Stelian Tofana - Introducere in studiul Noului Testament vol. I

STELIAN Topar.rA

Presa Uniyersi

tafi Cluieanil.

rsBN 973-9354-96-3

Pr. Conf. Dr.

STELIAN TOEANA

TNTRODUCERE IN STUDIUL NOULUI TESTAMENT VOL. @ 2000 besa Universitaril Clujeand. Totte drepturile rezervate. Reproducerca lntegralii sau parfiall a textului, fiir6 acordul editurii, este intezisl gi se pedepsegte conform legii

Tehnoredactare computerizati: Codrufa Slcelean

I

TEXT $I CANON. EPOCA NOULUI TESTAMENT

Edi{ia o II-a, revizuitd gi tmbundtdlitd

Universitatea "Babeg-Bolyai" Presa Universitarii Clujeanl Director: Horia Cosma Str. Republicii nr. 24 3400 Cluj-Napoca RON44.NIA Tel. : (+40)-64 -405.352

Fax: (+40)-64-191.906

Presa Universitari Clujeani rsBN 973-9354-96-s

2000

CUPRINS drinyilor, tln gdnd de recunoStinld, prin uceastd carte.

F amiliei

Si p

Pag.

cuvANT iNamrr LA EDITIA A

rI-A

ABREVrERrLOR..........

INT'RODUCERE

e

.."""""""""""11

PREFATA LISTA

""""""""

..........

A. INTRODACERE

GENEML{ iN

TESTAMENT

"""""1s

"""""""""""'17 STUOTUT

NOULUI

"""""""""'21

I.ISToRICULINTRODUCERtrSAUISAGOGIf,IBIBLICE....zI

II. Profunde mu\umiri D-lui Ec Vasile Moldovan, Director at B.C,R Clui'Napoca, S,C. "Electroplast" S.A. Bistri\a, ptecum gi Pr. Iosif Hulpe, pentru ajutorul acordat tn vederea apotifiei acestei lucrdri a teologiei biblice romilneStl

..47

6

Introducere fn Studiul lrioului Testament

5tulian Tofand

III. ISTORIA EVOLUTIEI FORMARII CANONULUI NOULUT

TESTAMENT..............

..................... 61

1 ). Notiunea de c anon gi criteriile canonicitii1ii................... ......... 62 2). Definitivarea incheierii canonului Noului Testament in primele 4 secole ........ 68 a). Canonul Noului Testament la Pdrinlii Apostolici............. 7l

cregtine......

b). Apologefii .secolului II Si mdrturiile lor despre coleclia de cdr li canonice ale Noului Testament..........,................

Excurs: "Fragmenful

Muratori"....

......

6

Mare....

protestante

IV.ISTORIA, CRITICA $I TRANSMITEREA TEXTULUI NOULUI TESTAMENT.............. .......................147

T'estament.. ...........,..... scris

........148

a). Forma extemd a originalelor .....148 b). Materialul de ..................749 c). Limba originalelor Noului Testqment..............................154 d). Scrierea originalelor Noulai Testament...........................159 e). impdrfirea textului biblic Si autografele Noului Testament...160 Transcrierea cdrlilor Noului Testament

\.

textului

....164 Si cauzele coruperii 2). Textul clr,tilor Noului Testament plstrat pind ui................168 a). Manusc rise Papyrus Si codici majusculi .......................... 1 69 b). Traduceri vechi ale textului SfAfi Si importanla lor pentru critica textuald....... - traduceri striene.. - traduceri latine...... ....

..,...178 ..................179

...........185 ...........190 - alte traduceri (gotic[, armeanL georgianl) .................... 1 93 - traduceri

coptice.........

........243

iN

rpoca NouLr[ T8srAMENT..............

.....244

85

a Sf. Atanasie cel .....1I7 - in Biserica de ...............127 e). Canonul Noului Testatnent Si problema teologicd q cqnonului in Bisericil.e ..........132

1). Originalele Noului

TESTAMENT.

B.ISTORIAEPOCIINOULAI I. LUMEA GRECO-ROMANA

7

c). Canonu l Noului Te s tament in se colul LlL.............,........... 1 03 d). C anonul Noului Te stqment tn secolul lV................,,,....... I 12 - in Biserica de Risirit ............172 Excurs: Epistola a 39-a festivd

Apus

c). Citqtele Sfinlilor Pdmnli Si ScriitoribisericeSti ai primelor veacuri creStine ....I97 d) Edilii critice ale Noului Testament ..............199 3). Tiplrituri $i edi+ii critice rominegti alc Sfrntei Scripturi.......210

Romei........ ,...............244 filosofice..... .........252 a). Stoici.smul .................. ..,...........254 b). Epicureismul.............. ............261 c). Gnosticismul...........,..... ...........271 3). Situafia religioas[... ......279 a). Panteonul greco-roman................. ..............281 b). Religiile de mistere ..................282 c). Cultul tmpdratului ...................288 1). Situatia politicl.Imperiul 2), Filosofra. Principalele curente

II. ILTDAISMUL EPOCII NOTILTII TESTAMENT.............. .....293

religioase Fari,seii.. b).9aducheii................... c). Esenienii d). Cdrturar1i................. e). Sinedriul f.Irodienii g) Zelofii....

l). Principalele gruplri a).

