Cuprins 1. STATISTICA PE ÎNŢELESULTUTUROR…………………………………........1 1.1 Combinări……………………………………………………….……...........2 1.2 Permutări………………………………………………………….…............5 1.3 Probabilităţi…………………………………………………….……............6 2. APLICAREA STATISTICII LA JOCUL DE LOTO 6 DIN 49……….…............8 2.1 Ciclul …………………………………………………………...…....………8 2.2 Septadele…………………………………………………………….……...11 2.3 Cel mai Mare număr extras (c.m.M.n.e)……………………….. ………..16 2.4 Cel mai mic număr extras (c.m.m.n.e)…………………………. …..........17 2.5 Ecartul…………………………………………………………….…...........18 2.6 Tragerea precedentă..………….………………………………...………...21 2.7 Numere consecutive într-o tragere………………………..………..…..…22 2.8 Numere care se repetă în trageri consecutive.…………………………....23 2.9 Numere echidistante………………………….…………………................24 3. CAPACITATEA DE INTUIŢIE.............................................................................26 3.1 Personalitatea umană...................................................................................26 3.2 Creaţie-creativitate.......................................................................................29 3.3 Metode individuale de creaţie......................................................................31 3.4 Capacitatea de a intui numere.....................................................................32 4. FORMULE DE JOC.................................................................................................35 4.1 Formula F3....................................................................................................36 4.2 Formula G3....................................................................................................38 4.3 Formula C4....................................................................................................38 4.4 Formula TVS.................................................................................................39 4.5 Formula FOC................................................................................................41 5. CINE ESTE FEDERAŢIA F.O.C?..........................................................................45 --Lista CURSURILOR NECONVENŢIONALE ce se organizează de FEDERAŢIA F.O.C..........................................................46-47 --Lista CURSURILOR CONVENŢIONALE ce se organizează de FEDERAŢIA F.O.C..........................................................48-49 6. AUTORII ŞI CONSULTANŢII ŞTIINŢIFICI......................................................50
1
1. STATISTICA PE ÎNŢELESUL TUTUROR Ca să joci la LOTO 6 din 49 aparent nu ai nevoie să cunoşti STATISTICA MATEMATICĂ. Revista LOTO-PronO pune la dispoziţia jucătorilor statistica numerelor ieşite pe trageri şi frecvenţe precum şi unele scheme de joc. Jucătorul fără o pregătire în domeniul matematicilor superioare (mai exact în STATISTICĂ MATEMATICĂ) face apel la nişte tabele din care rezultă câte variante simple sunt într-un bilet combinat şi cât costă acesta. Acelaşi lucru şi la schemele reduse. În realitate, lucrurile nu sunt prea complicate şi le vom explica. La jocul LOTO 6 din 49 din STATISTICĂ trebuie să avem noţiuni din capitolele COMBINĂRI, PERMUTĂRI şi PROBABILITĂŢI.
2
1.1. Combinări Cum se notează şi cum se citeşte? În matematică combinările se notează cu literă mare „C” însoţită de doi indici „m” şi „n” astfel: Scriem Cnm şi citim „combinări de m (obiecte, numere, etc.) luate câte n”. Vrem să jucăm un bilet combinat cu 8 numere: Scriem C68 = combinări de 8 numere luate câte 6. Aceasta deoarece biletul simplu are 6 numere. Cum calculăm? C mn
m (m 1) (m 2)etc...at âtea cifre cât e de mare " n" 1.2.3etc până la" n"
Concret : C68 8 7 6 5 4 3 1 2 3 4 5 6
Avem 6 cifre jos (n=6) iar la numărător, peste
linie avem 6 cifre. Se poate şi mai simplu! Ca să nu facem atât de multe înmulţiri şi sus şi jos( adică la numărător şi la numitor) şi apoi să împărţim numărul rezultat la numărător cu cel rezultat la numitor, folosim următoarea proprietate a combinaţiilor: Cnm =Cm-nm Aplicat la cazul nostru: C68= C8-68= C28 Deci acum este mai simplu calculul: C28=
87 47 = ( prin simplificarea cu 2) = 28 variante 1 2 1
Mai dăm un exemplu: Un bilet combinat de 10 numere câte bilete simple (de 6 numere) va conţine?
C610= C10-610= C410=
10 9 8 7 = 210 variante 1 2 3 4
3
Cât costă cel mai scump bilet? Foarte mulţi jucători se întreabă cât ar costa biletul combinat de 49 de numere care ar asigura câştigarea marelui premiu. Le putem satisface curiozitatea! C649=
49 48 47 46 45 44 = 13.983.816 variante 1 2 3 4 5 6
( deci aproximativ 14 milioane de variante). Acest bilet ar costa: 14 milioane x 4,4 ron = 61 milioane ron ( aproximativ 14 mil. EURO). Veţi spune că biletul ar mai conţine şi premii II şi III. Cum calculăm câte premii II (5 / 49) vom avea? Presupunem că cele 6 numere norocoase sunt 1-2-3-4-5-6. Ele formează 6 grupe cu câte 5 numere din cele 6 norocoase. 1
1-2-3-4-5
1-2-3-4-6
2
3
1-2-3-5-6
4
5
1-3-4-5-6
6
1-2-4-5-6
2-3-4-5-6
Matematic: C56= C6-56= C16=
6 =6 1
Mai rămân 49-6= 43 numere nenorocoase. Un număr nenorocos din aceste 43 de numere formează cu cele 6 grupe de câte 5 numere norocoase 6 bilete simple de premiul II (5 din 6). Deci vom avea: 6 x 43= 258 premii II ( 5 din 6)
4
Cum calculăm câte premii III vom avea? Presupunem, la fel ca în cazul anterior că cele 6 numere sunt 1-2-3-4-5-6.
1-2-3-4
1-2-5-6
1-2-3-5
1-3-4-5
1 2
3
4 5
6
1-2-3-6
1-3-4-6
1-2-4-5
1-3-5-6
1-2-4-6
2-3-4-5
1-4-5-6
2-3-4-6
2-3-5-6
2-4-5-6
3-4-5-6
Matematic: C46= C26=
65 = 15 grupe cu 4 numere norocoase. 1 2
Cele 43 de numere nenorocoase trebuie să furnizeze câte 2 numere care să se combine cu cele 15 grupe de 4 numere norocoase. Câte grupe de 2 numere nenorocoase din marea grupă de 43 numere vom avea? C243=
43 42 = 43·21= 903 grupe de 2 numere. 1 2
Vom avea: 15 x 903= 13.545 premii III (4/49) LA VALOAREA PREMIULUI I SE MAI ADAUGĂ CIRCA 10.850.000 ron ( DACĂ PREMIUL II VA FI DE 20.000 ron ŞI PREMIUL III DE 420 ron).
5
1.2. Permutări Cândva, la jocul LOTO 9 din 90 interveneau şi PERMUTĂRILE deoarece marele premiu însemna primele trei numere în ordinea extragerii. La jocul LOTO 6 din 49 această problemă nu se mai pune, dar deoarece în interiorul acestui curs vom ajunge să operăm şi cu PERMUTĂRI ne vedem obligaţi să clarificăm şi acest capitol al STATISTICII MATEMATICE. Vom porni de la premiul cel mare de la jocul LOTO 9 din 90 care însemna primele trei numere în ordinea extragerii. Să presupunem că cele trei numere „ norocoase” sunt: 1-2-3. În câte situaţii se pot afla ele? 1-2-3
3-1-2
2-3-1
2-1-3
3-2-1
1-3-2
Aţi constatat că sunt 6 situaţii posibile. Matematic PERMUTĂRILE se notează cu litera P şi au un indice „n” care defineşte numărul de obiecte, numere, etc. ce se permutează.: Pn citim PERMUTĂRI de n ( numere, obiecte, etc). În cazul nostru: P3. Formula de rezolvare este Pn= n! Asta înseamnă: 1·2·3.....până la „n”. P3=1·2·3=6 ( vezi situaţiile de mai sus). În acelaşi fel, pentru 4 obiecte/ numere: P4=1·2·3·4=24 variante, soluţii, etc. P5=1·2·3·4·5=120 variante, soluţii, etc.
6
1.3. Probabilităţi Este caracterul unui eveniment posibil de a avea mai multe şanse, de a se produce decât de a nu se produce şi este prezentă în toate fenomenele vieţii. Un zar are 6 feţe cu cifre de la 1 la 6. Arunc o singură dată zarul şi mă întreb ce probabilitate am ca să iasă cifra „3”? Este foarte simplu: Teoretic fiecare număr (1,2,3,4,5,6) are aceeaşi şansă, deci probabilitatea este 1/6, adică 16,6 %. Arunc zarul de 6 ori şi dacă condiţiile de lansare a zarului, de ciocnire cu tabla ar fi identice ar trebui ca fiecare număr să apară câte o dată! Practic, în realitate nu se întâmplă aşa..... Iată o situaţie probabilă: Numărul 1 a ieşit de trei ori, numerele 2,3, şi 4 o dată iar numerele 5 şi 6 nu au ieşit. 1 2 3 4 5 6 Revenind la jocul de LOTO, la o tragere, unul din cele 49 de numere aflate în urnă are şansa de apariţie: 1/49 adică 2,04%. Următorul număr care iese va avea şansa: 1/48 adică 2,08% ş.a.m.d. Dacă am stabilit că la jocul de LOTO 6/49 sunt 14 milioane de variante simple, probabilitatea de a ieşi una este de: 1/14 milioane. Teoretic ar trebui să se joace 14 milioane de variante simple ca să apară premiul cel mare. Dar chiar dacă se vând atâtea bilete, jucătorii nu sunt înţeleşi între ei, variantele lor se suprapun, făcând necesare mai multe trageri consecutive până la apariţia premiului cel mare.
7
Să mai dăm un ultim exemplu: O mamă va naşte un copil. Va fi fată sau va fi băiat? Ce probabilitate este ca să fie băiat? Răspunsul este ½= 50% Pe o colectivitate foarte mare această probabilitate se menţine: spunem că pe glob numărul bărbaţilor şi al femeilor este egal. Tot aşa şi la jocul de LOTO remarcăm că după un număr de trageri nu toate numerele au ieşit în proporţii egale. Unele au ieşit de mai multe ori, altele mai puţin, dar conform teoriei probabilităţilor după foarte multe trageri situaţia se nivelează. Ceea ce se cunoaşte mai puţin este că în situaţia în care un fenomen/ obiect trebuie să îndeplinească două condiţii în acelaşi timp atunci probabilităţile se înmulţesc şi nu se adună. De exemplu, la JOCUL DE LOTO CU JOKER se cere ca un număr (căruia i se spune JOKER) să se găsească într-un câmp de 20 de numere ( zona B a biletului de participare) iar 5 numere să se găsească într-un câmp de 45 de numere ( zona A a biletului). Premiul cel mare se obţine când ghiceşti JOKERUL (1 număr din cele 20 aflate în zona B) şi 5 numere, din cele 45 aflate în zona A. Se pune întrebarea: ce probabilitate ai de a obţine premiul cel mare la JOKER jucând un singur bilet? Probabilitatea de a avea pe bilet JOKER-UL este de 1/20. Notăm PB=1/20. Probabilitatea de a avea cele 5 numere din câmpul A este de 1/C545=1/1.221.759 ~ 1/1.200.000 Notăm PA= 1/1,2 mil. PJoker= PB · PA=1/20 · 1/1.200.000= 1/24.000.000 milioane Se remarcă fapul că la JOKER probabilitatea de a obţine premiul cel mare cu un singur bilet este mai mică decât la LOTO 6/49 ( unde este 1/14 milioane).
