steatoza hepatica

Steatoza hepatică reprezintă încărcarea ficatului cu grăsimi, mai ales cu trigliceride, urmată de o inflamaţie dureroasă, provocată de diferiţi factori: alcoolism, obezitate, hepatită virală, diabet zaharat, consumul excesiv de grăsimi animale şi dulciuri, intoxicaţii cu metale grele şi medicamente chimice, stres oxidativ şi psihoemoţional, şocuri nervoase. Starea de sănătate a ficatului are strânsă legătură cu alimentaţia, diferenţiată în funcţie de individ şi de tipul afecţiunii maladive. După o criză dureroasă de ficat, calmarea poate fi realizată prin adoptarea unui regim alimentar foarte strict, în care să predomine legume verzi, ciorbe, supe, fructe şi compoturi. Bune efecte are consumul de morcov, salată, creson, tomate, fructe acide (mere, struguri, lămâi, portocale, mandarine, măsline). Dimineaţa, pe stomacul gol, se ia o linguriţă cu ulei de măsline şi o felie de lămâie. Pentru eliminarea toxinelor se consumă cantităţi mari de ape minerale şi ceaiuri medicinale (anghinare, păpădie, albăstrele, salvie, mentă, rozmarin, rădăcini de revent), care se iau atât preventiv, cât şi curativ. Permanent se va evita contactul sau ingerarea de alimene degradate sau toxice. La început se vor administra sucuri dietetice de legume (morcov, tomate, sfeclă roşie, castraveţi, lactuca), sucuri nefermentate din fructe (mere, portocale, lămâi, prune, struguri, căpşuni, fragi, agrişe, afine, pepeni verzi), consumate imediat după preparare şi ceaiuri medicinale îndulcite cu miere de albine. Sucul de morcov se obţine prin spălarea şi mărunţirea rădăcinilor care se dau prin maşina de tocat sau prin mixer. Se bea, dimineaţa şi după amiaza, câte 100 ml suc proaspăt, iar restul se păstrează în frigider timp de maximum 24 de ore. Se mai recomandă un amestec din suc de morcov (o parte), apă (două părţi) şi zahăr (4 părţi), din care se vor consuma, zilnic, câte 4-6 linguri. Cura se menţine până la ameliorarea completă a bolii. Sucul de pepene verde bine copt se obţine prin tăierea miezului curăţat de coajă şi de seminţe şi trecerea pulpei fructului prin maşina de tocat sau mixer; se consumă, imediat, câte un pahar pe zi. La 2-3 zile după încetarea crizelor se introduc în alimentaţie produse lactate (lapte dulce şi acru, iaurt, brânză proaspătă de vaci - 250 g/zi, caş dulce, urdă, telemea desărată - 100 g/zi, smântână - 2 linguri/zi), margarină, untdelemn crud (40-50 g/zi) şi oţet de mere. Sunt uşor suportate supele cu zdrenţe de ou, legumele verzi fierte (fasole păstăi, mazăre), ridichi rase, salate de legume (cu pătrunjel, ţelină, mărar, spanac, lobodă, morcov ras, lactucă, castraveţi, ardei gras). Mai pot fi consumaţi cartofi fierţi sau copţi, peşte slab (păstrăv, ştiucă, lin, biban, şalău, cod), carne de vită slabă sau de pasăre (sub formă de

rasol). La masă se serveşte pâine prăjită, mămăligă, chifle, tăiţei, macaroane, fulgi de ovăz, orez, ouă moi, ochiuri româneşti fierte în apă, budinci, papanaşi. Fructele sporesc protecţia ficatului împotriva toxinelor La desert sunt indicate fructe proaspete (mere, pere, cireşe, vişine, piersice, caise, fragi, coacăze, agrişe, afine, prune, gutui, pepeni verzi, struguri, lămâi, portocale, măsline), care măresc rezerva de glicogen a ficatului şi îi îmbunătăţesc starea funcţională prin protejare împotriva toxinelor. Sărurile de magneziu din fructe stimulează secreţia şi evacuarea bilei în duoden. La desert se mai adaugă diferite dulciuri: şerbet, peltea, dulceaţă, prăjituri cu gem sau marmeladă, sufleuri şi compoturi. Necesarul caloric asigurat zilnic trebuie să fie de 2.500-3.000 calorii (40-45 calorii/kg corp), în care vor intra 300-350 g glucide, 75-120 g proteine şi puţine lipide (20-50 g). Aceste rapoarte nutritive asigură o funcţionare normală a ficatului, ameliorarea proceselor patologice, refacerea leziunilor hepatice şi un aport optim de energie, care să compenseze degradarea propriilor rezerve prin consum calorigen. Aportul vitaminic necesar pentru normalizarea permeabilităţii capilare şi pentru eliminarea ionului de sodiu este asigurat prin regimul de crudităţi, sucuri de fructe, compoturi şi cure de fructe proaspete pentru creşterea diurezei, eliminarea pigmenţilor biliari şi dezintoxicarea ficatului. La acestea se mai adaugă drojdia de bere (80 g/zi) precum şi vitaminele A, B, C, K. În tehnica gastronomică se va respecta o alimentaţie de cruţare hepatică, în care se exclude prăjirea alimentelor, dar se acceptă fierberea, înăbuşirea şi coacerea. Se limitează strict cantitatea de grăsimi animale, bogate în colesterol, până când toleranţa ficatului pentru lipide revine la normal. Trebuie să se ştie că exagerarea aportului glucidic, prin dulciuri concentrate, poate suprasolicita funcţia endocrină a pancreasului, ducând la epuizarea resurselor insulinice, creşterea glicemiei şi instalarea diabetului zaharat. În locul dulciurilor concentrate este bine să se consume produse alimentare care conţin fructoză (fructe, legume, miere de albine), întrucât aceasta are valoare energetică dublă faţă de glucoză şi este mai bine tolerată de celulele hepatice.

ALIMENTE DĂUNĂTORE Se evită alimentele cu acţiune hepatotoxică sau antilipotropă ca: alcool, grăsimi animaliere (unt, smântână, frişcă, carne grasă), carne şi orice alt preparat din porc, mezeluri, afumături, conserve de carne sau peşte, orice produs preparat "pane" (s-a constat că efectul nociv al acestora este specific steatozei hepatice), prăjelile, rântaşurile, condimentele iuţi şi picante (ketchup, boia iute, kurry picant, ceapă usturoi, ardei iute, coji de citrice - hreanul în cantităţi mici este permis), răcoritoarele industriale,

îngheţata, berea fără alcool, produsele de cofetărie. Sarea şi zahărul rafinat se limitează până la o linguriţă pe zi. Bolnavii hepatici nu tolerează băuturile şi mâncărurile reci. Este bine ca în alimentaţie să se excludă ciupercile şi grapefruitul.

ALIMENTE BENEFICE Gălbenuşul crud de ou (bogat în colină) şi brânza proaspătă de vaci (bogată în metionină) sunt alimente medicament în această afecţiune. Brănza prospătă de vaci, datorită conţinutului mare de cazeină poate să se consume în cantităţi mari. Unele cercetări indică că administrarea de 400 g. de brânză zilnic, scurtează la jumătate durata bolii. Sfecla roşie, sfecla pentru zahăr precum şi salata de sfeclă cu hrean, prin conţinutul mare de betaină contribuie la ameliorarea afecţiunii. Efecte curative mai prezintă salata de morcovi cruzi raşi cu ulei presat la rece şi suc de lămâie. Se mai recomandă consumul de peşti graşi (crap, somn, lin, etc) şi de Salmonidae (păstrăvi, somoni). De pe masa bolnavului de steatoză hepatică nu trebuie să lipsească fructele (minim 1 kg zilnic) şi legumele proaspete (minim 500 g. zilnic). ALIMENTE CE TREBUIESC RESTRICŢIONATE Pâinea şi alte panificabile, chiar şi cele din făină integrală sau tărâţe (sunt bogate în vitamina B1) se limitează la 50-100g pe zi. Pastele făinoase sunt mai tolerate datorită conţinutului mai mare de proteine şi a sărăciei în tiamină. Se poate consuma, în cantitate moderată, carne de pasăre, fără piele, recomandându-se pieptul care este mai sărac în grăsimi. O dată sau de două ori pe săptămână, pentru diversificarea meniului, se poate consuma carne slabă de vită. Peştii răpitori, cu excepţia Salmonidaelor (păstrăvi, somoni), şi a celor oceanici sunt mai puţin recomandaţi decât cei de baltă care sunt mai graşi şi decât cei de apă rece care sintetizează acizi graşi de tip omega cu lanţ lung. ALIMENTE CU TOLERANŢĂ INDIVIDUALĂ Proteinele vegetale, conţinute mai ales de leguminoase, se ajustează în meniu după toleranţa individulă. Dacă se tolerează bine, ele pot înlocui carnea, dar în nici un caz brânzeturile şi oule. Laptele şi lactatele sunt şi ele produse mai mult sau mai puţin tolerate, în funcţie de individ

FITOTERAPIE De efect, este o infuzie lipotropă preparată din: -coada şoricelulului (Achilea millefolium), infloreşcenţe (Millefolii flos), 3 părţi -ienupăr (Juniperus communis), pseudobace (Juniperi fructus), 1 parte [se poate înlocui, chiar cu rezultate mai bune, cu frunze sau pseudobace proaspete de tuia (Thuja sp.)] -rostopasca (Chelidonium majus), partea aeriană înflorită (Chelidonii herba), 1 parte -turiţă mare (Agrimonia eupatoria), partea aeriană înflorită (Agrimoniae herba), 2 părţi -sovârf (Origanum vulgare), infloreşcenţe (Origani flos) 1 parte [se poate înlocui cu cimbrişor (Thimus serpyllum)] -lichen de piatră (Cetraria islandica), talul (Lichen islandicus herba) 1 parte [se poate înlocui cu oricare specie de licheni] Ceaiul se prepară dintr-o lingură de plantă la o cană cua apă. Se administrează de 2 ori pe zi. Tratamentul trebuie să mai cuprindă o terapie de regenerare hepatică. În acest scop se utilizează în

paralel cu ceaiul lipotrop, una din următoarele formule (este bine ca preparatele regeneratoare să alterneze de la o zi la alta): 1.Praf de cicoare (Chicorium intibus) [partea aeriană] şi seminţe de armurariu (Silybum marianum) în părţi egale. Se obţine din râşnirea fină a materialului vegetal. Se administrează câte o linguriţă pe zi cu apă sau cu infuzia lipotropă. 2.Macerat la rece de troscot (Polygonum aviculare) sau de coada calului (Equisetum arvense) (este un extras de siliciu coloidal cu efect hepatoregenerator). După un calendar strict (14 zile, cu 40 pauză), în tratamentul steatozei hepatice, se poate utiliza cu bune rezultate şi pedicuţa (vezi şi PEDICUŢA ÎN FITOTERAPIE).

