Strategia-e-sanatate-2011

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH

CNSISP Str. Dr.A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Bucureşti, ROMÂNIA Tel: *(+40 21) 318 36 20, Director: (+40 21) 318 36 00, (+40 21) 318 36 02, Fax: (+40 21) 312 3426

CENTRUL NAŢIONAL de STATISTICĂ şi INFORMATICĂ în SĂNĂTATE PUBLICĂ Str. George Vraca Nr. 9, Sector 1, 010146 Bucureşti, România

Tel.: (+40 21) 314 0890 Fax: (+40 21) 3112998

http://www.ccss.ro [email protected]

PROPUNERE PROIECT PENTRU STRATEGIA DE INFORMATIZARE A SECTORULUI SANITAR DIN ROMÂNIA IN ANUL 2011

Autor: Catalin Gabriel Oprea Compartimentul Compartimentul standarde si strategii in informatica informatica

Vineri 10 Decembrie 2010

CUPRINS:

1- ABSTRACT ,

INTRODUCERE - CONTEXTUL CADRU

GENERAL ....1 2- Strategia Guvernului .....3 3- UNIUNEA EUROPEANA, Politica ...4 4- Situaţia actuala din sistemul sanitar romanesc ...6 5- CADRUL LEGISLATIV .... 8 6- Obiective generale ... 10 7- Obiective de detaliu ... 10 8- Concluzii ...10 9- Bibliografie ...12 10SCHITE ...14

2

ABSTRACT: Realizarea informatizarii Sănătăţii din România este un deziderat de o importanta strategica si  prioritate zero pentru tara, in acord cu cerintele Uniunii Europene si comunitatii internationale de a realiza  pacientul unic mobil european, un portal european unic de sanatate, cardul european unic de sanatate si de asigurare de sanatate, find o solutie si investitie benefica de viitor pentru reducerea cheltuielilor bugetare si creşterea calităţii actului medical in România . Lucrarea isi propune sa ofere prin prezentul proiect de srategii de ehealth pentru 2011, linii de viza (guidelines) si solutii de „”best practice” in acord cu recomandarile Uniunii Europene din 2004 si perioada care a urmat pana in prezent [1],[9],[22],[23]. 1- INTRODUCERE - CONTEXTUL CADRU GENERAL În cadrul Strategiei Naţionale a Guvernului Român, pentru perioada 2007-2013[2], punerea în aplicare a serviciilor electronice de asistenţă medicală este considerată o prioritate, viziune care se aliniaza cu politica Uniunii Europene in domeniul societăţii informaţionale[3] din cadrul  POS CCE 2007-2013 A.P. 3[4], domeniul major de intervenţie 2 -  Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor electronice publice de e-government, e-learning   şi e-sănătate [5] – unde sunt prevăzute operaţiuni indicative privind dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor  electronice publice. Atât in planul strategic al Ministerului Sănătăţii pentru perioada 2008-2010 [6] cat si in directivele UE [7] din 2000, 2004[1], 2007 [7] si 2010[8] se subliniază necesitatea[9] unui sistem integrat de servicii de informaţii privind sănătatea, cu monitorizarea pacienţilor, registre pentru bolile cronice, un sistem de informare geografic, site-uri de diseminare a informaţiilor şi educaţiei etc. Este binecunoscuta iniţiativa Guvernului României de a realiza un sistem informatic si interoperabil integrat la nivel naţional numit Eguvernare[10]/E-România[11] unde sistemul unic integrat numit E-sănătate (E-health)[12] va fi un subsistem. In  prezent acest proiect[13] se implementează la Ministerul Comunicaţiilor si Societăţii Informaţionale[14] in cadrul  programului de Supercomputing[15]. Cloud Guvernamental[16][17] si tehnologii GRID[18]. Conceptul de E-guvernare/E-România se încadrează intr-un concept mai larg european[9] numit europa.eu[19] concept care exprima strategia eEurope[21][22][23][67] in realizarea unui portal web interoperabil la nivel european care sa cuprindă programele E-guvernare din fiecare stat membru in parte si implicit fiecare  portal/program e-sănătate din statul respectiv,. menit sa funcţioneze pe baza unor standarde, benchmarkuri,  protocoale, legi si politici comune de sănătate pentru toate statele membre UE si sa se realizeze o colaborare reala si constructiva in acest domeniu. Monitorizarea progresului E-health,, a gradului de impact in sfera pacienţilor, personalului medical si a tuturor stakeholderilor precum si modul cum soluţiile de „”best practice” se răspândesc si la celelalte state membre este un element cheie de evaluare a eficientei si profitului de pe urma acestui  sistem european[24]. Astfel va fi posibila realizarea unui identificator unic al pacientului, realizarea colectării in timp real a datelor clinice si de laborator, analiza lor, va fi posibila avertizarea si alarmele in timp real pe întreg spaţiul comunitar a apariţiilor  si distribuţiei epidemiilor, a accidentelor si situaţiilor deosebite, supravegherea bolilor si prevenirea bioterorismului, minimizarea si prevenirea riscurilor accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Se va realiza astfel un punct unic de acces al informaţiilor despre pacientul european, pacient care va fi mai bine informat ca si celelalte categorii de specialişti sau profesionişti din sănătate (vezi webseals[25]). Serviciile precum telemedicina si consultul sau intervenţiile medicale la distanta prin echipamente electronice specializate vor deveni deasemenea o realitate. Directivele UE pun accentul pe opensource si schimbul de experienţa intre statele membre aflate in diverse etape ale implementării ehealth in  procesul de dezvoltare si implementare precum si pe  strategii si planuri comune[26] de dezvoltare si implementare in viitor a acestor sisteme. Se vorbeşte de 2 tipuri de carduri: Cardul European de Sănătate[27] (care va cuprinde datele vitale biologice despre pacient ca: grupa sangvina, patologii, tratamente, etc) si Cardul European al Asigurărilor Sociale de Sănătate[28] (care va cuprinde datele financiare despre plăţile si asigurările de sănătate ale pacientului comunitar).  Interoperablitatea[8] este un element cheie aici de prioritate zero[29], conform si cu  Decizia 1786/2002/EC a  Parlamentului European[30], cu conferinţa de la Lisabona a Consiliului Europei din Martie 2000[31] si cu COM(2004) Final din Februarie 2004. Conform declaraţiei ministeriale eHealth din 22 Mai 2003[32] s-a convenit la nivel UE o coordonare si o colaborare inter-ministeriala specificata in „” eEurope Action Plan” [33] si in  Programul Comunitar de Acţiune in Sănătate Publica (2003-2008)[34] care s-a materializat in  Decizia 1786/2002[ 35]. De asemenea s-a convenit importanta progresului[36] in procesul de monitorizare, standardizare  si benchmarking [37] prin dezvoltarea unei metode deschise si comune de coordonare in acest domeniu. Aceste strategii UE trebuiesc transformate in strategii naţionale de e-Health. De asemenea  Noul Card de Asigurare  European de Sănătate[38] (vezi OJEU din 27 Octombrie 2003) implica mobilitatea pacientului si transferul fisei sale in sistemele E-health din statele membre si implicit INTEROPERABILITATEA[39] (adică  structuri comune  si ontologice[40]) ca cerinţa obligatorie tehnica. Pe partea financiara si bugetara Uniunea Europeana pune la dispoziţie fonduri structurale si regionale (INTERREG III regional funds[41]), Banca Europeana de Investiţii[42]

3

sau Banca Mondiala[43] precum si alte acţiuni de colaborare daca acestea aduc beneficii reale si contribuie la scăderea cheltuielilor in sănătatea publica reprezentând un castig in politicile de sănătate[44].

