Studii de Caz - Indicatori Macroeconomici

STUDII DE CAZ

1

|INDICATORI MACROECONOMICI MACROECONOMI CI

[1]

U.S. Economy Expands at a 3.0 % Annual Pace, Greater Than Economists Estimated  Kowalski, Alex "U.S. Economy Expands at a 3.0 % Annual Pace, Greater Than Economists Estimated", Bloomberg.com

Cuvinte cheie: creştere economică, PIB, expansiune, consum personal, importuri Punctele cheie ale articolului Creşterea economică din Statele Unite a dep ăşit estimările iniţiale în al patrulea trimestru al anului 2011. Produsul Intern Brut (PIB) a crescut la o rat ă anuală de 3 %, care a fost atribuit ă în mare măsură reconstrucţiei inventarului. În plus, importurile au fost mai mici decât estim ările iniţiale. Creşterea a reprezentat o schimbare bine venit ă după cel de al treilea trimestru al anului 2011 în cadrul căruia s-a înregistrat o cre ştere anemică de 1,8 %. Consumul personal a crescut cu 2,1 %, fiind astfel u şor mai ridicată decât estimările iniţiale. Cu toate acestea, un semn deosebit de pozitiv a fost cre șterea de 1,4% a veniturilor consumatorilor dup ă impozitare. Estimările anterioare au fost mult mai scăzute raportând o cre ștere de doar 0,8%. Unii anali şti cred că aceast ă schimbare va preg ătii economia de "decolare". De asemenea, investi ţiile de afaceri în bunuri de capital s-au îmbun ătăţit uşor, iar Rezerva Federal ă și-a continuat angajamentul de a menţine ratele dobânzilor sc ăzute. Per ansamblu, economia pare s ă fie în curs de relansare de la cea mai grav ă recesiune economic ă de după Marea Depresiune. Analiza știrii Cea mai mare parte a cre şterii trimestrului recent încheiat apare ca urmare a reconstruc ţiei inventariului, existând, de asemenea, alte semne promi țătoare ale economiei SUA. În special cre şterea veniturilor consumatorilor este un semn de bun augur pentru viitoarele cheltuieli de consum, iar investi țiile de afaceri par s ă urmeze un trend ascendent, dar într-o m ăsură mai temperată. Deși FED (Rezerva Federal ă) continuă să fie îngrijorată, se pare c ă starea economiei se îmbun ătățește. Întrebări 1. Cum putem măsura creşterea economică? 2. Care sunt componentele principale ale produsului intern brut (PIB)? 3. De ce este consumul personal atât de important pentru economia unei țări?

2 

Structura PIB-ului României

Industria a luat locul comer ţului cu cea mai mare pondere în structura Produsului Intern Brut dup ă trei ani de criză, arată datele publicate în aceast ă săptămână de Institutul Naţional de Statistică. În 2011 industria a ajuns la o pondere în PIB de 26,5%, fa ţă de 22,8% în 2008, ajungând pe primul loc printre celelalte sectoare ale economiei române şti. În 2008 comer ţul - care include comer ţul cu amănuntul şi cu ridicata, repara ţiile de autovehicule, transportul și comunicaţiile, hotelurile și restaurantele - ajunsese pe primul loc, cu o pondere de 23,2%. În 2011 comerţul a coborât la 21,3%.Criza a readus astfel economia la structura sa dinainte de anii de boom. În 2004 ponderea industriei în PIB a fost de 25%, iar a comer ţului de circa 20%. Ce s-a întâmplat în ace şti trei ani de criz ă încât industria a devenit motorul economiei și cât va mai putea fi economia tractată de această locomotivă? Pentru că puterea de cumpărare a românilor a sc ăzut, cererea de mărfuri s-a mutat la

V.2 

extern în perioada 2008-2011. Dup ă ce a lovit criza financiar ă, statele occidentale au cheltuit masiv în 2009 şi 2010 pentru a menţine cererea pentru bunuri industriale. La aceasta sa adăugat reducerea dobânzii de referin ţă a băncii centrale din zona euro. Producţia industrială din România a fost astfel tractat ă de exporturile din zona euro, iar cum celelalte sectoare din economie au sc ăzut în aceea şi perioadă, ponderea sa în produsul intern brut a crescut. Privit din punct de vedere al utiliz ării PIB, adică unde merge ceea ce produc sectoarele economiei, se vede cre şterea

STUDII DE CAZ

|INDICATORI MACROECONOMICI

ponderii exporturilor de la 31% din PIB în 2008 la 38% în 2011. Cele 7 puncte procentuale câ ştigate de exporturi ca pondere în PIB au fost în dauna consumului popula ţiei, care s-a mic şorat de la 64% la 61% din PIB, dar și a formării brute de capital fix - adică investiţiile - a căror pondere în PIB a sc ăzut de la 33%  în 2008 la 25% în 2011. Comparaţia structurii economiei dinainte şi de după recesiune ne mai arat ă că agricultura şi-a păstrat ponderea în PIB, chiar dacă în 2011 a avut o cre ştere explozivă, de 33%, iar construcţiile au r ămas la circa 10% din PIB. Impozitele nete şiau îmbunătăţit uşor ponderea în PIB, de la 10,7% la 11,9%, dar luând în calcul majorarea TVA de la 19% la 24%, nu este o surpriză.