STIMULAREA PANCREASULUI ÎN STEATOZA HEPATICĂ Pancreasul endocrin produce o substanţă lipotropă numită hormon lipocaic. În convaleşcenţă, bolnavul în refacere, este bine să urmărească şi un efect de sporire a secreţiei acestui hormon, prin tonifierea funcţiei pancreatice. n-au treaba pizza, sandwich-urile si cola Ca mancare iti recomand orez, cartofi si altele bogate in amidon pentru energia necesara activitatilor zilnice, legume(cat mai cu putinta proaspete si crude sau fierte putin, in nici un caz prajite) si ceva fructe. Ca bauturi apa, sucuri naturale(nu prea se gasesc in comert), fara alcool, cafea, tutun etc. Nu folosi deloc condimente de nici un fel, doar sare, dar in cantitati cat mai mici cu putinta. Nu folosi deloc uleiuri la gatit si nici in mancare(utilizeaza fierberea sau aburii), pentru asta mananca seminte(iti recomand de in, floarea soarelui, bostan etc., toate crude). Nu manca deloc produse de origine animala(carne, lapte, oua etc.). Daca nu rezisti tentatiei mananca doar carne, de pui sau vita, dar cat mai putina. Sigur ai sa-ti pierzi imediat gustul pentru carne deoarece nu poti sa folosesti condimente si nici sa o prajesti, ai sa vezi cat de savuroasa este o bucata de carne doar fiarta, cu niste sare si eventual legume.

REGIM DIETETIC DE CRUTARE HEPATICA PRINCIPII - 5-6 mese pe zi - cantitati mici - orar fix de masa - masa de seara cu 2-3 ore inainte de culcare PERMISE -carne de vita, pasare, peste alb, curcan -lapte de vaca, iaurt, branza de vaci, cas, urda -oua in preparate (sufleuri, budinci), 1 ou fiert la 2 zile -paine alba sau intermediara -dovleac, fasole verde, loboda, conopida, salata verde, ardei gras, rosii (se consuma ca salate,

coapte, la mancaruri cu carne, soteuri, sufleuri) -cartofi -fructe ca atare sau sucuri de fructe - sosuri dietetice (faina cu apa rece) -condimente aromate: patrunjel, marar, cimbru, leustean - desert din fructe, branza de vaci, lapte si fainoase INTERZISE -carne grasa: porc, gasca, rata, vanat -mezeluri, conserve -branzeturi grase: cascaval, branza topita, telemea de oaie -prajeli (oua, grasimi, slanina, untura) -alune, arahide, nuci, fistic, migdale - ciocolata, cacao, creme de unt si cacao -alcool, ceai chinezesc negru - bauturi carbogazoase - condimente iritante: piper, ardei iute, boia, otet

Home » Articole Recomandate, Gastroenterologie » Steatoza Hepatica – Ficatul Gras

Steatoza Hepatica – Ficatul Gras    

Marti, Iunie 7, 2011, 12:21 Articole Recomandate, Gastroenterologie 17,577 vizionari 2 comentarii

Steatoza hepatica (ficat gras), numita si steatohepatita nonalcoolica (NASH) reprezinta o inflamatie cauzata de acumularea grasimilor in ficat. Face parte din grupul de boli cunoscute sub numele de hepatopatii nonalcoolice, in care acumularea de grasimi poate determina afectare hepatica care se agraveaza in timp (afectare hepatica progresiva). Desi cauza este necunoscuta, steatoza hepatica pare a avea legatura cu anumite boli. Steatohepatita nonalcoolica (NASH) reprezinta o inflamatie cauzata de acumularea grasimilor in ficat. Face parte din grupul de boli cunoscute sub numele de hepatopatii nonalcoolice, in care acumularea de grasimi poate determina afectare hepatica care se agraveaza in timp (afectare hepatica progresiva).

Steatoza Hepatica - Ficat Gras Desi cauza este necunoscuta, NASH pare a avea legatura cu anumite boli, incluzand obezitatea, hipercolesterolemia (niveluri crescute de colesterol in sange), hipertrigliceridemia (niveluri crescute de trigliceride, un tip de grasimi, in sange) si diabetul zaharat. Tratamentul NASH include controlarea acestor boli de baza.

Cauze Steatoza Hepatica

Cauza exacta a steatozei hepatice nu este cunoscuta. Cel mai probabil, este determinata de o combinatie intre factorii genetici si de mediu. Apare cel mai frecvent la persoanele de varsta medie, supraponderale sau obeze, multe dintre acestea suferind de diabet zaharat, hipercolesterolemie sau hipertrigliceridemie. Cu toate acestea, si persoanele fara acesti factori de risc pot dezvolta NASH. In cazul pacientilor cu NASH si diabet zaharat, nivelurile de insulina (hormon secretat de pancreas, care are rolul de a reduce nivelul glicemiei) pot fi chiar mai ridicate decat daca era prezent doar diabetul zaharat, in absenta NASH. Desi nu este clar motivul pentru care unele persoane dezvolta NASH si altii nu, o posibila explicatie este aceea ca sunt necesare doua conditii pentru ca aceasta boala sa apara. Prima conditie este acumularea initiala de grasimi, pe care multe persoane o prezinta. A doua conditie deriva din istoria familiala de hepatopatii nonalcoolice, care creste riscul pentru NASH sau din prezenta anumitor factori de mediu. Acumularea de grasimi in ficat este prima conditie necesara, ce creste vulnerabilitatea pentru cea de a doua conditie, atunci cand apare inflamatia. Mult factori pot duce la acumularea de grasimi in ficat. Grasimile pot proveni dintr-o alta parte a organismului sau dintr-o cantitate crescuta absorbita la nivel intestinal. O dieta bogata in grasimi singura nu duce la steatoza hepatica. Mai multi factori pot contribui la afectarea hepatica din NASH:  

    

rezistenta la insulina (organismul nu este capabil sa foloseasca in mod adecvat glucoza din sange) sindromul metabolic, o combinatie de boli legate de metabolism; aceste boli includ excesul de grasimi (in particular in jurul toracelui), hipertrigliceridemie, hipertensiune arteriala si un nivel scazut de HDL-colesterol (“colesterolul bun”); toate acestea sunt in legatura cu rezistenta la insulina modificari in sinteza hepatica a grasimilor, ce are legatura cu grasimile absorbite la nivel intestinal eliberarea de substante toxice de catre celulele adipoase (celulele grasoase) insuficienta celulelor hepatica (functia deficitara) anumite medicamente, incluzand unele antibiotice consumul de bauturi alcoolice.

Simptome Steatoza Hepatica In stadiile timpurii al NASH, nu exista simptome. Cele mai multe persoane cu NASH se simt bine si nu stiu ca sufera de aceasta boala. Pe masura ce boala progreseaza si afectarea hepatica se agraveaza, apar simptomele care includ:    

fatigabilitate (oboseala) scadere in greutate inexplicabila slabiciune generalizata dureri epigastrice (popular “in capul pieptului”)



confuzie sau dificultati in gandire.

Pe masura ce NASH avanseaza, se instaleaza ciroza hepatica. Aceasta reprezinta o afectare permanenta a tesutului hepatic, determinata de aparitia fibrozei. Simptomele cirozei hepatice includ:           

ascita (acumularea de lichid in cavitatea abdominala) edeme (umflare) ale membrelor inferioare icter (colorarea in galben a pielii si sclerelor, portiunea alba a ochilor) greata epistaxis (sangerari nazale) rectoragii (prezenta sangelui in scaun) invinetirea cu usurinta scaderea in greutate reducerea masei musculare dureri abdominale infectii frecvente.