........293 ..............293 ..............300 ..............303 ...............309

,.....,.....,.312 ...............316 ..............317

3). Diaspora iudaic[. Filon din Alexandria gi importanfa

doctrinei sale pentru lumea iudaismului elenizat ....,.............324 a). Organizarea diasporei

iudaice

....................326

b). Prozelitismul Si propaganda religioasd a diasporei iudaice.32B c).Iudoismul elenistic al .........,.........330 d). Reaclii

diasporei anti-iudaice ......:.......................,......338

4). Situalia politicl a iudaismului................ .............339 a). Dinastia ...............340 - kod cel Mare .............340 - Fiii giurmagii lui hod ccl ...........347 b), Procuratorlt ,.,.............356

irodiand...,,. ..,....,,., Mare,,,.,, rom*tt - Rqimul procurEttrilor

..........356

Froourutor1,, proourEtod

Cl,

CUVANT INAINTE LA EDITIA A tr.A

- Pdmll ,...............3s8 . Uldmll .,....,.........362 Rwaile oanlm Romll gt heepulul nttnet iudaice .............367

Reeditarea volumului programal^d

a avea loc abia

de fa!d, intr-o noui edilie, era

dup5 publicarea urmltoarelor trei din

Introducere tn Srudiul Noul Testament, volt:rrltl

III. DESCOPNRIRII,E DE I,A QUMRAN $I IMPORTANTA LOR PENTRI.]

S'T

IJDIU I, NOULUI TESTAMENT ......... 373

Moart[

1). Manuscrisele de la Marea ......................375 a). Imp r ej ur dr i le de s c op e r i ri mqnu s c ri s e I or :

isloricul

Si cuprinsul

1or...............

...............375

b). Datarea manuscriselor de la Qumran - vechimea acestora .387 2). Qumranism pi ......396 a). "Esenianismul" Sf, loan Botezdtorul .....397 Si aMfuttuitorului lisus b). Comunitatea de la Qumran Si Biserica primard. A inJluenlat e s eni ani smul cre S tini smul? ..........,.............. 408 c). Impo rtanta manu s cris e lor de la Marea Moartd ............... 414

cregtinism...........

Hristos.............

momentul apariliei prezentei reeditlri, epuizarea rapida a primului volum,

SELECTIV4...........

..................421

gdsindu-se deja, la

in faza finald de lucru.

Dar

in mai puljn de o jumltate de an,

la aparifie, cft gi numeroasele solicitdri, venite din toate pirlile, adresate at6t Editurii "Presa Universitari Clujeani',, cit gi autorului, de

de republicare

a

volumului, ne-au determinat

si

purcedem la

reeditarea lui.

Volumul, apdrut infr-o edifie reirultd gi imbundt[fiti nu con]ine substantiale modificiri, totugi c6teva caracteristici trebuie subliniate:

a) in volumul de falA apare pentru prima oarl intr-un Manual

sau Introducere c. BTBLIOGRAFIE

II

tn Sndiul Noului

specialitate rom0neasci,

Testament,

in literatura de

textul latin al Fragmentului Muratori

Si

textul grecesc al Epistolei a 39-a festive a Sf Atanasie cel Mare. b) Cele douf, texLe sunt insofite de traducerea lor in rominege, precum gi de cdteva repere privind locul gi semnificalia lor in gi pentru canonul Noului Testament.

c) Textele nu apar in capitole

separate,

ci in form6

"Excurse", inserate, la locul potrivit in tematica respectiv6.,

de

t0

Stelian Tofand

d) Aparatul bibliografic a fost imbunlt5lit cu titluri referinff, atilt

in

de

ceea ce privege bibliografia celor doui teme noi,

PREFATA

amintite, cdt qi a altor capilole gi subcapitole ale lucrf,rii.

e) Textul a fost gi el uqor imbundtilit, in sensul

unor

reformuliri de fraze, propozifii etc. dar frrd si se modifice sensul ori structura capitol elor respective.

Sper ca acest volum s5 fle, pe mai departe, de folos atdt elevilor gi studenfilor osdrduitori in cele ale Teologiei, c6t gi publicului larg cititor, dornic de a afla gi chiar de a aprofunda cunogtinfe noi din

tamicul gi captivantul studiu al Noului Testament.

Autorul

Obiectivul major, concentra! al studiilor biblice, ramificate in mai multe discipline covergente, este, pe de o parte, facllitanea stabilirii unui text al Noului Testament, cdt mai aproape posibil de cel originar, prin alrtaliza gi comparalia manuscriselor, traducerilor din primele secole cregtine, a citatelor biblice prezerfre in operele Sfinlilor

Pirinli, intr-un cuv6.nt, prin prezentarea complexitifi intregului proces al evoluliei sale, de la forma originarS, pini la cea de azi, iar, pe de a7t6 parte, in explicarea gi interpretarea acestuia in duhul inlelesului autentic pe care aghiografii sfinli au vrut si-l imprime acestuia tn scrierile lor. In acest cadru de studiu gi cercetare biblici se impun a fl ldmurite doua direcfii fundamentale: a) - probleme de introducere generald, in care urmeazd a fi abordate cunogtiinfe legate de istoria canonului Noului Testamenl evolulia textului, mediul de aparilie al cirfilor sfinte, cadrul istoricoreligios in care acestea atv5,zu;t lumina z.lei etc. b) - probleme de introducere speciald -itn care se lrateazA,in parte, fiecare carte a Sfintei Scripturi, cu intreaga gami de informalii legate de autor, destinatari, timpul scrierii, autenticilatea scrietii, scop, teologia cuprinsului c[r]ii etc. Limitele cronologice gi istorice ale acestui cadru de analizd sunt: I - in timp - epoca lui Alexandru cel Mare (sec.IV. i.Hr.) gi

pAn[ la a doua gi ultima mare rlscoalt fudaicd, impotriva cotropitorilor romani ai Palestinei (L32-135 d.Hr.) 2 - in spafiu- Palestina qi Imperiul greco-roman. 3 - in mediul religios, cultural,social, politic gi economic al vremii- Istoria poporului iudeu qi a lumii greco-romane.

