Studii Si Materiale Istorie Medie 01 (1956)

1.0

IN.

K

PuBLICH POPULARE R 0 MiNE

INSTITUTUL DE ISTORIE

STUDII SI MATERIALE DE

ISTORIE MEDIE -

VOL. I

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE INSTITUTUL DE ISTORIE

STUDII SI MATERIALE DE

ISTORIE MEDIE REDACTOR RESPONSABIL

BARBU T. CIMPINA

V 0 L.

1

1956

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE www.dacoromanica.ro

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE INSTITUTUL DE ISTORIE

STUDII 51 MATERIALE DE

ISTORIE MEDIE SUMAR

STUDII

Peg.

MARIA HOLBAN, Contributii la studiul raporturilor dintre Taa RomIneasca §i Ungaria angevinA (Rolul lui Benedict Himfy In legAturA cu problema Vidinului)

7

P. P. PANAITESCU, Dreptul de strAmutare al tAranilor In prile Romine

(pinA la mijlocul secolului al XVII-lea) 5TEFAN PASCU, MiscAri tArAnesti prilejuite de intrarea lui Mihai Viteazul In Transilvania AURORA IMES, Stiri In legAturA cu exploatarea sAri1 In Tara RomlneascA

pina In veacul al XVIII-lea

IOACHIM CRACIUN, RAzvrAtirea sasilor din Brasov la 1688 HARALAMBIE CHIRCA, Veniturile vistieriei lui Constantin Brincoveanu dupA condica vistieriei AL. VIANU, Consideratii asupra caracterulul activitatii administratiei ruse

piffle Romthe (1769

63

123 155 199 213

1774)

233

DAMIAN P. BOGDAN, 0 strAveche matrice de pecete romIneascA GH. DIACONU, Observatii cu privire la urmele vechiului tlrg al Sucevei In vremea marilor asedii otomane i polone din veacul al XV-Iea . OCTAVIAN ILIESCU, Cu privire la problema realizArii unui e corpus * al

245

In

MISCELLANEA

monedelor feudale romlnesti Inceputurile bAniei de Craiova. Pe marginea unui document recent publicat ALEXANDRU ELIAN, Epigrame funerare grecesti In epoca fanariotd DAN SIMONESCU, Primul ziar tipArit pe pAmIntul tarn noastre C. SERBAN, Stiri despre o sticlArie In tinutul Romanului la sfIrsitul secolului

267

285

ST. STEFANESCU,

al XVIII-lea FT. OLTEANU, Inscriptia de pe piatra de mormint de la mAndstirea lui Iatco din Suceava

325 333 343 353 367

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE www.dacoromanica.ro

ACADEMIE DE LA REPUBLI QUE POPULAIRE ROUMAINE

INSTITUT D'HISTOIRE

ETUDES ET MATERIAUX D'HISTOIRE MEDIEVALE SOMMAIRE

ETUDES

Page

MARIA HOLBAN, Contribution a l'étude des rapports entre la Valachie et la Hongrie angevine et du role de Benoit Himfy dans la question

de Vidin P. P. PANAITESCU, Le droit de deguerpissement des paysans dans les Principautés Rournaines (jusqu'a la fin du XVIle siècle) STEFAN PASCU, Mouvements paysans provoques par l'entrée de Michel le Brave. en Transylvanie AURORA MIES, Données relatives a l'exploitation du sel en Valachie jusqu'au XVIIle siècle IOACHIM CRACIUN, Le soulevement des saxons de Bralov en 1688 HARALAMBIE CHIRCA, Les revenus du trésor de Constantin Brancovan , d'apres le Livre du Trésor AL. VIANU, Considerations sur le caractere de l'activité de l'administration russe dans les Principautés Roumaines (1769-1774)

7

63 123 156

199 213

233

MISCELLANEA DAMIAN P. BOGDAN, Une ancienne matrice de sceau roumain

245

GH. DIACONU, Observations au sujet des vestiges de l'ancien bourg de Suceava a l'époque des grands investissements par les Tures et les Polonais au XVe siecle

OCTAVIAN ILIESCU, A propos d'un corpus

267

des

monnaies

féodales

roumaines

T. TEFANESCU, Les debuts du banat de Craiova ALEXANDRU ELIAN, Epigrammes funeraires grecques de l'epoque phanariote DAN SIMONESCU, Le premier journal imprime sur le territoire roumain C. SERBAN, Au sujet d'une verrerie de la contr.& de Roman a la fin du XVIIIe siècle ..f. OLTEANU, L'inscription de la pierre tombale du monastere de Iatco, de Suceava

285 325

333 343 353

367

EDITIONS DE L'ACADEMIE DE LA REPUBLIQUE POPULAIRE ROUMAINE

www.dacoromanica.ro

AHAAEMI4F1 1317MIDIHCROVI HAPOAHOCI PECIWEJIHRI4 HHCTPITYT IICTOPHI4

04EPI-(1/1 H MATEPHAnbI II 0

CPEL(HEfi HCTOPHH CO,EcEP7HAHHE

CTATLI1 M. FOJIBAH, K Bonpocy o6 ornoniemsax measny Ba.uaxne

OrP

is AH;Hy-CHOli BeHrpHeti (Pons, BenenHuTa Finn Ills B snagnneHom Honpoce)

7

H. H. HAHAHTECHY, Hpano nepexoga HpecTban no cepenHum XVII B.

............ ...... .......... ...... El. HACIW, HpecTbrnscHne TpRacetula B CBH311 C BeTy1131eHlleM MHxamna Xpa6poro B TpaHCHJIbBaH1410 ............ .....

123

A. HJIHEIII, K AO5bIge C0J111 B Banaxnu no XVIII B... ........

155

B PyMLIHCHILX 3eMJIFIX

..

63

H. KPB1117H, BoecTaHme 6painoacinsx caHcoHnen H 1688 r

199

X. KHPHA, J:loxonEs HaaHm HOHCTaHTIIHa BphrisHonnHy 110 xpomnie liaalIM

213

A. BHAIW, 0 xapawrepe rkenTenbnocTH pyccHoti arnininiacTpanins B PyMLILICHHX 3ens.uax (1769-1774)

233

XPOHHICA g. H. BOULAH, Apenssetiman maTpHna proLuscHolt nevaTH .......... F. AHAKOHY, Ho nonogy cnegon npemsero ropona Cytians no speuesa Beaman( Typegmix H 110311,CHI1X OCa.A XV Helm

267

.

O. HJIHECRY, no 110BOU cocranneHan corpus pyMIiHCHiIX .. .. LIBIX MOHeT . . . . . . . . b.-. Ill. IIITECOHECHY, Hagano HpailoncHoro 6aHcrrna .................. A. BEHAH, Ppegeemse Hanrpo6Hme arnsrparinsm H cDaHapHoTcHylo anoxy .. CHMOHECHIT, Heiman raaeTa, HanegaTaHHaft Ha TeppuTopms maims H. IIIEPBAH, H npokraHogurny manna B POMaHCHOM Hpae H HOHIV XVIII

eia

..

WITHHY, Hannucr, Ha Hanrpo6no11 mmre B eyganeHom monacnape Him) ........ ...... ............ ...... ....... ..... ..........

I43,11ATEJII3CTBO

A HA,I1EMHH

245

285

325

333 343 353 367

PYMbIHCHOH HAP0H0fl PECIIYHJIHM4

www.dacoromanica.ro

STUDII

CONTRIBUTII LA STUDIUL RAPORTURILOR DINTRE TARA ROMINEASCA SI UNGARIA ANGEVINA. (ROLUL LUI

BENEDICT HIMFY IN LEGATURA CU PROBLEMA VIDINULUI) DE

MARIA HOLBAN

Dacd documentele din viata Banatului ingáduie sd se reinvie figura lui Benedict Himfy, in schimb unele documente legate direct de acesta ajutd la lurninarea uneia din cele mai obscure probleme ale istoriei Tdrii Romine§ti, anume aceea a campaniei lui Ludovic In Tara Romineascd 0 a episodului ocupdrii Vidinului de &are Vlaicu vodd. Publicarea acestor documente in 1898 2 0 1900 3 a adus o serie de elemente noi, de o insemnfitate capitald pentru elucidarea raporturilor dintre regele Ungariei i domnul Tdrii Romine§ti, precum "i a mersului operatiilor purtate impotriva domnului romin. Din .pdcate cronologia gre§itä a acestor serii de documente, departe de a duce la simplificarea doritd, a incurcat 0 mai mult datele problemei. Intr-adevdr o blind parte din scrisori sint lipsite de insemnarea anului. Aceastd lipsd a fost implinitä de editorii textelor in mod simplist, socotindu-le toate din anul 1368, chiar cind elemente foarte serioase infirmau aceastd datare. Se intimpld chiar ca editorul insu§i sd recunoasca in notd nepotrivirea evidentd, fdra. Insd a reu§i sä o rezolve. Alteori, data insd0 e gre§it citità sau interpretatd. Dar chiar atunci cind textul cuprinde §i ardtarea anului, fi e publicat astfel de editorul anonim in Történelmi Tar * (1898), acesta cu prilejul publicdrii unui alt grup mai important de documente in s Századok* (1900), de astd data' sub iscaliturd, socote§te totu§i in comentariul sdu cd §i acest text e din anul 1368 (cum Muth e§te el) 0 nu din 1367 (cum scrie in scrisoare), i il folose§te ca atare (ibidem, p. 583). Aceste datari gre§ite duc la unele absurditati ce ridicd in fata oricdror cerce1 Analizate de noi Intr'un articol nepublicat Inca, Deposeddri In Banal sub Angwini

dupü marlurla documentelor. 2 In Történelmi Tar, 1898, p. 357-367 sub titlul: Oklevelek a magyu bulgár

oszekollések törlinekhz 1360-1369. (Acte privitoare la istoria legaturilor maghiaro bulgare

fare anii 1360-1369). a In Szazadok I', 1900, articolul lui Thalloczy Lajos: Nagy Lajas és a Bulgar 116nsdg. (Ludovic cel mare si Banatul Bulgar).

www.dacoromanica.ro

8

MARIA HOLBAN

2

tali un zid nepdtruns de incertitudine. De exemplu, e foarte greu de inteles cum putea Petru Himfy in scrisoarea sa adresatd din cetatea Vidin fratelui &au Benedict la 1 17 octombrie 1368 » sa stdruie ca Vlaicu sa-i trimità trei-patru banderii la Vidin, chid Inca din 14 septembrie afldm cd se aminau judecatile unor pricini din cauza chemdrii la oaste impotriva lui Vlaicu. E de asemenea ciudat ca, In luna noiembrie, Ludovic sd fie intr-o zi la Timisoara iar a doua zi. In fata

Severinului ; 0 totodatd sd-i ceara lui Benedict Himfy sd-i trirni Là in plina actiune militara trupele de care nu ar mai avea nevoie (1), trebuind chiar el sd i se Infatiseze cit mai neintirziat la, Timisoara. In aceeasi ordine de idei,

chemarea stdruitoare la Vidin a lui Benedict Himfy de catre acei 4 juZi b raguzani cu rosturi rdmase neldmurite a fost datatd ca flind din 1368 si inteleasa ca o chemare Intr-ajutor din partea coloniei raguzane din Vidin, inspäimintatä

de rdscoala populatiei bulgdresti 0 punindu-si nadejdea in venirea banului

Bulgariei la locul datoriei sale. Desigur 10 poate oricine pune intrebarea ce fel de grija avea banul Bulgariei de regiunea ce ii era data In paza, dacd el putea lipsi in imprejurdri atit de grave, §i era nevoie sa fie chemat la postul sdu de cdtre reprezentantii coloniei raguzane.

Prezentarea documentelor fdcutd in studiul lui Thalloczy a influentat

desigur §i toatd istoriografia romineascd, incepind cu articolul lui N. Iorga, Lupta

pentru stdpinirea Vidinului fn 1465 1369 1, urmat dupd zece ani de cel al lui Minea, aparut tot in « Convorbiri literare » 2, sub titlul Relafiile politice dintre

Tara Romineascd fi. Ungaria §i urmat 0 acesta dupd un interval asemdnator de articolul lui V. Motogna din « Revista istorica », intitulat, La rdzboaiele lui Vlaicu vodd cu ungurii 1368 1369 3. Mai recent, articolul lui Al. Vasilescu, Cetatea Dimbovifei 4, vrind sa stabileasca data precisa a campaniei din Tara Romineascd, trece In revistd parerile istoricilor romini, oprindu-se Insa de preferinta la unele din pdrerile lui Thalloczy si cautind sd dea o interpretare personala

textelor originale infatisate de acesta in anexa.

Dar pe linga greselile de cronologie ce intunecd intelegerea unitdfii de acfiune, atit a lui Ludovic, cit mai ales a lui Vlaicu, istoria acestor evenimente a mai avut

de suferit 0 de prezenta acelui act recunoscut fals, datat din 13 noiembrie

1369 0 pomenind de arderea manästirii sf. Nicolae din Talmaci de cdtre Vlaicu, act folosit din plin de Onciul, de pildd, In argumentarea sa asupra originii posesiunilor de peste munti ale lui Vlaicu. In sfirsit, insa§i interpretarea textelor (e vorba uneori chiar numai de traducerea Mr) a scos la iveald unele nepotriviri ce trebuie indreptate. Cit priveste valorificarea istorica a textelor, vom avea prilejul sd ludm In discutie 0 textul din cronica lui Ioan de Tirnava (Kiiki1116) cu rezultate poate uneori neasteptate. Trebuie bine precizat cä la baza intregii istoriografii a evenimentului ce-1 discutdm s-a aflat aceastd cronica. Pentru o mai bund orientare va trebui sd urmarim la istoricii strdini 0 romini sensul pe care il acorda ei atit expeditiei lui Ludovic in Bulgaria cit §i campaniei

lui din Tara Romineasca. Se cunosc imprejurarile campaniei Impotriva lui Strasimir. In ianuarie 1365 regele Ungariei chiama oastea impotriva domnului

Tarii Rominesti, vinovat de nesocotirea indatoririlor sale de vasalitate fata de suzeranul sdu. Se invocd abaterile mai vechi ale predecesorUlui sail la care 1 Publicat In . Convorbiri literare ,, 1900, p. 962-999. 2 1910 (2), p. 1121-1140. 2 Revista istoricd I), 1923, p. 12-20. 4 Publicat In Buletinul comisiunii monumentelor istorice *, 1945, p. 25

www.dacoromanica.ro

§i

urm.

3

RAPORTURILE DINTRE TARA ROMINEASCA. SI UNGARIA ANGEVINA.

9

a participat i fiul acestuia, noul domn, care si-a mai ingaduit acum sd preia titlul i calitatea de domn fdrd a cere incuviintarea suzeranului sau, « domnul sdu firesc a, Ludovic. Dar expeditia pornitd impotriva lui Vlaicu e indreptatä

pe neasteptate impotriva lui Strasimir al Vidinului. S-a cdutat, precum e firesc, motivarea i poate chiar justificarea acestei schimbdri.

Dupã istoricul austriac Steinherz 1, scopul expeditiei lui Ludovic Impotriva Vidinului in primavara anului 1365 era sd sldbeascd presiunea din nord asupra imperiului bizantin i sd-i opreascd pe s despotii balcanici de la orice legaturd cu turcii (p. 559). In primdvara urmdtoare avea sä inceapd rdzboiul impotriva turcilor pentru apdrarea imperiului bizantin. Regele insusi trebuia sã vind in fruntea unei ostiri puternice. Venirea impdratului bizantin la Buda il intdreste in planurile sale. Man al V-lea fagdduieste sá treacd la catolicism dacd va primi ajutor. S-ar zice deci cd e vorba de un gind de cruciadd, dar tot Steinherz aratd cä planul intemeierii unei mari impdratii in Balcani aruncase in umbra toate celelalte preocupdri (p. 567).

Mult mai aproape de realitatea faptelor ni se pare explicatia lui Huber in articolul sau Ludwig I. von Ungarn und die ungarischen Vassallenländer 2, anume cã Ludovic prolitcl de dusmcinia dintre Strasimir al Vidinului i Iratele acestuia isman « farul de la Tirnovo »3, pentru a-pi intinde stdpinirea in sudul Duneirii. Desigur cã atit expeditia planuitd impotriva lui Vlaicu cit i cea efectuatd impotriva lui Strasimir porneau din acelasi calcul de a folosi (in cazul domnului romin) mornentul intotdeauna mai critic al unui inceput de domnie, sau (in cazul lui Strasimir) diviziunile interne politico-dinastice, care au insotit cunoscuta impartire a taratului lui Alexandru intre cei doi fii ai sãi, tarul Alexan-

dru rdminind mai departe la Tirnovo aldturi de fiul sdu preferat *isman. Absolut opusd i cu totul fantezistd este explicatia pe care o incearcd Thalloczy, in articolul citat, asupra expeditiei din Vidin. Cu o necunoastere

totald a imprejurdrilor reale si a succesiunii lor in timp, el afirmd cd amestecul ungurilor in Bulgaria decurge din conventiile incheiate intre Ludovic i Man

al V-lea, prin care bizantinii urmdreau reintregirea imperiului bizantin, iar ungurii valorificarea drepturilor Mr asupra Bulgariei. Dupd Thalloczy, atacul asupra Bulgariei nu a decurs din sldbiciunea acesteia, pricinuitd de cearta dintre frati, cum crede Huber, ci din faptul cà aliatul lui Ludovic fusese luat prizonier la Tirnovo atunci cind indemna la o aliantd impotriva turcilor. Deci

expeditia lui Ludovic n-a fost o expeditie de cucerire, ci de pedepsire 4 pentru actiunea lui iman. Acesta scapd de rdzboi obligindu-se sd-1 predea pe impdratul bizantin, recunoscindu-1 totodatà pe Ludovic stdpin de drept al taratului

de Vidin. Imparatul bizantin e predat de *isman voievodului Transilvaniei Dionisie Láckfy, numit ban al Bulgariei. Acesta ii insoteste la Buda, de unde

1 Die Beziehungen Ludivigs I. von Ungarn zu Karl IV., In Mitteilungen des Insfiluts

fiir österreichische Geschichtsforscluing, t. IX (1888). 2 In Archiv far österreichische Geschichte, t. 66 (1884).

3 In realitate viitorul tar. In vremea aceea mai trAia Inca tarul Alexandru, tatAI lor, care n-a murit decit in 1371 dupa cum a ardtat I. Bogdan in articolul ski Zur Wiirdigung der neuentdeckten bulgarischen Chronik din Archiv für slavische Philologie, XIV (1892), p. 255-277. 4 Cf. la Hóman, Gli Angioini di Napoli in Ungheria, Roma, 1938, p. 386, pretinsul rAsunet al capturArii lui Ioan al V-lea de cdtre $isman. Se cutremurA de indignare intreaga crestinAtate. Amedeu porneste indatA i ajunge la Varna. 4 Ludovic al Ungariei trebuia sa-i alerge intr-ajutor din miazAnoapte. Dar nu se pornise Inca i i-a i sosit vestea eliberArli lui Ioan 6.

www.dacoromanica.ro

MARIA HOLBAN

10

4

pleacd apoi in iarna anului 1365 la sfir§itul lui decembrie, sau in primdvara anului 13E5 cind insu§i Ludovic 11 conduce la granitä. Toatd aceastd constructie se ndruie dacd se tine seama cd expeditia impotriva Vidinului s-a lificut in luna mai 1365, pe cind impAratul se afla lini§tit in micul sdu imperiu. Abia la IriLuI anului 1365, sau inceputul anului 366 pornefte el spre Vidin §i de acolo

spre Buda, §i anurne ca o urmare a actiunii lui leudovic in Balcani. Actiunea regelui nu era nicidecum legatd de vreo initiativa sau vreo conventie cu loan al V-lea, ci dirnpotrivd impdratul, vazind expeditia inceputd in Peninsula Balcanied, incearcd sd tragd §i el un toles de pe urma ei, oferind adeziunea sa la bise-

rica rornano-catolied in schimbul unui ajutor efectiv impotriva turcilor. Intimplarea cu s prinderea * lui de cdtre Si§man in drumul sdu de intoarcere s-a dovedit a fi inexactd 1 Tarii de la Tirnovo nu 1-au luat in prinsoare, ci au refuzat sd-i ingdduie trecerea de la Vidin inapoi in tard. Cum drumul nu se putea face

decit pe Dundre de-a lungul teritoriului stdpinit de tarul de la Tirnovo,

iar impdratul bizantin nu avea cu el o Hold in stare sd forteze trecerea impotriva unui baraj bulgäresc, aceastä piedied adusd suveranului pribeag era absolutd. Si mai surprinzdtoare e explicatia presupusei intelegeri finale dintre Ludovic §i Si§rnan, care il predd pc irnparat §i Ii recunoa§te pe Ludovic de stdpinitor de drEpt al Vidinului. Ar urma cd pentru pedepsirea unei actiuni a lui $ivman, dwmanul lui Stra,simir, sd fie deposedat Stra§imir cu incuviintarea ulterioard a lui **nail 111 Dar se uitä amdnuntul esential cd i ipotetica recunoa§tere

a lui Si§man n-ar fi putut avea nici o valoare atita timp cit trdia tatd1 sdu

tarul Alexandru de Tirnovo. In sfir§it, in lucrarea sa din 1938 2, istoricul maghiar 1-16man reia teza lui Steinherz i o mai amplified vorbind de o 3 sirbo-bulgaro-romind care ar fi putut sa neutralizeze influenta regelui Ungariei In Balcani 4. Bizuindu-se pe aceastd aliantd, Vukasin ia puterea in Serbia, Stra§imir se incoroneazd la Vidin

i Vlaicu crede momentul venit pentru a se sustrage suzeranitdtii lui Ludovic §i a se intitula ostentativ voievod prin mila lui dumnezeu. Aflind aceasta, regele porne§te contra lui f dar in loc sd se napusteased asupra Tarii Romine§ti stradtind muntii greu de trecut de la granità, el se indreapta spre

Vidin unde incerca sd se consolideze in domnie cumnatul lui Vlaicu Stra,Oinir 1 Pentru discutia acestui punct, precum i pentru tot istoricul cAlAtoriel lui loan Palcologul, cf. infra 0. Halecky, Un empereur de Byzance a Rome, Varsovia, 1930.

2 Heiman, op. cit.

3 AliantA dedusA de autor din faptul inrudirii dintre dinastii. Dar faptul ca acest element al inrudirii de singe nu este hotaritor reiese si din vrajba dintre fratii Strasimir si Sisman. Iar cit priveste pe Vukasin, acesta nu era cumnat cu Vlaicu cum se crede, confun1indu-1 cu Uros, cf. Jirecek, Geschichte der Serben, I, p. 430. Vukasin apare deodatA ca rege

albturi de tarul Uros ... In noiembrie 1366 vin impreunä trimii atit ai tarului (imperator Sclavonie) cit i ai regelui (rex Sclavonie) pentru ridicarea tributului raguzan de sf. Dumitru.

La 1370 Vukasin pomeneste si de sotia sa regina Elena (Albna) si de fiii sai Marcu si Andrei... E vorba tot cam pe atunci de casAtoria lui Marcu cu o croatA catolicA. Ideea insAsi a unui asemenea bloc politic constituit prin inrudirile dintre tarii suddunäreni si domnul Tarii Rominesti este poate influentatA de unele consideratii ale lui Jirecek,

privitoare insA la alt moment: Cum Alexandru era cumnalul lui Dusan si ginerele lui Basarab, s-a format din aceastA legAturA de familie o coalitie a celor trei state continentale negreccs1 din Peninsula BalcanicA, care se indrepta atlt impotriva Ungariei eft si impotriva bizantindor *. Asa s-ar explica victoria lui Basarab contra lui Carol Robert In 1330, cea a In' Alexandru contra Bizantului in 1337, precum si cuceririle lui Dusan (Gesclzichte der Bulgaren,

p. 298 299).

4 Hbinan, op. cit., p. 384.

www.dacoromanica.ro

5

RAPORTURILE DINTRE TARA ROMINEASCA. SI UNGARIA ANGEVINA

11

Deci intocmai ca la Thalloczy, unde Strasimir trebuie sA plateascA pentru faptele

fratelui sAu, Sisman, aici el trebuie sd plateascA pentru ale cumnatului sau, Vlaicu. Urmind acelasi paralelism ca in articolul lui Thalloczy, care invocase conventiile cu imparatul Bizantului pentru apararea imperiului bizantin, 1-16man,

invoca hotarirea luata la asa-zisul Congres de la Cracovia din anul 1364 cu privire la pornirea unei cruciade impotriva turcilor pentru a lamuri cã Ludovic voia sA facA din provincia vasalului sau bulgar baza campaniei sale viitoare 1. Argumentele impotriva lui Strasimir sint tot atita de convingdtoare. Acesta 4canat sA i se inchine, in virtutea unor drepturi stravechi (Inca din 1255) confirmate prin faptul pastrarii lor in titlul regilor unguri, refuza a tit omagiul cit §i adeziunea la catolicism. Atunci, regele solicitat de partida bulgara favorabild

Ungariei » ia armele, cucereste Vidinul etc. Atit Thalloczy cit i I-1(5man, desi pornind de la premise diametral opuse Thalloczy de la infatisarea Peninsulei Balcanice ca un mozaic lipsit de once coeziune, in voia tendintelor celor mai divergente i deci fard nici o posibilitate de a se impotrivi pericolului turcesc ce nu era inteles, dupA pärerea lui de dinastii balcanici iar lióman de la o coalitie balcanied dedusa din faptul unor inrudiri sau incuscriri intre diferitii stapinitori, .

coalitie ce ar fi neutralizat once actiune a lui Ludovic in Balcani, i prin urmare ofice posibilitate de a pune stavilA primejdiei turcesti ajung amindoi la o justificare a initiativei regelui angevin. Doar subsidiar pomenesc i unul i altul de drepturile coroanei ungare asupra Bulgariei. De fapt, insa, dacd vom cerceta izvoarele contemporane, i printre ele izvorul cel mai revelator, adica insasi marLurisirea lui Ludovic 2, vom vedea Ca motivarea aceasta din urmd este justificarea contemporand a actiunii de la Vidin. Evident CA rdmine intrebarea daed socotea

Ludovic ca prin ocuparea Vidinului a rezolvat problema "intregiis Bulgarii. Desigur cã problema bulgard urma sa raminA o chestiune deschisd, susceptibila

a fi reluata oricind la momentul oportun. Cad trebuia mai intii consolidata stapinirea in Vidin inainte de a se putea intreprinde ofice altd campanie. aici ajungem la intrebarea care a preocupat indeosebi pe istoricii romini: la ce moment s-a produs "infelegerea cu Vlaicu si sub ce formd? Oare a contribuit domnul romfn, de voie, sau silit la acliunea impotriva cumnatului situ? Care au lost relatiile lui Vlaicu cu coroana Ungariei, si cum s-a ajuns la conflictul cunoscut, si mai ales la episodul Vidinului ocupat de Vlaicu? La aceste intrebdri mai trebuie

sa adaugdm Inca una: Care a lost sensul infiinldrii banatului Bulgariei fi ce legdturd este intre aceastd infiinfare fi situalia domnului romin? Desigur Ca primele cloud intrebAri sint strins legate intre ele. Caci dacA s-ar dovedi cA intelegerea dintre Vlaicu i Ludovic s-a produs tocmai in 1366, ar cadea

de la sine intrebarea a doua. Pe ce anume se bizuie parerea cA Vlaicu ar Homan, op. cit., p. 385. I s Történelmi TM- 6, 1898, kc. cit., p. 359; actul lui Ludovic din 30 iunie 1365 prin care fi aratA multumirea pentru contributla palatinulni Nicolae Kont la cucerirea Bulgariei ce i se cuvenea s iure geniture i, cf. ibidem i alte privilegii din 23 Iunie 1365,

2 februarie 1366. $ Cf. N. Iorga, Istoria romtnilor, vol. 3, p. 231. Vidinul era singura parte atacabilA din aceasth imparMie in desfacere s. (Regcle pretinde cS Bulgaria e a lui iure geniture) . desigur de la Arpadieni, i deci oricine la Vidin dar i Tirnovo si pe malul maril s-a asezat acolo nu e declt un uzurpator 6, cf. si p. 237 (luarea Vidinului considerat ca cel dintli act al cruciatei catolice... proclamatA la Avignon ... care fAcuse apoi obiectul Intelegerii intre trei regi la Cracovia ... )6 cu trimiterea la articolul lui Thalloczy.

www.dacoromanica.ro

MARIA HOLBAN

12

fi contribuit la

actiunea impotriva lui Strasimir? Doar pe deductii 1

6

si

presupuneri. Trebuia s se explice intr-un fel oarecare schimbarea de obiectiv a lui Ludovic. Motivarea cea mai plauzibild in aparentd era intervenirea unei schimbdri

in atitudinea celui vizat, adicd a domnului socotit rebel. In realitate insd, dacd vom tine seamd de cotitura tot atit de neasteptatd a lui Ludovic in 1356, cind trebuind sa porneascd impotriva sirbilor slabiti dupd moartea lui Stefan Dusan s-a ndpustit deodatá spre uimirea tuturor nu impotriva lor ci a Venetiei, de la care a reusit sd rdpeascd Dalmatia cu Zara 2, vom fi ispititi sá inversdm elementele

acestei probleme, ardtind cd nu Vlaicu si-a schimbat atunci pozitia, ci insusi 1 cf. N. lorga, art. cit., p. 980. Pentru a explica schimbarea de orientare a actiunii lui

Ludovic pornitd contra lui Vlaicu i abdtutd din drum se face rationamentul urmAtor; trebuie

sd se admitd cloud lucruri: 1) ... cd pe atunci chiar in 1365 s-a IntImplat moartea tarului Alexandru care deschidea pentru Ludovic perspectiva unor cuceriri mai usoare si mai durabile ; 2) cd Vladislav a consimti ... la un simulacru de supunere, cum fdcuse i tatAl sdu pentru a 'Astra Severinul si a-si intdri domnia. El va fi iesit probabil Inaintea vecinului sdu si-i va fi fdcut obisnuitele fAgAduieli goale de tribut, jurdmint i servicii. Ludovic II iertd, mai mult, Ii confirmd Severinul si-i ddclu FdgarasuI, iar rezultatul Impdcdrii intre voievod i rege fu pieirea a Impdratului s vidinean... (e pomcnit faptul cd erau cumnati) a o Inrudire care nu Impiedicd pe Vladislav sd-si sacrifice cumnatul sdu In iunie Vidinul era In miinile ungurilor. In aceeasi hind Ludovic, evident In foarte bune relatii cu Vladislav, trecea Inapoi Dundrea pe la Severin a. Este a armonie Intre 1366 si 1367 a. Dar premizele acestui rationament slut gresite. In 1365 nu murise Inca tarul Alexandru cum s-a crezut, ci se produsese doar impartirea pomenitd. Nu existd nici o dovadd a acestei bitrevederi ce ar fl avut loc tnainte de ocuparea Vidinului. Mai mult, se poate spune acelasi lucru §i pentru momentul de dupd ocuparea Vidinului. Cdci i argumentul cu trecerea Dundrii pe la Severin la inapoiere dupd luarca Vidinului nu se Intemeiazd decit pe datarea de cdtre Ludovic a unui act din 23 iunie a datum prope Zevrinum in Bulgaria a Yard nicio pornenire de trecerea Dundrii In acest loc. Dovadd cd nu se trecuse atunci Dundrea e tocmai adausul a in Bulgaria a. 0 saptimInd dupd aceea el e la Lugoj trecind probabil prin centile Orsova, Mehadia si Garansebes. Deci nimic nu aratd cä regele s-ar fi abdtut din drum la (Chronique de Prejmer); «nous adressons la prière que soient séverement punis les rebelles * (Diete du 20 28 novembre 1599). a Que, sous peine capitale,

les serfs obéissent a leurs maitres et les servent » (Diete du 20-27 juin 1600) ; « en ces temps de guerre, bien des vols et des meurtres de nobles se produisirent en maint endroit » (lettre du ban Mihalcea du 15 novembre 1599), etc., etc. Les rdvoltes paysannes étouffdes, la puissance de la féodalitd transylvaine ne s'en trouva pas consolidée. Les serfs eurent recours a une autre forme de lutte, la fuite. Es ddguerpirent en masse les domaines des nobles. Pour empêcher le déguerpissement des paysans, les dietes demanderent des mesures séveres et la

peine de la potence pour les serfs fugitifs en quelque endroit qu'ils fussent captures. Tout le XVIIe siècle est marque par d'interminables proces pour ramener les serfs qui s'étaient enfuis a a l'occasion des troubles provoqués par l'entrde en secret du voivode Michel dans ce pays *. Les proportions que ce phénomene avait atteintes sont illustrdes par le cas des serfs de Cetan, qui avaient alors

www.dacoromanica.ro

154

$TEFAN PASCU

82

abandonne leur village en proportion de 75%. Ce phénomene de fuite en masse des serfs peut etre pergu dans toute la Transylvanie, depuis le Sud (les regions des Saxons et des Sicules) jusqu'au Nord du pays (Baia Mare). Une foule de serfs s'abriterent dans les villes ou allerent travailler soit dans les mines de sel, soit dans les mines de métaux oft, en dépit des dures conditions de travail et de paye, ils menaient une vie plus facile que sur les terres des seigneurs. D'autres se ref u-

gierent dans les residences des Saxons et des Sicules, dans l'espoir de jouir, eux aussi, des libertés accordées par Michel le Brave aux paysans sicules et de celles dont bénéficiaient les paysans saxons. Une autre partie des fugitifs chercherent un abri sur d'autres domaines féodaux oil les abus des seigneurs leur semblaient moins écrasants que ceux de leurs anciens maitres. Enfin, certains serfs fugitifs s'enrôlerent dans l'armée de Michel le Brave. Le fait que la legislation féodale du XVIIe siècle elle-méme (Approbatae et Cornpilatae Constitutiones )

s'occupe du déguerpissement des serfs lors de l'entrée de Michel le Brave en Transylvanie, en établissant une distinction entre ceux qui avaient pris la fuite avant et ceux qui avaient fui apres ces événements et en fixant des procédés spéciaux destines a les ramener a leurs anciens maltres, confirme l'ampleur de cette forme de lutte des paysans. Le soulevement general et la fuite en masse de la paysannerie transylvaine, sai4 difference de nationalité, par haine de la noblesse, porterent une rude coup au système féodal de Transylvanie et en haterent la fin.

www.dacoromanica.ro

TIRI IN LEGATURA CU EXPLOATAREA SARII IN TARA ROMINEASCA PINA IN VEACUL AL XVIII-LEA DE

AURORA TLIES

Problemele productiei slut de cea mai mare importantà in istoriografia noastrd ; studierea lor in 'raffle Romlne in cursul evului mediu ne ajutd sã lutelegem relatiile de productie §i structura societdtii romine§ti in acest rdstimp.

In aceastd privintd exploatarea sdrii joacd un rol de cdpetenie. Exploatdrile miniere au fost la noi aproape inexistente, doar exploatarea sdrii s-a fdcut

in mod organizat din vremuri destul de vechi §i a avut continuitate pind in zilele noastre. Aceastd exploatare oferd cercetdtorilor putinta de a ldmuri macar in parte, mai ales pentru epoci mai indepdrtateo serie de probleme legate de productie. Slaba existentà a celorlalte exploatdri rniniere in tarile noastre i§i are expli-

catia in lipsa meseriilor §i a manufacturilor mai dezvoltate la ora§e, care sd prelucreze metalele sau alte minerale ; subjugarea otomand rdmine insd cauza principald. Aceastd cauzd este recunoscutd de istoricii i cdldtorii care s-au ocupat in operele lor de tarile noastre. Atit Dimitrie Cantemir, cit i altii, aratd explicit acest lucru. Lumea la noi cuno§tea bogatia subsolului, dar se temea de turci, cdci dacd s-ar fi descoperit minele, ei ar fi cerut tribut §i mai marel.

Totu§i sarea face exceptie pentru cd ea constituie un element de bazd in economia domesticd, atit pentru hrana omului, cit i pentru aceea a vitelor

pe care el le

cre§te. Marele nostru istoric Nicolae Bdlcescu aratd rolul important pe care 11 are sarea : ...sarea, acest al cincilea element, curn II nume§te abatele Maury,

este neapdrat tdranului ca plinea de toate zilele pentru hrana lui §i a vitelor. Sarea, zice cu multd chibzuinta dl. de Lamartine, face parte din economia casnicd, a o supune la bir e ca §i cum ai supune la bir singele §i nervii omului 2. 1 Dimitrie Cantemir spune: Muntii nWri nu slut lipsiti zAcAminte de minerale. Lisa In timpurile vechi, attt cumpAtarea domnilor, clt i lipsa de minieri speciali§ti, oprea sAparea lor. In timpurile noastre -au Impiedicat §tiuta lAcomie a turcilor i teama .ca nu cumva cAutInd ei bugAtii, sA piardd ImpreunA cu tara i osteneala 1 fructele ei i. Descrierea Moldovei, Buc., 1944, p. 59. 2 N. BAlcescu, Opere, vol. I, Ed. Acad. R.P.R., Buc., 1953, p. 270.

www.dacoromanica.ro

AURORA ILIE$

166

2

ISTORICUL EXPLOATARII SARII IN TARA ROMINEASCA

In evul media in toate regiunile din Europa unde se gdsea sare, dreptul de a o exploata era un drept al regelui sau al principelui acelei tali. Exemple se pot culege din tali vecine cu Tara Rornineascd. In Ungaria regele era eel care avea dreptul exclusiv de exploatare a salinelor, cunoscut sub numele de « dreptul regalian al sdrii ». Acest drept constituia pentru vistieria regald unul din izvoarele cele mai importante de venit 1. Nu avem vtiri documentare pind in prezent cd ar fi existat exploatdri de saline in Tara RomineascA inainte de formarea statului feudal de sine statAtor. Dimpotrivd, vtirile documentare existente aratd cd in secolul al XIII-lea se importa sare din Transilvania pe teritoriul rominesc de la sud de Carpati. In diploma din 1222, regele Andrei al Ungariei dd voie cavalerilor Teutoni sd tie vase nave pe Olt vi alte vase nave pe Mire§ « care sd clued' sare prin tot regatul nostru la mers in jos, iar la venit in sus, sa aducA alte lucruri. Si le-am dat pe vecie in mod liber, vi ori unde ar voi, mine de sare numite ocne (akna), indestulfttoare pentru acele 12 nävi. Totodatd i-am iertat pe ei vi pe oamenii Mr de plata oricdrei vdmi: cind vor trece prin tara Secuilor sau Terra Blacorum 0. Documentul acesta aratd cd sarea se transporta pe 011 la mers 'in jos, deci se aducea sare din Transilvania vi nu la mers in sus, adied din Oltenia spre Transilvania, devi cavalerii aveau legdturi vi posesiuni la sud de Carpati. Dacd acest document nu este destul de explicit, diploma din 1247, datA cavalerilor Ioaniti este totuvi mai clarA ; iatA ce prevede aceasta in privinta comertului cu sare: « le-am ingaduit spune Bela al IV-lea

sd transporte in chip indestuldtor spre folosinta acestei Tani vi a partilor dinspre Bulgaria, Grecia vi Cumania ; ei vor putea sd G

scoatd din mice ocnd din Transilvania, de unde le-ar fi mai uvor, cu cheltuiala

a noastrd vi a lor

pazindu-se intru toate dreptul

episcopilor »3.

DacA documentul din 1222 nu spune din care ocne puteau cavalerii Teutoni sA scoatd vi sd transporte sare pe Olt, in acesta din urmd se specified in mod clar CA e vorba «de mice ocriA din Transilvania o vi se mai indica unde poate

fi transportatA: « pentru folosinta acestei tAri vi a pArtilor dinspre Bulgaria, Grecia vi Cumania ». Se vtie eh' Ioanitilor li se concedase Tara Severinului care coincide cu Oltenia ; deci dacA ei aduceau sare acolo din Transilvania, inseamnd cd nu erau deschise in acea epocA ocnele de la sud de Carpati. Regele Ungariei avea tot interesul sA trimitA sare din Transilvania vi nu ar fi ingAduit exploatarea salinelor unor voievodate care erau sub dependenta lui, mai ales a din Transilvania se extrAgea sare in cantitate apreciabild, fapt care ingAduia regelui sd facd vi daruri importante4. Regele nu simtea nevoia sA deschidA o noud salind in partile de la sudul Carpatilor, unde nici situatia 1 Cf. Al. Dobosi, Exploatarea ocnelor de sare din Transilvania, In Studii si cercettiri de istorie medie o, an. II (1951), ian.-iunie, p. 129. 2 Documente privind istoria Romtniei, C. XIXIII, vol. I, Ed. Acad. R.P.R.,

p. 182-184. 2 Ibidem, p. 329-333. 4 La 1217 Andrei daruieste rn-rii de la Zagreb o cantitate de sare In valoare de 50

rnarci (ceea cc era o surna importantS). Tot la aceeasi data li se da cavalerilor Ioaniti din Siria pe veci In fiecare an ... cinci sute de marci din venitul sarii *... de la SalaceaIbidem, p. 162 si 165.

www.dacoromanica.ro

3

EXPLOATAREA SARII IN TARA ROMINEASCA PIMA IN SEC XVIII

167

politicd nu era dintre cele mai sigure sintem doar in epoca marilor cuceriri mongole care au fdcut ravagii chiar in inima Transilvaniei i Ungariei cu atit mai mult erau expuse atari exploatdri extra-carpatice. Asadar, cred, cd se poate afirma cd pe la mijlocul sec. al XIII-lea, in regiunea de la sudul Carpatilor se aducea sare din Transilvania.

0 exploatare sistematicd, de proportii care sd permitd chiar exportul, nu s-a putut face in Tara Romineascd decit dupd formarea statului feudal. Toate imprejurdrile sint acum favorabile i converg cdtre aceasta. Domnul muntean trebuia sa-si asigure o sursd precisd de venituri, care o constituia, pe lingd altele, tocmai exploatarea ocnelor. Care va fi fost situatia exploatdrii salinelor in vremea lui Basarab intemeietorul si in aceea a urmasului sdu direct nu o stim. Un lucru stim precis: cd nici un stdpin de pdmint, fie boier, mosnean sau mändstire, nu putea deschide ocnd pe mosia sa, färd incuviintarea expresd a domnului. Informatii mai

tirzii, din sec. al XVII-lea, aratd clar acest lucru, asupra cdruia vom reveni la capitolul respectiv. 0 stire din 13 martie 1373, ni se pare concludentd fata de cele spuse mai sus. E vorba de scrisoarea regelui Ungariei, Ludovic, adresatd comitelui de Timisoara, prin care ii porunceste sã opreascd la Orsova importul sdrii din Tara Romineascd: a Deoarece noi voim cu totul sd nu se mai aducd de loc sare din Tara Romineascd in regatul nostru, poruncim asadar credintei voastre, pentru ca oprelistea acestei sari din Tara .Romlneascd in mod deosebit

si mai vddi11, sä ingaduiti magistrului Sarachen, trimis de acesta, sá stea la Orsova ". Ca regele Ungariei sä ia aceastd mdsurd, inseamnd cá exportul de sare din Orsova, de dincolo de Carpati, s-a practicat sau s-a incercat sd se practice incd inainte de aceastd datd, i aceastd sare concura sarea ardeleand din regatul ungar. Acest lucru dovedeste cd exploatarea sdrii in Tara Romineascd e ceva mai veche decit data la care s-a emis actul; n-ar fi exclus chiar In timpul domniei lui Basarab I intemeietorul. Din documentele care ne-au rdinas de la Mircea cel Bdtrin, nici unul nu se referd anume la exploatarea ocnelor doar stiri tangentiale,

dar destul de pretioase, ne indicA de data aceasta exploata sarea.

i

locul de unde se

Intr-un document datat intre 1408 si 1418, se vorbeste de un Anghel de la Ocna*, care face danii importante mAndstirii Cozia 3. Nici nu poate fi vorba de altd ocnd decit cea de la Ocnele Mari (jud. Vilcea), care de-a lungul veacurilor a avut, constant, legdturi cu milndstirea Cozia 3. Acest lucru e confirmat si de documentul din 19 iunie 1422, in care Radu Praznaglava intdreste mdndstirii Cozia i mAndstirii Cotmeana, daniile fdcute de pdrintele sdu Mircea, intre altele i o ocnd la Ocna de sus5. Aceastd ocnd pare a fi cea mai veche 1 Sublinierile noastre A. I. 2 Hurmuzaki, Documente 1-2, P. 213, nr. 159.

3 Documente privind istoria Romtniei, B. XIIIXV, p. 59.

In documentul din 17 iulie 1425, printre martorii care adeveresc pentru Petriman care si el dAruise toata averea in-rii Cozia, se gäse§te un Voico de la Ocn5 * (desigur tot Ocnele Man). Ibidem, p. 82. Cf. §i A. Sacerdoteanu, Din arhiva m-rii Cozia, in tHrisovulo, VI (1946), P. 82-83. 5 Docurnente privind istoria Romtniei, B. XIIIXV, p. 76. In documentele sec. al XVI-lea aceastS ocnä e cunoscutä sub numele de ocna de la Rtrnnic; de abia ctitre mijlocul sec. al XVI-lea apare denumirea de Ocna Mare sau Vel Ocna.

www.dacoromanica.ro

AURORA ILIE5

168

4

exploatare de sare din Tara Romineasca, a§a cum o arata §i documentele vrernii.

Desigur ca din aceasta ocna provenea §i sarea de care vorbe§te la 1445, cronicarul burgund Wavrin. El arata, pentru aceea§i epocd a lui Mircea citind insa§i spusele fiului säu Vlad Dracul cit de scump 1-a costat pe marele voievod zidirea cetatii Giurgiu: Nici o piatra din acest castel nu e, care sa nu fi costat pe tatal meu cite un bolovan de sare *1. Atit documentul din 1373 de la Ludovic, regele Ungariei, cit §i tratatul incheiat in 1387 intre genovezi §i Ivanco, dornn al Dobrogei, ne dau posibilitatea sà apreciem cit de cautata era sarea din Tara Romineasca. In tratatul amintit, incheiat la Pera cu genovezii, Ivanco se obligd in caz de razboi sa lase corabiile §i bunurile lor «sa poata pleca intr-un ragaz cuviincios

din tinutul sau, lucrurile upare sa le poatd scoate de acolo timp de o Iunà iar sarea §i corabille, in timp de 6 luni... P. Desigur cá e vorba de sarea care se aducea din Tara Romineasca, pentru ca in regiunea stapinita de Ivanco fiul lui Dobrotici, nu poate fi vorba de a§a ceva. Aceastd saredupa curn am mai spus se pare ca provenea din Ocna de la Rimnic, adica Ocnele Mari, pentru ca nu avem §tiri care sd arate existenta altor saline. Aceasta ocna rAmine

multa vreme cea mai importanta ocnd din Tara Romineasca. Abia pe la inceputul sec. al XVI - lea avem §tiri in legatura cu o noud ocna, de data aceasta dincoace de Olt. E vorba de Ocna Mica (Mal Ocna) a de la * sau « de linga Tirgovi§te », cum spun documentele. Nici in privinta deschiderii

acestei ocne nu avem informatii precise. 0 serie de documente. incepind cu cel din 1517 de la Neagoe Basarab, intdresc rn-rii Arge§ stapinirea asupra moiei pe care se gäse§te Ocna Mica §i-i intaresc dijma din exploatarea sarii 3.

Totu§i un document mai nou, din sec. al XVII-lea, din vremea lui Radu 1614 iulie 10 dat in acela§i scop ca §i cele precedente insa pentru rn-rea Dealul, mentioneaza urrnatoarele: 4 aceasta ocnci este veche ocina calugareasca, data de raposatul Io Radul voevod, ctitorul sfintei manastiri din Deal sä fie sfintei mandstiri toatA ocina §i. din vamA al treilea aspru §i a lasat ca din bolovanii sd se ia de cdtre mandstire 3 bolovani Mihnea

A§adar vechimea acestei ocne e mai mare, ea urea* in zilele lui Radu cel Mare, §i nu este exclus ca atunci, cu ocazia deschiderii ei, domnul sa fi facut §i aceasta danie mandstirii.

0 data cu deschiderea acestei noi ocne, ocnele de la Rimnic, ca sd se deosebeascA de acestea de la Tirgovi§te, incep sd se numeasca Ocnele Mari numire care nu li s-a dat niciodatd in documentele anterioare sau Vel Ocna sec. al XVI-lea. Nevoia de a-§i crea noi surse de venituri indeamnA pe domni la deschiderea de noi ocne.

Cdtre a doua jumatate a sec. al XVI-lea documentele mentioneazd alte (lona ocne, una la Telega (jud. Prahova), iar cealalta la Ghitioara (jud. Saac).

Jean de Wavrin, La campagne des croisis sur le Danube (1445) ... Ed. N. Iorga, Paris, 1927, p. 76. 2 Documente privind istoria Romtniei, B. XIII-XV, p. 37. 3 Ibidem, XVI, vol. I, p. 117 (doc. din 1517 Ian. 7).

4 Ibidem, XVII, vol. II, p. 296-297.

www.dacoromanica.ro

EXPLOATAREA RAJAH IN TARA ROMINEASCA. PINA. IN SEC. XVIII

5

169

Telega e pomenitá prima data In 16 aprilie 1562, In cartea lui Petru cel Mar, care confirmd rn-rii Draghice§ti (adicd Margineni) satul Telega 4 §i vama de sare »1.

Un document de la 1603, dat de Radu *erban mändstirii Márgineni tot pentru satul Telega §i pentru vama de sare, aminte§te de Dräghici vornicul, ctitorul mAndstirii, care a miluit-o cu acest sat. Mila aceasta este intdritd cum adauga Radu erban §i de domnii dinainte, incepind cu bunicul sdu, Basarab voievod (probabil Neagoe Basarab) 2. Nu §tim dacd se poate afirma pe baza acestui text cd ocna de la Telega era deschisd incd de pe vremea lui Dräghici vornicul din Margineni (circa 1486) ceea ce totu§i n-ar fi exclus 3 Cealaltd ocnd Ghitioara apare in documente ceva mai tirziu decit Telega 4.

La 1577 Alexandru voievod ddruie§te m-rii sf. Troitd, din jos de Bucure§ti (azi Radu Vodd), vama de sare atit de la ocna Telega cit §i cea de la Ghitioara pentru cd aceste vdmi s-au aflat in stdpinirea §i puterea domniei Inele s 5. Deci la sfir§itul sec. al XVI-lea, in Tara Romineascd erau patru ocne §i au rámas fn acela§i numdr pind In a doua jumdtate a sec. al XVII-lea, cdci nu se Intilnesc altele in documente. Paul de Alep in descrierea cdldtoriei patriarhului Macarie (1653-58) aratd §i el existenta a patru ocne in Tara Romineascd 6. Nevoia crescindd a domnilor de ali crea noi surse de venit pe de o parte, iar pe de alta pretentiile din ce in ce mai mari ale Turcilor, care cu greu se puteau satisface, contribuie ca, in ultimele decade ale sec. al XVII-lea, domnii sd

intervind direct, cumpdrInd terenuri salifere pe seama lor sau procedind la inchiderea sau deschiderea de noi ocne. La Inceputul domniei lui *erban Cantacuzino este mentionatd o noud ocnd §i anume cea de la Tei§ani 7. Prima §tire documentard despre aceasta ocnd dateazd din 7 septembrie 1682. erban Cantacuzino intdre§te mdndstirii sf. Troita (Radu Vodd) 4 sfi ail:A a luare zeciuiala sdrii ce va veni partea mAndstirii

pe cinci funii de ocind de la Tei§ani, ce sdnt la gura ocnei, care funii...le-au zdlogit mo§nenii de acolo cu zapis la sfinta mdndstire u 8. 1 Documente privind istoria Romtniei, B. XVI, vol. III, p. 162.

2 Ibidem, XVII, vol. I, p. 104. 3 Ibidem, XIII-X V, p. 186. In secolul al XV-lea, mAnAstirea MArgineni a

purtat numele de mAnAstirea de la Cricov si apoi mAnAstirea DrAghicesti. Documente

din secolul al XVI-lea vorbesc de regiunea InvecinatA a Telegei si aratd prezenta sArd, insA fArA sS pomeneascA de existenta vreunei ocne. Documentul din 27 mai 1510 vorbeste de

a Poiana Sdrii a si a sarea de la Mislea a, iar documentul din 1538 iulie 16, aminteste de asemenea de a Poienile Sara a si a sarea de la Mislea a. Ibidem, B. XVI, vol. I, p. 5-9 si vol. II,

p. 249. 5 Topicul acesta a Ghitioara * se gAseste mai rar si sub forma de a Vitioara a sau a Jitioara *; am pAstrat forma Ghitioara, care e cea mai frecventA In documente. AceastA ocnA se gasea pe mosia satului Aninisul din jud, Saac. De aceea in documentele din sec. al XVII-lea aceastA ocnA e numità si Aninisul, cu numele mosiei, ca mai apoi alte documente sA orate precis a mosia Aninisul unde sint ocnele de la Ghitioara a Arh. st. Buc., condica m-rii Hurez, ms. 449, f. 543. 5 Documente privind istoria Romtniet,B, XVI, vol. IV, p. 282 (doc. din 1577 iunie 15). C. F. Belfour, The Travels of Macarius Patriarch of Antioch Written by . . . Paul of Aleppo . . . Londra, 1829, I, p. 152 ; cf. traducerea Emiliei Cioran, Cdldtoriile patriarhului Macarie de Antiohia, Buc., 1900, p. 119. 7 Satul Teisani e foarte aproape de Ghitioara spre apus de VAlenii de Munte, In acelasi judet Saac.

