilor romtne In corespondenfa Impdratului Rusiei Petra I, in Studii ;i cerceteiri de istorie medie, I, 1950, p. 185. 2 Ibidem, p. 186-187; I. Moga, op. cit., p. 360, 373. 3 Sam., p. 180; I. Moga, op. cit., p. 362-371. Cazacii supu§i Poloniei luara din nou parte la expeditie.

4 Acad. M. M. Bogoslovski, op. cit., p. 339-340.

5 Ibidem, ;I V. Mavrodin, op. cit., p. 85-98. Acad. M. M. Bogoslovski, op. cit., p. 429-433 §i I. Moga, op. cit., p. 395.

7 Hcmopua CCCP, I, p. 620-622.

www.dacoromanica.ro

STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE

47

251

in 1697), politica filoturceasa a lui Constantin Cantemir, participarea tirzie a Rusiei la alianta antiturceascd au fost tot atitia factori care au sldbit frontul antiturcesc si care explia esecul actiunilor militare polone impotriva turcotdtarilor in Moldova. Dar, pe cind Po Ionia dispdrea ca mare putere de pe scena politica europeand,

o noud mare putere isi fdcea aparitia: Rusia, condusd de marele tar reformator

Petru I. Dezvoltarea economia pe care o cunoscuse Rusia in sec. XVII impunea cu necesitate iesirea ei la mare. De aceea cele cloud importante probleme de

politica externd pe care sec. XVII nu le putuse rezolva, problema tura si

problema suedezd, cu alte cuvinte problema ieirii la Marea Neagra si la Marea

Bahia, se puserd cu acuitate lui Petru I. De altfel, nici cealaltd problemd: problema polono-ucraineand, nu fusese decit partial rezolvatd de sec. XVII. Cit priveste iesirea la Mama Neagrd, K. Marx observa cà « Rusia nu putea läsa... gurile Donului, Niprului i Bugului, ca i strimtoarea Kerci in mlinile tdtarilor nomazi i prddalnici »1. In vederea rezolvdrii problemei Mdrii Negre, Petru I a continuat rdzboiul in alianta cu Austria, Venetia si Po Ionia. Luarea Azovului i construirea Taganrogului asigurard Rusiei stdpinirea Mdrii de Azov. Dar, cu aceasta, problema nu era cu totul rezolvatd, cad strimtoarea Kerci, fiind in mina turcoatarilor, Rusia nu avea acces la Marea Neagrá. In scopul rezolvdrii complete a problemei turcesti, Petru I a intreprins marea sa aldtorie in Apus (1697-1698) spre a cistiga noi aliati si a consolida frontul antiturcesc. Nereusind insd, ii indreptä atentia spre rezolvarea problemei baltice, izbutind sa realizeze o coalitie a tarilor baltice: Danemarca, Po Ionia si Brandenburg (Prusia) impotriva Suediei. Apoi, dupd ce in 1700 incheie cu turcii tratatul de la Constantinopol 2, in acelasi an incepu marele rdzboi nordic, care va dura 21 de ani i. va duce la rezolvarea completa a problemei suedeze, dind Rusiei acces la Marea Bahia 3. Dupd o serie de lupte cu caracter schimbdtor, in vara lui 1709, in Ucraina,

armata lui Carol XII, regele Suediei, fu complet distrusd de rusi in marea bdtdlie de la Poltava. Pentru a impiedica prdbusirea Suediei i intdrirea influentei ruse in

Po Ionia, Franta, al arei sistem politic in Europa orientald se baza din vechime pe Po Ionia, Suedia i Turcia, care trebuiau sà constituie o stavild Impo-

triva intinderii puterii rusesti, si cum era ocupatd in Apus, in rdzboiul de succesiune la tronul Spaniei, indemnd Turcia unde de altfel intriga si

invinsul Carol XII sA inceapd rdzboiul contra Rusiei. Negdsind aliati contra turcilor intr-o Europa preocupatd pe atunci de problemele occidentale sau nordice, Petru I autd sä atraga de partea sa popoarele crestine subjugate in imperiul otoman spre a-1 ajuta impotriva turcilor 4. 1 K. Marx, Istoria diplomaliei secrete a sec. XVIII, Londra, 1899, cap. VI (in limba engleza); V. Mavrodin, op. cit., p. 86.

2 Vezi Vladimir Ulianitki, AapOaKenbe, Bocy6op u ilepaoe Mope e XVIII eexe, Moscova, 1883, P. 22-37. Si cu acest prilej se discuta fdra succes accesul Rusiei la mare si libera navigatie a vaselor comerciale ruselti pe Marea Neagra.

3 Istoria diplomafiei, I, p. 294-296. Pentru rdzboiul nordic, foarte amanuntita carte a istoricului sovietic B. B. Kafengauz, Ceeepuas eoiina u Huuimaacxurt Amp, MoscovaLeningrad, 1944.

4 Cf. Istoria diplomaliet, I, p. 296-297, 317; V. Mavrodin, op. cit., p..220-222.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

262

48

In aceste conditii, domnul Moldovei Mihai Racovitd, in urma rásunatoarei victorii ruse de la Poltava, se orientà spre Rusia, ceea ce-i aduse in curind mazilirea 1. Dupà scurta domnie a lui Nicolae Mavrocordat, noul domn al Moldovei Dimitrie Cantemir, care sta in relatii Inca de la Constantinopol cu ambasa-

dorul Rusiei la Poartd, Tolstoi 2, incheie in primdvara lui 1711 un tratat de alianta cu Petru I, tratat prin care Moldova trecea sub protectia Rusiei, in conditiuni pline de demnitate, fArd sä i se ceard tribut i fàrã sã sufere amestec in treburile Orli 3. In vara lui 1711, la Stänilesti pe Prut avu loc ciocnirea intre rusi si turci

cu tot eroismul soldatilor rusi, bdtglia se termind prin victoria turcilor, care erau de sase ori mai numerosi 4. Se incheie apoi pacea de la Husi, prin care rusii pierdeau Azovul si se obligau sa ddrime Taganrogul i citeva cetdti de pe Nipru 6. Consecinta insuccesului de la Stdnilesti fu pentru Dimitrie Cantemir refugiul in Rusia ospitalierg, unde avea sã desfilsoare o irnportantä parte din activitatea sa stiintificd 6 ji unde peste 12 ani ii sfirsi zilele. Tot atunci plecd in Rusia i spatarul Tarii Rominesti Toma Cantacuzino, care pe baza tratatului dintre Brincoveanu i Rusia ajutase armata rusä la asediul Brailei 7. In 1718 il afläm la Gluchov, in Ucraina din stinga Niprului, luind parte la cdsätoria Ulianei, fiica hatrnanului Ivan Skoropadski, cu colonelul rus Petru Petrovici Tolstoi 6. Cu aceste douà stiri istorice de la inceputul sec. XVIII se termind informatiile cronicilor ucrainene privitoare la istoria tarilor romine. Prezentarea stirilor cronicilor ucrainene in cadrul general de istorie politied est-europeand a epocii studiate este strabdtutA, ca de un fir rosu, pe de o parte, de lupta moldovenilor i eazacilor pentru independenta i, pe altd 1 Hans iThersberger, Russlands Orientpolitik in den letzten zwei Jahrhunderten, Stutt gart, 1913, P. 98. Pentru relatiile dintre Rusia i Arile romine Intre 1700-1711, ca si In timpul campaniei de la Prut din 1711, vezi A. Kociubinski, Mu u owl, Odessa 1878, p. 81-118 si p. 118-185, si G. S. Ardeleanu, op. cit., p. 189-196. 2 N. lorga, op. cit., VI, p. 470. 3 Istoria R.P.R., ed. a IV-a, p. 255 (Un rezumat al tratatului). I Kr. op. Mal., 302. A. Boldur, Expedifia de la Prut din 1711 In Studii i cercetdri istorice 0, vol. XIX, 1946, P. 49, considerA, gresit, bdtAlia de la Prut ca o mare InfrIngere a lui Petru I. De fapt, bAtAlia de la StAnilesti a fost, cum a ardtat K. Marx (Istoria diplo

mafiei secrete a sec. XVIII, cap. VI), doar un episod al rdzboiului nordic 0, care nu a influentat asupra succeselor militare si diplomatice ulterioare ale lui Petru I contra Suediei (V. Mavrodin, op. cit., p. 227). Descrierea amAnuntitA a evenimentelor la martorul ocular I. Neculce, KogAlniceanu, II, p. 302-340. 5 V. Mavrodin, op. cit., p. 224; Hcmopus CCCP I, p. 551-552; Kr. op. Mal. numeste cetatile: Kamennfi Zaton si Samara (ultima, de fapt, Novobogoroditki). " Mai nou, pentru activitatea lui D. Cantemir In Rusia, acad. P. Constantinescu-Iasi, Relaliile culturale romtno-ruse din trecut, Bucuresti, 1954, P. 180-192 (cu bibliografia recenta a chestiunii). 7 El a fugit Intli la Brasov, apoi In Ucraina la Perejaslavl (I. Neculce, op. cit., II, p. 332-333). In 1715, ca general-conte primea a casA In Moscova si o mosie in Ucraina (Manuscrise rusesti ale Academiei R.P.R., p. 29).

a Kr. op. Mal., P. 304.

www.dacoromanica.ro

49

5TIRI DIN CRONICILE UCRAINENE

253

parte, de indreptarea consecventd §i a unora §i a altora care Rusia, spre a fi sustinuti in lupta lor de eliberare. Spre sfir§itul sec. XVI, cazacii au sustinut lupta moldovenilor pentru mdependentd, in timp ce ucrainenii avurd aldturi de ei pe moldoveni in lupta lor de eliberare nationald de la jumdtatea sec. XVII. Dar, a§a cum a rezultat din analiza pe care am intreprins-o, lupta moldovenilor pentru independenta nationald a e§uat din pricina politicii de pasivitate a regilor poloni (Sigismund II, Henri de Valois, tefan Báthory, Sigismund III, Vladislav IV) fata de imperiul otoman §i pericolul turcesc. Preocupatd de problema suprematiei in bazinul Mdrii Baltice, urmdrind o politicd expansionistd in dauna statului rus, Po Ionia nobiliard era interesatd in mentinerea unor bune relatii cu Turcia. De aceea ea a avut decenii de-a rindul o atitudine negativd ori de cite ori moldovenii cdutard sa scuture jugul turcesc. Iar cind, spre sfir§itul sec. XVII, strimtoratd la Marea Balticd, ea cdutd sà recupereze

in rivalitate cu Austria

.

vechiul ei acces la Marea Neagra, zguduità de contradictiile dintre partidele nobiliare, Po Ionia se ardtd incapabild sA corespunda misiunii ce-§i asumase Jan Sobieski. Este caracteristic cum domnii tdrilor romine, con§tienti de incapacitatea Poloniei nobiliare de a organiza §i intreprinde alungarea turcilor de la Dundrea de Jos, ca §i de pericolul pe care, incepind cu finele sec. XVII, 11 comporta eliberarea » adusd aici de Wile imperiale cotropitoare ale Austriei, i§i indreptard

permanent §i stdruitor apelurile lor cdtre marea putere ruseascd. Intr-adevär, in timp ce puterea turceascd cuno§tea un declin tot mai pronuntat, in timp ce Po Ionia dispdrea ca mare puttare de pe scena istoriei europene,

Rusia se ridica de la jumatatea sec. XVII ca o mare putere, de la care cre§tinii din Balcani a§teptau eliberarea §i independenta nationald. Deocamdatd insd, ocupatd in nord cu rezolvarea problemei baltice, impiedicatd sd actioneze impotriva turco-tdtarilor de politica agresivd antirusd a Poloniei nobiliare 1, Rusia nu se putea dedica marii sale misiuni eliberatoare. Totu§i, prin eroica avangarda a poporului ucrainean, prin vitejii cazaci, Rusia a intretinut in poporul romin §.1 in popoarele balcanice speranta eliberdrii mult a§teptate §i a fdcut chiar

primii pa§i in aceastd directie. Aceasta este, de pilda, una din semnificatiile reunirii Ucrainei cu Rusia la jumdtatea sec. XVII, reunire prin care Rusia i§i pregdtea de pe atunci o bazd de pe care pornind va realiza, treptat, in yeacurile urmdtoare eliberarea cre§tinilor balcanici de sub asupritorul jug otoman. In acest sens scria prin al optulea deceniu al veacului trecut istoricul rus A. Kociubinski aceste memorabile cuvinte, al cdror adevär este intru totul

verificat de intreaga dezvoltare istoricd din sec. XVIIXIX: « Moscova,

care §i la jumdtatea sec. XVII §tia cd la sud o a§teaptd un lucru mare §i greu: eliberarea cre§tinilor din Turcia, s-a comportat con§tient fata de acest lucru, ca fata de propria sa cauzd, §i nu s-a temut sä facd primul pas pe acest drum care, in politica rusd viitoare, pind la 19 februarie 1878, a constituit un principiu

cdlduzitor al politicii ruse§ti. Atunci (i.e. la jumdtatea sec. XVII) apdrare a Moldovei, azi (i.e. 1878) eliberarea Bulgariei » 2. 1 Cf. I, GrekovV. Koroliuk I. Miller, op. cit., p. 18-20. 2 A. Kociubinski, op. cil., p. 27.

www.dacoromanica.ro

prima

254

MIHAIL DAN

60

Cit timp Rusia nu s-a putut angaja cu toate fortele sale la lupta impotriva turcilor, nici o coalitie de forte, nici frontul polono-rus, nici cel polono-austriac nu au putut rezolva problema pericolului turcesc in rdsdritul Europei.

Dar, in afard de coalitiile marilor puteri din acest sector european, moldo-

i ucrainenii, constienti de soarta lor comund, au incercat ei insisi de atitea ori injghebarea unui front comun de luptd moldo-ucrainean impotriva turco-tdtarilor. Soarta Moldovei era strins legatd de a Ucrainei i invers: astfel, dacd prin 1673-78 luptele din Ucraina urmau sd decid i soarta Moldovei, luptele date in 1684-86 in Moldova erau menite sä decidd i soarta Ucrainei din dreapta Niprului. Din aceastd conditionare reciprocd s-a ivit de atitea ori sub loan Vodd, sub Bogdan Hmielnitki, la 1683 sub Kunitki i tefan

venii

Petriceicu

necesitatea stringerii fortelor ucrainene

i

moldovene intr-un

front comun de luptd pentru libertate, pentru interesele nationale ale celor cloud popoare. Eficienta redusd a acestui front politic in ce priveste problema

eliberdrii noastre de sub jugul otoman, atit in sec. XVI, cit si in sec. XVII, nu poate fi explicatd decit prin orientarea nordicd a politicii rusesti in acest interval de timp, orientare care a lipsit mult timp lupta popoarelor romin si ucrainean de mult asteptatul sprijin material. Totusi, reunirea Ucrainei cu Rusia i luptele date de poporul rus i cel ucrainean impotriva turcilor in a doua

jumdtate a sec. XVII au o importanta istoricd: ele au salvat Ucraina din stinga Niprului de a fi inghitita de Turcia sultanilor si au creat premisele

pentru eliberarea in veacul urmdtor a intregii Ucraine i, apoi, a popoarelor balcanice de sub jugul otorndn intr-adevdr, incepind cu sec. XVII, pe mdsurd ce Rusia cunoscu o tot mai rapidd dezvoltare economica i dobindi un tot mai mare prestigiu politic, pe mdsurd ce diferite probleme ale politicii externe furd rezolvate i problema turceascd trecu pe primul plan, Rusia pe linia unei perfecte identitdti intre interesele sale politice i aspiratiile la libertate si independentd ale popoarelor crestine de la Dundrea de jos si din Balcani sprijini tot timpul popoarele de aici intre ele i poporul romin in lupta lor contra turcilor i, dupd ce la finele sec. XVIII eliberd intreaga Ucraing, Rusia, innpreund cu popoarele romin, bulgar i sirb, realizd in veacul urmdtor, treptat, eliberarea acestora din robia otomand. Sperantele adeseori märturisite de romini In sec. XVII, de a se vedea eliberati de cdtre Rusia, se väzurd realizate in sec. XIX, cind ei i§i dobindird independenta nationald cu sprijinul marelui popor rus. in aceste conditii, dubla eliberare nationald i sociald a poporului nostru de &are Marea Uniune Sovieticd In zilele memorabile din vara anului 1944 nu este altceva decit punctul culminant, momentul cel mai glorios al unei traditii istorice multiseculare de sprijinire a noastrd de cdtre marele popor rus, traditie care se reflectd in nenumäratele mdrturii documentare i narative si din care epoca studiata in aceasta lucrare reprezintd numai un fragment. I

Cf. N. A. Smirnov, Bopb6a pycocoeo u yxpauncnoso napo008..., p. 105 i B. F. Por-

nev, IC xapanmepucmuxe AtearcOyHapoOuoil thcmanoexu oceo6o0umeAbuoii eaubt yxpauucroso

Hapoaa, In eBonpoct4 Hcmopuuo, 1954, p. 5, 49 §i 58.

www.dacoromanica.ro

STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE

61

255

III Dupd ce In partea intli a acestui studiu am prezentat cronicile ucrainene si autorii lor, dupd ce In partea a doua am infdtisat, in cadrul de istorie rdsd-

riteand a epocii, evenimentele din istoria tarilor romine in sec. XVI si XVII, la care se referd analele cdzkesti, sä verificdm acum, sumar, tiri1e furnizate de aceste anale, prin confruntare cu izvoarele documentare i narative rominesti, spre a putea desprinde valoarea de izvor istoric, pentru istoria noastrã, a cronicilor ucrainene. STIRI PRIVITOARE LA ISTORIA MOLDOVEI IN SEC. XVI DUPA CULEGEREA ISTORICA A LUI LUKOMSKI $1 SCURTA DESCRIERE A RUSIEI MICI

Culegerea istoricii a lui Lukomski, sub anul 1572, vorbind de inldturarea din domnie a lui Bogdan Ldpusneanu, aratd cd ea se datoreste uneltirilor sale cu polonii i, mai mult, chiar faptului Ca tindrul domn moldovean se si supusese regelui Poloniei 1, ceea ce corespunde perfect adevdrului istoric. Intr-adevdr, in 1569, el incheiase cu Po Ionia un tratat umilitor, prin care se obliga a veni in ajutorul Poloniei cu oameni SI cu toate mijloacele sale, nu numai cind va fi chemat de rege, ci i cind va fi chemat de hatmanii acestuia ; cd nu va intreprinde nimic, chiar dacd ar fi in interesul Moldovei, färd invoirea regelui polon, si altele 2.

In local domnului mazilit de turci pentru orientarea sa filopolond, veni la Iasi, ca nou domn, loan Vodd insotit de 20 000 de turci, in timp ce Bogdan, refugiat in Polonia, cerea ajutorul polonilor, spre a-si redobindi tronu13. Sosirea lui Ioan Vodd la Iasi Impreund cu cei 20 000 de turci se conf,irmd de cdtre N. Costin 4, care foloseste aici acelasi izvor, pe Guagnin, ca i compilatia lui Lukornski. Fuga lui Bogdan Lapusneanu in Polonia se confirmd de asemenea documentar ; 5 dar ajutorul pe care i-1 dadurd hatmanul coroanei Mielecki, venit cu oaste polond, i Temriuk Piatigoret cu cazacii lui, nu se Men la purunca regelui polon Sigismund I (corect: Sigismund II August), cum pretindea compilatia lui Lukomski 6 ceea ce nici nu s-ar fi putut, data fiind starea de pace dintre poloni i turci i interesul Poloniei de a mentine pacea ci la initiativa unor nobili poloni, rude ori prieteni ai domnului depus 7. 1 Luk., P. 333. 2 Bogdan L5pusneanu (Bogdan Aleksandrowicz) Meuse jurAmint de credint5 i supunere lui Sigismund August si urmasilor sai, In Iasi la 2 oct. 1569 (Hurmuzaki, supl. II, vol. I (1510-1600), P. 263-267 si vol. VIII, p. 150-152; Gr. Ureche, Kogillniceanu, I, p. 223 (4 Bogdan vodS s-au prietenit cu leii s) si N. Costin, ibidem, p. 455). Vom cita Gr. Ureche p. sau N. Costin p. ... din vol. I al cronicilor moldovene, editate de M. Kogalniceanu. ° Luk., p. 333. Un raport din Constantinopol, 13 februarie 1572 (Hurmuzaki, II 1 (1451 1575), p. 615 spune cd Joan VodS veni InsoOt doar de 500 de ieniceri si 300 de spahii).

4 N. Costin, p. 456. 5 Hurmuzaki, supl. I, vol. I, p. 24 si un doc. din Liov, 3 mai 1572 la B. P. Hasdeu, Arhiva istoricS #, I 1, p. 88. O Luk., p. 333. 7 Gr. Ureche, p. 224 si N. Costin, p. 456; cf. pentru acliunea lui Mielecki si P. P. Panai-

tescu, Inlluerna polond, p. 9-10.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

256

52

Oastea sosità in ajutorul lui Bogdan Lapu§neanu aduse tunurile de la Hotin §i se ciocni cu avangarda turco-moldoveand pe Prut, 1 la *tefdne§ti2. Nu se confirmd insd infrIngerea la Prut a avangdrzii turco-moldovene, pe care o relateazd compilatia lui Lukomski. Cronica lui Lukomski (p. 334) expune apoi retragerea armatei polone, luptele care s-au dat in retragere, trecerea Nistrului de cdtre Mielecki §i Bogdan,

ocu mare trudd §i cu mare pierdere de care, neavind poduri urnbldtoare»3, amdnunte care se verified toate prin confruntarea cu izvoarele narative moldovene§ti 4.

La doi ani dupd alungarea lui Bogdan, Ioan Vodd incepea marea sa luptd de eliberare de sub jugul turcesc, luptd in care fu ajutat de vitejii cazaci.

Fragmentul din Scurta descriere a Rusiei Mici, foarte rezurnativ, ne informeazd doar cä hatmanul Zaporojelui, Svierciovski, a ajutat pe Ioan Vodd in 14 lupte norocoase §i a murit in Moldova cu toatä oastea sa. De fapt, numdrul bdtdliilor la care au luat parte cazacii in Moldova in 1574 pare a fi 11, cum rezultd din analiza pasajului respectiv din Lukomski 5 §i N. Costin 6; iar Svierciovski nu fu ucis in luptd, ci azu prizonier la turci, de unde se rdsettmOrd mai tirziu 7. Mult mai amanuntita decit relatia din Scurta descriere a Rusiei Mici, decit cea a lui Gr. Ureche i uneori chiar mai ampld decit relatarea din cronicile lui Leonte Bobolinski 8 §i a lui N. Costin, care urmeazd, ca §i Lukomski, pe acela§i Guagnin, este versiunea din Culegerea istoricd a colonelului cazac. Compilatia lui Lukomski incepe relatarea mdretei epopei a eroicei lupte a lui Joan Vodd impotriva turcilor prin ardtarea motivelor care 1-au impins la lupta. Petru chiopul oferise sultanului Selim mari Rime de bani spre a-i da tronul Moldovei. Spre a se mentine in domnie, Ioan Vodd trebuia sã promità sultanului aceea§i sumd, in caz contrar urmind a fi mazilit. Refuzind mdrirea tributului, el fu depus §i se hotdri de luptd. 9. Aceea§i motivare o afldm §i la Ioachim Bielski 10 §i la Gorecki 11, dar ea diferd Intru citva la Gr. Ureche12 §i la N. Costin 13, care sustin cd mazilirea lui loan Vodd ar fi fost provocatd de cruzimea lui fata de boierii moldoveni. 1 Luk., p. 333. 2 Gr. Ureche, p. 224 si N. Costin, p. 456. 3 Ibidem, oastea polond cu Bogdan ar fi trecut Nistrul 4 Gr. Ureche, p. 224 ; N. Costin, p. 456. 5 Luk., p. 335-348. 6 N. Costin, p. 458-465.

f5r5 sminteari

7 lbidem, p. 465 ; Gr. Ureche, p. 229 (dupd Joachim Bielski) afirmS. ca i Scurta desrriere,

pieirea tuturor cazacilor In Moldova. Vezi P. P. Panaitescu, Inl hien( a polond, p. 183-184. 8 Vezi Alexandrina si D. Nichita, Despre loan, voevodul moklovenilor (traducere din letopisetul lui Leonte Bobolinski), In Arhiva Iasi, XXXVIII, (1931), p. 219-229. 9 Luk., p. 335 ; In legaturd cu depunerea lui loan Voda, un raport imperial din Constantinopol, 21 martie 1574 (Hurmuzaki, II 1, p. 671) aratä intentia lui Ioan Vodd de a merge la Moscova, ceea ce constituie o dovadd a sperantei pe care viteazul domn al Moldovei va fi pus-o In rusi, pentru a-I ajuta In lupta sa de eliberare nationala. '° Apud P. P. Panaitescu, op. cit., p. 475. 11 In Tezaur de monumente istorice, HI, p. 215. 12 Op. cit., p. 225. 18 Op. cit., p. 458.

www.dacoromanica.ro

STIR! DIN CRONICILE UCRAINENE

53

257

Se confirmd apoi cererea de ajutor la cazaci i venirea cazacilor in Moldova

sub conducerea hatmanului Svierciovski si a altora Cazacii venird rard sä mai ceard ingiiduinta Poloniei 2, pe care, de altfel, nici n-ar fi obtinut-o, date flind relatiile de atunci intre Rzecz Pospolita i imperiul otoman 3. Svierciovski sosi cu 1200 de cazaci 4. Impotriva moldovenilor i cazacilor uniti vine domnul Tdrii Rominesti, Alexandru, cu fratele sdu Petru $chiopul cu 30 000 de turci, 2000 de unguri si 40 000 de munteni 5. Armata cotropitoare ar fi trecut riul Moldova si si-ar fi asezat tabdra lingd acel riu 6. Impotriva lor pornesc cazacii lui Svierciovski impreund cu 6000 de moldoveni 7. Intr-o lupta de avangardd

sint prinsi 400 munteni8. Urmd apoi lupta cea mare, in care moldovenii i cazacii atacard din patru pärti pe dusmani 9, lingd apa Moldovei", cauzindu-le o infrin-

gere decisivd. Dupd infringere, cei doi frati nu ar fi fugit amindoi la Brdila, cum afirmd Lukomskill, (ca i Bielski si N. Costin), ci numai Petru s-ar fi refugiat

la Brãila. pe cind Alexandru Von ar fi fugit la Tirgul de Floci, la gura Ialomi tei 12.

Se confirmd asediul i cucerirea orasului Brdila". De asemenea, se verified

stirea cd in ajutorul celor asediati in cetatea Brdilei venird 15 000 de turci. Impotriva lor, loan Vodd trimise pe Svierciovski cu 8000 de moldoveni ". Amdnuntele privitoare la luptele urmdtoare dispozitia trupelor, efectivele angaiate in lupte 15 se verified prin cronica lui N. Costin", care are izvor comun cu Lukomski. La Gr. Ureche 17 aceste lupte sint redate extrem de rezumativ. 1 N. Costin, op. cit. 2 Luk., p. 335; N. Costin lesesti .).

(6

nelntrebind voia craiului saul a] alte capitenii a craiei

8 DupA Luk., p. 335 se pare ca loan VodA nici n-ar mai fi Incereat sA obtina ajutorul lui Henri de Valois. Aceeasi versiune, explicabila prin izvorul comun, si la N. Costin, p. 458.

De fapt, insa, el ceru ajutorul Poloniei (cf. Ioachim Bielski, la P. P. Panaitescu, op. cit., p. 175 ; Gorecki, Descriptio belli Ivoniae, in Tezaur de monumente istorice, III, p. 220-221 si Gr. Ureche, p. 225, dar fu refuzat pentru motivele cunoscute (vezi aici, mai sus). a Luk., p. 335; Gr. Ureche, p. 226; N. Costin, p. 458. 5 Luk., p. 338. Aceleasi care la Ioachim Bielski (la P. P. Panaitescu, op. cit., p. 176); N. Costin, p. 459 da aceleasi efective pentru turci i unguri, dar nu precizeaza numarul muntenilor ; Gorecki, p. 226 spune ca armata dusmana ar fi avut urmatoarele efective: 70 000

munteni, 30 000 turci si 3000 unguri.

6 Luk., p. 338. Aceeasi versiune la I3ielski, p. 176 si la Mihail von Is.elt ap. Sc. Gallimachi, Un istoric olandez despre loanVodd cel Cumplit o, in Studii ., an. III, (1950), nr. 2, p. 164; N. Costin, p. 460 spune frisk' ca au trecut Siretul. 7 Luk., p. 338 ; aceeasi card la Bielski, p. 176; N. Costin da 4110 numai 5000. 8 Luk., P. 338; Bielski, p. 176 si Gr. Ureche, p. 226 dau aceleasi cifre ; dar N. Costin

doar 300 (p. 460). 9 Luk., p. 338. Aceeasi versiune la Bielski, p. 177; Gr. Ureche, p. 226 si N. Costin, p. 460, dau o alta dispozitie a trupelor: ei ar fi atacat doar din trai parti. 6° Luk., p. 338. Lupta, de fapt, s-a dat linga vadul Doamna, pe apa Rlmnei, la Jiliste

(cf. A. D. Xenopol, op. cit., V, p. 99 si nota 161: N. Iorga, op. cit., V, p. 148-149 si C. C. Giurescu, op. cit., II 1, p. 198). u Luk., p. 338. 12 A. D. Xenopol, op. cit., V, p. 100; C. C. Giurescu, op. cit., II-1, p. 198. 18 Luk., p. 339; N. Costin, p. 460. Aceleasi cifre la Bielski, p. 177 si N. Costin, p. 460. Luk., p. 340. 16 Ibidem, p. 461. 17 Ibidem, p. 227.

17c. 376

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

258

64

Impotriva turcilor care veneau sd treacd Dundrea, Ioan Vodd trimise pe Eremia Golia cu 13 000 de moldoveni 1, spre a le opri trecerea. Amdnuntele privitoare la luptele de la Dundre (armata lui Ioan Vodd:

30 000 impdrtiti in 30 cete, turci peste 50 000, trddarea lui Eremia Golia, desfdsurarea luptei, retragerea) si apoi cele privitoare la lupta de la Roscani (ingroparea in santuri, lupta de trei zile, capitularea lui Ioan Vodd i sfirsitul sdu 2 se verified de asemenea 3. Sub anul 1575, vorbind despre invazia tdtarilor in Podolia, la Siniawka, Lukomski spune cA tAtarii Ar fi luat robi cam 5000 de oameni i ar fi dus cu ei peste 150 000 de cai i nenumdrate vite cornute 4. Desi alte izvoare dau alte cifre 5, totusi cele date de Lukomski ni se par mai probabile. IOAN POTCOAVA

De o mai mare atentie se bucurd la Lukomski venirea cazacului Ioan Potcoavd in Moldova pentru continuarea luptei de eliberare nationald a poporului moldovean. Dacd autorul anonim al Scurtei descrieri a Rusiei Mici inching

lui loan Potcoavd numai citeva rinduri 6, Lukomski povesteste pe larg, pe sapte pagini, acest episod din relatiile romino-ucrainene. Ioan Potccavd. insd nu a fost frate bun al lui Ioan Vodd, cum afirmd Lukomski 7, ci numai s-a fdcut, cum zic unii, frate lui Ioan Vodd »8. In expeditia sa din Moldova, Ioan Potcoavd fu ajutat de Stanislaw Kopetki, de Topa, un moldovean asezat prin pArtile Braczlawului, si de 330 cazaci ai hatmanului ah 9. La intrarea in Moldova, dupd o primA luptd cu Petru chiopul, care avea 500 de turci, pe lingd moldovenii sAi, acesta din urmd, invins, fugi in Tara Romineascd, iar Potcoavd intrd In Iasi la 18 noiembrie10. Se confirmd rdspldtirea lui Kopetki si Topa §i chiar trecerea moldovenilor sub comanda hatmanului *ah11. Impotriva noului domn veni in curind iardsi cu o mare oasten Petru chiopu1. Lukomski nu precizeazd din cine era alcAluiLd oastea lui Petru chiopul. De fapt erau munteni, 1 Aceeasi cifrd la Bielski, p. 178 si la Gorecki, p. 241; dar N. Costin, (p. 461) are

doar 1400.

2 Luk., p. 343-348. 3 Gr. Ureche, p. 227-229; N. Costin, p. 462-465; Bielski, p. 180-184. Efectivul si dispozitivul trupelor asa cum le afldm la B. P. Hasdeu, Joan Vodd ccl Cumplit (1572 1574), Buc., 1926, cap. III si IV, slut, in bund parte, fanteziste. 4 Luk., p. 394.

6 N. Costin, p. 466 spune cd au.robit 340 000 oameni; K. Osipov, op. cit., p. 55 spune

cd au luat 35 000 robi, circa 40 000 cai si 50 000 vite cornute; la R. Ciocan, op. cit., p. 155 nota 4, se dau alte cifre: 55 000 oameni ucisi si 300 000 luati robi. 6 Kr. op. Mal., p. 215. 7 p. 351. B Gr. Ureche, p. 230; N. Costin, p. 467; cf. si N. Iorga, op. cit., V, p. 171, n. 7. 9 Luk., p. 352-353; Gr. Ureche, p. 230; Bielski, p. 185; N. Costin, p. 468. 19 Luk., p. 354; Gr. Ureche, p. 231 si N. Costin, p. 468, dau data de 23 nov., accep-

tatd si de N. Iorga, op. cit., V. p. 172; A. D. Xenopol (op. cit., V. p. 109) dd data de 10 nov.; Bielski (p. 188) spune: in ajunul sf. Andrei a, adicd: 29 noiembrie. 11 Luk., p. 354; N. Costin, p. 460. Stirea lipseste la Gr. Ureche. Bielski (p. 188) spune cii 5ah a fost numit in fruntea boierilor. 12 Luk., p. 355.

www.dacoromanica.ro

STIR! DIN CRONICILE UCRAINENE

156

269

ardeleni, moldoveni din tara de jos, turci §i Mari 1 Lupta avu loc la Docolina pe Prut 2 §i ea fu ci§tigata de Potcoavd, in a cdrui armatd a luptat §i hatmanul Sah 3. De§i ci§tigase batAlia, Potcoavd se retrase in Polonia, unde fu prins §i aruncat in temnitd 4. In anul urmátor, el fu decapitat la Liov, pentru stricarea pdcii cu turcii 5. In acela§i an avu loc expeditia cazacului Alexandru in Moldova 6. 5TIRILE PRIVITOARE LA SEC. XVII DIN SCURTA DESCRIERE A RUSIEI MICI SI DIN SAMOVIDET. RELATIILE INTRE UCRAINA 51 MOLDOVA LA INCEPUTUL SEC. XVII

tiriIe privitoare la sec. XVII incep cu relatarea luptei data de hatmanul Zolkiewski la Tutora, in 1620. Luard parte §i cazacii din oastea polond 7. *Urea

data de izvorul ucrainean cu privire la capturarea lui Bogdan Hmielnitki In aceastä luptd nu se adevere§te 8. RELATIILE LUI VASILE LUPU CU BOGDAN HMIELNITKI

Peste trei decenii, in 1650, cazacii luptard din nou in Moldova, aláturi de Mari, pentru a determina o schimbare in orientarea politica' a lui Vasile Lupu, in legdturd cu marea luptd de eliberare pe care o purta poporul ucrainean

impotriva Poloniei panilor. In acel an, Moldova fu devastatd pink' la munti §i multi oameni flied du§i in prinsoare 9, ceea ce se confirmd §i de izvoarele noastre 10 §i de cele ruse§ti 11.

Peste doi ani, In 1652, pe cind Timu§ venea in Moldova spre a se cdsátori

cu Ruxandra, polonii dddurd cu Hmielnitki lupta de la Batog, unde furd

infrintin. Descrierea infringerii polone este mult mai amdnuntita in Scurta des-

criere a Rusiei Mici decit in cronica lui Miron Costin. Se adevere§te stirea data de izvorul cazac13, cd V. Lupu ceru polonilor sä impiedice intrarea lui Timu§

1 Gr. Ureche, p. 231-232; N. Costin, p. 468-469; N. Iorga, op. cit., V, p. 173. 2 Numele locului batilliei nu se aflä la Lukomski. El e dat de Gr. Ureche, p. 232. sl N. Costin, p. 469; cf. si N. Iorga, op. cit., V, p. 173. 5 Luk., P. 355; Gr. Ureche, P. 232; N. Costin, p. 469. Luk., p. 356. 5 Luk., p. 357. CAlcarea pácii cu turcii este (lath ca motiv pentru decapitarea In! Potcoavil si de Gr. Ureche, (p. 232), In timp ce N. Costin (p. 469) spune: pentru aceste rocosituri ce Mouse asupra lui Petru Voda. . 6 Gr. Ureche, p. 233; N. Costin, p. 469; Bielski, p. 190, Hurmuzaki, XI, p. 607-610; Luk., p. 357, stie doar de invaziile lui Alexandru In Polonia.

7 Kr. op. Mal., p. 216 ; descrierea pe larg a luptelor la Miron Costin, KoglIniceanu, I, p. 271-272. DupS izvoare polone, la N. Iorga, Studii i documente, IV. p. CXLIII CXLIV. a Cf. K. Osipov, op. cit., p. 104-105; se pare cd e o confuzie cu prinderea fiului lui Zolkiewski (cf. I. Macfirek, op. cit., p. 163).

9 Sam., p. 23-24. " N. Iorga, op. cit., Iv, p. CcXxXIIIccxxxiv; M. Costin, p. 319-320.

Poccoeaunetwe Yxpauttla c Poccuea. gotcymemmu u mamepuaitbs, II, Moscova, 1954, p. 445-447. 12 Kr. op. Mal., p. 234-236. Kalinowski dupd izvorul cazac ar fi avut la Batog

3000 infanterie regulata si 6000 cavalerie. M. Costin (p. 321) dd alte efective: 8000 pedestrasi si 12 000 cavalerie.

15 Kr. op. Mal., p. 234.

17*

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

260.

56

in Moldova 1. Dupd infringerea polonilor, Bogdan Hmielnitki si tatarii venird la Camenita i patrunsera, mai departe, in Po Ionia 2. In toamnd Timus, insotit de 12 000 cazaci 3, putea veni la Iai, unde avu loc nunta 4. Sub anul 1653 Scurta descriere a Rusiei Mici vorbeste, gresit, despre tratativele dintre B. Hmielnitki i turci. De fapt, aceste tratative au avut locmai ales in anii 1650-1652, cum au stabilit cercetarile mai noi 8. De asemenea, conflictul lui Hmielnitki, pe aceasta chestiune, cu Gladki si Gulianetki a avut loc nu in 1653, cum scrie izvorul ucrainean 6, ci in 1651-1652, in timpul

tratativelor cu turcii, cum au stabilit istoricii sovietici 7. Tot sub anul 1653 se vorbeste de alungarea lui Vasile Lupu din domnie

de catre munteni si ardeleni si de ajutorul dat domnului Moldovei de proaspatul sau ginere cazac. Analistul ucrainean redd just, desi foarte pe scurt, cele cloud

faze ale actiunii cazacilor in Moldova: 1) izbinda lor la Popricani pe Jijia si inscdunarea lui Vasile Lupu si 2) lupta de la Suceava in care Timus fu ranit la picior, din care cauzd muri peste citeva ore 8, Izvorul ucrainean nu cunoaste insd expeditia cazaco-moldoveneascd in Tara Romineasca §i deci nici lupta de la Soplea pe Teleajen, nici pe cea de la Finta (27 mai 1653); cronicarul ucrai-

nean spune, simplu: « Radul (de fapt Matei Basarab) i Rákóczi alungara pentru a doua oara pe Vasile din domnie si pe Timus din Iasi » 9.

Stirea data de Samovidet1°, la anul 1657, cd regele Poloniei, Jan Kazimir, a cerut ajutorul tatarilor din Crimeea impotriva armatelor suedeze, ardelene §i cazacesti, care invadaserd Polonia, se adeveresten. LUPTELE DIN MOLDOVA $1 UCRAINA DIN DECEN1ILE 8 *I 9 ALE SEC. XVII

tirile cronicilor ucrainene privitoare la luptele date prin a opta decada a sec. XVII sint relativ numeroase. Stirile privitoare la luptele polonilor cu turcii in 1673 in Moldova se confirmd. Turcii venird cu Husein pasa inso tit de domnii tarilor romine Stefan Petriceicu si Gr. Ghica. Kaplan Ghirei, un sultan tatar, statu la Tutora12. Victoria polond din 11 noiembrie 1673 se con1 N. Iorga, op. cit., IV, p. CCXXXVIIICCXXXIX ; idem, Ist. rom., VI, p. 180 si acelasi,

Legdturile romtnilor cu rulti apuseni, p. 51 (dupa Kostomarov). 2 Kr. op. Mal., p. 236; N. Iorga Geschichte des osm. Reiches, IV, p. '79. 3 Kr. op. Mal., p. 236; dar N. Iorga, (1st. rom., VI, p. 181) dá pentru oastaa lui Timus doar un efectiv de 3000 oarneni. 4 Sam., p. 32 ; N. Iorga, Acte i fragmente, I, p. 208-214; M. Costin, P. 321-322. 5 Vezi aici mai sus, si Hurmuzaki, supl. II, vol. III 1, p. 31 si 40-41. 6 Kr. op. Mal., p. 236. 7 K. Osipov, op. cit., p. 320, pune acest conflict In 1651 ; N. Petrovski, op. cit., p. 32, In 1652; tot In 1652 si Plcmopua CCCP , t. I, p. 500.

g Kr. op. Mal., p. 236-238; mult mai pe larg povesteste aceste lupte M. Costin

(p. 327

344).

9 Kr. op. Mal., p. 237; Sam., P. 46, gresit, sub anul 1656; cf. N. Iorga, 1st. rom., VI, p. 199 203.

10 Sam., p. 47. 11 M. Costin, I, p. 354; relatarea luptelor din Polonia este mult mai cletaliata la M. Costin

(p. 353-354) dectt la Roman Rakuska Romanovski. 12 Sam., p. 117-119; N. Muste, la Kogalniceanu, III, p. 10; N. Iorga, Geschichte des osm. Retches, IV, p. 147 si acelasi, Studit i documente, IX, p. 148-161.

www.dacoromanica.ro

57

Sum IN CRONICILE UCRAINENE

261

firma, dar efectivele date pentru oastea turceascd de Samovidet §.1 de cronicile moldovene§ti diferd 1. Se confirmd §.1 retragerea lui Kaplan Ghirei In Dobrogea 2.

Se adevere§te §.1 §tirea cd polonii au läsat garnizoane de infanterie germand la Suceava §i in alte cetdti 3. Urma apoi interventia tdtarilor, care instalard la Iai pe Durnitra§cu Cantacuzino 4. Moldova suferi cumplit in iarna 1673/74, indeosebi din pricina cetelor pradalnice ale tdtarilor 5. Expeditia din anul urmdtor, 1674, intreprinsd de insu§i sultanul Mohamed IV

in Ucraina, in sprijinul trdddtorului Doro§enko, se fdcu prin Moldova 6, ceea ce se confirmd 7. In Moldova, de unde fuseserd alungati polonii, se aläturard turcilor §i tätarii hanului Selim Ghirei 8. Cererea de ajutor a lui Doro§enko

&are sultanul tdtar Kaplan Ghirei, care se afla in Moldova 9, a fost, de fapt, adresatd marelui vizir Sulemgan-Aga-Kegapa, la 29 ianuarie 1674, §i in urma acestei cereri padi§ahul ordond in 7/16 februarie 1674 (luna Zilkade 1084) hanului Selirn Ghirei sd-1 ajute pe Doro§enko O. Interventia armatei rusocazace, condusä de cneazul Romodanovski §1 hatmanul Ivan Samoilovici, in Ucraina din OrPapta Niprului, impotriva lui Doro§enko, de§tepta legitime sperante in sufletele moldovenilor, care a§teptau cu nerdbdare armatele ruse§ti, crezind Ca, in. sfir§it, a sosit ziva eliberdrii lor de sub jugul otomann. La luptele care s-au dat in 1678 intre ru§i §i turci la Cigirin pentru stdpinirea Ucrainei din dreapta Niprului au luat parte, alaturi de turci, §.1 domnii tarilor rominen. *Urea se verified prin cronicile moldovene, care dau §i numele domnilor romini: Antonie Ruset al Moldovei i Gh. Duca al Tarii Romine§tin. 1 Sam., (p. 117-119) d5 40 000; N. Muste (p. 10) dA 30 000; N. Costin (Kogalni-

ceanu, II, p. 9) odd 20 000. Mult mai pe larg decit izvorul cazac relateazd aceste evenimente

Ion Neculce (Kogiliniceanu, II, p. 201-203). 2 Sam., p. 117-119 ; Hurmuzaki, IX 1, P. 280.

3 Sam., p. 117 119; N. Costin (Kogillniceanu, II, p. 12); I. Neculce, (ibidem, p. 206). La Suceava era infanteria germana a lui Theodor Frank (N. Iorga, Geschichte, IV, p. 149). 4 Sam., p. 117-119; N. Costin (p. 10 11) cu mult mai multe amAnunte. 5 Sam., p. 117 119 ; N. Costin, p. 10 ; I. Neculce, p. 207 208 si N. Muste, III, p.13 14 ; acesta vorbeste i despre luptele dintre tfitari i joldnerii nemti relatate pe scurt de Roman Rakuska. Pustiirea Moldovei o confirma i relatia ardeleana din 24 dec. 1673 a diacului Matei dare Mihail Apafi (Veress, Documente, XI, p. 149-151). 6 Sam., p. 120. 7 N. Costin, p. 13; N. Iorga, Studii i documente, IX, p. 161-168. 8 Sam., p. 120 122. 9 Ibidem, p. 120. 10 D. Dorosenko J. Rypka, op. cit., p. 48; Hurmuzaki, V 1, p. 87-88. n Cf. Sam., p. 122-123 ; Negustorul rus Nicolae Ivanov povesteste cA, trecInd prin Moldova cu mArfuri, a fost la Iai unde se nispIndise vestea a armata ruseasca era gata sA fnainteze la Nipru contra lui Dorosenko si a turcilor. Moldovenii, grecii i alte neamuri din Moldova, aflind de Inaintarea rusilor, s-au bucurat foarte mult i i-au exprimat dorinta de a se uni cu oastea ruseascA pentru a InlAtura jugul turcesc. La aflarea tirii cii oastea ruseasca s-a retras de la Nipru, moldovenii au fost cuprinsi de mare mfhnire (stire din 3 iunie 1673 la I. Nistor, Contribufii la relaliile dintre Moldova si Ucraina In veacul al XV II-lea, p. 33). 12 Sam., p. 142.

13 N. Costin, II, p. 15-16 (cu numele gresit al hatmanului cazac: Samuil Popovici In loc de Ivan Samoilovici. De la N. Costin ImprumutA numele si N. Iorga (1st. rom., VI, p. 305). La N. Costin, gresit, apa CasMenului In loc de apa.Tismenului (Tiasminului); I. Neculce,

II, p. 210-211 ; N. Muste , III, p. 18. Pentru luptele dintre 1677-1681, vezi si N. Iorga, .Studit si documente, IX, p. 173-181.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

262

58

Despre ultimul de data aceasta ca domn al Moldovei aminte§te insd Samovidet sub anul 1683, referindu-se la prinderea sa in tall dupd inapoierea de la asediul neizbutit de la Viena i ducerea sa in Polonia. Dar, pe cind cronicarul ucrainean nu inchind acestui eveniment decit doud-trei cuvinte 1, Ioan Neculce poveste§te pe larg intimplarea din ajunul crdciunului lui 1683, la Domne§ti, in Putna 2. In schimb, Samovidet dà ceva mai multd atentie luptelor date de cazacii lui Kunitki in 1684 in Moldova, cu toate cA relatia sa 3 este mult mai redusd decit cea a lui Nicolae Costin 4. La fel de sumard este §i relatia din Scurta descriere a Rusiei Mici asupra acelora§i evenimente 5. Se confirmä i tirea analelor cazdeesti 6 despre cumplita pustiire a Moldovei in urma luptelor din 1684-1685 dintre poloni §i turd 7. Expeditia lui Jan Sobieski in Moldova la 1686 este foarte succint prezentan de Samovidet 8. El insd cunoa§te caracterul luptelor: lupte de hartuiald cu tAtarii. Noi dispunem insd de relatii mai amdnuntite cu privire la aceastd expeditie polond 9. 0 altd expeditie polond in Moldova, tot atit de nereu§ità, fu cea din 1691,

despre care de asemenea afldm citeva rinduri la Samovide110. Se confirmd deopotriva i tirea izvorului cazac despre ldsarea de garnizoane polone in acest an la Suceava, Neamt §i in alte cetatin, ca §.1 despre viscolul care a nimicit oastea polond i despre caii secerati de boa1512. Din aceastd sumard confruntare a §tirilor analelor cazdce§ti cu izvoarele noastre documentare i narative rezultd cd, in general, informatiile analelor cdzdce§ti se verified, atit in ce prive§te relatiile politice dintre tarile romine §i tarile vecine, cit §i in ce prive§te evenimentele de istorie militarà, efectivele angajate in lupte, cronologia evenimentelor, motivarea cauzald a diferitelor evenimente istorice etc. Uneori analele edzdce§ti sint lacunare in raport cu izvoarele noastre,

alteori insd ele sint mai dezvoltate i infatirazd intr-un cadru mai larg de istorie est-europeand evenimente privind istoria tarilor romine. CONFUZII, LACUNE, ERORI TN CRONICILE UCRAINENE

Dar, pentru a putea aprecia just valoarea de izvor istoric a cronicilor ucrainene, trebuie sä mentiondm cà de cuprind i o serie de confuzii, erori, impreciziuni i exagerdri. Astfel, venirea solilor domnilor romini la Hmielnitki, 1 Sam., p. 160.

I. Neculce, II, p. 218-222. 3 Sam., p. 160-161. 2

4 N. Costin, II, p. 27-31 ; Hurmuzaki, supl. II, vol. III 1, p. 145-150 §i vol. IX-1, p. 307-311 ; la Alex. Amiras (Kogilniceanu, III, p. 106) Kunitki e numit gre0t Koniecpolski.

5 Kr. op. Mal., p. 286-287 ; o relatiune pe larg lntr-o scrisoare contemporand din Cracovia la Hurmuzaki, supl. II, vol. III 1, p. 145-150 0 A. Veress, XI, p. 202-215. 6 Sam., p. 162; Kr. op Mal., p. 287. 7 N. Iorga, op. cit., XI, p. 144-160; N. Costin, II, p. 34-35; Muste, III, p. 24-25. 8 Sam., p. 165. 9 N. Costin, II, p. 36 ; I. Neculce, II, p. 232-233 §i Indeosebi amanuntitul jurnal al lui Iacob Sobieski, fiul lui Jan Sobieski (vezi aici, mai sus, p. 249 i nota 1) 0 relatia de la A. Veress, XI, p. 237-239. 10 Sam., p. 180.

11 N. Costin, II, p. 38 ; I. Neculce, Il, p. 239. is Ibidern.

www.dacoromanica.ro

STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE

69

263

spre a-1 felicita pentru victoria asupra polonilor, a avut loc nu in 1648, cum spune

Scurta descriere a Rusiei Mici,1 ci in 1649, cum aflam la Samovidet 2. Tot astfel, data Mid conjunctura politica de atunci este putin probabil ca domnii tarilor romine sa fi cerut cu acel prilej §i ajutor lui Bogdan Hmielnitki a Afirmatia privitoare la cererea de ajutor se refera, probabil, la tatari, care pe atunci solicitau sprijinul lui Hmielnitki in lupta lor contra cazacilor de la Don 9. Tot Scurta descriere a Rusiei Mici 6, vorbind la 1649 de atacarea Moldovei

de catre cazaci impreund cu tatarii, face confuzie, pe de o parte, cu trecerea tatarilor prin Moldova, la 1649, cind ei furd batuti la satul Bratuleni 6, iar pe de altd parte, cu atacul cazaco-tatar din 1650 in Moldova 7, din cloud expeditii rezultind, prin contopire, una singura, §i aceasta in 1649. In acela§i loc izvorul ucrainean nume§te, gre§it, pe fiica lui V. Lupu, care urma sä se cdsätoreasca cu Timu§, Irina, in loc de Ruxandra. 0 gre§eala asemanatoare face autorul anonim al Scurtei descrieri a Rusiei Mici §ii cind vorbe§te la 1653 de Radu, voievodul Munteniei 8 in loc de Matei Basarab. Confuzii aflam §i la Samovidet. Astfel, sub anul 1656, el vorbe§te de expeditia lui Timu§ in Moldova §i de moartea sa 9, cind este §tiut cd acest lucru

a avut loc in 1653, la asediul Sucevei".

Pe alocuri ca §i in cronicile moldovene§ti se intilnesc §i in analele cazace§ti unele nume proprii corupte, deformate. A§a, intre altele, la Samovidetn

aflam, corupt, Balankerem pentru Szalankemen §i Tekel pentru Thokiily. Tot acolo, Ljamci pentru Neamt (Cetatea Neamtului) §i altele. STIRI NOI IN CRONICILE UCRAINENE, PRECIZARI LA 5TIRI CUNOSCUTE. VALOAREA CRONICILOR UCRAINENE PENTRU ISTORIA NOASTRA

Dar cronicile ucrainene aduc §i o serie de §tiri noi sau precizari la §tiri deja cunoscute, ceea ce mdre§te mult valoarea lor. Astfel, Lukomskin ne-a pastrat numele lui Ternriuk Piatigoret, comandantul cazac care a venit in 1572 in ajutorul lui Bogdan Lapu§neanu impreuna cu hatmanul coroanei Nicolae Mielecki.

Acela§i Lukomski" ne da §tirea ca, in 1575, dupd ce au pradat Podolia,

tatarii din Crimeea au impartit prada cu Petru chiopul, domnul Moldovei, 1 p. 224. 2 Sam., p. 18. Vezi si aici, mai sus, p. 234. 3 Kr. op. Mal., p. 224. 4 N. A. Smirnov, op. cit., p. 107.

5 Kr. op. Mal., p. 225-226. 6 C. C. Giurescu, op. cit., III 1, P. 85. 7 Sam., p. 23-24; M. Costin, I, p. 319-320; N. Iorga, 1st. rom., VI, p. 173-175. 8 Kr. op. Mal., p. 236-238. 9 Sam., p. 46.

10 M. Costin, I, p. 343. 11 Sam.,

p

46.

13 Luk., p. 333-334. Izvoarele noastre nu ne-au pAstrat numele lui Temriuk Piatigoret. Lasicki, Historia de ingressu Polonorum in Valachiam cum Bogdano Voiuoda (cui successit luonia) et caede Turcarum ducibus Mieleczkio et Sieniemuskio a. MDLXXII, in Tezaur de mon. ist., III, p. 259, 11 nume§te Ternruk de Pietichor (Temrucus Pietichorensis).

13 Luk., p. 348-349.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

264

60

lucru pe care Il cunoaste si N. Costin 2, dar fatd de care cronicarul moldovean

ia o atitudine negativd.

Incercarea lui Ioan Potcoavd de a continua lupta de eliberare a Moldovei de

sub jugul turcesc s-a terminat, dupd cum stim, prin decapitarea sa la Liov in 1578. Dar trupul &du nu fu inmormintat acolo 2, ci in mdndstirea de la Kanev 3.

Tot in 1578 afläm 4 despre o invazie in Po Ionia a cazacului Alexandru, care in acelasi an reusea sä ocupe, pentru scurt timp, tronul Moldovei ; izvoarele noastre cunosc numai acest ultim eveniment.

La lupta de la Tutora (1620) au luat parte, aldturi de poloni, si cazaci,

ceea ce stiu i izvoarele noastre narative 5. Dar, in afard de Miron Costin, izvoarele noastre nu ne-au pastrat numele celor care au comandat pe cazaci in aceastä bätdlie. De altfel, i Miron Costin spune, pur i simplu, s Hmielnitki », vorbind de unul din comandantii cazaci, pe cind din Scurta descriere a Rusiei Mici 6 afldm cd acesta a fost sotnikul Mihail Hmielnitki, care nu a fugit, ci a murit in luptd, i cd aldturi de el s-a aflat i fiul sdu Bogdan Hmielnitki, viitorul erou al luptei de eliberare nationala a Ucrainei 7. Samovidel 8 §1 Scurta descriere a Rusiei Mici 9 ne dau stirea despre sosirea

unor soli romini in 1649 la Bogdan Hmielnitki, ceea ce nu am aflat in izvoarele noastre. Tot din Scurta descriere a .Rusiei Mici" afldm i numele comandantilor cazaci: Timos Nosáci, Martin Puskar i Michailo Dorosenko, care au condus

invazia in Moldova in 1650. Numele polcovnicului cazac, care impreund cu Timus restabili pe V. Lupu in domnie i apoi, dupd moartea lui Timus, semnd capitularea cazacilor la Suceava in 1653, este Nicolae Fedorenkon, si nu Nicolae Feodorovici cum il dA o relatie contemporand12, M. Costin'3 si N. Iorga". 1 N: Costin, I, p. 466 si Gorecki, p. 251-252, afirm cu domnul Moldovei.

i ei cd tlitarii au ImpArtit prada

2 B. P. Hasdeu, cp. cit., p. 209 spune cd a fost Inmormintat In biserica romind din Liov, desi In nota 45 izvorul polon citat de Hasdeu spune cd fu Inmormintat In biserica fratiei rusesti de acolo. De Ingroparea sa In biserica ruseascii din Liov vorbesc i nista avvisi contemporane din 16 si 27 iunie 1578 din Liov (la A. Veress, III, p. 147-148). Inmormintarea lui la Kanev o afirmd si Al. Papadopol-Calimach, Cfniecul halmanului Ivan Serpeaga

( loan Potcoavd, Creful, domn al Moldovei 1577 1578). Clnlec popular din Rusia meridionald,

In Cony. lit.," XXI, (1887), p. 1005-1006.

3 Luk., p. 357 (dupa Pycocaa aocmosepuas itemonucb) si Kr. op. Mal., p. 215. 4 Luk., p. 357. 5 M. Costin, I, p. 270-272 6 Kr. op. Mal., p. 216. 7 Nici Intinsele relatii documentare despre biltdlia de la Tutora din Hurmuzaki, II, p. 474-509 nu pomenesc nimic de cei doi Hmielnitki. 8 Sam., p. 18. 9 Kr. op. Mal., 225 (gresit sub anul 1648). 10 11

Ibidem, p. 225-226 (gresit sub anul 1649). Ibidem, p. 236-238.

Hurmuzaki, supl. II, vol. III-1, p. 53-54.

13 M. Costin, I, p. 343. 14 N. Iorga, Acle i fragmente, I, p. 237 (Niclas Federwicz) i p. 239 (Chodorwicz);

idem, 1st. rom., VI, p. 202, nota 4 ; Bissaccioni, In Delle guerre civili della Moldavia, I-I numeste chema Nicolae simplu Stepiche (probabil Stepka de la Stefan), ceea ce este gresit, Intruclt

(N. Iorga, Maiolino Bissaccioni si razboaiele civile din Moldova, In

din 14 s, III (1892), p. 718.

www.dacoromanica.ro

Arhiva soc. st. si lit.

STIRI DIN CRON1CILE IJCRAINENE

61

266

Samovidep ne da stirea despre trecerea unui sultan tdtaresc prin Moldova

In 1657, in ajutorul Poloniei, ceea ce

dupa cit am putut verifica

este

de asemenea o §-tire "loud.

Pretioasa este stirea data de Samovidef 2 si de Scurta descriere a Rusiei Mici, 2 la anul 1664, despre refugierea hatmanului Ucrainei din dreapta Niprului, Pavel Teteria, prin Polonia, in Moldova, stire pe care de asemenea nu o afldm in izvoarele noastre 4.

Tot astfel participarea lui Constantin Serban Basarab in 1674 la asediul orasului Lisianka din Ucraina o cunoastem numai din Scurta descriere a Rusiei Mici 5.

Utild este si precizarea cronicilor ucrainene 6 ca hatmanul cazac care lupta in 1678 alaturi de rusi in Ucraina impotriva turcilor insotiti de domnii tarilor romine se chema Ivan Samoilovici, si nu Samoil Popovici, cum scrie N. Costin 7 §11 CUM dupa el adinite si N. lorga 5 In fine, participarea lui Toma Cantacuzino in 1718, la Gluchov, la nunta Ulianei, fiica hatmanului Ivan Ilici Skoropadski, cu Petru Petrovici Tolstoi, polcovnic de Nejin 9, este de asemenea o stire pe care nu am aflat-o in izvoarele

noastre documentare si narative. *

Aici ia sfirsit scurta analiza pe care am intreprins-o cu privire la stirile cronicilor ucrainene. Facind bilantul acestei sumare verificdri, constatam ca, in afara de unele greseli, impreciziuni, confuzii ori exagerdri, stirile aduse de izvoarele ucrainene pot fi acreditate. Prin urmare, putem conchide cã aceste izvoare

sint autentice 10, veridice, si pentru istoria tarilor romine in sec. XVIXVII, mai ales pentru istoria Moldovei, care, datoritd vecinatatii si legaturilor seculare cu Ucraina, preocupa in chip deosebit pe analistii ucraineni. De bund seama cä valoarea de izvor istoric a celor trei cronici ucrainene

de care ne-am ocupat in acest studiu este inegala. Cea mai valoroasa, ca una care se datoreste unui contemporan cu evenimentele relatate, este, MCA indoiala,

cronica lui Roman Rakuska Romanovski ; de o valoare egala cu cronica con-. temporanului sdu moldovean Miron Costin, Samovidel este deci un izvor istoric de prima mind pentru istoria Moldovei in sec. XVII. 1 Sam., p. 47 ; M. Costin, I, p. 355, stie doar de intoarcerea tAtarilor care duceau in robie, Intre altii, pe Kernény Janos.

2 Sam., p. 84 85.

8 Kr. op. Mal., p. 264. 4 Doar N. lorga, Legaturile romtnilor cu rusii apuseni, p. 58, cunoaste acest eveniment dupA o stire cu sase ani mai tirzie, scrisoarea din 13 august a lui Jan Sobieski cStre episcopul Olszowski: * un anume Tetera a fugit In Moldova *. Iorga IrnprumutA stirea de la Grabowski, Ojczyste wspominki (Amintiri patriotice), II, p. 325. 5 Kr. op. Mal., p. 278. Din acest izvor cunoaste stirea si P. P. Panaitescu, Pribegia lui C. ,,erban Basarab si a lui ,tefan Petriceicu si lestamentele lor, p. 385 si nota 2. 6 Sam., p. 142.

7 N. Costin, II, p. 15-16. o N. Iorga, 1st. rom., VI, p. 305.

o Kr. op. Mal., p. 304. 70 Cf. parerea, In acest sens, despre cronica lui Sarnovidet a lui N. A. Smirnov, op. cit., p. 140 si K. Osipov, op. cit., p. 37.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

266

62

Scurfa descriere a Rusiei Mici, un izvor mult posterior evenimentelor pe care le relateazd este totusi pretioasd prin faptul cã ne-a transmis in cuprinsul ei o serie de mdrturii vechi, azi pierdute. Este un izvor istoric de mina a doua. Tot un izvor istoric de mina a doua este §i Culegerea isforicd a lui t. V. Lukomski. Valoarea sa de izvor istoric pentru istoria Moldovei este insd mult mai redusd decit a celorlalte doud izvoare ucrainene, pe de o parte, din

cauzd Ca autorul a trait cu cloud secole dupd evenimentele relatate de el §i, pe de altd parte, pentru cd opera sa este o simpla compilatie dupd cronica lui Guagnin.

Dar, dacd valoarea lor ca izvor istoric pentru istoria tarilor romine in

sec. XVI XVII este circumscrisd de faptul cä respectivele anale sint izvoare de prima sau de a doua mind, cronicile ucrainene sint toate deopotriva de pre-

tioase pentru problema relatiilor romino-ucrainene, ca unele care prezintd consecvent stirile de istorie romind in cadrul istoriei ucrainene, ingdduindu-ne

astfel sá avem o perspectiva adecvatd asupra trecutului comun, de lupta §i de suferintd, al celor cloud popoare. In concluzie, tinind seama de cele spuse in aceastá parte a studiului nostru, analele cdzkesti pot fi intrebuintate ca sursd de informare pentru

istoria tarilor romine in sec. XVIXVII, cu tot atit folos ca i izvoarele noastre documentare i narative.

Ignorate atita timp de cercetAtorii nostri, analele cazacesti yin sd se aláture astäzi celorlalte izvoare narative de care dispune istoria noastra nationald, impunindu-se prin noutatea i valoarea lor.

ANEXE1 STIRI PRIVITOARE LA ISTORIA TARILOR ROMINE IN CRONICA MARTORULUI OCULAR (JIETOIINCI) CAMOBHAIJA) p. 18. 1649. ei

1

...Si acolo, la sfatul acela, furl si soli de la regele Ungariei 2: ant de mult se raspin-

dise pe atunci prin toate tarile faima cazacilor si a lui Hmielnitki, ca diferiti monarhi Ii aratarii pHetenie i Ii trimiserA daruri, ca IncepurA sa-i villa soli de la maiestatea sa imperiala din Moscova, de la domnii Moldovei i Munteniei, mari daruri...

p. 23-24. 1650.

2

Nevoind ca oastea sa stea degeaba i Inca Infratindu-se cu un atare pagln si dusman al credintei crestine, cu toate ca tam crestind a Moldovei se afla in supunerea turcilor, a Cronicile ucrainene au fost aranjate aici In ordinea lor cronologicA. Adaugirile In text Intre paranteze ascutite apartin editorului si au fost fAcute pentru o mai buna Intelegere a textului. 2 De fapt, principele Transilvaniei, Gh. Rakeiczi II.

www.dacoromanica.ro

$TIRI DIN CRONICILE UCRAINENE

63

267

incepuse totu$1 sd traiasca In linite $i bel$ug sub un domn Vasile Lupu, invidiind aceasta 1i ca ei sa nu fie micprati daca cre$tinii $i mai ales Rusia s-ar

ridica, hanul Crimeii Impreuna cu hatmanul Hmielnitki, dupa eft se pare, cu Ingaduinta turcilor, atacind pe nea$teppte tara Moldovei cu toate fortele cazace $1 Mare, o nimicird cu totul, o cucerira pind la munti, luard oameni In prinsoare i averile lor ; doar cetatile cele tari rezistard i 1nsui domnul fugi din lab!, orabul de scaun, dar se Inapoie iara$1. Iar Hmielnitki statea cu hanul la Prut 1. 5i tam aceea o cucerird cu cetele lor. Si apoi domnul se intelese cu hoarda i cu hatmanul Hmielnitki sa se Intoarca din tara lui si se Incuscri cu Hmielnitki, promitInd sa dea pe fiica sa dupd fiul lui Hmielnitki, ceea ce bi facu mai apoi. Si oastea coroanei cu hatmanii statea sub Camenita Podoliei 2, nedlnd cazacilor nici o pricina de razboi. Si asa, in anul acela, nu avu loc nici un razboi cu oastea coroanei, ci Inapoindu-se pe la Pokrov 3 din Moldova, staturä Iinibtii acasd. 8

p. 32. 1652. Si In anul acela trimise pe fiul sau In Moldova sa se casatoreasca cu fiica domnului moldovean Vasile Voda Lupu, care trebui sa faca , temindu-se de el . Si astfel In toamna 4 aceea avu loc veselie, mare si dadu pe fiica sa la Cigirin 1 i plecard , provocInd mari pagube atIt domnului Moldovei 3, CR si celorlalti oameni pe unde trecu oastea cu nunta, cad erau In mare numar i fiecare era de capul lui. 4

p. 46. 1656.

Maria sa tarul i marele cneaz Aleksei Mihailovici, majestatea sa imperiala, porni pentru a treia oard la razboi impotriva suedezilor 8... Si hatmanul Hmielnitki ramase cu armatele In Ucraina, cad nu fusese atacat de nimeni $1, pe linga aceasta, Insubi sta prost cu sandtatea 7. Doar oastea care ramasese Intre Uman8 $i Bug bi Nistru merse cu fiul lui Hmielnitki, Timu$, in ajutorul domnului moldovean, socrul sSu Vasile Lupu, care lupta cu domnul Munteniei i acolo Timu$ fu ucis i oastea sa se Inapoie cu paguba i aduserd cu sine corpul lui Timu$ ; iar domnul Moldovei, Vasile Lupu. fu dus la Constantinopol i ramase acolo in temnita de la Edikule i muri acolo 3. 1

Dupa raportul dare tar al solului rus V. Unkovski, Bogdan Hmielnitki i hanul

ar fi stat la Iasi (raport din 2 oct. 1650, In Boccoeauxasue Yxpaumbs c Poccueii. ,I(oxymemmu u mamepuaabt, II, Moscova, 1954, p. 444). s

Cf. Kr. op. Mal., p. 225-226 (gresit sub 1649) bi p. 229-230 (sub 1650).

1 octombrie (vezi G. Diacenko, lloanbui lopxornw-caueammua caocapb, Moscova. 1900, p. 447).

Nunta se fad' In sept. 1652.

5 Se poate intelege ci: cheltuieli, ca aluzie la zestrea mare data de V. Lupu Ruxandrei. Zestrea Ruxandrei fusese, ca $1 a Mariei, cealalta flica a lui Vasile Lupu, maritatd cu lituanul Radziwill, 150 000 galbeni In bani $i 50 000 In giuvaere (Hurmuzaki, V-2,

p. 2, nr. II.).

6 E vorba de razboiul ruso-suedez din 1656-1661, incheiat prin pacea de la Kardis (Hcmopua CCCP p. 453-454). 7 In 1656 B. Hmielnitki s-a Imbolnavit greu (N. N. Petrovski, op. cit., p. 41). Localitate in R.S.S.U. Aceste ultime evenimente au avut loc In 1653.

www.dacoromanica.ro

268

MIHAIL DAN

64

5

p. 47. 1657. 1.

... Se uniri dupg aceea cu ostile unguresti i apoi cu cele suedeze i pustiird Po Ionia pinA In Prusia, ba luari si Varsovia 2 Care lucru vazInd regele Poloniei, care se afla peste granita 3, se Ingriji, Impreuna cu sengtorii, cum ar putea lmpiedica sA nu se piarda st restul tarii lor si trimiserg In Crimeea, rugind pe han sa le dea ajutor, care, promithidu-le ajutor, le i trimise un sultan 4 prin tara Moldovei. 6

p. 84-85. 1664.

In acel an, 1664, Indatil dupS pasti, hatmanul Briuchovelki 5 lsi adunA toate polcurile de dincolo de Nipru i, avInd cu sine clteva mii de moscoviti, a pornit de sub Perejaslavl

spre Cerkassl 6. De care lucru auzind hatmanul Teter 7, si vazind dusminia cazacilor si a tuturor oamenilor fats de el, luind Intreg tezaurul militar, pe care ft adunase batrinul Hmielnitki i alti hatmani, i giuvaerurile oastei, turmele i marfurile, pleca din Cigirin la Braczlaw 6, . . . a p oi iesi din Braczlaw cu avutia pe care o putuse lua i incepura sA se zapAceascA, el 1nsusi cu ceilalti din latura dreaptA sAri asupra lor i Incepu sA traga din arcuri, si din partea stingA atacarA pe turd cu lAncile si de pretutindeni 1i Inghesuiau. Aceasta luptü se prelungi un ceas 8 intreg. Iar clad moldovenii, neobositi, intrara in lupta, atunci ii zdrobirA si-i InfrinserA; 200 prinsera vii aduserA la Ioan, pe care Ioan porunci sA-i ucida pe toti cu coasele. Conducdtorul acelor turd era asa de bogat, Welt fiind si el prins si temindu-se sd nu fie dus la Ioan, a incercat sA-1 cumpere pe Sverciovski, cintdrindu-se de douA ori cu aur, de trei ori cu argint i o data cu pietre scumpe si-i ruga sA nu-1 dud/ la Joan; dar ei, socotind credinta lor fatA de Ioan mai mare decit toate comorile lui, 11 InfAtisarA viu lui loan, care ImpreunA cu ceilalti turd fu tAiat In bucAti de cAtre oastea de rind. Clnd acestor mari infringer! ajunse la sultanul turcesc, el se mIhni foarte de aceastA , eAci se temea sA nu piarda si tronul Moldovei i tot ce are de aceasta parte a DunArii. i starea treburilor lui s-ar fi aplecat mult intr-acolo dacd Eremia, comandantul Hotinului, nu ar fi trAdat pe loan. loan trimise pe ace! Eremia cu 13 000 de moldoveni 4 la DunAre sA opreascA pe turci de a o trece, i Insusi isi imprAstie oastea sa sfi se odihneasca pentru scurta vreme, avind de gind ca atunci cind i se va da de stire de care Eremia despre dusman sA se uneascA apoi trnpreuna. Dar acel Eremia, IntelegIndu-se In chip trAdAtor cu Petru, fratele voievodului muntean, care sta cu oastea dincolo de Dundre, i lulnd de la el 30 000 ti Ingadui sA trcacA peste DunAre cu turcii ; iar el , venind la Loan ii dAdu raport mincinos, cum di nu a putut nici sA respingd, nici sA impiedice pe turd, In nici un chip de la trecerca .