2- Strategia Guvernului E-sănătate, ca membru a sistemului E-guvernare/E-România se materializează fizic printr-un  sistem informatic unic integrat (SIIS)[92] care cuprinde in general următoarele subsisteme ce vor fi accesate de utilizatori printr-un portal unic la nivel naţional: 1- sistemul FEP (EHR) = Fisa electronica a pacientului si cardul de sănătate[93] 2- sistemul  E-prescription (E-prescibing)[94] = prescripţia electronica a reţetelor medicale si a tratamentului in general 3- o varianta restrânsa a subsistemelor 1 si 2 prin proiectul UE numit EPSOS http://www.epsos.eu/ 4- telemedicina[95], robotica si  sistemele informatice[96] pentru  situaţii de urgenta de tip UPU[97] conform ORDINULUI Nr. 2021/691 din 12 decembrie 2008 [98]ART. 18, ART. 22 si ART. 29 5- un sistem ERP(Enterprise Resource Planning)[99] si CRM(Customer relationship management)[100] de tip business intelligence(BI )[101] pentru partea financiara si de planificare economica a resurselor din sistem, parte care in prezent s-a materializat sub forma a 2 proiecte distincte: raportarea SIUI ( Sistem  Informatic Unic Integrat [85][86][87]) – sistem deja implementat si in producţie si SAP (un consorţiu  format din Siemens Business Services, SAP şi HP)[101].- sistem oprit in faza de implementare. Primele 3 proiecte au fost transferate in luna Mai 2010[102] pentru implementare Ministerului Comunicaţiilor si Cercercetarii informaţionale si Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Ulterior Ministerul Comunicaţiilor a redemarat aceste proiecte si a întocmit deja un caiet de sarcini[105]. Pe site-ul acestui minister  se vad soluţii pentru problemele cu personalul de administrare/intretinere si externalizare (outsourcing) prin accesarea fondurilor structurale europene[106], soluţii ce pot rezolva la început multe probleme legate de demararea cu succes a acestui proiect[107] Pe data de 28-10-2010 la Bucureşti, Ministerul Sănătăţii a dat  publicităţii un comunicat [108] prin care informează ca este preocupat de un program operaţional dedicat Sănătăţii in cadrul căruia Ministerul Sănătăţii sa poată gestiona fonduri structurale, in calitate de Autoritate de Management. Acest comunicat urmează comunicatului din data de 26-10-2010[109] de la Bucureşti, unde se  precizează ca Ministerul Sănătăţii vrea Fond Unic de Asigurări de Sănătate separat si intenţionează aducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate in subordine si cel mai important, scoaterea Fondului Unic de Asigurări de Sănătate din administrarea Ministerului de Finanţe Publice si trecerea acestuia in administrarea Casei  Naţionale de Asigurări de Sănătate. Aşa cum preciza in comunicatul din data de 05-11-2010 de la Bucureşti,  Ministerul Sănătăţii[110] va promova in perioada următoare un nou pachet legislativ in sănătate prin care urmăreşte eficientizarea mai multor domenii din sănătate, atât financiar, cat si in domeniul resurselor umane.  Primul ministru Emil Boc declara Miercuri, 28 Iulie 2010[11] ca romanii vor putea beneficia pana la sfârşitul anului 2010 de sistemul informatic unitar integrat in domeniul sanitar, iar pana la sfârşitul lui 2011 de cardul naţional de sănătate, fisa electronică a pacientului si reţeta electronica. CNOASIIDSB - in prezent CNSISP a  participat activ prin specialiştii săi , in calitate de consultant CTC[112] al caietelor de sarcini, proiecte tehnice si studii de fezabilitate pentru proiectele  FEP [93] si  E-prescription[94],  si a depus observaţii si concluzii utile înregistrate la Unitatea de Implementare Programe din Ministerul Sănătăţii[114], care vor fi utile in dezvoltarea viitoare a programului naţional  E-Guvernare/E-Sănătate.[115] In spiritul celor de mai sus  E-sănătate (E-health)[113] este un  sistem de o importanta strategica[112] si absolut prioritara pentru: 1- îmbunătăţirea calităţii actului medical in România, reducerea la minim a mortalităţii si morbidităţii si creşterea speranţei de viata a pacientului prin centralizarea tuturor datelor despre pacient din teritoriu si timp si suportul software automat al deciziei. 2 – minimizarea malpraxisului si suportul deciziei in sistemul sanitar romanesc realizat in mod automat de software, introducerea integrala a imagisticii medicale, datelor si investigaţiilor de laborator, istoricului medical al  pacientului, automedicaţiei si a tuturor formelor de tratament si prescripţie in sistem având in plan realizarea interfeţelor cu toata aparatura medicala din teritoriu astfel încât in sistem datele sa fie actualizate pe cat posibil in timp real si automat. 3 – reducerea cheltuielilor bugetare atât pe partea mijloacelor fixe cat si a cheltuielilor de personal 4 – eficientizarea resurselor: bugetare, umane, logistice, de medicamente, de sânge pentru transfuzie, insulina, etc 5 – implementarea unui sistem BI (Business Intelligence) ce va asigura creşterea securităţii si fiabilităţii, garantarea arhivarii resurselor informatice, auditul complet si controlul informaţiilor confidenţiale, controlul si monitorizarea completa in timp a resurselor bugetare si minimizarea fraudelor, cheltuielilor sau profitului realizat in mod ilicit, minimizarea beneficiilor underground, etc

4

6 - reactualizarea sistemului informaţional sanitar cu informaţiile si formularele din modelarele CNSISP. 7 - îmbunătăţirea codificării cauzei de deces conform reglementarilor EUROSTAT din Manualul pentru certificarea cauzelor de deces in EUROPA realizat de Institutul Naţional Italian de Statistica , Roma, Decembrie 2003 8 - Determinarea valorilor relative romaneşti pe baza stabilirii unor costuri reale de pacient. Obiectivul  principal este realizarea unui DRG si a unui grouper romanesc in 3 ani. 9 - suportul si asistenta tehnica a întregului sistem datorita unui personal calificat de Help Desk, Call Center  sau TelVerde, economisindu-se sume importante de bani si timpi pentru deplasări in teritoriu si depanări a unor  sisteme defecte. Sarcina principala a serviciului HelpDesk va fi sa rezolve toate problemele si neînţelegerile referitoare la funcţionalităţile sistemului din punct de vedere al exploatării IT (si unde operatorii telefonici vor fi specialişti IT cu pregătire suplimentara pe partea medicala). Sarcina principala a serviciului CallCenter va fi una  pur medicala si anume sa rezolve cazurile dificile ale unor medici din teren care nu pot elucida anumite probleme medicale din sistem Prin urmare in cazul CallCenter-ului operatorii telefonici vor fi medici cu pregătire suplimentara in informatica si IT care sa ajute un medic in impas cu astfel de probleme. Separarea celor 2 servicii de CallCenter si HelpDesk pe criterii de competenta profesionala si pregătire este esenţiala pentru ca angajaţii se vor ocupa de probleme si sarcini diferite. 10 - o reacţie rapida la orice eroare sau defecţiune in sistem, posibilitatea de a avea alarme eficiente in sistem si de a fi avertizaţi in cazul ca ceva nu funcţionează corect. ( daca sistemul din teritoriu va avea si aparatura medicala conectata online la sistem precum si senzorii de incendiu, alarma etc) 11- asigurarea unui sistem portabil si uşor extensibil sau perfecţionabil in viitor. Astfel trebuie sa se asigure scalabilitatea sa atât pe verticala (upgrade, îmbunătăţire, adăugare de module si funcţii noi, etc) cat si pe orizontala in sensul ca sistemul trebuie sa poată fi uşor mutat si portat pe echipamente electronice si sisteme de operare noi si mult mai performante.