Arh. st. Buc., ms. 256, f. 544.

www.dacoromanica.ro

AURORA IMES

160

6

In schimb constatam cd ocna de la Ghitioara isi incetase activitatea ceva mai inainte, deoarece la 22 martie 1683, erban Cantacuzino dd m-rii Radu Vorld mertic de sare 200 « bolovani marl, alesi de la ocna Teisani * pentru cd a mu-

tindu-se ocna de acolo de la Ghitioara la Teisani, mändstirea WA venit de sare de nicderi * 1. Mutarea, sau mai bine zis inchiderea ocnei de la Ghitioara, se pare cd are motive politice la bazd. Pe la 1675-1676 cea mai mare parte din mosia Ghitioara, cu partea ocnelor de acolo, intrd in stdpinirea lui Hrizea Popescu, mare vistier, pärintele cronicarului Radu Popescu care fdcea parte din partida BdIenilor, adversard familiei Cantacuzino 2 Cind ajunge la putere familia Cantacuzino era domn erban incep represaliile impotriva taberei Bälenilor. Averea lui Hrizea Popescu este toatd vindutd si imprästiatd. erban Cantacuzino

nu putea läsa in miinile unui adversar al sdu venitul atit de insemnat al

ocnei Ghitioara. Probabil cd functionarea ocnei inceteazä o data cu moartea lui Hrizea (pe la 1680) 3. Documentul din 1693 aratd cele petrecute cu averea lui Hrizea. Boierii divaniti dau carte de judecatd a la mina jupinesei Chirco... ce-au fost jupineasa Procdi amdrasul... ca sa tie si sd stäpineascd toatd mosia de la Ghitioara cu ocnele de acolo ... cum au tinut si Hrizea vistierul, care mosie au fost a Hrizii vistierul... fiind Hrizea vistier dator Procdi cdmdras taleri 960 si fiind datoriu si la altii multd datorie... »41 Iar documentul din 1696 precizeazd: t ... *i cautindu-0 datornicii datoriile la Radul clucerul (cronicarul) si la Gheorghita postelnicul, feciorii Hrizei vistierul, si socotindu cum cd ce au rdmas de ale tdtine-

sdu: mosii, rumini, tigani si alt mult, putin nu vor putea pldti toate datoriile ; ce s-au lepadat denaintea divanului de toate rnosiile si datoriile tdtine-sdu Hrizii vistierul si le-au dat toate pre seama datornicilor ca sd facd curamA (trecerea datoriilor In comun la toti mostenitorii) sd-si ia fieste-carele ce s-ar

veni, dupd datorie... * 5.

Probabil ea' erban Cantacuzino a procedat samavolnic si a inchis ocna Ghitioara, nedind rdgaz lui Hrizea Popescu nici mdcar sa-si acopere cheltuielile cu functionarea ocnei caci altf el nu se explicd datoria atit de mare pe care

o avea la cdmdrasul Proca probabil cdmáras chiar la Ghitioara cit si a mutarea * adicd inchiderea asa de neasteptatd a unei ocne care functiona. Ocna de la Teisani era in stápinirea lui Matei Filipescul mare agd, cdci el cumpdrase In timpul domniei lui *erban Cantacuzino cea mai mare parte a mosiei de la mosnenii de acolo 6. Matei Filipescu, fiind inrudit cu familia Cantacuzino In aceastà epocd e ridicat la rang de mare boier e protejatul domnului ; ocna de la Ghitioara se mutd pe mosia lui de la Teisani si i se ingáduie sd deschidd o gurd noud de ocnd. erban Cantacuzino li confirmd acest drept 7, lucru pe care 11 face si. Brincoveanu, Inca de la inceputul domniei lui in 1689: -41 ... avind < boierul domniei mele Matei Filipescu > tocmeald cu acei mosneni, ca oriunde s-ar ivi sare mai band fi mai man pre acea movie a satului Teisani,

sd fie volnic dumnealui a face ocnd de sare »8...

1 Arh. st. Buc., ms. 256, f. 550 r-v. 3 Idem, ms. 449, f. 543-545. a C. Giurescu, Contributii la studiul cronicelor muntene, Buc., 1906, p. 44. 6 Arh. st. riuc., ms. 449, f. 544-45. 5 Idem, m-rea Hurez, XXV/7. 6 Acad. R.P.R., Peceti nr. 412 (doc. din 25 apr. 1683).

7 Ibidem.

9 Idem, Peceti nr. 413.

www.dacoromanica.ro

EXPLOATAREA &km TN TARA ROMTNEASCA PTNA IN SEC. XVIll

7

161

Ocna de la Teisani, insd, nu promitea sä dea rezultatele asteptate.Domnul era in cAutarea unui teren cu sare abundentä si de bunä calitate. lath de ce, in aceeasi perioadd de timp, fratele lui Serban Cantacuzino, Mihai spätarul, cumpArA un nou teren propice pentru deschiderea unei saline e vorba de mosia satului Slänic pe care mosnenii de acolo o vind numitului spdtar in douã rinduri, intii o jumdtate de sat si dupd citiva ani i cealaltä jumA tate. Documentul din 20 aprilie 1685 aratá clar acest lucru. Mosnenii marturisesc cA

au vindut s jumätate de preste tot hotarul cu tot locul cu sarea, unde iaste a se face ocnA a. SpAtarul ia mäsuri de prevedere, caci mosnenii aratA:

a

i o am

vindut dumnealui drept bani gata taleri 700, din care ne-au dat dumnealui

acum deodatd, taleri 380, iar taleri 320 au rdmas pinä ce se vor inceape ocnele a sd face si a lucra. Deci de va iei sare build si nu s-ar curind ca cea de la Te4ani 1, sA aibA a ne plini dumnealui i ceilalti bani ce au mai famas, iar de va esi sare rea i nu va umbla ocna bine si se va sfirsi curind, sa avem a intoarce banii dumnealui inapoi cum i-am t i luat a 2. In 1689 incepusera operatiile necesare deschiderii ocnei, cum spune documentul din 3 martie: « au lucrat ocnele pind le-au rdspuns si le-au dat pre bolovani... a 3. La 30 iunie 1689 ocna SlAnic se afla in stare de functionare. Iar cind au fost acum in zilele mdriei sale domnului nostru Io Constandin voievod, cercind dumnealui locul, s-au aflat sare blind si den destul, unde domnia ocne au deschis. Deci dumnealui citi bani au mai fost rämas, taleri 320, ni i-au dat... a spun mosnenii vinzAtori 4. Se vede cd a fost nevoie totusi de un an sau doi ca spAtarul Mihai Cantacuzino sd se incredinleze cA ocna de la Slanic poate sA dea o productie satisfAcatoare, pentru cd abia in 1691 Brincoveanu Ii intArcste in mod solemn dreptul

de a-si lua dijma de la ocnA b.

Harta stolnicului Cantacuzino nu aratä existenta ocnei SlAnic. Ea aratä existenta a cinci saline: Ocna Mare, Telega, Ocna MicA, Ghitioara i Teisani. Dupd cercetArile fAcute pina in prczent, aceastA hartA se pare cA a fost ridicatd pe la 1699 6. E curios iaptul cã stolnicul Cantacuzino nu mentioneazd aceastA noud i important:A exploatare, deschisd de insAsi fratele sAu Mihai spätarul, in Ur1116 CU mai bine de 10 ani ! Oare acest lucru n-ar trebui sä dea de gindit

celor care s-ar mai ocupa de datarea acestei harp? Dar Constantin Biincoveanu nu se multumeste cu ocnele existente; probabil indemnat de insäsi situatia infloritoare a acestei ultime ocne si la gindul unor noi surse de venit ce i s-ar deschide cumpärd, in 1696, jurnatate din mosia Aninisul 7 pe seama domniei i redeschide ocna Ghitioara, pArAsitA 1 Sublinierea noastr& A. I. 2 Acad. R.P.R., CCCLX1X/94.

3 Arh. st. Buc., ms. 449, 1. 544. Primele operatil de sApare a unei guni de ocnä nu

permiteau tdierea sArit In bolovani, sarea fiind In straturile de la suprafatil deosebit de sfArtmicioas5; abia dupA o oarecare adincire a ocnei se puteau tAia 44-515ii bolovani, adia bucati mai marl, care depAseau 40 kg. C. Giureseu, Material pentru istoria 011eniei sub austriaci, Bue., 1913, I, p. 435 si 460. a Acad. R.P.R., CCCLXIX/97. 6 Idem, CCCLXIX/100. 6 Const. C. Giureseu, Harta stolnicului Constantin Cantacuzino, In t Revista istoricA

romInA * 1943 (XIII), fasc. I, p. 22-23. 7 Arh. st. Buc., ms. 449, f. 544-546. Cealaltá jumAtate apartinea mAn5stirii Cernica mAnAstirii Radu VodA, cf. doe. din 1696 iunie 1: aceastA jumAtate a ocnel Ghitioara fiind mai denainte vreame * a mAnAstirilor Radu VodA si a Cernical vornieul. Arh. st. Buc., m-rea Hurez, XXV/7.

11 c, 674

www.dacoromanica.ro

AURORA "LIES

162

g

(mai bine zis a mutatã 0) cu vreo 12 ani In urmä de *erban Cantacuzino: 4 lard cind au fost acum, cumpdrind domnia mea satul Aninisul si cu ocnele de acolo de la Ghitioara, ... domnia mea aceale ocne de umbra' precum au

umblat si mai denainte vreame... »1.

Asadar la sfirsitul sec. al XVII-lea functional' In Tara Romineascd in total sase saline: Ocnele Mari, Telega, Sldnic, Ghitioara, Teisani si Ocna Mica de lingd Tirgoviste.

Tot in timpul domniei lui Brincoveanu se va mai adauga la cele sase saline Inca* una, a saptea la numar. E vorba de ocna de la &dram, in acelasi judet Saac,

foarte aproape de ocna Ghitioara. In tot cursul sec. al XVII-lea mosia Saran" e pomenitã de numeroase on; se vorbeste de existenta särii, dar fait a se ardta prezenta vreunei ocne 2. De altfel nici harta stolnicului Cantacuzino nu o mentioneaza. Abia in 1696, in pomelnicul mändstirii Hurez se gdseste o notita marginald in care se spune intre altele a jupan Cernica au dat si jumdtate de mosie de la Sdraru unde sint ocnele O.

Sporirea aceasta a numdrului salinelor duce la un fenomen economic interesant. Se scoteau cantitati mari de sare din cele sapte ocne in functiune si fiind o supraproductie, Brincoveanu se vede silit sd procedeze la inchiderea a (loud saline pentru a stävili scdderea pretului. Este elocvent documentuI din 20 decembrie 1705: a lard cind au fost acum, am socotit domnia mea inpreund cu toti cinstitii dregatori ai domniei mele, cum Iiind ocne multe f i sd scotea sare multd, care neputindu-se vinde cu pre( bun, venitul sdrii ,si al domniei viind la sciidere, pentru aceasta domnia mea am socotit de s-au inchis ocna de la

Sdraru f i de la Ghitioara... s 4. De fapt Brincoveanu nu se gindea decit la interesul sdu personal cind se ingrijea de mentinerea pretului sdrii, cãci o spune

singur: a pentru ca venitul domniei sä nu vie la scddere *5. Se pare cd mäsura luatd de Brincoveanu in 1705 n-a fost destul de efiicace pentru mentinerea pretului, cdci domnul este silit la vreo citiva ani nurna, sa mai inchidd Inca o salind §i anume pe cea de la Teisani, rdminind astfel doar patru ocne in functiune. Data precisa a inchiderii acestei ocne nu o cunoastem. Ultima stire documentard care ni s-a pästrat si care o mentioneazd, dateazd din 12 decembrie 1710, cind Brincoveanu intdreste stdpinirea lui Stanciu asupra mosiei din Teisani si a dijmei din sarea de la ocnele de acolo e. 2 Ai h. st. Buc., m-rea Rimnicul Sarat, 1/16. 2 Documenle privind istoria Romtniei, B. XVII, vol. II, p. 133. Ibidem, III, p. 121 si Acad.

R.P.R., DCCCV f. 30 (doe. din 1696 iul. 17). 3 Acad. R.P.R., ins. rom. 1396, f. 9"; cf. I. Ionascu, Contributii la istoricul mdndstirti Hurez, extras din Arhivele Olteniei, 1935, P. 10. Din documentele cunoscute pinA In prezent nu stim dacA ocnele de la SAraru au functionat ca o unitate aparte, sau erau o anexA a celor de la Ghitioara. 4 Arh. st. Buc., ms. 449, f. 692 (Hurez), si N. Iorga In Studii si documente, XIV,

p. 9-10.

4 CA Brincoveanu s-a &Ida numai la interesul sail personal, o aratA limpede si documentul dat de Stefan Cantacuzino pentru merticul de sare pe care-1 lua rn-rea Tismana de la Ocnele Mari: e ... fost-au avut mai nainte vreme, la alti bAtrini si rAposati domni, milA de au fost luind pe an mare numdr de bolovani ; iar dupA aceea den domn in domn au venit tot scAzindu-sA mila sfintei mAnAstiri pinA ce au fost rfimas in domnia rAposatului Constandin BrIncoveanu de lua pre an numai acesti 150 bolovani. Deci si dumnealui, rAposatul Constandin , ne cum sA mai adauge la sfinta mAnAstire, ci Ina au mai scdzul, de

tua mdndslirea pre an numai 75 f i tot pre alit au lost mita ctt au limit domnia tut stdptnirea acestei (Sri. . . * Arh. st. Buc., rns. 711, f. 206-207 (doe. din 1715 ian. 8). Arh. st. Buc., rn-rea Cotroceni, XLVI/3.

www.dacoromanica.ro

EXPLOATAREA SARI! IN TARA ROMINEASCA. PINA IN SEC. XViII

9

163

Documentul din 5 ianuarie 1714, de la Stefan Cantacuzino, spune:«... au oprit Constantin voievod aceale ocne de la Tei§ani de n-au mai umblat §i au fost aceastä biserica rnulta vreme lipsita a 1. Pe baza acestor documente putem deduce cd inchiderea acestei ocne s-a fäcut in intervalul dintre 1710 §i 1714. Inclindm pentru anul 1711 sau cel mult 1712, caci altfel Stefan Cantacuzino n-ar fi indreptatit sä spund cA biserica din Valeni

a fost mulld vreme lipsita de sare. In cursul secolului al XVIII-lea exploatarile de sare nu mai sporesc

dimpotriva, catre sfir§itul veacului avem §tiri ca §i Ocna Mica de lingO

Tirgovi§te i§i incetase activitatea. Documentul din 7 Aprilie 1774 spune:a...acele

ocne acum sint astupate §i nu mai umbra... a 2 Faptul Ca nu se mai deschid noi saline se datore§te mai ales exploatarii de la Slänic, unde a§a cum cereau conditiile puse çle intemeietorul ei nu numai cà a fost sare a din destul a, dar §i de buna calitate, a carei functionare n-a incetat, ci continua §i in zilele noastre, ffind una din ocnele cele mai importante ale tarii. Sulzer aratä in a doua jumatate a sec. al XVIII-lea, ca ocna de la Slanic e cea mai importanta salind §i foarte productivd a 3. Calatorul italian Spallanzani specialist in materie aratä de asemenea tot pentru a doua jumdtate a sec. al XVIp-lea, vorbind de aceea§i ocna : a se sap mereu §i e sare foarte multd, care e mai alba §i mai buna decit cea a altor saline. Cantitatea care se scoate in fiecare an ajunge la opt milioane ocale * 4. PROPRIETATEA ASUPRA OCNELOR

Din vremuri foarte vechi chiar din epoca sclavagista dreptul de a deschide ocne era un drept al regelui sau al domnului tarii. Si in Tara Romineasca acest drept este numai al domnului. Documentele din epoca lui Brincoveanu privind ocnele sint foarte explicite in aceasta privinta. Cind spatarul Mihai Cantacuzino deschide ocna de la Slanic, domnul Orli nu uitä sã adauge in actul de intärire asupra acestei noi exploatdri: e lad-au vole de la domnia mea ca sd facd ocnd de sare, pus-au dumnealui nevointa §i a§a cu indemanarea dumisale s-au deschis de au facut ocnd noao, care mai nainte vreme

acolo n-au fost alta. data ... a 5. Iar cind aceastä ()ma se &este in stare de functionare, mo§nenii din Slänic arata in zapisele lor ca a s-au aflat sare bung

§i din destul, unde domnia ocne au deschis a; de§i operatiile de deschidere se facusera cu cheltuiala spatarului Mihai Cantacuzino, ocnele erau socotite ale domniei 6. De altfel §i Matei Basarab o spune in actul din 1636, cind da mertic 300 de

bolovani de sare pe an rn-rii Vaideei: a de la ocna domniei mele Ghilioara ), de§i aceastd ocnd era parte pe mo§ia urma§ilor lui Cernica vornicul §i parte pe rno§ia rn-rii Grädi§tea (azi Cernica) 7. 1 Arh. st. Buc., m-rea Cotroceni, LVI/4. 2 Ibidem, rn-rea Chnpulung, LXII/152. a J. Sulzer, Geschichle des Transalpinischen Daciens, I, Wien, 1781-1782, cap. 49, p. 149. 4 L. Spallanzani, V iaggio in Oriente, Torino, 1888, p. 322. 5 Acad. R.P.R., doc. CCCLXIX/100. 4

Ibidern, CCCLXIX/97.

7 Arh. st. Buc., rn-rea Slobozia lui Ianache X/1 (1636 sept. 1637 aug. 31) publ. Nandr4 Gr., Documente rorntne41i tn limba druid din nz-rile rnuntelui Athos, 1372-1658, Buc.,

1937, p. 164-167. 11

www.dacoromanica.ro

AURORA IMES

164

Condica de porunci a lui Constantin Brincoveanu prevede pedepse grele pentru cei care ar fi indráznit sã calce acest drept al domnului: a Asijderea sd mai fie volnici a trimite si a cerca pre la ocnele cele pdrdsite si ar gasi pre cineva tdind sare si deschilind ocna kith i1irea i porunca domnici mete, de la unii ca aceia sa aibd a le lua i lor vitele si pre ei Inca sd-i trimitd aici la domnia mea ca sd-si ia plata »1. Documentul din 14 mai 1713 este concludent, cdci spune limpede: 4 . . . toate ocnele Tdrii Rominefli sub stäpinirea domniei » 2

Acest drept al domnului este pastrat si de Regulamentul Organic care

prevede in art. 125: a Nimeni nu va putea sä deschidd o ocnd de sare pe mosia sa,

fiindcd acest drept este

al stapinirii * 3.

Dar domnul avea numai monopolul asupra sdrii, nu si dreptul de proprietate asupra solului. Terenurile cu sare puteau fi si proprietate particulard i puteau

fi vindute 4. Da altfel sint destul de rare cazuri cind domnul era si stdpinul

mosiei pe care erau deschise ocnele. Cele mai multe din saline erau deschise pe proprietatile mdndstirilor, boierilor sau mosnenilor. Ocna Telega era pe mosia rn-rii Margineni, movie care la inceput fusese proprietatea vornicului Dräghici; ocna mica de lingd Tirgoviste era pe proprietatea rn-ru Dalul. Numai Ocnele Mari erau pe proprietatea domneascd, fiind deschise pe rnosia unui tirg dornnesc. D2.spre aceastd chestiune vom vorbi mai pe larg in capitolele urmatoare. E interesant de urmdrit cum se succede stdpinirea asupra mosiei Anini§ cu ocna Ghitioara lucru care nu se poate face in celelalte cazuri, din lipsd de documente. Pind la inceputul veacului al XVII-lea, aceastd ocnd a apartinut

mosnenilor din satul Aninis. La 29 mai 1608, Cernica mare vornic cumpdrd mosia Aninisul cu venitul

ocnei Ghitioara, impreund cu fostii ei stapini, care devin rurnini. Toate acestea le cumpdrd Cernica mare vornic pentru suma de 38 000 aspri i doi boi 5.

Noul stdpin hotärdste ca jurndtate din venitul mosiei si al ocnei sa fie

in seama lui, iar cealaltd jurndtate sä o stapineascd mändstirea de la Grddistea (azi Cernica). Actul de confirmare dat de Ra du Mihnea spune: a ... SA* aibd a inpdrti sfinta mdndstire tot in cloud cu dregdtorul dOmniei mele pind la moartea lui. far dup. moartea sä fie de intdrire sfintei manastiri in veci ». Se mai adauga insd urmätoarea clauzd: t Dacd ddruieste dumnezeu... dregkorul domniei mele si pe sotia cu niste copii, insd fii, ei sd aibd a imparti in 'Jolla' cu sf. mdndstire ce este venitul acestor

sate si ocine... cit std sf. mandstire. Iar fiicele lui sau nepotii lui de fad si de frate sd nu fie volnici sã ia din aceste dedine » 6. Proprietatea asupra acestei mosii pe care era deschisd ocna Ghitioara incepe sd se divizeze prin mostenire. Stdpinii ei nu mai sint in stare sd Led falä cheltuielilor de functionare a ocriei, ei sint nevoiti sd-si vIndd partile. Acad. R.P.R., ms. rom. 5389, f. 26 40.

2 Al. GAltsescu, Eforia spitalelor civile, Buc., 1899, p. 50. 3 Regulamentul Organic , Buc., 1832, p. 50.

4 Cf. C. Brosteanu, Salinele noastre, Buc., 1901, p. 97-98. 5 Dlcumente privind istoria Romtniei, 13. XVII, vol. I, p. 318.

6 Ibidem, Asa cum reiese dintr-o serie de documente din a doua jumatate a sec. al XVII-lea, m:intstirea Radu Vodt avea si ea parte din zeciuiala strii de la Ghitioara ; cf. doc. din 1 lunie 1696, Arh. st. Buc., m-rea Hurez, XXV/7.

www.dacoromanica.ro

11

EXPLOATAREA sAnli IN TARA PCMINEASCA PINA IN SEC. XVIII

165

Asa e cazul Marici din Izvorani cum arata documentul din 27 mai 1669 precum am vazut domniia mea (spune Antonie voevod> i zapisele care le-au fost facut de tocmeala, scriind pentru mulle cheltuiale ce au lost chelluil jupineasa 4

Mariia la ocndsä tie ia trii parti, iar jupineasa Preda... a patra parte ... n

Cu toate Ca jupinesei Maria i se dau trei parti (deci avea o parte mai mare din

productia sarii), ea e totusi nevoitä sa vinda aceste parti lui Hrizea vistier (tath]. cronicarului Radu Popescu) 2. Tot in aceasta epoch' cumpara Hiizea si alte Orli din aceeasi mosie, pentru a-si rotunji stapInirea asupra ocnei

Situatia creata lui Hrizea i soarta averii sale inclusiv ocna de la Ghitioara o cunoastem din prima parte a expunerii (v. mai sus). La sfirsitul sec. al XVII-lea, cind Brincoveanu cumpara jumdtate din satul Aninisul cu partea de ocna, unii din urmasii lui Cernica marele vornic de la 1608, mostenitori ai acestei mosii i ocne citi nu-si vindusera partile lui Hrizea nu se mai numard printre boierii de vaza. # Deci cind au fost acum < au cumparat> mariia sa toatä mosia satului Aninis de la toil movienii de acolo . . . * 4. De data aceasta cumparatorul nu mai e un mare boier (cum era Cernica), ci insusi domnul. Din documentele privind vinzarea ocnei Ghitioara se poate observa foarte Ghitioara 5.

bine evolutia valorii mosiei c'u ocne de sare. In 1608 Cernica vel vornic cumparase

toata mosia Aninisul cu ocna Ghitioara si cu ruminii, pentru suma de 38 000 aspri i doi boi (ceea ce fac aproximativ 205 ughi). La 1608 se vinde a patra parte din aceeasi mosie i ocria cu 333 ughi. La 1675 si 1676 se vinde a 8-a

parte si a 16-a parte cu 280 taleri ( = 185 ughi) prima si 80 ughi cea de-a doua, iar Brincoveanu cumpard la 1696 jurnatate din toata aceasta movie cu 1050 taleri ( = 698 ughi). La aceasta situatie comparativa se mai poate adauga ca Mihai spatarul Cantacuzino cumpara la 1685 jumatate din mosia Slanic färd rumIni pe care urma sa deschida ocnd cu suma de 760 taleri (= 460 ughi). Asadar pretul intregii mosii Aninisul cu ocnele Ghitioara a variat dupd cum urmeazd:

In 1608 a costat aproximativ 206 ughi, In 1668 a costat aproximativ 1333 ughi, in 1675 a costat aproximativ 1275 ughi, in 1676 a costat aproximativ 1280 ughi, In 1696 a costat aproximativ 1400 ughi. Deci curba valorii mosiei creste simtitor In a doua jumatate a secolului al XV II-lea (mai mult de sase ori), iar la sfirsitul secolului, in comparatie tot cu 1608, e de sapte ori mai mare 5. Din documentele sec. al XVII-lea rezultä cii ocnele in majoritatea cazurilor erau deschise si lucrate de proprietarul sau proprietarii terenului cu sare. Astfel reiese clar ca ocna de la Slinic a fost deschisa cu cheltuiala spatarului Mihai Cantacuzino # ...pus-au dumnealui nevointa i asa cu indaminarea dumisale s-au deschis de au facut ocnd noao s 6. 1 Arh. st. Buc., m-rea Radu Voda, XV/12. 2 Ibidem.

3 Ibidem, XXV/3 (doc. 1676 mai 27) si ms. 449, 1. 543 (doc. din 1676 mai 30). 4 Ibidem, XXV/5 (sublinierea noastrii) A. I.). 5 Documente privind istoria Romtniei,B. XVII, vol. I, p. 318; Arh. st. Buc., ms. 449,

f. 543-545 (Hurez); Ibidem, m-rea Hurez, XXV/3; XXV/5; 6 si 7. ° Acad. R.P.R., doc. CCCLXIX/100.

www.dacoromanica.ro

AURORA IMES

166

12

Proprietarul suprafetei, adicd al rnosiei pe care se gdseste ocna isi Ostreazd dreptul oricdrui stdpin de mosie, adicd de a-§i lua dijma sau zeciuiala din produse. Documentul din 1691 iulie 5, dat de Brincoveanu spatarului Mihai Cantacuzino, aratd explicit acest lucru: a... si alp boieri carii au ocne de sare pre mosiile lor zeciuiala den sare, dupd obiceiul tarii, fäcutu-i-am

domnia mea §i dumisale acest hrisov al domniei mele ca sd aibd a-§ lua

dijma de la acea ocnd Slänicul, den toatd sarea domneascd veri citi bolovani ar esi preste an, den toti bolovanii sd ia zeciuiala din 10 bolovani un bolovan si den mari §i den mici si den sare mdruntd, cum este obiceiul ;

insd sd aibd voe sd-si ia dijma din sare tot pre luni, den hind in lund, plinindu-se luna sd-si ia si dijma din citi bolovani ar esi, mdcar cd alti

boieri de pre la alte ocne isi iau dijma de sare pre an, iar dumnealui sa si-o ia tot pre luni *1. Asadar rezultd clar cd domnul era stdpinul sdrii ce se scotea din ocnd sarea era a domneascd r>, iar proprietarul suprafetei avea dreptul «dupd obiceiul

tarii * la dijma respectivd. De data aceasta Brincoveanu face o exceppe, ca spdtarul Cantacuzino sd-si ia dijma pe luni si nu pe an. Meritd sd fie subliniat faptul cd intr-o epocd mai veche proprietarii mosiilor

cu ocne nu primeau decit 3 % din sarea extrasd. E cazul mdndstirii Dealul, care in vremea lui Radu cel Mare lua 3 % din bolovanii care se scoteau de la Ocnita (ocna micA de lingd Tirgoviste) 2. Abia in 1715 tefan Cantacuzino revine asupra dreptului de dijmd al mAndstirii; el hotdra§te ca mAndstirea a ...sd aibd a luare dijmd din zece bolovani, un bolovan... pentru cd pind acum lua sfinta mAndstire dijma de sare dintr-o sutd de bolovani, trei bolovani... *. 3. Dijma pe care o primeau stdpinii mosiilor cu ocne de sare nu era alatuitd numai din bolovani mari, care erau cei mai pretuitivaloarea lor era mai mare decit a bolovanilor de dimensiuni mai mici, a lospelor sau a sdrii mdrunteproprietarii mosiei primeau si din aceste categorii dijma respectivd. Alte documente precizeazd 4 §i din drobena de sare din zece card un car * 4. Aceastd dijind se

putea ridica uneori la peste 30 000 ocale pe an, aproximativ trei vagoane, asa cum se poate deduce din cei 700-800 de bolovani pe care-i lua mAndstirea Hurez si care reprezentau doar jumdtate din zeciuiala sdrii ocnelor de la Ghitioara si de la Sdraru 5. Adesea documentele definesc acest drept de dijmd din sare pe care-I are stdpinul mosiei, in termenii urmAtori: 4 mAndstirea Margineni care era stapina mosiei Telega « sd-si ia dijma pdminiului de la acea ocnd... * 4. Un alt document aratd: mAndstirea Coltea are drept sd pretinda a dijma ocnelor fiindcd nu iaste mild, ci iaste hac ( --- platd) al pdmintului *7 . 4 Acad. R.P.R., doc. GGCLXIX/100. a Documente privind istoria Romtniet, B. XVII, vol. II, p. 296-297 (doc. din 1614 iul. 10). $ Arh. st. Buc., ms. 462, (m-rea Dealul), f. 48. 4 Arh. st. Buc., Mitrop. Bucuresti, LXIV/6 ; publ. de C. G. Mano, Documente . .. privitoare la familia Mano, Buc., 1907, p. 25 26. 6 Arh. st. Buc., ms. 449, f. 692 v., publ. de N. Iorga, In Studii ;1 documente, XIV,

p. 9-10 (doc. din 1705 dec. 20).

6 Acad. R.P.R., DGGGIV f. 6 (doc. 1750 ian. 28). I Ibidem, doc. GGGLXIX/136 (1789 dec. 8).

www.dacoromanica.ro

13

EXPLOATAREA SARI! IN TARA ROMINEASCX PINX IN SEC. XVIII

167

Aceastd dijmd nu dovede§te nicidecum a stdpinii mo§ici ar fi avut vreun drept de proprietate asupra zdcAmintului de sarel-. Aceastd zeciuiald e o despdgubire pe care o acordd domnia in schimbul deschiderii §i functiondrii ocnei pe mo§ia respectivd. Docurnentul din 1 octombrie 1669, dat de Antonie din Pope§ti, precizeazd a ni§te sare a lor de dijmd (a boierilor Hrizea vel vistier §i Cernica vornic), ce la iaste adetul (= adicd plata sau despagubirea) de pe mo§ia kr (=Anini§u1) * 2.

Dreptul domnului asupra sdrii aflate in pdmint este confirmat §i de §tiri mai tirzii din sec. al XIX-lea. Ignatii Iacovenco, secretar la consulatul rus din Bucure§ti, mentioneazd §i el faptul acesta pe la 1820... a bate bogdfiile subsolului nu shit proprietatea celui ce stdpinefte pdmIntul, ci ale gospodarului u 3.

StApinii mo§iei (ai suprafetei) pe care este deschisd o salind au dreptul la dijma din produsul ocnelor, proportional cu suprafata stdpinitd, in caz cd sint mai multi copArta§i. La 1682, erbari Cantacuzino intdre§te mdndstirii sf, Troita (Radu vodd) * sd aibd a luare zeciuiala sdrii ce va vent partea mdndstirii pre cinci f unit de ocind de la Teifani, ce sint la gura ocnei, care le-au zdlogit mo§nenii de acolo cu zapis la sfinta rndndstire, scriind cit vor tinea banii sd ia cdlugdrii zeciuiala sdrii ce le-ar face acestor 5 1 unii. Drept aceea, viind pdrintele Partenie egumenul

inaintea domniei mele la divan §i zicind cum cd sd fac §i altii stdpini de zic cd au cumparat acum mai pre urmd ailaltd mo§ie ce au mai avut mo§nenii de la Tei§ani §i sd tindu ca sd stdpineascd preste tot §i vor sd ia acei cumpdrdtori bald zeciuiala sdrii. tntr-aceea am dat domnia mea aceastd carte... la mina pdrintelui egumenului, ca sA aibd voe ispravnicul lui al lua zeciuiala sdrii pe cit va face de aceste 5 1 unit u 4. A§a cum rezultd din documentul de mai sus, proprietarii care aveau dreptul la zeciuiala sdrii i§i puneau oamenii kr numiti ispravnici, care sd supravegheze socoteala bolovanilor WO., sa insemneze sarea ce le revenea lor ca dijmd §i sd o ridice de la ocnd. Acela§i lucru 11 aratd §i documentul din 1696 iunie 1: a ... sd aibd a-§i cduta §i a-§ lua §i ei venitul §i den zeciuiala sdrii iar pre jumdtate, puindu-se ispravnici despre amindoao pdrtile §i socotindu-se pre an ce ar veni zeciuiala sdrii... » 5. Nu sint rare cazurile cind aceastd zeciuiald de sare cuvenita stApinului mo§iei era opritd de cdindra0 (dregnori numiti de domn pentru a supraveghia \ 1 C. Brosteanu, op. cit., p. 85 si 101, socoteste cd proprietarul suprafetei era si proprietarul sdrii cuprinse In pdmint si cd prin dijma ce se dAdea, se consfintea si mai mult dreptul sdu asupra salinelor. Brosteanu avea tot interesul sd prezinte astfel lucrurile in calitate de avocat al Eforiei spitalelor civile, care erau In proces cu statul tocrnai In privinta ocnelor. De aceea Brosteanu se pare cd uitd faptul cd proprietarului i se cuvenea ca dijmd a pdmintului numai 10 % din sarea extrasd, iar restul de 90 % revenea domnului. Mai mult declt atit, In oremuri mai vechi proprietarului nu-i revenea dectt 3% din aceastd sare, iar domnului 97 % (v. mai sus, p. 163). Dacd cele sustinute de Brosteanu ar fi lntemeiate, ar fi trebuit ca stdpInul

mosiei sd ia partea cea mai mare si nu invers. In Intelesul pe care II are proprietatea tn orinduirea feudald, clnd slut mai multe drepturi suprapuse asupra pAmintului, socotim a domnul era stdp/nul salinelor si al sdrii, exercitlnd un dominium utile. 2 Arh. st. Buc., Mitrop. Tarli Rom., DXXXIII/4. 3 G. Bezviconi, Cdldlori rusi In Moldova fi Muntenia, Buc., 1944, p. 221 (sublinierea A. I.). noastrd 4 Arh. st. Buc., ms. 256, f. 455.

6 Arh. st. Buc., m-rea Hurez, XXV/7. Si documente mai vechi prevdd aceasta:

51 Ti-all Mut tocmeald boierii... sd aibd al pune logoliit sd le scrie dijma lor

Mano, op. cit., p. 25-26.

www.dacoromanica.ro

(28 dec. 1659).

AURORA MIES

168

14

bunul mers al ocnei). Astfel la 1660 Gheorghe Ghica aminte§te de pricina dintre Cernica vornicul vi iudele lui, cu Iorga Popa, cämdra§ul de la ocna Ghitioara: 4 ... Iar cind au fost in zilele Mihnei vodd, iar Iorga Popa cu sotiile lui, care au fost cdmdrav atuncea la ocne, fostu-i-au, oprit de la ocne din venitul lor de sare ce au avut dinainte vrerne vi a inceput a le face alte obiciaie »1 Din cele ardtate pind a cum rezultd clar cä domnul era stdpinul sdrii vi cä .stdpinii moici aveau dreptul numai la zeciuiala din sare, in calitate de proprietari feudali ai suprafetei. Privind critic problerna proprietatii asupra ocnelor, credem cd s-ar putea desprinde unele fapte care sd arate cã nu intotdeauna cumpararea de care marii feudali sau de domn a mo§iilor cu zdcdminte de sare era infäptuitd dupd lege. 0 cercetare mai atentd ar putea distinge cazuri cind acest lucru se fácea in silnicie, §tiut fiind cit de insenmate erau veniturile din zeciuiala Astfel ar putea fi amintit cazul lui Cernica vornicul de la 1608. Un alt fapt credem insä cä poate reievi limpecle: in genere, stäpinul unei mo§ii cu ocne de sare trebuia sd fie un protelat al domniei un mare feudal (boier sau mändstire), cdci deschiderea §i functionarea unei ocne pe o mo§ie se putea socoti ca o rdsplatá din partea domnului fatd de stdpin prin dijma pe care i-o acorda. Aceasta ar putea fi cauza pentru care, in cursul secolului al XV II-lea, marii feudali reuvesc sã inldture vechea stdpinire a ob§tiilor tdrdnevti asupra rno§iilor cu sare care se mai pästra in jud. Saac, ca o rdind§itd a

unor vremi trecute. Astfel, dupd cum am mai vdzut in cursul expunerii la Ghitioara pune stdpinire pe mo§ie marele vornic Cernica Stiibei (1608). la Teivani, Matei Flipescu, marele agd (pe la 1682), iar la Slànic, Mihai Cantacuzino, marele spdtar (pe la 1685-1687). Dreptul asupra zeciuielii din sarea ocnelor, pe care II aveau unii boieri §i citiva movneni la sfir§itul sec. al XVII-lea se stinge api oape cu totul, chiar din primele decade ale sec. al XVIII-lea; mo§iile pe care sint deschise ocnele sint läsate (inchinate) de stapinii lor mdnästirilor vi spitalelor sau bolnitelor. Brincoveanu dupd ce cumparase o jumätate din movia Aninivul §i cu partea respectivd din ocna Ghitioara, la scurt timp o inchind mdnästirii Hure22. Iar spdtarul Mihai Cantacuzino ddruievte vi el (in 1713) rnovia Sldnicul cu venitul ocnei, mändstirii Coltka §i spitalului de acoloa. El prevede in actul de danie ca noile guri de ocnd, ce eventual s-ar deschide, sä se facd tot pe mo§ia mdndstirii Coltea. « Iar cind se vor invechi §i nu se va putea sd se mai scoata sare pe acea gurd de ocnd, sd aibd a se lace guri de ocnd noud, tot acolo pe aceea movie Slänicul §i tot sd ia mandstirea dijmd... »4.

Aceastd situatie sufeià unele schimbdri in a doua jumätate a secolului

al XVIII-lea §i inceputul secolului aI XIX-lea, cind se deschid, in unele cazuri, noi guri de ocnd pe proprietätile particulare din jurul vechilor saline5. 1 Domnul restabreste vechea ordine ca sa-si ia acesti bolarl dijma I. Arh. st. Buc., Mitrop. Bucuresq, LXIV/6.

2 Arh. st. Buc., ms. 449, f. 546-547 (1696 iun. 1). Cealaltä jumatate din mosia

Aninis, cu jumatate din dijma de sare, fusese Inchinata Inca de la Inceputul sec. al XVII-lea

la manastirea Cernica si la Radu Voda. 3 AL Galasescu, op. cit., p. 50-51. 4 Ibidem.

3 Th. Codrescu, Uricariul, I, p. 138; Acad. R.P.R., ms. slay 325.

www.dacoromanica.ro

15

ExPLOATABEA SARTI IN TARA BOMINEASCA PINA. IN SEC. Xviii

169

TEHNICA EXTRAGERII SARI! sI ORGANIZAREA MUNCH IN SALINELE D,N TARA ROMINEASCA

Pe lingd alte probleme deschise prin studierea exploatdrii ocnelor In trecutul nostru, o problemd interesanth este §i aceea a tehnicii extragerii sdrii. Tehnica muncii reprezintd un anume grad de civilizatie §i urmdrind tehnica minierd, putem urmdri in general metodele de lucru din epoca feudald a istoriei patriei noastre. Din nefericire informatiile pe care le avem in aceastd privintd sint foarte putine ; din flirile privind sriuitul perioadei 1 eudale la noi (sec. XVIII XIX), putem insd sd ne ddrn seama despre tehnica de lucru din epocile mai vechi,

cAci forniele primitive de lucru din sec. al XVIII-lea §i al XIX-lea aratd cd aceastd tehnicd a evoluat foarte putin. Una din cele mai vechi mentiuni cu privire la tehnica extragerii sdrii in Tara Romineascd §i aceea foarte sumard ne-a rdrnas in descrierea CAMtoriei patriarhului Macarie al Antiohiei (1653-1658) fäcutd in limba arabd de Paul de Alep, care spune cd: 4 ... in Moldova *i in Tara Romineascd sint ocne din care se scot pietre mari de sare din munte §i din gropi. Sarea e neagrd

, ca piatra cea tare de la Alcp, dar in urnia pisdrii devine alba ca zapada...

Lucrarea in ocne e foarte grea... Metoda de tdiere a sdrii se face cu mare niuncd. Ei (lucrdtorii) sapd adinc pind ce dau de sare. (Traducerea englezA a textului

arab cld adincimea de 90 iarzi) 1. Noaptea se taie acest mineral, iar ziva se scoate la suprafatä. Fiecare piatrd e o bucatd mare, in greutate cam de 200 pind la 300 oca. Ace§ti bolovani sint sco§i cu fringhii lungi de lucrdtori cu ajutorul unor ma§ini mi§cate de cai » 2. In privinta tehnicii lucrdrii salinelor ni ce pdstreazd informatii mult mai bogate intr-un raport privind Ocnele Mari (jud. Vilcea), redactat intre 1719 §i 1722 de austriaci in vremea stdpinirii lor asupra Olteniei. Acest raport e pretios nu numai pentru cd face o serie de observatii §i propuneri pentru imbundtatirea sistemului de exploatare, dar aratd totdeodatd i situafia dinainte, adicd din vremea voievozilor. Ocnele ins4i spune raportul nu sint altceva decit o gaurd rotunda

sau pe jumdtate rotunda, nici de un stinjen [nici 2 mtr (?)] fAcutd in pamint pind la sare E Acest put sapat in stratul de parnint care acopere sarea, se imbracd f ... cu o impletiturd de nuiele de stejar, groase aproximativ de 2-3 degete, care sd sustind pamintul sd nu cadd in ocnd 0. Aceastd impletiturd se numea fambrd 4. Salinele acestea au rareori 5 mai mult de un put, pe lingd o altd deschidere mai ingusta pentru evacuarea aerului stricat. Prin putul cel dintii ies §i intrd... tAietorii (ciocdna§ii), tot prin acesta sint sco§i bolovanii, sarea mdrunta §i apa 6 1 90 iarzi (=circa 80 m) ar reprezenta cu aproximatie adincimea totalS a gropii sau a ocnei de sare, deci nu putea fi vorba de o pAturb de pamint groasd de 80 m, care trebuia strbbatutS pinS se ajungea la sare. 0 astfel de operatie ar fi fost imposibilS pentru mijloacele tehnice din vremea aceea. 2 C. F. Belfour, op. cit., p. 152-345; cf. si traducerea cu oarecare greseli a Emiliei Cioran, Cdldloriile patriarhului Macarie de Antiohia tn Tarile Romtne 1653-1658, Buc., 1900, p. 119 si 169. 3 C. Giurescu, _Material pentru istoria 011eniet sub austriaci, I, Buc., 1913, p. 429. 4 M. Stamatiu, Istoricul metodelor de exploatare a zdcdmintelor de sare din Romtnia, Buc., 1943, p. 11. A. I. 5 Sublinierea noastrb 6 C. Giurescu, op. cit., p. 430.

www.dacoromanica.ro

AURORA IMES

170

16

Masina de extras bolovanii de sare, numita crivac, e cum nu se poate mai rudimentard. Ltd cum o descrie acelasi raport austriac: a crivacul (Gappel) constd din doud proptele si o ramurd de copac intre care std un stilp de stejar, de care e legatd funia ; un singur cal inharnat, condus de un bdiat < invirteste crivacul >. Astfel este scoasa sarea din ocne »1 (E acelasi sistem ca la fintinile

cu roata). Circumferinta pe care o face calul este abia de 20-25 de pasi, totul sub cerul liber, asa incit nici funia, nici stilpul nu sint pazite pe ploaie 2.

Salinele sint expuse tuturor intemperiilor pentru el gurile lor sint neacoperite. Se pretinde cã acoperirea lor ar impiedica o bund aerisire si ar stingheri intrarea si iesirea taietorilor 3. In Tara Romineasca constata raportul ocnele a ...au fost adincite numai ca un sac p (nur wie ein Sack) 4. Therea sdrii se facea MIA socoteald fiindci

nu era nimeni care sd dirijeze munca aceasta si sd invete pe ciocanasi cum trebuie largite ocnele. Taietorii lucrau dupd gustul lor, direct in jos, färd sä se gindeascd la ldrgirea salinelor prin taierea unor # lineae filiales * asa de nece-

sare (sd fie taiate> pentru o mai bund gospodarire. Din aceastd cauzd ocnele au o adincime de 15-20 stinjeni ( = 40 m?) si abia o circumferinta sau latime de 6-7 stinjeni* ( = 12 m?) 5. 4 Dacd lucrul devenea greu din cauza adincimii, tdietorii refuzau sa mai lucreze, asa incit o astfel de cella era pärdsità dupd trei sau cel mutt patru ani si se sapau altele o B. Autorul raportului arata impresia care ti-o face terenul salifer de la Ocnele Mari: a prin cercetarea si saparea acestor ocne in cursul atitor ani, intregul teren al salinelor a fost asa de rdscolit incit pare cd e format din coline aruncate unele peste altelesi unde cu greu mai poti gasi un loc pentru a deschide o noud gurd de ocnd * 7. Acelasi raport propune tdierea unor a linieae filiales * in peretii ocnelor. Operatia de Were a acestor a lineae filiales * se

practica de mult in Transilvania si raportul propune sa se aplice si la Ocnele Mari, a pentru care sd se plateasca ciocdnasilor (ca in Ardeal) cite 3-4 florini unguresti pentru fiecare stinjen *8. a Pentru ca nu s-a tinut seamd de acest lucru spune raportul nu e de mirare ca ocnele sint parasite asa de curind (2-3 ani) si cdutate altele *9.

Autorul raportului austriac propune sa se trimia doi taletori de sare

care sd invete pe ciocanasi cum sd adinceasca si sd largeascd salinele de la Ocnele Mari, lard vdtdmarea constructiei ". ardeleni

1 C. Giurescu, op. cit., p. 431. 2 Ibidem. Iata In ce constä crivacul dup. o descriere modern5: Crivacul sau manejul era un dispozitiv de scos sarea din ocne,alcdtuit dintr-un tambur cilindric de lemn cu ax vertical, avind un diametru de circa 4 m si o Indltime de 2 m, pe care se Infdsura un cablu (otgon)

de ctnepS, de extremitiltile cbruia erau agAtate burdufurile sau podurile cu sare. Actionarea acestui dispozitiv se f5cea cu 3-4 perechi de cai. Aceasta descriere este valabild mai ales pentru sec. al X IX-lea. M. Stamatiu, Istoricul exploatdrilor de sare. . . din Sldnic. .., Buc., 1943, P. 21 si nota 1. 3 C. Giurescu, op. cit., p., 430-431. 4 I tdem, p. 460 5 Ibidem, p. 430 si 435. 6 Ibidem, p. 430. 7 Ibidem.

Ibidem, p. 461. 9 Ibidem, p. 436. 10 Ibidem, p. 435.

www.dacoromanica.ro

17

EXPLOATAREA SARI! IN TARA ROMINEASCA PINA. IN SEC. XVIII

171

Studiile inginere§ti privind exploatarea sdrii in tara noastrd aratd cä profilul gropilor de sare, in plan vertical, a cunoscut la noi trei aspecte, acela de con, de clopot §i de butelie Oare pe baza raportului de mai sus se poate spune ea in Tara Romineascd,

la inceputul sec. al XV III-lea profilul ocnelor nu ajunsese Inca la nici una din cele trei forme mentionate de specialisti? Rdmdseserd ele oare la o forma primitivd? cel putin cele de -la Ocnele Mari cdci raportul austriac citat mai inainte spune cA ocnele a au fost actincite numai ca un sac *1 2. Tehnica exploatdrii e aceeas'i si pe la 1781, asa cum rezultd din descrierea lui Sulzer. El aratd cà "in Muntenia se lucra ca .,si in Moldova nu cu galerii, ci

cu puturi, adicd se incepea putul vertical, la zi, pe virful muntelui, apoi se continua in directie perpendiculard sau cu inclinatie, dupd cum cerea pozitia celorlalte puturi si regulele artei miniere ; materialul tdiat se extragea in piei de bivol cu macaraua sau troliul (adicd crivacul) cu care se fdcea §i intrarea personalului, int ebuintindu-se ca fortd, caii *. Pe ling bolovani de sare, el a vdzut scotindu-se din ocnd si 4 citiva hoti si criminali, osinditi pe citiva ani, lucru care a durat aproape o jumdtate de ord *. Asadar si in vremea lui Sulzer masina de extractie (crivacul) era foarte costisitoare si de mic efect, deci se extragea incet j cu multd osteneald 3. Cam in acela0 timp, lui Raicevich, in descrierea cdldtoriei sale prin Moldova si Tara Romineascd (1789), mai putin priceput in ale tehnicii ocnelor, i se pare cã * salinele se sapd parte adinc 4. Lucrdtorii fac cloud deschideri, una perpendiculard 5 i alta oblicd. La oarecare adincime, in gura celei dintii se aseazd un

grdtar de fier pe care se ard cantitati mari de lemne cu scopul de a schimba si purifica aerul din salind. Cealaltd deschidere serveste de iesire pentru lucrdtori. Ace§tia taie bucati mari de sare in greutate de un chintal, pe care le scot afard prin deschiderea perpendiculard cu ajutorul de piele de bivol fixate de funii # e Muncitorii ca sd poatd lucra in aceste gropi (excavations) i§i croiesc drumuri largi, sustinute de stilpi, pe care au invdtat sa-i taie datoritd experientei de-a lungul timpului 7. Continua apoi ardtind cit de primejdioasd e munca in saline. * Se intimpld adesea sd se dea peste un izvor de apd care stinjeneste lucrul in salind sau o face de-a dreptul de nefolosit, iar inundatia este uneori atit de neasteptatd, incit ciocanasii n-au timp sd fugd. Dar de obicei ea e precedata de un zgomot subteran care le atrage atentia cu o zi sau doud mai devreme. Toatd groapa se umple cu apd, care cu timpul se transformd in sare dupd cum pretind ciocAnasli. Acest lucru se verified adesea atunci cind se gAsesc in sare oase, ciocane de fier i alte instrumente folosite de tdietori * 8. 1 M. Stamatiu, Istoricul metodelor de exploatare a zdcdmintelor de sate din Romtnia, Buc., 1943, p. 9. 2 C. Giurescu, op. cit., p. 460. 3 F. J. Sulzer, Geschichte des Transalpinischen Daciens. . . , I, Wien, 1781-1782, cap. 48, p. 148. Cf. raportul austriac care spune cà ocnele n-au fost suficient adincite.

6 Se pare cd termenul perpendicular. In ce priveste tehnica din Tara Romineascii e folosit gresit, pentru cd nu poate fi vorba de o deschidere perpendiculard, ci de una verticafd. Poate cS autorul s-a referit la ocna din Moldova, unde acest termen ar avea o explicatie. 6 Voyage en Valachie et en Moldavie . . . [par Raicevich, 17891, traduit de l'italien par M. G.R. Lejeune, Paris, 1822, p. 50-51. 7 Ibidem. Ibidem.

www.dacoromanica.ro

172

AURORA ILIEF3

18

Cu neinsemnate modificAri, tehnica extragerii e aceeasi chiar i la mijlocul sec. al XIX-Iea, a§a cum ne-o descrie in Moldova pe la 1849, comisul Scarlat Mihalic Modocin, in calitate de muntanistic ( = geolog) Acesta spune: « cind are a se deschide o noud groapa, se face urm5toarea operatic: fiindcd pe stratul de sare se aflä o paturd de pämint ca de 80 pind la 100 palme, de aceea se sapd o groapd vertical5 ca o fintind largd de opt palme in cvadratu §i se captu§e§te cu lemne de bradu groase de 3-4 palme, ca sd nu se ndruiascd Ina ; aceastd cdptu§ealä, numitd tambra, se destinde (sic) pia si

printre (sic) pätura de sare 16-24 palme »2. « Dupd aceea incepe a se sdpa i adincindu-se groapa, se tot large§te din

toate p5rti1e imprejur, incit la adincimea de 250 palme capat5 o largime de 140 pind la 170 palme i groapa seamdnd atunce cu forma unei capatini de zahar »3 (deci forma con(ca). a Cea mai mare adincime, din care dupd metodul de astazi se poate s5pa si scoate sare, este de 320-360 palme. Ajungind la asemenea adincime, groapele se pärdsesc §i se deschid altele, iar cele mai multe se pArdsesc de la 240 palme adincime ... n 4. Dad cam aceeasi situatie este ardtatã §i de raportul austriac o Precum saparea groapelot, de asemenea §i scoaterea sdrii urmeazä dupre metodul vechiu, lipsitu de agiutoriul i ind5m5narea cuno§tintelor mehanice, that prin ni§te aparate numite crivace, nici ar fi cu putinta a scoate sare dintr-o adincime mai mare. Aceste ma§ini sint fa-cute de lemnari obi§nuiti ; grindeii la care se inhamä trei cai sint aici de 16 palme lungi ; pre ling5 aceasta, departarea puterii unde se inham5 caii este prea mica pind la punctul greutdtii, adica pina 1

la sulul pe care se invirte§te odgonul

prin urmare §i efectul este atit mai

neinsemnat, mai ales c5 i frecarea este de tot mare. Pe lingd aceasta odgonul ce trece preste suluri 6 de brad se freaca in lungime ca de 100 de palme §i de Varetele necdptu§it §i aspru al groapei, adicd a tambrei, incit se rod §i pieile de bivol in care ca intr-un paner este sarea incdrcata i uneori rupindu-se,

cad inapoi in groapa cu toatá povara lor. Din scurtarea acestor grindei, caii invirtindu-se intr-un cerc ingust de 32 palme, ametesc §i peste putin se fac nefolositori. Sulul in jurul cäruia se inf5§urd odgonul are un diametru numai de sase palme, deci incungiurind o data caii cercul, incAratura de sare se ridic5 numai 18 palme, cind dupA regula, sulul ar fi de 20 de palme grosu, atunci cu o singurA

incungiurare a cailor, inc5ratura s-ar sui 60 palme. 0 incAre5turd nu poate

scoate mai mult decit trei droburi de sare, adicd pinA la 240 oca6. Acestea sint cuvintele pentru care neputindu-se scoate sare din adincime mai mare, se parA-

sesc groapele indatd ce ajung la

360

palme adincime * 7.