1 Acest episod e relatat la tel si de N. Costin, I, p. 460. La Nichita, op. cit., P. 223 tradus cu materii. 3 Ibidem, p. 224 tradus: zi. 4 N. Costin, I, p. 461 (IA cifra de 1900. 2

www.dacoromanica.ro

$TIII1 DIN CHONICILE UCHAINENE

77

281

Tn acelasi timp, Ioan cu cazacii i cu oastea sa, clta a putut aduna mai repede, se grabi impotriva dusmanului la Dundre i, sosind acolo, lsi aseza tabara nu departe de turci. Cazacii, neavind stiri i nestiind ce se petrece si neavind Incredere In acel Eremia, Ince-

purd sa se nelinisteasca. 5i Sverciovski la Ioan, In numele tuturor cazacilor, ii spuse aceste cuvinte: Noi care ne-am aratat credinta noastra MO de tine de atitea ori, dupd cum si pinS acum ti-am slujit cu credinta Impotriva dusmanului tau, tot asa acum Iti vom sluji, pentru ca dusmanul tau sa nu intre In tara ta, decit peste cadavrele noastre. Numai ea trebuie mai frith sA ne spui: slut multi dusmani i ce au ei de gind , pentru ca sS nu cadem In vreo cursa 1 si sa ne pierdem capetele noastre degeaba ca niste vite necuvintatoare. 5i, de aceea, spune-ne si noua cc stiri ai despre dusman ce plan si ce viclesug militar ai . La acea cuvIntare, oftind, Joan In cuvinte simple raspunse: . De multe ori am cunoscut credinta voastra fats de mine, iubitt viteji. De aceea eu nu pot sa NTS trimit sS fiti macelariti i Vara sfatul vostru nimic nu pot Intreprinde. Asa Ca vil destainuiesc voila ca mai sus numitul Eremia se afla nu departe cu oastea, caruia eu i-am poruncit sa afle despre toate actiunile dusmanului r i sa-mi dea de stire netntlrziat. Eu am Incredere In el ca In sanatatea mea, caci cunosc bine credinta i vitejia lui. 5i el mi-a raportat deja, ca turcii nu-s mai multi de 15 000; si de-ar fi chiar 30 000, tot ne vom bate cu ei cu ajutorul lui dumnezeu m.

Sverciovski se arata nemultumit de aceasta si ruga _pe loan sS se tina In tabard, el avind de gind sa se strecoare cu cazacii sat la dusman spre a lua limbi. Ioan ii Ingadui bucuros aceasta i ii dadu 6000 de moldoveni lmpreuna cu hatmanul sau. far dud Sverciovski iesi cu aceasta trupd, Indata se lovi de straja turceasca. Cazacii Ii atacara distrusera. 5i pe unul din ei, i acela greu ranit, II prinsera; dar nu putura afla de la el nimic despre dusman, cad era foarte slabit. Observard Insa dupa struji ca au de-a face cu o mare oaste dusmana. De aceea, sfatuira pe loan ca el, desmeticindu-se, sa aibd grije sa nu mai creada atIt de mult lui Eremia de aid Inainte. 51 loan spuse: Nu avern de ce sa ne Intristdm. Eu stiu eft pot crede lui Eremia, i In curInd o sa se vada, cd noi Insine ne vom da seama de numarul dusmanilor... 51 rn-am decis sa-mi apar patria pfna la moarte 3. tabara> era asezata la un lac Intr-un 5i atunci 1nsusi cu 3000 calarasi iesi din tabira; thc bun. 5i alerga Impotriva dusmanului. Era acolo un mic deal, pe care urcindu-se, observa oastea turceascd, dar nu putu distinge nimic, deoarece tabara dusmanilor sta In vale si observa doar ci straja turceascd e de patru ori mai mare dedt cea pe care o vazusera Inainte, care, pentru ca moldovenii sit n-o vada, se ascundea bine In vale. 5i astfel Ioan, nestiind nimic despre dusman, se puse In miscare cu oastea sa care era de 30 000 , Impartind-o In 30 de cete. In fiecare grupa erau tunuri i mortiere Intre ele 80. Calarasii i pedestrasii fura asezati aparte. Ostasii iubeau foarte mult pe Joan si de aceea nu-1 lasara sa iasa, temlndu-se ca boierii moldoveni si nu-1 dea pe el In chip tridator pe mina turcilor ; i doar In cazaci era toata nadejdea. Ioan, wen du-si oastea i apropiindu-se vremea luptei, alerga iarasi spre dusman si vazu ca slut mai mult de 50 000 de turd. Abia atunci, vizInd tradarea lui Eremia, Ii chema la el. Dar acesta, aparindu-se In fata lui, ca semn de credinta Ii fagddui In chip viclean ca va merge In frunte Impotriva dusmanului. 51 cInd lupta cu turcii Incepuratunci Eremia merse la lupta cu ai sit Inaintea tuturor si atunci Isi plecd steagul sau la pamint i scotInd cusmele de pe cap porunci sa le pima 1

1 Textual:

.

sit nu firn Impinsi In ascutisul securei .

www.dacoromanica.ro

282

MIHAIL DAN

78

In sulite si pe arme si sd se lase la pdmint. Turcii, vdzInd aceste lucruri, se oprird din luptd si pe trAdAtorul Eremia II primird la ei. Moldovenii, dindu-si seama de trAdarea lui Eremia si Instiintind despre ea pe Ioan, Incepurd sd se clatine. Ioan, ca un bArbat cu inima tare, Incurajind pe moldoveni, le porunci sA se batA vitejeste cu turcii. Turcii puserd pe trAddtori In frunte contra oastei lui loan si-I

minard ca pe vite, iar loan foarte mlniat porunci sA se tragd asupra lor cu toate tunurile. Si no, trAddtorii furd ucisi pind la unul, unii de cdtre turci, altli de care ai lor ; si asa de multi cAzurà acolo, cd nici turcii nu mai puturd trece de trupurile lor. Cazacii, vAzInd aceste lucruri, nAvAlird clt mai repede asupra turcilor si-i lovird asa de puternic, Inca fi zdpAcird. 5i moldovenii de cealaltd parte Ii izbird si se bdturd atAt de vitejeste, Melt turcii dAdurd Inapoi, fie cd nu puturd sd-1 opreascd, fie ca sil-i In§ele (§1 sd-i facd> sd intre In bdtaia tunurilor lor. Dar Sverciovski, vdzind aceastd Inseldtorie a turcilor, strigA moldovenilor sA se Intoarcd si moldovenii se Intoarserd. 5i turcii lards( Inaintard asupra lor ; dar moldovenii li se Impotrivird cu putere si luptind cu ei In ofensivd, li alungard pe turd cu bArbAtie. Apoi turcii se IntArird si atacard pe moldoveni cu toad puterea si Impuscard din arme si Incepu o luptd atit de tare de amIndoud pArtile, cl atit turcii clt si moldovenii cAdeau de pe cat ca snopii; si asa de tare se Mara de ambele pArti, Inclt mtinile cAdeau de oboseald si nu le mai ajunserd nici munitiile; si un praf asa de mare se ridicA, Melt, In cele din urmd, nu mai puturd sd se vadd si sA se recunoascA unul pe altul si nici sd mai audd nimic din cauza ImpuscAturilor foarte dese, si tunarii nu mai vedeau unde trAgeau. In acel timp, Ioan OH la ai sdi si le poruncl sA treacA la tunuri si sd-si apere steagurile ; dar si turcii se retraserd. In acel timp, Incepu sd cadd o ploaie mare si acoperi praful. Dar aceastA ploaie le fu spre paguba moldovenilor, cAci le udd tunurile, de care atfrna toatA puterea apArArii. 5i asa moldovenii furd siliti sd se bath cu mlinile cu turcii si nu mai puteau de oboseald. lar and tAtarii cei odihniti atacard pe moldoveni dintr-o parte, moldovenii Incepurd sa fugA, si tAtarii si turcii, lulndu-se dupd ei, li uciserd. Si astfel, pe locul bdtAliei, ramase numai gloata si 150 de cazaci 1, asupra cdrora turcii, fiind de asemenea obositi, nu mat IndrAznird sd ndvaleased.

Ioan, venind la cazaci, le vorbi cu aceste cuvinte: e Vedeti, ostasii mei viteji, ce sit s-a Intimplat din cauza trAddrii lui Eremia, cd ne dAdurdm capetele dusmanului; dar unde vor zacea capetele voastre, acolo si al meu, cu ale voastre finpreund si sufletele noastre sa se ducd la cer s. La care Sverciovski rdspunse pe scurt: 6 Moartea nu ne ingrozeste citusi de putin si cu drag vrem sa murim cu totii, doar de ne-am stImpAra mdcar pofta, ucigind pe acesti clini de pdgini 0.

Spunind acestea, toll sarird de pe cai si unindu-se cu glotasii moldoveni, care erau ca la 20 000, Indata Ward turcilor tunurile de amp si Ioan Insusi bud un tun; si era Ioan asa de puternic, cd desi era un tun mare, 11 trase la ai sai. Dar retrAgIndu-se, Infundard acele tunuri cu praf de puscd spre a face explozie si pardsindu-le acolo, In aceeasi zi plecara la o mild de locul bdtaliei; si oprindu-se Intr-un sat, la un loc sterp, se Intarird In santuri, Intr-un loc fArd de apt. Turcii si ei si In aceeasi zi, inainte de apusul soarelui, se oprirt la acelasi sat, In jurul lor. 5i dusmanii erau asa de numerosi, cd nu era cu putinta sa-i cuprinzi cu

1 loachim Bielski la P. P. Panaitescu, Influenfa polond, p. 182, da 350 de cazaci; Gr. Ure che, p. 228, are cifra 300.

www.dacoromanica.ro

79

STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE

283

ochii. Turcii pazird toata noaptea pe moldoveni i pe cazaci ca sa nu fuga i aprinsera citeva case din acel sat, de la al caror foc se vedea ca ziva. Indata dupa rasaritul soarelui, turcii deschiserd focul din tunuri asupra moldovenilor i cazacilor, dar fàrä O. le pricinuiasca pagube, deoarece se ingropasera bine in santuri,

din care trei zile se aparara cu vitejie si de unde iesira de citeva ori impotriva turcilor. Turcii, vazind ca e greu sa-i doblndeascd, voira sa trateze cu Ioan ca sa se predea, deoarece el nu se poate apara de ei in acel loc, loan, desi ii parea eau sä piardä oastea de rind, vorbi turcilor, cu aceste conditii: 1) ca toti cazacii sa fie lasati sa plece sanatosi si 2) ca pe el sa-1 predea vitt sultanului turcesc, suzeranul sau; tar cit priveste poporul de rind, nu vorbi nimic, deoarece el nu se indoia cii. turcii le vor darui viata, cáci daca i-ar da pierzarii, nimanui altuia nu i-ar face paguba cleat doar sultanului Insusi. Turcii intarira aceste conditii prin juramint. Apoi Joan, luind cu sine pe toti cazacii, iesi din santuri i sosind la turci le vorbi astfel: i Deoarece asa a fost voia lui dumnezeu ca eu sa fiu In milnile voastre, va rog diept aceea sa 1mp1initi cele ce mi-ati jurat i pe acesti viteji ostasi sa-i !asap sd plece liberi; iar de aveti ceva necaz pe ei, sa va razbunati totuf pe mine si lor dati-le i

ramas bun de la cazaci, le promise ca Oita la ultima lui suflare nu-i va vita niciodata. Cazacii auzind acestea, cu mare pill's se despartiri de el si-i sarutara mina. Apoi, departindu-se de ei ca la trei aruncaturi de sageata, chema la sine oastea de tara tnoldoveanii si se desparti de ea cu mare jale; si tntorcindu-se din nou la cazaci, tot aurul 91 bijuteriile ce le avea la el le imparti lor cu aceste cuvinte: i N-a vroit domnul dumnezeu, vitejii mei ostasi, ca eu sa am mai mult de 1200 dintre voi, cad cu ajutorul lui dumnezeu a§ fi avut grija ca acesti dini sa nu umble acum prin tara mea pe care domnul dumnezeu mi-a luat-o. Dar acum a trecut si eu trebuie sa rahd ceea ce domnul dumnezeu a voit sa-mi trimita mie i sd-mi dea prilej sa ma despart de voi. SA va duca domnul sangtosi la casele voastre. 5i pe mine, daca domnul ma va pazi de mtinile Insetate de singe ale acestor oameni rai si ma va conduce sanatos la stapInul meu, eu nu ma indoiesc, ca el, ca stapfnul meu, 1mi va lnapoia domnia, pe care, de voi putea sa o primesc, eu va jur ca atit voua eft si renumitului vostru popor I nu voi Inceta sa va fac tot binele, did eu tot ce am avut la mine am dorit ca mai degraba sit va revina voila decit acestor dini, dusmani ai mei, [cad eu am cunoscut de multe ori credinta, vitejia, staruinta i bunapace *. Apoi,

vointa voastra fata de mine, pe care eu, pina la sftrsitul vietii, nu le voi uita *]2. Aceste cuvinte

ale lui intristara attt de mult pe cazaci, Incit ei, multumindu-i, incepura sa plinga cu totii. Apoi, mai stind pupil la ei si lasindu-le toata averea sa, pleca singur ca prizonier la turci in tabara si discuta cu ei peste patru ceasuri, pinit chid, poate ca va fi suparat pe pasa cu vorbele sale, cad acela 1-a strapuns cu sabia in pintece si-I tale peste gura, iar ienicerii, prinzindu-I, Indata 1i taiara capul si i-1 infipsera intr-o sulita ; iar trupul, legindu-i-1

de doua camile, le dadura drumul, care ii rupserd trupul In doua jumatati, i apoi turcii Intreg corpul 11 Mara In mici bucati si cu singele lui fsi minjira sabiile. [Poate ca dumnezeu

1-a pedepsit pe el, pe Ioan, cu o moarte atit de cumplita, fiindca el s-a nascut si a fost crestin, si apoi pentru bogatie si glorie, parasind credinta crestind, s-a turcit si la sfirsit s-a tutors la credinta cresting a. Dupa uciderea lui Ioan, turcii se aruncara asupra glotasilor moldoveni

taiara , ca pe vite. 5i cazacii, necrezInd In juramintul turcilor, vroira sa fuga din nou In santuri i sa se apere acolo pina la sfirsitul vietii. Dar din pricina ca in aceie santuri erau 1 La N. Costin, I, p. 465 e vorba de poloni; Lukomski vorbeste aici de cazaci. 2 Pasajul intre paranteze drepte lipseste la Leonte Bobolinski, trad. Nichita.

a

Pasajul intre paranteze drepte este redactat altfel la Bobolinski, trad. Nichita, p. 229.

www.dacoromanica.ro

284

MIHAIL, DAN

acum deja multi turci, unde vdzurd ceata cea mai de aproape o atacard

80 si-i

tdiard pe

turci, ping ce acestia, dupd ce suferird mari pierderi, Ii uciserd ; iar pe hatmanul Sverciovski si Impreund cu el pe alti 12 oameni, Ii prinserd vii 1. Si desi turcii cdutard sal-i atragd la erezia lor, totusi ei nu vroird si cazacii Ii rtiscumpArard din prinsoare. Turcii nu puturd sh nu se minuneze de o atit de mare IndrAzneald, de curajul si de inima vitejeascil a cazacilor. Si asa asezard In domnia Moldovei pe amintitul Petru, In locul nefericitului loan.

p. 348-349. 1575.

34

In anul 1575, hatmanul polon Sienlawski 2 aflind de marile pregAtiri ale tdtarilor pentru

a invada Podolia, trimise citeva sute de cazaci pentru a stirici despre acei tAtari. Cazacii, cercetInd, raportard hatmanului cd Marti din Crimeea, trecind peste Nipru, s-au asezat sub PAdurea Neagrd... Furd atunci cam 80 000 Mari sub PAdurea Neagrd, sub conducerea celor sapte fii ai hatmanului din Crim. Din acesti tAtari, 15 000 nAvAlind sub tlrgusorul Siniawka din Podolia, chid Incepura sA pund foc pentru a-1 arde, lndatã furd bátuti de poloni si de cazaci i alungati de cazaci pina la tabdra lor. Dar mai apoi, and polonii li linprAstiard oastea, aceiasi tátari, trecInd peste Nipru, nAvAlind pe neasteptate sub acelasi tirgusor Siniawka cu hoardele lor 8, pricinuird nenorociri de nedescris linuturilor rusesti de acolo cAcI, In afard de copiii mid ucisi, luard prozonieri cam 5000 de oameni de ambele sexe, cal ca la 150 000 $ i vite i oi fArd numAr minard cu ei, care prizonieri i pradd Impartind-o cu mai sus-numitul domn moldovean Petru, tAtarii plecard In Crim.

p. 351-357. 1577.

85

Despre cazacii zaporojeni 4. In acelasi an, 1577, pe vremea regelui Stefan Bathory, se afla Intre cazacii zaporojeni fratele bun al domnului Moldovei Joan, martirizat de turci, Ioan Potcoavd. Pe acest Joan,

cazacii zaporojeni II numira Potcoavd, deoarece el Indoia cu puterca lui potcoave de cai, In fate lor. Moldovenii, aflind cA el se gtiseste acolo Intre cazaci, ii trimiserd In taind rugare sti villa la ei ca domn ereditar al Moldovei i patria sa, care dupd fratele sdu Ii revenea lui drept mostenire, sh nu o dea nhm5uul. 51 totodatfi i se plinserd Impotriva domnului Petru, cd suferd insuportabild obidil din partea lui, ca si din partea turcilor, de care el s-a indrAgit i pe care 1i tinea pe lIngS curtea lui. PotcoavA fu foarte multumit de numita solie i cern sf at boierilor moldoveni, In ce chip ar putea sA vinA la ei. Ei trimiserA la el cloud scrisori: una care cneazul Constantin de Ostrog, voievodul de Kiev 5, si cealaltti cdtre starostele de Bar 6, sub pecetile multor boieri nioldoveni, In care scrisori Ii rugau sa-i dea ajutor pinil la Nistru, ardtind cd ei 11 vor astepta neapdrat, cu oaste, Intr-o anumitil zi. Primind aceste scrisori, PotcoavA veni cu die la Bar In chip necunoscut si le dAdu starostelui de Bar si avu cu el indelungi conversatii secrete. Dar acel staroste refuza cu 1 Gorecki, op. cit., p. 249, aratd ch de fapt au fost luati prizonieri In total 12 cazaci impreund cu Sverciovski. Numele lor shit: Koslovski, Sokolovski, Sadovski, Ianci (Ind), Zaleski, Kopitki, Reskovski, Libisovski, Cisovski, Sucinski i Bogsitki. 2 Hatman de chnp al coroanei. 3 &wont = cete prAdalnice tAtdresti. 4 La P. 351 nota se citeazti: Guagnin, Despre cazacii zaporojeni, cartea III, partea 3,

p. 35-39.

5 Cneazul Constantin Constantinovici Ostrojski, voievod de Kiev, fiul principelui Constantin Ivanovici Ostrojski, voievod de Rusia. 6 Cf. N. Costin, I, p. 467.

www.dacoromanica.ro

$TIRI DIN CRONICILE TJCRAINENE

81

285

total, spunind: . Eu as putea All dau ajutor In cererile tale, dar fArd voia si stirea regelui nu mi se cade sá fac acest lucru, stiind de incheierea pad Intre majestatea sa si sultanul turcesc; dar Iti fdgaduiesc sd instiintez pe rege despre aceasta .. si-i porunci sd rdmind acolo pInd la hotdrirea . Potcoavd, munumind starostelut pentru bunavointa lui si temindu-se sd mai riimind la Bar pentru a nu se compromite, plecd. Kopitki 1 aflind despre aceasta, vent la Potcoavd si-i promise sd-i dea ajutor In planurile sale. Potcoavd se Indatord ca drept multumith pentru aceasta sd-i dea mari demnitdti. Kopitki, avind mare trecere printre cazaci, cu care de vreo 20 de ori luptase Impotriva Marilor, plecd la ei si le ImpArti toti banii ce-i avea la el, cu care prilej un moldovean numit Ceapd 2, care se cdsAtorise si locuia In tinutul Braczlaw, II ajutd pe Kopitki. 5i prin strAdania lui, 330 de cazaci din cei mai alesi, peste care era hatman Sah, adunindu-se, venird la Potcoavd Si, desi navaliserd In Moldova, aflind cd Petru, voievodul Moldovei, se grdbeste Impotriva lor cu o oaste numeroasd si cu multe tunuri, cazacii, fiind putin numerosi, lulnd provizii,

se Inapoiard, avind de gind sd-si incerce altddatd norocul. Voievodul Petru, aflind despre aceasta, indreptil la castelanul de Halici pe un ceaus, care mergea de la sultanul turcesc la rege cu tratatul de pace, plingindu-se prin acel ceaus Impotriva cazacilor, cd ei, In ciuda tratatului de pace, pustiesc tare sultanului si vor sd-1 pund pe Potcoavd pe tronul Moldovei. Si ceru ca acel castelan sa-i scrie regelui, ca sa se prentimpine mice urindri mai rele si prinzind pe Potcoavd sd-Ipedepseascd, conform tratatului si sd porunceascd a se proceda dupd dreptate cu tort cazacii adunati . Despre

toate aceste lucruri castelanul raportd regelui. Regele porunci de indatd hatmanului si altor comandanti ai sal sd-I prindd pe Potcoavd impreund cu complicit sdi. Bobeletki,3 aflind pe Potcoavd la Nemirov, din porunca hatmanului, voi sd-1 prinda, dar el, apdrindu-se, scapd ; si apoi, dud se Inapoie In Nemirov, tardsi nu-1 putu prinde, si acel Bobeletki plecd la hatmanul ski fdrd succes . [Si dnd, dung raportul hatmanului polon, regele porunci loctiitorului din Nemirov al voievodului de Braczlaw sd-1 predea pe Potcoavd, atunci Potcoavd sosi din Nemirov la Gard, care este pe apa Bugului, unde hatmanul cazacilor Sah, lasInd In Niz 400 de cazaci si luind cu sine 600 de oameni, II salutd ca domn al Moldovei] 4. Si-I conduserd cazacil pe Potcoava pind la cetatea Soroca, unde poporul de rind moldovean II primi ca domn ; si de acolo

venird cu totii la Iasi. Voievodul Petru, pregätindu-se cu 500 de turd si cu moldovenit sat Impotriva lui Potcoavd si a cazacilor, puse pe turci cu tunurile lor In frunte, de care lucru cazacii pe data

luard seama, si cind se trase din acele tunuri asupra cazacilor, atunci cazacii la porunca hatmanului lor Salt, cum vdzurd fumul de tun, indatd se si trintird la pdmInt. Turcii, socotind

cd tott cazacii au fost ucisi, se repezirA Inainte si cazacii traserd din pusti atIt de aprig asupra turcilor, care alergau, cd In acel loc, pe data, 300 de oameni cdzurd morti de pe cat si ceilalti fugird care Incotro 5. Care prima nenorocire a sa vdzind-o, voievodul Petru porunci alor sal sd se retragd ; si pdrdsind Iasii, fugi la fratele sdu, voievodul Munteniei, Intr-o regiune depArtatd de locul bAtilliei. Si Indatd trimise solie la sultanul turcesc plingindu-se Impotriva

1 Kopitki, conducAtor cazac, pircAlab de Hotin (la Gr. Ureche, I, p. 230, e numit Kopenski).

3 Topa (N. Costin, I, p. 468); la Gr. Ureche, p. 230, e numit Cepla. 3 Agent polon al hatmanului coroanei; la Gr. Ureche, p. 231, Boboletki. 4 Paragraful Intre paranteze drepte existd intr-o and redactie, dupd Bielski, la Gr. Ureche, I, p. 231, dar lipseste la N. Costin, I, p. 468. 5 E vorba de prima victorie a lui loan Potcoavd.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DAN

286

82

cazacilor, supusi ai regelui, cA 1-au alungat din domnie si au dat domnia altuia I ruga totodata pe sultan sa-1 ajute. Sultanul, fat& de acea rugAminte a sa, Ii facu o astfel de mustrare: k Eu te socotesc pe tine supus al meu i Warn dat acel tron tocmai pentru a-mi sluji mie ori de cite ori poruncesc, iar tu, In loc de aceasta, Imi ceri poruncesti mie sa-ti slujesc tie. Asa a Iti poruncesc ca tu sA alungi pe acel tilhar i pe cazaci ; iar daca nu Indeplinesti aceasta, atunci Iti iau capul i trimit pe altul pe tronul tau oil. In acel timp, hatmanul $ah tinpreunt cu cazacii conduse pe Potcoava pe tron In Iasi, fart nici o pierdere, In 18 noiembrie In acel an 1577, unde Potcoava dadu drumul, in schimbul rascumpararii, tuturor prizonierilor ce se aflau acolo ; apoi dadu slujbe moldovenilor si hatmanului $ah ii dAdu sub comanda pe toti moldovenii, pe Ceapa 11 facu vel postelnic

lui Kopitki ti incredinta pircalabia sau guvernamintul Hotinului. Apoi trimise solie la sultanul turcesc steag de domnie, dar aceasta fu prinsa in drum si nu fu lasata la sultan. Petru Voda aduna din nou o mare, oaste. Hatmanul $ah i cazacii, aflInd ca Petru Voda cu oastea sa se Indreapta spre Iai, sfatuira pe Potcoava sa nu astepte pe dusman In cetate, ci sA iasa Impotriva lul In chnp. $i clnd Petru se apropie de Iasi, atunci Potcoava cu cazacii i moldovenii iesi contra lui i puse pe moldoveni lnainte pentru lupta... [Hatmanul $ah trimise dtiva cazaci ca straja pentru a observe In ce chip Petru Voda ji pregateste oastea sa pentru lupta, si au vAzut ca el a poruncit sa goneasca mai Intii o turma de cai si de vite, avind de gind sa zdrobeasca cu acea turmA de cai pedestrimea lui Potcoava i inaintea acestei turme a trimis turci calari, ca sa hartuiasca , care turd galopara alit de mult Incoace i Incolo, Inca cazacii ti pierdura rabdarea; dar Sah retinu pe cazaci, pentru ca turcii sa se apropie mai mult. Si dud turd! se apropiarA foarte mult de cazaci, Sah porunci sa se traga cu toate armele mid asupra lor, de care si

Impuscaturi unii dintre turci fura ucisi pe loc, iar altii o Wart la fuga 2. Apoi cazacii Incepura sa traga si In acea turma i asa, Intorcindu-se inapoi, acea turma a calcat sub copite oastea lui Petru Voda. Vazind aceasta Potcoava, dinspre aripa dreapta si-i ucisera l Mara pe cei ce se Inghesuiau, ca multi cazurA morti pe cimp ; i cu ultimii Petru abia

putu sa fugal 3. Dar Potcoava, dupA cistigarea acestei victorii, se indoia ca va putea st se mentina In domnie, mai ales a auzise ca lui Petru U vine In ajutor o mare oaste de la voievodul Transil-

vaniei, din care cauza, luind cu sine 14 tunuri si tot ce avea bun si aprovizionindu-se cu proviant, pe sine si pe cazaci, iesi pentru cttva timp din Iasi. [Polcoava, apropiindu-se de cetatea Sucevei, se gindea pc ce cale sa ajungA la Zaporoje:

prin slept, se temea de marea zApada, iar sa mearga pe la Nemirov se temea de hatman si de voievodul de Braczlaw, carora li se poruncise de cdtre rege sa se straduiasct In orice chip sA-1 prinda. Dar dud hatmanul polon veni contra lui Potcoava, vazlnd ca este foarte pregatit de luptA, se retrase, socotind cA-1 va putea prinde i Lira varsare de singe. $i voievodul de Braczlaw invita la Nemirov la el, la curte, citiva cazaci Intre care era si hatmanul $ah, si le spuse cum el, fail de nici o villa, are mari greutati la rege din cauza lui Potcoava, pe care ei 1-au dus pe tronul Moldova l prin aceasta i-au dat pricind sultanului turcesc sa rupa pacea] 4. Totusi, ca sa nu o pateascA si mai rAu i sa nu provoace 1 Pasajul Intre paranteze drepte lipseste si la Gr. Ureche i la N. Costin. El se afla

Insa la Bielski, op. cit., P. 188.

2 E vorba de lupta de la Docolina. 3 Intreg pasajul Intre paranteze drepte este putin deosebit la N. Costin, p. 469. 4 Paragraful Intre paranteze drepte la Gr. Ureche, I, P. 239, si la N. Costin, I, p. 469, este foarte rezumativ.

www.dacoromanica.ro

$TIRI DIN CRONICILE UCRAINENE

83

287

minia regelui asupra lor, Ii sfAtui ca ei sA-i spund lui Potcoayä sd meargd la rege si 'sd se dezvinovdteascd In fata maiestätii sale, si deoarece el a fost om viteaz regele 11 va primi cu milostivire si el, voievodul 1nsusi, promite sd-1 Insotcasca la hatman, iar hatmanul va merge cu el la rege. Cazacii anuntarà acestea lui PotcoavA, care Isi dAdu consimtAmIntul la acest sfat si plecA cu voievodul la hatman si clArui voievodului 12 si hatmanului douA tunuri

din Iasi. Hatmanul II trimise la rege la Varsovia, unde regele 11 arestA si cu lanturi la picioare porunci sA fie tinut sub pazA puternicA. 36

p. 357. 1578. In anul 1578, dupA dieta din Varsovia, regele plecd la Liov, mai ales din cauza acelor turburAri care IncepuserA din pricina lui Potcoava ; si, la cererea exprimatA de ciausul sulta-

nului, porunci s5 i se taie capul lui Potcoavg, la Liov, pentru stricarea pAcii cu turcii. 5i, dupa cronica ruseascA I, cazacii i-au 1ngropat trupul la mAnAstirea de la Kanev ... 87

p. 357. 157F: In anul 1578, cazacii, mIniati din pricina mortii lui PotcoavA, nAvAlind de multe ori In Polonia, Impreund cu fratele lui , Alexandru, Mind mari pagube 2, 5i cu toate acestea, Guagnin asa scrie despre cazaci:s A lost acest popor cAzacesc totdeauna polonilor de mare si vitejesc ajutor Impotriva oricArui dusman al coroanei polone si lituane, dar mai ales Impotriva turcilor si tAtarilor, care din regiunile A/Aril de Azov adeseori nAvAlesc In Ucraina si In orasele polone si lituane si fac mari ucideri si distrugeri, asa cum marturisesc despre acestea vechile cronici. Dar si acum spune acelasi Guagnin acei viteji

si rAzboinici le stricA turcilor si tAtarilor rinduiala, pentru care fapte lAudat fie numele lui dumnezeu o 3.

p. 361. 1589.

88

...Patriarhul 4, vdzind cd din cele dobindite la Moscova cheltuise prea mult pentru sine si cd Intrunirea soborului se amind, dori sä plece In ale sale si scriind o scrisoare mitropolitului 5 ii dAdu deplinA putere cum sta scris In acea scrisoare sA adune soborul si

55 judece In numele sau pe Ciril Terletki, episcopul de Lutk, si pe alti nelegiuiti si sA-1 pedepseasca dupil faptele lor. $i despre el arAtii ca, neavInd de ce sil stea aid, pleacA la moldoveni si va petrece acolo citva , asteptind sa vadA ce se IntImpla la acel sobor. Aceasta scrisoare patriarhul o trimise, prin Grigorko 6, mitropolitului, care se afla pe atunci la Vilno.

Auzind despre aceasta Ciril, episcopul de Lutk, si temindu-se de judecata soborului, pleca 1mpreunA cu Ghedeon Balaban, episcopul de Liov, la patriarh si-i aratA cA el fAr5 de vMA este Wait Inaintea patriarhului la sobor. *i asa, amIndoi episcopii 1nsotirA pe patriarh pInA la granita moldoveanA 7.

1 Pyccnas aocmoeepnas semonucb. 2 Vezi N. Iorga, 1st. torn., V, p. 174. 3 La p. 357 nota se citeazA: Guagnin, Despre cazacii zaporojeni, partea III-a, p. 39.

6 Ieremia, patriarh de Constantinopol. 5 Mihail Rogoza, mitropolit de Kiev. 6 Gherman Grigorko, episcop de Polotk. 7 La p. 361 nota, Lukomski citeazA pentru aceste stiri Pyccnas aocmoeepnas semonucb; pentru evenimentele religioase din Ucraina, la care se referd Lukomski, vezi M. Hrusevski, licmopus Yxpaumbi-Pycu, vol. V, p. 550 si A. Muraviov, Cuozueuus c Bocmonom no aesam lyepnoenamt, 1, p. 189. Pentru vizita patriarhului Ieremia in Moldova la 1589, vezi N. longs, Istoria bisericii rominoli, I, Bucuresti, 1929, p. 154.

www.dacoromanica.ro

288

MIHAIL DAN

84

OB FICTOPHH HPH,LWHATICHHX IcHMHECTB HO ITHPAHHCHHM JIETOHHCHM (HPATROE COgEPIICAHHE)

An Top manaraeT Racaimnnecn ncTopnn Pymbmim XVI XVIII BeHOB gamble II3 Tpex yitpamicitnx aeTonuceii: HpaTHoro al-meal-um Maaopoccnn, JIeTonllcu ogenrigna II FIcTopntrecttoro c6opmnia III. JIyRomcnoro. ,Aainnile, coAepmaiumecH B aeTonBccuc, HacaioTcn, raaenhim o6pa3orq, nepuoga repongecHoft 60pb6b1 MOJIA0BaH n naaalion nog pyli0BUCTBOM rocnoBapfi HBaida IhoToro npoTBB Typegmix aaxBaTtu4BOB H cruneii mongy Moagannefi Baciumn

JIyny H BaaaBamB Xmeammintoro B 60 rogax XVII netca. Bce DTH Bumble upencTaanema B 0611.[FIX pamicax nocTotmo-eeponeciciwil ucT0pm4 Tex spemen.

AuTop nce.negyeT Tpn nbuneyEaaamniie aeTomicit n epaeminaeT Fix galltime c galimaill Apyrlix neTormceit Toro epemerni.

DONNEES AYANT TRAIT A L'HISTOIRE DES PAYS ROUMAINS DANS LES CHRONIQUES UKRAINIENNES (RESUME)

L'auteur presente des données ayant trait a l'histoire de notre pays, du XVIe au XVIIIe siecle, données provenant de trois chroniques ukrainiennes: « Breve description de la Petite-Russie », « Chronique du témoin oculaire » et 4 Recueil historique » par St. Loukomski. Ces données se rapportent notamment a la période de lutte heroIque des Moldaves et des Cosaques, sous le commandement de Jean le Cruel, contre les envahisseurs Turcs ; elles portent également sur les relations qui existaient, au commencement de la seconde moitié du XVI Ie siecle, entre la Moldavie de Basile Lupu et les Cosaques de Khmielnitsky.

Toutes ces données sont presentees dans le .cadre general de l'histoire du SudEst europeen a cette époque.

L'auteur analyse ces trois chroniques et compare les données qu'elles fournissent avec celles offertes par d'autres sources de l'epoque.

www.dacoromanica.ro

RASCOALA POPULARA ANTIHABSBURGICA. DIN BANAT (1737- 1739) DE

BUJOR SURDU

Prin intinderea, durata i urmdrile ei, räscoala din anii 1737-1739 a fost una

din cele mai mari miscdri revolutionare din imperiul austriac in veacul al XVIII-lea. Indreptatá nemijlocit impotriva autoritdtii impgratului, rdscoala a lovit la temeliile acestei stápiniri, administratia habsburgicd din Banat fiind nevoitd sd-si lirniteze activitatea, timp de aproape un an 0 jumdtate, mai mult Inapoia puternicilor intdrituri ale cetdtii Timisoara. Cu toatd Insemndtatea deosebita a acestei räscoale pentru istoria OLE noastre, si mai ales pentru istoria Banatului, ea egte prea putin cunoscutd pind In prezent. Istoriografia burghezd, fie cd a ignorat-o, fie ea i-a denaturat voit caracterul. In sintezele de mii de pagini ale lui A. D. Xenopol 1, C. C. Giurescu 2, N. Iorga 3, Homan B.-Szekfti G. 4, ca sä amintim doar pe cele mai importante,

nu este nici mdcar pomenitd. 0 mentiune de citeva rinduri asupra rdscoalei se

&este totusi in Istoria ronlinilor din Ardeal

i

Ungaria a lui N. lorga 5.

Date ceva mai bogate se gdsesc numai in unele monografii privind istoria locald a Banatului. Concluziile trase sint insd In general false, iar evenimentele prezentate intr-o lumind contrard adevdrului istoric. Miscarea nu este prezentatd ca o rascoald indreptatd impotriva stdpInirii habsburgice, ci doar ca dezlantuirea instinctelor de « tilhdrie » ale poporului romin din Banat. « Hoardele » rominesti prddalnice actioneazd numai aldturi de cetele turcesti i ura lor este indreptatd mai ales asupra populatiei pasnice, recent colonizatd, din

sinul careia au fost luati multi robi i vinduti apoi pe sume mici turcilor.

Aceasta este teza principald din mai toate studiile publicate pind acum care amintesc de rdscoald. Teza de mai sus a fost pusd in circulatie de cdtre Bárdny 1 Istoria romtnilor din Dacia Traiand, ed. a III-a, Bucuresti, 1925-1930 (14 vol.) 2 Istoria romtnilor, Bucuresti, 1935-1946, vol. (5 vol.). 4 Istoria rominilor, Bucuresti, 1936-1939, vol. IX (11 vol.). 4 Magyar Törtenet (Istoria maghiard) Budapesta, , vol. I VIII. 6 Vol. I, PinA la miscarea lui Horia (1784), Bucuresti, 1915, p. 310-311.

IIII

19

c. 376

www.dacoromanica.ro

290

BUJOR SURDU

Agoston 1; dupa el au urmat Leonhard Böhm 2, Johann Heinrich Schwicker 3, Szentklaray Jeno 4, Fr. Milleker 5, Fr. Wettel 6, ca sä nu pomenim decit pe ciliva din cei mai *de seamA cercetätori ai trecutului Banatului.

Cel dintii cercetAtor care a incercat sA determine cauzele acestei mari räscoale si a privit cu intelegere lupta maselor populare täränesti a fost Patrichie Dragalina, in opera sa Din istoria Banatului Severin, capitolul lidzbotut cu turcii 1736-1739 7. Autorul admite insA cä miscarea a izbucnit odatä cu ndvAlirea turcilor in Banat, in mai 1738, si cä atrocitatile fAptuite impotriva colonistilor se datoresc rAsculatilor, reducindu-le doar proportiile. Cercetind izvorul de unde s-ar fi putut inspira istoricii arnintiti, ajungern la concluzia cA acesta nu poate fi altul decit Griselini. In vestita lui istorie a Banatului se gäseste un pasaj din care se poate usor vedea CA cercetAtorii de mai tirziu n-au fault altceva decit sa parafrazeze caracterizarea pe care o dä Griselini räscoalei 8. DacA ne gindim insA la timpul i imprejurarile in care si-a adunat autorul informatiile, ne putem explica färã greutate parerile lui. Griselini viziteaza. Banatul intre anii 1774 1777, cu scopul precis de a intocmi o monografie completa a Banatului. In acest scop, Ii stateau la dispozitie nu numai arhivele administrative, ci i functionarii publici. De la acestia adunat, fArd Indoiala, informatiile cu privire la räscoala intimplatA cu aproape patruzeci de ani in urrna. Dar, in perioada aceasta, administratia Banatului era cit se poate de putin binevoitoare locuitorilor romini, care erau acuzati in rapoartele oficiale inaintate curtii din Viena cA ar fi « razvratiti », « trAdatori » i a tilhari a 9. 1 Temendrmegge Emleke ( In amintirea judc(ului Timis), Becicherecul Mare, 1848, p. 67: A rabidsi dsztiin vagy csupdn vdgy, a tilirl,kiikhdz tdrsitd az oldhokat, kik magokat lidkOczy Ferencz csapatinak nionddk. Az oldhokozta kar nagyobb volt annAl, mit a toroktön ; inert e kuruzok, minden németet, ki keziikre keridt, csekMy dron rabszolgákill a tiirtilinek

adták el i.

Geschichle, des Temeser Banats, vol. I, Leipzig, 1861, p. 246. 3 Geschichte des I cmeser Bona's, Pcsta, 1872, P. 336; Teils genotigt, teils aus Baubgier

s

vereinigten sich viele Walachen mit dem Feinde, den sie dadurch ansehnlich verstärkten und durch den Turban unkenntlich girnacht scheuten sie nicht, sich der Hauptstadt zu niihern,

ihr Gebiet zu durchstreittn Lnd zu verheeren h Szdz ev Dél-Magyarorszdg uiabb törteneteliil (0 sutA de ain din istoria mai noud a Ungariei de sud), vol. I, 'I in iscara, 1879, p. 154: PrSclavdgytol c:abitva kicsapongd nyers vials csoportok is csatlakoztak a toriikökh6z, melyek sokkal több kdrt tettek, mint magok a torökiik *. 5 Geschichte der kön. Freisk.dt Werschetz, vol. I, Budapesta, 1886, p. 114.

Biographische Skizzen. Beitrage zur Geschichle des Banales, Timisoara, 1932, p. 77-78.

7 VOL 111, Caransebes, 1902, p. 175-226. In acelasi spirit a tratat rascoala Si Gh. Popovici, In Istoria rominitor banafrni, Lugoj, 1904. p. 314, 316. Cu prilejul comemordrii a 200 de ani de la aceastA rAscoald, cercetiltorul Ion Stoia

Udrea a publicat o frumoasd evocare literarA a luptelor tArfinimii barnitene din aceastA vreme. Expunerea n-a lost InsA dusil pinA la capAt, oprindu-se la evenimentele din ianuarie februarie 1738. (Vezi I. Stoia Udrea, Aslin(itul steagurilor, In Bevista Institutului social Banat-

Crisana *, Timisoara, VIII, 1940, nr. 27, p. 13-24 ; nr. 28-29, p. 170-198). 8 Die Baubbegierde gesellt'ihnen bald auch die Walachen zu, die sich far Truppen des Fürsten Franz Hakoczi ausgaben ; welchen die Tfirken wieder auf den Schauplatz brachten, und welcher wirklich sich zu Widdin aufhielt. Der (lurch sie verursachte Schaden war unend-

lich grijsser, als der, den die Tfirken selbst anrichteten, indem sie alle Deutsche, die ihnen in die Halide fallen mochten, urn geringes Geld in die Sklaverei verkauften *. (Franz Griselini, Versuch einer politischen und natiirlichen Geschichle des Temeswarer Banals, partea I II, Viena, 1780,

I,

p. 171).

9 P. Dragalina, op. cit., vol. III, p. 144.

www.dacoromanica.ro

RASCOALA ANTIHABSBURGICA DIN BANAT (1737-1739)

3

291

S-a preconizat chiar evacuarea tuturor rominilor din Banat, de la Capi Inas de pe Mures pind la Caransebes, i popularea teritoriului cu germani 1 Natural cd in astfel de irnprejurdri, informatiile servite lui Griselini, in vederea intocmirii unei lucrdri destinate cercurilor conducdtoare vieneze, nu puteau fi decit defavorabile elementului rominesc i, ca atare, nu pot forma un izvor sigur,

dacd nu sint confirmate si de alte stiri mai apropiate in timp de rdscoald, ceea ce nu este cazul. Griselini, i dupd el istoricii amintiti, considerd cum s-a vdzut miscarea revolutionara a rominilor bdnáteni ca o actiune de jaf si de pradd si nu ca o rdscoald armatà indreptata impotriva stdpinirii habsburgice, cum a fost in realitate. Din expunerea care urmeazd va rezulta insd lAmurft caracterul

adevdrat al miscdrii. Stirile contemporane dezmint i ele afirmatiile istoricilor tendentio0 de mai tirziu, subliniind caracterul de rdscoald al acestei miscdri, nu de « tilhdrie», cum s-a sustinut. Astfel, un cronicar sas contemporan noteazd, in august 1738, cd in Banat se and citeva mii de « rebeli » care atacd mai ales ostasii imperiali, fiind omoriti in ultimul timp un curier imperial si un adjutant general 2. Tot asa, Stefan Bethlen numeste miscarea « rebeliune » ardtind i cauzele izbucnirii ei 3. Acelasi caracter Ii scoate in evidenta si Constantin Dapontes, secretarul lui Constantin Mavrocordat, care si-a scris opera pe baza rapoartelor oficiale turcesti, inaintate domnului Tarii Rominesti spre a-I informa asupra desfdsurani rdzboiului 4. Chiar i conducatorii ostilor austriace din timpul rdzboiului cu turcii considerd miscarea ca o rdscoald i cautd chiar sd-i afle cauzele. Astfel, generalul Schmettau explicd succesele militare turcesti din primdvara anului 1738 ea datorite aldturdrii la otomani a locuitorilor rasculati din muntii Banatului 5, Tot ea rasculati sint considerati locuitorii bandteni si in alte acte contemporane. Astfel, in preliminariile pdcii de la Belgrad, iscdlite la 1 septembrie 1739 in tabära turceascd, se prevede amnistia pentru toti supusii care in timpul rdzboiului au luat armele impotriva suveranului lor legitim. Evident cd acest articol a fost impus de turci, dacd tinem seama de faptul cA in cuprinsul lui se amintesc cu titlu special locuitorii rdsculati din regiunea Mehadiei 6.

Dar si in actele oficiale interne ei apar tot asa. Intr-un ordin circular, adresat la 10 ianuarie 1739 de administratia din Timisoara districtelor, se

2 P. Dragalina, op. cit., vol. III, p. 148. 2 Diarium des Thomas Tattler, In Quellen zur Geschichle der Stadt Brassci, vol. VII, p. 212: in Banat sollen etliche 1000 Rebellen sein, die allerhand Excesse tun und sonderlich die kaiserlichen Soldaten, wo sie solche antreffen niedermachen, wie sie denn auch den kaiserlichen Courier nebst dem General-Adjutant, welche die Friedens-Punkte bei sich gehabt, auf stilcken zerhauen S. 3 Ziarul lui .5lefan Bethlen, anexe. p. 330. 4 Constantin Dapontes, Ephemerides daces ou chronique de la guerre de quatre ans (1736-1739), vol. II, trad. de Emile- Legrand, Paris, 1881, p. 146. 6 Le comte de Schmettau, Mémoires secrets de la guerre de Hongrie pendant les campagnes de 1737, 1738 et 1739, Francfort, 1771, P. 154. 6 II sera accordé un plein et entier pardon aux sujets des deux empires, qui dans le cours de la présente guerre peuvent avoir pris partie contre leur légitime Souverain, et notamment aux habitants de Meadia, et des contrées qui sont aux environs e. (Umstandliche I:

aul Original-Dokumente gegrundete Geschichte der samtlichen und wahren Vorgiinge bei der Unterhandlungs des zu Belgrad am 18-ten September 1739, Frankfurt und Leipzig, 1790, p. 264). 19*

www.dacoromanica.ro

292

BUJOR SURDU

4

spune lamurit ca supusii « rebeli » care se reintorc la casele lor vor fi amnistiati, iar in caz contrar vor fi tratati ca « tilhari >> 1. In sfirsit, generalul Engelshofen, care a fost guvernator al Banatului dupa Mercy, apoi comandant militar al cetatii Timisoara pina in 1740, cind i se incredinteaza din nou administrarea acestei provincii, intr-un raport oficial, adresat curtii din Viena, numeste mi-carea « rdscoald fatald » (fatallen Aulstand) 2.

Data fiind desfasurarea faptelor, precum i marturiile contemporanilor de mai sus, ne aflam, evident, in fata unei rdscoale populare careia urmeaza sã i se afle cauzele, sa i se stabileasca desfasurarea i sä i se constate urmarile. Documentele contemporane sint insa in cea mai mare parte nepublicate si se gasesc in arhivele din Viena i Budapesta. La Viena se afla toata corespondenta curtii imperiale cu administratia Banatului, iar la Budapesta se gaseste cea mai mare parte a arhivei interne banatene din epoca respectiva. Arhivele au fost transportate de la Timisoara la Budapesta in 1889; regestele documentelor sint .insa publicate de Baroti Lajos 3. Fara indoiala cá, pind nu vor fi depistate cu atentie arhivele de mai sus, nu se poate porni la intocmirea unei temeinice monografii a rascoalei din 1737-1739.

Totusi, in linii generale, istoricul rdscoalei poate fi intocmit pe baza celor publicate pind acum, precum si a unui restrins material documentar inedit. CAUZELE RA SCOALEI

Prin pacea incheiatá la Passarovitz in 21 iulie 1718, ca urmare a razboiului

i Banatul, care inceput in 1716, turcii pierd in afard de alte provincii trece astfel in stapinire austriaca. La propunerea printului Eugeniu de Savoia, Banatul a fost separat de Ungaria i administrat ca provincie autonoma, fiind declarat domeniu al coroanei habsburgice. Locuitorii romini i puinii sirbi care populau Banatul in aceasta epoca au primit, probabil, cu satisfactie stapini-

rea noud, crestind, dupd un veac i jumdtate de abuzivd stapinire otomana. Sperantele lor la o viatd mai bunä au fost insd In scurt timp inselate. Noii stapini s-au aratat a fi mai spoliatori i uneori mai abuzivi decit turcii, siliti sd pärdseasca provincia in urma pierderii razboiului. Poate cã multi dintre ei au fost nevoiti sa spunä ca au schimbat jugul de lemn turcesc cu jugul de fier austriac, asa cum constata cronicarul ardelean Cserei, chid Transilvania a trecut din miinile sultanului in cele ale imparatului 4. Cel dintii guvernator al Banatului a fost generalul Claudius Florimund Mercy, numit in aceastd calitate de printul Eugeniu indata dupd ocuparea Timisoarei i confirmat apoi de imparat. Una din primele masuri luate de noul guvernator a fost aceea de organizare administrativd a provinciei. lii acest scop,

Banatul a fost impartit in 11 districte: Timisoara, Cenad, Ciacova, Becicherec, Panciova, Virset, Palanca Nona*, Lipova, Lugoj-Fdget, Caransebes oi 1 Baroti L., Adattar Delmagyarorszdg XVIII. Szdzadi törtenetihez (Contribulli la istoria Ungariei de sud In sec. XVIII), I, p. 187 (10 ianuarie 1739). 2 Szentklaray J., op. cit., p. 154.

3 Baroti L., op. cit., vol. III, Timi§oara, 1893-1900; 1, 540 + XXXXVII p.; II, 626 + LXXVIII p. Thrténelmi Tar (Magazinul istoric), Budapesta, 1893, P. 154.

www.dacoromanica.ro

RXSCOALA ANTIHABSBUR GICX DIN BANAT (1737-1739)

5

293

Orsova-Almdj. Regiunea cuprinzind strimtorile Dundrii, numitd Clisura, forma

un despartamint aparte.

In fruntea fiecdrui district se gdsea un administrator (Verwalter), iar satele erau conduse de cnezi. Peste mai multi cnezi se afla un obercnez, cu resedinta intr-unul din satele mai mari. Districtele stdteau sub ordinele administratiei din Timisoara, in fruntea cdreia se afla guvernatorul. Generalul Mercy a guvernat Banatul pind in 1734, cind, trimis sà lupte in Italia, cade la asediul cetatii Parma. Guvernarea lui Mercy a insemnat un progres pentru Banat 1 In timpul guverndrii acestuia, s-au ridicat manufacturi de fier, sticlá, postav, mdtase 5i atitea altele, s-au deschis mine de aramd, fier, plumb, argint, s-a sapat canalul Bega, s-a inceput opera de asanare a intinselor mlastini, s-au clddit palate adminis-

trative mari precum i catedrale mdrete, au fost clddite cetati numeroase 5i puternice pentru apdrare, in sfirsit, s-a introdus o administratie mai organizatá si mai ordonatd decit cea turceascd 2 Bilantul incheiat poate fi considerat pozitiv de Care cercetatorul care s-ar multumi sã priveascd problema numai din acest punct de vedere. Constatarea mai are insd o Ltd. Se poate pune intrebarea : oare taranii

iobagi romini, care formau imensa majoritate a populatiei si care aveau de suportat toate cheltuielile legate de aceste imbundtatiri, au simtit schimbindu-

li-se traiul in bine sau in rdu ? La aceasta se poate rdspunde categoric cd pentru ei viata a devenit nu numai cu mult mai grea, dar de-a dreptul insuportabild.

Ce a cistigat tdranimea de pe urma ridicárii numeroaselor intreprinderi manufacturiere, in afard de faptul cã marfurile de care avea nevoie au devenit

mai scumpe si de calitate mai proastd? S-a ales totusi cu ceva ; i s-a mdrit numdrul zilelor de robotd, pentru cã in manufacturi munca necalificatd, transporturile de materii prime si obiecte manufacturate, precum i intretinerea localurilor se fdceau cu munca iobagilor plãtii cu mult sub pretul de pe piata Ca urmare a deschiderii minelor, taranii iobagi din imprejurimi au fost siliti sà lucreze sub pdmint, in conditii grele, neobisnuite pentru ei, cu un salar care nu putea acoperi necesitatile de trai ale unei familii. Canalul Bega una din operele guverndrii lui Mercy la sdparea cdruia s-au trudit mu i mii de tärani timp de ani de zile, le-a adus acestora i obligatia de a-1 intretine permanent in stare de functionare ; totodatd s-a mdrit simtitor numdrul zilelor de robotd in pddurile care se intindeau din cimpia Banatului pind la izvoarele Begdi, cu scopul de a acoperi necesitstile mereu sporite de cherestea i lemne de foe ale orasului Timisoara si ale asezdrilor din

ses, lipsite de pdduri. Päminturile provenite in urma drendrii mlastinilor nu au revenit celor ce au muncit la aceastd lucrare grea, ci colonistilor adusi din tarile germane. Coloni-

stii care au fost asezati aici au primit case si pdmintul cel mai roditor din satele rominesti, dupd ce populatia bdstinasd a fost obligatä cu forta armatd sã pdrdseascd vetrele strdbune. Din palatele administrative clddite din edrdmida, tigla i varul fácute transportate prin robotd si din lemndria tdiatd i fasonatd de asemenea cu Griselini, Geschichte des Temeswarer Banats, p. 258. 2 Szentkláray JenO, Mercy kormányzata a temesi banskgban (Guvernarea liii Mercy In Banatul timisan), Budapesta, 1909, p. 188. 1

www.dacoromanica.ro

294

BuJOR SURDU

6

munca taranilor iobagi nu le putea veni acestora decit o impilare 0 mai mare ; noii stapini 10 consolidau stapinirea. Maretele biserici din Timisoara, ridicate in aceastä perioada, expresie a dominatiei cultului catolic, le aducea o impilare 0 mai mare a constiintei lor religioase, urmarindu-se in acelasi timp scopul de a-i determina sa primeasca credinta catolica, pe care ei nu voiau sä o imbratiseze.

Numeroasele cetati din Banat au fost ridicate cu robota taranilor, dar inapoia intariturilor -- la care ei au depus atita stradanie nu s-au putut adaposti niciodatd, cind necesitatea a cerut-o. Armata de ocupatie austriaca care folosea aceste intärituri, s-a dovedit a fi mult mai apasatoare decit cea turceascd, chiar cind aceasta din urma calca pamintul Banatului ca dusmana. In fine, aparatul administrativ, dacd nu era atit de abuziv ca cel turcesc, avea Irma dezavantajul cã, fiind mai bine organizat, impunea supusilor indeplinirea cu stricteta a tuturor obligatiilor la termene bine stabilite. Ca urmare,

in cursul evenimentelor ulterioare, s-a vazut limpede cã populatia regreta vechea stäpinire a spahiilor. Opera infaptuita de Mercy in Banat timp de aproape doud decenii a fost mareata, in felul ei, dar ea s-a ridicat pe munca i suferinta taranilor. In intentia lui Mercy, noua provincie trebuia sà devind o baza puternicd pentru viitoarea expansiune spre rasarit a vulturului imperial 0 a catolicismului. El nu a tinut seama de nevoile supusilor, incarcati peste masura cu dan i obligatii. Cind insa coarda a fost prea mult intinsa, acesti supusi siliti sà asculte pina atunci

au nimicit intr-un an 0 jumatate toata opera sa. Manufacturile au fost dis-

truse, minele inchise, satele colonistilor prefacute in scrum 0 populatia alungata ;

intr-un cuvint, starea provinciei a ajuns mai rea decit la ocuparea ei in 1717. Cauzele care au dus la aceastä situatie au fost numeroase. In cele ce urmeaza,

vom incerca sd le sistematizam.

1. REGIMUL PROPRIETATII PAM YNTULUI

0 data cu ocupatia turceasca din secolul al XVI-lea, Banatul a lost transformat in pasalic 0, ca atare, parnintul a devenit, de drept, proprietatea sultanului ;

locuitorii, fie ei crestini sau musulmani, erau considerati numai stapinitori vremelnici: crestinii, atit timp cit plateau darile i isi indeplineau celelalte obligatii, iar musulmanii, pind cind puteau servi pe sultan cu armele. Natural cd, i unii i altii, puteau transmite pamintul urmasilor lor, daca acestia indepli-

neau mai departe sarcinile legate de mosia sau lotul respectiv. Nu-1 puteau insd vinde sau darui ; intr-un cuvint, nu erau proprietari deplini asupra pamintului. Dupd pacea de la Carlovitz (1699), in urma careia imperiul turcesc a fost puternic zguduit, s-a procedat la o serie de masuri menite sA clued la consolidarea lui, stiindu-se Ca luptele vor trebui sä reinceapd in scurt timp. Unele din aceste masuri priveau direct teritoriul Banatului. Scopul urmarit era acela de a trans-

forma pasalicul intr-un reazim puternic in vederea noului rdzboi. Pentru aceasta era nevoie ca turcii sa-si apropie in prirnul rind populatia crestind locald,

creindu-i conditii de trai mai bune decit erau cele de dincolo de Tisa sau de Mures, sub stapinirea austriaca. In felul acesta, cdutau sa opreasca fuga locuitorilor in aceste regiuni i sa-si asigure totodata spatele din partea populatiei

www.dacoromanica.ro

RASCOALA ANTIHABSBURGICA. DIN BANAT (1737-1739)

7

296

intr-un eventual conflict. Ca urmare, s-au redus dãrile i celelalte sarcini ale locuitorilor i acestia au fost declarati proprietari deplini asupra loturilor de pamint, pe care pind atunci le aveau numai in folosinta 1 Rezultatele nu s-au Fasat mult asteptate. Nu numai cá locuitorii n-au fugit de sub stäpinirea turceascd, dar Inca in primul an de aplicare a reformelor numgrul lor s-a märit cu opt mii, prin ernigrari 2. Din partea lor, austriecii, dupd ocuparea Banatului, au declarat pamintul proprietatea coroanei, taranimea pierzind prin acest act dreptul de proprietate asupra lui, pe care il avusese in ultimele decenii ale stdpinirii turcesti 3. De acuin inainte, nu numai Ca erau lipsiti de dreptul de a-1 vinde sau lása mostenitorilor, dar nici nu-1 puteau folosi mai mult de un an. Ca urmare, in fiecare an, organele administrative, prin cnezii satelor, procedau la o noud repartizare a loturilor, ceea ce dadea nastere la abuzuri revoltatoare. Unii primeau mai mult pamint decit puteau munci, iar altii nici cit le era necesar pentru Intretinerea gospodariei proprii. De multe ori, cele mai bune päminturi de ailtura' erau rezervate pentru finete i pdsuni, dupd interesul sau bunul plac al cnezilor 4.

Sint greu de explicat motivele care i-au determinat pe austriaci sá ia nAsurile de mai sus in problema proprietatii pdmintului, mai ales dacd ne gindim cd prin aceasta si-au creat greutdti nu numai de ordin politic, dar si economic ; politic, prin faptul Ca' si-au indepartat Inca de la inceput simpatiile populatiei, iar economic, ca urmare a scaderii productiei agricole, deoarece pämintul nu mai era ingrijit dacd isi schimba an de an stdpinul. Scdderea productiei aducea dupd sine, de altfel, i rnicsorarea cantitaiii de dijmd din produsele solului. S-ar putea insa sustine ca locuitorii Banatului n-ar fi avut ca ocupatie principaid agricultura, ci pdstoritul, i ca atare autoritatile n-au avut de intimpinat

greutati deosebite cind au luat astfel de mdsuri fata de o populatie nestabila. Nu este insd asa. Pe timpul guverndrii lui Mercy, casieria camerald

incasa aproximativ 100 000 florini anual din vinzarea dijmelor 5. Cam aceeasi suma revenea statului de pe urma dijlnelor si in perioada imediat urmdtoare rascoalei. Din aceastá sumd, pentru dijmele din cereale se incasau 72 906 florini, iar pentru cele din oi, 9000 florini ; restul se repartiza pe seama dijmelor din stupi, yin, tutun, porci i vite 6. Proportia dintre valoarea dijmelor din cereale si cea a oilor demonstreazd, evident, cd ne afldm in fata unei populatii preponderent agricole, deci stabild. Politica aceasta a avut insa i avantajele ei pentru regimul habsburgic. Taranul, lipsit de proprietate i dependent continuu de bunavointa autoritatilor, dacd voia sã obtind pdmint de cultivat, devenea mai supus i platea dãrile mai regulat, dar mai ales îi indeplinea färà sd murmure robota, i aceasta se urmärea mai ales. Apoi, prin declararea pamintului ca proprietate a coroanei, s-a putut proceda mai usor i Inca cu aparenta de legalitate la scoaterea 1 Joseph von Hammer, Geschichle des Osmanischen Reiches, vol. VII, Pesta, 1831, p. 44, 64 65. 2 lbidem, p. 65. 3 Szentklaray J., Száz év Dél-Magyarorsztly, p. 147.

4 Ibidem.

5 Szentklaray J., Mercy kormányzata, p. 107. 6 Idem, Szdz iv Dél-Magyarorszaq, p. 191.

www.dacoromanica.ro

DUJOR SURDU

296

8

vechilor locuitori din loturile mai bune, pentru a fi repartizate colonistilor adusi din strAindtate. Oricare ar fi fost motivele acestei atitudini, regimul proprietatii asupra pdmintului, impus de austriaci la 1718, a stat la baza inrautatirii situatiei populatiei bdstinase 0, ca urmare, poate fi inclus intre cauzele principale care au dus la izbucnirea rdscoalei din 1737-1739. 2. STAREA SOCIALA A LOCUITORILOR

Problema stabilirii categoriei sociale in care ar putea fi incadratd populatia bdstinasd din Banat in perioada 1718-1740 n-a fost cercetatd pind acum,

de0 s-a scris destul de mult asupra acestei epoci. In actele oficiale, tdranul era numit « supus » (unterthan). Termenul nu poate dezlega insä problerna, deoarece « supus », in raport cu statul, era 0 omul liber 0 cel incadrat in oricare dintre categoriile iobAgesti. Definirea categoriei sociale nu poate fi fdcuth decit cercetindu-i sarcinile in raport cu cele ale pdturilor sociale asemdndtoare din alte provincii ale impe-

riului austriac.

a. In privinta proprientii pdmintului, tdranul din Banat se apropie

mai mult de jeler decit de iobag. Numai jelerul 10 pierde lotul de pdmint la expirarea contractului, in timp ce iobagul II pästreazd pind la moarte, are drept sd-1 Impartd intre urmasli sal, pa chiar II poate 0 instraina prin zdlogire, färd ca domnul de pämint sd-1 poatd opri legal. b. Taranul din Banat era legat pentru totdeauna de glie, ca oricare iobag. Numai cd iobagul din Transilvania sau din Ungaria era mai avantajat 0 in aceastd privintd: dacd era supus la un tratament prea aspru, putea fugi pe altd mosie 0 in cazul cind noul stdpin se bucura de influentd in fata autoritdtilor, sau era el insusi demnitar, cu greu rnai putea fi readus. Dar, chiar dacd era readus, nu avea de suferit altceva in cazul cel mai räu pentru dinsul decit o pedeapsd corporald, nu prea asprd Insä, fiinda stapinul nu avea interes sd-1 facd incapabil de muncd.

Aici, in Banat, stapin peste tot pdmintul era insd statul. Si nu numai aici, ci 0 in Oltenia, Serbia 0 Ungaria ; deci taranul exploatat cu greu putea fugi, fie induntrul, fie in afara granitelor Banatului. Fuga era, de altfel, pedepsita in chip salbatic. Indatd dupa ocuparea Banatului, taranul prins cu fugd a doua oard era condamnat la spinzurdtoare 1 Mai tirziu, in preajma izbucnirii rdscoalei, incercarea de fugd se pedepsea cu un an 0 jurndtate de muncd la fortificatii, in lanturi 2. c. Dijmd se dAdea din toate cerealele, precum si din sporul anual al vitelor,

putInd fi uneori räscumpdratd in. bani. d. Statul, in calitatea sa de stäpin feudal, avea singur dreptul de a clädi mori sau deschide circiumi 0 mdceldrii, dispunind totodatd 0 de celelalte monopoluri senioriale (pdduri, pescuit etc.). e. In schimbul folosirii lotului de pämint, locuitorii erau obligati sd inde-

plineascd anual un anumit nurndr de zile de rnuncd pe seama statului.

1 Baroti L., Adaltár Délmagyarország XVIII. századi torténeteliez, II, p. 173 (28 sept. 1718).

2 Ibidem, p. 336 (11 ianuarie 1736).

www.dacoromanica.ro

RASCOALA ANTIHABSBU14GICA DIN BANAT (1737-1739)

9

297

Din cele de mai sus, se poate limpede constata Ca tdranimea bándteand in prima jumatate a veacului al XVIII-lea avea toate caracterele esentiale ale iobagimii din Transilvania sau din Ungaria, in epoca respectiva. Este deci o categorie iobageascd, avind insd unele particularitati specifice. 3. MONOPOLURILE

In calitatea sa de stdpin feudal, statul se bucura in Banat de monopolurile senioriale obi§nuite: circiumdrit, mdceldrit, pescuit, precum 0 de dreptul exclusiv

asupra jirului din paduri, toate fiind valorificate din arendarea prin licitatii publice.

Doud alte monopoluri au provocat insd adinca nemultumire a populatiei: fabricarea tuicii i vinzarea sãrii. In timpul ocupatiei turce0i, populatia era

liberd sã facd tuica, platind, bineinteles, stdpinului o anumitd taxd pentru fiecare cdIdare 1 Chiar 0 sub stdpinirea austriacd sistemul a continuat, taxele pe caldärile de fiert rachiu figurind intre veniturile camerale 2. Mai tirziu insd, socotindu-se cA veniturile ar putea cre§te i cd, totodatd, incasarea lor ar fi mai sigurd, dreptul de a produce rachiu a fost arendat pe intreaga provincie unei asociatii de negustori din Timipara. Ca urmare, locuitorii nuli mai puteau valorifica intinsele lor livezi de pruni, a§a cum fdceau pind atunci, deoarece

arenda0i, bazati pe dreptul lor de monopol, puteau impune pretul de cumWare al prunelor din care se fierbea tuica. Dar nu numai atit. Taranii au fost obligati sä furnizeze arenda0lor lemnele necesare intreprinderilor lor in conditii de robotd, fapt care-i determind sà ajungd cu plingerile lor pind la Viena 3.

In Banat nu se exploatau saline 0 ca atare sarea necesard consumului se importa din Transilvania. Anual, oficiul de sare din Banat aducea aproximativ 100 000 de bolovani de la Ocna Sibiului. Oficiul särii din Banat platea administraliei salinelor cite 10 creicari pentru un bolovan transportat ping la Alba-Iulia. Din suma aceasta, administratia salinelor pldtea un creitar 0 jumdtate de fiecare bolovan lucrdtorilor care scoteau sarea la suprafatd, iar 6 creitari costa transportul de la Ocna Sibiului pind la Alba-Iulia, rdminindu-i deci un venit de 2 creitari i jumdtate pentru fiecare bolovan de sare livrat. De la Alba-Iulia pind la Lipova, unde se afla depozitul central de sare, transportul se fdcea cu bdrcile 0 costa 7-8 creitari. In total deci, un bolovan de sare valora in depozit circa 17-18 creitari. Oficiul sdrii din Banat revindea maja de sare cu cite 2 florini 0 23 creitari, deci cu un venit de 2 florini la maid 4. In asemenea conditii nu e de mirare cã numai sarea aducea un venit de 160 000 florini anual 5, adica aproape de cloud ori valoarea dijmelor adunate intr-un an intreg. Dacd adaugdm la costul neobi§nuit de ridicat al sdrii obligatia taranilor de a o transporta la diferitele depozite regionale din cuprinsul Banatului, precum 1 P. Dragalina, Din istoria Banatulni Severin, III, p. 175-176. 2 Szentklaray J., Szciz gv Del-Mag yarorszag, p. 191. 3 P. Dragalina, op. cit., p. 176. a

°

Un bolovan de sare avea cca 80 funti, iar maja 100 funti sau circa 56 kg.

Szentklaray J., op. cit., p.

192.

www.dacoromanica.ro

298

BUJOR SUTIDU

10

§i sarcina de a intretine navigabilitatea Muresului, ne putem da seama de marea bor nemultumire provocatd de acest monopol. Tocmai de aceea, la cel dintii prilej ivit in cursul rdscoalei, depozitul de sare din Lipova a fost devastat 1, iar sarea transportata de cdtre rasculati in interiorul provinciei. 4. ROBOTA

Stim cã austriecii, in cursul secolului al XVIII-lea au incercat sã reglementeze in tot imperiul obligatiile iobagilor fata de stdpinii lor feudali, si in special robota. N-au fdcut-o insd in Banat in prima jumdtate a secolului al XVIII-lea.

Nu cunoastem, cel putin pind acum, existenta vreunui act oficial in care sd se stabileascd precis numdrul zilelor de muncd datorate de tarani statului,

ca proprietar feudal. Mai probabil Ca robota era cerutd dupd necesitKile momentului. Nici nu se simtea, de altfel, nevoia reglementärii ei amanuntite, deoarece nu se cultiva pdmint alodial ; cel mult se stringea finul de pe intinsele predii necultivate. Un numdr minim de zile obligatorii pe an trebuia totusi sd fi existat,

care, dacd nu erau realizate in naturd, urmau sd fie rdscumpdrate in bani 2 Robota in Banat are insd o particularitate specified: era intoldeauna pldUM. Doud trebuie sä fi fost cauzele care au determinat stdpinirea sá procedeze in felul acesta : a. Taranii nu erau intrebuintati la muncile agricole, ci la lucrdri speciale,

ca: saparea canalelor, lucrul in mine si manufacturi etc., munci care cereau spirit de initiativa i un oarecare interes. b. Robotele se executau la departari mari de gospoddriile taranilor. Cei din districtul Caransebesului, de exemplu, lucrau la fortificatiile cetdtii Timisoara, asa cd, timp de cel putin o saptdmina, nu se puteau reintoarce acasd. Remuneratia le servea in acest caz pentru intretinere.

Plata era in functie de munca prestatd. Pentru curatirea albiei riului

Bega, robotasii primeau cite 3 creitari pe zi i piine 3. La lucrul in mine se pld-

tea 12 creitari pe zi ; lucratorii mai primeau o anumità cantitate de Mind cu pret redus 4. Bineinteles, remuneratia nu egala pretul de pe piata liberd si ca atare taranii cereau cu insistenta rdscumpdrarea robotei in bani. Distrietele solicitau uneori administratiei din Timisoara aceastd favoare, cind socoteau cà supusii erau prea impovarati 5. Cea mai grea dintre prestatii era insd robota cu carul la departari mari. Se transporta mai ales material de constructie, cherestea, sare, fin i, in caz de rdzboi, artileria i proviantul armatei. Plata era de 36 creitari pe zi pentru om i car 6 In timpul rdzboiului, transportul in afara granitelor Banatului era remunerat cu 45 creitari pe zi 7. 1 Baroti L., op. cit., II, p. 563 (24 august 1738). 1 Administratorul districtului Lugoj-FAget a cumptirat lina necesarii manufacturii de piituri din banii räscumparArii robotei. (Baroti L., op. cit., II, p. 130). 3 Baroti L., op. cit., I, p. 136 (29 iunie 1722). 6 Griselini, Geschichte des Temesvarer Banals, II, p. 65. Autorul explicit veniturile mari ale diferitelor societati miniere tocmai prin remuneratia mica a lucrdtorilor valahi i sirbi. 5 Baroti L., op. cit., I, p. 321 (1 februarie 1739). 6 Ibidem, II, p. 554 (27 august 1720). 1 Ibidem, p. 351 (3 august 1737).

www.dacoromanica.ro

11

laSCOALA ANTIH 1BSBURGICX DIN BANAT (1737-1739)

299

La robota nu erau obligati decit barbatii ; nu cunoastem cazuri de intrebuintare a muncii femeilor i copiilor. Cel mult, poate, in timpul räzboiului, cind barbatii fiind luati la alte munci, femeile i copiii trebuiau sd execute unele lucrAri pe seama armatei. Astfel, in cursul razboiului din 1737-1739, comandamentul suprem cerea provinciilor, ori de cite ori se simtea nevoia, un numar anumit de lese impletite din nuiele, necesare constructiilor de diguri si lucrarilor de fortificatie 4. Nesfirsitele cereri de cArdusii i alte robote, izvorite din necesitatile rAzboiului, au contribuit in mare masurd la crearea unei atmosfere incordate in sinul populatiei locale, care, pind la urma, a si dus la izbucnirea r5scoa1ei. Pentru

a ilustra cit de impovaratoare puteau fi aceste robote, e destul sà exemplificam cu un singur caz. La 3 august 1737, generalul Hamilton, guvernatorul Banatului, (la ordin sà fie adunate 1 054 de care injugate, precum si 441 perechi de boi, toa te necesare aproviziondrii armatei 2. La numai o lima de zile dupd

aceea, se cer altele, dar de astd data administratia rAspunde cà nu mai poate pune la dispozitie decit 500 de care, fiindcà toti supusii care au vite au fost luati de armata, iar ceilalti s-au refugiat prin paduri 3. 5. DAR ILE

Nu mai putin impovaratoare pentru populatie au fost §i diversele contributii impuse de stdpinirea austriacd. Cele dintii daH in bani au fost cerute indata dupd ocuparea Banatului, stabilirea lor fãcindu-se insd cu totul arbitrar. Fiecarui district i s-a impus plata unei sume variind intre 40 000 si 60 000 florini 4,

ceea ce era enorm pentru o provincie devastata de räzboi i cu o populatie relativ rarA. La inceput, nu s-a fAcut. nici o deosebire intre contributiile propriu-zise &are stat i intre cele datorate tot statului, insd in ealitatea lui de stapin feudal. Abia in 1753 s-a stabilit oficial cà seful administratiei Banatului trebuie privit nu numai ca reprezentant al statului, ci i ca stapin de pdmint. In prima calitate, Ii reveneau impozitele de stat i camerale, iar in a doua, darile pentru pamint 5. Därile se adunau cu sträsnicia cunoscuta a administratiei austriace. Cele patru termene trebuiau respectate, fiindca altfel urma executia militara. Ca sa mareascd zelul celor insarcinati cu adunarea lor, s-a luat m5sura ca ofiterul coman-

dant al detasamentului insarcinat cu eXecutia O. fie plata cu cite un florin si jumAtate pe zi de eatre functionarul neglijent 6. Intretinerea soldatilor cadea, bineinteles, in sarcina celor ce nu au putut plati la timp.