Pt

in aceasti ordine de idei, lucrarea pir. rect. dr. Stelian Tofan[, intitulatd "Introducere in Studiul Nourui restament; Text canon. si Epoca Noului Testament", vol. I., care va apdrea la edifura "presa Universitarf, clujeanf,", ctuj-Napoca 1997, trat6nd tocmai probleme de Isagogie generalf,, legate de studiul biblic al Noului restament, se

prezintl ca un material de baza, cuprinzAnd primul stadiu al cunogtinlelor, indispensabile abordirii subiectelor din r/rapa urmltoare, legate de complexitatea problemelor care constituie obiectul de studiu al Introducerii speciale.

Avdnd in vedere cd autrecut aproape 70 de ani, de c6nd n_a mai aparu! in teologia romdneasci de specialitate, o Introducere in studiul Noului restamen! de la aceea, pe atunci, dar r[masf, la fel gi aa, mult documentata "Introducere in sfintele Cdrli ale Testamentului

Nou", a Pr. prof. dr. Vasile Gheorghiu, Cemiuti, 1929, o nouf, Introduccrc in studiul Noului Testament, adusi ra zi cu informalia gi biliografia dc specialitate, sc impunea de la sine. De aceea, salutirn cu toatd cf,ldura iniliativa gi curajul P5.rintelui stelian Tofan[ de a se fi inrolat la un astfer de efort, de a incerca elaborarea unui prim volum de Introducere in studiul Noului Testament, din seria atrei, cdte intentioneazr a scoate atdt de necesare

pentru teologia romdneasci,

in general, gi pentru studiul biblic, in

efald

13

in studiul disciprinei. ceea ce refine atenfla in aceastd primi parte, este un capitol binevenit, in care autorul prezintd" un succint, dar, in acelagi timp, detaliat istoric al tlplririi textului sfdnt in limba romini. In partea a doua, care constituie gi noutatea volumului de introducerea de rigoare

fa!a, este prezentat cadrul istoric al epocii Noului restament, incadrati

intr-un larg spectru de probleme care o caracterizeazi, precum: principalele curente filosofice cu care s-a confruntat cregtinismul in faza sa ini,tiala, gi implicit evanghelia M6ntuitorurui Iisus Hristos, Iudaismul epocii Noului restament $.a., parte incheiali cu analiza unei

probleme, deloc lipsitr de actualitate gi importanfi pentru studiul Noului restament, fapt oglindif de altfel, in imensur numir de lucrf,ri Ei studii apdrute in lard gi striinitate, gi anume, Descoperirile de la Qumran.

Prin felul

in care este expus materialul, pirintele Lector

Stelian Tofani dovedegte, din nou, prin lucrarea sa,

ci

stf,pdnegte bine

gtiinfific[ de cercetare gi expunere sistematici, analitici gi sintetici, a problemelor de specialitate, intr-un limbaj metoda teologicf, gi

academic, clar gi fEri ambiguitifi. Ceea ce ne refine atenlia

bibliografic

in mod deosebit este bogatul aparut

autorul gi care demonstreazi subiectelor gi o deosebit5 orientare in

cu care opereazA

special.

profesionalism

Volumul de fa![ se inscrie astfel, ca o prim[ etapi intr-un proces de innoire gi documentare de specialitate, care poate qi trebuie s[ fie l5rgit, irnbogf,fit gi imbunltiflt prin noi lucriri de acest gen.

literatura de specialitate, mod academic de lucru, cu care pirintele Stelian Tofani ne-a familiaizat deja, prin prima sa lucrare: "Ilsus Hristos, Arhiereu veSnic, dupd Epistola cdtre Evrei,,, Cluj-Napoca 1996. Cele peste 1000 de note bibliografice care oferl o laryd gand de rnformalie, sunt mai mult decAt un argument in acest sens.

CAt privegte fondul lucrf,rii, confnutul este desfrqurat pe spafiul a douf, capitole mari. In prima parte sarrl abordate probleme legate de istoria formirii canonului gi evoluliei textului, cu toate subcapitolele

ce lin de problematica

respectivd, precedate de

in

abordarea

Agadar, lucrarea Pirintelui Stelian Tofan[ corespunde pe deplin unei necesitdti, de mult simlite in teologia romdneasci de

specialitate, motiv pentru care o recomandam ca fiind de un real folos

gi ajutor, studenlilor teologi, elevilor seminarigti, preofilor qi nu in ultimul rind publicului larg citilor, din ce in ce mai numeros, interesat gi dornio de a Eo inifia gi ln probleme gi cunogfinfe specific teologice, cer! margtc benello spectrul culturii generale, individuale. av6nd in reolell timp gl darul, tot mai evident probat astdzi, de a trasa o noui orlonterc gi un nou curs viefii,

Bucuregti, 21.X1.1997 la Sirbatoarea -"Intrarea tn Bisericd a Maicii Domnului"

Pr. prof, dr.