1 Comisul Sc. Mihalic Hodocin, Sarmilele sau ocnele Moldovei, In Calendar pentru romtni,

Iasi, 1849, P. 15-20. 2 Ibidem, p. 17. In privinta tambrei, M. Stamatiu, op. cit., p. 11-14, ne informeazh ch rolul ei era de a impiedica i chderea phmintului i phtrunderea infiltratillor de ape. Baza tambrei era fixath printr-o lucrare specialh, numith usnd. Ea consta in lArgirea putului la par.tea

inferioarh cu formarea unui prag, pe care se sprijinea Intreaga aceasth cAptukcalh de lemn. Suprafata Orli in dreptul usnei era cAptusith cu piei de bivol thbacite, pentru a evita topirea shrii prin infiltrarea de ape. 8 Hodocin, ibidem. 4 Ibidem. 6 In text nenetede $. 6 In Moldova la acea epoch drobul de sare era de 80 oca.

7 Sc. Mihallc Hodocin, op. cit., p. 17-20. La Inceputul sec. al XIX-lea i probabil

sl chtre sfbrsitul sec. al XVIII-Iea se lucra cu cloud sau trei crivace pentru aceeasi groaph de

www.dacoromanica.ro

19

EXPLOATAREA &tail IN TARA ROMINEASCA. PINX IN SEC. XVIII

173

FAcind o comparatie in privinta tehnicii exploatdrii ocnelor de-a lungul a mai bine de cloud veacuri asa cum rezultä din descrierile arnate mai sus se constatd cu oarecare mirare Ca aceastä tehnicd n-a evoluat aproape de loc I Se foloseau aceleasi mijloace rudimentare la mijlocul sec. al XIX-lea (1849) nu se observd aproape nici un progres I ca i la inceputul sec. al XVIII-lea

E drept cä in Tara Rornineascd, pe la 1845, Gheorghe Bibescu aduce pe inginerul Karl Voith spre a moderniza ocnele de acolo. Voith apnea numai la salinele de la Ocnele Mari metoda de extragere a sdrii prin camere, renuntindu-se la metoda veche de extragere prin puturi 1 La celelalte ocne insA, se continua

exploatarea tot dupd vechiul sistem, pind dupd 1860 2. Dup. ce se termina sdparea i captusirea puturilor cu tambre, incepea exploa-

tarea propriu-zisä a sArii, prin täierea din u talpa a exploatdrii a unor brazde avind 2-5 m lungime, 0,60-1,50 m lAtime si 0,30-0,50 m inatime. In apropierea peretilor operatia aceasta se fdcea cu foarte mare atentie pentru ca golul ocnei sã capete profilul stabilit in prealabil 3. La inceput tdierea sdrii s-a fäcut cu topoarele, mai tirziu s-au folosit ciocanele i penele de ote14. La munca de tdiere a bolovanilor de sare erau folositi ciocdnafii sau tdie-

torii de sare.

0 descriere de la mijlocul sec. al XIX-lea ne aratd cd de multe ori ciocAnasii obisnuiau a se intovardsi cite 8 10 pe un strat de sare. Ei sapa « in linie dreaptA cu ciocanele un sant la o spatie de o palmd i giumAtate de la marginea straturilor si la o adincime de o palmd i ceva. Dupd ce cu totii au isprAvit aceasta, se scobor de pe straturi i trei dintre dinii ieu niste pene de fier, lungi, late, ascutite

la un capat, dar la celAlalt muchite, potrivindu-le in vina särei, ceilalti bat intr-insele cu maiurile pind ce intreaga brazdd se despicd. Apoi fiestecare Ii imparteste partea sa de drobi de cite 75-80 oca unul, pe care Insemnindu-i, ii rostogoleste de vale *5. Atit din informatiile raportului austriac ardtat mai sus, cit si din cele ale lui Hodocin, rezultd CA se scoteau intr-o zi de la 120 pina la 250 de buluvani, si

ziva lucrAtoare era

dupd acelasi Hodocin

de

14-16 ceasuri 6.

Aceste blocuri aveau formA de lespezi i cintdreau intre 30-80 oca, iar

uneori ajungeau pind la 200-250 si chiar 300 oca 7.

Dupd stirile din sec. al XVIII-lea si al XIX-lea, se pare cd un ciocAnas din

cei mai buni tdia pe zi cam 3 bolovani8.

Inca din vremuri vechi s-a aplicat diviziunea muncii in exploatarea ocnelor. Rolul ciocAnasilor inceta dupA tdierea bolovanilor i dupd ce fiecare Ii insemna

munca prin crestäturi deosebite.

sare, iar la crivace erau Inhamate doua-trei perechi de cai. Acad. R.P.R., ms. slay., 3257, 19u; M. Stamatiu, op. cit., p. 11. 1 Floru Dianu, Salinele romlne, Buc., 1886, p. 10. 2 M. Starnatiu, op. cit., p. 22-23. a Ibidem, p. 14. 4 Ciocanele erau de doua feluri: taietoare j batatoare. Topoarele cu care se taia sarea au fost Inlocuite cu ciocane de otel pentru prima data In Tara Romlneasca In 1837, de Cafegi-

basa, arendasul Ocnelor-Mari. M. Stamatin. op. cit., p. 15-17.

5 Alecu Obregia, Ocnele Moldova, in Nairn stalistice asupra Moldovei de N. Sutu, Iassi, 1852, p. 168. 8 C. Giurescu, op. cit., p. 430 si Sc. Hodocin, ibidem. 1 C. Giurescu, op. cit., p. 430. 8 V. A. Urechia, Istoria Romlnilor, V, p. 180 si Acad. R.P.R., ms. slav., 325, 1. 430.

www.dacoromanica.ro

AURORA MIES

174

20

Operatia de scoatere si asezare a särii in grAmezi era continuatA de alti lucrAtori numiti mdg1ai. Chiar si in fundul salinei, incArcarea sArii in burdufele sau podurile trase afarA de crivace, era fAcutd de oameni care executau nurnai aceastä operatie, in timpul nap fii.

Iatä ce ne spune un raport austriac: a sarea tdiatà de ciocAnasi ziva este scoasd in timpul noptii, fiecare bolovan este scos pe rind in burduful (uneori de piele de bivol) legat cu funii si cu ajutorul unui singur cal *I. Bolovanii scosi in timpul noptii rAmineau la gura ocnei pinA in ziud, cind erau numdrati de scriitorii de sare dimineata, transportati de mAglasi . cu boi inhamati la un fel de sanie (Schleifen) pentru a-i putea tin. Bolovanii erau claditi in grAmezi de 8-10 bucati, asezati unul peste altul, rAu acoperiti cu sare märuntä sau cu pae, famineau astfel pe loc pind erau vinduti sau dusi la depozitul de la Dundre. oproane pentru a 'Astra sarea acoperità, nu se foloseau 2,

Tot noaptea se fAcea curatirea salinei de sarea mdruntA ce rezulta din tAie-

re, tot atunci se scotea si apa provenitA din infiltratii austriac a.

- aratd acelasi raport

Rolul ciocAnasilor a fost totdeauna limitat la acela de tdiere a sdrii, iar rolul mAglasilor a constat mai ales in a scoate si a aseza bolovanii de sare. Aceste douA categorii mai importante de lucrAtori aveau fiecare supraveghetorii lor. Supraveghetorii ciocAnasilor se numeau vdtaft, iar ai mAglasilor pircdlabi 4.

Se impunea o specializare si o diviziune a muncii pentru usurarea operatiilor de extragere a sArii, asa ca pe lingd ciocAnasi §i mAglasi, intilnim si alte categorii

de muncitori in saline, asa cum ne aratä nu numai raportul austriac amintit mai

inainte, dar si alte izvoare din sec. al XVIII-lea si al XIX-lea. Astfel sint: gurarii = cei ce supravegheau functionarea crivacelor, bAtAturasii = cei ce stringeau sarea mAruntA din fundul ocnei etc.*. La acestia se mai adaugau o serie de lucrAtori a cdror muncd se lega de exploatarea sãrii, fArà insä a fi executatà direct in ocnd. Acestia erau: dulgherii, fierarii §i lumindrarii. Dulgherii sau lemnarii executau toate lucrarile de lemnarie ca pirghii de lemn pentru lucrul ciocAnasilor, construiau si reparau crivacul, iar fierarii, la toate ocnele din cele mai vechi timpuri pinä la inceputul sec. al XIX-lea erau numai tiganii boieresti sau mAndstiresti. Ei executau instrumentele de lucru ale ciocAnasilor, ca topoare, ciocane, rangi etc. 6. Este interesant de constatat intr-o catagrafie de la inceputul sec. al XIX-lea cA tiganii fierari de la ocna SlAnic sint robii mAndstirii Cozia 7.

-

-

1 C. Giurescu, op. cit., p. 430, cf. §i Belfour, The Travels of Macarius . . . , p. 345, In care se spune cS sarca se tdia noaptea, iar scoaterea ei se facea ziva: *tin y dig this mineral during

the night, and they carry it above ground in the day-time * . Din aceasta contrazicere reiese limpede cS operatia de tiliere a bolovanilor i aceea de scoatere nu se putea face concomitent. tnclinSm spre cele spuse de raportul austriac, care dä informatii precise. 2 C. Giurescu, op. cit., p. 422, 430 si 454-5. 3 Ibidem, p. 446. La Ocnele Mari aceastd operatie era fdcutd de doi tigani. 4 Acad. R.P.R., ms. rom., 5386, f. 26, ms. slay 325, f. 43v i 45v. 5 C. Giurescu, op. cit., p. 453 ; Acad. R.P.R., ms. slay, 325, f. 45v; Arh. st. Buc., ad-tive vechi, dos. 248/1830, f. 40. 6 C. Giurescu, op. cit., p. 453 ; Acad. R.P.R., ms. slay, 326, f. 45V-46 ; Arh. st_ Buc. ad-tive vechi, dos. 248/1830, f. 15-30. 7 Arh. st. Buc., ad-tive vechi, dos. 248/1830, f. 24.

www.dacoromanica.ro

EXPLOATAREA SARII IN TARA ROMINEASCX PINA IN SEC. XVIII

21

175

Lumindrarii fabricau lumindri de seu necesare lucrului in ocne 1. La acestia se mai adauga ramura administrativd a personalului, care avea datoria sä tind socoteli i evidente ale cheltuielilor si a sdrii extrase etc. Printre acestia se numdrau: scriitorii de sare sau = cei care notau in catastip * cantitatea de sare extrasd; grdmdticii, ajutoarele lor cantaragii = cei care cintdreau sarea sau mice alt material necesar ocnelor ;

curierii vamesii

=

numiti atunci 4 cdrturari», duceau corespondenta 2. cei care Incasau diferite taxe sau vdmi i controlau carele care ieseau incdrcate cu sare din at bdtdtura

ocnelor * dacd au bilete de liberd trecere, adicd chelarii samesii

=

rdvase din partea cAmdrasilor pentru plata taxelor ;

magazioneri, cum am spune astdzi, care pästrau materialele necesare extragerii sdrii ; = un fel de casieri care incasau banii pentru plata

Slugile de pe linga casa cämdrii ar putea fi trecute tot la aceastd grupd; printre acestea se numdrau: rindasii cu diferite insdrcindri, vätasii etc.3 0 altd categorie o formau cei care asigurau paza la ocne: strAjerii sau dorobantii pentru o epoca mai veche, paznicii osinditilor etc. 4. Pe lingd cei ardtati mai sus, amdrasii mai aveau o serie de a slugi * care 4 umblau in toatd tara ca sä cerceteze pentru sarea de furat*. Cei care nu aveau ravasele amdraselor din estimpu, de la aceia erau volnici sä le ia boii ,cu carul cu totul i sarea ca sä fie pe seama domneascd *, iar pe oameni Ii puneau in butuci aid trimeteau la scaunul domnesc 4. Atit personalul afectat direct la munca din ocne, cit i personalul administrativ, se gasea sub conducerea unui cdmdras reprezentant al domnului, numit pe timp de un an de obicei dintre boierii cei mari. El avea adesea cite un ajutor, pe care 1-am numi astdzi cdmdras secundar 6 Cdmdrasul supraveghea

bunul mers al exploatdrii si mai ales veniturile ce reveneau domniei 7. Anatefterul rdmas din vremea lui Constantin Brincoveanu ne ldmureste in aceastd privintd. Domnul imputerniceste pe cdmdrasul de la ocna Telega c...sd fie volnic cu aceastd carte a domniei mete a fi cdmdra si purldlor de grijd pentru ce vor fi treburile i lucrurile acolo la acea oca, sã aibà toti ocnarii a asculta de tlinsul de ce ar da poruncd i invataturd *. * Asijderea poruncesc domnia mea i voao tuturor ciocdnasilor i mdglasilor, i dArdbantilor de la acea ocnd, voi incd loft sd 'weft a asculta de sluga domniei 1 C. Giurescu, op. cit., p. 465; Arh. st. Buc., ad-tive vechi, dos. 248/1830, 1. 23v 38. 2 La Ocnele Mari la inceputul sec. al XVIII-lea unul din orkeni era obligat cu ducerea eorespondentei, plAtindu-i-se Insd cheltuielile de drum. Cf. C. Giurescu, op. cit., p. 446.

fi 46" 2/

C. Giurescu, op. cit., p. 442 si 462-465; Acad. R.P.R., ms. slay, 325, f. 41v-43v 49v.

C. Giurescu, op. cit., p. 464 ; Ac:td. R.P.R., ms. rom., 1. 26. Acad. R.P.R., ms. rorn., 5389, f. 27. Acad. R.P.R., ms. slay, 325, 1. 41. Ibidem.

www.dacoromanica.ro

AUROB A IMES

176

22

mele, care vd 1-am pus domnia mea cdmdraf intr-acest an, cã cine nu va asculta de dinsul de ce le-ar da poruncd, pre unii ca aceia i-am dat domnia mea poruncd

sä facd fiestecdruia certare dupd vina lui *1. Cdmdrasii aveau si dreptul de judecatd asupra lucrdtorilor de la ocne asa cum rezultd dintr-un document din a doua jumätate a secolului al XVIII-lea: 4 . . . toate pricinile ce vor avea ciocdna§ii intre dinsii, dumnealui cdmdras sd aibd a le cduta si a-i judeca, §i dupd dreptate hotärindu-le in scris, sd Med §i lnplinirea dreptatii. . * 2. Cdnidrasii erau numiti de domn la toate ocnele, indiferent dacd ele se gdseau pe mo§iile marilor feudali, ale mdnästirilor sau ale mo§nenilm3. Venitul ocnelor putea fi urmdrit §i incasat direct de domni prin cämdrasi, adicd ocnele erau « date * sau « cdutate in credinta *, sau venitul ocnelor putea

fi vindut, adicd dat in arendd4. Nu sint rare cazurile cind cdmdrasii incdlcau limitele atributiilor lor i opreau zeciuiala ce se cuvenea stdpinilor mosiei pe care era deschisd ocna, asa cum am vdzut la capitolul precedent. Nici in ce priveste diviziunea muncii in ocne, nu se observá o deosebire esentiald de-a lungul secolelor. Cele cloud mari categorii, ciocAna§ii §i mdglasii, formind

elementul de bald in exploatarea sdrii rdmin in aceeasi stare pind aproape de a doua jumätate a sec. al XIX-lea, cind intervin schimbari radicale in tehnich5. Se observd insd o evolutie in decursul veacurilor in ce priveste numdrul lucrAtorilor. Fatd de 38 de ciocdna§i si vreo 50 de mdglasi care erau la inceputul sec. al XVIII-lea la Ocnele Mari, gasim la 1774 tot acolo, 69 de ciocAna§i, iar pe la 1830, la aceeasi ocnd 149 de cioctinasi, iar mdglasi 205, deci de patru ori mai multi, in comparatie cu inceputul sec. al XVIII-lea 8. Celelalte slujbe cresc la numär cam In aceeasi proportie. In 1830 gdsim in plus citiva mesteri specializati in lucrdrile pregatitoare si ajutdtoare rnuncii propriu-zise din ocne.

Astfel intilnim in 1830: care pregdtesc arbunii de lemn pentru fierari ; cdrbunarii = dogarii

=

curelarii funarii

= =

care pregatesc puntile (?)7 si gdletile (vedrele) de lemn cu care

se scoate apa din ocne si sarea mdruntd; care fac curcle ; care impletesc din cinepd sau din coajd de tei fringhiile (funiile) si odgoanele necesare pentru scoaterea bolovanilor 8.

1 Acad. R.P.R., ms. rom., 5389, f. 26 (sublinierile noastre 2 Arh. st. Buc., ms. 2, f. 15r-y (doc din 1775 febr. 19).

A. I.).

3 I bidem §i C. G. Mano, Documente . . . priviloare la familia Mano, Buc., 1907, p. 25-26. 4 Acad. R.P.R., doc. GCGLXIX/100 si 115. 5 M. Stamatiu, op. cit., p. 23 si urm. C. Giurescu. op. cit., p. 452 si 459; Arh. st. Buc., ms. 209, f. 427 II ad-tive vechl,

dos. 218/1830. E curios faptul cA o statisticA oficialA * din 1811 da urmAtoarea situatie foarte sumarA: liude 64 ocna SlAnic = cioanasi, mAglasi i mesteri ;

liude 18 la ocna Telega

-.-= cioanasi, mAglasi si melted ; liude 3 la Ocna Mare mAglasi, c5ci ciocAnasii el shit tlgani al mAnAstirii Coziels. Ne Indoim ca aceastA statisticA desi se zicea oficialA . a redat realitatea ; poate arendasul

ocnclor va fl avut motivele sale sa n-o redea. V. A. Urechii, op. cit., vol. IX, p. 507. 7

irn text aogm4 6, Acad. R.P.R., ms. 325, f. 4771 .

www.dacoromanica.ro

EXPLOATAREA sAnii fx TARA ROMPNEASCA PiNA IN SEC. XVIII

23

177

Ace§tia din urmd §tim precis cd nu existau pe lingd ocne intr-o epoch' mai veche. Douä documente din primele decade ale sec. al XVII-lea aratd cd funiile pentru Ocnele Mari se aduceau din Transilvania. Atit Leon vodd in 1631, cit §i. Matei Basarab in 1632, dau cite o carte prin care iartd pe pldie§ii din satele Jib lea, Spinul §i Biddetieni din jud. Arge§,

fugiti in Tara Ungureascd, de unele obligatii, in schimb ei a sd aibd al pdzi podul de la Jiblea, pe uncle tree Mate slugile domniei mele fi funiile de

la Ocna cea Mare »1. Aceea§i situatie este §i la inceputul sec. al XVIII-lea, cind o §tire austriacd aratd a aceste funii pentru Ocnele Mari erau aduse din Ardeal §i trimise din sat

In sat pind la destinatie'.

Dupd felul de salarizare, intregul personal al ocnclor s-ar putea impArti in trei categi.rii : a) 0 categorie ar fi aceea a personalului adrninistratio (cum am zice azi),

din care numai o parte aueau salariu fix, toti insd se bucurau de o serie de mertice de sare, alimente (socotite in bani?), iar unii din ei primeau §i imbrdedminte, a§a cum ne ldmuresc stirile de la inceputul secolului al XVIII-leas. b) A. doua categoric o formau cioca.na§ii sau tdietorii, care din vremuri destul de vechi prinleau rdsplata muncii lor in bani, pe ling& mertice de sare 4. In Transilvania sint mdrturii din sec. al XIII-lea care aratd cd acolo unii ciocdna§i primeau plata In bani Inca de pe atunci 5. Stirile documentare In privinta ph:4H ciocAna§ilor in Tara Romineascd dateazd de la inceputul sec. al XVII-lea. Acest lucru insd nu ne impiedicd sd bAnuim cd situatia era mai veche.

In nici un caz aceastd plata in bani a ciocdna§ilor nu s-a folosit in Tara Romineascd mai devreme decit in jumdtatea a doua a sec. al XV-lea, tinind seama cd economia noasträ monetard ia avint abia in aceastd vreme. Intr-o

epocd mai veche plata se lacea in naturd (probabil sare, alimente §i imbrdcdminte).

Reminiscente in acest sens se pdstreazd pind tirziu, cind pe lingd plata in bani se mai (Mean si mertice. Doud documente purtind data de 1613 si 1617 aratd cd ciocdnasilor de la Ghitioara li se plateau 2 aspri de bolovan a. .. si a pia-tit Cernica vornicul bolovanul de la tdietori cite 2 aspri. . .».) In 1659 si 1660 plata ciocanasilor de la Ghitioara e ardtatd astfel: i . . . sd-si ia acesti boieri dijma de pre mosia lor, din 10 bolovani 1 bolovan, .. . numai sA aibd al dare plata tdictura bolovanilor, cite 4 bani. .. *7. In raportul austriac din a doua decadd a sec. al XVIII-lea se aratd ca plata unui ciocdnas se fdcea cu 6 dinari valahi adicd 6 bani (= aspri?) pentru bolovanii de sare de 200 oca, bucdtile mai mid platindu-se cu 1 pind la 2 dinari valahi. Afard de aceasta mai primea o data pe an o bucatd de aba, 1/2 oca fier si 5 bolovani de sare a cite 170 ocale. La sdrbdtorile mari de peste an, li se dddea cite o vitd, pe care ciocAnasii o impdrteau intre ei 4. 1 Arh. st. Buc., m-rea Cozia XVIII/3 §i 209 f. 142-143 ; cf. A. Sacerdoteanu, Din arhioa mdndstirii Cozia... , In Hrisovul *, VI (1946), p. 71-72. 2 C. Giurescu, op. cit., p. 445. s Ibidem, p. 462 465. 4 A se vedea p. 131 .5i urm.. 6 Doc. privind istoria Romtniel, C. X111, vol. II, p. 355 (dec. din 1291 ian. 6. 4.

Ibidern, B. XVII, vol. II, p. 132-133, §i vol. 111, p. 120.

7 Mano, op. cit., p. 25-26. C. Giurescu, op. cit., p. 432 §i 460 §i urm. 12c. 674

www.dacoromanica.ro

178

24

A1.111011A ILIES

Cind se deschidea o noud gurd de ocrià operatia de tdiere a &Aril era mult mai anevoioasd, straturile minerale erau sfärimicioase §i nu se puteau scoate bolovanii intregi. Totuci dupd cum aratd acelaci raport austriac se tinea seamA de acest lucru §i li se plAtea ciocAnacilor §i bucatile mai mici de 40 ocale cu cite 1

dinar valahl. Ciocanacii cei mai buni puteau ajunge sd taie intr-un an maximum 1000 de bolovani. Stapinirea austriacd propune o rdsplatà in plus de 2-3 florini

pentru cel ce ajunge la o atare cards. IatA ca situatia e cam aceea§i §i la 1811, cind oficialitatea dd urmatoarele date: « plata ciocdna§ilor este la sfir§itul anului sd se dea de fiecare ciocana§ 500 ocale sare mertic »3. 0 statisticA de pe la 1832 aratd in aceastd privinta cd ciocanacilor li se pldteau cam 8 parale bulgArii mici §i se ajungea la 30-35 parale pentru bolovanii de cite 250 ocA, plus merticele care se dädeau tot in bani4.

La aceastd data, conform aceleiaci statistici, ciocanacii erau impartiti in patru categorii, dupd numärul de bolovani pe care-1 tdiau intr-o zi, fapt pe care nu 1-am gdsit mentionat in statisticile anterioare5. Grafic aceastd comparatie s-ar prezenta astfel: Sec. XVII 1613

1

§i 1617

Plata ciocanasilor (la diferite epoci)

pentru un bolovan

de sare

2 aspri

I

1659

Sec. XVIII

ci 1660

circa 1720

4 bath

6 dinari valahi

Desi documentele nu mentioneaza mertice pen tru aceasta epoch, ele trebuie

sa fi existat

1-2

dinari pt.

Sec. XIX 1811

circa 1830

6 parthe si

30-35 par.

mertice:

bolovanii

mari, bucati mai 10 oca sare mid de 40 zilnic si 500 8 par. bolooch sare ocale A anii midi, anual rnertic anual plus mertice 6 bolovani sare,1 buc.abh

in bani

A§adar ram5§ite din forma veche de plata in naturd se pdstreazd pina tirziu, la inceputul sec. al XIX-lea, sub forma merticelor, §i chiar pe la 1830, cind merticele se acordd in bani, ele nu se adauga la plata tdierii bolovanilor Ca sd alcAtuiascd un salariu total, ci sumele respective sint socotite separat. c) A treia categorie o formau magla§ii, unii me§te§ugari ci toti cei ce nu intrau in aceste doud categorii ardtate mai sus. Acectia nu primeau plata pentru munca lor lucrau gratuit numai o sAptdmind dintr-o lurid, in schimb se bucurau de anumite scutiri 6. Situatia lor se va lAmuri la capitolul despre starea sociald a muncitorilor din saline. 2 C. Giurescu, op. cit., p. 435 si 460. 2 Ibidem, p. 436. 3 V. A. Ure chid, op. cit., IX, p. 507. 4 Acad. R.P.R., ms. slay, 325 f. 440. 3 Ibidem. 6

Ibidem ci C. Giurescu, op. cit., p. 454 459.

www.dacoromanica.ro

EXPLOATAREA SAM IN TARA ROMINEASCA PINA. IN SEC. XVIII

25

179

Acesta era regimul mdglasilor la Ocnele Mari pind in sec. al XVIII-lea, in primele lui decade. Nu cunoa§tem in ce conditii lucrau ei la celelalte ocne din

Tara Romineascd, pentru cd n-am avut documente sau izvoare narative in aceastd privintd. Mu lt mai tirziu la inceputul sec. al XIX-lea stirile pdstrate ne aratd cd unii din mdglasi erau in aceeasi situatie ca si ciocdnasii, adica lucrdtori platiti. In statistica din 1811 situatia lor e ardtatd astfel: « mäglasilor li se pldtesc 8 parale pe zi si de asemenea li se dd si lor mertice ca ciocdnasilor. Slujba lor nu este napristan (= neincetat), ci numai cind este trebuintä atunci slujesc b1.

Iar statistica de pe la 1830 ne informeazd cd u afard de cioanasi, care primesc plata dupd mdsura muncii lor, unii se multumesc cu leaf a fixatä, iar cea mai mare parte lucreath gratuit numai o sciptam'ind dintr-o tuna »2.

Am folosit in acest capitol mai mult decit in celelalte marturii de la sfii situl secolului al XVIII-lea si inceputul celui de al XIX-lea, pentru a dovedi lipsa de progres in priviirta tehnicii in ocne in decurs de aproape cloud wacuri; in felul acesta am putut umple si golurile pricinuite de lipsa izvoarelor din vremea anterioard. Pe lingd toate aceste categorii de lucrd Lori ardtate mai sus, aproape toatc izvoarele narative vorbesc de condamnalii care lucreazd in ocnd. De pildd in 1584-86 Francesco Sivori, secretarul lui Petru Cercel, sau Paul de Alep in descrierea sa de cdldtorie (1653-58) iar in secolul al XVIII-lea se mai adaugd si altii mai toti aratä pe condamnati ca pe unul din elementele de bazd in exploatarea ocnelor3. Nu cunoastem pentru o epocd mai, veche -nici un document emanind din cancelaria domneascd care sd-i mentioneze. 0 §tire de la inceputul sec. al XIX-lea aratd ca « vinovatii ce sint la osinda ocnei se afld in fiare si nu fac nici o slujbd in ocnd. Hrana lor si incaltamintea este de la cämdrdsia ocnei O. 0 statisticd de pe la 1830 contrazice cele ardtate mai sus, caci spune: « ... pe lingd salinele de la Telega se aflä acum 134 de criminali, iar la Ocnita (localitate lingd. Ocnele Mari) 138, dintre care nu mai mult decit o treime se ocupd de extragerea bolovanilor de sare »5. Am amintit doar in treacdt problema condamnatilor ; din cele ardtate nu putem trage o concluzie. Chestiunea aceasta va fi reluatd si adincitd cu alt prilej. STAREA SOCIALA A LUCRATORILOR DIN OCNE

Am vdzut ping acum care era tehnica si organizarea muncii in ocne, vom pdturile sociale

cauta acum sd ardtdm pe cit ne ingaduie documentele cdrora apartineau lucrdtorii din saline.

1 V A. UrechiS, op. cit., IX, p. 507. 2 Acad. R.P.R., ms. slay 325, f. 48v. S-ar putea ca In sec. al XIX-lea situatia sA fi fost aceeaii In toate ocnele; poate se trecuse la o uniformizare. 3 Stefan Pascu, Petru Cercel si Tara Romineascd ... , p. 178; E. Cioran, op. cit. p. 169; Raicevich, op. cit., n. 50-51; Sulzer, op. cit., cap. 48, P. 148. 4 V. A. UrechiS, op. cit., IX, p. 507. 5 Acad. R.P.R., ms. slay 325, f. 49v. 12.

www.dacoromanica.ro

AURORA TLTES

180

26

Trebuie sä facem de la inceput precizarea cd salinele de la Ocnele Mari se deosebesc de restul salinelor din Tara Romineascd prin organizarea lor deosebitd. Poate cd aceste deosebiri se datoresc insdsi vechimii mari a acestor ocne.

Ocnele de la Rimnic (cum se spunca in sec. al XV-lea) erau deschise pe proprietate domneascd, ordselul Ocna fiind insusi un tirg domnesc. La aceste ocne nu intilnim proprietate t particulard », adicd mdndstireascd, boiereascd sau mosneneascd. Situatia aceasta nu se schirnbd decit foarte tirziu la sfirsitul sec. al XVIII-lea cind din lipsd de loc pentru deschiderea de noi ocne, se folosesc proprietatile din jurul vechilor saline. Situatia aceasta de q tirg domnesc » a ordselului Ocna este confirmatd de atributiile deosebite ale cdmarasilor de acolo. Cdrndrasii de la Ocnele Mari aveau dreptul de judecatd nu numai asupra lucrAtorilor din ocne ca ceilalti cAmdrasi dar chiar asupra intregului tinut al Vilcii, fapt pe care nu-1 mai intilnim dupd cum aratd documentele la al te ocne. Documentul din 5 aprilie 1616 il aratd pe cdmdrasul de la Ocnele Mari ca reprezentant al scaunului domnesc : 4 .. au mersu Grigorie cu nepotd-sa PArva 1 cu bArbatul ei Vladul postelnic i cu acesti patru m2giasi la scaunul domnului nostru la Ocnd, nainte post. Ghione si a Car cliucer, ..Deci s-au tocmit de bunä

voie a lor Gligorie i cu nepotd-sa Parva denainte camärasilor i denainte a celor patru megiias(i)... »I. Aceste atributii judecdtoresti ale cdmdrasului de la Ocnele Mari sint confirmate de un raport austriac de la 1720 . Pe lingd cele ardtate mai sus, insesi obligatiile tirgovetilor din Ocna Mare aratá o situatie deosebità. Aproape toti lucrau gratuit pentru saline, iar drept rdsplatd aveau o serie de scutiri. De asemenea pentru aceleasi ocne erau obligate vreo 3-4 sate de mosneni din judetul Vilcea, nu prea depdrtate de saline, sd presteze munci gratuite la a magle » pentru scoaterea i asezarea sdrii, din care domnul singur trAgea foloasele.

Folosirea la Ocnele Mari a robilor-tigani ca tdietori de sare aratd si ea o situatie exceptionald, neintilnitd la celelalte saline din restul Trii Rominesti. Numai asa s-a putut solutiona in vremuri vechi problema indeplinirii unei atare munci, mai ales cind lipsea mina de lucru 3. In schimb ocnele din stinga Oltului, majoritatea pe proprietdti mosnenesti cu exceptia ocnei de la Telega si a Ocnitei de lingd Tirgoviste, pc proprietAtii mAndstiresti

nu puteau sã aibd la indemind astfel de brate de lucru ca la

Ocnele Mari.

Tinind seama de cele arAtate mai inainte, vom trata organizarea de la

Ocnele Mari ca pe o unitate deosebitd

nu se deosebeste de celelalte saline.

desi ca tehnicd

i diviziune a muncii

Ciocdnqii sau tdietorii de sare la Ocnele Mari erau toti tigani robi ai mAndstirii Cozia i Govora asa cum aratä izvoarele din sec. al XVI I-lea. Ei primeau

plata in bani pentru munca lor. Nu avem stiri precise cu privire la timpul de cind lucrau acesti tigani In salinele de la Ocnele Mari. Se poate ca ei sd fi lucrat acolo din vremuri foarte Documente privind istoria Romtniei, B. XVII, vol. III, p. 11. I C. Giurescu, op. cit., p. 427. a Lipsa mlinii de lucru la ocne a fost o problemA permanentil, cf. raportul austriac

din a doua decadA a sec. al XVIII-lea, din care rezultd cA nici In aceastA vreme nu se rezolvase lipsa mlinil de lucru. C. Giurescu, op. cit., p. 432.

www.dacoromanica.ro

27

EXPLOATAREA SA.nr! IN TARA Renew:AKA. istNX IN SEC. XVIII

181

vechi, chiar inainte de Mircea cel Bdtrin. Documentele ne dau urmdtoarele relatii in aceastgi privintd: In 1421 Radu Praznaglava confirrnd mAndstirilor Cozia si Cotmeana daniile

pdrintelui ski Mircea, intre altele o ocnd la Ocna de sus1 mai exact o gurd de ocnd, asa cum reicse dintr-o catagrafie din a doua jumätate a secolului al XV III-lea

aflatá in condica rn-rii Cozia. Aceastd catagrafie aduce precizdri pretioase atit in privinta daniei, cit si in privinta tdictorilor de sare, cdci spune: < iganii ciocdnasi care taie sare la ocnd... nu sint domnesti, ci sint ai mdndstirii Cozia; ce intimplindu-se de au fost dat dornnii cei mai denainte o gurd de ocnd la sfinta mändstire Cozia, egumenul au rinduit tigani sd taie sare dupd vrernuri. S-au luat acea gurd de ocnd de domni si au rdmas si tiganii ca niste lucrätori cu bani si s-au tras birul lor la randstire, dupd cum ii cisluia egumenii... »2. 0 statistia pare-se oficiald, privind salinele redactatd in limba rusd in a treia decadd a secolului al XIX-lea, mentioneazd si ea documentul lui Radu Praznaglava si precizeazd c gura de ocnd s-a dat mAndstirii Cozia numai pentru lolosintd proprie, nu fi pentru einzare; deci i se dAduse o cantitate limitatá de sares. Documentele de mai sus ne ingAduie sd tragem urmätoarele concluzii: a) mandstirea Cozia nu avea drcpt de proprietate asupra salinelor de la Ocnele Mari, pentru cd Mircea cel Bab in ii ddduse o singurd gurd de ocnd din care mänästirea scotea sare nurnai pentru folosul propriu, nu i pentru vinzare; b) aceastd gull de ocnd a fost pierdutd de mdndstire prin retragerea ei de cake domni; c) tiganii care fuseserd pusi de mändstire sd taie sare in ocnd au rdmas mai &parte ca lucrdtori platiti la aceasth exploatare domneascd 4. Mai mult decit atit, socotim catagrafia din condica mdndstirii deosebit de pretioasd ; ea stabileste fArd sa precizcze data un fapt important §i anume trecerea de la plata in naturd a muncii ciocdnafilor, la plata in bani (4 au 'turas si tiganii ca niste lucrdtori cu bani s) i deci la obligatia acestora de a-si pliti din simbriile lor dajdea fatd de rnändstire (40 §-au tras birul lor la mdridstire ))), ceea ce se Meuse mai inainte in naturd, prin concedarea de cdtre domni a acelei 1 Documenle privind istoria 1?omtniei, B. XIII-XV, p. 76-77. Data de 1421 este calculatA (le edit ori deoarece docurnentul I urta data gresitA de 6945 (1437>, care nu coiespunde

cu domnia lui Radu Praznaglava i nici cu boierii martori. 2 Arh. st. Buc., rn-rea Cozia ms. 209, f. 427. Catagrafia aceasta nu are datA In schimb ea porneneste de unele rraisuri ale lui Const. Mavrocordat, deci data se poate calcula cu aproximatie dup5 ultima domnie a acestuia. Cf. A. Sacerdoteanu, Adele sectiei bunuri publi(e Bucuresti m-rile Cozia-Crasna Buc., 1947, p. 62, care dateazA catagrafia ca fiind (lin anul 1774. 3 Acad. R.P.R., nis. slay. 325, f. 25" 26v. 4 Putem presupune cS Alircca cel I3OtrIn a fost nevoit sA facA aceastA danie rnAnAstirlf

Cozia pentru cS printre I,iganii dsluiti de el aceleiasi ranAstiri (300 (Ie sAlase), se num5rau probabil i cioc5nasii care luci au incA mai dinainte In ocn5. i ca sti rAndie clocAnasii mai departe la saline, iar m5n5stirea sA nu fie lipsitA fAi A folos de rnunca robilor ei, i s-a dat In schimb gura de ocnd. adicA o cantitate oalecaie de sale. Documente... ,B.XIII-XV, p.42. 0 stire p5strat5 In condica mAnAstirii Cozia, tot din a doua jumAtate a secolului al XVIII-lea, In

legaturii cu o

altA categorie de tigani,

stA oarecum In srrijinul ipotezei noastre:

t Tiganii rudari carii slut ohabnici ai sfintei rnAnAstiri Coziei, acestia sInt de chid s-au dat robi supt st5pfnirea sfintei infinfistiri Coziei de clitoral sfintei rnAmistiri, 10 Mircea voevod a! ei stiind mestesugul a cAuta aur min ape, Ii da birul la mAnAstire a. Arh. st. I3uc., rn-rea

Cozia, nis. 209, f. 435. Deci acesti tigani 1i plistreazA nieseria, desi free In st5pinirea mAnAstiril

Cozia. Li continuA s5 culeagA aur pentru domn, dar birul si-1 dau la mAnAstire. Ni se pare cA cele petrecule cu rudarii s-au putut petrece i cu ciocAnasii.

www.dacoromanica.ro

AURORA IMES

102

28

guri de ocnd. Asadar aceasta schimbare in felul de plata a muncii ciocdnasilor

pare sd fie cauza retragerii gurii de ocna.

Dona documente, unul de la Vladislav al II-lea din 7 august 1451 si celdlalt din 14 octombrie 1465, de la Radu cel Frumos, aduc precizdri importante. Aceste cloud documente arata clar ca la da tele de mai sus mandstirea Cozia cumpdra sare: « SI umble carutele acestei mandstiri slobode documentul de la Radu cel Frumos precizeaza: « cloud carute » i sd cumpere intii sare la ocnc 1,

pe care cumpdrind-o, vama sa nu dea » 2.

Asadar mfindstirea Cozia nu mai avea la 1451 gura de ocna data de ctitorul

ci,

cdci altfel nu se explicd faptul pentru care trebuia « sd cumpere are*. Aceste cloud documente confirma cele stabilite mai inainte, anume :

a) manastirea Cozia nu numai th nu avea nici un drept de proprietate asupra Ocnelor Mari, dar nici produc(ia acelei guri de ocnd nu o mai avea la datele

de mai sus, altfel mandstirea n-ar fi fost nevoita sa cumpere sare ; 6) de asemenea se poate stabili data retragerii acestei guri de ocna, care poate fi foarte bine plasatd ceva mai inainte de 1451, sau chiar in 1451, acest document

dat mandstirii compensind probabil insài retragerea gurii de ocna.

c) pe baza acestor documente, se poate trage concluzia cA i figanii ciocdnasi au prirnit c simbrie * cam de la aceastd data, deoarece catagrafia din condica manastirii Cozia spune: a s-au luat aceastd gura de ocnd de domni si au ramas

si tiganii ca niste lucrdtori cu bani ». documentele din sec. al XVII-Iea arata cã iganii mandstirii Cozia au lost folosifi ca ciocdnasi din timpuri foarte vechi. Iatd ce ne spune in aceasta privinta un document de la Alexandru IIia (1628-1629): « . scrie domnia mea voao camdrasilor de la Ocna cea Mare . s-au jaluit parintele Dionisie . nastavnic . Cozia, cum nu vtt sã iàsai iganii... inanastir in pace, ce-i bagati da taie sare. i voi stiti bine cum iaste legea si obiceiul: carii vor fi mai da nainte vreme, &In zilele Milmei vodd (probabil

Mihnea Turcitul) in ocna bagat, aceia ei sa fie si acum sa taie sare, iar care tigani

vor fi ai sfintei mandstiri Cozii, ver in tigania de la mandstire, ver la Rimnic, ver alli figani writ vor fi in fara domniei mele si nu von li lost de veac tdietori, nici vor ii avut amestec cu tdietorii, iar voi sg-i lasati foarte in pace, nimic sã nu-i mai invdluiti iar cari au fost mai demult, sa fie si acum. Alt val sa nu mai faceti

a mai amesteca tiganii mdndstirii ce scrie mai sus »3. Un alt document de la Matei Basarab tot pentru mdndstirea Cozia precizeaza : a nimica iganii mandstirii val sa n-aiba numai sa fie rudari carii sint scrisi la catastisele mandstirii de demult §i iar la ocnd sa fie iar carii sint .

scrisi in catastisele mandstirii iar cu altii nimic treaba sà n-aiba, pentru cä i-am lasat domnia mea si i-am ertat, cum au fost in pace Si ertati la toti domnii 4.

Din aceste documente se poate desprinde cd o parte din tiganii ciockia§i la ocnd sint urmasii unor tigani afectati la aceasta munch' din timpuri foarte poate chiar cu ocazia deschiderii primei ocne conform cu ipoteza vechi noastra, cdci documentul spune «au lost de veac Mietori*, iar altii au fost trecuti 1 Fara indoialä csa._ e vorba de Ocnele Mari, care sInt atilt de aproape de manstirea Cozia, mai ales ca la aceastä epoca nu cunoa3tem existenta altei ocne in Tara Romineasca. 2 Documente privind isloria Rorniniei, B. XIII-XV, p. 122 si 139. 3 Arh. st. Buc., m-rea Cozia, ms. 209, f. 330r-v: cf. A Sacerdoteanu 4 Din arhiva mnäslirii Cozia, In Heisovu'*, VI (1946), P. 82-83. 4 Arh. st. Buc., m-rea CJzia ms. 209, f. 77V-78 (doc. fiirá data).

www.dacoromanica.ro

29

EXPLOATAREA sAnii IN TARA ROMINEASCA PIMA. IN SEC. XVIII

183

la aceastd mulled ceva mai curind « din zilele Mihnei vodd», cind s-a simtit pro-

babil nevoia unui surplus de brave de mimed. Situatii similare se petrec si cu tiganii altor mdmistiri.

In goana lor dupd mina de lucru, cdmärasii de la Ocnele Mari au pus mina si pe tiganii mändstirii Govora, dupä cum aratd documentul din 1 ianuarie 1635, acesti mai sus zisi tigani fost-au ai sfintei mändstiri de la Matei Basarab « . Govorii de mo§tenire Inca de mai nainte vreme. Dap aceea cind au fost intr-o vreme de demult, iar oarecare ciimdm de la V el Ocnd, intimplindu-i-sd de n-au avut tdietori de sare, ce au lual pre ace,sti mai sus z4i figani in silnicia lui, spre a f i lui drepfi, de i-au bdgat intduntru in Vel Ocnd, pentru cd n-au avut nici o apdrare, nici de cdtre domnu, nici de cdlre nirnenea §i de atunci ei au fost inlduntru

in ocnd de au fost tdietori de sare ».

a Dupd aceasta, cind au fost acum... am fácut domnia mea milà cu mAndsUrea Govora de am scos pre acqti figani din Vel Ocnd i i-am dat pre dinsii, ca iardsi sd fie ai sfintei mändstiri precum au fost mai denainte vreme, sd-i tie pre ei cu blind pace »1. Faptul cã iganii mandstirii Govora ramasesera fdrd apdrare la discretia cdmdrasului de la Ocnele Mari, s-ar putea pune in legaturd cu cele mentionate de documentul din 1 aprilie 1551, de la Mircea Ciobanul, care vorbeste de pusti-

irea mändstirii Govora de cdtre boierul Albul cel mare in vremea lui Vlad Tepe§ 2. Astfel s-ar putea presupune Ca tiganii mandstirii Govora lucrau pentru

saline Inca din vremea lui Vlad Tepes.

Sistemul acesta de a folosi tiganii diferitelor mändstiri sau boierii, s-a practicat destul de des de cdtre cdindrasii de la Ocnele Mari. De aceea intilnim destul

de frecvent Ca* domnesti care opresc pe cdmdrasi de la asemenea abuzuri. Astfel Radu Mihnea scuteste, la 5 martie 1612, tiganii mdndstirii Arge§, de tdiatul sdrii la Ocnele Mari: «sd fie toti tiganii, insd care vor fi ai sfintei indndstiri, in pace si slobozi de cdtre toti cdmdrasii d3maiei in2.1e care vor fi la Ocna cea Mare, sà n-aibd nimenile a-i bintui clued la ocnd sá taie sare, ce sd fie numai de treaba sfintei mdndstiri . a 3. La fel sint scutiti si de Gavril Moghild la 18 aprilie 1620. Documentul precizeazd a pentru Ca acesti tigani ai sfintei mdndstiri de la Arge§ nu au fost taletori de sare la ocnd niciodatd, nici nu au avut turburare . . . sd nu aibá nimeni a invälui tiganii sfintei nidndstiri ca ducd la ocne ca sd

taie sare, ci sd fie ... slobozi cum au fost si mai nainte vreme, in zilele altor » 4, domni bdtrini de demult

Acest lucru e subliniat si de documentul din 18 ianuarie 1743, dat de Mihai Racovitd, prin care domnul apdrd pe ceilalti tigani ai mdndstirii Cozia de cdmdrasii de la Vel Ocnd: « sd fie in pace de cdtrd cdmdra§ii de la Vel Ocnd §i de cdtre A. I.). Iar clnd au fost In zilele lui Vlad voievod Tepes, a fost un toier ce se chema

1 Arh. st. Buc., rn-rea Govora XXV/16 (sublinierile noastre.

Albul cel mare. Astfel a luat mai sus-numitele sate cu sila si Inca a pustiit slinta mdndstire . . . Astfel a vazut Vlad voevod sfinta rnanästire pustie, de aceea

a miluit cu aceste sate ... pe niste slugi ale sale. Iar dupa aceea, parintele domnici mele, raposatul Radu Voevod (Radu cel Mare), s-a dus In acea parte de loc si a vazut sfInta rnandstire pustie; astfel a Inaltat-o si a fnoit-o si Inca a descoperit si a cur/mai-at satele si loan si viile i gradinile de la cei ce le-au luat de la sfinta rnanastire S. Documente privind istoria Romtniei, B. XVI, vol. III, p. 4. 3 Ibidem, veac. XVII, vol. I, p. 46. 4 Documente privind istoria Romtniei, B. XVII, vol. III, p. 501.

www.dacoromanica.ro

Arrnnn A IMES

184

30

ispravnicii de rudari si de cdtrd vätasii de cioanasi, ci numai sd lie ciocdnasii cei ce se lrag de neam de ciocdnqi . . . iar cu altii de vatrd sau bdieti ai sfintei

nidndstiri treabd sd nu aibd .

»1.

Asadar alp tigani nu puteau rdmine in ocnd pentru cd strdmosii lor nu fusesera* niciodald tdietori de sare, deoarece iganii cioanasi mosteneau sau mai bine zis erau obligati sd mo§teneascd aceastd meserie din tatd in fiu, din

vremuri Indepartate.

In ce priveste pe tiganii mandstirii Govora, cu toatd e cartea de apärare a a lui Matei Basarab, ei continua' sd lucreze penlru ocne limp de aproape cloud veacuri.

Acest lucru nu se mai intilneste in celelalte cazuri expuse mai sus 2. Faptul acesta dovedeste cd tiganii mdndstirii Govora lucrau de'generatii intregi ca cio6'114, deci cdmdrasii nu mai puteau rezolva practic porunca dornnului, renuntind la munca lor. Cdrndrasii ajunseserd probabil la o Invoiald ca mdnästirea Govora sd-i lase mai departe in ocrid3. Ds: altfel, folosirea tiganilor ca ciocdna.i flU o mai gasim la nici o altd salina din Tara Romineascd. Acesti tigani ciocdnasi nu aveau altd obligatie decit sä taie sare in ocna. Pentru aceasta muncd ei erau platiti ca i ciocanasii altor ocne din Tara Romineascd, recrutati dintre rumini etc. In ce priveste plata ciocanasilor, am aidtat aceasta mai inainte, vom face doar unele precizari.

'Aceastd situatie a rdsplätirii muncii cioanasilor cu bani, Mit indoiald cd e mult mai veche decit tirile pe care ni le furnizeazd in aceastd privintà docu-

mentele din sec. al XVII-Iea. Dar nu numai acesti tigani ciocdnasi erau platiti pentru munca lor, ci in general si ceilalti tigani ai nidndstirilor lucrau contra platd, asa cum rezultd din documente: e lar carnal-4i de la Ocnd sä n-aibd treabd numai cu CIO igam vor fi in ocnd, iar cu altii sa n-aibd treabd,

ci cui oar lucra, sd le pldleascd cu bani. . . s 4. La fel rezultä §i din docurnentul cu data 20 iul. 1657: a tigani(lor > carii taie sare la otna. . . ce le iasle munca lor Ii sd pldtefle acolo. . . a . La 30 iunie 1657, Macarie patriarhul Antiohiei dd carte de blestem prin care porunceste camarasilor de la Ocna Mare sd I aibd tread s-au plins satul Dobriceni cum le-au

p. 44

1 C. GUrescu op. cit., p. 454. 2 Ibidem, p. 466. 3 Documentevrivind istoria Romtniei, B. XVI, vol. VI, p. 371. 4 Ibidem, veacul XIII-XV, P. 260; veac. XVII, vol. I, p. 6 7; veac. XVII, vol. III 45

5 C. Giurescu, op. cit., p. 455-459. 8 Arh. st. Buc., m-rea Arnota 1/4, doc. din 1633 iul. 26, In care se face istoricul

procesului. 7

e Iar lntr-aceia, cind au fost acum, satul Dobricenii, ei asa au plrft Inaintea domniei

mele cS s-a tocmit sad scoata de la magla domneasca, de la ocnb, sb nu fie la maglb si le-a dat

lor aspri cu sila i filrb voia lor. Pentru aceasta am judecat

si am dat domnia mea

satului Dobricenii lege 12 boieri sb jure cb le-a dat Chirca comis aspri cu sila i cb s-au tocmit s5-1 scoata de la magla domneasca. Iar satul Dobricenii, ei n-au putut nicicurn sb jure. ci au riimas (1., lege d:naintea domniei mele r. Documente privind istoria Romtniei,

B. XVI, vol. VI, p. 371.

8 Thcumente privind istoria Rominiei, B. XVII, vol. I. p. 66-67.

www.dacoromanica.ro

AITBORA TM'S

1E8

34

. . Inca din zilele raposatului Mihail voevod, ca sa-i scoat.d de la ma& de la Ocria Mare >2 13,! asemenea satul de rumini Glodul este scutit incd de pe vremea lui Radu cel Mare (1499) u nici o muncd a domniei mele sd nu lucreze, 1-am ddruit sfintei mändstiri < Govora> Pentru satul Glodul sint numeroase documente din cursul sec. al XVI-lea §i al XVII-lea. Aproape fiecare domn trebuia a dea cdrli de scutire ca acest sat sd fie ldsat in pace de cdmdra§i. Mai toate spun cam a§a: sa fie vecinii. . . din satul Glodul in pace §i slobozi de magld. . . pentru aceea §i voi dregatorii domniei mele, cAmdra§i de la Ocna Mare. . . de vreme ce veti vedea aceastd carte a domniei mele, iar voi sã ldsati in pace §i slobozi de rnagra pe vecinii din Glod ai sfintei mdndstiri Govora, sa lucreze numai la . . . mdndstire. . . *4. Aceste carti de scutire erau menite sá apere nu interesele satelor respective, ci pe ale mandstirilor cdrora apartineau satele de rumini abuziv trase la munca ocnelor domne§ti. Lupta se dddea deci peste capul acestor sate, intre cdmdra§ii ocnelor §i egumenii mändstirilor proprietare ale acestor sate de rumini. Obligatiile acestea de a presta munci pentru domnie nu se märgineau numai

la satele de mdgla§i, ci aproape intreg ord§elul Ocnelor Mari era angrenat la munca salinelor de acolo. Indatoririle ord§enilor constau nu numai in a presta munci gratuite e drept nu In permanenta dar §i a suporta cheltuielile pentru construirea §i buna functionare a ocnelor5. ord§enii Impreund cu mAgla§ii Astfel ne aratd un raport austriac trebuiau sd execute toate muncile ocazionale, sa taie §i sä aducd din pddure bu§tenii necesari constructiilor, sa repare ulitele §i podurile din tirg, sa coseasca §i sà stringd finul necesar cailor la crivace etc. Tirgovetii trebuiau sà tie ve§nic la dispozitia casei cdmärii pe socoteala lor pe me§terii dulgheri, care sd construiascd crivacele §i celelalte lucrdri de lemndrie. Tot tirgovetii mai erau obligati sà efectueze primele operatii necesare deschiderii unei noi guri de ()end (sdparea

pamintului pind la sare, cdptu§irea deschiderii ca sd nu mid' pdmintul etc.' §i sã pund la dispozitie utilajul necesar.

Acestea sint doar citeva din obligatiile i cheltuielile pe care le suporta ord§elul Ocnele Mari. In schimb domnii acordau tirgovetilor ca §i satelor de mägla§i o serie de scutiri, tocmai ca sä-i poatd mentine la lucrul salinelor. Ord§enii erau iertati de bir, de fin, de oaie seacd, de cai de olac, de miere §i ceard etc. 7. Scutirile acordate lor erau mai numeroase decit ale magla§ilor pentruca Documente privind istoria Romtniei, B. XVI, vol. V, p. 151, doc. din 1584, febr. 29. Ibidem, veac. XVII, vol. IV, p. 155 (1622 iun. 18).