Uneori insA populatia era atit de lipsita, incit nu putea sa-si plateasca contributia in numerar, chiar dacd i se trimeteau pe cap executorii militari. In cazul acesta, functionarul insarcinat cu perceperea darilor primea in schimb ou5, pui i alte produse ale gospoddriei taranesti 7. 1 Baroti L., op. cit., II, p. 453 (2 ianuarie 1737). 2 Ibidem, p. 351 (3 august 1737). 3 Ibidem, p. 377 (3 septembrie 1737). 4 Szentkláray J., Mercy kormányzata a temesi bansagban, p. 106. 6 Idem Szdz iv Dél-Magyarorszdy, p. 190. 6 Baroti L., op. cit., I, p. 139 (2 iulie 1723). 7 Szentkláray J., Mercy kormdnyzata p. 107.

www.dacoromanica.ro

BUJOR SURDU

300

12

Contributia provinciei intre0 era stabilita la Viena. La sediul administratiei din Timi§oara se defalca apoi pe districte, iar de aici, prin intermediul obercnezilor §i cnezilor, pe sate. Cnezii faceau apoi repartitia pe familii, care raminea valabild chiar daca comuna sporea cu Inca 30 de familii Pentru anul 1737, de exemplu, darea Care stat a fost stabilita la suma de 300 000 florini 2.

Incasarile rezultate din Banat nu se limitau insä numai la atita. Mai trebuie adaugate veniturile provenite din vami, monopoluri senioriale, precum §i altele. In anul 1757, totalul sarcinilor populatiei se ridica la 1 128 763 florini 0 56 creitari, adaugindu-se arenzile minelor i manufacturilor, care §i ele dadeau 58 022 florini. Din aceste sume, se acopereau lefurile functionarilor, se cladeau §i intretineau localurile publice, se subventiona cultul catolic, precum i alte cheltuieli legate de administratie. In total, cheltuielile s-au ridicat la suma de 333 562 florini 0 28 creitari. A ramas deci un excedent de 853 220 florini 0 28 creitari care s-a vdrsat in casa imperiala 3. Sumele incasate sint enorme, daca ne gindim cA Banatul era destul de slab populat i cä noii coloni0i, precum i lucratorii din mine erau scutiti de cpntributii. Ca urmare, sarcinile cadeau aproape in intreginie pe umerii populatiei ba§tina§e. Nu-i astfel de mirare ea, in 1740, deci in anul urmätor grozaviilor razboiului §i rascoalei, obercnezii au fost siliti sa se invoiascd a incasa numai

ca dare cite 8 florini 0 40 creitari de familie 4, suma echivalentä cu remuneratia

unui robota§ pe mai mult de §apte saptamini, dacd socotim ziva de munca. platita cu 12 creitari. Trebuie apoi sä tinem seama §i de faptul Ca populatia era silitä sA intretind

cu mincare §i bautura pe functionarii sositi in sate pentru incasarea contri-

butiilor, carora le mai revenea i o diurrid stabilita in raport cu marimea sumelor incasate. Astfel, in anul 1736, districtul Lugojului fiind impus cu 45 542 florini

functionarii aveau dreptul la 1 022 florini, adaugindu-se apoi 0 948 florini pentru plaie§ii i husarii care insoteau pe executori 5. In astfel de conditii, nu c de mirare c darile au lost un factor determinant in provocarea rascoalei. Generalul Schmettau, conducdtor de searna al armatei austriace in timpul razboiului cu turcii, afirma ca poporul s-a razvratit din cauza sporirii darii pe cap, care pe timpul lui Mercy era de numai un ducat pe an 6. Tot a§a, generalul Engelshofen, guvernatorul Banatului, pune la baza izbucnirii rascoalei därile, precum i a buzurile legate de incasarea lor 7. 6. COLONIZARILE

Inca din primii ani ai ocupatiei austriace, asupra Banatului s-a revarsat un val nesfir§it de coloni§ti, guvernatorul Mercy creindu-le conditii deosebit de favorabile pentru a§ezare. Me§terii de la ora§e erau scutiti 15 ani de orice fel Baroti L., op. cit., I, p. 236 (15 ianuarie 1723). 2 Ibidem, p. 36 (16 martie 1737). 3 Szentkldray J., Szdz év Del-Magyarország ufabb tärtInetébol, I, p. 192-193. 4 Baroti L., op. cit., II, p. 30 (18 ianuarie 1740). 5 lbidem, p. 144 (1736, MA data). 6 Schmettau, op. cit., p. 154. 7 Szentklaray, Szdz éu Dél-Magyarorszdg, p. 154-155. 1

www.dacoromanica.ro

13

BASCOALA ANTIHABSBURGICA. DIN BANAT (1737-1739)

301

de contributii 1, iar ceior de la sate, nu numai ca li se inlesnea transportul pind in Banat, dar, o data ajun0 aici, li se repartizau loturi mari de pdmint, precum casa cu intregul inventar agricol necesar unei gospodarii. Pentru a se putea stabili in Banat, nu li se cerea decit o singurd conditie: sd fie catolici. Ca urmare, pe timpul lui Mercy, au putut fi colonizate, partial sau total, un nutrial. de 55 de localitati 2 Cu germani au fost populate mai ales a§ezdrile: Denta, Deta, Ciacova, Mertipara, Bruckenau, Zaddrlac, Lipova, Guttenbrun, Munar, Sinpetrul-German, Aradul Nou, Reca§, Berecuta, Iermata, Freidorf, Lugoj, Caransebe§, Periam, Potoc 3. Bineinteles, multi lucratori germani s-au stabilit in Timi§oara 0 in centrele miniere, cum ar fi Boc§a, Oravita, Cic lova Dognecea, Luncani §i altele.

Italienii, colonizati intre 1719-1735, s-au a§ezat in Timi§oara, Ciacova, Freidorf i Merti§oara 4; spaniolii la Timi§oara, Mertipara, Becicherec, Lugoj, Caransebe§, i Ciacova 5; bulgarii catolici, veniti in 1737, la Vinga, Bodrog, Seleu5, Lovrin i Be§enova Veche 6

Furia rasculatilor intre 1737-1739 s-a indreptat cu deosebita violenta

asupra localitatilor colonizate, multe din ele fiind complet nimicite. Am vazut

ca unii cercetatori explica aceasta revärsare de patimi prin dorinta de jaf a rominilor ; cauza trebuie sá fi fost insa alta. Adevarul este Ca populatia straina colonizata a provocat localnicilor neajunsuri i greutdti mari. Intii, prin faptul cä ace§tia trebuiau sã suporte cheltuielile de transport ale co1oni0ilor 7. Apoi, populatia ba0ina§d era evacuata fdrd mild de pe paminturile cele mai productive, care erau repartizate noilor veniti. Daca ne gindim ca, in regiunea dealurilor 0 a muntilor, pdmintul cultivabil i pina in ziva de astazi ocupd o suprafata

mica, ne putem da seama de starea de spirit a celor sco0 de pe loturile mai bune, care prinfeau in schimb terenuri cu mult mai putin productive, in timp ce sarcinile fatl de stat ramineau ace1ea0. Trebuie sä avem in vedere ca majoritatea coloni0i1or stabiliti pe tinipul

guvernarii lui Mercy a fost a§ezati in satele romine0i i sirbe0i, formind localitati cu populatie mixtd, multi dintre ei in regiunea de la Dundre, 0 in special in satele districtului Palanca Nona 8. A§ezarile din cimpia Banatului, locuite

numai de coloni0i, au luat na§tere mai ales dupd rdscoala din 1737-1739, tocmai ca o urmare a ei. Istoricul Szentklaray, pe baza cercearilor din arhivele vieneze, aratd limpede profunda nemultumire a populatiei ba0inaw impotriva acestei politici austriace. Organele administrative alocau co1oni0ilor mai mult pamint decit puteau ei lucra, in timp ce vechilor locuitori nu le rdminea uneori nici necesarul

pentru intretinerea unei gospodarii 9. De cele mai multe ori, noilor veniti Ii 1 Dragalina, op. cit., III, p. 109. 2 Traian Simu, Colonizarea qvabilor In Banat, Timisoara, 1924, p. 12. 3 St. Manciulea, Elemente etnice striline asezate In Banat Intre anii 1000 1870, Timisoara, 1943, p. 30. 4 Ibidem, p. 39. 5 Ibidem, p. 39 40.

6 Szentklaray, op. cit., p. 255. 7 S. Dragomir, Vechimea elementutui roadnesc In Banat, In nationals Cluj, III, 1924 1925, p. 289. 8 St. Manciulea, op. cit., p. 26. 9 SzentklAray, op. cit., p. 147.

www.dacoromanica.ro

Anuarul Inst. de istorie

.

BUJOR SURDU

302

14

se repartiza numai o parte a hotarului unui sat, desigur cea mai roditoare. Afteori insd, populatia bfistinasd era complet evacuatd, fiind nevoitä sd-si caute alte asezdri. Asa s-a Intimplat cu localitatea Aradul Nou. Inainte de a fi populata cu germani se chema Schela si era locuitd de romini i sirbi impreund. La un moment dat, guvernatorul Mercy hotdrdste scoaterea rominilor i sirbilor din sat si popularea lui cu nemti din Franconia, Alsacia si Lorena. Ca urmare, sirbii din Schela au fost -nevoiti sä intemeieze un sat nou, Fenlac, iar rominii sd se mute la Mdndstur 1 Dacd mai adàugam la toate acestea scutirile de care se bucurau colonistii,

in timp ce toate sarcinile cAdeau numai asupra localnicilor, apoi ne putem usor explica atitudinea asupritilor fatä de privilegiati in timpul rdscoalei. Nu cunoastem nurndrul exact al colonistilor in preajma räscoalei ; istoricul Szentkláray Ii apreciazd pind la 30-35 000 de suflete 2 7. ABUZURILE ADMINISTRATIEI

Datoritä sarcinilor mari ce-i apdsau, locuitorii Banatului ar fi trebuit sA duca o viata destul de grea, chiar dacà administratia ar fi fost cit se poate de corectà. Dar nu a fost asa. Inca mult timp dupd evenimentele care ne intereseazd, corpul functionaresc austriac din Banat suferea de racile grave. Iosif al II-lea intr-una din cdlätoriile sale de pe timpul cind era print mostenitor II caracteriza ca « stupid », « ignorant » i « despotic » 3.

Guvernatorii inii tratau provincia ca pe o mosie proprie i traiul lor se asemana cu cel al viceregilor din America si Asia. Unii dintre ei, ca Perlas-Rialph, care nu scotea pe romini din « mincinosi », « razvratiti » i , carii tilhdrea i ucidea, al cdrora poviituitoriu acu Inaintea marelui hertog in genunchi la picioare Ii Can, pardon, mild, cerind i zisd cd-I scoate la drum. Far' aciasta Inca i alte partii de lotri ca i de turci in pdduri ascunsi au fost. Aicea Frank mare slobozenie cu indrdzneald avu, intr-un harambasA 7 de lotri a sd increade ; carii pre el norocos la arme 1-au adus, si-i ddrui simbrie cdpitAneascd pe un an, numindu-I cdpitan a fi de pISiai, ce-s un fel de dildreti de a umbla dupd lotri, de a-i goni di pe granitd. Acest harambasd sd cheamd Pdtru Vancea si Inca trdiaste in Banat. Dupd citiva ani pre urind, impArdteasa Elisabet 9, in cinstea iubitului nostru Franti, deate o capeld a-i zidi, unde i inscrippe spre aducerea aminte e aceia Intimplare sd veade. Si cum cd Mtn.' adevAr pre ad 1 prin alte Viduri pe aproape turci ascunsi au lost in urmd s-au ardtat ; cd, In 3 iulie, ajungind armea la Cornia" stain, o mulpme de aceia pre deal la armee sd adund si in jo sS trasd, ca forpostelen Impardtestilor sd le detone12. A clod zi, a ceia posto (sic) pre un deal, asa ca aripa stingd a lor avea cimp neated nainte-si, si amindod armeele una de[cl] alta o vAlcutd le despArtea, amindod 1 Morkovac, in R.P.F. Iugoslavia. 2 Asediard, de la germ. belagern. 3 Lothar Joseph Georg Konigsegg, maresal imperial (1673-1751). Marele duce de Toscana, Francisc de Lorena, sotul Mariei Tereza. 5 Carol de Lorena, cumnatul Mariei Tereza, maresal austriac. 6 Prinpil Georg Christian Lobkovicz, general imperial (1686-1755). 7 ConducAtor, cdpitan. Cronicarul greseste luindu-se dupd Griselini cind afirmd cd Petru Vancea a fost harambasd de hop. De fapt, pe timpul acela, era sergent In corpul pldiesilor ; pentru serviciile aduse marelui duce Francisc a fost ridicat in anul 1738 la rangul de sublocotenent, iar la 1754 a fost Idcut cApitan (P. Dragalina, Din istoria Banatului Severin, III, p. 195, n. 1). 9 Elisabeta, mama Mariei Tereza. 10 Cornea, raionul Almas. 11 Avantpost, de la germ. vorposten. 12 Aci cu intelesul de: sd le loveascd.

www.dacoromanica.ro

336

BUJOR SURDU

48

armeile fiind pre deal supt Cerni ver unde sd zice i iaste pdmIntu rosu si iaste loc neated larg.

La clod cease dupd amiazi, vrãjmasu Incepu a sd misca treand valea incoacea pan' la arepa stingd si lovi intfia linie de o strámutd, cu carea turd sa folosird si asa

o trupd mare lovi mijlocul (tentru) Imparatestilor asa eft uni de el pána In haupcvartir 1 ajunsdrã de-si aflard moartea. Apoi lovird i arepa dreaptd, ci furd bine sprijoniti, cit el la 5 ciasuri curind carii incatro pe fugd sd pusara, lasindu-si 5 canone, munition, indärdt; pre carii impárátestii nu-i puturd fugdri, cd ploaia mare toate pustile i patrone (fisagurile) de tot netrebuite le fAcusd. In 8 iulie, plecind armea In mars, toate bucatele aci in lagar le IAA cu un bedecung 2 (paza) de clod husari reghimente Indiirdt i oastea mfirgea in clod colone (in dod Obeli despartitil): de la Podul Unguresc a Plugovi 8 un colon p-ingai apd, altul prdstd Beliduc si pre supt deal In jos pan' la Mehadia. 3i viind veastea cS turcii lagheru 4, corturi i alto efecte le-au Mat i s-au dus, dar Incdtro nu sd stia, marele hertog zisa ca garnizonul din sant si din fort ce (sic) sd predea, care au fost 2000 de laniceri si 300 de artileristi, carii i capituluird. Apoi ei cu comandantul lor, aga Ibraim, pre carii pan' la Jupanec cStrfi ai sei i-au petrecut ; iara de a duce ceva bani garnizonului Ostrovului n-au putut. in 9 s-au in 10 sd auzi cri turcii de la Orsava s-au dus. Lagher, corturi, bucate, munition, artilerie inddrilt au lasat; dard marele vezir cu armea la Cladova6 era. Marele hertog, dupa intlia veaste cS s-au dus turcii, zic cd ar fi trimis un detasament card* Jupanec Inainte si el lnsusi garnizonului din Nai Orsova spre ajutoriu sau ce-ai de lipse ban! a be da, mai vertos auzind cii comandantul iaste nevoit bani de la negustorii cei aci seapat pre cvite 6 a-i lua, cu bine si cu sila soldu soldatului (simbria) a da. Cu ghenerali staabsofitiri7 dis de dimineatd intr-o zi de la Mehadia ciltrd Orsava au plecat; un cias departe ar fi mers, ci Intimpinind pe trei rumini spioni trimisi cdtrii Ostrov, intra carii unul Patru Vancia au fost carele din pAdure jos alergind ober capitanului siiu Tiuchiuli 4, §i acela gheneralului aritd cd trupa din nainte cu oastea turceascd ce vine s-au intllnit i apdrindu-sd bine, InddrAt ; asadar toti la Mehadia s-au tutors. Aceasta au fost In 15 august. Forpostele, ceale 2 paterii di pe Prosec si de supt Boronitari intarira, cite o companie muscheteri ajutoriu dindu-le. De-a dreapta fortului preste and, santurile, groapa mare grijird, precum i antele din sus de Mehadia, In care cu altii si militari pedestrasi, multi murasdni, tiseani au pus, avind sus In sant pulfer magazina 9 In pämint ziditS si boltitd. Otomanii, In 15 august dupa ameazi pi la 3 ciase, ajungiind indatil din jos fortu atachiruird, uniin iesind prd dealu Boronitari, alti Prosecu vrea cu sturm a lovi, ci focul pateriilor crucisi fi mInca, cartecelen, muschetele Ii trintea. Intr-aciasta, altii de nov (sic) I Cartierul general. 2 Escortd, de la germ. Bedeckung. 3 Plugova, raionul Almas. 4 Tabard, de la germ. Lager. 5 Kladovo, loc in R.P.F. Iugoslavia, In fata Orsovei. Chitante, de la germ. Quittung. 7 Ofiteri de stat major. 8 Popovici-T6koli, ofiter Orb din militia muresand. 9 Magazia cu praf de puscd. Urmeazd cuvintul: alti, care a fost sters. Mitralii.

www.dacoromanica.ro

RXSCOALA ANTIHABSBUB GICX DIN BANAT (1737-1739)

49

337

multime in Borovnitari coborind, patcria lovird. Artileria jos In Bacsdneti In santi la groapa, la companie veni, precum i pateria deasupra Prosecului o hisard i artileria sus In sant

Indarat sd trash. Turcii, lulnd Boronitariu, jos In santele din Bilcsaneti sturm dlnd, din focul muschetarilor ce ca leii se apdra multi au pierit, pan' ce i-au biruit i prd top i-au thiat. Cu carea calea-si deschisdra. pra de ceaia parte a apei, preste Banovat, la santele de sus a mearge la ripe unde find (sic) rlpa rea, cu sape, lopeti, chilhvite 1, scale sau sari tsi

fdcea pe rlpa in sus de a esi, carea rIpa e de 15 stinjani de nand, de unde cei puscati nu numai Ca ei jos In apa Belareca cadea, ce si pre altii di pe scale lovindu-i, In curi In cap In apd sá arunca. Iara pre fortul din jos, dind osmanid> de trei ori sturm, garnizonul voiniceaste tot Infocat rnultime au prapadit ; ci In urma biruindu-I, turcii intrInd, afard scotIndu-i, legati In funii, pre top i-au thiat ; ci ajungInd aci sucurs (ajutoriu) fortul iara 11 luaril. Multimea oastei turcesti pre de ceaia parte la santale de sus, cum zisi di pe Ripa Rea ce cddea, perea ; Insd tot In via la sant& au esit ; Intr-un verc 2 intrind cartecele Ii mistuia, putin esind di pe rlpd cadea, cu alach > I aman ; lni da si find (sic) de

3 ori zvirliti, tiranid > cu al 4 sturm atachiruind intral santi Intrasa, unde au fost stdgariu (fenricu) 3 Mihail Sorinca cu militarii tisenii. Aci Sorinkik Mita poznat deliia 4, bine sprijinindu-i, Ii oprea ; i iatá 6 reghimente de cavalerie cu gheneralu Filipi 5 pre turci atachirui, cdruia si gheneralu Naiperg 6, cu clteva companii de grenatiri i Inca doh brigade cu ghenerali, urmard. Turcii, vazind cd Imparateasca infanterie de pe coastea dealului numit Ielia, jos la Uliei au coborlt, in infanterie s-au slobozit, santu lasard, In sus esird. Imparateasca cavalerie opri calea prin Mehadie ; asa acu turcii prin Mehadia In jos lie mai putind a treace ;

erau In dod corpe despartiti, un corp In Banoviit, altu mai sus de sante. 5i toatii oastea turceasca lovind infanteria Inpardteasca, ca hulid > vrind a sparge, Insa muschetarid > cot la cot ghidasi tinea, foc varsa i samana. Acu intrind Filipi cu [cv] cavaleria i-au despart.it i turcii full total biltuti si de raitari masacrati. Cei vii scapati din Olici trecInd apa prestd Banoti, Bacsaneti, gonindu-i raitarid >, husarid > si ober capitanu Tuchiuli cu calaretii militari. Turcli, fuglnd pe din jos de caserne, vrind apa a treace Intrecindu-sa, impingindu-sa, groapa mare afunda ziditd Ii Inghitea, cà fiind seara, Intunearec, fugind, groapa cu ca

turci au Implut-o. Unii, ocolind pre deal sau prin apa, vend a scdpa, riul Belarech cu vratnitd 8 ferecatd, ce de nov (sic) soldatid> In fort pusi Ii pusca ti-I dobora eft apa cu pod de turd au zatonit-o. Altii noaptea prin paduri au fugit. Mine-zi sà aflara turci morti mari, mici preste 3000 insa i inpardtesti 1200 de oameni au pierdut. Marele hertog Franti, la aceasta actie sau batalie, de la Inceput pand In capat de fate au fost, macar cA unii zic Ca nainte au fost plecat, find prins de friguri. 5i adevarat cit din raceald reale au avut ; alta findca In Beci ° Inparatul neputincios bolnav era si si

1 Tlrnacoape.

2 Aid cu sensul de inina. 3 Fenrich, grad militar. 6 Strbeste In text ; trad.: Mihail Sorinca, cunoscutul viteaz.

5 Philippi, general imperial. 6 Wilhelm Reinhard Neipperg, maresal imperial (1684 1774).

7 In front, de la germ. glied. 8 Vranita, poarta din sclnduri sau nuiele Impletite. 9 Viena, de la ung. Bécs. 22

c, 376

www.dacoromanica.ro

DUJOR SURDU

338

60

cauta a sa duce. Si, In loc de hinteu 1 sau carute din Mehadia cu leagAn de matasä minunat, pre 4 muscoi, mule sau cattrA, bine sezInd i odihnind, In sus au plecat. Dod trupe de cavalerie cu standarte 2, lnainte i dindArAt pazitori avInd, au fost petrecut. De carea !liana calatorie, mie, In Mehadia i In Corni, mosi batrIni ca asa au fost me-au povestit. E$ind In dealul Domasni 3 s-au Instintat ca turcii ce-au fost remas aci In padurile cheii Slatinei lui Florei cu rumlni carasoveani pogoniceani 5, seimeni (volonteari) cu topoard, sacuri, padurea mare deasupra drumului cheii taindu-o curmezisi, prasta cale au Incilcit-o ; drumul mare da tot 1-au Incuiat. Acum vazu marele hertog planul turcilor ca armea Inparateascil iaste Inchisd. Indata IndarAt au stat i prin husari usor poruncl scrisa gheneralului graf Chenigsseg la armee Ca nu poate pasirui 6 cheae, ca-i drumul astupat i padurile Out pline de turd si de rumini armati, Inca i cu artilerie foc din paduri In drum jos dau, ca Indatil o trupA ward' de paduri a cAlca i artilerie ceva Indata sa-i trimita ca sa poata mearge la Caransebesi sä nu sS Intlrzie, dar si el de la Mehadia cu oastea preste Stancilova la Beligrad sa marga. $i asa, viind de la Mehadia artileria 6 canone cu munitiona, multi timermori cu militArii tisi i murasani, 1 reghiment infanterie, altul cavalerie ajunsarA lnainte, In cheae Intrara. Turcii din paduri cu tunuri i pusti da de rasuna i spaimInta. Ruminid> seimeni cu turbane turcesti In cap, asa schimositi i ei avind uicd pap, ciuicd ago, neane bärdicter, cu steagu cu canoane mici i mari de ciresi sAlbatici, padureti, nejupuite, Ingaurite, facute au fost, dInd din pilduri. Ci, deschizindu-sa pat ria InparAteascA cAtra un fertal 9 de cheae In lontru i Incepind a juca focul prin pddurea mare de unde da i ei uica pap, cu otomani i romani viizlnd ce o sa fie Indarat fuga au dat, Intr-alti munti au scapat.

Marele hertog, wind prin pAdure &are Slatina a treace (neputindu-se curind drumul a sa curati de copaci mari Incllciti) si find acea pAdure fostului arambasa de lotri Pdtru Vancia cunoscuta i calea din vIra >u dealului Domaini ce mearge la culme bine stiuta, au spus cd el cu vro 12 feciori In leagan pan' la Slatina 11 vor duce, si nici frica nici vro grija sa n-aibA. $i asa pre ei In lagheru marelui hertog ci-au fost supt cort In padure cu 2° reghimente. Aicia Patru Vancia chiemat cu altii Inainte la picioare i-au Ingenuncheat, rugIndu-sd nici o grijA sA n-aiba. Ci trimitInd Inainte militari pedestri de-a Tiuchiulii cu pusti, patrola, ei 12 MO facInd leaganu, de ei I-au rAdicat. Inca si pre printu Lotrine la multe locuri pripore In spate 1-au dus. TrimitInd un fecior In CImpul Fomi nainte comandantului de reghimentu de acolo de-ai spune In SlatinA sa vinA, fiindca marele hertog Franti din munte In Slatina soseaste ; i Indatd acel reghiment de grea cavalerie cu gheneralul sdu la SlatinA au alergat si au asteptat. Marele hertog cu print Carol de Lotring i gheneral adiutantu Sent-Andrei, cu Inca doi slujitori jos sanAtosi In pace scapind ; pre marele hertog pre mfini sprijinind si de supt subtiori petreclndu-1 i ochindu-si dinainte raitariu, cu gheneralul pre carele aproape 1-au chiemat IntrebIndu-1 de au vro carote.

1 Caleasca, de la ung. hinto. 2 Drapele, de la germ. Slandarte. Domasnea, raionul Almas. 4 Din Carasova, raionul Resita. 5 Din Remetea-Poganici, raionul Oravita. A trece prin, de la germ. passieren. 7 Lemnari, dulgheri, de la germ. Zimmermann. o Schimonositi, pociti. o Sfert, de la ung. férialg. 10 Carol de Lorena, fratele marelui duce Francisc. Calareti.

www.dacoromanica.ro

51

RASCOALA ANTIHABSBURGICA DIN BANAT (1737-1739)

339

5i asa, aici luund din capul harambasid> palaria jos i-au trIntit-o si cu picearile pre la au jucat IntrebIndu-1 cum e numele? El au raspuns: Petru Vancia. L-au batut cu palma pe cap si scriindu-i numele laitnant 1 I-au numit si pre o peatrd au sezut asteptind carota, carea sosind, In numele Domnului, a Beci s-au dus. Reghimentele cu artileria din cheae la Mehadia au Intors, de unde cu ober comandantul gheneral graf Chenigsseg, lasInd cetatea Ostrovu (Naiorsova) l Mehadia, cu armea preste muntii Stancilovi catra Panciova 2 sa dusa 1i In 18 august prastä Dunare la Semendria cu oastea trecusa. Marele hertog la Belgrad veni. Turcii de la Diiu 6, Intelegind ca oastea Inparateasca de la Meadia catra Panciova s-au dus, cetatea Ostrovu tare o belagheruirá si cu neprocurmat bombardament o batea. !ma si garnizonu din cetate si din fort Elisabet voiniceaste, armasaste, le raspundea, ca-i in lontru lipsd nici de provinant nici de munition nu avea, ca graf Chenigsseg trimisase. Insä, viind marele vezir, Incepu ianicerilor, arnautilor, nu numai ce lei de argint cinste a da, ce l aur si galbeni a cinsti numai cetatea sà o capete. 5i asa arnautii cu pasa arnaut, toptii 9 cu tunurile lor Incepurä zidu la vro doa locuri a Ingduri si a surpa. Garnizonu apara , insa slabisa, clt din 2000, numai 800 mai ramdseasd, carii cerura cu capitulatie a esi si Indata capatara si arnautii cetatea lor o luard In 23 august 1738 6, fiind 4 luni Inchisa. Turcii, garnizonul Inparatesc 11 petrecura prin Mehadia, Sebes, Logoj, Belint,i 7, carii cu aceastä petrecanie departe ajunsara. Case ce afla ardea, omeni robi prindea, seimeni (volonteari) mu/M[11i verbuia 6. Turcii la Corni, unde au fost lagheru lnparatestilor, ei cu Murtaza pasa In lagher s-au pus. Saimani catane cu simbrie aduna si din paduri venia si sa verbuia. Acest Murtaza pasa porunci ca oameni In sate si sá villa; carp buruntii da, turd subase punea In sate. Aceste au slobozit ca sateanii nu numai oamenilor ce si femeile lor cu coaa, lapte, casi au gaini de vinzare

In lagher sa vina far' de frica si far' din Clinpul Foami. 5i unul Ii pusa pialea de Os cu bumb de argint Incopciata In umeri; alt pasa Ii deate gujmanuu In cap cu fund rosu lung

1 Sublocotenent, de la germ. leutnant. 2 Pancevo, loc. In R. P. F. Iugoslavia. a Smederevo, idem. Vidin.

5 Artileristi turd. 6 De fapt cetatea s-a predat In 15 august 1738. 7 Raionul Lugoj. Tnrolau.

9 Urmeaza 19 rInduri sterse din text si redactate apoi din nou, In continuare. 10 Grodska, localitate In R.P.F. Iugoslavia. 11. Turban.

22*

www.dacoromanica.ro

RUJOR SuRDU

340

62

spre spate. Lisa spuind el cl-s raitari boiari ispravnici, comisari derectori a fi; toata iarna piatrA au adunat. Frantozid> acel jghiab (acvaduct) al Cerni din jos de Mehadia lulndu-1, aflind loc de iazi, a mAsura In jos au Inceput. La multe locuri, var au fAcut si 1-au stImpArat si a sApa mare erugA au Inceput. Rua primAvara 1740 multe cuptoare de cAramida arzlnd, ponti, poduri, jghiaburi preste multe vAi mari, mici cu scocuri tari de a nu vArsa apa zidira. Ce bolte, curcubee cum sit vAd la Piatra lui lorgovan, la podul satului Toplet 4 si la alte vAi cu ape, zidite I Eruga larga prin peatrA au deschis pAn' ce au ocolit si din sus de Rusava 5 In DunAre slobozind-o. Moara acolo au fAcut. Iazul mare, tare, al acvaducului (apAduc) din pdmintul Mehadid> anume Cleopolia (CImpul Foami) p-ingA a satelor Brza 6, Topleti, Corobnit 9, TufAri 8, Jupanec, Orsova pAn' cAtrA satul Iaselnita 9 In DunAre

la Dlboca 1-au dus. Insa ce chin, robie, greotAti I ; cA tAind dealuri, apa putearnica pietri surupa, oameni, lucrAtori ucidea i afara sa vArsa. In 3 locuri astupa In 10 se dAschirea prin dealuri si la moarrt nu ajungia, eft In urma ea fasine, brate de nuiale, i cu mAturi pre eruga asa In jos au mlnat-o, cu marl chinuri la moara au dus-o, unde comisard> InpArAtesti, turcesti, boiari de tara i frantozid> martori fiind, mAcinind au vAzut-o. Acvaducu e lung preste trei mile de pamint prifi dealuri -Mat. Un inginer francez au rnurit de ciumA sau de nAcazu alergAturii. UrIta fapta a ruminilor seimeni turcesti de la Logoj pAn' la Slatink carAsoveani, pogoniceani cu Leregoveani ci-au ajutat turcilor In a. 1738 de a astupa drumul died Teregovid> ca oastea ImpArAteascA In Mehadia sA o Inchida i alti lotri curuti de-a lui Racoti, pivo dani prefAcuti, ce erau pe apa Bistra 10,In Chiztitau 110 Intr-alte sate juca, cinta: tin Domne tot asa, nici cu turcu, nici cu neamtu, tine Domne tot asa *; carea asa s-au a.

rAsplatit.

In noiemb. 1738 12, joi, in Caransebesi zi de Virg, pre porunca reghimentele de rAitari,

husari, din Logoj de noapte pleclnd, doa statii Oland, prea ameazi Caransebesu cu tlrgu &Ili de toate pArtile fAr' de veaste lovind, oameni, femei, copii, feate, preoti, negustori In 1 BAile Herculane. 2 Orsova Veche. s Un cuvint indescifrabil. 4 Raionul Almas. 5 Orsova. 6 Bfrza, raionul Almas. 9 Coramnit, tot acolo. 8 Tot acolo.

9 Eselnita, tot acolo. Afluent al Timisului. 11 Raionul Lugoj. 12 De fapt evenimentele povestite au avut loc In ianuarie 1739.

www.dacoromanica.ro

BUJOR SURDU

342

54

beserica rumlneascA si nemleascA ce la frantiscani scdpasA, cu ei Inpreund ascutitului sAbiei si a pustilor jArtvd s-au dat; In bisearici si-n case focul i-au mistuit. De aid, reghimentele au apucat cäträ Carasov. Asa au lucrat i Incoaci pan' In Slatina ; au tdiat, au ars, sä-i pomeneascA.

Districtele, scaunele, jpani 1 InpArdtesti din Serbia si negustori cu altii In Banat au venit si In Mehadia cu catanele lor, drabantd>, corporali, s-au asezat; i satele fugite de prin pAduri sd adunau. Cdpitanu Duca cu companie de volontiri din Tara RomlneascA viind, cu familii sd>rbi, rumlni, In sate de svabi lasate: Potocu, Petrila, Macovistea, lui militari a fi s-au asezat. Altii s-au dus preste Murdsi si a sluji militari au Inceput. Alti volonteri cu un laitnant anume Metcher, neamtu, iar cu familii, rumlni, tarani 2, In sate Crivita 3, Ieselnila) Jupanecu Nov, militari s-au asezat si In oaste ,pe Baeru 4 s-au dus. Alti militari din Servia trecInd la Ui Palanca sate de neamti lAsate Sacalovet 5, Vracegai 6, Langenfeld 7, Zlatita it Cusiciu 9 cu Rebenberg 10 (CAlugdru) le Ward.

Domni mari de la Timisoara incoacia viind sA vazd adunarea satelor s-au adunat;

pentru domnid> mari umbrare s-au fAcut; unii alta au scris ce rdspundeau oameni cu cneji ; Intrd altele domnid> i-au Intrebat: i act voi sdln>tului steag cu + crucea n-ati fost credinciosi, iard steagului far' de cruce v-ati Inchinat i a-s' i slujit *2 Ei au raspuns: Steagurile cu sta cruce trei ani toate bucatele i verdeturile cimpului nostru ni le-au mIncat i grea foamete am rdbdat, In pAduri coaja de cer aril mincat; iarA viind

steag fArd cruce, adunind sate, Inpártind bucate i sdimani cu simbrie care au vrut s-au dus, iard mai tare pentru foamete s... Din Tara Rumlneascd satelen BrAdiceani, Pestiseani12 rumini catolici19 Chuproveti19

pauliteani19, cu familii In Banat trecind, la Vinga In buricu Banatului asezIndu-se, case fAcIndu-le; fiind catholici, grund-19 ca la 10 sate bun le-au dat, cu diploma oras cu maghistrat fraistat " Cll ius gladi dreptdti, numit Thereziopol 19. Administratorii domeniilor statului. 2

Tarani s, termen folosit In Banat pentru cei veniti din Tara Romlneascd.

3 Localitate neidentificatA. Bavaria. 5 Sokolovac, loc. In R.P.F. Iugoslavia.

6 Vraevgaj, loc. tot acolo.

7 Tot acolo. 8 Zlatica, idem. 9 Kusid, idem. Loc. idem. Raionul TIrgu-Jiu. 12 Loc. tot acolo. IS Cronicarul greseste, deoarece e vorba de bulgari catolici. 16 Din Kiprovat, loc. In R.P. Bulgaria. E vorba, desigur, de paulitieni, o sectA religioasa. PAmInt, teren, de la germ. grand.

." Freistadt, oras liber. IS

Vinga, raionul Arad.

www.dacoromanica.ro

343

RASCOALA ANTIHABSBURGICA DIN BANAT (1737-1739)

56

HAPOAHOE BOCCTAHHE B BAHATE HPOTHB l'ABCBYPPOB (1737 1739) (E.PATHOE COAEPMAHHE)

Ho HaccaposnnHomy mnpy (1718) H ascrpnrmam oromea, nomnsio ;:tpyrnx rypenmix np0/3141-11Wii, H BaRaT. Hemommemble TIOBHHHOCTH, Haaa-

raemae Hosoti saacrmo Ha Hopelmoe Hacearnme, Hopognan B Maccax HpeIIOCTIIIIX pyram ;:kyx HOCTOHHHOPO HeA0BOJILCTBa npopboarunerocH or spemeHn )10 spemeHn B Bilge BC/CCM-MCI. 1107106ROO BOCDTaHHO ripousomao no CJITIRIO aBCTp0-Type1111011 sotima 1737-1739 rogos, HorAa 60.HaTCROO RpeCTIAIRCTBO (NROCTOTIOHHO 60pOJIODb

sa csepmeHHe ascrpnficHoro nra. HerfocpeAcmemmo HpHquHy BC1113111HYBIUM BOCCTaHEIR HYKHO ncHarb B Heo2E11):13HHOM pocre HOBIIHHOCTOR7 BI,I3BaHH0M BOOM1E1MR Hyxmaivw, a

Taxme B npaBoHapymemuix, gorlymeHHbnc Hivinepciamm BoticxamH 110 oTHo-

maxim H

9111T3J111M.

B BoccramIn HpHHH.11o yqacTHe TOJIDRO ceaLcHoe HpenocrHoe HaceaeHne

e7(1111CTBOHHbIcl B re Bpemena Haacc, suurrepecosaHHblii B csepHieHnn saaghmecrsa ra6c6ypros. BOJIbH0C HpeCTI,HHCTBO COCTOHJ10 TOJILHO 113 nymeJI&BHLIM 06pa3om 113 HeMHOB, 110J1b30BaBLIIIIRCH MHOP0111CJIellHb1MH abroTawm. HHoseimble pa6otme, crIeHHaancTLI B ropHom H MaHycbaHrypHom gene, a ramHe ropogcm4e pemecaermmin, 611IJIFI OCB0602H-

CTpaHIMIX HOJIOHHCTOB,

geHal OT Hogareft Ha goarne rogia kr, emu gante 11 ileum nssecrHme 110BIIH11OCT11, TO DTH HOBHHHOCTH 6b1J111 HeaHagHreambi no cpasHennio C Tom, Horopme HOCJI0 Hpenocnioe HpeCTbFIIICTBO. BypHiyasnn 6bIaa secbma HemHorotnicaenna, H ee pa3BHTkle FIBJIHROCI, oAHott Ha saAaq, npecaeAyemtax aacTpHit-

mum npaaneHHem. HonbaoBamuerocH nprumaerHarAH H npelimpmcmeHublmn Hpartarm TkaopHHCTBa He cyakecTsoBasio, Tax Halt o6ocHosaHme Taxosoro B BaHaTe 6bino HaTeropHqecm4 Bocnpeakeno npintasom ra6c6ypros. BCJIegeTBile

3T01.0

60.111311111HCTBO

BOCCTaBlIMX

COCTaBJIHJ111

ppinana,

Taft Halt OHR npegcrasanan co6oti HaH6oabinylo qacm 6ecnpanHoro H o6peMeHellHOPO HOBHHHOCTSIMI4 HpenocrHoro Hpecrrnmorsa.

BoccraHne He nmeao eginforo Homangosam4H, sepowmo, noscramna coónpaancb nog mama Hanôoaee crimmaeHHoro ma MIR. 1eJTbIo, Hpecaegyemoft HoccraHnem, 6Hao n36asaeHne OT ascrpnticHoro magi:nem-3a. BoccTaHHe 1737-1739 rogoB RELTIHOTOR 0):111HM lis 3BellEteB germ patoJ1101.414ommuc Hump-faunal 6aHarcHoro lipellOCTHOPO Hpecnomersa 11pOTHB

ra6c6ypros; BTR BLICTylIJIORMI HaiaiiCi, eige B 1719 rou n npogoamaanch 33 1788-1789 roxtax 14, B oco6eHHocrn, s 1848 roAy. 3acayra peBOJHO11140HHOPO gsnmeHHH 1737-1739 r0)10B TOM, 'ITO

COCTOVIT

B

0110 cogeftersosaao ocaa6aemno (DeogaaLHoro capon B BaHaTe;

BTOT CTp0fi oHaaaacH oco6ei-mo o6pemeHirreabHum JJIfl MOCTHOPO HacezeHml.

www.dacoromanica.ro

BUJOR SURDU

344

66

LE SOULEVEMENT POPULAIRE DU BANAT CONTRE LES HABSBOURGS (1737

1739)

(RESUME)

L'une des consequences de la paix de Passarovitz (1718) fut, pour l'Autriche, l'obtention du Banat et d'autres provinces turques. Les impositions infinies dont les nouveaux maitres accablerent la population susciterent un mecontentement continuel au sein des masses de serfs roumains, mécontente-

meat qui se traduisit parfois par des soulevements.

C'est ce qui advint lors de la guerre austro-turque de 1737-1739, lorsque les paysans du Banat lutterent avec acharnement pour s'affranchir du joug autt ichien.

La cause immediate de la révolte doit etre recherchee dans l'augmentation inattendue des impôts, resultant des exigences de la guerre ainsi que des abus commis au détiiment des habitants par les armées impériales. Seuls leS serfs des villages, unique classe sociale alors interessee A la chute de la domination des Habsbourgs, participerent A ce mouvement. La paysannerie libre n'était formee que de colons etrangers, surtout allemands qui jouissaient d'avantages innombrables. Les ouvriers étrangers specialises, qui travaillaient dans les mines et les manufactures, et les artisans des villes étaient exemptes d'impots pendant de nombreuses annees et, meme lorsqu'ils étaient astreints a certaines obligations, celles-ci étaient insignifiantes con-parativement A celles des paysans serfs. La bourgoisie etait fort peu nombreuse et son e:sor constituait l'un des objectifs du regime autrichien. II n'y avait pas de noblesse jouissant de privileges et d'immunités, car les Habsbourgs en avaient formellement défendu l'établissement dans le Banat.

Il s'ensuit que la majeure partie des participants A la révolte furent des Roumains, car ils formaient la grande majorité des paysans serfs, privés

de droits et accablés d'obligations de toutes sortes.

La révolte n'eut pas de chef unique, les rebelles se rassemblant probablement sous l'étandard de quelque paysan plus entreprenant, sorti de leurs rangs.

Leur but etait de s'affranchir de la domination autrichienne.

La révolte de 1737-1739 rentre dans la série des mouvements revolutionnaires des serfs du Banat, diriges contre les Habsbourgs, mouvements commences des 1719 et qui se poursuivirent jusqu'en 1788-1789 et, surtout, en 1848. Le mérite du mouvement révolutionnaire de 1737-1739 est d'avoir contri-

bué A affaiblir le regime féodal du Banat qui s'était avéré particulierement accablant pour la population locale.

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA CU RUSH (1721-1751) DE

DAMIAN P. BOGDAN

Istoria romineascd din veacul al XVIII-lea nu este 'Inca bine cunoscutA, en toate cA dispune de un material documentar informativ extrem de bogat. Acest material este insd in blind parte inedit, atit in ceea ce priveste izvoarele interne, cit i cele externe. Pentru izvoarele externe trebuie fAcutd o distinctie: pe cind izvoarele apusene sint in blind parte accesibile si au fost publicate in parte, izvoarele orientale i in special cele rusesti au fost ap'roape cu totul inaccesibile cercetAtorilor romini, acestea din urmd si din pricina nemnoasterii grafiei si a limbii ruse vechi. Desigur cà aceastä necunoastere a izvoarelor pomenite a contribuit la faptul cá pind acum nu avem o sinteza istorica a secolului al XVIII-lea rominesc; noi am merge mai departe, subliniind Ca pind ce nu se vor cunoaste toate izvoarele rusesti i orientale, ma-car cele edite, nu se va putea scrie o sintezA a istoriei rominesti. Asadar, situindu-ne pe aceastd linie, sintem convinsi cA orice material documentar inedit dat la ivealti este o contributie la cunoasterea istoriei rominesti.

Un mAnunchi de documente rusesti, inedite atit pentru istoriografia

romineascd cit i pentru cea ruseascd, de care va fi vorba mai jos, yin sa lAmu-

reascA un episod din cronica lui Ion Neculcel.

UN JURAM INT STRIMB AL TA.RII MOLDOVEI IN 1742

Iatà episodul in chestiune: « TAmplatu-s-au atunc6 de au vinit un turc de la Poartã cu ferman sá ia pe Lupul sArdariul, feciorul lui Anastasd vornicul, pirandu-1 turcii i lipcanii de la Hotin cum cd in zilele lui Grigorii vodA, cind 1 Pentru textul cronicit lui Ion Neculce am cautat sá folosim editia a II-a din Cronicele Rominiei a lui Mihail KoOlniceanu, vol. II, p. 418 ; o confruntare a editiei citate cu ms rom. nr. 112 (acest ms si urmiltoarele se and in Biblioteca Acad. R.P.B.) din sec.

www.dacoromanica.ro

DAMIAN P. BOGDAN

346

2

au vinit moscalii In Ora, in Moldova, acel Lupul sArdariul sà fi fost imblat agiungAndu-se cu moscalii. i dupd ce s-au dus moscalii, 1-au pus mariia sa Grigorii

Vodd ispravnic pe tinutul Hotinului, §i i-ar fi jAcuit pre turci §i pre lipcani, hind vreme turburatd §i iaste hain, §i iaste bogat, de are multime de bani. Si fermanul scria la manila sa Costantin vodd sä caute sä-1 trimatä pre Lupul sardariul §i scrie tot ce va avea. Iar mariia sa Costantin vodà nu s-au indurat, nici s-au grabit sd-1 triiman, ce au chiemat pre boiarii cei mari §i pre alti boiari mazili §i pre calugari, pre egumenul §i pre negutitori §i pre turci 1 balgii 2 din Ia§i. i chiemAndu-i pre

toti la curte domniascd, i-au intrebat Innainté acelui turc ce vinisá cu ferman pentru Lupul sArdariul cum §tiu : fost-au hain la vrémia moscalilor? Decii boiarii §i cAlugarii §i egumenii §i negutitorii §i turcii balgii au márturisit cu totii cum nu-1 §tiu pre Lupul sArdariul sA fie fost hain. Si a§a, fAcAnd märturie de la toti, mariia sa Costantin vodA au trimes la Poartd, scriind la prietenii mArii sale cum ca-i iaste nApaste Lupului särdariului. i asia au isprAvit de i-au dat pace. Numai au cheltuit o sutd de pungi de bani: §eaptezAci §i cinci 3 de pungi de bani au dat Lupul sArdariul, iar doaozAci §i cinci au dat manila sa Costantin vodd §i boiarii, §i 1-au scos pre Lupul sArdariu14.

Iar mai pre urnad au dat Lupul sArdariul 5 §i acéli doaozaci §i cinci de pungi de bani §i au plinit Lupul sArdariul o sun' de pungi de bani §i au hdläduit la acia vrémia. » 6.

Relatia lui Neculce este completatä de cronica atribuità lui" Enache

Kogalniceanu, unde, raportate aceluia§i an, afläin urmAtoarele: « In domniea acestui domna, s-au rädicatil o seamA de hotinceni turci §i au mersil la Tarigradil fAcAndti mare pird asupra Lupului agài, ardtAndil cAte §i mai multe Ca' le-arii fi facutil cAndil au venitil moscalii §i au fostil ehl orAnduitu ; §i scotAndil fermanil au trAmisil sà-i iee capul §i toatä avutiea lui, care viindil aice la Ia§i au mijlocitil domnul de s-au perdutil Lupul din mijlocil care nu-lil §tia nime ce s-ati fAcutti,

puindil mare straja la casa lui, aducAndri §i toate bucatele lui de le-au scosii la mezatti, ca anal arü fi peritil omul. lard ela era la mare inchisoare de domnul, la loci:i Intunerecil, care nu-16 §tia hime unde se afla ; §i era cu mare mirare §i pdmAnteniloril cdci nu-lil §tiau: trAmisu-l-au la Tarigradil, ail 1-aii omoritil §i. -au trämisil capul cdci aii trecutii 16 zile la mijlocil, §i nime nu §tia unde se

and. La care, pind la cea de pe urma, aii scdpatil cu vieatá ; dard art e§itu din §easezeci pungi de bani, §i i-ad rAmasil §i toate acareturile care nu se potil ardta cu scrisul cAtA risipd §.1 pagubd ati avutii cA §i giupdneasa o pazia cu al XVIII-lea, cunoscut de Kogdlniceanu nr. 254 din anul 1766 cunoscut si acesta lui Kogálniceanu §i nr. 3416 din sec. al XVIII-lea, necunoscut lui KogAlniceanu, ne-a convins cd In editia lui Kogalniceanu lipsesc o serie intreaga de date existente mai cu seamáIn ms nr. 3416, a§a cd, In textul dat mai sus 0 In cele ce vor urma din cronica lui Neculce, vom face trimiterile 0 la mss pomenite, acolo unde existd date tn plus. 1 Acest cuvint lipseste in editia Kogdlniceanu. 2 De la acest cuvint i pind la moscalilor, reproducem dupd ms nr. 3416, f. 167 cdci in editia citatA lipseste. 3 In editia KogAlniceanu lipsd acest cuvint, Irma cuvintul existd In toate cele trei miss (3416, f. 167*, 112, f. 240r 0 254, f. 411'). 4 Pre Lupul scirdariul, lipsd In ms editia Kogdlniceanu, sint Insd In ms 3416 f. 167 0 ms 254 L411. 5 Cuvintele Lupul Ordarial lipsd In editie ; slut insd In ins 112 f. 240. ° Cuvintele la acia vrimia lipsd In editie ; le ddm dupd ms 3416 f. 167 ".

www.dacoromanica.ro

LEGXTURILE SERDARULUI LUPU ANASTASX CU RU5II

3

347

mare straja, imprejurul easel, arzandil §i zdplajii ogrdzei pan'n pamintil ; ar fi si perith de n'arii fi statuta acesta ))1. Asadar in rezumat: in anul 1742, Poarta trimite un reprezentant al ei cu firman sà ridice pe Lupu sardariul, feciorul lui Anastasd vornicul, pirit de turcii si tatarii din cetatea Hotinului cd, in vremea lui Grigorie Matei Ghica, §i anume in anul 1739 a avut legaturi cu rusii. Dupd aceasta data, Lupu a fost numit de acela§i domn- ispravnic al tinutului Hotin si, in aceastd calitate, ar fi asuprit pe turcii §i tatarii din acel loc. Constantin Mavrocordat nu se indura sa-1 trimita pe cel invinuit plocon turcilor, cu inscris de marea avere a sa, care interesa in mod deosebit Poarta ; domnul II tine ascuns 16 zile, in care rastimp reu§este sa adune calugäri, egumeni, boieri si chiar negustori turci care jurd ca dregdtorul in cauza nu este un tradator. Totu§i serdarul este nevoit sà plateasca 100 pungi de galbeni, din care o parte este imprumutatä de la domnul si boierii Orli. Deci, din jurdmintul prestat, reiese ca serdarul Lupu n-a avut legaturi cu rusii §i a fost näpastuit pe nedrept. Totusi faptul eh a trebuit sà plateasca 100 de pungi la care se mai adauga §i relatia pentru anul 1739 a cronicarului amintit ea atunci cind fusese serdar la Orhei avusese corespondenta cu generalul von Miinnich din serviciul Rusiei, daca nu anuleazd veridicitatea jurdmintului

din 1742, pun totusi un semn de intrebare: a avut intr-adevar Lupu legaturi cu rusii sau a fost acuzat pe nedrept de cdtre turci? lata insa Ca un manunchi de 25 documente rusesti inedite aflate la un loc cu 22 documente, cifrate ce le-am gasit in materialul parte clasat din Biblioteca Academiei R.P.R., lamuresc, pe deplin, episodul din cronica lui Neculce, dind, totodata, §i o serie intreaga de §tiri necunoscute cercetdtorilor istoriei romine§ti din prima jumatate a secolului al XVIII-lea. Coroborind textele mentionate cu cele cunoscute din publicatiile rusesti, avem urmatoarea prezentare crono-

logica a evenimentelor relatate de cele 25 documente inedite. CALATOIIIILE LUI LUPU ANASTASA. LA KIEV, LA FOSTUL DOMN DIMITRIE CANTEMIR SI LA MOSCOVA In Notationes quotidianae ale talmaciului Ivan Ivanovici Ilinski, secretarul lui Dimitrie Cantemir, §i dascalul copiilor sài 2, afldm cd, la 28 iunie 1721, Lupu purtind in jurnal titlul de stolnic soseste la Dimitrie Cantemir, 1 Op. cit., Mihai Kogilniceanu, vezi textul In vol. III, p. 205. 2 Jurnalul lui Ilinski, cuprinzdtor al evenimentelor petrecute in casa lui Dimitrie Cantemir Intre anii 1721-1730, a fost publicat de cercadtorul rus L. N. Maikov in lucrarea sa postumd: Manzepuadu4 ana 6uoapay6uu nu. A. ,q. Ifaumexupa din C6opnun omaeitemui pyccnoeo sauna u aweecuocmu JIMa. Axaaemuu Hay's, torn. LXXIII, nr. 1 (1903) si extras, had nici o modificare, lucrarea avind introducere si note de V. N. Alexandrenko, pe atunci profesor la Universitatea din Varsovia. La noi, jurnalul lui Ilinski a fost semnalat de P. P. Panaitescu, In recenzia ce a fiicut studiului: Dimitrie Cantemir In Ruqin, al lui Stefan Ciobanu (vezi Daco-romania o, IV si In extras sub titlul: Recen:ii, Cluj, 1926, p. 1240, 1241 si o

nota 1). 0 mica' parte din jurnalul citat a dat in traducere rornineascd si St. Ciobanu, in op. cit., p. 158-159, nr. LXXX, dar dupd ms rom. nr. 326 din Biblioteca Academia R.P.R. nu recta integral textul Tinern sd subliniem aici cii editia citata rusd a lui Maikov jurnalului caci o s-au lisat la o parte insernnarile ce nu au o valoare deosebita o (vezi nota 1

de la p. 297 din op. cit. a lui Maikov); asadar o editie completa a textului se impune.

www.dacoromanica.ro

348

DAMIAN P. BOGDAN

4

iar de la aceSta, dupd convorbiri purtate mai bine de o hind, pleacd, 1a-4 august, la Moscova. Fostul domn al Moldovei desfdsura in acel timp o intensd activitate politica cdci el, nu numai Ca mentinea legAturi cu patria sa 1, dar purta corespondenta cu reprezentantii rusi de la Constantinopol 2, primea chiar i pe trimiii Portii3, intretinind in acelasi timp i legaturi cu prietenii sdi de la Constantinopo14.

0 noud cdlatorie a lui Lupu in Rusia se produce in anul 1723 si aceasta la cererea exprimatd de D. Cantemir In 1722. Cd.ldtoria este pomenitd in memo-

rialul din 1723 al lui Lupu Anastasa. De astd data avem chiar ruta cdldtoriei si numele de imprumut de teama spionilor Portii sub care cdlatores-te personajul nostru. Astfel, la 2 februarie 1723, deci in plind iarnd, Lupu se afla la Kiev, cdci la aceastd data principele Trubetkoi, fratele principelui Ivan Trubetkoi, tatal celei de-a doua sotii a lui D. Cantemir, elibereazd pasaportul cuvenit moldoveanului Luchian Lupu, punindu-i la dispozitie i cloud carute cu insotitori. INCEPUTUL LE GATURILOR LUI LUPU ANASTASA. CU RUSH

In anul 1723, ajungind la Moscova, Lupu prezintà un memorial din care afldm cd, in 1722, serdarul moldovean se afla in Ucraina de unde fusese chemat la Moscova de rdposatul domn Dimitrie Cantemir. La Moscova, in fata cancelarului Gavriil Ivanovici Golovkin 5 i desigur si a lui Dimitrie Cantemir 5Lupu s-a angajat de a presta servicii impdratului rus, ceea ce a si fácut, dupd cum se

poate constata din arhivele aflate In cancelaria guvernarnintului Kiev, specified acelasi memorial. Lupu aratä cA avea legaturi cu rusii i anume cu cancelarul Golovkin Med de la inceputul anului i ca., mai tirziu, s-a alAturat actiunii lui i spAtarul Constantin Gavrilita. Dar, in timp ce serdarul se afla la Kiev, scrisorile lui si ale lui Golovkin, adresate pomenitului spatar, au cAzut in miinile domnului moldovean Mihai Racovita, care se alAturd si el actiunii celor doi dregatori ai sdi. De fapt, Mihai Racovita era in legaturi cw rusii incd de la inceputul anului 1705, cind scrie cancelarului Golovkin, trill-141nd la acesta i pe omul sdu de incredere Melentie Lungul. De asemenea se gaseste o altd serisoa're a aceluiasi domn moldovean din 1709 cdtre acelasi cancelar. Tot acelasi domn scria, la 9 aprilie 1709, rezidentului rus de la Constantinopol, Daskov, cd nu-i poate slobozi curierii acestuia 1 Vezi mai departe a doua vizitä, din 1722, a serdarului Lupu la D. Cantemir. 2 Vezi scrisorile primite i trimise liii P. P. Sarifov i consilierului Nepliuev, reprezentarrtii rusi la poartg, notate de Ilinski (Maikov, op. cit., p. 307, 308 si 309). 8 La 3 aprilie 1722, acelasi Ilinski relateaziI (vezi Maikov, op. cit., p. 302) cà solul turcesc 11 vizitase pe Cantemir, pomenind i de un pachet de scrisori tureesti.

4 Jurnalul citat al lui Ilinski mentioneazri scrisorile trimise la Tarigrad prin Polikala un curier permanent pentru dus i Mors la Tarigrad anume Dumitrache (vezi Maikov, op. cit., p. 298, 300, 301, 311) cum si scrisori primite la Tarigrad de la personaje secrete (ibidem, p. 309). 5 Contele Gavriil Ivanovici Golovkin, apropiat al lui Petru I, a fost un talentat om politic (vezi Onepnu ucnwpuu CCCP, nepuoa Oeoacutuama. Poems e nepeoA nemeepmu XVIII e., Moscova, 1954, p. 733). Moare la 20 ianuarie 1734. 6 Memorialul omite aceastil precizare, dar prezenta lui Dimitrie Cantemir este sigurä fat cis de cele relatate de Lupu, cá la Moscova a fost chemat de fostul domn moldovean.

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA. CU RUsII

5

349

In Silezia de frica lui serasker-pa§a 1 Dar, cu timpul continua memorialul lui Lupu s-a aflat la curtea domnului moldovean cä cel care poarta corespondenta cu ru0i este singur Lupu. Acesta, de teama de a nu fi pirit de dusmani pawi de la Hotin sau altor slujba0 turci, cautd sa se asigure solicitind rusilor privilegiul sa se retraga In Ucraina, unde sd fie primit cu toata cinstea si rdsplatit pentru serviciile aduse, aceasta in cazul cã ar fi nevoit sd-si paraseasca patria 2 j avutul.

La Moscova, Lupu Famine mai mult timp, i anume toatd toamna i iarna anului 1723 0 toata primavara anului urmdtor. La 2 mai 1724, i se dd lui Lupu pentru cheltuiala de drum 30 ruble 0 abia la inceputul verii i se acordd salvconductul purtind vizele de tranzit din 24 iunie 0 5 iulie 1724. La Inceputul lui august 1724, Lupu ajunge la Kiev, unde principele Iurie Trubetkoi elibereaza la 3 august din cetatea Kievo-Pecerskai un salvconduct in care specified cà Luchian Anastasa este trimis de la Kiev la Tighina, iar de

acolo la Tarigrad, pentru unele treburi ale tarului. Deci Lupu calatorea in cel mai strict incognito de teama turcilor i tdtarilor, dar 0 a compatriotilor sal care ii puteau träda actiunea. LUPU ANASTASA. SI CONGRESUL DE LA NEMIROV DIN 1737

Un rastimp destul de lung 13 ani nu mai avem nici o 0ire despre legaturile serdarului Lupu cu ru0i. Acest hiatus ar putea fi explicat §i prin politica ambigua ce o duceau domnii Moldovei din acel timp Grigorie Matei Ghica 0 Constantin Mavrocordat, care erau cind de partea ru01or, cind treceau de partea turcilor. Astfel, in 1729, Grigore Ghica era contra ru01or 3 pentru ca in 1735 sa fie considerat ca o « veche euno0inta n a lui Alexei Andrei Ve§niakov 4

ajutorul rezidentului rus Ivan Nepliuev. Tot a§a Constantin Mavrocordat in ianuarie 1726 informa pe ru0 iar la inceputul lui noiembrie 1735 era considerat de acela0 Ve§niakov, amintit mai sus, ca « cel mai mare du5man a al ru0lor5. Politica inconsecventa a acestor doi domni a contribuit i la sfir0tu1 lor, caci, pe cind Grigore Ghica a fost dus de ru0 la Petersburg impreuna cu fiul sau 6, Constantin Mavrocordat ar fi fost omorit dupá Dapontes de un 1 Vezi In acest sens doc. rusesti aflate In rae Apxue Munucmepcmea Hnocmpannum gerc din Moscova, actualmente In Henmpapxue. Mocnoecnoe ,Zfpeenexpanuituufe, rezumate In ms rom. 5216, f. 35r, 36r, 42r si 44' din Biblioteca Academiei R.P.R., sectia mss.

2 Deci notiunea de patrie exista Inca atunci. 8

Cdci retine pe trimisul rus spre Tarigrad, Alexei Andreievici Vesniakov (vezi Al. Kociu-

binski, l'paO Anapeii Heanoeutt Ocmepmal4 u paaaerg Typuuu. Ha Hcmopuu Bocmotaloao eonpoca. Boana namu item, Odesa, 1899, p. 27). Lucrarea lui Kociubinski, fost profesor la Universitatea din Odesa, este foarte bogatd din punct de vedere bibliografic ; autorul ei utilizeazd i o serie Intreagd de lucrári romfnesti cu un puternic discerndmint critic, dovedind j o adincd cunoastere a limbii romlne. 4 Cf. Al. Kociubinski, op. cit., p. 135 nota*. Grigorie Ghica 11 ajutd pe Vesniakov In 1 oamna anului 1736 ca sd ajungd In Ruda, dupd ce fusese eliberat de marele vizir (fusese Inchis In urma conflictului dintre rusi i turci) i la 29 dec. Vesniakov multumeste lui Ghica pentru participarea luatd la eliberarea lui i pentru procedeurile amabile i favorabile lui

(vezi Al. Kociubinski, op. cit., p. 171). 5 Ibidem, p. 135.

Vezi Onucanue aonymennwe u 6ymaa mocroecnoao Apxuea Munucmepcmea I0cmulfuu,

vol. VII, p. 189 si p. 23'3, apud Al. Kociubinski, op. cit., p. 524, nota***

www.dacoromanica.ro

350

DAMIAN P. BOGDAN

6

ofiter rus la Galati 1, iar dupd §tirile oficiale ruse§ti a fost dus de ru§i de la Galati la Ia§i, unde a §i murit In decembrie 1769 2. Lupu reia legdturile cu ru§ii la inceputul anului 1737, cind, in douä serisori din ianuarie, el scrie ca, dacd ru§ii se vor mi§ca iute pe Dundre, turcii se vor retrage, intrucit atit venetienii cit §.1 austriecii au de gind sä le declare räzboi. Si apoi adauga textual c'd « actualii mini§tri turci doresc desigur pacea cu ru§ii, dupd ce au fost parasiti de francezi, Insd nu indrAznesc sà alcatuiasca punctele preliminarii pentru congres. La nevoie, ei vor conveni sA räminä totul a§a cum stapine§te astgzi fiecare »3. Aceastd reluare de legdturä a serdarului cu ru§ii este fdcutd cu §tirea domnului Moldovei, cäci, intr-una din serismile lui Lupu din acel timp, el scrie feldmare§alului Mannich 4 urmätoarele: 4 Domnul Moldovei, domnul meu Grigore Ghica, se inchina excelentei voastre, care zilele trecute a scris domniei-voastre §i domnului Ve§niakov despre temeiul pdcii » 5.

La 25 ianuarie 1737, Grigore Ghica aratä ci, intrucit cele douà puteri n-au o graMta comunä, convocarea reprezentantilor se va face in pdrtlle Moldovei §i adaugd textual: eu nu voi pregeta de a ardta Rusia i Turcia

cã doresc din inimd a sluji pentru unirea in sensul de intelegere a ambelor parti ». Dar domnul moldovean mai cerea sd fie pus in cuno§tinta de care ru0 §i de ceea ce a cdpätat Viena in conditiile de pace cu Rusia, aceasta, adauga el, ca csä se caute leacul trebuincios, cdci, pentru inceperea unei intreprinderi atit de insemnate §i pentru a o pune in mi§care, trebuie§te a se stabili i IntAri articolele preliminarii §i congresul O. se Med pe aceste temeiuri » 6. Turcii cer ca re§edinta congresului sä fie un ora§ neutru, dupa cum am ardtat mai sus; ru§ii, prin cancelarul Ostermann 7, indicã Nemirov-ul, ora§ polonez situat

la jumdtate de cale intre Soroca §i Belaia Terkovi.

1 Dapontes, Ephemerides Daces, vol. II, p. LXXXIV. Interesantd caracterizarea lui Dapontes fAcutd de Al. Kociubinski s Lingusitor, poet de duzind al curtii, corupt i desfrinat, datoritd apropierii lui d e Constantin Mavrocordat era priceput In chestiunile turcesti. De aceea, lucrdrile lui au un interes istoric indiscutabil Insd trebuie folosite cu control s (Al. Kociubinski, op. cit., p. 96 nota*). Kociubinski are si unele aprecieri asupra luxoasei * editii a lui Emile Legrand a cronicei lui Dapontes, despre care editie adauga cd nu e lipsitA de greseli masive, semnalInd o parte dintre acestea (de pildA confundd afluentul Samara al Niprului cu orasul Samara de pe Volga, redd gresit un pasaj intreg din geografia lui Elisée Reclus etc.). 2 Vezi op. cit., In nota 6 de la p. 349 (5) vol. VII, p. 178 si 189 apud Al. Kociubinski, op. cit., p. 524 nota***. 8 Vezi rezumatul scrisorilor la AL Kociubinski, op. cit., p. 190 si 191. 4 Cunoscutul om de stet Burhard Cristofor MOnnich s-a ndscut In anul 1683 In comitatul

Oldenburg, tatAl sdu fiind ofiter In serviciul regelui Danemarcei. In tinerete, a dus o viatl de aventurier: la 16 ani, intrd in serviciul Frantei ca inginer, apoi trece In cel al Germaniei; la 1716, II gdsim in slujba lui August II, electorul Saxoniei, dar, neIntelegindu-se cu favoritul acestuia, Flemming, cautd sd treacd In serviciul Suediei sau al Rusiei. Pind la urmd, se hotArdste pentru Rusia i, In februarie 1721, intrd in Rusia. In Rusia, dupd ce ocupd marl demnitSti dar suportd i dizgratii, moare In 1767. 5 Vezi rezumatul scrisorii lui Al. Kociubinski, op. cit., p. 192. 8 Ibidem, p. 192. 7 Contele Andrei (Heinrich) Ivan Ostermann s-a ndscut In anul 1686 in Westfalia. Venit in Rusia, In 1704, el devine, In 1710, secretarul lui Petru cel Mare si apol consilierul lui permanent ; capacitatea lui ca diplomat si administrator era apreciatd pe bund dreptate de cdtre marele tar (vezi si S. Platonov, Histoire de la Russie, Paris, 1929, P. 662-663). Moare In anul 1747.

www.dacoromanica.ro

7

LE GA.TURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA CU RUSH

351

Legdturile lui Lupu i§i reiau astfel firul ; la 13 martie, el informa pe rusi despre starea turcilor aflati pe cursul inferior al Dundrii 1 Corespondenta ia un ritm destul de viu, cdci numai dupd vase zile o noud scrisoare a serdarului, trimisd prin omul sdu de incredere Constantin Abaza, vestea pe Sukin guvernatorul Kievului ca., din cauza amenintärii rdzboiului cu Austria, consiliul vizirului a hotdrit cd se poate incheia pacea cu Rusia chiar cedind si cà turcii

au fixat de indatä solii si locul tratativelor 2.

La 26 martie, Lupu comunicd aceluiasi guvernator stiri despre miscdrile

hanului din Bugeac, adaugInd cd mai inainte Ii scrisese prin Constantin Pogor 3.

In aceea§i lund, spionul rus Stepanov, sosit la Kiev, din Moldova, relateazd ca. pircdlabul Sorocii a fost Inlocuit « pentru bdnuiala de corespondenta ruseascd », cd a fost la Orhei i Chisindu unde rezidd serdarul Lupu Anastasiev, la care a stat trei zile. Lupu 1-a luat cu el, 1-a purtat prin satele unde sint gdzduiti bosniacii veniti de sub conducerea lui Beker pasa, au fost la Oniscani,

re§edinta lui Beker pasa si cà trupele nurnitului pasd sint aprovizionate de serdarul Lupu. Incheie relatarea sa addugind cd a stat la Lupu patru sAptd-

mini, In care rdstimp a fost trimis la Tighina ca sd-i cumpere articole de bdcdnie.4

Totusi, la 13 iunie 1737, diplornatul Ivan Nepliuev 5 raporta de la Kiev # ca sd nu se creadd intru nimic domnului Moldovei si lui Lupu » aceasta dupd informatia moldoveanului Catagrar 6. Aceasta se explicd desigur si prin legdturile ce Filip Orlik 7 devotatul fostului hatman al Ucrainei, Ivan Ma7 zeppa 8, iar dupa moartea acestuia numit de Carol al XII-lea hatman al cazacilor, favorabil suedezilor incerca sd le stabileascd cu Lupu. Cu toatd acuzatia din informatia -lui Nepliuev, la 13 iulie Lupu sfAtuia pe rusi sd porneasca direct asupra Cetatii Albe, iar de acolo spre Chilia si Ismail unde tdtarii se vor supune de indatd ; la fel se vor preda si ostile tur1 Vezi textul scrisorii lui Al. Kociubinski, op. cit., anexe, p. X XVII. 2 Ibidem, p. 191. 3 Ibidem, anexe, p. XX.

4 Ibidem, anexe. p. XXV si XXVI.

5 Ivan Ivanovici Nepliuev (1693-1773) a fost rezident rus permanent la Constantinopol. Consilier secret, apoi consilier secret activ si la urmA senator, Nepliuev a fost un mare cap politic al vremurilor sale. Format la scoala diplomatiei lui Petru cel Mare, el a adus servicii mari Varii sale. AdaugAm cd tot el a reprezentat Rusia i la fixarea granitelor dintre Turcia si

Rusia in vara i toamna anului 1740, cind a participat si un reprezentant din partea

domnului Moldovei. (Vezi Tilcuire zapisului rusascu, ce cuprinde delimitarea hotarelor tArilor specificate, originalul fiind semnat de Ivan Nepliuev comisar din partea Moskalilor, Mustafa

bei comisar, Hagi Ibranga comisar, Mehmet efendi cadiu si eu, Toderas vel pitar, am fost orinduit de manila sa Gligori vodA despre partea Moldovii s, in Biblioteca Acad. R.P.R. sectia mss, doc. LXXXVI/74. 6 Cf. Al. Kociubinski, op. cit., anexe p. XXIX. 7 Kociubinski semnaleazd douA scrisori din 12 si 19 august 1737 prin care Orlik informeazA pe Lupu despre starea mizerA a armatei rusesti de sub conducerea lui Munich (AL Kociubinski, op. cit., anexe, p. XXXV), scrisori pe care Lupu le trimite rusilor aflati la Nemirov (ibidem). De altfel, Orlik ajunsese si prin lbnile rominesti, cAci la 1740 11 gasint la Bucuresti, la curtea lui C-tin Mavrocordat, iar In anul urmator se afla tot acolo, dar pe llnga domnul nou Mihai RacovitA. Tot pentru el intervenea si D. de Castellane, reprezentantul

Frantei la Constantinopol, pe lingt ministrul francez- de externe (vezi Hurmuzaki, vol. I, supl. I, nr. DCCCXI, DGCCXXII, DGCCXXIII, DCCCXXIV i DCCCXXIX). (Vezi pe larg despre Filip Orlik cele scrise de P. P. Panaitescu in Ceiliitori poloni In tante romine,

Buc., 1930, p. 151 53). 8 Hatman al Ucrainei intre anii 1687-1709.

www.dacoromanica.ro

DAMIAN P. BOGDAN

352

13

ce§ti aflate la Tighina §i Hotin. Ii indeamnd apoi pe ru§i sä treacd §i In Muntenia.

In privinta instructiunilor date reprezentantilor Turciei la congresul

ce-1 vor avea cu ru§ii, Lupu scrie cd, inainte de a intra armatele ruse§ti in Crimeea, delegatii respectivi aveau misiunea de a cere turcilor restituirea Azovului §i Kubanului, dar Ca' acum ndddjduie§te cä vor fi siliti sã cedeze §i ceea ce au pe Dundre, deoarece sldbiciunea Turciei este vdditd nu numai lor in§ile ci §i lurnii intregi; ei au fägaduit de altfel sà cedeze Austriei Bosnia §i Muntenia. Lupu i§i incheia scrisoarea prin asigurarea Ca nu va intirzia sà dea informatii despre cele ce vor urma la Tarigrad. Se intelege din aceasta cd avea oamenii

lui la Poartä. Apoi adaugd textual: « Insd ma rog plecat, §i pentru särdcia mea §i pentru tara Moldovei, sà vã amintiti §i, dacd otile majestatii sale ca §i cele austriace vor intentiona a intra in tara Moldovei, rog din timp a ma informa §i a ma asigura printr-o scrisoare de salvogvardie (protectiune), ca eu sã nu cad in vreo nenorocire §i pomenit sd fie serviciul meu deosebit in interesul majestätii sale, din care intelegind noi cä putem scdpa cumva din miinile pagine§ti »1.

