Structuri de Sprijin - 01

STRUCTURI DE SPRIJIN ÎN INGINERIA GEOTEHNICĂ Prof. univ. dr. ing. Anghel STANCIU MASTER: INGINERIE GEOTEHNICĂ

CURSUL NR. 1 • Alunecări de teren în România; • Lucrări de stabilizare a versanţilor din Municipiul Iaşi; • Evoluţia conceptelor de alcătuire a structurilor de sprijin • Sisteme de sprijin externe, interne și hibride

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

2

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

3

Taiwan

http://img0.liveinternet.ru/images/attach/c/2//68/478/68478481_opolzen.jpg

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

4

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

5

http://bigpicture.ru/wp-content/uploads/2011/01/b04_2661-800x525.jpg 22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

6

http://landslides.usgs.gov/research/other/images/Image65.jpg

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

7

http://landslides.usgs.gov/research/other/images/Image63.jpg

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

8

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

9

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

10

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

11

Alunecările de teren în România Până în anul 1950, problema alunecărilor de teren a fost un obiect de studiu pentru geografi şi geologi, abordat în special din perspectiva cartografierii şi a estimării contribuţiei lor la degradarea terenurilor. Începând cu anul 1950 se revizuiesc cunoştinţele acumulate, se departajează responsabilităţile iar în anul 1953 se face prima inventariere a suprafeţelor agricole alunecate la nivel naţional. Din datele publicate de Banca Mondială rezultă că 57% din totalul pierderilor economice anuale ale României sunt cauzate de inundaţii şi alunecări de teren. Se apreciază totodată că 37,4% din suprafaţa ţării se află în stare de risc, 45,8% din populaţie trăieşte în stare de risc şi uneori cca. 50,3% din bugetul anual al ţării poate fi afectat de efectele cuantificate în vieţi omeneşti sau pagube materiale provocate de dezastrele naturale (cutremure, inundaţii, alunecări de teren, ninsori, viscol). Problema redresării stabilității versanților este importantă și în cazul reactivării alunecărilor de teren, mai ales când acest proces se manifestă pe suprafețe mari și dovedește și o anumită frecvența, mărind potențialul de risc geomorfologic. În situații de acest gen, măsurile de remediere vizează atât întreaga masă de materiale alunecate, cât și părțile superioare și inferioare ale versantului, pentru a bloca cât mai mult posibil această revenire a dinamicii unei pornituri.

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

12

Harta potenţialului de producere a alunecărilor 22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

13

Lucrări de stabilizare a versanţilor din Municipiul Iaşi aflate în exploatare Oraşul Iaşi se numără printre cele mai vechi şi importante aşezări ale ţării. Ca fostă capitală a Moldovei acesta a cunoscut o puternică dezvoltare în perioada medievală când a devenit capitală a Moldovei, iar apoi după 1862 când s-a transformat într-un puternic centru cultural şi universitar. Toate aceste lucruri, au condus spre o dezvoltare urbană, dispusă în lungul râului Bahlui, preponderent în prima parte a existenţei sale pe malul stâng al acestuia. Aici au fost construite cele mai importante edificii culturale şi administrative ( Universitatea Al. I. Cuza, Palatul Roznovanu, Palatul Culturii, Curtea Domnească, Catedrala Mitropolitană, Biblioteca Mihai Eminescu, cele mai multe din bisericile şi lăcaşele de cult aparţinând comunităţii autohtone, etc.). Datorită acestui fapt şi cartierele de locuinţe s-au dezvoltat în prima etapă în aceleaşi zone ( centru, Copou, Păcurari, Sărărie ) Odată cu dezvoltarea industrială, după 1945, şesul râului Bahlui şi al pârâului Nicolina, a căpătat o importanţă deosebită, aici dezvoltându-se peste 40% din clădirile destinate locuinţelor cetăţenilor municipiului (cartierele Nicolina CUG, Alexandru cel Bun, Dacia, Galata, Frumoasa, Metalurgiei, Socola).

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

14

Planul orașului Iași în sec. XVII

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

15

Zona de dezvoltare anterioară anului 1945

Zona de dezvoltare după 1945

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

16

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

17

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

18

Lucrări de reabilitare a versanților urbani în zonele afectate de alunecări de teren

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

19

Iașul văzut de pe Bucium

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

20

Iașul văzut de pe Cetățuia

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

21

Iașul văzut de pe Cetățuia

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

22

Versant Dumbrava Roșie – Grădina Botanică

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

23

Versant Dumbrava Roșie – Grădina Botanică

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

24

Versant Tătărași - Oancea

Cămin colector drenuri

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

25

Zona Școala Normală – pârâu Cacaina

SECTOR EXISTENT

22.02.2013

SECTOR REABILITAT

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

26

Mănăstirea Cetățuia – versant vestic (C.U.G.) și versant estic (Manta Roșie)

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

27

Elemente de risc la construirea pe versanți

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

28

Evoluția concepțiilor lucrărilor de susținere/reținere

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

29

A. ZIDURI DE SPRIJIN DE GREUTATE Primele structuri de susţinere realizate au fost zidurile de sprijin de greutate de forme diverse, construite din zidărie uscată, zidărie de piatră sau cărămidă cu mortar, beton ciclopian sau beton simplu.