8
2. APLICAREA STATISTICII LA JOCUL DE LOTO 6 DIN 49 De la apariţia sa, mai exact din anul 1993 s-au efectuat 920 de trageri (ultima tragere luată în studiu fiind cea din 11 VII 2010 ). Am avut la dispoziţie un bogat material documentar ca să putem trage nişte concluzii. În plus, să nu uităm că am dispus de instrumentul de calcul de-a dreptul fenomenal- calculatorul. 2.1. Ciclul Revenind la exemplul cu zarul, ce concluzie ai putea trage în privinţa numerelor ieşite după 10 aruncări de zar? Să zicem că la primul tur fiecare număr a ieşit o dată şi în turul doi format din 4 aruncări au mai putut ieşi a doua oară încă două, iar la două numere nu li sa dat nicio şansă fiindcă jocul s-a oprit... Deci un ciclu în cazul aruncărilor cu zarul ar fi format din 6 aruncări, din 12 aruncări sau multiplu de 6. Numai aşa vei putea încerca să tragi o concluzie... Tot aşa şi la jocul de LOTO 6/49... Mă uit la o situaţie a tragerilor după 40 de trageri... Ce concluzie pot trage dacă nu s-a creat posibilitatea ca fiecare număr să aibă şansa să iasă? Acelaşi lucru şi când fac o analiză după 100 de trageri! Concluzia este una singură: un ciclu aici este alcătuit din 49 de trageri. Pot face analize după 49 de trageri, 98 şi alţi multipli de 49. Ca atare am extras din lungul şir de trageri tabele cu 49 de trageri consecutive. Ele arată ca în cazurile „a”, „b” şi „c” de la pagina următoare.
9
10
Cu ajutorul calculatorului s-a analizat impactul numerelor din ultima tragere a ciclului. Astfel am ajuns la concluzia că tragerea nouă (care urmează) la LOTO 6/49 trebuie tratată ca a 49-a tragere dintr-o suită de trageri consecutive. Ultima tragere pe care o ştim este a 48-a şi în continuare le luăm pe celelalte până la prima tragere a ciclului. Aşa cum veţi putea vedea în partea a II-a a cursului, calculatorul ne-a furnizat numere cu grad foarte ridicat de probabilitate în a apărea la tragerea nouă. Deocamdată am reuşit să obţinem un grup de 4 numere din care va ieşi unul! Ca atare am plecat în căutarea şi a altor numere. Soluţia ne-a dat-o EXITPOL-UL. Observatorii de la alegeri stau la ieşirea din clădirea unde se desfăşoară alegeri şi chestionează din... 10 în 10, sau din 20 în 20....pe câte un alegător. Ori s-a văzut că rezultatul EXITPOL-ULUI se apropie destul de mult de rezultatul final. Tot aşa şi noi am realizat cicluri de 49 de trageri alegând tragerile din doi în doi. TRAGEREA NOUĂ poate fi considerată a 49-a tragere din suita de trageri consecutive selectate: una NU (adică ultima tragere pe care o ştim), alta DA (penultima tragere), etc. A rezultat o nouă histogramă iar programul de calculator ne-a furnizat o nouă grupă de 4 numere din care va apărea la tragerea nouă: 1 număr. Să numim prima grupă S1 iar a doua S2. În căutarea şi a altor numere am alcătuit seria tragerilor formată din trei în trei: ultima tragere pe care o ştim NU, penultima tragere tot NU şi de abia antepenultima DA. Un nou tablou (histogramă), o nouă grupă de 4 numere (S3) din care, cu foarte mare probabilitate va ieşi un număr la tragerea nouă. În sfârşit, selectând tragerile din 4 în 4 am obţinut histograma pentru S4 iar de aici încă un număr ( al patrulea).
11
2.2. Septadele Deoarece în numerologie suntem obişnuiţi să lucrăm cu DECADE şi în JOCUL de LOTO spunem, spre exemplu, că au ieşit 3 numere în prima decadă (1-10), 2 numere în decada a doua (11-20) şi un singur număr în decada a treia (41-49). O astfel de abordare este greşită dacă vrem să iniţiem nişte calcule de probabilitate. Trebuie să dăm şanse egale fiecărui sector de referinţă în suita numerelor de la 1 la 49. Ori lucrul acesta nu putem să-l facem deoarece a V-a decadă este formată doar din 9 numere! Din păcate numărul 49 se divide doar cu 7, el fiind de fapt pătratul acestui număr: 7²=49. Ca atare câmpul de joc: 1-49 se poate împărţi doar în şapte câmpuri mai mici pe care le vom numi SEPTADE: I
II
III
IV
V
VI
VII
1-7
8-14
15-21
22-28
29-35
36-42
43-49
Se înţelege că datorită faptului că se extrag doar 6 numere iar SEPTADELE sunt 7 atunci numere „norocoase” pot fi în maximum 6 SEPTADE, una din SEPTADE rămânând goală. SEPTADA fiind mai mică decât DECADA probabilitatea de a exista toate cele 6 numere într-o singură SEPTADĂ este practic nulă. ( Spre deosebire de DECADE la care s-a întâmplat ca toate cele 6 numere să se găsească într-o DECADĂ). În pagina care urmează vom prezenta repartizarea numerelor extrase la o tragere pe cele 7 septade (I-VII) şi aceasta la un ciclu de 49 de trageri consecutive. SEPTADELE care nu conţin numere extrase sunt haşurate. În dreapta figurii se face un grafic al numărului de SEPTADE care conţin numere: 1,2,3,4,5,6.
12
13
Din analiza celor 920 de trageri de la JOCUL LOTO 6 DIN 49 (joc început în anul 1993) au rezultat următoarele repartizări ale numerelor 'norocoase' pe cele 7 septade: Simbol schemă
Schema de desfăşurare
A B C D E F G H I J K Total:
2-1-1-1-1 2-2-1-1 3-1-1-1 3-2-1 1-1-1-1-1-1 4-1-1 2-2-2 4-2 3-3 5-1 6-0-0-0-0-0
Nr. de septade cu numere 5 4 4 3 6 3 3 2 2 2 1
Nr. de cazuri
Ponderea în apariţie
381 41,4% 309 33,6% 85 9,3% 66 7,2% 46 5,0% 16 1,7% 14 1,5% 1 (tragerea 875) 0,1 1 (tragerea 769) 0,1% 1 (tragerea 389) 0,1% NU AU FOST CAZURI PÂNĂ ACUM 920 100%
Scheme în care au fost maximum 2 numere într-o SEPTADĂ: A+B+G = 381 +309 + 14 = 704 => 76,5% Scheme în care au fost şi 3 numere într-o SEPTADĂ: C+D+I = 85 + 66 +1 = 152 => 16,5% Scheme în care au fost mai mult de 3 numere într-o SEPTADĂ: F+H+J = 16 +1+1= 18 => 2% Remarcăm din tabelul situat în pagina precedentă că două scheme de desfăşurare (A şi B) se întâlnesc în 75% din trageri. (Concluzia trasă pe 920 trageri!) Se pune întrebarea: cât ne-ar costa să aplicăm aceste scheme luând în considerare toate numerele (49)? Schema A: 2-1-1-1-1 ocupă 5 septade. Dacă nu ştim în care septadă vor fi 2 numere atunci vom avea următoarele situaţii: 1) 2-1-1-1-1 2) 1-2-1-1-1 3) 1-1-2-1-1 4) 1-1-1-2-1 5) 1-1-1-1-2
14
Una din cele 5 situaţii va conduce la următorul număr de bilete: C72 ∙7∙7∙7∙7=21∙7∙7∙7∙7=50.421 variante simple Cele 5 situaţii înseamnă: 50.421x5=252105 variante simple Care ar costa: 252.105x4,4Ron/variantă= 1.109.262 ron Dar să nu uităm că la fiecare din cele 5 situaţii avem de luptat şi cu faptul că nu ştim în care anume septade sunt numere şi ca atare la situaţia nr.1 avem de fapt I II III IV V VI VII 2 1
1 1 1
0
0
2 1
1 1 0
1
0
În total 21 de cazuri!
Etc 0 0
2 1 1
1 1
Schema B: 2-2-1-1 ocupă 4 septade: Presupunând că ştim care sunt septadele care nu vor purta “numere Norocoase”, schema se va desfăşura: 1) 2-2-1-1
4) 1-2-1-2
2) 2-1-2-1
5) 1-2-2-1
3) 2-1-1-2
6) 1-1-2-2
Cât ar costa o situaţie din cele 6? C7²∙C7²∙7∙7=21∙21∙7∙7=21.609 VARIANTE SIMPLE Fiind 6 situaţii: 21.609x6= 129.654 variante simple Care ar costa: 129.654x4,4Ron=570.477Ron În continuare pentru faptul că nu ştim care septade nu sunt purtătoare de numere “norocoase” trebuie să înmulţim costul de mai sus cu 35.
15
Aparent aplicarea unei scheme de desfăşurare sperie prin faptul că este foarte costisitoare deoarece s-au luat în calcul toate numerele care alcătuiesc o septadă (7). Dacă se pune problema că avem de gând să folosim un grup de numere restrâns la 20-25 numere care se repartizează pe 5 septade atunci folosirea schemei “A” conduce la reducerea substanţială a variantelor simple şi implicit a sumei de bani ce trebuie cheltuită. Compartimentul I.T. din cadrul FEDERAŢIEI F.O.C. a realizat un program de calculator care desfăşoară un grup mare de numere pe schemele principale ale JOCULUI 6/49. Studiem posibilitatea de a oferi consultanţă colectivelor mari de jucători LOTO care vor dori să pună în aplicare cele prezentate de noi în acest curs şi care ar putea să ne solicite să listăm variantele simple care apar în desfăşurarea unei scheme. Mai mult, avem în intenţie constituirea unui colectiv foarte larg în care să fie incluse persoane cu performanţe pe linia INTUIŢIEI ( vezi pag. 44).
16
2.3. Cel mai mare număr extras ( C.m.M.n.e.) Din suita de 6 numere care se extrag cel mai mare este (bineînţeles) 49. C.m.M.n.e. se găseşte în septada VII ( 43-49) în proporţie de 6418 % iar în septada VI ( 36-42) în proporţie de 2414 %. Se poate spune că în septadele VI+VII ( 36-42) el se găseşte în proporţie de aproape 90% din cazuri ( 8832). Prezenţa lui în celelalte SEPTADE: 834 în septada V ( 29-35) 281 în septada IV ( 22-28) 075 în septada III ( 15-21) Practic în cele 920 de trageri, C.m.M.n.e. doar de 4 ori a coborât în SEPTADA III. 1 dată a fost 20 1 dată a fost 19 1 dată a fost 18 1 dată a fost 15
RECORD ABSOLUT ( tragerea 123).