3- UNIUNEA EUROPEANA, Politica de coeziune şi sănătatea la nivelul uniunii (EU)[45][46] . Scopul politicii de coeziune[47] este reducerea disparităţilor economice şi sociale dintre regiunile Europei, în  principal prin intermediul fondurilor structurale. Legătura dintre sănătatea populaţiei şi gradul de dezvoltare şi competitivitate al unei regiuni a devenit din ce în ce mai evidentă. De aceea, proiectele privind sănătatea au devenit eligibile pentru finanţarea prin fondurile vizând coeziunea regională. • Fondul european de dezvoltare regională a alocat 5 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructura de sănătate (2007-2013). • Fondul social european finanţează proiecte de sănătate legate de îmbătrânire, eHealh, promovare şi formare în domeniul sănătăţii. Totuşi, aceste sume sunt relativ mici. De aceea, fondurile trebuie utilizate eficient de către autorităţile naţionale şi regionale. Cooperarea între UE şi regiuni/ reţele regionale în domeniul sănătăţii

Regiunile joacă un rol important în furnizarea serviciilor medicale. Comisia cooperează îndeaproape cu regiunile din UE pentru a spori contribuţia acestora la elaborarea politicilor şi iniţiativelor europene în domeniul sănătăţii şi pentru a sprijini schimbul de bune practici în materie de implementare a strategiei UE privind sănătatea şi în domenii de interes comun. Comisia Parlamentului European[1] specifica in anul 2004 la pag 15 foarte clar ca de sistem trebuie sa beneficieze in mod nediscriminatoriu toţi cetăţenii EU indiferent daca sunt asiguraţi sau nu (politica:  Access for all to e-Health ), indiferent de regiunea geografica sau statutul social sau economic pe care îl poseda. Se remarca înfiinţarea la nivel european si statal a unor centre de referinţa menite sa  promoveze cooperarea si sfătuirea instituţiilor medicale asupra politicilor E-health la nivel local (vezi „” OJEU  15.3.2003 062/21. Community action in the field of public health (2003 to 2008). Work Plan 2003 (2003/C  62/06).” si Com(2004) 301. numita „”Follow up to the high level refection process on patient mobility and

healthcare developments in European Union”).  Politici[48]: Întrucât starea de sănătate este determinată în mare măsură de factori din afara domeniului sănătăţii, o politică eficientă în acest sector trebuie să implice toate domeniile relevante, în special: politica socială şi regională, impozitarea, mediul, educaţia si cercetarea. Potrivit Tratatului UE, toate politicile europene trebuie să urmeze abordarea „ Sănătate în toate politicile" (HIAP ). Pentru a fi eficientă, această abordare trebuie să fie extinsă la politicile naţionale, regionale şi locale. Sănătatea în iniţiativele UE: Rolul - cheie al sănătăţii - a fost pe deplin recunoscut şi integrat în majoritatea iniţiativelor strategice ale UE [49], inclusiv în strategia pentru dezvoltare şi ocuparea forţei de muncă sau strategia  pentru dezvoltare durabilă.

5

Coordonarea domeniilor de acţiune[50]: Politica sanitară nu poate influenţa singură determinanţii sănătăţii -

este nevoie de acţiuni coordonate şi de strategii şi iniţiative comune elaborate în parteneriat cu alte domenii de acţiune, pentru a garanta că problematica sănătăţii este abordată în mod adecvat.  Impactul politicilor şi acţiunilor UE[51]: Majoritatea iniţiativelor comisiei trebuie să respecte orientările  privind evaluarea impactului, care cer, printre altele, să se ţină cont de impactul potenţial asupra sănătăţii şi a sistemelor de sănătate în elaborarea noilor politici. eHealth: •reprezintă o serie de instrumente şi servicii care utilizează tehnologii ale informaţiei şi comunicării (TIC) şi care pot îmbunătăţi prevenirea, diagnosticarea, tratamentul, monitorizarea şi gestionarea; •aduce beneficii tuturor, eficientizând sectorul medical prin îmbunătăţirea accesului la îngrijiri medicale de calitate; •include: schimbul de informaţii şi date între pacienţi, furnizori de servicii medicale, spitale, personalul sanitar şi reţele de informare în domeniul medical; dosare medicale electronice; servicii de telemedicină; dispozitive portabile de monitorizare a pacienţilor, software pentru programări în sala de operaţii, chirurgie robotizată, proiecte de cercetare fundamentală în domeniul fiziologiei umane virtuale. Obiectivele UE: •să îmbunătăţească sănătatea cetăţenilor punând la dispoziţia tuturor, prin instrumentele eHealth, un fond informaţional de importanţă vitală; •să îmbunătăţească accesibilitatea şi calitatea serviciilor de asistenţă medicală, integrând instrumentele eHealth în politica sanitară şi coordonând strategiile politice, financiare şi tehnice ale statelor membre; •să facă instrumentele eHealth mai eficiente, mai uşor de utilizat şi acceptate pe scară mai largă prin implicarea personalului sanitar şi a pacienţilor în fazele de elaborare, proiectare şi aplicare a strategiilor. Coordonare la nivel european: Numeroase aspecte problematice pentru eHealth pot fi rezolvate doar la nivel naţional şi regional (de exemplu rambursările/ compensările). Însă coordonarea acţiunilor la nivel european asigură o abordare coerentă. O astfel de abordare este necesară în special în domenii precum siguranţa pacienţilor, direcţia politică, implicarea personalului sanitar în procesul decizional şi utilizarea unei terminologii care poate fi înţeleasă de toate părţile. În plus, UE sprijină o serie de proiecte, permiţând elaborarea politicilor într-un mod responsabil, care ia în considerare cele mai recente tendinţe şi informaţii din domeniu.  Principalele iniţiative europene eHealth

Tehnologiile informaţiei şi comunicării: Stimularea cererii şi îndepărtarea obstacolelor pentru serviciile eHealth[76] Standardizarea: eHealth este unul dintre domeniile prioritare în care standardizarea este esenţială pentru atingerea obiectivelor politice. [77] Cercetarea în domeniul medical: Sprijin pentru cercetare: Măsuri pentru o mai bună înţelegere a legăturii dintre tehnologie, economie şi sănătate[78] [79] Telemedicina: Instrumente de informare de la distanţă - Alianţa pentru telemedicină şi Agenţia Spaţială Europeană [80] Reţele de telecomunicaţii - Bază de date cu funcţie de căutare - include proiecte eHealth- eTen – servicii electronice transeuropene dezvoltate în interesul public [81] Dispozitive medicale: Norme europene privind accesul pe piaţă, relaţiile comerciale internaţionale şi competitivitatea si - sprijin european pentru dezvoltare şi inovare [82] Cardul european de asigurări sociale de sănătate: Ia locul formularelor tipărite de care era nevoie pentru a  beneficia de tratament medical în alt stat membru[83]  Strategia UE privind sănătatea ( 2008-2013) : „Sănătatea în toate politicile” este unul dintre principiilecheie ale  strategiei UE privind sănătatea[85]. Prin această abordare se urmăreşte ca sănătatea să devină parte

integrantă a tuturor politicilor elaborate la nivel european, naţional şi regional, inclusiv în procedura de evaluare a impactului şi în cadrul instrumentelor de evaluare. „Sănătatea e de aur" – sănătatea şi politi cile economice

•Strategia economică a UE recunoaşte dificultăţile cu care se confruntă sistemele sanitare şi demersurile de dezvoltare durabilă pe fondul unei societăţi afectate de fenomenul îmbătrânirii populaţiei. •Strategia pentru dezvoltare durabilă accentuează importanţa pe care o are sănătatea pentru dezvoltarea durabilă a Europei. Promovarea sănătăţii, reducerea inegalităţilor în domeniul sănătăţii şi protecţia împotriva ameninţărilor la adresa sănătăţii sunt principalele sale obiective.  Politica de coeziune:

6

•Pentru perioada 2007-2013, s-au alocat peste 5 miliarde de euro pentru proiecte legate de sănătate., în special pentru cele vizând ameliorarea infrastructurii şi a serviciilor sanitare şi formarea specialiştilor din întreaga Uniune. •Scopul Comisiei este să se asigure că autorităţile naţionale şi regionale cheltuie fondurile în mod eficient. De aceea, le ajută să identifice şi să gestioneze investiţiile în acest domeniu.  Programul privind sănătatea şi agenţiile UE 

•Programul UE privind sănătatea. dispune de peste 300 de milioane de euro pentru proiecte legate de sănătate care se derulează în perioada 2008-2013. Oferă oportunităţi de finanţare î n diverse domenii prioritare şi a acordat deja sprijin mai multor proiecte privind iniţiativa HIAP. •Există mai multe agenţii ale UE în domeniul sănătăţii care oferă sprijin politicilor comunitare. O parte din aceste agenţii susţin iniţiativele din afara domeniului sănătăţii, contribuind astfel la integrarea HIAP Coordonarea domeniilor de acţiune: Este nevoie de strategii comune şi de iniţiative care să interconecteze domeniile de acţiune care au legătură cu sănătatea pentru a garanta abordarea adecvată a tuturor problemelor care apar în acest sector. Comisia coordonează mai multe grupuri trans-sectoriale şi menţine canale permanente de cooperare la nivelul politicilor relevante. Acest tip de abordare coordonată s-a aplicat în domenii precum politica socială, regională şi de mediu, cercetarea, tehnologiile informaţiei, educaţia. Grupul de lucru din cadrul Consiliului: Implementarea strategiei UE în domeniul sănătăţii este sprijinită de Grupul la nivel înalt din cadrul Consiliului , care a identificat ca prioritară integrarea sănătăţii în toate domeniile de acţiune şi a subliniat în repetate rânduri importanţa strategică a celorlalte politici pentru sănătate. Cercetarea şi noile tehnologii:

•Sănătatea este una dintre priorităţile politicii UE în materie de cercetare, multe proiecte legate de sănătate fiind finanţate în baza celui de-al 7-lea program- cadru pentru cercetare (FP7)[52] . •Instrumentele din domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicării (TIC), precum eHealth , pot îmbunătăţi sistemele naţionale de sănătate, dar necesită o dezvoltare adecvată şi o amplă cooperare la nivelul UE pentru a răspunde nevoilor cetăţenilor europeni. •Consultaţi şi Evaluarea tehnologiilor din domeniul sănătăţii. (HTA).  Evaluarea impactului: Majoritatea iniţiativelor Comisiei trebuie să respecte orientările privind evaluarea impactului, aplicabile inclusiv în domeniul sănătăţii. Acestea prevăd că toate departamentele competente ale Comisiei trebuie să se implice în planificarea iniţiativelor şi propun tehnici suplimentare pentru integrarea aspectelor care ţin de sănătate. Comisia colaborează şi cu experţi externi, specialişti din cadrul administraţiilor   publice sau din mediul academic, pentru a înţelege în ce măsură acţiunile UE influenţează sănătatea şi sistemele sanitare. Comisia doreşte în special să afle cum poate fi determinat şi măsurat acest impact şi cum poate fi integrat în acţiunile viitoare. Orientări privind evaluarea impactului: Sănătatea este inclusă în orientările Comisiei cu privire la evaluarea impactului, care se bazează pe metodologiile privind evaluarea impactului asupra sănătăţii (HIA), elaborate în cadrul programului privind sănătatea publică. Acest program se bazează pe trei piloni, iar sănătatea este menţionată în relaţie cu cel referitor la aspectele sociale şi de mediu.  Evaluarea impactului asupra sănătăţii (HIA): În perioada 2001-2004, Comisia a finanţat un proiect privind analiza detaliată a HIA. Rezultatul acestui proiect este ghidul HIA , care include informaţii privind repercusiunile specifice asupra sănătăţii, procedurile şi metodele de evaluare.  Evaluarea impactului asupra sistemelor sanitare (HSIA): În 2007, un grup de lucru la nivel naţional privind evaluarea impactului asupra sănătăţii şi a sistemelor sanitare a elaborat o metodologie HSIA şi un instrument online pentru evaluarea impactului asupra sistemelor sanitare din UE , care să poată fi aplicat tuturor politicilor  europene.

5- Situaţia actuala din sistemul sanitar romanesc In momentul de fata s-au dezvoltat proiecte informatice fără sa se tina cont daca: 1 - mai exista aplicaţii E-health sau documentaţie (studii de fezabilitate, caiete de sarcini sau proiecte tehnice) deja in curs de implementare in sistemul sanitar din România 2 - se pot integra cu sistemele deja existente in sistemul sanitar, guvernamental (de stat) sau privat din România 3 – sistemele noi nu se dublează cumva cu sisteme deja implementate sau in curs de implementare (vezi exemplul cu evidenta medicilor si raportarea morbidităţii) 4 – se rezolva probleme reale absolut necesare (sistemului sau personalului sanitar). 5 - exista sau nu o perspectiva de integrare a acestor sisteme intr-un sistem integrat unitar si posibilitatea de a le integra si in programul e-guvernare si E-România precum si cu cele similare de la nivel UE.

7

6 – exista raportarea SIUI ( Sistem Informatic Unic Integrat )[85][86][87] la Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituţie publica, autonoma, de interes naţional, cu personalitate juridica, al cărei principal obiect de activitate îl reprezintă asigurarea funcţionarii unitare si coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România. Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate din România[87] este un factor cheie în dezvoltarea şi perfecţionarea serviciilor medicale şi farmaceutice, reprezentând o soluţie  pentru îmbunătăţirea gestiunii fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi pentru oferirea de servicii medicale şi farmaceutice de calitate asiguraţilor. SIUI este extrem de important pentru realizarea informatizării în domeniul sănătăţii. În acelaşi timp, SIUI este aliniat la strategia naţională de informatizare şi se poate alinia uşor  la reglementările organismelor internaţionale cu care se efectuează schimburi permanente de date.  Dezavantajele SIUI sunt următoarele: a - nu acoperă întreaga populaţie a României, ci numai pe cei ce sunt asiguraţi la CNAS (exista foarte multe persoane pe teritoriul naţional asigurate in alta parte sau care pur si simplu nu sunt asigurate nicăieri dar, care in regim de urgenta se prezintă la UPU din spitale si apelează la serviciile SMURD si 112; b –  Include doar date financiare si costuri despre pacient si nu include date medicale absolut necesare medicului si specialistului in tratament (Fisa electronica a pacientului, imagistica medicala si datele medicale cu investigaţiile de laborator, istoricul medical al pacientului, sistemul de suport al deciziei, etc); 7 – exista raportarea DRG[88], in vederea evaluării rezultatelor spitalului, dar a fost preluat si adaptat pentru a putea fi folosit si la finanţarea spitalelor. Aceasta raportare este întreţinută si dezvoltata de Şcoala Naţionala de Sănătate Publica si Management Sanitar[89] si este sincronizata si cu SIUI. Centrul de Cercetare si Evaluare a serviciilor de Sănătate este structura SNSPMS care are in activitate colectarea si gestionarea setului minim de date la nivel de pacient in regim de spitalizare continua si de zi de la toate spitalele din România, in baza normelor in vigoare ale CNAS si ale Ministerului Sănătăţii. Beneficiarii principali sunt unităţile sanitare cu paturi si cele 2 instituţii mai sus menţionate, împreuna cu alte instituţii publice si private care activează in sistemul sanitar. Activităţile desfăşurate in cadrul centrului constau in elaborarea unui standard la nivel naţional pentru SMDP colectat si transmis de spitale, centralizarea si procesarea datelor la nivel de spital, furnizarea de rapoarte  privind clasificarea in grupe de diagnostice si validarea cazurilor raportate de spitale, precum si acordarea de suport metodologic si asistenta tehnica pentru reprezentanţii spitalelor si ai CNAS, respectiv Ministerului Sănătăţii. Un domeniu important îl ocupa analiza activităţii spitalelor, prin monitorizarea evoluţiei activităţii acestora, prin calcularea si raportarea unor indicatori privind activitatea clinica desfăşurată si a acurateţii datelor  colectate in format electronic. 8 – exista si alte portaluri independente de raportare ca de exemplu  Portalul de raportare(introducere date) a cheltuielilor efectuate in unităţile sanitare cu paturi 2010 si  Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice. 9 – exista in proprietatea CNSISP si amplasat la STS sistemul SAP (sistemul de informatizare a spitalelor) , un sistem pilot care iniţial a fost gândit pentru 13 spitale, si care urma mai apoi sa se extindă si la restul spitalelor din România. Sistemul este un exemplu de raportare dubla deoarece in funcţionalitate îl dublează  pe SIUI deşi ca tehnologie se doreşte mai performant. In prezent sistemul a fost realizat numai pentru 2 spitale (Fundeni si TG Mures) si este suspendat de Ministerul Sănătăţii datorita lipsei de finanţare a unor module critice  pentru funcţionarea fiabila a acestui sistem si a unor probleme legale in contractul semnat cu firmele dezvoltatore si părţile implementatoare. Viitorul acestui sistem este deocamdată incert, el continuând sa consume resurse financiare pentru menţinerea sa in stare de funcţionare neîntrerupta. 10 - exista raportarea Exbuget si alte numeroase aplicaţii E-health specifice de spital, secţii de spital, cabinete de specialitate, centre medicale, ambulatorii de specialitate, unităţi sanitare si balneoclimaterice, etc. Ca exemplu menţionam aplicaţiile: Infoworld, Hospital Manager, ProMed, MedPro, DesNet, Charisma Medical Software (CMS), CABIMED etc Concluzionând, problema de baza in toate aceste portaluri si sisteme este lipsa sincronizării si interoperabilităţii cu celelalte sisteme si baze de date, lipsa unui format standard al datelor si dificultăţi foarte mari in viitor de a sincroniza toate aceste sisteme in portalul e-sănătate si a avea date prelucrate operabile si disponibile in timp real. In domeniul sanitar romanesc exista de asemenea doua instituţii cu rol activ in domeniul E-health si anume: 1 - SRIM (Societatea Română de Informatică Medicală) ai cărei membrii activează în mai multe comitete ştiinţifice şi profesionale şi în câteva grupuri de experţi ale Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Educaţiei. Preşedintele SRIM a fost ales recent preşedinte EFMI (The European Federation for Medical Informatics). SRIM este membru instituţional al " Prorec-(Asociaţia Romana pentru Evidenta Electronica a Datelor Medicale) ", o societate care promovează implementarea dosarului electronic al pacientului în România. 2 - Academia de Ştiinţe Medicale este o instituţie publica de interes naţional in domeniul cercetării medicale si farmaceutice, de consacrare academica, cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Sănătăţii Publice. Programele de cercetare ale Academiei de Ştiinţe Medicale sunt:

8

Programul de cercetare VIATA SI SANATATE – VIASAN www.viasan.ro Programul Naţional de cercetare - dezvoltare de excelenta pentru sănătate CEEX www.mct-excelenta.ro Proiectul Strategia naţională CDI(Cercetării-Dezvoltării si Inovării) pentru perioada 2007 - 2013

www.strategie-cdi.ro 7 - CADRUL LEGISLATIV - o condiţie obligatorie, pentru a avea o strategie naţională funcţională de informatizare în sănătate. Reglementările existente, care au relevanţă în acest sens, sunt: Legea reformei de sănătate 95/2006 privind  principalele aspecte ale ocrotirii sănătăţii în România. Ea prevede, între altele, necesitatea ca Ministerul Sănătăţii să asigure crearea unui sistem informatic integrat pentru managementul sănătăţii publice. Aceeaşi lege prevede necesitatea existenţei unor sisteme informatice privind bolile transmisibile, urgenţele, asistenţa comunitară, dosarul electronic al pacientului spitalizat, cardurile pentru asigurările de sănătate etc. Decrete guvernamentale (de pildă cele pentru programele de sănătate), ca şi Ordine ale Ministrului Sănătăţii, cum ar fi cel pentru Planul Strategic al Ministerului Sănătăţii 2008 – 2010, sau pentru proiecte de informatizare, aduc detalii în acest sens. Legea 102/2005 reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal. Pentru autentificări, semnătura digitală, prevăzută de Legea 455/2001, este utilizată în România doar excepţional, iar introducerea ei în sectorul sanitar nu este considerată încă oportună de către specialişti, date fiind costurile mari şi perspectiva apariţiei unor  metode alternative de autentificare în viitor. Acest fapt întârzie deocamdată renunţarea la documentele pe suport de hârtie, care circulă în paralel cu cele pe suport electronic. Cadrul legislativ al informatizării sănătăţii urmează îndeaproape cadrul guvernamental mai general pentru guvernare electronică, cadru gestionat de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Între altele, Hotărârea de Guvern Nr. 1455/2006  prevede că Ministerul Sănătăţii, prin CNOASIIDS – in prezent sub denumirea de CNSISP, va participa la elaborarea strategiei de informatizare a sistemului sanitar din România, împreună cu Ministerul Comunicaţiilor si Tehnologiei Informaţiei (MCTI – la ora actuală MCSI). Reglementările care trebuie să facă efectivă o strategie de informatizare pentru sectorul ocrotirii sănătăţii trebuie să fie mai specifice. Strategia naţională de E-health, trebuie să fie obiectul unei reglementari legislative. Structura, principalele componente şi legături ale sistemului informatic integrat al sănătăţii (SIIS) trebuie să fie stabilite prin reglementări cu putere de lege. Reglementările care stabilesc detaliile SIIS, trebuie să conţină şi descrierea datelor culese (inclusiv dicţionarele de date si definiţiile de caz), scopul pentru care sunt culese datele, beneficiarii datelor SIIS, sistemele de codificare a datelor (nomenclatoare, standarde), modalităţile de comunicare (circuit informaţional, formate), tipizatele medicale (inclusiv formularele cu regim special), modalităţile de stocare a datelor (inclusiv garantarea integrităţii), drepturile şi modalităţile de acces la date, politicile de confidenţialitate, sistemele de asigurare a calităţii datelor, sistemul de avizare a produselor informatice din domeniul medical, relaţiile dintre informaţia pe suport electronic si informaţia stocată pe hârtie, proprietatea asupra datelor, responsabilităţile în administrare. Deşi strategia UE are in vedere un pacient mobil european ale cărui date sa fie disponibile pe un portal unic european trebuie remarcate 2 aspecte si anume: 1- Nu orice pacient sau cetăţean roman are in plan sau va calatori in străinătate si este normal ca datele lui medicale sa rămână in România atât timp cat acesta nu călătoreşte in străinătate si nu face apel la servicii medicale din străinătate pentru consultaţii online, tratamente la distanta sau  puncte de vedere cu privire la diagnosticul si tratamentul sau; 2- In România nu este implementata la ora actuala o legislaţie completa asupra datelor medicale si a fisei pacientului in format electronic care sa specifice clauze si reglementari asupra confidenţialităţii datelor, criteriilor si permisiunilor de acces la aceste date, modului cum aceste date pot migra de la un medic, personal medical, centru sau unitate medicala la alta, etc Reglementările legale ar trebui să interzică duplicarea colectării datelor, cererile insuficient fundamentate de date noi, ori utilizarea de date personalizate pentru statistici, cercetare şi învăţământ. Toate aceste reglementări ar  trebui să fie publice (afişate pe site-ul MS şi actualizate periodic). În cazul externalizării unor activităţi de administrare a sistemului informatic, reglementările legale ar trebui să prevadă obligaţii suplimentare privind confidenţialitatea datelor sau continuitatea activităţii în cazul falimentului sau lichidării firmei administratoare. Evident, legislaţia aferentă strategiei va trebui să reglementeze şi statutul, atribuţiile şi modalităţile de lucru ale organismului dedicat strategiei, acea comisie permanentă interministerială, mecanismele de avizare, control şi certificare, implicit obligativitatea investirii banilor publici doar în proiecte care respectă strategia de informatizare. Doar în momentul în care toate aceste condiţii vor fi fost îndeplinite, când va exista o strategie cu  putere de lege, un organism care să elaboreze această strategie şi să asigure punerea sa în practică, ca şi cadrul legislativ care să asigure autoritatea strategiei, vor exista condiţiile pentru ca banul public investit în proiecte de informatică în sănătate să fie utilizat în mod eficient.