Faţă de 2004, agricultura este la jum ătate ca pondere  în PIB și probabil că în următorii 10 ani poziţia sa se va diminua și mai mult în favoarea industriei şi serviciilor. În ţările dezvoltate, unde PIB-ul dep ăşeşte 25.000 de euro (faţă de 6.500 de euro în cazul României), agricultura este sub 4% din PIB. Nevoia de infrastructură va face ca și în anii următori construcţiile să aibă o pondere destul de mare în PIB pentru o economie stabilă. Menţinerea ponderii construcţiilor în PIB la circa 10% s-a f ăcut însă în această perioadă pe seama investi ţiilor publice, pentru că în cei trei ani de criz ă proiectele private de construcţii s-au redus la jum ătate sau mai pu ţin în cazul clădirilor rezidenţiale. De asemenea, construc ţia de clădiri de birouri şi comerciale a fost înghe ţată în 2009 şi 2010, abia în 2011 fiind reluate unele proiecte. Singurele care au trecut prin criză destul de puţin afectate au fost proiectele de construc ţii industriale și de logistică. În 2004 construcţiile aveau o pondere de doar 6% din PIB. Creşterea ponderii construcţiilor în PIB în perioada 20042008 și menţinerea acestora la 9-10% din PIB aseam ănă economia României cu cea a Spaniei, care şi-a bazat creşterea dinainte de criză în mare parte pe sectorul construc ţiilor. Practic, datele arat ă cum economia a fost for ţată să se reaşeze  în cei trei ani de criză pe alte picioare, mai solide decât în perioada 2004-2008. Scumpirea creditelor de c ătre bănci în 2009 şi diminuarea venitului disponibil au dus la sc ăderea cererii interne, astfel încât ţara a fost nevoită să-şi găseasc ă scăparea la export. Problema este că exportul nu "întoarce" acela şi nivel de taxe la buget ca și consumul intern, fiind scutite, de exemplu, de TVA. De asemenea, gradul mic de "capilarizare" cu restul economiei al unor multina ţionale care contribuie substan ţial la volumul

[2]

exporturilor face ca, deşi exporturile să fi crescut cu 50% în perioada 2009-2011, Produsul Intern Brut să nu î şi revină decât cu 1-2%. În acest ritm, dac ă cererea internă nu î şi revine, exporturile nu vor putea asigura o relansare real ă a economiei, dincolo de 4-5% din PIB, de care are nevoie România pentru a putea recupera decalajele care o separ ă de ţările dezvoltate sau măcar de cele cu peste 10.000 de euro PIB per capita, cum sunt Polonia, Cehia sau Ungaria. Restructurarea forţată a economiei prin lipsa de finan ţare în cei trei ani de criză nu aduce singur ă modernizarea de care are nevoie ţara.

Ipoteze de lucru a. Volumul investi țiilor nete în anul 2008 a fost de 90,08 mld. lei, iar în anul 2011 de 64,53 mld. lei b. Deflatorului PIB în anul 2011 comparativ cu anul 2008 a  înregistrat valoarea de 1,053 c. Taxele indirecte se reg ăsesc în text sub forma impozitelor nete d. PNB a înregistrat în anul 2008 valoarea de 499,7831 mld. lei e. Se presupune că rata de creștere a veniturilor agen ților străini în țară este egală cu rata de cre ștere economică, iar veniturile agenților naționali în străinătate au ramas constante  în perioada 2008-2011 f. În cadrul PIB-ului se mai regăsesc alte sume neajustate și neincluse în componente în valoare de 35 miliarde în anul 2008, respectiv 67 miliarde în 2011.  Întrebă ri 1. Care sector al economiei romane ști are cea mai mare contribu ț ie la formarea Produsului Intern Brut în anul 2011 ?  Dar în anul 2008 ? 2. Care sunt cauzele schimb ării structurii sectoarelor în  formarea Produsului Intern Brut ? 3. Care este considerat ă principala cauză a cre șterii impozitelor nete ? 4. Care au fost efectele crizei asupra componentelor PIB-ului? 5. Care aspecte sunt considerate c ă au fost cauzele principale  pentru scăderea cererii interne ? 6. Ce obiective ar trebui vizate  și stimulate în cadrul politicilor  economice, pentru relansarea real ă a economiei ?

Să se calculeze 7. Produsul Intern Brut (PIB) în anul 2008  și 2011 8. Produsul Intern Net (PIN) în anul 2008  și 2011 9. Consumul personal(C) în anul 2011 10. PIB real în 2011, luând ca an de baz ă anul 2008 11. Cre șterea economică nominală  și reală aferent ă perioadei 2008-2011 12. Produsul Na ț ional Brut(PNB) în anul 2011 13. Produsul Na ț ional Net(PNN) în anul 2008  și 2011 14. Coeficientul de elasticitate al impozitelor nete în func ț ie de  factorul identificat ca r ăspuns la întrebarea 3.