3 Ibidem, veac. XIII-XV, p. 259-260.

4 e Nimeni din slugile i dregatorii domniei mele trimisi dupb milele si muncile domniei

mete

vol.

sä nu Indrazneasct a tulbura satul Glodul ( doc. 1502, mai 3). Ibidem, veac. XVI, I, p. 15-17 ; i veac. XVII, vol. II, p. 6-7 si vol. III, p. 457.

6 Se pare cd atunci chid venitul ocnelor era vIndut de domn. arendasii erau cei care supor-

tau toate cheltuielile, tIrgovetii executlnd muncile necesare contra plata, asa cum reiese dintr-un raport din -vremea stbpinirii austriace asupra Olteniel. C. Giurescu, op. cit., p. 417. Vom reveni asupra acestei chestiuni cu alt prilej, In capitolul despre venituri si cheltuiell. C. Giurescu, op. cit., p. 444-445. 7 lbidem, p. 446-451.

www.dacoromanica.ro

190

AURORA IMES

3

acestia aveau cheltuieli suplimentare cu utilajul. Cu toate acestea nici satek de maglasi, nici tirgovetii nu erau scutiti de « taxa anua u, care pe la 1720 se ridica la 600 ughi ceea ce fdcea 1500 florini, cum rezultd dintr-un raport austriac

Cercetind indeaproape situatia lucrdtorilor de la Ocnele Mari, se poate despiinde un fenomen interesant i -anume asimilarea treptata dintre conditiile munch robilor ciocdnasi i acelea ale mosnenilor mdgiasi. Robii sint pratiti pentru munca lor asemenea unor lucrdtori liberi, iar oamenii liberi (mdglasii) sint legati de o mulled de care nu se pot scapa decit ruminindu-se. i pe unii 1 pe ceilalti ii gasim prizonierii unei stari mostenite, caci formularea « au lost de vac » se foloseste i pentru ciocdnasi i pentru maglasi. Pe de and parte nici situatia tirgovetilor din Ocnele Mafi nu era mult deosebitd de a maglasilor. Pe linga indeletnicirile lor agricole, rdrninea permanent"' obligatia apasnoare a muncii pentru ocne; la aceasta se mai adaugau o serie de cheltuieli de utilaj, pe care trebuiau sa le suporte, in schimb aveau aproap aceleasi scutiri ca i mägIaii. Asadar diferentierea intre satenii maglasi i 0 buna parte a ordsenilor de la Ocnele Mari era aproape inexistenta chiar i la inceputul veacului al XVIII-lea. tirile privind originea sociala a lucratorilor de la celelalte ocne sint mull mai sdrace. Pentru cioanasi mai sint unele informatii, dar in privinta celorlalti lucrAtori si in special a maglasilor, izvoarele tac cu desavirsire. La Ocna Telega ciocAnsaii erau ruminii mdndstirii Märgineni. Mandstirea Margineni (numita in vechime i Draghicesti) primise mosia Telega de la un mare feudal, inaintas al vlastelinului Neagoe 2 o data cu mosia i pe acesti rumini,

pe care ii foloscste la tdiatul sarii.

Documentul din 1654 de la Constantin Serban voievod arata clar starea de rundnie a ciocanasilor de la Telega « voao camarasilor de la ocna Telega, cdtra a ceasta \TA dau in stire domnia mea cã s-a. plins egumenul de la mdnastirea de mi-au spus . . . pentru rindul ruminilor care sint ai mänastirii, de la acel sat, de la Telega, care slat ciocanasi la ocna . cã nu-i lasati sa

lucreze aici, ci ii trimiteti si la ocnile de la Rimnic .

. . » 8.

Rdmine un semn de intrebare in ce priveste elasele sociale carora apartineau ciocanasii i maglasii ocnelor de la Ghitioara, stapinite de mosnenii de la Aninis pind in pragul sec. al XVII-lea. De asemenea, din ce categoric socialä erau fortele de lucru folosite la ocnele mosnenesti de la Teisani i Sdraru, pind a nu

deveni proprietati boieresti. La ocna Slänic, ciocanasii sint oameni liberi, dar lard pdmint. Ei spun !impede atunci cind ii vind mosia ea vind fard rumini ». « Noi sdtenii ot Slanic . . . den preuna cu alti vinzatori . am vindut toate partile noastre de mosie den sat den Slanic . . . insa . . . i-am vdndut pol (=-- jumatate) de hotar, ea' pol i-am fost vändut mai denainte . . . aceasta mosie o am vdndut. mofie stearpd, ldr de rumini . . . » 4. Comparind situatia ciocanasilor de la Ocnele Mari cu a celof de la ocnele din stinga Oltului, observam dif renta.

Ciocdnasii tigani de la Vel OcnA erau tinuti zi de zi la aceastA munca de C. Giurescu, op. cit., p. 421. 2 Documente privind istoria Romtniei, B. XVII, vol. I, p. 104. 3 Acad. R.P.R., DCCCIV 6. 4 Acad. R.P.R., CCCLXIX/103 (doc. din 1694 ian. 15).

www.dacoromanica.ro

EXPLOATAREA sXnri IN TARA ROM1NEASCA PINA iN SEC. XVIII

37

191

tdiere a &aril, iar cind nu veneau, erau trimi§i oameni anume insdrcinati sa-i aducd la lucru, care se numeau < alergatori *I. Ciocdna§ii unora din ocnele din stinga Oltului spre pilda atit ruminii de la Telega cit §i oamenii liberi de la Slanic aveau gospoddria §i casa lor pe buca-

ta de pamint data de stdpinul mo§iei cu ocne. Pe ling faptul Ca Mau sare munca pentru care erau platii ei aveau §i rAgazul necesar sd cultive acest petec de pdmint ci sd se hrdneascd de pe urma lui; in schimb erau obligafi Mid de stdpinul mosiei, nu la zeciuiala din produsele pamintului, ci la claca de sare. Documentele arata explicit acest lucru. Matei Basarab spune la 1635: « ... insa sa se §tie pentru rindul sdrii clothnasilor cifi von sddea fi se von hrdni pe dedina mdndstirii Margineni, daca un ciocalla§ va taia intr-o zi 10 bolovani de sare, noua bolovani sã li se pldteasca de schilerii care vor fi, iar un bolovan care este partea mdndstirii, sd nu li se pldteascd ciocdnasilor nimic . . . pentru cã ciocana§ii stau pe dedina mandstirii §i nici

lucreazd mdndstirii ci nici le ia dijma, nici nimic, ci se hranesc toti slobozi, cu

bund pace pe dedina mändstirii

.

. . » 3.

La fel §i la Ocna Slàriic, Mihai Racovita voevod imputernice§te (la 1743) mändstirea Coltea stapina mo§iei sa apuce pe ciocana§ii de acolo de§i oameni liberi sd aiba a face ciocana§ii in toti timpii claca de sare bolovani 400 dupd cum au facut §i altd data, pentru cad fdd pa mosiia mandstirii la ocna Sldnicului . . . cu casele lor si sci [in pe dinsa i sd hrdnescu, pentru aceea grit datori de au obicei sd facd aceastd clacd de sare totdeauna . . . »3. Faptul ca ciocana§ii acestor ocne cultiva petecul de pamint dat lor §i se hranesc s. de pe urma lui, presupune o oarecare limitare a limpului de tdiere a sdrii in ocnd, fie ca aceasta munca se facea prin rotatie, fie cá se facea in anumite perioade ale anului, astfel ca ei sà aibd ragazul necesar muncilor agricole. Acest

lucru nu se intilne§te la Ocnele Mari. In afara de aceasta, ciocdna§ii de la ocna Ghitioara

atit cit lasa docu-

erau intr-o situalie speciald. Acestia se pare ca nu erau rumini, care sd depinda de mo§ia Ghitioara, ca cei de la Telega. Poate cä erau oameni liberi Med' pamint; in tot cazul ei nu erau obligati sa facd clacd de sare rnentele sd se inteleaga

stapinului mo§iei, ci dimpotriva, atit Cernica vornicul, cumparatorul mo§iei, al ruminilor §i al ocnei de acolo §i apoi §i mo§tenitorii sãi, erau obligafi sd pld « tdiatul » bolovanilor ce li se cuveneau ca dijmd. Documentele din 1613 §i 1617 spun: a . §i a plata Cernica vornicul bolovanul de la taietori cite doi aspri . . . »4 iar in 1659 §i 1660 mo§tenitorii lui platesc §i ei ciocana§ilor taiatul bolovanilor de dijmd: t sa-§i ia ace§ti boieri dijma de pe mo§ia lor, din 10 bolovani 1 bolovan, numai sd aibd a-s dare plata tdietura bolovanilor cite

teased ei ciocdnasilor

4 bani

. . . » 5.

Nu §tim carei pAturi sociale vor fi apartinut ace§ti ciocana§i de la Ghitioara in tot cazul s-ar putea ca Cernica vornicul §i urma§ii sái sà fi mo§tenit o situatie

mai veche, din vremea cind stapinii acestei mo§ii cu ocne erau mo§nenii din Anini§.

,

Mai sint §i alte deosebiri intre Ocnele Mari §i cele din stinga Oltului. Atit cheltuielile cu functionarea ocnei, cit §i muncile celelalte, care priveau pe mo§-a C. Giurescu, op. cit., p. 444 si Arh. st. Buc., ad-tive vechi, dos. 248/ 830, f. 23V. 2 Acad. R P.R., DCXXIII/42 (doc. din 1635 martie 20). 3 Acad. R.P.R., CCCLXIX/120 (doc. din 1743 dec. 10). a Docurnente privind istoria Romtniei, B. XVII, vol. II, p. 132-133, i vol. III, p. 120. 5 Mano, op. cit., p. 25-26.

www.dacoromanica.ro

AURORA IME$

192

38

nenii celor patru sate si pe tirgovetii de la Ocnele Mari, la celelalte saline privean pe stdpinul rnosiei, fie cd era vorba de proprietetea nidndstireascd sau boiereascd.

Doud documente, unul din 1635 si altul din 1660 vorbesc de cheltuielile ranAstirii Märgineni la ocna Telega: a . . . mändstirea are cheltuiald la funie si la cai i la bald cheltuiala ocnei . . . i>1. La fel si pentru ocna Ghitioara se spune in docurnentul din 1669 mai 27: u multe clzeltuiale ce au lost cheltuit jupineasa

Mariia la ocnd ... *2.

In ce priveste pe mdglasi cit i pe ceiIali lucrdtori necesari exploatdrii stirile lipsesc cu totul. Este probabil ca ei sä fi fost recrutati la aceste ocne tot

din aceleasi elemente de care dispunea mänästirea sau boierul, adicA dintre rumini sau poate, in unele cazuri, dintre oamenii liberi dar fdrd parnint.

Asadar printre lucrdtorii din ocne erau reprezentate mai multe clase sociale. Aldturi de robi (tigani) si de ferbi (rumini), munceau i oamenii liberi (obstiile sdtesti i cei fArd parnint) precum i or4enii. Dacd in ce priveste tehnica exploatdrii, nu se observd decit neinsemnate schimbdri in decurs de citeva secole in ce priveste starea sociald a lucrdtorilor,

se poate distinge o linie ascendentd ce tinde spre situatia din zilele noastre. Intr-o epoca foarte veche nu se gdseau brate pentru munca grea de tdiere an sdrii decit printre robii tigani sau printre erbi; la sfirsitul sec. al XVII-lea insd, cioanasii sint recrutati i dintre oamenii liberi, dar färd pdmint. Toate aceste categorii de ciocAnasi prirneau simbrie in schimbul muncii Mr. Aceastd simbrie inlocuia forma veche de plata in naturd, ale cArei reminiscente. se pdstreazA insd pind tirziu in sec. al XIX-lea, sub forma merticelor care se addu-

gau la plata in bani. Simbria aceasta este vechea formd a salariului si ea este prima lormd a unei plali in bani pentru muncd in Tara Romineascd. Dupd cum rezultd din documentele care ni s-au pastrat, acest fel de plata se pare cä nu s-a folosit mai de vreme de mijlocul secolului al XV-lea. In afard de aceasta, in munca desfAsuratd pentru ocne se pot distinge cloud

mari diviziuni: Pe de o parte munca pldlitd a ciocanasilor, fie ei robi, serbi sau oameni liberi, pe de alta, munca nepldliM, facind parte din obligatiile populatiei libere a -Orli fatd de domn, care se numea in actele vremii «mimed' pentru domnie* sau a lucru domnesc *, de care erau scutiti numai boierii. In schimb aceastd mina gratuitd pentru domnie ii avea rdsplata *intr-o serie de scutiri pe care le acorda domnul. Pornind de la munca din ocne, s-ar putea deduce felul cum se desfäsura in general munca i ce clase sociale o indeplineau in epoca feudald in Tara Romineascd. EXPLOATAREA POPULARA A SARII

Pe ling exploatarea feudald a ocnelor exista i o exploatare populard a sdrii, dar i aceasta fAcutd dela o vreme sub paza dregkorilor domnului, pentru observarea riguroasd a anumitor reguli. Aceastd exploatare reprezintd desigur forma cea mai veche a exploatdrii sdrii la noi, anterioard exploatdrii domnesti, inainte chiar de formarea statului feudal, cind productia era in mina obstiilor tdrAnesti. Ea famine sub forma de privilegii si mai tirziu, ca o rArndsità a unei alte orinduiri. 1

Acad. R.P.R., DCXXIII/42 si DCCCIV f. 1 Arh. st. Bue., m-rea Radu VodA, XV/12.

www.dacoromanica.ro

EXPLOATAREA SARI! IN TARA ROMINEASCX PINA. IN SEC. XVII!

89

193

1n regiunea judetelor Buzau, Rimnicul &drat si Saac, sarea e foarte adesea la suprafata, formind asa numitele o maluri de sare * cum spun documentele.

Locuitorii acestor judge aveau dreptul sd taie sare numai pentru trebuinfele casei lor, in schimbul unei mid contributii numitd a sardrit * sau o sdrdritul muntilor », percepuld de o sarari »1. Stiri in legaturd cu acest fel de exploatare sint tirzii, din a doua jumdtate a sec. al XVII-lea, dar ele aratd o stare de lucruri mult mai veche. Acest drept

il avea in judetele amintite populatia sateasca

chiar si tiganii plAtind in schimb darea de 44 de bani pe an. Aceastd dare variazd ; in sec. al XVIII-lea

urea la 66 de bani2.

Tata ce spune condica de porunci a lui Brincoveanu pe anul 1700: o sä se scrie sdrdritul prela satele ot sud Rimnic i ot sud Buzdu i ot sud Sac, care au obiceiul de dau särdrit, pentru cdci sint ei slobozi de-s iau sare den muntii aceia de sare deacolo. a_ci sd aibd a se scrie pre toti oaminii . .. au fie slujitori, au birnici, au dardbanti, au scutelnici cdldri i pedestri, au popi diiaconi, calugdri, au tigani, sau mdcar ce fel de om ar fi, de nume cite (po) bani 44 *3. Din aceastd poruncd rezultd cd acest drept popular de exploatare a sdrii nu era bazat pe vreun privilegiu domnesc scris, ci se baza pe un obicei pe o traditie stravechecaci se spune « au obiceiul de dau sArdrit, pentru cdci slat

ei slobozi del iau sare den muntii aceia . .. » .

Erau cazuri cind se dädeau si scutiri pentru sararit. Grigore Ghica scuteste 15 oameni ai mAndstirii Ungureni (jud. Buzdu) intre altele si de sArdrie 4. De asemenea Duca vodd si apoi Serban Cantacuzino iartd de « särdrie * slobozia mdndstirii Bradu (jud. Buzdu) « sa fie in pace si slobozi de sdrdrie, iar sdrarii sd se fereasca de slobozie * 5. Totusi si cei scutiti erau obligati sd plateasd sardritul in unele imprejurdri, cum spune aceeasi condicd de porunci a lui Brincoveanu si arata motivul o pentru cd fiind estimpu al treilea an, innoirea domniei, s-au socotit sd dea cu totii si ertati si neertati »6. Porunca domneascd din 1784 o pentru malurile de sare Slam Romnic i Buzdu si Saacu, care silt a se pazi », explicd mai bine acest drept al populatiei: « dupd obiceiu, fiindcd malurile de sare ce sunt in sud Slam Rim-

nic, Buzau si sud Saacu se pdzesc de oamenii camdrasilor de ocne ... drept aceia dam aceastd carte la mina (omului) pe care 1-au orinduit dumnealor cämdrasii ca sd fie de paid la malurile dintr-aceste judge, sd poarte grije si sd fie cu priveghere a nu ingadui pe nimenea sa nu facd risipd si sd iae sare cu carul sau cu calul, afard numai din cei ce plätesc sdrdritul, care sunt stiuti, find si aceia

sd aibd voie a lua numai cu traista, pentru trebuintele casei lor; si citi se

hranesc cu sare dintr-acele maluri, fArd de bani, sd iae de la dinsii mielul hirsie (blana unui miel), casul si 6 ocA de lind sau cite 5 taleri de la cine nu va avea de acelea. Dar ori pe cine va prinde furind sau cu carul sau cu calul, vitele toate sd le iae de gloabd, iar pe oameni, dupd obiceiu, prin stirea dumnealor ispravnicilor, sä-i trimita la pedeapsa ocnei. Pentru care vd porunceste si dumneavoastrA, ispravnicilor de judge i vdtafilor de plaiu, sd fiti mind de ajutoriu orinduitului 1 Acad. R.P.R., ms. rom. 5389, f. 8. 2 V. A. Urechiä, Istoria romtnilor, I, p. 114. 3 Acad. R.P.R., ms. rom. 5389, f. 8. Prin aceastà dare se realiza, se pare, un venit pe

care domnul nu-I putea neglija, de vreme ce se Ingrijea de aproape de Incasarea lui. 4 Acad. R.P.R., doc. CXCVI/219 (1662 aug. 6).

5 Arh. st. Buc. m-rea Bradu I/10 §i 16 (1674 ian. 7 §1 1697 mai 11). 5 Acad. R.P.R., ms. rom. 5389, f. 8 §1 N. Iorga, Studii f i docamente, V, p. 340-341.

13e. 674

www.dacoromanica.ro

194

AURORA MIES

40

de dumnealui cdrndrasu, spre a putea pdzi dupd cum se cade, sd nu curga paguba camdrii »1 Din acest document rezultd cd in special pdstorii i crescdtorii de vite din judetele amintite erau cei care foloseau acest drept, cdci ei puteau pläti in schimbul särdritului, mielul hirie, casul si 6 oca de lind ». De altfel un document din 17 februarie 1813 precizeazd cã aceastä plata in naturd se lua « de la mocanii cei ce sint cu oile, dupd obiceiul lor » 2. Totodatä aceastd dare in naturd dovedeste si ea o stare de lucruri foarte veche. Este clar CA in vremurile vechi exploatarea populard a a malurilor de sare * se fdcea numai pentru nevoile proprii ale membrilor obstiilor prdnesti si ale pdstorilor. Mai tirziu economia in bani i comertul intern fiind in crestere, s-a ndscut primejdia pentru a fiscul » domnesc ca acest drept popular de exploatare a sdrii sd fie folosit cu scopuri comerciale. De aici provin restrictiile amintite mai sus, ca sarea sa nu se ia decit cu traista, nu cu carul sau cu calul si se prevedeau pedepse foarte aspre ca aceea a ocnei pentru cei care s-ar fi abdtut de la poruncd.

Din cele ardtate pind acum credem cd se pot desprinde citeva fapte de ordin general : intii de toate vechimea mare a acestei ramuri a productiei miniere din tara noastrd, care in vremuri indepdrtate a stat in miinile obstiilor taranesti. 0 data cu formarea statului feudal, exploatarea s-a fdcut in chip organizat,

domnul fiind indeaproape interesat la incasarea veniturilor apreciabile ce-i reveneau de pe urma a lucrdrii » ocnelor. Totodatd i marii feudali s-au simtit atrasi de acest izvor important de bogatie si 1-au smuls pe incetul din miinile populatiei libere tardnesti, in regiunile unde ea 11 mai pdstra. Deschiderea sau inchiderea de ocne, indiferent pe ce fel de mosie, fiind dreptul cxclusiv al domnului, Ii ofcrea prilejul sd-si fasplateasca oamenii credinciosi

i

sa näpdstuiasca pe dusmani.

In cursul veacului al XVIII-lea, dreptul la dijma ocnelor ramine in cea mai mare parte un drept mdndstiresc, datoritd daniilor fostilor stapini. Este poate

o incercare a boierilor de a pune oarecum la adäpost o importantd sursd de venituri. Lipsa progresului in tehnica folositd la exploatarea sdrii aceeasi, timp de citeva secole s-ar explica prin aservirea politica si economicd a tdrilor romi ne.

Conditiile de lucru ale lucrdtorilor din ocne ne ldmuresc asupra felului cum se desfäsura in general munca in epoca feudald in tara noastrd. Munca robilor la saline nu se deosebea prea mult de aceea a oamenilor liberi, fie ei din obstii

sätesti sau tirgoveti. In ce priveste munca in ocne a tiganilor-ciocanasi platiti cu simbrie, surprindem poate forma cea mai veche a muncii salariate in Tara Rornineasa Precum se vede numai din aceste aspecte ale cercetdrii, problema productiei sdrii aruncd o lumina noud asupra istoriei noastre sociale i economice in epoca

feudald. Celelalte aspecte ca vãmile, comertul pe piata internd si externa, transportul sdrii etc., ne rezervdm sd le ardtdm cu alt prilej. V. A. Urechià, Istoria romtnilor, vol. I. p. 405.

2 Arh. st. Buc., ms. 75. f. 56.

www.dacoromanica.ro

EXPLOATAREA SABII IN TARA ROMINEASCX PINA IN SEC. XVIII

11

196

0 gOBbILIE COJII4 B BAJIAXIM AO HAIIAJIA XVIII BERA (HPATHOE C0,11EPHtAHHE)

HacTonmnii otrepx, mcnoabsylonwit B 60abun4oTse caytme8 me ena-

jaimie

maTepHama, npommaeT cseT Ha Heitomopme meHee mmecTmle cTopoHm

paspa6oTim coammix xoneil B Baaaxnx. 3TOT Tpyg, ocTaHasalmaioundicn Lama Ha nepHmx gecnTnammx XVIII B., nsaneTcn cocTasHoit qacTbio 6o.nee o6mHpHoro TpyAa OTHOCHTeRb110 Bcero nponecca )1061)1,11/1 CORM, B HoTopom nccaegoBaHHe 6ygeT gosegeHo AO Hone firma spemeH. OH COCTOHT

na caegylownx raars: a) garmocTb paapa6oTnn CORII B Baaaxml; 6) ImageHme coaimbimn ROIIHMH; B) TexHinta go6mtin conn n opranmanna Tpyga Ha COJIHMAX npommcaax Baaaxim; r) connaabHoe noaontenne pa6wmx Ha COJIHHbIX nonnx; g) HapogHan go6brtra coml. B arrnx raasax BLIFIBRHeTCH xpono.11orratiecnan nocaegosaTeabnocTb B OTITLITHH noneft (Onneae Maim, Orma MilHa, Teaera, rnTnoapa, TetimaHn, Cawmx H gp.); aanpmTne noneft rnTnoapa B pesyabTaTe penpeccuil Illep6aHa lianTaxyanno HpOTILB rpyrampomtn BaReHOB; moHommecHoe nsawine nepenponasogcTsa CORH ii HOCReACTB1111, 1311313a131-1Me HM BO 8pemn npamnewm

Bpbuntommy; cTpennemie xpynHoro 6onpcnta oTo6paTb coaeHocume sewn y HpeCTLHHCHHX 061.14111. YitaallBaeTCH Taxnte, lT0 B Tetze Hue notrrn gHylc BeHOB OTCyTCTBOBaJI nanoil 61A TO HH 611J10 nporpecc B pa3BIITHY1 Temingeciclix

cpegcTs go6mqn CORM H oprammamm Tpyga Ha COMMIAX npommcaax. B raaBe o connaabHom HORMRe111/111 pa6otmx B IIOHUX nogtrepitnyTm OTRIPTHTeRbHLIO OCO6eHHOCTII Ha npommcaalc On Heae Mapb (yam Bbiaga), Haxogn8mHxcn B nomecTbe rocnogapn, rge CyIHeCTBOBaJI 00061Aft peaMM: TaM pa6oTa no go6mtie CORR npon8sogrulacb gmraHamm-pa6amH, nplmagge-

MaB11114MH moHacnapnm Roma n rosopa; neamit png 6ecnaaTHmx pa6OT Bb1HOJIHHJ111 YMITeRH ropoga Oimene Mapb; cioga Hago eine npn6asnm 6ecIIJIaTliyi0 pa6oTy «no CORM-1MM ram6am» (To ecTb «no um:mew Hmo comp), HoToppo Hp0143130M4J1H COTHH tieTbIpe meannx aemaemageabnes 113 oxpecTHocTeft OnHeae Main, 3Ta pa6oTa no COM:IMAM ram6am FIBMIJIaCb He cliieogaabHoit peHToti, a HOBLIHHOCTMO CB060gHLIX HpeCTIATH HO OTHOMeM110

ii

npaawnemy gomy; B ceaax Honpyr CORMILIX noneft wra pa6oTa 6maa pwamonerma «6apunme». Pa6oTa no COJIHMAM ram6am 6maa secbma o6pemermTeabHa, Tax 'no mHorne Ha }immix wry 110BHHHOCTb CTpeMHJIHCb OCB050/111TbCH

BO 'ITO 6m TO Ha cTaao OT aroll pa6oTm B 110J1b3y npartninero goma, saxpenoulancb y Raxoro-a1160 6o1ipnHa Han moHacTmpa. C gpyroil cTopoina, noxasbnmeTwi HOROTHeHHe B COM,1111X HOMO( HO awmo cTopoHy OaTa, rge xtan go6brEm COJIH HOJIM30BaJIIICb Tpygom xpenocTHbIX H BOJIMIMX alogeft.

13o Bcex xonnx 3a6ofinumn (To ecTb pa6wme no o6mge coax) noaytman sa mitotic Tpyg ntaao8aHne BHe aaBlICHMOCTH OT TOPO, 6man all OHH Hmra11am1!-pa6am11, xpenocTHmmn HJIH BORMILIMH alogbM14. OTo maw:mime

FIBM:IeTCH npentHeii cDopmoR sapnaaTm H nepsoft cDopmon geHemoil onaand

Tpyga B Baaaxnn.

B nocaegHeil raase yitasaHo, qTo, napaaaeabHo c ctmogaabuoil go6mgeit, cyinecT,BoHaaa 11 Hapognan go6bma wan, naxogniuneticn Ha noseplmocnt Boum B yeagax Bysay, Pmmmutya CapaT H Caaya. HaceaeHne aTHX yesgo8 110JIbBOBaROCI, npaBom go6bmaTb COM3 B orpaHniaemmx KoantlecTsax 13*

www.dacoromanica.ro

AURORA ILIE$

196

TOBbRO BITH TV:Mall:MEM Hy

42

ymnatmHaH HaBOE, Hann:tar:1=i AcH ((COBH-

BEAM* WM «ropHocoalumm». DTa go6r)ma npeAcTaHarma co6ofr, nor-return , nan6oaee CTapHHHyI0 CDOpMy go6toru COBH Ha Teppwropmr Pymbumn, npeAmecTnonaHmyro HpaHwreabcTneHHoft i(o6bule; oHa nparanHouanacb ;lame o 6paa0Baling 4)eogaabHoro rocyx(apcTsa, B nepHog, Horila Hp011aBOACTBO BaXOTVIBOCb B pyrrax lipeCTIAIHCHHX 0611.Hil.

DONNEES RELATIVES A L'EXPLOITATION DU SEL EN VALACHIE JUSQU'AU XV1IIC SIECLE (RESUME)

Cette etude (qui repose sur un materiel en bonne partie inédit) apporte toute une série d'éclaircissements a propos de certains aspects peu connus de l'exploi-

tation des mines de sel de Valachie. Ces recherches qui s'arrêtent pour le moment aux premieres dizaines d'annees du XV1Ile siècle font partie d'un travail plus ample, relatif au processus complet de l'exploitation du sel, qui embrassera jusqu'a l'époque moderne. La présente étude comporte les chapitres suivants: a) l'ancienneté de l'exploitation du sel en Valachie ; b) la propriété des mines de sel ; c) la technique d'extraction du sel et l'organisation du travail dans les salines de Valachie; d) l'état social des travailleurs des salines; e) l'exploitation populaire du sel.

Ces chapitres dtablissent, entre autres, la succession chronologique d'ouverture des salines (Ocnele Mari, Ocna Mica, Telega, Ghitioara, Teisani, Slanic, etc.), la fermeture de la mine de sel de Ghitioara comme resultat des represailles dont le voivode *erban Cantacuzene usa contre le parti des Baleanu ; le phenomene économique de la surproduction de sel et ses consequences sous le regne de Brancovan ; les tendances des grands boyards a accaparer les terrains saliferes appartenant aux communautés paysannes. On y montre également le defaut de tout progres pendant presque deux siècles en ce qui concerne les moyens techniques d'extraction du sel et l'organisation du travail dans les mines de sel. Le chapitre relatif a l'etat social des travailleurs des mines de sel souligne le caractere particulier de celle de Ocnele Mari (ddpartement de Vilcea), située sur le domaine princier, qui jouissait d'un régime special: la taille des blocs de sel s'y faisait a l'aide des tziganes esclaves des monasteres de Cozia et de Govora ;

toute une sdrie de travaux gratuits y dtaient fournis par les citadins de Ocnele Mari ; a cela, s'ajoute le travail gratuit « la magle * (c'est-a-dire au transport des blocs de sel), auquel dtaient astreints quelque quatre villages de « mosneni * (paysans libres) du département de Ocnele Mari. Ce travail de transport ne constituait pas une rente féodale ; ii était une obligation des pa ysans libres envers le pouvoir princier, laquelle s'identifiait dans les villages aux alentours des mines au a travail pour le prince * (a lucrul domnesc *). Ce travail de transport était extrêmement accablant; aussi certains des a maglasi s (4a transporteurs de blocs de sel*) cherchaient-ils a tout prix a se libérer de cette prestation envers le pouvoir princier en se faisant a rurnini * (paysans serfs) d'un boyard ou d'un monastere.

Par ailleurs, l'auteur expose la situation des mines de sel situées a gauche de l'Olt, oui l'on utilisait le travail des a rumini * ou des hommes libres comme tailleurs de blocs de sel.

www.dacoromanica.ro

43

EXPLOATAREA SARI! IN TARA ROMINEASCA. PINX IN SEC. xviii

197

Les « cioanasi » (c'est-à-dire les tailleurs de sel) recevaient dans toutes les mines de sel une page (« simbrie » ) pour leur travail. Cette paye est l'ancienne forme de salaire et elle constitue la premiere forme de retribution monnagee du

travail en Valachie. Dans le dernier chapitre, l'auteur montre que, outre l'exploitation fdodale, ii y a egalement eu une exploitation populaire du sel qui se trouvait a fleur de terre, dans les anciens départements de Buzdu, Rimnicu Sdrat et Saac. La population

de ces départements avait le droit de tailler une quantité limitée de blocs de sel pour ses seuls besoins domestiques en dehange de la contribution dite « sdrbrit » ou « sardritul muntilor » (une espéce de gabelle). Cette exploitation représentait certainement la forme la plus ancienne de l'exploitation du sel dans notre pays, forme antérieui e a l'exploitation princiere du sel, antérieure fame a la formation de l'Etat féodal, quand la production se trouvait aux mains des ccmmunautés paysannes.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

RAZVRATIREA SASILOR DIN BRASOV LA 1688 DE

IOACHIM CRICIUN

Intre frdmintdrile social-economice §i politice din Transilvania in cursul veacului al XVII-lea cind aceastd provincie a trecut de sub jugul turcesc sub cel austriac sint cunoscute mai multe mi§cdri tardne§ti §i ord§ene§ti, reflectind contradictiile dintre clasele sociale de la Tara: iobagi i 4 domnii de pdmint S i dintre diferitele paturi sociale Ile la ora§e. Intre mi§cdrile ord§ene§ti transilvdnene istoriografia burghezd a pomenit foarte pe scurt, uneori numai in citeva rinduri, despre rdzyrdtirea sa§ilor din Bra§ov de la 1688, impotriva ocupatiei oraplui de cdtretrupele austriace, in plin mar§ spre luarea in stdpinire a Transilvaniei din mlinile slAbdnogului principe Mihail Apafy, supus credincios al sultanului din Constantinopol. Dintre istoricii romini, Gheorghe Baritiu a avut de spus la 1870 ceva mai mult asupra acestei rdzvrätiri 1, iar dintre sa§i, Friedrich Philippi, bra§ovean, s-a .oprit ceva mai mult in 1878 asupra räzvrdtirii concentenilor sdi de la sfir§itul veacului al XVII-lea 2, fdrd sA aibd la indemind decit putine din izvoarele pe care le cunoa§tem azi §i färA sd fi inteles pe deplin semnificatia rdzyrdtirii.

In drumurile dupd manuscrise de cronici afldtoare in arhivele i bibliotecile ora§elor din Transilvania actiune initiata de Institutul de istorie Ora§ul Stalin de azi ne-a fdcut surpriza nea§teptatd de a nu mai avea nimic din vestita arhivd de la fostul Liceu Honterus, deci nimic despre trecutul sdsesc al ora§ului Bra§ov 0 al Tarii Birsei. Trebuind sã suplinim lipsurile mdcar in parte .cu ceea ce s-a publicat, partial, in vol. IVVII din Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, aparute intre anii 1903-1918, am urmdrit izvoarele narative

sgse§ti de acolo, in care timp a rdsdrit dintre rinduri, incetul cu incetul,

o

serioasd rdzvratire sdseascd impotriva Habsburgilor cuceritori ai Transilvaniei. Acum vom prezenta pe scurt cauzele economico-sociale i politice ale rdzvrdtirii bra§ovene, indbu§itd in singe, urmind ca pind la sfir§itul acestui an a§a cum s-a programat aceastd rdzvrätire sd fie studiatd in toata amploarea ei. 1 Catastrofele Brasovutui In anii 1688 i 1689, In 4 Transilvania s, Bralov, 1870, III,

p. 57-61.

2 Fr. Philippi, Der Biirger-Aufstand von 1688 und der grosse Brand von 1689 in Kronskull. Ein Beitrag zur Geschichte der Sachsen in Siebenbiirgen, publ. In Programm des Evang.

-Gymnasiums A. B. zu Kronstadt, 1877 1878, Bralov, 1878, p. 3-38.

www.dacoromanica.ro

IOACHIM CRACTUN

2C0

2

Ca urmare a biruintei cistigate sub zidurile Vienei impotriva turcilor la 1683, austriacii au inceput, in cadrul t Ligii Sfinte », asa-zisa luptd pentru « eliberarea a popoarelor crestine de sub stapinirea turceascA. Dupd ocuparea Budei la 1686, prima victimd in calea « eliberdrii »fu Transilvania. Prin tratatul dintre impAratul de la Viena i principele Mihail Apafy, in anul urmAtor, la 1687, trupele austriace primira ordinul sä intre pe pdmintul jransilvaniei, Habsburgii cerind, pe lingA insemnate sume de bani, si 12 orase in care sd-si aseze garnizoanele lor. Orasele säsesti, conform tratatului, trebuird sã dea numai « incartiruire i intretinere *, fard sd fie vcrba i despre ocuparea celdfilor kr, iar trei din aceste orase :« Brasovul, Mediasul i Sighisoara i satele dependente de ele * au fost a scutile de incartiruire *1. In lumina acestor precizAri ale tratatului, refuzul brasovenilor de a primi osti strAine in Letal.ea lor era, legal, indreptatit. De altfel o miscare de nemultumire i chiar de opunere se constatA si la bistriteni care nu erau intre cele trei orase scutite la 5 noiembrie 1687 « disensiunile » dintre ei i generalul austriac Piccolomini fiind aplanate, cu destule greutAti, numai in urma interventiilor « aspre * ale Staturilor, ardelene si ale Comitelui « Natiunii * sAsesti din Sibiu. Informatia pe care o avem precizeazA CA, in urma acestor insistente amenintAtoare, bistritenii e au trebuit sà deschidd portile » i sä primeasca in

garnizoana cloud regimente de soldati 2 Tot in luna noiembrie, din acest an, a principele nostrui Staturile ardelene au cerut incartiruire de iarnd a si

brasovenilor, dar aici o « rebeliune, mai ales din partea cizmarilor *, a zildärnicit planurile austriace 3. Aceastd a rebeliune » fu preludiul in mic al rdzvrAtirii ce

urmd in mai 1688. Pentru a putea intelege mai bine cauzele rAzvrAtirii antihabsburgice a

sasilor din Brasov la 1688 e necesar sd reamintim cd poporul sAsesc a fost de la inceputurile colonizArii lui in Transilvania un popor incarcat cu privilegii scutit de obligatiile iobAgesti fiind unul din cele trei a natiuni privilegiate », alkturi çI c4i1irc1 sit .rfe secni4. Aceasta nu inseamnd insa cd sash oraselor aIid4cn iu gran ttratificati itrl mai mune päturi, cu diferite drepturi i cu diverse indgtori4 ri sai d 4 sate 4-aff ajuns cu vremea sd fie iobagi, mai ales pe ,paminturile pqmi44e,119r 5r Sash brasoveni din vremurile (Ce trecere a tarii de sub stApinirea turceascA su qc4 4Hstr*Of 4upä pozitia pe care, au adoptat-o in Ozvratirea de, la 1688, qr4u 04ifere4i1i i tirmato,grelp, pAturi,; Feitnikile pairicipte, alatuitet din yitrf4rile ,imhog4tite ale prasgui proprietarii de\ pArnint saj,1 de alte imobile, mestesparii, i neguAtorii, bqgag r 4AI riqdta ,pairorri se alegequ notabilit4i1e oramilr judge, Rjutoarele tRlq j 9 parte dirk sen.gtorii sfatuluip Megefugarik ç

-1-4,--rk+ritr-rh--1rtra

1 Asa4lä Meiddruis,, PiiiftiheritEr (16471-164), ifr Ouelten

, yr, p. Obi

Et, Martiini ZieigldroAnnolatu hislorich 06718-,-617.18 h 1 Qiiiellem *On fifr/125. es CWqreffArfl) Mi1l1}1P1 4tii0or.0 inkplXi1si5sert, 3 !loan piariffp (16,81-1689), iu Qurqer .. ip VIA,

lion ... mefsteritei

. , VI; p, 22'k a Ristri-

p. RI!

.

nine Rebel-

'von den, Schuslerp J Nattici th s tit mOdieVall dt 1Eipt.init bake 4i AroiYa ti4clt despre jãtürf Vrivileglate, existIntk st4b1ficarilsbin sinul tob.0 5 La problema sasilor iobagi in comitate cunoscut5 sint a se athinga_si stirile din 371ipr1l4 lui §teNq HplinAgAri qc.sfirg 411444 Aasi,4Aint l cpmurieor, ale comitatului Tirnavelor la 1765 despre miscirea comunA a iobagilor romlni i sasi impotriva nobilimii-din acest co,nliAaL pi{ingni IWO MARK, (Aarckts-Nku 5L, MO 1,72-153,, 4764,-1769 ep iratat lui6117q4-17% Pipit 1t gomtrAcnta gulgar* Hiulto,ocq ,5er(pkorestvp.1. 1. XXVIII, Budapesta, 19a6, 771 kk, Despfeciobtigil.,sasl a matni, pg 17,%-11§1.,

www.dacoromanica.ro

RAIVRXTIREA SASILOR DIN BRASOV LA 1688

201

gi negustorii cu oarecare stare materiald, organizati in bresle Infloritoare In vremurile despre care vorbim; Pdtura plebeiand, constind din mestesugarii si negustorii sdraci, apoi din calfele de rneseriasi, la care se addugau acei 4 calici a de pe treapta cea mai de jos: Lumpenproletariatul, a cdrui activitate o semnaleazd si Engels in lidzboiul fdrdnesc german, asadar si in orinduirea social-

econornicd feudald. Atitudinea acestor paturi in rdzviltire a fost diferitd, dupd cum diferite le erau i interesele. Patricienii prin judele orasului, Mihail Filstich si prin delegatia de senatori lrinnisd la re§edinta comandantului general militar al trupelor austriace la Sibiu, generalul Anton Caraffa i preolimea Capitlului bisericii luterane din Tara Birsei 1 s-au supus de la inceput noilor stdpini, promitind predarea cetdtii si primirea garnizoanei; in fata acestei atitudini lase, se forma' opoziVia tirgovefilor, compusd mai ales din reprezentantii breslelor mestesugdresti, in majoritate breasla cizmarilor din rindurile cdrora se ridicard si o parte din conducdtorii rdzyrdtirii si opozitia plebeiand, care a alcdtuit masele, intre care calfele cizmarilor avurd un rol de seamd. E vorba, fireste, numai de (cmaseles sdsesti ; despre rorninii si ungurii din Brasovul contemporan izvoarele nu porne-

nese nimic, ei nefiind interesati in apdrarea orasului », intre zidurile cdruia nici nu erau primiti. Rdzyrdtirea a fost locald, numai la Brasov, celelalte orase sAsesti §i nesdsesti exceptind Bistrita, dupd cum s-a vdzut neschitind nici o inipotrivire pe care sd o cunoastem, cel putin in faza actuald a cercetdrilor. La baza rdzyrdtirii brasovenilor se afld acel triptic de silnicii cesaroaustriace, care s-au exercitat asupra nenorocitei Transilvanii aproape 250 de ani, prefäcind-o intr-o provincie habsburgicd bund de exploatat: agentul fiscal, cAlugärul iezuit i generalul impardtesc, care toti impreund si fiecare in parte au lovit in privilegiile si libertatile säsesti de pind atunci. Brasovenilor si Tdrii Birsei agentul fiscal le-a cerut Inca in decembrie 1687 sume insemnate de bani, in afard de contributiile militare de griu, ovdz si fin in valoare de aproape 100 000 florini 2 Numai comunei Codlea i se impunea

o cotä de 200 florini, 182 de vite cornute, 396 de gdleti de grin, 468 de galeti de ovdz, 42 de butoaie cu yin §i 288 de care de fin 3. Iar in martie 1688 Sfatul orasului Brasov, ca sä poatä umplea ma car in parte sacul fdrä fund al agentului fiscal austriac, puse in discutie ridicarea birului la 200 florini de poartd ceea ce nu s-a mai auzit pind atunci 4 hotdrindu-se pind la urmd sd se dea numai 100 florini, totusi o sumd exageratd, pe care « cei bogati nu voiau », iar < cei sdraci nu puteau8 sà o pläteascd, ceea ce infurie pe generalul Caraffa, trimitind la 21 martie 2 comisari si 40 de soldati sa aducd imediat la Sibiu restul de 850 de capete de vite si 50 000 florini. Peste 15 zile brasovenii i-au promis snma de- 80 000 florini 5. Tote qcestea i brutalithtile comisarilor, care spuneau cã e cetätenii trebuie sa-si cumpere pacea cu acesti bani 4 au trezit in poporul neintelegdtor atit 1 Cf. Stefan Filstich, Beschreibung der kronstadter Begebenheiten 1685-1690, In Quellen

,

VI, p. 292.

2 Idsif Thutsch, Jahr-Gbschipitta 1344-.-1748s, In Quellen,, IV, p.1091 trte&ge prinatiti-Zeiltner Tuanknopischrif 6131/416-.-11z94), In Quellen , IV, p. 88. Cf. Mederus, cit. in Quellen. . . , VI, p. 301 - 302. 0 s poartii cuprindea mSJ

mul'y geispolLirik-PcdIrru Incaserea Liruhi ittlupd pth-signation, nota 2 de la pag. urnAtoare. 5 Ibidem, p. 303.

óveiea lak Paul Benkrier, Con-

www.dacoromanica.ro

202

IOACHIM CRACIUN

4

de putina iubire fatd de ostasii germani spune un izvor 1 incit au simtit mai mult o spaimd i o teamd fata de ei *. Dupa infringerea rdzyrdtirii dacd e sã anticipdm asupra stdrilor economice si de cruntd exploatare a vrernurilor imediat urmAtoare agentul fiscal a apdrut in adevdrata sa misiune cezaro-erdiascd ; la 26 ianuarie 1689 li s-a cerut brasovenilor nici mai mult nici mai putin decit 89 000 florini in bani,

pe lingd contributia militard de 8 900 vase cu yin, 2 106 mäsuri de griu, tot atitea de ovaz, 1 068 care cu fin si foarte multd carne 2, precizatd de un alt izvor la 5 000 boi de -Mat in valoare de 24 238 florini 3. Aceasta dupd ce in septembrie 1688 li s-a luat pentru calul generalului Veterani 300 ducati si pentru harnasamentul respectiv 1 000 de taleri 4. Foametea din 1691 constituie o altd dovadd despre stoarcerea Transilvaniei si a brasovenilor de care Habsburgii proaspdt veniti 5. De cdlugdrul iezuit, brasovenii ca de altf el toate popoarele necatolice din Transilvania s-au inspdirnintat tot atit de mult ca si de agentul fiscal. In privinta aceasta, cele spuse de cronicarul contemporan brasovean Marcu

Tartler in Ziarul ski la 1688, ca martor al evenimentelor, sint concludente: « Dacd cineva ar intreba, care au fost in realitate motivele räzvrdtirii, apoi acestea par a fi, dupd toate aparentele (asa precum am pututsä aflu eu), cä

nimic nu i-a indemnat mai mult pe cetdtenii nostri la impotrivire decit judecata si stirile despre relele Mptuite de oamenii impdratului in Ungaria. Cdci era stiut de toatd lumea, cit de rdu s-au purtat acolo cu locuitorii, mai ales cu luteranii si cu calvinii, pe care au incercat cu tot felul de chinuri i persecutii sd-i sileascd sd treacd la religia catolicd * 6. Cit despre starea de spirit anticatolicd a sasilor

brasoveni de atunci, e suficient sa amintim cd in Sfatul Centumvirilor din ultimile zile ale anului 1688, discutindu-se cererea colonelului austriac din garnizoana Brasovului de a li se da o clddire, unde sa-si tinã slujba religioasd

catolicd, nu li s-a dat nici o bisericd stabilindu-se 6 cd nu au dreptul sd ceard biselied i ci li s-a dat o dugheand a cizmarilor, negdsindu-se nimeni in tot orasul sd-si dea casa pentru asa Teva»7. Iar faptul cã un conte din armata

habsburgicd, murind la 9 octombrie 1688, n-a trebuit sd fie pus pe catafalc in Biserica Neagrd luterand i n-au trebuit &à fie trase nici « clopotele noastre D, la inmormintarea lui, e inregistrat cu satisfactie in Alte und neue Siebenbiirgische Chronik 5 1 Simon Christophori Gaitzer, Wahrhaftiger Berk/it (1683-1716), in Quellen . VI, p. 288. Cronicarul nostru e fiul unuia din conducAtorii razvratitilor: Iacob Gaitzer, decapitat, i deci informatiile lui shit cit se poate de pretioase i demne de crezare. 2 Martin Ziegler, Virorum Coronae vita ( 1549-1716), in Quellen , V, p. 125. Un Alt

izvor, Paul Benkner, Consignation (1682-1698), In Quellen , V I, p. 281, vorbeste despre 114 000 florini, probabil socotindu-se aid i costul alimentelor i furajelor. De astd datd venea dupd poartA a 250 florini. Pentru Intreaga Transilvanie jecnidneala austriacd se ridica la 1 300 000 florini: a o suma InfricosAtoare a. La A. Mederus, Fragmenta, cit. In Quellen. . . , VI,

p. 307-309, nu se dd suma totald, dar se spune cd trebuie sd se trimitd a In grabd mum Infricosdtoare a.

3 Lorencz Gross, Tartlauer Chronik 1645-1884, in Quellen . . . , VI, p. 80. Alle und neue Siebenbargische Chronik (1652-1694), In Quellen . . . , VI, p. 121. 5 Iosif Teutsch, Vorstellung wohlleiler und teurer Zeiten (1534-1786), In Quellen . , IV, p. 534. 6 M. Tartler, Diarium (1689-1694), In Quellen . . . , VII, p. CXXXIIICXXXIV. 7 Mederus, cit. In Quellen . . . , VI, p. 306. 6 Quellen . . . , VI, p. 121.

www.dacoromanica.ro

5

itizvilATIREA SAMOR DIN BRA$OV LA 1688

203

Impotriva generalului austriac §i deci impotriva armatei imparatului armaid mercenard, armatd de ocupatie, care cerea bani §i provizii, precum sa§ii §i impreund cu ei §i celelalte popoare ale Transilvas-a vdzut niei s-au plins totdeauna §i mai ales acum. Basta, generalul imparatului Rudolf al II-lea la inceputul veacului al XVII-lea, a ldsat faima de tiran §i de uciga§ printre romini, secui §i sa§i deopotrivd ; Caraffa, generalul impAratului Leopold I, provocatorul in mare parte precum se va vedea al räzvrd-

tirii sa§ilor din Bra§ov la 1688, prin aroganta §i cruzimea lui a inspdimintat toatd Slovacia de azi §i toatd Transilvania, incit un izvor contemporan sas ii inregistreazd porecla, trecutd in renume, cu aceste cuvinte: «Mai ales generalul

Caraffa, care are acum comanda in Transilvania, s-a dovedit intre altii a fi atit de crunt, incit in limba maghiard i s-a dat porecla de « KarOfa », adicd par ascutit, teapd », deci tepe§ 1 Pind §i Mihail Teleki, atotputernicul cancelar

al Transilvaniei de atunci, era cuprins de atita spaimd, incit inainte de-a se prezenta in audientd la Caraffa i§i fdcuse testamentul 2. De aceea§i faimd s-a bucurat, peste un veac, Buccow, generalul impdrdtesei Maria Tereza, care a indbu§it cloud rdscoale: una romineascd a lui Sofronie la 1761 §i alta secuiascd la 1762. Exploatarea economicd prin agentul fiscal, prozelitismul catolic prin

cAlugdrul iezuit §i puterea absolutistd a impdratului prin generalul austriac, au constituit cele trei forme principale ale cotropirii popoarelor din Transilvania indatd dupd rdzyrdtirea sa§ilor din Bra§ov la 1688, care au fost inläturate abia cu ocazia prabu§irii monarhiei habsburgice in toamna anului 1918. vr'

Rdzyrdtirea de la Bra§ov impotriva puterii habsburgice, care i§i deschidea drumurile cu sus-mentionatele forme ale cotropirii, a inceput prin refuzul cetdtenilor de a primi « armata strdind » intre zidurile cetdtii, preferind mai curind 4 sd o apere pind la moarte », decit sd o predea. Astfel asistdm intre 10 §i 26 mai 1688 la una din frumoasele pagini din istoria poporului sdsesc din Transilvania, la o rdzyrdtire putin cunosculd, scurtd dar dirzd, inàbu§itä in cele din

urmd de nurnärul mare al regimentelor §i tunurilor austriace, sub comanda generalului Veterani §i al celor transilvane, sub comanda cancelarului Mihail Teleki.

Din fragmentele izvoarelor contemporane rAzvrätirea apare tumultoasä, cu eroisme nea§tcptate, cu inchisori §i condamndri la moarte, care aratd ch §i poporul säsesc a §tiut sd-§i ridice capul impotriva jugului austriac. In aprilie 1688 generalul Caraffa voind sd plece la asediul Lipovei, e a gasit ca e potrivit sä a§eze in cetatea noastrd trupe impdrdte§ti, pentru apdrarea impotriva tdtarilor » ne spune cronicarul loan Alzner comunicind acest

lucru §i judelui Bra§ovului Mihail Filstich, care se afla atunci la re§edinta comandantului austriac la Sibiu. Generalul §i-a comunicat vointa §i t printr-o scrisoare », adresatd o tuturor cetätenilor * bra§oveni, o scrisoare plind de admonestdri §i de a menintdri, spunindu-se cd dacd se vor opune 4 ii va pa§te 1 M. Tartler, cit. In Quellen . . , VII, p. CXXXIV. 2 Cf. Mihail Cserei. Historidja (Istoria sa), Pesta, 1852, col. 180, Ujabb Nemzeti Konyvtár I, (Noua bibliotecá nationalk I).

www.dacoromanica.ro

IOACHIM cnXcIuN

204

6

nimicirea totald », cd 4 nu vor fi crutati nici pruncii din pintecele mamei Ion I §i va preface totul in praf §i cenu§d » 2. Inainte de sosirea acasd a judelui §i inainte de sosirea scrisorii amenintdtoare, aparu in ziva de 10 mai 1688 o unitate militard austriacd inaintea poi tilor Bra§ovului jumdtate din regirnentul Baden, cealaltd jumdtate fiind cantonatd la Sighipara 3 cerind intrare in ora§ §i predarea cetatii. Soldatii insd furd alungati. In seara aceleia§i zile, tirziu, pe la orele 10, sosi §i judele, u rdspindindu-se zvonul cd cetatea a fost data in stdpinirea imparatului » 4. Populatia sdseascd fu cuprinsd de nelini§te §i ceru sã i se comunice adevdrul. Dar nu i s-a dat nici un rdspuns. A doua zi la 11 mai convocindu-se Sfatul oraplui: senatorii, centumvirii §i « citiva din ord§eni », judele le comunicd porunca §i scrisoarea lui Caraffa,

Sfatul luind hotdrirea dar nu cu toate voturile de-a se supune, fiindcd lulu se mai poate schimba nimic» 5. D. asemenea le citi o scrisoare din partea lui Apafy, care porunci bra§ovenilor sã primeascd garnizoana austriacd §i o altd scrisoare de la consilierii principelui, in care li se comunicd hotdrirea recentd a Staturilor ardclene (din 9 mai) de-a se prirni « in toate cetatile garnizoane germane » 6. Ord§enii, care inconjurard in rinduri compacte Casa Sfatului, furd insd nemultumiti §i incepura sã strige cuvinte grele de ocard, ba « s-au gdsit atunci multi calici netrebnici, mai ales din cizmari, care fäcurd mare galägie in piata, au pus miinile pe arme, au fugit in cetatuie, o luard in stdpinire §i n-au voit sã primeascd garnizoana » 7. Astfel atit scrisoarea lui Caraffa, cit §i cea a principelui Apafy §i a Staturilor ardelene acestea din urmd cu « rugaminti » sä evacueze cetatuia pentru pi imirea garnizoanei au rdmas fdrd rezultat, dupd cum fdrd rezultat au rämas §i interventiile judelui §i ale Sfatului ora§ului, pe lingd < rebeli », care rdspunsera, in ziva de 13 mai, cd o nu vor preda cetatuia, ci o vor apara pind la moarte »8. Dupd aceasta, un al doilea val al ord§enilor s-a indreptat spre fortd-

reap, dintr-o petitie de mai tirziu a capeteniilor ram-Rini (30 august 1688)

reie§ind cá « intreg ora§ul a fost antrenat in faptuirea rebeliunii », ceea ce insd oficialitatile patriciene au dezmintit 9. Sau cum poveste§te Alzner: u au inceput sa fuga in cetatuie cei mai multi cizmari §i toatd calicimea §i toate calfele cizmarilor, manifestinduli pe fata rebeliunea impotriva autoritatilor §i impo-

triva acelora, care nu au luat armele aldturi de ei » ".