Mecanism Fiziopatogenetic Steatoza Hepatica NASH face parte din grupul de boli numite hepatopatii nonalcoolice. Acumularea de grasimi in ficat este denumita steatoza hepatica (popular “ficat gras”) si nu este suparatoare. Multe persoane prezinta steatoza hepatica. In NASH, acumularea grasimilor determina inflamatia hepatica, ce determina simptome precum fatigabilitate, scadere in greutate si slabiciune. NASH se dezvolta tipic la persoane de varsta medie, intre 40 si 50 de ani, dar poate aparea mai devreme sau mai tarziu in cursul vietii. Afecteaza in mod egal barbatii si femeile. In fazele initiale ale bolii, acumularea de grasimi nu afecteaza functia hepatica si nu determina simptome. Pe masura ce grasimile continua sa se acumuleze si apare inflamatia, functia hepatica devine insuficienta si apar simptomele. Inflamatia determina aparitia fibrozei si afectarea severa a ficatului. Nu este clar motivul pentru care unele persoane cu steatoza hepatica evolueaza spre NASH si altele nu. Odata ce ficatul este afectat, exista sanse mai mari pentru ca afectarea hepatica sa evolueze spre agravare. In unele cazuri, progresia bolii se poate opri si chiar deveni reversibila spontan, fara tratament. In alte cazuri, NASH evolueaza lent si determina fibroza hepatica, ce duce la ciroza hepatica. NASH progreseaza spre ciroza hepatica in 15-20% din cazuri.

Factori de Risc Steatoza Hepatica NASH afecteaza cu preponderenta persoanele de varsta medie si obezi. Unele studii arata ca aproximativ 20-40% din persoanele cu obezitate de grad ridicat dezvolta NASH.

Factorii care cresc riscul pentru NASH includ:     

steatoza hepatica (ficatul gras) obezitatea diabetul zaharat timp II (noninsulinodependent) hipercolesterolemia si hipertrigliceridemia istoria familiala de NASH sau ciroza hepatica, in special ciroza de cauza necunoscuta (ciroza hepatica criptogenica).

Anumite tratamente pentru alte boli pot, de asemenea, cresc riscul pentru NASH:   

interventii chirurgicale care modifica anatomia intestinelor, stomacului sau ambelor alimentatia enterala (printr-un tub introdus direct in stomac) pentru o perioada mai lunga de timp anumite medicamente, incluzand Amiodarona, glucocorticoizii, estrogenii sintetici si Tamoxifen.

Consultul de Specialitate in Steatoza Hepatica Se recomanda consultul medical de urgenta, in cazul in care o persoana cunoscuta cu NASH dezvolta:    

pierderea constientei dispnee (dificultatea respiratiei) hemoragie in cantitate mare confuzie.

Se recomanda stabilirea unui consult medical in cazul persoanelor cu factori de risc si a celor cunoscuti cu NASH, care prezinta:       

greata varsaturi, in special cand contin sange diaree icter (colorarea in galben a pielii si sclerelor, portiunea alba a ochilor) dureri abdominale superioare prurit generalizat (mancarimi) edem al membrelor inferioare sau ascita (acumularea de lichid in cavitatea abdominala).

Investigatii in Steatoza Hepatica Nici o investigatie nu poate diagnostica cu acuratete steatohepatita nonalcoolica. Pentru a stabilii boala care determina simptomatologia, se folosesc istoricul medical si examenul fizic, alaturi de un numar de investigatii.

Diagnosticul de NASH necesita:   

absenta istoricului de consum de bauturi alcoolice in cantitate semnificativa (mai mult de 1-2 pahare pe zi) absenta altei suferinte hepatice acumularea grasimilor in celulele hepatice.

Testele imagistice pot depista steatoza hepatica, dar nu pot determina daca acumularea de grasimi a determinat inflamatie sau fibroza hepatica. Acestea sunt folosite pentru a elimina alte posibile cauze ale suferintei hepatice si pentru a depista tumorile hepatice, in cazul cirozelor hepatice. Testele imagistice care pot fi recomandate includ:   

ecografia abdominala tomografia computerizata (CT) rezonanta magnetica nucleara (RMN).

Pentru confirmarea diagnosticului de NASH se poate face o biopsie hepatica (analizarea microscopica a unui fragment de tesut hepatic, recoltat cu ajutorul unui ac).

Tratament Steatoza Hepatica Nu exista nici un tratament eficient demonstrat prin studii clinice pentru NASH. Cu toate acestea, modificarile in stilul de viata care scad riscul de afectare hepatica pot ajuta la stoparea progresiei bolii. In general, tratamentul este tintit pe ameliorarea conditiilor care contribuie la agravarea steatohepatitei nonalcoolice. Acestea includ obezitatea, hipercolesterolemia si diabetul zaharat. Pentru persoanele cu NASH se recomanda abandonarea consumului de bauturi alcoolice si intreruperea oricarui tratament medicamentos cu hepatotoxicitate.

Controlul greutatii si al colesterolemiei Scaderea in greutate si reducerea valorilor colesterolemiei ajuta la stoparea sau limitarea afectarii hepatice. Specialistii recomanda reducerea graduala cu 10% a greutatii corporale totale, cu o rata de 0.5-1 kg pe saptamana. Reducand greutatea cu 10%, ajuta la folosirea mai eficienta a insulinei de catre organism. Aceasta inseamna, de exemplu, scaderea cu 9 kg daca greutatea initiala este de 91 kg. Prin scaderea in greutate se poate reduce cantitatea de grasimi care se acumuleaza in ficat si se poate astfel limita afectarea celulelor hepatice. Cu toate acestea, este foarte important ca reducerea in greutate sa fie facuta lent si nu rapid. Scaderea brusca in greutate, determina afectare mai severa a ficatului, determinand augmentarea inflamatiei si fibrozei hepatice. Se recomanda scaderea saptamanala cu 0.5-1 kg pana la scopul final de 10%.

Se recomanda evitarea dietelor severe. Scaderea in greutate prin tratament medicamentos, nu s-a dovedit eficienta pentru ameliorarea NASH, iar prin tratament chirurgical, cum ar fi bypass-ul intestinal, poate chiar agrava suferinta. Cea mai buna metoda de a scadea eficient in greutate, este dieta si exercitiile fizice regulate. Scaderea colesterolemiei (cantitatea de colesterol din sange) poate fi de ajutor in ameliorarea suferintei hepatice. Desi nu exista nici o dovada ca tratamentul cu medicamente hipocolesterolemiante ajuta la ameliorarea NASH, urmarea unei diete “cardiace” si reducerea colesterolemiei ca facand parte din programul de scadere in greutate pot fi benefice. O metoda sigura si eficienta de controlare a colesterolului fara ajutorul medicamentelor, este urmarea unui program denumit modificari terapeutice ale stilului de viata. Acest program include reducerea excesului de greutate, un program de exercitii fizice si o dieta saraca in grasimi saturate. Impreuna, aceste modificari ale stilului de viata ajuta la reducerea colesterolemiei cu 10-20%.

Controlul Diabetului Zaharat Diabetul zaharat este obisnuit la pesoanele cu steatohepatita nonalcoolica, pana la 75% dintre persoane prezentand ambele afectiuni. Rezistenta la insulina contribuie la aparitia NASH. In absenta diabetului zaharat, mentinerea unor valori normale ale glicemiei (nivelul de glucoza – zahar – in sange) ajuta la prevenirea acumularii de grasimi si afectarea hepatica.

Profilaxie Steatoza Hepatica Singura metoda de prevenire a steatohepatitei nonalcoolice este de a preveni acumularea grasimilor in ficat. Un mod de viata sanatos care include exercitii fizice regulate si o dieta sanatoasa, este cea mai buna metoda de a preveni steatoza hepatica. O dieta sanatoasa scade, de asemenea, rezistenta la insulina, care este cea mai buna metoda de a preveni acumularea de grasimi la nivelul tesuturilor hepatice. O metoda sigura si eficienta de controlare a colesterolului fara ajutorul medicamentelor, este urmarea unui program denumit modificari terapeutice ale stilului de viata. Acest program include reducerea excesului de greutate, un program de exercitii fizice si o dieta saraca in grasimi saturate. Impreuna, aceste modificari ale stilului de viata ajuta la reducerea colesterolemiei cu 10-20%. In cazul persoanelor cu diabet zaharat, mentinerea valorilor normale a glicemiei este o metoda buna de a preveni NASH. In cazul celor diagnosticate cu NASH sau cu investigatii care arata ca grasimile s-au acumulat deja la nivel hepatic, modificarea dietei si exercitiile fizice regulate, ajuta la reducerea riscului pentru afectarea ulterioara a ficatului.

Se recomanda abandonarea consumului de bauturi alcoolice, care poate augmenta afectarea hepatica, si evitarea medicamentelor hepatotoxice.