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

30

B.1-2. ZIDURI DE SPRIJIN DIN BETON ARMAT Odată cu apariţia conceptului de beton armat în construcţii a apărut şi posibilitatea reducerii dimensiunilor zidurilor de sprijin realizate până la acel moment, prin utilizarea unor forme structurale ce au favorizat creşterea ponderii greutăţii proprii a pământului în asigurarea propriei stabilităţi, reducerea împingerii pământului şi mobilizarea unei părţi a rezistenţei la forfecare pe talpă. Secţiunea transversală a acestor ziduri este alcătuită dintr-o placă de fundaţie în care este încastrat peretele frontal.

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

31

B.3. ZIDURI DE SPRIJIN ANCORATE Apariţia betonului armat şi a elementelor pretensionate a favorizat atât apariţia a noi forme constructive a zidurilor de sprijin, cât şi dezvoltarea sistemelor de susţinere ancorate.

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

32

Clădire multietajată, multietajată, Istanbul, Turcia Turcia,, 2007 - 20 m subteran subteran;; - 25 m suprateran suprateran;; 22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

33

C. ZIDURI DE SPRIJIN DIN PĂMÂNTUL ARMAT Primul material de construcții pe care omenirea l-a avut la îndemânã a fost pãmântul, cu ajutorul cãruia a realizat construcții îndrãznețe, dar limitate ca dimensiuni și performanțe datoritã caracteristicilor fizico-mecanice ale acestui material natural. Pământul, ca material de construcție, a fost îmbunãtãțit în mod instinctiv de strãmoșii noștri prin armare cu paie sau alte elemente vegetale, iar Marele Zid Chinezesc stã mãrturie. Construcţia monumentului cu o lungime totală de cca. 8.851 km (lăţime aprox. 6 m şi înălţime aprox. 8 m) a fost începută de împăratul Qin Shi Huang (259-210 î.Hr.) şi a fost restaurat şi realizat parţial de dinastia Ming (1.368-1.644 d.Hr.)

Tronson din Marele Zid Chinezesc realizat din pământ armat 22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

34

Ziguratul din orașul antic Dur-Kurigatzu (Irak) Cel mai vechi exemplu de pământ armat este ziguratul din oraşul antic Dur-Kurigatzu, cunoscut azi sub numele de Agar-Quf (Irak). Acesta este realizat din blocuri de argilă cu o grosime variabilă de la 130 mm la 140 mm, armate cu o ţesătură de trestie. În prezent structura are o înălţime de 45m, iniţial se crede că a avut o înălţime de peste 80m, vechimea lui ar fi de peste 3000 de ani.

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

35

CHEIUL ROMAN (începutul primului secol) Se ştie că şi romanii folosit tehnici de armare pământului şi digurilor pământ armat cu trestie lungul râului Tiber.

au a cu în

Recent s-a descoperit în Londra un zid de cheu al armatei Romane din portul Londinium. Digul din lemn avea o lungime de 1.5km, o înălţime de 2m şi era realizat cu paramentul din grinzi de stejar măsurând până la 9m lungime, ranforsat cu grinzi din lemn încastrate în rambleu.

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

36

Sistemul de sprijinire a pământului dezvoltat de Munster

O dezvoltare semnificativă asupra conceptului de pământ armat a fost realizată în Statele Unite de către cercetătorul Munster (1925).

Element de fa faţadă ţadă

conexiuni glisante element de armare

El a realizat un zid de sprijin folosind o înşiruire de elemente de ranforsare din lemn şi o faţadă aparentă. Munster minimizează problema tasării rambleului prin folosirea unor prinderi ajustabile între elementul de faţadă şi elementele de ranforsare.

SECŢIUNEA AA-A 22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

37

În 1927 cercetătorul francez Coyne introduce un nou concept de sprijinire în trepte. În 1960 apare o altă metodă de realizare a pământului armat, metoda York, care prezintă similarități cu tehnica propusă de Munster. Ideea centrală a acestei metode este folosirea de materiale simple acolo unde este posibil și poate fi adaptat ca element de ranforsare sau de ancorare.