Deci Lupu nu numai cd nu era banuit de ru§i, dar se bucura de un respect

deosebit din partea acestora. Acest fapt ni-1 atestd scrisoarea din 23 iulie 1737 prin care baronul Petre afirov 2, oberghermeisterul Artemie Volinski 3 §i consilierul secret Ivan Nepliuev personalitati de seamd ale politicii ruse§ti

din acea vreme §i reprezentanti ai Rusiei la congresul de la Nernirov, pentru a curma rdzboiul ruso-turc izbucnit in 1735 Ii maga' stdruitor pe Lupu sä fie Mil nici o teamd, informindu-i de tot ceea ce ar fi de trebuintd tarii lor. Ru§ii doreau ca lucrdrile congresului sä clued la bun sfir§it §i, in acest sens, depun toatd straduinta, renuntind chiar la protectoratul asupra tarilor romine §i la cuceririle din Crimeea. In desfd§urarea lucrdrilor congresului, incepute la 5 august 1737, intervine ca mediator, din partea turcilor, domnul Moldovei Grigore Ghica 4; ru§ii, cu toatd consideratia ce o aveau MO de Ghica, au acceptat rolul lui. De acest lucru §tia §i marchizul Villeneuve, reprezentantul Frantei la Constantinopol 5. Urmind misiunea ce i se incredintase, la 28 septembrie 1737, Grigore Ghica trimite la Kiev, din lagdrul sail de la Soroca, pe credinciosul §i ruda sa, Petre Duca, piralab de Soroca, cu scrisoare Care generahil Rumiantov 6, rugindu-1 sd-1 ajute la innoirea bunelor relatii din trecut dintre Turcia §i Rusia 7. I Cf. Al. Kociubinski, op. cit., anexe, p. XXXII si XXXIII. 2 Unul dintre cei rnai de seamd diplomati ai epoch lui Petru cel Mare. Si-a Inceput activitatea In 1704 In calitate de consilier secret, apoi a fost vicecancelar sub cancelariatul lui G. I. Golovkin. Moare In martie 1739. 3 General-locotenent, decapitat la 8 iulie 1740, fiind acuzat, Intre altele, de pregiltirea unei riiscoale. 4 C6opriza: pyccnoso ucmoputtecnoao o6ufecmea (CPTIO), torn. LXXX, p. 114. 5 Acesta, la 4 ianuarie 1738, informa Ministerul sail de Externe cS Nepliuev scrisese lui Ghica de mdsurile la care trebuie sA se recurgd pentru a se restabili pacea dintre Rusia si Poarta (Hurmuzaki, vol. I, supl. 1 p. 514). 6 Alexandru Ivanovici Rumiantov, personaj apropiat lui Petru eel Mare, sub care a Indeplinit diferite misiuni diplomatice. A fost guvernator al Astrahanului, apoi al Kazanului.

Moare pe la 1750. 7 Al. Kociubinski, op. cit., p. 439-440 si ms 5216 f. 63" din Bibl. Acad. R.P.R.

www.dacoromanica.ro

LEGA.TURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA CU RUSH

9

353

La inceputul lunii octombrie, Petre Duca se si afla la Kiev, iar la 8 ale aceleiasi luni este prezentat de Nepliuev feldmaresalului Miinnich 1. Raspunsul rusilor la scrisoarea lui Ghica, datat din. 12 octombrie, este

scris de Nepliuev si exprimä nädejdea ca. Ghica « si de acum inainte, cu aceeasi

crestineascd rivnä si pricepere, va lucra pentru cauza sfintà a päcii prin care isi va imortaliza numele * 2 Nu credem ca cele scrise de Nepliuev sint fraze

ele exprimd increderea ce rusii o apatasera. in Ghica. In a doua jumdtate a lunii noiembrie, Petre Duca vine din nou la Kiev cu o scrisoare de la domnul sau, la care plenipotentiarii rusi ii rdspund la 30 noiembrie, multumindu-i pentru bunele sentimente 3.

goale ;

La congresul de la Nemirov, cele cloud parti in litigiu cdutau s'a se corupri

una pe alta, &ad cei doi reprezentanti rusi luaserd cu ei pentru intretinere si alte cheltuieli 20 000 ruble, 3000 galbeni si blanuri in valoare de 4000 ruble 4

iar solului austriac de la Tarigrad, « turcii i-au dat citeva pungi de bani, de scrie Neculce 5. au mers la Nemirova, ca sd le facd pace turcilor cu moscalii » Dar turcii cdutau pe toate csaile sd tergiverseze lucrurile, mai ales cd stiau ea nici austriecii nu voiau sa incheie pace. Dupa cronicarul Neculce, Grigore

Ghica era cel care invatase pe fratele säu Alexandru terzimanul cum s'a

procedeze 6.

Totusi nici loan Neculce nu cunostea adeväratele ginduri ale domnului moldovean, pe care insd turcii le bdnuiau. Acest sens trebuie sä-1 aibd relatia

din 17 februarie 1739 a marchizului Villeneuve ca domnul Moldovei este destul de favorabil moscovitilor 7. Dup'à ce Poarta s-a convins cd Grigore Ghica, prin fratele ski Alexandru Ghica, fusese la 1737 de partea rusilor, 1-a mazilit in 1741 ; fratele Om fusese decapitat cu jumdtate de an mai inainte, aceeasi soarta. avind-o si alti reprezentanti ai Turciei la Nemirov 8. 1 Al. Kociubinski, op. cit., p. 440. 2 Cf. Hdrmuzki, vol. I, supl. I, nr. DCCLXXIII cu data gresita 20 octombrie 1738 si Al. Kociubinski, op. cit., p. 442. 3 Al. Kociubinski, op. cit., p. 361-2. 4 Cf. S. Solovev, Hcmopu.s Poccuu c apeoudiumx opemert, t. 20, P. 197. 5 Dupd ms rom. 3416 P. 131 de la Acad. R.P.R. 8 fad textual relatia: e Ce dupd cumu-i randuiala acestii lumi lacome, au Intunecat mintea solilor nemtesti si moschicesti de au primit sa" astepte cele patruzáci (numai In ms 254 In celelalte treizAci) de zile pind a veni rdspuns de la Poartd. Si au si rdpezit reiz-efendi cu aceli scrisori pe Alexandru terzimanul, fratele lui Grigorii vodd, sä umble Intre acéli patruzdci de zile de olac la Tarigrad sd aducd rdspuns cum a fi: ori pace sd fie ori nepace.

Si au purces terzimanul de la Nemirova si au vinit pre la frate-sdu Grigorii vodd prin

Iasi la Galata si 1-au benchetuit o zi, fAcIndu-i masd mare cu mare cinste (dupa ms indicat

din Bibl. Acad. R.P.R., sectia mss). Si 1-au mai Invdtatu si el mestesuguri de a lui, ce au mai stiut, cd ave Grigorii vodd mare idle si fried c'or lua crestinii tara, ce nu numai el, ce si grecii lui, si n'or ave ce stdpini si ce minca. * (dupa op. cit., vol II, P. 396 a lui Kogdlniceanu; In mss cit. de la Academia R.P.R. lipseste acest text din urmd). 7 Cf. Hurmuzki, vol. I, supl. I, p. 535 nr. DCCLXXVII. 8 Iatd relatia In acest sens a lui Neculce: a Tot Intru acest an 7249, dupd ce au agiuns solul moschicesc la Poartd pentru oarecare pricini, neputindu-se aseza, au pus Impdratia si au tdiat capul lui Alexandru terzimanul, fratele lui Grigore vodd. Iar pe alti turci, carii fusese la asilzdmintul pact! la Nemirova, dimpreund cu terzimanul, pre unii i-au fdcut surgiun,

iar pe altii i-au si omorit, ziclnd cum cii au fdcut viclesug de au viclenit Impardtia si au Invoit crestinilor. lard peste sese luni dupd aceea, In anul 7250 septemvrie 13 zile, au vinit si lui Grigorie vodd mazilia si 1-au dus la Poarta cu cinste * (vezi mss citate). 23

c. 376

www.dacoromanica.ro

354

DAMIAN P. BOGDAN

10

Dar, cu toate ceddrile din partea ru§ilor 1, turcii se incapatineaza erau la mijloc insd §i tribulatiile austriecilor care voiau sA stApineasca Moldova §i Tara RomineascA 2 §i astfel congresul de la Nemirov, dupa tratative de mai bine de trei luni, se dizolvä 3. Reprezentantii Turciei pleacA din localitate la 10 octombrie. Revenind la personajul nostru, serdarul Lupu, adaugAm cä intrigile impotriva legdturilor lui cu ru§ii, nu numai cä n-au reu§it, dar nici mdcar n-au fost luate in seamd caci, la scrisoarea in comun a reprezentantilor ru§i de la Nemirov,

se alAturd §i salvogvardia pe care feldmare§alul Mannich o acordd in 1737 lui Lupu. Mai mult, o scrisoare datatd din Nemirov la 14 octombrie 1737 §i scrisA desigur de Nepliuev dovede§te cA nici acesta nu credea cele relatate de du§manii lui Lupu. Din aceastA scrisoare aflAm §i faptul cA, la 2 octombrie, Lupu scrisese lui Nepliuev, care, la rindul sAu, 11 informeazA cA reprezentantii de la congres au plecat §i CA in curind va pleca §i el la Kiev. Il roagA apoi pe Lupu sA-§i continue corespondenta §i so-i scrie cit mai des, pe adresa guvernatorului

din Kiev; ii trimite totodatd §i salvogvardia (salvconductul) pomenitA mai sus. In incheiere, Nepliuev informeazA pe Lupu CA scrisoarea, pe care acesta din urind o trimisese lui Mannich, o va expedia printr-un om de incredere, CA toate scrisorile lui Lupu au ajuns in miinile feldmare§alului §i 1§i exprimA rugAmintea sA ii scrie mdcar o data la donA sAptamini, iar cind importanta

chestiunii o va cere §i mai des.

ANUL 1738 SI LEGATURILE GENERALULUI BONNEVAL CU RUSII PRIN INTERMEDIUL LUI LUPU ANASTASA Nepliuev §i cu ceila1i doi reprezentanti ai Rusiei la Nemirov au pArAsit aceasla localitate dupa nereu§ita congresului. Totu§i, pentru ca ru§ii sa fie informati de tot ceea ce faceau §i plAnuiau turcii, Nepliuev lAsase la Nemirov pe omul sdu de incredere, porucicul Ilie Pliuskov, care va fi de acum inainte,

vreme de aproape trei ani, transmitatorul corespondentei serdarului Lupu

cAtre guvernatorul Kievului, cAtre Nepliuev §i cdtre Mannich. In acest timp, se afla la Poartd un mare aventurier, prieten al lui Fénelon §i Voltaire, contele francez Alexandru Bonneval, cel care trecuse din serviciul

patriei sale, in cel al Austriei, de unde, in urma unui conflict cu principele Eugeniu de Savoia, ajunge la Poarta. In Turcia, in 1730, se converte§te la

islamism §i apoi, reformind armata turcA, conduce o parte din ea, sub numele de Ahmet pa§a. Din cauza obi§nuitelor intrigi din jurul marelui vizir, Bonneval 1 Rusii ofereau, lntre altele, retragerea de la Taman si Temriuk; turcii cereau Insa, pe linga ceea ce cedau ru§ii, Oceakovul i distrugerea Azovului (Kociubinski, op. cit., p. 343 si 337). 2 Vezi relatia lui C. Rondeau, reprezentantul Angliei In Rusia, In CP.110, t. LXXVI,

P. 199.

3 Vezi raportul lui C. Rondeau In CPLIO, t. LXXVI, p. 218-219 si Al. Kociubinski, op. cit., p. 343. RuOi pleacA cei din urm5, la 25 octombrie, ajungind la Kiev la 2 noiembrie (ibidcm, p. 349).

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA CU RUSH

11

355

este insd inldturat de la postul sdu. Acest fapt cautd sd-1 foloseascd, in interesul Orli sale, Vesniakov, ajutorul rezidentului rus la Constantinopol ; prin raportul

din 30 aprilie 1735, Vesniakov 10 exprimd pdrerea cd ar fi bine ca Rusia sd acorde protectie 0 addpost lui Bonneval 0 celor doi conti francezi, ajutorii sdi, pdstrind pentru Bonneval « un om cu asa de mari calitati 0 merite * si gradul de general plin 1. Ia astfel nastere corespondenta tratativelor intre Bonneval 0 rusi pentru refugiul celui dintii in Rusia, tratative duse din partea Rusiei de cdtre Mfinnich, veche cunostintd a lui Bonneval din timpul sederii acestuia printre austrieci 2. Rusii cautd sd poarte corespondenta tot prin intermediul serdarului Lupu, cad o scrisoare din 12 mai 1738 a lui Pliuskov care serdarul nostru relateazd cd Bonneval este foarte nemultumit de Poartd, cd nici in Franta 0 nici In Austria nu se poate intoarce 0 cd va veni in Rusia, dupd ce in prealabil toate propunerile lui vor fi acceptate de rusi prin Miinnich 3. Cu toate cd in 1737 tratativele dintre rusi 0 turci, duse la Nemirov, n-au ajuns la un rezultat pozitiv, totusi rusii cdutau sd le reia. Astfel, prin rescriptul din 21 mai 1738, Impdrdteasa Ana Ivanovna comunicd lui Nepliuev cd va pleca

la Constantinopol, prin Kiev 0 Tighina, Repninski, porucicul regimentului Preobrajenski 4. Dar acesta nu poate ajunge iute la Constantinopol, asa cum se dorea, cdci la granita Moldovei este retinut de oamenii lui Grigore Ghica, dus apoi la Iasi, de unde depesile ce avea au fost trimise dragomanului Ghica pentru a fi predate marelui vizir 5. Domnul moldovean a cdutat apoi sd scuze atitudinea avutd, prin scrisoarea scrisd in limba italiand, la 18 iunie 1738, in tabdra de la Socola si adresatd lui Nepliuev 6 scrisoare pe care apoi cancelarul Osterrnann a trimis-o cu una proprie, din 1 august, lui Feeri, protestind Impo-

triva purtdrii lui Ghica 7. Din partea serdarului Lupu, In cursul anului 1738 nu vine nici o stire

Care rusi, cdci scrisoarea din 23 octombrie 1738 a lui Pliuskov, adresatd serdarului, 11 vesteste ea superiorii sdi asteaptd scrisorile lui Lupu. Unul dintre oarnenii de incredere ai serdarului, anume Constantin Abaza, se afla, la 18 martie 1738, la Kiev, unde cerea ca omului sdu de serviciu, moldoveanul Andrei Ivanov, feciorul lui Popovici, sd i se permitd a veni cu el ; cloud luni 0 ceva mai tirziu, la 6 iunie, acelasi personaj, Constantin Abaza, era la Moscova, unde

era admis ca tälmaci in colegiul afacerilor strdine 8. Deci Abaza il pärdsise pe serdarul Lupu. Tot asa rapoartele lui Nepliuev din anii 1738-1742 aratA cd Lupu se afla in acest timp la Iasi, la curtea domneascd 2. Asadar o serie 1ntreagd de date care ne indrituiesc a crede cd serdarul Lupu 10 intrerupsese legAturile cu rusii. 1 Al. Kociubinski, op. cit., p. 101. 2 Ibidem, p. 167. . 3 Bonneval de altfel dorea si demnitatea de seraskir al TArii Romlnesti, relata marchizul Villeneuve (vezi Hurmuzaki, vol. I, supl. I, p. 511 nr. DCCXLVII). 4 Al. Kociubinski, op. cit., p. 167. 5 Ibidem.

8 Hurmuzaki, vol. I, supl. I, p. 519-520, nr. DCCLVIII. 7 Al. Kociubinski, op. cit., p. 169. 8 Vezi ms citat 5216 f. 18 din Bibl. Acad. R.P.R. 9 Ibidem, f. 19.

23*

www.dacoromanica.ro

356

LUPU ANASTASA

DAMIAN P. BOGDAN

12

I EVENIMENTELE DIN 1739 IN MOLDOVA

Serdarul Lupu era un personaj ale cArui servicii erau foarte utile ru5ilor. De aceea, ei au cdutat sd-1 atraga din nou de partea lor. Insd salvogvardia ce i-o acordase in 1737 Miinnich nu-1 mai multumea pe Lupu ; el cerea o carte semnatà de insA§i mina impArAtesei. Astfel Ana Ivanovna acordd, la 7 februarie

1739, din Sankt Petersburg, decretul prin care ridicd pe serdarul nostru la rangul de consilier de stat, stipulind totodatä cd, atunci cind destinatarul decretului va fi nevoit sd fugd din Moldova, din pricina turcilor, va fi primit in Rusia pretutindeni, cu toatá cinstea, pentru serviciile ce le-a adus imperiu-

lui 1 Prin aceastd carte se restabilesc iard§i legaturile de prietenie ale lui Lupu

cu ru5ii, cu toatä dorinta potrivnicd a altor moldoveni, intre care se afla in primul rind rivnitorul scaunului domnesc al Moldovei, Dumitra§cu Antioh Cantemir, dupa cum vom vedea mai jos. In vara ace1uia5i an, anume la 1 iulie, Pliuskov, omul lui Nepliuev, este in mäsurd sä scrie cd a primit misiva lui Lupu prin omul acestuia Andrei desigur Andrei Pogor dimpreund cu alte cloud scrisori strAine. Pliuskov scrie lui Lupu ca-i trimite §i. o scrisoare de la N desigur Nepliuev pe care pinA atunci nu avusese prin eine sA o trimità; aceasta e o dovadd in plus de

intreruperea legaturilor lui Lupu cu ru5ii.

Campania din toamna anului 1739 a feldmare§alului Münnich in Moldova 11 gäse5te pe Lupu din nou in prietenie cu ru5ii. Dar de acest lucru nu 5tie, sau poate nu voia sd 5tie, beizadeaua Dumitra§co, feciorul lui Antioh Cantemir 2,

care, dupd cum relateazA Neculce, fiind rinduit de Mfinnich ca dimpreund « cu cdtane 5i cu azaci 5i muscali sA miargd &A prindd pre Grigorii vodd de la erbdne§tii cei di pre Siretiu, intalegind cd iaste acolo », pe care insA

«Dumitra§co beizadea major n-au cutezat sd-1 goneascd» dincolo de SiretadaugA Neculce « ce s-au intorsu inapoi 5i au lovit tirgul Foc§anii... si au lovit 0 pre la mändstirea Mira 3 5i au luat pre Lupul agd §i pre socru sdu mitropolitul Nichifor Sidis 4. *i au dus pre Lupul aga la Menih feldmare§alul, avind el res-

pundentie mai inainte vreme cu Meneh, pe cind au fost el sArdar la Orheiu cu porunca lui Grigorii vodd » 5,

1 Kociubinski, In op. cit., p. 377 nota*, mai cunoaste si faptul cd Rusia se indatora sfi acorde lui Lupul, timp de 2 ani si suma de 1000 ruble. 2 Pentru numele Cantemir, semnaldm un Sava Cantemir, martor Intr-un zapis muntean din 1684, prin care egumenul Ioachim din Ungurei vinde lui Barbul capitan, fiul Barbului logoidt din Bddeni, un vad de moard In satul Dediulesti (Bibl. Acad. R.P.R., sectia mss donatia Al. Perietzeanu din 1944). 5 Mandstirea Mira astazi Mierea sau Mira se and situata in vechiul tinut al Vrancei si anume a pe un tapsan ridicat deasupra apei Milcovului Intre dealuri impadurite dincolo de care ti se oferd spre sud-est perspectiva Focsanilor miniaturizati la orizont * (vezi eMilcovia e, II, 1932, p. 3). Asadar locul unde se retrasesera Lupu cu socrul sau era destul de prielnic. 5i el era favorabil si prin faptul ca In fruntea manastirii Mira se afla un egumen grec manastirea era Inchinatd Vatopedului de la Athos. 4 Originar din Peloponez, Nichifor a fost arhiepiscop fard mitropolie al mitropoliei de Side din Pamfilia (D. Russo, Studii istorice greco-rorntne, vol. I, 1939, p. 269-270 si II, 1939, p. 426. 5 Textul cronicii II dam dupa cele 3 mss citate, cu exceptia cuvintelor: cu porunca care exista numai In ms folosit de Kogdlniceanu, ce in mss folosite de noi slut inlocuite cu in zilele lui.

www.dacoromanica.ro

13

LE GXTURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA. CU RUSH

357

Ne-a rämas i inventarul prAddeitmii facutd de beizadeaua Dumitraro, inventar alcdtuit de Lupu la 5 septembrie 1739, din care se vede frumoasa avere agonisitd de personajul nostru. La data cind Lupu i§i redacteazd catastiful jafului ce i s-a fdcut, Münnich se afla in Ia§i, ceea ce dovede§te Ca Lupu nu se gaisea lIngã acesta. Dar §ederea lui Miinnich in capitala Moldovei a Card domnie Ii atrdgea, a§a cel putin spuneau gurile rele la Petersburg 1 a fost de scurt timp, cdci, la 3 septembrie, infra in Ia§i iar la 10 a aceleia§i luni pärdse§te capitala Moldovei, ne spune

Ion Neculce 2. Dar Münnich n-a plecat din Ia§i singur cdci Dapontes aratd ginerele marelui serdar de fapt cumnatul sdu, cdci Lupu Anastasd n-a avut copii 3 de fiul vornicului Lupu, de marele vame Ionita §i de multime de boieri de rangul intii i doi 4. Desigur cä intre ace§tia se gäsea i Lupu, care, la 10 octombrie 1739, obtine papport de la Miinnich de a merge la Iai cu ai sag, probabil odatd cu caimacamii pentru care scrisese Grigore Ghica lui Miinnich 5. Ajungind la Ia§i, Lupu este primit cu cinste de cdtre domn; Neculce ne spune cd a fost investit cu dregdtoria de piralab al cetdtii Hotinului 6. Aceastd investire s-a fdcut desigur in noiembrie, tinind seama de cronologia faptelor ce urmeazd la Neculce, iar cele trei scrisori una din 29 noiembrie i cloud din 12 decembrie 1739 ale lui Pliuskov Care Lupu Ii afM pe acesta din urmä

cd el a fost urmat de Stavro

in noua sa dregAtorie de altfel de scurtd duratd 7. Din prima scrisoare, afläm cà Lupu venise sà elibereze din robie un prizonier rus solicitat prin scrisoarea lui Pliuskov din 1 iulie, ceea ce dovede§te cã serdarul avea trainice legAturi la Constantinopol; iar scrisorile din decembrie aratd cä Lupu trimisese la Kiev cloud misive prin omul sdu Andrei Pogor, cä fagdduise noi §tiri ce nu le-a trimis inch' §i cà un alt om al sau, anume Constantin Pogor, o rudd dacd nu chiar

frate al celuilalt Pogor, fdcea comert la Kiev cu vestitul vin moldovenesc. Totu§i noile §tiri fdgaduite de serdar nu le-a mai trimis; a intrerupt a§adar

un rdstimp corespondenta sa. Acest lucru ii aratd scrisoarea din 2 ianuarie 1740

a lui Pliuskov prin care acesta din urmd roagd pe Lupu sd-i scrie cit mai neintirziat, trimitindu-i lui Lupu o noud scrisoare de la comandantii sL.

ULTIMELE LEGATURI ALE LUI LUPU ANASTASA CU RUSH Din anul 1741 n-am intilnit nici un izvor care sä arate legAturile personajului nostru cu ruii. Abia in anul 1742, Lupu scrie rqilor cd S dupd pira turcilor din Hotin §i a grecilor fanarioti ).> el a cdzut la inchisoare. Eliberat, Al. Kociubinski, op. cit., p. 486 nota*. 2 Mss citate ; Al. Kociubinski, In op. cit., p. 486 (Id greOt data de 13 octombrie a plecdrii

lui Mannich din Ia§i, cdci la 10 mtombrie Munnich era la Hotin unde dd salvconduct lui Lupu, iar la 13 octombrie au plecat mumele trupe ru§Wi din Ia0, dupd cum spune i Neculce. 3 Vezi mai departe, p. 359 (15) despre familia lui Lupu. 4 Dapontes, vol. II, p. 381, apud Kociubinski, op. cit., p. 520 nota". 5 Mss citate. 6 Si au trimis Grigorii vodd pre Lupul sArdariul de au fost pIrcalab In tinutul Hotinului de 1-au stiipInit * (rnss citate). 7 Cdci ne spune Neculce au stdpmnit Grigore vodd vre-un an tinutul Hotinului iar apoi, schimblndu-sd viziriul, au gdsit vréme lipcanii §i au graft la Poartd §i au luat tinutul Hotinului iard§i In sealia lor, sd fie supt ascultarea lor, sd flia iard§i jaia precum fusesia §i mai lnainte vreme pInd a nu vini moscalii raia turceascd * (mss citate).

www.dacoromanica.ro

358

DAMIAN P. BOGDAN

14

dupd ce in prealabil a OUR 50 000 de galbeni asadar relutia se apropie de cea a lui Neculce Lupu cere rusilor sd-1 ajute avind in vedere t slujba lui de

peste 20 ani adusd imperiului Rosiei »1. La Moscova se alcdtuise cu acest prilej un intreg dosar intitulat: Dosar despre corespondenfa moldoveanului Lupul care a avut corespondenid secretd cu guvernatorul de Kiev 2 Abia citiva ani mai tirziu, si anume la 7 februarie 1747, afldm o scrisoare a guvernatorului de Kiev, M. LeontIev 3 prin care ii multumeste stolnicului Lupu Anastasa pentru cloud butii de yin ce i-a trimis. Sd fie aceasta o incercare

de a relua legaturile cu rusii? Credem cd este mai mult un gest de curtoazie a lui Lupu fata de vechii lui prieteni. Acelasi guvernator scrie lui Lupu si patru ani mai tirziu, anume la 16 ianuarie 1751. Aceasta este ultima scrisoare ce o gasim, adresatd de rusi lui Lupu. ATITUDINEA LUI LUPU ANASTASA FATA. DE TURCI

Mind in serviciul luptei pe care Rusia o ducea contra Turciei, Lupu a manifestat in timpul vietii sale o aversiune deschisd fata de cotropitorii turci, fapt relatat si de cronica atribuità lui E. Kogälniceanu. Atitudinea lui Lupu era cunoscutd turcilor. Astfel, in primdvara anului 1736, Colceag-bei bate foarte fan pe Antonie

pircdlab din pricind cd numitul bei avea pizmd pe Grigore Ghica « fiinda

orinduise pe Lupul aga acolo la Hotind lásindu-lil moscalii si au luatil multiii biril de la lipcanii ce se aflau sezdtori prin sate »4. Dar cea mai importanta relatie din acest pullet de vedere este cea pe care o afldm sub domnia intiia a lui Constantin Mihai Racovita (1749-1753) cind domnul respectiv trimite pe marele stolnic Lupu Anastasd K cu asezarea banilorti la trei tinuturi: Orheiu, Lapusna si Soroca, avinda poronca de la domnul ca sa calce oddile turcesti si pe vdcarii turciloril sd-i puie pe toti la biril ; ci imblandil oamenii Lupului pe la oddile turcesti, aduceau pe vdcari la Lupul, cdrora le fdcea mare sild sd priimeascd sa le puie. bani ; earl ei, avandii mare rdzamare in stdpinii lorq, nu se supuneau, Inca stau si improtivä ; care pe unii ca acei li punea Lupul la falanga, de-i facea de priimiau bani Vara de voia loril ; si pe multe locuri punea de rdsipea oddile si pe vdcari ii punea la biru cu satele. La care mergindil vdcarii si jeluindu-se la stdpinii lorü, benderliii, suduiau si se ldudau ca voril omori pre Lupul unde ilii voril gdsi. Care, la cea de pre urmd, s-au invitatil vr'o seasezeci de benderlii si s-au Inarmatti, purcedândil unde vol.(' gdsi pre Lupul sa-lii Med bucdti. Si asa, aflandu-se Lupul la unit mat singurri, cdci Isi trdmisese oamenii prin sate cu trebi, Inca si elti era gata a merge la altil satil si candil s-an Kau in rddvanil, iata au sositil si turcii acolea, 1 Al Kociubinski, op. cit., p. 733 nota *. 2 Vezi ms. citat 5216, f. 65r din Bibl. Acad. R.P.R. 3 General-maior, apoi general-en chef, Ivan Leontfev era cousin a la mode de Bretagne

al ImpArdtesei Natalia Kirilova, a doua sotie (1671-1676) a tarului Alexei Mihailovici (1645-1676); el a fost deportat In 1730 sub Ana Ivanovna . apoi, reabilitat, ia parte In 1735 si 1736 la luptele din Crimeea si regiunea Oceakovului, cucerind Kinbum-ul. Guyer-

nator dupâ aceasta al Kievului, moare la 1753. 4 Mihail Kogálniceanu, op. cit., vol. III, p. 202.

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA CU RUSH

16

359

care poti socoti citd fried au trasil cd-hi suduiau de la ochi, §i-i bagau sãbiiie pustele in ochi, zicindu-i cA-i volt bea singele. LuAndu-lil asa cu rddvanul, 1-au dust]. la Benderil, cale de 18 ceasuri, zicAndil pe drumu ei irt de ei cd voril ; dard I-al feral dumnezeu cã n-au da 500 de lei celui ce va da intAiu in indrAznitil nici unul sA deie intrAnsul. lard' sArdarul MAzdrachi indatd au rApezitii la Iasi de ail (lath stire domnului i domnul indatd au scrisii la eniceril-agasi de Bender si la pasa si la cadiu, scriindil i Casim-aga, tramatindu-le i daruri, poftindu-i pentru Lupul, ca sA lü mAntueascd ; pe carii, scotandu-i la judecatd cu Lupul, dupd. fermanul impArAtescii, i-au biruittl Lupul ; mdntuindu-se s-ati dusil la Iasi »1. Datele de mai sus, coroborate cu tirile aceleiasi cronici, raportate anului 1742, cu tirile cuprinse in cronica lui Neculce i cu cele insumate in documentele

ce formeazd anexele studiului de fata ne dau, credem, o imagine destul de completd a luptei sdrdarului Lupu Anastasd impotriva turcilor. FAMILIA, DEMNITATILE

I MOARTEA LUI LUPU ANASTASA.

Fiu al vornicului Anastasd, care in 1714 cumpdrd la Iasi de la Hrisant Notara,

patriarhul de Ierusalim, o pivnitd cu crismd i cloud dughene 2, el apare pentru prima oard ca martor: «Lupul sin Anastasie vornic martur » intr-un zapis din 24 iulie 1715 alAturi de tatrd sau 3. Mama sa se numea Zamfira i Lupu avea, dupd unele izvoare, numai un frate, pe Constantin i o sord cdsAtoritd cu grecul Panait, iar dupd alte izvoare, inch' un frate Andrei si cloud surori: Maria, cAsAtoritd cu Gheorghe Cazimir, si Elinca, mdritatd cu Neculai abagerul.

Insurat cu Petra, fiica mitropolitului Nichifor de Side, Lupu n-a avut

cu ea nici un copil 5. A fost ctitor al bisericii sf. Nicolae din Chisindu, devenitd mai tirziu sfintii arhangheli Mihail si Gavril6 ce a ddinuit pind in zilele noastre, cunoscutd sub numele de Soborul Vechi. Aceastd bisericd a fost ddrimatd in anul 1738 pind in temelie de Mari. Lupu o reconstruieste i apoi o inchind mAndstirii Galata din Iasi, care, la rindu-i, era inchinatd Sfintului Mormint 7 Ca demnitAti, Lupu a detinut intii pe cea de mare serdar de Orhei, cdci in aceastd demnitate 11 afldm la 1 mai 1724 8; la 20 martie 1731 este mare Dupd Mihail Kogalniceanu, op. cit., vol. III, p. 220-221. 2 Gh. Ghibdnescu, Surete §i izvoade, vol. X, p. 124-125. Acelasi vornic e pomenit la 20 februarie 1724, cu titlul de amdras de ocnd (ibidem, p. 130). 3 Idem, Ispisoace i zapise, vol. V, 1, p. 67-68. Cf. o Insenmare de la Inceputul sec. al XIX-lea In care se citeazd un zapis din 1696 iunie 4, Insemnare aflata In Bibl. Acad. R.P.R., sectia mss Intre materialul neclasat cumpdrat de la Is. Kupperman la 13 iunie 1907. 6 Cf. In acest sens materialul cumprirat de Bibl. Acad. R.P.R. de la Is. Kupperman, la 13 iunie 1907. 6 V. Curdinovski in t Revista societdtii istorico-arheologice bisericesti din Chisindu t, XVI (1925), p. 33 si 35. 7 Vezi doc. publicate de I. N. Halippa In Tpyass Beccapa6owil ey6epncncni yitethwti ap-

M1131-60ti X0414,MUC1414, t.

II, 1902, p. 239-244 si p. 247-249.

8 Aurel Sava, Documente privitoare la ltrgul si finutul Orheiului, Bucuresti, 1944, p. 185,

nr. 193.

www.dacoromanica.ro

DAMIAN P. BOGDAN

360

16

armasi ; la 16 ianuarie 1735 este pomenit ca biv (--= fost) sArdar 2; de la 1736 si pind la instalarea ca domn a lui Ioan Mavrocordat este mentionat ca agd 3, cumulind in

anii 1739 si 1740 si demnitatea de pircAlab de Hotin, ca unul ce era dintre apropiatii lui Grigore Ghica 4. Sub loan Mavrocordat si in a treia domnie a lui Grigorie Ghica este mare stolnic 5. In a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat, este mentionat, la 25 aprilie 1749, ca biv vel stolnic, cind vinde lui Constantin Mavrocordat o dugheand ce o avea in « tinterimul besdricii lui sveti Neculaiu, insd nurnai lemnul acestii casd si dughiana, iar locul iaste a besdricii lui sveti Neculai » 8. In prima domnie a lui Constantin Racovita este din nou mare stolnic 7. Moare inainte de anul 1753, caci, la sfirsitul primei domnii in Moldova a lui Constantin Racovita, nepotii sai de frati si. surori cautd sd-i imparta averea ce o stdpinea sotia sa Petra 8. Moartea i s-a tras, credem, in urma celor indurate

de la turci, fapt confirmat si de continutul jalbei pe care nepotii lui o adre-

seazd lui Rurniantov-Zadunaiski.

INCHEIERE

Multd vreme rusii n-au uitat prietenia serdarului Lupu, cad, in 1770 si 1771, nepotii lui de trate, Gheorghe si Stefan Anastasä, au fost gratificati cu patente din partea comandantilor armatelor rusesti aflate in Moldova. Neamul lui Lupu a fost persecutat de turci si unii dintre ai lui au fost nevoiti sd emigreze. Asa a fdcut, de pilda, Grigorie Joan Anastasd, tatäl cunoscutului bibliograf rus din secolul al XIX-lea Vasile Grigore Anastasevici, ndscut la Kiev la 28 februarie 1775 9. Legaturile lui Lupu cu rusii, in slujba luptei dusd de acestia impotriva turcilor, corespund ndzuintelor maselor largi din Moldova care doreau sã scape de exploatarea turceascd. De asemenea, o bund parte din boierimea moldoveand

dorea un regim de autonomie a tdrii, sub protectorat crestin. Serdarul Lupu, 1 N. Iorga, Studii qi documente, vol. XVI, p. 294, nr. 15. 2 Aurel Sava, op. cit., p. 185, nr. 193. 9 Vezi cronica atribuitA lui Enache KogAlniceanu la Mihail KogAlniceanu, op. cit., vol. III, p. 202 si 205 si doc. publicat de noi In anexA sub. nr. 12. 4 La 20 ianuarie 1739, Ghica II numeste credincios boiariul nostru *; la 27 iulie 1741 acelasi aratA cA pe vremea turburärilor ce au vinit moscalii In tara... credincios boiariul nostru dumnealui Lupul Nästasä biv agA, slujindil domnii miale cu credintA mai vArtos Intrlaciale vremi * (vezi doc. publicate de I. Halippa In op. cit., vol II, p. 241-243); cInd a fost sA ia domnia, Grigore Ghica s-a Imprumutat cu 1000 lei de la Lupu (vezi InsemnArile autografe ale lui Lupu In materialul neclasat din Bibl. Acad. R.P.R. cumpArat de la I. Kupperman si D. Anghel In 1907). 5 Vezi cronica atribuitä lui Enache Kogälniceanu, la Mihail KogAlniceanu, op. cit.,

vol. III, p. 209 si 211.

6 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 107 nr. 130 unde data anului erei noastre

1748

este

gresitA.

7 Vezi cronica atribuitA lui Enache KogAlniceanu la M. KogAlniceanu, op. cit., vol.

III, p. 219.

.

8 Vezi jAlbile urmasilor aflate In materialul neclasat din Bibl. Acad. R.P.R., cumpArat In 1907 de la D. Angnel si I. Kupperman. 9 Vezi Vengerov, Pyccxue milieu, I, p. 520-529.

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA. CU BUSH

17

361

personaj influent, ginerele mitropolitului Moldovei Nichifor Sidis, zis Pelomare arma§, mare agil, mare stolnic, pircdlab al Hotinului reflectd tocmai dorintele i ndzuintele acestei parti a boierimii moldovene. Aldturi de el erau marele spätar Gavrilitd, Petre Duca, pircdlabul Sorocii, Andronache postelnicul 0 Chiar i dragomanul Portii, Alexandru Ghica fratele domnului Moldovei, Grigore Ghica a fost un timp aldturi de el, dupd cum am vdzut ponezul

mai sus, pentru care fapt a §i fost executat. In acest cadru trebuie situate §i privite legdturile serdarului Lupu Anastasd cu ru§ii.

ANEXE Doc. nr. 1 1723 februarie 2, Kiev. Salvconductul acordat moldoveanului Luchian NastasA prin care i se pune la dispozitie doud cArute cu cAlAuzd, cu care sA cAlAtoreascd nestinjenit de la Kiev la Nejin i inapoi. rIo yHaay Ero BeatmecTaa Ilerpa Bearmoro Hmueparopa ST camoxepHtna HcepocHtlCHOr0 npoTqaH, H nportax H npoTgan. 1,1

OT 1ine133.

o Hentuna Ii Hang nommennny Jlynbnny HaCraerbeEty 3 6yxygmm

Hpn Hem meangitmHom xasaTb Atte noxaoixa c nposoxHitHom 6ea aaAepHtamin co B3HT113111

aa oHble nporoHos ITO yHa3y. liero pawl BepHocm cite pyitozo Haulm Hpolutcyem II MiffmecHolo nemaTato yrnepnclaem. ,TkaHa B IimeHe cpeapazn 2-ro A11/1 1723 roxa. Ero ilmnepaTopcHoro Bemmecraa x camoxepauta HcepocaticHoro rocnoxrui HomallItyloutuft OT 3pM1411 reHepan limeacHoti ry6epment rettepaa ry6epHaTop ii om-neft6raapxxx Ilpeo6pamencHoro Homiy noxnonHoinnut (an) IN51313 10. Tpy6einiott.

Conform ordinului majestAtil sale Petru cel Mare, impArat si autocrat al Rusiei etc. etc. etc. SA se dea de la Kiev pinA la Nejin si inapoi moldoveanului Luchian NastasA, cu sluga ce va fi cu el, douA cArute cu cAlAuzd ftrà retinerea pentru ele a taxei, conform ordinului. Pentru care tncredintare, semndm aceasta cu mina noastrà i o Intärim cu pecetea cnezialä.

Dat in Kiev, februarie a doua zi, in anul 1723. Al majestAtii sale imperiale si autocrat a toatd Rusia domnul general comandant de armatA si general guvernator al guberniei Kiev si locotenent colonel al regimentului Preo-

brajenski din garda imperialA. (ss) Cneaz Iu. Trubetkoi. Originalul rus este scris pe hirtie, cu pecetea aplicatA In cearl rosie i poartA dintr-o, numerotatie veche nr. 17, cota MCLVIII/1.

1 Vezi doc. publicat de noi sub nr. 2, cele publicate de Al. Kociubinski, in op. cit

p. XXIV si XXIX si loc. publicat de Vladimir Ulianitki in ,4ap8ane.a.abn, L'oc95op utIeplioe

Aope e XVIII eexe, Moscova, 1883, sub nr.

44.

www.dacoromanica.ro

DAMIAN P. BOGDAN

362

18

Doe. nr. 2 .1723 dupA 21 august*

Lupu AnastasA vornic aratd cd In anul 1722 a fost chemat din Rusia MicA, la Moscova, de cAtre cneazul Dimitrie Cantemir si a Rigiiduit slujbd credincioasd imperiului rus. La Inceput, a dus singur corespondenta ea marele cancelar Golovkin, insti, cu timpul, s-a aldturat actiunii lui i spAtarul Constantin GavrilitA, iar apoi i domnul Moldovel. Acum, stiind Mai multe persoane de la curtea Moldovei ell el poartA aceastA corespondentA in

numele domnului si al spAtarului, si cum se teme sa nu fie Writ de dusmani pasei din Hotin sau altor functionari turd, cere sä i se acorde de finparatul Rusiei o carte de milA cu care 0-0 poath valorifica serviciile aduse Rusiei la o eventualA fugA din Moldova in Ucraitia.

OT POCHOW1Ha Jlynyna Han Hocnomunanun nonanHnn nyaTa ero Baaropogino roc-

noHany Bananas° Haalloanqy 3a6ypoay. 1

B npomnom 1722-m row 6bui on rocnonua 3Tynyi npnaaan c Manon Poccim na Mocnny OT ynonoinforo Caernelimoro annaa AHMI4Tpaa ROCTBDTHHOBLIIIH HalITHMIlpa

aa Begoiaom Cnamenmiethuoro rocnonuna rpacDa n Benanoro aaaaaepa raopanna Has: nonnna ronominna o6anaaacn on Ilynya npncnrcno a aanucelo CaySKIITb Depbtfe6nantennn n Homoil nOCT011ima namarn Ero lipe. Ihnneparopmnomy BeaugecTny II no cee =mono is

orf Jlynya cayntun Hepsne Han noikaayloT gena o6pnranunuacn B linenory6epscnott Hanneanpan. 2

OH Jlynya o6an3ancn 6aino a neyhan cam eura c BOJI0C11011 Beana c ero CunTenbcTaom HoppecnonnoHan MI4M0 nameumero Boaocaoro rocnogapa Muxauna Panonana. Ho oil Jlynyn lipemexem 06Hr14J1 conem CBOIO abniemikomy nonocaway cnaTapalo IioncTaaTally ranpRnany a cosonynno OM! C no.irropa roga noppecrwagoBana C ero CIDIBJMCTBOM

Bepsne. Ua mentny cam 61,nunn on jlynya B Iiiiene 14 oTnpaminum OT ce6a qnoaena c nncinamu OT Ero CHHTeaCTBa a OT ce6yk HO 110MHIlyTOMy cnarapIno1 OHM' nacma OT VOCI10-

gapa noardana. 14 roma H cant caarapnii VI Jlynyn 61.17114 B nenuTiom cTpaxe. Onmanonib is rocnonap cam run-imam npvrqacramin ceit xpacTanncnoft cayak6e HO caoett peal-mem, a no nuase COBOHyVIII0 HoppecnongyioT. 3

Ho nonente fume mnora paannu oco6ar ero rocnonapbcnoro naopa pacmoTpnan 11TO noppecnonnannan C croponbi rocnoAapa a cnaTapag C ero CHHTeabCTBOM ;kepi:41(11TM gepea ero aynyna noropork TOMAH) OH KOMI KO ero CHHTeaaCTBy ninuer, nOromy tITO

OH Jlynya onacen na6m on apemenem aa ono caym6y ne 6bIn oT HenpanTeneti o6annen y Hanna POTIMICHOVO, 117111 y Tkpyrax Typcnbrx HaMaahHHHOB II tIT0614 Ilepea Toe He npuEURO emy 6ea BOabI 71141111ITCH caoero oregeernaancex THM0111Hax ero 111.111e1111,11147C 110HUITHOB

H cero paga apocaT 4

OT gnopa Ea Epecaeraoro 14whneparopcnoro Benimecrna akagonakinoft rpamona c o6na;1mi:tonal-mem WO mean upncnytuncH emy OT7ITHITCH OT cnoero oreqema aa nomanyrylo n panany 14 BOEIM0711H0 6yner emy go Manoft POCCI414 npn6biTb, MT061,I CHJI010 mot/ rpamanz

1 S-a scris Mil in loc de cnaTapino-rocnogapio, care apoi s-a tAiat cu cernealA.

www.dacoromanica.ro

.19

LEGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA CU RUSH

363

613m nprmarr xleCTHO HarpancgeH II no paemoTpeamo ero gOCTOHHCTBa B caync6e En

epeeist'. CbM nymyram Ilynya Hauracbea aopueu noTnncance.

BeMlneCTBa

De la domnul Lupu pentru amintirea punctelor date excelentei sale domnului Vasile Ivanovici Zaburov. 1

In anul trecut, 1722, a fost chemat el, domnul Lupul, din Malorusia la Moscova de catre raposatul prealuminatn1 cneaz Dimitrie Constantinovici Cantemir sl, cu stiinta prealuminatului domn conte si mare cancelar Gavril Ivanovici Golovkin, s-a legat el, Lupul, prin juramint i zapis sa slujeascii credincios fericitei i vesnic meritoasei pomeniri a prealuminatei majestat.ii sale imperiale ; si de la aceasta data el, Lupul, a slujit credincios, cum aratit lucrarile aflate In cancelaria guberniaM a Kievului. 2

El, Lupul, s-a legat si la Inceput el singur din tara Moldovei a corespondat cu luminatia sa pe ilngá actualul domn moldovean Mihail Racovita. Insa el, Lupul, cu timpul deschis constiinta catre actualul spatar moldovean Constantin Gavrilita i ei, Impreuna, timp de un an si jumatate au corespondat credincios cu luminatia sa. !ma, Intre timp, fiind el Lupul la Kiev si trimitind de la sine un om cu scrisori de la luminatia sa i de la sine catre pornenitul spatar, acele scrisori au fost prinse de domn. Si atunci i spatarul lnsusi i Lupul au fost In mare Ilia. Insd i domnul singur s-a facut 'Arta§ acestei slujbe crestinesti, dupd rIvna sa, i pina astazi corespondeaza Impreuna. 3

Insii, pentru cà astazi multe i diferite persoane ale milli domnului au aflat cd cores-

pondenta din partea domnului si a spatarului cu luminatia sa se tine prin Lupul, care numai el singur catre luminatia sa scrie, de aceea el, Lupul, este temator ca, cu timpul, sa nu fie denuntat pentru aceasta slujbd de care dusmani pasei de Hotin, sau altor functionari turd i, prin aceasta, sa ajunga el MA' vole a parasi patria sa i toate avutiile lui actuale de acolo i pentru aceasta cere de la curtea prealuminatei majestatii sale imperiale carte de miluire cu asigurarea ca, daca i se va intimpla lui a se desparti de patria sa pentru pricina pomenita i va putea sosi In Malorusia, In puterea acelei carti sii fie primit si rasplatit cu cinste i dupd aflarea meritului lui si fie primit In slujba majestatii sale. (ss) Aceste puncte Lupul Nastasa vornic le-a iscdlit. Originalul rus, scris pe doul foi de hirtie, poarta Intr-o numerotatie veche nr. 712, cota MCLVIII/54.

Am datat textul de mai sus dupa 21 august 1723 fiinda la aceasta data moare Dimitrie Cantemir, pe care serdarul Lupu 11 vizitase In Rusia de cloud ori o data In 1721 si a doua

oará in 1722.

Doc. nr. 8

Salvconduct acordat lui Lupu Anastasa spre a putea calatori nestingherit si a i se pune la dispozitie toate mijloacele de transport, de la Moscova la Kiev. Camogepitga Beepoccnitenoro Ho go Hanyrn aa ymanennem nognog a egaaa, a oT Hanyrn. ..

is ....... ...

............... .....

www.dacoromanica.ro

DAMIAN P. BOGDAN

364

20

nmain gasan no.noweinnly .11ynna.ny AnacTacue.

1 iulie 1739 Originalul rus este scris pe hirtie formatd. din cloud foi; poartd, dint;-o veche nume-

rotatie, nr. 42, cota MCLVIII/11.

Doc. nr. 12 1739 septembrie 5. Inventar de averea luatd de dare cazacii de pe Donet si de Trincipele Dumitrasco Cantemir de la aga Lupu Anastasá si de la rudele sale din satul Albesti.

'&1

PeecTp cHogHo aa6pano Ero MIEHOCTH OT naHa aynyaa AHacTacHeinma arx . Ceti TeapHa 5 xmcJia 1739. H Tpx Ho Heti a Ho6 Hawaii naHa aril Ho wpm saHagn HO3aHH OT ,tkomqvi a mama Haa-

saHHoro 1{HpaHraTypH a ceaa Aaenns. TpHliaHHHaTb 6paTa moero Hocrawrima AHacTacHesuqa Ho Heil a Hoainamm. 71 'I rums cecTpa Erwin. JIynyna arx Tomb Ho Heft x Hatiatib. A"

If

TpH Togopa Haaemepa

11

6paTa ero Hsa Ha Ronal 11 wmatib .

Beam HoHeti H ISHHaq tioTHpHeTa mecTb gecHaT FE tioTripx.

CembgecHaT H rmairb BOHOB cartwx mosx. Ammar warm, H Tpx Import maxim H seam= TpHgnam H Asa MHOS 6para moero HOCTaHTHHa. IllecmgecHam Hopos H voTHpH TOME, 6paTa moero. CTO H cembgecHaT H Aesnam Holm mypmia 6paTa HEOFTH Moen pogHoro . Been, SOROS H HOpOB tiompncTa. MOTHp143 JFeCHT H TpLI. CH0.711,H0 OBelF BallaTO.

;Ise THCHaHil cemb4 COT H TpHEEHHaTb (men moe HHyde H mypHHa moero.

IIHaT 6yT mma Teema moero mirrporiogina myna CO MHOIO. OCAlb COTS, TplIHIEllaT IIHOH MOHR H 6paTa moero pogHoro.

Apyrkte pexix cHpa cyxoro Houncasanes H macna 6oxiox cHpa H HOTROB CHOSIbli0 x gpyrne nocygyi megime Ha gsecTbrinaTgecHaT py6nos BaHaTo. Tpxcra cemgecuaT py6ne1t noTaHcosaHo nientiyry i HaA0B He 30TOBHX rpometi H cyme qro no6paHo y Haaemepa OT HoaaHoH no6paHo. CemgecHaT H mecTb HoHeit 11 icanag moero aHaTna IlaHaeTH qTo cecTpy mow ;(epHUIT,

B3FlaT0 ROM Hnamuy, a Hanan mien HanTimepb AyminpamHo. rocnogmi mieab HaHnimep norpa6eab mHe OT MOHX cnpesb 6cohmux HmeHHo ne anal° pane sa nosopoTom MOHM o He ocmoTpy H ytil4HIO H3BeCTHe B nosneanpnio . Y rixcapn moero AmeHTHa Mnxamiona B3HTO HoHeit gime, cHoTa TkesHaTepo si roTosex rpomeit py6geti ;IsaHaguiHaT.

Inventar de cite s-au luat märiei sale panului aga Lupu AnastasS. 1739 septembrie 5. 1 Probabil capuchehaia Moldovei la Poartd. 2 Mime cifrat.

3 La inceput s-a scris cenr4ecnaT care apoi s-a sters de aceeasi mând cu cerneald.

4 Intre THcHaqa i cemb s-au scris: ()Belk moex, care apoi s-au sters de aceasi mAnd.

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE SERDARULUI LUPU AN1STASk CU nustt

375

223 cai cu iepe ale panului aga, ce le-au luat cazacii de pe Donet, din tinutul numit Cirligiltura, din satul Albesti. 113 ai fratelui meu Constantin Anastas5, cai cu iepe. 85 ai surorii lui Lupul aga, tot cai I i iepe. 43 ai lui Todor Cazimir i ai fratelui sAu Ivan, cai i iepe. In total cai si iepe patru sute sasezeci si patru. 5aptezeci i cinci boi numai ai mei. Nou57eci si trei vaci man i mici. Treizeci si doi boi ai fratelui meu Constantin. 5asezeci

i

patru vaci tot ale fratelui meu.

0 sutA saptezeci i nouA vaci ale cumnatului, fratele dreptei mele solii.

In total boi si vaci patru sute patruzeci Cite oi s-au luat.

i

trei.

Douri mii sapte sute i treizeci oi ale mele dimpreuna cu ale cumnatului meu.

Cinci butii cu yin ale socrului meu, mitropolitul, dimpreund cu ale mele. Opt sute treizeci stupi ai mei si ai fratelui meu drept. Alte lucruri: brinzd uscat5, cascavaluri i unt, putine cu brinzA i cazane, cum si alte vase de aramA, s-au luat de dotiA sute cincizeci ruble. Cu trei sute saptezeci ruble s-au taxat perlele: 12 siraguri cu bani de aur i imbrAcAminte ce s-au luat de la Cazimir, s-au luat de cazaci. 5aptezeci si sase cai l iepe al cumnatului meu Panaiot, care tine pe sora mea, s-au luat HMO Neam t. si au luat cneazul Dumitrasco Cantemir. Domnul cneaz Cantemir a pradat din scrinurile mele matt nu stiu ce anume, numai dup5 intoarcerea mea la Iasi voi cerceta i voi face stire la cancelarie. De la pisarul meu Axentie Mihailov s-au luat doi cai, nouA vile i bani gata ruble doudzeci,

Originalul este scris pe douA foi de hIrtie; pe verso celei de-a doua file are o Insemnare posterioarA in greceste. PoartA, dintr-o veche numerotatie, nr. 18, cota MCLVIII/14.

Doc. nr. 13 1739 septembrie 14, Nemirov. I. Pliuskov cAtre Lupu AnastasA anuntIndu-1 cA, urmind dorintei lui Lupu de a-si trimite scrisorile prin Rascov, a trimis acolo ca om de Incredere pe un pop5 Iosaf. NAdájduieste c5 eel doi oameni ai lui Lupu, C. cdminar si Ermen Osta lov au ajuns cu bine la Lupu ; pe Ostap cel bAtrin 1-a oprit pentru a i-1 trimite cu aceastA scrisoare la care adauga o alta de la unul dintre sefii lui Pliuskov. II roaga din nou sa intervinA pentru eliberarea reiterului Babin BliC0}036BarOpOfplalif

if

BlICOHOIMBTellHbIii

FOCII0A1411...1 MilaOCTI4B0if

rOCygapb

Mott n oco6anuetluntil npuarenb Cero =mum marina g OT rocnoatma A 2 Ha nonyttemibtx or namero nucouo6aaropoximi ()TUT uoropoil mien gem npu cem nIpHJIOKnm tITOBte Bame macono6aaropogue rocnounuy A 2 nucaan HBO HamepeHm ma nricma CBOT& nepecausam gpea Panniou tiero 6

pam4 umerb Ham ram Beptioro meaoaeua . H Timmy nainemy mezatuno name no npimaay A onpew:rien 6aim B Paumose C Haulm CTOpOHES Bepnoit nemoueu nenoropott non 1OTO-

pon 6ain npeam cero B ,gy6ocapax npu aramatie Atiamm rmcapem, Mtn emy Hocatp, ROTOpOil peaomauTioaano cap-mamma OT Bamoro nalcono6Haropowiti 'mom MJIM nocaan-

1 Urmeaza acelasi cifru ca la Inceputul textului documentului 11. 2 Nume cifrat.

www.dacoromanica.ro

376

DAMIAN P. BOGDAN

32

non croga Bepno npenpononwam Is npomy Bac rocmapn moero tipea nero Hoca()a mom CBOH npncLuram noTopme nomawmpam monix amo npnnTum 6brrh moryr. Ilprrrom ae namero B1Icono6aaropow1n nannpnaenweilme npowy no npeaumm MOHM

npomemrnm o cno6oge nmeromarocn B Llapemrpage Ban Toro B linen namero penTapa Baama nowanonam BH31OK11Th cnoe cmpanne nTo6 ORA MOP GM C1106011ell B gem na Bac rocypkapn noero 6aaronagencen npe6yAy. H ynonaro wro Baum nocaarrwa Ana H. isamnnap 14 Jwyrog Epmen OcTarloB yo namero nmcono6naropowin yaw B0313paTHRHCH 11 C CI4M ompannen Oc Tan cTapoti noTopoli agecr,

no cero =mum oT A on:wry Aoaunkaacn. B npoTtiera me.imenon MHOIo nameti npirnmetimei Roppecnowwwwil BO 0/1114AaHHII npe6blnalo II ocTalocs a pannutelimum notrrennem Bamero B1IcoRo6Jraropog14n s oco6Jmneitnaro npanTean DOHOpIIMIt 14 neprulti cayra 14 Cewrn6pn 1739 roga (rm) 14.11 Heranport

De Malt neam si Malt cinstite domn... 2 Milostivul meu domn i preaosebit prieten, Astdzi eu am primit de la domnul Al, ca rdspuns la ceea ce a primit de la domnia voastrA de Malt neam, ce am onoare a-1 aldtura la aceasta, ceea ce excelenta voastrd ati scris cdtre domnul Al cd intentionap a trimite scrisorile domniei voastre prin Rascov, pentru care noi trebuie sA avem acolo om credincios. AstAzi, dupd dorinta domniei voastre, conform ordinului lui,A1, s-a hotdrlt sA fie In Rascov din partea noastrd ca om credincios un oarecare popA care mai Inainte de aceasta a fost la Dubosari pe lIngd atamanul Anania ca pisar, numele lui este Iosaf, diruia i s-a recomandat ca scrisorile sau trimisii ce se vor Intimpla de la excelenta voastrA aici credincios sa aducl; §i rog pe domnia-voastrA domnul meu ca sd trimiteti prin Iosaf scrisorile ce pot fi foarte placute comandantilor mei. Apoi rog clt mai strguincios pe excelenta voastrA, dupd cererile mete de mai Inainte, pentru eliberarea reiteeului nostru Babin ce se aflA in Tarigrad luat prizonier, sa binevoiti a pune stdruinta domniei voastre ca acela sa poatd fi eliberat, cdd In dumneavoastrti, domnul meu, am build* ntideide. Eu nAdAjduiesc cá cei doi trimisi ai domniei voastre C. cAminar i celdlalt Ermen Osta lov s-au i Intors la excelenta voastra i cu aceasta a fost trimis Ostap cel bAtrin, care a asteptat

aid pind astdzi rAspunsul lui A. Asadar, sint In asteptarea doritei i preaplacutei domniei-voastre corespondente si rilmtn cu cuvenitul respect al excelentei voastre i preaosebitului prieten slugd supusti ol credincioasa, (ss) I. Pdiuskov>.

14 septembrie anul 1739, Nemirov. Originalul rus este scris pe hirtie formatA din cloud foi ; poarta, dintr-o numerotatie veche, nr. 43, cota MCLVIII/15. Doc. nr. 14

1739 octombrie 10, Hotin. Pasaportul acordat de generalul von Munnich agdi Lupu spre a putea merge cu Inso-

titorii la Iasi. 1 Nume cifrat. 2 Acelasi cifru ca In adresa actelor nr. 7

9 si lf.

www.dacoromanica.ro

LEGATITHILE SERDADULUI LUPU ANASTASA. CU RUSH

33

377

Ho ITHaay EH HmriepaTopcHoro BemagecTsa Camonepaume BcepoccucHou H npormn

si upovian H ripoTgaii. 0Haaa Te3m cero ara JIynnonb c o6peTaio1Ii1Immen ppm Hem IimeeT exaTb no He, Toro

panu ()Homy are Jlynnoab H 6y1yig1m rip& Hem aanepacami

HHI4Th CB060BHO1t nponycH Beane 6es

.

A Bo Bemeio ysepemie cal namnopT npu nownicamm ppm i1 c npunontermem oaniHoBeHmo moelo HemaTu.

gaH B XoTime 0151116pH 10 min 1739 rona. liomamiyiounift Han Boit= en HmnepaTopcHoro BeminecTsa reuepan cPenTmapman rocynapcTneurrog Boeuuou Hoaerim HpeaimenT H paamix OpAOHOB Hana.Tiep rpacp (DOH MHHHX .

(ss) Comte Munich

Conform ordinului majestatii sale imperiale, autocratä a toatA Rusia etc.etc.etc.etc. Prezentatorul acestuia, aga Lupu cu cei ce se aflA cu el, va merge pinA la Iasi, pentru care acestui agS Lupu i celui ce va fi cu el 55 i se facA trecere liberA pretutindeni, fSrS zAticnire.

Si, spre mai mare incredintare, acest pasaport este cu iscAlitura mlinii i cu punerea obisnuitei rude peceti. Dat la Hotin, in octombrie a 10-a zi, anul 1739. Comandantul armatelor majestAtii sale imperiale, Generalul feldmaresal, presedinte al colegiului militar de stat i cavaler al diferitelor ordine, contele von Miinnich. (ss) Comte Mfinnich Originalul rus cu pecetea aplicatA In cearS rosie, este scris pe hirtie formatA din douA foi. Pe fila a doua verso se af IA urmAtoarea insemnare cu litere chirilice a lui Lupu: s Ocazu de slobozAnie de la Hotin , PoartA, dintr-o veche numerotatie, nr. 35, cota MCLVIII/16.

Doc. nr. 15 1739 noiembrie 29, Nemirov. Ilie Pliuskov care Lupu AnastasA anunt1nclu-1 cS a primit, prin Andrei Pogor, douA pachete trimise sefilor sal. Ti roagA sd-1 informeze dacA a primit scrisoarea sa si a unuia dintre

sefii sal, trimisA prin Trofim Stafinko, i sA-i trimitd pe reiterul Babin, eliberat din robia turceascA, promitind 1,0.1 restituie banii dati pentru eliberare. BbICOHO6HaTOpORHMit H BMW HOHOMTBHHMB TOMB:WU!

MHBOCTHBOB r0C37).(apb MOH H oco6mmellumIt riprinTeab

Bamero Bucoico63Taroponvin Tula naicera onnii no m2, ,:cpyroft ;:ko A3 Imes Bamero neaoselia Annpen Horopa H 28 cero HoBem6pun B geaocm nonytnia, HoTopme cero tincaa B Ellen HCHpaBHO H BepHo oTnpaBaeina, Ha HoTopme yrionaio B CHOpOCTH H pecnoHc rmay-

Yin& H Torna onolt mpea Torom Horopa no Bac ompaBmo, a B gpyrice mecTa HitHyna micem Baumx HOCELBaTb He 6ynem.

H npomnoro CeHTE6pn 14 no Bamero BLIcorco6naroponun OTTIpaBHB Hpr4 crioem Hume OgHH narier OT rocrionmmA3 gpea Bamero ripucaaHHoro tienoBeria Tpocimma GracpimHa H oHoik rimier He alias) B nonygemm Bamem umeenia m4, npouly MeHH yBenomum imme.

1 UrmeazA acelasi cifru ca In adresa actelor de sub nr. 7-9, 11 si 13. 2 Nume cifrat. a UrmeazA acelasi caru ca la inceputul textului actelor nr. 11 si 13.

www.dacoromanica.ro

DAMIAN P. BOGDAN

378

34

Hbme A1, Ho mile no npmmay Bamemy mimer IITO 113BeCTR011 parrap Ba6HH Ha yae BuHynneH . Toro paAH Roma onoti npmeaen 6yger,

nenon0 ilamnM capauue

npomy 01101.0 HO Mile npHcaarb , a y Mena WWII ea Hero B TOTOBOCTI1 Hmelorna .

B nporgem ncemeaarem, Ha npncirnott namero macoHo6aaropoana Hoppeenowlemum a oco6aHno norpe6Ho Ham Hepnnoe 143BeCTI1e o neanpe gero ORSI4RHIO 3 AOJI}RHEAM ROYTennem ocraloci, Bamero nmeono6naropmun 111H.nocrnaoro FocyAapa moero ROHOpHIAR a minima

cayra

(nn) H.H

29 HoH6pa 1739 roga

HemHpos

De Malt neam i Malt cinstite domn... 2 Milostivul meu domn i preaosebit prieten, Ale excelentei voastre cloud pachete, unul cdtre M. 3 §i altul cdtre Pt 4, prin omul domniei voastre Andrei Pogor, eu la 28 a acestui noiembrie le-am primit Intregi, care astrizi au fost trimise In reguld i intocmai la Kiev, la care naddjduiesc cd in curind sd primesc i rdspuns ; i atunci, pe acesta, prin acelasi Pogor, II voi trimite domniei voastre, iar in alte locuri

nicdieri nu vom trimite scrisorile domniei voastre. Eu, la 14 ale trecutului septembrie, am trimis excelentei voastre, pe ilngá scrisoarea mea, un pachet de la domnul 114 prin omul trimis de dumneavoastrd, Trofim Stafinko, si acel pachet nu stiu se aflA oare In primirea domniei voastre, vd rog SA ma instintati anume.

Acum A 5, conform ordinului domniei voastre imi scrie eá cunoscutul nostru Babin a si fost rdscumparat din robie prin stdruinta domniei voastre. Deci, chid acesta va fi adus, rog sd-1 trimiteti la mine, cAci eu am la mine gata banii pentru el. Si grit Intru totul doritor placutei corespondenti a excelentei voastre ; mai ales avem nevoie de stirea exacta despre vizir, ceea ce i astept. Cu respectul cuvenit, rdinfn al excelentei voastre, milostivul meat domn, supusA si credincioasd slugd. (ss) I. P.

In 29 noiembrie anul 1739, Nemirov. Originalul rus este scris pe hirtie formatd dintr-o foaie; poartA, dintr-o numerotatie veche, nr. 34, cota MCLV III/17. Doc. nr. 16 1739 decernbrie 12, Nemirov.

Scrisoarea lui Ilie Pliuskov care Lupu Anastasd, arAtIndu-i cd a primit prin Andrei Pogor cele doud pachete destinate comandantilor sAl, pe care le-a trimis la Kiev. Asteaptil cu nerAbdare noile stiri promise si II anunta cd nu mai este necesard interventia pcntru eliberarea lui Babin, care va fi eliberat In cadrul schimbului de prizonieri. Biacono6naropommilt 14 BIAC0HOII0IITelllibIti rOCROJEGIII ...6 MICROCTRBOA ro3Cygapa MOtt a oco6mme11mnit npmireab

0 rmaygemm MR010 is o6 ornpanaemm B HI1e13 BOCJIeg1111X OT Hamero BESCOH0-

6aaropopisi gpea AmmeH Horopa npncaammix ;Ana naneroB, xOTH H 29 mmiyamaro Hon6pa qpea eromb Horopa nMeJj gem, Bamemy Bacono6naropomno X(0110CIITb oallaHoHn,

1 Initiald pentru nume cifrat.

2 Urmeazd acelasi cifru ca In adresa actelor nr. 7-9, 11 si 13. 3 Nume cifrat. Urmeazd acelasi cifru ca la Inceputul textelor actelor nr. 11 si 13. 5 Initiald pentru nume cifrat. 6 Urmeazd acelasi cifru ca In adresa actelor nr. 7-9, 11, 13 si 15.

www.dacoromanica.ro

35

LE GATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASX CU RUSH

379

II mule He npemilnya Haim H3BecTHTI3 tiTo 01Thie Ba11114 Rea naHeTa neRcTBHTeaHo Homail-

glipamn moHmli «

» 14 «A2 » OTO6paHhi, 0 gem H yam H pecnolic Hmelo aa tiro Mule

Boma Bac 6aaronapcTBOBaTb npilHaaami He 1-114CMa }Kb Bamero ycgoTpeno 'ITO Bawe BbIcoHo6aaroponue eine B cHOpocTil Hamepetum 6IIJnh RO As OTnpaBHTE, . Toro pawl a 0 Tom acenpnneamo Hawero Hbicono6naroponna npomy na6bi MM HOBbImil 11313eCTHFIMH ocTaanema

He 6binn cero HcemenaTenHo omvmaa H Han Toro ceit nocaaHen HapomHo ;H) aamero Hucono6naroponna nocnaH. Ilpu Tonne He gory OCTRIHITI, Bamergy Bbmono6naroponmo

npmnognnym liTo ripen cma no npnHaay rocnowma «A2# npocnn a Bac o abinyne petiTapa Ba6uHa o nem yme n OT Hamero Bucono6naroponna 6bm a yHenogneH RHO o cao6one oHoro znonag Bamimi cTapaTna npmmaaHo . A noHence Hbme paaymeeTua eao peliTapa BbncynaTb He Ana nero n6o no paamene panulmnannn co o6onx cTopoa nneHable mnewT 6b111, cao6omm. B npoTgen nann aceycbaynmo npowy nomanonaTb 6narocHnomimo

mew AO Hogammpos gum HoppeCnoaneninielo He aagenanTb. B nen npe6bmwo 6naronanemeH a nOcTOEHLIM nonTeHnersi ocTalocb

12 Tkena6pa

1739 rona Hegupon

Bamero Bucono6naropowno Munocumaro rocynapa goero Honopmm H BepHbITI cnyra (nn) klaba IIJnoCHOB

De Inalt neam i prea cinstite domn... 3 Iubitul meu domn i prea osebit prieten Despre cele cloud ultime pachete trimise de excelenta voastrd prin Andrei Pogor, primite de mine si trirnise la Kiev, eu, cu toate Ca la 29 a trecutului noiembrie am avut onoarea a raporta excelentei voastre prin acelasi Pogor, totusi, i acum, nu contenesc iarAsi a Instiinta cA acele cloud pachete ale dumneavoastri au fost luate Intr-adevar de comandantii mei M §i A5, despre care lucru eu am i rispuns ca aceia au poruncit sa vii multumesc foarte mult 0 cd, din scrisoarea dumneavoastrA, se vede ca excelenta voastrd intentionati fried In gran

a trimite catre P. De aceea, eu pentru aceasta, cu tot sirgul rog pe excelenta voastrd ca noi sii nu fim lipsiti de stiri noi, acestea asteptindu-le cu toatil dorinta ; i pentru aceasta, acest sol este lnadins trimis catre excelenta voastrA. Pe MO aceasta, nu ma pot lipsi a nu aminti excelentei voastre ea, Inainte de aceasta, conform ordinului domnului A5, v-am rugat pentru rdscumpararea reiterului Babin despre care acum si de excelenta voastri am fost Instiintat cd pentru eliberarea acestuia ati poruncit oamenilor dumneavoastrd. Si pentru cii acum se Intelege cii nu mai este nevoie a rdscumpara pe acest reiter pentru cIi, dupil schimbul de ratificare, prizonierii din ambele pArtile vor fi liberi, totusi rog iarasi prea indatorat a nu IntiErzia de a onora cu binevoitoarea dumneavoastrA corespondenta pe comandantii mei, Intru care shit bine incredintat. Cu cinstea cuvenitA rimin al excelentei voastre, iubitului meu domn, slug5 supusa si credincioasd, (ss) Ilie Pliuskov

12 decembrie anul 1739, Nemirov.

Originalul rus este scris pe o foale de hirtie ; poarta, dintr-o veche numerotatie nr. 47, cota MCLVIII/18. 1 Nume cifrat.

2 Urmeaza acelasi cifru ca la Inceputul textelor actelor nr. 11, 13 si 15. 3 Urmeaza acelasi cifru Ca in adresa actelor nr. 11, 13, 15. Vezi nota 1. 8 Vezi nota 2.

www.dacoromanica.ro

380

DAMIAN P. BOGDAN

36

Doc. nr. 17 1739 decembrie 12, Nemirov. Scrisoarea lui Ilie Pliuskov care Lupu Anastasa anuntindu-1 ea, pentru plingerea lui

Constantin Pogor In privinta banilor ce trebuia sa ia de la unul Ruvel pentru doua butil de yin, sä se socoteasca cu acesta and va veni la Nistru, deoarece Ruvel a fost scos din serviciul prestat plflà atunci. MHH0CTII3IA1 rocygaps MOH H oco6auneflmuil ripumear,...1

Mame npeg cam OT lioncTanuma Horopa nponcxognao Tpe6oaanHe o genrax aa nocaannue c Pyaeaem gae 6yTbr mina o gem yaw 14 A2 6axao goneceno a mule OT ero npeBocsxoTurrencTBa Ho Hue nucano trro ouol Pyaeab 6ygy1n4 B Einem MUM ace pocnpogaH H geurn co6paa 14 co BeeM OT ero HpeeocxogwreacTaa yamen H TOHMO mme Ba BRUIT

OT Hero PyBean H0170 OH noxotieT He Hum at:larva Tno exam H norga on it gaecTpy npnegeT a To aperda on Hemp c caminw BM Pyneaen o genrax aa ram ewe paxyHoH men HwueT. tiro gonecTn, acerga npe6ignalo a ;:(0aannAM notrreHHera 12 geHa6pn Bamero Bucono6Haropognn noHopHam n aepnaln cayra 1739 rogy (nu) H. H. Hompoa Iubitul meu domn i preaosebite prieten.. , 8 Pentru a lnainte de aceasta s-a produs cererea din partea lui Constantin Pogor pentru banii a cloud butii cu vin trimise cu Ruvel, despre care s-a raportat si lui A4, iar acum de la excelenta sa mi s-a scris cd acel Ruvel, fiind In Kiev, a vindut tot vinul i banii i-a strins si a fost dat afard cu totul de exceIenta sa; i acum depinde numai de el, Ruvel, cind el va voi sa piece Indarat din Kiev si chid el va sosi la Nistru, In acel timp el, Pogor, singur cu Ruvel poate avea socoteala de banii pentru yin. Ceea ce raportind, shit totdeauna cu cinstea cuvenita, al excelentei voastre supusa si credincioasd sluga, (ss) I. Pdiuskov>. 12 decembrie anul 1739, Nemirov. Originalul rus este scris pe o foaie de hirtie; poarta, dintr-o veche numerotatie, nr. 41, cota MCLVIII/19.

Doe. nr. 18 1740 ianuarie 2, Nemirov. Scrisoarea lui Ilie Pliuskov catre Lupu Anastasa aratIndu-i ca, in scrisoarea ce i-a trimis prin Andrei Pogor, Ii rugase sä scrie comandantilor sai, ceea ce Lupu n-a facut. Ii trimite odata cu aceasta o scrisoarea de la unul dintre comandanti, cu rugamintea de a-i trimite raspunsul prin omul sdu, eft mai nelntirziat. BarcoHo61aropommifi is micoHonorrrelumill rocnognii MICTIOCTHBLItt rocygapa Hon H oco6auBeilumii npnnTear,

Ilpeg cm( xipeas Angpen Horopa Holm ompamenmw LIMeHb H wen Bainero ameono6naropognn npocnn o HeocTaaaeHHH Hoax HomangHpoa npanmeinuelo Banielo noppecnon-

geHnnelo, ognanonia no ;nom, Ha TO HuHaHoro oTBeTa nostrum H 0 Bac eate ne cno.