Iată un exemplu concret de la nişte trageri recente.
14 I 2010
27 VI 2010
Tendinţa celui mai mare număr în raport cu numărul de la tragerea precedenta
17
2.4. Cel mai mic număr extras ( c.m.m.n.e) La fel ca la C.m.M.n.e. se poate spune că cel mai mic număr extras este 1. În SEPTADA I ( 1-7) C.m.m.n.e. apare în proporţie de 592 %. În SEPTADA II ( 8-14) apare în proporţie de 268 %. Deci în 86% din cazuri se găseşte în SEPTADELE I+II ( 1-14). În SEPTADA III ( 15-21) este în proporţie de 108 %. În SEPTADA IV ( 22-28) este foarte puţin prezent 3 %. Cel mai sus a urcat în SEPTADA V ( 29-35) la numărul 34 ( o dată în tragerea 775)- RECORD şi la numărul 29 ( tot o singură dată). Procentual 0,2%. 14 X 2010
27 VI 2010
14 X14
14 X 2010
27 VI 2010
18
19
Care sunt limitele ECARTULUI? Cel mai mare ecart (doar două situaţii în cele 920 extrageri LOTO 6/49) este 49: cel mai mic număr extras a fost 1 iar cel mai mare 49. În exemplul pe care l-am dat la pagina precedentă (18) la un ciclu recent (2010) ecartul cel mai mic este 21. Alte situaţii în care ecartul a fost de 21 şi mai mic: Mărimea ECARTULUI 21
20
19
18
17
16 15
RECORD! 14
Numărul tragerii: Cel mai MARE număr 105 44 228 32 546 30 58 46 274 35 559 38 826 43 69 41 221 31 622 28 769 20 863 19 100 45 164 34 202 26 275 33 198 39 652 27 851 25 179 33 586 26 285 43 505 22 834 18 775 47
Cel mai MIC număr 24 12 10 27 15 19 24 23 13 9 2 1 28 17 9 16 23 11 9 18 11 29 8 4 34
20
De ce este important să prevedem ECARTUL? Presupunem că un jucător foarte bine antrenat în a intui cel mai mic şi cel mai mare număr descoperă un ECART de 14 numere. Cumpărând un bilet combinat cu aceste 14 numere înseamnă că va trebui să investească:
C146 =
adică
14 13 12 11 10 9 =3003 variante x 4,4 ron=13.213 ron 1 2 3 4 5 6
132 milioane lei vechi
Biletul îi va aduce, pe lângă premiul cel mare 6/49 şi următoarele premii: 48 premii II (5 DIN 49) 420 premii III (4 DIN 49) 1120 premii IV (3 DIN 49) Pentru un ECART de 15 numere (au fost 3 trageri cum aţi putut vedea în tabelul de la pagina anterioară) biletul combinat ar costa:
C156 =
adică
15 14 13 12 11 10 =5005 variante x 4,4 ron=22.022 ron 1 2 3 4 5 6
220 milioane lei vechi
Biletul îi va aduce PREMIUL CEL MARE (6 din 49) precum şi: 54 premii II (5 din 49) 540 premii III (4 din 49) 1680 premii IV (3 din 49)
21
2.6 Tragerea precedentă ( T.P) Jucătorul de LOTO a remarcat cu siguranţă faptul că destul de des la tragerea nouă apar unul, două, uneori chiar trei numere din tragerea precedentă (adică de la ultima tragere cunoscută). Ce spune STATISTICA? S-au analizat 921 de trageri (tragerea 2 faţă de 1....921/920) 46% din cazuri: NU AU APĂRUT ÎN TRAGEREA NOUĂ NUMERE DIN TRAGEREA PRECEDENTĂ 43% din cazuri: A APĂRUT UN NUMĂR DE LA TRAGEREA PRECEDENTĂ 11% din cazuri: AU APĂRUT DOUĂ NUMERE DE LA TRAGEREA PRECEDENTĂ 0,1% din cazuri: AU APĂRUT TREI NUMERE DE LA TRAGEREA PRECEDENTĂ Nr. crt 1 2 3 4
Tragerea
Numerele
Nr.crt Tragerea
121/120 268/267 296/295 298/297
9-23-39 13-26-38 24-26-27 3-26-33
5 6 7 8
531/530 565/564 651/650 774/773
Numerele
Nr.crt Tragerea
Numerele
9 10
35-37-46 7-15-25
775/774 896/895
Deşi atât de rare, remarcăm două situaţii în care fenomenul s-a produs foarte des: -cazul nr.3, tragerea 297 urmat de cazul nr.4 -cazul nr.8 urmat imediat de cazul nr.9 0,02% din cazuri: AU APĂRUT PATRU NUMERE DE LA TRAGEREA PRECEDENTĂ (2 cazuri) Nr.crt 1
Tragerea 81/80
Numerele 5-12-18-23
Nr.crt Tragerea 2 531/530
Numerele 6-22-41-43
NU AU FOST PÂNĂ ACUM SITUAŢII ÎN CARE 5 SAU 6 NUMERE DE LA TRAGEREA PRECEDENTĂ SĂ APARĂ ÎN TRAGEREA NOUĂ Putem exploata faptul că în 54% din cazuri avem în tragerea nouă 1,2,3 şi chiar 4 numere din tragerea precedentă. Deşi, teoretic, ar trebui să avem un astfel de caz la două trageri consecutive, totuşi, au existat chiar şi 7 trageri consecutive la care nu au apărut numere din TRAGEREA PRECEDENTĂ!
22
2.7. Numere consecutive într-o tragere În cazul desfăşurării în variante simple a unei mulţimi de numere prin aplicarea unei FORMULE DE JOC putem utiliza ca RESTRICŢIE grupul de numere consecutive. NICIODATĂ NU AM AVUT 6 NUMERE CONSECUTIVE NICIODATĂ NU AM AVUT 5 NUMERE CONSECUTIVE O SINGURĂ DATĂ ( tragerea nr. 620) AM AVUT 4 NUMERE CONSECUTIVE ( 10-11-12-13) DE 35 ORI AM AVUT 3 NUMERE CONSECUTIVE ceea ce înseamnă 3,7%. Nr. Crt
Trg
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
18 24 57 67 75 121 202 211 228 275 283 331
Numerele
Dist
Nr
Trg
Numerele
Dist
Crt
16-17-18 35-36-37 18-19-20 14-15-16 18-19-20 39-40-41 15-16-17 13-14-15 27-28-29 25-26-27 36-37-38 6 – 7- 8
18 6 33 10 8 46 81 9 17 47 8 48
13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Nr
Trg.
Numerele
Dist
594 688 713 723 726 769 774 833 855 899 921
24-25-26 2 – 3 -4 14-15-16 42-43-44 43-44-45 18-19-20 7–8-9 4–5-6 39-40-41 35-36-37 34-35-36
34 94 25 10 3 43 5 59 22 44 22
Crt
335 350 382 389 410 416 418 534 540 544 559 560
12-13-14 3- 4- 5 15-16-17 19-20-21 21-22-23 33-34-35 1- 2 -3 9-10-11 11-12-13 6 – 7 -8 36-37-38 28-29-30
4 15 32 7 21 16 2 116 16 4 15 1
25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35
(În medie, din 26 în 26 trageri avem câte o apariţie). O GRUPĂ DE 3 NUMERE APARE DE 3 ORI: 18-19-20. 6 GRUPE DE 3 NUMERE CONSECUTIVE APAR DE 2 ORI: ( 6-7-8) (14-15-16) ( 15-16-17) ( 35-36-37) ( 36-37-38) ( 39-40-41) NU AU APĂRUT 20 DE GRUPE DE 3 NUMERE LA CARE PRIMUL NUMĂR DIN SERIA DE 3 ESTE: 5, 8, 10, 17, 20, 22, 23, 26, 29, 30, 31, 32, 37, 38, 40, 41, 44, 45, 46, 47.
23
2.8 Numere care se repetă în trageri consecutive Ca şi la NUMERELE CONSECUTIVE ÎNTR-O TRAGERE putem folosi ca RESTRICŢIE faptul că unul din numerele alese pentru a face parte din mulţimea de numere ce se joacă apare de prea multe ori la rând. Ce spune STATISTICA? Recordul îl deţine numărul 9 care a apărut de 5 ori la rând: tragerile 330, 331, 332, 333, 334. DE 4 ORI LA RÂND au apărut 10 numere, dintre care 3 numere ( 5, 9, 46) au mai repetat această performanţă. Nr. Numărul Tragerile Crt 1 5 319-322 755-758 2 6 541-544 3 9 200-203 771-774 4 22 841-844 5 23 337-340
Nr. Numărul Tragerile Crt 6 24 480-483 7 25 727-730 8 26 295-298 9 43 646-649 10 46 208-211 718- 721
SITUAŢII ÎN CARE NUMERELE APAR DE 3 ORI LA RÂND SUNT 63.
2 numere ( 5 şi 36) realizează de 5 ori performanţa de a ieşi de 3 ori la rând. 1 număr ( 46) realizează performanţa de a ieşi de 4 ori , de 3 ori la rând. 14 numere ( 1, 2, 7, 9, 11, 14, 18, 29, 31, 32, 34, 38, 42, 44) realizează de 2 ori performanţa. 12 numere ( 3, 6, 8, 16, 21, 25, 26, 28, 37, 41, 45, 47) apar doar o dată în trei trageri la rând. 16 numere ( 4, 10, 15, 19, 20, 22, 24, 27, 30, 33, 35, 39, 40, 43, 48, 49) nu au ieşit până acum în 3 trageri la rând.
24
2.9 Numere echidistante Noua viziune asupra mulţimii de 49 de numere consecutive implicate în JOCUL DE LOTO şi anume împărţirea câmpului de joc în SEPTADE a condus şi la apariţia aşa numitelor numere echidistante. Imaginaţi-vă numerele de la 1 la 49 alcătuind un cerc ca în figura alăturată. 4544 46 47 48 49
43 4241
40 39 38 3
4 3332 3130 292827
2625 24 23 22
12 21 3 45 1920 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Acest cerc este împărţit de o roată cu 7 braţe asemănătoare celei de la jocul de ruletă. Fiecare braţ este în dreptul câte unui număr ( în total 7) fiecare număr fiind la o distanţă de 7 numere faţă de cel din dreapta şi din stânga lui. Le numim ca atare numere echidistante. În mulţimea de 49 de numere care apar la JOCUL 6 DIN 49 avem 7 grupe cu astfel de numere: Nr. grupei
1 2 3 4 5 6 7
Numerele care compun grupa 1 – 8 – 15 – 22 – 29 - 36 2 – 9 – 16 – 23 – 30 - 37 3 – 10 – 17 – 24 – 31 - 38 4 – 11 – 18 – 25 – 32 - 39 5 – 12 – 19 – 26 – 33 - 40 6 – 13 – 20 – 27 – 34 - 41 7 – 14 – 21 – 28 – 35 - 42
Să ne mai imaginăm că în dreptul fiecărui număr dintr-o grupă de numere echidistante există o gaură (ca la masa de biliard). Din centrul mesei pleacă, una după alta, 6 bile (fiecare bilă purtând un număr). Bilele când pleacă din centru fug spre marginea mesei. Unele bile intră în găuri şi altele nu. Ne punem întrebarea: cât de multe bile ( din cele 6) vor intra în cele 7 găuri ale unei serii de numere echidistante ( adică grupe). Niciodată ( în cele 924 de trageri realizate până acum) nu s-a întâmplat ca toate cele 6 numere extrase să facă parte dintr-o grupă de numere echidistante.