CONSTANTIN CORNITESCU Decanul Facultilii de Teologie

Ortodoxi, Bucuregti

LISTA ABREVIERILOR ANTF BBB

BJRL

s

BOR

Library

BZ : Biblische Zeitschrift : Biblica Bb BeO : Biblica et Orientalia CSCO : Corpus Scriptorium Christranorum Orientalium EIB : Editura Institutului Biblic ETR : Etudes theologiques et religieuses, Montpellier EthL : Ephemerides Theologicae Lovanienses EvTh : Evanghelische Theologie GB : Glasul Bisencii HTR : Harvmd Theological Review JBL : Journal of Biblical Literature JJS :Journal ofJewish Studies JTS :Journal ofTheological Studies JThSt :

Journal ofTheological Studies

MA :MitropoliaArdealului MMS : MitropoliaMoldovei gi Sucevei MO : Mitropolia Olteniei MThSt : Miinchner Theologische Studien MbThST : Marburger Theologische Studien NF :Neue Folge NTSt :New Testament Studien NTTS :New Testament Tools and Studies : Ortodoxia O Orchr : Oriens Christianus PSB : Parinfl gi Scriitori bisericegti RB : Rer,ue Biblique SNTSB : Studiorum Novi Testamenti Societas Buletin ST : Studii Teologice StD : Studies and Documents ThWNT : Theologisches Worterbuch zumNeuen Testament ThZ : Theologische Zeitschrift (Basel) ZNW : Zeitschrift fiir die neutestamentliche Wissenschaft

INTRODUCERB in galeria de valori perene ale literaturii universale cere 27 de , cdrli care formeazi canonul Noului restament, ocupi un loc apartr.. Ele n-au fost arese in mod deliberat, ci mai curdnd s-au impus la de sine primelor generatii cregine, fiind apoi reunite treptat intr-o culegere separati, consideratd gi cinstitf, ca Sfrnti Scriptura, sub numele de "Noul restament", alrturi de carfle care formau canonul numit al "Vechiului Testament,,. Lucrarea de fali nu-gi prop,ne insf, si anarizeze fiecare ca.rte a Noului restament, in parte, ci ea abordeazi doar acele probleme, specifice pdrlii generale ale unei Introduceri in studiul Noului Testament, accentuindu-se, in mod speciaf cadrul gi contextul istoric, politic, social, religios, cultural, in care au apdrut cirlile sfinte, modul in care au fost reunite intr-o coleclie unitari, istoria textului etc. Textul Noului restament reprezinti norma de bazd" a credinlei cregtine, inspirand de-a lungul istoriei numeroase vieli eroice, celebre, de cele mai multe ori, rrmase anonime. Mai mult, cuvAntul sfhnt qi-a pus pecetea atat de pregnant pe etica individualr sau colectivf,, pe Iiteratura, arta, viala sociali gi culturali a ciirizafi intregi, inc6t le-a schimbat, nu o datd, din temelii, infieagalor structurf, exiatenfialr. Nevoia unei [ntroduceri in studiul Noului restament, care sd-l l'arnlliarizeze pe cititor cu intreaga gamf, de cunogiinte care fin de rstoria textului sfbnt, inveqnicit in slova inspirati a colectiei de cirfi sllnte neotestamentare, rez;u.htd, asadar, din insigi semnificafla gi insemnitatea pe care cuvdntul sfiint o are in viafa gi istoria omenirii. Agadar un studiu complet al canonului Noului resiament, privit in intreaga complexitate a evoluliei sale istorice se poate impune gi

18

Stelian Tofand

numai datorit[ rolului exccpfional pe care l-a jucat gi continui si-i joace, ca tcxt sfenL ln istoria Bisericii, ca $i in istoria lumii, in general.

Cititorul zllolor nosilro rlsfoind paginile Noului Testament, lntr.una dln edlfllle modcrno do Biblici, sprc cxemplu, va gisi un text plln de eletlhte, e6t dln punct do vodore editorial, cit gi din punct de wdero mlllftlc; dc eceec vo Ii grou s[-gi dca searna de diversitatea qi 60mpl0xlBtoB dooumsntolor cnre stau la baza textului tipirit gi nici de gnofmsle dlflcutt[[ ivite pc parcursul stabilirii, descifrlrii qi evaluarii &coitof documonto, ori a etapelor prin care a trecut textul de la forma lul originartr, p0n[ la cea de astdzi. Rispuns la probleme de acest gen, carc fac pafte din insugi procesul care caracterizeaziirrtreaga istorie a

evoluliei textului sfbnt, ca exprim6nd in sine vorbirea lui Dumnezeu citre lume (Evr. 1, i), oferd o buni parte din conlnutul aceshri volum, Elaborarea lucririi de fafn a alut ins6. la bazL doud scopuri principale: unul de catedrd, incercAnd a pune la dispozilia studenlilor nn material de studiu care sf,-i famlliaizeze cu cunogtinte gi notiuni de Introducere generalf,, indispensabile etapei urmltoare in studiul aprofundat de Isagogie speciali, iar altul de informare generald pentru tofi aceia care doresc sI se inilieze gi sunt interesafi in probleme teologice neotestamentare, mai pufln ajunse la cuno$infa cititorilor in anii de dinainte de 1989, dar gi pentru cei care doresc sf,-gi reimprospiteze cuno$inle de acest fel, acumulate cu ani mulli urmt.