Incetind de a mai asculta de jude §i de o Sfat » care au a trädat §i vindut drepturile oraplui, cum spune un alt izvor, Thoma Tartlern, razvratitii §i-au 1 Alzner, cit. in Quellen ..., VII, p. 579-580 si A. Mederus cit. in Quellen , VI, p. 30. 2 Martin Seewaldt, Kirchturmknopfschrift (1689-1694), In Quellen , VI, p. 577. 3 Luca Seyberger, Diarium (1688-1728), in Quellen . . . , VII, p. 434. 4 A. Mederus, Fragmenta, In Quellen . , VI, p. 304. 5 L. Scyherger, cit. In Quellen... , VII, p. 434. 6 A. Mederus, cit. In Quellen . . . VI, p. 304. 7 Alzner, cit. in Quellen . . , VII, p. 580. Cetaluia a fost in partea nordic5 a ora§uIui, deasupra parcului din centrul orasului de azi. 8 Ibidem.

Alle und neue Siebenbiirgische Chronik, cit. In Quellen..., VII, p. 120 si Paul Benkner, Consignation, In Quellen, VI, p. 281.

Diarium. cit. in Quellen, VII, p. 580. 11 La Fr. Philippi, op. cit., In Programm . . . , p. 17; Martin Seewaldt, In KirchturmkniYpfschrill, In Quelten..., VI, p. 573, Inseamnä bAnuiala cd Filstich ar fi vindut fortareata nenitilor Cu o mare sumä de bani *.

www.dacoromanica.ro

7

DXZVRATIREA SASILOR DIN BRA50V LA 1088

206

ales din sinul lor conducdtori, anume « cdpitan suprem pe Gaspar Kreisch », un aurar, iar « sfdtuitorii lui » au fost: Stefan Steiner 1, pdFdrier, un bdtrin de 85 de ani, Stefan Beer, cizmar, nurnit si « marele urs rosu », Andrei Lang, macelar, Jacob Gaitzer, cizmar, Itmesch Girdo, aurar si Martin Rothenbdcher, pielar, acesta din urmd cdpitan adjunct 2 Ce n-a putut face judele i Sfatul, s-a crezut la un moment dat cà vor putea indeplini preotii, dar izvoarele ne spun cd « predicile n-au folosit la nimic * la bisericd merserd prea putini, iar pe barbatii, gdsiti acolo, « sotiile i-au alungat sä plece la apdrarea cetatuiei »3. « D3 ce au zidit strEmjsii nostri fortareata cu atitea cheltuieli? se intrebard rdzvrdtitii; sá ne apárdm la nevoie »4. Ca rdspuns la predicd, razvratitii au pornit « inarmati i cu Mclii aprinse I la casa judelui, luindu-i cheile de la depozitele de praf de puscd i cu alte muni[ii. Tn acest timp Apafy a trimis in curs de 10 zile trei rugaminti, Caraffa rugaminti §i amenintari, iar judele bdtrin, de 63 de ani, mai incercd si el odatd st-i lini§-

teased, insd rdspunsul rebelilor fu categoric: « chiar dacã ar veni un Inger din cer*, tot nu vor preda fortareata de bundvoie 5. Lucrurile au mers pind acolo, incit « cei rdzvrätiti » au interzis tuturor 4 de a mai vorbi despre predarea cetatuiei », iar cei care indraznird st-i abatd de la hothrirea lor furd indatd « luati de 40 sau 50 de oameni i dusi in cetatuie, unii pusi in flare, iar altii amenintati cu vorbe cumplite », cu « impuscarea sau cu « tdierea in bucAti »6. La 12 zile dupd inceperea razvratirii, generalul Caraffa care in marea lui minie voise sa mearga personal impotriva cuibului rebel 7 trimise asupra

Brasovului, la 22 mai, pe generalul Veterani cu trei regimente de caldreti,

cloud regimente de pedestri, pe lingd jumdtate din regimentul Baden, expediat mai inainte cum s-a vazut sd-si ia garnizoana acolo, dar neprimit. In total vreo 3-4000 de ostasi 8. Acestora li s-au adaugat secuii de sub conducerea lui Mihail Tekki, generalul comandant al trupelor ardelene 9. Razvratitii insd, in numdr disproportionat de mic, nu s-au intimidat i « traserd virtos asupra noasträ cu tunurile », cum zice Nicolaie Bethlen in autobiografia sa, prezent la asediu 1°. In ziva de 24 mai duserd cu forta in cethtuie « pe amindoi juzii*: pe judele

in functie Filstich i pe fostul jude George Draudt i sapte senatorill, impunind orasului sä le dea « piine, sldnind, cas, bere i alte alimente ». Pe Filstich 1-au In unele izvoare Stenner. Cf. Seewaldt, cit. in Quellen . . , VII, p. 575, etc. 2 Alzner, Diarium, cit. In Quellen. . . , VII, p. 580. 3 Cf. A. Maderus, cit. In Quellen . . . , VI, p. 305. 4 Martin Seewalclt, cit in Quellen . . . , VI, p. 573. 5 Alzner, Diarium, cit. in Quellen . . . , VII, p. 580 si Seewaldt, Kirchturmknopfschrift, cit. in Quellen, VI, p. 573. 6 Alzner, in Q:tellen . . . VII, p. 581. f St. Filstich, Beschreibung, cit, in Quellen . . . , VI, p. 293. In Alle und neue Siebenkirgische Cltronik, cit. in Quellen . , VI, p. 119 e vorba de 5 000 ostasi, cu secui cu tot. a Ostile secuiesti se aflau la 9 mai la Prejmer in asteptarea austriacilor. Cf. Iosif Teutsch, Historische Zugabe ( 1464-1770), in Quellen . . . , IV, p. 346. Numárul lor pare sd fi fost de 700 800 ostasi, cum spune Rusticus Prasmariensis (1688 1718), in Quellen. . . , VI, p. 347. Apud N. Bethlen: Oi,éleli,dsa (Autobiografia sa), Pesta, 1860, vol. II, p. 94, in Magyar

Tiirténelmi Emlékek, III (Memorii istorice maghiare III). 11 La M. Seewaldt. KircItturmknoplschrill, cit. in Quellen . . cu numele.

www.dacoromanica.ro

. ,

VI, p. 573, insirati

IOACHIM CHXCIUN

206

8

Invinuit # cd a vindut cetatuia imperialilor *, cerindu-i socoteald i condamnin-

du-1 la moarte prin

o

tdierea capului cu paloul, oferindu-se drept gide un

cu numele Petru Gockesch ». Sentinta urma sd fie executatd la 26 mai, ziva in care fu predatä cetdtuia In timpul cind razvrdtitii cereau socoteald i condamnard la pedeapsa capitald pe cei vinovati, Veterani Impresurd cetatea, somind pe cei din interior sd se predea. Ei rdspunserd cu « impu§cdturi crunte asupra austriecilor, insä o ie§ire armatd a 300 de cdldreti din cetate fu respins5.2. Generalul Veterani. puse atunci in functiune tunurile i mortierele, trei sau patru ghiulele cdzind, in centuie tocmai cind era sd fie executatd sentinta asupra judelui §i asupra senatorilor. Era ziva de 26 mai 1688, I( miercuri inainte de Indltarea Djmnului, la orele 6 n 3. Bombardahientul i-a descurajat §i i-a consternat pe conduatorii razvratiti ridicati din rindurile tirgovetilor bresla§i care trädind masele au eliberat in grabd pe jude cu conditia sä ceard iertare austriecilor i sä-i mintuiascd. Curind apdru pe ziduri tefan Beer staroste al breslei cizmarilor 4 i centumvir 5 care strigd: a iertare, iertare, vrem sà preddm cetaluia # §i cizmar ticdlos

zice Alzner

arbord un steag alb 6 Veterani primi capitularea rdzvratitilor i intrd in cetatuie, retinind deocamdatd numai pe Kreisch i pe Francisc Czak, iar a doua zi, in 27 mai, primi supunerea tuturor cetdtenilor §i cheile ora§ului din miinile lui Mihail Filstich. La trei zile dupd capitulare, in 30 mai, urmard represaliile: conducdtorii räzvrdtirii furd arestati i aldturi de ei alti 20 de in§i7, stind in inchisoare un an §i jumdtate, pind la pronuntarea sentintei: 19 septembrie 1689. Abia

acum se puturd instala cei 600 de soldati din regimentul Baden in fortdreatd8. Oficialitatile crezurd cà e bine sd trimitd, dupa potolirea furtunii, o delegatie la Sibiu, a sd ceard indurare de la excelenta sa generalul Caraffa Insd prealuminatii » senatori, §ase la numär §i a cinstitii a centumviri, tot §ase la numd19, furd surprin§i de ceea ce prevdzurd a cizmarii », i ord§enii se convinserd curind despre brutalitatea i aroganta austriacd, presimtite clar §i precis de a razvratiti ». Delegatia bra§oveand fu pusd sub pazd in momentul sosirii ei la Sibiu §i numai dupd trei zile primità de Caraffa, care strigd la ei... « sa urmati natiunea sdseascd, care pind acum s-a ardtat ascultdtoare, nu cum v-ati purtat d-voastrd . rdsculindu-vd n §i le reaminti. amenintarea cu « pruncii so inchisoare §i cu n pintecele »", trimitindu-i in cele din urmd la Inchisoare, puturoasd de 5 scari adincime sub paminto, de unde unii au scdpat la 25 iunie, altii la 19 august, iar un alt lot, venind sd-i schimbe pe primii, la 16 decembrie 1688". 1 Toate acestea la Alzner, Diarium, In Quellen, VII, p. 580 si M. Seewaldt, Turmkopf

schrif t (1687-1709) o altS cronica decit cea de mai sus In Quellen, VI, p. 312. Martin Schuller, Diariurn (1642-1691), In Quellen, VI, p. 74-75. /tile izvoare vorbesc despre 200 de oameni, Insas Schuller, breslas pielar i centumvir al orasului, e mai demrb de crezare. 3 Alzner, cit. In Quellen . . . , VII, p. 581.

loan Stamm, Taghuch 1658-1697, in Quellen . . . , VI, p. 213. 5 M. Seewaldt, Kirchiurrrknoplschrifi, cit. In Quellen . . . , VI, p. 574. L. Seyberger, Diarium, cit. In Quellen . . . , VII, p. 435.

7 Martin Schuller, cit. In Quellen, VI, p. 75. Ruslicus Prasmariensis, cit. In Quellen, VI, p. 347. ° Alle und neue Siebenturgische Chronik, cit. In Quellen, VI, p. 120 si Alzner cit. In, Quellen. . . , VII, p. 581. Originalberichl 1688, In Quellen . . . , VII, p. 316 si M. Seewaldt, Kirchlurmknopl schrift, cit. In Quellen . . . , VI, p. 577. M. Ziegler, V irorum Coronae vita, in Quellen . . . , V, p. 124-125.

. .

www.dacoromanica.ro

9

I1AZVIIATIREA SA$11.011 DIN DBA50V LA 1688

207

Stdpinirea austriacd incepu indatä sd-si arate a coltii * sub toate aspectele represive si in oras: 4 circumspectii i. prudentii brasoveni au trebuit sd predea comandaturii, in grabd, aurul si alte lucruri pretioase, alimente si mari sume de bani, mesterii sd-si vindd produsul muncii lor pe un pret derizoriu, sd-si deschidd casele pentru incartiruirea soldatilor si sd dea loc potrivit pentru slujba romanocatolicilor nedoritil. La toate cele de mai sus sint a se adduga impunerile enorme

din ianuarie 1689, amintite, si alte multe servicii si angarale. In fata acestei situatii nu e de mirare cá multe izvoare contemporane au inregistrat zvonul in primele sdptdmini ale anului 1689 despre « plecarea a patru cetateni sd cheme pe tätari in Ord» 2, iar altele stiu despre o pldnuitd interventie, Inca in 1688, a «Voievodului valah Serban» Cantacuzino pentru 4 ocrotirea razvratitilor 83 si a moldoveniloi4. Ba mai mult, un pielar strigd in gura mare pe stradd in ziva de 6 martie al aceluiasi an cd a'HUH e in cetate si poporul e gata sã alunge pe soldatii nemti din turnuri si bastioane, iar femeile lor sint gata la noapte sugrume, in sornn a 5. Ura brasovenilor impotriva armatei strdine a continuat dealtfel si in anii urmdtori: in 1701 elevii liceului ucizind un osta§ impdratesc, au trebuit sd-1 pldteascd cu inchisoare §i cu 315 florini6. Conditiile pentru o noud razvratire erau create, 4 de astddatd o rdzvedtire generala », cum zice Friedrich Philippi In articolul san despre räzvedtire, apdrut In 18787 si ea ar fi putut reizbucni, dacd la 21 aprilie 1689 nu venea un incendiu groaznic, pus la cale de soldatii austrieci, care a nimicit aproape intreg Brasovul, cu exceptia in parte a cartierului rominesc al Scheilor9 §i a läsat aproximativ 300 de morti9. Incendiul acesta catastrofal care a distrus in 2-3 ore intre allele si cea mai mare parte a Bisericii Negre (« Neagra a de atunci), biblioteca, cu un numdr mare de a Corvine a provenite de la Constantinopol, unde au fost duse cu ocazia ocupdrii Budei de turci la 1541, bastioanele §i turnurile orasului IL° pare a fi implinirea fagdduielilor generalului Caraffa, de a preface totul in a praf si cenusä a, cu toate 0 brasovenii s-au supus in cele din urmd. Izvoarele contem-

porane sint unanime in a bAnui si majoritatea lor covirsitoare in a dovedi, cu martori ocularin, 0 n-a 4 fost un foc normal, obisnuit, nici intimplätor si extins de la sine, ci un foc al miniei, pedepsei si rdzbundrii... din partea coman-

dantului M. Sale Impdratului pentru rebeliunea de anul trecut a cetatenilor nostri"a. Constatdrile martorilor: care au gdsit « bombe » si 4 granate * in cenusa 7 Fr. Philippi, op. cit., p. 25-26. 2 Mederus, cit. in Quellen. . . , VI, p. 308.

3 Cum spune Stefan Filstich, fiul judelui orasului, In a sa Beschreibung, in Quellen . . . , VI, p. 292 si Anonimul din Originalbericht, cit. In Quellen. . . , VI, p. 317. 4 Cum precizeazA Andrei Gunesch In Continuatio Historiae Bethlenianae (1687-1689), publ. In Quellen. . . , VI, p. 297. 3 Amdnuntele la A. Mederus, Fragmente, In Quellen. . . , VI, p. 309. I Barcenser Memorabilien (1415-1782), In Quellen . . . IV, p. 176. 7 In pomenitul Jahrbuch, p. 27. losif Teutsch, Jahrgeschichle, in Quellen. . . , IV, p. 110 si Seewaldt, Kirchturmknopf-

schrif in Quellen. . . , VI, p. 571.

Pentru numbrul mortilor cf. Mederus, in Quellen, VI p. 311 si Seewaldt, Turmknopfschrift. In Quellen . . . , VI, p. 312 si alte izvoare. ° Seewaldt, Kirchturmknopfschrill, cit. In Quellen, VI, p. 571.

77 I. Teutsch, Jahrgeschichte, In Quellen, IV, p. 110; Martin Schuller, in Quellen. . . , VI, p. 76; Marcu Fronius, Falalis urbis exustio (1689-1691), in Quellen. . . , VI, p. 417 si acela§i, Tagebiicher (1689-1708), in Quellen . . . , VII, p. 249. 12 M. Tartler, Diarium, In Quellen. . . , VII, p. 471.

www.dacoromanica.ro

208

IOACHIM CRACIUN

10

caselort, au vdzut u rachete umplute cu materii inflamabile zburind pe sub acoperisul Bisericii N;gre i faptul cä focul a izbucnit in mai mune locuri deodata2, toate duc la concluzia cà soldatii imparatesti au dat foc orasu1ui3. Invesligatiile pentru descoperirea fdptuitorilor au fost oprite curind din porunca lui Caraffa 4. Cu toald aceastd diversiune neroniand, pusa la cale de oamenii Habsburgilor de la Viena, «rdzvi Atirea g.neralA* ar fi putut reizbucni, dacd cei care au preydzut just vremurile de subjugare austriacd n-ar fi fost arestati i anchetati tocmai in acest -Limp de cdtre un scaun judecdtoresc, compus din trei comisari ai principelui Apafy, trei riprezentanti ai obstei sAsesti6 i senatul i centumvirii orasului, comunicindu-li-se sentinta in ziva de 17 septembrie i executatä peste dour' zile, la 19 septembrie 1C89, in piata mare din fata casei Sfatului. Initial hotarirea tribunalului exceptional fu ca unii Ca fie frinti cu roata, altii decapi1ai cu palosul, pi d la urrnd stabilindu-se tdierea capetelor cu sabia6. Sentintele, publicate in intreg me de cronicarul Martin Seewaldt care ar merita sa fie publi,ate in extenso in traducere romineascA7 constitue documente adinc grAitoare peste veacuri despre rolul conducbtor al celor cinci cApetenii condamnate la moai te, iar sentintele de achitare i comutare de pedepse, comunicate a bia la 25 octombrie i reproduse tot in intregime in cronica lui Luca Seyberger, ne aratA rarnificatia larga a rdzvrAtirii in sinul breslelor mestesugaresli, prin cei 18 fruntasi ach.tati, dar luptAtori tot atit de hotariti in apArarea cetAt.i si a drepturilor lor8. in fruntea condamnatilor i executatilor gäsim nu pe cApitanul suprem Kreisch, ci pe a bAtrinul cu plete de zdpadA* cum ii zice unul din cronicari in virstd de 83 ani, .lelan Steiner, a un pdlarier mindru* 9, in sentintd ardtat a fi « initiatorul i patronul rebeliunii *, care a a pus la cale o conspiratie secretd* si a s-a lAsat folosit de cApetenia rebelilor, executind ordinele lui de mai multe ori a, condamnat sd fie a primul decapitat a, apoi a capul lui, pus la dispozitia cinstitului Sfat, sA fie infipt intr-o teapa, drept exemplu, iar corpul sd-i fie inmormiLtat in afara orasului a. Numai in al doilea rind urma Gaspar Kreisch, centumvir, care in sentintd e prezentat drept a cApetenia a rdzvratitilor, care « s-a opus predArii cetatuei a, a atratat de sus Sfatul orasului a, a a cerut sd fie aduse popoare straine in Ord a, apoi a n-a voit sd se supund ordinelor preamilostivului principe a i a pus « sd se tragA asupra generalului M. S. Imperiale, Veterani, i asupra generalului tarii, Mihail Tekki a si la care decapitarea, infigerea in teapa i inmormintarea e la fel, ca la primul. Tot astfel pentru Andrei Lang invinuit cd a a ocupat poarta cetatii impotriva vointei autoritAtilor superioare a, a a indemnat poporul de rind sd se rdzvrAteascA a si a a tinut conciliabule secrete noaptea cu arhirebelul Steiner »; pentru Jacob Gaitzer acest a cap nelinistit a, cum se spune in sentinta, fiind unul din a cei mai imporFronius, op. cit., in Quellen. . . , VI, p. 423, si Tartler, Diarium. 2 Seewaldt, op. cit., In Quellen , VI, p. 571. 3 M. Fronius In Tagebucher, In Quellen..., VII, p. 219, yorbeste despre suspicione German3rum t. Vezi i alte amdnante ale martorilor oculari la Tartler, Diarium, In Qualen. VII, p. 471. 4 Barii.iu, cit, in I, Transilyania , p. 60. 6 Universitas Saxonum. o Cf M. Froniu3, Fatalis urbis exustio, in Quellen, VI, p. 439. 7 M. Seewaldt, KirchturmknopIschrift, VI, p. 575-76.

L. Seyberger, Diarium, In Quellen, VII, p. 436 440.

St. Filstich, Beschreibung, In Quellen, . . . , VI, p. 292.

www.dacoromanica.ro

RAZVRATIREA SAMOA DIN BRASOV LA 1688

11

209

tanti colaboratori la rusinoasa rebeliune si t primul care a ocupat cu oamenii sai fortareata »; ca si pentru tejcin Beer in actul sentintei aratat ca « Itch, du-se jude sau administrator », a « tinut arestat si maltratat pe domnul jude §i pe senatori » si in sfirsit u a dat sentinta de moarte si a promulgat-o ». Dintre cei 18 achitati, lui loan Girdo i s-a adus invinuirea cd a « participat la unele conspiratii si a sezut la slat » cu rdzvrätitii, cä s-au gäsit in casa lui 4 scrisori si misive conspirative», pentru care ar merita moartea, dar « recunoscindu-si greselile » i se ddruieste viata cu conditia: sä pldteascd 200 de florini pedeapsa », sà nu poata face parte din sfat, ci sa fie intrebuintat numai la munca * folositoare orasului », apoi sa dea « chezasi i cautiune8 i declara tie in scris cã isi va spala pata fdptuita cu « pocdinta si credinta fata de autoritatile cesaroerdiesti si fatd de cele ale principelui tarii », iar dacd va mai 4 atenta sau va fi prins cu cel rnai neinsemnat lucru sau numai va fi banuit de asa ceva » sd-si piarda viata lard a se tine seama de achitarea de acum. D.:spre Petru Gokesch sentinta de achitare spune ca in cursul razvratirii s-a aratat 4 nu ca un om, ci ca un diavol », a nimicit « cu vorbele lui nelegiuite si Mrd dumnezeu » toate masurile bune luate in cetate, replicind bunelor intentii ale preotilor cu cuvinsc

a chiar daca ar veni un Inger din cer... tot nu vor preda fortareata a si a voit sa fie caldul prudentului §i inteleptului domn jude de atunci », dar i se ddruieste viata trebuind sa stea inchis un an in lanturi in turn, dupa care sa astepte masurile pe care a cinstitul magistrat » le va lua asupra lui.

tele : 4

Francisc Czak, care s-a läsat sd fie intrebuintat drept « capitan * in fortareata din 4 zel copilaresc » glasuieste mai departe sentintaar trebui sa primeasca t o pedeapsa mai aspra », insd avindu-se in vedere C tineretea si nepriceperea

lui copildreasca », e achitat, trebuind sä plateascd totusi o amenda de 200 florini si in viitor sa fie mai « prudent ». In ce-I priveste pe loan Rolhenbacher,

ultimul din cei pe care-i mai amintim dintre razvratitii scapati de la moarte prin comutarea pedepsei, acesta e aratat a fi fost si el rebel », apoi « cal:du * al

#

inteleptului jude », sävirsind « multe fapte rele » si meritind sa-si ia rasplata

cu sabia, insa din mild i se inmoaie pedeapsa », sa fie pus sa munceasca in fiare. In fruntea miscarii a stat pe cit se vede batrinul Stefan Steiner, care a Idsat o puternica impresie asupra contemporanilor si care in preseara executiei le-a spus a lor sdi strinsi plingind in jurul lui cu fata senind, dar miscat, urmatoarcle: Voi plingeli? Plingeti pentru mine? Nu ma plingeti numai pe mine ci

deplingeti slabiciunea si insuficienta naturei orneriest... caci vor veni vremuri,

care ne vor da, mie i tovarasilor mei, dreptate §i iertare... Invatati-va copiii vostri marea arta a vietii, sã tina pas cu intelepciunea vremurilor si a imprejurarilor, lard sA renunte la vrednicia personald, la cinstea opiniilor, la daptate si sa nu-si vindd inima nobilului sau sa sacrifice si sä tradeze drep Lurile poporului.

Apoi mai departe: Spkndoarea de altd data va apune vor veni cu tdria leului asupra voastra si va vor lua totul... sfat vor tine asupra voastra si se vor intreba, ce sä va lase si ce sa nu va lase ; muntii vostri ii vor masura si produsul muncii voastre de pe ogoare II vor cintari, ca sã poatä ridica impozite si dari ; vor pune rniinile pe afacerile publice, ca sa va ocroteascd §i sa va trateze cu dispret... In viitorul indepartat va d o generatie care vine, care nu mai simte si nu mai gindeste ca noi, a carei existenta a devenit alta si altele mentalitatea §i nazuintele 14

c. 674

www.dacoromanica.ro

IOACITIM CRACIUN

210

12

Iar voi, pe care curind VA voi pdrdsi, fiti tari in iubire, statornici in pima ce sinteti Inca In stare sd nddajduiti un viitor mai fericit. Acum, rdmas bun, pentru totdeauna. Crudul Caraffa §i sladnogul Apafy vor acest cap bdtrin, sd-1 aibd Capul bdtrin §i semet a fost taint apoi §i pus intr-o teapd deosebitd, de fiet stind a§a 29 de ani, pind in 1718, iar breasla cizmarilor 3 din rindurile cdreia au fost doi conducAtori i cei mai multi rdzvrAtiti a fost exclusd de a mai avea reprezentarrti in rindul centurnvirilor i cu atit mai putin in al senatorilor, pedeapsA care a durat §i ea peste 20 de ani, pind la 1710 4. unire i nddAjduiti

RAzvrAtirea din 1688 a sa§ilor bra§oveni nu a reu§it, fiind strivitd de numArul

mare al o§tilor imperiale §i ardelene obi§nuite cu minuirea armelor, in fata tirgovetilor inferiori ca nunidr i fArd prea multe cuno§tinte militare cum n-a reu§it, pe scard mai mare, nici rAscoala contemporand de sub conducerea lui Tököli, sau cea de proportii §i mai mari a Curutilor lui Francisc RAkoczi II, dar ele au constituit tot atitea momente de impotrivire fatd de ocupatia austriacd a Transilvaniei, mai apasAtoare §i mai cruntd chiar decit blestemata stdpinire turceascd.

In cadrul mirdrilor antihabsburgice de la sfir§itul veacului al XVII-lea Inceputul veacului al XVIII-lea, rdzvrAtirea de la 1688 ni se pare destul de importantd, ca sA merite sd fie scoasd din praful intact si... inteleasd. si

Istoriografia contemporanA n-a inteles-o, cronicarii i memoriali§tii din familiile

patriciene ale Brasovului condamnind, batjocorind sau blestemind victimile cAzute pe frontul antihabsburgic, sau trecind cu uprintd peste jertfa vietii lor. Numai Mihail Cserei s-a dovedit a fi mai in telegdtor, spunind cu cloud decenii dupd rdzvrAtire scriinduli cronica chiar in cetatea bra§oveand cd frunta§ii ei au fost supu§i unei sentinte crude, nedrepte i nedemne, u nemeritind moartea»5.

Iar istoriografia burghezd mai noud sAseascd, cu episcopul Teutsch in frunte, in interpretArile pe care le face crede cA « intelegerea timpului era inchisd inaintea

priceperii razvratitilor » 6. Evolutia ulterioard a evenimentelor social-economice i politice din Transilvania a confirmat insd pe de-a intregul justetea rezistentei razvrAtitilor in fata

puterii habsburgice, care « a schimbat jugul de lemn turcesc cu cel de fier austriac a ca sA citAm fraza cunoscutd contemporand a lui Cserei jug zgiriat de atitea rAscoale in veacul al XVIII-lea mai ales la 1784 clAtinat in cursul veacului al XIX-lea mai ales la 1848 i prefAcut in tanddri acum aproape

patruzeci de ani.

1 Fr. Philippi, op. cit., P. 34-35.

Ioan Stamm, Tagbuch, In Quellen. . . , VI, p. 213. Cea mai mare dintre bresle, In paza cdreia fusese poarta mare a cetAtii. 4 Alzner, Diarium, In Quellen. . . , V II, p. 582. Ni s-a pfistrat petitia breslei cizmarilor, 2

3

prin care cer revenirea asupra acestei mAsuri, la Simion Christophori Gaitzer, Wahrhaltiger Berkht, In Quellen . . . , VI, p. 290-91. a M. Cserei, Historia 1661-1711, Pesta, 1852, col. 184, Ujabb Nemzeti Könyvtár 1 (Noua bibliotea nationalã 1). Partile privitoare la trecutul Brasovului si al Tarii BIrsei sint reproduse si In Quellen . . . , V I, p 257-270, iar cele privitoare la sfIrsituk razvfatirii, p. 261-262. 6 Fr. Philippi, op. cit., P. 19 si G. D. Teutsch, Geschichte der Siebenbiirger Sachsen, Sibiu, 1925, vol. 1, ed. IV, p. 474.

www.dacoromanica.ro

13

RAZVHANIREA SASILOR DIN BItA5OV LA 1688

211

BOCCTAHHE CAIZCOHIIEB B BPAIIIOBE B 1688 F0,11Y (HPATROE 03,11EMICA1114E)

143 convmmllo-anoHomutrecitHx H HOJMTHIleCRIIIE BOJIIIeFIHR B TpalICHJIb-

BaHHH B XVII B. HanecTHo HecHomato itpecTbaHcmax mfrrentett H penomowtomnax xwatutemici B ropogax, cpegn noTopmx BOCCTaHHe nurreaeff Epa-

wona B 1688 r. saimmaeT oco6oe mecTo, 6narogapn CBOeMy gnoftHomy acneHTy: 6opb6,, Hociundt Haaccomati xapaHrrep, H B TO nte npemn 6opb6e npoTHB ra6c6ypron. Hatt caegcTnue no6egm, ogepntaHHoti Hag Typ Rom H 1683 r. nog CTeHaMI4 Be JIM, aBCTpHgHLI, coo6paano C HeJIHMH 4CBRIIIeHHOtt MUM, Hanum

TaR Hasbutaemoe «ocno6ontgeime» xpHcntaHcitnx Hapogon OT Typewtoro nuagmuecTria. Houle aaMITHil BygbI B 4...--ARA T. nepnoft ntepTsofh Ha lira «ocHo6ontgernm> mtaaanacb TpaHcHabnaHHa. Comae Ho goronopy mentgy Bel-WHIM HmnepaTopom H immem TpaHcHabbaHma Mnxamuom AriatDH, B caegylowerva, 1687 r., ancTputicrute noticna marmot,' Hp141Caa BCTU1Th B TpaHcHabBamno, Hpir Tem I'a6c6yprH noTpe6onamt, HOMIIMO allaturremmax WIICHSHLIX cymm, 12 TOpOgOB, B HoTopmx 6bmo 61a B031110M110 pasmecTirm lix rapH1130HbI. CpegH cancoHcimx ropogos Epamon 6b1a 40CB060H{TkeH>> OT

IIOCTOeB H cgaxm ropoga.

Cuegmalem aToro goronopa HBIIJI0C13 TO, 'ITO uepe3 rog, B 1688 P., ,ICHTeJIH Epamoba BOCIIpOTHBHJIIICI3 npunaay reHepa.ua KapaNa nplannTb abcTpHitcmati rapHH3oH B CBOft ropog H CAM, Rpermen Hmnepcmam BJIaCTHM. Kpome Toro, cyuwcTsoHamt H gpyrrte no6ywrreabHme nplitrima jr.vig conpo-

TilBaeHHH: Tnnieame Ha.morH, npanoHapymemm, conepumemble apitmeti, li HacHabcTneHHoe o6paulemte B HaTOJIHIIII3111.

B npocTpmmom OIIIICaHHH paanwrna co6b1TH14, nporicmegnmx B

ae

1688 P. B BpaIIMBO, yTOIIIIHeTCH aHTar0H118M mentiTy ropogcnoti api4cToHpaTHell

H ItyX0BelICTBOM HanHTy.ua JnoTepattcHoit lCIU3U B Llapa EbIpcert, c oguoit cTopoma, H ropontaHamH, crpynnupoBaHHmmu B Hopnopawm, H rme6eticitHm caoem Hacesremta ropoga, c gpyron; nepnme BOHIJIII B comarneHHe C HOB011 DnaCTMO, a nocmwme peHIHTejlbH0 BOCIIpOTHBIIJIIICb npnemy ancTpittineH B ropog.

ConpoTmmeHme 6bLuo oprammobaHo pyHonogHTe.immu Hopnopartlift, a pe-

meczeHmum, BO raane c canonmmtamH, H 6egHoe nacemmte ropoga npe)lcTaBJIsIJIII C060t1 gintutymne CHJILI BOCCTaHHH. OHO AJMJI0Cb Tomato 16 IlHert, HO

61ano no.uHo nponroeHHR )106JIeCTII. ABIDEeHlie 6bmo noganneHo, a mnorHe ero yuacTHHHH aanJnoueml B nopEmbI H KBHIThI. ConpoTHEiner He noHaamo, "ITO caRcoHotoe Haceaerme TpaHcHabnamm BLICT3TIIHJI0 HpOTHB ancTinnhcHoro Kra. Penpeccm3Hme mepbI HOBbIX roacTwreaeft 6bIJR4 6ecnowagHm. Bbnimma-

Hnem gener H npnnacon, nogntorom ropoga Bpamona Hmnepcnott apmnett B 1689 r. (c Toro npemeHH mecumn cancoHcHan nepHonb Haambae Tux 4uepHoit>>) H, B OCO6eHH0CTI4, 6831EaSIOCTIIISM Hanaaamtem pynonogHTe.nert BOCCTRHIM B

C 85-JleTHeTO CTapl4Ra 111TeCDalIa 1llTethiepa, ceHTn6pe 1689 P., Ha HoToporo 06e3raankum, a roaony BOApy3HJIII Ha nteaembIft Hon, rge oHa

npocTonaa B Mal{ ycapamemm 29 .mer, go 1718 r., BanammnaeTcn onlicanHe aToro armaoga Cop'. 6bI H TpaHcHmnaHHH, norga aTa nportmuwa 4cmemiaa gepennHHoe Typewtoe npmo Ha ntemanoe abcTputicnoe rim». B aammouerme nprtnognTcn IIKOTOPLIO coo6panteHHH OTHOCHTUMHO Bani HOCTII aTOTO HapogHoro gratuteHHa ;Ian nceo6we1t 6opb6m ITOTHB naagm-

trecTba ra6c6ypron B TpaHcHsubnaHHH. 14*

www.dacoromanica.ro

212

IOACHIM CIIXCIUN

14

LE SOULEVEMENT DES SAXONS DE BRAWV EN 1688 (RESUME)

Au nombre des remous sociaux, economiques et politiques, qu'a connu la Transylvanie durant le XVlie siècle, figurent plusieurs soulevements paysans et des mouvements dans les villes, parmi lesquels le souldvement des habitants de Brasov en 1688 occupe une place particulière, en raison de son double aspect de lutte de classe et de lutte contre les Habsbourg en meme temps.

Comme résultat de la victoire remportée sur les Tures sous les murs de

Vienne en 1683, les Autrichiens entreprirent, dans le cadre de la « Ligue Sacrée

*,

ce qu'ils appelaient la lutte de a liberation » des peuples chi-é-Liens soumis la domination ottomane. Apres l'occupation de Bude, en 1686, la premiere victime des a liberateurs fut la Transylvanie. Conformdment au traitd con clu entre l'empereur de Vienne et le prince de Transylvanie, Michel Apafy, les troupes autrichiennes regurent l'annde suivante, en 1687, l'ordre de penetrer

en Transylvanie, tandis que les Habsbourg exigeaient, outre d'importantes sommes d'argent, 12 villes saxonnes, afin d'y établir des garnisons. La ville de Brasov fut dispensde » de cantonner des soldats et de livrer la place. En reponse a ce traité, les habitants de Brasov s'opposerent en 1688, durant plus d'une année, a l'ordre du general Caraffa de recevoir une garnison autrichienne dans leur ville et de livrer aux impdriaux leur forteresse. D'autres motifs de resistance s'y ajoutdrent: la peur des imp!). ts dcrasants, les abus de l'armee et la conversion forcee au catholicisme.

Dans un large exposé du ddroulement des évenements du mois de mai 1688 a Brasov, l'auteur precise l'antagonisme du patriciat de la ville et du chapitre de l'église luthdrienne de la Tara Birsei, d'une part, et des citadins, groupés en corporations, ainsi que de la plebe de la ville, d'autre part. Alors que les premiers pactisaient avec les nouveaux maitres, les derniers constituaient une opposition ferme a l'accueil des Autrichiens dans la place. Les chefs des corporations organisérent la resistance et les artisans, bottiers

en tête, ainsi que la population pauvre de la ville fournirent les masses qui animaient le souldvement. Celui-ci dura a peine 16 jours. Il donna néanmoins lieu A des actes d'hdroisme inattendus et se termina par des condamnations a la prison et des sentences de mort, d'oh ii ressort que le peuple saxon de Transylvanie a su, lui aussi, se soulever contre le joug autrichien. Les mesures de repression des nouveaux maitres furent impitoyables. Les extorsions d'argent et de provisions, la catastrophe que fut l'incendie de la silk de Brasov provoqué par l'armée impériale en 1C89 depuis lors l'église saxonne de l'endroit porte le surnom d'Eglise Noire puis, et surtout, la punition sans pitid des chefs du mouvement, en septembre de la m8me année

a commencer par le vieil Etienne Steiner, figé de 85 ans, qui fut décapite et dont la tête fichde sur un pieu de fer resta exposée 29 ans durant, jusqu'en 1718, pour servir d'épouvantail furent la conclusion de cet episode transylvain de l'époque oi cette province a échangea le joug de bois des Turcs contre le joug de fer des Autrichiens En conclusion de son etude, l'auteur se livre a des considerations sur ['importance que revet ce souldvement dans le cadre de la lutte generale contre la domination des Habsbourg en Transylvanie.

.

www.dacoromanica.ro

VENITURILE VISTIERIEI LUI CONSTANTIN BRINCOVEANU DUPA CONDICA VISTIERIEI DE

HARALAMBIE CHIRCA

Condica de venituri si cheltuieli a vistieriei Tarii Rominesti intre 1693 (7202) decembrie si 1703 (7112) noiembrie este un izvor foarte important care dove deste apasarea fiscala a tarii noastre sub cotropitorii turci. Ea a fost editatá Inca acum 80 de ani 3- si e cunoscuta In general sub acest titlu de condica, desi manuscrisul dupa care s-a editat poarta titlul de R Catastih de toat randuialel, Cate se vor pune pe tara si de cheltuialel cate se vor cheltui den banii ce se vor strange den tara, dupa ce s-au pus :arban vistier mare, anume cum vor scrie inainte, ghen 1 zi, anul 7202 s2 De atunci MA, nu a atras atentia

cercetatorilor, in masura in care ar fi meritat-o. In istoriografia burgheza, nu s-a invrednicit de un studiu mai amanuntit. Chiar observatiile atente ale lui Const. Giurescu si N. Dobrescu nu depasesc citeva pagini 3. *i acestea

privesc mai mult destinatia cheltuielilor birurilor si aproape de loc analiza impunerii si repartitiei veniturilor pe tard. Mai tirziu, C. C. Giurescu, desi remarca inegalitatea si apasarea fiscala in general, nu o cLmonstra cu datele sigure din condica. Da altfel, in ea nu vedea decit o insirare de cifre fara sa &eased intre ele o inlantuire cit de cit logica 4. Lucrarea de fata incearca, printr-o analiza mai atenta, sa gaseasca o legaturd

intre datele condicii, sd le grupeze, sa arate apasarea fiscala si inegalitatea impunerii, sa dovedeasca jefuirea tarii de catre turci. Condica aceasta singura ajunsa pina la noi, continind date de la 1694 privind Tara Romineasca se deosebeste de un catastif de vistierie propriu-zis. Un catastif cuprinde amanuntit diversele categorii de impusi, cu aratarea numelui celui impus. cind este vorba de bresle, cu aratarea satului cind este vorba de sate ; cuprinde de asemenea diversele categorii de biruri si rinduieli de incasat, 1 . Revista istoric5 a Arhivelor Romlniei ., Bucuresti, 1873.

2 Arh. St. Buc., ms. 126.

3 Const. Giurescu si N. Dobrescu, Docurnente si regeste privitoare la Constantin Brtncoveanu, culese, adnotate si publicate Impreunã cu o introducere de ... , Bucuresti, 1907,

p. XXXIXXLV.

4 G. C. Giurescu, Istoria romtnilor, vol. III, partea a II-a, Bucuresti, 1946, p. 701,

703, 711, passim (organizarea financiard).

www.dacoromanica.ro

214

I-I&RLAMDIE CI-TIRCX

2

precum i diferitele cheltuieli fAcute de cei cdrora li se incredinteaza bani §i in general, toate operatiile vistieriei. 0 idee d. ceea ce reprezintd un catastif in aceastd vreme ne dd manuscrisul MLX IX de la Academia R.P.R., cunoscut sub numele de « Anatefderul lui Constantin Brincoveanu a. Acesta cuprinde, de exemplu, lista satelor plaie§e§ti §i de drum pe judete la 1690 1, de care condica face numai mentiune 2 Condica trece in total datele cuprinse in catastife. De aceea are i atitea Orli de neinteles. Exemplul urmdtor e valabil §i pentru multe alte operatii. a Este toatd cheltuiala de luna lui martie, ce au chieltuit Pdrvan treti vistier §i de bani gata §i de marf i de nafacale, precum

se vede la catastihul lui, care i s-au luat seama ; tal 2649,33 *3. Catastiful

vistierului se va fi pierdut §i deci destinatia cheltuielilor lui probabil nu ne va fi lámurità vreodatd. De asemenea, in condicd se copiazd socotelile dupd catastife; numai a§a se explica unele gre§eli de calcul, de exemplu, la birurile pe luna 1 i septembrie 1694 (7205) 4, septembrie 7206 5, octombrie 7206 5 februarie 7206', §i Inca

altele multe, sau unele omisiuni, ca cea a sumii judetmlui Prahova la seama a doua 2, sumd care e inglobatd la total. Nu ne ocupdm aid de instrumentele de evidentd a socotelilor vistieriei ci determindm numai deosebirea condicii de catastifele obi§nuite. Condica nu cuprinde deci in amfinuntime datele partiale, ci totalizari de acest fel de date.

Ea are cloud mari parti: una cuprinde incasdrile veniturilor pe judete

pe bresle fiscale, cealaltd cheltuielile sumelor incasate. Adesea, documentele semnaleazd i alte obligatii, care nu apar in condicd, ca: sArdritul, cdmandritul, oluchacul, vinãriciul, cotdritul, tutundritul, ierbdritul, go§tindritul, gdrdurdritul, vdcdritul, oieritul, dijmdritul, sapundritul, fumdritul, cdlddrdritul 4. si

Explicatia este cd acestea nu sint venituri ale vistieriei, ci ale cãmdrii

domne§ti. Problema repartizdrii unor obligatii la vistierie §i a altora la cdmard va putea fi ldmuritd dupd ce se va_studia natura tuturor obligatiilor respective pe o perioadd mai lungd. Din cele mentionate mai sus, in perioada condicii,

oieritul trece la vistierie in 1700, iar dijmdritul in 1701.

Multimea de venituri se repetà pe fiecare an aproape regulat, toate formind

un ciclu. Ele nu se aruncau la intimplare, ci la soroace anumite, bazate pe o veche practicd. 0 comparatie intre veniturile din timpul lui erban Cantacuzino (1678-1688) si cele din vremea lui Constantin Brincoveanu ara cd acesta nu a scos 10 obligatii noi, cu exceptia vdcdritului. Ideea de ciclu nu era strdind contemporanilor. Un document mai vechi,

din 1622 mai 14, scutind satul Fräsinetul de toate slujbele §i mincdturile, specified despre acestea: a cite se cuprind pe an n 11. Cuvintul a se cuprind o 1 Acad. R.P.R., ms. MLXIX, I% 64-67 (fost ms. 1571). 2 Condica, p. 50, 62-63, 67, passim. Ibidem, p. 24. laidem, p. 244. 5 Ibidem, p. 339. 6 Ibidem, p. 343. Ibidem, p. 375. Ibidem, p. 493.

9 Acad. R.P.R., ms. MLXIX, f. 6v, 9v, 10, 10v, 11, 16, 17, 18, 20v, 21, 25, 26, 27, 24. 30, 33v, 60v, 68, 70. 12 s A scoate * termenul documentelor si cronicilor vremil, cu sensul de a impune*. 11 Documente privind istoria Romtniei, B, XVII, vol. IV, p. 128.

www.dacoromanica.ro

8

VENITURILE VISTIERIEI LUI CONSTANTIN BRINCOVEANU

215

este coicoSacmoT, care derivd de la Koir = ciclu. In acest ciclu, un punct de plecare trebuie sd fi fost. Se putea lua ca inceput unul din cele cloud stiluri: 1 ianuarie sau 1 septembrie. Succesiunea semilor, cea mare, a doua §i a treia, sugereazd ideea cd seama a doua nu putea trece inaintea semii mari. Insd cum aceasta se ia §apte ani la rind 1693-1699 (7202-7208) intre 1 §i 10 decembrie, iar seama a doua se ia §ase ani intre 20 mai si 3 iunie (cu exceptia anului 1696 (7204) cind se scoate in ianuarie) inseanind ca anul fiscal nu putea sd inceapa la 1 ianuarie. In acest caz inceperea anului fiscal ramine la 1 septembrie, cind incepe anul ciVil, sau la 1 10 decembrie, cind are loc seama mare. Din aceste cloud date, cea din urma e confirmatd ca inceput de an fiscal de o poruncd domneasca din 1697 (7206) decembrie 1. Constantin Brincoveanu porunce§te satelor: a viind vremea semii cei mari, sa mearga oameni de preste toate satele, sd se stringd la boierul domniei n, boier ispravnic.. « sä le faca cisld dreapta §i sd stringa birulul. E limpede deci ca seama mare este inceput de an fiscal 2 (totodatd §i recensamint; nu §tim insd dacd are in fiecare an aceastd destinatie). Acest lucru e intarit §i de datele condicii: la seama mare in fiecare an sint inregistrate, ca numar cel putin, unele categorii de impusi, ca suta§ii 3. Dacd §i-ar fi pus problema ciclului la clari, C. C. Giurescu nu ar mai fi admis ca al cincilea sfert se chiamd tot seama a doua: . Cind din cauza nevoilor crescinde, el trebuie sa sporeascd 8 sferturile * la 5, cel de-al cincilea poarta tot numele de 4 seama a doua: aceasta se incaseaza deci in cloud' rinduri, odatd la 20 februarie, a doua oath la 20 decembrie * 4. El

vorbeste aici de anul 1702 (7210-7211)5. Daca am adopta punctul lui de vedere, am observa cd §i haraciul, cu un an inainte, se incaseazd in (lona rinduri, o data in ianuarie §i a doua card in decembrie 6. El vede aici static ddrile, §i nu in succesiunea lor fireasca. Cind va fi vorba de reforma lui Constantin Brincoveanu, se va arata insa amanuntit ordinea semilor. Intr-un ciclu, fiecare dare poarta un nume special, care corespunsese la origine destinatiei pentru care fusese scos sau nevoii pe care el o avusese de implinit: de exemplu, mierea cu ceara, gäleata cu fin, caii de olac, oaia de sulgiu. Dar pe linga aceste denumiri specifice, obligatiile mai poartd si denumiri mai generale. Documente anterioare condicii si chiar din aceeasi

vreme le numesc generic « clajdi si mincaturi u sau « dajdi si orinduicli c (Cam

din 1693, termenul de mincaturi ca obligatie la vistierie incepe sd dispard). Condica insd le arata pe toate, fie ca: rinduieli..., fie ca rinduieli de bir fie ca rinduieli de dajde. Niciodatd acum birul nu e aratat ca simplu bir. Astfel, unele sint totdeauna rinduiala unui bir, ca cel de hind ; altele cind rinduiala, cind rinduiald de dajde, cind bir: ca cel al cailor; altele sint numai rinduieli, ca cea a galetii si a finului, §i in sfirsit una incasata de cloud ori, la scurt interval este in acela§i timp si rinduiala si rinduiald de bir: ca cea a mierii §i cerii. Cele cu denumire de dajde apar neregulat. 1 Acad. R.P.11., ms. MLXIX, f. 19. 2 Pentru Inlesnirea calculelor, am adoptat ca punct initial pentru ciclu 1 septembrie si nu 1 decembrie, pentru a nu rupe anul civil In doud. 3 Condica, p. 6, 254. 4 C. C. Giurescu, op. cit., p. 687. 6 Condica, p. 656, 689. 6 Ibidem, p. 598 §i 648.

www.dacoromanica.ro

216

HARALAMBIE CHIRCA.

4

Explicatia de ce unele sint numite intr-un fel, iar altele intr-altfel, ne-o dd sub o formd generald un document din 1688 decembrie 9. Constantin

Brincoveanu porunceste birarilor sd nu se atingd de satul Fläminzesti, fiindcd in catastiful de vistierie « ei nici la o rinduiald impreund cu alalte sate nu s-au

aflat scrisi, pentru cd toate orinduielile dupd lipsa haraciului s-au scos »1. Aici retinem din document cd rinduielile formeazd un grup aparte in frunte cu lipsa haraciului pentru o parte din satele taiii, «alalte sate u. Existd si o and serie de sate, de natura satului Fldminzesti, neimpuse la rinduieli. Catastiful de vistierie, de atunci, nu mai existd, incit nu se pot cunoaste satele impuse la rinduieli. Intre rinduiala simplä si rinduiala unui bir existd o deosebire dupd cum participau satele la una sau la alta. 0 aratd mai bine si rinduiala mierii si rit duiala de birul mierii. 0 serie de sate, numite pldiesesti si de drum, contribuie pe jumdtate la rinduiala mierii, dar la rinduiala de birul mierii nu mai fac exceptde. Alte cloud obligatii, care apar regulat cu numele de rinduieli, a finului si a gäletii, se scot cu exceptia satelor pldiesesti si de drum. Alte obligatii, ca sataralele si mincdturile, pe care condica nu le inregistreazd ca atare, poartd si ele un nume specializat. Sataralele se pun numai pe selisti 2, sau pe mahalale la oras 3. Ce vor fi acesrea, documentele nu ne-o spun. Cit priveste natura mincdtutilor vom incerca o explicatie pe baza unui document din 1693 ianuarie 13. Constantin Brincoveanu porunceste lui Neacsul, vdtaf de plai in judetul Muscel, sd se fereascd, de « niste rumini din satul Corbii u pe care « ii jdfuiesti in toti timpii de la iei ce gdsesti pentru soim si pentru sindild si la alte mincdturi ale voastre, precum este obiciuit u 4. Acest viltaf avea imputernicirea sti stringd anumite obligatii, cel putin cea a soimului si a sindilei. Potrivit unei insemnäri 5, judetul Muscel avea de predat domniei 4 soimi. Obligatia aceasta nu este generald pe Ord, ci numai pe judetele de munte. Ea nici nu este trecutd ca venit in condica vistierei. De ea rdspunde slujbasul local. Cit priveste ii§_s_lik, probabil ea servea pentru amenajarea addposturilor si a caselor locale pentru paza muntelui, peste care era mai mare vdtaful de plai. Despre alte mincdturi nu se mai gdsesc stiri. Mincdturile sint deci obligatii (legale) restrinse la unele categorii de impusi, dupd natura ocupatiei lor, obligatii incredintate spre stringere unor slujbasi locali, fdrd ca ele sd constituie un venit personal al lor. Istoria ne-a transmis stirca despre ldcomia acestui vdtaf, funded jaful lui se izbise de interesele altui stdpin, mändstirea Arges. Ea aduce o mdrturie strigRoare despre jafurile slujbasilor, si incd ale unora mai mici. Dar ce abuzuri nu se vor fi sdvirsit, acolo unde nu li se opuneau interesele altora mai mari?

Nu e de mirare deci cd poporul a atribuit mincdturilor un sens peiorativ, pe care probabil nu-1 aveau la origind. In concluzie, se poate spune cd denumirea obligatiilor era in legaturd cu anumite categorii de impusi. Inainte de a trece la determinarea categoriilor de impusi 6, se va analiza sistemul lor de impunere in general. Dicumente din vremea condicii, si de sigur §i de mai inainte, vorbesc despre ruptoare. Fiindcd nu apar pentru prima data 1 Arh. St. Buc., Ep. Arges, 11/67. 2 Doc. din 1689 ian.; Arh. St. Buc., Ep. Argcs, 11/68. 2 Acad. R.P.R., ms. ML?(IX f. 31. 6 Arh. St. Buc., Ep. Arges, 11/70. 5 Acad. R.P.R., ms. MLXIX, f. 107 v. 6 Se va face In alt capitol.

www.dacoromanica.ro

5

VENITUBILE VISTIEHIEI LUI CONSTANTIN.BIIINCOVEANU

217

acum, nu vor fi analizate aici cauzele care i-au dat na§tere. E necesar sA vedem insd ce forma imbracd, pind la reforma amintitd. In 1689 ianuarie, Constantin Brincoveanu scute§te, * 20 liudi * din satul Fläminze§ti al mdndstirii Arge§ de multe biruri, dAjdi §i mincdturi, printre care sint « ruptorile §i sataralele

ce se pun pre sili§ti o... I numai sã aibd a darea ruptoarea lor pre cit i-am a§ezat domnia mea la cdmara domniei mele, intr-un an de cloud ori, insd la sfeti Gheorghie ughi §i la sfeti D.mitrie ughi 5 §i la vremea haraciului ughi 20 §i la seama cea mare cAndu va e§i la toatd tara sà dea de numele toate ughi

10* ... 4 cd acest sat Fldminze§ti pre ate nume s-au scris mai sus i-am ales domnia mea din dajdile judetului »1. In 15 ianuarie 1697, acela§i domn scute§te de asta data 50 de liudi din

acela§i sat, de biruri, ddjdi §i rinduieli, I cdci s-au tocmit egumenul cu domnia §i le-a luat ruptoare de la vistierie sã dea pe an ughi 350 * §i dintr-ace§ti bani sà dea la haraci 100 ughi, la seama mare 100 ughi, la sfintul Gheorghe 75 ughi, la sfintul Dumitru 75. Slugile dcmniei sa se fereascd de aceste case de oameni * §i de c bucatele lor In 16 mai 1691, sint scutite 10 femei 3, s o a menii episcopiei de Buzdu din satul Gavane§ti care platesc a de femeie * 2 ughi: la seama mare un ughi, .1

2.

la sf. Gheorghe un ughi

4.