9

Obiective generale asupra sistemului sanitar romanesc: Realizarea unei strategii de implementare care sa stea la baza tuturor proiectelor ce sunt finanţate din bani publici si avizarea obligatorie a tuturor proiectelor de informatică de sănătate propuse, finanţate din bani publici, cu respingerea celor care nu se încadrează în strategie sau nu respectă standardele, benchmarkurile, protocoalele, ghidurile, modelarele, metodologiile, codificările sau legislaţia, certificarea aplicaţiilor de informatică de sănătate după terminarea lor. Obiective de detaliu asupra sistemului sanitar romanesc:  Elaborarea si legiferarea unei strategii de cadru legislativ, recunoscută ca un document oficial  pr in care să se permită doar lansarea acelor proiecte de informatizare care respecta legislaţia, si care sa cuprindă un set complet si unanim acceptat pe domeniul E-health de: - standarde, ghiduri, protocoale,  benchmarkuri, legislaţie , ordine de ministru, HG-uri, metodologii, modelare, codificări şi interfeţe intre componente, etc. Asociaţia Română de Standardizare (ASRO) , singura instituţie naţională oficială în domeniul standardizării, are din 1995 o grupă de lucru dedicată informaticii medicale, care însă nu a activat. Societatea Romana de Informatica Medicala , înfiinţată in anul 1990 , a  publicat de-a lungul anilor o serie întreaga de lucrări si a organizat numeroase conferinţe si congrese insa fără un rezultat concret printr-o lege aprobata de Ministerul Sănătăţii. - normative E-health, directive E-health si instrucţiuni de integrare si interoperabilitate e-health astfel încât sa se tina cont de ce exista in prezent in dotarea sistemului IT sanitar din România, UE si la nivel mondia l. Astfel este necesar sa se ia in considerare ce se afla in teritoriu si in spitale deja si cum sistemele noi vor  interacţiona si se vor relaţiona cu cele existente (vezi raportări, statistici, actualizare si comunicare intre baze de date, implementarea legislaţiei, ICD-10, DRG, , HL7, openEHR  (ISO 18308 si ISO/DTR 20514), mobilitatea pacienţilor si clasificarea pacienţilor spitalizaţi prin metoda australiană AR-DRG versiunea 5. etc). Trebuie sa se tina cont de ce directive UE exista deja. Sistemul informatic medical trebuie sa fie capabil sa importe/exporte rapid, uşor si complet fisa pacientului de la/către sistemele informatice medicale similare din străinătate (vezi: „”Regulation 1408/71” , „”Communication from the Commission, COM(2004) 301”, numita „” Follow-up to the high level reflection process on patient mobility and healthcare developments in the European Union” si  Regulile Curţii Europene de Justiţie ca: „”Kohll C-158/96 (1998) ECR-1931 si Decker C-120/95 (1998) ECR-1831”). De asemenea trebuie sa se tina cont de programele e-guvernare si E-România in prezent in faza de implementare la Ministerul Comunicaţiilor si Societaţii Informaţionale. Este esenţial ca in procesul de legiferare si decizie sa se tina cont de un punct de vedere comun si un proces democratic aprobat de toţi stakeholderi. Directiva europeana „”{SEC(2004)539} e-Health [1]” recomanda (la pag 16 in cap. 4.2.2) sistemele deschise de tip opensource pentru ca toţi factorii implicaţi in E-health sa aibă posibilitatea de a se implica activ in proces si a conduce sistemul către o varianta optima. Pe plan internaţional este demn de remarcat standardul Australian OpenEHR  ( http://www.openehr.org/ ), un standard opensource, gratis, ISO si recunoscut si folosit de foarte multe tari EU care au implementat programe e-sănătate in tarile lor ( vezi ISO 18308 si ISO/DTR 20514). Deasemeni documentul UE {SEC(2004)539} e-Health[1] recomanda la pag 17 standardele W3.org. România participă şi la două proiecte internaţionale vizând o astfel de interoperabilitate şi anume: “ Near to Needs”, (început în 2001) cu Italia şi „ Health Optimum ” (început în 2007) cu Italia (coordonator), Spania, Danemarca, Suedia şi Belgia. - politici de achiziţie si întocmire a contractelor astfel încât produsele sa fie livrate la cheie si fără costuri suplimentare. Ministerul Sănătăţii ar trebui sa aibă 2 Centre de Date (Data Centers) proprii , unul pentru serverele centrale si altul in alt oraş pentru site-ul de backup si dezastru (Dizaster Recovery). Acest deziderat este necesar pentru viitoare introduceri de sisteme informatice E-health naţionale care ocupa un spaţiu mare de stocare si au cerinţe speciale de amplasament (grup generator propriu, ventilaţie si control umiditate, paza si protecţie, etc), operare,  personal supra-calificat, etc. Este deci necesara construirea unor astfel de clădiri conform standardelor  internaţionale (TIA-942, BS ISO/IEC 27001, SR EN ISO 9001:2008 , SR EN ISO 14001:2004, SR  ISO/CEI 27001:2006, ISO 20000-1:2005, SR OHSAS 18001:2007, etc), având o soluţia completa si standardizata UE pe E-health de online Bare Metal Backup/Recovery cu o strategie completa si testata care sa includă toata documentaţia, scripturile si instrucţiunile de utilizare pas cu pas. Centrele de Date (Data-Center) cu tehnologii GRID si Cloud pentru supercomputing trebuie sa fie construite in România si de dorit in proprietatea Ministerului Sănătăţii din România, având întreg personalul super-calificat de întreţinere, administrare, exploatare si dezvoltare exclusiv din România (vezi exemplul MCSI). De asemenea sistemele centralizate si informatice nu se pot interopera si sincroniza in mod fiabil ( vezi COCIR  si IHE ), securizat si eficient la nivelul unor sisteme de importanta strategica fără o soluţie sigura si garantata de  broadband naţional (prin cablu sau wireless) conform standardelor si cerinţelor celui de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale - STS. (vezi [1]) Fără o astfel de soluţie de  broadband cu acoperire pe întreg teritoriul României un sistem integrat de sănătate nu este un sistem fiabil si sigur pentru viata pacientului si

10

sănătatea acestuia si reprezintă un pericol generator de litigii, costuri suplimentare foarte mari pentru soluţii garantate offline, pierderi de vieţi omeneşti, etc (vezi: GAO-04-224[40], eTen[81] , tehnologiile grid [117] si "COM(2004) 13 final, 2003/0147 (COD)[116] .") Sistemul informatic integrat este necesar sa fie format din module sincronizate, rapide, fiabile si interoperabile dar, pe cat posibil independente  pentru ca defecţiunea unui modul sa nu atragă in lanţ defecţiunea întregului sistem.  Modulele fundamantale [118] (EHR/FEP. E-prescription, tele-medicina , SIUI/SAP, etc) nu trebuie sa fie o preconditie unul pentru celalalt. Sistemul trebuie sa îşi construiască baza de date cu pacienţi de la serviciile de evidenta populaţiei, de  paşapoarte si vize, ambasade, etc si nu numai de la Casa Naţionala De Asigurări de Sănătate. Acest imperativ este necesar pentru a respecta directivele Uniunii Europene cu privire la politica:  Access for all to e-Health [1]  De asemenea conform reglementarilor UE sistemul trebuie sa ajute la o mai buna si mai rapida informare si documentare a pacientului, autoritarilor si a centrelor de prevenire a maladiilor si bolilor prin dezvoltarea de  pagini de web din clasa webseals . Sistemul trebuie sa garanteze accesul simultan la sistem a unui număr imens de utilizatori si asigurarea funcţionalităţii fiabile ireproşabile fără congestionare si supra-încărcare in cazul accesului simultan a zeci de milioane de utilizatori chiar si in cazuri extreme (vezi  benchmarkurile recente ale UE si normativele UE din COM(2003) 65 final Electronic Communication: Road to Knowledge Economy). Sistemul trebuie protejat la sabotaj intenţionat de tip denial-of-service attack (DoS attack), distributed denial-of-service attack (DDoS attack), flooding, SQL-injection, multi-acces de tip multi-threading etc. Sistemul va garanta asigurarea funcţionalităţii sale in cazul unor dezastre majore. Sistemul va garanta posibilitatea ca fiecare medic sa aibă in permanenta posibilitatea de a accesa offline  pacienţii curenţi in tratament si sa opereze sistemul offline in cazul întreruperii conexiunii la internet. Este evident haosul ce s-ar putea creea intr-un ambulatoriu de specialitate când pacienţii ce aşteaptă la rând ar fi reprogramaţi sau puşi indefinit in aşteptare datorita căderii accidentale a legăturii la internet sau a unor reparaţii de infrastructura stradala când din greşeala s-au rupt cablurile de internet sau de alimentare cu energie electrica. Problema devine extrem de critica si periculoasa in cazul unei unităţi de primire urgente UPU, bloc operator, terapie intensiva, maternităţi, etc. Sistemul si proiectanţii lui vor tine cont de faptul ca un sistem E-sănătate (E-health) operează cu starea de sănătate si cu viata oamenilor. Orice neajuns, eroare de proiectare si design, defecţiune tehnica sau informatica, etc poate pune in primejdie viata unui număr restrâns sau chiar foarte mare de pacienţi si poate deveni un atentat la siguranţa naţionala. De aceea un sistem E-health unic integrat naţional reprezintă un sistem de importanta strategica care trebuie garantat in funcţionare si exploatare continua si neîntrerupta 100%, 24 din 24 de ore, 7 zile din 7, 365 din 365 de zile si nu trebuie sa se defecteze niciodată .  Medicii si personalul  medical vor depune in mod evident un efort costisitor si dificil sa se adapteze si sa se motiveze in a implementa in activitatea lor noile cerinţe si tehnologii insa de îndată ce vor fi adaptaţi vor avea încredere deplina in sistemul informatic si nu trebuie dezamăgiţi de erori in sistem.