Lucrarea se prezinti ca primul din cele 3 volume de "Introducere in Studiul Noului Testament", pe care intenflonez si le public, urmitoarele dou[ fiind deja in curs de pregitire (Vo1.II - Sf. Evanghelii qi Faptele Apostolilor; Vol. III. - Epistolele pauline, sobornicegti gi Apocalipsa). Nucleul volumului de fald l-a constituit seria de cursuri predate intre anii 1993 - 1997 Ia Facultatea de Teologie Ortodoxi din Cluj-Napoca, amplificate insi, in textul lucrlrii, la nivel de documentare. Obiecflvul major pe care l-am

Introducere

19

urmarit prin prezentul volum a fost acela de a comprima intr-un cadru unitar datele mai releva.fte referitoare la textul Noului Testament gi evolutia sa, istoria formlrii canonului biblic, epoca Noului Testament, descoperirea manuscriselor de la Marea Moa(a date care, mai ales

amlizi al plr]ii a doua, lipsesc at6t din Introducerea tn ,sfintele cdrli ale Testamentului Nou a profesorului Vasile Gheorghiu, Cernaufi 1929, cdt gi din Manualul pentru cele care formeazi obiectul de

Institutele Teologice (Studiul Noului Testament), Ed. a II-a, Bucuregti t977.

in abordarea gi tratarea

acestor probleme am fost mereu condus de convingerea cf, mesajul Noului Testament poate fi in{eles gi mai bine, daci nu lipsec cunoginfe de genul celor enumerate mai sus, mai ales cele legate de cadnil socio-cultural, politic, religios etc., al primului veac cregtin, care costituie dealtfel, contexful istoric al descoperirii lui Dumnezeu insugi, in Fiul S[u, Iisus Flristos. Lucrarea nu-qi propune si investigheze eshaustiv temele abordate sau si aduc[ nouti]i deosebite in domeniu, ci ea se incadreazi in coordonatele de cuprins general gi particular, specific tuturor Introducerilor in diverse discipline gi care nu sunt opere de creatie, ori de etalare a unor rafinate subtilit[fl de reflecfi, ci, in primul rind, lucrf,ri de informare pi transmitere de date elementare, bazate pe lucrdri anterioare, similare, cdrora vin a le intregi informafia gi a le ac1otaliz.a aparatul bibliografic cu literatura de specialitate, rorn0neascf, qi strf,inf,, izilnd in primul r6nd scopul didactic, de catedri. Probleme de amSnunt pi implicalii teologice deosebite, referitoare la subiectele tratale, nu sunt abordate, intrucflt am socotit ci nu-gi gf,sesc locul intr-un volum de Introducere cu specific de informare generali. Pentru aminunte, in acest sens, cititorul poate apela la lucririle qi studiile prezentate in notele dezvoltate la subsol,

care insofesc

si ilustreazi textul sau [a Bibliografia selectivi, de la

sfhrqitul clrfii,

CEt privoqte partoa ultim[ a lucrtrrii, tn care este tratati problema ducopcrlrllor do la Qumran, am socotit necesar si introduc &cgrt cepltol ln volunr, fln&nd Boama, ?n special, de doui considerente: | . do lntpoft&nla evonimentului qumranit - aducerea la luminf, a ntunurcrirelor do la Marea Moartd, fiind cea mai pretioasi derooperire ftr:ut[ plin6 acurn in domeniul studiilor biblice, generdnd 6l inrpulsionflnd ceroetf,ri ample ale crror rczultate s-au agernut in studii gi lucrdri de arverguri. 2 - de faptul cI acest domeniu n-a irfrrat spre tratare gi aprofindare in nici unul din manuaiele de studiu al Noului restament (pentru Seminarii gi pentru Institutele Teologice), apirute pdna in prezent.

Ca o concluzie generald,. doresc s[ afirm cf, lucrarea de fafA continuare a strrdaniilor r,rednicilor inaintaSi, ostenitori in cimpul biblic, gi, in acelagi timp, un tnceput deschis intru toate perfectibilitllii. este

o

De asemenea - gi nu in ultimul r6nd - exprim profunde mullumiri gi aleasi recunoqtinti prrintelui prof. dr. constantin Cornitescu, care a prefafat volumul; Cristinei $ova (culegerea materialului pe calculator), Editurii "presa universitari clujeanf,,,, reprezentantllor s. c. " Electroplast I' Bistrija, D-lui vasile Moldovarl Director al B.c.R. cluJ, pe ajutorul cf,rora s-a clddit apaitjavolumului de fa![, precum gi familiei, cea mai jertffih pe parcursul elaborarii lucririi, oferind autorului conditiile gi timpul liber necesar incropirii el.

Autorul

A. II{TRODUCERE GENERAIA

iIV

STUOruT

NOULUI TESTAME]){T I. ISTORICUL INTRODUCERII SAU ISAGOGIEI BTBLICE Rolul unei "Introduceri", ca disciplini biblici, in general, este acela de a analiza" problema apar$ei crrfilor Sfintei scripturi, coleclionarea lor in canonul vechiului gi Noulur Testamen! potrivit unor criterii bine definite de Bisericr (inspirafie gi apostolicitate), precizarea timpului incheierii acestui canon, stabilirea textului originar al scrierilor sfinte, precum si analiza" fiecdrei cf,r,ti in parte, probleme care privesc autorul, timpul, scopul, imprejurlrile, destinatarii scrierii, cuprinsul etc.