Tratament Ambulatoriu Steatoza Hepatica Deoarece nu exista nici un tratament specific pentru steatohepatita nonalcoolica, medicii recomanda tratarea bolilor care se asociaza cu dezvoltarea acesteia, si anume, obezitatea, hipercolesterolemia, hipertrigliceridemia si diabetul zaharat. Prin scaderea in greutate gradata, reducerea colesterolemiei si controlul diabetului zaharat, se poate stopa sau limita afectarea hepatica datorita NASH. In cazul persoanelor obeze, reducerea in greutate ajuta la stoparea sau limitarea afectarii hepatice datorita NASH. Medicii specialisti recomanda reducerea graduala in greutate cu 10% din greutatea totala. Este foarte importanta scaderea gradata, cu o rata de 0.5-1 kg pe saptamana. Scaderea brusca in greutate printr-o dieta foarte stricta sau prin tratament chirurgical, poate chiar agrava afectarea hepatica. Hipercolesterolemia si hipertrigliceridemia constau intr-o cantitate crescuta de celule grasoase in sange. Hipercolesterolemia creste riscul de steatoza hepatica, care duce la NASH. Medicamentele care reduc nivelurile de colesterol nu s-au dovedit eficiente in tratarea NASH. O dieta “cardiaca” sanatoasa poate reduce nivelurile de colesterol si ameliora NASH. O metoda sigura si eficienta de controlare a colesterolului fara ajutorul medicamentelor, este urmarea unui program denumit modificari terapeutice ale stilului de viata. Acest program include reducerea excesului de greutate, un program de exercitii fizice si o dieta saraca in grasimi saturate. Impreuna, aceste modificari ale stilului de viata ajuta la reducerea colesterolemiei cu 10-20%. In cazul persoanelor cu diabet zaharat, mentinerea valorilor normale a glicemiei este o metoda buna de a preveni NASH. Consumul de bauturi alcoolice poate agrava afectarea hepatica, astfel ca se recomanda abandonarea oricarui consum de alcool. Se recomanda, de asemenea, oprirea tratamentelor hepatotoxice. Trebuie discutat cu medicul specialist orice tratament urmat. In cazul persoanelor obeze, reducerea in greutate ajuta la stoparea sau limitarea afectarii hepatice datorita NASH. Medicii specialisti recomanda reducerea graduala in greutate cu 10% din greutatea totala. Este foarte importanta scaderea gradata, cu o rata de 0.5-1 kg pe saptamana. Scaderea brusca in greutate printr-o dieta foarte stricta sau prin tratament chirurgical, poate chiar agrava afectarea hepatica. Hipercolesterolemia si hipertrigliceridemia constau intr-o cantitate crescuta de celule grasoase in sange. Hipercolesterolemia creste riscul de steatoza hepatica, care duce la NASH.

Medicamentele care reduc nivelurile de colesterol nu s-au dovedit eficiente in tratarea NASH. O dieta “cardiaca” sanatoasa poate reduce nivelurile de colesterol si ameliora NASH. O metoda sigura si eficienta de controlare a colesterolului fara ajutorul medicamentelor, este urmarea unui program denumit modificari terapeutice ale stilului de viata. Acest program include reducerea excesului de greutate, un program de exercitii fizice si o dieta saraca in grasimi saturate. Impreuna, aceste modificari ale stilului de viata ajuta la reducerea colesterolemiei cu 10-20%. In cazul persoanelor cu diabet zaharat, mentinerea valorilor normale a glicemiei este o metoda buna de a preveni NASH. Consumul de bauturi alcoolice poate agrava afectarea hepatica, astfel ca se recomanda abandonarea oricarui consum de alcool. Se recomanda, de asemenea, oprirea tratamentelor hepatotoxice. Trebuie discutat cu medicul specialist orice tratament urmat.

Bolile de ficat – regim alimentar Boli de ficat - regim alimentar, Regimuri alimentare February 8th, 2009 AUTOR: Dr Ditoiu Alecse Valerian Spitalul Fundeni Clinica Medicala

Mentionez de la inceput ca regimul alimentar nu vindeca bolile de ficat, dar este un adjuvant important in tratamentul acestora. Daca in aparitia sau evolutia unei boli de ficat, alimentatia inadecvata a avut un rol important, regimul alimentar poate ameliora mult boala, sau poate contribui la vindecare (de exemplu in bolile de ficat de cauza alcoolica). Daca alimentatia nu a avut rol in aparitia unei boli de ficat (de exemplu in hepatita cronica virala), regimul alimentar nu vindeca boala de ficat, dar este important deoarece prin respectarea lui nu este suprasolicitata functia de detoxifiere a ficatului. Regimul alimentar in bolile de ficat este diferentiat in functie de boala si bolnav:   

regimul alimentar in ciroza este mai restrictiv, in timp ce regimul alimentar in hepatita cronica, este mult mai lax alte boli asociate (bolnavii de ficat fac frecvent si gastrite/ulcer), pot necesita regim alimentar suplimentar deosebit, in functie de boala starea de moment a bolnavului, poate impune ca in unele momente regimul poate fi mai larg, iar in altele mai restrictiv.

Principii generale de regim in boli de ficat:   



 

Alimentatie bogata in glucide (dulciuri/fainoase) Consum moderat de grasimi in special animale Proteine in cantitate normala – mai reduse in ciroza cu encefalopatie (tulburari de memorie si constienta); Sare in cantitate normala in hepatite, redusa sau zero in ciroze cu lichid Lichidele – dupa sete Renuntarea totala la alcool.

Alimente permise  

 

        

  

Ciorbe si supe de carne de pui, vita, de legume, neprajite, de ovăz, de orez, griş, perisoare, galusti Sote-uri si piureuri de legume – fasole verde, ardei gras, morcovi, dovlecei, gulii, conopidă, spanac, salată verde, sfecla, roşii, sub formă de salate sau pregătite fără ceapă ori rântaşuri şi cu unt sau ulei nefiert Cartofi natur, piure, copţi în coajă cu puţin unt sau ulei, cu brânză de vacă ; Carne fripta : pui, vită, iepure de casă, curcan, carne slabă, fara piele şi grăsime, peste slab alb rasol simplu sau impanat cu legume, perisoare sau chiftele fierte, peste slab, fiert, rasol cu legume; Mezeluri: sunca de Praga, cremwursti, parizer slab condimentat Peşte slab (şalău, ştiucă, biban); Grăsimi: unt, ulei d floarea soarelui sau de măsline neprajit Ouă fierte moi doua/saptamana albus sub forma de omleta in abur sau sufleuri, omleta dietetica; Sosuri fara grasime prajita, sos alb de rosii sau de zarzavat; Lapte şi lactate: lapte dulce slabcu cafea, lapte bătut, iaurt slab, kefir, brânză dulce de vacă, cas, urdă, telemea desarata Paste făinoase de orice fel Pâine: pâine veche de o zi, biscuiţi simpli (populari), chifle, mamaliguta Dulciuri şi prăjituri: pregătite cu puţine ouă şi foarte puţină grăsime, prăjituri uscate, prăjituri cu miere, aluaturi fragede, tarte cu fructe sau marmeladă, plăcintă cu mere sau brânză dulce; gemuri, dulceţuri, miere; Fructe crude, coapte la cuptor, compoturi, gem, jeleuri: mere, prune, citrice, fragi, căpşuni, zmeură, pepene verde, struguri, smochine; Băuturi: apă plata – preferabil, sucuri si siropuri de fructe sau legume Condimente: patrunjel, marar, leustean, dafin, cimbru, chimen, telina, lamaie, sare normal daca nu este contraindicata – ciroza



Se recomanda 5-6 mese pe zi mai reduse cantitativ.

Alimente interzise:   

Alcool sub orice formal (bere, vin, ţuică, etc.) Băuturi pe bază de cola Bauturi dulci indiferent de tip (pot da steatoza = incarcare grasa a ficatului ce agraveaza o boala deja existenta)

Alimente prost suportate- de evitat            

Supe: supe grase de porc, rata, gasca, afumaturi; Ciorba de burta, fasole, afumaturi, porc Legume: fasole si mazare uscata, varză, vinete, roşii în cantităţi mari şi necojite, ardei iute, ciuperci, ridichi, ceapă, usturoi, ţelină, praz, murăturile; Carne: de porc, raţă, gâscă, vânat, carnea prăjită, carnea conservată prin afumare, mezeluri, şuncă grasă, organe (creier, rinichi, ficat, plămâni); Peşte gras (nisetru, cegă, somn, morun, sardele, heringi), icre de peşte, raci, fructe de mare, peste afumat, conserve de peste; Grăsimi: untură, slănină, kaiser si similare Ouă – omletă, ochiuri prăjite, maioneză; Lapte şi lactate: lapte gras,brânzeturi fermentate, smântână; Pâine: caldă, pâine neagră, biscuiţi preparaţi cu grăsime sau cacao; Dulciuri şi prăjituri: cu creme grase, pregătite cu ouă, cacao, frişcă ori grăsime, tort, îngheţată, ciocolată Fructe cu coaja si samburi – nuci, alune, migdale, măsline sarate; Condimente: piper, hrean, boia, dafin, muştar, oţet; Băuturi: cafea, bauturi gazoase (daca exista meteorism)

Daca doriti sa cititi despre ciroza Ascita – apa in burta Scoaterea lichidului abdominal Semnele si simptomele cirozei Regimul in ciroza Anemia din ciroza Ciroza hepatica – forum Varicele esofagiene in ciroza Transplantul de ficat

FORUM:INTREBARI, INTREBARI, INTREBARI.. La analizele facute mi s-a descoperit antigen Hbs pozitiv, ce analize trebuie sa fac ptr a vedea exact despre ce e vorba si daca e periculos acest virus,ptr ca am auzit o mie de pareri si nu stiu care e adevarul? Aveti acest subiect pe acest site Ce inseamna “hepatopatie cronica?” Inseamna boala cronica de ficat, orice boala cronica de ficat. Cat de grav este sa ai hepatopatie cronica? Depinde de pacient, de regim, de tratament, etc, unii traiesc zeci de ani si mor de altceva, altii traiesc mai putin iar altii mor rapid. Cat de grav este sa ai hepatita cronica? Depinde de pacient, de regim, de tratament, etc, unii traiesc zeci de ani si mor de altceva, altii traiesc mai putin iar altii mor rapid. Cat de grav este sa ai ciroza? Depinde de pacient, de regim, de tratament, etc, unii traiesc zeci de ani si mor de altceva, altii traiesc mai putin iar altii mor rapid. Cat de grav este sa ai cancer de ficat? Depinde de pacient, de regim, de tratament, etc, unii traiesc zeci de ani si mor de altceva, altii traiesc mai putin iar altii mor rapid. Cat de grav este sa ai icter? Depinde de cauza icterului si starea organismului pacientului. O hepatita cronica tip b ,tgp149,tgo138,antigen HBs -pozitiv,anticorpi anti-HBepozitiv,antigen HBe -negativ,antigenHBs cantitativ..7769,81 UI.ml pozitiv .virusul este activ?are nevoie de tratament cu interferon?si daca aceste valori sunt foarte ridicate?are sanse sa se vindece Nu pot da consult pe net -am scris de cateva zeci de ori de ce, cautati pe site. Nu stiu daca virusul este activ, nu stiu daca are nevoie de interferon, valorile nu sunt foarte ridicate, nu stiu daca are sanse sa se vindece DEORECE NU ARE SUFICIENTE DATE.