25
RECORDUL este 5 numere: tragerea 901 (1-8-22-29-36). Cu 4 numere într-o grupă am avut în total 14 situaţii ( 6 în grupa 1 şi niciuna în grupa 2). Cu 3 numere într-o grupă de numere echidistante am avut 184 cazuri, ceea ce înseamnă 2,8%. Iată situaţia exactă pentru 4 şi 3 numere într-o grupă. GRUPA
1
2
3
4
5
6
7
Tragerile 21
691
-
-
14
-
85
-
315
-
791
-
16
-
în care
365
806
-
-
-
-
-
-
-
-
813
-
393
-
434
856
-
-
-
-
-
-
-
-
876
-
-
-
au fost 4 Total
6
0
1
1
1
3
2
24
587
59
561
131
758
1
555
22
592
19
667
45
-
93
601
104
569
173
816
26
644
29
597
23
675
118
-
96
604
119
580
347
827
56
646
49
606
69
683
132
-
110 Tragerile 148 în care au fost 3 160
-
150
603
377
-
88
648
55
617
108
694
143
-
-
106
614
380
-
153
716
86
626
112
701
174
-
-
145
622
437
-
161
729
115
669
151
789
263
-
211
-
150
629
458
-
188
751
126
674
354
842
553
-
243
-
152
635
471
-
218
785
215
736
365
843
601
-
330
-
186
661
521
-
224
817
250
744
461
864
641
-
357
-
198
673
523
-
248
834
322
756
475
880
699
-
394
-
310
703
528
-
267
835
368
761
558
889
779
-
411
-
344
720
551
-
375
862
379
766
568
-
903
-
472
-
428
815
590
-
383
-
386
839
571
-
-
-
506
-
483
851
600
-
391
-
460
855
608
-
-
-
557
-
489
-
646
-
485
-
693
888
624
-
-
-
570
-
516
-
648
-
534
-
501
890
660
-
-
-
576
-
519
-
705
-
539
-
512
922
663
-
-
-
Total
29
31
21
29
34
28
12
Cadenţa
32
30
44
32
27
33
77
Concluzionând vom evita să lăsăm ca într-o grupă echidistantă să fie 6; 5 şi chiar 4 numere din cele pe care dorim să le jucăm. Privitor la 3 numere, probabilitatea este foarte mică ( 2,8%) dar recomandăm să fim atenţi la momentul când a fost ultima apariţie şi la cadenţă. Asemănător este cazul seismologilor care pe motiv că în anii 1904, 1940 şi 1977 Bucureştiul a suferit cutremure catastrofale ( la o distanţă de 37 de ani) se aşteaptă să se repete şi în anul 2014. ( STATISTICA, bat-o vina!)
26
3. CAPACITATEA DE INTUIŢIE Jucătorul de LOTO care în mod accidental, trecând prin faţa unei AGENŢII îşi cumpără un bilet ( uneori gata completat) sau „luat de val” de anunţul că premiul cel mare a ajuns la un nivel ameţitor, sigur n-are nevoie de nicio îndrumare. „Filosofia” lui este simplă: introduce mâna în săculeţul cu numere sau, aducându-şi aminte că la aceeaşi dată cu tragerea LOTO este şi aniversarea căsătoriei, încropeşte un bilet în care numerele reprezintă ziua, luna, anul căsătoriei, vârsta lui şi a doamnei... şi cu asta basta! Aşteaptă tragerea... şi de ce nu?... şi premiul cel mare! Nu acestui jucător ne adresăm noi ci celor „consacraţi” care urmăresc atent ce numere au fost extrase şi care sunt preocupaţi de găsirea unei formule de joc cât mai potrivită pentru grupul ( mulţimea) de numere alese de el cu mare grijă. Ne mai adresăm, de asemenea, colectivelor mici de jucători care „îşi unesc forţele” şi bineînţeles şi spiritul pentru „a da lovitura” investind cu fiecare ocazie o sumă frumuşică. Lor ne adresăm asigurându-i de la început că ESTE POSIBIL CA HAZARDUL să lase loc ŞTIINŢEI şi că... SE POATE! Pentru a înţelege mai bine argumentaţia noastră ne vedem obligaţi să introducem
nişte
noţiuni
din
ştiinţa
despre
psihic
şi
comportament:
PSIHOLOGIA. 3.1. Personalitatea umană În vorbirea curentă PERSONALITĂŢI sunt numai oamenii importanţi, „de vârf” în colectivităţile umane.
27
În accepţiunea PSIHOLOGIEI orice om reprezintă o PERSONALITATE, aceasta fiind definită ca un sistem complex alcătuit din trei subsisteme: temperamentul, aptitudinile şi caracterul. TEMPERAMENTUL reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii umane care are o bază înnăscută: sistemul nervos. În literatura de specialitate se citează în mod frecvent existenţa a patru tipuri temperamentale: coleric, sanguin, flegmatic şi melancolic. APTITUDINILE sunt definite drept sisteme de însuşiri ale omului care asigură reuşita într-o activitate. CARACTERUL reprezintă un sistem de atitudini proprii subiectului, exprimate de el în mod constant, având o relevantă semnificaţie social-umană şi definindu-l individual pe om din punct de vedere axiologic ( valoric). PSIHOLOGIA a demonstrat că în cadrul personalităţii umane cele trei laturi evoluează de-a lungul vieţii. APTITUDINILE se dezvoltă sau se atrofiază, CARACTERUL se schimbă iar TEMPERAMENTUL poate fi luat în stăpânire. Ca disciplină ştiinţifică PSIHOLOGIA se constituie în secolul XIX pe baza ştiinţelor biologice şi sociale, dezvoltându-se vertiginos în secolul XX iar în prezent este cea mai răspândită dintre ştiinţele despre om, existând credinţa că va fi una dintre ştiinţele de bază ale societăţii viitorului. La începutul secolului XX cercetătorii au ajuns la concluzia că pentru exercitarea cu succes a unei meserii/ profesii sunt necesare anumite calităţi. Pentru aceasta au stabilit un profil psihologic al lucrătorului ideal din domeniul respectiv ( numit psihogramă) şi au elaborat instrumente de măsurare ( numite teste) pentru a vedea în ce măsură nivelul calităţilor candidaţilor la această meserie/ profesie se apropie sau nu de standardul fixat de psihogramă.
28
În felul acesta testarea psihologică a devenit aproape obligatorie în ţările dezvoltate economic şi industrial la încadrarea în muncă. Se măsura inteligenţa, memoria, atenţia, etc. Viaţa a demonstrat însă că nu cel mai inteligent a devenit şi cel mai bun manager sau a dat cele mai bune rezultate... Lumea ştiinţifică şi-a dat seama că de fapt calităţile la care ne-am referit se întrepătrund şi se integrează într-o super-calitate numită CAPACITATE. De aceea astăzi nu mai vorbim de inteligenţa, de memoria sau cunoştinţele CONDUCĂTORULUI ci de: CAPACITATEA DE A REZOLVA PROBLEME CAPACITATEA DE COMUNICARE CAPACITATEA DE AUTOCONTROL CAPACITATEA DE A EVALUA SITUAŢIILE iar la proiectanţi, cercetători de CAPACITATEA DE A FACE FAŢĂ SITUAŢIILOR NOI CAPACITATEA DE A CREA Această nouă abordare a personalităţii umane a condus şi la alte schimbări în instrumentarul psihologului. S-a renunţat la testarea inteligenţei, cunoştinţelor şi a altor calităţi introducându-se metode noi ca: TEST
ROOM-ul
(
urmărirea
ascunsă
a
comportamentului
candidaţilor în timpul desfăşurării unor activităţi într-o cameră) JOCUL DE INTREPRINDERE ( simularea activităţii unei firme şi încredinţarea de roluri candidaţilor) Tot PSIHOLOGIA a fost cea care a realizat ca activitatea de creaţie în toate domeniile să fie controlată şi dirijată. Astfel SOCIETATEA a evoluat exploziv.
29
3.2. Creaţie- creativitate Multă vreme procesul de creaţie a constituit un mister prin faptul că nu s-au cunoscut fenomenele care-l guvernează. Procesul de creaţie fiind necunoscut, iar momentul descoperirii fiind atât de emoţional, creatorul avea impresia că întregul proces de creaţie se referea la ultimul moment. Se credea că, creaţia este un „dar” al minţilor luminate care se desfăşoară de la sine, fără efort. PSIHOLOGIA a demonstrat că de fapt CREAŢIA este un proces având următoarele patru stadii sau faze: a) Preparaţia b) Incubaţia c) Inspiraţia sau Iluminaţia d) Verificarea sau Revizuirea. Câteva cuvinte despre fiecare stadiu/ fază. a) Preparaţia este faza iniţială şi obligatorie. Viitorul creator citeşte, discută, întreabă, explorează ( cunoaşterea a ceea ce s-a făcut înainte în problema respectivă). b) Incubaţia. În acest stadiu informaţiile se decantează, se cristalizează, se realizează asociaţii de idei dând naştere astfel unor noi configuraţii. Faza de incubaţie face posibilă stingerea unei presupuneri eronate pentru ca gândirea creativă să fie liberă pentru a putea privi problema dintr-un nou punct de vedere. c) Inspiraţia sau iluminaţia este faza în care se consideră că procesul de creaţie ajunge la punctul culminant. Ideea creatoare apare brusc, materialul pare că se organizează de la sine, iar ceea ce părea obscur devine clar. Ea vine într-o perioadă mai lungă sau mai scurtă de concentraţie asupra problemei.