Disciplina Introducerii biblice se prezinti astfel ca o ramuri a studiului biblic strict istoricd, care prin clarificarea problemelor iunintile mai sus, oferd astfel elemenlele primordiale, necesare intelegerii textului cirfilor sfinte considerate gi scrieri istorice, apdrfis intr-un spaliu qi timp istoric bine determina! facilit6nd in acelagi timp gi gisirea celor mai bune gi potrivite metode de interpretare a textelor cu un grad ridicat de diflcultate in intelegerea sensului lor.1 Problemele de introducere in cdrtile sfintei Scripturi se tratau in tirnpurile vechi impreund, atit cele referitoare la vechiul restament, cdt gi cele ce priveau Noul restament. in timpurile mai noi, insi problemele ivite in cdmpul de studiu biblic al Noului restament au rcclamat, tot mai mult, necesitztea ca problemele de introducere ' W.G. Kiimmel, Einleitung in das Neue Testament,Marbrug 19g3, p.5.

22

Istoricul Introducerii

Stelian Tofand

La

obargia acestor preocupd.ri isagogice sti grija Bisericii cregtine - a celei de Rdsdrit, in special - de a consena gi rlsp0ndi cunogtinlele privitoare la imprejurarile in care au fost intocmite textele inspirate, la autorul gi scopul scrierii, gi de a preveni denaturarea acestor informalii prin transmiterea lor, de la o generafle la alta, pe cale exclusiv orald.

referiloare la cirfile Noului Tcstament sd fie tratate separat de cele ale

Vechiului Testament.

Primul c6ro separd introducerea in studiul cirtilor Noului Toatamonl, do eeo a ctt4ilor veclriului restament, a fost teologul catslic Rlehar.l simon (+1712) carc se ocupf, in studiile sale numai dc lntreidueorou in osrlilo Nclului Testament.2 Dupi un timp de FuEpectero a lnnoitoaroi nrunci qtiin[ifice a savantului Richard Simon,

Biseriot rornano-catolicd s-a vf,zut obligatl sI se asocieze, qi ea, postum, la omagiile inflf,cirate pe care le-a stdrnit acfiunea rcvolu[ionarului prezbiler al oratoriului din paris. Agadar, $tiinta Inlroclucerii in Noul Testctment tncepe cu Richard Simon. Cel dintdi teolog romano-catolic care apreciazi, dupa merit activitatea gtiinfifrci a lur R-rchard Simon, pe terenul introducerii biblice, a fost Leonard Hug (+1846), care scrie o Introducere in cirlile Noului Testament3, distingdndu-se prin competenja gi maturitatea gtiinfifici cu care abordeazl problemele isagogice neotestamentare, lansAnd ipoteze curajoase.

Preocupf,rile isagogice sunt insl mult mai vechi. inceputurile lor au fost identifrcate inci in literatura creqtinf, a veacului IIa, iar numele pe care il poarti ca disciplinf, i-a fost dat in veacul V, de citre

ll d

pcntru a se putea

neotestamentare, Sibiu 1946, p.8.

falsifictrii

1or gi prea unanimd

odatf, cu aparilia primelor erezii, c6nd au inceput, din motive cirlile sfinte, s-a lhcut simlita gi nevoia apariliei primelor Introduceri, sau nofiuni de introducere in cdrlile sfinte, a$a cum au aprnrt infazainifiala in unele scrieri ale Sfinfilor P[ringi.6 Totugi, destul de hmpuriu au aprrut gi primele tratale sau scrieri speciale, av6nd menirea de a introduce pe cititori in infelegerea gi cunoagerea cirlilor Sfintei Scripturi, drumul in aceasti direcfie fiind deschis de Biserica de rf,sf,ril, urmatd. 1a scurt tirnp, de cea apuseani.T

1) Istoricul

literaturii Isagogiei biblice in Biserica

de REsErit

o primi lucrare meniti s6-i introduci pe cititori in cunoaqterea intelegerea cf,4ilor Sfintei scripturi este lucrarea Episcopului 5i Meliton de Sardes, apdnid pe la anul 170 qi intitulati ,,fi rl.e[s,,

l:inl"iturry in die Schriften des Neuen Testamerfis,2 vol. Tiibingen 1808, ed. a IV-a, 1847

'

sau

clogmatice, sf, fie contestate unele cf,rli sau pnrfi din

gi

1

ivi primejdiile uitdrii

convingerea cd ele cuprind exclusiv adevdrul revelat.

ieromonahul Adrian, membru al $colii din Antiohia (ucenic al Sf.Ioan Hrisostom) autorul lucririi eioayc,rlil els rds 0e[as ypaQris (Introducere in Dumnezeieqtile Scripturi).s 2 Vezi amdnunte Dr. Grigore T. Marcu, O Stiinld noud: Istoria vremurilor

23

La Mcliton, episcop de

lucrarea fi rc.tels (Cheia) (Cf Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericeascd,PSB vol.13, Edit. Instituhrlui Biblic qi de Msiune a Bisericii Ortodoxe Rom6ne, Bucuregi 1987 , cartea a IV-a, XXVI, 1-14, p.175). 5 Cf. Gr.T. Marcu, op.cit,p.8 Sardes,

in

'' (lt. Prof. dr. Galaction Liviu Munteanu, Compendiu de Introducere fn cdrsile

Noulsi 7rt;o*enr, (manuscris), Cluj 7941, p.7; pr. dr. Vasile Gheorghiu, lnlroducerea in sfntele cdrli ale Testamentului nou, Cemil\t1929, p 30.