V-ati gandit ca este mai simplu sa vorbiti cu medicul dvs fata in fata? Am nevoie rapida sa-mi scada transaminazele in vederea angajarii, ce sa fac acum, apoi vedem noi cauza si o tratam… Pentru ca transaminazele sa scada trebuie descoperita si inlaturata (tratata) cauza. Pentru ca o masina sa mearga, trebuie sa inlaturi defectul (cauza pengtru care functioneaza prost), sau poti doar sa o speli, sa ii pui cauciucuri noi si sa o vopsesti? In ciroza ai voie sa bei bere fara alcool? Ciroza este o boala serioasa; daca vrei sa bei bere fara alcool, inseamna ca de fapt vrei sa bei bere, si exista riscul sa vrei sa treci la berea cu alcool. Eu nu recomand berea de nici un fel pacientilor mei cu ciroza, dar, daca medicul dvs v-a recomandat-o, ascultati-l, asa este corect.

Obezitatea Introducere Obezitatea se manifesta printr-o crestere a masei tesutului adipos, rezultata in urma unor aporturi calorice mai mari decat cheltuielile energetice. Factorii care pot provoca un dezechilibru intre aporturile calorice si consumul de calorii sunt mostenirea genetica, aporturile alimentare excesive, consumul de alimente bogate in grasimi si sedentarismul.

Obezitatea este o problema majora de sanatate publica, atat datorita numarului mare de persoane afectate cat si a riscurilor asociate cu aceasta boala. Obezitatea este un factor de risc pentru unele boli cardiace, diabet de tip 2, hipertensiune arteriala, accident vascular cerebral si unele forme de cancer. Chiar si o reducere cu 5 – 10% din greutatea corporala pot intarzia sau impiedica aparitia acestor boli.

Incepand cu anii 70, incidenta obezitatii a crescut dramatic, atat la adulti cat si la copii. Astfel, de la 15% din populatie in anii 80, incidenta bolii a ajuns la 33% in anul 2004.

Din fericire, chiar si o scadere usoara in greutate poate avea efecte benefice. Aceasta poate fi realizata cu ajutorul unei diete sanatoase, a activitatii fizice si

a modificarii stilului de viata. Daca aceste masuri nu au efect, persoanele care sufera de obezitate pot apela la medicamente sau chiar la unele tehnici chirurgicale.

Chiar si o scadere usoara in greutate poate reduce tensiunea arteriala, micsora riscurile cardiovasculare, regla nivelul de glucoza din sange, reduce simptomele de osteoartrita si apnee in somn si riscurile de cancer. Pentru aceasta este nevoie de o reducere a greutatii corporale cu 5 – 10%. Cea mai sigura cale de slabire si de mentinere a greutatii este slabirea treptata, cu 1 kg pe saptamana. Pierderea excesului ponderal poate fi realizata prin adoptarea unei diete sanatoase, practicarea activitatii fizice si modificarea comportamentului. Alte tratamente pentru obezitate constau in administrarea de medicamente si in chirurgie.

Diagnostic Masurarea exacta a masei adipoase se face cu dificultate. Doua metode fiabile sunt determinarea volumului corpului prin cantarire subacvatica si absorbtiometria cu fascicul dual fotonic. Ambele metode sunt folosite in centrele de cercetare, care dispun de echipament special, dar sunt dificile in practica de zi cu zi.

O alta metoda mai simpla este masurarea grosimii stratului adipos, imediat sub piele- masurarea pliului cutanat. Pentru aprecierea masei adipoase se poate folosi si o cantitate mica de curent electric -masurarea impedantei electrice a tesutului adipos. Rezultatele obtinute cu aceste metode pot fi inexacte, in special in cazurile de obezitate extrema.

Medicii se bazeaza deseori pe alte metode de diagnosticare a obezitatii. Astfel, graficele greutatii normale in functie de inaltime sunt folosite de cateva decenii. Dezavantajul acestora este existenta a numeroase versiuni de calcul, fiecare indicand un interval diferit de greutate normala. O alta problema este faptul ca formulele de calcul nu fac distinctia intre grasimea in exces si masa musculara. Potrivit acestora, o persoana cu masa musculara foarte dezvoltata este clasificata in mod eronat drept supraponderala.

Un instrument recunoscut stiintific de depistare a obezitatii este indicele de masa corporala (IMC). Acesta se calculeaza impartind greutatea (exprimata in kg) la inaltimea (in m) la patrat. Atunci cand IMC este mai mare de 30 vorbim de obezitate.

Cauze si factori de risc Obezitatea apare in conditiile unui bilant energetic pozitiv – atunci cand aporturile calorice sunt mai mari decat cheltuielile energetice. Organismul are nevoie de energie pentru a functiona normal, dar mentinerea unei greutati constante necesita un echilibru intre aportul de calorii si arderea acestora. Atunci cand numarul de calorii consumate depaseste numarul caloriilor utilizate de organism, apare un dezechilibru energetic, urmat de luarea in greutate si chiar de obezitate. Aportul caloric excesiv si activitatea fizica insuficienta sunt principalele cauze ale obezitatii, in special atunci cand acestea doua apar in combinatie. Dar numerosi alti factori - genetici, de mediu, psihologici si comportamentali - sunt implicati in aparitia acestui bilant energetic pozitiv.

Factorii de risc

Factorii genetici Daca unul dintre parinti sufera de obezitate, riscurile de a fi supraponderal sunt de 40%, iar daca ambii parinti sunt obezi, riscul este de 80%. Totusi disocierea factorilor genetici de celelalte cauze ale obezitatii este dificil de realizat, intrucat membrii unei familii au acelasi regim alimentar si stil de viata.

Obiceiurile alimentare

Obiceiurile alimentare gresite din punct de vedere cantitativ si/sau calitativ sunt un factor de risc pentru obezitate. Consumul alimentelor bogate in calorii – produse fast-food, bauturi carbogazoase, produse zaharoase, exces de grasimi – constituie o cauza a luarii in greutate si a obezitatii.

Sedentarismul

Persoanele sedentare sunt predispuse la obezitate, deoarece lipsa activitatii fizice echivaleaza cu o scadere a cheltuielilor energetice, ceea ce duce la un bilant energetic pozitiv.

Factorii psihologici

La unele persoane, excesul de calorii se datoreaza unor probleme de ordin psihologic -traume, stres, stari conflictuale, anxietate sau chiar plictiseala.

Toate aceste probleme duc la o crestere a consumului de alimente.

Varsta

Pe masura inaintarii in varsta, persoanele devin tot mai putin active. In plus, masa musculara tinde sa diminueze la varstnici, ducand la scaderea metabolismului. Aceste modificari au drept consecinta reducerea necesarului caloric. Dar, daca aporturile calorice nu sunt reduse corespunzator, persoana se expune riscului de obezitate.

Tabagismul

Fumatorii au tendinta de a se ingrasa dupa ce renunta la fumat. Aceasta luare in greutate se datoreaza in parte capacitatii nicotinei de a accelera metabolismul Astfel, odata cu renuntarea la fumat, metabolismul devine mai lent. Fumatul afecteaza si simtul gustativ, iar renuntarea la acest obicei face ca mancarea sa para mai gustoasa si sa aiba un miros mai placut. Astfel, persoanele care renunta la fumat au tendinta de a manca mai mult. Cu toate acestea, tabagismul este considerat mai daunator pentru sanatate decat excesul ponderal.

Sarcina

In timpul sarcinii, greutatea femeilor si necesarul lor caloric creste in mod invariabil. Dupa nasterea copilului, unele femei intampina greutati in incercarea de a slabi. Aceasta luare in greutate contribuie la aparitia obezitatii la femei.

Medicamentele

Antidepresivele triciclice, tranchilizantele, somniferele, corticosteroizii si medicamentele antihipertensive - pot fi cauze ale luarii in greutate. Aceste medicamente incetinesc metabolismul, stimuleaza apetitul si determina retentia de apa, de aceea trebuie luate doar la indicatia medicului.

Alcoolul

Consumul de alcool este raspunzator pentru adaugarea unor calorii suplimentare

la dieta zilnica. O bere contine 150 calorii, iar daca este consumata zilnic poate duce la ingrasarea cu 1 kg pe luna. In plus, consumul excesiv de alcool stimuleaza apetitul.

Boli si afectiuni

Unele boli duc la luarea in greutate si la obezitate. Acestea sunt: - Hipotiroidismul – boala caracterizata printr-o secretie insuficienta de hormoni tiroidieni, care determina scaderea ratei metabolice si pierderea energiei. - Sindromul Cushing – este o tulburare hormonala cauzata de hipersecretia de cortizol. Simptomele variaza, dar la majoritatea pacientilor se constata o obezitate localizata la nivelul fetei, fata rotunda, depunere de grasime in zona cefei si slabirea mainilor si picioarelor. - Sindromul ovarului polichistic – afectiune caracterizata prin nivelul ridicat de hormoni androgeni (masculini), tulburari de menstruatie si, in unele cazuri, existenta unor chisturi la nivelul ovarelor. Lipsa somnului poate duce la obezitate. Unele studii arata ca persoanele care sufera de insomnie sunt predispuse la ingrasare. Pe de alta parte, obezitatea poate duce la tulburari ale somnului datorita unor afectiuni precum sindromul de apnee in somn.