Parament din elemente prefabricate (1,5x0,8 m)

ancore

Umplutură din sort Umplutură obişnuită

Sistemul de sprijinire a pământului din localitatea Brest dezvoltat de Coyne 22.02.2013

Metoda York (după Jones, 1978)

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

38

Vidal în anii 1960 concepe un material compozit realizat din armături din benzi late dispuse pe orizontală într-un pământ necoeziv, interacțiunea dintre pământ și benzile de armătură fiind dată de frecarea pământ armătură

Sistemul de sprijinire Vidal

Primul zid de sprijin care folosește conceptul lui Vidal a fost realizat lângă Menton în sudul Franței în anul 1968. Primele structuri folosesc fațade realizate din foi de tablă subțire sub forma de U dispuse pe orizontală. În 1970 fațada metalică este înlocuită de plăci de beton sub formă cruciformă.

Zid de sprijin cu faţadă din beton sub formă de cruce 22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

39

În anii 1980 s-a dezvoltat simultan în Europa, Japonia și SUA un tip special de armare a pământului cu ancore. Sistemul cu ancore multiple a fost dezvoltat de Fukuoka (1980) pentru Ministerul de Construcții Japonez. Ancora este realizată din oțel de formă rectangulară. Un sistem de sprijin nou, realizat în Austria, este bazat pe o fațadă din beton legat prin intermediul unui tirant polimeric de o ancoră formând astfel un cadru închis. parament conector

ancoraj

conector element de cuplare

Zid de sprijin cu ancore multiple (după Okasan Kogyo, 1985)

22.02.2013

ancoraj

Sistemul nou de zid de sprijin

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

40

Lărgirea autostrăzii Westlink M1 - Belfast Realizarea unor ziduri de sprijin pentru realizarea autostrăzii. S-au realizat un număr de 4 ziduri de sprijin din pământ armat cu geogrile cu o fațadă verticală din blocuri ceramice, fiecare având o lungime de aproximativ 150m lungime și până la 4 metri înălțime.

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

41

ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNUI ZID DE SPRIJIN DIN PĂMÂNT ARMAT Ideea de bază a pământului armat constă în folosirea unor armături sub formă de benzi, fire, pături intercalate între straturile de pământ şi susceptibile a prelua eforturi importante de întindere.

Pământul susţinut

Parament

Umplutură de pământ Straturi de armături Fundaţie

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

42

Tipuri de parament

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

43

TEXSOL

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

44

• Texsol este şi un material excelent de protecţie a instalaţiilor expuse riscului de incendii, explozii sau impactului cu proiectile; • Ministerului Mediului francez a permis începând cu 3 mai 1995 folosirea Texsolului în grosime de 60cm la protecţia rezervoarelor cu gaz de forma sferică sau cilindrică; • Oferă protecţie echivalentă cu ceea ce ar oferi 1m de pământ obişnuit, cu diferenţa că acesta nu ar putea fi stabil ca grosime pe rezervorul de protejat.

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

45

PĂMÂNT ARMAT CU GEOGRILE

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

46

PĂMÂNT ARMAT CU GEOCELULE

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

47

GABIOANE

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

48

TER-VOILE

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

49

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

50

PNEUSOL

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

51

Studiu de caz: stabilizare versant cu Pneusol în Malaysia, în Parcul Ikram de lângă Universitatea Putra din Sengalor; • zona a fost anterior instabilă iar panta stabilizată este de 450, ; • lungimea şirurilor de cauciucuri este de 5m la baza pantei şi 3m la partea superioară;

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

52

• pământul de umplutură este coeziv, rezultat din excavare şi compactat în straturi de 20 cm grosime între două şiruri de cauciucuri; • s-au folosit 2500 de cauciucuri aşezate în 25 de straturi pe verticală de 5m; • au lucrat 5 muncitori cu calificare inferioară 20 de zile pentru a definitiva lucrarea.

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

53

LUCRĂRI DE SUSŢINERE DIN TRAVERSE DE CALE FERATĂ UZATE (CĂSOAIE)

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

54

POLYFELT

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

55

STUDIU DE CAZ: Zid de sprijin vertical la Mina Kaltim Prima, Indonezia • zid vertical de 18,2m înălţime cu parament din gabioane şi armatură de tip Polyfelt PEC 150 şi PEC 200. la 0,5m distanţă pe verticală şi lungime de suprapunere în plan orizontal de 0,3m. Alegerea acestui geotextil se datorează materialului coeziv folosit pentru umplutură. • pentru drenajul dintre lucrare şi pământul natural este folosit Polyfelt TS 50 – geotextil neţesut pentru menţinerea agregatelor asamblate. Protectie din beton Umplutură din pământ compactat Parament din gabioane

Pamant

Înălţimea peretelui 18,2 m

Filtru de drenare alcatuit din geotextil TS 50 umplut cu agregate Conducta perforata invelita cu filtru geotextil Polyfelt TS 50 22.02.2013

Pamant bine compactat

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

56

Stratul de baza

Realizarea peretelui

Perete din gabioane realizat din POLYFELT PEC cu inaltimea de 18.50 m 22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

57

TEXTOMUR Textomur constă din dispunerea de geogrile sau geotextile la o distanță pe verticală de 500mm între care se așează și se compactează umplutura de material coeziv sau granular. Fațada se realizează cu elemente prefabricate metalice căptușite cu geotextil. Fațada poate fi acoperită cu pământ și plante pentru a reda taluzul în circuitul natural.