'

ll,i,lnm.

Stelian Tofand

(clavis, sc.Sacrae Scripturae),8 Lucrarea nu mai existi a*,izi, dar din analiza fragmentelor caro au mai r[mas din ea, consemnate in lucriri ale lui lrineu, clernont Alexandrinul, origen, Dionisie aI Alexandriei, Eure re6o f,a,o, s-a concluzionat cf, scrierea continea o llffi oblgnuif tropi bibtici ra care se adiuga gi expricarea lorl0 lucrflrii ora, sc pore, mai mult ermineutic, dec6t lmgoglc Tot ln acost timp apare qi lucrarea in 5 clrfi a lui papias, oplrcop do llierapolis din Frigia, intitulati "Explicdri la cuvintele lhtmrutlul", in care Papias se ocupl, ?n general, de originea ovangheliitor.

rr

Primul scriitor bisericesc, insi, care igi intitulea za ltcrarea sa introductiv[ eioayolil eis t&s Oeias ypo,gris este ieromonahul

Adrian, ucenic al Sfintului Ioan Hrisostomur. $i aceasti lucrare are mai mult un cuprins ermineutic, dar prenntd, un progres, tn ceea ce 8

s

A

Eusebiu de Cezareea,Istoia biseiceascd,p.lZ5. Ctl LG. Munteanu, op.cit.,p.7.

r0

se vedea

in anul

1884 cardinalul Pitra a publicat in limba latin6 sub numele lui Meliton, episcopul de Sardes, o scriere dup6 codicele Clmamontan, din sec. X, tip compendig intitulatr "clavis". Lucrarea e impdrfit6 in mai multe capitole: cap.l . fErE sd conlind weun subtiflu, ftateaza despre membrele lui Dumnezeu - pdrintele, ardtand care e insemnarea lor tropicd in sfenta scripturd; cap.2 - ingirE membrele Fiului lui Dumnezeu celui intrupat qi aratE care e insemnarea acestor4 cap.3 vorbeqte despre creaturile cele mai inalte; Cap.4 - deqpre nle, arttgi timpuri; cap.5 despre numerele din Sfdnta scnpturft cap.6 - despre lume qi pdr,tile ei; cap.7 -

-

despre lemnele cele neroditoare; cap.S - despre diferitele numiri ale oamenilor; cap.9 - despre dilbrite nume de edihcii, cap 10 - despre metale; cap.1l - despre

p[sdri; cap.12 - despre vietd{r, cap.13 qi 14 - despre cetE}i gi provincii. rauri, lacuri, popoare gi numele 1or ebraice etc ln aceastE formE dezvoltatE scrierea originar6 fi r.l"ets a lui Meliton, se pare c[ a fost alcdtuitE mult mai rlrzfu, pe timpul carolingienilor, pe baza scrierilor pErinlilor bisericeqti latini, mai ales Augustin (Cf.G.Hanuctq Realenqtclopddie, Theologie und Kirche, 3, Aufl., rr

Leipzig 1903, XII, art.Melito, p.556, dupd V.Gheorghiu, op.cit.,p.30_31). vezi Eusebiu de cezareea, Istoria biseiceascd, cariea arrr-a,39, r-r7, p.r42-144.

Istoricul Introducerii

25

pnvegte preocuparea isagogici a continutului, fap de scrierea lui Meliton de Sardes.r2 Dar cea dintai operi de introducere in Risdrit, in intclesul restrdns al cuvanturui, este, dupi pdrerea unor bibli$il3,

lucrarea numitf,

inltopos rfrs 0ios ypflOis,, (,'Synopsis scripturae Sacrae"), atribuitf, in general Sfflntului Atanasie, irrhiepiscopul Alexandriei (+373) in lucrare se mentioneazd cttoate scripturile sfinte sunt inspirate de Dumnezeu, dupf, care se inqird clrfile vechiului Testament gi ale Noului Testamen! preocup6ndu-se dc autorul, timpul aparifiei, cuprinsul lor qi traducerile vechiului Testament. frcute panr la acea data in limba greac6. Lucrarea se incheie cu mentionarea unor scrieri din Sf6nta Scriptur4 care la data "Xr5uorlrus

rcspectivf, erau socotite pierdute.

1

a

O alti scriere care s-a pistrat purt6nd, la fel, numele de Synopsd - xiluorliLs rfrs na),aias ct rsl rar.ufrs dLa@rircr1s este atribuiti, de cei rrru mu{i specialigti, sfantului Ioan Hrisostom.l5 in predoslovie tutorul lucririi arati motir.ul pentru care cele douf, Testamente ale Sfintei Scripturi, unul se numege vechi, iar altul nou, ingirdnd apoi oilrlile canonice ale Noului Testamen! 4 Evanghelii, Faptele

Apostolilor, 14 epistole ale Sfhntului Pavel gi 3 epistole catolice. Se prezinti apoi cuprinsul fiec6rei cirfi a vechiului Testament incepAnd cu Geneza qi sfbrgind cu cartea profetului Naum-16 tn a doua jumhtate a sec. V, diaconul Euthaliu din Alexandria, tnai tdrziu episcop in Sulce (orag necunoscut), din Egipt, transcrie cilrlile Noului restament, afard de Evanghelii, le imparte in versete gi l' (:t. LG.Munteanu, op.cit., p.7

'' t't

(

I

1. V.

Gheor ghil,, op.

ci

t.,p. 32 gi L. G.Munteanu, op. cit., p.7 -g,

lhid"m.

t'lltidem "' Lr,.Jzrea se aseamdnd in multe privinle (puncte) cu Sinopsa lui Atanasie. Ambele lLrcrdri au fost folosite secole de-a randul irrLroductive

in gcolile

mEndstireqti din R. ca manuale

in studiul Shntei Scripluri: (Cf. LG. Munteanu, op.cit.,p.g).