1 Urmeaza acelasi cifru ca In adresa actelor nr. 7-9, 11, 13, 15 si 16. 2 Urmeaza acelasi cifru ca la Inceputul textelor actelor nr. 11, 13, 15 si 16.

8 Vezi nota 2 de mai sus.

4 Vezi nota 1 de mai sus. .Urmeaza acelasi cifru ca in adresa actelor nr. 7-9, 11, 13, 15-17.

5

www.dacoromanica.ro

LBGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASX CU RU$II

37 T(06113ICH, yROBRE

381

Rl, Ha HenperdeHHylo H Ham. sem Ao3HaHHylo Hamy 6naronpnarHocm

o Herepnemmocrnio Toro omnAmo, a mole npunarato npu cem ;:ko Hamero nucoHo61arop0nn noayneHHoe OT rocnomma « Al»IMCMO Ha Horopoe mom. menu:, Hmers OT Hamero mAcoHo6aaropoimn Hanemamee ornercrane. Cero pun npyturrenb cero Hap011110 o Bac nocbumerna Horoporo npomy ycnyHum Heaarsiewm nomaaoHarb Ho hum c orHerom ornpaBarb. B gem Ha acemamHylo Bury 6aaronpanaHb imecymb He HHot/ Hageritm npeGmaio H ocralom C nuo6aIonnutth nowreHaerd renHapn 2 JIIIH Bamero BocoHo6naropo)mn n oco6m1Bettmaro nplurrenn 1740 TOAa

110HOpHN1 H Hepubm czyra

(uu) H.H.

Hervinp co

De lnalt neam i lnalt cinstite domn 2... Milostivul meu domn i deosebit prieten, 1nainte de aceasta, prin scrisoarea trimisd prin Andrei Pogor, am avut onoare a ruga pe excelenta voastrA de a nu lipsi pe comandantii mei de prea placuta corespondenta a dum-

neavoastra; totusi, piná astazi, la aceasta eu nu rn-am Invrednicit de nici un rdspuns de la dunineavoastra. Nadajduind la a dumneavoastra bunavointa neschirnbata i nouà prea cunoscuta, acum adaug la aceasta catre excelenta voastra scrisoarea primita de la domnul Aa, la care doresc mult a avea de la excelenta voastra cuvenitul raspuns. De aceea, Inminatorul acesteia se trimite Inadins la dumneavoastra pe care rog 1ndatorat ca neIntlrziat sa binevoiti a-I trimite la mine cu raspuns.

Intru care, la bunavointa dumneavoastra de totdeauna, rarnIn cu aceeasi nadejde si slut cu respectul cuvenit. Al excelentei voastre, preadeosebitului prieten, supusa i credincioasA sluga, (ss)

I. Pauskov>.

ianuarie a 2-a zi anul 1740, Nemirov. Originalul rus este scris pe o foaie de hIrtie; poartA, dintr-o veche nurnerotatie, nr. 40, cota MCLVIII/21.

Doe. nr. 19 1740 mai 23.

Scrisoarea porucicului Dirnitrie A... catre Lupu AnastasA prin care Ii rAspunde la doua scrisori ale acestuia pentru niste moldoveni luati robi de porucic, pc timpul razboiului, pe care nu-i va elibera decit atunci chid va da porunca Imparriteasa Flusiei. Baaropommtif m CBLICOHOTIO'ITPIIHNit TOCHOAHH JIyHyJI AHaCTaCeBIP1b, MIIIIOCTIIBbIfl

Ham npuHreab. Ha cnx xmcnax ;ma nnota or Hamero HatcoHo621aropogna upea npncaamioro OT Bac HanirraHa AHceHrn a noaygna . B nepnom mmme HaBoaurre HO rime nacarb 'ITO B 61:4r-

Hopmb wan 133FITIA rimoIo moagucHnx mud cam ;um.. 14 Ha oHoe Baummy 6aaropumo AOHOILly: B 6LITHOCTb apM11 pocncHoti He mum H mongancinix o6i.maTeaeft 6pan ynoaare H OT Mae 'ITO OHNX BaFITO B pOCR H Amoroe THICJI0 HOTOpLIH H HO HMHP Haelor 611Tb B pOCKH,

a ',ITO name BbIcoHo6naropune yHeimmnaca mpea y6entanmeit OT meHn waxy o Bblme1111Callb111,1X cehm caporax HOTOpbIX H B To nperym 6pan Ha Hamay H OHLIe seem. 6min aaHymeml H %Ina 6NJITI HUMS a imme Hatt H OHMIC BIIHOpMH.TI H OT num-colt H3THIAM H

UrmeazA acelasi cifru ca la inceputul textelor actelor nr. 11, 13 si 15-17.

2 Vezi nota 1 de la P. 380 (36). 8 Vezi nota 1 de mai sus.

www.dacoromanica.ro

DAMIAN P. BOGDAN

382

38

criteprn OXpa1111H, TO BLS comasomiTe npocHTb 11T06 R Ham OHLIX organ, RC TO fl aa HecinHacuse

ce6e npHanalo =ITO H ocTasaeml ageca B OHEIX ClIpOT oTcTan0a npH ce6e Heniemi 61,1 H 61,1.11 C HI4MH B poem', TO 6a1 name HocoHo6.garopomie o HI41( H yI10M14119Tb He 143BOHI1J111. TBRORS

BO HTopom mime HaBoaHTe y1I0M1411aTb MTO H no npoa6e Hameik cTapHHa H cTapyxy H goqb nx oTnycmg Ha nog Hapayay 11 onHTb namepea BBRTb nog Hapaya 15 o TOM o6ontiaam Melia aamero HucoHo6naropogino HanpacHo, HeHoTopoti He Ha Ao6parx nioell, Aa 11313031HTe flOMflHTh aHo61.1 one BBFITLI MH010 no yinmemuo noHolo a Fl no 0T61.ITHOCTH apMMI He Toqmo Ha Mongaimu 6paa HO 11 He 6un Tam, a ouott BOHOIIII4H 11 CO BeeM14 geTmx Hain 6fita B 6bITHOCTb BpMII a HO 0T613ITH

O MX nacos OHLIX H goBoacTaoHaa MOHM 1{011ITOM HOTOpLIR

Ante H Hemanom Home 06CTOHT H o6o agama mongaacmix Hmenett OT acemiraocrnaeHmett Hamer' rocygaputm 14 HmnepaTpknALI noaegemm He Hmeem a Horga OT moat 6paTH oTo6panat 613ITE. Hmelo B poem, B TO apema 11 11 OTABTE. JlonateH . Cue )1oHecuin oTgaH MOR

HHatatiumit nomou H ocTmocr, Hcerga BepHla Hama moero mHaocTuaaro rocygapa czyra. llopyquit: 1Jl4M14Tp11 A 1 N2.... Mafia 23 AHH 1 740-ro

Adaos pe o mica hirtie H npH cem npomy oT y6emaameti oT MOIIX Ae13101 yliecemio Hocemb tiepHomAx, BOH0-

Toe Homo, cHaTepTH, py6anmy nomanoaam npHHaaaTB BO3BpaTLITI. mHe o6paTH0. Adresa * Baaropoxsoiny II amcoHoHogTenomy rocnogHay XOTHHCHOMy HOMeHABHTY rocygapio

moemy Ilynnogy AnacTacaemigy.

go Xonma

De bun neam i preacinstite domn Lupu Anastasä, Zile le acestea eu am primit de la excelenta voastra prin capitanul Axente dotia scrisori. In prima scrisoare binevoiti a-mi scrie cä In timpul razboiului au fost luati de mine opt suflete de oameni moldoveni. Si la aceasta raportez excelentei voastre: In timpul armiei rusesti, nu am luat numai unul dintre locuitorii moldoveni; i aflati de la mine ca acestia au fost luati Intre spioni, la fel cu un mare numar care si pfna astazi se afla Intre spioni. Iar In ceca ce priveste informatille excelentei voastre prin fata care a fugit de la mine despre eel sapte orfani scrisi mai sus, pe care eu In acel timp i-am luat din gramada si acestia erau foarte stoviti i erau abia vii ; tar astäzi, cum eu pe accstia i-am hranit i i-am pazit de once lipsa si de moarte, pe care dumneayoastra ati binevoit a-i cere ca eu sd vi-i dau pe acestia ; si aceasta eu mi-o recunosc ca o nenorocire ea' au i fost lasati aid 1 pe acesti orfani i-am lasat pe ling mine cleat sa fie Intre spioni, caci asa excelenta voastra n-ati mai fi binevoit a pomeni de ei.

In a doua scrisoare, binevoiti a pomeni ca eu, dupa cererea dumneavoastra, pe batrIn, pe batrIna i pe fiica lor i-am eliberat de sub straja i ca iarasi intentionez a-i lua sub straja. Si despre aceasta ro-au Writ excelentei voastre In zadar unii dintre oamenii nu buni. Si binevoiti a pomeni ca ei au fost luati de mine dupa Incheierea pacii ; dar eu, dupa plecarea armiei, nu numai ca nu i-am luat din Moldova, dar nici n-am fost acolo ; iar acest moldovean si cu toti copiii a lost luat in timpul armiei, iar dupä plecarea ei, eu pina In ceasurile de acum, pe acestia i-am Indestulat din avutul meu, care pe mine nu putina avutie ma tin. Iar pentru predarea locuitorilor moldoveni nu avem poruncii de la atot milostiva noastra doamna Impärateasa ; iar clnd de la fratii mei vor fi luati cei ce shit Intre spioni, In acel timp i eu va trebui sa-i dau. Aceasta raportind, sa se dea a mea preaplecata Inchinaciune si ramln Intotdeauna credincios dumneavbastra, al iubitului men domn, sluga,

(ss) Porucic Dimitrie A. 1 Restul ilizibil

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE SERDARULU1 LUPU ANASTASA. CU RU$11

39

383

Mai a 23-a zi, 1740.

: 5i pe linga aceasta, binevoili a ordona ca, de la fata care a fugit dintre ai mei, care a luat opt galbeni, un inel de aur, o Tata de masa, o camas:A, sa mi se restituie. :

De bun neam i preacinstitului domn comandant al Hotinului domnului meu Lupu Anastasa.

La Hotin. Originalul rus, scris pe doud foi de hirtie, cu o pecete aplicata in ceard rosie, la indoitura de impaturire a scrisorii, stricata. Pe ultima fila verso, Lupu scrie urindtoarea notd: o carte pentru robii de la Zance o. Poarta, dintr-o veche numerotatie, nr. 5, cota MCLVIII/22.

Doc. nr. 20 1747 februarie 7, Kiev. Generalul M. Leontiev multumeste stolnicului Anastasa Lupu pentru cele douil butii cu yin moldovenesc trimise. Bmaropomibill 14 1101TOH HbI11 rocnom4H CTOJIHHIS MOH 6aaroTkemeiTh AuacTacuu .11ynnoa

3a oHaaaHHyso Homy J11060B1, H aa npucLinuy HO mHe Arty nozy6yT BO3I0C1101.0 mum

no npomory Bard 6naroaeTeJfio moemy 6narogapcTsy10 H co oco6ammim motim nowelmem npe6amalo .

Hiles 7-ro clJeepaan 1747 roila

Bamero 6naropommo cayra (nu) reHepaaM. JleouThea.

De bun neam si cinstite domn stolnice, Binefacatorul meu, Anastasa Lupu Pentru dragostea aratatd de domnia voastra i pentru ca mi-ati trimis cloud butii cu yin moldovenesc, N/A multumesc foarte mult, binefacatorul meu.

5i slut cu deocehitul meu respect sluga a excelentei voastre, (ss) General M. Leontiev. Kiev, in 7 februarie, anul 1747. Originalul rus este scris pe cloud' foi; poarta, dintr-o veche numerotatie, nr. 2, cota MCLVIII/23.

Doc. nr. 21 1751 ianuarie 16, Kiev. Generalul M. Leontiev care stolnicul Lupu Anastasa cu rugamintea de a da sprijin talmaciului Andrei Alexandrov, trimis de el la Soroca spre a cerceta ce s-a facut cu curierul rus care venea de la Constantinopol, care In stepa Bugeacului a fost pradat de tatari si care acum s-ar afla pentru reclamatie, la seraskerul sultanului din Bugeac. BROTOpOUHbIft H noqTematt rocnomm CTOJIIIHK MOH 6narogeTeas. HoHeme 113BeCTHO Mile ymI41111J10Cb I1TO caegylomell 11C HOHCTalITI4H0110JOI poccHticHoti

HypHep Ha 6yAntailHoti cTem4 OT Tamp COBCOM paarpa6aeu H o6peTaerm same Hag maao611 o Tom y ByTtniamioro cepacHep cyalTana , HO TOHMO 11TO C HUM Tamo socnocaegoaano o TOM imicamosa nal:lemon B HonygeHHH He Hmelo , H Tkaa AocTosepHeamaro 06 Hem HypHepe rjle OH HIIH HalcomiTila H MTO C HUM qminTga paw:will:mmHg oTripaHaeR OT mean Aance ;,H)

Copom HapogHoll Homamly moat Tonismaq Almpen Aaelicam[poH.

www.dacoromanica.ro

DAMIAN P. BOGDAN

384

40

14 Toro panH Bamero 6naroponnn npHHTno npomy HaH Bo oThicHaHHH calor* eno HypHepa Tart If BO onIcHamm Bcero y Hero TaTapamu paarpa6neHHoro yqIIHIITh emy Tonmatly npyHtecHoe Bcnomoncenne. H qo BocnocaegyeT 0 TOM npomy CO BCTIHIIM 06CTOHMICTBOM rmcmeHno mewl yBwomHTI, B gem 61aronagensgeH Ha Bac npe6amalo.

limes 16-ro rermapn

Bamero 6naroponnn

1751 rona

no6ponceaaTem,Ham cayra (nn) FeHepan M .JleoHTben.

De bun neam i cinstite domnule stolnic, al meu binefacdtor, Pentru ca mi s-a facut cunoscut cä curierul rus care venea din Constantinopol a fost prädat cu totul de tatari in stepa Bugeacului §i se afla acurn pentru plingere despre aceasta In Bugeac, la seraskerul sultanului, insa nu am primit nici o §tire de ceca ce a urmat cu el acolo. Si pentru cea mai buna adeverire a cercetarii despre acest curier: uncle se OM cl acum §i ce se face cu el, eu am trimis inadins din partea mea pina la Soroca de sub comanda mea pe tilmaciul Andrei Alexandrov; §i pentru aceasta rog placut pe excelenta voastril sa acordati sprijin prietenesc talmaciului atit Intru cautarea curierului insu§i cit i In cautarea a

tot ceea ce s-a prddat de la el de care tiltari. Si ceea ce va urma dupa aceasta vil rog 55 ma in§tiintati in scris cu toata relatarea, Intim care naddjduiesc mult In domnia voastra. Al excelentei voastre, sluga doritoare de bine, (ss) General M. Leontiev. In Kiev, la 16 ianuarie anul 1751.

Originalul rus este scris pe hirtie formata din cloud foi; poartd, dintr-o veche numc . rotatie, nr. 23, cota MCLVIII/24. Doc. Hr. 22

1770 septembrie 20, Cantonamentul de lingd Iasi. Bilet dat boierului Stefan Anastasa In numele generalului maior Cernoevici, prin care satul sau Voine§ti din tinutul ligaturii este aparat de orice suparare din partea armatei ruselti. BI4JIET 0Ha3a Tem. cero 1-CapaeraTypcHaro gmHyTa gepemin Bo Hamm 6onpimy CTecDaHy HonacTacH an cal BB ;Ientypcnia. HO npllHaaannio EPO HpeBocxonHTenbcTna POCII0;Alma renepan maHopa, IlepHoeimtm: B TOM TITO B TOR el:to ykepemin BaR emy TaR H cnyHillTeJIHM

eBo HHHaHnx BomicHaro 8130.H1Iff BCHIMPO glum mognm o6Hn H oano6neHH He

tuummb H Hmenmaroca erlo cena HaH B none Tait H B naummax He 6paTb onacaHcb aa o6liny HaHmecTotmoro mTp4a. 3=kaii B HomnamenTe npil Hccax, CenTFI6pH 20 min 1770 roga geniypHolt HarmraH

(nn) AHnpeli JIyman. Bilet

Prezentatorului acestuia, boierul tefan Anastasa din satul Voinesti 1, tinutul Cirligitturil, i s-a dat acesta din ordin: conform dispozitiei excelentei sale domnului general-maior 1 In orig. gre§it Voi1eti In loc de Voine§ti.

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE SE RDARULUI LUPU ANASTASA CU RU3II

41

385

Cernoevici, in acel sat al lui, atit lui cit i slujitorilor lui, sa nu li se facd nici o obida sau ran dc nici unul dintre oamenii din armata, de orice grad si ceea ce are satul lui in cimp sau in locuinte sfi nu se ia, ferindu-se de obida prin cea mai aspra amendd. Dat In cantonamentul de linga Iasi, in septembrie a 20-a zi, anul 1770. Cdpitanul de serviciu (ss) Andrei Luchian. Originalul rus, soils pe hirtie formata din cloud foi, are pecetea aplicata in ceara rosie, sfarimatd. Poartd, dintr-o veche numerotatie, nr. 19, cota MCLVIII/25.

Doc. nr. 23 1771 februarie 21, Cartiereul general din Iasi. Cneazul Rumiantov acorda salvconduct boierului moldovean Stefan Anastasa, conform cartii acordatfi do imparateasa Rusiei, Ana Ioanovna, la 5 februarie 1739, unchiului consilierul de stat serdarul moldovean Lupu Anastasa.

Ho yHaay EH DenntlecTsa rocygaphmli HmnepaTpHnu ExaTepmat Anexceesim Camogepoama BcepoccHncHoll s npogan H Hpogao H npotiao.

;lax cefi oxpaHHTeabouff J1IICT mosgascHomy 600pmy CTecpaHy AHacTacHeny CHT/010 HoToporo noBeoesaeTco aemcHom tivulam He genam emy HrucaHlix o6Hg H oviroutennu Ha11pOTHB Toro oHaabIsaTb emy scHaHoe 6aarogeorme no ucnosHerme Bucogalimett rpamom 631ancemmro H BegHoft coasm gocrOftHama Harmon,' rocygapLunr IlmnepaTpHnEs AHEM

lloanuomul (Penpann B 5 geHb 1739 roga gnage craTcHomy coseTHHxy H away' MoagascHoit cepgepy Jlynnyay AtiacTacHesy Ba Heonmemmo ero BepHocn, II ycepgrie H Hmneprm scepoccnitcHoft nontanoBaHHoft parmum o6pasom H BoeHimum =imam aanpen;aeTcHa geaan, emy Hamm" a pacaopeHao B gomax H nomecmox 141C oco6armo HammaHHem tiero nn6o 6eageHeamo is 6ea cornacHo xoaHaes no aaaaanne B apTrmyaax soemmax Hao6pameliMIM. B Foal:molt HBapTHpe Hoax 4)espa7Io 21 Alio 1771 roga.

ER TilmnepaTopcHoro Bemmeenta BcemanocTliseilmefk rocygainartH moeft reaepas eleagmapman nepsolo aprmem Homaugyloineft Manoft-PoccHa reHepan ry6epriaTop IlpemgeHT ManopoccHticHoft Honnerm" Tpex POCCHaCRIEC ONII4HOB 14 FOJICTIIIICROPO CERTLIff

Amm Hasanep.

(nn) H. Ppm:Ines .

Conform ordinului majestatii sale imperiale, a doamnei imphatese Ecaterina Alexe-

cvna, autocratá a toatä Rusia etc. etc. etc. S-a dat aceastil carte salvconduct boierului moldovean Stefan Anastasä In virtutea cdreia se porunceste autoritatilor civile a nu-i pricinui nici o obidd sau greutate, dimpotrivil sa i se arate toata binefacerca conform cu implinirea prea inaltei carp a fericitei i pomenitei, vrednica de marire vecinica, a doamnei imparfitese Ioanovna, din ziva de 5 februarie a anului 1739 a unchiului sdu, consilierul de stat i serdarul din tam Moldovei, Lupul Anastasa,

ce i-a fost acordatil pentru neclintita lui credinta i osirdie catre imperiul a toata Rusia. Deopotriva i autoritatilor militare li se interzice a face incursiuni i distrugeri In casele Ii dependintele lor, mai ales prin luarea a orice fail plata si fàrá voia stAptnilor, sub pedeapsa articolelor militare prevazute. In cartierul general din Iasi, in februarie a 21-a zi, In anul 1771. 25

C. 376

www.dacoromanica.ro

42

DAMIAN P. BOGDAN

386

Al majestdtii sale imperiale, a tot milostiva mea doamnri, general feldmaresal, comandant al armatei Intti, guvernator general al Malorusiei, presedinte al colegiului malorusian, cavaler a trei ordine rusesti, al sfintei Ana de Holstein, (ss) C Rumiantov. Originalul rus, scris pe hirtie formatä din cloud foi; cu o traducere romlneascd a origlnalului, fficutd In secolul al XVIll-lea, din care Ins5 ast5zi nu se mai pästreazd decit tin fragment ; a lost cumpArat de Academia Romln5, la 13 aprilie 1910, de la D. Anghel, din Iasi.

Doe. nr. 24 arrilie 27, Cartierul general din Iasi. Principele Rumiantov acord5 salvconduct Leto ului Stefan Anastalä pentru satul situ Voinesti din tinutul Ctrligñturii, tin4nd seanni tie strviciile aduse de tatAl si de unchiul situ serdarul Lupu AnastaLd imperiului rusesc. Ho yHany En Beanneursa rocyHainom HinnepaTprenw EHaTepHim Aneuceemmi 1771

CarnompncHinA BeepocciiticHoil 14 npogan ii npoaan n npoaan. gati ceti oxpalurrenmEati J1I4CT 6onpitny OrenaHy AnacracHeBy Ha ApeHnio BoHnemml B Itutirre HopaHraTypcHom CI1J1010 noTopor0 semcnniq lantam nonenenaerren tie nplumeHan, onyio gepenmo H oftneHapogHbuvi 1101314HHOCTFIM B paacy/itnenint e1ynt6m ona ero

itnnit crannoro coneTHHHa mongaHcHoro cepgapn JIynnyna AnacTacisena panithnd 06paaom 14 noennum aaripeutaenn gum% evy 14 o6t1BaTennm Toll gepentin BarnocT14, 14

06nght u paaaopetinn H Gpam WO J11460 6eagenennio it 6es connactin xosnen nog nanasatinem B apTHHynax Mel-11MM 11306pantetitibm .

B rnamoli HaapTilpe FIccax, Anpean 27 gun 1771 roga . En klmnepaTopcnoro BennaecTna Bceninnocminefluteil rocygapune moat renepan engtdapinan rIpeangewr Mazopoccullcnoll Iionnernii , Manoll PoccHn reHepan Fy6epHaTop , Tpex POCCI4fiCHIIX opAHHOH II Canmln AHIIM nananep

(nn) H. Pyivinntton. Copie

Dupd poronea marii itw mnii imperatritai Ecatcr:nii Alexicvnii, sangura stdpanitoare a toad Rosde si altora si altora i altora.

Datu-s-au aceast5 carte de apdiari beeiru;ui Stefan Anastas5e pentru un sat Voinestii din tfinutul C5r1ig5turii, cu care putere pe rinduitorii Idrii st opreste sã nu-I trag5 pe acel sat la orfinduedle obstii, puntl u slujba parintclui sau si a unchiului sal svetnecul dc tainit si al Moldovii sal dar Lupul Anastasdc i intoema cu act st chip si ostasilor s5 porunceste yi s5 opresle ca s1 nu-i fac5 lui si blcuitorilor dintr-acel sat ni-prüsnicie 5i strambAtate sau rasApire or s5 ia ceva liii bani 5i fara immala omului, cfici supt pcdiaps5 va fi dup5 runduiala ottenease5.

S-au lois in ga7da cca mare in L5i. April 27 zute, 1771 anul. A marei impeiatriãi, preamilostivii doami.ij mcle, gheneral feldmarsal al cei dintdi armiei comandir a Midi Bosun, gheneral-gobernator, piczedenl Malorosii coleghii si de trei a Bosui, ordene si golenstinskago svintii Anei cavaler. Graf Romentov.

Originalul rus, cu pecetea aplicat5 In cear5 roie, scris pe hirtie formatit din cloud foi. Pe \ erso foii a doun se Old urm5toarea notil en liteie chi] ilice: 4 Aceastd salvogvardie s-au cercetatu care s-au dat dumisale Stefan Anastasiev rentru satul Voinestii din tunutul

www.dacoromanica.ro

LE GATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASX CU RUSH

43

887

CArligAturii, cu care sd poronceste ca pe lAcuitorii din numitul sat sä nu-i supere nicidecum cu angdriile ce sant pe arä *. In acelasi loc se and i traducerea romIneascd reprodusd mai sus a originalului, fdcutd In secolul al XVIII-lea, pe care traducdtorul o numeste gresit copie, i In care cartierul general este tradus prin gazoia cea mare *.

Doe. nr. 25 Plingerea lui Gheorghe i Stefan Anastasd medelniceri cdtrg principele Rumiantov ca sd se tind seama de salvconductul acordat pentru oamenii din satele lor: Ruptura din tinutul Neamt a lui Gheorghe, i Voinesti din tinutul CIrligAturii al lui Stefan, In urma serviciilor aduse de tatdl i unchiul lor Lupu Anastasd imperiului rusesc din care pricind I s-a tras i moartea din partea turcilor. Acum ispravnicii le iau oamenii la angarale, sustinInd ca este poruncd de a nu se mai tine In seamd salvconductele acordate. Cu fiiascd plecdciune InchinIndu-md, sdrut blagoslovitd mAna svintai tale pArinte Mihai,

md rog pdrinte al meu ca un tea sd nu-t fie cu supdrare s'd cetesti, cele ce Out scrisd mai gios i pentru dragoste crestiniascd i bundtate svintai tale ma rog sd prefaci pe rusde numai pe ciorna, 0 osAbit de multdmitd va fi pomand, svintii tale; si am trimes i un leu, md rog sd-I primesti; si pe cAnd Ii socoti svintAe ta c-ari fi gata, sA poruncesti acestui copil sd vie. MA rog parinte.

Al svintii tale fiiu sufletesc, Stefan Anastask medelnicer. Card luminatul mdrie sa graf feldmaresal. Di la Gheorghii i Stefan Anastasdevici medelniceri, plecatA donosenie. InAltAme ta ti-ai milostivit asupra noastrd pentru .slujba tatAlui nostru si a unchiului nostru Lupul Anastasdevici ce au slujit ei mdririi Inpardtdii RosAii i pentru multe jafuri

pedepse ce-au tras ei de cdtrd turci, din care pricini au si murit i ni-ai miluit pre noi pe Ghiorghii AnastasAevici cu slujba oamenilor din satul Ruptura ot tdnutu Niamtului unde sd afld 15 oameni i pe SI efan AnastasAevici cu slujba oamenilor din satul Voinestii ot tanutu CarligAturii undi Ii este casa sedere i sdnt 25 oameni; i ni s-au dat i cArti di la fund Itame ta ca sd nu fie supArati acei oameni cu rAnduele ce vor fi pe altd tard, ce sd fie miluiri pentru slujba casAi noastre. Si din poronca Innaltdmii tale, ni-au dat carti i mdrie sa gheneral maior RAmskii-Korsakov cum si divanul ni-au dat cart!. Acum ispravnicii nu tAn In sarnd cartile ce avem si-i pun si pe oamenii nostri la toate rdnduelile, zAcAndu cti este poroncd sd nu sii tae In samA salvogvardiile. Adevdrat pre lurninate graf, cd din mila Innaltimii tale la multi s-au dat salvogvardii de mild, iar slujbile ce-au fdcut tatAl meu i unchiul meu altii n-au fAcut, nici despre turci urgii i jafuri altii n-au tras cum au tras ei, din care pricini au si murit pi noi am rdmas sdraci i necautati pand acum la vreme aceasta i avem cash' grele i trdim cu greutate. Ne rugdm Inna ltamii tale sd te milostivesti asupra noastrd sA nu sd strAce mila ce-ai fAcut Innaltame ta cu noi, ca sd putern a ne chivernisi casa i copiii i sA ne rugAm de o milostivd rAzolutde. : traducerea In limba rusd. CHHTeJlHelomomy rpacpy

BaicoHonoseauTemiordy rocnommy reuepaa (Deaptapmaa Romarimuomemy aprnmo

ManopoccuticHomy reHepaa ro6epHaTop Honer= Maaopocefffletwil Ilpeu)ewr scuax poccatimix opmmos H PORHITHHCHOPO came AHHH Hasaffep Ilerp Aaexca1wom4q Pymermoe . 25*

www.dacoromanica.ro

388

DAMIAN P. BOGDAN

44

Dila medelnicianii CTecDaH 0 reopme AHacTacHemimH HmHatimoe AoHomemie. IIHTHmne oT Amtatia eme macTHo npuTiocHeHa menanH Hac gepaHorteHHihm Tpymum eme name cHaTencTao CHM AoHomemiem name cHaTeacTso HH3IIHCOHOM caoefi MOROCTH noma-

noaaHH Ham aa cHyni6y H aa paarpa6aemle aa oHym TypHamit 6onmoio Hmemm onla Hamero H gemo, HOTOpHH poccHftcHom Hmnepmo 6143114 CTUTCHHM COBeTHHHOM H B MOH-

Aaram cewmpem .11ynyab AHacTacHeang xkaTH H3BOHH011 Ha Hanmx manux xkepenymmt Ha BM-1MM B Hbmylom HapaHroTypcHom H Ha PyriTypy HameHHoro HbillyTa oxpaHHTeRHHH MICT noxk Hymepom 681 AnpFura 27 ;:mHa 1771 roxky CO Bumermem HUITeHCTB3101.101X

BOOHHa Hail= nmulamix OT 061Uenapommx nogaTefi 0 HOBHHHOCTeti TOKH H OT rOCHOAlma reHepana Mastopo PaImeHoro RopcaHorta H oT mtnaHcHHH 6onp OCO6H1IBH11 011CT npuHaaaHHo Ho HcripaaHHHH He cmoTpa Ha OHHX cHaaylomi Ham 6yRro 614H acHm opAep samero cuaTencTua HMHIOT OT mmaHa noaeneHHe He Baopae Ha cannoraapnmo namerome

cHaTencTaa H o6meHapommm nomilmocTam H nmaTam ynoTpe6nmar He Hamm( gepeneH um:m.1mm( HoTopmc H 13CeX He6onmoe IMCJI0 H Ha HoTopmc caepx ameHapommx noneHoman Haaaram H 6epyT 1Ip0BHHHT HaJTOBHH CHOBOM HpOTHB COBHCTH paaopaloT. Ilpo-

COMM MK aammgeHHa OT ero npeAnocxogineacTaa H OT 6onpa Ho He coe Bum BohmnonaHoe a Bam same CHHTe0CTBO.

Ciornele sint scrise pe o singurd foaie i poartd dintr-o veche nurnerotaie, nr. 31.

CHOIIIEHHH CEPAAPA JIYHWIA AHACTACD C PITCKHM1/1

(1721-1751) (RPATHOE COUP}RAHHE) Ha OCHOBGHIM 25 HeHagammax AOKyMeHTOB Ha pyCCHOM 113bIlie H nonec-

ToonaHuft H8 xpoHHH HoaHa HnRy..ime H ncenAo-EHaRe HoranHugaity anTop BLIfIBMICT cnomeHHH moagoncRoro cepgapa ,llynyffa AHacTaca c pyccHilmn

o 1721-1751 rogax. 3gecr.. onlicanbl: 11003AKT4 Ilyny.na AHacTaca B Mien, K 6bInmemy rocnogapio MOJMOBLI ,11m1ITpHIO KaHTemHpy, B MOCHBy, ero CHOIlleHHH B 1737 rogy C pyCCHHMH npeAcTaBHTeasimil Ha HemliponcHom HoHrpecce Hart BO spema camoro RoHrpecca, TaH H Houle Hero, CHOI-11811MT reHepaaa BoHnenaaa c pyCCHHMH iiepea aynyaa AHacTaca, CHOLUOHHH C pyCCILHMH gpyrHx BLICOKOHOCT8BRelliihix HIM MOJMOBLI npH ero HocpegHH-

tlecTee, ero 6opL6a HpOTI4B TypoH, ero CeMbH, BLICOKHe 8B8HH14, HoTopme OH HOCHJI, H ero cmepm. YHaableaeTcH Ha TO, 'ITO CHOHIeHH1T Jlynyaa AnacTaca c pyccmimli coOTBeTCTBOBaJIH cTpemaeHHHm Hapoga H qacTH 60Hpcma, RoTopan xoTe.na OCB0607KA8HHH MOJMOBLI OT orromaHcHoro Hra. Cepgap ,Tlynya, J114110 BM4swear:aloe, 3HTE. mHaponomna HHHH(Dopa &mum, 6hui nootiepegHo BeJMEHM apmamem, BCJIIHUTM arog, BeTHIHHM CTOJIMIHHOM, XOTHHCHHM milpRoaa6om;

TO ecm 6bla, TaRmq o6paaom, milpaaHTeXem menanuti gacTn Mo.ngoncHoro 6onpcTna. En/ noggepiRHBaam ne.IIHRHR cnaTap raRpumma, CopoucHtdi rthIpHaaa6 HeTpe AyHa, IIOCTeabH141{ ArlgpoHaRe; H HUM HpHAnaRaeT game gpa-

romax HopTbI AaeRcaHApy rilKa, 6pam moagoncHoro rocnogapH l'pHrope Pinta, HameHnmil TypRamH ea HameHy; cam rpHrope THRa 6bla HeltOTOp08

ripemH eaogHo c Jlynyaom.

www.dacoromanica.ro

46

LEGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA CU RUSII

389

LES RAPPORTS DU SERDAR LUPU ANASTA SA. AVEC LES RUSSES (1721-1751) (rtstm48)]

En raison d'un lot de 25 documents russes inédits et des faits relates par les chroniques de Ion Neculce et du pseudo-Enache Kogälniceanu, l'auteur brosse le tableau des rapports entretenus par le serdar moldave Lupul Anastasä avec les Russes, entre 1721 et 1751. Il retrace les voyages de Lupul Anastash a Kiev, chez l'ancien prince de Moldavie, Démetre Cantemir, puis a Moscou ; il évoque également ses rapports avec les representants russes au Congres de Nemirov en 1737, tant pendant le Congres qu'ulterieurement, et les relations du general de Bonneval avec les Russes par l'intermédiaire de Lupul Anastasä et celles d'autres personfialités moldaves avec les Russes par le même canal. Mention est faite de sa lutte contre les Tures, de sa famille, des dignites qui lui furent conferees et de sa mort. L'auteur souligne que les relations de Lupul Anastasä avec les Russes répondaient aux aspirations du peuple et d'une partie des boyards qui désiraient l'affranchissement de la Moldavie du joug ottoman. Personnage influent, le serdar Lupul, gendre du métropolite Nicéphore Sides, tour a tour grand arma,s (prévet), grand aga (justicier), grand stolnic (sénéchal), pircdlab (gouver-

neur militaire) de Hotin, était l'exposant des desiderata d'une partie de la noblesse moldave. Il avait pour lui le grand spdtar (connétable) Gavrilita, Pierre Duca, gouverneur de la forteresse de Soroca, le postelnic (chambellan) Andronache. Alexandre Ghica, dragoman de la Sublime Porte et frere du prince Gregoire Ghica de Moldavie qui devait etre mis a mort pour trahison par les Turcss'était raffle 6. lui et, pendant un certain temps, Gregoire Ghica lui-meme.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA

CONTRIBUTII LA PROBLEMA LOCURILOR DE ADEVERIRE DIN TRANSILVANIA MEDIEVALA

(SEC. XIII -XV) DE

FRANCISC PALL

Institutia locurilor de adeverire (loca credibilia, loca testimonalia) este Inca putin cunoscutd cercetAtorilor istoriei noastre medievale E semnificativ In aceastd privintd cd istoriografia romInfi nici nu posedd pInd acum un termen consacrat pentru denumirea lor 2. Este vorba de asezdminte specifice ale feudalismului bisericesc din Ungaria i Transilvania, constituite de capitluri (colegii de canonici, mai ales pe IlugA bisericile episcopale) si de o seamd de conventuri (mandstiri), care emiteau acte sub pecetea lor autentia, fie la cererea unor persoane particulare, fie pe baza Insdrcindrii autoritAtilor publice, ca regele, voievodul sau vice-voievodul Transilvaniei sau a altor foruri superioare ale statului feudal. SemdnInd In unele privinte cu notariatele publice, aceste asezilminte, care ilustreazd alianta strInsd dintre feudalitatea bisericeascd i cea laicd, au desfdsurat o activitate foarte intensd nu numai In evul mediu (Incepind cu secolul al XIII-lea), ci existenta lor desi Intr-o formA mult schimbatd In ceea ce priveste Transilvania s-a prelungit, ca o rdmilsitd feudald Invechitd, pind In ultimul sfert al veacului trecut. In build parte, istoria Transilvaniei feudale o cunoastem pe baza documentelor emanate de la aceste aseztiminte. Intr-adevdr, In secolele al XIII-lea si al XIV-lea bundoard, cel mai mare numdr de documente a fost eliberat, aldturi de cancelaria regald, tocmai de locurile de adeverire. Dar importanta documentelor etnise de ele este subliniatd nu numai de numdrul,

1 Vezi Francisc Pall, Diplomatica latinã cu referire la Transilvania (sec. Xl XV). In Documente privind istoria Rominiei, Introducere, vol. II, Ed. Acad. R.P.R., 1956, p. 227 si urm. Consideratiunile din articolul de fatd se completeazd cu datele referitoare la subiect, pe care le cuprinde acel studiu. (op. cit., mai ales p. 245-251). 2 Termenul folosit In studiul amintit ni se pare preferabil aceluia de locuri de Incredere t, Intrebuintat In studiul prof. Sig. Jak6, Organizafia cancelariei voieuodale ardelene la Incepulul secolului al XV I-lea, In e Hrisovul VI (1946), p. 114-115, nr. 1. Istoriografia maghiard foloseste expresia hitelyes helyek. Termenul german glaubwiirdigen Orte e de fapt o traducere a celui latin: loca credibilia. In romIneste denumirea de locuri de adeverire este justificatA de Insdsi functiunea lor.

www.dacoromanica.ro

392

F. PALL

2

ci si de cuprinsul lor. Sä ne gindim la faptul ca un izvor de o deosebitd Insemndtate sociala ea Registrul de la Oradea din secolul al XI II-lea este rezultatul activitatii ca for de marturie si de emitent de acte a unuia din aceste locuri: capitlul din Oradea, sau ca un act atilt de important pentru lupta de clasti a taranimii ardelene ca cel din 6 iulie 1437, despre prima Intelegere dintre reprezentantii nobilimii feudale i ai tardnimii rdsculate, a fost Incheiat In fata conventului din Cluj-Mindstur, care de altfel a transcris i cea de-a doua invoiali dintre ei, din 6 octombrie acelasi an.

Locurile de adeverire, ca foruri emitente de acte, fac parte din acele forme ale suprastructurii, din acele institutii feudale, a caror studiere constituie obiectul de cercetare al diplomaticii. Daca ele, In ciuda rolului important pe care 1-au jucat In istoria Transilvaniel, sint atit de putin cunoscute pina acum istoriografiei noastre, aceasta se expliea mai ales prin indiferenta pe care a ardtat-o istoriografia burgheza ronilna diplomaticii i celorlalte diedaline zise auxiliare * ale istoriei, In raport cu materialul documentar transilvanean. Intradevdr, diplomatica, pe lingd faptul cd ajuta * istoria prin determinarea metodei, a procedeelor de investigatle si de control al izvoarelor documentare, prin pregatirea critica a acestora In vederea interpretarii lor, poate contribui iI in mod direct la lamurirea multor probleme istorice, In primul rind a institutiilor feudale: a cancelariilor, a aparatului de guvernamint si administrativ al statului, a dregatoriilor, a asezamintelor juridice si judiciare etc., care In societtitile impArtite in clase antagoniste ca cea feudala exprima, dupd cum se stie, vointa clasei dorninante ca instrument pentru mentinerea cxploatarii maselor populare.

Aparitia si dezvoltarea. organizarea si activitatea locurilor de adeverire an fost cercetate, cu privire la intreg teritoriul statului feudal ungar, de unii diplomatisti burghezi maghiari mai ales de Eckhart si de Szentpétery, acesta din urma bazindu-se mai mult pe rezultatele cercetarilor facute de cel dintli 1 In aceste studii se giiseste adunat i sistematizat un material bogat, care este Insa prezentat de pe pozitiile obiectiviste i formaliste ale diplomaticii burgheze. Aceasta, reflectincl criza intregii istoriografii burgheze, se caracterizeaza prin cercetarea unilaterala a aspectelor formale i juridice ale documentelor, trecind sub tdcere caracterul lor de clasd 2.

In studiul sdu, Eckhart (care, trebuie sa recunoastem ca Intre timp, in lucrarile sale mai noi, a evoluat spre conceptia marxist-leninista) se margineste sa constate In domeniul relatiilor sociale ca locurile de adeverire au contribuit la dezvoltarea sentimentului de egalitate intre marea si mica nobilime 3, fard a arita Insi esenta de clasi a acestor asezdminte Insesi, puse in slujba exploatarii feudale chiar prin practica lor documentard. 1 Franz Eckhart, Die Glaubwiirdigen Orte Ungarns im Mittelalter, in Mitteilungen des Instituts für osterreichische Geschichtsforschung *, Innsbruck, IX (Erginzungsband), 1915, p. 395-558 ; Szentpetery Imre, Magyar oklevellan (Diplomatica maghiard), Budapesta, 1930, p. 121-138, 214-222. Aceste lucrdri se ocupa de locurile de adeverire din secolul al XIII-lea pina la sfirsitul celui de-al XV-lea. Pentru veacurile urmatoare (XVI XIX) cf. Papp Laszló, A hitelyes helyek torténele ds miikodése az djkorban (Istoria i activitatea locurilor de adeverire In epoca moderna), Budapesta, 1936, unde cap. IV (p. 56-68) din partea I, si cap. V (p. 108-117) din partea a II-a se ocupd numai de Transilvania ; idem, A hitelyeshelyi intézmény megsziinese (Desfiintarea institutiei locurilor de adeverire), In Regnum *, Budapesta, 1942/43, p. 536-562. 2 Vezi observatiile critice ale lui L. Cerepnin cu privire la studiile diplomatistului rus burghez A. S. Lappo-Danilevski, In Voprosl istorii *, 1949, nr. 8, mai ales p. 47-50. a Eckhart, op. cit., p. 554.

www.dacoromanica.ro

3

DESPRE LOCURILE DE ADEVERIRE

393

Cit priveste prezentarea, mai scurta, pe care ne-o dA Szentpétery despre dezvoltarea locurilor de adeverire, despre organizarea lor i caracteristicile actelor emise de ele, ea e fäcuta Intr-un stil Incarcat i foarte sec, dupa toate regulile metodei factologice i obiectiviste a diplomaticii burgheze, de nuanta germana, de la Inceputul acestui veac.

Locurile de adeverire au apArut In Ungaria i Transilvania la Inceputul secolului al X III-lea, Intr-o vreme dud relatiile feudale de productie ctstigau tot mai mult teren si se ascutea lupta de clasa. Inceputurile productiei de mArfuri i primele semne ale despartirii meseriilor de agriculturA au dus la agravarea sarcinilor feudale si a exploatarii tarAnimii, precum si la Impotrivireii ei creschidd. Biserica avea acum o situatie economica, politica si ideologica precumpanitoare In cadrul regimului feudal, tinind sub controlul ei regalitatea, consideratA ca vasala de papalitatea ajunsa la apogeul puterii ei, si a influentei sale internationale 1. Biserica era nu numai cea mai mare proprietard feudala atragindu-si astfel invidia nobilimii, ci avea Inca (In Ungaria i Transilvania) monopolul foarte interesat al stiintei de carte si al scrisului, In mijlocul societAtii laice scufundate In bezna analfabetismului, pe a card ignorantA superstitii le putea Intoarce cu atit mai usor In folosul ei material si moral 2 In MIL! acestei societati, feudalii eclesiastici Indemnati si de dreptul canonic, precum si de rAspindirea scrisului In rindurile clerului (din care o bunA parte nu stia pina atunci decit sa citeasca), erau cei dintli In masura sa pretuiasca valoarea juridicA a documen-

telor, ca dovezi pentru asigurarea privilegiilor clerului si a mosiilor bisericii. Pilda lor a lost urmata treptat si de feudalii laid, care vor prefera tot mai mult probei verbale, nesigure i trecatoare a martorilor, dovada sigurA i statornica a actului scris, /unfit cu pecete autentica. Procesul acesta a fost promovat desigur si de unele influente apusene, venite Impreuna cu alte Induriri prin organizatia internationalA a bisericii catolice, cAci In Europa occidentala se constata acelasi fenomen Inca din secolele al XI-lea si al XII-lea 5. Prestigiul documentelor crestea prin dezvoltarea vietii sociale, iar necesitatea lor a devenit atit de simtita, Inelt cancelaria regala, organizata spre sfIrsitul secolului al XII-lea tot sub influenta bisericeasca mai precis papala nu mai putea sa faca fata cererii cresetude de acte a paturilor avute ale societatii feudale. In asemenea conditii, fetele bisericesti la Inceput numai cele mai (episcopii i abatii), dar mai ales capitlurile i conventurile 4 - au Inceput sa emita acte In tranzactiuni Insemnate, ale caror peceti erau mai cunoscute de drept privat, la cererea particularilor. La aceasta a contribuit i faptul ca asezamintele bisericesti amintite erau solicitate Inca de mai Inainte de autoritatile judiciare laice, pentru 11-§i da concursul la indeplinirea unor faze ale procedurii judiciare: ca depunerea juramintului i asa-zisa judecata a lui dumnezeu a (ordaliile), ale caror rezultate trebuiau consem1 Molnar Erik, A magyar tdrsadalom birtenete az fiskortól az Arpddkorig (Istoria socie-

tatii maghiare din epoca primitiva pina la epoca arpadiana), ed. a II-a, Budapesta, 1949, p. 339-342; Lederer Emma, Az egyhdz szerepe az Arpddkori Magyarorszdgon (Rolul bisericii In Ungaria epocii arpadiene), In

a

Szazadok 6, 1949 (aparut In 1950), p. 86 si urm.

2 Despre un monopol al culturii detinut de biserica, nu se mai poate vorbi In aceasta epoca, bunaoara In Franta, cu toate Incercarile ei de a §i-1 pastra, persecutInd manifestarile culturii orasenesti care Ii era ostila Inca din secolul al XII-lea (cf. N. A. Sklorov, Oitepicu no ucmopuu pannefi eopoacnoii ny.abmypbt eo Opanifuu,

Moscova, 1953).

3 Cf. A. de Bollard, Manuel de diplomatique frangaise et pontificate, I, Paris, 1929, p. 272. 4 Aceasta la Inceput nu era Insa o conditie absoluta, cad unele locuri emiteau acte si fAra pecete (Eckhart, op. Ms, p. 417; Szentpétery, op. cit., p. 122).

www.dacoromanica.ro

F. PALL

394

4

nate In scris i adeverite de ele j. Aceste cloud aspecte cel privat si cel public ale activitAtii locurilor de adeverire se contureazti deja destul de limpede In priraele 'Iona decenil ale veacului al XIII-lea. 0 dispozitie a hulei de aur din 1231, data de regele Andrei al II-lea build care marcheazA apogeul puterii bisericii si a papalitAtii In Ungaria consacra In formd de lege scrisa aceastd situatie de fapt, In ceea ce priveste eel de-al doilea aspect, atunci cind prescria ca procedura

(dupa cum se stie) verbald a pristavilor, delegatii forurilor laice de judecatd, care abuzau unfit de situatia lor, sA nu mai fie valabild declt prin mdrturia episcopului, capitlului sau conventului din tinutul respectiv 2. Or, aceastd mArturie (testimonium) se tntocmea In formd de acte scrise, dupd cum ne aratd toatd dezvoltarea locurilor de adeverire 3. Dispozitia amintitd din 1231 e consideratd oarecum ca data oficiald a Infiintaril institu-

Vei de care ne ocupdm. Ea a consolidat fireste prestigiul de care se bucurau locurile de adeverire In pdturile clasei dorninante feudale t a dat un nou impuls dezvoltdrii lor, nu numai ca organ auxiliar al autoritAtilor publice, ci i ca for emitent de documente pentru particular!. La aceasta a contribuit desigur i prezenta in fruntea sau in rindurile clerului de la aceste asezdminte a unor fete bisericesti care si-au I Scut studiile la universitatea din Paris, ce reprezenta o noud orientare, mai practica, In predarea scrisului i, In general, In invatamIntul i cultura clericald, orientare care tinea seama si de exigentele laicilor 4' La drept vorbind, o functiune de adeverire similard cu aceea a capitlurilor t conventurilor din Ungaria i Transilvania, lndeplineau (dar numai in chestiuni de drept privat, si asezdmintele respective din Germania, insd cu deosebire cA activitatea lor In acest domeniu era mai redusd cleat a episcopilor din aceeasi tarA5, i incomparabil mai restrinsd decit aceea desfAsuratã de capitlurile i conventurile din Ungaria i Transilvania. Pe de altd parte, acestea, dupd cum au arAtat altl cercetAtori (Szentpêtery, (Perenyi) prezintd unele asemdndri cu of icialilIBle (tribunalele episcopale) din Franta si din unele rekiuni ale Germaniei, mai ales apusene, precum i cu decanatele (protopopiatele) din Flandra 6. Aceste asezaminte, a cAror dezvoltare a luat amploare tot de la inceputul secolului al X III-lea,

emiteau de asemenea documente In chestiuni de drept privat la cererea particularilor, pe lIngS faptul ca ele desfAsuran, In primul rind, o activitate judiciard eclesiasticd. Dintre cele (loud laturi ale activitatii lor, cea din urmd era de fapt mai importantd. Aici Insd noi gasim o deosebire esentiald intre ele I i institutia de care ne ocupAtn. si anume, In timp ce oficialii (zisi uneori vicari) i decanatele apusene judecau pricini bisericesti, ca foruri de jurisdictie P,rényi József, A francia iskoldk halksa a magyar okleveles gyakorlat kialalculdscira (Influenta scolilor franceze asupra formarii practicii documentare maghiare), Budapesta, 1938, p. 18. 2 Documente privind istoria Rominiei, C. Transilvania (citat In continuare: Tr.) v. XI XIII, vol. I, nr. 210. 3 Cf. si Eckhart, op. cit., p. 416; Perényi, op. cit., p. 16 ; Lederer, op. cit., p. 94 ; Guoth KAlmAn, Az okleveles bizonyilds kifejliidese Magyarorszdgon (Formarea procedurii probei documentare In Ungaria), Budapesta, 1936, p. 52 si n. 12 crede cá lestimonium nu are aici sensul de document, ci de martor al asezdmintelor bisericesti amintite. Dar chiar si In acest caz, dupd parerea noastrA, mdrturia sa trebuie cuprinsd In scris, adicd In formä de documente dupd obiceiul urrnat de capitluri i conventuri. 4 Cf. si Istvanyi Gbza, A meg yei irdsbeliség els6 korszaka (Prima perioadA a dezvoltdrii scrisului In comitate), In a Szazadok s, 1i 31, p. 522. 5 Harry Bresslau, Handbuch der Urkundenlehre fill- Deutschland und Italien, ed. a II-a, vol. 1, Lipsca, 1912, p. 713, 721. 6 Oswald Redlich, Die Privaturkunden des

p. 172 176; H. Bresslau, op. cit., op. cit., p. 18 19.

I,

Mittelalters, Miinchen Berlin, 1911, p. 716; Szentpétery, op. cit., p. 74, 137 ; Perényi,

www.dacoromanica.ro

6

DESPRE LOCURILE DE ADEVERIRE

395

ecleziastied (cum Mceau de altfel i In Ungaria i Transilvania vicarii generali ai episcopilor,

vicari recrutati dintre arhidiaconi-canonici, asistati uneori de alti membrii ai capitlului) 2, In schimb, locurile de adeverire din Ungaria i Transilvania prezintA o particularitate specified. Aceasta constd in faptul cA ele fuse le ca institutii nu erau instante judecAtoresti, nici bisericesti, nici laice, ci participau, ca organe auxiliare si de adeverire, In urma Invitatlei autoritdtilor publice, la Indeplinirea deosebitelor forme procedurale ale justitiei i administratiei feudale laice 2. 0 altd trdsAturd particulard, apArutd In cursul dezvoltdrii locurilor de adeverire, constd Intr-o conceptie specified a dreptului feudal maghiar, formatA In cursul secolului al XIII-lea 3. Acesta (fn opozitie cu conceptia dreptului canonic, adoptatA fn general In Europa apuseand) nu recunostea valoarea juridicA a actelor emise In cauzd proprie, In tranzact.iunile de drept

privat. De aceea, nu numai particularii trebuiau sd se adreseze In aceastd privinta altora, In primul rind locurilor de adeverire, ci chiar i acestea de obicei nu eliberau documente In cauzele lor proprii, fAcInd apel In acest scop la un alt loc de adeverire 4. Ba mai mult: cunoastem un caz cfnd, spre sfIrsitul secolului urmAtor, se contestd Intr-un proces valoarea juridicd a unui act de adeverire emis In 1295 de cAtre episcopul Transilvaniei pentru o danie

filcutd In favoarea capitlului sdu, adicd a aceluia din Alba-Iulia 4. Insd In treburile unor membrii (canonici) ai acestor locuri, ca i In pricinile pe care le aveau ele sau episcopul lor diecezan, ea stdpfni feudali, cu dependentii sau iobagii lor, ori pe care le aveau acestia Intre ei sau chiar cu altii, ele obisnuiau sd emitd documente 6. Desi capitlurile i conventurile, prin prestigiul pe care au reusit sd-1 cfstige In fata feudalilor, prin numArul i rdspindirea lor In Intreg statul feudal maghiar, jucau mai ales din a doua jumdtate a secolului al XIII-lea un rol precumpdnitor In adeverirea tranzactiunilor de drept privat, totusi ele nu erau singurele care desfAsurau o asemenea activitate. 1 Doc. din 16 octombrie 1322 (Tr. v. XIV, vol. II, nr. 129) ; 6 iulie 1371, Alba-Iulia, In Arh. ist. a Filialei Acad. R.P.R., Cluj, colectia losif Kamény, dos. 55; 27 augist 1375, Alba-Iulia, arh. Suky. Pentru vicarii genarali, cf. Szentpétery, op. cit., p. 75, 124, 140, 222 223. 2 In calitatea lor de institutii religioase si nu In aceea obisnuità de locuri de adeverire pentru societatea mireand conventurile adevereau i apeluri fdcute cdtre papd i alte foruri bisericesti (de episcopi). Asa au procedat de exemplu In 1299 conventul din ClujMAndstur, In 1300 conventul augustinilor din Alba-Iulia, In 1306 conventul predicatorilor (dominicanilor) din aceeasi localitate (Tr. v. XIII, vol. II, nr. 516, 521, v. XIV, vol. I, nr. 59), Iar In 1311 ambele aceste conventuri (Tr. V. XIV, vol. I, nr. 156; In doc. din urmA din 13 septembrie 1311 e cuprins, pe lIngd acela din 24 iulie al episcopului Benedict, si actul comun din 13 august al dominicanilor i augustinilor, din Alba-Iulia). Pentru raporturile locurilor de adeverire cu forurile judiciare bisericesti, vezi Eckhart, op. cit., p. 422 urm.; Szentpétery, op. cit., p. 124. 3 Cf. Kumorovitz BarnAt Lajos, Az autentikus pees& (Pecetea autenticA), Budapesta, 1936, (extr. din iTurul 6, p. 16). 6 Pall, op. cit., II, p. 247 248. 5 Doc. din 1392 In MAiyusz Elemér, Zsigmondkori okleviltdr (Documente privitoare la epoca lui Sigismund), I, Budapesta, 1951, nr. 2414.

6 Vezi, fn ceea ce priveste capitlul din Oradea, doc. din 1291, 1304, 1320 si 1338,

Tr. v. XIII, vol. II, nr. 391 ; v. XIV, vol. I, nr. 48, 53 si 403; vol. III, nr. 396 (cf. si Eckhart op. cit., p. 452-453). In 1273, capitlul din Oradea elibereazd un document Impreund

cu episcopul diecezan cu privire la mosiile lor comune, actul fund Intdrit si cu pecetea conventului din Dealul OrAzii (Tr. v. XIII, vol. II, nr. 161). Asupra jurisdictiei feudale a capitlului din Oradea a se vedea i cloud documente din 1373, In Georgius Fejér, Codex diplomaticus Hungariae, IX, 4, Buda, 1843, p. 531-533 si Gaorg Ed. Willer, In Archiv des Ve eins filr s eoenbiirgische Landaskunde", seria noud, XXIV, (1892), Sibiu, p. 394-395; vezi si A. vdradi kdplalan legrégibb statutumai (Cele mai vechi statute ale capitlului din Oradea), ed. Bunyitay V., Oradea, 1886, partea I, titlul 12, 33-35; partea a II-a itlul 5.

www.dacoromanica.ro

F. PALL

396

6

Intr-adeviir, astfel de documente puteau emana si de la alte foruri sad persoane laice i ecleziastice, care dispuneau de pecete autenticA: regele, voievodul i ceilalti mari dregAtori ai regatului, apoi comitatele (desi acestea vor avea pecetea autenticA numai din secolul al XVI-lea), orasele, episcopii, vicarii generali, chiar i parohii. La curtea regald, fn secolul al XIV-lea (1317-1374), comitele capelei (adicA seful capelanilor de la curte) dezvolta de asemenea o activitate de adeverire. 0 functiune similarA Indeplinea, cu fncepere din acelasi veac, i institutia de origine italianA a notariatului public, care tusk tocmai din pricina locurilor de adeverire, n-a putut atinge in Ungaria i Transilvania dezvoltarea ei cunoscutA In tArile apusene 1.

Spre deosebire de nobilimea feudalà, care, din motivele arAtate, prefera sA se adreseze capitlurilor i conventurilor, orkenii din asezArile urbane privilegiate recurgeau destul de rar la aceste asezdminte ale feudalismului bisericesc, tranzactiile lor fiind adeverite de obicei de care forurile lor proprii: sfaturile orAsenesti 2.

Practica documentarA a locurilor de adeverire a luat un aviint atilt de mare In cursul secolului al XIII-lea, filen pfna i conventurile mici i neinsemnate cilutau sá emita docu-

mente, intrucft posedau o pecete, chiar dacA aceasta nu era recunoscuta ca autentica, adica avind o putere de adeverire publica i putind sa confere actelor o valoare juridici. Nu numai numArul tot mai mare de acte, reclamate de nevoile practice ale societAtii feudale In dezvoltare, a contribuit la aceastA nazuinta, ci, mai ales, apriga lAcomie a bisericii catolice, care vedea un izvor important de venituri In taxele mari percepute pentru Intocmirea documentelor i fn diurnele delegatilor ei trimisi ca oameni de mArturie la citaii, puneri In posesie, hotArniciri de mosii etc. Abuzurile sAvIrslte In aceasta privinta nemultumindu-i pe feudalii laici, puterea centrala a Incercat, deli cu putin succes, sA le stAvileascd prin reglementarea acestor taxe pe cale legislativA 3. Cresterea abuzivA a numArului locurilor de adeverire apare evidenta mai ales la sfirsitul secolului al XIII-lea i Inceputul celui urmator, fiind lnlesnita

de slAbirea puterli centrale si de agravarea anarhiei feudale. Consolidarea monarhiei feudale sub Angevini, In secolul al XIV-lea, a adus

printre

alte mAsuri importante In domeniul practicii documentareo limitare a numArului capitlurilor i conventurilor care functionau ca locuri de adeverire. Servind interesele clasei dominante, statul feudal voia astfel sA InlAture abuzurile izvorfte din situatia haoticA de mai Inainte, care prejudiciau aceste interese. De altfel, biserica din Ungaria i papalitatea din perioada avignonezA numal aveau situatia predominanta de pe vremuri, deli ele Isi continuau, ba chiar Ill agravau exploatarea 4. Carol Robert fAcea o distinctie Intre conventurile cu l icele fArA pecete autenticA, iar Ludovic I, printr-o dispozitie a legii din 1351, a interzis conventurilor

1 Pall, op. cit., II, p. 245. 2 Doc. din 1268 si 1323, privind oraseni din Rodna si din Cluj (Tr. v. XIII, vol. II, nr. 104; v. XIV, vol. II, nr. 226). Cf. si Eckhart, op. cit., p. 420-421 ; Szentpétery, op. cit., p. 125, 137-138, 230-236. In 1372 gAsim un caz clnd, Intr-o pricinA adeveritA de sfatul orasului Cluj, emite In ziva urmätoare un act de adeverire i conventul din Cluj-MAnAstur. E vorba de un testament care pentru mai multa sigurantà a fost deci declarat In fata a dona f oruri (Fr. Zimmermann C. Werner G. Muller, Urkundenbuchzur Geschichte der Deutschen in Siebenbiirgen, II, Sibiu, 1897, p. 391 398). 3 Legea din 1298 (Tr. v. XIII, vol. II, nr. 496), si altele, din secolul al XV-Iea (Szentpetery, op. cit., p. 217-218). De asemenea, statul feudal s-a vAzut nevoit sä ameninte

la sfIrsitul secolului al XV-lea cu sanctiuni aspre locurile de adeverire care emiteau documente false. Acelasi lucru face si faimosul cod feudal de legi, Tripartitul lui WerbOczy, la Inceputul

veacului urmAtor (Szentpetery, op. cit., p. 216). Evident, tot aviditatea Indemna locurile de adeverire sA recurgil la asemenea abuzuri. 4 Molnar Erik, A magyar tdrsadalom torténete az Arpddkort6I Moluicsig (Istoria societAtii maghiare de la epoca arpadianA pfna la Mohacs), Budapesta, 1949, p. 289.

www.dacoromanica.ro

7

DESPRE LOCURILE DE ADEVERIRE

mai mici sd dea acte cu privire la

s

invesniciri de mosii

397

(super perpetuatione possessionum),

ceea ce trebuia sà fi avut repercusiuni grave asupra intregii lor activitati de adeverire. In 1353, pecetile tuturor capitlurilor i conventurilor au fost duse la Buda, din porunca aceluiai rege, probabil spre a fi verificate si a se hotAri care din aceste asezdminte vor putea sti mai aibd dreptul de a-si continua activitatea 1.

In ceea ce priveste competinta teritoriald a acestor asezdminte, ea era numai relativd, In sensul cd raza de actiune a fiecdruia se Intindea, potrivit dreptului obisnuielnie, asupra tinutului inconjurAtor, adicil asupra unuia sau mai multor comitate, fdrd a avea insd un drept exclusiv In aceste teritorii. E adevArat cà Ludovic I a hotArit In 1351 ca omul de marturie al capitlurilor sd fie luat din capitlurile cele mai apropiate* (de propinquioribus capitulis) de locul unde trebuia filcutd bundoarä o chemare in judecata sau o cercetare, i asupra acestui lucru face de fapt aluzie i Sigismund de Luxemburg la Inceputul secolului al XV-lea 2. Totu§i, aceastd dispozitie legald (care privea Insá numai un aspect al activitalii locurilor de adeverire) nu era totdeauna respectatd. De exemplu, conventul din Cluj-MAndstur, spre sfIrsitul secolului al XV-lea, Ii desfdsura activitatea mai ales In comitatele din nordul Transilvaniei, iar capitlul din Alba-Iulia In cele din sud fire sd se poatd vorbi insd de o delirnitare precisA, cel putin In fapt, a competintei lor teritoriale, cdci, de pildd, capitlul amintit emitea acte i cu privire la comitatele Dobica, Cluj si Turda, care fAceau parte din raza de actiune obisnuitd a conventului din Cluj-Windstur 6. In adevar, raza de actiune a mai multor locuri putea sd se suprapund total sau In parte 6. Uneori, ele puteau sb emitd acte de adeverire despre mosii situate In mai multe comitate Indepktate unele de altele 6 sau In comitate care se aflau prea departe de aceste locri, neputind intra astfel in competinta lor teritoriald obisnuitd. Capitlul din Strigoniu adevereste, de pildb, vinzarea unor mosii din comitatele Cenad, Timis, Cara i Sirmiu. Acest caz se explicd prin faptul cb pentru cumpiirdtor, magistrul Gall (notarul special al regelui, care stAtea de obicei la curtea regard din Visegrad), capitlul din Strigoniu era foarte apropiat 7. E posibil ca mai tirziu el sd fi obtinut In aceasta privinta i adeverirea unui capitlu din tinutul In care se aflau acele mosii, cum era capitlul din Cenad, desi In forma In care ni s-a transmis documentul (ca rezumat Intr-un act din 1390), contrar obiceiului, nu se prevede nici o clauzd in acest sens. Un alt exemplu:

1 Eckhart, op. cit., p. 421-422; Szentpétery, op. cit., p. 215.

2 Corpus juris Hungarici, I, Budapesta, 1899, decretul din 1351, art. 22. Cf. Eckhart, op. cit., p. 457; vezi i mandatul lui Sigismund din 6 noiembrie 1403, In Ortvay Tivadar, Oklevelek Temesmirmeg ye. . . történeteliez (Documente priv. istoria comitatului Timis), I, Bratislava, 1896, p. 335. 8 Janits Ivan, Az erdélyi oaf ddlc igazsdgszolgdItató és oklevéladó miikddése 1526-ig (Activitatea judicial-A i ca emitenti de documente a voievozilor Transilvaniei pind la 1526), Buda-

pesta, 1940, P. 38, n. 50. Conventul din Cluj-MAndstur trimitea delegati si la adundrile (congregatiile) generale ale nobUimii tinute de voievod la Turda, unde ei dezvoltau o activitate de adeverire (In 1368 acest lucru e amintit ca un obicei vechi). Uneori proceda la fel si capi-

tlul din Alba-Iulia (ibidem, p. 43, 45). . Eckhart, op. cit., p. 460-462. 5 Vezi mai pe larg la Eckhart, op. cit., p. 456-461 si Szentpétery, op. cit., p. 216-217. 6 Eckhart, op. cit., p. 456. 7 Doc. din 1329 (Tr. v. XIV, vol. II, nr. 540). In 1393 conventul din Jasov (azi In R. CehoslovacA) adevereste, In urma ordinului regelui Sigismund, punerea comitelui Joan, judele curtii regale, In stapinirea mai multor mosii din comitatul Bihor (E. Lukinich, Documenta historiam Valachorum in Hungaria illustrantia, Budapesta, 1941, p. 437-438, 445 447).

www.dacoromanica.ro

F. PALL

398

8

conventul ioanit din Alba RegalA raporteazA, In 1498, regelui Vladislav al II-lea despre punerea lui Ladislau Gereb, episcopul Transilvaniei, In stApthirea orasului ZalAu 1. De altminteri,

pentru lfimurirea completA a problemei competintei teritoriale pe care o aveau locurile de

adeverire grit necesare cercetári noi, nu numai pe baza materialului publicat, ci si din arhive 2.

S. trecem acum pe scurt In revista locurile de adeverire care se aflau pe teritoriul Transilvaniei 3. E vorba, mai Intli, de capitlurile episcopale din Alba-Iulia (zis a. a s Transitvaniei ), din Cenad si din Oradea, precum si de capitlul bisericii colegiale (neepiscopale) din Arad. Din categoria conventurilor fAceau parte: cel benedictin din Cluj-MAnAstur i eel premonstratens din Dealul OrAzii (de Promontorio Waradiensi). In afarA de acestea, dupa cum vom vedea, erau i citeva conventuri mai mici, care desffisurau o activitate incompa-

rabil mai redusA ca importantA, ca intensitate i In timp. In ordinea cronologicA a aparitlei lor In materialul documentar cunoscut, trebuie sA mentionam mai Intli capitlul din Oradea, a arid functiune de adeverire este atestatA Inca de la Inceputul secolului al XIII-lea, dupA cum ne aratA Registrul de la Oradea (1208-1235). In acesta ni s-au transmis, IncepInd cu anul 1215, documente care, pe lIngd cA erau trecute In acest registru, au fost emanate si separat ca acte de sine stAtAtoare, asa cum dovedeste

Insäsi forma lor din registru 5. Apoi, primul document eliberat de capitlul din Oradea pe care-1 cunoastem fSrA mijlocirea acestui registru e din 1256 6. Capitlul din Arad e mentionat ca emitind scrisori de mArturie In 1229 (In Registrul de la Oradea) primul sAu document ce ni s-a pAstrat fiind din 1269 7. Capitlul din Alba-Iulia apare In 1231 5, conventul din Dealul OrAzii In 1264 9, capitlul din Cenad In 128515, iar conventul benedictin din Cluj-

1 Beke Antal, Az erdelyi kdplalan leveltdra Gyulafehervdrt (Arhiva capitlului Transilvaniei din Alba-Iulia), Budapesta, 1889-1895, nr. 763-764. Acest autor crede InsA gresit cA e vorba de un convent ioanit din Alba-lulia, In loc de cel din Alba-Regala. In realitate, e atestat numai acesta din urmA, care avea ca patron pe sf. 5tefan, regele Ungariei (Eckhart, op. cit., p. 462; Szentpetery, op. cit., p. 137), dupA cum aratA, de altfel, i intitulatia actului emis de acest loc de adeverire Conventus cruciferorum ordinis sancli Johannis Jerosolimitani domus hospi Regis Stephani de Alba, pe care Beke o reproduce incomplet (cf. orig. In Battyaneum din Alba-Iulia, cista Szathmar, fasc. III, nr. 43). Acest convent face parte din acele locuri de adeverire care erau autorizate, cel putin de la sfIrsitul secolului al XV-lea (dupS cum rezultA indirect si din acest act), sA emitA acte autentice pentru orice parte a regatului Ungariei (Werboczy, Tripartitum, II, p. 21 ; cf. Hajnik Imre, A magyar birdsdgi szervezet es perfog az Arpad és vegyes-hdzi kirdlyok alatt (Organizatia judecAtoreasch

si dreptul procesual maghiar sub regii din dinastia arpadians si din cele mixte), Budapesta, 1899, p. 161. 2 Cf. si Eckhart, op. cit., p. 461; Szentpétery, op. cit., p. 217. 3 In sensul larg, actual, al termenului (cuprinzInd i Banatul, Crisana i Maramuresul). 4 Ecclesia collegiata.

5 Beg. de la Oradea (tradus In Tr. v. XIX III, vol. I, nr. 112 anul 1215; cf.

si

nr. 162 (1216), 313 si 317 (1221), 352 (1226), 357 (1229), 388 (1235). Pentru analiza continutului social al acestui registru vezi Ion Sabbu, Judecata probei lierului row In Transilvarzia leudald, In Studii si referate privind istoria Rominiei, Bratoy s lar Nicolae, tot In Yzgar, osatul Bratocao (sau cumva Bratoia?) o care acum este pustiu * (quae nunc dessolata est), Se Intelege deci mai bine legAtura dintre satul lui Nicolae, fiul lui Pribil si satul lui Pribil. Cnezii, plecind deci de pe lotul lui Nicolae, se intorc pe cel al lui Petru, de unde fuseserd adusi din porunca Moro lui Benedict Himfy. Dar insemnarea Impiirtelii din 1377 ne mai himureste i rolul esential al satelor cnezale In economia marelui domeniu nobiliar al fratilor Himfy. In afard de tlrgul (a civitas s) Iersig (Egersegh ), ce se Imparte Intre Benedict si Nicolae In portiuni bine determinate, In care intrA si unele gospodArii (4 mansiones .*), probabil de tipul gospodOriilot iobAgesti, Intllnite intr-o serie de acte similare de ImpdrtealA, toate asezdrile celelalte ce se Impart tntre frafii Himf y slut sate cnezale. PMA si din morile anume specificate, pe lIngd cele ardtate mai sus, se mai pomenesc la urmd si trei moH cnezale sub numele de molendina pro domino (anume douii pe Pogonis In satele lui Dobrotha si Luca, iar a treia In satul lui Mihail) ce trebuie folosite In comun. In sfIrsit, par sA se disting5. cloud tipuri de asezAri cnezale, anume: pe de o parte satele cnezale numite dupd numele cnezului: de exemplu satul lui Mihail, satul lui Pribil etc.; pe de alta, forma mai veche a cnezatelor mentionate aid In lotul lui Nicolae Himfy, anume a Jupa cu cnezatele sale s. Insusi numele acesta ne duce la vremuri mai vechi, cind cnezatul reprezenta o realitate mult deosebità de rostul ce i se lAsase acum. Care era acest rost al cnezilor pe mosia baroniald? Ce rol Indeplineau ei? RAspunsul e,

ni-1 da tot aceasta jalbd a lor. Autoritatea asupra a oamenilor 11. din satul kr se exercita direct de cnezi (supusi la rIndul lq poruncilor unui jude e, cu atributii de administrator peste cnezi. Din elementele documentului, se vede cii perceperea de bani i lucruri se face tot de cnezi. Nu se aratd Insa rnodalitatea perceperii: daca ea se face adicd Impreund, solidar, pe colectivitate, sau dintru Inceput individual, pe cap de om, sau cap de familie. cum se vede aici o dubld calitate, fiind, in acelasi timp, reprezentantii Cnezil au stOpinului de mosie fatii de a oamenii * din satul lor C i reprezentantii acestor a oameni fata de stripin. In calitatea dintli, constituie i ei Intr-o oarecare masurd un instrument de exploatare ; In calitatea cealalta, ei reprezintd, dimpotrivd, un element de solidarizare cu exploatatii. Situatia e In adevir paradoxald i ca atare greu de naentinut Intr-un echilibru nesovAitor.