30
Unii psihologi fac o comparaţie între iluminaţie şi căutarea zadarnică de a ne aminti un nume pe care, după renunţarea de a-l mai căuta, adeseori ni-l reamintim brusc. Acest fapt ne sugerează că un factor esenţial în iluminaţie este absenţa interferenţelor ( inhibarea unor asociaţii sau activităţi învăţate de către altele), care blochează progresul în cursul stadiului preliminar. Adeseori viitorul creator reuşeşte dacă revine la problemă după o anumită pauză sau interval de timp. d) Verificarea sau revizuirea este stadiul final al gândirii creatoare. În această fază materialul brut obţinut format de inspiraţie este finisat. Între creaţie şi creativitate există aceleaşi relaţii care există între producţie şi productivitate iar CAPACITATEA DE CREAŢIE nu este altceva decât ansamblul însuşirilor creatorului care-i conferă acestuia calitatea ( posibilitatea) de a crea. PSIHOLOGIA a reuşit ca prin abordarea actului de creaţie ca un proces să realizeze METODE COLECTIVE DE CREAŢIE şi METODE INDIVIDUALE DE CREAŢIE. Deja pentru români la ora actuală nu este o noutate şedinţa de brainstorming ( „furtuna creierului”) în care 12 participanţi timp de 60 de minute lansează idei pentru rezolvarea unei probleme ( respectând nişte reguli de joc). Se mai cunosc METODA PHILPS 6.6., METODA DELPHI şi altele pe care Domnul Dr. Psiholog Cotor Cornel le dezvoltă în cursul său neconvenţional DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII LA PROIECTANŢI și CERCETĂTORI şi asupra cărora nu mai insităm. Ne vom concentra pe METODELE INDIVIDUALE DE CREAŢIE deoarece apreciem că una din ele poate fi aplicată cu succes la JOCUL LOTO 6 DIN 49.
31
3.3 Metode individuale de creaţie Făcând iar trimitere la cursul neconvenţional realizat de Domnul Dr. Pshiholog Cotor Cornel metodele individuale de creaţie sunt multe: concasajul, lista cuvintelor la întâmplare, adaptarea, modificarea, omisiunea, inversarea, substituirea ş.a.m.d. Particularitatea acestor metode, pe lângă faptul că se utilizează în mod individual este că, ele au un caracter INTUITIV; adică fac apel la intuiţia euristică în actul de creaţie. Intuiţia euristică este un fenomen psihic prin intermediul căruia se dezleagă o enigmă, se găseşte soluţia unei probleme îndelung căutate. Acest fenomen se manifestă ca o străfulgerare prin care, relativ brusc apare o idee, se înţelege un fenomen. INTUIŢIA este un fenomen care nu apare din senin sau din străfundurile subconştientului. Se ştie că toate problemele euristice debutează cu o fază conştientă, în care apare obstacolul, enigma ce formulează întrebările. Se mai spune că celor care nu-şi formulează întrebări “niciodată nu le va bate INTUIŢIA la poartă”. Originea INTUIŢIILOR trebuie căutată în activitatea conştientă a omului la nivelul punerii de către acesta a problemei. Dintre metodele individuale de creaţie vom reţine MODELAREA. MODELAREA ca noţiune care exprimă o activitate derivă de la noţiunea MODEL care la rândul lui este un obiect (sistem) material sau teoretic cu ajutorul căruia se pot cerceta indirect proprietăţile unui alt obiect mai complex numit ORIGINAL. MODELAREA reprezintă cercetarea ORIGINALULUI prin MODELUL său iar studiul efectuat pe modele se numeşte SIMULARE. MODELUL este aproape întotdeauna o simplificare a ORIGINALULUI în sensul esenţializării lui, evidenţiind anumite laturi definitorii.
32
3.4 Capacitatea de a intui numere Este de notorietate faptul că în marile cazinouri există o listă a persoanelor “non grata” despre care s-a dovedit că utilizând un program de calculator în care s-au introdus numerele ieşite la ruletă au obţinut câştiguri fabuloase şi cărora li sa interzis accesul în cazinouri. Practic aceştia au reuşit ca după introducerea în calculator a unui număr foarte mare de rezultate să ajungă prin SIMULARE să realizeze în calculator MODELUL RULETEI şi în felul acesta să prevadă numerele ce vor ieşi. Se mai cunoaşte că pentru a preîntâmpina o astfel de situaţie organizatorii dintr-un cazinou, în timpul unei zile, mută jocul de la o masă la alta, interzic folosirea telefoanelor mobile, schimbă persoana care învârte roata etc. Şi la JOCUL DE LOTO există acelaşi pericol, fapt pentru care organizatorii schimbă din când în când urna, sistemul de extragere a biletelor, modifică jocul. Dar până a ajunge jucătorul român la o astfel de rezolvare sofisticată, are posibilitatea unei metode mai simple şi anume dezvoltarea unei CAPACITĂŢI despre care de-abia acum aude pentru prima dată. Ne referim la: CAPACITATEA DE A INTUI NUMERELE EXTRASE. Unul din membrii FEDERAŢIEI F.O.C mai în vârstă îşi aminteşte că în România comunistă la jocul de LOTO 9 DIN 90 (practicat pe atunci) erau jucători care urmărind evoluţia celui mai Mare şi a celui mai mic număr extras au ajuns la performanţa de a intui cu precizie care vor fi aceste numere extreme la tragerea nouă. Le mai trebuia al treilea număr pe care îl obţineau prin introducerea în joc a unei decade situate la mijloc: 1 c.m.m.n.e
1:Decada V: 41-50
1 c.m.M.n.e
33
Era o formulă de joc cu 10 variante simple a 2 lei. Cu 20 de lei se putea câştiga cel puţin 100 de lei (ultimul premiu dacă unul din cele trei numere ieşite se situa pe locul 9 la extragere). Pentru o mai mare siguranţă se luau pentru extreme două numere consecutive 2
Decada V: 41-50
2
c.m.m.n.e 1 număr
c.m.M.n.e 1 număr
1 număr
Numărul de variante: 2x10x2=40 variante. Costul formulei de joc urca la 80 de lei care oricum se situa sub valoarea celui mai mic premiu la care unul din numerele câştigătoare se situa pe poziţia 9.
(Pentru cine nu a prins sistemul de atunci: exista premiul cel mare de 100.000 lei primele trei numere în ordinea extragerii; premiul II primele trei numere dar care nu erau în ordinea extragerii care urca la 20.00030.000lei; premiul III trei numere din primele patru, în jur de 4000-5000lei şi următoarele premii tot mai mici)
Capacitatea de a intui SEPTADELE În strânsă legătură cu intuirea numerelor extreme este şi intuirea acelor SEPTADE care vor conţine numere câştigătoare (“norocoase”) Dacă, spre exemplu, intuieşti că c.m.m.n.e va fi peste 8 înseamnă că prima septadă (I) nu va avea numere câştigătoare. Noi vă asigurăm că vizualizând din când în când aliura (sau “trendul” după cuvântul adoptat din limba engleză) graficului ce marchează evoluţia numerelor extreme şi a septadelor se poate ajunge la performanţa dorită.
34
Regretatul inginer POPA VALERIU, membru fondator al SOCIETĂŢII NAŢIONALE DE ERGONOMIE (şi unul din foştii noştri colegi) ne relata că a avut ocazia să constate că la unii hoţi de buzunare li se dezvoltase atât de puternic CAPACITATEA DE A INTUI care dintre călătorii din tramvai poate fi “victima” sa, încât atunci când îi mângâia buzunarul sau poşeta “i se furnicau degetele” De asemenea (V. Popa) descoperise la un cartofor că acesta percepea cu buricele degetelor culoarea roşie sau neagră a cărţilor de la jocul de poker în momentul când servea cărţile, fapt ce îl ajuta foarte mult la joc. Pentru cei mai tineri care nu l-au cunoscut pe Domnul Inginer, le recomandăm să citească cartea „Vinovat de iubire” publicată de renumitul Marius Tucă drept supliment al ziarului JURNALUL NAŢIONAL din 20 VII 2010 (Autor Adrian Păunescu). Veţi afla că inginerul POPA VALERIU anunţa în Decembrie 1989 că „peste două zile va cădea Ceauşescu, că Primul Secretar al judeţului Brăila ( Lungu) va ajunge Primarul Brăilei şi că alte personalităţi publice de atunci vor reveni în politică. INTUIA că „va apărea libertatea, dar va muri dreptatea, că vor rămâne clădiri neterminate, drumuri neasfaltate şi că se vor retrezi partidele istorice”. Veţi mai afla că după părerea sa INTUIŢIA se dezvoltă prin exerciţiu. Vă sfătuim să cumpăraţi cartea. Se mai găseşte la chioşcuri. (Lumea crezând că e vorba de o carte de poezii n-a cumpărat-o!?). Reluându-ne şirul ideilor de mai sus, viaţa ne-a arătat că în toate activităţile la executantul foarte preocupat de munca sa (deci creativ!) se dezvoltă nişte CAPACITĂŢI care îl fac mai performant. Bunăoară, un croitor foarte experimentat ajunge să aprecieze”din ochi” ce dimensiuni va avea costumul viitorului client (n-are nevoie să-i mai ia măsurile!) Un topometrist foarte bun poate aprecia cu mare exactitate ce suprafaţă va rezulta după măsurarea terenului pentru care are comandă. În SPORT exemplele sunt mult mai multe. Şahistul de înalt nivel intuieşte care este partea slabă a adversarului de pe tabla de şah şi lansează atacul acolo. Un antrenor (din orice sport) după o lungă experienţă intuieşte care dintre sportivii începători poate fi îndrumat spre marea performanţă şi care nu. Spunem că el le “vede” calităţile. Marele antrenor de atletism Ion PUICĂ a descoperit-o pe Maricica (care peste timp îi va deveni soţie) la un cros organizat la Iaşi cu elevii şi deşi aceasta a ieşit doar pe locul IV a preferat-o faţă de ocupantele primelor trei locuri deoarece a INTUIT că ea va fi capabilă de marea performanţă, lucru care, dealtfel, s-a şi întâmplat.
* *
*
Pentru cei care încă mai manifestă rezerve în această direcţie a jocului de LOTO le dăm sfatul să parcurgă şi ultimul capitol al CURSULUI şi să încerce să aplice cele prezentate de noi iar viitorul le va arăta că dreptatea a fost de partea noastră. 35
4. FORMULE DE JOC Toate FORMULELE DE JOC trebuie cântărite în balanţa: CÂT COSTĂ? => CÂT SE CÂŞTIGĂ CU EA? Pentru aceasta vom conveni nişte valori pentru: premiul II ( 5/6) premiul III ( 4/6) valoarea premiului IV ( 3/6) fiind de 4,5 ron iar costul unei variante simple de 6 numere fiind de 4,4 ron.