26

Stelian Tofand

Istoricul Introducerii

sectiuni, punand in fruntea fiecireia continutul, adaug6du-1e apoi anumite observatii introductive. I 7 La sfirqitul sec. v ajunge la mare inflorire qcoara teologicd nestoriani din Nisibi. intre reprezentanfii acesteia se disting, pe

Contemporanul siu, monahul din Constantinopol Euthimie Zigabenul, dezvoltd" o recunoscutd activitate literard gi biblic6, pe timpul impiratului bizantin Alexie Comnenul (1081-1118), scriind nllmeroase comentarii la clr,tile Sfintei Scripturi, gi abord6nd, cu multi

tir0mul studiilor biblice, Paul supranumit persa.

in trmp ce

functiona ca profesor de studiu biblic la gcoala teologicr din Nisibi, Paul scrie o Introducere in cdrtile biblice (compendiu) gi care se bucurf, de o mare autoritate in biserica nestoriani.ls Un contemporan al lui Paul persa a fost Cosma numit

Indicoplevstul, negustor din Alexandria, care dupi mai multe cilatorii intreprinse in orient, intri in cinul monahal, desfEqurflnd o bogala actiitate literard. Dintre scrierile lui s-a pistrat doar una, intitulata "Topogralla creStind" Qqptoruvt"rrl conoypcQ'ua) in 12 c[r]i. in cartea a Y-a, Cosma vorbegte despre autorii, scopul gi cuprinsul c[rfilor Sfintei scripturi.le tmportant de amintit este gi lucrarea patriarhului Constantinopolului Fotie (+891), numita,,Amphilohia,', cuprinzSnd 325 de capitole adresate mitropolitului Amphilohie de Cyzic. O mare parte din aceste capitole se ocupd de intreblri exegetice gi isagogice.20

lrr a doui jumltate a sec.

XI

este de remarcat

actiitateabiblicd

a arhiepiscopului de Ohrida, Theophylact, care scrie mai

multe comentarii la crrlile Sfintei Scripturi. in fruntea fiecirui comentariu se gasege o introducere care oferd informatii despre autorul, locul,

motivele scrierii, prezentAnd

gi

cuprinsul car,tii

t7 Cf. Dobschiitz, in Realenqklopeidie... 5, Gheorghiu,

"

op.

arl

pe scurt.2l

competen!f,, o serie de probleme de isagogie.22

Urmeazl acum o perioadl grea pentru Biseria de R6s6ri! marcati de cdderea Constartinopolului, cdnd secole de-a r6ndul nu rnai apare nimic nou pe tlrdmul studiilor biblice. Abia in sec. XVIII gi XIX studiile teologice gi, cu precidere cele biblice, incep s6 reinvie gi si fie marcate de noi orientdri gi direclii de specialitate. in acest timp, fiecare biserici na,tionali incepe s[-gi aibd propria sa literaturi de specialitate, in limba sa national6.23

2). Istoricul a).

''2

te

lbidem,p.36

20

lbidem.

2l ,, .,

l DIAem.

fi urmat metoda

lui Paul. (Vezi

V, Gheorghiu,

rbidum

Biserica romdnE apar acum primele lucr6ri de specialitate in domeniul biblic, dintre care amintim: Timotei Cipariu, $tiinln Sfintei Sciptui, Blaj 1854; Nifon

lliligescu, Isagoghi sau Introducere

Eutalius, p63l-633, dupa V.

de predare a

in Biserica romano-catolicd

I il

cit., p. 34, noLa 3

care se pare cd va

de Apus

l,ucrarea prezintl carlile Sfintei Scripturi care trebuie considerate oanonice, precum gi timpul qi scopul scrierii lor.

pierdu! dar metoda sa de predare a studiilor biblice devine cunoscutE prin Iuniliu Africanul, cel care l-a cunoscut pe Paul la Constantinopol pe baza informaliilor primite de la Patrl Persa, Iuniliu scrie gi el o intoducere (compendiu), op.cit., p.35).

literaturii Isagogiei bibtice in Biserica

Prima scriere in Apus care incearcS. o introducere a cititorului in cunoa$terea Sfiatei Scripturi este socotit Fragmentul Muratori2a.

Scrierea s-a

in

2'7

)r

tn cd4ile Scipturii,

Bucuregti 1858;

Melchisedec, Introducere in sfintele cd4i a Vechiului Si Noului ASezdmhtt,2 vo7., lagi 1860; Dr. Ilarion Pugcariu, Isagogicd, adecd Introducere tn cunoscinla cd4ilor Sdntei Sciptui, Sibiu 1878; Iuliu Olariu, Introducere in cd4ile sdnte ale Testamenhtlui vechi Si nou, Caratsebeg 1903; Ion Cornoiu, Introducere tn Cd4ile Noului Testamezll, Bucureqti 1903; L Scriban, Cars de introducere tn Noul 'l' es tament, Bucureqti 1 924

Fragmentul a fost gdsit cle invE{atul Muratori intr-un codice