Factori sociali si de mediu

Mediul influenteaza in mod direct riscurile de aparitie a obezitatii. Astfel, cresterea numarului de cazuri de obezitate in ultimii 30 ani se explica prin modificarea profunda a mediului in care traim.

Factorii de mediu includ stilul de viata al populatiei, nivelul de activitate fizica, accesul la hrana sanatoasa. In ultimii ani, se constata o tendinta accentuata de renuntare la mersul de jos in favoarea mersului cu masina si un consum exagerat de produse de tip fast-food sau de alimente bogate in grasimi. Mediul in care traim este deseori o cauza a obezitatii, deoarece nu promoveaza obiceiuri alimentare sanatoase.

Factorii sociali includ saracia si nivelul scazut de educatie. O cauza ar fi lipsa accesului la o alimentatie sanatoasa, care sa includa legume si fructe proaspete. Totusi, legatura dintre factorii socio-economici si obezitate nu a fost demonstrata stiintific, iar studiile recente arata ca obezitatea este prezenta cu precadere in tarile dezvoltate economic si in cadrul grupurilor cu venituri mari.

Complicatii Obezitatea creste riscul aparitiei unor boli si afectiuni, printre care se numara diabetul de tip 2, cardiopatiile, hipertensiunea arteriala si accidentul vascular cerebral. Obezitatea este asociata si cu o incidenta mai mare a unor tipuri de cancer. Barbatii care sufera de obezitate prezinta riscuri de aparitie a cancerului colo-rectal sau de prostata, in timp ce femeile sunt expuse riscului de aparitie a cancerului uterin, cervical sau ovarian.

Hipertensiunea arteriala. Cresterea masei de tesut adipos determina o marire a cantitatii de sange din corp si deci, a presiunii exercitate asupra peretilor arteriali. Astfel, excesul de masa corporala este asociata cu cresterea frecventei cardiace si cu reducerea capacitatii vaselor sangvine de a transporta sangele in corp. Toti acesti factori duc la cresterea tensiunii arteriale.

Diabet. Obezitatea este principala cauza a aparitiei diabetului de tip 2. Excesul de masa adipoasa determina rezistenta organismului la insulina, hormonul care regleaza nivelul de glucoza din sange.

Insuficienta coronariana Este rezultatul formarii de depozite de grasime (placi de aterom) in arterele care iriga inima. In timp, aceste depozite duc la ingustarea arterelor, jenand circulatia sangelui. Diminuarea fluxului sangvin la inima provoaca durere toracica (angor), iar intrepurea acestuia poate duce la infarct miocardic.

Accident vascular cerebral (AVC). Obezitatea este asociata cu ateroscleroza – formarea placilor de aterom in artere. Daca pe o artera ingustata care transporta sange la creier se formeaza un cheag de sange, fluxul sangvin poate fi intrerupt, ducand la accident vascular cerebral.

Osteoartrita. Aceasta boala articulara afecteaza cel mai adesea genunchiul, soldul si coloana vertebrala. Excesul ponderal afecteaza aceste articulatii si duce la uzura cartilajului care le protejeaza, provocand durere si amorteala.

Sindromul de apnee in somn – se manifesta prin opriri temporare ale respiratiei in timpul somnului, provocand treziri frecvente si oboseala in timpul zilei.

Majoritatea pacientilor de apnee in somn sunt supraponderali.

Cancer. Femeile supraponderale prezinta riscuri crescute de aparitie a cancerului mamar, uterin, cervical si ovarian. Barbatii supraponderali sunt expusi riscului de aparitie a cancerului colo-rectal si de prostata.

Steatoza hepatica (infiltratie grasa a ficatului)- acumularea de grasimi la nivelul ficatului poate duce la o afectare a acestuia si la ciroza hepatica, chiar si in cazul persoanelor care nu consuma alcool in exces.

Litiaza biliara – nivelul ridicat de colesterol la persoanele supraponderale antreneaza un risc crescut de aparitie a calculilor biliari. Slabirea brusca – mai mult de 1,5 kg pe saptamana – creste de asemenea riscul calculilor biliari.

Hiperlipidemie. O dieta bogata in grasimi saturate – carne rosie si prajeli, de exemplu – pot duce la o crestere a nivelului de LDL-colesterol (“rau”) si de trigliceride, precum si o scadere a nivelului de HDL-colesterol (“bun”). Trigliceridele reprezinta forma sub care cea mai mare parte a lipidelor organismului sunt stocate in tesutul adipos. In timp, nivelul crescut de lipide duce la ateroscleroza – formarea placilor de aterom in artere, care creste riscul de boli coronariene si AVC.

Dieta in obezitate Adoptarea unei diete cu continut mic de calorii este o conditie esentiala pentru tratarea obezitatii. Numarul de calorii necesar pentru mentinerea greutatii depinde de numerosi factori, printre care varsta si nivelul de activitate fizica. Aportul caloric pentru slabire trebuie stabilit de medic sau nutritionist. Pentru ca slabirea sa fie de durata, consumati cu moderatie alimente bogate in principii nutritive, dar cu continut mic de grasimi si calorii.

Optati pentru alimentele sanatoase – legume, fructe, cereale, fasole, peste, produse lactate degresate si carne slaba – recomandate pentru o nutritie optima. Alegeti carbohidratii complexi. Conform recomandarilor nutritionistilor, intre 45 si 65% din aportul total de calorii trebuie sa provina din carbohidrati. Dar alegeti cu grija tipul de carbohidrati pe care ii consumati. Evitati carbohidratii simpli – zahar si alti indulcitori – si limitati consumul de sucuri de fructe. In schimb, consumati carbohidrati complexi, bogati in fibre, precum cerealele

integrale, paste si orez brun. Limitati consumul de dulciuri – bomboane, prajituri, placinte, briose, etc. bogate in calorii. Reduceti consumul de grasimi. Intrucat grasimile furnizeaza de doua ori mai multe calorii decat carbohidratii si proteinele, evitarea grasimilor este o metoda esentiala de reducere a consumului de calorii. Alimentele bogate in grasimi: produsele fast-food sau de patiserie, carnea rosie, produsele lactate nedegresate, uleiuri, margarina, unt, sosuri si maioneza. Aporturile de grasimi recomandate sunt de 20 – 35% din totalul de calorii, dintre care mai putin de 10% trebuie sa provina din surse de grasimi saturate. Numarati caloriile. Cititi informatiile nutritive de pe ambalajul produselor. Unele alimente sarace in grasimi pot fi bogate in calorii. Limitati consumul de bauturi cu continut de zahar – au un numar mare de calorii.

Dietele hipocalorice

Dietele reduse caloric sunt eficiente, determinand scaderi in greutate de aproximativ 1,5 kg pe saptamana. Ele sunt recomandate in cazurile de obezitate severa, drept tratament initial (dieta de atac), doar pe perioade limitate de timp, atunci cand obezitatea reprezinta un pericol iminent.

Regimul de 240 cal branza de vaci sau

300 g

mere

1000 g

Regimul de 400 cal Lapte degresat

250 ml

Branza de vaci

90 g

Carne

100 g

Fructe

100 g

Legume

300 g

Regimul de 600 cal Lapte degresat

250 ml

Branza de vaci

150 g

Carne

150 g

Fructe

200 g

Legume

400 g

Regimul de 800 cal Lapte degresat

500 ml

Branza de vaci

180 g

Carne

150 g

Fructe

250 g

Legume

400 g

Atentie! La toate aceste diete, se adauga minim 1,5 l de lichide. Riscuri: - cardiovasculare: moarte subita, tahicardie, aritmii - genito-urinare: hiperuricemie, litiaza urica, guta, tulburari ale libidoului si ale menstruatiei - digestive: diaree, litiaza biliara - psihice

Contraindicatii: - aritmii, angor, insuficienta renala, cardiaca sau hepatica, sarcina, varste extreme (copii si batrani), tratament cu corticoizi sau antimitotice; - afectiuni psihiatrice, tratament antidepresiv sau diuretic

Dietele hipocalorice moderate

Restrictia calorica va tine cont de aportul obisnuit si de cheltuielile energetice, ajungand la un sfert sau o treime din aportul inainte de inceperea dietei (intre 800 si 2200 cal/ zi).

Aportul de glucide

Excluderea glucidelor concentrate din alimentatie este esentiala pentru succesul dietei, pentru a evita senzatia de foame provocata de hiperinsulinism. In caz contrar, chiar si o dieta hipocalorica poate duce la cresterea masei adipoase. Glucidele trebuie sa acopere cca 50% din aportul caloric total, provenind din: - legume - paine (80 – 120 g/zi) – este recomandata painea integrala deoarece contine vitamine si fibre alimentare

Aportul de proteine

Ratia de proteine va fi de 1,2 – 1,5 g / kgc de greutate ideala, reprezentand cca 15% din aportul caloric total. Proteinele au rolul de a: - impiedica reducerea masei musculare - stimuleaza metabolismul, crescand cheltuielile energetice - dau senzatia de satietate - previn senzatia de astenie

Aportul de lipide

Ratia de lipide va fi de 40 – 50 g/zi (incluzand grasimea din alimentele majoritar proteice -carne, branza, oua, lapte) si nu trebuie sa depaseasca 35% din aportul caloric total.