Valoarea premiului II ( 5 din 6) S-a ales un interval neutru format din 20 de trageri consecutive interval care începe la 4 III 2010 şi se încheie la 16 V 2010. ron Data
Premiul
Data
Premiul
Data
Premiul
Data
Premiul
Data
Premiul
16V 13V 9V 6V
28.030 16.761 31.895 18.012
2V 29IV 25IV 22IV
25.528 7.942 10.846 54.764
15IV 11IV 4IV 1IV
42.945 57.811 15.600 9.544
28III 25III 21III 18III
49.011 28.354 21.244 81.841
14III 11III 7III 4III
15.593 30.085 6.734 9.911
Media acestor 20 trageri: 27.222 20.000
Eliminând impozitul şi rotunjind:
ron
Valoarea premiului III ( 4 din 6) Rămânând la tragerile de mai sus: ron Data
Premiul
Data
Premiul
Data
Premiul
Data
Premiul
Data
Premiul
16V 13V 9V 6V
569 338 74 341
2V 29IV 25IV 22IV
645 377 406 466
18IV 15IV 11IV 8IV
1.067 552 1.209 939
4IV 1IV 28III 25III
582 309 944 434
21.III 18.III 14.III 11.III
582 582 480 423
Media acestor 20 trageri: 556 420 Eliminând impozitul şi rotunjind: 36
ron
În cadrul acestui capitol se prezintă 4 FORMULE DE JOC: trei se adresează jucătorilor ultraconsacraţi şi colectivelor de jucători (F3, G3, C4) iar două (TVS, FOC) se adresează jucătorului de nivel mediu care joacă în jur de 100 ron la o tragere. 4.1 Formula F3 Această formulă este cea mai puţin costisitoare din grupul celor trei. Se aplică atunci când se intuieşte că numerele “norocoase” se vor găsi în 3 SEPTADE. Dacă am juca cele 21 de numere ale celor 3 septade ne-ar trebui 54.264 variante ceea ce ne-ar costa: 238.761 ron. Formula F3 necesită o investiţie de 10 ori mai mică. Ea îmbracă forma:
4-1-1
având desfăşurarea: 4-1-1, 1-4-1,1-1-4 (3 forme) Numărul de variante pentru o formă: C₇⁴xC₇¹xC₇¹=35X7X7=1715 variante simple Pentru cele trei forme: 1715 variante x 3=5.145 variante Costul de aplicare: 5.145 variante x 4,4 ron/variantă= 22.638 ron Probabilitatea de a obţine premiul cel mare: 1,7%. Tot pe trei SEPTADE mai avem două posibilităţi de scheme de desfăşurare 3-2-1 şi 2-2-2. Ce se întâmplă când apare schema 3-2-1? Cu FORMULA F3 poţi să prinzi premii II de la desfăşurarea 3-1-1. Este vorba de 24 premii II şi 42 premii III care conduc la un câştig de 497.640 ron. Să nu uităm că probabilitatea întâlnită cu o astfel de desfăşurare este relativ mare: 7,2%. Ce se întâmplă dacă apare schema 2-2-2? Probabilitatea ei de apariţie este 1,5%. La întâlnirea cu această desfăşurare nu poţi prinde premii II ci numai premii III însă destul de multe (120) ceea ce conduce la un câştig de 50.400 ron. Eşti în câştig şi poţi rezista la două participări. 37
Ce se întâmplă dacă apare schema 3-1-1-1? Probabilitatea de apariţie 9,3%. Cu FORMULA F3 poţi să prinzi premii II cu desfăşurările ( 3 la număr): 3-1-1-0;
3-0-1-1;
3-1-0-1
Este vorba de 4 x 3= 12 variante( 240.000 ron). În plus vei avea 6 x 3= 18 premii III (7.500 ron) Eşti în câştig: 247.560 ron Ce se întâmplă dacă apare schema 2-2-1-1? Probabilitatea ei de apariţie: 33,6% Cu FORMULA F3 poţi să prinzi premii II cu desfăşurările: 2-2-10;
2-2-01
Numărul de premii III este 20, valoare 8.400 ron. Eşti în pierdere, recuperezi doar 36% din banii investiţi. Acelaşi lucru se întâmplă şi la întâlnirea cu schema de desfăşurare 2-1-1-1-1. Eşti în câştig mare ( obţii premii II şi III) şi la întâlnirea cu schemele de desfăşurare 4-2 şi 5-1, scheme care apar însă extraordinar de rar 0,1% ( o singură apariţie în 920 de trageri!). Sintetizând: FORMULA F3 aduce marele premiu cu o probabilitate de 1,7%, câştiguri mari (premii II şi III) cu o probabilitate de 16,7%, fiind deci profitabilă în 18,4% din situaţii.
38
4.2. Formula G3 În comparaţie cu F3, FORMULA G3 este puţin mai costisitoare: 38.808 ron (faţă de 22.638 ron). Probabilitatea de a obţine marele premiu: 1,5%. 2-2-2 Ea se aplică tot pentru situaţia a 3 SEPTADE şi îmbracă forma: Are o singură formă şi comportă C₇²x C₇²x C₇²=21x21x21=8.820 variante simple Pentru care desfăşurări realizează premii II? Pentru două desfăşurări 3-2-1 şi 2-2-1-1. La întâlnirea cu desfăşurarea 3-2-1 FORMULA G3 obţine 18 premii II şi 180 premii III producând un câştig total de 425.600 ron. La întâlnirea cu 2-2-1-1 este profitabilă când FORMULA G3 acoperă cele două SEPTADE cu 2, adică la suprapunerea cu 2-2-1-0 şi 2-2-0-1 De aceea probabilitatea ei de a aduce câştiguri mari se înjumătăţeşte 33,6%:2=16,8%. Sintetizând, FORMULA G3 aduce marele câştig cu o probabilitate de 16,8% fiind profitabilă în 18,3% din situaţii. N.B: Cu un cost de patru ori mai mare, adică 155.212 ron, FORMULA G3 poate fi aplicată pentru 4 SEPTADE: 2-2-2-0; 2-2-0-2; 2-0-2-2; 0-2-2-2. Se prind premii II şi III în două desfăşurări (315.090 ron). 4.3 Formula C4 Cuprinzând 4 SEPTADE înseamnă că FORMULA C4 lucrează cu 28 numere. Jucând un bilet combinat cu 28 de numere costul s-ar ridica la: C286=
28 27 26 25 24 23 =376.740 v. X 4,4= 1.657.656 ron 1 2 3 4 5 6
Costul FORMULEI C4 este de 8 ori mai mic: 212.288 ron. Ea îmbracă schema:
3-1-1-1
Având desfăşurarea: 3-1-1-1; 1-3-1-1; 1-1-3-1; 1-1-1-3 (4 forme) Numărul de variante pentru o formă: C7³xC7¹xC7¹xC7¹=35.7.7.7 = 12.005 variante . Pentru cele 4 forme: 12.005x4=48.020 variante.
39
Probabilitatea de obţinere a premiului mare: 9,3% La un aşa cost ridicat FORMULA C4 este profitabilă doar când se întâlneşte cu desfăşurări care conduc la obţinerea de premii II şi III foarte multe. Acest lucru se întâmplă când FORMULA C4 se întâlneşte cu schemele 3-2-1 şi 4-1-1. În primul caz obţine câştiguri de 297.358 ron şi în al doilea de 585.112 ron. La întâlnirea cu desfăşurarea 2-1-1-1-1 premiile II sunt doar 5 iar luând în calcul (aşa cum am convenit) premiul II de 20.000 ron câştigul se ridică doar la 115.960 ron (puţin peste jumătatea investiţiei). Sintetizând : FORMULA C4 este profitabilă în 18% din situaţii. Are avantajul că pentru premiul I probabilitatea de obţinere este mai ridicată faţă de FORMULELE F3 şi G3 (adică de 9,3%) şi se desfăşoară pe 4 SEPTADE, situaţie mai uşor de INTUIT (comparativ cu 3 SEPTADE la formulele F3 şi G3). 4.4 Formula TVS Am acordat această denumire FORMULEI TVS fiind abrevierea de la TRANSLATAREA VARIANTEI SIMPLE. Ea are la bază constatarea că o variantă simplă cu 6 numere consecutive poate prinde 5 numere “norocoase”. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49
1
6 2
7 3
8 4 8
9 5 10
10
40
45 41
46 42
47 43
48 44
49
În total este vorba de 44 variante simple care ar costa 193,6 ron (rotund 200 ron).
40
De când s-a început cu jocul LOTO 6/49 (din anul 1993) şi până acum (923 trageri) au fost 3 situaţii în care cu un bilet simplu de 6 numere consecutive ai fi putut obţine premiul II (5/6): Tragerea Nr.
Numerele
Distanţa faţă de cazul precedent
67
11-12-14-15-16
Nu a mai fost niciun caz de la început
620
10-11-12-13-15
553
723
42-43-44-46-47
103
De la tragerea nr.723 au trecut circa 200 trageri Nu se ştie când va mai apare o astfel de situaţie. Poate apărea oricând deoarece s-a văzut că ultima tragere (723) a survenit după 103 trageri faţă de situaţia precedentă. Luând în calcul un premiu de 20.000 ron pentru premiul II (5/6) obtenabil asta înseamnă că putem juca această FORMULĂ DE JOC timp de 20.000:200=100 trageri. Din când în când FORMULA aceasta îţi poate aduce câte un premiu III (4/49) de 420 ron, ceea ce prelungeşte termenul de mai sus cu 2 trageri. Constatăm că de la începutul jocului de 6/49 au fost 33 de astfel de situaţii, media apariţiilor fiind 27: Nr. crt 1
Trg
Numerele
Dist
Trg.
Numere
Dist
57
Nr. crt 12
Trag.
Numerele
Dist
23
Nr. crt 23
57
18-19-20-23
372
8-9-11-13
596
24-25-26-29
35
2
194
28-29-31-32
137
13
382
13-15-16-17
10
24
652
15-16-18-19
56
3
196
11-14-15-16
2
14
389
15-16-19-20
7
25
666
38-39-40-41
14
4
201
34-35-37-38
5
15
389
16-19-20-21
0
26
675
19-20-22-23
23
5
228
27-28-29-32
27
16
398
5-6-8-9
9
17
757
42-43-45-46
82
6
275
22-25-26-27
47
17
405
9-10-12-14
7
28
833
4-5-6-8
76
7
283
36-37-38-40
8
18
408
43-44-46-48
3
29
844
1-2-3-5
11
8
295
23-24-26-27
12
19
410
18-21-22-23
2
30
866
36-37-39-41
22
9
313
45-46-47-49
18
20
422
35-37-39-40
12
31
875
22-23-25-27
9
10
331
3-6-7-8
18
21
498
14-15-18-19
76
32
921
34-35-36-38
46
11
349
29-30-33-34
18
22
561
9-10-12-14
63
33
923
6-7-10-11
2
În situaţia în care se intuieşte faptul că în primele şi ultimele SEPTADE nu vor fi numere atunci translatarea se va face pe un interval mai scurt Cazul 1: fără una din SEPTADE (I sau VII) : 163 ron Cazul 2: fără două SEPTADE (I,II sau VI, VII sau I, VII):137 ron Cazul 3: fără trei SEPTADE (I, VI,VII sau I, II, VII):110 ron
41
4.5 Formula FOC Am acordat această denumire formulei deoarece ea reprezintă rezultatul muncii colective a unor membri ai acestei FEDERAŢII, formulă pe care o verificăm începănd cu tragerea 921 şi care...până acum nu ne-a dezamăgit. Aş putea spune că dimpotrivă i-a entuziasmat pe foarte mulţi din FEDERAŢIE care au şi vrut să introducem motto la lucrare: EU LA LOTO CÂND MAI JOC FOLOSESC FORMULA FOC Mi-am amintit însă de o întâmplare din adolescenţă pe care le-am relatat-o iar acum v-o spun şi Dumneavoastră. Pe la sfârşitul anilor '70 din secolul trecut frecventam cursurile unei ŞCOLI POPULARE DE ARTĂ din Bucureşti la clasa de vioară. La sfârşitul primului an, profesoara a făcut o serbare, eu trebuind să cânt la vioară un cântecel. În toiul spectacolului un coleg invidios mi-a ascuns arcuşul şi chiar când să ies pe scenă nu-l mai găseam. Profesoara m-a împins pur şi simplu pe scenă, m-am trezit în faţa spectatorilor (părinţi şi bunici ai elevilor) şi ca să nu mă fac de râs am cântat...pizzicato. Publicul n-a realizat ce se întâmplă (poate au crezut că aşa şi trebuie interpretată bucata) şi...aşa m-am descurcat. Cu convingerea că fiecare din Dumneavoastră aţi avut în viaţă cel puţin un moment când a trebuit să cântaţi pizzicato trec la prezentarea FORMULEI MAGICE( aşa cum o apreciam noi) FOC. FORMULA FOC are trei variante intitulate: -FOC 1 -FOC2 -FOC3 Varianta FOC 1 a FORMULEI FOC are două numere fixe şi patru numere provenind fiecare dintr-o mulţime de 4 numere (deci în total, din 16). Ca atare FOC 1 implică 18 numere. Dacă ar fi să joci un bilet combinat cu 18 numere ar însemna un cost de C186=
18 17 16 15 14 13 = 92820 => 408.408 ron 1 2 3 4 5 6
42
Această Formulă presupune un cost de 362 ori mai mic.