Chiar §i din aceste citeva citate altele nu ar face decit sã repete acela§i lucru se desprind unele concluzii: Ruptoarea se cid' de: nume, liudã, casd sau familie, fiecare denumireinsemnind acela§i lucru. Se impune numai pe cap nu §i pe bucate, care sint scutite de orice dare. Se fixeazd de la inceput suma care trebuie plätità pe tot anul, impdrtitä

de obicei in patru termene. Se incaseazd numai in bani; nu se dd §i in produse.

Se acordd in urma unei tocmeli intre domn §i stapinul feudal; de aceea §i cuantumul ei nu e acela§i pentru toti rupta§ii din tard. Se acordd unor categorii de rumini, nu §i tdranilor liberi. In cazul dud au §i ace§tia ruptoare, ei au o situa tie speciald Ltd de domnie, prestind anumite slujbe 5.

Ruptoarea insemneazd un regim special de u§urare a sarcinilor fiscale, acordat numai unor grupuri restrinse de oameni. Cum sint impu§i cei care nu se bucurd de sistemul ruptorii? Vom porni de la unele date pe care condica ni le pune la indemind. Birul de lund pare sä ne dea o dezlegare. Aces ta se repetd cu o regularitate matematicd din ianuarie 1694 (7202) pir.d in martie 1701 (7209), pe o perioadd de §apte ani §i trei luni. Ne vom opri la cel de pe luna octombrie 1694 (7203) 6. De altfel §i altele se

prezintd la fel. Fiecare judet are fixatà o surnd in bani. Condica o nurne§te « temei * in altd parte 7. Termenul este destul de sugestiv §i e adoptat a§a. Pentru contem1

Arh. St. Buc., Ep. Arges, 11/68.

2

Ibidem, 11/73.

3 Cu sensul de familie Arh. St. Buc., Ep. Buzbu, LXI/3. 5 Cum ar fi satele Ruarul i Dragoslavele. Condica, p. 70. 7 La p. 11, pe luna ianuarie 1694 (7202); a s-au scbzut cu un pecetluit la judetul Elhov din temei bani 150 Intr-adevfir, pe lulia urrnatoare, februarie, In loc de 1400 apar la judetul respectiv 1230 bani. a.

www.dacoromanica.ro

HABALAMBIE CHIRCA.

218

6

porani, era un termen tehnic cu semnificatia unui element de bazd de impunere. In tabloul dela p. 219 sumele de pe prima coloand reprezintd temeiul in bani.

El nu este acelasi pentru toate judetele, fiindcal nici acestea nu sint la fel de

intinse i nici la fel de populate. Sate le la rindul lor nici ele nu sint cu o populatie

egald ca numdr, egala ca avere i cu aceeasi componentd sociald: unele sint sate de vecini, altele de tarani liberi, iar in altele coexistd ambele forme sociale. Terneiul este destul de mic. Dacd numai acesta ar fi fost incasat, judetul Arges, de exemplu, ar fi trebuit sa plAteased 300 de bani adicd 11/2 ughi, iar toate

judetele 3 800 bani, adicd 19 ughi 2. Atunci cu greu s-ar mai fi putut acoperi cheltuielile care depaseau cu mult acest venit de 19 ughi. Vistieria recurge

la inmultirea temeiului cu un coeficient reprezentind un anumit numdr de bani: in cazul nostru cu 60 2. Astfel judetul Arges, dupd multiplicarea cu 60, este impus la 18 000 bani, care fac 90 ughi, iar toate judetele la 1 440 ughi. Cu aceastä sumd, cheltuielile cerute de implinirea unor nevoi de pe luna respectivd sint mai usor acoperite. Temeiul inmultit cu un coeficient cid ceea ce vistieria numeste birul de lund, aici de luna octombrie. Temeiul pe aceastä lund cuprinde cloud elemente. Mai departe insd in ianuarie 1697 (7205), terneiul nu se mai multiplied. Aici se spune: s birul märunt pe judete... ca sit se scoatä numai un bir pe acesti bani 3. In acest caz, temeiul constituie el insusi un bir, fdrd sa mai fie multiplicat cu vreun coeficient. Baza de impunere (temeiul) este in acelasi timp aceeasi cu incasarea (birul). Adoptind un alt termen, folosit la breslele fiscale, i se mai poate spune acestui fel de bir a bir drept *. Temeiul ea atare constituie o bald reaM de calculare a impunerii, si nu una conventionald a vistieriei. Conventionald este calea de multiplicare. Acum nu ne ocupdm de elementele pe care se sprijind la rindul lui temeiul.

In diagrama nr. I se poate urmdri mai usor evolutia celor doud ele-

mente. Am luat drept exemplu terneiul in rdstimpul de la ianuarie 1697 (7205) pind la iunie 1699 (7207),4 pe doi ani i jumdtate, deoarece numai acest rdstimp ne dä posibilitatea sä surprindem atit punctul cel mai ridicat al temeiului, in ianuarie 1697, cit i punctul lui inferior, in iunie 1699. In acest rdstimp temeiul este scos in ughi. Rdstimpul anterior celui exemplificat pe diagramd din ianuarie 1694 (7202) pind in decembrie 1696 (7205), adicd trei ani are temeiul in bani. Aici nu avem decit limita inferioard, cad punctul initial e posibil sã fi inceput inainte

de-a fi fost trecut in condicd. Rdstimpul posterior celui exemplificat din iulie 1699 (7207), pind in martie 1701 (7209), adicà un an si 9 luni are temeiul de asemenea in bani.

Aici nu existd decit punctul initial, cdci limita inferioard nu s-a incheiat in mod normal, din cauza pregatirii reformei fiscale.

Se naste intrebarea de ce temeiul alterneazd cind In bani, cind in ughi. Raspunsul va reiesi mai clar din cele urmatoare. 1 Echivalenta unui ughi e de 200 bani, a unui taler e de 133 bani; un taler i jumAtate este

egal cu un ughi.

2 Exprimat de Condicd, p. 70 prin o de un ban elle (no) banl 60 s. 3 Ibident p. 272. Numai un bir poate fi i In opozilie cu o altd specificare a Condicil de sub birul de hind. La exemplul de pe octombrie, se spune: 5 pre acesti bani s-au scos cloud biruri nu educe InsA nimic nou, filndcd acesti bard se lnmultesc numal cu 60 si nu cu 120, cum ar i normal la doud biruri. Ibidem, p. 272 si 492.

www.dacoromanica.ro

oct. 1694 (7203) Birurile de luna lui octombrie pre judete ce s-a u asezat pre birnici de un ban, cite bani 60 ughi % bani bani bani

Judete

Buziu

.

Saac

.

Prahova Ialomita El hov

. . . .

. .

.

120 x 60 = 7 200

. .

130 x 60 ----

. .

Dim bovita Vlasca . Teleorman

. .

Mused .

.

.

Arge§

.

.

. .

. . . . . .

Olt

. .

Romanati Vilcea . Dolj . Ocrj . . Mehedinti

. . .

.

600 x 60 = 330 x 60 = 440 x 60 = 90 x 60 = 190 x 60 = 40 x 60 = 100 x 60 = 300 x 60 = 100 x 60 = 350 x 60 = 70 x 60 = 300 x 60 = 480 x 60 = 260 x 60 =

7 800 30 000 19 800 26 400 6 400 11 400 2 400 6 000 18 000 6 000 21 000 4 200 18 000 28 800 15 600

= 36 = 39 = 150 = 99 = 132 = 27 = 57 = 12 = 30 = 90 = 30 = 105 = 21 = 90 = 144 = 78

3 800 x 60 = 228 000 = 1 140

3,14 3,42 13,20 8,68 11,67 2,37 5,00 1,05 2,64

nov. 1694 (7203) Birurile-de luna lui noiembrie pre judete

co s-au asezat pre birnici de un ban, cite bath 60 bani bani bani ughi la fel, ca in luna precedent&

,

dec. 1694 (7203)

Birurile de luna lui decembrie pre judge ce s-au asezat pre birnici de un ban, cite bani GO bani

*

la fel, ca in luna pre_edenti *

*

* Ti"

*

'7,92

2,64

*

9,21 1,84 7,92 12,64 6,84

* * *

450 x 60 = 27 000 = 135 la fel ca in luna precedent& 3 770 x 60

= 226 200 = 1 131

www.dacoromanica.ro

bani

200 x 60 = 12 000 = 60

*

*

ughi

100 x 60 = 6 000 = 30 la fel, ca in luna precedent&

* * *

bani bani

4.,

E

* *

280 x 60 = 16 800 = 84

80 x 60 = 4 800 = 24 la fel ca in luna precedent& 62 x 60 = 3 720 = 18 120 la fel ca in luna precedent& *

*

3 672 x 60 = 214 320 = 1 071 120

8

HARALAMI3IE CHIRCA.

220

Pe diagrama, linia temeiului (linie subtire) coboara treptat in acelasi timp cu cea a birului de lima (linie plind) timp de 9 luni. Mai departe, ele se despart ; linia sublire continua sa coboare, pe cind cea plina urea, cautind sa, se mentina la acelasi nivel. Descresterea se petrece cind la un judet, cind la altul, la mai

multe sau la toate deodata. S,fdderea era reaM si in folosul judetului scazut, fata de cele nescazute. Vistieria da, pentru o clipa, satisfactie taranimii nemultumite de apasarea fiscala dintr-un judet (fata de altele). 0 dovedeste descresterea temeiului, Dar aceasta nu era decit o iluzie, si o arata incasarea birului. Acesta e ridicat prin inmultirea temeiului cu un coeficient fixat de vistierie, coeficient din ce in ce mai mare, dupd masura scaderii temeiului. Astfel patru luni e de 11/2 ughi, apoi 11 luni e de 2 ughi, iar apoi de 3 ughi timp de 6 luni. Astfel birul e readus aproape la aceeasi suma ridicata. i aici este iluzia usurarii. Nu fail rnotiv, Del Chiaro remarca abilitatea lui Brincoveanu in jupuirea oii fara ca aceasta sa zbierel. Cu aceasta avem si raspunsul

la intrebarea de ce in cele trei rastimpuri ale birului de hula, aratate mai inainte se schimba forma temeiului (de cloud ori in bani si o data in ughi); schimbarea era numai in forma' lard sa aducd vreun fel de usurare.

De sigur ca si statul nostru feudal se zbatea atunci in contradictii: pe de o parte nemultumirea taranimii, care impunea micsorarea birurilor, iar pe de alta parte cerintele crescinde ale turcilor care duceau la marirea birurilor.

Am aratat ea cele trei rastimpuri slut marcate de evolutia temeiului prin puncte maxime si puncte minime. Din tabloul de mai jos, se poate vedea procentul

de participare al judetelor la aceste puncte : ..

I (temPiul, in bani) II (temeinl, in ughi) HI (temeiul. in bani) 1694 ian.-1696 dec. 1697 ian.-1699 iulie 1699 aug.-1701 marlie pullet maxitn-punct inferior punct inferior punct maxim Buzau Saac

Prahova Ialomita Elhov Dirnbovita Vlaica Teleorman Muscel A rge§

Olt Romanati

Vikea

Dolj Gorj Mehedinti

1,77% 3,65% 15.84% 4,67% 7,37% 4,37% 5,46% 1,77% 3,82% 6,01% 2,18%

11, 4%

2,78% 5.73% 16,39% 6,55%

2,590/0

3,12% 3.60% 12.34% 3,95% 7,19% 7,19% 6.47% 2,15% 6.11% 6,75% 2,84% 11,15% 1,83%

6,55% 15,91% 6,66%

14,38% 6,18%

2,22D/0

3,33% 15,54% 3,70% 7,40% 4,81% 5,92% 2,22% 3,70% 6,29% 2,22% 11,84%

535%

3,25% 4,00% 12,50% 4,00% 7,00% 7,50°/a

6,50% 2,25% 5,50% 6,50% 3,00% 10.00% 2.25% 6,25% 13,50% 6,00%

Schimbarile arata o tendinta de echilibrare, fiindca procentele nu diferS prea mult2. In general cele ridicate scad, iar cele mici se urea. 1 Anton Maria Del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, BucureIti, 1914, p. 157.

2 La judetul Dhnbovita diferenta pare mai inexplicabila.

www.dacoromanica.ro

9

VENITURILE VISTIERIEI LUI CONSTANTIN BRiNCOVEANII

221

Pinã aici, existenta unui sistem logic de impunere este data sub o forma prea gcnerala, la judete. Dar in cadrul judetului nu §tim la ce fel de sate se apnea',

§i la cite din ele. De asemenea, el a fost aratat ca o bald nurnai pentru birul de lund. El insa se mai intilnete §i la alte biruri. Acestea sint: In ciclul 7202

rinduiala unui bir pentru lucrul viilor domne§ti, rinduiala finului, rinduiala galetii.

In ciclul 7203 rinduiala mierii, 5 acum apar rinduiala de birul mierii, 1 in Condicd rinduiala unui bir pentru lucrul viilor domne§ti, rinduiala finului, rinduiala galetii. In ciclul 7204 rinduiala rnierii, rinduiala de birul mierii, rinduiala unui bir pentru lucrul viilor domne§ti (in ciclul urrnator e suprimat), rinduiala finului, rinduiala gäletii,

rinduiala unui bir pentru poclonul hanului, rinduiala unui bir pentru cheltuiala slugeriei (acum apare). In ciclul 7205

rinduiala de birul mierii,

rinduiala finului (dispare in ciclul urmätor), rinduiala galetii,

rinduiala unui bir pentru cheltuiala jicnitei. In ciclul 7206

mierii,

de bind mierii, unui bir pentru lucrul viilor domne§ti, unui bir pentru cheltuiala capichehaielelor de oaste.

In ciclul 7207 rinduiala mierii, birul mierii, rinduiala unui bir pentru lucrul viilor domne§ti (dispare in ciclul urrnator). In ciclul 7208 rinduiala unui bir pentru poclonul hanului, rinduiala unui bir pentru cheltuiala jicnitei (dispare in ciclul urmator).

www.dacoromanica.ro

HARALAMBIE CHIRCA.

222

10

In ciclul 7209 rinduiala mierii, } birul mierii, j (dispar in ciclul urmator).

Temeiurile acestora sint aproape in intregime egale cu temeiurile birului de lund din luna respectiva. De exemplu, daca temeiul birului de lima din octombrie 7206 este de 623 ughi, iar birul de hind din octombrie este de 934 1/2

ughi (rezultat al inmultirii temeiului cu 1 1/2), birul mierii incasat si el in octombrie 7206 are exact acelasi temei de 623 ughi, iar birul se ridicd la 3 115 ughi (Ca rezultat al inmultirii temeiului cu 5 ; deci, ceea ce diferd e coeficientul).

In acest caz, daca am compara in procente cele cloud biruri (presupunind ea nu ne-ar fi dat Condica elementul comun si 1-am fi dedus noi prin comparatia procentelor) vedem ca procentele lor se suprapun.

Din enumerarea de mai sus se observa ca doua dari de la aparitia si pina la disparitia lor sint cu temei: rinduiala unui bir pen tru lucrul viilor domnesti si rinduiala finului. Altele apar cu temei o data sau de mai multe ori, insa nu intotdeauna cind sint impuse. De exemplu, rinduiala cailor figureaza de cinci ori existenta pe judete, Irma numai o singura data in 7202 este incasata dupa temei. Poclonul hanului, din cele sase ori cind figureaza pe judete, numai de cloud ori este cu temei. Altele, ca rinduiala mierii si birul mierii, din cele sapte ori cind sint incasate,

numai o singura data nu au specificat temeiul, sau ca rinduiala galetii, care a cincea si ultima data face exceptie de la temei. Nu sint mdrturii directe care sa ne explice cauza inconsecventelor de mai sus, sd ne deztege problema de ce, de exemplu, rinduiala cailor in 7202 februarie se ia dupa temei, iar in 7203 si 7205 nu se ia la fel. Insasi condica spune ca aceasta

dare in cei trei ani s-a pus pe u birnici », deci pe aceeasi categorie de impusi si cd deci nu se adauga vreo alta noud sau deosebitd. Normal ar fi fost ca in 7203 si in 7205, birnicii sa plateasca in aceeasi hula aceeasi cota-parte la diversele biruri din luna respectiva. Asa cum in 7202, temeiul std la baza atit a birului de lund din februarie cit si la baza rinduielii cailor din februarie, tot asa ar fi trebuit sa se intimple si in 7203 si 7205. Asa cum procentul de participare pe judete se suprapune in 7202, tot asa ar urma sa fie si in 7203 si 7205. Totusi

din tabloul de la P. 223 se vede cd procentele nu se mai suprapun ; ele se a propie intr-o oarecare masurd in 7203, dar in 7205 se deosebesc mai mult.

S-ar impune de aici concluzia ca birnicii care platesc birul de lund nu sint totdeauna aceiasi cu birnicii care platesc in aceeasi lurid si alte biruri? E greu de acceptat aceasta concluzie. Insa e greu de dovedit si cã birnicii sint aceiasi la diverse biruri, in aceeasi lima. Cu toate diferentele de procentaj semnalate mai sus, cu toata lipsa speci-

ficarii in condicd a temeiuluif totusi un element asemanator trebuie sa fi stat la baza incasarii. E greu de determinat acest temei in toate cazurile, este adevarat, dar sd nu se uite ca aceasta condica generaliza datele pe care le contineau diversele catastife de vistierie ajutatoare. Cum intervenea o cit de mica schimbare, condica nu mai mentiona temeiul, ceea ce nu insemna lipsa lui. Dacd rinduiala rnierii si birul mierii se iau dupa temei, in 6 ani (7203, 7204, 7205, 7206, 7207 si 7209), iar o singura data, in 7208, nu se ia dupd temei, oare poate dovedi aceasta Ca aceiasi birnici care le platisera cu www.dacoromanica.ro

Rinduiala cailor pe satele de bir 1 7202 februarie

Judete suma

suma incasat&

in procente

incasati

-

Buzaii Saac

166 1/2 33 141 1/2 33

Prahova Ialomita Elhov Dimbovita

600 4161/2 33 500 76 183 66

Vlasca Teleorman Muscel Arges Olt

116% 33 1161/2 33 4161/2 33 1161/2 33 4161/2 33 83 66 333 66 600 333 66

Romanati Vilcea Dolj. Gori

Mehedinti

Total ughi 4 4161/2 33

in procente temeiul

in luna i an.-

suma

incasati

martie

'

Rimnicul Sarat

Birul cailor pe birnici3 7206 mai

Rinduiala cailor pe satele de bir2 7203 martie

83

-

116 1/2

450 283 433 83 160 33 100 333 83

366% 66 1/2

66 33

66 66 66 66 66 66 33 33

300 4161/2

283

33 66

ughi 2 683 66

2,32% 3,24% 12,62% 7,89% 12,06% 2,32% 4,18% 0,93% 2,78% 9,28% 2,32% 10,21% 1,86% 8,35% 11,80% 7,89%

-

2,66% 3,41% 13.26% 5,69°' 12.14°/: 2,66% 6,32% 0,95% 2,85% 7,98% 2,08% 10,64°,/ 1,90 °A('

8,73% 12,14% 7,60%

-

255 220 700 240 450 320 324 140 284 300 100 553 240 360 785 306

ughi 5 577

I Condica, p. 18. Ibidem, p. 101. 3 Ibidem, p. 306. Ibidem, p. 188.

www.dacoromanica.ro

Rinduiala de dajdea pentru 400 cai pe silisti4 7204 febr.

in proin cente teprocente in suma in pe procente temeiul de incasati procente meiul ian.luna mai martie

-

4,65% 3,95% 12,63% 4,30% 8,06% 5,74% 6,83% 2,60% 5,08% 6,37% 1,79% 10,00% 4,30% 6,45% 14,07% 5,48%

-

2,39% 3,31% 15,65% 3.68% 7.36% 6.07% 6,98% 2,30% 3,68% 6,44% 2,03% 11,97% 2,30% 6,24% 16,11% 6,44%

250 180 180 600 400 650 280 280 120 160 350 100 450 300 200 650 260

ughi 5 190

4,81% 3,46% 3,46% 11,66% 7,70% 10,59% 6,39% 6 39% 2,31% 2,80% 6,74% 1,92% 8,66% 5,77% 3,86% 10,59% 4,81%

-

1,68% 3,36% 14,73% 6,78% 11,56% 3,16% 5.25% 1,05% 3,16% 7,36% 2,31% 11,56% 2,31% 5,78% 14,71% 6,73%

224

HARALAMBIE CHIRCA.

12

temei §i inainte si dupA 7208, nu le platesc la fel in 7208? De sigur a si in acest an, au fost aceiasi birnici impusi pe aceeasi bald, ca si in ceilalti ani. Dar

faptul a amindouA obligatiile au fost ridicate o data, iar in plus a fost adaugata impunerea si pe silisti, a impicdicat vistieria sa specifice temeiul, care era deoscbit probabil la diversele categorii de oameni. In concluzie, temeiul constituie un element de impunere bine precizat pentru birul de lung' §i altele, aratate mai inainte, fara a-I putea extinde la toate birurile si rinduielile, din lipsa unor dovezi precise.

Rostul acestui element era bine definit in situatia de dependentà de atunci a -Orli fata de turci. Acestia, in afara haraciului si a peschesurilor, impuneau tam la multe obligatii neprev5zute. Domnia nu stia precis dinainte greutatile ce vor adea asupra tarii, din partea turcilor, cind vor veni ele §i la cit se vor ridica. Ele urrnau sa fie repartizate pe tara. Ca sa nu apese pe unii mai putin si pe altii mai mult, cel putin in cadrul acelorasi categorii, repartitia trebuia facutä in mod cit de cit egal. Pentru acest scop folosea elementul de bazá de care am vorbit pina acum. Un alt element de bazA la impunere este « lipsa haraciuluin. Nu o aratã condica, ci documentul deja citat mai inainte din 1C88 (7197) decembrie 9. Constantin Brincoveanu, irnputernicind satul Flaminzesti al mänästirii Arge§ sä aibA pace de birarii care umbra' cu birul finului §1 cu galeata si cu birul ruptorilor de luna, adauga : «Ei in rinduiala tardi nu sint scrisi in vistieria domniei

mele, pentru ca am pus domnia mea de i-au cautat si la catastih in vistieria domniei mele, si ei nici la o ränduiala impreunä cu alalte sate nu s-au aflat scrisi, pentru cd toate oranduialele dup5 lipsa haraciului s-au scos»1. Trebuie remarcat a lipsa haraciului este punctul de sprijin numai pentru rinduieli, nu si pentru biruri. Specificarea aceasta poate fi luatä §i in sensul a unele clari din cele multe se grupeazA la catastif la un Ice cu lipsa haraciului, aceasta fand cea mai importanta dintre ele, dar si in sensul cil participarea satelor se face proportional cu suma luata la lipsa-haraciului (accentuez: proportional, fiinda lipsa haraciului niciodata nu e egald cu celelalte dajdi, fie biruri, fie rinduieli). In acest caz, lipsa haraciului ar constitui si ea o baz5 de impunere. Totusi impotriva acestei a doua interpretari se opun mai multe argumente. In documentul de mai sus, daca se adauga specificarea respectivA de la urma, ea este ca o justificare a vistieriei fata de stringatorii de biruri pentru a le arata de ce sint opriti sä ia birul finului, galeata si birul ruptorilor de 'Luna de la satul Flaminzesti. Acestea cel putin acestea constituie rinduieli dupA lipsa haraciului. In condia, unde sint ardtate mai amanuntit incasarile, galeata si finul sint numite totdeauna rinduieli. (Cit priveste birul ruptorilor de lund nu-1 pot identifica ; pare sd fie birul de lund). Aceste rinduieli nu slut incasate dupd lipsa haraciului, ci dupd un temei care isi urmeazd linia lui independenta. El nici nu incepe la lipsa haraciului si nici nu se termind la ea. Deci lipsa haraciului nu constituie un temei, ci era darea mai importanta in grupa rinduielilor. Valoarea ei e comparativ5 fiinda surna incasatd la ea era mai ridicatä decit la celelalte din acelasi grup. Mai mult, lipsa haraciului nu pare 1 Arti. St. Buc., Er. Arge§, 11/67.

www.dacoromanica.ro

VENITUBILE VISTIERIEI LUI CONSTANTIN BIONCOVEANU

13

225

independentd. Ea merge paralel cu haraciul, dacd nu chiar depinde de el, cum

se vede mai jos: haraciul 1

martie 7203 suma incasata

Rimnicul Sirat

Buzau . Saac Prahova Ialomita Elhov Dimbovita Vlasca Teleorman Muscel Arge§ Olt

Romanati Vilcea Dolj Gorj Mehedinti

1 000 300 400 1 050 600 1 100 300 400 100 300 700 260 950 350 760 1 000 650 10 200

3,26% 4,34% 11,52% 6,62% 11,95% 3,26% 4,34% 1,88% 3,25% 7,60% 2,71% 10,32% 3,91% 8,16% 10,87% 7,07% ughi

lipsa haraciului 2 martie 7203

suma incasata 1 000 300 400 1 050 600 1 000 300 400 100 300 700 220 950 350 750 1 000 650

10 070 ughi

Sumele incasate sint asemdndtoare ajungind pind la suprapunere, cu o mica diferenta la judetele Ilfov si Olt. S-ar putea ca situatia sd se fi schimbat in intervalul dintre 1688 (data documentului) §i 1695 (data exemplului nostru), cind apar §i haraciul §i lipsa haraciului prima data in condica. Oricum insd, precizarea documentului nu contrazice datele privind temeiul. Se confirmd astfel existenta unor grupuri de obligatii fiscale puse numai asupra unora din categoriile de impu§i. Problema ce se ridicd in continuare este aceea a bazei de impunere la

celelalte biruri, biruri mai mari §i mai multe decit cele cu temei. Judetele au intr-adevdr o participare la impunere, proportionald in linii mari, insd nu surprind un element comun. 0 singurd mdrturie am gdsit, care dd mai degrabd sugestia unei corelatii dintre biruri. La rinduiala de seama a doua, din 1 iunie 1695 (7203), se spune: « s-au rdnduit pre judge. . . sd dea cu totii, afard de boiarii mazili i suta§li i slujitorii f i negutatorii ,s i camdräseii fi dardbantii fi poPli Si scutelnicii fi cdldrii fi pede§tri fi martalogii »3. Tar la dajdea pentru 6 000 oi de trimis la

Belgrad, de la 26 iunie 1695 (7203), « s-au socotit de au dat cu totii, ca §i la seama a doua, afard den cdldra5i fi dardbanth 4. 1 Condica, 2 Ibidem, a Ibidem, 4 Ibidem,

15c. 674

p. 106. p. 108. p. 131. p. 123.

www.dacoromanica.ro

HARALAMME cmarA

226

14

Suma incasatd la seama a doua este de 23 387 de ughi, pe cind la dajdea de 6 000 oi este de 5 000 ughi. «Au dat ca 0i la seama a doua» trebuie inteles

in sensul cS unele categorii au contribuit si la una i la alta, nu cu aceeasi sumd, ci in aceecqi proporfie. Greutatea consid in a determina care sint acele categorii comune 8 i uneia i alteia. «Cu totii» poate sS subinteleaga toad tara cu exceptia celor enumerati, dar out totii» poatd sS subinteleaga toate satele din tars. E mai putin probabil ca acel « cu totii sS subinteleaga toatS tara, fiindch atunci la seama a doua s-ar include categoriile nespecificate ca exceptie, cum ar fi velitii boieri i vatafii de plai. Dar acestia platese mai rar ca nu aveau sd faca exceptie aceste categorii tocmai acum, adicS sS contribuie acum cind ceilalti sint exceptali. Mai departe chiar condica se contrazice la

aceeasi seamd a doua: in titlu spune ca diabantii slut exccptati, iar mai jos aratd cS pltitesc 1 337 ughi.

Rtimine sa intelegem « cu toli » in sensul contlibutiei tuturor salelor, legind

astfel fiaza « s-au socotit s.a dea cu totii pre judete». In accst crz insd e mai greu de explicat ce vi ea sa spunS condica prin acea exceplie atit de la seama a doua cit si la dajdea celor 6 000 oi. Se comparii aceasta cu scama a doua, dar exceptiile nu mai sint la fa Atunci in ce sens se mai aseamSnd, cind e voiba de categorii? Nu ne ocupant de dcleiminarca cat(goriilor, ci ne-am

abStut dinadins pentru a ardta cit de complicald e gasiica unui punct de

sprijin, cit de grea e determinarea unui punct cornun, chiar acolo unde condica ii mentioncazil categoiic. E cxplicabil de ce acci care vor fi incei cat s'S intre in acest libiiint al condicii, vor fi renuntat din cauza lipsci unui fir de legaturd. Din compai arca cifrelor scmii a doua din 1 iiinic 1695 cu cele ale dajdiei de 6 000 oi din 26 iunie 1695, se gdsesc urrnStoarde piocentaje de pai tici-

pare a judetelor;

seama a doua iunie 1 in procente suma incasatii

dajdea pentru 6 000 oi iunie 26 in procente suma incasatii ughi

ughi Rimnicul Siirat 11,56 % 3,13%

Buzau Saac Prahova Ialomita Elhov Dimbovita

3,13°, 9,63°,

5,78% 9,63°0

3,37°,

Vla§ca

5,78°0

Teleorman

3,13°,

Mu§cel Arge§

1,68%

Olt

1,93%

Romanati Vilcea Do lj

Gorj

Mehedinti

6,02°, ,

°,

6,30% 5,78% 8,19% 8,19%

2 400 650 650 2 000 1 200 2 000 700 1 260 650 350 1 250 400 1 600 1 100 1 200 1 700 1 700

10,40%

3,30°, 3,60°,

9,40°0 5,40°0 10,40% 4,00% 4,80% 2,00°0 2,30°0

7,00°, 1,80% 8,00% 6,40% 4,60°0 9,80% 6,80%

20 750 ughi

520 165 180 470 320 520 200 240 100 115 350 90 400 270 230 490 340

5 000 ughi

Din compararea cifrelor reiese ideea unui raport de dependents intre

diversele obligatii, dar aceasta nu are siguranta elementului de care am vorbit mai inainte, temeiul.

www.dacoromanica.ro

15

VENITURILE VISTIERIEI LUI CONST %P./TIN BR iNCOVEANU

227

Generalizind aceasta metodd de cornparare a procentelor pe Ufl deli/ intreg (de exernplu cel din 7203) ca sa ne dam seama de existenta interdependentei dintre biruri i rinduieli, avem o situatie similara celei de mai sus. Dacd chiar acolo unde exista temeiul elementul sigur de legatura dintre birurile de lund i alte citeva mentionate la p. 221-222 se constatä variatiile de procentaj, variatii asemanatoare ca i la celelalte obligatii Lira ternei, nu sintem indreptatiti sá tragem concluzia ca i aceste din urmd aveau un element asernanator temeiului pe care ele se altoiau? De sigur ca-1 aveau,

dar el nu poate fi determinat sub o forma oarecare. Ne-am ocupat pina aici de judete. Alaturi de ele mai erau insa i boosIde, pe care le-am numit fiscale, spre a le deosebi de cele mestesugäresti. La suma incasala de vistierie in dreptul lor exista la cele mai multe dintre ele o indicatie : « de nume», « birul drept», « indoit», sau « ruptoarea lor». la

Specificarea « de nume» se intilneste atit la bresle cu bir drept, cit cele cu ruptoare. Ea dovedeste cà vistieria avea evidenta nominald a

impusilor diverselor categorii. Astfel sint negutatorii1, sutasii 2, logofetii de divan 9, slujitorii 4, darabantii 5, scutelnicii pedestri 5. De sigur ea i cele Fara aceasta indicatie « de num- » nu fäceau exceptie. Velitii boieri si boierii mazili nu o au inscrisd in dreptul lor si to tusi in condica existd inscrierea lor nominala 6 deci i impunerea lor « de nume ». Prin « nume » se int lega familia impusului cu fiii nedespartiti din cash' 7, iar citeodata si a oamenilor straini ligati de casa respectiva, cum ar fi calfele la negutatori 8. Suma tuturor nuanlor la o breasla forma birul drept. Sa-1 urmarim la negu triton, fiindcit acestia pa rticipd la ambele sisteme : de bir drept i ruptoare. lii momentul in care ii surprindem prima data in condicd, in ianuarie 1694 (7202), ei platese indoit 9, adicd 720 ughi, ceea ce revine la un bir drept: 360 ughi. Dar chiar in cursul aceluiasi an, birul drept scade la 300, apoi la 292 ughi. Mai departe continua scaderea lui la 250 in 1696, la 220 in 1697 si la 200 in 169910, fara a mai mentiona i alte etape intermediare, In cursul fiecarui an. Aceasta micsorare nu atingea insd i cuantumul veniturilor. Vistieria proceda ca i la temei: inmultea birul drept de doua, de trei sau de mai mate ori, dupd cum cereau imprejurarile. Temeiul ca i birul drept formau elementul de bazd al birurilor. 0 data fixate, ele prezen tau apoi un caracter de stabilitate. Datoritä existentei acestora, vistieria putea sa treacd la reducerea nurnärului termenelor de incasare. Luind de exemplu pe negutätori, acestia plateau in : 7202 7203 7204 7205

726

biruri drepte la 9 termene biruri drepte la 9 termene 151 2 biruri drepte la 8 termene 151 2 biruri drepte la 7 termene biruri drepte la 9 termene 18 11

13

1 Acad. R.P.R., ins. MLX IX, f. 29. 2 Condica, p. 6, 264. a lbidem, p. 6. Acad. R.P.R., ms. MLX IX, f. 17, 18. a Condica, p. 264, 360, 447. 554. 6 Ibidern, p. 487 488, 553 7 Acad. R.P.R., ins. MLXIX, f. 24. 8 lbidem, f. 29. 9 Condica p. 12. lbidem, p. 27, 54, 221, 239, 283, 501 . 15.

www.dacoromanica.ro

H111ALAMBHE CHIRCA

228

16

Micsorarea treptata a sumei birului drept, aducea dupd sine inmultirea

lui cu un coeficient din ce in ce mai mare: aici de la 11 la 18.

Termenele de incasare ramin insd in numar constant. De sigur ca acestea puteau sa fie reduse (ca numär) si la jumatate prin concentrarea in acelasi timp a mai multor biruri drepte. Nu era vorba decit de un pas, lucru care, pentru categoria aleasd drept exemplu, cea a negutatorilor (bucuresteni) se si face in 1700 (7208) martie 251 cind li se acorda ruptoarea de 4 000 ughi cu plata de patru ori pe an. La fixarea ruptorii, vistieria tinea seama de suma platitä anterior. La breasla citata, incasdrile anuale anterioare erau intre 4 000 si 4 700 ughi.

A trece de la bir drept i temei la ruptoare insemna un avantaj pentru

ruptasi. i satele i breslele se straduiesc sä o capete. Pentru ei insemna o usurare. Documentele o arata i condica o inregistreaza. In 29 mai 1698 (7206) 2 cind preotii din eparhia Buzdului se pling de rindul dajdilor ca « viin-

du-le adesea, foarte le pasa si le iaste cu nevoie», domnul hotaraste ca sa nu fie suparati in toata vremea cu däjdi in rind cu tam* ci sa dea « de patru ori pe an» 2 000 ughi. E elocventa antiteza: pe de o parte « adesea» i « in toata vremea», pe de alta: « patru ori pe an». Rastimpul intre termene e mai lung si oamenii au rägazul

7243

50

7110

75

1/4

71

sd 138 638 1/4 ,f3

40301 16853

14 114'

41 002

24 156

j316.0 o so

17287

41 745 0 55

ml

154 063 0 ei

+1951 0 do 17046

/4531

42379

24177ar

A 4,91 45 343 0 LI

43843 0

161 844

2811, OM

40

14 .948

.43 136

40716 0

34 178 078 14 812 0 &I

10 363 1/4

33 850 1,3 100 0 /4 615

164 800

12 767 0

0 300

11 587 1/4

17 674

34 079 1/4 4? 6 058 33

9 187 v2

15 018 .1/4 .10

31 900 13 227

166 225

11 517 1/2 ss

15 645 1.9/31 12320

36173 015 5 685 0

13 218 1/z so .9 555

24 000 8 977

13 345 1/4

7207

7101

7 902 42 17 130 0 201 .5.1 12 600

..15 SW

.9 250 0

11 150

16 941 0

11800

17150

-------

.9 000 10 248 19331 1/4 zo 11 844 112

7205

8 820 32 355 7o 7 935 1/4 20391 1 315

26'100 /4 411 10 069

/ 609 1/4

40 684 o a 9 478 21 787 0

12 232 11 475 10 573 1/2

18500

26 230

18 501

.

.

8 600 0

37176

.9 624

/2 487 i 2

18 800 13 300

13 800

.

.

cz,

-.

.

cz,

,z..--..

--.

.e.:*

4.)

-3

4.3

a

I

I

I

--.

rb

a. --,

Ci-3-

-,.. f°

"--.

--, ca

0.)

L, ,a

r,..

CZ)

CONSIDERATII ASUPRA CARACTERULUI ACTIVITATII

ADMINISTRATIEI RUSE IN TARILE ROMINE (1769-1774) DE

AL. VIANU

Activitatea uriasä desfdsuratà de feldmaresalul P. A. Rumiantev pe tdrimul militar in cursul rdzboiului din 1769-1774 nu 1-a impiedicat de a consacra parte din timpul sdu problernelor legate de administrarea i organizarea statald a tarilor romine. Rumiantev intelegea legAtura dintre rdzboi si ; la el strategia era in dependentd de politicd, de aceea el a cdutat sá intareascd pozitia si influenta Rusiei in tarile romine. In mod firesc, Rumiantev s-a bazat, in primul rind, pe sprijinul clasei din care fAcea si el parte boierimea i pe bisericA, sprijinitoarea directà a feudalismului. Delegatiile de deputati ai boierimii si biscricii, exponentii miscdrii « nationale» care cereau « ca la cirmuirea Orli sd fie aristocratia»1 au desemnat « dupd alegerea generala a deputatilor»2 componenta divanurilor

tarilor romine. In treaga guvernare a tarilor romine a fost efectiv in toatà

perioada rdzboiului in miinile boierimii; « voi sinteti mai departe indreptdtori scrie Rumiantev divanurilor precurn ati fost i pind acuma»3. Vechile privilegii ale boierimii i bisericii au fost intdrite de Rumiantev4. In Arhivele statului din Bucuresti fondurile mänOstiresti se pästreaza multe din

ordinele date de Rumiantev prin care se acorda scutire completä de dari boierilor i mändstirilor 5.

1 Acad. R.P.R., mss. 7, 1. 83 v. 2 Scrisoarea din 17 ianuarie 1770 din Liaticeva a lui Rumiantev ciitre generalul maior Cernoievici, in Descrierea documentelor i Itirtitlor care se afld tn Arhiva din Moscova a Ministerului Justifiei, M. 1890, cartea a 7-a, p. 240. a Arhiva .Romtneascd Bucuresti, 1860, ed. a Il-a, p. 193-196. 4 Uricarul, VI, p. 414. 5 Arh. st. Buc., fond. m-rea Doljesti, doc. 19 bis din 1770; fond. m-rea Strehaia. doc. XIV/39 din 1771 ; fond. m-rea Socola, doc. VI/67 din 1771; fond. m-rea Adam, doc. IV/51 din 1771 ; fond. rn-rea Polovraci, doe., XV 26 din 1772; fond. m-rea Tofana, doc. din 1772 ; fond. m-rea Pobrata, doe. din 1772 ; fond. Cimpulung doc. LXI/126, LXI/129 din 1772 ; fond. m-rea CMdhrusani, doc. LI/17, 11/23, LXVI/2, LXVI/3, din 1772 etc. etc.

www.dacoromanica.ro

231

AL. VIANU

2

Numdrul scutelnicilor care apartineau boierilor i virfurilor bisericii, « dupd

propria lor declaratie», alcdtuia « aproape o jumdtate din popon>1. De fapt numärul acestora era cu mult mai mare. Dupd o statisticd fdcutd in ianucrie 1773 in cele 13 judete din Tara Rornineascd (afard de Oltenia) se aflau 43 409 capete de familii din care, dacd se excludeau persoanele scutite de ddri 2i prestatii ramineau numai 11 897 capete de familii « care indeplineau prestatiile generale »2. Boierimea stdpind pe puterea statald !nausea cu aceeasi cruzime revoltele i actiunile maselor tärdnesti impotriva exploatdrii feudale. Taranii din satul Vama, apartinind mandstirii Moldovita, s-au revoltat si au pus pe fuga pe trimiii mängstirii, refuzind de a mai da dijma i cei 2 lei de casd, contravaloarea a 12 zile de clacd anuald. Divanul Moldovei pentru a indbusi t neascultarea a dat ordin vornicului de Cimpulung, sd fie ddrimate casele rdzvrätitorilor» §i sá li se confiste averea spre despagubirea mandstirii3. Medelnicerul Lupu Bujoreanu, plingindu-se divanului cã oamenii de pe rnosia sa (tinutul Tutovii) « nu vor sä lucreze zilele de boieresc, Mei sä dea dijma de pe obicei dupd hotäririle punturilor». Divanul a dat ordin isprdvniciei «de a indatori pe locuitori» sa se supund proprietarului rnosiei4. Tdranimea din citeva sate, CozmesLi, Podoleni, Gherindnesti ce apartineau episcopiei Husi, au refuzat de a mai pldti 70 parale de casa, contravaloarea chted, 2i

au alungat cu furcile oamenii mdndstirii. Divanul a dat ordin ispravniciei sa o potoleascd» pe « räzvràtitori

i « cine flU va pldti sd fie indatorat de Isprdv-

nicie a lucra 11 zile din anul trecut »5. In judetul Arges, sätenii din Bucesti 2i Celmesti au ref uzat sd mai presteze claca i sá dea dij ma. In urma plingerii stdpinului satelor, rdzvrátirea tardnimii a fost inabusitd de isprdvnicie 6. Boierimea pedepsea cu cea mai mare severitate cea mai neinsemnatd atingere a dreptului ei de proprietate. Un Oran ce-si arase lotul siau cu plugul si boii boierului a fost condamnat la « 100 toiege si de a da recolta de pe acel lot boierului» 7.

Din cele de mai sus se desprinde cà in perioada administratiei ruse,

boierimea, ca i in trecut, a indbusit cu aceeasi cruzime i asprime mice miscare de impotrivire a claselor exploatate, cdutind in fel si chip sd Intàrcascá baza statului feudal. In timp ce imperiul otoman cddea tot mai mult in haos i descompunere,

Rusia, in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, era unul din statele centralizate cele mai puternice din lume. Administratia rusd, prin mdsurile

luate impotriva practicilor feudale orientale, a abuzurilor si a dezordinii, care domneau in organizatia statald a tdrilor romine, a imbundtatit mult intregul 1 Scrisoarea din 28 iulie 1773 din lagiirul Ialomita, satul Valeroaia, a lui Rumiantev chtre brigadierul Meder, In Descr. doc., hint., Arh. Min. Just., M. 1890, cartea a 7-a, p. 271. 2 Ibidem, p. 215. Dintr-o adresä a Divanului TSrii Rominesti din ocl.. 1773 reiese ca in urma statisticii din ianuarie 1773 se aflau 45 713 capete familii din care daca se extrAgeau preotii, slujitorii etc. rAmtneau 30 343 familii birnice In cadrul carora intrau insá i satele boieresti, mdmistiresti i cele libere prevazute cu salvgarde de scutiri vezi ibidem, p. 282. 3 Wieckenhauser, Die deutsche..., CernAuti, 1881, p. 184/186. 4 Acad. R.P.R., doc. IX/102 din 1770. 5 Arh. st. Buc., Ep. Husi, condica III, f. 213, din 1773. 8 Buletinul Comisiei istorice a RomIniei s, Buc., 1924, vol. III, p. 29. Anaforaua din 25 mai 1772.

7 V. A. Urechia, Istoria romtnitor, Buc., 1893, vol. I II, p. 834, Carte de jude-

catä din 1771.

www.dacoromanica.ro

3

ADMINISTHAT1 t IIIMA IN TAR1LE ROMINE (1769-1774)

235

organism de stat, pe care 1-a reorganizat in intregime, ceea ce, in mod obiectiv, s-a rdsfrint pozitiv i asupra dezvoltArii vietii economice. In instructiunea data brigadierului Meder (guvernatorul Tarii Rominesti) R umiantev indicä astfel linia politicA a administratiei ruse. « Dati-vd osteneald ca prin procedee blinde, prin satisfacerea nevoilor i cererilor fiecdruia, pe cit e posibil, sd se inspire poporului recunostintä i rivna, ca ei sd simtA nu

nu mai CA barbarii care ii asupreau au fost respinsi de la hotarele lor, ci cA este nimicit si tot ceea ce fuse se in trodus de acestia si de cei care lucrau de comun acord cu ei, pentru profitul lor, prin exploatarea i chinuirea poporului. CAutati ca oricine sa-si pAstreze in in tregirne privilegiile ce revin stArii lor si läsa ti neatinse toa te obiceiurile, afard de acelea, care ddunind binelui general

4i securitAtii intei ne trcbuie socotite nu ca obiceiuri demne de laudA, ci ca abuzuri» 1.

Mergind pe aceastd linie, printre primele mdsuri luate de Rumiantev a

fost suprirnarea darilor in bard ce apasau taranimea. o Luind in consideratie, pe de o parte, greutãile i nevoile generale. . . am interzis acolo orice contributii i dari de bani »2. Conform listei de venituri a Tarii Rominesti

pe anul 1759-1760 din suma de 2 021 048 lei ce reprezenta därile tArdnimii, birul cu anexele sale, o ajutorinta i poclonul » constituia suma de 1 739 048 lei 3 Prin desfiinfarea birului, Rumianteo a usurat dintr-o dald feirdnimea cu circa 86 % din deirile beinesti ce apilsau asupra ei. Ecaterina, care vesnic avea nevoie

de bani, i-a cerut lui Rumiantev sä vadA dacd nu s-ar putea scoate totusi

venituri din Principa Le 4. Rumiantev mai clar vAzdtor, mai aproape de realitate,

s-a opus cererii Ecaterinei, intrucit stringerea birului ar fac e ca « orasul Iai si intreaga regiune sã rdmind pustie »5. Masura nu a fost respectatA in intregime

iar pe de and parte au cr e cut ddrile in naturA i prestatiile in special podvezi'e. Marea asemänare in viata economicd si in organizarea social-politicd dintre

cele dou'd tan, cu toate particularitatile proprii fiecdreia din ele, a fAcut ca si sistemul de organizare statald §i celelalte másuri in aceastd directie introduse de administratia rusd sã fie cam aceleasi pentru ambele (DM

La inceputul intrarii armatelor ruse in Moldova si Tara Romineascd, coma n-

dantii corpului de armatä rus tineau strins contact cu ocirmuirea virfurilor autohtone feu dale. Deputatii Moldovei insisi au cerut

scrie Rumiantev

de

a se desemna un general de-al nostru drept observator principal asupra treburilor si a Divanului6. Boierimea avea nevoie de prezenta unui general aldturi de Divan pentru a-i Intàri autoritatea 8 i pe de altd parte de a asigura un echilibru intre

familiile boieresti in goana lor dupd putere.

La cererea boierimii, Rumiantev a numit in ambele tan guvernatori militari speciali, cu misiunea de a urmäri i controla activitatea Divanurilor. Pentru 1 lnstructiunea lui Rumiantev cAtre brigadierul Meth'. din 13/XI, 1771, In Descr. doc.,

htrt., Arh. Min. Just., M. 1890, cartea a 7-a, p. 206 2

207.

Citenia i O. I.D.R., M. 1865, cartea I, p. 243. Scrisoarea lui Rumiantev cdtre Ecaterina,

din 31 decembrie 1769. 3 Monsieur de B . . . , Memoires historiques et geographiques sur la Walachie, 1778. Leipzig, p. 93. 4 Sbornik Imp. Ross. Obqcestva, vol. 97, p. 30 31. Scrisoarea Ecaterinei cAtre Ruxniantev, 21 febr. 1770. 5 41 Citenia O. I.D.R., M. 1866, cartea a 2-a, p. 37. Scrisoarea lui Rumiantev care Ecaterina, din 25 mar tie 1770.

6 Rumiantev ciltre general maior Cernoevici din 25 II 1770, In Descr. doc., hirt., Arh. Min. Just., M. 1890, cartea a 7-a, p. 239 240.

www.dacoromanica.ro

236

AL. VIANIT

4-

a da deplind libertate de hotdrire i actiune Divanurilor 5i de a dezràdiicina sistemul despotic al bunului plac al domnitorului, Rumiantev a fixat guvernatorului militar ca « fàrà sfatul in comun al boierilor existenti sd nu se rezolve nici un fel de treburi 5i numai cu doi i trei din ace5tia, fArd de ceilalp, sã nu se ho tdrascd nimic»1. Mitropolitul 6 i episcopii fdceau parte din divanuri erau obligati sa asiste la acele 5edinte « in care se luau hotdriri mai importante pentru popor»2. Drept sistem de lucru Rumiantev a stabilit « la orice problemd de justitie sau de administratie luatá in discutie de Divan sd se consemneze in scris_ piirerea tuturor membrilor prezenti; in caz de divergente, majoritatea de voturi decide 3.

Rurniantev cu multd tenacitate s-a strAduit sd insufle colaboratorilor säi respectarea cu strictete a legilor, obiceiurilor i tradiliilor tdrilor romine: hisati neatinse toate obiceiurile. » judecata 2 i orice sentinta. trebuie ldsate dupd rinduiala care exista inainte4. Atunci cind mitropolitul a cerut dreptul de a infiinta pe lingd Mitropolie o instanta de judecatä a jalbelor mirenilor contra preotilor, Rumiantev si-a dat asen Lirnentul numai dacd nu se vor impotrivi la aceasta a5ethrile i orinduielile de aici5. Problema inaintatd Divanului a pricinuit multe denateri, hotdrindu-se ca in instanta bisericeascd sä asiste i un boier din partea Divanului. Problemele de care s-a ocupat cel mai mult Rumiantev au fost cele legate de imbunatatirea organizdrii justitiei, a sistemulni de stabilire i percepere a därilor, de organizare a 5co1ilor etc. Imbunätdtirea acestor institutii era strins legatä de felul de organizare a aparatului central a Divanului insu5i i apoi de aparatul local, isprav nicii din judete, care intruneau in persoana lor dreptul de a stringe dilrile si 4(

de a judeca procesele, in care, de cele mai mune ori, erau ei inii obiectul reclamatiilor.

In permanentà, in decursul anilor, Rumiantev a perfectionat organizarea statald; instructiunile i ordinele date de el in aceastä directie aratà dr el nu

se multumea numai cu o conducere generala, ci cu o uhnitoare putere de sezisare a celor mai mici &tarn, controla cu deosebità atentie cum se traduc in viatà ordinele sale. Trebuie subliniat marele merit al lui Rumiantev dovada stedlucitei sale capacitati administrative ca nu a copiat pur i simplu orga

nizatia mult superioard de stat a Rusiei pentru a o aplica in t.drile romine, ci a tinut seama de conditiile i nivelul existent in tarile noastre. Ca principiu de bath Rumiantev a cdutat sã asigure o justä diviziune a functiilor intre membrii DivaQiului i stabilirea exacta" a obligatiilor ce rezultau pentru fiecare din ei. Divanul a fost impartit pe departamente prevdzute cu instructiuni amdnun lite de functionare. Erau stabilite nu numai zilele de lucru ci chiar i orele. A se aduna la Divan la ora opt dimineata 5i a asista i pleca in functie-

de volumul treburilor, dar nu mai inainte de ora unu p.m.»5.

1 Instructiunea lui Rumiantev catre Divanul Trii Rominesti. 29 noiembrie 1773,

Ibidem, p. 274. 2 Ibidem, p. 273. 3 Ibidem, din 23 noiembrie 1773, ibidem p. 273 274. Rumiantev cdtre gen. Prozorovski din 6 octombrie 1769, ibidem, p. 179. 6 Uricariut, V I, p. 402.

Descr. doc., tart., Arh. Min. Just., M. 1890, cartea a 7-a, p. 204.

www.dacoromanica.ro

A1)MINIST111TI t 111.:-A IN TA11ILE ROMINE (1769-1774)

-5

237

Primul deparlament format din boieri de rangul intii judeca procesele cu privire la averile nemiscatoare (cele mai dese in legaturd cu pamintul) se ocupa deci cu cazurile legate de atitudini socialprocesele fugarilor politice. Tot in grija acestui departament era ob1iga0a de a supraveghea ca judecdtorii locali din judete (din 2-3 ispravnici cili erau pe judet, unul era fixat de a se ocupa indeosebi cu judecatile) sa rezolve pricinile ivite cu respectarea legilor 1 Deparlamerdul al doilea (judecatoresc) compus din boieri de gradul intii

doi judeca toate celelalte cauze care nu intrau in cadrul primului depar-

tament2.