Aportul alcoolic

Consumul de alcool nu este permis in perioadele de slabire deoarece creste apetitul si reprezinta o sursa importanta de calorii “goale” (fara aport de substante nutritive).

Alimente permise si interzise Alimente permise

Alimente interzise

PROTEINE carne slaba (vaca, miel, pasare) – rasol sau gratarpeste slab (stiuca, salau, lin)branza de vaci, branza slaba (telemea desarata)urda, iaurt, lapte degresatalbus de ouciuperci

PROTEINE carne si peste -grase, conservate sau afumatebranzeturi grase, sarate, topiteleguminoase boabe

GLUCIDE legume si fructe (in functie de continutul glucidic)zarzavaturipaine neagra sau intermediara (in cantitati moderate)

GLUCIDE paine, cartofi, paste fainoase (in cantitati mari)fructe dulci sau uscatedulciuri concentrate, prajituri, produse de patiserie

LIPIDE uleiuri vegetale, margarina, unt (cantitati reduse)

LIPIDE frisca, smantana, cremeslanina, untura, sosuri grasealuaturi cu unt oleaginoase

LICHIDE zeama de compot (indulcit cu zaharina)sucuri de legume si fructe

LICHIDE indulcite cu zahar sau alcoolizatelapte integral SAREpeste 5 g/zi

SARE 5 g/zi

CONDIMENTE ardei uite, mustar, piper, hrean

Activitatea fizica Un alt element necesar in tratamentul obezitatii, scaderea ponderala si in mentinerea greutatii este cresterea activitatii fizice.

Iata cateva metode simple care va pot ajuta sa deveniti mai activ: - urcati pe scari si nu cu liftul - parcati masina in cel mai indepartat loc din parcare - mergeti pe jos sau cu bicicleta la servici sau la cumparaturi - faceti o plimbare pe jos in pauza de amiaza - implicati-va in jocurile copiilor - faceti o plimbare cu familia dupa masa de seara - participati la treburile casnice

- pedalati la bicicleta medicala in timp ce va uitati la TV sau vorbiti la telefon - folositi un pedometru si incercati sa cresteti numarul de pasi zilnic

In plus, puteti consulta medicul pentru crearea unui program zilnic de exercitii fizice, care sa includa exercitii aerobice, mers pe jos si ridicarea greutatilor.

Modificarea comportamentului Pentru ca reducerea ponderala sa fie de durata, nu este nevoie numai de modificarea dietei si de practicarea exercitiilor fizice, ci trebuie sa modificati radical stilul de viata.

Gasiti o motivatie suficient de puternica. Nimeni nu va poate face sa slabiti. De fapt, presiunile externe nu fac decat sa inrautateasca situatia. Nici slabirea de dragul altei persoane nu are sanse mai mari de reusita.

Considerati modificarea stilului de viata drept o prioritate. Este nevoie de multa energie pentru modificarea comportamentului, de aceea trebuie sa ii acordati o importanta maxima.

Adoptati o strategie de modificare treptata a comportamentului. Intocmiti o lista cu toti factorii care au jucat un rol in esecul eforturilor anterioare de a slabi. Stabiliti data de incepere, adoptati un regim alimentar realist care sa contina apa, fructe si legume si un plan de exercitii fizice.

Pastrati un jurnal in care sa notati aporturile alimentare, numarul si durata exercitiilor fizice, pentru a pastra obiceiurile pozitive si a descoperi comportamentele care trebuie sa evitate. Notati de asemenea si alti indicatori importanti -tensiunea arteriala, nivelul de colesterol si starea generala de sanatate. Intrebati medicul cat de des ar trebui sa va cantariti pe durata regimului.

Concentrati-va pe aspectele pozitive. Decat sa va ganditi la alimentele interzise, descoperiti noi activitati ce pot fi practicate pentru o stare buna de sanatate.

Nu renuntati. Numerosi factori din societatea actuala contribuie la adoptarea unor comportamente alimentare gresite, astfel incat este normal sa intampinati greutati in incercarea de a slabi.

Inconjurati-va de exemple pozitive.

Tratamentul medicamentos Medicamentele pentru slabit nu sunt indicate persoanelor care vor sa piarda cateva kilograme din motive cosmetice. Ele sunt indicate persoanelor cu un indice de masa corporala (IMC) mai mare de 30.

Medicamentele anti-obezitate sunt:

- Sibutramina (Meridia) – provoaca instalarea precoce a starii de satietate. Efectele adverse sunt cresterea tensiunii arteriale, cefalee, xerostomie, constipatie si insomnie.

- Orlistat (Xenical) – impiedica absorbtia grasimilor, blocand actiunea lipazei intestinale. Lipaza este o enzima care descompune grasimile alimentare pentru a fi absorbite de organism. Grasimile neabsorbite sunt eliminate in fecale. Orlistat impiedica absorbtia a 30% din grasimile alimentare si determina pacientii sa reduca aporturile alimentare de grasimi. Efectele adverse sunt scaunele uleioase si frecvente. Intrucat acest medicament blocheaza absorbtia unor principii nutritive, medicul poate recomanda un supliment cu multivitamine. Aceste medicamente trebuie luate pe termen nedefinit, iar, odata tratamentul oprit, cea mai mare parte a kilogramelor pierdute sunt puse inapoi.

Unele medicamente de slabit au fost retrase de pe piata datorita riscurilor pe care le prezentau pentru sanatate. Astfel, pana in 1997, cel mai indicat tratament pentru obezitate era combinatia a 2 agenti anorexigeni -fenfluramina si phentermina. Aceasta medicatie a ajutat numerosi pacienti sa slabeasca, dar a fost retrasa de pe piata in urma unui studiu care indica un numar mare de cazuri de hipertensiune arteriala pulmonara.

Tratamentul chirurgical Procedurile chirurgicale de tratare a obezitatii sunt indicate pacientilor care sufera de obezitate grava (IMC > 35) si care nu au reusit sa slabeasca cu ajutorul dietei si exercitiilor fizice.

Procedurile chirurgicale pentru tratarea obezitatii pot avea rezultate pozitive asupra greutatii corporale si a sanatatii. In primii doi ani, majoritatea pacientilor pierd pana la 50% din excesul ponderal. In general, cei care urmeaza recomandarile dietetice si comportamentale reusesc sa mentina o greutate constanta.

Cu toate acestea, tratamentul chirurgical are efecte secundare si complicatii. Scaderea brusca in greutate provoca litiaza biliara la aproximativ o treime din persoanele supuse acestor proceduri. In urma operatiei, pot aparea greturile si alte simptome (sindrom dumping).

Chiar daca apeleaza la un tratament chirurgical, pacientii trebuie sa adopte o dieta sanatoasa si sa fie activi fizic.

Liposuctia

Liposuctia este o operatie cosmetica, care consta in introducerea unui tub ingust sub piele, prin incizii mici, urmata de “aspirarea” grasimii. Liposuctia este frecvente utilizata pentru solduri, abdomen si fata interna a genunchilor. Desi liposuctia permite indepartarea unei cantitati de grasimi din corp, aceasta procedura nu este un tratament pentru obezitate.

REGIM IGIENO-DIETETIC IN STEATOZA HEPATICA

Regimul alimentar este prescris in funtie de gradul de steatoza si de bolile asociate. Acest regim este orientativ, un tratament complet se prescrie dupa analize laborator, ecografie hepatica si consult medical complet.

ALIMENTE INTERZISE : 1. Alcoolul. 2. Grasimele de origina animala. 3. Carnea de porc. 4. Carnea de oaie. 5. Pielea de pasare. 6. Mezelurile. 7. Galbenusul de ou. 8. Lactatele de oaie. 9. Alimentele prajite. 10. Tocanitele. 11. Rantasurile. 12. Afumaturile. 13. Alimentele care contin conservanti. 14. Alimentele care contin substante sintetice. 15. Alimentele care va produc desconfort gastric.

16. Alimentele bogate in carbohidrati(dulciuri) 17. Sucurile carbogazoase si sintetice Recomandari : 1. Respectati orele de somn de minim 8 ore. 2. Evitati stresul. 3. Reduceti sau mentineti greutatea la valori aproape de normal (Idicele Masei Corporale sub 27). 4. Nu consumati medicamentele care afecteaza ficatul (hepatotoxice). 5. Nu consumati medicamente daca nu sunt prescrise de medic. 6. Mentineti colesterolul, trigliceridele si glicemia in limite normale. 7. Consumati multe legume si fructe proaspete. 8. Consultati medicul curant odata la 6 luni si la nevoie. 9. Repetati analizele de sange (hemograma, probele functionale hepatice, lipidele serice, glicemia) la 6 luni / 1 an sau la indicatia medicului. 10. Repetati ecografia abdominala la 6 luni / 1 an sau la indicatia medicului. „Ficatul gras”, cauze si regim de viata Publicat inBoli ale ficatului

Steatoza hepatica, sau „ficatul gras” in limbaj popular, este o afectiune a ficatului din ce in ce mai frecventa, tinand cont de faptul ca are numeroase cauze de aparitie. De fapt, aceasta boala se traduce printr-o incarcare cu grasimi a ficatului, grasimi acumulate din alimentele consumate.