1
S1 (4)
S2 (4)
S3 (4)
S4 (4)
3
4
5
6
2
c.m.m.n.e.
c.m.M.n.e
FOC 1 presupune: C41x C41xC41 xC41 =256 v => 1127 ron Prin aplicarea de RESTRICŢII numărul variantelor se poate reduce cu 20%-30% conducând la un cost de 800-900 ron Această variantă a FORMULEI FOC poate fi aplicată timp de 22-25 trageri consecutive interval în care trebuie prins un premiu II. Un premiu III se prinde aproape obligatoriu la fiecare tragere. Varianta FOC 2 Presupune identificarea unui număr din mulţimile S1, S2, S3, S4 care apare în două mulţimi şi care se conturează a fi cert. În acest caz vom avea trei numere fixe iar în locul celor două mulţimi care dispar (să zicem S1 şi S2) se introduce o a treia mulţime S5 sau cele 6 numere de la tragerea precedentă:
1 c.m.m.n.e.
3
S3 (4)
S4 (4)
S5 (4)
4
5
6
2 c.m.M.n.e
Această variantă FOC 2 comportă: C41x C41xC41 =64 de variante Şi un cost de 282 ron Dacă în loc de S5 se introduce TP (tragerea precedentă cu 6 numere) atunci numărul variantelor creşte la 96 iar costul devine 423 ron.
43
Varianta FOC 3 Pentru a ridica gradul de probabilitate al FORMULEI FOC pentru numerele 3,4,5 şi 6 se pot introduce în schemă 5 mulţimi care să ofere câte un număr. Dacă ar fi să joci un bilet combinat cu 30 numere ar însemna un cost de: C306=
30 29 28 27 26 25 = 2,375,100 => 97 mil. ron 1 2 3 4 5 6
Această FORMULĂ presupune un cost de 1728 ori mai mic.
1
S1 (4)
S2 (4)
S3 (4)
S4 (4)
S5 (4)
3
4
5
6
2
c.m.m.n.e
c.m.M.n.e
Şi atunci:
S1 (4)
S2 (4)
S3 (4)
S4 (4)
S5 (4)
furnizează 4 numere ceea ce înseamnă realizarea a 5 grupe (C54 =5) şi anume: S1 S2 S3 S4
3-4-5-6
S1 S2 S3 S5
3-4-5-6
S1 S2 S4 S5
S1 S3 S4 S5
S5 S3 S4 S5
3-4-5-6
3-4-5-6
3-4-5-6
Se înţelege că varianta FOC 3 costă de 5 ori mai mult decât varianta FOC 1, adică: 5635 ron. Prin aplicarea restricţiilor costul va scădea la 4000-4500 ron. Oricum rămâne o schemă pentru colective de jucători. În situaţia în care în loc de S5 se introduce mulţimea TP (cu 6 numere în loc de 4 cât avea S5) atunci costul investiţiei creşte la 5800-6600 ron
* *
*
Încheiem acest capitol parafrazându-l pe marele savant PASCAL “toate principiile bune au fost descoperite, nu rămâne decât să le aplicaţi!”
44
Materialul prezentat la paginile 1-43 reprezintă PRIMA PARTE a cursului neconvenţional „JOCUL DE LOTO 6 DIN 49: DE LA HAZARD LA ŞTIINŢĂ”. În site-ul www.federaţiafoc.ro la capitolul III intitulat CURSURI NECONVENŢIONALE DE REFERINŢĂ apare acest curs împreună cu un alt curs care se numeşte CUM PREPARĂM PIZZA ÎN CASĂ? Această PRIMĂ PARTE se intitulează TEORIA GENERALĂ fiind urmată de PARTEA A II-A : APLICAŢIE PRACTICĂ LA TRAGEREA LOTO DIN ZIUA DE JOI sau DUMINICĂ ( data când are loc tragerea nouă). Atenţie: Site-ul se actualizează în fiecare JOI şi DUMINICĂ, după comunicarea rezultatelor tragerii, între orele 19-24. CUPRINSUL celei de-a doua părţi este: 1. Graficul c.m.M.n.e. şi a tendinţelor lui în ultimele 48 de trageri ce preced tragerea nr. 49 ( tragerea nouă) 2. Graficul c.m.m.n.e. şi a tendinţelor lui în ultimele 48 de trageri (pct.1) 3. Graficul SEPTADELOR în ultimele 48 de trageri: număr, ocuparea fiecărei SEPTADE şi schemele existente la fiecare tragere din cele 48 4. Elemente concrete pentru alcătuirea FORMULEI F.O.C. şi comentariile specialiştilor 5. Intuiţiile INVITAŢILOR NOŞTRI pentru tragerea nouă 6. Exerciţii de dezvoltare a CAPACITĂŢII DE INTUIRE A NUMERELOR. Foarte important: Participanţii care intuiesc tendinţele numerelor extrase şi numărul de SEPTADE purtătoare de numere din tragerea nouă primesc o mică sponsorizare constând din vizualizarea gratuită a unui CURS NECONVENŢIONAL. De asemenea, primii 485 după performanţe pot intra în GRUPUL „ MAREA LOVITURĂ”=> vezi site-ul www.federatiafoc.ro Participanţii care reuşesc să indice precis numerele extreme şi SEPTADELE purtătoare de numere „norocoase” ( indiferent câte numere vor fi într-o SEPTADĂ) primesc o sponsorizare mai substanţială constând în efectuarea unui stagiu de practică pentru un curs neconvenţional ales de el ( 6 zile) într-o ţară din EUROPA ( indicată de el) la care toate cheltuielile aferente (transport, cazare, masă, instruire, diurnă în valoare de 1000 EURO) sunt suportate de FEDERAŢIA F.O.C.
45
5. CINE ESTE FEDERAŢIA F.O.C? FEDERAŢIA F.O.C este FEDERAŢIA FUNDAŢIILOR ORGANIZATOARE DE CURSURI. Ea a luat fiinţă prin H.J 1C/26.V2010 la iniţiativa mai multor Fundaţii de profil din capitale de judeţ şi din Municipiul Bucureşti (C.I.F 27095622) Sediul Central Municipiul Alexandria, jud. Teleorman, Str.Dunării nr.372, et.2 ap.1-20, cod 140063 tel/fax 0347401061 e-mail
[email protected] Reprezentanţa Muntenia Municipiul Bucureşti, Str.Cuza Vodă nr.147, parter, et.1-2, sector 4, cod 040283 tel 021-331.40.09. Reprezentanţa Oltenia Municipiul Craiova, Str.Calea Severinului, nr.1, et.3, cam 301-302, jud.Dolj cod 200188, tel 0251-595055 Sunt în curs de aderare şi alte fundaţii din capitale de judeţ precum şi înfiinţarea de reprezentanţe în zone istorice (Moldova, Dobrogea, Banat, Ardeal, Maramureş) şi în DIASPORĂ. Direcţiile de acţiune şi dezvoltare sunt prezentate sintetic mai jos 95 CURSURI CONVENŢIONALE
83 CURSURI NECONVENŢIONALE
(Se pot vedea la paginile 46-49) EDITAREA ŞI TURISM: DIFUZAREA UNEI -MEDICAL PUBLICAŢII -EXTREM PROPRI (ZIAR -CONSULTANŢĂ VIRTUAL) ÎN TURISM
EVALUAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE
MANUALE, CĂRŢI, SUPORTURI DIDACTICE
IMPRESARIAT ARTISTIC, SPORTIV ŞI PLASARE FORŢĂ DE MUNCĂ
PROIECTE ŞI OPERAŢIUNI SPECIALE
Mai multe date despre FUNDAŢIA F.O.C găsiţi pe site-ul www.federatiafoc.ro
46
Lista CURSURILOR NECONVENŢIONALE Nr. crt
Cuvântul cheie
Titlul cursului
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22.
ACCIDENT ACVARIU ALERGIA ALIMENTAŢIA ANIMAL ARTIZANAT BĂUTURA BEŢIA BIJUTERIA BLANĂ BOALA BUCĂTĂRIA BUGETUL CAFEAUA CARNEA CĂLCATUL CIUPERCA CONFECŢIILE CONVERSAŢIA CONSERVA COSMETICA CREATIVITATEA
23. 24. 25.
CROŞETAREA CURĂŢENIA CURRICULUM VITAE DIETA DINŢII DULCIURILE EDUCAŢIE ELEGANŢA FAMILIA FARMACIE FILATELIA FRUCTELE FRUMUSEŢEA FUMATUL GIMNASTICA GRĂDINA IGIENA INIMA INVITAT
Accidentele în casă Ce trebuie să ştim despre un acvariu? Cum ne dăm seama că suntem alergici? Alimentaţia sănătoasă Animale de casă Ghidul artizanului amator Băuturile de casă, barul casei Alcoolul şi dezalcoolizarea Bijuteriile la femeia modernă Cum apreciem blănurile Primele semne ale unei boli la om Reabilitarea bucătăriei, amplasarea mobilierului Cum facem să ne ajungă banii? Preparate din cafea Preparate culinare din carne Mai merită să călcăm rufele? Ciuperci proaspete din gospodăria noastră Croirea şi confecţionarea produselor textile Conversaţia, artă sau antrenament? Conservele de casă Cosmetica în familie Dezvoltarea creativităţii la cercetători, proiectanţi şi manageri Să învăţăm să croşetăm Curăţenia casei C.V-ul şi interviul de angajare
26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41.