Sistemul informatic integrat unic pentru sănătate trebuie declarat o prioritate naţionala de importanta strategica iar, investiţiile, costurile ridicate necesare implementării si administrării unui astfel de sistem trebuie discutate in mod deschis si clar cu comunitatea europeana (EU), FMI, WHO, UNICEF si toate structurile internaţionale ce ne impun standarde de aliniere cu comunitatea medicala internaţionala. Sistemul va trebui proiectat in mod modular si ţinând cont in mod democratic de 4 factori principali: 1necesităţi absolut critice si prioritare; 2 - necesităţi de perspectiva si secundare; 3 - părerea stakeholderilor si a  personalului medical si IT specializat (vezi pag 15 din directiva UE: „”{SEC(2004)539} e-Health [1]); 4  bugetul si posibilităţile de finanţare 8 - Concluzii: Este necesara înfiinţarea a unui organism permanent, independent si finanţat care sa aibă atribuţii legiferate de urmărire si control al îndeplinirii politicilor de E-health. Acest organism trebuie sa fie imparţial fata de toţi stakeholderii si sa aibă ca obiectiv principal si prioritar pacientul, creşterea calităţii actului medical si creşterea competitivităţii in sistemul e-sănătate romanesc mai presus de orice alte obiective. Acest organism trebuie sa fie subordonat direct guvernului sau parlamentului României si sa nu fie implicat in nici un fel in procesul de  business, sa nu fie beneficiar direct al sistemului E-health si al bugetului de sănătate pentru a i se putea garanta imparţialitatea, corectitudinea si caracterul democratic, de fairplay si nediscriminatoriu. Prin urmare Legislaţia României trebuie deci sa denumească in mod clar o instituţie publica independenta si finanţată corespunzător, de pildă o comisie permanentă interministerială ca ORGANISM PERMANENT DEDICAT STRATEGIEI , pentru a elabora şi ţine la zi strategia, capabila sa cumpere standarde internaţionale, sa organizeze conferinţe, congrese si dezbateri publice, care sa aibă rolul de leader (conducător) si sa coordoneze toate activităţile de legiferare, standardizare si implementare in acest domeniu, sa verifice si sa raporteze orice fel

11

de nereguli in acest cadru (vezi de exemplu exemple de astfel de instituţii pe domeniul juridic cazul ANI –  Agenţia Naţionala de Integritate ce este supervizata inclusiv de Parlamentul European, etc)

11 - Bibliografie COMMISSION OF THE EUROPEAN COMMUNITIES Brussels, 30.4.2004 COM (2004) 356 final {SEC(2004)539} e-Health - making healthcare better for European citizens: An action plan for a European e-Health Area 2 - Strategia Naţionala a Guvernului Român, pentru perioada 2007-2013 3 - Politica Uniunii Europene in domeniul societăţii informaţionale 4 - POS CCE 2007-2013 A.P. 3 5 - Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor electronice publice de e-government, e-learning şi esănătate 6 - Planul strategic al Ministerului Sănătăţii pentru perioada 2008-2010 7 - COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE Bruxelles, 23.10.2007 COM(2007) 630 final CARTE ALBĂ Împreună pentru sănătate: O abordare strategică pentru UE 2008-2013 8 –  EMPIRICA - eHealth Benchmarking (Phase II) Final Report 9 –  i2010 - A European Information Society for growth and employment 10 - E-guvernare 11 - E-România 12 - Comisia Europeană - Soluţii IT pentru servicii de sănătate durabile E-sănătate (E-health) 13 - Ministerului Comunicaţiilor si Societătii Informaţionale (MCSI) - ”e-Government - motorul  pietei IT&C din România” 14 - Ministerul Comunicaţiilor si Societatii Informaţionale 15 - Ministerului Comunicaţiilor si Societătii Informaţionale (MCSI) - Centrul Na țional de Supercomputing 16 - Ministerului Comunicaţiilor si Societătii Informaţionale (MCSI) - Supercomputing: infrastructura suport pentru strategia na țională E-România 17 - Ministerului Comunicaţiilor si Societătii Informaţionale (MCSI) - eRomânia asigura adevarata modernizare a statului roman 18 - Grid Technologies for E-Health 19 - europa.eu 20 - strategia eEurope 21 –  The Europe Broadband Strategy - The European Telecommmunications Network Operators’ Association (ETNO) Conference ’Making Broadband Happen in Europe’ Brussels, 3 December 2002 22 - i2010 in context: ICT and Lisbon Strategy 23 - i2010 strategy - key documents 24 - „”The World Summit on the Information Society (WSIS) ” 25 - webseals 26 - World Summit on the Information Society Outcome Documents Geneva 2003 - Tunis 2005 27 - Cardul European de Sănătate 28 - Cardul European al Asigurărilor Sociale de Sănătate 29 - Interoperable eHealth is Worth it Securing Benefits from Electronic Health Records and ePrescribing 30 - Decizia 1786/2002/EC a Parlamentului European 31 - Conferinta de la Lisabona a Consiliului Europei din Martie 2000 32 - „”eHealth 2003, Ministerial Declaration, Brussels, 22 May 2003 ” 33 - „”eEurope Action Plan ”” 34 - Programul Comunitar de Actiune in Sanatate Publica (2003-2008) 35 - Decizia 1786/2002 . 1-

12

COMMISSION OF THE EUROPEAN COMMUNITIES Brussels, 28 June 2006 SEC(2006) 817, COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT on the Review of the EU Regulatory Framework for electronic communications networks and services {COM(2006) 334 final} IMPACT ASSESSMENT 37 - eHealth ERA - eHealth strategy and implementation activities in România, Report in the framework of the eHealth ERA project 38 – Cardul european de asigurari de sanatate 39 –  Requirements for a Web Ontology Language-W3C Working Draft 07 March 2002 40 - GAO- Benefits Realized for Selected Health Care Functions-Report to the Ranking Minority Member, Committee on Health, Education, Labor, and Pensions, U.S. Senate 41 - INTERREG III regional funds 42 - Banca Europeana de Investitii 43 - Banca Mondiala 44 - „”Guidelines on criteria and modalities of the implementation of Structural Funds in support of  electronic communications (Doc. SEC(2003) 895, 28.7.2003) ” 45 - Sănătatea şi fondurile structurale 46 - EUROPA - Site-ul oficial al Uniunii Europene 47 – EUROPA - Regional Policy 48 – EUROPA - Politici 49 - EUROPA - Sănătatea în iniţiativele UE 50 – EUROPA - Coordonarea domeniilor de acţiune 51 - EUROPA - The Council of the European Union - Draft Council Conclusions on a cooperation mechanism between the Council and the Commission for the implementation of the EU Health Strategy - Brussels, 20 November 2008 52 - EUROPA - European Commission : CORDIS : FP7 : Health : Home 53 - EUROPA - ESănătate - Politici 54 - EUROPA - ESănătate - Key documents 55 - EUROPA - ESănătate - NEN E-Healh-Documents 56 - EUROPA - ESănătate - Interoperability 57 - CALLIOPE Governance and Terms of Operation and Consensus Building Activities Manual 58 - 01 December 2009 - Council conclusions on "Safe and efficient healthcare through eHealth" 59 - 04 November 2008 - Commission Communication COM/2008/0689 final Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions (COM/2008/0689 final) on telemedicine for the benefit of   patients, healthcare systems and society 60 - 02 July 2008 - Commission Recommendation (C(2008) 3282) - Commission Recommendation of 2 July 2008 on cross-border interoperability of electronic health record systems (notified under  document number C(2008) 3282). It provides guidelines for interoperable electronic health record systems, allowing for cross-border exchange of patient data within the Community so far as necessary for a legitimate medical or healthcare purpose. 61 - 01 January 2008 - European Patients Smart Open Services project The 2008-2011 European Patients Smart Open Services project (epSOS) [www.epsos.eu] and its related thematic network  Calliope [www.calliope-network.eu], was co-financed by DG Infso to develop and validate cross-border  interoperability of patient summaries and ePrescription solutions. 62 - 23 October 2007 - Commission health strategy (2008-2013) COM(2007) 630 final Provides a framework and objectives to the European work on core health issues, on integrating health in all policies and on addressing global health threats. The strategic includes Dynamic Health Systems and New Technologies as one of its three themes. 63 - 01 May 2007 - 2009 ICT Standardisation Work Programme = The standardization mandate "403" to the European Standardization bodies (CEN, CENELEC and ETSI) aims at agreeing on or  recommending standards relevant to eHealth. 64 - 01 June 2005 - Communication from the Commission COM/2005/0229 final = Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social 36 -