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

58

Șantierul :Salin Les Termes – Franța

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

59

STUDIU DE CAZ: Great Park Phase II, Birmingham, Marea Britanie Înălţime – 9m 2300 mp suprafaţă sprijinită 230.000mc de pământ coeziv folosiţi ca material de umplere lucrare executată în 8 săptămâni

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

60

Soil nailing/Clouage a)

b)

c)

b)

c) d)

d)

d)

e) 22.02.2013

e) Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

61

Proiect: Sheriff Street, Worcester, Marea Britanie Înălţimea – 4m Suprafaţa sprijinită – 500mp Lungimea zidului – 125m Lungimea cuielor – variabilă, de la 1,2m la coronament, la 4,8m la bază. 22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

62

INCOMAT • Produsul Incomat® este un cofraj pierdut, realizat din două geotextile din fibre de poliamid și polietilenă legate între ele prin fire distanțiere din poliamid, care conferă grosimi diferite produsului final. • Salteaua astfel rezultată se umple la fața locului cu beton sau mortar. • Sistemul este utilizat în lucrări de consolidare, stabilizare sau etanșare a digurilor, canalelor și malurilor râurilor. • În funcție de cerințele lucrării se pot obține grosimi între 8 - 60cm cu o greutate corespunzătoare de 150-1200 g/mp

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

63

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

64

ALTE DOMENII DE UTILIZARE A PĂMÂNTULUI ARMAT 1. Lucrări de poduri

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

65

Alte domenii de aplicare a pământului armat 2. Baraje din pământ armat

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

66

Alte domenii de aplicare a pământului armat 3. Fundații 3.1. Îmbunătățirea terenului de fundare cu geogrile

armare cu geogrile a terenului de sub terasament

Piloţi din piatră alcătuiţi din tuburi de geogrile

Excavaţii în zone urbane

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

67

Alte domenii de aplicare a pământului armat 3. Fundații 3.2. Armarea fundațiilor benzi

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

geogrile

68

Alte domenii de aplicare a pământului armat 4. Lucrări aferente căilor ferate  ramblee de cale ferată armate  ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

69

Alte domenii de aplicare a pământului armat 5. Autostrăzi 5.1. Ramblee armate pentru drumuri

5.3. Ramblee armate pentru autostrăzi

22.02.2013

5.2. Ramblee în regiuni muntoase

5.4. Remedierea alunecărilor de teren cu pneuri

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

70

5.5. Pneusol

5.6. Soil nailing

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

71

Alte domenii de aplicare a pământului armat 6. Construcţii industriale 6.1. Concasoare

6.2. Buncăre de depozitare

6.3. Bazine și lagune

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

72

Alte domenii de aplicare a pământului armat 7. Obţinerea de terenuri de sub ape terasament

terasament geomembrană

Argilă moale

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

73

STUDIU DE CAZ: Zid de sprijin armat cu geogrile, cu o faţadă din plasă de sârmp sudată - India Suprafața zidului de sprijin: Înălțimea: Armarea pământului: Fațada: Material de umplutură:

Zid de sprijin

22.02.2013

1600 mp 14 - 15 m spre Mayer Vihar și 9-10m spre DND geogrile plasă din sârmă sudată nisip din râul Yamuna

pasaj

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

74

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

75

STUDIU DE CAZ: Stabilizarea patului pentru un tronson de cale ferată folosind geogrile biaxiale şi geotextile Amplasament: 100m lungime între km 323/0 si 323/2, între stațiile Jamguri și Oating, în districtul Golaghat din Assam - India. Problema: structura căii de rulare este fundată pe un rambleu de aproximativ 3m înălțime. Datorită evoluţiei rapide a tasărilor necesită frecvent operații de reabilitare. Soluția: 1. aducerea rambleului la nivelul corespunzător; 2. folosirea de geotextile ca separator și filtru între substrat și stratul de balast 3. realizarea unei armări cu geogrile sub stratul de balast. 4. așternerea unui strat nou de balast peste geogrile și reașezarea structurii feroviare. 22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

76

Amplasamet înainte de reabilitare

Starea amplasamentului după doi ani de la reabilitare

Îndepărtarea umpluturii de sub şine

Împrăştierea nisipului peste geotextil

Realizarea umpluturii din piatră spartă peste geogrid

Întinderea geotextilului

Întinderea geogridului din poliester

Trenul în miscare pe calea ferata

22.02.2013

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 Prof.univ.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, drd.ing. Florin BEJAN

77