Prin forta lucrurilor acesti cnezi de pe mosiile nobililor alunecd spre una din urmatoarele extreme: sau ajung coadil de topor In mina stap/nilor, ca acel Dobrota i Marcu (?) pomeniti In plingere, sau rAmin una cu a oamenii * lor si pun conditii stdpinului sau pleaca de pe mosie, cu toate riscurile unei asemenea actiuni. Riscurile erau Intr-adevOr mari cAci stapInii nu puteau admite sau tolera o plecare ca aceasta, considerata de ei ea un fel de rdsvritire. Pentru ei cnezul era un fel de vAtaf, avind a-si execute a oamenii s, mlnindu-i si silindu-i la munca, i nicidecum capul acestei colectivit4i in raporturile ei cu nobilul, stapin de mosie. Asistam deci la aceasta transfor1 Sau cumva Seneslaw (scris: Seeslaw)? In ImpArteala ulterioara din 1389 Intllnim satul Zanyslokenezfalva (Seneslaw kenez falva = satul cnezului Seneslaw).

www.dacoromanica.ro

414

AL HOLBAN

8

mare silita a cnezilor din qefi al unor oameni liberi In slujba§i ai autoritatil stApinilor. Ei trebuiau sA centralizeze In persoana lor apAsarea de sus In jos a stapinilor, §i nu rezistenta de jos In sus a oamenilor i lor. Tot mai mult se cautA sA se asimileze ace§ti oameni s de pe satele cnezale cu lobagli 1,

ajun§i acum la o stare de lerbie asemenea celei din occident din vremea aceasta. Pentru stApIn era preferabil sA aiba In fatA o serie de indivizi izolati, In locul unei colectivitAti solidarizate, macar §i In forma aceasta mai mult personala. Trecerea aceasta spre uniformizarea lerbiel se poate urmari cercetind actul de ImpArteala judecatoreasca din 1388-1389 !litre mo§tenitorii fratilor Himfy, impartiti In doul tabere: fiul lui Petru §i nepotii de fiu at lui Benedict, pe de o parte, vAduva §i fiicele lui Nicolae Himfy, pe de alta. Cu prilejul constataril la fata locului, se Intira partile de proprietate trecute provizoriu asupra fiicei nemAritate a lui Nicolae, precum §i cele trecute asupra piriOlor aratati mai sus. In aceasta Intirare vom Intilni destul de des pomenirea unor curiae desertae sau loci deserti. Nu se mai face vreo deosebire Intre iobagi §i oamenii din satele cnezale. Se intirA. MI% deosebire... quatuor kenezialibus et tolidem locis viginli sex iobagiones

et tria loca deserta, ex quthus quinque iobagiones et unum locum desertum sub keneziatu Nexa Kenezii a parte ville Prekolfalva existente... * 2. Cnezii shit aratati cu iobagii lor ( I) care shit dati pe nume §i pe numAr mo§tenitorilor pomeniti, ba chiar sint §i ei atribuiti ca iobagi. Jupa pomenitA mai inainte se cheama acum Supafalva, WA a se mai pomeni de cnezatele sale, ci door de sase iobagi ai sdi, §i mai apoi de altA portlune a sa locuita doar de loan cnezul

§i

de un alt iobag 8.

Precum se vede e o deosebire Intre felul cum apare satul cnezal din 1377, desemnat doar prin numele cnezului respectiv, nth vreo specificare a numarului §i numelor satenilor, care, precum am vAzut, shit liberi sa piece cu cnezi cu tot, §i felul cum apar In documentul acesta din 1389, In care cnezul aproape cA se pierde in numarul iobagilor catalogati cu grija. Acum cnezii ba slut atribuiti impreuna cu lobagii lor aratati pe numar 4, Mud socotifi ei trisisi ca iobagi, ba nici nu se mai pomene§te de satul cnezal ca atare, el fiind numit §i socotit o possesio 5. De exemplu pentru a nu ne opri cleat la satele pomenite mai inainte, In impArteala din 1377 satul lui Ion cnezul, satut lui Nicolae si satul lui Farcas satul lui Gurca, al tut Kecka, al lui Radu, al lui Mayan, al cnezulut Nicolae, al cnezului Nicolae, I iul lui Pribil sinttoate

numite a posesiuni I). Intocmai ca mice alta posesiune, satul cnezal se Imparte acum Mire mostenitori. Lucrul se vede clar la ImpArtirea sposesiunei Kechafalva a pomenita mai sus, unde cnezul satului este trecut ca iobag, Impreuna cu alti iobagi, In lotul lui 5tefan Himfy,

1 In urma decfetului din 1351, care supunea pe top tiiranii acelora0 indatoriri de clacA §i dijmA, se §terg tot mai mult deosebirile dintre diferitele categorii de muncitori ai pAmintului.

2 Hurmuzaki, vol. la, p. 317. 3 Oare faptul ca cnezul loan al satului cnezal Janus kenez falwa * 11i are locuinta in aceasta jupa nu ar fi un indiciu cd acest sat cnezal a crescut din acele cnezate pomenite In mentiunea anterioara a acestei jupe? Pentru textul la care ne referim cf. mai jos, nota 5. 5 Hurmuzaki, vol. 12, p. 319. Item Proda Kenezium cum qualuor et Stank Kenezium cum sex iobagionibus suis. . . item Dobrucha Keneziurn. . . cum sex iobagionibus suis. 5 Ibidem, p. 320. Item possessio Ianuskenezfalwa vocata, decem et octo iobagiones in se continens in saturus existens necnon quedam porcio possessionaria in Supafalva habita, in qua idem lohannes Kenezius el alter iobagio residerent Stephano, 1 ilio Petri . . . elc. possessiones Miklasfalva et Farkasfalva vacate . . .etc. (possessiones) Gyurfalva. . . Kechalalva. . . Radaf alva Mayanfalva. . . possessio Nicolai Kenezii, possessio Pribif yamiklosfalva. . . (In cursul inhirArii acesteia, Intilnirn 1i villa Phileskenezfalva, iará a ne putea lamuri de ce in cazul acesta

se folose§te cuvintul de villa si nu de possessio).

www.dacoromanica.ro

9

DESPRE ROLM. CNEZILOR

ceilaltl

415

iobagi * trecuti In lotul lui Basilide, fiul lui Nicolae Himfy, nemai avind, dupl clt

se vede, un cnez asupra lor 1. Se vede cum satul cnezal, Intemeiat pe legAtura dintre cnez si oamenii* sAi, se transformA

din vointa stdpinilor In sat iobAgesc, intemeiat pe legAtura cu lotul iobagesc. Chiar dacA asistAm, Inca din 1376, la un fel de Impartire a satului cnezal In cazul satului lui Nicolae, fiul lui Pribil o, despArtit de e satul lui Pribil din porunca fiilor * lui Benedict Himfy. este o mare deosebire Intre spiritul in care e InteleasA aceastA mAsurA de cAtre cnezii respectivi, gata a se IntoarcA In satul lor originar, i spiritul Impartelii din 1389, unde atribuirea acestor e iobagi *, arAtati pe nume, numArati i drAmuiti cu atfta migalà de mostenitorii respectivi, consfinfea legarea for de pilmtnt. Acum nu mai putea fi vorba de o pArAsire a mosiei stApinului i nici de pAzirea legaturii dintre cnez i oamenii sAi, cAci intervenise o altA legAturb, färA izbAvire, cu pArnintul baronului. LegAtura cea veche nu putea decitt sä stinghereascA pe stApIni, cnezii puteau deveni o primejdie. De aceea, stapinilor le-ar fi convenit sA pAstreze oamenii lipsindu-se de cnezi, In mAsura In care acestia puteau sA plstreze oarecare independentà fatA de ei2. DacA In cuvintele cnezilor din 1376 mai rAsund Inca ecoul unei vechi libertAti ce afirma

mAcar dreptul de a pleca In altA parte, asemenea cuvinte nu mai shit cu putintA In 1389. Totusi, plecarea de pe mosie e adevArat ca nu ca un drept, ci ca un act de razvratire, dupA conceptia cea noua nu a Incetat i nici nu putea sa Inceteze, caci conditiile de viata alet oamenilor sau e lobagilor din satele cnezale erau tot mai grele. IncA din plingerea din 1376 11 gasim ajunsi la capAtul rabdArii lor, caci se vAd lipsiti de principalele lor unelte de munca boii. Asa cum reiese din plingerea lor, li se iau boii Impreuna cu o sumd de bani, drept amendA

pentru neexecutarea imediata a poruncilor omului baronial. La stringerea darilor, se mai dau i boi, pe bingli alte vite i animale. Intr-un an, judele percepe de pe partea lui Petru treizeci de boi, zece vaci... etc. In sfirsit, cAraturile pentru stApin aduc i ele prapadirea boilor. In lumea satelor, a avea boi e a avea drept la viatA. Lipsirea de boi e cea mai grozavA osInda. Asa dar oamenilor nu le rAmlnea decit s5 piece unde vor putea teal sau sa moara de foame. La bintuirile dinauntru se mai adAugau cele venite dinafara. Marele domeniu baronia 1

era Intr-un razboi deschis cu vecinii, fie el nobili, cetati regale, posesiuni eclesiastice sau simpll cnezi. Chiar In sArdcia relativA de documente asupra Banatului putem surprinde aspecte

ale acestui rAzboi, In care nobilul sau baronul Isi ridica iobagii sAi Impotriva dusmanilor vecini. La rIndul lor, acestia procedau la fel. In aceste nesfIrsite ciocniri, enezii erau silii sa ia o parte activA, ca auxiliari ai stApinilor mosiilor. De o parte si de alta, luptau i pAtimeau iobagii i cnezii pentru vrajbe ce nu erau ale bor. Cunoastem termenii ImpacArii Incheiate la 30 mai 1371 Intre fratii Petru ti Nicolae klimfy cu mostenitorii lui Dan de Doboz 3. Partile Ii iarta una alteia e ornuciderile sau rlipunerile de oameni, arderile de case, daunele si vdtdmdrile si orke alte nedreptafi, turburani si fapte silnice> sAvIrsite i pricinuite de una alteia phil la data ImpacArii. Desigur cA cei mai crunt loviti In aceste rdfuieli eraustot iobagii i cnezii de pe mosiile In conflict. Tot un con-

1 Item in possessione Kechafalva vocata Stephano filio Petri cessissent lobagiones videlicet Kechakenez Laden. Bogdan duya anka Nicolaus Myhe Bogdan Georgius dragmer Georgius Balva Barlyak lohannes Opprissa et Bucha nomminati, Basilio filio Nicolai liii cessissent videlicet Ruza, alter Ruza. Ladula Georgius f yles Stephanus drasan Bagdan Nosa dank lwan pousa Stanol lanus Dobruchadragmer Fylepes et lohannes penes sese sedentes. Item Nicolaus lwan Buda Demetrius Georgius Rades Opprissa Roman Slogan Mrisauch et Lacha puelle supradicle. 2 Cf. pentru prigoana lndrepta A Impotriva cnezdor d s -u tia din articolul nostru

publ'cat In Studii i materiale de istorie medic, I 1956, Contribufii la studiul raporturilor dintre Tara Romtneased i Ungaria Angevin& p. 48.

Ortvay, op. cit., doc. din 30 mai 1371.

www.dacoromanica.ro

M. HOLI3AN

416

10

flict Intre stdpini 1 a fácut ca iobagii din Halmas ai arhiepiscopului de Calocea, sub conducerea oficialului acest.uia, sd nävilleascd i sa distrugil moara vecind din Cuiehti a lui Petru Himfy i sà räneascd pe oficialul lui precum si pc vilicul sau cnezul acestui sat 2. Oare tot un conflict Intre stilpini, sau vreo socoteald personald explica actiunea de pedepsire a a rnagistrului i Bedra (de Bedrafalva) irnpreund cu cnezii sAi Dobrota i Lucaci Impotriva unui iobag al lui Benedict Himfy anurne Mihail din Rernetea? Acesta, pe and se Intorcea din Horn, a fost prins i legat de cdtre Mihail cel Mic, oficialul lui Bedra, i de cnezii sill Dobrota i Lucaci, i Unit cu funia de git In satul acelui Bedra, jefuit de bani, de arme hi de haine In vdzul tuturor celor ce se adunau la tirg, hi 11 tineau zi i noapte legat In butuci i II pedepseau 3. Sau e cumva vorba de vreo rdzbunare impotriva acestui iobag * al lui Benedict Himfy, fugit poate de la Bedra i reluat de acesta? Uneori cnezul de pe molia nobilului e trirnis sd aducd pe rnohie un nou iobag hi abia scapd cu viatet cum s-a intimplat cnezului din Barcea al lui P. Himfy, urrnbrit de oficialul nobilului vecin i stilcit In bdtaie In chiar satul san 4. La rinclul lor i cnezii centilor apar ca elemente In subordine ale castelanului sau vicecastelanului lor In conflictele acestora cu vecinii. Din uncle marturii rdzlete putem constitui lungul i indbratnicul conflict dintre fratii Himfy de Remetea i cetatea regald vecind Cuiehti. In mai 1364, Petru Himfy se plinge cd iobagii sdi au fost 4 jefuiti * de judele *5 de Cuiehti venit In nurnele comitelui de Cuvin 6 asupra mohiei Ravna de Sus de unde a luat un cal, ridiand de la iobagii din Secas ai lui Petra Himly fret me-wet §i pustiind cu desdvirhire mohia Suran. Sase ani dupd aceea, In sept. 1370, Petru Himfy se plinge cà 4 l?adul voyvoda, comes de Kuvesd i-a luat samavolnic nihte fin de pe mohia Belenuh 8. In acelahi hir de ostilitdti, aflärn In martie 1376 o noud expeditie a celor din cetate venind cu Durnitru cel Mic vicecastelanul celdfii, hi cu Nexa, liul lui Emeric, cnezul de sub ascultarea acelei cettiti, asupra satului Calina Golonya )) al fratilor Benedict hi Nicolae Himfy i ridicind de acolo pe un iobag originar din Secas al acestor frati, -pentru a-I aheza pe teritoriul cettitii 9. Acelahi cnez e ardtat a fi ridicat hi acel car Incdrcat cu bucaLe i tras de patru boi, proprietatea fratilor Himfy, despre care a mai fost vorba aci (8 martie 1376)10 . Cinci ani dupd aceea (16 martie 1381), fiul lui Petru, Stefan, se plinge cd Pavel de Zurchuk, castelanul de Cuichti, trimitind pe toti iobagii din Cuiehti asupra mohiei Remetea, 11 acehtia napustindu-se acolo, au ridicat toate lucrurlle hi bunurile unui iobag al acelui

1 Pesty, op. cit., III, p. 51-52 ; cf. Impotrivirea In 1363 a omului arhiepiscopului de Calocea la darea In stiipinire a mohiei Valea Cuiesului fratilor Himfy.

2 Doc. Val., p. 175-176... (reclamatia lui P. Himfy In fata adundrii palatinale de la Semlacul Mare la 22 iulie 1364)... Quoddam molendinum.. . per Ladistaum oil icialem

domini Thome archiepiscopi Colocensis de Halmas ac iobagiones eiusdem vine Halmas destructurn et dessecatum, of ficialem eiusdern yule Kuesd per iclus duarum sagittarum graviter vulneratum, villicum seu keneziurn eiusdem ville per ictus unius sagitte similiter graviter vulneratum.

3 Pesty, op. cit., p. 14. 4 Ortvay, op. cit., p. 137 (20 iulie hi 4 septembrie 1377). 5

vicecastelan.

6 Keve.

7 Pesty, op. cit., III, p. 62-63 In textul publicat a fres marcas Scekas a, cuvintul Scekas ftind mutat de la locul lui. 8 Ibidem, p. 100. Aceasta calitate de . comes a a lui Radul voievodul trebuie tradusii credem prin cea de castelan sau vicecastelan (Ca pentru rnentiunea acelui iudex a de Cuiehti venit In numele comitelui de Cuvin, de care a fost vorba. Oare nu se poate face o apropiere cu acel castelan Ladislaus Gad (sau poate Rad) din plingerea cnezilor din 1376? 0 cercetare a manuscrisului ar fi absolut necesard. 9 Ibidem, p. 129, pomenit de noi mai sus. Ibidem.

www.dacoromanica.ro

DESPRE ROLUL CNEZILOR

11

41. 7

Stefan, cdrIndu-le de acolo i. S-ar pdrea cd am avea aid epilogul unei alte ra'fuieli, privitoare la un alt iobag, luat i transportat probabil mai Inainte de pe mosia Remetea, fárà lucrurile si bunurile sale, pe care le ridicau acum iobagii acestia mobilizati de castelan. Dacd vorn tine seama de faptul ci in cloud din aceste incursiuni ale judelui si ale vicecastelanului de Cuiesti a fost vorba de niste iobagi din Secas, asezati pe mosiile fratilor Himfy, i cd,

In expeditia din urmd, nu se aratd locul de origine al iobagului ale cdrui lucruri au fost ridicate In acelasi fel, putind fi si el tot din Secas, sau din alt sat de pe teritoriul acestei cetati, vorn vedea cd acest conflict dintre familia Himfy si tot sirul de castelani si vicecastelani amintiti se datoreste luptei pentru iobagi. Dacd membrii familiei Himfy Intelegeau sd-si mute pe domeniile lor iobagi de pe teritoriul cetAtii, la rindul lor castelanii tntelegeau sd si-i urmAreascii, fie ridicindu-i impreund cu lucrurile lor si ducindu-i Inapoi In tinutul cdruia Ii apartineau, fie percepind asupra lor acel a terragium s §i drepturile cuvenite stApl-

nului Inainte de dobindirea dreptului de strAmutare. Dirza opozitie dintre domeniul baronial si cetatile regale era hotdrit sustinutd si de populatia din raza cetatii. Si mai tirziu, In 1390, ea se va manifesta direct intre familia Himfy i rominii din tinutul cetAtii care elibereazd cu forta pe doi romlni tinuti In prinsoare de Stefan, fiul lui Petru Himfy de Remetea, pentru anumite pricini *. Documentele nu precizeazd dacA acei romini eliberati erau cnezi de ai cetAtii sau a iobagi * de ai lui Stefan de Remetea. E destul sá constatam aceastA stare de vesnicii alarmd pentru populatia de rind, atit de pe marele dorneniu nobiliar, cit i din raza cetdtii regale. Cu frAmintdrile ce au precedat si Insotit inscdunarea lui Sigismund de Luxemburg si cu participarea romlnilor la aceste lupte, precum i cu rolul tot mai insemnat al marilor feudali in anarhia feudald ce a caracterizat domnia acestui rege, se adinceste si mai mult prdpastia tntre stdrile dinainte cu rosturile lor strävechi i ducerea la limita extrema a serbiei angevine. Satul cnezal Ca atare dispare. In locul Damenilor liberi nu vor mai fi cleat iobagi, In sensul cunoscut al cuvintului in preziva marilor zguduiri din secolul al XV-lea.

ANEXA. Textul asa cum s-a publicat in Documenta Valachorum, Insotit In nota de sugestiile noastre.

Nobilis domina coniunx Benedicti bani, salutatione metuenda. Nicolaus quenessius filius Pribill conqueritur vobis acc filiis vestris, quod iudex Nicolaus nobis precepit hotnines furtim portare, domi presens non fuimus ilia ora, super nos accepit pro

caussa issta de 2 XIIIIIII boves et XIIII florentos omnino pro issta caussa et pro timore issta, sex homines transierunt de issta una villa etiam in illa villa dictus 5 Pribill, quod Nicolaus qui 4 est uno locho curn fratre suo et Mice iudex, Nicolaus dissiugit nos, quod filii vestri dixissent hoc facere, Hence 6 conqueritur super hoc, acceperunt ecurn unum, dederunt Paulo et interficerunt et sic dicit Nicolaus, que 7 Cum fratre suo, quod si quietem turn etiam transibunt. Nobilis domina coniunx Benedicti bani, salute metuenda. De Golonia, scilicet, Johannes queues et omnes simul de Remete, Paulus, Files, Buta, Miha, Iua quenessii sunt 1

Didem, p. 155.

2 astfel in textul publicat.

5 corect sau dicta (villa) sau dicti (Pribil). 5

quenesius.

6

oare

5 IX/ate Hicc (= hie). Cf. p. 408, nota 6. 7

.---

hinc? quenesius.

27e. 376

www.dacoromanica.ro

418

M. HOLBAN

12

isti conquerunt vobis super hoc Go Ionia est super meta et nunc sumus in magna tribulatione de casstelano, qui est in Chuccuest, Ladislaus, Gad 1 homines, que sunt in Golonia, volunt recedere omnino, ergo nobis aguthorium mitat, rogo. Issti quenessii hoc dicunt, quod nos, quos omines 2 erimus portare, non servant ad fidem domini nostri quenesii 8. Johanni molendino acciperunt XIIII f. sine cause, Paulus hoc dicit, que est q quod in villa mea XXIIIIII f. et duos boves et in Golonia unum becovem> et ducentos sales quatuor f. sulvit et de Files accepit unum bonum ecum vales XIIII f. septem sulvit, accepit sex f. et simul hoc dicimus, quod super nos per partes Remete, Petrus 5, Nicolaus iudex accepit per annum mille florenos, scilicet triginta boves X vacas et de aliis victualibus rion possumus dicere, scilicet de casio, de fanora 8, de pullo et de porcis et quadraginta ircos et hoc possumus iterum dicere, quod Dobrotta q 7 Marcus, qui 8 hoc facit super nos cum iudice, quod denarios accipiunt, ipsi dividunt et bis tantum accipiunt, Files et Golonia spolia octho boves vidinti

tres porches et nunc quenesii Remete simul dicunt, quod omnia sua sulvimus Petro et iudice 9 et Nuculaho et Hercka portabat super quatuor boves, fruges et periti sunt et Michael queness hoc dicit quod duos boes perdiderunt autem Pelesm Hence" scilicet XXXXXXX fruges perdiderunt, autem hoc dicit et pro issta volunt XIIII homines recidere et duodecim homines volunt mori famus. Ergo nobis per presens sue12 de alio nobis nuneciat veritatem, si non, tunc alias volumus transire, ubi nos possumus vivere et hocc homino13 sic credat quod per presens dicimus. . Nobilisu coniunx Benedicti bani acc fillis suis reverendism hec littera detur.

CBH,LI(ETEJIbCTBO 0 POJIH B 1{1317IIIIbIX HOMECTIDFIX

B BAHATE BO BTOPOR HOJIOBHHE XIV BERA (HPATHOE CO,AEMAHHE) BlunuaTeabHoe HccaenonaHne JIaTIIIICHOPO TexcTa, Orly6JHIKOBBHHOTO B

Documenta Valachorum B ma.nonomiTHoti cbopme, no co6cniennomy "pHanamno n3,aaTeneti, a Tatum ero gangoBamie 1376 ronom Ha OCHOBaHBIT aRTa o pauneae HmyulecTna memgy 6paTbH1u X1Iv0H4 nun BO3m0MHOCTI:, 1 Punctuatia gresita ; dup5 parerea noastr5, dupti Gad ar trebui punct. Citirea Gad poate fi supusa unei legithne indoieli daca ne gindim la confuzia frecventii intre literele majuscule G i R, de pildd In registrul de incasari papule pentru Transilvania, Bihor si Banat (1331 1336) ; de asemenea la confuzia stiuta din tre Radon si Godon. 2 = lwmines, sau cumva omnes? 3 Punctuatia gresit5. Nu se ldmuree rostul acestei intregiri: e vorba de o lacuna sau de o abreviere paleo-

grafica?

5 (= Petri).

oare: pecora? 7 = quenesius. 8 = quenesius. 9 corect: iudici. oare = plures? 6

11

cf. mai sus p. 409, nota 2.

- desigur: sev. ornnino? 13 oare t

nobili coniugi. sau: reverenter?

www.dacoromanica.ro

DESPRE ROLUL CNEZILOR

13

41q

ouHaHomlinca C yCJI0B1411M14 Ht1431114ynpansinembix Qille3HM14>) cam B Hpy MINX ABOpHHCHHX 110MeC TbFIX B Ba HaTe. Bb1111e37110MHHyTLIR TeRCT FIBJIHeTCH CAHIICTBOIIIIMM B CBOeM p0Xte. OH npegcTanaHeT C06011 HOMICHTI4BHy10 nia.go6y HOCHOJIbliFIX «HHeaeib> 1U3 nmem41 i

6paTben BeHegHHTa, HeTpy H Hmioaae Xmucfm, agpeconaimpo mule BeHeAHHTa Xing 4m. B goHymeHTe 0111/1CaHLI HDHTeCHaH1431 H agoynoTpe6.uem4H CO CT0p011131

caymnablx alogefi cammx nnageabnen, a TaHnie Ha6ern CJIyHtlIJIMX mogeti 113

Haxogninetica 1106J11430CTII Hopo.gencHog HpenocTn, HoTopme HaCHJIbH0

nepeceafian HpenocTHhix H3 gnopfmcHnx n.nagem4ii Ha TeppHTopFuo HpenocTn; saHammnaeTcH oH aannaeHmem «HHeadi», 4T0 ecrn OHM He HangyT noggepnum B mine u.nageahnen, TO HOHHHyT 6apoHcHoe nomecTbe ii yinkyT Hyga-HH6y,gb B gpyroe memo, rge cmoryr NOWS. AHaana goHymeHTa npo.unnaeT cneT Ha Bonpoc o nepecenemm H pacsgeHeHJ44 ynpanaHemblx «HHesmvuo ceJi, o noanpainemm B pogmile mecTa (nnogeti» Ha oTnx ynpaHanembix Qfile311M11» cea, a TaRme Ha nonpoc o npane cno6ogHoro nepexoga 143 OT1HI4X guopfmcHnx nomecTnii B gpyrne. YHaaaHa porn:. «HHeaeii» B ynpan.neman 110MeCTbSIMI4 H IIX npomencyTormoe no.nonieHne memgy oHcriayaTaTopcHnmn Bepxamn H alicnnyaTnpyembimn miaamn, Boamy IneHm.amn rneTom. CoangapHaamm «HHeaefi» co CBOHMH (onoubmn>> npnBounaa H I4X ycmpaHefuno, tITO SIBCTB3TOT H 148 aanpeT-

max rpamoT HapamcHoro na.gaTuHa OT 1370 roga. Cpanfmnan no,nonieHne ynpanaHemmx «Hile311MH» cm Es paccmaTpnnaemoro sgecr., goHymeHTa (1376) c nononteHnem Tex nte ce.g, HoTopEae cfmrypnpyloT HaH saHpenorgeH-

Hue B 6o.nee noagnee spew' B aHTe o cyge6Hom paageae menigy 6paTbsimn XI4M4111 OT 1389 roga, aBTOp noccTananannaem HapTnHy HaCILTIBCTBOHHOPO saHpenoinennn nounegomcnieHHblx «Hneanm» cgiogeff» 14 YHIIIITOHCCHHH ynpaannemoro , Vedenie cuprinzind critica moravurilor din mdndstirea Neamfului (1797), In .Revista istorica *, VII (1921), p. 171-176. Am constatat cd acest text este dat dupd ms. 4701 de la Academia R.P.R., dupd care si arhiereul Narcis Cretulescu si-a 2

facut o copie cu litere latine, spre sfirsitul secolului al X IX-lea (loc. cit., zns. 5694, f. 9 v 13 v). 4 Manuscris la Bibl. centrald universitard sub cota: Manuscripte Varia, Inv. A. 30937,

f. 206-209 ; alt manuscris de la sfirsitul secolului al XVIII-lea, fost al mAndstirii Ghighiu, la Academia R.P.R., ins. 2338, f. 152-156 ; o copie, databild in raport cu filigrana hirtiei dupd 1833, scrisd In Tara Romineascd., ibidem ms. 6079, f. 69 v 76 ; alte . vedenii * la Acad. R.P.R., ms. 1994, 1817, 2181 ; vezi i Vedenia lui Grigorie, ucenicul lui Vasilie cel Nou (Acad.

R.P.R., ms. 2018, p. 44-118 ; ms. 1996, 1955, f. 45-128: intliul scris la sfirsitul secolului al XVIII-lea, celelalte In prima jumdtate a secolului al XIX-lea, la mandstirea Cernica ; textul dat la 0. Densusianu, Vieafa sfintului Vasile eel Nou dupd un manuscris din Paris, In Studii de filologie romind, Bucuresti, 1898, p. 58-106. 5 Procedeu literar pe care 11 gdsim Intrebuintat si la M. Sadoveanu, Lacrimile ieromonahului Veniamin, Iasi, 1921.

www.dacoromanica.ro

EMIL V inTOSIT

480

16

Observdm de asemenea ch. Inca de la inceputul poemei Vedenie, cind Varlaam

patrunde in iad, el vede

Ca:

Un riu de foc dintre nouri se revArsa clocotind Si valuri tocmai ca muntii se-nchipuia scinteind... Rini este elementul focului IncAlzitoriu S-a vinzAtorilor tarn lacasul osinditoriu. Intre valuri, o multime de pacfitosi innota Si, cu stradanie, vecinic rasuflare cAuta...

In acest riu de foc se perpeleau « obraze * din marea boierime a Moldovei. In linii mari, viziunea arninte0m un cunoscut episod din Divina Comedie; dar, dacd apropierea tematicd este vizibild, deosebirile de tratare poeticd sint fundamentale. Pogor nu urmeazd pas cu pas episodul dantesc. In Vedenie, riul de foe inseamnd un moment trecdtor, un simplu incident introductiv, si nu

un cint, sau un episod de mare si larga semnificatie. Poema romineascd nu intirzie asupra acestui moment, nu aratä cu amdnuntul identitatea personajelor pedepsite sd se chinuiascd in riul de foc i nici nu se descriu suferintele lor, fizice si morale, ci totul se rezumd la o simpld enuntare.

Aceste personaje din Vedenie, foarte vag schitate, ca pentru o introducere, nu devin personaje-simboluri ca la Dante ; ele ramin numai personaje din inalta societate moldoveneascd, prezentate de poet in chip cu totul sumar 5i fdrd a li se da numele. Mai tirziu, in cursul poemei, Dreptatea va scoate uncle din aceste personaje din anonimat, dar numai pedepsindu-le intr-un mod doesebit, adicd punindu-le, pe rind, in falangd i bdtindu-le nemilos, cu toiegele la tãlpi. Atunci, descrierea lor amanuntitd, fizicd i morald, va fi insotita, pentru unii din ei, si de numele purtate in contemporaneitatea moldoveneascd. Insdsi folosirea in poema Vedenie a falangei, instrument local de torturd, este mai expresivd, mai inteligibild, mai aproape de contemporani, decit pedepsirea cu inotul intr-un riu de foc, cum este in poema dantescd si cum prevede i Biblia. Pe de altd parte, desi, de la un capät la celdlalt, foloseste interventia divint, pe care se si intemeiazd, Vedenie este pdtrunsd organic de un spirit realist, care capdtd, la nevoie si in momente culminante, un aspect in intregime anticlerical. In acest sens nu avem decit sã ne gindim la atitudinea luatd fatd de mitropolitul Veniamin. Pentru toate aceste motive, credem cä Pogor, desi a cunoscut neindoios

opera lui Dante, s-a inspirat in fapt si din credinta populard, foarte rdspindad atunci i venità din literatura religioasd, mai ales apocrifd, credinta care amenintd cu o astfel de pedeapsd, chin al iadului, pe cei ce faptuiau ticäIoii in timpul vietii.

Vrind sã judecdm valoarea generald a poemei, desi lipsa finalului stinjeneste, intr-o anumità mdsurd, aprecierea noastra, putem totusi spune cd viziunea de criticd sociald a lui Vasile Pogor merge pind la ultimele ei consecinte ; nu cunoaste sentimentul de omeneascd induiosare in fata personajelor sale ; nu sovdie si nu dã indiardl in fata nici unei realitati condamnabile i nici in fata vreunei prejudecati, ci le prezintd pe toate i le atacd pieptis. De aceea,

la cetirea poemei, mice contemporan moldovean ar fi recunoscut imediat, in personajele sale, pe fostii fi, uneori, Inca actualii mari dregatori ai vrernii www.dacoromanica.ro

0 SATIRA IN VERSUR1

17

481

de atunci; aceastd recunoastere precisd s-ar fi intimplat chiar i in cazul cind personajele amintite ar fi fost prezentate in poemd fárä numele lor adevdrate, Intr-atita trdsdturile morale si anecdoticul lor apdreau ca definitorii i specifice pentru contemporani. Satira Vedenie nu reprezintd numai o simpld mdrturie documentard contemporand, irnportantd prin fapte i atmosferd, pentru precizarea unor stari de lucruri caracteristice destrdmdrii societatii feudale din Moldova. Ea prezintá o valoare literard deosebitd, in mdsurd sd determine, si din acest punct de vedere, o aleasd pretuire pentrupind acum anonimul ei autor ; precum are, In acelasi timp, i o deosebitd valoare din punctul de vedere al criticii sociale, aratindu-ne cum marile institutii politico-sociale ale vremii: domnia, biserica, boieria etc. Ii destramd prestigiul in contiinta contemporanilor. Facem de asemenea cunostintd, de la inceput pinä la sfirsit, cu existenta unui spirit moldovenesc mare, descdtusat de prejudecati i superstitii, de preju decata rangului social, a credintei bigote, a averii, a puterii si a numelui. Atitudinea aceasta, desi este o atitudine personald, apartinind autorului anonim al poernei, identificat de noi in persoana liii Vasile Pogor, ne lasd totusi sd descifrdm, dincolo de ea, prezenta unui spirit al timpurilor noi, spirit care ddrimd vechii idoli, dind viatd altor forme si fdurind premisa morald a unei lumi mai bune, mai drepte.

Asadar, autorul reprezinta un spirit innoitor i cu adevdrat liber, care priveste cli un ochi critic toate manifestdrile vietii contemporane din Moldova, in aspectele ei sociale i politice, dindu-ne o viziune satiricd a « inaltei » societali moldovenesti, societate croitd din nemdsurat orgoliu i roasd de multiple ambitii; viziune in care, cu ajutorul procedeului literar al Vedeniei, se descifreazd adevdrul de dupd aparentele inseldtoare si se foloseste misticismul ca artificiu literar, spre a combate 0 mai bine, cu insesi propriile sale arme, nedreptatea.

Este incontestabil cä ne afldm in fata operei unui scriitor adevdrat, a card pretuire totald poate fi impiedecatd numai in parte de unele greutati

de limbd (rnai ales din pricina vocabularului arhaic si regional). La aceste greutati se adaugd unele expresii pline de platitudine sau de vulgaritate, ca i simplitatea procedeului literar folosit. Dar, dincolo de aceste greutati i non-calitati, poema Vedenie se poate citi i astdzi cu deosebit interes, pentru atitudinea sa de criticd dreaptd i necrutatoare 1, ca i pentru calitätile literare propriu-zise. Revolutionard in conceptie, aceastd opera a lui Vasile Pogor este vrednicd de-a face parte din patrimoniul culturii rominesti 2, deoarece, pe lingd semnificatia si

valoarea ca document istoric propriu-zis, cititorul va aprecia calitatea si orizontul larg al atitudinii critice, forta morald a scriitorului, caracterizdrile puternice ca fond i expresive ca forma' cursivitatea versurilor si, In general, lipsa de banalitate a multora din ele. Imagini i expresii poetice, portrete, scene dramatice, dialoguri, momente tragice i momente de inaltare, zugrdvite cu un penel dibaci i drept, mdresc valoarea literard a poemei si aseazd pe autorul lor in galeria scriitorilor preocupati de probleme sociale si politice, la a cdror cunoastere i rezolvare au adus o contributie importantd,

1 Capitol cu care va trebui s3 se completeze opera lui G. Ibriilleanu, Spiritul critic tn cultura romineasca, ed. a II-a, Iasi, 1922.

2 In sensul celor de rnai sus va trebui dezvoltat portretul literar sehitat la G. CAli-

nescu, Istoria literaturii romtne de la origind 'Dina In prezent, Bucuresti, 1941, P. 95. 31

c. 376

www.dacoromanica.ro

482

EMIL VIIITOSU

18

prin pozitia de criticd etico-sociald pe care au adoptat-o si au dezvoltat-o in scrierile lor.

Ca sA intelegem mai bine valoarea operei lui Vasile Pogor-tatAl, trebuie i situatia literaturii rominesti din acel moment, adicd dintre anii 1821-1822. Atunci, in Tara Romineascd, era la mare cinste poezia

sä avem in vedere

erotica i didacticd a Vdcdrestilor, ca i poezia pareneticd a lui Paris Momuleanu, la care se adaugd ecourile idilice: patriotice i revolutionare, ale lui Iancu VdcArescu. Ecouri similare apar i in opera istoriograficd a lui Zilot Rominul,

lingd care se asazd i patetismul sfatos al calugdrului cronicar Dionisie Eclisiarhul. Toate acestea sint altoite in general pe fondul religios i istoriografic al productiilor culturale de pind atunci, unite cu fondul mistic i fabulos al literaturii populare de mare circulatie (de pildd : Alexandria). In Transilvania, Scoala Ardeleand este Inca' in plind activitate, reusind sA creeze, pe lingd opere lingvistice i istorice, o opera' de mare valoare literarA: T iganiada lui Ion Budai Deleanu.

In Moldova, concomitent cu traducerile din literatura francezd fArA valoare (de pildd Ductay-Duminil), ale vornicului Alecu Beldiman, gAsim si literatura erotic* didactico-meditativA, a marelui logoat Costache Conachi, a cArui opera reflecteazd atmosfera spirituald a vremii. Preocupdrile parenetice, prezente chiar si in poeziile erotice ale lui Costache Conachi, formeazA un climat favorabil in care atitudinea de criticA socialA se poate dezvolta i ridica la o inaltA potent* asa cum apare in aceastd Vedenie a lui Vasile Pogor-tatAl. In felul acesta, opera lui Pogor devine reprezentativd pentru istoria literard i istoria socialA a Moldovei.

Avind calitAtile ardtate mai inainte, nu ne vom mira de pretuirea de care s-a bucurat poema Vedenie din partea lui Eminescu. In prirnul rind, el si-a f 'dent o copie dupd originalul chirilic (astAzi pierdut), schimbind sau indreptind unele cuvinte, i notind i variantele marginale din textul chirilic. Uneori, la cuvintele pe care le indreapta in text, Eminescu adaugd, aldturi sau la mar-

ginea copiei, insAsi reproducerea figuratA a cuvintului chirilic din original, spre a inlAtura, in felul acesta, orice indoiald privind descifrarea. Adaosul avea in vedere faptul Ca descifrarea pur i simplu a formei chirilice nu dAdea textului limpezimea necesarA ; din aceastd cauzd, Eminescu a inlocuit, uneori, direct in text, forma dezlegatA din chirilicA printr-un alt cuvint, mai lAmurit, mai rdspindit, sau mai literar. Nu avem insfi nici un motiv, nici un indiciu, de nici un fel, din care sA putem trage concluzia Ca poema, in forma pe care o cunoastem astAzi, ar fi suferit schimbdri, indreptAri sau transformAri mai mult sau mai putin importante. Dimpotrivd, micile interventii lexicale ale lui Eminescu, pe care le-am semnalat mai sus, stilt dovada cea mai grAitoare despre respectul lui fata de textul, anonim incA, al lui Pogor. Sintem insA convinsi cd Eminescu a transfigurat intr-o anumitd mAsurd fonetismul prea dialectal, moldovenesc, al poemei, modernizindu-1 i apropiindu-1 cit mai mult de limba literal* pe care el insusi o fAurea tocmai in acel www.dacoromanica.ro

0 SATIRA. TN VERSURI

19

483

timp. Aceasta se poate vedea din comparatia intre versurile 1207-1221, in i intre ace1ea0 versuri in transcrierea lui Eminescu, despre care am amintit mai inainte. manuscrisul chirilic al lui Vasile Pogor

Pretairea poemei de cdtre Eminescu nu s-a oprit numai asupra valorii

ei istorice, politice i sociale, ci a trecut 0 la aprecierea calitdtii literare. Aceasta

se vede mai intii din faptul cá retinuse unele versuri pe dinafard, dupd cum se constatd din articolele politice de care am amintit mai inainte; 0 din aceea cd cloud versuri din Vedenie (versurile 1103-1104): Asa, capul, ce cu mintea toatd lumea invirtia Si ale ei interesuri dupd vreme cumpánia...

ne reamintesc versurile cunoscute din Scrisoarea I (33-34): Usciltiv asa cum este, girbovit si de nimic, Universul filra margini e In degetul lui mic.

Iar hemistihul unui vers al lui Pogor: Barbd lungS, minte scurtd...,

ne reaminte0e cunoscutul vers din Samson Fi Da lila: poale lungi i minte scurtd... Sintem in fata unei influente exercitate de opera lui Vasile Pogor asupra

lui Eminescu. Ea ne aratd, in acela0 timp, citd distanta poeticd este intre

... Vasile Pogor-tatdl. Dar cercetätorii poeziei eminesciene vor trebui sà studieze poema Vedenie 0 din punctul de vedere al unei influente a .operei lui Vasile Pogor-tatdl manifeEminescu

statd nu numai in ceea ce prive0e motivele literare, imagini, ritmuri, dar si In ceea ce prive§te conceptia sa de criticd sociald1. Semnificativ ni se pare 0 faptul ea, in manuscris, anumite versuri din Vedenie sint subliniate pe margine, printr-o linie verticald, trasd de Eminescu cu creionul ro§u ; citdm in acest sens versurile 742-754: un portret moral al lui Mihail Gr. Sturza ca pretendent la tronul Moldovei ; versurile 1054-1100: descrierea unei decapitdri in fata sultanului. Valoarea literard a acestor cloud fragmente, in deosebi a celui de al doilea, este evidentd.

Dacd Eminescu a gdsit atitea calitdti acestei poeme, de ce totu0 n-a publicat-o, cu toate insistentele lui Jacob Negruzzi, insistente ardtate 0 In 1877 0 in 1880? Cheia ezitdrii 0 a renuntarii pind la urmd std, oare, In lipsa de final a poemei In manuscrisul original chirilic pe care 1-a avut la indemind? A0epta, poate, sà gdseascd un alt manuscris, in care sd afle si finalul? Sau se gindea sà scrie el insu0 acest final? Dar de ce nu 0-a publicat-o insu0 autorul, Vasile Pogor-tatdl? Poate, pentru cã n-o sfir0se la timp, inaintea Tragodiei lui Alecu Beldiman. Dar 0 pentru faptul cä trdia intr-o epoca in care publicarea avea sO4 aducd numai neajunsuri, adicd persecutie din partea marii boierimi, Inca la putere. Nu vine oare i lipsa sfir0tului poemei tocmai din aceastd constatare, care 1-a 1 Despre o influentd a operei lui V. Pogor asupra lui Erninescu vorbeste C. Loghin: V. Pogor, din care se pare cd s-a inspirat si M. Eminescu dupd cum voi ardta cu alt prileje (Lepturarele lui Aron Pumnul, in a Revista Bucovinei a, 1. (1942), nr. 5, p. 151). Nu cunoastem studiul In care C. Loghin a dezvoltat aceastd idee. o

31*

www.dacoromanica.ro

EMIL VIRTOSU

484

20

putut convinge pe autor sä renunte la opera sa? Mai ales cg, in Eterida, invocatia cAtre Adevcir pomeneste de aceastd piedica morald: Si Intdreste-mi condeiul, ci sd temi a scri drept.

Aici sint necesare citeva lämuriri bio-bibliografice: moldovean, Vasile Pogor se naste la 1792, dintr-o familie rnodestd de rdzesi de la Pogorästii la8ilor, pe malul Jijiei, in tinutul Botosanilor 1 De foarte tinár se and, ca grdmätic (scriitor), la episcopia Husilor, unde, intre 1805-1806, copiala i o parte din cronica lui Miron Costin 2. La 15 ianuarie 1819, Scarlat Calimah voevod il face serdar, deci infra' in rindurile micii boierimi. In sfirsit, la 9 iulie 1822, se insoard cu Zoica fiica rdposatului Iancu Cerchez, cununat Hind de paharnicul Vasile Coroiu. Face parte din cancelaria lui Joan Sandul Sturza voievod, care 11 si Tidied la rangul de mare comis, la 20 mai 1826. Se stinge din

viata la Iasi, la 10 decembrie 1857, dupà ce ajunsese la rangul de vornic

8i

indeplinise importante slujbe administrative 3. Ca opere literare ale lui Vasile Pogor-tatal trebuie mentionata, in primul rind, traducerea duph Henriada lui Voltaire, publicatä in Bucuresti, la 1838 4, precum i versurile: Neam vine ,si neam trece, apdrute intli in 1839 si ajunse, curind, foarte pretuite i rgspindite printre contemporani 5, mai ales ea acestia cdutau, dincolo de incercarea de filozofare pesirnistá asupra vietii, aluzii tari, sau numai rgutdcioase, la adresa lui Mihail Grigorie Sturza, domnul dar 8i marele latifundiar de atunci al Moldovei. La aceste lucräri, se adaugd traduceri inedite din literatura francezd, precum i fragmente versificate

de incercdri literare personale (despre unele am vorbit mai inainte). Avem, in chipul acesta, o idee mai precisd despre specificul operei lui Vasile Pogor. in Dialog intre Fire i Moldova intilnim elemente de culturd clasicd Ii moderná care depäsesc cultura mijlocie a contemporanilor säi moldoveni. Se vorbeste acolo de: Bernadot din Sfezia (= Suedia), Spilberg, Bohemia, 1 In Arlzondologia Moldovei (ed. Gh. Ghibdnescu, Iasi, 1892, p. 258-260), paharnicul Constantin Sion aratil origina rdzilseascd a lui Pogor i, dupd schitarea vietii i carierei lui administrative, Incheie cu acestd caracterizare plind de urd: de departe se cunoaste cd-i mope I

.

Precizarea asupra originei rdzilsesti o reia i cea mai noud biografie: V. I. Cataramd, Sulletul Junimii: Vasile Pogor, Iasi, 1942, p. 14. 2 Astdzi manuscrisul 123 de la Academia R.P.R. Manuscrisul este descris la C. Giurescu, Letopiseful Tara Moldovei de la Istratie Dabija pind la domnia a doua a lui Antiolt Cantemir

( 1661 1705) editat de... Bucuresti, 1913, p. 41-42. 3 Altil schitd biograficd sumard In articolul: Apa la Iasi (in I Ioan Neculce v, 8 (1930), p. 131) de V. Panopol, care ne-a pus la dispozitie i o schitd biografica mai dezvoltan' (In Ms.). 4 Tipdritd In tipografia lui I. Eliade, sub titlul: Henriada lui Voltaire, tradusd de d. comisul V. Pogor, Bucuresti, 1838. Manuscrisul autograf al acestei tracluceri, plin de Indreptdrile, tot autografe, ale lui Costache Conachi, la Acad. R.P.R., ms. 5288. 5 Publicate Mtn la Brasov In Foae pentru minte, inirnd i literaturd s, numdrul din 18 iunie 1839; republicate In g Bucovina din 8 iulie 1849, date si In Lepturariu rumtnesc, IV, Viena, 1864, p. 97-100, al lui A. Pumnul, sub titlul: Desertdciunea lumii, rduldfile ei Si tristele urmdri ale laptelor rele; precum i la N. Iorga, Studii si documente, XXII, p. 67. Cupii la Acad. R.P.R., ins. 23 (f. 10) si 1688 (1. 437).

www.dacoromanica.ro

0 SATIRA IN VERSURI

21

486

Atila, Aris (= Ares), Be lon, Nimvrot (= Nemrod), Platon, Chicheron, Zoroastru, Confutie (= Confucius), etc., precum se dau si elemente de istoria popoarelor care au trecut sau au trait pe pdmintul nostru. Pe lingd traducerea lui Voltaire, din limba francezd de care am amintit Pogor face versuri chiar in aceastd limbd, unele cu prilejul mortii lui Joan Sandul Sturza voevod, in 1834. Este deci, un om inzestrat cu o bogatd culturd, pentru timpul sdu. Care este valoarea ca izvor istoric a poemei Vedenie? NetAgAduit, ea repre-

zintd un document contemporan deosebit de pretios pentru cunoasterea stdrii

de fapt, dar mai ales a stdrii de spirit din MOldova anilor 1821-1824. Din Vedenie, Intelegem atmosfera politica 0 sociald de atunci, afldm amdnunte despre traiul si moravurile clasei conducdtoare, informatii de naturd economicd, §i cunoa§tem faptele i intrigile unora din marile personagii, ardtindu-ni-se 4 critic », viata lor. Pe Alexandru Ipsilant, conducdtorul Eteriei, Vedenia 41

aratd drept un « tues betiv ciunt », ultimul epitet raportindu-se la faptul cd Ipsilant pierduse mina sting in lupta de la Kulm, in cadrele armatei ruse§ti. Caracterizarea acestui personagiu se adince§te, addugindu-i-se alte trdsdturi defavorabile, caricaturale: netrebnicul Ipsilant, Ce sugind la rum §i porter 0 la vin vechiu Inghetat, Surpa, din gurd, i jiltul i trunchiul agarinesc Si stirpia din tot pAmintul neamul othomanicesc...

Din alte versuri afldm pretioasa §tire cà ecteniile sau rugdciunile nou Intocmite, in I. greacd, pentru victoria Eteriei se datoresc poetului Costache Conachi. De asemenea, o prezentare a mitropolitului Veniamin Costache, asa cum ne

dA Vedenia, nu intilnim in nici un alt izvor, nici contemporan, nici de mai tirziu ; mai ales cd afldm si de existenta personajelor sub a cdror influentd credeau contemporanii acesta lua toate hotdririle, adicd i blestematul » sail 4 divan »: Ecaterina sau Catrina, ndscutd Vdcdrescu sotia fratelui sdu *erban Negel ; acesta ; apoi Costache Conachi, vdrul Nicolae sau Nicolache Canta (Cantacuzino) i Angheli « spiterul ». Despre mitropolit, Dialogul spune cd:

...

In toatd vremea are,

Drept pavAzd i pricind, ndrodul spre apdrare.

Adicd se aratd forta sociald pe care mitropolitul Veniamin Costachi se putea sprijini, spre a fi in masurd sd se impotriveascd samavolniciei domnesti. La fel de interesantd i unicd este si prezentarea e domnitei » Mdrioara Sturza nascutd Calimah, ca si intrigile urzite de aceasta pentru a da domnia Moldovei fiului sdu, Mihail Grigorie Sturza (care va si ajunge pe tron, dar mai tirziu). Tot astfel, felul in care ne este prezentatd falanga, instrument de torturd

al vremii, este viu

si deosebit de pitoresc, mai ales datorith faptului cd poetul foloseste acest prilej spre a-si vddi, 0 direct, atitudinea sa favorabild celor mici si nedreptdtiti. Md., de pildd, cu ce cuvinte porunceste Dreptatea punerea In falangd si baterea la talpi a marelui vistier Iordache Roset

Roznovanu: Trageti-i, ca sd simtascd, cd iaste om pAtima, Ca 0 sdracul, pe care 11 muncea ca pe-un vrAjma§,

www.dacoromanica.ro

EMIL VIIITOSU

486

22

Pe a cdruia sudoare tiranilor o vindea

Si fdrii mild si cuget 11 prdda si-1 osindia ;

Pe care gindia cii cerul pentru dinsul 1-au fikut $i de-a cdruia suspinuri, crudul, mild n-au avut 1

Mentiondm, de asemenea, prezenta unei confirmdri literare privind importul de bldni scumpe din Rusia, cind, vorbindu-se de imbrdcdmintea Dreptcifii, se aratd cd « beni§ul * ei avea: Samurii de Iacurtca, negri, indrunti si alesi 1

Pe de altd parte, zvonul despre otfavirea lui Alexandru N. Sutul, domnul Tarii Romine§ti, inregistrat ca o certitudine in Vedenie, este arhicunoscut

istoriografiei noastre, astfel cd Vedenie, amintindu-1, nu aduce decit Inca o märturie, contemporand, moldoveneascd, dar o märturie departe de adevdr 0 departe de locul unde se petrecuserd faptele, valoroasd numai pentru cunoa§terea

atmosferei contemporane. Iar precizarea ca aceastd oträvire a fost fdptuitd din porunca 0 cu banii lui Mihail Grigorie Sutul, domnul eterist al Moldovei, de§i noud, nu poate fi luatd in seamd, mai ales pentru faptul cd domnul Moldovei

nu fdcea parte din nici un comitet de conducere a Eteriei, ci era un simplu membru, initiat in aceastd asociatie revolutionard de abia la 15 noiembrie 1820 1, cam cu aproape trei sdptdmini inainte de imbolnavirea lui Alexandru Sutul voievod.

In sfir§it, cunoa§tem atitudinea potrivnicd fata de Eterie, a autorului, foarte mic boierna§, atitudine care merge pind la a da dreptate turcilor 0 pe care o surprindem in versurile in care Dreptalea, personificarea Moldovei, ii cere fostului domn Mihail Grigorie Sutul

... sa spue pricina ce 1-au silit De s-au fdcut hain Porta si cu hotii s-au unit. Hotii din aceste versuri sint eteri§tii I Tot impotriva Eteriei se aratd autorul 0 atunci cind cum am vdzut caracterizeazd pe Alexandru Ipsilanti conducdtorul ei drept u betiv * 0 « tues *, ca 0 atunci cind aratd componenta Eteriei, a cetei slinte: Arndutii, slugi de coadd, brahari, bacali, crismari beti; Masalagii, pldcintarii, argatii de la oddi, Vezeteii de pe capre, tigani, porcari si haiddi...

Dar atitudinea filo-turcd, amintitä mai sus, nu este, in realitate, decit tot un mijloc poetic de a-0 exprima nemultumirea impotriva Eteriei. Pentru cd, atunci cind aratd atitudinea turcilor fata de greci, poetul nu se sfie§te sd spund ea' 4 palo§ul pdginesc... varsd färd crutare singele cel cre§tinesc ». Atitudinea aceasta, conjugatd cu atitudinea similard a lui Alecu Beldiman, mare boier, autorul Tragodiei, aratd cd, in Moldova, opinia publica se impartise In cloud tabere: de o parte, partizanii Eteriei: mari boieri, boierna§i 0 oameni

simpli; de cealaltd parte: acelea0 categorii, tmpotriva Eteriei. Contradictia aceasta este foarte interesantd 0 meritd sd fie studiatd atunci cind se vor studia in intregime aspectele sociale 0 politice ale evenimentelor de la 1821 In Moldova. 1 Vezi V. G. Mexa, 01 cpaixoi. Kirr&Aoyog

TC.)v 1./.0.61v

apxdou Eixepl, Athena, 1937, nr. 514.

www.dacoromanica.ro

Til; paw:4c loratpcioc; ix Toi;

0 SiTIRA. IN VERSURI

23

487

Alaturi de Vedenie, celelalte texte in versuri ale lui Vasile Pogor, analizate mai inainte, aduc acelea§i informatii contemporane, anecdotica i atmosfera: Vedenie, Dialog intre Fire .si Moldova, Eterida, se intregesc intre ele i reprezinta nu numai productii literare propriu-zise, ci i un izvor istoric foarte pretios pentru cunoa§terea unor aspecte ale starii de spirit din Moldova acelor timpuri tulburi,

i pentru istoria anecdotica de atunci. In treacat, semnalam cä poema Vedenie prezinta un interes deosebit ai pentru istoria limbii romine de la inceputul secolului al XIX-lea, in Moldova. Poema folose§te multe cuvinte compuse, formate prin juxtapunere de Care Vasile Pogor-tatal, pe de o parte spre a raspunde nevoilor versificatiei, iar ca

1

pe de alta parte, spre a raspunde nevoilor de exprimare intr-un chip mai precis O. mai scurt. Citam astfel: aniscrielnic (pentru letopiset), samuro-blane, insamurat etc. Dar cercetarea acestor aspecte ne-ar departa prea mult de scopul studiului- nostru Mai ramine de lamurit chipul in care manuscrisul poemei lui Vasile Pogor a ajuns in miinile lui Erninescu. Slim ca poetul, pasionat dupa vechile texte romine§ti, a cercetat cu migala §i a adunat multe manuscrise chirilice, in deosebi de literaturd populara, folosindu-le ca indreptar sigur in labirintul atitor sisteme, contradictii i monstruozitati lingvistice i ortografice, in care se zbatea cultura romineasca de atunci. Unele din manuscrisele adunate au intrat in patrimoniul Academiei R.P.R. 2. Din nefericire, intre acestea nu se gdse§te i originalul dupd care Eminescu a transcris Vedenie i pe care, desigur, 1-a inapoiat proprietarului, pe care Inca' nu-1

cunoa§tem. Credem Ca trebuie de la inceput inlaturata posibilitatea vinderii manuscrisului, chiar de Care Eminescu, deoarece numai graba inapoierii lui la proprietar ar explica amestecul unei miini straine in transcrierea poemei: incepind cu versul 1172, textul e scris cu alta cerneald, un scris grabit, comun ai putin ordonat mai ales in comparatie cu caligrafia de pina atunci, a lui Eminescu: egalà, armonioasa §i atit de ordonata. Stiind acum cà autorul poemei este Vasile Pogor-tatal, cercetarile pentru regasirea manuscrisului vor trebui indreptate in aceasta directie. La Ia§i, Eminescu a locuit citva timp (in august 1874) in ni§te incaperi ale lui Vasile Pogor-fiul, invecinate cu casa mare a acestuia 3. Gheorghe Panu poveste§te cä Vasile Pogor-fiul a adus o data la Junimea, dupd 1872, cloud vechi manuscrise chirilice, gasite in podul casei sale, unde 1§i tinea i o parte din biblioteca: unul era o traducere, din 1780, a sentintelor morale ale lui Oxenstiern, scriere foarte mult cetita la noi in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea ; al doilea Pilde, poveifuiri si cuvinte adevarate si povesti. . . adunate de vornicul Iordache Golescu. Amindouà manuscrisele au 1 Ne vom ocupa de acest aspect In culegerea pe care o pregdtim din opera lui Vasile Pogor-tatal. 2 Vezi in acest sens Al. Elian, Eminescu i vechiul scris romtnesc, In Studii icercetri de bibliologie s, I (1955), p. 129-160 (Bibl. Acad. R.P.R.), desi nu subscriem In totul afir-

matiile din acest articol. 8 Octav Minar, Eminescu In lata justifiei. Studiu de istoriograf ie literard, Bucuresti, , p. 14. Tot aici se afirnul ca Eminescu a fost numit la Biblioteca centralã prin interventia lui V. Pogor (p. 14-16).

www.dacoromanica.ro

EMIL vlitTOSU

488

24

fost incredintate, pentru cercetare, lui A. Lambrior 1 Acesta publicA doud studii in « Convorbiri literare » din 1873 si 1874 2 j, pe temeiul lor, trebuie interpretate spusele lui Gheorghe Panu, in sensul cd manuscrisul sentintelor lui Oxenstiern i-a fost incredintat lui A. Lambrior de V. Pogor-fiul, iar mannscrisul autograf al lui Iordache Golescu 11 primise acelasi Lambrior direct de la A. G. Golescu, iar nu de la V. Pogor 3. Cercetind manuscrisul eminescian 2307 de la Academia R.P.R., intilnirn, la inceput (f. 2-3) citeva « proverbe rominesti n, pe care le regdsim si in ms. autograf al lui Iordache Golescu (astdzi ms. 213 de la Acad. R.P.R.), dar slat absente, in marea lor majoritate, din extrasele reproduse in studiul publicat de Lambrior. Certitudinea cä Eminescu a cercetat direct manuscrisul lui Iordache GolesCu, de unde si-a transcris aceste texte, std si in faptul cd, in ms. 2306 de la Acad. R.P.R. (f. 1), Eminescu inseamnd ca va extrage din Golescu, pentru cartea de lecturd pe care o plAnuia, urmdtoarele texte: Cinele credincios, P. 831 (astdzi f. 680 v 681); 7' dranul ministru, p. 801 (astdzi f. 666-666 v); Prietenul adeudrat, p. 797 (astdzi f. 664-664 v); Mulfimea dollorilor, P. 839 (astAzi f. 686); de asemenea, in ms. 213, autograf al lui Iordache Golescu, intilnim cloud proverbe adaugate ulterior, cu litere latine si farä nici o semnAturd, dar scrise de mina lui Eminescu 4. In acelasi manuscris 2307, Eminescu transcrie citeva pagini din cugetarile

lui Oxenstiern si le asazd indatd dupd extrasele de « proverbe rominesti ».

Transcrierea este fdcutd dupd un manuscris chirilic care Ii apartinea 5. Situarea

topograficA a acestui text in ms. 2307, indatA dupd extrasele din Iordache Golescu, aratd cà extrasele lui Eminescu din Oxenstiern yin dupd publicarea articolelor amintite ale lui Lambrior, adicd dupd 1873-1874. 1 Vezi G. Panu, Amintiri de la Junimea din Iasi, Bucuresti, 1908, I, p. 164 166. 20 martie 1906), junimistul cunoscut, urmeazd preocupárile literare ale tatalui. Intre altele, cunoastem de la el o traducere din Volney, Ruinele sau meditauti asupra revolutillor imperiilor, Inceputd la 11 martie 1859 (Academia R.P.R., ms. 5640, f. 1-25). 2 A. Lambrior, Limba romind veche ;i noud ( Tdimdcirea romtneascd a scrierilor lui Oxenstiern ), In t Convorbiri literare *, VII (1873), nr. 9 din 1 decembrie, p. 325-334; idem, Vasile Pogor-fiul (20 august 1833

Literatura poporand. Pilde, poodluiri si cuvinte adevdrate qi povesti adunate de d-nealui vornicul lordachi Golescul, /Mt rdposatului banul Radul Golescul, ibidem, VIII (1874), nr. 2 din 1 mai,

p. 66-83.

a A. G. Golescu II ddruieste, In 1882, Academiei RomIne, uncle astdzi poartd nr. 213. In legliturd cu acest manuscris, vezi M. Eminescu, Literatura populard, ed. II, comentatii de D. Murdrasu, Craiova, , p. 50-51. 4 Academia R.P.R., ms. 213, f. 14 si 16. In extrasele sale, Eminescu 1si copiazd numai textul proverbelor, fdrd explicatiile date, fare paranteze, de lordache Golescu, pe chid Lambrior reproduce si aceste explicatii. Rdmine de cercetat cu atentie dacd textele care yin imediat dupa Vedenie (ms. 2307, f. 26-27) sint scoase tot din manuscrisul lui Iordache Golescu.

5 Ms. 2307, f. 4-5, sub titlul: Pentru pustielate sau singurdlate. PenA yin (Din cage-

lörile lui Oxenstiern. Traducere din 1750). Vezi si D. Murdrasu, Eminescu

(Extras din revista

si

Oxenstiern.

FR-Frumos e, nr. 5, oct. 1936, Cernduti), Bucuresti, 1936. Primul capitol: Pentru pustietale sau singurdtate este transcris, dupa ms. eminescian, la D. Murdrasu, op. cit., ca i la M. Erninescu, Opere, vol. III, p. 14... editia Perpessicius. Despre un ms. Oxenstiern, proprietatea lui Eminescu, aminteste M. Gaster, Chrestomalia romind.. ., II,

LeipzigBucuresti, 1891, p. 46-49. La Academia R.P.R., se gilsesc mai multe manuscrise

cuprinzlnd cugetarile lui Oxenstiern (ms. 96, 109, 147, 265, 2773, 6086, 6137). Un fragment In traducere greacd, ibidem, ms. grec 6, f. 45-45 v.

www.dacoromanica.ro

0 SATIRA IN VERSURI

25

489

Este de remarcat cd nici Gh. Panu nici Lambrior nu amintesc de nici

un manuscris de la V. Pogor-fiul, sau din altd parte cuprinzind poema Vedenie. In schimb, Jacob Negruzzi, cum am vdzut mai sus, primeste de la V. Pogor-fiul mai multe «poezii » care, « dupd cuprins si dupd formä * par a fi ale lui V. Pogor-tatal si publicd una din ele: Evylienismul, in it Convorbiri literare » din 15 noiembrie 1871. Intre hirtiile « comunicate » atunci lui Iacob Negruzzi, va fi fost oare si

Vedenie? Aceasta prea putin pare posibil, desi intre aceleasi hirtii au mai

lost §i alte versuri: de pildd: Oubli, versuri scrise de V. Pogor-tatd1 la moartea fostului domn Joan Sandul Sturza (1834) si regäsite de curind, nepu-

blicate, intre hirtiile rdmase de la Iacob Negruzzi 1, Putem reconstitui, deci, ipotetic, drumul pe care 1-a urmat manuscrisul lui Vasile Pogor-tatal. Fiul acestuia, cunoscutul junimist, ii va fi incredintat lui Eminescu, dupd 1872, adicd dupd intrarea acestuia la a Junimea », dar .

cind anume, vom vedea mai departe. Eminescu a convenit cu Jacob Negruzzi sd transcrie manuscrisul i sh-1 dea spre publicare, in intregime sau in extrase,

in a Convorbiri literare », poate refdcut, poate insotit de un studiu. Pentru cd articolul fdgäduit nu mai venea, intervine Negruzzi cum am vazut in noiembrie 1877, cerind prin Slavici ca Eminescu sa trimità Poemul Calugdrului, adicd Vedenie, pentru revistd. Neprimind nici un rdspuns, Negruzzi intervine din nou, in octombrie 1880, de astädatä direct la Eminescu, tot fãra succes.

Dacd manuscrisul lui Iordache Golescu si manuscrisul cugetdrilor lui Oxenstiern au putut fi cercetate de Eminescu intre 1873-1874, adicd dupd publicarea articolelor lui Lambrior, manuscrisul lui Pogor: Vedenie 1-a putut avea in mind mai tirziu. Intre august 1874 iulie 1875, Eminescu functioneazd ca bibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iasi, cind preocupdrile pentru cdrti si manuscrise vechi rominesti Ii sint prezente si prin functiunea pe care o indeplineste 2. In aceastd perioadd, viata lui Eminescu este oarecum mai asezatä 0 el poate lucra chiar la bibliotecd. Caligrafia manuscrisului 2307, in care este

transcrisd Vedenie, este specified scrisului eminescian din anii 1874-1875 3. In acelasi manuscris am väzut cd sint transcrise texte din Iordache Golescu i Oxenstiern, iar in continuarea lor este si traducerea, neterminatd, a unei gramatici a limbii slave 4, precum i copia unui manuscris din 1872: 1 Oubli este Inca inedità. 0 reproducern In anexe, spre a Infdlisa i un alt aspect al

atitudinii critice 411 lui V. Pogor.

2 Vezi G. Zane, ateva stiri despre M. Eminescu, in e Revista fundatiilor regale a, VI (1939), nr. 2, p. 317-326. a In acest sens se poate face comptratie cu ms. 2306 de la Acad. R.P.R., datat / 875

1876.

4 Perpessicius amintea cS fn ms. 2307 se and e un breviar de gramatica slava i un glosar. (M. Eminescu, Opere, III, p. 116). In adevdr, IncepInd cu f. 36, Eminescu transcrie o gramaticd sistematicd i savantd. a limbii slave, Insotind-o si de un vocabular slavo-romin. Din terminologia Intrebuintata ne ddm seama cd este vorba de o traducere din limba germana,

mai ales cd In text sint citati Schleicher si Miklosich (f. 41 42). Dar nu intilnim nici o

altd indicatie din care sd. Intelegem dacd ne aflinn efectiv fn fate unei traduceri, sau numai a unei compildri. Cercetind alndnuntit, ne-am ramurit cd textul lui Eminescu nu redd, cum ne-am fi asteptat, nimic din lucrarea lui F. Miklosich, Vergleichende Grammatik der slavischen Sprachen, Viena, 1852-1856 ; i nici din A. Schleicher, Compendium der vergleichenden Grammatik der indo-germanischen Sprachen, Weimar, 1871; ci este traducerea lucrdrii lui

www.dacoromanica.ro

490

EMIL VIRTOSIT

26

Intrebdrile din partea Bucovinei fi rdspunsurile din partea boierilor Moldovei1. Toate acestea aratá la Eminescu o adinca" §i variatà activitate pentru cunoa§terea trecutului Orli, activitate sustinuta concomitent pe mai multe planuri. Adaugtm la aceasta §i faptul cd, pe linga' cumparaturi de carp §i manuscrise romine§ti vechi, pentru Biblioteca centrald din Ia§i unde functiona Eminescu propune, in prima jumátate a anului 1875, cercetarea §i eventual cumpärarea §i a unui manuscris chirilic cuprinzind un lexicon slavo-romin §i o gramatica a limbii slave, manuscris prezentat de I. Codrescu 2 A. Leskien, .Handbuch der altbulgarischen (all Kirchenslavischen) Sprache Grammatik. Texte,

Glossar.... Weimar 1871. Manualul acesta al lui Leskien, devenit curInd clasic si tiptrit apoi In nenumtrate editii, Isi grupeazt astfel continutul: Gramatica, p. 1-72; Textele, p. 73-176; Glosarul, p. 177-245. Eminescu traduce Gramalica, de la inceput pint la p. 54, n. 3 inclusiv. Transcrie si traduce si Glosarul pint la cuvintul Twilit-um inclusiv, dar il fragmenteazt pe

litere si-1 introduce, astfel fragmentat, dupd diverse capitole din Gramaticd, !nett face, oarecum,

corp comun cu aceasta. Trebuie st semnaltm ct Eminescu procedeazt la fel si chid traduce lucrarea lui F. Bopp, Kritische Grammatik der Sanscrita-Sprache, dupt ed. IV, Berlin, 1868, intercallnd In text si vreo 50 de pagini din Glossarium comparativum linguae sanscritae, Berlin, 1867, al aceluiasi autor (vezi Radu Manoliu, 0 traducere a lui Eminescu (Gramatica sanscritd) In s Arhiva ., Iasi, XVIII (1907), p. 415-416). Inceputul Grarnaticii lui Leskien, In traducerea lui Eminescu, este preftcut, dezvoltat §i Imbogttit cu observatii personale ale poetului, pe baza unui material lingvistic si chirilic

rominesc, inedit. De asemenea el imbogilteste si traducerea Glosarului cu observatii si material lingVistic propriu limbii romine (vezi d. p. ms. 2307, f. 115 jos). Traducerea manualului lui Leskien meritt st fie studiatil foarte amtnuntit, mai ales et reprezintS un act deosebit de important pentru cultura romineascii si, totdeodatt, o serioast intentie a lui Eminescu de a studia, direct, vechile texte slavo-romine. Credem cA aceastii serioast intentie se mai poate vedea si se leagd si cu faptul cd In acelasi manuscris (f. 163), el incepuse transcrierea, in caractere chirilice, a unui document slay de la Alexandru cel Bun (transcriere opritt la primele patru rinduri), precedind-o de un titlu de rubrict Documenle din ale Sf. Spiridon *. S-ar putea ca Eminescu st se fi gindit si la folosirea textelor slavo-romine ca material de aplicatie al manualului de gramatict slava' (pe care-I traducea si-I prelucra totdeodatil), in locul textelor religioase vechi slave date de Leskien, unele prea deptirtate de nevoile directe si ime6iate ale culturii noastre din a doua jinn:Mate a secolului al XIX-lea, preocupatd, atunci, de adunarea materialului istoric privitor la tara noastrd ; In acest scop, Eminescu Incepuse sd lucreze In bogata si inexplorata, pint atunci, arhivt a Spiridoniei de la Iasi. Cercettri spectate ar regtsi desigur urmele trecerii lui Eminescu pe acolo (cerere, semniituri In registre etc.). In legtturt cu cercettrile in arhiva Spiridoniei, semnaltm ct In e Columna lui Traian s (Bucul esti, 1876, p. 502), A. D. Xenopol publict uncle . Documente inedite din archival S-I. Spiridon din Iasi*, dupt copiile fdcute de un tintr, Cernescu, mort cu un an Inainte. Deci,

cercetarea acestei arhive se Meuse de Cernescu aproape In aulasi timp cu Eminescu. Amintim, de asemenea, et preocupari privitoare la alfabetul chirific mai Intilnim si

tn alte msse eminesciene de la Acad. R.P.R. Astfel, in ms. 2306 (f. 86) grisim Decebal cu litere chirilice ; iar la f. 50 se reproduce alfabeful glagolitic ; In ms. 2669, din mai 1875, se dau cifrele chirilice (60-60 v) si copia unor Insemnfiri slave si chirilice ; In ms. 2281, f. 120 v., citeva majuscule chirilice reproduse dupt un ms. pe care nu-1 cunoastem; In Ins. 2292, f. 56, semnStura lui Eminescu, In chirilice ; alt text chirilic: le mie dette (= datoriile mele), ibidem, f. 17-19 (informatia din urmd comunicatt de Perpessicius). 1 Transcrise dupt un manuscris incomplet. Textul acesta, extrem de interesant pentru vechile institutii ale Moldovei, este publicat mai tirziu, dupt o copie contemporand complett (Academia R.P.R., XXII 291), In Uricariul, XI, Iasi, 1889, p. 252-268. 2 Arbivele statului, M. Instrucliunii. Div. .coalelor, dos. 2846/1875. Eminescu face aceastl

propunere cu adresa nr. 2 din 17 ianuarie 1875; dar, neprimind nici un rtspuns, revine ea adresa nr. 30 din 21 iunie. In sfirsit, la 9 august, Cezar Bolliac, Instrcinat de Min. Instructiunii st cerceteze manuscrisul, refert et' este din secolul al XVIII-Iea si fart mare impor-

www.dacoromanica.ro

27

0 SATIRA. IN VERSURI

491

Traducerea gramaticii slave din ms. 2307 despre care am amintit , caligrafiatd de Eminescu cu atita ingrijire, traducere plind de observatii personale, dar neterminatd, presupune o stabilitate in lucru, deci in functiune, si, in acelasi timp, o functiune mai linistitd, apropiata de astfel de preocupdri. Credem cd nu ne inseldm dacd apreciem ed. ms. 2307 a fost scris, in cea mai mare parte, in perioada cit Eminescu a fost bibliotecar, intre august 1874 iulie 1875,

si anume in prima parte a acestei perioade (aici infra' si transcrierea poemei Vedenie); iar traducerea, ramasd neterminatd, a Gramaticii slave ar corespunde cu ultima parte a acestei perioade, dui:a' care. a urmat inlocuirea din postul de bibliotecar, ceea ce 1-a impiedecat, evident, sa-si mai urmeze lucrul. In continuare, perioada de revizor scolar si de profesor-suplinitor de limba germand nu i-au mai ingaduit rdgazuI 0, poate, nici el n-a mai avut la indemind

textul tiparit al gramaticii slave a lui Leskien, pentru reluarea lucrului. * Incheind, tinem sd ardtdm cd insistenta pe care am pus-o, de-a lungul atitor pagini, spre a ldmuri cit mai multe din aspectele legate de aceastd poernd

satiria numitd Vedenie porneste, mai ales, din dorinta de a restitui patrimoniului nostru literar o opera de care a fost vkluvit si un scriitor: Vasile Pogor-tatal, pe care fdrd sd-1 ignoreze istoria noasträ literard nu I-a

cunoscut si apreciat indeajuns, si nici in ceea ce-i era propriu si semnificativ. Dar, in egald másurd, ne-a cdlduzit si dorinta de a restitui patrimoniului istoriografiei noastre o opera de valoare, necesard pentru cunoasterea si intelegerea stdrilor de spirit si a frdmintdrilor innoitoare de la inceputul secolului al XIX-Iea, din Moldova. In acelasi timp, prin aceasta, se ldmuresc si unele din preocupdrile literare ale lui Eminescu, precum si pretuirea pe care acesta a avut-o pentru poema, Inca anonimd, datoritá lui Pogor. Näddjduim Ca' demonstratia a fost convingatoare si cd, pe viitor, Vasile Pogor-tatal va fi asezat la locul pe care 11 merità, in primul rind ca scriitor-luptdtor social, In Moldova anului 1821.