Chiar daca nu au fost descoperite toate cauzele care duc la aparitia steatozei hepatice, factorul determinant considerat ca fiind principal este alcoolul. De asemenea, medicii atrag atentia ca, dupa declansarea steatozei hepatice, se impune imperativ un regim alimentar atent supravegheat si adoptarea unui stil de viata sanatos. Studiile franceze de specialitate din ultimii ani indica faptul ca regimul alimentar trebuie sa fie unul normo-caloric, hiperprotidic, normo-glucidic si hipolipidic. In randurile urmatoare va vom arata cum trebuie sa arate acest regim alimentar si de viata. Cauze

si

tratament

Exista cazuri cand steatoza hepatica se instaleaza si la persoane care nu consuma alcool. In aceste cazuri, se impune sa vorbim si despre celelalte cauze care duc la aparitia steatozei hepatice. De

fapt, ca grad de risc, obezitatea ocupa locul doi dupa alcool. Astfel, persoanele obeze si diagnosticate cu aceasta boala trebuie sa inceapa un regim alimentar fara grasimi, dulciuri sau paste fainoase. Tratamentul medicamentos se impune dupa pierderea in greutate datorita regimului alimentar. De asemenea, o alimentatie necorespunzatoare poate duce, in timp, la aparitia primelor semne ale acestei boli. De aceea, specialistii ne recomanda un regim alimentar sanatos in orice moment al vietii. Alcoolul este acceptat in unanimitate ca fiind cauza principala de imbolnavire. Steatoza hepatica alcoolica apare la un consum variabil de alcool pe zi, dar se poate agrava pana la cancer hepatic. Tratamentul care se impune in acest caz este in primul rand stoparea completa a consumului

de

alcool,

alaturata

regimului

alimentar.

Diagnosticul steatozei hepatice se pune, in cele mai multe cazuri, in urma unui control de rutina al pacientului si al unei ecografii abdominale, deoarece in primele stadii ale bolii nu exista simptome. Ce

presupune

regimul

alimentar?

Tratarea steatozei hepatice prin regim alimentar este esentiala, aceasta este parerea specialistilor din

domeniu.

In cazul steatozei alcoolice, stoparea consumului de alcool reprezinta primul pas. Dieta celor afectati trebuie sa contina branza proaspata de vaci, sfecla rosie, salata de morcovi, carne de pasare. De asemenea, regimul zilnic trebuie sa contina neaparat o cantitate insemnata de alte legume si fructe. Alimentele interzise din acest regim alimentar sunt: grasimile de origine animala, carnea de porc, carnea de oaie, mezelurile, alimentele prajite, afumaturile si dulciurile. Alte recomandari se fac in ceea ce priveste orele de somn (minimum 8 ore), repetarea periodica a analizelor de sange, consumul mare de fructe si legume, efectuarea zilnica a exercitiilor fizice si repetarea ecografiei abdominale la 6-8 luni de la primul control. Medicamentele hepatotoxice, administrate fara recomandarea medicului, sunt complet interzise. Ele pot avea efecte adverse daca nu sunt administrate

in

Text: Consultant: Medic E-mail: [email protected]

mod

corespunzator.

Alina Dr.

Gavril Aura

medicina

Ciprian, generala

Stadiul avansat, in general reversibil, al unor boli cronice, si active la ficat, caracterizat prin distrugerea vaiabila a masei celulelor hepatice, formarea de septuri conjunctive, prezenta regenerarii cu caracter nodular al parenchimului hepatic, dezorganizarea arhitectonicei ficatului si modificarea vascularizatiei acestuia. Este datorata proliferarii tesutului conjunctiv intra si interlobular. Cauzele pot fi infectioase (hepatita epidemica), toxice (alcoolism, alimentare, aport insuficient de proteine), circulatorii, dismetabolice, congenitale. Alimente care stimuleaza functia hepatica: cicoare, papadie, anghinare, salata, spanac, fasole verde, vinete, tomate, usturoi, ceapa, praz, ridiche, agrise, mere, gutui, lamai, cirese, visine, coacaze, fragi, capsuni, pepene verde si galben, condimente aromatice (patrunjel, leustean, marar, anason, tarhon, frunze de telina). Alimente interzise: carne grasa, vanat, viscere, conserve de carne, branzeturi fermentate, grase, topite, oua in exces, prajite sau fierte tari, grasimi animale, paine proaspata, fainoase, leguminoase uscate, legume bogate in celuloza, dulciuri concentrate, creme, torturi, cacao, condimente tari, iuti, rantasuri. Alimente permise: carne slaba de pui, peste alb, slab, branza de vaci, iaurt, lapte, oua crude, grasimi vegetale sau grasimi animale foarte proaspete (unt, smantana), fructe cu celuloza putina, bine coapte, condimente aromatice.

carne de pasare fiarta, fara pielita, carne de peste fiarta, brinza de vaci amestecata cu ardei gras taiat fidelute si marar sau patrunjel,iaurt dietetic, supa de legume in care nu pun deloc delikat ci pun zeama care a lasat-o zarzavatul pe care l-am pus la borcane, fructe si legume. Fara prajituri, fara ciocolata doar compot indulcit cu miere de albine. excluzi grasimile, condimentele de orice fel, muraturile care sint moarte curata,cafeaua, alcoolul, tutunul,si atentie...STRESUL...sa te menajezi , sa nu te obosesti prea mult. E bine in loc de dulciuri sa maninci fructe multe(mai putin banane) ; produsele lactate (mai ales brinza de vaci si iaurtul ;fara cascaval si brinza fermentata)sunt indicate in toate bolile de ficat,poti sa le consumi linistit. Si sfecla rosie(o fierbi si faci salata;sau faci suc) e buna pt regenerarea ficatului..... salate, orez, piept de pasare si peste. Mai putin paste fainoase si cartofi. Dar tot azi am citit despre cartofi ca sunt indicati in bolile de ficat (nu prajiti ! copti sau fierti) si in cura de slabire. E indicat sa slabim cam cate 0,500 gr - 1 kg pe saptamana. Pentru ca nu prea imi place carnea fiarta, mi-am cumparat o tigaie adancita pentru prepararea mancarurilor tip "Wok" in care frig si carnea si legumele taiate mai mare astfel incat sa nu se sfarame si sa nu fie prea muiate. Nu prea pun sare, piper ci putin ardei iute si verdeturi. Folosesc la pregatire si sosuri de soia cu diferite arome. Separat imi pregatesc un orez simplu pe care-l mananc de fapt in loc de paine. Salata obisnuiesc s-o fac din salata verde, ceapa, morcovi, telina si... sfecla rosie (cu toate ca strica aspectul). Asta-i baza. Apoi, cand am, adaug masline, branza, ardei, castraveti. mai adaug ulei de masline, otet de mere sau zeama lamaie, iaurt... Fructele le mananc intre mese si nu dupa masa ca desert. Mananc mai mult mere si grefe. Au fost zile cand mancam numai mere. Pentru ca stiu (am citit) ca bananele, prunele, perele, strugurii ingrasa, le-am redus, le evit. Citricele sunt iarasi bune. Apropo! Mi-am facut un ceai dintr-un litru apa si o lamaie cu tot cu coaja taiata in patru. Am lasat sa fiarba pana a scazut apa la 250 ml. A fost putin amarui, acceptabil, astfel incat nu a fost nevoie sa-l indulcesc cu miere. M-am bucurat sa gasesc aceasta reteta pe care o

uitasem. Eram copil si prietena mea a fost vintecata rapid de hepatita, cu ceaiul de lamaie dar la care mai punea o radacina(?). Sper sa descopar cat mai curand despre ce radacina era vorba. In loc de cafea obisnuiesc sa beau ceai verde (nu negru!). Cititi despre el si veti vedea cat e de bun pentru noi dar si pentru cei sanatosi (http://www.scienceda...50223151300.htm). Ne ajuta sa si slabim. Acceptand acest ceai o sa uiti de cafea, Razvan Si, ca o completare la ultima "scrisoare" cu tema "muraturi" : "Pentru fiecare gram de sare consumata se acumuleaza in organism 200ml de lichid! Cu cat dieta este mai saraca in sare, cu atat eliminarea acestui lichid este mai bine controlata. Consumul de sare trebuie limitat la sub 1g/zi . Aceasta inseamna urmarirea atenta a continutului in sare al alimentelor, citind cu atentie compozitia lor de pe etichetele de prezentare. Trebuie evitate alimentele de la fast-food-uri, deoarece in general ele contin multa sare. De asemenea carnea contine sare multa, in special carnea rosie, de aceea o alimentatie vegetariana ar trebui luata in considerare." Draga Ameli, de ce esti disperata ca slabesti? Care ar fi greutatea normala pentru tine? De cand nu ti-ai mai facut analizele? Eu, in doua luni de zile am reusit sa slabesc doar 5 kg iar cam de 2 saptamani am ramas blocata la 75 kg. Cred ca stiu si de ce: am facut o cura de struguri foarte dulci. Immm! Iar ma gandesc la ei... Am mai gasit ceva intre timp: - "Lecitina creste concentratia plasmatica de colina si reduce steatoza hepatica (Buchman AL, Dubin M, Jenden D, et al. Lecithin increases plasma free choline and decreases hepatic steatosis in long-term total parenteral nutrition patients. Gastroenterology. 1992;102(4 Pt 1):1363-1370.)". - uleiul de somon (intalnit sub forma produsului omega3), uleiul din germeni de grau si beta-carotenul pentru refacerea functionala si structurala a celulei hepatice - a folosit cineva unul din ele? au ajutat?

Vai, ce tarziu e! Imi cer scuze ca am scris asa de mult dar, ce vreti, am inceput-o de pe la ora 23 si acum e... 3 dimineata. O alta problema a mea: insomnia. Despre "lista neagra", Razvan promit ca voi scrie cate ceva in ea in curand....