Aceste departamente care se ocupau cu justitia trebuiau sa se conduca dupa urmatoarele instructiuni: De a tine la zi registre de toate cererile inirale i de hirtiile iesite ; de a judeca fiecare caz in ordinea dosarelor intrate « si nu alegind dupd toanele j udecatorilor» 3.

Protocoalele sentintelor trebuiau sd fie iscalite de toti cei ce au judecat

cazul si in sentinte sa se specifice articolele de lege pe baza carora au

fost pronuntate. Hotaririle (sentintele) trebuiau aduse la cunostinta ambelor parti sub luare de dovada in scris ; daca hotarirea era primita de parti, ea se punea imediat in aplicare, in cazul cind una din parti declara cã intenteaza apel, dosarul urma sd fie predat Divanului instanta cea mai inalta 4. In cazul cind unul din membrii departamentului nu era de acord cu parerea majoritatii, in termen de trei zile era obligat sa depund in scris parerea sa i intregul dosar trebuia predat pentru a fi cercetat in adunarea generala a Divanului 5. Nu era ingaduit de a fi supusi la chinuri cei aflati in curs de cercetare G.

Departamentele trebuiau sà tina o evidenta exacta despre toti cei tinuti sub strajd pentru cercetdri, interogatorii etc. tin extract de toate lucrarile i hotaririle insotit de un raport trebuia

prezentat periodic adunarii generale a Divanului spre aprobare 7. 0 dare de seama lunard trebuia inaintata guvernatorului; ea trebuia sa arate ce dosare s-au rezolvat, cele ce nu s-au rezolvat cu explicatia « de ce ele rirnIn neterminate »8. Vecbea practica care facea ca procesele sd fie interminabile i dadea loc la nesfirsite abuzuri (cel care pierdea un proces putea apela pentru casarea sentintei la trei domnii) a fost inlaturata.

Judecatoria locala trebuia sä aibd la zi condici de intrarea-iesirea

i sa respecte procedura stabilita. Au fost organizate patru instante de judecata: 1) judecdtoriile judetene, 2) primul departament, 3) departamentul al adunarea generala a Divanului. doilea, 4) instanta superioara pentru apeluri

hirtiilor

1 Descr. doc., Jun., Ark. Nin. Just., M. 1890, cartea a 7-a, p. 209 210. 2

Ibidem, p. 210.

Ibidem, p. 254. Ord. Rumiantev atre gL Rimski Korsakov, din 15 martie 1772. 4 Ibidem, p. 184 185. 5 Ibidem, p. 185. 6 Ibidem, p. 267.

7 Ibidem, p. 184 275. Ibidem, p. 267.

www.dacoromanica.ro

AL. vInisru

233

6

Dasarele trimise spre apel erau cercetate de o comisie restrinsd i numai in cazul

unor indoieli, ele erau supuse spre discutie adundrii generale a Divanului Departamental al treilea al vistieriei se ocupa cu incasarea ddrilor in bani si in naturd i plãi1e statului. In plus el trebuia sã ingrijeasca « ca agricultura constructiile sd fie dup. putinid mai bine organizate »2. D2partarnentu1 era obligat sã respecte urrndtoarele reguli ce au lost stabilite: 133 a tine in ordine registre de toate intrdrile in bani sau in naturri si de toate cheltuielile.

a?, a nu introduce sub nici fin motiv dari noi asupra populatiei 3.

si

D3 a face cheltuieli numai cu aprobarea i semnritura intregului Divan a guvernatorului.

De a organiza licitatii pentru veniturile care se dddeau in arenda (ocne, varni etc.). Sd se publice in tard din timp, pind la expirarea termenelor » 4. Dreptul de licitatie s-a acordat i negutdtorilor i instiintarea de licitaiie trebuia fdcutd in ambele tari. La inceputul anului departarnentul trebuia sä alcdtuiascd un proiect de buget. Pentru asezarea ddrilor i prestatiilor trebuia « sd se dea instructiuni in set is fiecarui sat » de cele ce satul trebuia sà dea dupri nurnrtrul populatiei si apoi « sã fie ldsati locuitorii sd se inteleagd intre ei ». 6 Slujbasii ce stringeau darile trebuiau sá dea locuitorilor (obstei satului), chitanta de ddrile in bani sau in na turd incasate, de prestatiile fdcute, specificind si data respectivd. In felul acesta se usura controlul si se ingreuia comiterea de abuzuri 8. Satele « care in timpul räzboiului au suferit mari stricriciuni » trebuiau scutite i ajutate ca sa-si refacd gospoddriile 7. Lunar si anual, departamentul trebuia sa prezinte Divanului i guvernatorului ddri de seamd asupra operatiunilor vistieriei. Departarnentul trebuia sá facd socoteala lefurilor celor aflati in slujba, inclusiv a ispravnicilor (la inceput ispravnicii primeau 10 % din cele ce incasau, apoi Ii s-a fixat o sumd fixd lunard). Departamentul al patrulea, al spdtdriei, avea in obligatiile sale de a ingriji de postd, poduri i osele. Postele au fost complet reorganizate, cheltuielile i intretinerea lor trecind asupra statului (unele poste au fost alocate spre intretinere, astfel hatmanul Vasile Razu avea in conducerea i intretinerea sa postele din Iasi si Podul Iloaiei pentru care primea 3 819 lei anual din partea statului) 8. Spdtdria trebuia sa tind evidenta bunurilor existente: cai, boi, cdrute etc. existente la fiecare static de posta ; cdpitanii de postd, slujitorii, garzile care insoteau convoaiele postale se aflau sub grija si dependenta spdtdriei. 1 Descr. doc., hirt., Arh. Min. Just., M. 1890, cartea a 7-a, p. 275. 2 Ibidcm, p. 181. 3 Ibidem, p. 272. Ibidem, p. 309. 5 Ibidezn, p. 277. 6 Ibidem.

7 Acad. R.P.R., mss. 5370, f. 76. S-au pAstrat i salvgarde date de Rumianiev la persoane si sate. tt Descr. doc., htrt., Arh. Min. Just. M. 1890 cartea 7-a p. 193.

www.dacoromanica.ro

7

ADMINISTRATIA RUSA IN TARILE ROMiNE (1769

1774)

239

Un alt sector al obligatiilor spatdriei 11 constituia intretinerea podurilor §i §oselelor, precum §i constructia de poduri noi, pontoane, vase etc. Spataria trebuia sa tind evidenta exacta a tuturor lucrarilor sale. In Moldova, la inceput, fusese infiintat §i un departament al hatmaniei, care se ocupa cu echiparea i aprovizionarea unitatilor de voluntari. Aceste obligatii au trecut apoi in seama Departamentului 0§tirii infiintat in ambele tan, depar Lament care se ocupa cu problemele in legatura cu necesitatile arrnatei ruse (cartiruiri, spitale, furaje etc.). Organul conducator al departarnentelor era adunarea generald a Divanului

ce se intrunea obligatoriu cel putin o data pe saptamina (avea latitudinea de a se aduna on de cite on era nevoie). Adunarea generala avea urmdtoarele atributii: Definitiva distribuire pe judete a darilor §i prestatiilor, la propunerile Departamentului Vistieriei i aprobarea cheltuielilor statului 1. Dadea descarcare membrilor Divanului asupra activitatii lor ; in acest scop fiecare rnembru al Divanului era obligat sã raporteze adunarii asupra activitatii lui 2. Dezbatea probleme deosebite §i judeca apelurile. Controla §i pedepsea ispravnicii i pe toti slujbaii 3. Alegea §i propunea ispravnicii (confirmarea era data de Rumiantev). Mandata pe boieri sau organiza comisii pentru rezolvarea anumitor probleme (olganizarea spitalelor, construe-Ili de vase man, anchete etc.). Divanul avea o registratura de toate hirtiile intrate §i ie§ite. La dispozitia Divanului §i a fiecaiui departament era fixat un anumit numar de logofeti, slujitori, copii de casa etc. Membni Divanului erau obligati sa pastreze actele secrete sub lacat si pecete §i sa pastreze tainele de stat 4. Aceasta era in linii man structura aparatului central din Tara Romineasca §i Moldova (la cererea boierimii oltene din 1722 functiona i DiVanul Craiovei). Conducerea oraFlor era, ca §i in trecut, in mina agai ; in judete, ispravnicii erau cei ce stringeau darile §i judecau procesele mici dintre locuitori. Dupd intinderea judetului varia i numdrul ispravnicilor de la 1 ping. la 3. Cu toate cä multi dintre boieri au cerut ca slujbele sà fie acordate numai

pe un an de zile (in trecut ele se vindeau pe termen de un an), Rumiantev a respins aceastd cerere, stabilind ca cei ce-§i indeplinesc cu corectitudine

obligatiile sk fie (ipe viata... §i pind cind propriile lor nevoi nu-i vor convinge sa caute concedierea din serviciu » 5. In felul acesta se dadea stabilitate aparatului statal §i se inlatura una din cauzele jafului §i coruptiei. Rumiantev s-a ocupat de toate problemele ce priveau viata Tarilor Romine, de §coli, de stimularea comertului, de posibilitatea de dezvoltare a meseriilor, a culturii §i artei. Masurile sale arata cit de adinc cuno§tea Rumiantev viata §i traditiile poporului romin. Curind dupà venirea sa la Ia§i (noiembrie 1770), Rumiantev s-a interesat de organizarea invdtamintului. Aflind cd §colile nu functionau regulat §i uncle erau inchise, el a cerut mitropolitului sa-i faca o expunere referitoare

la mäsurile care ar trebui luate pentru buna lor functionare. Mitropolitul 1 Descr. doc., hurt., Arh. Min. Just., M. 1890, cartea a 7-a, p. 275. I Ibidem, p. 275. 3 Ibidem, p. 204. 4 Ibidem, p. 208. 5 Ibidem, p. 297.

www.dacoromanica.ro

Al . VIANU

240

8

Gavrila Callimachi in expozeul sail arata ca. §colile se intretineau din impozitul

ce-1 plateau preotii §i in incheiere cerea dreptul de a reinfiinta impozitul asupra preutilor pen tru intretinerea §colilor; intre altele mitropolitul ardta Ca limba elind a fost suprimata din invätamint in ultimii ani. In raspunsul salt catre mitropolit, in care-I ruga sa ia toate masurile ce va crede de cuviinta pentru buna functionare a §colilor, Rumiantev subliniaza Ca el socotea o gre§eala

suprimarea unei discipline mai ales o limba. clasica parerea lui fiind de a se extinde numarul disciplinelor 0 nu de a se suprima 1 Preotii s-au grabit de a protesta impotriva impozitului penLru intretinerea §colilor, pus de mitropolit 2. Rumiantev a respins cererea preotilor aratind necesitatea §colilor, care sint « in buna socotinta 0 orinduiala a mitropolitului » 3. In ordinele catre Meder, Rumiantev i-a atras atentia de a lua toate masurile necesare in vederea mentinerii tuturor §colilor §i celorlalte a§ezaminte culturale 0 sä respecte privilegiile care le-au fost acordate de domnitorii Tarii Romine0i 4. Periodic, Rumiantev se interesa de mersul §colilor §i tragea la ra spundere

Divanul de neregulile ce constata: « binevoiasca Divanul sa in§tiinteze la cantelarie (ce) aceasta §coala este lasat(a) §i nu sa lucreaza, pen tru cã nu sint diagiunsu ucenici sau dintralt niscai pricina, 0 cad vreme este pina acum(rn) de cindu nu sa scoate orinduita leafa a dascalului care se and' » 3. Prezenta armatelor ruse a dat un puternic impuls dezvollarii agriculturii, meseriilor §i cornertului. Cu o repeziciune uimitoare au fost refacute ora§ele §i satele distruse de trupele turco-tatare. Datele asupra sumelor cheltuite de Rusia pentru ducerea razboiului arata cà pentru armatele de uscat s-a cheltuit in decursul celor §ase ani de razboi enorma stung de 22 774 575 ruble ° Aproape jurnatate din aceasta suma a mers pentru echiparea §i intretinerea armatelor ce au actionat in tarile romine. Masurile

luate de Administratia rusa au sprijinit din primul moment cornertul 0 meseriile. Multe din datile feudale asupra comertului havaeturi ale boierimii ca paharnicia, cuparia, pircalabia, banii jugului etc. 7 au fost suprimate. S-au acordat negustorilor privilegii speciale pentru a putea extinde comertul; vechile abuzuri ale s1ujba0lor fata de negustori au fost aspru pedepsite, chiar aga din Ia0 Dumitrache reclamat cá obi§nuieste sa ia marfuri fara a le plati, a fost indepartat din slujba §i dat in judecata Divanului 8. Negustorii au

capatat dreptul de a lua parte la licitatiile statului. Ca urmare a infloririi

vietii economice s-au deschis noi manufacturi ; de exemplu, pe mo0a Vitigeni, Petro Magi « in trei luni de zile au facut fabrica de sticlarie ». In cartea de privilegii acordata sticlariei carte iscalita de Rumiantev se pomene0e 0 de and manufactura ce urma sa se deschida la Vladeni 9.

Necesitatile militare au dat prilejul sa se execute o serie de lucrari de

constructie de proportii necunoscute pina atunci in tarile romine. Pe §antierele 4 Analele Acad. Rom. *, seria ir, t. 1, p. 217. 2 Preotii scutiti de dad plateau numai o dare minima pentru Intretinerea scolilor. In decursul sec. al XVIII-lea deseori ei au refuzat de a plati si acest impozit v. V. A. Urechia Istoria fcoalelor, vol. I, p. 23. 3 A. D. Xenopol, Istoria si genealogia casei Callimachi, Bucuresti 1897, p. 176. ei 4 Arh. st. Buc., m-rea Caldarusani, 1/7 din 28/XI 1772. 5 Acad. R.P.R., mss. 5370, f. 77. 6 Sbornik Imp. Rosse Obscestva, vol. 28, p. 192-195. 7 Acad. R.P.R., mss. 7, f. 53 55. ' Descr. doc., tart., Arh. Min. Just., M. 1890, cartea a 7-a, p. 193. a Acad. R.P.R., doc. 111/17 din 1772. 1

www.dacoromanica.ro

ADMINISTRATIA nusA. IN TARILE ROMINE (1769-1774)

9

241

de constructie de vase mici fluviale, in marile ateliere de fierarie §i timpldrie, la constructia de spitale, baracamente etc. au lucrat me§te§ugarii din tarile romine alaturi de me§terii ru§i. Aceste lucrari au dat un impuls dezvoltarii meseriilor §i au constituit o adevaratd §coala de formare a sute de noi me§te§ugari.

Din mai toate ordinele §i instructiunile elaborate de Rumiantev se desprinde

ca un fir ro§u lupta impotriva coruptiei, jafurilor, abuzurilor. Intr-una din adresele sale, Rumiantev ardta ea el este mai nelini§tit de diferitele neglijente §i abuzuri ale slujba§ilor, u decit toate intorsdturile §i diversiunile inamice u 1.

Clasele stapinitoare din tarile romine nu numai ca au pus toate greutatile razboiului, greutati legate de lupta pentru eliberarea de sub jugul turcesc, pe umerii poporului, dar ele au cdutat sa profite cit mai mult de pe urma rdzboiului §i sd se imbogateasca pe socoteala maselor populare. De la inceput Rumiantev a aplicat principiul « pentru o mai mare certitudine sa se informeze chiar la locuitori » 2, asupra felului cum sint puse in practica mdsurile §i instructiunile date Divanurilor. In repetate rinduri prin manifeste adresa te poporului,

Rumiantev cerea locuitorilor ca, in cazul cind nu gäsesc dreptate la Divan, sa se adreseze direct lui « uncle calea este sloboda §i u§ile deschise » 3. Pentru

prima oard in istoria tdrilor romine se explica prin manifeste locuitorilor sa

nu dea nici un fel de dari peste ceea ce era stabilit §i sa ceara pentru tot

ceea ce dau chitante ispravnicilor 4. Aceste apeluri §i in§tiintari au avut un puternic rasunet in mase, ele au atras masele la viata politica ; cu ajutorul

poporului administratia rusd a lost pusd in curent cu abuzurile §i coruptia atit a aparatului de stat local, cit §i a membrilor Divanului, putind astfel lua masuri de indreptare. « Vazind cu bucurie manifestul prea inaltatului graf ... indraznim sa aratdm starea noastrd, scriau taranii .. . local

ardtind jaful ce-1 facea ispravnicul

cererea noastra este aceasta, ca sä ni se rinduiasca dregatoriu alt

boier o 5.

La cartierul lui Rumiantev erau stabilite ore zilnice de primire pentru locuitori: o Primea oameni de orice stare sociald ... cererile verbale le asculta cu rabdare §i pe loc cauta sa le rezolve, trimitindu-le unde trebuia prin aghiotanti sau prin ordonante ; cererile scrise le primea §i le aranja metodic. Cerce-

tindu-le, pe fiecare scria cu mina sa rezolutia §i la care data trebuia ca sd fie indeplinita de secretar, §i de asemenea i§i inscria intr-un caiet special, §i in dimineata respectiva se informa de problema la secretarul respectiv 6. Cu o deosebita incredere poporul se adresa lui Rumiantev §i cancelariilor ruse

de pe linga Divanuri. « Vatafii rudarilor §i ai altor tigani din Muntenia §i Banatul Craiovei, veniti la mine ... b scrie Rumiantev lui Meder cerindu-i sa ia masuri pentru 1 Descr. doe., htrt., Arh. Min. Just., M. 1890, cartea a 7-a, p. 184. 2 Ibidem, p. 313.

3 Acte $i documente relatio la istoria renascerei Romtniei, Buc., 1888, vol. I, p. 121. Procla-

matia lui Rumiantev cbtre locuitorii Moldovei, din 9. II. 1771. 6 Ibidem, p. 187. Proclamatia cdtre locuitorii Moldovei 0 Tárh Romlne§t1. Gre0t publicat anul 1783, In realitate e 1773. Aceea0 grwalä 0 In Uricariut, VI, p. 377-382, vezi §i originalul fn limba rusb. Descr. doc., hurt, Ariz. Min. Just. M. 1890, P. 293-295. 5 Uricarul, VI, f. 374. 6 Zapiski L. N. Enghelhardt 1766 1836, M. 1867, f. 95-96. 16

c. 674

www.dacoromanica.ro

AL. VIANU

242

1.0

justa rezolvare a cererii lor impotriva manastirii Cozia, care fail nici un temei ii aroga drepturi de stapinire asupra lor 1 Anexind jalba locuitorilor din Odaia Vizirului « care au venit la mine » Rumiantev ii cerea lui Meder sa faca cercetari asupra reclamatiei taranilor impotriva abuzurilor ispravnicilor 2 Rumiantev cerea Divanului ca toti cei gasiti vinovati, indiferent de slujba i rangul lor social, sd fie aspru pedepsiti. Astfel, marele ban Filipescu

a fost dat in judecata pentru sume de bani luate pe nedrept de la locuitorii unui sat din tinutul Arges 3.

Uneori Rumiantev intreprindea direct anchetc asupra reclamatiilor primitc.

Intr-un sat din judetul Ia1omia locuit de taranii ce s-au refugia t de dincolo de Dunare in Tara Romineascd « sperind ca in acest Id Ii vor gasi salvarea din asuprirea barbard » 4, ispravnicii, nerespectind salvgardul dat de Rumiantev,

au incasat diverse dari si au si jefuit pe tarani. Rumiantev, in urma anchetei ce a intreprins, a gdsit reclamatia intemeiatil si a cerut Divanului sa fie arestati ispravnicii i ceiiali slujbasi i sa fie deferili justitiei pentru cele savirsite 5. Problema imbunatatirii aparatului local, in primul rind a ispravnicilor, a preocupat mult pe Rumiantev. Modul de a alege si a numi ispravnici era defectuos i nu asigura in aceste posturi pe oamenii cei mai corespunzatori. La inceput Rumiantev cerea Divanului sa i se propund trei candidaturi cu scurte descrieri ale meritelor celor propusi, urmind ca el sä definitiveze pe unul din ei. Vazind cd masura nu da rezultate, Rurniantev a propus Divanului Moldovei o masurd indrazneata pentru acea vreme. « Mijlocul cel mai bun pentru numirea ispravnicilor si a altora in orase si judge este ca judetele zi orasele sã1i aleaga cirmuitorii, atunci vor cauta in candidatii care se prezinta calitati, care sa le aduca folos, i cei alesi vor cauta sã obtina prin acte bune si serviciu prestat cu staruinta recunoasterea societatii » 6. Evenimentele militare si terminarea rdzboiului nu i-au mai permis lui Rumiantev sá traduca in viata aceastd idee. Rumiantev controla cu multd atentie lucrdrile Divanului, intervenind cu energie in cazurile cind nu se respectau ordinele stabilite. Constatind cä Divanul Tarii Rominesti incasa « rasura », a cerut socoteald Divanului de aceasta ilega-

litate. « Nu se poate sã va ramina necunoscut cà toate dArile printre care

este si « rasura » 7

scrie el Divanului

sint suprimate ;

o

cu extrema nemulcà numeroase

tumire sint nevoit sà vad in registrele ce ajung la mine

judecati i cercetari nu sint rezolvate, iar inculpatii suferd timp foarte indelungat... » 8. Rumiantev cunostea i pretuia arta populard, jocurile, muzica, cultura

poporului romin. Pe muzicantii « Ivanita cu fratele lui care cintä la cobzd si Stancu care cintd din fluiere », Rumiantev i-a trimis a cinta la Petersburg Descr. doc., tart., Ariz. Min. Just., M. 1890, cartea a 7-a, p. 229 230. Ibidem, p. 301. a

Ibidem, p. 221. Ibidem, p. 260 261.

5 Ibidem, p. 221 222. 6 Ibidem, p. 265. 7 Ibidem, p. 275.

Ibidem, p. 298-299.

www.dacoromanica.ro

ADM1N1STRATIA RUSX IN TXR1LE ROMiNE (1769-1774)

11

243

in fata Ecaterineilsi a face cunoscutd societdtii ruse muzica populard romineascd

Turcii au interzis baterea de monede in tdrile romine. Dupd mai bine de un secol, au fost din nou bdtute monede rominesti (monetdria proiectatd a fi infiintatd la Iasi a fost apoi instalatd la Sadagura). Monedele, de o executie foarte frumoasd bdtute din ararnd de valoarea a 2 si 3 parale (monedd maruntd de schimb), aveau imprimate pe una din fete stemele unite ale Moldovei si Tdrii Rominesti. Simbolul acesta al unitatii comune nationale ardta poporului

calea spre viitor.

Ecaterina II a incercat sà jefuiascd Tarile Romine prin baterea monezilor de

aramd, dar populatia s-a opus si manevra taristd nu a reus.t. Mdsurile administratiei ruse au constituit un pas important inainte pentru dezvoltarea organizdrii statale a tarilor romine, pentru inldturarea despotismului i formelor orientale de conducere i guvernare.

Principiile

i

masurile introduse de adinistrafia rasa' au slat la baza orga-

nizeirii statale a prilor rom'ine pind la maparilia Regulamentului Organic.

Cunoscuta legiuire a lui A. lpsilanti, codicele de asezdminte al lui Grigore

Ghica, sint in multe privinte pasi inapoi fatà de principiile introduse de Rurniantev.

Datoritd jugului turcesc, principiul stabilitätii aparatului de stat a fost inläturat, condica lui Caragea a reinfiintat dreptul de casare a judecatilor pind la trei domnii, deseori ddrile se addugau dupd bunul plac al domnitorilor si stdpinilor de la Constantinopol etc. Cotitura produsd de principiile i mdsurile administratiei ruse au avut un insemnat rol pozitiv in dezvoltarea tdrilor romine, in drumul lor spre progres.

0 XAPARTEPE ,11,EFITEJIbHOCTI4 PITCHOFI AgMHHIACTPAW4H B M0J1,110BE 14 BAJIAXHI4 (1769-1774) (HPATROE COAEPHCAIIHE)

Bo Bpemn pyceno-Typer.ntoft Bormbr 1769 1774 rr. , MOJIROBa g Baaaxna TIOA ynpanilenuem H HOHTp0J1eM Bepxomioro nomannoBanun

HaXCIAFIJIHCb

AeticrByrorneti pyccitort apNurn gynatiertoro cli)poirra. (Deabgmapnran H. A. Pymminen nonpo6no ElaHHJICH Bonpocarm, CBHMH-

Hb1MH C rocynapcniennoil oprannaannek MOJIACIBLI H Baaaxrear.

Ha npoTnntennn Baum Bce npaarrenne

tr{)artTrageertn

naxonnaocr, B

pyitax pymbmcnoR tDeonambnoli Bepxymnn. HyTem mem HpHILFITbIX HPOTHB BOCTOrilThIX (Deogaabmax npnemoB yupaB.11eHrIFI,

npOTHB

3.noynoTpe6aermft n 6ecnopnon, rocnoikcilmornnx B

rocynapentermoit oprannaanun Moanorthr 11 Baaaxnn, pyccnan aLviamncTpanun 3Hall11TeabH0 yayrimrum Beck rocynapenterunaft oprarman, nointepruni

ero noanoti peopramnagun.

11pHHHITHEI H ineponpunTnn pyccrtoff apnnuicTp arum , ocuoBy rocygapemennoii oprannaannn MOJIACIBLI H Baaaxna OpranntrecHoro peraamenTa.

COCTaBJIHJIH O HOHBJICHHH

1 Descr. dor., NH., Arit. Min. Jusi., M. 1890, cartea a 7-a, p. 301-302. 16*

www.dacoromanica.ro

244

AL. VIANU

12

CONSIDERATIONS SUR LE CARACTERE DE L'ACTIVITE DE L'ADMINISTRATION RUSSE DANS LES PRINCIPAUTES ROUMAINES (1769-1774) (R8SUME)

Pendant la guerre russo-turque de 1769 a 1774, les Principautés Roumaines se sont trouvées sous la direction et sous le contrôle du commandement supreme

de l'armée russe qui opérait sur le front du Danube. Le feld-maréchal P. A. Roumiantzev s'occupa de pres des problemes qui

avaient trait a l'organisation d'Etat de la Moldavie et de la Valachie. Tout le pouvoir du gouvernement s'est trouve, effectivement, entre les mains de l'aristocratie féodale roumaine, durant toute la période de la guerre.

Par les mesures prises contre les pratiques féodales orientales, contre les abus et les désordres qui régnaient dans l'organisation d'Etat des Pays Roumains, l'administration russe a sensiblement amélioré l'appareil d'Etat, qu'elle a entièrement reorganise. Les principes et les mesures introduits par l'administration russe constituèrent le fondement de l'organisation d'Etat des Principautés Roumaines jusqu'à l'apparition du Reglement Organique.

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA

0 STRAVECHE MATRICE DE PECETE ROMINEASCA DE

DAMIAN P. BOGDAN

Matricea sau tiparul unei peceti este un obiect relativ mic, ce are pe el o gravurd lucratá in humd, metal, ivoriu sau piatrd, gravurd alcdtuitd din imaginea i caracterele particulare ale posesorului ei, iar amprenta, Intr-o substantil lichidd a tiparului, constituie ceca ce In mod obisnuit se numeste pecete1. Nomenclatura. Matricea era cunoscutii In evul mediu apusean sub denumirea de: typariurn 2 In diplomatica Tarii Rominesti se foloseau denumirile: xpacosSni, asadar actul ce purta acelasi nume se confunda cu pecetea ce i se aplica, IIIWTHHICk -tiparnic i newris3 pecele acesta din urmil fiind si In Moldova *. Pecetea se numea In diplomatica latind sigillum, In cea bizantina' acppccytg, crpgrap.oe qi xpoa63ou),Aoe acest din urmd termen trecind apoi si in diplomaticele sud-slave 6. In diplomatica rusii insd era denumirea nevaTi: ca i in diplomatica slavo-romind, cuvint ce apoi s-a incentenit in limbile romlnd si maghiard. In diplomatica T5rii Rominesti se mai cunoaste, In veacurile XIV si XV termenul latin sigillum, folosit numai prin sigla s ca In majoritatea cazurilor din diplomatica latind. Si aceastil sigh"' apare In pecetea unor acte latine emanate de la Vladislav I, Mircea cel Bdtrin, fiul sdu Mihail si Vlad Dracut 8. Se mai cunosc in veacul al XVI-Iea In Tara Romineascd, insd numai pentru pecetea cu cloud fete, pe Ilnga 111.141Th §i xpleossm, 9 si urmatorii termeni: 3/14TCO111141'

ce este transpunerea cuvintului grec

1 Vezi D. P. Bogdan, Diplomatica slavo-romtnd din secolele XIV si XV I, Bucuresti, 1938, p. 151 = DS R. 2 Vezi A. Giry, Manuel de diplomatigue, nouvelle edition, Paris, 1925, p. 625, nota 1. 3 Vezi D. P. Bogdan, DS.R., p. 151, nota 3 si p. 153, nota 6 si I. Bogdan, Documenle privitoare la relattile Tara Romtnesti cu Brasovul i cu Tara Ungureascd in sec. XV si XV 1, I, Bucuresti, 1905, p. LI = I. Bogdan, DT RB. 4 Vezi expresia: caofl nmrr Hogia aslIKiH din nota contemporand de pe vcrso actului Ini Stefan eel Mare din 13 febr. 1458, la Arhivele statului, Bucuresti, Sectia istorick peceti AS SIP.

5 Vezi Gustav Schlumberger, Sigillographie de l'empire byzantin, Paris, 1884, p. 30

Schlumberger.

6 Vezi de pildd, pentru diplomatica bulgard, Nicolae A. Mugmov, MoHerme H negaImre Ha 61nrapciarre gape, Sofia, 1924, p. 163. 7 Vezi N. P. Lihacev, MaTepnaam Ana ncropin 13118aHTilliCK0ii 14 pyccnott otpaFIICTHHH, fasc. 1, lucrdrile Muzeului de paleografie, I. Leningrad, Ed. Acad. de Stiinte U.R.S.S, p. 5.

8 Vezi I. Bogdan, DTRB, p. LIVLVII.

a

9 Vezi C. Moisil, Bute de aur sigilare de la domnii Torii Romtnesti i ai Moldovei, In Revista arhivelor o, I (1924-1926), plansa VI, fig. 7, si plansa V fig. 5 = Moisil BAS.

www.dacoromanica.ro

246

D %ALAN P. BOGOUNT

gronnrS din cuvintul grec siocArctov 1 H VICORSA 2, cuvintul engolpion fiind cunoscut l pecetii cu acelasi caracter din Moldova, dar numai In veacul al XV II-lea si sub denumirea total conruptA ronwS 3. Pecetea este In folosintA din vremuri strilvechi. Astfel In lumea anticd uzul pecetii era foarte rAspindit, si la romani sigiliul nu servea numai la Inchiderea scrisorilor i garantarea unui text scris, ci In unele cazuri pecetea constituia si un element de validare 4. In evul mediu mijlocul cel mai rAspindit de autentificare al actelor 11 forma aplicarea pecetii. Din pullet de vedere juridic pecetea constituia un mijloc de dovadil obiectivA, independent de veridicitatea textului scris, cAruia li era atasatA. Un act sigilat se afla la adapost de orice atac atit timp cit nu se contesta autenticitatea pecetii lui 5. 0 data cu aparitia criticii diplomatice, ce a luat fiinta din nevoia de a cunoaste i dovedi actele autentice de cele false, pecetca ajunge sà detinA cel mai de seamil rol in cercetarea autenticitAtii izvoarelor indicate. Peceti s-au pilstrat, In decursul veacurilor, In numAr destul de mare mai ales cele ce au fost aplicate direct pe document prin hirtie protectoare adicA peceti timbrate 6. Nu tot acelasi lucru se poate spune despre matrici. Dintre acestea din urmd numai In Apus s-au pAstrat In mai mare nurMir, caci in Bizant sint excesiv de rare 7, nu se cunosc declt 3-4 8, iar in Bulgaria douil 9. Cauzele conservitrii matrieelor in numir redo& Temeiul principal ce a determinat pAstrarea unui numilr relativ mic al matricelor o constituie faptul cS dupil moartea posesorului tiparului, foarte deseori matricea era distrusil ; spre a nu se abuza de un atare element juridic, ea era sfArimatà cu ciocanul, aceasta scivIrsindu-se uneori printr-un ceremonial 10, In prezenta unor martori, pentru ca astfel distrugerea sA fie veridica 11. Uneori matricea nu se distrugea In Intregime ci numai partial, se deteriora, prin distrugerea Intregului model,

xpua6f3ouXXoc

cu ajutorul pilei, toporului sau cutitului 12, ori se gAurea In mai multe locuri 13. Alteori tiparul

1 Indica tia lui Paul gafaiik din Pamalky dr.evniho pisemnictvi jihoslovanüv, editia al doua IngrijitA de Iosif JircLk, Praga, 1873, p. 115 nota *. 2 Vezi Moisil, BAS, plansa IV, fig. 3. 3 Apare In actul lui Vasile Lupu din 6 septembrie 1642,dat mAndstirii Krugevo din lugoslavia (vezi facsimilul actului la Marcel Romanescu, Mile domnesti In Tracia i Herfegovina, extras din e Arhivele Olteniei *, Craiova (filril an), plansa I = Romanescu) si In actul din 11 august 1643 al aceluiasi domn dat mAndstirii Milti,vo din aceeasi tard (vezi actul la P. §afaiik, op. cit., p. 115 cuprinsul engolpionului). 4 Vezi A. de Bollard, Manuel de diplomalique francaise et pontif icale, I, Diplomatique g6Orale, Paris, 1929, p. 352 A. de Bollard. 5 A spus-o inviltatul german Redlich, vezi A. de Bollard, p. 363. 6 Vezi pentru acest sistem in diplomatica slavo-rominA, D. Bogdan, DSR, p. 158, nota 3 p. 159, notele 1 8. 7 Vezi Schlumberger, p. 8 si 10. 8 Vezi N. A. Muknov, HOM4 OTHMITII cpegrieuenonn geoam, in .143BeCTnn na 6%nrapcityin apxeonIrkureciin IIRCTITryT*, V (1928-29), p. 238. Vezi apoi matricea descrisA de H. G:egoire, Unc rareté sigillographique, din mByzantinische Zeitschrift* 13, (1904), p. 158-160, cea descrisA de S. Petrides, Sceaux byzantins, din Echos d'Orient *, 9 (1906), p. 216 si cea

descrisil de acelasi in Sceaux byzantins en cire, din aceeasi revistA, 10 (1907), p. 83-84. 9 Vezi N. A. Muimov, op. cit. p. 233 238 si idem, Bponaors neoaT OT gap Muxaun Illinnuan, din rev. cit., VII (1932 1933), p. 343-345. 10 Ewald, Siegelskunde, Mit 328 Abbildungen auf 40 Tafeln, In colectia Handbuch der Mittelallerlichen und neueren Geschichte, herausgegeben von G. V. Below und F. Meinecke, Abteilung IV, Milnchen si Berlin, 1914, p. 107 = Ewald. Cea mai veche distrugere de matrice cunoscutii lui Ewald este din veacul al XIV-lea ; el scrie cd Ludovic I a stabilit In mod special

in anul 1396 ca matricele pecetii mari si mid sA fie distruse, afard de cea a sigiliului mic

secret, ce trecea In proprietatea fiului säu, dar obiceiul distrugerii era mai vechi (vezi p. 108). 11 Ewald citeazil la p. 110 un exemplu dud o bucatà din matricea distrusti s-a Incre-

dintat Capitoliului, iar a doua unei alte autoritati bisericesti. 12 Ewald p. 109. " Astfel In mormintul arhiepiscopului Otto de Magdeburg (1325-1361) s-au gasit 6 rnatrice gdurilc, ce au apailinut unor personaje bisericesti ; tot asa In mormintul magistrului

Andreas de St. Severin din Köln s-a gasit Un sigiliu gaurit in mai multe locuri (Ewald p. 109).

www.dacoromanica.ro

3

0 STRXVECITE MATRICE DE PECETE ROMINEASCA

247

se Ingropa o data cu moartea proprietarului sdu, ceea ce In antichitate constituia un obicei, iar in evul mediu era destul de frecvent1. Dar distrugerea sau deteriorarea matricei nu se facea numai in cazul mortii posesorului acesteia, ci i atunci clnd proprietarul tiparului nu mai detinea demnitatea sau atributele respective lnscrise pe sigiliu, sau and el se afla In imposibilitate de a dispune, In mod liber, de matrice 2. Nimicirea tiparului se mai facea apoi i In cazul and matricea fusese utilizatã spre a se crea o ilegalitate 3 la fel si atunci chid se constata ca dupa matricea autentica se lucrase o contrafacere, ca si In cazul chid piesa In cauza nu se mai putea folosi din pricina uzdrii 4. Matrice romine§ti vechi. Desigur cii aceleasi cauze determinante expuse mai sus au contribuit si la raritatea matricelor rominesti vechi. Relatii cu privire la cele mai vechi matrice

rominesti ni le da regretatul slava loan Bogdan, care In februarie 1905 scria, In acest sens, urmatoarele: o Astfel de tipare se cunosc pind acum douii, ambele gasite In Transilvania: unul de la Radu Paisie, astazi in Biblioteca Academiei Romlne, cu legenda cunoscuta din pecetile mijlocii ale acestui domn (v. p. LXV); altul de la Pdtrascu cel Bun, astazi in Muzeul transilvan din Cluj, reprodus In facsimile de Dr. Veress In monografia sa asupra reginei Izabella (v. p. LXVI) 5. Am cautat sa ma documentez In amilnunt asupra celor doua matrice i pentru cea dintli piesa rn-am adresat acad. prof. Const. Moisil, custodele Cabinetului numismatic al Bibliotecii Academiei Republicii Populare Romlne. Acad. Constantin Moisil mi-a relatat cii atunci cind a luat in primire Cabinetul numismatic al Bibliotecii Academiei Rcpublicii Populare Romine n-a dat de amintitele matrice. Acad. Const. Moisil mi-a indicat un dosar aflat In arhiva adrninistratiei Academiei Republicii Populare Romlne, unde s-ar afla referinte despre un alt tipar, care ar fi fost donat fostei Academii Romine. Cercetind dosarul respectiv am constatat ca la 17/30 septembrie 1904, S. Halita, inspector general al Invatamintului primar si normal, adresa fostei Academii Romine o petitie prin care oferea acestei institutii, din partea d-rului E. Diianu, protopop romin greco-catolic din Cluj, un sigiliu ce apartinut a dupd parerea d-lor D. Onciul si Al. Stefulescu, domnului Radu-Voda de la Afumati i sa and aplicat pe un document al acestui domn din 1526, document ce se gaseste la Academia Romina a, specificindu-se ea a sigiliul s-a gasit cu ocazia unor sapaturi, Intr-o gridind din satul Gililu, Transilvania a. La 27 septembrie acelasi an, fosta Academie Romina, printr-o adresd semnata de D. Sturdza In calitate de secretar general si trimisa Ministerului Instructiunii Publice i Cultelor, aratd cii ... a Dr. E. Diianu ... a ddruit Academiei sigiliul original al lui Radu-voda de la Afumall

.

Am scris apoi parintelui protopop E. Daianu i dinsul mi-a rispuns urmatoarele, la 18.5.1948. 4 Inviltatorul confesional Maier din Gilau, cu prilejul vizitatiei scoalei sau a exam3nului final mi-a aratat In 1901 pece tea gasita si cum In-a surprins, am mers In gradina macelarului sa mai cautam i sa mii interesez la ai casei despre chipul cum a aparut la o sapiltura (prasire) gospodareasca, pecetea. Cum era daruita Invatatorului, el mi-a Incredintat-o mie i eu vara la Mile Singeorzului (J. Bistrita-Nasaud) am dat-o d-lui Sol. Halita spre a o preda Acad. Rorn., cu care aveam i alte legaturi In chestia unui monument

1 Se citeazd minunata matrice din argint a reginei Constanta, sotia lui Ludovic al VII-lea al Frantei, matrice ce s-a aflat intacta in mormintul ei de la St. Denis (Ewald, p. 109). 2 Ewald, p. 110.

3 Asa s-a spart matricea Universitatii din Paris In anul 1225 din ordinul cilugarilor si-a acordat drepturi ce In mod legal nu i se cuveneau (Ewald, P. 110). 4 Ewald, p. 110. 5 Bogdan, DT RB, p. LI. de la Notre-Dame, fiindca Universitatea, cu ajutorul matricei ce poseda,

www.dacoromanica.ro

248

DAMIAN P. BOGDAN

4

la morm. botanistului din Rodna V. Procius ... La data de 27 septembrie 1904, secretarul general al fostei Acadernii Rom Inc confirma parintelui protopop dr. E. Ddianu prirnirea darului specificat ma informeazii din nou printr-o carte postald cu data de 31.5.1948, parintele protopop dr. E. Daianu. Coroborind datele de mai sus, cred ca e vorba de una aceeasi matrice, cea specificata de I. Bogdan, identificata insa diferit de cei trei cercetatori ai ei (Bogdan, Onciul i Stefulescu), dar care astazi nu se stie uncle se ant. Cit despre matricea lui Patralcu cel Bun am rugat pe prof. Sigismund Jako din Cluj

sa ma lamureascii. La 22 martie 1948, prof. S. Jako mi-a scris urmatoarele: a Ceea ce a comunicat I. Bogdan pe baza lui Veress Endre corespunde cu realitatea. Intr-adevar In anul 1901 a ajuns In Muzeul ardelean, din gradina unui macelar din Gilau, tiparul sigiliului lui Para len cel Bun. Tiparul are diametrul de 10 cm si este facut din arama aurita. Din inventar atit am reusit sa constatam. Tiparul Insà nici dupa repetate cautari n-am reusit sa-1 gasim In muzeu, din cauza dezordinii produsa de razboi. N-am gasit decit un mulaj al tiparului, de pe care s-a facut facsimilul de marime naturala care se vede tn lucrarea lui Veress Endre 61. Asadar i acest tipar de pecete s-a ratacit. Tn afaril de aceste matrice disparute, cel putin pind azi, cunosc o matrice existenta si anume matricea unei peceti mijlocii de la domnul moldovean Aron Tiranul, matrice ce se afla la Arhivele statului din Bucuresti. Aceasta matrice ce mi-a infatisat-o spre identificare la 6 februarie 1952, Aurelian Sacerdoteanu este lucrata din arama si are urmatoarea inscriptie: t apem nom t MRTIO 2 rnAu 3EMAll nomasco In care: a din apou este frnbinat cu p, la fel: a cu B din MHO, n cu 10 din AtIiTiO, T cu A §i H din rnAn i d cu a din cuvintul final at itAaRm. MATRICEA UNEI PECETI MARI DE LA ALEXANDRU CEL BUN

Provenienta. Pe lingä cele trei matrici specificate se afla in Uinta o a patra, cu mult mai

veche ca cele amintite, cdci aceasta din urma apartine domnului moldovean Alexandru cel Bun. Aceasta matrice, ce se Ohl astrizi in colectia mea, a fost gasita cu aproape douS decenii in urma in satul Lupesti din fostul judet Covurlui, dar in conditii ce nu mi-au fost lamurite. Starea de conservare. Matricea are crapata jumdtatea inferioara a laturii stIngi3 crapa-

tura ce are pe revers o sudurd veche. Cineva a Incercat s-o deterioreze si unnele pilei cu care s-a incercat aceasta se vad In sfarimarea inceputului i mijlocul laturii stingi a tiparului. !rico lo matricea este relativ bine conservatii. Materialul de fabricatie. Matricea este lucrata din metal. Spre a afla componenta acestuia, am apelat la prof. Traian Negrescu, de la thstitutul politehnic din Bucuresti. Referatul ce dinsul a binevoit 55 redacteze pentru mine pentru care osteneald tin sa-i exprim pe aceastd cale multumiri poarta data de 18 februarie 1948 si are urmatorul cuprins: Analiza s-a filcut In Laboratorul de metalurgie al Politehnicei din Bucuresti, de catre dr. ing. Nicolae Popescu i ing. Cornelia Ivascu. Analiza: 81,63 % Pb., 14,64 % Sn., 3, 14 % Fe., arata un aliaj preparat intr-adins, cad

nu se gasesc nicaieri minereuri de plumb, care sa contind proportii atit de mari de staniu. 1 E vorba de lucrarea lui Andrei Veress intitulatd: Isabella Kirdlyné 1519 1559, publicatd la Budapesta In 1901, ca volum aparte din colectia: Magyar torténeti eletrajzok a Academiei maghiare unde la p. 32 la Bogdan pagina gresita se MIS facsimilul citat, dar facsimilul redil pozitivul adica pecetea iar nu negativul, adica matricea. Un mulaj in gips dupd acest pozitiv a ddruit A. Veress si Acad. Rom. (vezi relatia lui I. Bianu din Analele

Academiei Romtne, partea administrativa si dezbaterile, seria II, t. XXVIII (1905-1906),

p. 39. pe care apoi Const. Moisil 1-a reprodus in 4 Revista arhivelor * I (1924-1926). 2 Greiit pentru awn° = muaocTilo. 3 Folosesc In descriere, limbajul heraldic.

www.dacoromanica.ro

5

0 STI1AVECHE MATEICE DE PECETE ROMINEASCA

249

Plumbul era, binefnteles, impur, fiind simplu extras din minereu i folosit In stare bruta, Lira nici o afinare. Gontinutul In fier aratat mai sus provine, cred, din minereu. Dupd ce a stat atft de mult sub pamlnt, piesa s-a acoperit cu un strat relativ gros de produse de alterare (oxizi, carbonati, sulfati), colorat In brun-rosu tocmai din cauza prezentei oxidului de hien. Examinata la microscop, fata arata ca pecetea a fost efectiv folosita, Intrucit marginile multora din literele sculptate Ora rotunjite, tocite sau lovite a. Asadar din cele scrise de prof. Negrescu se vede ca matricea este facuta dintr-un aliaj constituit din plumb cea mai mare parte, cositor In al doilea rind i fier Intr-o mica cantitate. Gomponenta metalica a acestei matrice nu constituie o singularitate 1, cacti plumbul se folosea i pentru matricele apusene, iar invatatul german Wilhelm Ewald citeaza fare alte tipare cu aceeasi componenta i unul din plumb, al regelui maghiar Geza al II-lea (1141 1161), ce se pastreaza In Muzeul national din Pesta 2 Groutatea. Matricea are o greutate de 250 g 3. Forma. Matricea are forma rotunda i convexa ca i cea a matricelor pecetilor din ceard folosite In Apus fl ca a tuturor matricelor pecetilor mari ale domnilor moldoveni 5.

Dimensiunea. Diametrul matricei este de 83 mm, la fel cu cel al matricelor pecetilor mari aplicate la actele lui Alexandru cel Bun din 28 ianuarie 1409 6 si 12 mai 1425 7, celelalte matrice ale lui Alexandru cel Bun comportind alte dimensiuni8; abia sub Ilias, se fixeaza dimensiunea de 80 mm 3, fiind aceea§i §i sub Stefan cel Mare 10 . Emblema. In centrul fetei matricei se afla un scut triunghiular ce formeazd o caracteristica nu numai a matricei moldovenesti In toate formele ei mare, mijlocie i mica 11,

1 Vezi J. Roman, Manuel de sigillographie francaise, Paris, 1912, p. 36 = Roman,

Ewald, p. 123. Gel mai mare numar de matrice din plumb se MIS In British Museum (Ewald,

p. 123). In Apus matricea pecetii din ceara se fabrica, fn cea mai mare parte, din alamä if bronz, putine sint din argint care clteodata era aurit, din cupru curat se gasesc foarte rar (Ewald, p. 122 123). 2 Ewald, p. 123. 3 Cam aceeasi greutate are si pecetea mare, vezi de pilda cea a actului din 12 mai 1425

In original fn Biblioteca Academiei R.P.R., peceti nr. 144 = ARPRP, care are 245 g,

Insd lipseste o parte din marginea dreapta. . Ewald, p. 127.

5 Vezi facs. la Bogdan, Album paleografic moldovenesc

Bucuresti, Paris, 1926,

Bogdan, Album pl. 2, 3, 10, 84, 14-16, 36, 42, 85, 87, 89, 90, 92, 96-101. 6 Vezi originalul acestei peceti la ARPRP, nr. 1. Vezi aceasta pecete la ARPRP, nr. 144.

8 Asa de pildd, pecetea actului din 16 septembrie 1408 (la ARPRP, nr. 137) are 74 mm, cea a actului din 15 aprilie 14428 (la ARPRP, nr. 249) 79 mm, pecetile celor dona acte din 16 februarie 1424 (Bogdan, Inscripfiile de la Cetatea Albd §i staptnirea Moldovei asupra ei, extras din Anal. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., seria II, tom. XXX, Bucuresti, 1908, p. 47 = Bogdan, ICA) §i 24 septembrie 1429 (la ARPRP, nr. 2) cite 80 mm, pecetea actului din

22 aprilie 1428 (la ARPRP, nr. 310) are 82 mm, iar cea a actului din 1426 (la ARPRP, nr. 215) 84 mm. Aceleasi dimensiuni variate se constata la vrernea respectiva i In Tara Romineascd, cSci una din pecetile mari ale lui Mircea cel Batrfn are circa 75 mm, iar alta circa 80 mm, numai pecetea lui Vladislav I si cea a lui Vlad pretendentul din 1396 au acelasi diametru 85 mm (vezi Bogdan, DTRB, p. LVI, LIV i LV). 9 Vezi relatiile lui I. Bogdan din ms. 5219, f. 312 329 din Biblioteca Acad. R.P.R. == ARPR.

10 Pentru dimensiunea pecetii dinainte si de la Stefan cel Mare vezi relatiile lui I. Bogdan din ms. citat In nota 9 de mai sns, f. 330 si 343-349, abatere eonstituind pecetea

actului latin din 29 iunie 1456, care are o dimensiune de 85 mm (vezi I. Bogdan, ms. citat, f. 340). n Vezi pentru dimensiunile pecetii domnesti din Moldova si Tara Romineasca

D. P. Bogdan, Contribufiuni la studiul diplomaticei vechi moldovengli, extras din . Revista

istorica romlna = RIR, IV, Bucuresti, 1935, p. 42-43 si idem, DSR, p. 152.

www.dacoromanica.ro

DAMIAN P. BOGDAN

250

ci si

6

a matricei pecetii marl din Tara Romineasca din epoca veacurilor XIV XVI 1

Scutul matricei lui Alexandru cel Bun are latura superioara dreaptd, iar cele doua laterale sint mai rotunjite in partite ce converg care craiul nou i rozeta, contrar matricelor pecetilor lui Roman 12, Stefan 1 i cele ale lui Alexandru cel Bun de pind la anul 1408 4. Cele cloud laturi laterale se unesc jos chiar sub mijlocul botului capului de bour ca si In celelalte matrice mari moldovenesti din veacurile XIV si XV 5. Scutul este gravat mai In adinc ca restul matricei, aceasta spre a iesi reliefat puternic In pecete si este asezat strimb In cimpul matricei

ca si In alte matrice din vremea lui Alexandru cel Bun. Scutul este sustinut de vase lobi, In forma de semicercuri din care cele 3 din stinga sint asimetrice, spre deosebire de celelalte peceti mari ale lui Roman I, Stefan I si Alexandru cel Bun, unde aceste semicercuri sint simetrice. Semicercurile slut asezate In cruce ca niste arcade si unite intre ele prin unghiuri exact ca si In Tara Romineascii din aceasta vreme6. Din virful celor 6 unghiuri ascutite aceeasi cruciulitd aflindu-se si In virful unghiurilor ascuascutite porneste cite o cruciulita

tite situate In acelasi loc din pecetile domnilor: Roman I si Stefan I si aceeasi cruciulita cred di se afld si in unghiurile ascutite din pecetea mare a lui Mircea cel Biltnln cu data 1391 7. Cimpul dintre lobi si scut este impodobit cu rombulete In pecetile Jul Roman I si Stefan I acesta e gol in centrul fiedirui rombulet, aflindu-se cite o cruciulitd. Lobii sint separati de inscriptie printr-un cerc reliefat. Spatiul dintre cerc i cele 6 unghiuri ascutite specificate este Impodobit cu ramurele cu frunze. Intre cerc si lob se mai vdd, id si colo, urmele cercului trasat de compasul gravorului matricei 6. Centrul scutului lb ocupd stema tdrii Moldovei, capul de bour 9 gravat In matrice Intr-o adincime relativ destul de mare, aceasta spre a apdrea puternic reliefat In 1 Vezi D. Bogdan, DSR, p. 154 si pl. IV nr. 1 si Const. Moisil, Sigiliile lui Mircea cel Bdirin, extras din o Revista arhivelor o VI, 2, pl. I III = Moisil, SMB. Sint si citeva abateri constatate In Tara Romineascd In veacul XVI (vezi Moisil, BAS, pl. III-V).

2 Vezi pecetea actului din 30 martie 1392 In original la Arhivele statului Bucuresti

= ASI3, reprodusa de Bogdan In Album, pl. 2 si de Sacerdoteanu In Hrisovul II, foaia de titlu

In facsimil i in foaia falsd de titlu

desenul i pecetea identicd a actului din 5 ianuarie 1393, reprodusa de Bogdan in Album, pl. 3. AtIt pentru pecetea acestui din urind act, eft

pentru altele din acelasi veac, Intre care cea a actului latin din 1387 emanat de la

Petru Musat, cit si pantru pecetile actelor moldovenesti din sec. XV, care inainte de ultimul

razboi se aflau in Archivum Glówne din Varsovia, rn-am adresat In scris, In ziva de 6 martie 1948, Directiunii institutului polon din Rominia cu rugamintea de a-mi Inlesni procurarea de fotografii dupa pecetile specificate, dar n-am primit nici una din fotografiile sulicitate.