13

Committee and the Committee of the Regions - “i2010 – A European Information Society for growth and employment” {SEC(2005) 717} /* COM/2005/0229 final */ 65 - 30 April 2004 - Communication from the Commission COM/2004/0356 final = Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions - e-Health - making healthcare better for  European citizens: an action plan for a European e-Health Area {SEC(2004)539} /* COM/2004/0356 final */ 66 - 01 April 2003 - Health Telematics Working Group of the High Level Committee on Health: Final Report 67 - 21 June 2002 - eEurope 2005: An information society for all = The 2002 eEurope strategy aimed at stimulating secure services, applications and content, based on a widely available broadband infrastructure. 68 - ICT for better Healthcare in Europe 69 – Europa – Proiecte E-health 70 - Portalul Sănătate-UE 71 - 2007 Electronic standard coding and

mapping of services for long-term care(eDESDE-LTC) ASOCIACION CIENTIFICA PSICOST - PSICOST 72 - 2006 National policies for EHR implementation in the European area: social and organizational issues(EHR-IMPLEMENT) INSTITUT NATIONAL DE LA SANTE ET DE LA RECHERCHE MEDICALE 73 - 731 - 2005 E-Health 2006 High Level Conference(-) Fundacion Progreso y Salud 74 - 2005 Quality Labelling of Medical Web content using Multilingual Information Extraction(-) Εθνικό Κέντρο Έρευνας Φυσικών Επιστημών "ΔΗΜΟΚΡΙΤΟΣ" - NCSR Demokritos 75 - 2004 European eHealth consumer trends survey(-) Universitetssykehuset Nord-Norge HF,  Norwegian Centre for Telemedicine 76 - Măsurile UE de promovare a TIC în cadrul serviciilor de asistenţă medicală . 77 - Programul de lucru privind standardizarea TIC 78 - Programul de cercetare în domeniul medical 79 - Institutul de studii tehnologice prospective (IPTS) 80 - Alianţa pentru telemedicină şi Agenţia Spaţială Europeană 81 - eTen – servicii electronice transeuropene dezvoltate în interesul public 82- Dispozitive medicale - sprijin european pentru dezvoltare şi inovare 83 - Cardul european de asigurări sociale de sănătate 84 - Strategia în domeniul sănătăţii 85 - SIUI - Specificatii de interfatare cu SIUI pentru aplicatiile de raportare ale furnizorilor de servicii medicale si farmaceutice 86 - SIUI - SIUI-FARM - Farmacii cu circuit deschis 87 - SIUI - Portal CNAS-SIUI Sistem Informatic Unic Integrat 88 - DRG - Centrul de Cercetare si Evaluare a Serviciilor de Sanatate 89 - Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar  90 - Portalul de raportare(introducere date) a cheltuielilor efectuate in unitatile sanitare cu paturi 2010 91 - Registrul National al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice 92 – Sistemul informatic unic integrat (SIIS) 93 – sistemul FEP (EHR) = Fisa electronica a pacientului si cardul de sanatate 94 – sistemul E-prescription (E-prescibing) 95 – telemedicina-SMURD - Vodafone România- "Un Parteneriat Pentru Viata" 96 – Strategia de e-Sănătate a Ministerului Sănătăţii - Asistenţă tehnică pentru elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru implementarea unui Sistem Informatic Integrat în Sănătate 97 – situatii de urgenta de tip UPU-Sistemul de telemedicina de urgenta din România s-a extins 98 – ORDINULUI Nr. 2021/691 din 12 decembrie 2008 99 – ERP(Enterprise Resource Planning) 14

100– CRM(Customer relationship management) de tip business intelligence(BI) 101– SAP (un consorţiu format din Siemens Business Services, SAP şi HP) 102– Interviuri si prezentari Ehealth la congresul e-health 2010 organizat de Tarus Media 105– MCSI - caiet de sarcini 106– MCSI-accesarea fondurilor structurale europene 107– „”Guidelines on criteria and modalities of the implementation of Structural Funds in support of 

electronic communications (Doc. SEC(2003) 895, 28.7.2003) ”). 108– Cseke Attila cere ca Ministerul Sănătăţii sa gestioneze fonduri structurale 109– MS- comunicatului din data de 26-10-2010 110– MS-comunicatul din data de 05-11-2010 de la Bucureşti, Ministerul Sănătăţii 111 – Declaratie a primului ministru Emil Boc din Miercuri, 28 Iulie 2010 112– CNSISP- E-health- best practice guide 113 –  E-sanatate Ghidul solicitantului pentru "e-sanatate" este postat de către MCSI spre consultare, la nivel local (E-health) 114 – Unitatea de Implementare Programe din Ministerul Sănătăţii 115 – MCSI - ”e-Government - motorul pie ței IT&C din România” 116– "COM(2004) 13 final, 2003/0147 (COD) Common position of the Council on the adoption of a Decision of the European Parliament and of the Council on Interoperable Delivery of pan-European eGovernment services to Public Administrations, Business and Citizens (IDABC) ." 117– tehnologiile grid -The Future of Healthcare: eHealth and Grid Computing 118 –  Medical Informatics in a United and Healthy Europe-Building eHealth National Strategies –  The Românian Experience 119– Presentations for EC ICT Standardization Steering Comm.(5 March) March 12, 2009 120– eHealth 2009 Conference Prague Declaration February 23, 2009 121– Press release epSOS-Calliope cooperation February 23, 2009 122– Presentations Workshop M403 phase 2 on 2009-02-11 February 19, 2009 123– Meeting notes Workshop M403 phase 2, 2009-02-11 February 19, 2009 124– Annex A-D to final approved report M403 phase 1 February 19, 2009 125– Summary final approved report M403 phase 1 February 19, 2009 126– Final approved report M403 phase 1 February 19, 2009 127– Final report M403 phase 1 December 29, 2008 128– Summary Final Report Phase 1 December 24, 2008 129– FINAL Pre-Approval Main report, Annexes A-D,Disposition Comments December 23, 2008 130– Presentations Open Meeting 7th November November 10, 2008 132– Compiled comments public consultation period_V05 November 10, 2008 132– Programme Open Meeting 7 November October 16, 2008 133– Executive Summary to eHealth-INTEROP Report October 13, 2008 134– Annex A - Inventory of Standards (of the eHealth-INTEROP Report) October 13, 2008 135– Press release Public comment period Draft ESO Report October 6, 2008 136 – Slides Webinar 2nd October October 2, 2008 137– Final draft 5 of ESO report to M403 for public comment September 22, 2008 138– Presentations i2010 meeting on 11 September 2008 September 16, 2008 139– Disposition of comments to the 3rd draft of the ESO report September 9, 2008 140– 3rd draft & disp. of comments - for comment until 8 August 2008 July 17, 2008 141– Presentations 2nd wider Co-ordination Group meeting Delft July 15, 2008 142– European Commission Recommendation_EHRsystems_interoperability July 8, 2008 143– Presentations first wider co-ordination group meeting Gothenburg June 10, 2008 144 – First draft outline of ESO report - for comment May 27, 2008 145– Presentation given in HL7 meetings, Phoenix (May 2008) May 15, 2008 146– Text Mandate 403 on eHealth April 24, 2008 147– Draft ToR March 20, 2008 148 – Press release_eHEALTH-INTEROP March 20, 2008 12 - SCHITE

15

16