ANEXE I Vedenle, ee au vAzut nn schimnie Varlaam de la mind/Aires Seculul din Moldova, la anti de la ridirea lumel 7329, lar de la Intruparea mIntultoriulul nostru Ie Hr, 1821.

(Manuscript) Varlaam, =era alugilr si pacatos muritoriu, Cu metania la Secul de demult petrecatoriu, Scriu vedenia, pre care Domnul, mi-au descoperit Cind, cuprins de 1ntristare, sufletul meu cel uimit,

tantä. Nu cunoastem urmarea, cu atit mai mult cu cit Eminescu, la acea data, nu ma i era bibliotecar. Cele cloud adrese ale lui Eminescu slut reproduse la G. Zane, op. cit., p. 320-321; la p. 317-326, se aratd activitatea ca bibliotecar a lui Eminescu. Manuscrisul lexiconului se pa'streaza astilzi la Acad. R.P.R., ms. 312 (vezi in acest sens Al. Elian, op. cit., p. 312). I Academia R.P.R., ms. 2307, f. 6-24.

www.dacoromanica.ro

492

EmIL VIRTOSU 5

LAsind lAcasul cel putred, stfrvul meu cel puturos, Gol de patimi mincinoase i, curat i luminos, CA-trA pArintele vecinic, cAtrA al meu ziditoriu

S-au innAltat, sA asculte al situ glas nemuritoriu ; S-au Innaltat ca sA vazii adevarul cel curat,

Pentru care pustiirea tArii noastre s-au amplat; Clnd o hoarda ticAloasa, a grecilor blastamati, Ratacind prin munti i pesteri, goli, flamanzi si 11E1014, Tfrlia nenorocirea, ce pe dInsii fti \dna, In tot locul, unde, capul, ticalosii, 111 pleca ; 15 and acestia, cu totul vazIndu-se-ncungiurati 5! de urgia cereasca si de turd Impresurati, Au nAvalit ca sit afle, prAdatorii, adApost In mAnAstirile sfinte si sub zidiul lor cel prost ; Chid s-au Incuibat In Secul cei de sfinte pradatori 20 5! au tras asuprA-si oastea turcilor rasplatitori; Clnd turcii, ca sa stirpascA raul cel Inveninat, Din mirenesti si din sfinte, nirnica nu au crutat ; Clnd au hotArlt stricarea lacasului celui dint, Sub a cAruia sdrobire hotii au aflat mormint. 25 and am vAzut cum cA turcii mAnastirea au Incins 1 5i cu foe i cu vapae cele sfinte au cuprins ; and para si cu strigarea, a furilor celor Mop, Se suia cu repegiune pan-la nourii cerniti: 0 jale, o slAbiciune, o gindire m-au cuprins 30 5! a mele simtiri toate intru mine s-au Inchis. Un trasnet de tun, prea groaznic, In uimire in-au adus 5i simtirea omeneasca l vederea mi-au apus. 5i fntr-aceastA uimire priviiu cele ce-oiu sA scrita Pc care bez 1 trup, sau 2 afar% de rn-am vdzut, nu o §tio. 35 Un nour des, deodata, foarte gros si-ntunecat, Pogorfndu-se din ceruri, pe mine m-au ridicat Si-nnaltandu-ma In slava, am auzit pre pamInt Un clocot, ca clnd muntii deodatA s-au ponorft. Strigari, plingeri i suspinuri preste tot locul auziam 40 51 In toata tara noastrA numai bejanii vedeam; Grecii, turcii i talharii pretutindene prada 5i, norodul, lacomiei, jalnica jertfA se da. Fara pastoriu, farA cfrmA, de groaza, spaima, cuprins, De rapstire In tot locul, de fier i de foc Invins, 45 LasInd tristele lacasuri, Intru care fi prada, Barbatul pe-a sa ;otie, maica pe fiu lepada ; 5i, cum putea, goli, saracii, de toate a lor lipsiti, Ii vedeam prin munti, prin pesteri i prin codri rAtAciti 5! cu eft se mintuise, de eteristi neluat 50 Ce rasboiul pentru lege numai crestini au prAdat 10

CuvInt dat In chirilica: 63. a CuvInt dat si In chirilicii (In paranteze): car.

O

www.dacoromanica.ro

28

0 SATIRA. IN VERSURI

29:

Ace lea prin carantine le vindea, le cheltuia, Si altor cre§tini cinovnici 1 de silA le ddruia... Cu eft InsA de la lume card ceriu ma innAltam, Priveliltea cea duioasá din vedere o scApam, 55 $i-n sflrlit, cu depArtarea, nimica nu mai vedeam, Decit numai clocot mare 0 ne-nteles auziam.

Dar 0 acest huiet strapic In tropot 2 s-au prefAcut $1-nnapoia mea deodatà vAzuiu o sferd de lut, Care avea ochi §i gurA i urechi de auzit, 60 Dar In care niciodatA priceperea n-au lucit. DupA dinsa o multime de noroade alerga Si rAsplAtirea din ceriuri improtiva ei 5 striga. Un lucru de foc cu fulgerpe acest ghem II gonia $i spaima i turbAciunea in ochii lui se vedea. 65 Nu mergea pe cale dreaptA, ci pururea §uvAit, In tot locul de noroade 0 de fulgere gonit. In sfluit, aceastd gloatd, ajungind, mA-npresuri $i acolo cu multimea T i pe mine ma 5 Mi. Ah I ce groaznicA strigare, ah I ce huet incumplit I 70 Ce ndvald fioroasà, ce tipAt i ce scignit I Tineri, bAtrinii i maice, prunci, vAduvi, saraci, bogati, Toti aleargd Intru una, top cu hula intr-armati, Toll, toti strigd rásbunare, toti cereau neincetat RdsplAtire i osindA peste botul bldstAmat I 75

Dar din sgomotul cel mare o Were se Mu

$1 aerul In vApae deodatd se prefAcu, $i, prin trAsnete, prin fulger, cerurile s-au deschis, Care iar, cu huet groaznic, primindu-ne, s-au inchis. Un rill de foc dintre nouri se revArsa clocotind 80 $i valuri tocmai ca muntii se-nchipuia scinteind: Acolo se zice iadul, Roc, gre§itilor, gAtit,

$1 acelor ce In prada turma lor au parasit. Acolo este comoara trAsnetului arzAtoriu

Si de-acolo se pornqte fulgerul detundtoriu, 85 A valurilor lovire, In vuetul ce auzeam . $1 scInteile Ior, focul, cari prin nouri priveam. Fttul este elementul focului incAlzitoriu S-a vAnzAtorilor Orli lAcalul osinditoriu...

Intre valuri, o mult.ime de pdato0 Innota 90

Si cu strAdanie, vecinic, rAsuflare cAuta;

Dar aceasta de la d1n0i zbura pururea upr, Insuflindu-li simtire, nAdejde numai 0 dor. 1

Subliniat In text.

2 Finala ot data si in chirilicA (In paranteze): OT. 3 Cuvint reprodus i In chirilick in paranteze (Ha). In paranteze drepte: sovAind.

5 /n text: pe.

www.dacoromanica.ro

493

494

EMIL VIIITOSU

o namila-nfricosatá dintr-acel rlu se ivi 95

100

Si botul de lut de o data cu strasnicie sorbi Si ea un glas ca de vifor catrd norod au strigat: Veniti, sa vedeti osinda acestui bot de pacat I Dupa aceasta. cutremur foarte mare s-au facut Si acele locuri strasnici Intr-alt chip s-au prefacut, Clt nici rfu de foc, nici nark nici nour a mai riimas Nici fulger pe cer, nici trasnet, niel acel de vifor glas Nu s-au auzit cu totul, o liniste s-au facut Si o alta lume notiä de o data am vazut.

Cap al doilea

2

Ne-am aflat pe un ses verde, cu copaci Impodobit Si de rturi linistite In rniulte laturi stropit; 105 Cu crini, mersinna 1, aloe, cu trandafiri samanat, Cu garofe de ostroave dmpul era presarat ; Mireasma cea mai placuta acolo se mirosia 51 vasduhul cel mai dulce acolo ne-nsufletia. Se parea cum ca simtirea din noi s-au Inviosat, 110 Dup-atltd grozavie ce-nnainte au cercat. Si viindu-ne In sine, unde ne afldm, lntrebam, Necunosclnd noi pairantul, priste carele lmblam. Acolo o curte mare si lucrata minunat, Inainte-ne, de o datd, ni s-au i Infatosat. 115 Frum'satile din gall ale acestui palat, Vrednice de a se scrie, precum si de ldudat, Le las neprescrise oate, nu doar pentru vr-un nacaz, Ci pentru cd In vedenii ele nu au loc, nici haz ; Dar, ce-am vazut Inlauntru, am porunca sa le scriu 120 Tocmai cum s-au facut toate, cum au fost si cum le stiu. Necredinciosii vor zice cd slut, poate, iscodire, Dar pe dInsii Ii asteapta schingiuri fara contenire. Tialosii I Ticillosii I N-au vazut rlul de foc, Nu stiu munca, ce-i asteapta si a lor durelnic loc I 125 N-au vazut pentru biirfele ce schingiu groaznic e gAtit I Cad ar Inghiti atuncia veninul cel otrdvit, Si n-ar mai barn, saracii, precum slut obicinuiti, Improtiva celor sfinte si a celor ce-s sfintiti I Dar nici trebue s-asculte hula lor, un Intelept, 130 Ci sd creada cum cd toate cite-s scrise slut i drept. Acolo era o sala 2, larga i fdra sfarsit Si In mijloc un jilt mare, foarte, foarte-mpodobit. El era-n chip de luceafar foarte iscusit lucrat Si cu mii de milioane de raze Infdsurat. 135 Un soare sedea deasupra, [cal ca un cuiu pironit, Luna si alte planete lmprejur sta umilit ; De-a dreapta sedea un Inger, cumpana mare tiind, CuvInt dat si In chirilicii (In paranteze): ntocamrs. Tn text: said.

www.dacoromanica.ro

30

0 SATIRA. TN VERSURI

31

Si den-a stInga un altul, cu o sable lucind. Pre scaun sedea o doamna prea mareata si cu chip, 140 Moldoveneste-mbracata, cu straie de sal si sip, Dar Insa de moda veche, cu benisul cu cobur, Amlndourt cu fell albe si blanite cu samur, Iar tanelele mai late de cum le purta la Esi Si samurii de Iacurtca 1, negri, mai-anti si alesi. 145

Intriind, am picat cu totii cu fetele la pamint, IntelegInd c-a Dreptatii acolo-i scaunul stint. Sculati, narod I », au zis doamna, cu un glas prea mangaios,

Dar statornic cu rostirea si maret si fioros. s SCulali 1 Eu cunosc pricina pentru care ati venit 150 s La scaunul slavei mele, cel de veacuri Intarit I Moldoveni, munteni si altii, dreptatea voastra o stiu, . In isvodul nemurirei am poruncit de o scriu. Acolo va sta In veacuri, mild pentru voi solind, Si, pradatorilor, munca si hula pricinuind. 155 Adevarul, nu se poate ca sa-1 ascunda In veci I s El se desleagá si scapd din orice noduri si clenci I . Dar pentru acum, deodata, iata, yeti fi multamiti, s Ca sa aduca de fata vinovatii, ce plrlti ..

Cap al treilea 0 minune I necuprinsa de gindul cel omenesc I 160 lath' ca venird tiara, de care va pomenesc,

165

si cu bale multe foarte borlra botul de lut, Care se parea ca este acum surd si chior si mut. Atuncea doamna strigara chiar catra mine curat: Varlaam sa scrie toate, In stihuri s-adevarat, Cate-ai vazut pin-aice si Cate vei mai vede, s C-or sa se plineasca toate, la vremea ce s-a cad6 I Vin cu batul 1i-1 loveste pe mutul cel pangarit, . Pentru Ca sa se disfaca din ceea ce-i lmpietrit ... L-am lovit si, o minune I 0 lucru Infricosat 1

Vazuiu un domn deodata din hot cii s-au dist:ill-nat. Om final. 'Area la vrista, la stat si la chip frumos, Dar se cunostea din fata ca-i viclean si mincinos. Pe acest domn niciodata aievea nu 1-am vazut, DecIt numai cand esira din botul acel de lut. 175 Dar credeti, frati de scriptura, ca de-as sti a zugravi, L-as lnchipui Intocmai cum este, far-a gresi I Lasand chipul de o parte, el a esit Imbracat Cu podoaba cea domneasca `si In samur Ingamfat ; Cahanita de de-asupra era toata de samur, 180 Dedesupt, de-aceeasi bland, giubea alba de buhur ; In cap avea gugiumand tot de samur si alesi, 170

1

In text: Iacutca ; iar mai departe In chirilica: IlIctimice (In paranteza).

www.dacoromanica.ro

435

EMIL VIIITOSU

496

185

190

195

200

205

210

Negri, potriviti de-o apg mgruntei la pgr si deg; Dintr-o sivaA de Hindii 2, cu fir, avea antereu, Era incins c-un §al negru, foarte frumos, scump i greu. Dar hainele-acestea scumpe 1 i blanele de samur Sint dovezi de desfrinare si dovezi de-apucilturl . Esind din bot, el indatg la doamna s-au Inchinat Si-nnaintea ei, cu fricg. domnul acesta au stat. Doamna i-a zis ca sA spue ce pricing 1-au silit, De au lAsat tara-n pradA i cu grecii s-au unit. El au inceput birfele de partid3 a insira, Voind, oarecum, cu-acele pe sine a se-ndrepta. Dar cu pilda unui printip din 5fezia4, Bernardot5, Norodul, Intimpinindu-1, 1-au si amutit de tot. Atunci doamna, c-o minie care nu-i de povestit: au poruncit. Falangg I Falangg-ndatg sg adue' I Asa, de voie, nu spune, acest cline prefAcut I s Ci de-1 voiu bate la talpe, iar nu la roatg sau 6 cnut, El va si trgi §-a spune cite le stie curat I Ca Spilberg la voi nu este7 ; ei bateti pe vinovat, Si dobrosuri mincinoase nu vd truditi a lua, Liman viclenilor lotri si chip vgdit de-a scgpa I Ci bAtindu-i la tglpi bine, a lor ving ei o spun Si, dupg faptg, pedepsei, tAlharii tort se supun s. Vorba bine nu sfirsise i falanga au sosit. El Ingenunchie la doamna, dar indatg 1-au smuncit Si, tirindu-I, 11 Intinse acolo, pe un covor, Y1 discultarg de mescii i de coltuni binisor, Si asa, cu toti samurii, cum se afla Ingimfat, Vodg se vgzu deodatg lii falangg spAnzurat, Si a sale domnesti talpe, cit de fragede si moi, Clt de gingase i albe, evgheniste 8 si de soiu, Sta gAtite spre bgtaie doi slujbasi astepta Cu toiegele in mind, gata a le mgsura. Iar mgria sa, pre spate si In samur rgsturnat, Cu picioarele-n falangg, sg ruga neincetat. Dar In zadar au fost toate, cg soarta nu 1-au trecut, Ci a-1 bate cu toiege pre talpe au inceput. Ah 1 Ce lucru strasnic foarte acolo s-au prilejit, Pe un domn la tglpi sg-1 batg, hicru nu s-au auzit 1 Dar, cu toate-acestea, iatA cA se poate, s-au putut I h

215

220

1

In paranteze, forma chirilicg :

Ato anis ;

in text: din apg.

2 Idem: CHILSI Ai VINAHli.

8 In text: patrid. Suedia.

5 Bernadotte, maresal francez, ajuns rege al Suediei (1818-1844). Pe margine notatg varianta: ruse§te cu.

7 Pe margine: La voi, Sibir nu se 8 In text: evghenisg.

uflzi.

www.dacoromanica.ro

32

0 SATInA IN vERSURI

33

225

230

235

240

Pre scurt, aceasta tAmplare cu ochii miei am vazut. Cu toate ca-mi spunea unul om, se 'Area, invatat C-ar fi bAtut la falanga 1 j pe domnul Ipsilant ; Precum si pe altii Inca dintre domni i veziri tari, Acolo Ii muncesc strasnic, fie mdcar cit de mari, 5i eaci'naintea clreptatii oamenii nu-s osabiti, Sint judecati dupa fapte, iar nu dupA neam i spiti; Cd se (IA la multi si schingiuri, fie macar Imparat, Partinire i dvoreanstfa 2 acolo n-au Invatat I Intr-aceasta vreme Insa toiegitul tot urma 5! vodA, cu suflet mare, hotArase a rAbda ; CA nu-i era de bAtae, cltu-i era de afront, Priivindu-se pe sine defaimat In asa pont. Il Intreba ca sa spue pricina, ce 1-au silit De s-au fAcut hain Portii i cu hotii s-au unit. El Insa scrlsnea cu dintii i cu ochiul Incruntat, Cu salbatecA tacere, cu rAbdare de mierat, Defaima toata durerea ce pe talpe suferia Si Intr-adevAr pricina a marturisi nu vrea. Doamna Insa, cu minie, striga sa-i deie la talpi; CA-i spune, zicea lui voda, i mAcar sa plesnesti, sA crap! I.

Incepind dar i slujbasii a trage mai Indesat, Talpile pe multe locuri i-au plesnit si au crapat. 245 Un gligan din muntii Dome!, de lance fiind ranit, Aspumind de turbaciune si de cotei tahnait 3, Nu se pare mai sAlbatec, desi gata a cicni 4 Decit voda, and viizura sangele sau a tIsni ; Chid vazurd cum cA curge pintre degete In jos, 230 Cum ca-i roseste samurul eel mai negru ll frumos. Clad Incepu sa-1 stropeasca i pe dinsul pe obraz, Atunci sufletul In fine se &Anna cu nacaz 5i dorea mai bine moartea, deal- sa fie silit Ca sti spue adevarul, de rabdare parAsit. 255 Dar vail moartea nu soseste clndu-i omul In necaz 4, Dect nu mai cand de clAnsa s-a gandi nu face haz I Asa dar, cu toiegitul tot In sporire mergind

5i vodA, de la o vreme, a rabda ne mai putlnd, Incepura a se sbate, a scapa vAitaturi, 260 A se sgIrci, a se-ntinde, a se vIrcoli-n samuri, A se ridica In coate, a se sbuciuma cumplit, A se Oita spre falanga, s-a se ruga umilit: AhI mit rog, stapinA doamnA I 11 auziram strigind, Innecat de suspinare i chiar cu lacrimi plinglnd.

1 In paranteze drepte: turcii. 2 In paranteze textul chhilic (Asoptiawr4s-h). 3 In text: haituit; pa margine, In chirilica i transcriere: tahnait (wsprear). 4 Pe margine: 41110111.. 5 Indreptat peste: Innecat. 32

c. 376

www.dacoromanica.ro

497

498

EMIL VNTOSU

34

MA rog, lasd-mA, c-oiu spune toate cite le stiu, drept,

265

s CA s-au sfIrsit i rAbdarea i sufletul meu din piept

Voiu spune, voiu spune toate, a tagAdui nu pot, Ah ! Amar, talpele mele I LasA-md, c-oiu spune tot I Incetind dar de a-1 bate, tot Il tinea spAnzurat 270 De picioare cu falanga, i vodA, stind rAsturnat, Au Inceput ca sA spuie, ohtind InsA prea ades, Ca aceste urmAtoare, ce pre scurt eu am ales:

a

CA socrul meu, zicea vodA, Ioan vodA Caragea, Fiind dintr-aceastA bontd 1, pe cti putea, ti trAgea 275 s La ceata ce-i zice sfintA, dar InchegatA din hoti, Din prAdAtorii de sfinte, din lotri si din netoti. CA acela intr-o vreme a Incepe lucrul wind, Iar pe Calimah 2 In virsA a-I incurca neputind, Cum si sorocul domniei viind acum spre sfirsit, 280 Au hotArit ca sd fugA, cum se stie c'au fugit. . De aceastA hotArtre eu fiind Instiintat, CAtrA Prea Inalta PoartA fuga lui am arAtat ; Dar arAtarea aceasta au fost iar cu viclesug: Una, sa scap de urgie i alta cu mestersug 285 e Ca sA pot sA cItig lesne domnia, care-o doriam Si pe care, pentru altul, cu-a socrului bani soliam. s

Am domnit mai dupd vreme, dar sume grele am dat Si, pentru tactul domniei, cu bani m-am Imprumutat. Viind dar eu la Moldova si fiind vechiu eterist, 290 Am silit de am tras la mine pe Necolaiu 3 Rosiit vist 4. Iar acela i pe altii In urmA au InhAitat, e Prilej socotind prieInic, de rApit si de prAdat. La Tarigrad iar lAsasem, pentru trebile domnesti, Pe frate-meu cel mai mare, de la care luam vesti, 295 Si pururea-i poroncisem sA cate a Insela, Sà iee, de la oricine, mice va putè lua, Si sA stea gata sA fuga In minuntul hotArit, Cind a simti a la PoartA lucrul s-au amirosit. FAcInd, dar, o socotealA asa de-asupra, curat, 300

. Trei rnilioane sA punem datorii 5 in Tani grad ;

Sapte iarAi, ce din tarA, cum am putut, le-am rApit, FdrA de poclonul Orli, ce la PoartA n-am plAtit, 4 Si fArA banii ce-n tarA, In Moldova, sint datoriu, Pe zaherele, pe lemne, la blanariu, la croitoriu ; 305 s Mai zi vr-o trei milioane, ce fratii mei au furat, Unul aid In Moldova si altul la Tarigrad: IndatA ese pricina, ce pre mine in-au silit, 1 In parantezii, forma chirilicA : 6WHT1I, iar, pe margine, forma, corectA : band A. 2 Alexandru Scarlat Calimah voievod, domnul Moiclovei.

3 Pe margine: Iordachi. 4 Prescurtare pentru : visternic. 5 Pe margine: care vrem.

www.dacoromanica.ro

0 SATIRA IN VERSURI

36

499

In saica cea tMhareasca cu grecii de m-am suit. Sint vinovat si la moartè Sutului 1 din Bucuresti, 310 Care, nevoind sa intre In calk talharesti, Am platit sA-1 otraveascA, precum 1-am si otravit, AvInd Improtiva-i pisma, Inca decand. au domnit Pre Innaltatul domn, Inca de usturime pAtruns, Spre-a nu lasa povestirè de lipsuri ceva prepus, 315 Ca prin batAi sfi inceapa de isnov a-1 Intreba, Lucru care, cum se vede, incepuse a-1 desgusta, Au aratat i isvorul al acestii talharii, Ce-o cinstise cu numirea prea sfintitei Eterii ; Cum i nadejdile oarbe, cu care 1-au Inselat, 320 Cei ce cirmuia lucrarea, ce insusi au Inchegat. Dar acelea fiind toate straine vinovatii, Doamne mi-au zis: Varlaame I Acestea sA nu le scrii I $i pe voda sa-I sloboada din falang-au poruncit $i sa-I tirasca de o parte, ca pre un les fmputit.

Cap al patrulea Atunci Ingerul de a stinga, sable putin clatind, Cu un rost foarte salbatec striga la mine, graind: Fiul omului I GrAbesti I 2 Sfarma botul cel de lut I Pas de rumpe legatura pAcatului de demult I * Acest glas, asa de strasnic, cu totul m-au spaimintat, 330 Si singele i simtirea In mine au Inghetat. Dar Ingerul din a dreapta, cu rost ceva rnai darnol: Mergi, ca ti-i dat, el imi zise, sa arati pAcatul gol I Mergi i calca i sdrobeste botul acest blastamat, Intru care slime tia l pacatul 11 legat I 335 Mergind dar, dupd porunca, botul Mime facuiu 3 $i gadine o multime a se-nchipui vazuiu: Un panthir 6, un tigru groaznic, un maimutoiu, un bursuc, o leoaica Incordata i cu ttncii lor buluc, Se aleasa de o parte, din multimea ce au esit 340 Din sdrobirile fAcute din botul ce-am pomenit. Atunci dar, Ingerul groaznic cAtra panthir s-au tutors $i, Invirtind al sail palos, i-au zis cu glas mlnios: Gadina neimblanzita I Panthir crunt i rapstitoriu Fire indarapnicita si de singe sugatoriu I 325

1

1 Pe margine, In chirilica : cvuptvii. Este Alexandru N. Sutul, domnul Tarii BomineØi (1819-1821).

2 In text: girbesti, iar intre paranteze, In chirilica: 3 Pe margine, Eminescu da o alta versiune:

rmsuu,H.

Si persoane o multime a se-nfatisa vAzuiu.

Dintre cari esi unul, un om de a firea Innalt, Posomorit, morociine i cu ochiul incruntat. Ultimul vers este subliniat cu cerneala. In paranteze, forma chirilica : n4Hu3Hp. In continuare, transcrierea lui Eminescu

foloseste forma: panthy:-. 32*

www.dacoromanica.ro

EMIL vinTOSLT

600

t Pas de-ti ia chipul, pe care Intre oameni I-ai purtat,

345

s Schingiuindu-i, In minia cerului, ce i-au lasat 1 *

Si deodatd se fAcuse un om de a firea innalt, Posomorlt, morocline si cu ochiul incruntat ; Se putea vdt16 din fatd cd-i sAlbatec §i tiran, 350 Lingusitoriu, Mil cinste, om zAdarnic si viclean, De socotinta de sine ca un Male Ingimfat ; Barn' lungd, minte sewn, dobitoc Inviersunat. Era 1ncrosnat §-acesta tot cu blane de samur, Ce fAcea putind cinste pdrului cdrunt si sur. 355 Pe-acesta cum 11 vdzurd, top strigard cu un glas: Iatd vInzAtoriul Idrei, spurcatul si rnirsav vas 1

Puiul ndpIrcei, pe care noi 1-am lost hrdnit In sin Si care ne adApard 1 cu otravd si venin 1 Jfifuitoriul cel aprig, panthirul crud si turbat Gadina cea sIngeroasd 2 cel spurcat, Din care si omenia §i cugetul au lipsit Si dintr-a cdruia fapte Ora ni s-au pustiit 1 Ce, dorifid cinstea strAind 8, ametiri copildresti, Nadd celor Met minte si InselAciuni prostesti, Semne MA 1ntelegeri si zAdarnice numiri, Cinstiri goale §i deserte, viclene ademeniri, StIrnituri, ca sd Insele pe tinerii cei porniii, Ce, voind sd le clstige, rdmIn vecinic osinditi;

360

365

370

S-au unit cu Eteria, s-au fdcut singur de ris, Si In toatd tara noastrd au atitat foc nestins 1 Singele lui acel spurcat, cel cu venin otrAvit, S-a tot neamul, ce dintr-Insul, pAngdritul, au esit, Nu-i vrednic sd rdsplAteasca rdul care ni-au adus, Si numele lui In veacuri spre bldstamuri fie pus, Ca si Gheezi cel spurcat, ca Daftan, ca Aviron 4, Ca Cain, ca Gavrilitd si ca tiranul Aron 1* Atunci doamna card dinsul cdutard tulburat, Iar el In genunchi, deodatd, la pdmInt s-au aruncat ; Cerea voie sA vorbeascd, dar Insd n-au fost primit, Ci sd-1 pue la falangd, doamna au si poruncit. Descultindu-1 dar slujbasii, In falangd I-au si pus Si 1ndatd ridicard talpile goale in sus, It

375

380

Cu toiegele pe ele 1ncepurd a croi, Olt trebui, pAngdritu15, rugile a-si indoi. 385 Dar, ce kilos ? CA ureche nu era, a-1 asculta, Nici, de-a lui tdIpi usturate, inimA a se-ndura 1 De-a loviturilor sild fumul din talpe esia, 1 Pe margine : Ne adap-acum.

2Liisat loc liber, urmat de semnul de Intrebare (pus pe margine). 3 Pe margine: Care pentru cruci si lente. 4 Formula de blestem, ce se &este, in parte, In actele domnesti solemne, la poena spiriluatis.

5 Pe margine, un semn de Intrebare.

www.dacoromanica.ro

36

0 SATIRA IN VERSURI

37

601

tanduri se Mem Si, cum se vede, la talpe chid bat, doare pr6 urit, Toiegele de dirmogza tanduri 390

CA rAcnia foarte sAlbatec si, gonasul phigarit, Uitase chiar cA-1 visternic, din pendada cea de soiu:

SA vircolia ca un serpe, In samuri si prin gunoiu, Winne-0 musca cu dintii, barba cea lungA-si smulgea, SA bAtea In piept cu pumnul si ca bivolii mugea. 395 Ca un peste ce se frige, viu fiind IncA, pe foc, Se-ncordeazA si s-aruncA 1 ne-ncetat, din loc In loc: Asa visternicul nostru supt falangA se sbdtea, Se resfrIng6 de durere, sil Incujba cdt putea, SA svirlia cAtrA falangA, pe tAlpi minile-si punea 400 Si rAbda si preste ele cu vergile de-1 plesnia. Din mini, din tAlpi, de sub unghii, singe mohorit curgea, Iar slujbasii fail milA cu toiegele tragea. Trageti pe talpe, sA crape, In falangA spAnzurat, 4 VInzAtoriul tdrei sale, slavnicul acest turbat I 405 4 Trageti-i, ca sA simtascA, cd taste om pAtimas, 6 Ca si sAracul, pe care-1 muncea ca Pe 2 un vrajmas ; e Pe a cdruia sudoare tiranilor o vindea a

410

$i fArA mill si cuget 11 prAda si-1 osAndia ;

Pe care giindia cA cerul pentru dinsul 1-au fAcut, 4 $i de-a cAruia suspinuri, crudul, milA n-au avut I Datl-i pe tAlpi I striga doamna I a Dati-i Indesat si rar, Ca sA guste cum se cade al usturimii pahar l a De-atAta bAtaie InsA, gonasul acel cumplit SA vdzurA de virtute si de simtiri parAsit

Si, ca un stirv far& suflet, pe pdmint sedea intins, Fiind amortit cu totul si de lesin aca prins. Atunci doamna poruncirA ca sA steie de bdtut Si, spre a-1 trezi, slujbasii a-I uda au inceput. Mai viindu-si dar In sine, atuncia 1-au intrebat 420 Pricinele, pentru cari cu talharii s-au legat. Si au spus cA cea mai mare, care IntAi 1-au silit, Ar fi fost visternicia fiului sail eel iubit. Al doilea: nunta, care a sAvirsi sA silia, Cu insusi sora lui vodA, care si lui li plAcea 425 Si prin care hotdrise sd-si rAsplAteascd curat Pentru o mArsavd faptA, cu care 1-au rusinat 3; 415

Cdci feciorul sAu acesta, de turbAciune cuprins,

Pin-la mastiha sa Insusi dorinta sa au Intins. A treia: credea cA rusii vor trece Prutul curind,

1 In paranteze, forma chirilicA: amsopAxiip,%.

2 Pe margine: 1-au vIndut la.

3 Pe margine: Asupra lui Nicolachi, ce pe dos I-au

rusinat.

www.dacoromanica.ro

602

EMIL ViRTOSU

38

i jafuri plAsmuia Intr-al sAu gind. A patra: ca sA se afle In toate amestecat, Fie bune, fie rele, precum timplarea le-au dat,

Prin cari, nAdejdi

430

Ternindu-sA sA nu-si piarda precovirsirea 1 ce-avea

Peste top deopotrivA, lucru care nu-I voia. 435 A cincia: cA Eteria ti da zare de gindit La domnia tArei noastre, ce de mult ar fi pindit, $i dacd rusii IndatA peste Prut n-ar fi trecut $i apucarea greceascA esiri bune ar fi avut, $tiind cum cd vodA este om fricos, miAi, desArt z, A-1 dobori de pe scaun, socotia lucru de un cifert ; CA, mind grecii l cu turcii in rAsbolu s-ar fi-nclestat $-ar fi avut trebuintA de ajutor neapArat, Atunci el putea sA facA In tarA vre un mic bunt 3 $i sA ia lui vodA viata i domnia Intr-un punt 445 $i, apoi, el sA se-ntoarcd cu cine ar fi socotit 440

CA poate sA-I sprifineascA pe scaunul cel rApit.

Acestea au fost destule ca sA arate curat DesertAciunea cu care ticdlosul s-au purtat ; $i sA-1 lase din falangA atuncea au poruncit, 450 Iar slujbasii de o parte MO vodA 1-au Mit 5.

Cap al cincilea Atunci doamna, sA aducA i pe altul, porunci, $i un arhiereu IndatA din tigru se-nchipui 6. GalbAn j uscat la fatA, om cuvios i zmerit, Care de post si de rugA se pArea cum cA-I topit ; 455 Ochii lui, negri i gali, strAlucesc inpArosati, Subt pleopele 7 slAbite ad/nciti i /ngropati. Incet, legAnat i &boy merge, cAtind In pAmint, Cit eu socotiiu, vAzAndu-1, cum ca. este vreun stint, Venit ca sA infrunteze pe boierii vinovati 460 $i sA tie pArtinire moldovenilor prAdati. $i indatA la metAnii mA aruncaiu a croi

$i a lui blagoslovenii a rivni si a voi.

Dar doamna, zlmbind a ride, Imi zise: Te-ai inselat, a Socotind stint pe tIlhariul cest In negru imbrAcat I 465

I

Cali el este slab la fata? [Dar aceasta nu-i de post,

4

Ci de pismA i minie, cArora supus au fost. CA-I la cehreaoa ° lui galban, este numai de venin,

1 Pe margine: preponderenta. 2 Pe margine: $tiind IncA si pe vodA cA-i om fricos i desert. 8

In text: bust ; iar mai departe, In paranteze, forma chirilicd:

BSH-r.

Erninescu

n-a Inteles forma chirilicd. In text: pust ; iar mai departe, In paranteze, forma chirilicA: nSH-r. Aceeasi observatie ca la nota precedentA. 5 Personajul este Iordache Roset Roznovanul, iar fiul sAu, Nicolae Roset Roznovanul. Pe margine: $i iatA cii un pArinte, un arhiereu se ivi. 7

In text: peoplele.

In paranteze, forma chirilicA: glxirkwa.

www.dacoromanica.ro

0 SATIRX IN VERSURI

39

470

603

Fiind CostAchese de vitd, popA i popd, amin I 1 t CA-1 vezi zmerit, cu ochiu gale*, nu gAndi cd-i ipocrit, 4 CA nici n-are duh sA poarte acel obrAzariu cumplit I Ci-i un turbat diiidemon 2, un veninos fanatic,

Ce crede paglnatate tot ce n-ar fi In tipic I AdevArul 11 rAne*te, crucile 11 hicAlzesc,

Gindirea dreaptA 11 turbA, posturile-1 imblInzesc.

El, In pArerea lui, vede sfinte, sfini, ingeri sburind Si diavoli, leghioane, pe oameni bezmeticind. De aceea, II vezi, catd tot In jos *i la pAmint, o Temlndu-se sA nu calce In veo cursd, omul dint. 4 El glnde*te cum cd dracul de-afard va nAvAli 480 o Si pe eel de Inlduntru nu catA a-1 potoli. o El se fereite de dracul, i dracul *ade ascuns o In be*ica cu veninul, cAreia el Ii supus. Inchind cruci i metanii *1 se roagd ne-ncetat, o Ca sA scape de acela, cdruia singur s-au dat. 485 CA pizma i cu mlnia i fanatismul cel crunt 475

o Sint dimonii ce-or sA-1 rumpd, or sA-1 mAnInce curunt. Nu-ti pae 5 de*ant, acestea ; a*teaptA si-i asculta

o Inca altele, pe cari sfIntul tAu va arAta I o Pas de-1 pump la falangd pe sfintul mitropolit, 490 Ca a spue adevArul, pe care el n-au iubit t Ah 1 arhiereu la falangd I Arhiereu la tAlpi bAtut 1 o Aceasta, stApind doamnA, In lume nu s-au putut I s Am strigat atunci, cu lacrimi, de fried fiind cuprins. Iar doamna, Wind la mine cu zimbire de atins 4 495 lint ziserd: Cum se poate, de n-ai vAzut pochi MO? Ba, popi am vAzut, stApinA, rail i spAnzurati, prea multi! Dar ti bat 0-1 rad vlddicii, iar mirenii nici de cum 4 Si Ina arhiepiscop a se batA, vdd acum. o Nu-i nimicA, zise doamna, un vlAdicA 5 e mai mic 500 * Deck popa clnd slujejte, aia scrie la tipic Si dacA pe popa-1 trage din slujhd, de la oltariu, I Si-1 bat la tAlpi, arhiereii, ca pe un rob it pe un talhariu, Aici, la scaunul nostru, batem pe arhierei Precum bat *i ei pe lume, pe ai lor supu*i ierei 61 1

505

Pind and Insd acestea intre noi se vorovia, Pe mitropolitul tArei spre bAtae 11 gAtea.

L-a fost disbracat de rasA, camilavcu-i sta gios pus, Iar tAlpile cele sfinte ridicate goale In sus. Poroncird ca sA-1 batA i, ca fulgerul aprins,

1 Personajul este mitropolitul Veniamin Costachi. 2 In paranteze, forma chirilicA: Amal. 3 Moldovenismul acesta este subliniat.

4 Pe marghie: din adins? 5 Pe margine: arhiereul.

www.dacoromanica.ro

EMIL VIRTOSU

604

40

Toiegele de dfrmogzd sfintele talpi au cuprins. Ah I ce-am vAzut, frati din cruce, lucru strapic si grozav 1 Pe prê-sfintitul pdrinte tdvAlindu-se prin pray 5i barba prin coil) i tArnd, 5i pdrul cel sfint l sur Le tdvAlia Impreund cu blanele de samur 1 515 La Hu5i, la episcopie, and era Ina pitariu, and ridica chili 1 In spate 5i chitanul la clntariu, De5i vinjos i rnai verde, Inca nu se mlAdoia A5a precum, subt falangS, trupul lui sd Indoia. Ca din zmicuri, ca din proa5cd, cu totul se-arunca 520 5i cu mlnile-amlndoud de falangd s-apuca, Prèosfintitul pdrinte, care rAcnia ca un leu, Se svInzolea sub falangd 5i se sbiltea ca un srneu. Dreapta blagoslovitoare pe tAlpi I-am vAzut puind 5i, cu vergile, slujba5ii 5i peste dinsa croind. 525 L-am vAzut scrIpind cu dintii i cu minile grApInd, Limbd, buze, de5i sfinte, de usturirne rnu5cInd, 5i cu glas, strigind, nAprasnic: St:10nd, nu-s vinovat 1 510

Aliolio I TAlpile mele

I

Aliolio I M-au In5elat I

M-au In5elat, vai de mina, Catrina 5i cu 5erban, Conachi 5i Nicolachi, bldstdmatul meu divan 1 530 Ace5tia, stind cu totii, din socoteald rn-au scos, M-au unit cu eteri5tii i in-au fAcut ticdlos, FArd cinste, Mrd scaun 5i turmei lup pIngdrit, $ Supus bdtdii de cuget, hulit In veci urit. 535 Dar acestea Insd toate cu dreptate pAtimese, Bio

Ca cu-al mieu, bldstdmul groaznic, ca c-un 2 straiu md-nvAlesc)

Iar pricina e aceasta: cd cind, ru5ii au venit, Iordachi Bal5 vistiernic i cu alti boieri unit, De la scaun lepAdare sd Ii dau, rn au Imelat 540 5i ca ser nu-1 cer vr-odatd, cj.. bldstdmuri rn-am legat. I Dar, ce folos? CA, In urmd, preste toate am pA5it 5i, cu dare de bani groasd, pe scaun iar rn-am suit I Tot 5erban 51 en Catrina 5i spiteriul Angheli, Carii vrea sd afle chipul a prAda 5i a bell, M-au ismenit 5i atuncea, peste blAstdm de-am cAlcat, 545 . De m-am fdcut i xis lumei, rn-am supus i la pdcat I I Dar ce sA fac, dacd firea nestatornic rn-au zidit 8, Lacom, iubitor de slavd, scurt la minte 5i pornit? Suindu-md dar pe scaun, privighere tot avearn 550 De cele, cari, In urmd, a mai suferi puteam, s CM un cuvios pdrinte, ce Biblia tdImiicea, 4

5i-n girliciul unei pivniti apocalipsis 4 fAcea,

1 In text:

culi ;

iar pe margine, forma chirilicA: WAN.

2 Pe margine: cacofonie, a 5ters: fAcut.

4 Scris cu y: apocaiypsis.

www.dacoromanica.ro

0 skTIRA. IN VERSURI

41

555

560

Ma-ncredinta cä el insusi din Levitt au tAlmAcit, CA din scaun de isnoavd eu voiu sA fiu isgonit. $i asa la Sfintul Munte sumA de bani am intins $i chilii, livezi, vii bune, acolo am fost cuprins, Cu socotealà cA, dacA un alt exarh va veni, Eu sd o rad din Moldova §-acolo a isbucni. Dar dracul au adus toate IndarApt i disantat. CA-ndatA ce Eteria in Moldova s-au iscat, $erban, dorind a fi aga, cu vodil s-au tnilles 5i, spre-a ma-nsdla pe mine, pe Catrina au ales,

Care cu feluri de chipuri, cu cuvinte din Scripturi, 565

570

Cu politica 1 desartA, cu niste casnici indsuri Cu o sfintà prorocie, ce MusteatA i-au fost dat, Cu $erban, cu Nicolache, in sfIrsit rn-au inlelat; CAci zicia cum cA §i sfintii de sAboarA s-apuca, Cind voia ImpAratia in rasbolu a incurca, PAnd cind cu sfinte vrajbe au farmat-o, in sfirsit, $i subt a ei sdrobiri jalnici §i Insusi s-au prAbu§it. Papii Romei croasade In Evropa scormolia, and sA sfarme vr-o cräie sau sistemd 2 ei voia.

5-ar fi stins si ei Evropa, dacA turcul n-ar fi fost Viteaz nurnai In rasboae si-n diplomaticA prost. 575

580

585

$i cá mie mi se cade, fiinda tin a lor loc, Spre a mA-ntAri pe scaun, sA arunc Moldova-n foc; SA nu crut nimic In lume, decit al mieu interes $i smintitului meu scaun sa caut a-i face dres . Cu toatA sdrobirea Orli, dupA pildele ce am 4 De la toti arhiereii, citi au fost de la Adam; Iar nu sA tremur pe dinsul, gata a ma povirni, IndatA ce vre-un exarh, vr-un Gavriil 3 va veni; Ci pre Fote, pe Ignate, drept pildA sfintA sa ieu, Pre Vasilie-cel-Mare, prea sfintul arhiereu, Ce pre lulian imparatul cu vAnzare au ucis

$i au scos c-un sfint Mercuri 1-ar fi junghiet in vis. Cu acest fel, dar, de pilde vointii lor rn-au supus $i In privelistea lumei ca pe-un bufon rn-au adus.

Cad iubitul meu Conachi, care, drept zicind, nu-i bou, 590

595

Ca Damaschin, zi i noapte, fAcea ictenii de nou,

Pre cari, spre cornorarea unui tues belly ciunt, $i spre a face indemnare celor blästAmati la bunt, Cu thcovnici, cu diaconi t eu, miàlu1 h prost, Ne-am nevoit zi si noapte, de le-am InvAtat de rost, $i ca cand era subt arme un milion rinduit, Incornorind polcovodit, steaguri am blagoslovit

1 Subliniat In manuscris. 2 In text: systemA. 3 Gavril Banulescu.

www.dacoromanica.ro

50 5

EMIL VIRTOSU

606

4 S-am pricestuit ostasil, desi goli si despoieti: 4 ArnAutii, slugi de coadd, brahari, bacali, crismari bell, 4 Masalagii, plAcintarii, argatii de la oddi, 600 4 Vezeteii de pe capre, tigani, porcari si haiddi, 4 Toti 1mi pare cd shit iroi, la sfInta ceatA 1 alesi, I

CA plini de vin ucisese pe vr-o dtiva turd In Esi. Dar, nu Urziu, buimAcirea s-au desfAcut ca un fuml CA nAvAlind othomanii, cu rdsboiu si cu zulum,

605

610

615

620

Au Infant pe sfInta ceata, ce numai pradd fAcea Si, la bAut, voevozii cu ostasii se-ntrecea. Macar cd aceastA oaste la foc mare n-au stätut, VAzInd cà necredinciosii peste Musa au crtzut, Si cä ceriul nu-i orbeste, a ucide credinciosi, CaH pentru legea sfIntA despoae 0 beau voiosi,

Dar a peri pentru Musa altora loc au lasat ; CAnd au vAzut cum cd ceriul, pre putin interesat, s Au slobozit sA se batd cu turcii, trup cAtrd trup, Ca dud ar lAsa o oae sit se lupte cu un lup, Si cum cd din turci o mie nu se taie de-un ales, Precum se facea la jidovi, pe dud mergea robi ades .. Aceastrt dar povestire, ce sfIntul meu au fAcut, Au dat la toti sA-nteleagA c-au fost vrednic de batut, De vreme cd o muiere s-un spitariu 11 drmula Si Serban si Nicolache prin el fAcea ce voia. Tr5gIndu-1 dar si pe Mitsui, ling cei WO 1-au pus Si pre alt boieriu al Orli de fatd ni 1-au adus.

Cap al sasAlea Viind dar orangutanul, Incepu a se strimba Si Inganind tot norodul, In chip de om se schimba: 625 Un trup uscat, slab si galban, la stat lung si desltnat, Cu o mulpme de blane de tot feliul ImbrAcat ; Imbodolit la cap strasnic si cAutInd ponihos, PAsind pasuri mAsurate, ca chid era puchinos, S-au Inchipuit dintr-Insul 2 si, oarecum ismenit,

630 Nu stia-ncotro a face si-ntreba la ce-i poftit; Tine In mini tabacherea si-ntensa nu-s ce Wen

Si, ca dud ar

fi

fost capchiu, tot pe loc se Intorcea.

Doamna dar, 11 Intrebard de-au fost si el eterist, Si el rAspunse cd are, sara, partidA de wist; 635 Dar gioacd numai acasd, fiindcd este oprit De Samurcas, ca sd iasa noaptea dupd asfintit; Caci umezala 11 stricd, fiind foarte pätimas

1 In text: ceapd. 2 Pe margine: S-au Infatosat In mijloc.

www.dacoromanica.ro

42

0 SATIRA IN VERSURI

43

De dinsele In tot trupul, care 11 muncesc vrAjmas. 640

I s-a spus cd nu-I Intreaba nici de boston, nici de wist, Ci numai de risipirea norodului celui trist. $i el zise cum ca are la creeri rheumatismos, Dar a la toate le va rAspunde frumos, 1 si cu Cu fiii-sAu

De cAte In Ora noastra s-au lucrat acum din nou. 645

CA el dicta pazeste, sede singur ca tin cuc, Ia doftorii pentru boalA, bea tabac, cafe, ciubuc, $i nu are nici o parte In cele politicesti, Dedt, uneori, le-asculta, ca pe basne si povesti. S-au Inte les dar cA este om stricat, din lume dus,

650 Un sfetnic care pe scaun numai nasterea 1-au pus; Unul dintr-acei ce domnii din peudada s-alegea, SA räsune ca arama cele cari ei voia: CAci o trimbita, ce sunA cum trimbaciul va sufla $1 se face rea si bunA, dupA omul ce-a data. I 655 51 asa lui i-au dat voie sa meargA la Care, pazindu-1 pe dinsul Inchis Intr-al sAu locas, 1 tovarAsie, ziva, noaptea, li facea, Scriindu-i si stihuri rele, ce ei toate Ili placea: Cad orice era In ele, aspru, rAu, nepotrivit, 660 El stia ca sA indrepte c-un desdntec tainuit... Din leoaica2 dar domnita Indata s-au Intrupat 3, Ca sa raspundA la cele, ce el au fost Intrebat. BatrInA, slabA la fatA, mlnjita cu suliman, Cu sprIncenele facute si Incordate avan, 665 Cu ochi afundati, albastri 6, Imparosatl de amoriu, Cu o sAltare usoarA, cu un chip magulitoriu; Si nu era Imbracata ca actritele la gioc, Cum se purta Intr-o vreme, ci cu hainele de loc, Cu benisul cu prohaburi si deasupra cu cobur, 670 Cu salvari sae cusuta cu slecusuri de samur. Indata dar ce esira au Inceput a vorbi $1, far-a fi Intrebata, povestiri lungi a croi. Neamul, ea-i zicea ca merge din vechime cu un ram Mai Inaintea zidirei prestramosului Adam; 675 Cum ca Aris si cu Be Ion dintre-a ei au fost strAmosi $i cA cel din urma Be Ion dintr-a Trachiei5 munti pietrosi S-au suit, gonind o ztria din Carpatul cel ddchesc ° 5-au ramas a sa sdrniEntd In Umpulung cumdnesc, Unde cu nestinsd slayd locul lor au apdrat 1 Loc alb.

2 Pe margine: In locul lui. 3 Pe margine: s-au aratat. 6 4 Pe margine: da' negri.

5 4In text: Trakiei. 6 In text: Crapatul cel dakesc.

www.dacoromanica.ro

507

608

EMIL VIRTOSU

44.

Si, ca stilt nepoti lui Be Ion, tuturor au ardtat. Ca In urind si la jiltul Moldaviei s-au suit, 1 Pe care iaräsi cu slava, ocrotind, 1-au clrmuit; $i ca dintr-o asa vita are cinstea-a fi si ea $i a sotului sau 2 spita Intr-acelasi chip spunea. 685 Zice c-a fost din Fizinca 3, ce se zic i Samascani; Om batrIn, plin de stiinta, cu cojoc din opt cirlani, I-ar fi ° mos fail tAgada, trunchiu neamului stralucit, Curgerea lui din vechime cum urmeaz-au povestit: Din Schith 5, fiul lui Iracles si din Nemvron cel prea bun, 690 Se trägea din vita dreapta Atilas, vestitul hun, Care treclnd In Europa, spaima lumii s-au facut $i puterea romaneascd cu brat de fier au batut; Thrachia 6, Elada, Franta, Ispania 7 au chlcat $i Germania si Roma cu obezi au ° spaimIntat. 695 Matias, craiul Hungriei, i Huniad i Cromvert, Stranepoti acelui irou s-au numdrat In desert; Ca sotul sat' 9, cu dovada scrisä Intr-un fagadau, Arata ca 10 la Atilas s-au cinstit a fi calau ; $i. pe prècurvariul frate al craiului Maties 700 L-au zugrumat iar dintr-ln§ii, Wald calai 11 prea Dar cind Maties la Baia cu rasboiu fu biruit 12, Din stramosii sai pe unul " moldovenii 1-au robit. Apoi la Aron, la Tomsa, gelatii Infricosati Tot din odrasld aceasta 14 zice c-au fost ridicati. 705 $i macar cA moldovenii, ce-s fireste rizatori, Zic c-ar fi tigani de ruda ", dintr-acei ratacitori, Carl ades In Moldova, din Bohemia goniti, Spre ocara, spre robie i spre munca shit veniti, Adevarul Insa este ca-s de loc din Fagaras, 710 Calai cumpliti, din vechime, iar, din nou, buni verigasi. Cu care chip mai In urma, supt domniile grecesti, Cele Intai cdstigard din dreptati moldovenesti. $i cum dar, zicea domnita, nu este de laudat Un neam prin care pamIntul i cu ceriul s-au legat? 680

ar

1 Tn continuare, cu alta cerneald: aci. 2 Pe margine: Cum si pe-a sotu-s,o. 3 In text: Fuzinca, iar pe margine, forma c-.r...c-: hi ili 4 Pe margine: Sturzii. 5

V Tv3.112.1.

in text: Skyth.

6 In text: Thrakia. 7 Pe margine: Germania .

Pe margine: cu foc au Insp. 9 Pe margine: Sturzestii. 10 Pe margine: C-un neam al lor. Pe margine: s-atunci cat. 12 De Stefan cel Mare, In noaptea de 14 15 decembrie 1467. 13 Pe margine: Pe a lor stramos, pe Sturzu. " Pe margine: Sturzascd. 15 Pe niargine: Sturzestii. °

www.dacoromanica.ro

0 SATIRA IN VERSURI

46

715

609

Aris, Be lon i Iraclis 1 i Atila i Nimvrot,

Unui neam sä deie lustru 2 §i-nthietate nu pot? Fiul meu dar, Mihalachi, al acestora vldstariu, 6 Cum putea sa se Impace a fi numai biv-spdtariu? Si stiindu-se 3 pe sine dintr-acestia esit, 720 Cum se putea 4 ca sà rabde pe un Rosa, In sfirsit, e Ca sä-i iasd Innainte, sä fie clrmuitoriu I Si, cu domnii Impreund, Moldaviei prddiltoriu? Apoi cine este 5 Rosat? Un de sine poreclit, Ce din Antonie Rosdt zicindu-se odrdslit, 725 e Anis crielnicul tdrei niciodatil n-au cercat, Ce sd vazd ca acela, bdrbat-fiu, nu au lásat. Dar Cantacuzin 6 ce este? Au doar nepot de-mpArat?

S-a gändi un asa lucru mi se pare cu pdcat i prea multi la Pazargic, e Cantacuzinesti i astazi se poreclesc si se zic o 5alariu la Thesalonica

730

o Cum si Bals, de unde este? Din BAlsestii moldoveni? Chid ei slat din prisacariul Ivan ot Iondseni? I Dar Ghica? De unde-i Ghica si de pe ce-i neam domnesc? Mlnele lor a luchiumuri si a oloi mirosasc I 735 s Cismegii din Invechime i suiulgiarol din nou 8, In herbut lor se cuvine un hirlet 9, un cap de bou. e Neamuri marl, dar, In Moldova, este Sturza i Calmus o Ce-au fost tärii scutitoare i vrAjmasilor 11 cdlusi; s Si acestora se cade Intlietatea cu drept. 740 Ciici pavraii i zid Orli au fost din vechiu al lor piept.

745

e Si, apoi, eu shit domnità, a rdbda nu stiu, nu potl Mihalache u vreu in tall dupd domn sä fie rot ; o Iar nu Intr-a cirmuirei, ca un copil socotit, Sá-1 vdz tillmäcind la pravili, cu un grec dermeticit I El este ndscut om mare si firea 1-au Inzestrat e Cu toate acele danii, ce omenirei s-au dat: Este iscusit la minte i, la chipul sdu, frumos ; Mai limbut decit Chicheron ", cleat Platon mai mintios. o Irou la Infdtosare, Induplecdtoriu la rost.

I Iin

text: Iraklis.

2 Pe margine: slava 3 Pe margine: Si clad se stia. I

4 Pe margine: Ni se cuvenia.

5 Pe margine: Cad, In sfirsit, cine-i.

6 In text: Kantakuzin.

7 In text: Thessalonika. o Joc de cuvinte lntre supranumele logofdtului Costache Ghica: Sulgearoglu sau

Sulgearolu (=fiul sulgerului sau al slugerului)

fIntinar sau cismigiu (fiu de).

i cuvIntul turcesc suiulgiarol, care Inseamna

9 Pe margine: 0 alat (vre-un chiunghiu).

"

Calimahi. 11 In text: vrAjma§ele.

12 Pe margine: Fiul meu voiesc. 15 In text: Kikeron.

www.dacoromanica.ro

510

EMIL VIRTOSU

750

46

a Pravilele stie toate, ca papagalul, de rost; t Confutie, Zoroastru si Moisii si cu Licurg 1,

Nu-s nimicii dinainte-i, cAci dintr-Insul pravili curg, a Ca apa ce IsvorAste dintr-un prea bogat isvor 1 a Si, in sffrsit, Mihalachi Ii a maicA-sa fecior 1 755 a CAci, sotul meu, desi este, dupA neamul sAu, slAvit, I Dar la minte, spuind dreptul, este putintel smintit, a De aceea si In casA toate eu le poruncesc a Si-n dregAtorli, end intrA, locul lui 11 cirmuiesc .. Dar aceste rodoslovii si falnice povestiri, Socotite fiind toate de netrebnici prelungiri Si strAine de pricina ce atunci se cerceta, Si pentru care de-a rindul cu bAtaie li certa, Doamna, cu mare minie si cu chip posomorft, Pe domnita sA o pue la falanga-au poruncit 765 Si picioarele ei goale sA le ridice in sus, Ca sA o frece pe talpe, sA se sature de spus. AceastA poruncA iarAsi foarte desant mi-au parut, 760

C-a bate la tAlpi domnita n-am auzit, n-am vizut 1 770

775

780

785

790

1 2

In text: Lycurg. AlAturi,

pe dosnic. 3

4

Dar luminata domnita, a sta cu gaidele-n sus, Fiind prea obicinultA, nu-i pArea rAu acest pus Si a fi la tAlpi frecatA era deprinsA de mult, CAd obicinuia aceasta dud intra In asternut. Asa, din toate, pedosnic2 numai falanga-i pArea, Intru cari si a-si pune piciorusele nu vrea. CA zicea cA la falanga numai aciea se pun Cari din vre o gresalA schingiuirei se supun; Precum si ea totdeauna, cInd toaleta-si fAcea, Pe oarecine la talpe gios sA batA poroncea ; CAci fAcea haz sA asculte supt fereastra ei bAtind, Si pe cei MO cum strigA, milA de la ea cerind. CA de multe ori, cuprinsA de acest gust (incumplit), Au fAcut la talpi sA bath pe sotul sAu (eel iubit), Pe care de lingA dinsa, din crevat, 11 pogoria Si puindu-1 la falana ft bAtea de-1 omoria. Iar cit. pentru Mihalachi, spunè cum cA a fAcut 5 $i de trei oH intr-o ziuA la talpe de 1-au bAtut 4. Ea InsA, fiind domnitA, din neam vechiu, precum au spus, La o asa defAimare de nime nu s-au supus; Si cA si acum pofteste ca sA fie, negresit, De acest feliu de micsurare numele ei nemlnjit. Dar In zadar au lost toate cite domnita spunea, In paranteze,

forma chirilicA:

AOCHHK,

Pe margine: ca s-au intimplat.

Pe margine: la falangA Intr-o zi de 1-au certat.

www.dacoromanica.ro

considerindu-1 douA

cuvinte:

0 SATIRA. IN VERSURI

47

795

Cáci acolo Insusi domnii Ia falangd se punea, Si osdbire nimied lntre evghenist i prost, Intre barbat i femee-, nici nu este, nici n-au fost. Intr-acest chip si pe dinsa, fàrá nici un compliment,

Fdrd sd ceie sd-i vazd pentru neam vr-un document, Slujbasii cu Indrilzneald la falangd o au pus. Clnd s-au vdzut dar domnita cu picioarele In sus, Gios, pe spate rdsturnatd, cu un chip prea defdimat, 800 Poate crede orfsicine cd prea /milt s-au supdrat, Cum ardta prin grimasuri si prin semne, ce fdcea, C-asa feliu de teremonii nici de cum nu II plAcea. Dar In zddar si acestea, ed nime n-o Intreba, Precum de neam, nici de-i place s-o batá la tálpi, sau ba. .lar and 1ncepu slujbasii cu cumplire, amlndoi, A trage pe a domnitei fragede talpe si moi, Era de privit zidirea, crescutd In moliciuni Si de mica pArdsitd lntr-a sale sldbdciuni, Hrdnità In desmierdare, In feliuri de-alintdturi, 810 Plind de pAreri de sine, de oarbe magulituri, De idei drepte prddatd si ticsitd de minciuni, Ce se socotea In stare a primi Inchindciuni; Fiintd nenorocitd, fiinta plind de vInt, Care se credea ed este pogorltd din neam ; 815 CInd au simtit cd Intr-Insa curge sAnge doritoriu Si c-a ei trup, ca i altul, este prost pAtimitoriu ; 805

Cum cd firea pentru spita nu preface al ski drum 820

825

830

835

Si de dureri nu o crutd, desi-i domnitA, nicicum; CA Dreptatea este asprd, n-are pArtiniri de Eli, Pe oameni, top, deopotriva Ii tine si nealesi ; Ca aeolo fapta bund singurd-i de socotit, Iar nepotii cu strdmosii n-au nimica de-mpArtit ; CA fiestecare-n sine II slobod, neattrnat Si datoriu ca sd rdspundd pentru cele ce-au lucrat ; Clnd au vAzut rasturnate a sale varvari pdreri Si pe sine osInditd sà sufere la dureri, Adusd la cunostinta prea sfIntului adevdr, Ce nu-1 stia pAn-atuncea, citu-i firul cel de par ; Cu ce fel de greutate, cu cit vAlmdsag cumplit, Din betia ndlucirei Intru sine att venit Si uitIndu-si povestirea neamului celui Innalt, Ii cAta numai de talpe, ce-o durea 1nfricosat Aspida otravitoare, InsAtatà de omor, Clnd se simte obositd de al sdu zddarnic sbor, Neputlnd ca sd gdseascd pe ai sdi Inglndtori, SA-i zmerduiased cu ochii cei de moarte purtAtori, Mused ades a sa coadd, sd sileste a varsa Al sat' venin l I otravd, singurd, In gura sa

www.dacoromanica.ro

611

EMIL ITYRTOSIJ

512

Si, otravith de sine, prin cumplite sbAtáturi, Prin cucurighturi strasnici, prin groaznici rásundturi, DA de veste c-o aspidá va sh fie mai putin Si a craph, zmerduith de al shu cumplit venin. Asa si domnita noastrà, strAbdtuth de dureri, Improtivh-si Intorsese toate a sale puteri 845 Si, In samuri, supt falanga, värcolindu-se pe gios, Nu numai de pe a sa fatii rho:lea sulimanul gros, Dar Inca Mil crutare se sgtria pe obraz, Ce era schimbat atuncea, de ciudä si de necaz1 , Se sgircea de usturime, se trIntea si se busea 850 Intr-a ei samuro-blane, ce atunci o-nniidusia, De cari cu a sa gurd adeseori apuca Si capul shu frird mild II isbia si-1 schrmana; Suvitele de par negru, tragandu-le, le smulgea Si, tocmai ca lipitoarea, se botia si se lungea. 855 Uitase cum ca-i domnith, nu mai poftea, se ruga, Si Inca, cu fierbinti lacrimi, milostivire striga. Sarpti, ce-i numesc sageata, din pricinh ch strAbat Ca si aceia pe oameni, cu iutime, din sburat, N-ar fi-ntrecut pe domnita nicidecum la svirlituri, 860 In vInzoliri st in sbateri, In sälthri, In smuncituri. Ca cu toate acele blane de samur, ce o Incurca, Cu nespush agerime spre falanga s-arunca, S-apuclndu-se de dinsa, ca gaita se tinea Si, ca-ntr-un leagán de aur, spre Musa se hatinea. 865 Mini le, frumoase-odath, si cu cari shgeta Pe-acei ce cu fierbinteala de amoriu le shruta, Le punea pe-acele talpe, ce adesii favoriti Le pupa cu-nvaphiere, and agiungeau fericiti. Peste degetele pline de inele, de verigi, 870 Fragede tineri-aminte de amoriu si de intrigi, Lovituri foarte cumplite Mil crutare rAbda, Olt multe din suveniruri si plesnea si se strica. Asalturi Insh mortale, iscodite 1 de bátdi Si de lovituri pe talpe, ce fac vIrci si vInathi, 840

875

Sint foarte ostenitoare, pentru domniti mai virtos I

De aceea si a noastril s-au Intins pe pAmInt gios Si, oborith cu totul de atltea shlthturi, S-au pus sh se adihneasch pe blanele de samuri. Iar tiilpile sdngerate, ce de spaimii tremura, 880 Le-au Ihsat durerii pradá, neputind a le-aphra; Peste care fail milh cu toiegele trAgea, Macar ch din ele singe foarte evghenist curgea. De usturime, de trudh, de rusine, de necaz, Sufletul cel numai trufas, fillit Irish de viteaz, 1 Pe margine: imboldite.

www.dacoromanica.ro

48

0 SATIRA IN VERSURI

49

885

513

innAdusit de ispravd, de groasele 1 fumegAri, Ce se stirnise din singe, prin vAlmäsag i strigAri,

Pdrdsit de simtiri toate, pentru un cifert au apus, Cu care si In tot trupul amortald au adus. Aceasta vdzind slujbasii, cu apd o au udat, Duh de melisä In ndrii vre o vadrd i-au vArsat 51, rumpind o pernd mare, au scos pene, de-au ai)rins, Care pe simtiri sd misce prin fumul lor au Invins. Si atuncea prin sughituri, prin adesele ohtdri, Prin tusA innAdusitd i prin silnice misodri, 895 Au dat semne de viatd, s-au miscat, au rdsdrit 890

Si,

ca dintr-un somn, din lesin mdria sa s-au trezit.

Dar indatd ce-n falangd picioarele si-au vAzut, Pline fiind si de singe, In lesin iar au cdzut Si-ntinzindu-se pe spate, ochii peste cap si-au dat 900

Si-au ascuns in samuri fata si din adinc au ohtat. Viinduii dar de isnoavd In sine-si, o intreba, Ca sä spue ce-au silit-o cu hotii a se lega. 2 bar domnita, cu suspinuri i cu glas Innadusit, Frecindu-se si pe talpe, ce o usturau cumplit,

Cu a_coburului poald, fiind moale, de samuri, Care potoale 3 durerea silnicelor lovituri, Au zis: Doamnd i stdpind 1 Eu foarte mult In-am silt Ca sd fac visternic-mare pe lul meu eel iubit. De aceea la Calimahi 4, sotului meu ticAit, 910 a Clad au fost visternic-mare i aproape de esit, a Curtea voind ca sã facd pe Roznovanuf In loc Si, auzind, de minie rn-am fdcut para §1 foci a Eu i-am poroncit anume ca toiagul sd nu-1 dea, e (Cad a i-1 lua cu sila, aceasta nu se credea) 6, 915 e Pan-ce n-a voi sd-mbrace pe Mihalache caftan 905

De visternic, iar nu vornic de-aprozi, slugd la divan. Si, dupd multd gdiceavd, treaba am fost askat. o El insfi, ca un bezmetic, ca un tont, o ad stricat I Caci de a Int Rosa galbeni, grecii toti Hind orbit!, 920

e N-au cAutat sd impartd boeria dupd spiti: o Ci, cunoscind slàbiciunea tuesului mieu bArbat, Cu palavre i cu chipuri nu stiu cum I-au Inselat, o De-au slAbit a male cereri i drepte i cu cuvint, 5-au ldsat pe Mihalache cu dintii rizind la \Tint.

1 Deasupra, corectat: grasele.

2 Pe margine: a se-ngiuga. 3 Pe margine: alind. 4 In text: Kallimachi. 5 Incredintandu-i un toiag lmpodobit intr-un anumit fel, domnul lncredinta unui boier Insemnul unei dregAtorii si, prin aceasta, dregátoria Insasi. Scoaterea din dregátorie se fácea prin reluarea toiagului de cdtre domn.

33 c. 376

www.dacoromanica.ro

EMIL VIRTOSU

925

930

60

CA mergind la Curte-odatA, s-au primit de 1-au schimbat, Pentru care-n gugiumand i cobur 1-au ImbrAcat, Si cu caretd domneascA mi 1-au trimis In alaiu. 11 Dar eu InsA,' dimprotivd, Ii gAteam schingiuri i vaiu. CAci Beldiman de schimbare Indatd mi-au fost vestit Si eu Incd poruncisem falanga de au gAtit. AgiungInd dar, el, acasd, precum era ImbrAcat,

Cu slic de samur, cu blane, drept la mine au Intrat Si vrea sd-mi spue pricina schimbArii ce s-a fAcut Si cA a sta Improtiva domnestii voi n-au putut. 935 t Dar eu md fAceam cii caut blanele si n-ascultam, Ci gugiumana, coburul i samurii liudam Si-i ziceam:

Ji sade bine cu podoabele domnesti,

lar mai virtos In falangd cu ele sA te privesti I Ce bine are a-0 sadd de picioare spInzurat Si-ntr-aceste domnesti blane gios, pe spate rAstuirnat I 940 Si, chid te-oiu freca la talpe, de c.. sl te ciucesti, In samurii moi i negri i sd tipi i sA ricnesti Atuncea bAtInd In palme, pe Catinca am strigat, e Cu care si alte cloud cu falanga au intrat. $i puindu-mA pe scaun, visteriul cum au vAzut 945 Fetele i cu falanga, gios In genunchi au cAzut I

. Si poalele blanei mele i tAlpile-mi sdruta

Si cu lacrAmi fierbinti foarte cdtrd mine se ruga I Cdci stia cum bat la talpe, cdci i s-au mai fost Umplat 950 Ca sd-1 puiu viu In falanga i sA-I scoatd lesinat. t Dar eu Insd a lui ruga a o primi n-am voit,

955

Ci sa-1 puie la falangA, fetelor am poroncit ; Care 11 si descultard gl-n falangd nil 1-au pus $i pesin Ii ridicard talpele goale In sus. RAsturnIndu-1 dar pe spate, de picioare acatat, Se-nnAdusia In samurii cu care era-mbricat;

CAci, clnd au cAzut pe spate, gugiumana de samur Pan-peste ochi Ii 1ntrase; cum si domnescul cobur Si alte samuro-blane, cu cari era-ncrosnat, 960

GrAmAdindu-se cu toate, 11 InnAdusiau curat. Si IiindcA-1 ridicase de picioare putin sus, Se Ingropase In blane i trigea necaz nespus.

Cum yenta InsA spre mine cu capul siiu rAsturnat, Eu mA giucam cu piciorul pe slicul lnsamurat; 965 Dar el, cu tot vAlmAsagul Intru care se afla, Simtind, 1mi smunci piciorul si cu rIvnA-1 siruta t Si Imi cerea iertAciune, mArturisind c-au gresit, Iar eu, CatincAi, sA-nceapd a-1 bate, am poroncit, Zicind sa-i deie la talpe gugiumand de samur, Carete domnesti, alaiuri, cabanitd i cobur. 970 Atunci 1ncepu a-1 arde la talpe cu lovituri, at ca fulgerul prin nouri se svArcolia In samuri,

www.dacoromanica.ro

0 SATIRA IN VERSURI

61

5i, apucind al meu scaun, peste capul sau I-au tras 415i supt picioarele mele se svarcolia fript si ars 975 $i dud scaunul, cind blana, cind picioru-mi apuca, Din cari, tip1nd cu lacrimi de usturime, musca. Eu insa, ne-nduplecatd, supt picioare-mi 11 privearn Si 511-i dea la talpi batae, neincetat porunceam, Cad poala blanelor mele si talpile-a-mi saruta 4980 5-a sta-n genunchi, dinainte-mi, prea adesea se-ntimpla; lar festa care-mi facuse, nu era de mistuit. De aceea, viizincl fats ca de tot au ostenit 1 $i pe dinsul ca nu simte, fiindc-au fost lesinat, 985

990

995

1000

1005

1010

1015

Am zis pc obraz, pe talpe, cu apd de I-au udat, Pina dud din lesinarea oaresce s-au mai trezit Si cu talpile spre mine sa-1 intoarc-am poruncit i 5-am zis sd-mi aduca biciul, cel cu sirma Innodat, Ce, fiind mladoiu, pe talpe se lipeste minunat. Cu carele peste suta cu mina mea i-oiu fi tras, PinA and si ragusise si chiar mort au fost ramas, Iar tAlpile se imflase si, plesnind, singe tisnea $i pan-sus, In bagdadie, agiunsese de sarea, Cit blanele sale toate, cum si a mea, s-au stropit 5i fetele si falanga si biciul s-au fost rosit ; 5 Iar dintr-insul curgea singe din tilpi, din urechi, din nas, Din care pricinA, galban si schiop si surd au rArnas; . $i clt era suflind Inca, a-1 bate n-am Incetat, Iar cind am vazut ca-i gata ca sa moarA, 1-am lAsat. Dar ce folos ca, bAtindu-1 la talpe, I-am calicit, a Cind planul meu dup-aceasta au fost tot nenorocit I Cad de citeori In urma a-1 mai misca am cercat, I Tot opriri si neputinte si stavile am aflat. Asa, iesind Eteria si unirea mea cerind . 5i eu de visternicia fiului meu insetind, N-au fost greu ca sa ma traga, indata ce mi-au vestlt CA prin aceasta unire pot sa aduc in sfirsit Scoposul dorintei mele si sa agiung sa sarut Pe Mihalachi visternic si de mina mea fAcut. Pentru care legatura, In tot Esul e stiut 13alul cel vestit, cu focuri, ce la vie am fAcut $i care cu socoteala si chieltuind masurat, Treizeci de mii si mai bine ma tine In bani curat. latA dar, In scurt, pricina ce cu grecii_m-au unit, Din care s-acum la talpe cu bAtai rn-am osIndit *. Acestea spuind domnita, crezindu-o, au lasat 5i-ntre cei batuti la talpe au tras-o s-au asezat.