Greutatea corporală şi slăbirea eficientă Dantura la om Dulciurile de casă Relaţia părinţi-copii la diferite vârste Eleganţa la femei şi la bărbaţi Familia modernă şi căsătoria Farmacia în casă Pasiunea filateliei Cura de fructe Operaţiile estetice Cum să ne lăsăm de fumat? Gimnastica în familie Grădina din balcon Igiena –o condiţie a reuşitei Bolile cardiace Invitaţii noştri
47
ce se organizează de FEDERAŢIA F.O.C 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63.
INSECTA ÎMBRĂCĂMINTEA ÎNOTUL JOC JURNAL LEGUMELE LOCUINŢA LONGEVITATEA LOTO MAMA MASAJUL MIEREA MIROSUL MODA MUZICA OCHII ODIHNA PASĂREA PATA PĂRUL PÂINEA PERSONALITĂŢI
64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79 80
PEŞTE PIELEA PIZZA PLASTICUL PLĂMÂNUL SALATA SĂRBĂTOARE SÂNGELE SEX SPĂLATUL STOMACUL TATA TRICOTAJE TURISM URECHEA VIERME VOPSITUL
Insectele din gospodărie Cum ne îmbrăcăm? Înotul terapeutic şi recreativ Jocurile de familie Jurnalul intim Preparate din legume Amenajarea locuinţei Cum procedăm ca să trăim cât mai mult? Jocul de loto 6 din 49: de la hazard la ştiinţă Mamă la prima experienţă Masajul şi automasajul Din remediile apiterapiei populare Îndepărtarea mirosurilor din gospodărie Capriciile modei Muzica ca terapie Ochii şi vederea la om Cum ne odihnim? Păsări de colivie Reţete pentru scoaterea petelor Ce facem ca să nu chelim? Pâinea de casă şi preparatele din aluat Întâlnire cu o personalitate din România sau din Diasporă Peştele, materie primă în bucătăria de casă Pielea, oglinda sănătăţii Pizza preparată în casă Masele plastice în gospodărie Plămânii şi respiraţia corectă la om Secretul unei salate reuşite Sărbătorile creştine Sângele şi tensiunea arterială Potenţa la bărbaţi Spălatul rufelor şi veselei în familie Aparatul digestiv la om Tată la prima experienţă Tricotarea în casă Trasee turistice în România şi străinătate Aparatul auditiv la om Viermii intestinali Vopsitul în gospodărie
48
Lista CURSURILOR CONVENŢIONALE NR.
1
DOMENIU
AUTO
NR. CRT
CURSUL
NIVEL CALIFICARE
1 2 3 4
Mecanic auto Tinighigiu, Vopsitor Auto Electrician Electronist Auto Tehnician Electromecanic Auto
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 2
CONSTRUCŢII
13 14 15 16 17
3
MECANIC
1 2 3 4 5 6 7
NR. ORD. RNFFPA
CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE
COD NOMEN CLATOR 7231.2.2 7213.2.2 7231.2.1 3115.3.8
Sudor Mozaicar, Faianţar Instalator Instalaţii TehnicoSanitare şi de Gaze Dulgher, Tâmplar, Parchetar Zugrav, Ipsosar, Tapetar, Vopsitor Fierar Betonist, Montator Prefabricate Zidar, Pietrar, Tencuitor Confecţioner Geam Termoizolator Tehnician în Construcţii şi Lucrări Publice Maistru Construcţii Civile, Industriale şi Agricole Asfaltator Montator Pereţi şi Platforme din Ghips Carton Confecţioner Tâmplărie din Aluminiu şi Mase Plastice Operator Sudare Ţevi şi Fitinguri din Polietilenăde Înaltă densitate Tinichigiu de Şantier Izolator hidrofug Zidar restaurator
CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE
7212.2.1 7132.2.3 7136.2.2
40/587/15.02.2007 40/765/28.02.2007 40/2205/11.05.2007
CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE
7124.2.1 7141.2.1 7123.2.1
40/583/15.02.2007 40/764/28.02.2007 40/766/28.02.2007
CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE
7122.2.1 7134.2.1 3112.3.3
40/582/15.02.2007 40/2206/11.05.2007 40/3755/24.07.2007
PERFECŢIONARE
311201
40/9/15.01.2009
CALIFICARE CALIFICARE
7129.1.2 7134.2.2
40/5296/22.11.2007 40/529/22.11.2007
PERFECŢIONARE
713409
40/5847/14.12.2007
PERFECŢIONARE
823208
40/826/29.02.2008
SPECIALIZARE SPECIALIZARE PERFECŢIONARE
721305 713403 712206
40/1928/24.04.2008 40/4724/30.09.2009 40/6066/19.12.2008
Stivuitorist Montator, Reglator, Depanator de Ascensoare Lăcătuş Mecanic de Întreţinere şi Reparaţii Universale Maşinist Utilaje Cale şi Terasamente Maşinist la Maşini pentru Terasamente (IFronIST) Macaragiu Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie
SPECIALIZARE CALIFICARE
833403 7241.2.13
40/588/15.02.2007 40/3178/02.11.2006
CALIFICARE
7214.2.3
40/5298/22.11.2007
CALIFICARE SPECIALIZARE
8332.2.1 833201
CALIFICARE CALIFICARE
8333.2.1 7233.2.5
40/4357/27.09.2007 DJ345/16/67/29.01/2 010 40/5967/18.12.2007 40/2969/26.06.2008
40/584/15.02.2007 40/586/15.02.2007 40/585/15.02.2007 40/4356/27.09.2007
4
ADMINISTRA TIV
1 2 3 4 5 6
Inspector Resurse Umane Manager Proiect Asistent Manager Agent Pază şi Ordine Agent de Curăţenie Secretară
PERFECŢIONARE SPECIALIZARE PERFECŢIONARE CALIFICARE CALIFICARE PERFECŢIONARE
342304 241919 343103 5169.1.1 5149.1.2 411501
40/769/28.02.2007 40/2208/11.05.2007 40/780/20.02.2009 40/2207/11.05.2007 40/5966/18.12.2007 40/723/20.02.2008
5
EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ
1 2
PERFECŢIONARE PERFECŢIONARE
541205 241219
40/5848/14.12.2007 40/5849/14.12.2007
3 4
Formator Evaluator de Competenţe Profesionale Formator de Formatori Mediator şcolar
PERFECŢIONARE PERFECŢIONARE
241207 334010
40/281/29.01.2008 40/3056/23.06.2009
ACTIVITĂŢI FINANCIARE
1
Agent Imobiliar (Broker Imobiliar)
PERFECŢIONARE
341301
40/5858/14.12.2007
6
49
ce se organizează de FEDERAŢIA F.O.C. Inspector de specialitate protecţia muncii Cadru Tehnic cu Atribuţii în domeniul P.S.I.
PERFECŢIONARE
241204
40/770/28.02.2007
PERFECŢIONARE
315104
3
Servant Pompier
PERFECŢIONARE
516104
4
Servant Pompier
INIŢIERE
516104
40/3179/02.11.2006 DJ355/16/66/29.01.2 010 40/2147/28.07.2006 DJ357/16/148/19. 03.2010 40/2146/28.07.2006 DJ357/16/148/19. 03.2010
5
Inspector în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Inspector protecţie civilă
PERFECŢIONARE
315219
INIŢIERE
123903
DJ355/16/145/19. 03.2010
Bucătar Ospătar ( Chelner), Vânzător, în Unităţi de Alimentaţie Cofetar, Patiser Tehnician pentru Controlul Produselor Alimentare Măcelar Barman Lucrător la fabricarea conservelor din legume şi fructe Frigotehnist Brutar
CALIFICARE CALIFICARE
5122.2.1 5123.2.1
40/767/28.02.2007 40/768/28.02.2007
CALIFICARE CALIFICARE
7412.2.1 3162.3.6
40/3754/24.07.2007 40/5689/10.12.2007
CALIFICARE PERFECŢIONARE CALIFICARE
7411.1.2 512301 8275.1.2
40/282/29.01.2008 40/825/29.02.2008 40/5286/12.11.2008
SPECIALIZARE CALIFICARE
723301 7412.1.1
40/13/15.01.2009 40/5287/12.11.2008
Cizmar Tehnician în industria pielăriei Ajutor maistru croitor Croitor îmbrăcăminte după comandă Tâmplar mobilă Operator universal, spălător textile şi curăţitor chimic
CALIFICARE CALIFICARE PERFECŢIONARE CALIFICARE CALIFICARE CALIFICARE
7442.2.2 3161.3.5 743304 7433.2.1 7422.2.3 8264.1.3
40/2968/26.06.2008 40/6065/19.12.2008 40/781/20.02.2009 40/10/15.01.2009 40/12/15.01.2009 40/3702/30.07.2008
1 2 7
PROTECŢIA MUNCII+ P.S.I.
6
1 2 3 4 8
SERVICIIINDUSTRIA ALIMENTARĂ
5 6 7 8 9
10
COMERŢ ŞI SERVICII
1 2 3 4 5 6
11
SĂNĂTATE, IGIENĂ, SERVICII SOCIALE
1 2 3 4
Maseur Asistent social nivel mediu Infirmier Baby Sitter
SPECIALIZARE PERFECŢIONARE PERFECŢIONARE CALIFICARE
322602 346001 513204 513302
40/1238/20.03.2008 40/16/15.01.2009 40/724/20.02.2008 DJ383/16/160/02. 04.2010
12
MEDIU
1
Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului
CALIFICARE
3211.3.1
40/11.15.01.2009
13
ELECTROTEHNICĂ, AUTOMATICĂ, ELECTronI-CĂ
1
Electrician Exploatare Medie şi Joasă Tensiune
CALIFICARE
7245.2.6
40/824/29.02.2008 DJ346/16/65/22.01.2 010
14
INSTALAŢII DE PRODUCERE A ENERGIEI TERMICE
1
Fochist Cazane de Apă Caldă şi Cazane de Abur de Joasă Presiune
PERFECŢIONARE
816106
40/1530/09.04.2008
15
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI, COMUNICAŢII, POŞTĂ
1
Operator calculator electronic şi reţele
PERFECŢIONARE
312201
40/15/15.01.2009
AUTORI DOBRONĂUŢEANU OVIDIU • Jurist • Economist • Doctorant, Lector Universitar • Preşedinte al FEDERAŢIEI F.O.C.
DAVID BOGDAN • Analistprogramator • Specialist I.T. • Director la FEDERAŢIA F.O.C
CONSULTANŢI ŞTIINŢIFICI ORIŢĂ FLORIN • Matematician • Economist • Cadru didactic ataşat la două Universităţi ( catedra Matematici aplicate în Economie)
MARINEAC VLADIMIR • Inginer • Absolvent al cursului de parapsihologie organizat de Djuna Davitashvili, Președinta Academiei de Științe Alternative • Reprezentant al FEDERAŢIEI F.O.C. în Republica Moldova
•
COTOR CORNEL • Doctor Psiholog • Decan al Fac. de Psihologie- Univ. EUROPA ECOR • Specializat în CREATIVITATE
DICĂ MARIAN • Economist • Specialist I.T. • Formator de Formatori • Evaluator de Competențe • Director la FEDERAŢIA F.O.C.