3 Vezi pecetea actului din 6 ianuarie 1395 reprodusa de Bogdan In Album, pl. 85. a Vezi In acest sens pecetea actului din 30 iulie 1401 (P. P. Panaitescu, Hrisovul lui Alexandru cel Bun peniru Episcopia Armeand din Suceava = Panaitescu, facsimil), cea a actului extern din 1402 (Bogdan, Album, pl. 84) si a actului din 16 septembrie 1408 (la ARPRP,

nr. 137) . 5 Vezi in acest sens indicatiile bibliografice de la p. 259 (15) nota 1. 6 Vezi pentru Tara Romineasca relatia la Moisil SMB, p. 14. 7 Vezi Moisil, SMB, pl. I, fig. 2. Vezi cap. Lucrdiura. 9 Ca sterna veche a Moldovei o alcdtuia bourul Bos urus si nu zimbrul ce are coarnele asezate In lSturi i mai mici ca ale bourului, la acesta din urma fiind i curbate inlauntru a dovedit-o cu prisosintd, Inca In 1913, Invatatul romin prof. Eugen Botezat (vezi dr. Eugen Botezat, Bourul si Zimbrul, In Analele Acad. Rom., Mem. Sect. stiintifice s,

t. XXXVI (1913-1914), p. 17-39; studiul lui Botezat poate ar fi fost si mai bogat daca cunostea i lucrarea lui Bogdan, ICA aparutd Inca din 1908. De altfel, faptul prezentei

bourului In stema Moldovei poate fi confirmat si de marea popularitate a acestui animal In Moldova, cad legenda intemeierii tarii Moldovei relateazd In cele doua versiuni slave cunoscute din cronica tarii (asa-numita cronica de la Bistrita i cea zisa de la Putna) cA in anul 6967 (1359) a venit Dragos din Tara Ungureasca din Maramures la vindtoare dupd un bour ad TSpo.a, s TSponas (vezi textul la loan Bogdan, Vechile cronice inedile atingdloare

www.dacoromanica.ro

7

0 STRAVECHE M TB ICE DE PECETE DOM iNEASCA

261

pecete 1 dupa cum de altfel se si ve de. Capul de bour are coarnele mai mari fald de aceeasi emblemd aflatä in matricele pece/ilor lui Roman I, Stefan I si ale lui Alexandru cel Bun de pina la anul 1408. Virfurile coarnelor sint curbate puternic Induntru, Incit extremitd/ile lor aproape se unesc 2 j aceasta spre deosebire de matricele pece/ilor mari ale lui Roman I, Stefan I si Alexandru cel Bun de pind la 1408 citate mai sus, in acestea din urind coarnele Bind mai

mid si cu virfurile recurbate In afard. Intreaga Infalisare a capului bourului din matrice este bine scoasä In relief, ochii bulbuca/i, botul lat, urechile mari. Intre coarne are o stea cu cinci raze asimetrice ca i matricele pece/ilor de dupd 1408, cad pind la 1408 matricele au steaua cu sase raze ca E In pece/ile lui Roman I si Stefan I. Pdrul dintre coarne se relicfeazii prin sase fire, aceleasi fire apdrind si In pece/ile predecesorilor lui Alexandru cel Bun, cit si In celelalte matrice din vremea sa. In partea dreapta a capului de bour se afla un crai nou ; acelasi crai nou si tot In dreapta stemei, se afld si In matricea pecetii marl din 1391, a domnului muntean Mircea cel Sarin 3. In partea stingd a botului se and soarele, reprezentat

printr-o rozetd cu cinci petale si In pecetea lui Roman I

In alte pece/i ale aceluiasi domn are sase petale4

ca

rozetil situatil in jurul unei globule centrale 5. Caracterul emblemei

este de tip armorial sau heraldic 6. InsCriptia. Pe marginea circulard a matricei si situatd Intre doud cercuri reliefate dintre care primul o separd de margine, iar al doilea de lobi se and gravatil In adIncime, incizatä, inscriptia sau legenda matricei. Aceastd inscriptie e ceca ce se numeste legencid, ea inconjurd emblema imaginea matricei, cu care se afld in directd legdtura adicd respectiv cu personajul si autoritaLea ce reprezintd matricea 7. Legenda are literele lucrate de istoria Romtnilor, facs. I, idem: Vechile cronice moldovenesci pind la Urechia, p. 193, la fel si In cronica supranumitd moldo-polond: za turem (vezi I. Bogdan, Vechile cronice p. 173), iar In cea anonimd din Boctipeceiscuan JIPTOIDICb se spune ch Dragos si-a fdcut

pecete voievodald In toata /ara capul de bour (ibidem, p. 188, Bogdan traduce peste tot vezi p. 193, 223 si 238 cu zimbrul), apoi capul de bour este atestat documentar din vremea lui Stefan cel Mare (cred insa cd el era folosit si mai Inainte, poate chiar Incepind cu Dragos cad la 1452 este in fiin/fi dreghtorul Joan Bourean, vezi D. P. Bogdan, Glosarul cuvintelor rominesti din documentele slavo-rornine, Bucuresti, 1946, p. 232) ca infierat pe stilp sau copac, ce slujea ca punet de hotar (vezi D. P. Bogdan, op. cit., p. 34) si in sfirsit nume de persoane si localitati ca: Buor forma veche romineascd In loc de Bour Boureanul si Boureni In fiin/a nu numai In Moldova, ci si In Tara Romineasdi Inca In veacul XV (vezi D. P. Bogdan, op. cit., p. 232, 132 si 135). Dc altfel, pc Intregul teritoriu rominesc vechi s-a pastrat chiar si denumirea slava atit sub forma strriveche de Tur (slay ToSirs) (compar5. satul Tur din fostul judet. Satu Mare) cit si sub cea de Turia (numele plaii Turia din fostul judet Iasi si satele Turia din fostele jude/e Olt si Trei Scaune). Prezen/a lui Tur = Bour, pe

intregul teritoriu rominesc se explica dasigur prin stravechea ambiantä daco-slaval, caei Tur era la slava de pretutindeni zeul soarelui si al fertilitd/ii, iar invatatul sovietic N. S. Derjavin aratd In Slavii in vechime (p. 147), ca acest name se and intr-o mul/ime de numiri topice din Europa

rdsdriteand si mijlocie. Tot asaadaug eu el se and ca sterna a lui Nikolaus Mecklenberg

Inca la 1209 (vezi Ewald, pl. 3, nr. 3) la fel si ca stemd a marilor duci de Lituania (vezi facs. din Orme MOCHODCKOR opyaceilnott naaami, cartea a doua, partea a doua, Moscova, 1885, p. 163). Am insistat aici asupra prezentel bourului In stema Moldovei pentru considerentul ca

si dupd publicarea lucrdrii citate a lui Botezat, mai apare la unii cercetdtori romini sustinerea inentitd/ii bour = zimbru (v. d. p., G. Ball, Bisericile lui S1efan cel Mare, p. 225, 226 si 228, I. Bogdan, Doc. lui .5telan cel Mare 1i Romanescu, p. 6). 1 Vezi de pildä, in acest sens, pece/ile citate, In nota 4 de la p. 2E0 (6). 2 In pece/ile mijlocie l micS, uneori aceste coarne apar chiar total unite, vezi Bogdan, Album, pl. 89, 97, 36 si 56. 3 Vezi Moisil, SMB, fig. 2. 4 De pada cea aplicatd la actele din 1401 iulie 30, 1402 extern si 1408 septembrie 16. 5 Urmez descrierea acad. Moisil din Sterna Rotntniei. Originea, evolulia ei istoricd i heraldicd, extras din i Boabe de griu *, Bucuresti, 1931, p. 6 = Moisil, SR. 6 Si In celelalte peceti mari cimpul acesta este Impodobit, dar nu se poate distinge anume cu ce. 7 Vezi si D. Bogdan, DSR, p. 154.

www.dacoromanica.ro

252

DAMIAN P. BOGDAN

8

In negativ, spre a aparea pozitiv In pecete ; Incepe deasupra capului emblemei si merge de la dreapta spre stInga, aparInd In pecete de la stInga spre dreapta. Inceputul inscriptiei 11 constituie o cruce - ce formeaza caracteristica tuturor pecetilor apartinInd domnilor Moldovel i ai Tarii Romtnesti din veacurile XIV- XVIII. Textul inscriptiei are urmdtorul cuprins: f 11144-rk 16) 040414p4 BOIROAV

I

rrki agnik-k, monAmikercoi si el infatiseaza o serie IntreagA

de particularitap lingvistice, paleografice i ornamentale. Astfel, numele domnului se infatiseaza In limba rusa veche omAaaApo 2, In loc de forma bizantino-slavd dilimitimn. 3 asa cum e de pildd In pecetile mica si mijlocie ale lui Alexandru cel Bun 4, in pecetea lui Alexandrel i Alexandru Lapusneanu 6, iar pentru A este 3, soesuAv apare exact In aceeasi flexiune i terminatie ca In pecetile lui Roman I si Stefan I. l'ocnomork, ce apare In abrevierea prin contractiune: rtia,formeazd o singularitate a pecetii mari a lui Alexandru cel Bun, acest element nefiind cunoscut pecetilor mari ale domnilor moldoveni din veacurile XIV- XVI. Flexiunea lui 3intAk* cu -k In terminatie este iardsi un lmprumut din pecetile mari ale lui Roman I si Stefan I. Tot asa k i din Nottmectoi sint luate din pecetea mare a lui Roman I - fiind prezent l In MAOMEIAI din pecetea lui Stefan I. h

1 Vezi Moisil, SR, p. 6-8.

2 Forma onaccaaApo - cu Ise In loc de A

- apare In actele lui Roman I din: 30 martie

1392 - unde onuccarkApo reprezinta Imbinarea formei slave vechi, cu k Intre ii i A si a celei ruse vechi si 18 noiembrie 1393 (vezi textul actelor la Mihail Coslachescu, Documcnte

moldoveneVi tnainte de 5lef an cel Mare, I, nr. 3 si 4 = Costachescu, DM), In unul de la Iuga-aici grafia conaccdaApo (vezi textul, ibidem, nr. 9), iar sub Alexandru cel Bun numai In actul din 30 iulie 1401 (vezi actul la P. P. Panaitescu, Hrisovul lui Alexandru cel Bun pentru episcopia armeand din Suceava (30 iulie 1401), extras din « RIR iv, IV, Bucuresti,'1935

= facsimil Panaitescu, unde prezenta formei se explicd prin faptul cS destinatarul actului

este un personaj dinafara tarn, venit de la marele duce lituanian unde aceasta forma

rusd era curenta. Aceastd forma veche cautd sd mai apara dar nu mai e In stadiul ei initial oneledaApo ci anamulApo (vezi actul din 12 martie 1402, facs. la Bogdan, Album, pl. 9 si la Costachescu, DM, II p. 621), notez Insd cd actul In care apare este extern caci In actele interne se fixeazA forma bizantino-slava anincampi. la Inceput cu rce pentru A (vezi actul la Costdchescu, DM, I nr. 11) iar apoi cu (ibidem, nr. 12 si 13), KC Incearcii sa mai apara (ibidem,

nr. 20-25, 29, 31, 32 si 34) dar dupd 1412 caracterele icc shit lnlocuite definitiv, caci de la 1414 apare curent (ibidem nr. 36, 38, 39,41, 42, 45-50, 52, 53, 56-59, 62-64, 66, 69-71, 73-81, 83-86 iar nr. 51, care In titulatura are itc iar In mirturie A cred ea e o gresala de tipar (vezi apoi si Damian P. Bogdan, Acte moldovenefti dinainte de .$telan cel Mare, Bucuresti 1938. nr. 1 si 12 = Bogdan, AM I, Damian P. Bogdan, Acte moldovenesti din anii 1426- 1502, Buc., 1947, nr. 1 si nr. 2 = Bogdan, AM, II). 3 To textul pecetii mici a lui Alexandru cel Bun, aplicata la actul extern cu data 8 octombrie 1407 apare si forma romineascb: muKcato,PS (vezi indicatia lui I. Bogdan, In ms. 5219, f. 300 de la ARPR), aceeasi forma romlneascd este cunoscuta si textelor unora din actele aceluiasi domn (vezi de pildd cele publicate de Costachescu In DM, I, sub nr. 77 si 83). Forma bizantino-slavd anieedomrk formeaza un element caracteristic al inscriptiei

pecetilor: mijlocie si mica a lui Alexandru cel Bun, (vezi de pildd pecetea midi a actului din 1 august 1404 - In facs. la Bogdan, Album, pl. 87 - a carei legendd dupd acelasi este: < t 10144Tk Io anocc4oApa eoiso,vu (vezi ms. 5219, f. 299 de la ARPR) pecetea mica,

aplicatA la actul din 22 septembrie 1411-ln orig. la Arhivele statului, Sectia istorica, pecetiv= ASSIP, cu diametrul de 25 mm, cu inscriptia: f MUM anoccaoApa H(AlisCilA, cititA la fel de

-

Costachescu In DM I, p. 96 dar cu omisiunea crucii-pecete cu A si R pentru E - de factura latino-gotica eft i pecetea de aceeasi forma, In facs. la Bogdan, Album, pl. 89, a actului din 20 decembrie 1432 In care Bogdan citeste: tow,' ICJ MeltealiAPO HOMO., vezi ms. 5219, f. 310, iar la Kaluiniacki, Documente slavone reproduse din Monumenla Serbica editat

Fr. Miklosich, Viennae 1858 si Bpemermit autema licTopux H gpeoxocretk Poccattctutx, torn. XIX, I cu traduceri latine I cu note ... In Hurmuzaki, I, 2 (1891), p. 839 = Kaluzniacki, DH, I = aceeasi abatere fiind apoi reprodusA si de M. Costachescu In DM, I, p. 328. 6 Vezi nota 3 de mai sus. 5 Vezi Bogdan, Album, pl. 42 si 101. Ibidem, pl. 104- a doua pecete mare si Teodor Balan, Documente Bucovinene, I §i II, Cernauti, 1933 §t 1934 plama 3 = Balan, DB.

www.dacoromanica.ro

0 STRAVECHE MATRICE DE PECETE ROMINEASCA.

:9

253

Ca prescurtAri in textul inscriptiei fiinteaza: av pentru IWAHI, luat din pecetile lui Roman I si Stefan I si rea pentru rocnomma ce formeaza o caracteristicA a pecetii mari a lui Alexandru cel Bun. 0 serie de ligaturi (Imbinari de litere) caracterizeaza textul inscriptiei matricei specificat mai sus. Asa e In primul rind imbinarea a + T din man, ligatura necunoscutA celorlalte peceti moldovenesti din veacurile XIV XVI cu exceptia celor mari de la Alexandru cel Bun Urmeaza ligatura a + ii din ontaaaApa, Imprumutata din pecetea mare a lui Roman I, unde e prezentd In cuvintul pomatia. Este apoi imbinarea : a -I- g ce apare de (lona ori, o data In onalaApa i HOMA1.1 finbinind pe finalul a din primul cuvint cu primul

Si aceastA ligaturd este copiata din pecetile lui Roman I si Stefan I unde fiinteaza exact In acelasi loc ca si prima ligatura cu acelasi caracter din matricea pecetii mari a lui Alexandru cel Bun si anume: cel de-al doilea a din pontaaa si in-r4aaa e imbinat cu s din RotaoAv, la Stefan I apare imbinarea a din cel de-al doilea si a doua oard In MOAA4111,CK01.

si In iNA0Malsi 2.

Caracterele grafice ale inscriptiei sint de asemenea, unele dintre ele, Imprumutate din pecetea mare a lui Roman I sau din actul cu data: 30 martie 1392. Asa e forma lui o ce apare i in pecetea lui Stefan I

iota din 1.1 e ca marime aceeasi forma are si iota ce precede pe ran, iar literele a, a, v gi u sInt copiate dupA actul specificat mai sus, caruia Ij atIrna pecetea ce a influentat matricea de Rita a lui Alexandru cel Bun. din onoatiApa, A cu cirlig sus

cit jumatate din

k

a cuvintului aoirmA-14

Forma unora dintre literele klentice variaza. Astfel: * din man este mai mare si mai lat ca i din imeaoAv, primul a din acest din unna cuvInt este mai lat i ca al doilea, iar a din Atonmehcaos are iarasi o forma deosebita ; o are nu mai putin de patru forme, caci cel din oakaaaApa este mai Ingust si mai lung ca al doilea o din soinoAv, primul o din 801mA-hi e lat cu laturile puternic arcuite, primul o din MOAAdekCK01 este sus mai larg ca jos, iar w din ntt are extremitAtile de jos ale laturilor, suprapuse, In spatiul laturii stIngi aflindu-se l o linie verticalà. Spuneam mai sus ca flexiunea lui alatak* Cu * In terminatie este iardsi un Imprumut din pecetile mari ale lui Roman I si Stefan I, dar In matricea de fata ± a suferit o transformare si anume el a fost lucrat ceva asemanator formei crucii bizantine prezenta In hrisoavele cancelariei Tarii Romlnesti la sfirsitul subscrierit neautografe, Incepind cu cel mai vechi act de acest fel si pina la cel al lui Radu cel Frumos din 10 iulie 1464 3. AceastA forma speciala a

literii * ce apare In matricea studiatd este modelatA dupA crucea bizantina ce apare de clouà ori la sfirsitul textului actului lui Alexandru cel Bun din 29 iunie 1400, forma ce se fixeazA apoi in pecetea mare a lui Alexandru cel Bun de dupii anul 1408 4. In locul literei 3 din oulumpa se foloseste litera 3 5 ce se semnaleazA pentru prima o ard, in acest sen, In inscriptia chirilica din veacul X descoperita la biserica tarului bulgar Simeon din Preslav In anul 1927 6, 3 In loc de

A

apare apoi i In inscriptia de la Temniö

0 singura abatere exista i anume In pecetea din 16 februarie 1424 unde ligatura e Intre 4 +4 din acelasi cuvint (vezi Bogdan, ICA, p. 47). 2 In fotografia lui Bogdan din Album, nu se vede aceasta, dar faptul e atestat de acelasi In manuscrisul de la ARPR (vezi ms. 5219, f. 296). 8 Vezi relatia mea In a RIR*, II (1932), p. 416. Vezi facsimilul actului la Bogdan, Album, pl. 5. 5 Aceastd forma constituie o caracteristica a pecetii maH a lui Alexandru cel Bun, cAci In pecetea mijlocie si mica apare ice, vezi p. 252 (8), nota 2. 6 Vezi facsimilul acestei inscriptii la Kr. Mijatev, CastecoosaTa irapitaa B rfpec.naB netinsfur ennrpacimtien Marepnan, in B Blarapesa Hperseg 1929, p. 114; pentru data inscriptiei vezi M. N. Speranski, Ha maw:mem:41 enurpacjmns. ,gossagta Anagemsa Hays CCCP, nr. 3 (1930), p. 51-57.

www.dacoromanica.ro

DAMIAN P. BOGDAN

254

din veacurile X XI 1, regretatul paleograf

i

10.

ingvist rus P. A. Lavrov semnalind-o

intr-un manuscris medio-bulgar 2. Semnalez si forma latino-goticd a lui o din omaaliApa si a lui

folosit i pentru A. din MOAMIII.CKOI. De altfel toate literele inscriptiei shit lucrate dupd facturil goticd, cdci liniile

principale ale literelor sint groase, iar cele secundare subtiri, chiar foarte subtiri. Varialfi este nu numai forma ci i dimensiunea literelor, variatie ce se situeazd cu exceptia celor din ligaturrt intre 6 si 7,5 mm. Asa: 1 i k din imam, i i o din lw, i i H din oaclan,s,pas, din KOIROAV r i ii din rna ; -k din ssatak-k i cei doi din MOAAtIRACK01 au cite T din ma-rk, §i 3 din oatAanApa cei doi o i din HOMAN, au, k si c din 6 mm ; n, MOAA4KKCK01 6,5 mm; o si p din ont4anApa ambii a din f101110V61, a din rim,

7 mm, iar s din slatakt 7,5 rnm3. Uncle dintre litere sint gresite: asa e c In loc de f In smut

o prim si

K din

MOAAMIRkeK01

i

A In loc de A, In

din urmd element constituie o caracteristicil a inscriptiei tuturor peceplor mari ale lui Alexandru cel Bun. MOAMKI.C.S01, dar acest

!rare literele w din iw si o din onesanApa se aflà cite o rozetd formatil din trei petale, iar Intre p din oafaanApa i ligatura a + B legatil de sothoA-si cum si Intre id din IIGIROKI.1 I ce precede pe no se Old cite o rozetil, formatii din cinci petale, asemAnStoare rozetei din scut. Reversal. Pe spatele matricei se afld In centru un mic miner ce porneste din corpul matricei si are o In5lime de circa 1,2 mm. De acest miner se apuca matricea si se apdsa In

§i

ceard. Suprafata mlnerului este neregulatd, deci nellefuitd si are pe Intinsul ei citeva puncte, mici semne ovale, intre care cloud au forma unui v latin si sint inegale ca mfirime, cel mai

mare fiind situat cam In directia capului matricei. La jumdtate distantS dintre miner

si

In partea superioard se and un mic semn oval ce corespunde pe fat.a matricei tocmai la mijlocul laturei superioare a scutului. Acest semn indica deci pozitia potrivitd a capului matricei sau mai bine zis a capului emblemei 4. La stinga acestui semn oval chiar aldturi de el se afld un alt semn ce are aspectul unui v latin ca i cele cloud de pc suprafata mlnerului. Ceva mai la dreapta acestuia si spre marginea matricei se and sase rombulete dispuse paralel trei cite trei In linie verticald, rombulete ce corespund pe avers cu marginea laturii superioare a scutului. Ceva mai la dreapta acestor rombulete i In aceeasi linie dreapta cu semnul mic oval de pe suprafata reversului matricei se and un al doilea semn de aceeasi forma ca si primul. Un sir de trei rombulete dispuse In verticald si situate aproape de latura dreaptd a minerului corespund pe revers cu locul unde latura dreaptd a scutului 41 Incepe curbura. La jumatate distantii dintre partea de jos a minerului si margine se afld niste rdmurele cu frunze, asemAnStoare celor situate pe aversul matricei din cimpul de intersectie al arcadelor lobilor i cercul reliefat ce separd inscriptia de emblemd, cele de pe revers Insd shit lucrate rudimentar. La jumdtate distantS dintre partea stingd a minerului si margine se aflil sase roinbulete dispuse In verticald, iar mai sus de acestea si ceva mai la dreapta lor alte §ase rombulete In aceeasi ordine ca i cele sase specificate; toate aceste 12 rombumargine

Vezi E. F. Karskij, Caancmcnan nupnanoncnan naneorpadmn, Leningrad, 1928, p. 209. 2 P. A. Lavrov, IlaneorpaOtiecnoe o6ospenue nupnanoncnoro nvicbina In Bunknino-

1

neAnn CJIaMilICHOfi (1)14.110.71011114, volum aparte, S. Petersburg, 1914, P. 50-51.

Aceastd disproportie intre litere nu este un caz izolat, cSci i celelalte matrice pentru pecetile mari ale lui Alexandru cel Bun au aceastd caracteristicd. Asa de pildd, In cea pentru pecetea actului din 16 sept. 1408 shit inegale: n din man, I din leo, a din one4anAca §i al doilea o din MOAAdlikeKoi, In cea a actului din 12 martie 1425 BO! din sonloA-LI are aceeasi rndrime ca i A-s iar Ho din acelasi cuvint au o and mdrime. Aceastd disprpportie am constatat-o i In alte peeeti mari moldovenesti ale urmasilor lui Alexandru cel Bun si chiar si mai tirziu. 4 Vezi in acest sens Ewald, p. 133.

www.dacoromanica.ro

11

0 STRXVECHE MATHICE DE PECETE ROMINEASCA

255

lete corespund pe avers Inaltimit scutului 1. Toate rombuletele pomenite au cite o cruciulita In mijloc 2 Folosirea matricei i pecetea ei. Din cuprinsul referatului citat mai sus, al prof. Negrescu, se constata ca matricea a fost destul de mult folositá clici examinatd la microscop fata arata cd pecetea a fost efectiv folosita, intrucitt marginile multora din literele sculptate shit rotunjite, tocite sau lovite *. Studiind Insa pecetile marl ale lui Alexandru cel Bun 15

la numar 3, atitea cite am avut la Indemina prin originate si fotografii, n-am aflat Intre acestea nici o amprenta, care sa fie cea a matricei In cercetare. Dar aceasta lipsd este pe deplin explicabila, dacd Warn cunostinta ea, din cele 80 de documente ce ni s-au pastrat Oita astazi in original de la Alexandru cel Butyl, 30 au avut pecetea mare 5, iar dintre acestea din urmil numai 10 o au bine conservata j ant lizibile total, caci 2 stilt lizibile partial si 3 prea putin.

Datarea. Este foarte greu de datat o atare piesa mai cu seama atunci chid Ii lipseste amprenta. Faptul cii In toate peceple mari ale lui Alexandru cel Bun, incepind cu cea a actului

din 28 ianuarie 1409, continulnd cu cele urmatoare inclusiv a actului din 3 iunie 1429, -k din amnia se aseamand cu forma crucii bizantine specificate mai sus ma Indeamna sa datez matricea prin anii 1409-1432. Lucrätura. Stirile despre executarea matricelor pina in secolul al XIV-lea shit foarte putine. Dar dupa aceastd epoca datele devin mai dese i vestitul gravor i bijutier florentin Benvenuto Cellini (1500-1571) descrie douri tehnici deosebite, folosite In executarea matricei 6.

Cea dintli i cea mai veche 7 consta din gravarea metalului la cald cu ajutorul priboiului din otel, tehnicianul avind In fata un model, gravura ce deseori dildea nastere

1 In Apus se cunoaste uneori pe reversul matricei si data fabricarii ei, vezi Ewald, p. 133. 2 Nu toate aceste semne se reliefeaza pe fotografia din fig. 2. 3 In aceasta cifril intri i pecetile celor trei acte din: 1426, 15 aprilie 1428 si 24 septem-

brie 1429, In care se distinge prea putin din inscriptie. 4 Aceasta statistica Imi apartine si ea este facutil pe baza urmatoarelor colectii de do-

cumente : Costachescu DM,I, Panailescu, Paul Mihailovici, Opt documente moldovenesti dinainte

de ,letan cel Mare, extras din Cercetari istorice *, VIII IX, Iasi, 1935 ; St. Gr. Berechet, Un act de danie de la Alexandra cel Bun din 1412 lebruarie 19, in a Rev. ist. * XXII (1936), p. 142-146 ; Bogdan AM, I si idem AM, II. 6 Doud au pecetea mijlocie, patru, cea mica si restul shit Lira peceti. Aceeasi stallstied am facut-o i pentru doc. celorlalti domni moldoveni inclusiv Stefan cel Mare, adiluglnd In lista bibliografica: Teodor Balan, Doud documente moldovenesti tnainte de ,lef an cel Mare din I, Codrul Cosminului s VIII (1933-1934), P. 459-462 ; Tb. Holban, Acte politice slavone din epoca luptelor pentru trona! Moldovei dupd Alexandra cel Bun din a Rev. ist.., X (1934), p. 258 261 ; loan Bogdan, Documentele lui ,$lefan cel Mare, I si II, Bucuresti, 1913 ; Mihai Costachescu, Documente moldovenesti de la .lefan cel Mare, Iasi, 1933 ; idem, Documente de la ,5telfin cel Mare, Iasi 1948; Constantin N. Velichi, Documente inedite de la ,telan cel Mare la leremia Movild din a Rev. ist. *9 XX, p. 239 258 si In extras, Valenii de Munte, 1934 ; P. P. Panaitescu, Contribulii la istoria lui 1ef an cel Mare in Anal. Acad. Rom. Mem., Sect. ist., seria III, t. XV si extras, Bucuresti, 1934 ; Paul Mihailovici, Documente moldovenesti gdsite la Constantinopol (1462 1755) In o Cercetari istorice s, X XII, 1934-1936 si In extras, Iasi, 1935 ; Const. Solomon si C. A. Stoide, Un uric necunoscut de la .tefan cel Mare privitor la satele Polifeni i Tomesti din Tutova, In Revista arhivelor * III, 2, nr. 8 (1939), p. 319-323. Astfel: de la Inas s-au pastrat 42 de originale din care 18 au pecetea mare, 2 mijlocie, 4 mica, restul fiiri, Inas In coregenta cu Stefan 22, din care 6 au pecetea mare; de la Stefan al II-lea 57, din care 18 au pecetea mare si 15 mica ; de la Petru al II-lea 42, dln care 10 au pecetea mare, 1 mijlocie pi 7mica ; de la Roman II 3, din care 2 au pecetea mare si 1 mica ; de la Alexandrel 28, din care 4 au pecetea mare si 10 mica ; de la Bogdan al II-lea 7, din care 3 au pecetea mica, restul 301, din code 107 au pecetea mare, 21 mijlocie si 17 Lira ; de la Stefan cel Mare micas, restul [Sri. 6 Ewald, p. 138. 7 De pilda In Franta este atestata pina In secolul al XIII-lea (vezi Roman, p. 371).

www.dacoromanica.ro

DAMIAN P. BOGDAN

266

12

la greseli in executia matricei 1, ca de pildA In inscriptie: litere rästurnate, intoarse, redublate, schimbate, omise, disproportionate unele mai mici, altele mai mari, fapte ce formeazA dovada evidentà ca ele nu erau lucrate cu dalta ci incizate, sApate in blocul de metal, cu ajutorul priboiului din otel. Virful compasului, cu ajutorul ciruia gravorul lua cuvenitele dimensiuni pe blocul de metal in care urma sA lucreze, a läsat deseori urme, ori o depresiune centrala sau trilsAturi circulare ce nu slut acoperite cu totul de chenarele ce au urmat In gravura matricei 2. Cea de-a doua tehnica consta In faptul ca artistul Isi fAcea In prealabil un model din cearil, dupa aceea un negativ din gips, aceasta matrice fiind apoi imprimatA in humil. Imprimarea pozitiva In humA se läsa sh se usuce si apoi se turna deasupra metal si astfel se obtinea o matrice de metal, care se cizela, corectindu-se eventualele omisiuni 3.

Mesterul gravor pecetarul 4 care a lucrat matricea lui Alexandru cel Bun a folosit cel dintli sistem indicat de Cellini. Litera gresita c pentru . in atawl, disproportia dintre litere st urmele celor patru cercuri'trasate de compasul sail ma indrituiesc sa afirm utilizarea primei tehnice specificate de Benvenuto Cellini, cunoscuta de altfel si altor matrice ale pecetii mari moldovenesti, din prima jumiltate a veacului al XV-Iea 5. Gravorul a lucrat dupil un model, fAurit probabil tot de el, al matricei pecetli mari a lui Alexandru cel Bun de dupa anul 1408, cad identitatea particularitAtilor lingvistice si paleografice ale pecetilor matricea pecetil lui Roman I. Tot asa Roman II Isi sigileazil actul din 18 februarie 1448 cu matrices pecetii mari a tatAlui sdu i anume cu cea aparttnind categoriei a treia 9. Studiind pecetile marl ale celor doi domni moldoveni de dupd Alexandru cel Bun care poartd numele de Alexandru Alexiindrel i Alexandru Ldpusneanu am constatat cd pecetea actului din 26 ianuarie 145310 se deosebeste nu numai de pecetea actului din acelasi an iunie 20, dar chiar de pecetea actului din ianuarie 1453 11 Aprofundtnd studiul acestei am ajuns la concluzia cd pecetea In cauzd este peceti a actului din 26 ianuarie 1453 1 Vezi D. Bogdan, Inscripliile pecelilor marl ale domnilor Moldovel din see. Xl V -

XVII = IPMM, In Ms.

2 Vezi Ewald, p. 73. 3 Asa regele Otto al II-lea urmind lui Otto I a folosit matricea sigiliului predecesorului sdu. Tot asa Eduard al II-lea (1307-1327) a folosit matricea predecesorului sail Eduard I (1272-1307); vezi Ewald, p. 112. 4 Astfel Henric al VII-lea murind a lasat inelul sigilar urmasului sdu Carol al IV-lea ; vezi Ewald, p. 112. 5 Asa a procedat Carol al IV-lea, care mostenind sigiliul inelar al tatAlui sdu Henric al VII-lea, I-a folosit aidoma ; vezi Ewald p. 112. Astfel Eduard al II-lea (citat In nota 3), folosind matricea predecesorului sdu Eduard I si lAsind neschimbatd legenda si figura de pe avers, a dispus sd se graveze, linga tronul regelui, o cetate ; vezi Ewald, p. 112. 7 Tehnica In acest sens consta din schimbarea partiald a inscriptiei astfel se nivela inscriptia iar peste aceastd nivelare se turna cositor sau plumb, chid Insd se schimba legenda total, atunci se nivela la fel cimpul inscriptiei, iar in cavitatea adincitd, prin nivelare, se turna un tel de inel de metal; vezi Ewald, p. 114. Vezi o fotografie a actului la ARPR, Fot. doc. V-5. Vezi textul inscriptiei la Bogdan, ms. 5219, f. 337. 1. Vezi orig. la ASSIP, un fasc. la Bogdan, Album, pl. nr. 42. In legenda acestei peccti MA611 monA KO, Costdcitesc urmAtoarele: t flgq A iW = 5: eu. Pe 80: merti cenuse lui Ion vornicul de Rusi ot Schei, eu 98: iuli, 5.

Tij lui loan vor ot Schei pe 10: merti, eu.

Pe: 11: crizi la Temgherghel de iau dat lui Mihai i Giurgiu ot Burne-

22

nesti 98: iulie: 16 vát. 156

30

25 14 13

45 60

9

.

62

60

754

105

6

,

75

70 891

Pe: 10 merti cenuse ceta lui Buhaiu de la crimri. La vor Io de Rug ot Schei pe: 9: merti, vhtkaful>. La vor: Sima ot Doljesti pe 10 merti vat. Tij mesteriului jid Avram sin Iacobu 98: aug: 17, eu.

60

Cildarile de la Cordon, eu. Pe 160: merti cenuse la Mogosesti, Chiriac i-au dat: vát. Tij lui Io vor; de Rug ot Schei pe: 23 merti vat au dat. Tij lui Mihaiu murariul.

1250 100 24 6

2261

Pe 40: merti cenuse tij la Ion vor ceata Stancului eu. Pe 2: merti: 7: ddmirlii> tuturor laesilor en. Pe: 1: rnerte: 3: ddmirilii>: sdtenilor eu, proba intliu. Pe: 4: merte vor: Stefan ot Handresti vat. Pe 4: merti lui Toader prisacar ot tam vdt. Pe 6: merti Stefan ot Popa ot tarn: vilt. Pe: 117: rnerti cenuse Munceleni: vät: ddmirlii): 5. Pe: 100 merti la Rfidiu i Bira eu: dec 5. Pe loc: merti la Stornestl Zaharie calfa, eu dec: 10., Lui Avrarn sin Iacobu mest tij: 99 dec 20: eu. Tij la Munceleni pe 50: merti: eu: dec 22. Tij Muncelenilor, eu pe: 20: merti: dec 24.

30

La Rildiu i Bira pe 320: merti cenuse, eu dec: 28. Vor ot Bira bacsis: eu. La Mogosesti pe 11: merti dim pe 8 merti, eu, pe celelalte vilt: prin Chiriac ficior.

7

1

Tij lui Ion vor: de Rusi ot Schei, eu oct: 13 pe 2 merte. Pe 30: oca her pentru vfitrari, eu. Tij lui Avrarn sin Jacob mest 98 oct: 13, eu. Pe: 80 rnerti tij la Mogosesti prin mina lui Chiriac ficiorul, eu.

30

La doi oameni ot Tatiirusi vilt: au dat pe 2 rnerti: dec: 28: .

3 3

Sfirfiteilor: pe 112: rnerti eu. .Tij lui Avram mest pe 7 luni pentru carne vilt. Lui Stan ot Litca pe 5 merti vill, Lui Ion sin murar ot MiclAusani vat.

3

Unor Rusi di la pod ot Schei: Chiriac au dat: vilt 5. Pe 10 poloboaci tij eu tot la Tamas pentru Io ot Windresti.

4363

45

4

Tij Mogosestilor lui Grigorasi cumnatulu silu: 6 merti: 4: dim: eu

23 100

Lui Avram sin Iacob mest: oct: 5 : 99 cu trii lei datr. Tij lui Avram mesterul oct -=-- 31: 99.

iuni(e): 5.

5: merti: 1 dim bejenarii ot Litca..

3

Tij lui Avram mesterul dec: 15: 99. Tij pentru trebuinta bottisirii la locul stiut ghen: 5: 800.

20 750 5463

45

70 5533

45

Lui Avrammesterul:800: apridie>: 9: p1rastazi: 80 galbeni au luat. Suma din urmA.

www.dacoromanica.ro

0 STICLXHIE IN TINUTUL ROMANULUI IN SEC. XVIII

13

Lei

Bani

La Chiriac ficiorul in cheltuiala salahorilor: 800: aprdlie>: 17.

20 90 90

5644

Pe 4 merti cenule ot Dolje5ti 800: iuni: Chiriac au plait. La vdt: Mihai pentru sd de hacul argatilor di la velniti. Mesterului Avram 800: iuni: 4. Melterului Avram 800: iuli: 16 chid au venit de la cuptoriu. Mesterului tij : 22.

140 20 20 70 30

7220

0 child. Pe 30 poloboaci pentru botal la Atiudeeni.

15

2 69 23 70 70

5878

365

Trii merti Wine tij lui. Mincare lui. Salahorilor.

Ficiorului Chiriac: 1802: aug: 6. 15

IIPOI43BOACTBY CTEHJIA B POMAHCKOM KPAE

K HOMAY XVIII BEKA (KPATHOE COAEPIRAHHE) I/IcicyccTBo goaitm noTama H nponaeoguna cTema 6a1310 xopomo 143BeCT110 B Mongone c XVII B. B XVIII B. pa6oTaml eTeHOJIMPIe aanogai B Haurape (1740-1741) SI B rb[pnay-Aeaemi (1772-1786). OH11 HB.1171.1111Cb (flopmarvta npocToti Hoonepagun. Ho pp-comma, Haxmataetica B 6n6anoTeae A.Kaikemau PIIP B ByxapecTe, aBTop lioacTaTupoBaa cymecTsonanne HOBOPO noTamuoro is CTEHOJILHOPO aa.13014a, (1337111{1.(140HPIp0BaB111C1'0 B POMHHC10/1 oG.nacTa B 1798-1801 rr. 14a aanaca 11130H3BOACTBeHlillx pac-

xwkoB BbIliCHCHOTCH o6man cynsta nocrommoro is nepemennoro nannTana, Baolicemioro naTponom, 1111BEHTapl, npegnpunTnn, reorpacimgecnaa o0aacTL c6opa gpeBecnoft aoam, Heo6xoAnilioti Ann nponaBoAcTea noTama II apemenli.

Tenna 14 liana gpenecnoti BOJIbI B DTOT nelmog

www.dacoromanica.ro

366

C. SERBAN

14-

pro many(Paftrypnoe npeAnplinTne HBRFIeTER ROMA o loft o6orainexxx DEcnayaTaTopercoro macca x Remantuetten Holum-soil aamenbl clieoTkaaxmax omomernift RanifraMieMbleelMart a Mealsom Tonapnom npouanogemne. B aaxmogemle BTO cIMTaer, ITO aTO npegnpnaTue npexpartiao cnolo genTe.ubyocTs B peayabraTe paenopantemtil nepxonnoit Baum, OTARMIbIX B 1799 I 1800 IT. OTHOCIITeRbH0 ynopciAogenna aucnnyaTainut aecon n TaRine BejlegCrinfe TOTO, 11TO npo-

xkonatano cymeerisonam Typexxoe lire , nogananninee paannme nponarimureabubtx CUJI B

MORgOne.

AU SUJET D'UNE VERRERIE DE LA CONTRRE DE ROMAN A LA FIN DU XVIII° SIECLE (R8SUME)

La Moldavie connaissait depuis le XIII le siècle la fabrication de la potasse et la production du verre. Au XvIIIe siècle, des verreries ont fonctionné a Calugara (1740-1741) et a Hirhlu - Deleni (1772 1778). Ce sont la des formes de la cooperation simple. Grace a un manuscrit de la bibliotheque de l'Académie R.P.R., l'auteur a établi l'existence d'une nouvelle fabrique de potasse et d'une verrerie dans la region de Roman entre 1798-1801. Le quantum des capitaux, constant et variable, investis par le patron ressort des notices relatives aux frais de production de ces fabriques, de même que l'inventaire de l'entreprise, l'indication geographique de la contrée d'oA l'on recueillait les cendres de potasse necessaires a la production de la potasse et du verre, et enfin le prix de la cendre de potasse a cette époque. Cette manufacture représente une forme nouvelle d'enrichissement de la classe des exploiteurs et une tentative ratée de remplacer les relations féodales par les relations capitalistes dans la petite production de marchandises. L'auteur conclut que cette entreprise a cesse toute activité a la suite des ordres du pouvoir princier des annees 1799 et 1800 concernant la réglementation de l'exploitation des forêts et en raison de la persistance du joug ottoman qui étouffait le developpement des forces

de production en Moldavie.

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTIA DE PE PIATRA DE MORMINT DE LA MANASTIREA LUI IATCO DIN SUCEAVA DE

T. OLTEANU

in vara anului 1954, cu ocazia unor ,lucrdri de consolidare la milndstirea lui Iatco din Suceava, s-a gdsit ltngS peretele de nord al absidei altarului, la circa 1 m adlncime, o piatrd de mormint, de forma dreptunghiulard, avind urmdtoarele dimensiuni: lungimea 0,90 rn, liitimea 0,45 m, iar grosimea 0,22 m. Caracterele slavone ale inscriptiei de pe aceastd piatrd shit Incadrate lntr-un chenar de circa 5 cm latime. Semnul care marcheazd Inceputul inscriptiei e reprezentat printr-un crin cu sase lobi plasat In coltul din stinga de sus al chenarului. Suprafata rezervatd de chenar e ornamentatd prin sdparea unei cruci care in partea de jos

se sprijind pe un semicerc. Caracterele inscriptiei shit slave si alcdtuese urmdtorul text: HAT x3K. Sogpach

H rpos-k

41TSA MANIOC CHEO CBOEMS0

arPkeresiicA, Atc-Ii>c,

HMV%

fl

Traducerea: an anul 7020 (1512) a Infrumusetat acest mormint FAtul morar.fiulni sdu Nicoard care a rdposat In luna sp 20 4. Aceastd inscriptie ineditd comp leteazd numdrul inscriptiilor de pe pietrele de mormlnt din aceeasi bisericd 1, publicate de Eugen Kozak In Die Inschriften aus der Bukovina o, p. 117-50. In ordine cronologicd ele sint: piatra pusd pe mormintul lui loan, fiul lui Manoil AtSaa Romeul, In greceste cu data de 1510 august 11; piatra pusd pe mormIntul lui Muratcu cu data de 1511 octombrie 15, cu inscriptia In slavoneste; piatra de mormint fragmentard cu inscriptie slavond din 1518-1519; piatra pusd pe mormIntul lui Procop Pscovitin cu data de 1525 In slavoneste ; piatra cu inscriptie In greceste push' pe Mormintul lui Joan, fiul lui Manuel Megaliromeul din 1590 august 13; cloud pietre de mormlnt nedatate, cu inscriptia In slavoneste, puse de Nastasia si cdlugdrita Maria si o inscriptie pe piatra de mormint a principelui Cantacuzino, din secolul al XIX-lea.

MilnAstirea lui Iatco din Suceava, care dateazd din prima jumdtate a secolului al XV-lea, apare pentru prima oarA In documente In anul 1453 februarie 23, chid AlexAndrel, 1 AceasQd piatrd provine, credem, din interiorul bisericii. Dislocarea ei de la locul initial se datoreste reconstructiei aproape totale a bisericii la sfIrsitul sec. XVI sau In primii ani ai sec. XVII (Bals, Bis. moldovenesti din sec. XV II XVIII, 1933, p. 82-83). Lipsa unor pietre asemdnAtoare care sS apartind cirnitirului bisericii e un indiciu ca provine din interior

www.dacoromanica.ro

tiTEFAN OLTEANU

368

2

domnul Moldovei, acordä libertate mandstirii unde era staretil Fevronia, sd-si Intemeieze sat in hotarul mnstirii, Imprejurul mandstirii, unde-i va pläcea )4. Oamenii care urmau sà colonizeze acest sat al mAndstirii puteau fi, asa cum specified documentul, de neamuri diferite: leah, rus sau grec o sau mice fel de limbd o. Important din punctul nostru de vedere e faptul cA In acest sat de colonizare yin oameni cu diverse Indeletniciri. Agricultura se practice In mieisura In care schimbul de cereale marfa era neputincios fata de nevoile -

t

4

%WO

1119

,

zilnice de brand. Asa se explicit de ce actul mentioneaza cd acesti oameni sa fie slobozi sd-si are si &Ili semene grit' i sd coseascd fin In tarina tirgului Suceava ca i oamenii tirgoveti *. In afard de agricultori acesti oameni ai sloboziei mai shit si mestesugari: cojocari, olari, ciubotari, curelari o sau orice fel de mester* 2 Ei slut scutiti de domnie de anumite dad i slujbe ca lucrul la morile domnesti sau cetate. Sint liberi sa-si vinda produsele lor mestesugaresti prin tirguri si sate Lira sa plateascd Noma, e sa fie slobozi sd umble In bund voie cu oale sau cu sare sau dupe peste... vinzind i cumparind i prin tirguri i prin sate * 3.

1 Documente privind istoria Romtniel, A, sec. XIVXV, vol. I, p. 268-261. 2 Vezi pe linga doc. citat mai sus si cel din 1597 sept. 19, Ibidem, sec. XVI, vol. IV, p. 180.

3 Ibidem, sec. XIVXV, vol. I, p. 2607 261.

www.dacoromanica.ro

3 INSCRIPTI t DE PE PI 1.T1t 1. DE, MOIIMINT DL LA MANASTI R EA LUI I 1.T( 0 DIN SI ( LAVA 369

In conditiile dezvoIt1rii economice din a doua jumatate a secolului al XV-lca, noua categoric sociald care Incepe sá se afirme este formatd tocmai din acesti mestesugari, care obtin, de pe urina practidirii mestesugului lor, venituri materiale menite sA le rezerve pozitii asemanatoare, din unele puncte de vedere, marilor feudali: domn, boier, cler. Inmormintarea In bisericS i donatiile bisericesti constituiau lucruri care depindeau In mod exclusiv de posibilitatile materiale. Canoanele bisericesti nu opreau de a se InmormInta In bisericS oameni de conditii sociale diferite, totusi contributlile acestora, fatà de acest oficiu al bisericii, erau asa de Insemnate Melt eel. Oraci erau in imposibilitate s:1 o faca. Tocmai aceste contributii matcriale care imbogateau patrimoniul bisericii vor atrage dupa ele mai tirziu calitatea de ctitor alaturi de cel initial. Piatra din nulnAstirea lui Iatco din Suceava, pusa de un morar pe mormintul fiului sari, dovedeste din punct de vederc social-economic posibilitiiple materiale ale categoriei sociale

recent apdrute. Este vorba tocmai despre acei mestesugari i negustori pe care i-am vazut In cazul sloboziei lui Iatco, practicind uncle mestesuguri de pe urma cilrora realizau venituri materiale In procesul schimbului. In aceste imprejuniri trebuie cautatil originea fenomenului social observat. 0 statistictl a tuturor pietrelor de mormint aflate la bisericile de pe teritoriul Moldovei pina In secolul al XVII-lea (fAcuta pe catalogul inscriptiilor dela Institutul de istorie, Bucuresti)

ne duce la urmrttoarea constatare: din totalul de 120 de pietre de mormlnt, 12 au inscriptia In limba latina, 2 In limba greacil, 4 In linlba armeanS, iar restul de 102 In limba slava. Pind In anul 1512, cei care Infrumuseteath mormintul membrilor de familie sau rudelor lor, punind pietre pe mormint, shit elemente ale clasei dominante: domni, boieri, cler. Astfel din totalul de 46 de pietre de mormint, 19 slut puse de domni, 17 de diferiti boieri, iar restul de 10 apartin clerului ortodox, catolic sau armean. In a doua decadS a secolului al XVI-lea apar sub acest raport elemente dintr-o notul categorie sociald, mestesugarii. Astfel in 1512, Impodobeste mormIntul fiului situ Nicoarii din biserica. lui Iatco, un morar, Fatul. Pretuirea de care se bucurau rnesterii morari corespundea In aceasta epoc'S avantului fortelor de productie, In special In agriculturS, sporind productia de cereale necesare consumului intern In primul rind. Or, moara constituie un vad obligatoriu de trecere In procesul macinisului. Interesul pe care Ii manifest's' feudalul respectiv fatd e mesterul morar se oglindeste In actele de Intdrire a privilegiilor mSndstirii lui Iatco, ulterioare celui din 1453 februarie 23 1. In aceste acte shit specificati printre ceilaltt mesteri, cojocari, curelari, rotari etc. si morarii 2. Faptul cii. FAtul morar, din inscriptia de mai sus, reuseste sf..1 Infrumuseteze mormintul fiului silu din biserica lui Iatco prin mijloace care pind acum se Intllneau doar In rIndul membrilor clasei dominante, e un indiciu cii noua categorie socialS, mestesugarii, realizau unele venituri materiale care le perrniteau acest lucru. Pe de alta parte importanta inscriptiei despre care este vorba consta tocmai In faptul cii e cea mai veche piatri de mormInt din Moldova pusd de un mester morar pe mormintul fiului sdu. 0 altS problemil care se poate desprinde In urma studiului pietrelor de mormint din biserica lui Iatco este aceea legatil de originea etnidi a oamenilor din satul ininiistirii. Caracterul etnic pestrit al oamenilor din slobozia minastirii lui Iatco, redat de documentul din 1453 februarie 23, cu ocazia Intemeierii satului prin cuvintele t i pe oricine vor chema sau din tara striiina ori din tars leseasca, ori din tara noastrA o, sau o si de asemenea acesti oameni sa aiba slobozenie, fie ca' vor fi mesteri sau cojocari sau orice fel de mester, sau rus sau grec sau orice fel de limIA o se poate urmilri pe o statisticS a pietrelor de mormInt din biserica. Din totalul 1 In documentul din 1453 februarie 23, cuvIntul mester o se refera* credem, la mesterii morari. Pentru secolul al XVII-lea documentele ne confirma acest lucru. 2 La Inceputul sec. XVII, $tefan Tomsa porunceste slugilor domnesti sS nu supere pe

un rotar i un morar al milmIstirii Iatco (Uricariut, II, p. 137).

24 c. 674

www.dacoromanica.ro

4

STE F AN OLTEANU

370

de noua pietre de mormint cu inscriptie, cloud slat asezate pe mormintul unor greci 1, una pe mormintul unui rutean cinci pe mormintul unor romini, iar una pe mormintul unui oarecare Muratcu de origine etnicA nedefinitA a. Asadar, piatra de pe mormint de la biserica lui Iatco din Suceava pe lIng faptul CA e cea mai veche platrA de mormint din Moldova pusA de un mester morar pe mormintul fiului sAu, impreuna cu celelalte pietre aflate in bisericA, reliefeazá originea etnicA a locuitorilor sloboziei mAnAstirii.

HAAHHCE. HA HAMTOBHOR HJIHTE B Cln-IABCKOM MOHACTbIPE IDAHO (RPATKOE COAEPIKAHNEY;

HaTinHas Ha Haorpo6Hoi1 name B moHacmrpe Htmo H Cpiane, oTHOcaniancH H 1512 r., cinmeTeabcmyeT 0 TOM, MTO BTO caman mapan ritorHabHail Hama B M0000ne;

oHa yurationzara HeHum ImacTepoo isiyHom000m» Ha moritoe ceoero cbma. Bmeare c

OCTBJUAIMMI4 MOPWIIhHbIMII IUMTaM11, HaxmmirtmuitcH B LepFBM, cilia npoommeT can Ha paaHooöpaaHoe OTHIPIBCROB npoucxontoeHHe raincoat CJIOGOAM, oCHosaimoit moHacrupest.

L'INSCRIPTION DE LA PIERRE TOMBALE DU MONASTERE DE IATCO, DE SUCEAVA (RESUME)

L'inscription qui figure sur la tombe de l'an 1512 qui se trouve au monastae de latco, A Suceava, atteste la plus ancienne pierre tombale de Moldavie posAe par un maltre-meunier sur le tornbeau de son fils. Avec les autres dalles funéraires que renferme cette Aglise, elle éclaire d'un jour nouveau l'origine ethnique disparate des habitants de la i slobozie * (commune libre) créée par le monastbre.

1 Inscriptia greceascd de pe mormintul lui loan, fiul lui Manuil, illgil11 Rorneul din 1510, august 11, in t B.C.M.I. *, XVIII, Buc., 1925, p. 282 ; inscriptia de limbA greacri de pe mormintul lui Joan, fiul lui Manuil Megaliromeul, din 1530, august 13, in Rev. pt. ist. arh. fil. 0, vol. II, p. 65 2 Inscriptla slavA de pe mormintul lui Procopie Pscovitin pusA de sotia sa Marusa, din 1525, in e B.C.M.I. *, XXI. Buc.. p. 346. 8

8 E vorba de piatra pusA pe mormintul lui Muratcu din 1511 octombrie 15, ibidern.

www.dacoromanica.ro

T. 2299 Dat la cales 24.IV.1956. Bun de lipar 15.X.1956. Tiraj 3700. Mr lie semiuelind 65 g.m2. Format 16170x 100. Coll ediloriale 31.7. Coll de tipar 23,14. 20 planse. A 052411956. Indicelede clusilicare pentrn bibliotecimari: 9 498 13:17.(082) Indicele de clasilicare pentra biblioteci mici: (9 ( 498).13: 17. (082 )

Tiparul executat sub comanda nr. 674 la Intreprinderea Poligrafica nr. 4, Galea Serban Vodii. 133, Bucurelti,

www.dacoromanica.ro

ERA TA In loc de:

rindul

g. 157

25

1i:4

2

237

6-7

254

8

de *

sus *

s

279

de jos 11 §i 13 de sus

349

16

355

17

367

15

278

c. 1447 Studii

2

t

de de

jos sus

se va esti:

din

prin

bdieti

Idieti

cu respestarea 4 din Petre Petre

cu respectarea 4 din amnia

miliard

militard

Aportul

Raportul

(I) n