1 Pe margine: obosit. 33*

www.dacoromanica.ro

615

516

EMIL VIRTOSIT

Cap al saptelea 1020

1025

Atunci vent si bursucul, presnind, pufnind ghemuit, CAruia, ca sil se facA cum au fost, s-au poruncit. 5i, o minune I Indatd un boieriu s-au fAcut: gros, Scurt, posomorit si negru, ca un grier burduhos. $i fAcind taclale multe, gree6ste nu-s' ce au spus Si In cap vr-o sapte fesuri unul peste altu-o pus. Iar doamna i-au zis sd spue moldoveneste, curat, Pricina, cc si pre dinsul cdtrA greci 1-au fost plecat. S-asa incepu a spune, cu graiu rdu moldovenesc, Dar cu glas ascutit, iute si ciripit muieresc. Intliu: cum cd el nu-i Sturza, ci-i ficioru-unui tigan,

Ce-au fost vezeteu la mA-sa, anume Ion Chelban ; Care Chelban, dupd spitd, lui Bildutd i-i nepot, 1030 Tar Bildutd liganul, ce era de neam netot, De locul lui de pe Tisa, de la Turterebu-Ros, Rosnovanului li este In dreptate curat mos.

5-asa fiind, de la dinsii nu este a se cdta Adincime de stiintd, nid sfaturi 1 a s-astepta ; 1035 CM avind plecdri in sine falnice si tigdnesti, Au fost, shit s-or fi netrebnici In pricini politicesti. $i eft slat, nu doar cu mintea, nici cu slujbe s-au fAcut, Ci numai alcdtuirea neamului en i-au tinut $i interesul ce domnii aveau s-aleagd boieri Dintr-acei ce se-mprumutA cu mintea de la muieri. CA istetimea, stiinta, la bArbati cirmuitori, $i ndravurile bune nu numai shit, uneori, Netrebnice In Moldova, dar se In Limpid odes De li se fac si pricind de primejdii mai ales. 1045 Al doilea, de altd parte, cd domnita ne-ncetat Cu lacrimi de foc jAleste peirea, ce s-au timplat

1040

Fratilor sAi, ticAlosii, de palosul pAginesc (Ce varsa JAM crutare singele cel crestinesc);

Pe carii din poala slavei, dintr-a norocului sin, Unde mita, viclesugul si vinzarea de stApin, Cu robeascA lingusire, cu vrajbe, cu clevetiri, Cu Imparecheri ascunse, cu cernite amdgiri, Prin aburii cei de sdnge, pe carile n-au crutat $1 prin nourii de lacrimi, ce-au fdcut de s-au vdrsat, 1055 Cu mestesuguri, cu chipuri, incruntati s-au fost suit ; Mina acea pdgineasca ne-ndurat i-au prAbusit $i spre ocard mai mare, ca pre niste robi curat, In privelistea obsteascd i-au pus de i-au secerat. Pe unul, pe cel mai ager, avindu-1 la surgunlic, 1060 Si pe altul in urdie, la $umla, precum o zic ; lar pe-al treilea, fermanul din casa lui 1-au rdpit, 1050

1 Pe margine : treabA.

www.dacoromanica.ro

Ea

0 SATIRA IN VERSURI

63

617

Si, ca pe o tristd jertfri, la Saraiu 1-au MAR, Pln-sub fereastra grozava a sultanului pagin,

De unde moartea porneste dintr-al moliciunei sin 1065

1070

1075

1080

1085

Imbracat cu feregeua ce poarta un dragoman, Cu samuro-gugiumana i strigInd: Aman ! Aman I

Gelatul cel far-de mill si de singe Insatat, Fara Increteluire, cu bratul lui cel cruntat 1 L-au dus la locul pierzArii, unde 1-au Ingenunchiet, 1-au golit de samur gitul, 1-au Incordat 2 spre taiet Si cu crudd multrimire privind minii lui supus Pe acel ce, mai-nainte, se socotia mai pre sus Declt oricare zidire inzestratd cu simtiri, Cum si mintea, cum ca-i era din Moruzesti mosteniri; Ca sa sature mai bine sufletul sSu cel spurcat De-o bucurie, ce numai tiranilor Ii s-au dat, A grumazului cel fraged, cel alb, ratund i Intins, Freca ceafa grAsulie, paginul acel aprins, Pe care sAlbriticia sultanului Incumplit Sabiei lui spre talere i-au fost dat neomenit. Pe urmd, cu o lovire de palos i-au l darmat Capul ce, taiet, Indatd de la trup gios au sburat $1 pre marmurele albe, ce cu singe le rosia, Clipind din ochi, cdscInd gura. tot sArind, bolborosia; Iar trupul, In chinul mortii tremurind, se sbuciuma Si din mini si din picioare nelncetat arunca, Si clInd se sgircea cu sill si se stringea ghemuit, Clnd se Intindea pe marmuri si se sbAtea chinuit; and se Incujba sd sae, cind cadea gios tremurInd,

1090 and grapa cu a lui unghii, capul cel tdiet Mind; $i clnd tragea 3 fn launtru gitlejul cel stngerat, and II repezea sA verse singele cel aspumat. Jar sultanul, din fereastrA cautind, sd minglia Si sorbind Cu ochii lacomi stngele, ce 1095 Cu o 1initire crudd i in sine multamic, Privea

i

capul

i

trupul, cum se

sbAteau Incurnplit,

Prinzind dar, gelatul, capul, ce bolborosind sbu $i ridicindu-1 de chicd, pe sultanul 11 ura Ca sd ajunga sA vaza, ca pe acela tdiet, 1100 Pe a oricdrui din vriljmasii Innaltului sau Dev et. Apoi, In urma, puindu-1 pe o tabla de argint L-au asezat si la Poarta, ca sa stele 4 spre privit. Asa capul, ce cu mintea toatd lumea Invirtia Si ale ei interesuri duph vreme cumpania, 1

1 Corectat peste: Incruntat. 2 Pe margine: i 1-au plecat. 3 Pe margine: smuncea. 4 Pe margine: norodului.

www.dacoromanica.ro

EMIL viwroSu

518

1105

TAiet si scAldat in singe, spre priveliste s-au pus,

Intr-un cotlon de-a cismelii Innaltei Porti sedea pus. Iar trupul, gingas si fraged, hrAnit in desmierdAciuni, In alintare de curte si in grecesti moliciuni Go lit de hainele scumpe, unor jidovi fu vindut, 1110 Carii si dinsu-ndatA matrapazlic au fAcut.

Acest feliu, dar, de surpare, acest feliu de crud omor, Au Mut nem1ngliatA si duioasA pe a lor sor'. Sufletul ei acel jalnic, la bucurie inchis,

Pan-la cea mai de sus treapta scirba sa o au intins. 1115

1120

1125

1130

1135

1140

1145

1150

In cask tristd ca dinsa, cernitA intunecat, Singurd, si zi si noapte, se bocea neincetat. TovArAsia de oameni pentru dinsa era grea Si minglierea, otravA, ce a o primi nu vrea. Hrana ei cea prea usoarA cu lacrimi o stimpAra S-o clipA de linistire de-i venia, o supAra. Noaptea, care odihneste orice suflet obosit, La al ei se fAcea vrerne prielnicA de bocit. Asternutul, de-a ei lacrimi, ca de ploae se uda Si somnul cu otArire de la ea se depArta. Zorii zilei la fereastrA si tInguind o gAsea Si pAn-1n bratele mortii tot lAcrAmind o privea, Soarele cu a lui raze, printr-a ei lacrimi trecind, Vecinic curcubeu In casA se afla inchipuind. 0 asa dar tristA stare sAnAtatea i-au spurcat Si in valmasaguri trudnici viata ei o a schimbat. PAsArituri silnici foarte trupul sAu. 11 sbuciuma SI ohtiri prelungitoare plAminile-i vAtAma. Atipind si fiind treaza, se muncea in vecinic chin, Cit singele se Meuse In trupul sdu tot venin. Prin gemete trAgAnate, prin duioase suspinari, Dove dea cd tot In sine este patimi si dureri. In zAdar burcuturi, leacuri, in zAdar doftori calai, In zadar babe strigoaice, ce descAntA de cei rai I Cad patima sufleteascA nu se vindecA nici cum Cu scAldAri otAritoare, nici cu aburi, nici cu fum ; Ci numai cu dstigarea supchipuirei, cc vrea. Care singura IndreaptA pAtimirea cea mai grea. S-al sAu suflet fript de jale rAsplAtirea cAuta Si de a turcilor pierzare cu turbare Inslita. Ivindu-se dar atuncea netrebnicul Ipsilant, Ce, sugind la rum si porter si la vin vechiu inghetat, Surpa din gurA si jiltul si trunchiul agarinesc Si stIrpia din tot pAmintul neamul othomanicesc; Domnita cu-nviersunare spre unire-1 tnvita, Ca una ce, dintr-aceasta, rAsplAtire astepta, Si se mAgulia s-ajungi ca sA vazA vecinic stills Fulgerul ce o fripsese si intheta al sat.' piths.

www.dacoromanica.ro

b4

M

0 SATIRA. IN VERSURI

1155

De altd parte, nAdejdea rdrunchil Imi pdrpolla Si cu nAluciri multime, de slavd, rnd gIdilea; Mai vIrtos visternicia fiului meu md-mbdta, Pentru care tara toatd as fi vrut a Intdeta *.

Acestuia, la dreptate, dupd cuvintul de-ntAi, CA s-au vAzut cum a ieste din boierii nAtArdi; Dup-al doilea: cd este drept fecior unui tigan 1160 $i urmeazd ca sA fie mindru, desert si viclean; Dupd a treia: domnita, vdtdmatd incumplit, De zAtrirea ce ciuntase neamul sdu cel preslAvit, Este de crezut cd, poate, cihdindu-1 ne-ncetat, Ca picAtura ce sparge piatra, cdzind lndesat, 1165 SA-1 fi ismenit, orbeste sd Intre lntr-un complot,

In care au fost nimica, and socotia c-a fi tot; A patra pricind InsA nu 1-au esit spre favor, Nici cuprindea boeria iubitului sdu ficior; $i fiindcd, dintre toate, mai cu temeiu 1-au holdit 1170 Aceasta, precum se vede, cu grecii de s-au unit; Care neavInd privire la vre un folos obstescu, Ci mai \Tidos dinprotivA, fend si pravdt tilhdrescu Si pentru ca sd-si plineascd acest scopos blAstdmat, FiincicA, fArd durere, tara toatA a lmpilat: 1175 S-au hotArlt cd-i gresald vrednicd de osindit Si Indatd la falangd sd-1 pue s-au poroncit. Dupd cuvtnt sl plinirea se fAcurd fdrA gres, CM vAzurdm, ca pe o bute, tAbircind trIndavul les,

Carele, trIntit pe spate, Ole ca un &sac, InfAsurat In multirnea blanelor, ca lntr-un sac, Si, de-a trupulni grosime, picioarele li sta In sus, Clt se pArea cd, fireste, In falanga este pus. Descultindu-1 dar Indatd, picioarele i-au legat Si, ca mai sus, cu falanga slujbasii le-au ridicat 1185 Si-au Inceput cu toege pe talpe rar a croi, Gnu cduta ca land 1, ca glnjul a se Indoi, Si, ca prastia In jurul bratului celui vInos2, Isi InvIrtea sub falangd trupul cel birtlhAnos, Si cu glas strain, salbatic, rAcnind, sbera ca un tap, 1190 Smulglndu-si barba cea surd, precum si pArul din cap! Si striga milostivire, fAptura ce n-au shntit Niciodatd Indurare Intr-al sAu suflet cumplit I DupA ce si pe acesta 1-a tAlpdluit frumos, Ling cei bAtuti 11 trasd, ca pe un les puturos. 1180

1 Ca lancea; In text:

2 Pe margine: vInjos.

langi.

www.dacoromanica.ro

519

520

EMIL V1RTOSU

66

Si din celelajte flare; din vulpi, din lupi i din geri, Se fAcura o multime de evghenisti si boeri, Care. dupA a lor drituri si drept cinste socotind Acea bdtae la talpe, unul pe altul ghiontind, Se inghesuea ca sA iasd i sA intre mai curind, 1200 Cerindu-si intlietatea si la al falangei rind I 1195

Acesti ini ins, netrebnici

i

in cer

i

pe pat-Dint,

Furd imprdstiati indatA, ca praful de silnic vInt,

Cap al optulea Huet ca de ape multe ce, picilnd de sus, din stinci, Se prapAstuesc cu clocot Intru besnele adinci, 1205

Se auzirA deodatil, rAsunind spre rdsarit, Unde, cAtind, o scintee de lumina am zdrit.

Huetul din vreme In vreme se addugea mai mult, Ear scintea de luminA se lAti Intr-un minut, Cit parea cà impresoard un foarte silnic pohoiu 1210 De lumind curgAtoare, care cu al ei naboi Vra sS aprinza, sas ard, sd potopeascA cu Mc Si norodul i pamintul, ce era intr-acel loc. Spaima 5 groaza i Idea indata s-au zugravit In obrazul a tot omul ce-acolo s-a nimerit. 1215 Lumina dar necuprinsä Insä nimia n-au ars, Si din huetul cel strasnic s-a alcAtuit un glas, i EatA lumina veacurilor, ce au fost Ce striga: Pdrintii si sprijinirea norodului celui prost I Eatd patriotii vrednici, pAstorii cei credinciosi, 1220 Cad infrthgea turbarea vrajmasilor miniosi EatS, sosesc pe aripa slavei lor, ce n-au apus Si care in nemurire fiinta Jor o au pus 1 I

Vin sti judice urmasii, ce dupA dinsii-au %Mut Frlile ocirmuirei, care ii le-au fost avut I

eat5 cd se fAcurd o multime de bArbati, Tot cu coifuri de aramA si in platosi imbracati; Sabie peste a lor coapse, in umAr tolbA si arc, SAhAidace atirnate si In mina lor mijdrac ;

1225

Si

1230

Hainele lor, nu mar*, ci prostatice ca ei, De postav gros, dar ware i cu covrigei de Si, In loc de birlianturi, de salmi si de samuri,

mei ;

Fer i otel i aramd, lucrate In tAsdturi,

Impodobea a lor pepturi si a lor mini vitejesti, Cu care pdza norodul de nApAdiri vrAjmAsAsti. 1235

Fata lor, ca strAlucirea fulgerilor arzAtori Si se vidia botezatii In singe si in sudori. Ochii lor, cei vii t i ageri, plini de foc nemuritori, Inchideau nu-s ce in sine, ciuste i ingrozitori.

www.dacoromanica.ro

0 SATIRA. IN VERSURI

57

521

TI

ETERIDA Facire epIe-conalc inprotIva Intrunirli grecIlor asupra Port II Otomanloolti

C1ntaria

I

Condeiul mieu, InsámneazI toate cite s-au fácut lntr-acest veac, In Moldova, loc in care sint Miscut I 5

Serie toate si le lasd cui va vrea a li ceti, FSrá sd te pleci cu parti scrisul Ulu a necinsti ! Tot ce au fost si urmeazi, pentru noi iasti strein, Cad, cum stii, de mult In htme in osäbi trdim deplin, $i a meli plecAri toate, f veghiat l tdinuit, Din Cea mai fragidA vrIstd, tie li-am descoperit I

10

Scrie toati, nu te temi, desi tii cd ti-or hull Cdci, oricum, vor fi i oameni dintr-acei ci ti-or Cit Ii scrii adivárul i cei gresit 1-or simti, Si, chiar hulind a ta faptd, In sine s-or dosAdi;. Cdci cugetul, cari iaste pururea neadormit,

fiili 2

Pe vinovat tot 11 mustril, fie mAcar si-mpietrit I 15

AdivArule prea sfinte I cari numai in eeriu esti

$i pe celi de pe lume cu ochiu jalnic le privesti I Ci tot, plecArii lor, pravdt vreu s-ardti cd te pun, Dar pre cari able unii Intunecat te prepun; Pe a cdruia lumina Intr-atitt au Inpilat, 20 Cei ci vreu s-o plAzmuiascA prin iscodiri ne-ncetat, Cit -cu anevoi iasti i celui ce va dori, In hdul nedumeririi fArt gres a nimeri Vin, adivdrule sfinte I InvatA al mieu condeiu Ca sd scrijAliascd toate dupd sfintul tAu temeiu: 25 Faptile celi vestite a grecilor celor noi, InchizAsluind urmArii slava acestor gheroi Vin, rAvarsA IndrAzneald i ritvnA Intr-al mien pept,

$i IntAresti-m condeiu, ci sd temi a scri drept CAci precum pe tine lumè te urAsti de demult 30 $1, pre cei ci vre odatA sA te vesteasat s-au zmult, Nu numai cu hula surdd, clevetind, i-au ponegrit, Dar si mortii cu ocard pe cei mult i-au osindit ; CAci a face fapte reli i cei slAvit oamini vreu, Dar, a li-auzi mustrate, ii sd pare foarte greu I 35 $i orice i sd lucriazA supt taind Intunecat. Cu clt iaste crud si minced i nedrept i Incruntat,

1 Academia R.P.R., ins. 5288, f. 172-175 ; autograf V. Pogor. 2 In paranteze: ceti.

www.dacoromanica.ro

EMIL VIRTOSII

522

Cu atIta sä feresti a nu fi privelistit, Ca, nAscut la intuneric, de lumina li emit! Si macar di toati-n lume tin de nAluciri si vreri, 40 Si sA schimbA dupA locuri, dupA vremi si pareri, Dar folositoriu din toate, desi fricii mai supus, Te socotesc tot pe tine, adivdrule, de spus I

Si luta di, cum In suflett>, In cugetul meu, si scriu Celi cite In Dachiia cA s-au intimplat le stiu. 45 AceastA scriire slabA, dar plinA de adivAr,

Si nicidecum zmerduitA de a vrajbii cumplit mar, Macar di-ar slujj oglindA, Intru care luminat Fiesticare sA vadA toate cite au lucrat, Si de cell bune fapte sA sA bucure voios, 50 Iar de celi fail cuget, Intristindu-sA duios, SA sa cAiascA In vremi si spre bine intorcind Plecare inimii sale, sii sA bucure, lucrind Fapte vrednici de chiemaria unui slAvit patriot, Care In veacuri sA-i facA cinste temelnicA pot! Elada, duioasA maicA, dar odatA In naroc, Ce-au näscut intr-a iai sinuri sufleti pline de foe 1 Elada cia fericitA, olatul cel roditoriu, Ci izvoresti dulceatA din pieptul patimitoriu 1 A dumnezäilor mumA, al iscusintii arceriu, 60 Datkoaria slobozirii, si pe pAmint si In ceriu I Pristolul neatirnArii, a vitejilor rAsad, 55

Pe a ariia slavire veacurile nu o scad 1 Comoara InvatAturii, a luminArii izvor, Ce-au mAsurat si lArgimia si adIncul cu-a ial zbor ! 65

70

75

DAscalita cia obsteasa, geniul cel ascutit, CaH pi-ai sdi fii si lumia cit sA poate au trezit I Infrum'sAtStoaria mintii, lustru eel neponosit, Cu care sAlbiltiicimea omului s-au poliit ! Cheia acia fericit5, prin carile s-au deschis Drumul catra luminare, ci supt tainA sta Inchis 1 1

Elada, trista si goalA, despletita si ohtind, De suspinuri innecatá si cu lacrimi tinguind, RinitA piste tot trupul, incujbata supt greu lant, Rädicind spre ceriuri ochii cei negri si lacramat, S-aratind a sale bratä ferecate cu obezi, A stärii iai cei duioasa umilitoare dovezi, Cu o adincä ohtare, suspinind sA tinguè Si acesti urmAtoare InnAdusit jaluè : Zdf I Dumnezeul puterii, ce uriias ai Infrint,

80

De cari sa temia totul si In ceriu si pre pAmint I

A cAruia brat puternic munti si mAH au rästurnat Si pe nesupus In bezni cu fulgeri i-ai cufundat ! I That: ci cu stInci era Inchis.

www.dacoromanica.ro

55

o SATIRA IN VERSIJRI

59

523

a Cari prin posomoriria ochiului Ingrozitoriu a FAcei sA tremure omul, cum 0 cel nemuritoriu I

. Pi-a cdruia glas puternic afundul II asculta . $i temeiul In Wit lui cucernic s-arAta I a Supt a cAruia privire vecul era un menunt $i zidirea fiincioasA o picAturd, un punt t a Tu earl, odinioard, in clipald rAsturnal 90 NAroadi, cetAt §i jilturi, 0 nefiintii le dai I 4 $i carile, dupd voe, cu degitul tau cel sfint, InpArtAi soarta zidirii 0 pre mart 0 pre pAmint I Dintr-a cdruia brat tari fulgerile sA porné $i stihiile fiintii voii lui sA supunè I 95 a A luminii neapusd inbil§ugatul izvor, A planitilor pArinte 0 luminAtoriul lorl A soarelui §-a luminii adivdratul izvod, Cel ce-au InzAstrat pe fire cu rodire 0 cu plod *I

85

41

III 1

Firea

5

10

MoldovA, de cé ai lipsd, in a simtatti greutate? Au pe cimpii tAi n-ai roadii, sau pd§uni inbil§ugate ? N-ai izvoard, sA ti-addpi? N-ai naroade, a te are? In sinul tau nu sl na§ti argintul, aur 0 sare? E§ti pustie? E§ti pradatd? Sau e§ti pietroasd §i sacd ? Nu scot tu tint, 0 pe iarbd n-ai bou, cal, oae §i vacd? Ce pricind, dar, te face sd fii tristA 0 mahnitd, Tot In laerdmi, In suspinuri 0 In vaite topitA ? Fii tAi, ce sd apliacd, dintr-ale tale tip bogate, Ei, In loc de bucurie, sAmpt dureri neincetate? Avind tot, ei n-au nimicA I Tu, plind di-nbil§ugare,

Ei muncesc, string 0 adund: partea lor

Ii idcrAmare.

Cine samind cu lacrdmi, sd zice cd-n vesdlie Va sA adune 0 spice 0 roduri, cu bucurie l 15

Dar aceltiè, 0 ard 0 samtnA 0 adund, Tot In suspinuri, In lacrAmi, in sughituri ce rAsund I Moldova

Fire I Fire 1 Sint bogatA I De la tine strimbétate

N-am suferit la nimica, ce pururea bundtate I Dar lAsind eu intr-o parte arAtdri de multdmire, 20 Care Moldovii sA cade sd aducA cAtrd Fire, Vreu 014 arAt In putine cuvinte cuprinzAtoare $i pricinile mähnirii s-a inimii mele stare.

1 Originalul, autograf al lui V. Pogor, In colectia V. Panopol.

www.dacoromanica.ro

,

EMIL ViRTOSU

524

60

Din veacurl nemarginite, clnd l lumea Inca toata SA afla gemlnd supt giugul varvariei fncruntata, 25

Si

pilna acum In urmA, n-am suferit mai cumplitA

Greutate, de nArodul ce rn-am aflat lacuital Gotthii, unnii i cumanii, bulgarii i patfnitii Sarmatii 1 ghenovezii i dachii i arnautii, Tot, In vremi, sau In parte, In prildAri san lacuinta,

30 Au alergat preste mine si au supt dintr-a mea tita. In sfArsit 2 §i lii Romii, plAcIndu-le a mea mana De la Traiian cel Mare lacuesc fArA prihanAl

a,

Ochiul meu, cel de and lumea, au apucat ca s vaza 4 Tamerlani, Galgani 5 si Atili, biciuiri ceresti 8 plini de groaza I 35 Dar acelè fiind, toate, puhaiu ci jghebuesti Locul 9 pe .care aliarga i pe urmA /I mIlesti, 5i o primAvara nurnai fi indestul sA tocmasca Ranile turbArii sale si cImpii sA Inspiceasca, 40

45

Nu rn-au scArbit niciodatA, ce cu mina Intr-armata, De multe ori a lor vilfa in rusine Inturnata La fii 10 miei am fAcut-o pricina de bucurie 5i pilde Inbilsugate pentru a mea vitejie I Numai acum slut scArbita, numai acum IntristatA,

Cfnd fii mei... 11 In robie defAimatAl Clnd fl privesc ca o turma far! pastori, dati In pradA 12 Nu la lei, sau vulpi salbatici, ce la vulpi scurte de coadAl Fitrea>

50

Dar acei plini de mArire, fii Romii cei vestite, Fii Romii 18 cei viteaza, cei Waite i slavite ; Fii Romii, ce odata facè lumea sa asculte 5! sA tremuri14 cu Mc! supt a lor biruinti multe; Cum au uitat a lor slava, cum rabda cu defAimare Robii lor sä stApfneascA piste slava lor cea mare? Au doar Intr-Insii nu curge acel Obit i viteaz singe,

1 5ters: tAtarii. 5ters: urma. 3 5ters hernistihul: rn-au primit sa le fiu maicA. 2

4 6

6 7

5ters: au priivit far! spaima.

5ters: Atili. 5ters: Varvari crunti (pradAtori). 5ters: aceste.

I 5ters. 5ters: ParnIntul (din duruituri de munte). w 5ters: au vAzut. 11 5ters: nArodul; versul este deficient. 12 5ters: farA pastoriu rAtAcita. " 5ters: ce odatA. 5ters: a lor pravili, a lor legi. 9

www.dacoromanica.ro

0 SATIRA. IN VERSURI

61

55

525

Care-i hotartt de ceriuri tiranit de a stinge? Au nu mai slut, Intre dtnii, Catoni, Brut 1 cu vitejie,

SA poatA Ca st stArpascA vita ee de tiranie? Eu nu mA InA1, Moldovd, drumul mieu 11 cunosc bine, Tot aceias bArbAtie a eu rdvArs Intr-a lor vine °I 60 In nArodul ttu i astAz cunosc rtmleneased razA,

Poate lumea Intre dInii

i Romili

si Brut st vazA I

111

Eu shit foarte multAmitA de ntrodul ce, In pace Petrecind, nici slavA mare, nici mAhniciune 65

5

Im face.

Si eu cunosc foarte bine cl a lor bunt plecare, De ar avea chip sau vreme, sau povatA spre miscare, Ar putea pre cu lesnire, nu numai st sA mInteasct

De stApinirea ce moale, sau tirAnie greceasca; Dar st si fact odatA, Intr a mete disfate, Brat de maict hrAnitoare si de toate-nbilsugate, 70 SA st nascA ant RomA, altA republicA mare, Pentru ea st dei lumii i pravili i Indreptare 1 Dar ce st zic? Vai de mine I Departe di-o socotintA, Ce 8 In vecuri viitoare hrtnesti a me dorintA, AstAz nu pentru acesta mA aflu 1ntru nahnire, 75 Ci pentru ca vAz nArodul tot ° lisat In pAtimire; Si nu dintr-altil pricing, cleat pentru ca el n-are _Boeri, boeri cu durere i pAmIntenl eu Indurare 110 Ce folos ca o multime, InbrAcat cu acest nume, Fac i treptii mirstivire, fac i greutate-n lume I 80 CA cu drepturi12 de neam mare", pAnaIntului grea povarA, In loc ca sa-1 ocroteascA, 11 d'raptna" si-1 oboaril° Si, pentru ca st agiugA sA prindA chip cu lesnire, Spre a putt ca st prade nArodul, fiint sfiire 16, Grecilor ce via Met", orindatori piste mine,

1 Sters: Mu st afli Intre dinsii vre un Brut. 2 Sters: istetime, fierbinteali (vitejie).

3 Sters: Eu le ravars de la mine.

Sters: rominiasca. 5 Sters: Schipioni, Romuli. 6 Sters: De nu poartd acum arme, dar nici =Madre.

7 Sters: de stapinire. Sters: care.

9 Sters: patimind In cumplire. o Sters: plecare. 11 Sters: Fac acestici> trepti (stAri) ocard. Sters: cu o falii. Sters: cu un name de boerie (neam) pe pdmintu. Sters:

11

sfichtuesc

1i-1

oboard.

15 Sters: cat narodul st oboare. " Sters: fart vreo Ingrijire. " 5ters: din orindarii greci cari cumpar.

www.dacoromanica.ro

EMIL VIRTOSU

626

85

6'

Le dau Vint 1 de stApInire, folositor pentru sine I Inchipuesc dintr-insii o arAtare .grozavA 2, Ii sA lflClhiflá cu cinste s-o tAmAiazA cu slavA 3. Si, ascuns supt asd mascA, prAdA fArA otArire

NArodul, care spre (MO au nAdejde i cinstire 1 90

Pentru ca sd poatA, InsA, tAgdclui In vecie AceastA driaptA 5 cArare, ce duce la tiranie, Sint sant ca sA primascA, pe lingA domni, o multime De greci sAraci, ce vin 6 numai ca sA prAdi cu iutime;

95

Ce tot cer dregAtorie

Si, din clt vin, nici unul plugariu nu vrea sa sA facA, 2,

iar pAminteanul sA tacAl

Tot boeri, tot di neam mare, tot cu ceriri prA 8 Inalte: Palinile roasA de vAs1A, aici sA fac delicate 9 I

i portocale, zarzavaturi sau plAcinte, CA au vInd, ei nu catA, ci tot prAdAciunj cumplite_1°, Feliuri de chipuri stArnirA, ca sa prAdi, sA apuce "I

AlAmli 100

0 socotinta adInca, jale i ciuda aduce: Si drepturi i vrednicie i slujbA I boirie 12 Toate razAma In dare, toate stau In bogatie In stApluiria de astaz vezi " un telalic, ti-i gird& 105 Stngile I sa IntartA", sa aprinde si Ingheatal Ti-I si rusine i ciudA, i necaz i intristare, Clnd privesti ada duivasil a moldovenilor stare! Domnul lor fArA rusine, toate In mezat le. vinde, Gine ari bani sA dei, la tot dreptul sA Intinde. 110 Dobitoacile? Boerii I In loc de inpotrivire, Ei sfaturi 1 povatA, ei cu greed In unire, Trag i sAlesc i indiamna pe cielan sit alergi, SA dea bani, ca sa cistige a dezbrAcarilor legi 115

Divanul Ii o dugheanA, uncle cumpArA dreptate Cine oda la bani mai bine, mAcar fie strimbatate 1 Nici rusinea, nici strigarea, nici pravila sa ascultA, GiudecAtorii nu cata decit unde-i suma multA 1

1 Sters: Is Inchipuesc. 2 Sters: nisti arAtari grozave. 3

Sters: li tAmaiaza (Al tAmAiazA) cu cinste

Sters: intr-insii. 6 6 7

I 9

inpovara de slay.).

ters : strimptA.

Sters: aliarga. Sters: Tot boerii, stApiniri. Sters: marl. Sters: In Moldova-s delicate.

Sters: ci ciarca (privesti) spre cinste cale, (numai a rApirii cale); ce tot cer In-

brAcaminte.

u Sters: Clnd le-i socoti pre toate, te-i mira, ti-i face cruce.

12

ters :

Drepturile, vrednicia si slujbele si dreptesc . si vind cu scumpatate.

"14 Sters: Ei cumparind stApiniria, o

de acuma nu vezi dectt. Sters: Ti-i rusine ." Sters: Sters: vezi ca ade i cd in mezat. i

si giudA

.

II

www.dacoromanica.ro

0 SATIRX IN VERSURI

63

Frica lui Dumnezeu iaste o zddarnicd pricing, Care, in loc sii opreascd, zddárdsti a lor vind. 120 Bdtaia de cuget Inca, o simtite care-i data Sd giudece 1 pe tot omul In stiinta lui curatd; $i aceasta, spdimintatá 2, s-au linistit si acum tace, Sd otardsti, nu poate, Ii lasd de pradd-n pace! ViStiriia iards iaste o pesterd td1hdriasca, 125

Ci

privighiazà, in lume, omul drept sd nu triiiased I

0 sistimii incumplitd, care std si sd hrilnesti Vederat din dIzbrdcaria unii tdri ce pdtimesti I Silas, Marius si Neron acolo sd Inviiazd, Gine disbracd mai aspru face o faptd vitiazd / 130 Ndrodul tot patime*ti, dar acesta sd ingrasd, Pre fii lor A be singe ii deprind Inca din fasd I Bostan, Coman, Baba-Rada, Bujor, Cdzacul si Talpd, TAlharii ce bea la singe precum altii ar bea apd, AsämilnIndu-i cu hotii ce sd tiu In visterie, 135 Pot a zice faptä bund, a lor feliu de talhdrie: Caci ei, praddtori In parte, In vremi si dupd stare, Au c4tigat prin pediapsd de a lor vind spälare I Dar acestora, ce prada in ivald, Mil fried; Care pe bogat dispoe si pe cei sdraci li stricd; 140 Care din surparia Orli zidesc a lor ndrocire, Care nu tiu altd legi, declt acea de repire; Dumnezdiasca dreptate, Indelungind a lor villa, Le gdtesti o pediapsd mai cumplitA si mai plind I Inca mai hränesc pe mine si tagmd bisdriciased, Adunari de diiavoli, stare eosforiciascdl Truths, disfrdnat si mindri, tot plini de InsdlAciune, Te viclenesc, te defaimg, prin chipul de plecdciune. Intr-Insii ipocrisiia, vrajba, pizma lacuesti, Ei sint gheena si iadul, unde dracul stApinesti I 150 Camilavcul lor, ii coiful supt care el sd ascunde; Rasa, haina si, ei, chipul, cu care spargi oriunde I Cind s-au rdsturnat din ceriuri .vasul cel plin de mindrie, 145

Dracii, Insirat din aer si pind gios la tdrie, Din ingeri cu strdlucire, oarda lor intunecatd 155 $i citi pre pämint rdmasd, s-au fdeut tot pochi indatd. Ei singuri 10 zic, cu Mid, chip Ingeresc cum cd poartd, $i ntr-adivdr, slut negri si dintr-a Sdtanii Leath! Rugdciunea lor fi hula, si pentru aceia vine, In loc de mild, urgie, si tot rdu, in loc de bine. 160 Cdci dumnezdiasca jdrtfd, prihdnitd-ntr-a lor mind, Tot osindd si urgie solesti pentru a lor stind. L'Asind a-ti spune multe di-aceastd tagmfi cumplitA, 1

2

Sters: sd sd st5rneasc5. $ters: acum tace.

www.dacoromanica.ro

527

EMIL VIRTOSIT

528'

64

Din care si ominiria si simbathiia-1 gonita A cAriia fundul iaste singerata lAcomie, 165 Iar mijlociria li sila si pravAzul, tiranie, SA-t vorbesc ceva, ma iartA, numai de mitropolitul, Grocodilul cel albatic, tigru si neomenitul I

Acel care pe nas vara boaria Tartarului toatA 1 Ce, otrAvind, surpA, musa si si plInge totodatA I 170 Un mitropolit, dar, soro, dupA pravila opsteasa,

It ridicat Intr-o tail dreptatea a sprijAniasa. El iaste spre cumpAnirea unui domn, carele tine Vointa neinfanatA, si spre rAu, clt si spre bine. El numai, In toatA vremea, poate, si fArA sfiealA, 175 Domnilor sA le arAti pravila de rinduialA $1 pë boeri iar sA-1 facA din mAsuri ca sA nu s Ce sA ming 1, sA-ndrepti staria Orli cea duivasA. Cad, Intr-o asa pAsire, el In toatA vremea are Drept pavAzA 2 si pricinA, nArodul spre aparare. 180 Pilde avem indestule, dar Veniamin nu face, DecIt, Ilind patirita, ca un om de cearA, tace, $1; ceia ce-i mai rAu Ina, iaste cA si iscAlesti, La toat-acelè prin care nArodul meu sA muncesti f 185

iasA,

DA si pilda ocrotirii rAilor, care dispoae 3 : FArA dinsul, Neculachi 4, de viu belit ca o oae 51 spInzurat In cirlige, dAmult trebuia sA fie, Ca sA slujascA drept pildA si drept groaza In vecie 1 0 l Vlrful nenorocirii I Mitropolit I Cum sA poate

Capul legii ca sA fie povAtuit, Intru toate, De Angheli, de spitAriu, si de curve a vestitA, Care, acum, pezAvenchi, s-au fAcut si mai slAvitA? Unul ea cu glistiriul, dA sfaturi de stApinire, CeialantA, Intr-armatA cu adincA ispitire, TulhurA si strlintoresti iluhul cel de slAbAciune, 195 Care nu-i de altA vrednic, declt la o rugAciune $A adaogA ohtare, lacrAmi de ipocrisie, Ce, In loc de umilinta, te aduc Intru mInie 1 CAt dasfranat si at tineri, cat au gArgAuni In minte, Tot aliargA de dau sfaturi, sfIntului nostru pArinte I 200 Acolo ii parlamentul, unde nebuniia coace Rodurile mialii, ce pe tot de rls 11 face. 190

Si cat Intr-Insul au parte, tot shit cunoscui. In lume, Le zic cocardA de pAslA si cai de strigA anume,

Treaba lor II a da sfaturi, iar sflrsitul f

1 $ters: Indrepti. 2 $ters: si drept cuvInt. 3 $ters: dizbracA.

4 Neculai Canta, vArul mitropolitului Veniamin.

www.dacoromanica.ro

,

0 SATIRA IN VERSURI

65

205

Chehanaoa la Catrina, la Negel, la lostdrie I Ni§ti, asA dar, netrebnici fac sfinta Mitropolie, Din sprijanitoare Orli, rendez-vous i spitOrie

Firia Intr-un nArod care zace in pelinci de varvArie, Poate i nerAndueald i rripire ca sd fie. 210 RAi in tot locu sá allS, dar i bunul nu stArpesti, CAci, Intre spini, trandafiru i nasti i Infloresti. Asa si-ntre boeri poate, sau buni cu desdvirsire, Sau mai suferit sd fie, In plecaria de rApire. 215

220

225

230

235

240

215

As yob, dar, intr-aceasta ca sA-m dai o Alizlegare, SA-m faci bine cunoscutA adivArata lor stare. Ghica, Grigora i Sandul, Dumitru Sturza, Pascanu, Costandin Ball logofAtu i Iordachi Roznovanul,

SInt sapte boeri, pe care tam pArint Ii numesti, De la dInsii apgrare i asteapta i doresti. Pe acestiè IndatS sa-i i giudecam In parte, SO vedem a lor plecare, tocma chiar dintr-a lor fapte. Ghica, ofelit din fire, in boale i in ohtare, DA-nceput nu aratasA nici folos, dar nici rail mare. Pascanul iarAs, ceaslovul i bibliia I pAzAsti, StrInge banii cu 5511145 i la altd nu gIndesti. Costandin Ball, jidovesti, unde interesul chiamd, Sau dispoai, sau Inbracd, el aliargd fArA siamA. Iar Sandul Sturza, mehteriul, in ogradd 1§ mai face Un despotizmos in parte, si pentru cel opstesc tace. Grigoras Sturza, visternic, un om plin de buhAtate, Nici rApitor, niei zavisnic, nici plecat spre strimbdtatc, Om curat la santimenturi, om patriot cum sA cade, Din slava cuviincioas5 numai domnita II scade. Fiiul lui fAgaduesti patriei un rezim tare 1; De n-ar fi fost lingO dinsul Lozonschi, lupul eel mare, Indoitd cunostinta i nedejdi InmiltS Cistigind, ar fi dat tArii, cu purtaria cea cinstitA I Dar acel ciocoiu Lozonschi, diprinzlndu-1 la rApire, Au stIns mult din cinstea care vrednicea a lui numire. Dimitrachi Sturza iards, patriot cu inhierbintealA, Di-ar avea i bogAtie, ar fi fOrA IndoealS Un boeriu ce rarA arA ar putea sA sA sfiiiascd CA au avut vre odatA pe-acesta sA-1 cumpaneasca I Haractir are ca Caton, ca Brutus statornicie, 5i ca Caunita, sfetnic, negresit, poate sa fie. De are ceva pornire, nu-i gresala insAmnatA, Iaste stricAtoare-n parte, dar patriei niciodatA Mai ramble Roznovanul, visternicul acel mare, Boeriul acel puternic, stAlpul Orli cel mai tare,

1 5ters: bdrbat mare. 34

c. 376

www.dacoromanica.ro

529

EMIL VIRTOSU

630 250

255

260

265

270

275

66

Intru carile odatd tot ndrodul rAzdmasä Nedejdea tinerii sale, cu stare lui ce duivasd. Politica ce vicliand, supt ardtare de mieri, Ascunde ce mai cumplitd otravd, venin i fhieri I Vremea Insd i ispita 1-au discoperit In gran, Cad omul nu sA cunoasti, pin' and nu iate-n treabd. Acest Proteu i Macavel, sau panthir i salamandrd, Au vddit a rdutatii ce mai desdvIr0t cadra. Gine vooti sd vada pe crudul Foca tiranu, Marga, cd-1 afhl Intocma Inviiat In Roznovanu I Slab, fricos i scurt la minte, om mic In nenorocire ; Varvar crud si fdrd mild, clnd iaste in fericire; Lacom, rdpitor i aspru, disfrinat piste mdsurd, Trufas, natardu i mIndru, tot minciuni Intr-a lui gurd 1 Politicul, ce odatd sd parea cA cumpdnoti Cu mintea lui tot boerii, acum vdd cd sd tope§ti, De un amoriu ce cu totul 1-au coperit cu ocard, Fdandu-1 ca sd resai din simtirea lui afard. Cit avea pe 13ucsdnescu, sfetnic tainic i dddack Povd1uindu-1 spre bine, nu-1 pre hisa rdu sd taco. Dar DrAghici, b mIndrd, nestiind sd cumpdneascd, S-au discoperit capacul i s-au vdzut cè fireascd A lui plecare de suflet, a lui Insu sldbdciune, CI s-au ivit tot odatd j adInca-nsdlAciune Si urgiia ce ceriascd, care cu lndelungare Ii gdtea spre rdspldtire bduturi amdrdtoare / Fulgerul ei sd-nsdmneazd dintr-a fiiului sdu cask Care va sluji In veacuri drept vegheari luminoask Unor varvari ce nu catd decit tot sd rdsdpascd, UitInd si a lor fiinta i rdspldtirea cereascd.

Iv

OUBLI'

5

Vous n'avez pas compris, A vous que tout etonne, Qu'il fallait au vieillard, victime de son tr6ne, Rendre un dernier hommage A son dernier depart I Vous avez oublie qu'il fut votre hospodar ! Vous avez oublié que l'on doit, pour soi-meme, Pour l'honneur du pays et pour son diademe, Honorer, au tombeau, celui qui l'a porte

1 Dupd manuscrisul autograf, nesemnat, aflat Intre hIrtiile generalului M. Negruzz'

si pus la dispozitie de V. Panopol.

www.dacoromanica.ro

0 SATIRA IN VERSURI

67

Et que meme la mort est une maieste 1 Que l'on peut mépriser, dans son roi, la personne, 10 Mais non pas son manteau, son sceptre et sa couronne I Que l'hommage qu'on rend a son prince, a son rol, On le rend au pays, on le rend a la loi I Que, n'importe ot --s'en vont les insignes moldaves, 11 faut partout les suivre, en pas fermes et graves I 15 Et que tout prince, enfin, qu'on melte a son caveau N'est qu'un mort qu'il faudrait suivre jusqu'au tombeau! Et si, trop foible, il eut ses torts, ses injustices, Oh 1 n'a-t-il donc pas eu d'assez cruels supplices? N'est-il pas descendu, du sommet radieux 20 OA planent les désirs les plus ambitieux, Jusqu'au plus sombre coin de la morne misére? Ne perdit-il done tout et meme sa lumiere? Seul avec ses regrets et courbe sous les ans, Sans amis, sans atours, sans preux ni courtisans, 25 Ne dut-il pas trainer, isolé dans son ombre, Des jours dont le seigneur avait marque le nombre, Afin que la vermine arrive sur son corps Anticiper ses droits au supplice des morts? Quel passage subit du tr8ne a l'indigence 1 Quelle rude legon pour tout homme qui pense 1 Mais: prince, n'eut-il pas favoris et flatteurs? A ces graces n'eut-il point des sollieiteurs? N'eut-il point de faveurs a jeter sur ses pas, Comme on jette a des chiens, les restes du repas, 35 Pour voir comment soudain l'un grince, l'autre aboie, 30

Et se mordent entre eux pour qu'un seul ait la prole? 6 vous qui lui devez vos titres, vos honneurs, Et cet or, qui vous donne 1 aussi des flagorneurs! Parvenus, qui seriez encore dans la misere, 40 Eclaboussés de boue et couverts de poussière 1 Vous tous qui lui devez rangs et positions, Marchant, jadis, a lui par genuflexions! Race ingrate, perverse et nourrie aux bassesses, Qui tirez tant d'orgueil de vos pales prouestes! 45 Oh I sachez qu'avant tout, si l'on possede un cceur, On le vénére mort du moMs, son bienfaiteur ! Qu'on ne peut renier, sans etre malhonnête, Celui devant lequel on a courbe sa tete! Et que, pour etre en droit d'agir a sa fagon, 50 On rejette, au pouvoir, titre, grade et rangon! 1 Corectat peste: vaut. 34*

www.dacoromanica.ro

531

EMIL VIRTOSU

532

4

68

GLOSAR1 afront, I 233;

agarinesc, I 1147 = necredincios, pAgln, musulman. alAmli, III 98 = lAmli.

alat, I 736 n; vezi chiunghiu. aloe, I 105 = plantä cu un suc amar. amirost (a), I 298 = a mirosi (moldov.). Angheli, spiter, I 543, 619; III 190. aniscrielnic, I 725 = letopiset, cronic5. Antonie vodA Roset, I 724. apocalipsis, I 552 = revelatie. arceriu, II 59 = cute pentru ascutit briciul. Aris, I 675, 715 = Ares, zeul rAzboiului. arnAuti, I 598; III 28. Aron, Petru, voievod, I 703. ,aspida, I 833, 841 = viperd sau n5pIrc5. aspumat, I 1092 = plin de spuma (moldov.). aspumind, I 246 = spumegind, fAcInd spume (moldov.). Atila, Atilas, Atili, I 690, 698, 715; III 34 si n. Baba-Rada, III 132 = numele unui haiduc din Moldova. bacali, I 598 = bAcani. bagdadie, I 992 = tavan (turc.). Baia, I 701. bal, I, 1010. Bals, Costache, Ciuntu, mare logof5t, III 217, 226-227; Iordachi, vistiernic, I 538, 731. basne, I 648 = basme, povesti, 1nchipuiri. Beldiman, Alexandru, I 929. Be Ion, I 675, 680, 715 = Be lona. benis, I 141, 669 = hainA boiereascA, ImblAnità pe margim 1 cu minicile despicate. Bernadotte, I 193=maresal francez, ajuns rege al Suediei (1818-1844); In text: Bernardot. bez, I 34 = pe lIngA, In afard de, lipsit de, WA. bezmetici (a), I 476 = a zApAci, a nAuci, a ului. BilAut.A, I 1030. bIrtlhanos, I 1188 = umflat, cu pintecele mare ; vezi i burduhos; ast5zi, burduhdnos. biv, I 718 = fost (slay.). Bohemia, I 707. boldi(a), I 1169 = a Imboldi, a Impinge. bontil, I 274 = rdscoalA, revoltA, complot (vezi si bunt). Bostan, III 132 = numele unui haiduc din Moldova. boston, I 639 = vals. bol, I 74, 161, 170, 187, 327, 333, 335, 340 = materie In forma de glob. brahari, I 598 = brAgari, bragagii.

Brutus, Bruti, III 56, 61, 244. BucsAnescu, III 268 269.

bufon, I 588. buhur, I 180 = stofb de mAtase (turc.). Bujor, III 132 = numele unui haiduc din Moldova. bulgari, III 27.

bunt, 1 443, 592 = riiscoald, revolt5, complot (germ. Bund, rus. bunt, pol. bunt; vezi i bontu).

burcuturi, I 1137 = bonds, ap5 mineralA (ung. borcut); burduhos, I 1020; vezi burtuhdrios;

1 Priveste numai textele date In anexe si cuprinde, Intre altele, si cuviutele nou informa, iar altele s-au modelat In alt fel. LAmuririle lnchise Intre ghilimele slut datorite lui V. Pogor insusi si stint scoase din vocabularul dat la Henriada lui Voltaire tradusd de d. comisul V. Pogor, Bucuresti, 1838 (la sfirsit). troduse In limbA, unde au rAmas unele In aceastA

www.dacoromanica.ro

0 SATIRA IN vERSURI

69

533

cabanita, I 179, 970 = mantle domneascd imbldnitá cu samur. calid (a), I 999 = a siirSci, a nenoroci. Calimah, Scarlat, voievod, domnul Moldovei, I 278, 909, Calmus, familie, I 737 Calimah. camilavc, I 507; III 150 amilafc5, acoperdinint de cap pentru cAlugAri. Cantacuzinesti, I 727-730. Cantacuzino-Pascanu, Iordache, Necolachi, Canta.

mare logohlt,

III 216-224; Neculache (Canta); vez

capchiu, I 632 = ticnit, intr-o parte, capiu. Caragea, loan, voievod, I 273.

Carpatul, v. Crap a tul. Caton, Catoni, ILI 56, 244. Catrina, Vachescu, I 529, 543, 562 ; III 190-191 ; 205 = sotia lui Serban Negel.

Caunitti, III 245 = Kaunitz, cancelarul Austriei (1711-1794). Cazacul, III 132 = numele unui haiduc din Moldova. ceatii sfintd, I 275 batalionul sacru al tinerilor eteristi din 1821 (gra. 6 tcp6c x6xo); vezi §i slinta ceald. cehrea, I 467 = fats, obraz (turc.). Chelban, Ion, I 1028-1029. cherhana, III 205 = fabricd; aici, lupanar. Chicheron, I 748 = Cicero. chila, I 516 = mAsuril pentru grine; In Moldova: 430 ocale (turc.). chitan, I 516 = Edna amestecatd cu tarite. chiunghiu, I 736 n = canal (turc.). cicni (a), I 247 = a crdpa (numai la animale). cifert, I 440, 887 sfert, a patra parte, putin. a stArui cu vorba, a bate la cap. cihai (a), I 1163 cinovnic, I 52 = functionar (rus.). cismegiu, I 735 = fintinar. a se suci, a se intoarce. ciuci (a se), I 941 ciunta (a), I 1162 = a ciunti. ciuste, I 1238 = ardei mic i foarte iute. clenci, I 156 = cklig. clipald, II 89 = clipd (moltiov.). cobur, I 141, 669, 905, 926, 936, 958, 970 = un fel de haina boiereasca (contes). cocardii, III 203. Coman, III 132 =-- numele unui haiduc din Moldova. compliment ; I 795. complot, I 1165. Conachi, Costache, I 530, 589. Confutie, I 751 = Confucius. coperi (a), III 266 = a acoperi. cornorare, I 591 = incoronare; vezi si tncornora (a). cotei, I 246 = dine. Crapatul, I 677 = Carpatul. crevat, I 783 = pat (grec.). crinced, II 36 = crincen. croasade, I 571 = cruciate (franc.) Cromvert, I 695 Cromwell. crud, I 363 n = decoratii. cruntat, I 1068 = plin de singe. cumAnesc, I 678.

cumani, III 27. cumpAn5, I 137 = cintar, balanta. cumplire, I 805, III 75 a. curunt, I 486 = curind. ddchesc, I 677.

dachl, III 28.

Dachiia, lE 44.

www.dacoromanica.ro

534

EMIL V1RTOSU

70

dermeticit, I 744 = priceput, Invatat. desant, I 487, 767 = desantare, desfrinare. despotizmos, III 229. Devlet, I 1100 = alt nume pentru Malta PoartA sau Imperiul otoman. dietA, I 645 = regim medical, diiidemon, I 471 = demon. dimon, 1 486 = demon (moldov.). dinsele, I 638 = ielele. diplomatica, I 574 = diplomatia. dirmogza, I 388, 510 = arbust numit si dirmoz, dirmocsin. disAntat, I 569 = desAntat, desfrinat. disbirna (a se), I 170. disfate, III 68 = desfAtAri. dobrosuri, I 201 = interogatoriu, dopros (rus.). document, I 796. Dorna, muntii, I 245. dosAdi (a), II 12 = a certa, a mustra. DrAghici, Iordache, III 270. drituri, I 1197 = drepturi. duivasA, III 251 = duioasA. dvoreanstfA, I 230 = noblete, nobilime (rus.). Elada, I 693 ; II 55 98. element, I 87. eosforiceascA, stare, III 145 = stare luciferA, diavoleascA. Esi, Esul, I 819, 1009 = Iasi. Eteria, I 318, 369, 435, 1003. evghenist, I 212, 793, 882, 1196 = nobil. Evropa, Europa, I 571, 673, 691. eteristi, I 49, 532. ffigAdau, I 697 = birt, ospAtArie proastä (ung.). FAgAras, I 709.

falanga, I passim --,-- instrument de torturA prin bAtaia la WO. favor, I 1167. feregeua, I 1065 = hainS IargA boiereascA. festa, I 981. fhieri, III 253 = fiere. fiincioasA, II 88 = de fiintA, privind fiinta. Fizinca, I 685. foale, I 351 = pintece, foale. Foca, tiranul, III 258. Fote, patriarh, I 583.

Franta, I 693. fundul, III 164 = adincul, fondul.

gadinA, I 336, 343, 360 = e fiarS sAlbaticA, vArsAtoare de singe, ca leul, tigrul si altele (V. Pogor). gaide, I 769 = picioare, zgaibarace. Galgani, III 34. Gavriil, I 582 =-- BAnulescu, exarh al Moldovei . geniu, II 65. ger, I 1195 = mascur sAlbatec; vezi si gligan. Germania, I 694. ghenovezi, III 28 = genovezi. gheroi, II 26 = eroi (pronuntare ruseascA); vezi si irou. Ghica, Costache Sulgearoglu, mare logofAt, I 733 736 ; II I 216 223. ginjul, I 1186 = funie de tei, nuia rAsucitd, pentru legat. gligan, I 245 = * mascurul sAlbatic, partea bArbAteascA, ci la cei dumesnici 11 numesc ger * (V. Pogor).

www.dacoromanica.ro

71

0 SATIRA. IN VERSURI

535

glistir, III 192 = clistir. golf, I 12, 47, 597 = goi.

gotthii, III 27 = golli. greci, I 308, 441, 1013, 1024, 1170; II 25; III 84, 93, 111.

grimasuri, I 801 = strimbAturi, grimase. gugiumand, I 181, 926, 936, 957, 969 = c5ciuM de samur, cu fundul ros pentru domn. 81 fundul alb

pentru boieri

haractir, III 244 = caracter. hAtinea (a se), I 864 = a se hItIna, a se misca Intr-o parte si In alta, a se legSna. herb, I 736 = sterna. Hindii, I 183 = India. hlrlet, I 736 = sapd (moldov.). hun, huni, I 690. Hungria, I 695 = Ungaria. Huniad, I 695, = loan Corvin de Huniade. Iacurtca, I 144 ictenii, I 590 = ectenii, rugaciuni. iereu, I 504 = preot (grec. tepek). jghebui (a), III 35 = a face jgheab, a ,tnärgini, a conduce, a limita. Ignate, patriarh, I 583. jidovi, I 1109. Imbodolit, I 627 = lmbrobodit. lncorda (a), I 1070 = a Indoi, a pleca. Incornora (a), I 596 = a Incorona; vezi i cornorare. Increteluire, I 1068 = lncretire, tresdrire. Incrosnat, I 353, 959 = Incarcat In spate. Incujba (a), I 398, 1089; II 73 = a Indoi, a pleca, a curba. Incumplit, I 69, 781, 1079, 1096, 1161; III 126 = cumplit. IndArdpniclt, I 344 = InddrAtnicit, Indárknic. Inhierbintealä, III 240 = InfierbIntare. lnsamurat, I 964 = lucrat, Impodobit cu blanA de samur. Inspici (a), III 38 = a da spicul, a rodi. Intär ta (a), III 105 = a IntdrIta. interesul, interesuri, I 1039, 1104. Ionäseni, I 732. ipocrisia, III 148, 196. ipocrit, I 469. Ipsilant,Alexandru, conducatorul Eteriei, I 591, 1145 1149 ; Constantin, voievod, I 224. Iracles, Iraclis, I 689, 715. irou, iroi, I 601, 696, 749 = erou (grec. iipo.4); vezi si gheroi. ismeni (a), I 545, 629, 1165 = a scoate din fire. Ispania, I 693. Iulian, Impfiratul, I 585. ivald, III 138 = iveala, vedere (moldov.). Ivan, prisdcariu, I 732; vezi i IonãFeni. lanci, I 1186 = lance. legea sfIntd, I 610; vezi i pentru lege. leghioane, I 476 = zeci de mii, multime (grec. Aeyed.w). lente, I 363 n = cordoane (decoratii). Leviti, I 553 = Levitic, carte din Biblie (Vechiul Testament). Licurg, I 751. lostärie, III 205 = birt, restaurant (ital. l'osteria). lotri, I 202, 276 = tIlhari. Lozonschi, III 235, 238. luchiumuri, I 734 = lucumuri, dulceturi, rahat.

www.dacoromanica.ro

EMIL VIIITOSU

636

72

Machiavel, III 256. Marius, III 128. masalagii, I 599 = purttitori de masalale, de facle. masca, III 88. mastilià, I 428 mama vitregil. Matias, Maties, Mfities, I 695, 699, 701 = Matei Corvin, regele Ungariei. matrapazlic, I 1110 = afacere, afacere necinstit5. mehteriu, III 228 muzicant. melisa, I 890 = planta aromatil. menunt, II 87 minut; vezi i minunt. mersinnii, I 105 = mirt. mescii, I 208 = incaltaminte usoarS de piele (grec. vicrv.). mestersug, I 284 = mestesug; foloseste si forma rne§tequg, mijdrac, I 1228 = lance (turc. mazdrac). mintios, I 748 = mintos. minunt, I 297; vezi i menunt; se foloseste si forma minut. mirOvire, III 79. mladoi, I 988 = mlildios. mlddoia ,.(a se), I 517 = a se indoi, a se mlädia.

Moise, I 751. morocline, I 348 = morocdnos. Moruzesc, I 1074. Musteatd, I 565.

naboi, I 1210 = suvoi (rus.) Negel, 8erban, III 205; vezi i .erban. Nemvron, I 689, 715 = Nemrod; vezi i Nimvrot. Neron, III 128. Necolachi,

Neculachi, Nicolachi,

III 185-187.

Nicolache,

Canta

(Cantacuzino), I 530, 566, 620

Nimvrot, vezi Nemvron.

clan% III 154 = hoardS. oborl (a), I 877; III 81 = a doborl, a culca la pAmint. obrAzariu, I 470 = masca.

ofelit, III 222 = ofilit. olat, II 57 = tarS, tinut, oloi, I 734 = ulei (moldov.). oltariu, I 501 = altar (moldov.). orindatori, III 84 = arendasi (moldov.). ot, I 732 = din, de la (slay.). otarf (a se), III 123. otarire, I 1124; III 88. otarftor, I 1140. othomani, I 604. pae, I 487 = pare (moldov.). panthir, I 337, 341, 343, 359; III 256 = panterS. paretisi (a se) = a-si da demisia, a se retrage. paretisis = demisie.

parlament, III 200. pArpoli (a), I 1153 = a perpeli. patiniti, III 27 = pecenegi. patirita, III 181 = paterita (odor bisericesc). patria, III 247. patriot, III 232, 240. Pazargic, I 729 = Bazargic. pedosnic, I 773 = pidosnic. pelinci, III 208 = scutece; pendadd, I 391, 651 = protipendadS, categoria marilor boieri.

www.dacoromanica.ro

0 SATIIIX IN VEIIStiltI

73

637

pentru lege, I 50 = rdscoala de la 1821, nun-Atli zavera = pentru lege, pentru credintd.

pesin, I 954. pingdrit, I 167, 372, 384, 390, 533 t spurcat cu nelegiuire * (V. Pogor). plan, I 1000. Platon, I 748. plini (a), I 1173 a implini. pochi, I 495; III 155 popi (moldov.). poclon, I 3029 polcovoditi, I 596

comandanti (rus.).

Politic, III 261. politica, III 252.

politicesti, pricini, I 1036.

ponihos, I 627 = ponevos, miop. ponorit, I 38 = prdpdstios. Pont, I 234 = punct; vezi i pun!. porter, I 1146 = un fel de lichior (englez.).

pradatd, prildati, I, 460, 811, III 5 = lipsitd, prin violentd. prdpdstui (a se), I 1204 = a ciidea, a se repezi in jos. pravdt, I 1172; II 17 = cale dreaptd, cdlduzil, conduckor, povdtuitor. pravaz, III 165 = povcituitor, confluciitor. precovirsire, I 433 = preponderentil. prelungitoare, I 1132. presni (a), I 1017 = a plesni. pricestui (a), I 597, = a impartäsi, a cumineca. privelistit, II 37 = expus privirii, privit. prohab, I 669 = deschizilturd. proin = lost (grec.). p.-ostatec, I 1229 comun, obisnuit. Proteu, III 256. provivasi (a se) = a inainta in grad. Prut, I 429, 437. punt, I 444, II 88 punct; vezi si pont.

rade (a o), I 558 a pleca pe fulls, a sterge putina. rapstire, I 44 = rdpstire, silnicd pornire, rdpire, asprime * (V. Pogor). riipstitori, I 343. rilsdrituri, I 1131 = tresdriri. rendez-vous, III 207. republicd, III 70. rimlenesc, III 60 = roman, de la Roma. rodoslovii, I 759 = genealogii, spite genealogice; vezi i spilä.

Roma, I 694, III 31, 48-50, 70. Romili, Romuli, III 61. Roset,

Necolai, vistiernic, I 290;

Roznovanu,

720-726, 911, 919, 1032; III 217, 248-279. rost, I 326, 381, 749, 750 rost, gurd, glas.

Iordache, vistiernic,

I 397-950

Roznovanu, vezi Rose! Roznovanul. rudd, tigani de, I 706 tigan rudar, lingurar.

rusi, I 429, 437, 537.

sae, I 670 = tare, ocol, de jur imprejur. sdhdidace, I 1228 un fel de tolbe, ce se atirna la coapsa calului, dinainte, intru care era elleva sulicioare scurle, ce se arunca din mind; de acestea obisnuia strdmosii

nostri, in rilsboaiele caldresti. Acest cuvint mai in urind luase intindere asupra a toatd inarmare, incit zicind silhilidace se intelege toata gatirea inarmdrii unui ostean (V. Pogor).

saicd, I 308 = un fel de corabie. salvari, I 670.

Silmdscani, I 685. samur, I passim blanA de zibelind.

www.dacoromanica.ro

EmIL VIRTOSU

538

74

Samurcas, loan, doctor, I 636. samuro-blane, I 850, 959. samuro-gugiumand, I 1066; vezi i gagiumand. santimenturi, III 232.

sarmati, III 28.

sbAtAturi, I 839 = sbaterl. schingiuri; I 229, 928 = schingiuiri, chinuri. Schipioni, III 61 n. Schith, I 689. scopos, I 1007, 1173 = scop. scormoli (a), I 571 = a scormonl, a isca. scrijAli (a), II 24 = a Insemna, a scrie. scutitor, I 738 = apArdtor. Secul, mAndstire, I 2, 19. Serban, Negel, fratele mitropolitului V. Gostache, I 529, 543, 561, 566, 620; vezi si Neget.

sferd, de lut, I 58.

Sfezia, I 193 = Sued la. sflntä ceatA, I 601, 605; vezi i ceata sfintd. SfIntul Munte, I 555. Sibir, I 200 n = Siberia. Silas, III 128. simbathia, III 163 = simpatia. sip, I 140 = un tel de stofd. sistemd, sistimd, I 572; III 126. sivae, I 183 = stofd din mdtase albd si fir. slavnic, I 404 = doritor de slavd, de glorie. slecusuri, I 670. slic, I 932, 964 = ilic, acoperemint special de cap. slugi, de coadd, I 598 = slugi asezate la coada butcii sau a trAsurii. soli (a), I 153, 286; III 161. 5pilberg, I 200 = Inchisoare vestitd In vechea Austrie. spitd, spiti, I 684, 817, 920, 1029 = neam. stihii, II 94 =- elemente ale naturii. Sturza, familia, I 737; Alexandru (Sandulache) vistiernic, III 216, 228; Dumitrache, logofdt, III 216, 240 247 ; Grigore, logofdt, I 623 660, 755 758, 1027 1194. III 216, 230-233; Mdrioara, ndscutd Galimah, sotia log. Gr. Sturza, I 661-1016, 1045 1046 ; 1112 1156 ; Mihalache, I 717 754, 785 786, 915 916, 924, 1008. suiulgiarol, I 735 = fIntlnar. suliman, I 663, 846 = fard. Sumla, I 1060. supchipuirea, I 1141 = dorintd, idee preconceputd. surgunlic, I 1059 = surghiun. Sutu, Mihail Grigore, domnul Moldovei, 1170-324; Alexandru, domnul TArii Rominoti, I 309 312. suvAtt, I 65 = sovditor, sovdind, In zigzag. svInzoli (a se), I 522 = a se vInzoli, a se svIrcoli. tAbIrci (a), I 1178 = a tie, a UHL

tablA, I 1101 = tavd. taclale, I 1021 = vorbe multe. tact, I 288 = scaun, tron, resedintd (turc.). tAhndi (a), I 246 = a ldtra, a Incolti cu lätrAturile. Talpd, III 132 = numele unui haiduc din Moldova. talpdlui (a), I 1193 = a bate cu toiegile la tAlpi. Tamerlani, III 34. tImplare, I 222 = IntImplare. tanduri, I 388 = tandari. tanele, I 143 = bucdti de bland. Tarigrad, I 293, 300. Tartar, III, 168.

www.dacoromanica.ro

0 SATIRA. IN VERSIIRI

75

539

telallc, III 104 = vinzare la mezat, cui (Id mai mult. temelnic, II 54 = temeinic. teremonii, I 802 = ceremonii. Thesalonica, I 729 = Thesalonic, Salonic. 1 brachia, I 676, 693. tiran, tirani, I 349, 407, 1076; III 258. tiranie, III 55, 57, 67, 91, 165. Tisa, I 1031. toiegi (a), toiegitul, 1 231, 257 = a bate cu toiegele la tdlpi. Tomsa, Stefan, voievod, I 703. Traian, cel Mare, III 32. trimbaci, I 653 = trlmbitas. tues, I 591, 921 = ticnit, nebun. turci, I 21, 25, 441, 573, 613, 615. Turterebu-Ros, I 1031. unnii, III 27 =-- hunii.

urdie, I 1060 = ordie, oaste, tabdra turceascd.

varvar, varvari, I 825; II 34 n, 261, 278 = barbar. varvaria, III 24, 208 = barbaria. Veniamin Costache, mitropolit, I 451-621, III 166-207. verigas, I 710 = mijlocitor neonest.

villa, III 40 = Alva. virci, I 874 = dungi (vInatái), vircoli (a se), I 260, 392, 845 = a se svircoli. virsd, I 278 = sculd de prins peste. voevozi, I 606 = conducatori de oaste. vrednici (a), III 239 = a face vrednic.

wist, whist, I 634, 639 = joc de cdrti. Zdfs, II 79 = Zeus. zaherele, I 304 = provizii, alimente. zdtrire, I 1162 = lovire, loviturd, pocnire, pocniturd. zmerdui (a), I 836. 842; II 46 = s a minji (V. Pogor). zmic, I 519 = un fel de arc mic, judirie de copil. zmult, II 30 = smuls. Zoroastru, 1 751. zulum, I 604 --,- a mare válindsag, silnicie (V. Pogor)

MOJI,E(OBCKAH CATIVA B CTI4XAX 1821

Dom

(HPATROE COgEFIKAHI4E) BoceTalude 1821 roAa B bdonAose npolmeao Heo6m4aftHoe Bnegavieime na COBpeMeHHIIROB, H HOROTOIThIe HU III4x EILITRJHICb sariegasnen. B IIFICI3melmai cDopme Hali6onee enagmTeamme ero CO6MTHH H momelum. CpeAH

BTHX TelICTOB HaX0):HITCH H ZIIge IMO, FIBIIBIHOSCH CRI4MHIIRy Bapaaamy 113 MOHRCTIalpf1 CeicyayM>, II0ama, 113 ROTOpOR coxpammoCE. 1238 CTpOR, paage.nemma Ha 8 eTpocil H Hammel-Duda WHIM-1MM CTHICOM 110 15 CJIOPOB

B eTpoue. B O'r.T114114e OT gpyryul nponseeikeHnft, OTH0CHIIII4XCII R CO6hITIIHM 1.821 rona, noema cBvinem4e#, Harmcatmea HeIlaBeCTIIIAM aeTopom, Hauge Ten, CO6CTBSMIO POBOINI, He nosecTeortaHmem, a Hpwrt vim-Dm Heo6pancemmm B

www.dacoromanica.ro

EMIL VthTOSU

640

76

aHTepaTypHoti (Dopme Bud Hero MOJI,110BCHOPO o6weeTBa TOPO BpemeHH, npntiem

awrop yrta3BmaeT Ha Bee HegocTamn, xapawrepHme.)vm ero HpegeTaBwreaeti. OTa mama He Banana n ocTaaaeb HellenoaB3oBa11Hoff go HacTonwero BpemeHH 111,1

HeTopueri anTepaTypEI, an HeTopHorpaOlefl; noama, neperm-

caHHaH MHxammolvi DmHHeeBy c }lime yTepHHHoro opurmiaaa, HanHearmoro

Hnpn.nannett, HaxonnTeR cpenH pyBonnceti En6anoTem1 ABagemun PHP. B HacTomnee BpeMH mama HagaeTen; efl HpegineemnyeT pa36op, 13 HOTOPOM yHaaana ee JIHTepaTypHan H IICTOplitleCHan HOHHOCTb, B TO ace Bpenn

yeTanaBaHBaeTen H ee Hen3BecTHBul aBTop B maw Bacnae Horopa-oma (1792-1855), china paama 143 HoroponITHR flunamp, nomummerocH oT gOJIMHOCTH meamoro rmcapn go paHra Bemmoro Bop-mica. AHB.J1113 aToLl TIODMM, HogxpenaeHmaii OT3b133M11 0 gpyrnx HeI13,011}IbIX

TettcTax Toro ace aBTopa n LiX anamnom, pactcpbmaer ncrinmoe 3HageHne HegoeTaTogno ogeHeHHoro so mix Hop rmeaTenH H B TO' me BpeMH BbI1113suleT eymecTBoBaHne HHTepeeHoro allTepaTypHoro namaTHima, eBngeTeaBeTByIoutero o pa3BHTHH ilyxa couna,TILHog HIITI1III B MOJ1,40130.

UNE SATIRE MOLDAVE EN VERS, DE L'AN 1821 (RESUME)

La révolte de 1821 en Moldavie a particulierement impressionné les con-.

temporains. Certains d'entre eux ont essayé d'en fixer par écrit les aspects et les moments les plus marquants. Parmi ces textes, on peut citer Vedenie ce au vdzut un schimnic Varlaam de la mindstirea Secului (La vision qu'eut un solitaire du nom de Varlaam du monastere de Seccou), poeme dont se sont con-

serves 1238 vers de 15 pieds, divisés en 8 chants.

A l'encontre des autres écrits relatifs aux événernents de 1821, le dit poème

dont l'auteur est anonyme ne constitue pas un récit a proprement parler, mais la presentation critique, sotis une forme littéraire, de la haute société moldave de l'epoque ; l'auteur en profite pour dévoiler les tares des membres les plus marquants de cette société. Le poeme est inédit. Ni l'histoire littéraire, ni l'historiographie n'en ont fait état jusqu'A present. Recopie de la main de Mihail Eminescu, d'apres un original écrit en caracteres cyrilliques, aujourd'hui perdu, il nous a été conserve A la section des manuscrits de la Biblioteque de l'Académie de la R.P.R. Le dit poème est publie maintenant A la suite d'une etude qui en souligne l'intérêt littéraire et historique. En meme temps, son anonyme auteur se laisse identifier A Vasile Pogor-pere (1792-1855), fils d'un rdze,s (paysan libre) de Pogorästii Iasilor, dont la earrière commenca par l'hurnble poste de secrétaire, pour gravir les echelons administratifs et atteindre la dignite de grand vornic (ministre de l'intérieur). L'analyse de ce poeme, corroboree par la presentation et l'analyse d'autres emits inedits du même auteur, révele un écrivain qui n'avait pas encore été apprecie a sa juste valeur jusqu'ici et fait, en meme temps, connaitre un important monument lii...raire relatif A l'histoire de l'esprit de critique sociale en Mol da vie.

www.dacoromanica.ro

Dal la axles 15.01.57. Bun de tipar 07.08.51. Tiraf 3200. Ilfrlie semioelina 85 g. ma. Format 16170 x 100. Con editoriale 48,7. Colt de lipar 84. A 08058. Indicele de clasificare pentru biblioleci mart: 9 (498) 18:17. (082). lndicele de clasificare

pentru biblioleci mid: 9 (.R) .13:17. (082). executat sub corn. nr. 376 la Intreprinderea poligralicb nr. 4. Cal. erban Vodft 133, Bucure7ti, R.P.R. Tiparul

www.dacoromanica.ro

ERATI pagina 14 87

90 90 218 390 408 409 428 491 621

rindul

8 de jos 8 de jos 21 de jos 20 de jos 15 de jos 17 de sus 20 do jos 23 de jos 25 de sus 12 de jos 2 de sus

se va citi:

in boo de:

n. 4, p. 14

n. 10, p. 13

sa

sat

HUM

CUM

derceperea nobilar pomeneasca"

perceperea nobiliar pomeneasci" 4

p. 408 (2)

nota 8

n. 1 de la 1. 5 durtati

mai jos nota 14

purtati

1821

1821 1

Eterida

Eterida 1

Addenda

Transcrierea poemului Vedereie (p. 491 531) a urmat manuscrisul eminescian, cu abaterile semnalate in note si on cele consemnate aici. Astfel, s-a pus: sing, pentru sunt; a p. e , 6; I p. a, 6, i (cind acesta din

urmit are valoarea respectiva); a p. a (cind este omitere); oa p. 6 (cIteva cazuri); 6 p. e final (cind are aceasta valoare); h p. ch (in archiereu, archiepiscop); s-a unificat: cind, eft, slint, p. cdnd, cdt, sfant (grafiile fiMd inconsecvente); la fel: supt p. sub, subt (acelai motiv). Ortografia §i punetuatia a partin editortilui.

C. 376.

r;tudii $1 materiale de isiorie medic, vol. I I.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro