STAREA MEDIULUI DIN BAZINUL HIDROGRAFIC BISTRIȚA, CU REFERIRE SPECIFICĂ LA SECTORUL PÂNGĂRAȚI – PIATRA NEAMȚ ( Sector hidroenergetic )

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI FACULTATEA DE GEOGRAFIE ȘI GEOLOGIE

Specializarea: Geografia Mediului

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific: Asist. univ. dr.

Absolvent:

Iași – 2011

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI FACULTATEA DE GEOGRAFIE ȘI GEOLOGIE

Specializarea: Geografia Mediului

STAREA MEDIULUI DIN BAZINUL HIDROGRAFIC BISTRIȚA, CU REFERIRE SPECIFICĂ LA SECTORUL PÂNGĂRAȚI – PIATRA NEAMȚ ( Sector hidroenergetic )

Coordonator științific: Asist. univ. dr. Absolvent:

Iași – 2011 2

Cuprins: Introducere .................................................................................................................................................. 4 Capitolul I. Cadrul natural al sectorului hidrografic Pângărați – Piatra Neamț ..................................... 6 I.1. Geologia zonei ........................................................................................................................................ 6 I.1.1. Structura și tectonica ........................................................................................................................... 7 I.1.2. Seismicitatea ........................................................................................................................................ 7 I.2. Geomorfologia zonei............................................................................................................................... 9 I.2.1. Morfologia versanților ......................................................................................................................... 9 I.2.2. Stabilitatea terenului .......................................................................................................................... 10 I.2.3. Morfologia albiei văii Bistriței ........................................................................................................... 10 I.3. Clima zonei ........................................................................................................................................... 12 I.4. Hidrologia zonei ................................................................................................................................... 12 I.4.1. Apele de suprafață .............................................................................................................................. 12 I.4.1.a. Rețeaua hidrografică ........................................................................................................................ 12 I.4.1.b. Regimul scurgerii lichide ................................................................................................................ 13 I.4.1.c. Debitele lichide caracteristice .......................................................................................................... 13 I.4.2. Apele subterane.................................................................................................................................. 13 I.4.2.a. Stratele acvifere freatice din depozitele cuaternare........................................................................... 13 I.4.2.b. Ape captive cantonate în rocile acvifere ale flișului (de adâncime) .................................................. 14 I.5. Vegetația și fauna.................................................................................................................................. 14 I.5.1. Vegetația acvatică .............................................................................................................................. 14 I.5.2. Vegetația terestră ............................................................................................................................... 17 I.5.3. Fauna terestră ..................................................................................................................................... 17 I.5.4. Fauna acvatică ................................................................................................................................... 17 Capitolul II. Efectele amenajărilor hidroenergetice asupra ecosistemelor naturale .............................. 18 II.1. Cadru general; Ierarihizarea categoriilor de efecte................................................................................ 18 II.1.1. Efecte de rangul I .............................................................................................................................. 18 II.1.2 Efecte de rangul II ............................................................................................................................. 18 II.1.3. Efecte de rangul III ........................................................................................................................... 19 II.2. Impactul antropic asupra mediului ....................................................................................................... 20 II.2.1 Modificări ale mediului fizic .............................................................................................................. 20 II.2.1.a. Modificări morfologice .................................................................................................................. 20 II.2.1.b. Seismicitatea zonei ........................................................................................................................ 26 3

II.2.1.c. Modificările hidrologice ................................................................................................................. 27 II.2.1.d. Modificări climatice ...................................................................................................................... 32 II.2.2 Modificări ale mediului biologic ........................................................................................................ 32 II.2.2.a Flora și vegetația terestră ................................................................................................................. 32 II.2.2.b. Flora și vegetația acvatică ............................................................................................................. 32 II.2.2.c. Fauna terestră ................................................................................................................................ 33 II.2.2.d. Fauna acvatică .............................................................................................................................. 33 II.2.2.e. Calitatea apei ................................................................................................................................ 34 II.2.3. Modificări ale cadrului socio-economic ............................................................................................ 34 Capitolul III. Sursele de poluare și cadrul legislativ de gestionare a acestora ...................................... 36 III.1. Calitatea apei și influența poluării asupra acesteia .............................................................................. 36 III.2. Poluarea atmosferică .......................................................................................................................... 39 III.3. Poluări accidentale ............................................................................................................................. 45 III.4. Societățile poluatoare și potențial poluatoare de pe sectorul Pângărați – Piatra Neamț ....................... 48 Capitolul IV. Arii naturale protejate prezente pe sectorul Pângărați – Piatra Neamț .......................... 59 Concluzii .................................................................................................................................................... 64 Bibliografie: ............................................................................................................................................... 67

4

Introducere În conceptul de mediu geografic, trebuie înțeles ansamblul sistemic fondat pe subsistemul abiotic (suportul biologic) , biotic (comunitățile vegetale și animale) și cel social-cultural (societatea umană și activitatea sa). În această concepție, mediul geografic actual este rezultanta interacțiunii dinamice dintre componentele fizico-geografice, în strânsă dependență cu factorul antropic , care , de-a lungul timpurilor și-a pus profund amprenta. Civilizația umană , în ascensiunea sa, are de multe ori urmări nebănuite asupra mediului natural , determinând dispariția multor peisaje, mărturii geologice , plante și animale. Cerinţele omului modern de altfel, sunt din ce în ce mai numeroase şi variate. Ele se exprimă în moduri diferite şi consecinţele se reflectă adesea direct asupra mediului înconjurător. Mentalitatea era și este încă de a profita la maxim de tot ceea ce oferă natura fără a ţine seama de eventualele urmări. Ocotirea naturii are ca obiectiv principal păstrarea și conservarea ecosistemelor naturale tipice, specifice unor anumite regiuni, în vederea asigurării echilibrului ecologic local. Modificarea învelișului vegetal natural prin activități antropice a avut consecințe și asupra altor componente ale mediului. Procesul de modelare a reliefului s-a intensificat în urma deranjării echilibrului dintre aceste componente; s-au produs modificări ale topoclimatelor, ce au dus indirect la modificarea treptată a regimului hidrotermic al solului și activității microorganismelor, iar restrângerea suprafețelor împădurite și vânarea intensivă au determinat micșorarea arealului elementelor faunistice atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Modificări substanțiale ale rețelei hidrografice au dus și vor duce în continuare la influențe directe asupra componentelor cadrului natural (eroziuni puternice , colmatări accentuate , modificări ale nivelului hidrostatic și regimului hidrologic și termic). Din punct de vedere al protecției factorilor de mediu, educaţia şi activitatea de conştientizare a publicului pentru luarea deciziilor sunt componente cheie ale oricărei strategii de conservare a naturii. Astfel, se poate obţine o susţinere din partea publicului şi o promovare a dezvoltării durabile prin îmbunatățirea gradului de cunoaştere şi întelegere a problemelor de mediu, atât în randul populaţiei locale cât şi al turiştilor. Consultarea cu comunitatea și implicarea ei este necesară oricărui sistem de management de mediu, nu numai pentru că populația din zonă este parte a mediului afectat de activitate, dar, de asemenea, comunitatea poate fi sensibilă la informațiile privind cea mai bună practică în domeniul protecției mediului, la care nu are acces. Titularul va încerca să stabilească o relație bună de lucru cu comunitatea locală. Astfel comunitatea va fi capabilă sa înțeleagă ce fel de activitate desfășoară titularul, va cunoaște costurile pe care riscă să le suporte și va judeca ținând cont de aceste aspecte. Prin dezvoltarea unor programe coordonate de educaţie ecologică şi a unor strategii de educaţie si conştientizare a publicului larg se pot promova valori care să susţină întelegerea importanţei conservării naturii şi descurajarea activităţilor incompatibile cu dezvoltarea durabilă. Fundamentarea științifică a principalelor componente ale cadrului natural ale Văii Bistriței Moldovenești implică cerința de protecție, cu acțiuni concrete de ocrotire a peisajului în primul rând și de păstrare intactă a unor rezervații. Sectorul studiat de pe Valea Bistriței și anume Pângărați – Piatra Neamț (aflat pe cursul mijlociu al râului Bistriţa) reprezintă pe lângă o zonă de transit spre puncte turistice ca masivul Ceahlău , lacul Izvorul Muntelui sau Lacul Roșu (prin Bicaz) casa unor ecosisteme naturale deosebite și importante pentru biodevirsitatea și peisajul zonei. Zona este inzestrată cu patru lacuri antropice , două lacuri declarate arii protejate, lacurile Pângărați și Vaduri din Comuna Pângărați precum și lacurile Bâtca Doamnei și Reconstrucția ,situate în interiorul municipiului Piatra Neamț. Fie că vorbim de cele două arii naturale protejate avifaunistice Lacul Pângărați și Lacul Vaduri, de rezervația forestieră Pângărați sau de cele trei locuri fosilifere din Piatra Neamț (Cernegura, Cozla, Pietricica) importanța acestor arii și responsabilitatatea față de acestea este încă puțin înțeleasă de localnicii zonei dar și de turiști. În acest context programele ce au ca scop motivarea comunităților locale și a turiștilor în menținerea acestor zone curate prezintă o necesitate absolută.

5

Figură I.1

Capitolul I. Cadrul natural al sectorului hidrografic Pângărați – Piatra Neamț I.1. Geologia zonei Zona studiată, în speță, sectorul de vale Pângărați – Piatra Neamț , râul Bistrița care traversează de la vest la est zona flișului marginal, este constituită din mai multe unități geologice, ce au caracter de pânze de șariaj. Direcția de încălecare este de la vest spre est. Studiile de geologie pentru zonă sunt detaliate, urmărind în a evidenția următoarele tematici: litologia cuaternară , depozite fluviatile. (Băncilă I.- 1959) Unitatea medio-marginală, este constituită din marne, marnocalcare și gresii calcaroase de vârstă senoniană și din gresii calcaroase dure, asociate cu calcare cu silicifere de vârstă eocenă. Această subunitate ajunge pană în apropierea confluenței pârâului Pângărăcior cu lacul Vaduri. Unitatea externă, cu o lățime de circa 11 km se întinde între Pângărați la vest și culmile Cozla și Pietricica la est. Rocile ce o constituie sunt reprezentate prin șisturi argiloase negre de vârstă Cretacic inferior, puține gresii, puține microconglomerate si marne (Cretacic superior), gresii calcaroase, calcare cu siliciferi și marnoargile de vârstă Eocen inferior, argile marno-nisipoase și o succesiune oligocenă alcatuită din marnocalcare, șisturi disodilice, gresia de Kliwa și conglomerate cu elemente verzi, asociate cu marne negricioase. 6

Peste fundamentul constituit din rocile flișului, care aflorează pe versanții văii Bistrița, sunt dispuse discordant depozitele cuaternare, ce sunt reprezentate în principal prin depozite aluviale, depozite proluviale și depozite antropice (halde). (Donisă I. – 1968) Depozitele aluviale au o dezvoltare diferențiată în șesul Bistriței, atât ca suprafața, cât și ca grosime, pe ambele maluri, dezvoltându-se sub formă de terase de luncă și versant. Sunt constituite predominant din pietrișuri și nisipuri, rar apărând și bolovănișuri, din roci diferite (șisturi cristaline și roci sedimentare , în special gresii). Depozitele proluviale apar sub formă de conuri de dejecție la gurile de debusare a principalilor afluenți (Pârâul Pângărați,Pârâul Sărata,Secu Vaduri) Acestea prin unire au format glacisuri proluviale, ce sunt alcătuite din fragmente de roci puțin rotunjite, luturi argiloase cu prundișuri etc. I.1.1. Structura și tectonica Structura geotectonică are un caracter complex, datorat atât liniilor șariajului general de la vest spre est al pânzelor și cutelor Carpatilor Orientali, cât și a faliilor, legate de acestea. (Băncilă I. – 1958) Se disting mai multe anticlinale și sinclinale deversate de la vest spre est, compuse din mai multe cute “solz” faliate axial și deversate spre est. În sectorul de față al văii Bistrița sunt puse în evidență mai multe accidente tectonice (falii), care delimitează structuri, sau blocuri de roci cu caractere bine individualizate. Efectul acestor falii se oprește la baza formațiunilor cuaternare, nefiind vizibil la suprafața în zona albiei și a teraselor râului Bistrița. (Dragu S. – 1959) I.1.2. Seismicitatea Regiunea intră în zona seismică de gradul 6, iar după Siberg , în zona de „terenuri sigure” cu „pericol redus” în care pot apărea cutremure „mici” cu raza de până la 300 km. (***)

7

Figură I.2

Zonarea seismică a sectorului hidrografic Pângărați – Piatra Neamț în cadrul României

8

Sursa: S.H. Bistrița Piatra Neamț (***)

I.2. Geomorfologia zonei În sectorul Pângărați- Piatra Neamț, râul Bistrița străbate munții josi ai flișului carpatic, ce aparțin culmilor Stânișoarei (la nord) si Goșmanului (la sud). Caracteristicile generale ale reliefului sunt date de orientarea culmilor în concordanță cu marile linii structurale pe direcția NV-SE. I.2.1. Morfologia versanților Versanții au înclinare mare și sunt strajuiți de culmi ale căror înălțimi coboară de la aproape 1153 m (în NV – Muncelu Pângărați) până la 650 m ( în SE – Cozla). Acolo unde versanții sunt grefați pe gresii, pe care le taie transversal, pantele versanților sunt mari cu abrupturi. Versanții au însă înclinări accentuate și atunci când sunt construiți din roci moi, datorită proceselor geomorfologice (alunecări). Fragmentarea reliefului de către afluenții Bistriței este accentuată, fapt ce duce la activarea proceselor geomorfologice de versant. Brăzdarea adâncă a a versanților văii Bistrița de către afluenți s-a făcut mai mult în zonele alcătuite din roci moi de tipul conglomeratelor, gresiilor, argilelor sau marnelor, în timp ce în sectoarele în care predomină gresiile, versanții s-au păstrat aproape intacți. În cuaternar pendulările Bistriței au creat și au extins o serie de trepte de terasă de pe versanții văii (când spre un versant, când spre celălalt), precum și schimbările în plan vertical, datorate eroziunii sau aluvionării. În sectorul Pângărați – Piatra Neamț apar cinci terase de versant, cu altitudini relative de : 5m – 7m ; 8m – 20 m; 20m – 25m; 45m – 55m si 65m – 70m , și lățimi maxime de 400 – 500m.

Figură I.3

În timp ce terasele mai joase au o dezvoltare mai mare, terasele mai înalte s-au păstrat sub forma unor poduri reduse iar uneori nu se mai individualizează morfologic. Ele sunt formate dintr-un material mai mărunt și mai alterat. Terasele inferioare sunt alcătuite în general numai din prundișuri a căror grosime ajunge până la 35- 40 m. În unele locuri ele sunt acoperite cu un strat de nisip lutos. Tot local , în fruntea teraselor de peste 35 m altitudine apare și roca de bază. Structura și raporturile spațiale dintre aceste terase arată că ele sunt sculptate într-un singur strat de aluviuni. Datorită acestui fapt sunt considerate terase de eroziune și nu terase aluvionare tipice, ele fiind create prin eroziune asupra unor aluviuni depuse anterior de Bistrița. Terasele inferioare și medii se dezvoltă și pe unii afluenți (Oanțu, Secu, Pârâul Viilor , Sărata etc.). Un rol important l-au jucat și procesele de versant (alunecările și deplasările gravitaționale), cărora li s-au adaugat eroziunea superficială și torentială, care au brazdat versanții și au creat mari conuri de dejecție și glacisuri de acumulare. Așa sunt conurile de dejecție ale pâraielor Pângărați , Valea Mare , Borzogheanu , Secu – Vaduri. Acestea sunt mai bine dezvoltate pe versantul stâng , unde formează o 9

trenă aproape continuă . Sunt alcătuite din fragmente de rocă slab rotunjite , amestecate cu o masă de material fin marno-argilos. Pe toți versanții sunt prezente și depozite deluviale, ce ating grosimi maxime în zona stratelor de Hangu (5-10 m). Materialul din care sunt formate este predominant argilos. O zonă de relief de acumulare o reprezintă si depozitele de halde. Haldele sunt suprapuse peste conul de dejectie al pârâului Pangarați (de pe terasa de 10-20 m de versant) și au o suprafață de 100 000 m². (Dragu S. - 1959) I.2.2. Stabilitatea terenului Datorită faptului că în acest sector predomină rocile mai rezistente (gresii), fenomenele de instabilitate ale terenului (alunecări) s-au manifestat pe arii mai restrânse ca în sectorul amonte al Bistriței (Lacul Izvorul Muntelui). (Băncilă I. – 1958) Totuși în zonele unde versanții sunt formați din roci slabe , marne și șisturi cu intercalații reduse de gresii și marno – calcaroase (fliș) , au apărut alunecări de teren. Acestea au fost semnalate înaintea execuției lucrărilor hidroenergetice de pe sector. Principalele zone cu alunecări se situează pe versantul stâng (între Pângărați și Pângărăcior și între Valea Mare si Borzogheanu). Sporadic apar și între pâraiele Agârcia si Doamna, pe versantul drept al lacului Pangărați și pe versantul stâng al lacului Vaduri. (Băncilă I. – 1959) Eroziunea torențială produsă de pâraiele si văile torențiale afluente Bistriței au dus la formarea de conuri de dejecție , care pot fi chiar etajate , sau care , prin unire, au dat naștere la glacisuri proluviale. I.2.3. Morfologia albiei văii Bistriței În zona flișului Carpatic, litologia joacă un rol mult mai important decât structura, în aspectul și morfologia văii Bistriței. Astfel, în sectorul sculptat în roci mai moi, marnoase și șistoase, valea capătă o lagună mare (1750 m la Stejaru si 2250 m la Viișoara) uneori sub forma unor bazine intramontane (între Straja și Piatra Neamț) – cu toate că în acest sector valea are un caracter transversal. Varietatea alcătuirii geologice și frecvențele confluente care modifică raportul dintre debitul lichid și cel solid fac ca profilul longitudinal al talvegului Bistriței să prezinte o serie de neregularități sub forma unor praguri de roci, care schimbă raportul dintre debitul lichid și cel solid. Râul acționează prin eroziune și aluvionare asupra albiei, astfel că Bistrița nu și-a atins așa-zisul “profil de echilibru”. (***) Albia minoră este modelată în prundișuri și bolovănișuri cu puține nisipuri , ce au grosimi de 15 m la Piatra Neamț și de 17 m la Pângărați , lățimi mai mici de 50 mm , iar adâncimile nu depășesc 2-3 m. Schimbările dese de poziții în plan orizontal (meandrări) și importantele schimbări în plan vertical datorate eroziunii, sau aluvionării produse din cuaternar și până azi au determinat formarea și extinderea teraselor de luncă. Terasele de luncă au altitudini relative mai mici de 5 m și sunt formate din aluviuni recente (prundișuri). Terasele joase(0.5 – 1.0 m și 1 – 2 m) sunt inundate frecvent la viituri. Terasa de 2- 4 m este mai bine dezvoltată înaval de Vaduri pe ambele maluri ale Bistriței și este parazitată parțial de conurile de dejecție ale pâraielor Borzogheanului și Cuiejdiului (afluenți de stânga). Terasele de luncă apar și pe afluenți (Oanțu , Secu , Pângăracior , Sărata etc.) .

10

Figură I.4

Harta geologică a sectorului Pângărați – Piatra Neamț

Sursa: S.H. Bistrița Piatra Neamț (***) 11

I.3. Clima zonei Acest sector al văii Bistriței se încadrează într-un climat temperat specific unităților montane joase, protejat față de influențele climatice continentale care se resimt în unitățile geografice de la est (Subcarpații și Podișul Moldovei ). Circulația generală a maselor de aer în sectorul analizat se desfașoară preponderent dinspre NV, suferind uneori o canalizare în lungul văii Bistriței. Valorile medii anuale ale principalilor parametri climatici se prezintă astfel: temperaturi de cca. 8°C (la Piatra Neamț este de 8,4°C), precipitațiile cuprinse în general între 650-700 mm (la Piatra Neamț 649 mm), vânturile cu frecvențele cele mai mari pe componentele V-ice și NV-ice și viteze de 3-4 m/s (la Piatra Neamț 3 m/s, la Pangărați 3,9 m/s). (***) Umezeala relativă prezintă un regim asemănător regiunilor de câmpie (invers față de mersul temperaturii), iar nebulozitatea este ridicată în semestrul rece (noiembrie – martie) și primăvara (datorită proceselor termo-convective). I.4. Hidrologia zonei I.4.1. Apele de suprafață I.4.1.a. Rețeaua hidrografică Sectorul Pangărați – Piatra Neamț, cu o lungime de cca 13 km, cuprinde ca element hidrografic principal valea râului Bistrița. Acest sector taie structurile externe ale flișului Carpaților Orientali, separând Munții Stânișoarei de Munții Goșmanului. Caracteristic pentru acest sector de vale este dezvoltarea amplă a formelor de relief fluviatil create de râul Bistrița – albie minoră și majoră, terase – și de afluenții acestuia – conuri de dejecție. Denivelarea sectorului la nivelul albiei minore între confluența cu pârâul Oanțu și amplasamentul C.H.E. Piatra Neamț depășește 60m. Între Pângărați și Piatra Neamț suprafața bazinului Bistriței crește de la 5144 la 5400 km² , iar altitudinea medie a acestuia coboară de la 1086 la 1064m. (***) Afluenții aferenți sectorului amenajat prezintă dimensiuni reduse (lungimi sub 15 km și bazine cu suprafețe sub 40km²). Principalele lor caracteristici sunt redate în tabelul nr. 1. Tabel I.1

Afluentul Oanțu

F (km²) 39

L (km) 13

H (m)

Versant

Colector

769

dr

L. Pângărați

st

idem.

dr

L. Vaduri

st

idem.

dr

idem.

st

idem.

. Pângărați

18

8

736 .

Valea nr. 1

0,625

1,5

.

Pângărăcior

38

11

767 .

Secu Vaduri 25

10

697 .

Bisericani

3,62

3

.

Viilor

1,19

2,25

-

Vaduri

1,47

2,50

.

Ponorul

8,38

3,0

Bistrița (albia naturală) dr Derivație C.H.E. Vaduri dr idem. st

.

.

Valea nr. 2

0,625

1,15

-

dr

idem.

dr

idem.

. Agârcia

14

7

623 . 12

Valea nr. 3

0,375

1

-

Valea Mare

21

7

555

dr

idem.

. st . Doamna

23

8

560

L.Piatra Neamț(Bâtca Doamnei) dr idem.

. Sărata

4,25

3,75

-

st

idem.

dr

idem.

. Valea nr. 4

0,19

0,50

.

(***) F – suprafața bazinului;

L – lungimea afluentului;

H – inălțimea medie a bazinului.

Densitatea rețelei hidrografice la nivelul versanților aferenți sectorului Pângărați – Piatra Neamț trece de la 2km/km², dacă se iau in considerare atât afluenții cu scurgere permanentă cât și cei cu scurgere temporară. Hidrografia este completată prin prezența izvoarelor. Cele mai importante apar la baza teraselor și la nivelul albiei majore, fiind alimentate din stratele acvifere cantonate în depozitele aluvionare. I.4.1.b. Regimul scurgerii lichide Regimul scurgerii lichide a râului Bistrița este determinat de alimentarea predominant pluvionivală (cea subterană este redusă). Valorile cele mai ridicate ale scurgerii se înregistrează primăvara, în lunile aprilie și mai, iar cele mai scăzute iarna, în lunile ianuarie și februarie. Scurgerea din sezonul cald (primăvară – vară) totalizează 70% din scurgerea anuală. Viiturile sunt caracteristice perioadei apelor mari de primăvară și vară și lipsesc aproape cu desăvârșire iarna. Datorită lungimii reduse și a pantelor mari afluenții Bistriței din sectorul Pângărați – Piatra Neamț concentrează rapid apele provenite din topirea zăpezilor sau din precipitații, înregistrând un caracter pronunțat de torențialitate( o parte a acestora au un regim de scurgere temporar). Pe acești afluenți se pot forma viituri rapide în cazul apariției precipitațiilor abundente de scurtă durată(în special în sezonul cald). Eroziunea este foarte intensă în astfel de situații, contribuind din plin la mărirea conurilor de dejecție de la confluențele acestor afluenți cu Bistrița. (***) Scurgerea superficială neorganizată a apelor meteorice pe versanții văii Bistriței sau ai afluenților săi este mult diminuată în sectoarele acoperite cu vegetație forestieră sau de pajiști și fânețe, unde este împiedicată în cea mai mare măsură acțiunea erozivă exercitată de aceasta. I.4.1.c. Debitele lichide caracteristice Debitul mediu multianual al Bistriței în regim natural (pe perioada 1937-1974) în secțiunea Pângărați are valoarea de 51,1 m³/s. Pe sectorul Pângărați – Piatra Neamț creșterea debitului mediu este redusă – 0,6 m³/s (provenit în cea mai mare parte din aportul afluenților principali – Oanțu, Pângărați, Pângărăcior, Bisericani, Valea Mare) , astfel că în secțiunea lacului Bâtca Doamnei debitul mediu multiannual are valoarea de 51,7 m³/s (în secțiunea Vaduri este de 51,5 m³/s). (***) I.4.2. Apele subterane În șesul Bistriței se întâlnesc două categorii de strate acvifere: strate acvifere freatice cantonate în depozitele cuaternare și strate acvifere de adâncime, captive, legate de rocile din fundament. I.4.2.a. Stratele acvifere freatice din depozitele cuaternare Acestea se întâlnesc în depozitele aluviale ale șesului (la diferite niveluri de terasă), în depozitele proluviale (conuri de dejecție) și în depozitele antropice (la baza haldelor ). Depozitele aluviale de șes formate din bolovănișuri și pietrișuri, cu grosimi ce variază între 40 m la Vaduri și Pângărați și 20- 25 m la Piatra Neamț au permis formarea unui bogat strat acvifer freatic cu o 13

pânză de apă continuă cu grosime mare (20 m) și cu un caracter permanent, al cărui regim era influențat în primul rând de regimul precipitațiilor. Coeficientul de permeabilitate al pietrișurilor, determinat prin pompaje, are valori de 450-800m/24 h. (Apopei V. – 1972) Adâncimea stratului acvifer freatic din zona Pângărați – Piatra Neamț este foarte variabilă, în strânsă legatură cu morfologia terenului (nivelurile de terasă ale șesului) și cu adâncimea la care se găsește stratul impermeabil (între 1 și 20 m, dominând însă zonele cu adâncimea de 5- 15 m). Stratul acvifer din depozitele proluviale se întâlnește în conurile de dejecție ale principalelor pâraie ce debusează în Bistrița (Pângărați , Valea Mare , Oanțu , Secu ). Alimentarea stratului acvifer freatic din aceste conuri se face , în cea mai mare parte din pâraiele cu caracter torențial care îl formează. Apele freatice din depozitele deluviale apar lenticular și sunt alimentate din precipitații. Sunt drenate de torenți. Stratul acvifer freatic al depozitelor antropice ocupă o suprafață redusă în zona haldelor de la Pângărați. La periferia haldelor apar izvoare cu debite mici, în special în urma precipitațiilor. I.4.2.b. Ape captive cantonate în rocile acvifere ale flișului (de adâncime) Formațiunile geologice din fundamentul șesului Bistriței are o permeabilitate redusă. Se înregistrează totuși o circulație a apei prin fisurile rocilor, sau în nisipurile sarmațiene, ce formează strate acvifere de adâncime, discontinue. Apar la zi sub formă de izvoare cu debite mici. I.5. Vegetația și fauna I.5.1. Vegetația acvatică – macrofită si microfită Înainte de bararea râului macrofitele acvatice erau foarte slab reprezentate datorită cursului rapid de apă. Plantele specifice terenurilor umede se găseau în apropierea malurilor, în zonele înmlăștinate, fiind amintite specii lemnoase (Salicaceae- plopi, salcii, zălog, și Betulaceae- alun, carpen, mesteacăn) și specii ierboase (14 familii cu 24 de specii). Biotopurile pentru plantele de apă și mlaștină se găseau mai ales în amonte de confluența cu Oanțu (mal stâng), amonte de confluența cu Secu-Vaduri (mal drept) și între localitățile Viișoara – Piatra Neamț (mai ales pe malul drept). (Antonescu C. S. – 1967) Conform cercetărilor efectuate în anul 2002 (de către Universitatea Al. I. Cuza – Stațiunea biologică „Petre Jitariu” Neamț - Laboratorul de Acvacultură și Ecologie acvatică Piatra Neamț) asupra macrofitelor acvatice din lacurile de baraj, lacurile Pângărați, Vaduri ,Bâtca Doamnei și Reconstrucția au condus la identificarea unui număr de 34 de specii. Dintre acestea, cele mai dezvoltate sunt speciile Elodea canadensis(ciuma apelor), Potamogeton natans(broscărița plutitoare), Potamogeton lucens(broscărița lucioasă), Potamogeton crispus(broscărița creață), Potamogeton pectinatus(broscărița crestată) și Myriophyllum spicatum(pârsnel spicat). Pentru stabilirea condițiilor de creștere și dezvoltare a macrofitelor acvatice, au fost necesare analize complexe , fizico-chimice și hidrobiologice, asupra sedimentelor actuale din cele 4 ecosisteme acvatice. Analizele s-au efectuat pe probe prelevate în diferite perioade din cursul anului 2002. (***) Suprafețele ocupate de macrofite sunt cuprinse între 41,91% (lac Pângărați) și 5,96 (lac Reconstrucția) , raportat la suprafața totală. Suprafețele acoperite de macrofite din lacurile Pângărați , Vaduri , Bâtca Doamnei și Reconstrucția (ha și % din suprafața totală a ecosistemelor) înregistrate în anul 2002 sunt prezentate în tabelul numărul 2. Tabel I.2

Lacul N Nr.

Suprafață lac (ha)

C crt. Pângărați 1 Vaduri 2 Bâtca 3 Doamnei Reconstrucția 4

153 90 240 16,3

totală Suprafața acoperită cu Cantitatea macrofite acvatice maximă de material vegetal ha % umed (t/lac) 64,12 41,91 4745 34,66 38,52 2565 74,94 30,97 5545 0,97 5,96 72

(***) 14

Sedimentele actuale Tabel I.3

Lacul Pângărați

Lacul Vaduri

Lacul Bâtca Doamnei

Lacul Reconstrucția

Umiditate 1 (105°C) %

55,46

53,38

54,96

55,66

Ph 2 (u.Ph)

6,80

6,65

6,88

7,04

Subst. 3 organică (%)

6,95

5,93

7,31

8,36

Subst. 4 minerală (%)

93,05

94,07

92,69

91,64

5 NH₄⁺ (mg/100g)

5,85

7,27

6,12

8,01

6 NH₄⁺ (mg/l)

105,48

136,19

111,35

143,91

7 NO₃⁻ (mg/100g)

0,33

0,41

0,28

0,19

8 NO₃⁻ (mg/l)

5,95

7,68

5,09

3,41

9 PO₄³⁻(mg/100g)

0,068

0,072

0,049

0,086

1 PO₄³ (mg/l)

1,22

1,34

0,89

1,54

1 N-NH₄⁺ + N-NO₃⁻ (mg/100g) 1 P-PO₄³⁻ (mg/100g)

4,61

5,74

4,82

6,27

0,022

0,023

0,016

0,028

Ndizolvat/P 1 dizolvat

209,54

249,56

301,25

223,93

N

Parametrul

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Valorile medii ale unor parametri fizico-chimici ai sedimentelor actuale din lacurile de baraj Pângărați, Vaduri Bâtca Doamnei și Reconstrucția în perioada de vară a anului 2002 (***) Datele din tabel indică faptul că sedimentele actuale din cele 4 lacuri de baraj prezintă caracteristici destul de asemănătoare între ele și specifice ecosistemelor acvatice lacustre montane. Algoflora din Bistrița, din sectorul de față era destul de abundentă fiind reprezentată de microfitobentos ( alge fixate pe fundul apei) și perifiton (alge ce traiesc fixate pe alte plante). Organismele puteau fi antrenate de curentul apei în aval formându-se astfel un pseudoplancton specific apelor curgătoare de dimensiuni mici sau medii. Mai frecvent se intâlneau chloroficeele (6 specii) , charaficeele (3 specii), și diatomeele (16 specii). În plus se mai menționează absența speciilor tipic planctonice, o diversitate relativ redusă, precum și prezența între diatomee a unei rarități ocrotite – Cymbella bistritzae. Densitatea numerică a algelor planctonice în râul Bistrița de-a lungul sectorului Pângărați – Piatra Neamț în perioada august-noiembrie 2002 :

15

Tabel I.4

Nr. Crt.

Stația

1 Lac Pângărați

Data 6.08

Total alge Nr. Ex/ml 2213

Media Nr. Ex/ml 1415

2 Lac Vaduri

1.11

617

6.08

3723 2333

3 Lac Bâtca Doamnei 4 Lac Reconstrucția

1.11

943

6.08

617

1.11

1149

6.08

660

1.11

1000

883

830

(***) Fotografie I.1

Algoflora din lacul Pângărați, august 2007

Sursa: S.H. Bistrița, Piatra Neamț 16

Lacurile de baraj Pângărați , Vaduri și Bâtca Doamnei se încadrează în categoria I de calitate după majoritatea parametrilor microbiologici investigați (***), în condițiile unei termici scăzute a apei și a timpului de retenție , în general, scăzut. I.5.2.Vegetația terestră Se întâlnesc mai multe tipuri de formațiuni vegetale. Astfel că, se întâlnesc păduri de amestec (conifer, foioase) în care pot predomina făgetele, ce pot urca mai sus decât rășinoasele sau pot predomina molidișurile sau brădetele. De asemenea sunt prezenți și alți arbori (4 specii) și arbuști (3 specii), precum și etajul ierbos al pădurii amestecate format în principal din 20 specii, pădurile de gorun și de stejar de pe versantul stâng al lacului Bâtca Doamnei. Însă, vegetația suferă un imens impact cu privire la structura și componența floristică, dovadă o reprezintă, printre altele, plantațiile de pin din dreptul lacului Pângărați și plantațiile de salcâm. Poienile și pajiștile de pădure au fondul de vegetație reprezentat de graminee, iar pășunile și fânețele cunosc o diversitate mare de specii și o biomasă importantă ce îi conferă valoare economică. Alte tipuri de vegetație cuprind vegetația ruderală (28 specii) și plantele cultivate de pe terasele Bistriței. Fauna I.5.3. Fauna terestră Cercetările faunistice din zonă au acoperit numai un anumit fragment din întreaga diversitate a lumii animale ce populează zona respectivă și au surprins o faună terestră destul de bogată. În ecosistemele de pădure se întâlneau frecvent mamiferele (33 specii) dintre care 9 specii sunt de o deosebită importanță cinegenetică. Din avifaună se menționează 37 specii, dintre amfibii - 8 specii, iar dintre reptile – 8 specii. În cadrul insectelor au fost studiați numai dăunătorii pădurilor cuprinși în 6 ordine ce înglobează 48 de familii. Au fost insuficient studiate insectele de pajiști și fânețe , insectele de livezi și din culturile agricole, insectele de pe sol și din sol. (***) I.5.4. Fauna acvatică Zona Bistriței în care urma să se construiască lacurile de baraj era inclusă din punct de vedere piscicol în zona lipanului, care se întinde intre Cârlibaba și Piatra Neamț. Între Broșteni și Piatra Neamț lipanul era frecvent dar nu dominant, în această zonă întâlnindu-se păstrăvul de râu (Salmo trutta fario), lostrița (Hucho hucho), fântânelul ( Salvelinus fontinalis), unele ciprinide de talie mare, precum mreana (Barbus barbus), moioaga (Barbus meridionalis peteny ), cât și unele specii de talie mică precum obletele (Alburnus alburnus), porcușorul (Gobio gobio), chetrarul (Gobio Uranoscopus), boișteanul (Phoxinus phoxinus) s.a . Deși nu s-au făcut studii organizate asupra nevertabretolor acvatice, în zona de față se semnalau Planaria alpina dintre viermi , Niphargus puteanus dintre crustacee, 13 specii de insecte , Ancylus fluviatilis dintre moluște. Dezvoltarea cantitativă a acestor formațiuni era mai curând modestă , limitată , datorată pe de o parte troficității în general redusă a acestui ecosistem, iar pe de altă parte influenței unor factori perturbatori ( de ex. viiturile de primavară cu debite foarte puternice).

17

Capitolul II. Efectele amenajărilor hidroenergetice asupra ecosistemelor naturale II.1. Cadru general; Ierarihizarea categoriilor de efecte Potrivit unor studii cu privire la impactul produs de către amenajările hidroenergetice asupra ecosistemelor naturale în majoritatea bazinelor hidrografice de pe teritoriul României (Argeș, Buzău, Cerna, Criș, Jiu, Olt, Someș, Tisa), efectele, grupate pe categorii au fost ierarhizate în trei ranguri. (Tatole V., 2001) II.1.1. Efecte de rangul I Dispariția locală a ecosistemelor lotice și fragmentarea lor Prin creerea unui lac sau a unei succesiuni de lacuri de acumulare, biotopul lotic este fragmentat , uneori reducându-se la porțiunea dintre două lacuri. Lungimea acesor porțiuni, de regulă scurte, variază în funcție de gradul de golire al lacului din aval. Fac excepție însă lacurile de acumulare lungi și înguste, situate în zone cu pantă accentuată( ex. Lacul Turnu – bazinul Olt). Aici apa continuă sa curgă aproape permanent, modificând puternic biotopul lotic: „dintr-un râu cu apă relativ adâncă și substrat litos devine un „râu” adânc, lent cu substrat mâlos-nisipos.”(Tatole V. , 2001 ,pag. 17 ) Dispariția micilor bălți temporare sau permanente din lunca râurilor Odată cu amenajarea cursului, bălțile din lungul unui râu (diferite după natura formării sau a duratei) își pierd calitatea de sistem autarhic, independent. În etapa de constituire a biocenozei lacului, aceste bălți au reprezentat principala sursă de furnizare a faunei și a microflorei. Dispariția locală a ecosistemelor terestre și fragmentarea lor Au loc dizlocări zonale, provocate de amplasarea componentelor amenajărilor hidroenergetice: lacul , barajul , uzina, aducțiunile principale și secundare , construirea drumurilor de acces , organizările de șantier (balastiere , halde de steril , colonii de muncitori etc.) Modificările suferite duc insă la creșterea efectivelor populaționale ale anumitor specii dar și la scăderea până la dispariție în cazul altor specii. Deplasarea pânzei freatice Scade mult în vecinătatea barajului . Se resimt tronsoanele din aval, cu precădere în cazul amenajărilor proiectate și gestionate fără debit de servitute. II.1.2 Efecte de rangul II Modificarea oscilațiilor sezoniere ale debitelor râului Pe teritoriul României, „râurile sunt supuse de regulă unor fluctuații sezoniere ale debitului. Procesul controlează cu precădere apele fluviatile și de șes , care dezvoltă formațiunea de zonă inundabilă – de luncă. Este important de precizat că zona inundabilă asigură condițiile optime desfașurării proceselor de reproducere și hrănire a multor specii de pești.” (Tatole V. , 2001, pag. 18) Prin bararea cursului râului, zona indundabilă scade până la dispariție iar oscilațiile și mai precis oscilațiile în regim sezonal sunt înlocuite, urmărindu-se graficul necesarului de uzinare. Apariția de fluctuații zilnice ale debitelor Fluctuațiile sezoniere sunt înlocuite de fluctuații zilnice ale debitului în funcție de activitatea hidrocentralei. Astfel nivelul lacului scade prin producerea de curent electric și crește atunci când hidrocentrala se află în repaus. Aceste noi fluctuații zilnice împiedică astfel dezvoltarea comunităților de plante și animale acvatice. „Nu se dezvoltă macrofitele submerse și vegetația palustră , ca urmare dispare fitofauna, componenta alcătuită din specii dependente de acestea pentru adăpost , hrană și reproducere; în schimb printr-un proces antagonic se dezvoltă , uneori în exces, fitoplanctonul care prin înfloriri succesive determină eutrofizarea.”(Tatole V. , 2001, pag. 19) 18

În stadiu avansat, eutrofizarea conduce la instalarea procesului de ecranare. Ecranarea lacului duce la dispariția, mortalitatea în masă a unor populații de nevertebrate și pești. De asemenea fluctuațiile zilnice împiedică reproducerea peștilor ce depun ponte în apă mică (ex. Scobarul). Locurile preferate pentru depunerea de ponte sunt cele cu apă puțin adâncă de la coada lacurilor. Însă din cauza rapidității apei din acea porțiune, pontele se pierd, ajungând în câteva ore fie pe uscat fie la apă mult prea adâncă. Modificarea chimismului apelor Regimul hidrochimic al lacurilor de acumulare este influențat de chimismul afluenților, de substratul geologic și pedologic al cuvetei și de procesele biologice din masa apei. Regimul hidrochimic controlează instalarea procesului de autrofizare , proces ce este potențat de existența surselor de poluare , provenite ,de regulă din : deversări industriale , deversări menajere , levigarea solurilor cultivate tratate cu îngrășăminte , ierbicide , pesticide etc. Modificarea regimului termic În funcție de tipul ecosistemului (lotic sau lentic) apar anumite particularități termice. În cadrul ecosistemului lentic (lacul de acumulare) variațiile pe verticală (stratificarea) determină variații de densitate ale apei lacului. „În lacurile de acumulare se disting în decursul unui an două perioade de stratificație și două de circulație; dinamica și amplitudinea valorilor de bilanț caloric și de bilanț hidrologic interacționează major cu dinamica structurală a componentei biotice a lacului.” (Tatole V. , 2001, pag. 19) Modificări valorice ale apei se înregistrează în sectorul situat aval de baraj. Aceste modificări sunt influențate de aportul de apă din zonele bentale ale acumulării. Aceste modificări sunt mai accentuate în anotimpul cald, și în condițiile unui debit minim restrâns. Modificarea gradului de turbiditate Gradul de turbiditate scade, datorită depunerii masive a suspensiilor odată cu încetinirea până la stagnare a apei din lacul de acumulare. De altfel cantitatea ridicată de suspensii din lac împiedică sau doar amână colmatarea lacurilor din aval. Modificarea valorii debitului , în aval Multe amenajări hidroenergetice nu au debit de servitute, iar rețeaua hidrografică zonală este insuficientă pentru a permite refacerea debitului. Acest lucru duce la lipsa apei pe distanțe de kilometri de albie în aval de A.H.E. . Scăderile devin alarmante în anii cu minim pluvial și nival, precum și constant în perioada vară – toamnă. Modificarea microclimatului Modificarea microclimatului constă în apariția unor schimbări privind amplitudinea valorilor de temperatură, de umiditate ale aerului(nocturne, diurne, lunare, sezonale) și implicit ale apei. II.1.3. Efecte de rangul III Constituirea unor ecosisteme acvatice de tip antropizat cu afectarea în grade diferite a celor limitrofe a amenajării „Constituirea lacului de baraj reprezintă un ecosistem antropizat de tip lentic , care diferă de bălțile preexistente din lunca râului prin : suprafață , adâncime , temperatură (stratificare termică) , oscilații ale debitului la intervale scurte , chimism , componenta biotică.”(Tatole V. , 2001, pag. 20) Apar astfel în discuție două biocenoze, biocenoza preexistentă, de râu și cea actuală, de lac de acumulare. Deși se vor regăsi și componente ale biocenozei preexisteente totuși componenta biotică a acumulării reprezintă o entitate biotică mult diferită. În situația actuală nivelul este cu mult mai ridicat datorită exercitării a două categorii total diferite de factori limitanți. Se adaugă la bioceonza actuală a lacului de acumulare noi specii, printr-o populare dirijată cu interes economic și/sau sportiv. Acest proces se face în funcție de calitatea apei(se pot introduce specii de crap, șalău, somn etc.) și de curent (mreană, morunaș, cega etc.). Această ierarhizare a efectelor amenajarii A.H.E este importantă, cumulul de efecte rezultate controlând dinamica tendințelor de evoluție ale biodiversității în toate aceste largi perimetre amenajate hidrotehnic. (Dr. Victoria Tatole, 2001)

19

II.2. Impactul antropic asupra mediului Situația actuală a mediului înconjurător în sectorul Pângărați – Piatra Neamț (modificări suferite în urma plasării amenajărilor hidroenergetice) II.2.1 Modificări ale mediului fizic II.2.1.a. Modificări morfologice După crearea acumulărilor din sectorul Pângărați – Piatra Neamț nu s-au modificat caracteristicile generale ale geomorfologiei zonei. Schimbările care au apărut în lungul ca urmare a apariției complexului lacustru format de Hidoelectrica s-au datorat apariției unor procese geomorfologice care înainte nu existau. Se diferențiază aspectele noi morfologice din sectoarele lacurilor de acumulare de cele din sectorul albiei Bistriței lipsit de debitul principal. Apar noi aspecte morfologice în zonele de mal cu deluvii, în frunțile de terase sau pe versanți. În zonele de mal cu deluvii, sau în frunțile de terase în care apare stratul de nisip lutos , datorită variațiilor de nivel în lac au apărut microfaleze, cu înălțimi de ordinul zecilor de centimetri și terase de abraziune lacustră , cu lățimi de ordinul decimetrilor (local în versantul stâng al lacurilor Vaduri și Bâtca Doamnei). Pe versanți, deasupra nivelului apei în lac sub acțiunea proceselor de eroziune – transport și de umectare a deluviului de pantă - au luat naștere, local, alunecări de teren, în special în zonele cu terenul nestabil ( alunecări vechi ). Dintre acestea două alunecări sunt mai importante și anume: zona cu alunecări de pe versantul drept al lacului Pângărați și alunecările de teren de pe versantul stâng al lacului Vaduri. Zona cu alunecări de pe versantul drept al lacului Pângărați Prezența proceselor fizico-geologice active (alunecări , desprinderi , prăbușiri ) , pe acest versant, care are înclinări de peste 45° și este constituit din marno-calcare grezoase , peste care este un deluviu gros de 1,5 – 2,0 m a fost semnalată înainte de umplerea lacului. Alunecările de teren se întind pe circa 300 m amonte de centrala hidroelectrică în 3 zone și au fost generate de factori geomorfologici (înclinarea versantului , acoperirea cu deluvii etc. ) și de precipitații iar declanșarea lor a fost provocată de execuția lucrărilor pentru drumul forestier ( DN 15 – Oanțu) care se situează cu 15-25 m deasupra oglinzii lacului. Materialul desprins și alunecat a ajuns în lac. În prezent zona afectată de alunecări este parțial stabilizată , cu posibilități de reactivare în caz de precipitații abundente (zona de alunecare este monitorizată de peste 30 de ani). În zona zidurilor de sprijin ale taluzelor excavate, la circa 40 m aval de centrală (pentru platforma drumului de acces ) se produc presiuni în versant , care afectează stabilitatea drumului. S-au produs fisuri în învelitura asfaltică. Alunecările de teren de pe versantul stâng al lacului Vaduri din zona de racord cu barajul de pământ sunt anterioare execuției lucrărilor hidroenergetice. Cauzele acestor alunecări de teren sunt de natură geomorfologică ( panta mare a versantului ) și geologic ( natura rocii ). Alunecările de teren se dezvoltă pe o diferență de nivel de 60-80 m și afectează stratul deluvial (gros de 2,0 – 2,5 m ) , local și roca alterată ( marne , argile , gresii , conglomerate ), prezentând mai multe linii de desprindere , spre amonte și spre aval de barajul de pământ. Pe traseul alunecărilor se află conducta de alimentare cu apă a sanatoriului Bisericani ( ruptă și refăcută în 1975). Alunecările sunt active în perioadele cu precipitații și au tendință de extindere spre pârâul din aval de baraj, care ajunge în drumul de acces în satul Scărișoara. Alte forme de relief , care au apărut pe malurile lacurilor în zonele de detașare a afluenților Bistriței (pâraie , torenți )sunt conurile de dejecție etajate( pârâul Pângărați, Pângărăcior, Bisericani, Sărata ,Doamna , Oanțu etc. ) Modificările morfologice, ca efect al sedimentării sunt posibile la „coada lacului” și în zonele de confluență unde se constată formarea de prundișuri cu material aluvionar.

20

În sectorul de albie dintre lacurile Vaduri și Doamna, care este tranzitat în principal de debitele afluenților, s-a produs consolidarea prundișurilor din albie și din terasele de luncă cu vegetație arborescentă și de tufiș (aval de barajul Vaduri , Viișoara , Bistrița ). S-au format praguri și conuri de dejecție în zonele de confluență ale Bistriței (care este lipsită de capacitatea de transport inițială) cu afluenții. S-au produs astfel devieri ale cursului Bistriței spre malul drept datorate pârâurilor și torenților afluenți pe stânga ( Viilor , Sbrancea și Valea Mare ). În zona inundabilă a teraselor de luncă s-au extins culturile și construcțiile din raza localităților Vădurele , Viișoara , Bistrița , Vaduri și Agârcia. În zona permanent submersată are loc o sedimentare tipic lacustră, iar deasupra nivelului minim al apei în lac , sedimentarea este de tip pluvio-lacustru. Pentru fiecare dintre acumulări , procesele de sedimentare și eroziune s-au manifestat în mod diferit , excepție facând lacul Reconstrucția care datorită situării în apropierea imediată a lacului Bâtca Doamnei și a suprafeței scăzute, se aseamănă in procese.

21

Figură II.1

Sursa: S.H. Bistrița Piatra Neamț (***)

22

Figură II.2

Sursa: S.H. Bistrița Piatra Neamț (***)

23

Acumularea Pângărați Cantitățile relativ mari de aluviuni târâte au dus la colmatarea cozii lacului și la crearea unui con deltaic situat la vărsarea râului Pângărați. La coada lacului grosimea depunerilor ajunge la 2,9 m, fapt ce a dus la reducerea lungimii lacului cu circa 400 m la mai puțin de 100 m imediat în aval de debusarea canalului de fugă al C.H.E D. Leonida. Dezvoltarea acestui con deltaic a fost favorizată de depozitarea materialului excavat din canalul de fugă, pe terasa joasă dintre gurile de vărsare ale râului Pângărați și canalul de fugă. Curentul puternic al canalului de fugă a erodat albia pe un sector restrâns în zona debusării și a împins aluviunile aduse de râul Pângărați și Bistrița spre aval. Cea mai mare cantitate de aluviuni s-a depus în zona centrală a lacului, circa 70% din depuneri. Lărgirea lacului până la 700-800 m permite sedimentarea aluviunilor, în special pe terasa de la malul stâng , care s-a ridicat cu 1,2 – 2,5 m. Depunerile au avansat spre baraj , astfel încât la 100 m în amonte de acesta grosimea lor este de 1,95 m. Deoarece depunerile din conul aluvionar al râului Oanțu puneau probleme scurgerii debitelor maxime la coada lacului , s-a apelat la decolmatarea mecanică ( 95.550 m³ între 1975 – 1977 și 28.500 m³ în 1985). Evaluarea din 1994 privind capacitatea de retenție a aluviunilor în lucrările din bazinul Pângărați a arătat că 80% din acestea sunt complet colmatate , iar pentru pragurile realizate mai recent se estimează că mai pot reține circa 80 000 m³. La 500 m amonte de baraj, prin suprapunerea aluviunilor peste un drum tehnologic , ce nu a fost înlăturat înainte de umplerea lacului , au apărut câteva insulițe. Reducerea volumului datorată colmatării: Tabel II.1

Anul

P.I.F. 1964 1974 1979 1986 1992

Volum brut 10 000 000 m³

6.75 4.87 4.21 3.64 2.95

Reducerea de volum brut % din volumul la P.I.F. 27.85 37.63 46.07 56.30

(***)

24

Volum util 10 000 000 m³

1.33 1.12 1.08 1.00 1.00

Reducerea de volum util % din volumul la P.I.F. 15.8 18.8 24.8 24.8

Sursa: S.H. Bistrița Piatra Neamț (***)

Figură II.3

25

Acumularea Vaduri Datorită amenajării bief în bief, coada lacului Vaduri coincide cu canalul de fugă al C.H.E. Pângărați. În această zonă s-a manifestat o tendință de eroziune mai accentuată în bazinul de liniștire (2m) ; imediat aval de acesta scade la 0.204 m iar la 700 m aval de barajul Pângărați se află o zonă de albie relativ stabilă. Colmatarea începe să se manifeste de la confluența cu Pângărăciorul , grosimea depunerilor crescând constant de la 0,8 m până la 2,2 m la o distanță de 100 m amonte de barajul Vaduri. Ca și în cazul lacului Pângărați volumele maxime depuse se constată în zona mijlocie a lacului (60% din depuneri), deoarece lățimea mai mare (300-800 m) și forma de meandru duc la încetinirea curgerii și favorizează reținerea aluviunilor. Reducerea volumului datorată colmatării este reprezentată în tabelul 2. Tabel II.2

Anul

Volum brut 10 000 000 m³

P.I.F. 1966 1972 1981 1987 1991 (***)

5.60 5.00 4.43 4.00 3.60

Reducerea de Volum util volum brut % 10 0000 000 m³ din volumul la P.I.F. 0.4 10.2 0.4 20.9 0.4 28.4 0.4 35.7 0.4

0 0 0 0

Acumularea Bâtca Doamnei Deși volumele de aluviuni depuse sunt comparabile cu cele de la Pângărați și Vaduri , grosimea aluviunilor nu depășește în lacul Piatra Neamț 1,4 m ( în zona mijlocie a lacului ), datorită suprafeței mai mari – 250 ha față de 153 ha și respectiv 90 ha ). Între intrarea pârâului Plopșor (aproape de coada lacului și 200 m aval de debusarea canalului de fugă al C.H.E. Vaduri, se constată o alternanță de depuneri (0,40,6 m) și eroziuni (0,1-0,2 m) , care se datorează curentului din canalul de fugă într-un pinten al malului drept, ce determină devierea acestuia și producerea unor curenți de circulație către coada lacului. Între măsurători s-a constatat migrarea aluviunilor către zona mijlocie a lacului , cu eroziuni relative mai importante în perioada 1980-1987. În mod constant tendința de eroziune s-a manifestat pe primii 200 m amonte de baraj (0,6 m). Reducerea volumului datorată colmatării este prezentată în tabelul 3. Tabel II.3

Anul

P.I.F. 1965 1975 1980 1987 1993 (***)

Volum brut 10 000 000 m³

10.0 8.45 7.59 7.44 7.11

Reducerea de volum brut % din volumul la P.I.F. 15.50 24.10 25.60 28.90

Volum util 10 000 000 m³

3.60 3.08 2.98 2.94 2.8

Reducerea de volum util % din volumul la P.I.F. 14.44 17.22 18.33 22.22

II.2.1.b. Seismicitatea zonei Activitatea seismică a zonei este urmarită la stația (BIC) instalată la barajul Izvorul Muntelui, cu regim de înregistrare continuă începând din 4.11.1974. În perioada 1974-1994 intensitățile de la barajul Izvorul Muntelui nu au depășit valoarea I = 6 , corespunzătoare zonei macroseismice de gradul 6 (conform STAS 11100/1-1993). Activitatea seismică se 26

caracterizează printr-o intensitate maximă moderată. Seismicitatea regională se află sub influența cutremurelor vrâncene. Ținând cond de condițiile geotectonice ale zonei și de estimarea facută de ICOLD (seismele induse pot fi produse de acumulări cu volume ˃ 1km³ și înălțimi ale coloanei de apă ˃ 80m) se apreciază că în sectorul Pângărați – Piatra Neamț nu se vor produce seisme induse de acumulările existente. II.2.1.c. Modificările hidrologice a) Modificări ale apelor de suprafață Modificări ale hidrografiei Principalele modificări ale hidrografiei pe sectorul de față constau în apariția celor patru acumulări – Pângărați , Vaduri , Bâtca Doamnei , Reconstrucția și în devierea Bistriței între acumulările Vaduri și Bâtca Doamnei printr-o derivație supraterană cu o lungime totală de circa 4,4 km( împreună cu canalul de fugă) pe care se află C.H.E. Vaduri. Fotografie II.1

Cursul natural al Bistriței – Lacul Pângărați , cota 355,50 Octombrie 2010 – golire lac Pângărați Sursa: S.H. Bistrița Piatra Neamț

27

Consecințele acestor modificări sunt reprezentate prin instalarea locală, în spațiul acumulărilor, a unui regim lacustru și fluvio-lacustru și prin scoaterea unui sector de albie de aproximativ 4 km lungime de sub incidența regimului de scurgere natural ( între acumulările Vaduri și Bâtca Doamnei). Modificări ale regimului debitelor lichide Acumulările Pângărați , Vaduri , Bâtca Doamnei și Reconstrucția exercită un impact redus asupra regimului scurgerii , acestea realizând o regularizare zilnică a debitelor. Pe sectorul Pângărați-Piatra Neamț și în aval regimul scurgerii este controlat în principal de debitele descărcate de C.H.E. Stejaru , care poate turbina până la 178 m³/s (debitul instalat). Aportul de apă prin albia Bistriței în secțiunea Pângărați a fost redus la mai putin de 20% din debitul mediu anual în regim natural, ca urmare a realizării barajului Izvorul Muntelui (1960). Acest debit a suferit o nouă diminuare odată cu intrarea în funcțiune a aducțiunii Tașca , care preia și transportă în lacul Izvorul Muntelui cea mai mare parte din debitul Bicazului și al pârâului Izvorul Muntelui. Astfel debitul mediu anual al Bistriței la Pângărați a coborât de la cca. 10m³/s la cca. 7m³/s. Debitul mediu anual prezintă următoarele valori în regim amenajat : secțiunea Pângărați – 7,20 m³/s , secțiunea Vaduri – 7,60 m³/s , secțiunea Bâtca Doamnei - 7,80 m³/s. Pe albia naturală a Bistriței în sectorul dintre barajul Vaduri și lacul Bâtca Doamnei se asigură, din acumularea Vaduri, un debit de servitute de 1m³/s necesar pentru susținerea acviferului aluvionar din acest sector ( există foraje pentru alimentarea cu apă a orașului Piatra Neamț). Influența celor patru acumulări asupra scurgerii maxime se reflectă în capacitatea de atenuare a debitelor mari. Modificări ale regimului debitelor solide Acumularea Pângărați Reducerea bazinului de recepție a aluviunilor prin amenajarea de la Izvorul Muntelui (1960) și captarea râurilor Bicaz (la Tașca) și Izvorul Muntelui este prezentată în tabelul următor: Tabel II.4

Perioada

F Q R (km²) (m³/s) (kg/s) Înainte de 1960 5144 51,1 7,3 (s.h. Frumosu) 1960-1982 1108 8,2 4 (*) 1996 570 7,2 1,37(s.h Straja) *Debitul solid pentru această perioadă a fost apreciat pe baza corelațiilor cu debitul lichid stabilite de Ioniță Ichim (1971). F= suprafața bazinului (***)

Q=debitul lichid mediu

R=debitul solid mediu

Prin măsurarea volumelor de aluviuni depuse în conurile de dejecție s-a determinat relația între debitul în suspensie și cel târât. Pe baza corelațiilor cu bazine hidrografice asemănătoare, Ioniță Ichim (1971) a făcut o apreciere a producției anuale de aluviuni a tributarilor. Rezultatele măsurătorilor si estimările debitelor solide anuale , în situația actuală , sunt următoarele : Tabel II.5

Debitul solid în suspensie Rѕ Kg/s Bistrița 1,370 Oanțu 0,314 Pângărați 0,222 Qs = debit anual solid în suspensie Tributar

Debitul solid târât Rt % din Rs 38 90 120 28

Qs m³/an 27.173 8.066 4.412

Qt

m³/an 10.326 7.252 5.294 Qt= debit anual solid târât

Producția de aluviuni estimată de Ioniță Ichim (1971) pentru întrgul bazin al lacului Pângărați este de 254.850 m³/an , din care 62% aluviuni în suspensie. Din calculul făcut de ISPH, prin extrapolarea datelor de la stația hidrometrică Frumosu, rezultă o rată anuală de intrare a aluviunilor în lac de circa 240.000 m³/an. În urma tranșelor de măsurători topo – batimetrice (efectuate în anii : 1974 , 1979 , 1986 și 1992) au rezultat următoarele volume de aluviuni depuse în lacul Pângărați : Tabel II.6

Perioada de referință

Volumul aluviunilor depuse

Ritm anual de colmatare 10 000 000 m³/an

1969 - 1974 1974 - 1979 1979 - 1986 1986 - 1992 1964 - 1992

10 000 000 m³ 1.88 0.66 0.57 0.69 3.8

% din volumul la P.I.F. 27.8 9.8 8.4 10.2 56.3

0.19 0.13 0.08 0.12 0.14

(***) Rata de reținere anuală medie a aluviunilor , rezultată din măsurătorile topo – batimetrice este de 140.000 m³/an (Qdepus) , deci 58% din aluviunile intrate (ISPH). Bilanțul debitelor solide anuale este: Qintrare – Qieșire = Qdepus , de unde rezultă Qieșire = 100.000 m³/an. Acest bilanț arată că 42% din aluviunile intrate în lacul Pângărați ajung în lacul Vaduri. Acumularea Vaduri Reducerea bazinului de recepție a aluviunilor pentru lacul Pângărați se manifestă indirect și pentru lacul Vaduri. Perioadă Înainte de 1960 1960-1982 1996

Suprafața rămasă 5213 1191 653

Q (m³/s) 51,5 8,6 7,6

Rs (kg/s) 7,3 4 1,42

Tabel II.7

(***) Afluenții direcți ai lacului Vaduri au următoarele caracteristici: Tabel II.8

Curs de apă

Qs (m³/an)*

Qt(m³/an)

Pângăracior Secu – Vaduri Bisericani

8057 5300 1206

7251 4770 1808

(***) Anual , contribuția afluenților direcți este estimată la 30 000 m³/an, iar din lacul Pângărați vin circa 100 000 m³/an , astfel debitul intrat în lac este Qintrat = 130.000 m³/an. În urma tranșelor de măsurători topo – batimetrice (efectuate în anii 1972 , 1981 , 1987 și 1991) au rezultat următoarele volume de aluviuni depuse în lacul Vaduri:

29

Tabel II.9

Perioada de referință

1966-1972 1972-1981 1981-1987 1987-1991 1966-1991

Volumul aluviunilor depuse 10 000 000 % din m³ volumul la P.I.F. 0.57 10.2 0.60 10.7 0.42 7.5 0.41 7.3 2.00 35.7

Ritm de colmatare 10 000 000 m³ / an

0.10 0.07 0.07 0.10 0.08

(***) Se observă că rata anuală medie de reținere a aluviunilor , rezultată din măsurătorile topobatimetrice este Qdepus = 80.000 m³/an deci lacul Vaduri reține 61,5 % din aluviunile intrate. Relația de bilanț a debitelor solide arată că din lacul Vaduri în lacul Bâtca Doamnei trec anual 50 000 m³. Qintrat – Qdepus = 50.000 m³/an Acumularea Bâtca Doamnei Reducerea bazinului de recepție a aluviunilor: Tabel II.10

Perioadă Înainte de 1960 1960-1982 1996 (***)

F (km²) 5290 1260 722

Q (m³/s) 51,7 8,8 7,8

Rs (kg/s) 7,3 4 1,49

Afluenții Bistriței pe sectorul Vaduri-Bâtca Doamnei au următoarele caracteristici: Tabel II.11

Curs de apă Ponorul Agârcia Valea Mare Bâtca Doamnei Sărata

Qs* (m³/an) 2404 3432 5147 5638 1346

Qt* (m³/an) 2884 4118 6176 6764 2019

(***) Anual afluenții contribuie cu 40 000 m³/an , iar din lacul Vaduri vin circa 50 000 m³/an , astfel debitul intrat în lac este Qintrat = 90 000 m³/an.

30

În urma tranșelor de măsurători topo- batimetrice (efectuate în anii 1975 , 1980 , 1987 și 1993) au realizat următoarele volume de aluviuni depuse în lacul Bâtca Doamnei: Tabel II.12

Perioada de referință

Volumul aluviunilor depuse

Ritm de colmatare 10 000 000 m³/an

10 000 000 m³

% din volumul la P.I.F. 1965-1975 1.55 15.5 0.16 1975-1980 0.86 8.6 0.17 1980-1987 0.15 1.5 0.02 (***) 1987-1993 0.33 3.3 0.06 1965-1993 2.89 28.9 0.10 Rata anuală medie a colmatării este : Qdepus = 100 000 m³/an În cazul lacului Bâtca Doamnei se pot observa două perioade în evoluția colmatării: Între 1965-1980 rata medie de colmatare este Qdepus = 165 000 m³/an Între 1980-1993 rata medie de colmatare este Qdepus = 40 000 m³/an Relația de bilanț: pentru prima perioadă , aceasta este neechilibrată , intrările fiind cu 75 000 – 100 000 m³/an , mai mici decât cele necesare pentru a avea rata respectivă de colmatare. pentru a doua perioadă (Qdepus = 40 000 m³/an) , rezultă că lacul Bâtca Doamnei a reținut 44,4% din aluviunile intrate. Pe întreaga perioadă între 1965-1993 bilanțul debitelor este deficitar cu 40 000 – 50 000 m³/an , ceea ce dovedește că debitele ce intră în lacuri sunt subestimate cu până la 50% , în special pentru bazinele proprii ale acumulărilor. b)Modificări ale apelor subterane Regimul hidrogeologic al văii Bistriței din sectorul Pângărați – Piatra Neamț a suferit modificări esențiale față de situația inițială în două etape: 1)După realizarea acumulării Izvorul Muntelui (1961), debitul râului Bistrița s-a redus de la cca 50 m³/s la cca 10 m³/s în secțiunea Pângărați prin devierea apelor pe galeria de aducțiune principală de la C.H.E Stejaru. Până la realizarea acumulărilor Pângărați , Vaduri și Bâtca Doamnei (1964-1966), în aval de debusarea canalului de fugă de la C.H.E Stejaru , debitul pe valea Bistriței era dat de regimul de exploatare al centralei, la care se adăuga aportul de debit din diferența de bazin. Se apreciază că în acest interval de timp (1961-1964) regimul pânzei freatice din depozitele aluvionare ale albiei a suferit modificări (fluctuații) în funcție de regimul de exploatare al C.H.E. Stejaru. Nivelul freatic general din apropierea albiei majore a coborât cu 0,5 – 1,0 m în funcție de natura și configurația stratului acvifer. Pe versanți nu s-au produs modificări. 2)Ca urmare a realizării celor trei acumulări (1966) s-au produs importante modificări în regimul apelor freatice din depozitele aluvionare ale albiei majore și ale teraselor inferioare de versant: În imediata vecinătate a malurilor lacurilor s-a produs creșterea nivelului freatic cu cca. 8 m la Pângărați , 4m la Vaduri și 1,5 – 2 m la Bâtca Doamnei. Această influență a lacurilor asupra nivelului pânzei freatice scade spre versanții văii. S-a mărit viteza de circulație a apei freatice din zona amenajărilor la valori de 800-900 m/24 h. Ea se reduce la coada lacurilor datorită fenomenului de remuu subteran. Variațiile nivelului hidrodinamic din timpul anului au amplitudini maxime în apropierea lacurilor de 1,5 – 2 m la Pângărați , 2-3 m la Vaduri și 0,5 – 1 m la Piatra Neamț , amplitudini ce scad la 10-20 cm spre versanții văii. Adâncimea stratului freatic este foarte variabilă , în strânsă legătură cu adâncimea la care se găsețte stratul impermeabil și cu morfologia terenului. Este cuprinsă între 1 și 20 m , frecvent întâlninduse la 5-15 m. 31

Direcția generală de curgere a pânzei freatice este spre vechiul traseu al Bistriței (diferit de cel actual). Curentul principal urmărește malul stâng al lacului Pângărați , malul drept al lacului Vaduri și malul stâng al Bistriței din zona orașului Piatra Neamț. În afară de acest curent principal , pe traseul vechii albii a Bistriței sunt și curenți secundari care circulă dinspre și înspre lacuri și dinspre zonele mai înalte ale conurilor de dejecție sau ale glacisurilor. În zona lacurilor Pângărați și Vaduri drenarea generală este spre lacul Vaduri. Acest fapt a fost observat în timpul golirilor parțiale sau totale ale lacurilor , când s-a redus simțitor circulația apelor subterane (în situația cu lacul Pângărați gol) , sau au apărut izvoare în aval de A.H.E. Pângărați și la confluența cu Pângăraciorul cu debite de 60-70 l/s (în situația cu lacul Vaduri gol) . Când ambele lacuri se află la N.N.R. , viteza de curgere a apei freatice este impusă de permeabilitatea complexului aluvionar străbătut. În aval de lacul Vaduri, prin devierea Bistriței pe canalul hidroenergetic, s-a produs modificarea regimului hidrogeologic în sensul scăderii nivelului freatic din depozitele aluvionare ale albiei majore. În sectorul analizat , în aval de Vaduri , pe Bistrița curge numai debitul de servitute la care se adaugă debitele reduse ale afluenților de stânga. Zona de influență dintre acviferul freatic și lac apare sub forma unei fâșii pe ambele maluri sau numai pe unul , cu lățimi de sute de metri. Această influență scade spre versanții văii. Canalul de fugă al C.H.E. Vaduri (cu rol de dren), precum și forajele penru alimentarea cu apă a municipiului Piatra Neamț (aflate de o parte și de alta a canalului de fugă) interceptează întregul front de linii de curent al pânzei freatice. În acest sector în perioadele secetoase cu nivel freatic scăzut se produce o secare totală a stratului freatic și implicit „ruperea” continuității pânzei freatice între zona de captare din amonte și lacul Bâtca Doamnei din aval. Pentru refacerea condițiilor hidrogeologice s-au luat măsuri vizând asigurarea pe albia naturală în aval de barajul Vaduri a unui debit de servitute de 1m³/s și decolmatarea forajelor pentru alimentare cu apă. II.2.1.d. Modificări climatice Datorită faptului că cele patru amenajări prezintă volume și suprafețe reduse de apă ce ocupă o mică parte din valea Bistriței pe sectorul Pângărați – Piatra Neamț (la nivelul albiei minore și majore și al teraselor inferioare), influența climatică a acestora este redusă și restrânsă la spațiul din imediata vecinătate a lacurilor , principalul efect constând în atenuarea valorilor termice extreme din sezoanele rece și cald. Trebuie menționat că regimul termic al celor patru lacuri (și implicit influența acestuia asupra împrejurimilor) este determinat în mare măsură de temperatura apelor descărcate de centrala Stejaru (față de regimul natural aceste ape au temperaturi mai ridicate iarna și mai scăzute vara). II.2.2 Modificări ale mediului biologic II.2.2.a Flora și vegetația terestră În zonele inundate practic întreaga vegetație terestră a dispărut rămânând numai în zonele insulare unde a suferit modificări drastice determinate de schimbarea umezelii din aer și sol , de eroziunea puternică a malurilor insulelor mici , de exploatările agricole. Astfel , dacă în 1966 erau 8 insule (2600 m²) în care s-au determinat peste 120 specii de cormofite în prezent au mai rămas doar 2 insule (câțiva zeci de m²). Plantele higrofile de pe mal cât și cele din mediul insular au avut capacitatea de a se adapta noilor condiții de sol extrem de umed, putându-se constitui în nuclee de populare cu plante adaptate condițiilor din zonele de mal. II.2.2.b. Flora și vegetația acvatică Condițiile lacustre precum și expoziția geografică (adâncime mică) au făcut posibilă instalarea încă de timpuriu a unor formațiuni stabile de macrofite în ecosistemele studiate. Macrofitele acvatice și palustre se pot întâlni în zona de mal, în zonele puțin adânci, la coada lacurilor, mai frecvente fiind două asociații vegetale: asociația de Scipurus silvaticus asociația de Equisetum palustre – Carex distans 32

Pe malul drept al lacului Vaduri se întâlnește stuful (Phragmites communis), în bălțile din zona superioară a lacului Bâtca Doamnei – broscărișa (Potamogeton natans) – specie care ulterior s-a dezvoltat destul de bine ocupând unoeri suprafețe de ordinul a mii de m². În lacul Pângărați, la puțin timp după formarea sa, s-au observat formațiuni incipiente , de mici dimensiuni alcătuite din două specii de macrofite acvatice: pasa (Potamogeton crispus) mărar de apă (Potamogeton pectinatus) În anii următori aceste specii au apărut și s-au dezvoltat în lacurile din aval – Vaduri, Bâtca Doamnei și Reconstrucția. Faptul se explică pe de o parte prin capacitatea acestor plante de a se înmulți vegetativ, prin fragmente de tulpină, iar pe de altă parte, prin adecvarea condițiilor ecologice oferite de aceste bazine la cerințele fiziologice ale plantelor respective. Ulterior, flora acvatică din cele patru acumulări s-a îmbogățit și cu alte specii ( 7 specii). Se consideră că este necesară urmărirea în continuare a macrofitelor acvatice întrucât procesul de formare și stabilizare a macrofitelor în lacuri nu este terminat, în principal datorită colmatării. Importanța macrofitelor acvatice e cu atât mai mare cu cât ele reprezintă producția primară principală și prezintă interes pentru exploatarea piscicolă și purificarea biologică a apei. Algoflora provine din algele preexistente și din aportul adus de lacul Izvorul Muntelui fiind în bună măsură oarecum asemănătoare în cele patru ecosisteme lacustre. Deosebirile față de situația preexistentă se datorează în principal datorită aportului din lacul Izvorul Muntelui și datorită caracterului lacustru al apei; probabil acest al doilea factor a determinat absența – după formarea lacurilor – a speciei rare de diatomee , Cymbella bistritzae. Indicatorii biologici de saprobitate ai apei arată apartenența celor trei lacuri în categoria apelor relativ curate – oligo-betamezosaprobe. Fitoplanctonul este slab dezvoltat cantitativ față de perifiton în cele patru lacuri de acumulare , în comparație cu situația din lacul Izvorul Muntelui. II.2.2.c. Fauna terestră Inundarea mai multor sute de hectare din albia majoră a Bistriței a avut efecte locale constând în dispariția tuturor animalelor adaptate exclusiv la viața terestră din zonele respective. În restul văii (referire la ecosistemele de pădure specifice acestei porțiuni din Valea Bistriței), modificările nu au avut un caracter radical. Dezvoltarea localităților rurale în zonă a dus treptat la o creștere a presiunii mediului antropic asupra ambientului natural, și deci direct sau indirect, asupra faunei (îndeosebi asupra animalelor mari). La acestea au contribuit extinderea exploatării pădurilor, mărirea suprafețelor de teren exploatate agricol, creșterea treptată a activității de vânătoare (autorizată sau nu). S-a pus în evidență reducerea până aproape de dispariție a efectivelor de lup (Canis lupus) și micșorarea semnificativă a populațiilor de cerb și căprioară din zonă. În domeniul avifaunei s-a pus în evidență dispariția privighetorii de stuf (Locustella luscinoides) ca urmare a tăierii zăvoaielor din dreptul localității Viișoara , datorită canalizării cursului râului precum și apariția unor specii acvatice (17 specii) – corcodelul (Podiceps ruficolis) , stârcul cenușiu (Ardea cinerea) , rața sălbatică (Anas platyrhyncos) , pescărușul comun (Larus ridibundus) , lebăda (Cygnus cygnus) etc. – unele semnalate accidental în vechea albie a râului Bistrița. Prezența lacurilor a determinat și apariția unor specii de amfibieni, dintre care amintim pe broasca mică de iaz verde , (Rana esculenta) și broasca mare de lac, măslinie (Rana ridibunda), aceasta din urmă semnalată cu totul sporadic și înainte de apariția lacurilor respective. II.2.2.d. Fauna acvatică Factorii perturbatori principali care influențează fauna acvatică sunt de natură fizică. Aceștia sunt reprezentați de : -înlocuirea condițiilor de apă curgătoare, de munte, cu cele specifice unor lacuri de baraj de dimensiuni relativ mici, cu durata de înlocuire a apei de ordinul 1-4 zile; -fragmentarea cursului natural al râului Bistrița prin construire de baraje, prin realizarea pe anumite porțiuni ale unui curs artificial (canale hidroenergetice), cât și prin dispariția debitului lichid (sau, cel puțin diminuarea sa foarte accentuată) pe multe porțiuni din cursul râului îndeosebi imediat în aval de baraje. 33

Elementele de noutate în fauna de nevertebrate acvatice aduse de apariția celor patru lacuri de acumulare sunt considerate a fi: -apariția zooplanctonului, formațiune ce nu putea exista în apa râului Bistrița, care este format pe seama aportului din lacul Izvorul Muntelui. Structura zooplanctonului este reprezentată de cladocere ( 9 specii), copepode ( 3 specii), rotifere( 11 specii). -apariția de schimbări în zoobentos, formațiune ce populează depozitele de fund ale lacurilor; astfel apar structuri de tip nou, caracterizate prin adaptarea la condițiile lacustre – curent foarte slab al apei, oxigenare inferioară față de apa Bistriței, stratificarea maselor de apă, reducerea importantă a intensității luminii, modificări în regimul termic induse de influența directă a maselor de apă din lacul Izvorul Muntelui; în compoziția zoobentosului se menționează un număr de 12 specii; -apariția faunei fitofile instalată pe populațiile bogat reprezentate de macrofite acvatice; se întâlnesc populații aparținând protozoarelor (Vorticella sp.), celenteratelor (Hydra viridis), viermilor(nematode etc.), moluștelor(Limnea stagnalis); II.2.2.e. Calitatea apei Calitatea apei înseamnă, pe de o parte, încadrarea în niște valori ale unor parametri fizico – chimici și biologici, aceasta raportat la necesitățile utilizatorului (societatea umană), iar pe de altă parte, calitatea apei reprezintă calitatea mediului de viață pentru biocenozele trăitoare în apă. În cadrul aprecierii calității apei în cele patru lacuri de acumulare punctele de prelevare reprezintă intrările și ieșirile din fiecare lac, după cum urmează: 1. Râul Bistrița în amonte de lacul Pângărați; 2. Canalul de fugă al U.H.E. Stejaru = principala intrare în lacul Pângărați; 3. Aval de lacul Pângărați; 4. Intrarea în lacul Vaduri; 5. Aval de U.H.E. Vaduri; 6. Aval de lac Bâtca Doamnei; 7. Intrarea în lacul Reconstrucția. Prelevările de probe s-au făcut în două momente cu condiții ecologice diferite: o primă prelevare (2.05.96), după o perioadă ploioasă cu viituri destul de importante; a doua prelevare (10.06.96), la începutul verii în afara influenței oricărei viituri. (***) Analizele chimice conduc la următoarele concluzii: -oxigenarea apei a fost ridicată pe întreg sectorul studiat, ceea ce arată că din acest important punct de vedere, cele patru ecosisteme lacustre prezintă condiții de mediu favorabile pentru organismele acvatice aerobe, și în primul rând pentru pești; -ca urmare a existenței celor patru lacuri și a funcționării lor, a influențelor ce se manifestă, substanța organică, azotații, azotiții, amoniul manifestă o tendință de creștere dinspre amonte spre aval; -valorile parametrilor chimic invetigați în 1996 permit caracterizarea apei din cele patru bazine ca o apă aparținând categoriei I de folosință (în sensul prevederilor STAS 4706/1988). II.2.3. Modificări ale cadrului socio-economic Organizarea teritoriului. Populația. Cadrul economic Realizarea lacurilor de acumulare a avut un impact important asupra organizării teritoriului comunelor din vecinătate, necesitând inundarea unei suprafețe de teren de circa 415 ha. Exproprierea terenurilor s-a făcut conform unor decrete și decizii aprobate între anii 1960-1968. La nivelul comunelor situația terenurilor expropriate s-a prezentat astfel: comuna Pângărați 140,7 ha, comuna Viișoara 127,4 ha, orașul Piatra Neamț 140,8 ha. În cadrul decretelor au fost prinse și terenuri aparținând comunelor Buhalnița, Tarcău și Bicaz (circa 18700 m²). Au fost afectate toate categoriile de terenuri, ponderea cea mai mare având-o terenurile agricole – 63%, și în cadrul acestora, terenurile arabile 43%. Terenurile aparțineau în majoritate locuitorilor din satele riverane (1115 familii), dar și Ocolului Silvic Vaduri, primăriilor comunale și C.A.P.-urilor. Prin inundarea văii Bistriței în vederea realizării lacului au fost afectate 137 de gospodării. Despăgubirile acordate pentru terenuri și imobile au fost date în bani și terenuri, materialele rezultate în urma demolărilor construcțiilor au fost atribuite gratuit foștilor proprietari în vederea reconstruirii gospodăriilor. Amenajarea hidroenergetică a râului Bistrița a contribuit la o evidentă regularizare a fenomenului de scurgere, fenomen evidențiat în timpul viiturilor din 1969, 1970, 1971, când nici un teren – aval de Bicaz – nu a mai fost inundat.

34

În anul 1990, în urma unor calcule efectuate de INMH, prin reactualizarea debitelor, s-a constatat că există posibilitatea inundării unor mici suprafețe de teren din perimetrul lacurilor Vaduri și Bâtca Doamnei la debitele de verificare. Începerea lucrârilor pentru amenajarea hidroenergetică a râului Bistrița s-a resimțit și asupra populației din zonă. În perioada 1948 – 1956 datorită atât ridicării nivelului de trai cât și fenomenului de industrializare a văii Bistrița. Ritmul mediu anual de creștere a populației a fost de 2,2%. O dată cu încheierea construcției barajelor o parte din forța de muncă s-a deplasat în alte județe după anul 1966 se înregistrează o scădere a ritmului de creștere a populației. Conform datelor de la Direcția Județeană de Statistică Neamț, numărul locuitorilor comunelor Pângărați și Viișoara, la nivelul anilor 1966 și 1992 era: Tabel II.13

Comuna Pângărați Viișoara

Nr. locuitori în 1966 5191 5365

Nr. louitori în 1992 5107 4739

(***) Realizarea amenajării hidroenergetice a avut un impact și asupra ocupațiilor locuitorilor. Pe perioada lucrărilor au fost create un număr important de locuri de muncă. Pentru exploatare, numărul locurilor de muncă este de circa 50 fiind ocupate de localnici. Lucrările de amenajare a văii Bistriței au reprezentat începutul dezvoltării economice a zonei. Astfel s-a înregistrat o schimbare în profilul structurii profesionale, procentul populației ocupate în sectorul economiei rurale și al plutăritului a scăzut, crescând în sectorul industriei și al construcțiilor.

35

Capitolul III. Sursele de poluare și cadrul legislativ de gestionare a acestora III.1. Calitatea apei și influența poluării asupra acesteia Rețeaua hidrografică a culoarului văii Bistrița a suferit schimbări radicale, începând din anul 1960, odată cu apariția amenajărilor hidrotehnice și implicit a lacurilor artificiale și a canalelor de aducțiune. Au apărut astfel modificări calitative, în sensul degradării proprietăților fizico-chimice ale apelor de suprafață și subterane, în special în aval de lacul Reconstrucția. Situația s-a agravat în special pe cursul Bistriței din zona municipiului Piatra Neamț, unde, datorită deversărilor de ape ale orașului (parțial epurate), de la societățile industriale existente, calitățile apelor s-au modificat substanțial. Astfel valorile de CBO5 au crescut până la peste 30mg/l iar valorile de O2 au scăzut până la 3mg/l. Modificări negative importante se întâlnesc atât asupra apelor de suprafață, cât mai ales asupra stratului acvifer. În interiorul municipiului Piatra Neamț cursul Bistriței se împarte din punct de vedere calitativ în două tronsoane. Primul este tronsonul montan, reprezentat de lacul Bâtca Doamnei și încadrat în categoria bazinelor mezotrofe, unde apele, după concentrația în azot mineral (0,7 mg/l) și fosfor total (0,034 mg/l), caracterizează elemente specifice apelor oligotrofe. Cel de-al doilea tronson este cel subcarapatic, puternic poluat datorită deversărilor din zonă ( în aval de Lacul Bâtca Doamnei). Valoarea indicatorilor chimici indică o apă alterată, în afara oricăror categorii de folosință. (Mihail Apăvăloae, 2005) Tabel III.1

Indicatori fizicochimici Temperatura PH- ul Oxigen dizolvat Oxigen saturație Alcalinitate Substanță organică

U.M. °C PH Mg/l % Ml/l KMnO4 Mg/l O2mg/l

Lacul Bâtca Doamnei 0m 7m 14 m 8.2 7.8 8.2 7.6 7.7 7.7 10.5 11.0 11.4 88.6 93.0 94.7 2.1 2.2 2.1 14.0 12.9 16.0

Canal U.H.E 7.7 7.6 11.1 19.8 2.4 21.2

Consum chimic de 14.7 16.2 15.1 23.7 oxigen Consum biochimic Mg/l 1.9 2.2 2.4 6.0 de oxigen Fier Mg/l 0.2 0.3 0.3 0.2 Amoniu Mg/l 0.2 0.2 0.2 1.5 Sulfați Mg/l 51.3 36.2 41.2 42.9 Azotați Mg/l 1.9 2.2 1.8 2.1 Cloruri Mg/l 6.0 5.2 5.8 20.9 Calciu Mg/l 31.5 36.0 35.9 32.1 Rezidiu mineral Mg/l 191.2 216.2 194.5 244.5 Valorile indicatorilor fizico-chimici din lacul Bâtca Doamnei și din aval de acesta (Mihail Apăvăloae, 2005 – după V. Apopei, 1980) Valorile indicatorilor din tabelul de mai sus au fost cu mult depășite în canalul UHE în urma deversărilor de ape sulfatice și bisulfatice de la fosta fabrică de celuloză și hârtie Reconstrucția. În 2010(semestrul II, iulie – decembrie), din punct de vedere fizico-chimic, toți indicatorii analizați în lacul Bâtca Doamnei s-au încadrat în clasa I de calitate (fapt ilustrat în harta de mai jos) iar din punct de vedere trofic după indicatorii chimici ai gradului de eutrofizare (fosfor total şi azot mineral 36

total) în stadiul eutrof. (A.P.M.N.T. – Raport semestrial privind calitatea factorilor de mediu , semestrul II, 2010). Figură III.1

37

Figură III.2

Secţiuni de supraveghere pe râuri

Secţiuni de supraveghere pe lacuri Foraje hidrogeologice ( profile ) Foraje de supraveghere pe platforma chimică Săvineşti

Sursa: Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamț, 2008 (***) În privința monitoringului de supraveghere de pe sector identificăm pe această hartă următoarele secțiuni de supraveghere: două secțiuni de supraveghere pe râuri – prima la confluența râului Oanțu cu Bistrița iar cea de-a doua în aval de barajul de la Bâtca Doamnei, patru foraje hidrogeologice și o altă secțiune de supraveghere pe lacul Bâtca Doamnei. 38

III.2. Poluarea atmosferică Înțelegând prin mediu înconjurător – „totalitatea componentelor naturale și antropice din afara unei ființe vii, care îi influențează existența”, iar prin poluant – „substanțe (solide,lichide,gazoase) prezente în aer, cu potențial de acțiune nocivă asupra sănătății, generante de disconfort și/sau alterare a mediului înconjurător” , putem privi poluarea ca pe un aspect al distrugerii „echilibrului ecologic”. Domeniul poluării aerului este un domeniu complex, interdisciplinar, prin probleme conexe asupra ploilor, apelor de suprafața, solului, vegetației, faunei și așezărilor umane. Atmosfera poate fi afectată de o multitudine de substanţe solide, lichide sau gazoase. Dat fiind faptul că atmosfera este cel mai larg şi în acelaşi timp cel mai imprevizibil vector de propagare al poluanţilor, ale căror efecte sunt resimţite în mod direct şi indirect de om şi de către celelalte componente ale mediului, se impune ca prevenirea poluării atmosferei să constituie o problemă de interes public, naţional şi internaţional. Potenţial, poluarea aerului este cea mai gravă problemă, întrucât are efecte pe termen scurt, mediu şi lung. Pe termen scurt şi mediu, poluarea are efecte negative, de natură să pună în pericol sănătatea omului, să dăuneze resurselor biologice şi ecosistemelor, să provoace pagube economice. Pe termen lung poluarea produce modificări asupra mediului prin: efectul de seră, distrugerea stratului de ozon şi ploile acide. Lista titularilor de activităţi potenţial poluatoare ale atmosferei, tipul şi cantitatea de poluanţi emişi în anul 2007 în județul Neamț: Tabel III.2

Titular de activitate

Tipul de activitate

Proiectare, construcţii, reparaţii, SC PUBLISERV SRL PIATRA întreţinere drumuri şi NEAMŢ administrarea domeniului public

SC PETROCART SA PIATRA Fabricarea cartonului NEAMŢ şi hârtiei

SC MECANICA CEAHLĂU SA PIATRA NEAMŢ

Maşini şi echipamente agricole

SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA PIATRA NEAMŢ

Colectare, transport, depozitare deşeuri

SC MAELVI COMIMPEX SRL

Lucrări de instalaţii sanitare şi termice 39

Principalii Cantităţi de poluanţi poluanţi emişi in 2007 atmosferici emişi 1590 tone CO2 2,46 tone SO2 CO2, SO2, NOx, 5,89 tone NOx NMVOC, CO, 15,09 tone NMVOC TSP, PM10 17,5 tone CO 552,42 tone TSP 1,01 tone PM10 7392 tone CO2 2,12 tone SO2 CO2, SO2, NOx, 16,19 tone NOx CO, NMVOC, 8,10 tone CO TSP 2,23 tone NMVOC 0,38 tone TSP 822,97 tone CO2 0,23 tone SO2 CO2, SO2, NOx, 1,89 tone NOx CO, NMVOC 7,90 tone CO 23,86 tone NMVOC 707 tone CO2 1,85 tone SO2 CO2, SO2, NOx, 7,86 tone NOx CO, NMVOC 6,26 tone CO 1,50 tone NMVOC 90,8 tone CO2 CO2, SO2, NOx, CO 0,25 tone SO2

Titular de activitate

Tipul de activitate

Principalii Cantităţi de poluanţi poluanţi emişi in 2007 atmosferici emişi

0,43 tone NOx 1,24 tone CO 62,6 tone CO2 SC AMBIA PROD SRL Producţia altor tipuri 0,17 tone SO2 CO2, SO2, NOx, CO PIATRA NEAMŢ de mobilier 0,10 tone NOx 0,62 tone CO 77,6 tone CO2 0,01 tone SO2 SC PANMONT SA PIATRA Fabricare produse de CO2, SO2, NOx, 0,21 tone NOx NEAMŢ panificaţie NMVOC, CO 2,47 tone NMVOC 2,07 tone CO 304,9 tone CO2 0,01 tone SO2 SC COZLA PRODUCŢIE SRL CO2, SO2, NOx, Producere bere 0,36 tone NOx PIATRA NEAMŢ NMVOC, CO 1,15 tone NMVOC 1,51 tone CO 89 tone CO2 0,02 tone SO2 SC PAMGAZ SA PIATRA CO2, SO2, NOx, Fabricarea pâinii 1,19 tone NOx NEAMŢ NMVOC, CO 5,62 tone NMVOC 0,95 tone CO 4,77 tone CO2 2,21 tone SO2 CO2, SO2, 3,82 tone MNVOC SC SEF PERTOFOREST Prelucrarea lemnului NMVOC, 1,17 tone CH4 PIATRA NEAMŢ CO,CH4, TSP, 13,96 tone CO PM10 0,142 tone TSP 1,044 tone PM10 761 tone CO2 Prepararea şi 0,05 tone SO2 S.C. LANGELLOTTI SRL vopsirea blănurilor, CO2, SO2, NOx, 0,87 tone NOx Dumbrava Roşie fabricarea articolelor CO, NMVOC 1,1 tone CO din blană 0,32 tone NMVOC 231,2 tone CO2 0,015 tone SO2 SC DELTA WOOD SRL CO2, SO2, NOx, Producere mobilier 0,34 tone NOx Dumbrava Roşie NMVOC, CO, 5,09 tone NMVOC 0,91 tone CO 28,52 tone CO2 Fabricarea utilajelor 0,06 tone SO2 pentru industria CO2, SO2, NOx, S.C. LERA SRL D. ROŞIE 0,15 tone NOx textilă, pielăriei şi a CO, PM 10 1,31 tone CO îmbrăcămintei 0,026 tone PM10 512 tone CO2 Fabricarea maşinilor 0,30 tone SO2 S.C. UMARO SA ROMAN CO2, SO2, NOx, CO unelte 1,43 tone NOx 2,94 tone CO S.C. SMIRODAVA SA Fabricare de articole CO2, SO2, NOx, CO 291 tone CO2 40

Principalii Cantităţi de poluanţi poluanţi emişi in 2007 atmosferici emişi

Titular de activitate

Tipul de activitate

ROMAN

tricotate tip lână

SC SUINPROD SA ROMAN

Creştere suine

SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN

Fabrica de prelucrare CO2, SO2, NOx, materii prime CO,TSP, PM10 vegetale

SC ROMANA PROD SRL ROMAN

Produse zaharoase

ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS ROMAN SA

Producerea şi comercializarea CO2, SO2, NOx, ţevilor din oţel CO, TSP, PM10 carbon prin laminare la cald

CO2, SO2, NOx, CO, NH3, CH4

CO2, SO2, NOx, CO, PM10

CO2, SO2, NMVOC, NOx, CO, Pb, Zn, TSP, PM10

CARPATCEMENT HOLDING Fabricare ciment SA SUCURSALA BICAZ

0,02 tone SO2 0,30 tone NOx 0,86 tone CO 1987 tone CO2 2,13 tone SO2 9,91 tone NOx 6,67 tone CO 867,41 tone NH3 1109,32 tone CH4 35582 tone CO2 1,68 tone SO2 101,18 tone NOx 19,35 tone CO 1,98 tone TSP 0,77 tone PM10 1056 tone CO2 0,53 tone SO2 2,54 tone NOx 4,84 tone CO 0,22 tone PM10 133389 one CO2 64,55 tone SO2 286,43 tone NOx 92,11 tone CO 1,91 tone TSP 2,42 tone PM10 1344634 tone CO2 27,50 tone SO2 313,79 tone NMVOC 539,28 tone NOx 920,12 tone CO 1086,7 tone Pb 2491,3 tone Zn 538,56 tone TSP 464,44 tone PM10

Sursa: A.P.M.N.T , 2010 (***) În tabelul de mai sus, observăm pentru sectorul Pângărați – Piatra Neamț activități potențial poluatoare ale atmosferei situate doar în interiorul municipiului Piatra Neamț. Monitorizarea acestor poluanți în județul Neamț se realizează prin intermediul a trei stații automate de monitorizare a aerului: o stație de fond urban la Piatra Neamț (NT 1) și două stații industriale, la Roman (NT 2) și la Tașca – Hamzoaia (NT 3). Pentru sectorul de față relevante sunt stațiile NT 1 și NT 3. Stația de fond urban de la Piatra Neamț monitorizează următorii poluanți: SO 2, NOx, CO, O3, , PM2.5(nefelometric si gravimetric), Benzen, Toluen, Etilbenzen, m, p, o - xilen. De asemenea sunt monitorizați următorii parametri meteo: temperatura, viteza vântului, direcţia vântului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică, radiaţia solară și precipitaţiile. La stația industrială de la Tașca – Hamzoaia poluanții monitorizați sunt: SO2, NOx ,PM10(nefelometric şi gravimetric) și Pb. Parametrii 41

meteo sunt aceeași la fiecare dintre cele trei stații automate de monitorizare. Mai jos sunt prezentate grafice realizate de A.P.M. Neamț privind monitorizarea, evoluția principalilor poluanți, de la stațiile NT 1 și NT 3, din perioada iulie – decembrie 2010.

Figură III.3

Figură III.4

42

Figură III.5

Figură III.6

43

Figură III.7

Figură III.8

44

Figură III.9

III.3. Poluări accidentale Calitatea resurselor de apă este influenţată într-o anumită măsură şi de poluările accidentale, care reprezintă alterări bruşte de natură fizică, chimică, biologică saubacteriologică a apei, peste limitele admise. În funcţie de tipul poluărilor accidentale, acestea pot avea magnitudini şi efecte diferite (locale, bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor de apă. Utilizatorii de apă sunt cei ce pot produce poluări accidentale. In general, aceste surse de poluare simt unităţi care folosesc, produc, stochează şi evacuează substanţe care pot ajunge în mod accidental în resursele de apă. Fenomenele au impact local, iar datorită duratei reduse, a naturii poluantului, a lungimii tronsonului afectat şi a inerţiei comunităţilor din structura biocenozelor acvatice, efectele fenomenelor se reduc doar la modificarea pe plan local a valorilor indicatorilor fizico-chimici.

45

Lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse potențiale semnificative de poluare accidentală din județul Neamț : Tabel III.3

N Nr. Denumirea utilizatorului c de apă rt. 0

.

.

.

.

.

1

Cod cadastral

2

S.C ARCELORMITTAL XII.1.040.00.00.0 1 TUBULAR PRODUCTS 0.0 S.A. Roman 7065

C.J. APA SERV S.A. 2 Neamţ

S.C. FIBREX NYLON 3 S.A. Săvineşti S.C. HIDROELECTRICA 4 S.A. Sucursala “Bistriţa” Piatra Neamţ

XII.1.053.00.00.0 0.0 7052

XII.1.053.00.00.0 0.0.7165

XII.1.053.00.00.0 0.0

Curs de apă Adresa poz. telefon hectom. a fax evacuării de impact 3 4

Poluanţi Cod cadastral al periculoşi posibil folosinţei de apă a fi scăpaţi de sub din aval ce pot fi control afectate

5 6 Str.Stefan cel Ni,Fe, Cu, Cr, Prize Mare nr.246 Moldova substanţe Cordun curs natural 0233748201 extractibile XII.1.040.00.00.0 0233748405 2010 (produse 0.0 petroliere) Str. Suspensii, Front captare Bistriţa Lt.Drăghiescu substanţe organice, Bacău curs natural , nr.20 amoniu, substanţe XII.1.053.00.00.0 2118 0233212172 extractibile 0.0 0233218973 Str. Uzinei, Uleiuri minerale, Front captare Bistriţa nr.1 amoniu, amoniac, Bacău canal UHE 0233205000 azotiţi, azotaţi XII.1.053.00.00.0 2256 0233281223 0.0 Str. Lt. Uleiuri minerale Front captare Drăghescu Bacău Bistriţa 0233213830 XII.1.053.00.00.0 Canal UHE 0233216160 0.0

Str. D. Substanţe Bistriţa XII.1.053.00.00.0 Leonida, nr.2 organice, curs natural 0.07059 0233211405 substanţe 2118 0233214811 extractibile Sursa: Comitetul județean pentru situații de urgență – Neamț, 2006 (***)

S.C. 5 PERGOPAPER S.R.L. P.Neamţ

Front captare Bacău XII.1.053.00.00.0 0.0

Observăm din tabel situarea majoritară a utilizatorilor ce prezintă risc de poluare accidentală, pe cursul Bistriței. Sectorul vizat cuprinde Bistrița în aval de Barajele Bâtca Doamnei și Reconstrucția. Poluare accidentală cu uleiuri pe râul Bistriţa (curs amenajat ) Poate proveni de la S.C. Hidroelectrica S.A. – S.H. Bistrița, Piatra Neamț, fiind cauzată de scurgeri accidentale de lubrifianți, ocazionate de intervenții la hidroagregate (la faza de demontare a instalațiilor hidraulice). Ca principale efecte pot fi modificate proprietățile fizico-chimice ale apei, cauzate de prezența peliculei uleioase la suprafața receptorului. Măsurile luate în acest sens sunt de două feluri: măsuri aplicate direct la sursă și măsuri menite să neutralizeze efectele: -la sursă -verificări permanente a etanșeităților la hidroagregate; -control riguros al activităților de revizie și reparație; -la efecte –la demararea activității de revizie – reparație cu risc de poluare a apei; se vor amplasa baraje de retenție flotabile în bazinul de liniștire al hidrocentralei . Poluări accidentale cu amoniu pe râul Bistriţa (curs amenajat ) Pot apărea din cauza funcționării platformei chimice de la Săvinești, reprezentată mai exact de S.C. GA-PRO-CO CHEMICALS. S.A. Cauzele sunt diverse, pot proveni din: defecțiuni tehnice la utilaje, 46

porniri,opriri repetate ale instalațiilor chimice, purjări, lipsa controlului activităților generatoare de poluare(spălări în spațiul instalațiilor, curățări ale utilajelor, descărcări de substanțe chimice) și tehnologii deficitare de neutralizare a poluanților din apele uzate. Depășirea concentrației maxime admise de poluanți în efluentul descărcat în receptor cauzează degradarea apei. La fel ca în cazul poluării cu uleiuri măsurile sunt: aplicate direct la sursă și menite să neutralizeze efectele: La sursă: -acţiuni specifice, funcţie de cauză, pentru sistarea poluării şi limitarea efectelor -Monitorizarea fenomenului La efecte: - intensificarea monitorizării efluentului şi receptorului S-a solicitat uzinarea cu debit maxim pe canalul UHE pentru mărirea gradului de diluţie a poluanţilor. Poluări „secundare” Sunt cazuri de poluări atipice ale cursurilor de apă care sunt generate de următorii factori favorizanţi: -evacuări sistematice de ape uzate poluate, în receptor -acumularea de poluanţi pe patul albiei , în special compuşi organici - temperaturi ridicate - debite scăzute în receptor Pe Lacul Reconstrucția acest tip de poluare a avut loc ca urmare a situării lacului la cca 3 km aval de o descărcare de ape uzate cu conţinut organic (fibră celulozică) - efluentul fabricii de hârtie S.C. PERGOPAPER S.A. Lacul a funcţionat ca un decantor pentru suspensia organică din apă. Fenomenul s-a manifestat în special în perioadele calde şi secetoase, când nivelul apei era scăzut iar temperatura ridicată Modul de manifestare a poluării consta în acoperirea suprafeţei lacului cu un material plutitor cu aspect de nămol . Modul de producere a acestui fenomen: -în condiţiile creşterii temperaturii apei materia organică de pe patul albiei intră în proces de biodegradare -gazele care rezultă în timpul proceselor de descompunere determină “flotaţia“ materiei organice la suprafaţa apei Ca efecte, pe lângă aspectul dezagreabil al lacului a adus prejudicii utilizatorilor din aval - SC FIBREXNYLON S.A. Săvineşti, prin scoaterea din funcţiune a instalaţiilor de demineralizare a apei. Un caz similar îl reprezintă poluarea râului Bistriţa în aval de evacuarea staţiei de epurare orăşeneşti. Cauza este materia organică acumulată în timp pe patul albiei şi care în condiţiile menţionate anterior intră în descompunere. Fenomenul este vizibil pe porţiunile cu curs liniştit şi puţin adânci Efectele: - aspect tulbure al apei, cu prezenţa în masa apei a suspensiilor şi a diverselor organisme biocenotice indicatoare de poluare - creşterea concentraţiei substanţelor consumatoare de oxigen - scăderea concentraţiei oxigenului dizolvat - mortalitate piscicolă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă„Petrodava” al judeţului Neamţ a realizat o serie de scenarii prestabilite de intervenție în cazul poluărilor accidentale pe principalele cursuri de apă Râul Bistriţa(albia naturală) poate fi afectat de poluarea provenită de la societăţile C.J. APA SERV S.A - (Sector Bicaz, Piatra Neamţ şi Roznov) sau de la surse neorganizate. Prima măsură constă în depistarea sursei poluatoare şi sistarea generării poluării (în cazul în care poluarea a fost comunicată şi sursa cunoscută). Pe râul Bistriţa se pot produce poluări cu produs petrolier, amoniu, substanţe organice şi suspensii de natură organică sau minerală. Pentru cazurile de poluări accidentale cu produs petrolier, SGA 47

Neamţ participă şi organizează pe teren acţiunile necesare limitării răspândirii, colectării şi distrugerii sau depozitării controlate a produselor petroliere recuperate. Se vor folosi baraje flotante şi materiale absorbante pentru produse petroliere. În cazul poluării apelor r. Bistriţa cu substanţe chimice solubile se va acţiona în scopul stopării poluării la sursă şi al interzicerii consumului apei şi peştilor (prin avertizările transmise riveranilor). Dacă poluantul ajuns în râu nu poate fi controlat prin măsurile de neutralizare la sursă, conducerea S.G.A. va solicita intervenţia A.B.A. Siret Bacău pentru suplimentarea debitului apei pe râu prin descărcări din lacurile de acumulare amenajate ( Izvorul Muntelui, Pângăraţi, Vaduri, Bâtca Doamnei, Reconstrucţia). Pe întreaga perioadă de desfăşurare a fenomenului de poluare S.G.A. va organiza activitatea de urmărire a undei poluatoare prin analize de laborator. Canal U.H.E (râul Bistriţa - albie amenajată ) Sursa potenţială de poluare accidentală pe acest traseu o constituie evacuarea platformei chimice Săvineşti-Roznov. În cazul poluării cu substanţe chimice solubile se va interveni pentru stoparea poluării la sursă şi în funcţie de situaţie se va interveni pentru asigurarea debitului maxim de 80 mc/s. În cazul poluării cu produse uleioase se poate interveni cu baraje flotante şi material absorbant în condiţii de neuzinare pe canal. (Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de urgență „Petrodava” al județului Neamț - 2011) APMNT constată însă în „Raportul semestrial privind calitatea factorilor de mediu” faptul că în semestrul II 2010 la nivelul SGA Neamţ nu a fost înregistrată nici o poluare accidentală. III.4. Societățile poluatoare și potențial poluatoare de pe sectorul Pângărați – Piatra Neamț : S.C. Nord Arin Internațional S.R.L. General Energetic S.A. Criber Net S.R.L. Societatea comercială de producere a energiei electrice în hidrocentrale,“Hidroelectrica” S.A.Pângărați Societatea comercială de producere a energiei electrice în hidrocentrale,“Hidroelectrica” S.A. Vaduri Spitalul de pneumoftiziologie Bisericani S.C. Sef Petroforest S.R.L. Piatra Neamț Foresta Apaserv S.A. Societatea comercială de producere a energiei electrice în hidrocentrale,“Hidroelectrica” S.A. Reconstrucția Brantner servicii ecologice S.A. Pregis Company S.A. (S.C. Petroflax S.A.) Kubo Ice Cream Company S.R.L Piatra Neamț (Sursa: Garda Națională de Mediu - Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Neamţ) Prezentarea generală a principalilor poluatori (analiza spațială, cauzalitatea) SC Nord Arin Internațional SRL Descrierea generală Firma Nord Arin Internațional este localizată în comuna Pangărați, județul Neamț. Obiectul de activitate este producția de mobilier din lemn masiv pentru interior. Activitatea desfășurată, dotări, capacități Activitatea desfășurată o reprezintă fabricarea de mobilă n.c.a. – CAEN 3109 Societatea are în dotare următoarele componente(dispuse la poluare): - Centrala termică cu S=20 mp; - 4 uscătoare de cherestea cu S=120 mp – 30000 mc/h. 48

- Depozit pentru materiale toxice și periculoase cu S=20 mp. Capacitățile firmei sunt reprezentate de: -producție: 88000 buc./an piese de mobilier și de - programul de funcționare: 8 ore/zi; 5 zile/saptamana; 280 zile/an. Analiza amplasamentului Alimentarea cu apă, în scop potabil, igienico/sanitar, PSI și tehnologic la centrala termica, se asigură din sursa proprie (subteran – 2 puțuri forate echipate cu stație hidrofor). Amplasamentul dispune de stații/instalatii locale de epurare/preepurare a apelor uzate: fosă septică cu V=14 mc și bazin vidanjabil cu V=40 mc. Apele uzate preepurate, sunt preluate din bazin prin vidanjare, și transportate în stația de epurare a orașului Piatra Neamț, de unde după epurare în stație, sunt evacuate în emisar (râul Bistrița). Capacitățile menționate mai sus sunt corespunzător exploatate și întreținute. Emisii, imisii Acestea provin de la centrala termică proprie și/sau de la spațiile de producție. În primul caz puterea instalată este de 1,0 Gcal; centrala funcționeazĂ cu rumeguș și deșeuri lemnoase; dispersia gazelor de ardere se realizează prin intermediul unui coș cu H=22 m dotat cu filtru ciclonic. În ceea ce privește spațiile de producție, acolo sunt montate instalații de exhaustare cu colectare într-un buncăr de depozitare. Monitorizarea mediului Autorizația de mediu prevede monitorizarea calității factorilor de mediu, cu o frecvență semestrială, în urma careia se emit buletine de analiză de către firme autorizate pentru: emisiile de la centrala termică, evacuarea apelor uzate și pentru nivelul de zgomot. Rezultatul măsuratorilor este raportat la autoritatea teritorială de protecție a mediului la solicitare. Autorizația de mediu prevede monitorizarea gestiunii deșeurilor conform H.G.R 856/2002 cu raportare lunară. Managementul substanțelor periculoase Substanțele periculoase utilizate în procesul de producție, sunt depozitate într-un spațiu special amenajat, cu asigurarea măsurilor în caz de accident. Substanțele periculoase utilizate sunt: aracet, lac nitrocelulozic, lac poliuretanic, diluant pentru produse nitrocelulozice, diluant pentru produse poliuretanice, grund nitrocelulozic, grund poliuretanic transparent, bait. Substanțele periculoase menționate sunt livrate de către furnizori în ambalaje (cutii și bidoane), transportate cu autovehicule specializate și depozitate corespunzător. Ambalajele rezultate sunt returnate furnizorilor. Managementul deșeurilor Principalele tipuri de deșeuri generate sunt: lemnoase, menajere, cenușă, lacuri și grunduri, metalice și nemetalice reciclabile. Depozitarea (stocarea temporară) deșeurilor se desfășoară în mod controlat. Eliminarea deșeurilor este stabilită prin contractul de prestări servicii, salubrizare nr.38 din 15.07.2009, încheiat cu SC Bratner Servicii Ecologice SA pentru deșeuri menajere. Evidența deșeurilor este ținută conform HGR 856/2002. GENERAL ENERGETIC SA Descrierea amplasamentului şi a vecinătăţilor acestuia Firma este localizată în satul Stejaru, comuna Pangărați, județul Neamț. În vecinătatea amplasamentului se află: la nord –teren Anita Mihai, sud – locuința Popică Ion, est teren Ciubotaru M. și Surdu Mihai ; vest – DJ 15 și teren aparținând societății . Activitatea desfășurată constă în producerea de energie electrică. Modul de indeplinire a conditiilor impuse prin acordul de mediu În vederea activității firmei s-au prevăzut dotări pentru protecția factorilor de mediu astfel : 1. Pentru protecția factorului de mediu apă sunt prevazute următoarele dotări și prevederi, conform Autorizației de Gospodărirea Apelor nr. 6/22.02.2010 emisă de SGA Neamț : 49

Alimentarea cu apă potabilă se realizează prin racord la rețeaua publică de alimentare cu apă a localitații, conform Contractului de branșare și utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apă nr. 3094/19.05.2009 încheiat cu Primăria comunei Pângărați ; Alimentarea cu apă tehnologică se realizează prin intermediul unei instalații de captare de tipul puț săpat folosind pompe submersibile din pârâul Pângărăcior (conform abonamentului de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 3200/01.03.2010 ), apa fiind tratată într-o instalație de tratare care cuprinde : un prefiltru grosier tip sită, filtru cu nisip, filtru de dedurizare și o instalație de demineralizare. Apa pentru stingerea incendiilor se asigură în rezervorul de apă tehnologică. Evacuarea apelor uzate se efectuează în felul următor: -apa uzată menajeră se colectează în bazine vidanjabile urmând a fi vidanjate, conform avizului favorabil nr. 20848/23.11.2009 eliberat de CJ Apa Serv SA; -apele pluviale și apele convențional curate rezultate din procesul tehnologic (condensul) sunt trecute printr-un decantor și un separator de produse petroliere de unde, apele epurate sunt evacuate în râul Bistrița ; 2.Pentru protecția factorului de mediu aer : instalația de ardere aferentă cazanului de abur este prevazută cu un sistem complex de filtrare de gaze arse precum și cu un sistem de analiză și monitorizare continuă a emisiilor rezultate. 3.Pentru protecția factorului de mediu sol/subsol : sunt prevăzute bazine vidanjabile impermeabile pentru colectarea apelor uzate cu caracter menajer și igienico sanitar ; sunt prevăzute platforme betonate și parțial acoperite pentru depozitarea biomasei folosită ca și combustibil pentru alimentarea centralei ; rezervorul de motorină este amplasat subteran în bazin betonat ; depozitarea cenușei se face în containere cu închidere etanșă iar colectarea deșeurilor menajere se realizează în pubele amplasate pe platforma betonată ; ambele tipuri de deșeuri sunt preluate de către SC Brantner Servicii Ecologice SA, conform contractelor nr. 4/31.10.2009 si 93/15.10.2009. Concluzii Proiectul „Centrală electrică pe combustibil biomasă”amplasat în localitatea Stejaru, comuna Pângărați a fost realizat cu respectarea condițiilor impuse prin acordul de mediu nr. 1/09.05.2007. Sunt impuse condiții de monitorizare a emisiilor, a apelor uzate și a zgomotului rezultat din activitate. CRIBER NET SRL Descrierea generală Criber NET S.R.L. este o companie cu capital românesc înființată în anul 1998, specializată în producția de: rezervoare din fibră de sticlă, rezervoare subterane, rezervoare supraterane, rezervoare verticale, rezervoare flexibile, rezervoare pentru rezerva de incendiu, rezervoare pentru agricultură, rezervoare pentru colectarea apei de ploaie, sisteme de epurare pentru ape industriale, unități de flotație, sisteme de epurare pentru ape menajare, fose septice ș.a. Activitatea desfășurată, cadru legal Firma prezintă autorizație/acord/aviz de mediu: nr. 5/16.01.2009, pentru activitatea de fabricare a articolelor din material plastic pentru construcții – cod CAEN 2223. Aceasta este valabilă 5 ani. Analiza amplasamentului Societatea se află în comuna Pângărați, localitatea Pângărați, județul Neamț, cu o suprafață totală de 520 mp. Construcția cuprinde hala de producție propriu-zisă, birouri, vestiare, grupuri sanitare. Rețeaua de canalizare Apele uzate cu caracter menajer sunt colectate de o canalizare realizată din țeavă PVC și descărcate într-o fosă septică vidanjabilă de unde vor fi transportate la stația de epurare a municipiului Piatra Neamț. Alimentări cu apă Alimentarea cu apă pentru nevoi igienico-sanitare se face din rețeaua publică din zonă printr-un branșament la conducta stradală. Metode de prevenire a poluării 50

Produsele se achiziționează în ambalaje originale, etanșe, conform fișei de securitate a fiecărui produs. Se asigură ventilația corespunzătoare a spațiului. Se va preveni formarea aerosolilor. în cazul deversărilor accidentale se acționează cu material absorbant. Protecția solului este asigurată prin: pavimente betonate ale spațiilor de producție, platforme betonate pentru descărcarea materiilor prime, platforme betonate pentru gararea mijloacelor de transport, căi de acces betonate pentru transportul materiilor prime, produselor finite si deșeurilor. Imisii/emisii: Societatea are un sistem de exhaustare cu filtru cu cărbune activ și un ciclon cu filtru de particule pentru praful rezultat în secția de producție. După tratare aerul este evacuat printr-un coș în atmosferă. Managementul deșeurilor Deșeurile produse se împart în: deșeuri menajere și deșeuri de poliesteri armati cu fibră de sticla. Acestea sunt colectate în containere metalice și preluate de SC Brantner Servicii Ecologice SA. Ambalajele se returnează la furnizori. Managementul substanțelor periculoase Substanțele si preparatele periculoase folosite sunt: rășini poliesterice nesaturate ftalice, întaritor (accelerator NL-49P) si gelcoat. Produsele se achiziționează și se depozitează în ambalaje originale, etanșe, conforme cu fișele de securitate a fiecărui produs. Se impun următoarele reguli: respectarea legislației privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; să se împiedice orice pierdere de conținut prin manipulare, depozitare sau transport. Ambalajele folosite sau rezultate de la substanțele și preparatele periculoase se returnează la furnizori. Spitalul de pneumotfiziologie Bisericani Unitatea nu prezintă autorizatie/acord/aviz de mediu din cauza lipsei de fonduri pentru executarea unei noi stații de epurare. Analiza amplasamentului Spitalul se află amplasat în localitatea Bisericani, comuna Alexandru cel Bun, județul Neamț pe o suprafață de 106.868 mp. Rețeaua de canalizare Apele uzate menajere și tehnologice epurate sunt evacuate printr-o conductă metalică în pârâul Bisericani, iar de acolo după 4 km ajung în râul Bistrița. Alimentarea cu apă pentru nevoi igienico-sanitare se realizează din rețeaua de apă potabilă a CJ Apa Serv SA Neamț. Stația de epurare locală a apelor Stația de epurare are o capacitate de 8,5 l/s și este formată din: treapta mecanică și treapta biologică. Componentele stației de epurare sunt: cămin cu gratar din beton armat cu rol de a reține reziduurile grosiere și nefermentabile, decantorul cu etaj tip Emscher din beton cu două compartimente etajate (în primul compartiment are loc admisia apelor uzate vehiculate gravitațional din căminul cu grătar și reținerea suspensiilor; în al doilea compartiment apele uzate sunt decantate rezultînd pe fundul compartimentului un strat de nămol, care este extras prin vidanjare), camera de dozare, filtru biologic format din două biofiltre zidite cu piatră și umplute cu material filtrant din piatră spartă, cameră de clorinare și bazin de contact (decantor secundar). Program de automonitorizare Imisii/emisii provin de la centrala termică: pulberi, CO, Nox, Sox Din punct de vedere al poluării fonice societatea se află la o distanță mare de zona rezidențială (încadrarea nivelului de zgomot în zonele protejate în prevederile OMS nr. 536/1997). Managementul deșeurilor La verificarea în teren nu s-au constatat neconformități pe acest segment de activitate(Garda de mediu, Neamț). Colectarea selectivă, ambalarea și depozitarea intermediară pînă la preluarea de către prestator a deșeurilor spitalicești se realizează conform prevederilor legale specifice. Spațiul amenajat pentru depozitarea europubelelor în care sunt colectate deșeurile medicale periculoase este amenajat în mod corespunzator. Evidența gestiunii deșeurilor se realizează conform HGR nr. 856/2002. Spitalul a pus în funcțiune o instalație de neutralizare și sterilizare termică a deșeurilor rezultate din activitatea medicală 51

(mărunțire deșeuri medicale periculoase tip ISDM – 1) - sunt procesate deșeuri infecțioase care conțin sau sunt contaminate cu sînge ori alte fluide biologice și deșeuri ințepătoare sau tăietoare. Managementul substanțelor periculoase Clorul lichid utilizat pentru tratarea apei uzate este depozitat într-un depozit special amenajat și protejat. Reactivii de laborator achizitionați și depozitați în ambalaje originale, etanșe. Programe de interventie in caz de poluari accidentale si dezastre Spitalul are dotări și amenajări speciale pentru protecția împotriva radiatiilor. Laboratorul de roentgendiagnostic – pavilion Central posedă autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. AE 101/2007 valabilă până în 2012. Laboratorul de roentgendiagnostic – parter posedă de asemenea autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. AE 121/2008 valabilă până în 2013. În anul 2008 societatea nu a avut sesizări. Din lipsa de fonduri spitalul nu a putut respecta condițiile impuse în planul de conformare emis de APM Neamț, neputând obține autorizația de mediu. Societatea comercială de producere a energiei electrice în hidrocentrale, Hidroelectrica S.A. Pângărați Activități desfășurate și capacități Pe amplasament se desfășoară activități care au ca scop potrivit Codului CAEN 4011 (3512 rev.2) - „Producția de energie electrică” – prin utilizarea apei din acumularea Pângărați și exploatată hidroenergetic în MHC Pângărați, activitate autorizată din punct de vedere al protecției mediului. Conform inspecției gărzii de mediu Neamț, la punctul de lucru verificat nu au fost identificate alte activități generatoare de poluanți. Dotări pentru activitatea autorizată Activitatea dispune de amenajarea hidroelectrică cu puterea instalată de 11,5 MW/grup x 2 = 23 MW și debit instalat de 180 mc/s. Funcționarea centralei se face la dispoziția DEN. Amenajarea este prevazută cu lac de acumulare cu suprafața bazinului de recepție de 5140 kmp si suprafața de 97 ha la nivel maxim de retenție, baraj frontal de greutate de tip stavilar cu înălțimea maximă de 28 m și clasa de importanță II , priză de apă cu nivel liber din acumulare cu debit instalat de180 mc/s., cameră de încărcare, descărcători de suprafață, sistem de evacuare de adâncime (goliri de fund), bazin de liniștire și canal de fugă. Autorizație/acord/aviz de mediu Societatea deține autorizația de mediu nr. 284/22.12.2008, cu termen de valabilitate până la data de 22.12.2013, emisă fără program pentru conformare. Analiza amplasamentului Au fost verificate de către Garda de mediu Neamț echipamentele și dotările existente pe amplasament, constatînd că acestea sunt în concordanță cu prevederile Autorizației de mediu, nefiind constatate modificări față de capacitățile reglementate. Este elaborat programul de intervenție în caz de poluări accidentale și dezastre. Exploatarea acumulării și a instalațiilor tehnologice se face în conformitate cu Regulamentul de exploatare aprobat de către ANAR DA Siret Bacau. Managementul deșeurilor Deșeurile menajere sunt colectate selectiv în containere speciale, inscripționate, amplasate pe platforme betonate și sunt preluate pe baza de contract încheiat cu societatea autorizată pentru preluarea acestora. Evidența gestiunii deșeurilor se ține conform HG nr. 856/2002. Șefii punctelor de lucru asigură supravegherea punctelor de colectare și furnizarea datelor către responsabilul cu protecția mediului. Containerele pentru depozitarea temporară a deșeurilor menajere colectate selectiv sunt amplasate pe platforme betonate. Măsuri pentru pevenirea poluării Pentru prevenirea poluarii apelor de suprafata cu ulei de racire a fost achizitionat material absorbant. 52

Societatea a implementat și a certificat Sistemul de Management Integrat Calitate – Mediu – Securitate și sănătate în muncă, conform SR EN ISO 9001:2008; SR EN ISO 14001:2005 si SR OHSAS 18001:2008. Autorizația de gospodărire a apelor nr. 112/02.06.2010 pentru “Lacul de acumulare Pângărați” este valabilă 3 ani. Societatea comercială de producere a energiei electrice în hidrocentrale – Hidroelectrica S.A. Vaduri Activități desfășurate și capacități Pe amplasamentul societății se desfășoară activități care au ca scop:Cod CAEN 4011 (3512 rev.2) - „Producția de energie electrică” – prin utilizarea apei din acumularea Vaduri și exploatată hidroenergetic în MHC Vaduri, activitate autorizată din punct de vedere al protecției mediului. Dotări pentru activitatea autorizată Amenajarea hidroelectrică este formată din baraj deversor stavilar de tip mobil cu 3 deschideri și baraj nedeversor cu lungimea de barare de 120 m. Funcționarea centralei se face la dispoziția DEN. Amenajarea este prevazută cu lac de acumulare, baraj de derivație cu centrală încorporată cu 2 agregate cu puterea instalată de 22 MW/grup, priză de apă cu nivel liber din acumulare cu debit instalat de 200 mc/s., canal de aducțiune cu lungimea de 1263 m camera de încărcare, descărcători de suprafața, sistem de evacuare de adâncime (goliri de fund), bazin de liniștire și canal de fugă. Autorizație/acord/aviz de mediu Societatea deține Autorizația de mediu nr. 285/23.12.2008, cu termen de valabilitate până la data de 23.12.2013, emisă fără program pentru conformare. Analiza amplasamentului Au fost verificate echipamentele si dotările existente pe amplasament, constatînd că acestea sunt în concordanță cu prevederile Autorizației de mediu, nefiind constatate modificări față de capacitățile reglementate. Procese tehnologice/operații Exploatarea acumulării și a instalațiilor tehnologice se face în conformitate cu Regulamentul de exploatare aprobat de către ANAR DA Siret Bacău. Managementul deșeurilor Deșeurile menajere sunt colectate selectiv în containere speciale, inscripționate, amplasate pe platforme betonate și sunt preluate pe baza de contract încheiat cu societatea autorizată pentru preluarea acestora. Uleiul uzat este centrifugat si refolosit. Evidența gestiunii deșeurilor se ține conform HG nr. 856/2002. Șefii punctelor de lucru asigură supravegherea punctelor de colectare și furnizarea datelor către responsabilul cu protecția mediului. Containerele pentru depozitarea temporară a deșeurilor menajere colectate selectiv sunt amplasate pe platforme betonate. Măsuri necesare pentru pevenirea poluării Pentru prevenirea poluării apelor de suprafață cu ulei de răcire a fost achiziționat material absorbant. Societatea a implementat și a certificat Sistemul de Management Integrat Calitate – Mediu – Securitate și sănătate în muncă, conform SR EN ISO 9001:2008; SR EN ISO 14001:2005 și SR OHSAS 18001:2008. Autorizația de gospodărire a apelor nr. 114/02.06.2010 pentru “Lacul de acumulare Vaduri” este valabilă 1 an.

53

Societatea comercială de producere a energiei electrice în hidrocentrale Hidroelectrica S.A. Reconstrucția Activități desfășurate și capacități Pe amplasamentul societății se desfășoară activități care au ca scop:- Cod CAEN 4011 (3512 rev.2) - „Producția de energie electrică” – prin devierea apei din acumularea Reconstrucția și exploatată hidroenergetic în MHC Vânători I., activitate autorizată din punct de vedere al protecției mediului. Dotări pentru activitatea autorizată Lacul de acumulare este prevăzut cu o regularizare zilnică a debitelor și a volumelor de apă. Priza de apă este cu nivel liber, amplasată pe malul stâng cu debit instalat de 84 mc/s. Autorizație/acord/aviz de mediu Societatea deține Autorizația de mediu nr. 313/16.10.2007, cu termen de valabilitate până la data de 16.10.2012, emisă fără program pentru conformare. Analiza amplasamentului Dotările existente pe amplasament sunt în concordanță cu prevederile Autorizației de mediu, nefiind constatate modificări față de capacitățile reglementate. Exploatarea acumulării și a instalațiilor tehnologice se face în conformitate cu Regulamentul de exploatare aprobat de către ANAR DA Siret Bacău. Managementul deșeurilor Deșeurile menajere sunt colectate selectiv în containere speciale, inscripționate, amplasate pe platforme betonate și sunt preluate pe bază de contract încheiat cu societatea autorizată pentru preluarea acestora. Uleiul uzat este centrifugat și refolosit. Evidența gestiunii deșeurilor se ține conform HG nr. 856/2002. Șefii punctelor de lucru asigură supravegherea punctelor de colectare și furnizarea datelor către responsabilul cu protecția mediului. În conformitate cu art. 68 din OUG 165/2005 privind protecția mediului , deținătorii de terenuri, indiferent de titlu, au obligația prevenirii deteriorării calității mediului și asigurarea luării măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcțional. Această obligație legală revine societății și pentru terenurile aflate în zona de protecție a lucrărilor hidrotehnice. Neîntreținerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite, de către cei cărora li sa recunoscut un drept de folosință a apei sau de către deținătorii de lucrări, contravine prevederilor art. 86, pct. 10 din Legea 107/1996 cu modificările ulterioare. Containerele pentru depozitarea temporară a deșeurilor menajere colectate selectiv sunt amplasate pe platforme betonate. Măsuri necesare pentru pevenirea poluării Pentru prevenirea poluării apelor de suprafață cu ulei de răcire a fost achiziționat material absorbant. Societatea a implementat și a certificat Sistemul de Management Integrat Calitate – Mediu – Securitate și sănătate în muncă, conform SR EN ISO 9001:2008; SR EN ISO 14001:2005 si SR OHSAS 18001:2008. Autorizație, acord, aviz de gospodărire a apelor Autorizația de gospodărire a apelor nr. 117/03.06.2010 pentru “Lacul de acumulare Reconstrucția” este valabilă 3 ani. Pentru exploatarea în condiții de siguranță a barajului “Vânători “, a lacului de acumulare, a construcțiilor și instalațiilor, în conformitate cu prevederile OUG 244/2000, aprobată cu modificări, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor prin Direcția Siguranța Barajelor și Cadastrul Apelor, a emis Autorizația nr. 135/2 din 24.06.2009 , valabilă până la data de 24.06.2013. S.C. Sef Petroforest S.R.L. Piatra Neamț, Foresta Activități desfășurate/Capacități

54

Principala activitate o reprezintă tăierea şi rindeluirea lemnului – CAEN 2010; Funcţionează mult sub capacitatea maximă de producţie instalată şi autorizată, respectiv: 12500 mc/an buşteni fag, 100 mc/an buşteni stejar, 160 mc/an buşteni diverse specii, 40 mc/an buşteni răşinoase. Alte activități sunt reprezentate de: fabricarea ambalajelor din lemn – CAEN 2040 (momentan nu se află în stare de funcţionare) și de operaţiuni de mecanică generală – CAEN 2852. Alimentarea cu apă/Rețeaua de canalizare/Stații locale de epurare a apelor/Efluent - emisar Alimentarea cu apă în scop igienico-sanitar, se realizează din reţeaua de apă potabilă a municipiului Piatra Neamţ, conform contractului de prestări servicii nr.0075 din 2003. Alimentarea cu apă tehnologică se realizează din subteran (2 puţuri forate). Apele uzate tehnologic (de la aburitor), sunt colectate într-un canal, evacuate în staţia de neutralizare (tratare cu lapte de var şi sulfat de aluminiu). Nămolul rezultat este transportat în paturile de uscare-decantare. Evacuarea apelor preepurate rezultate sunt preluate de reţeaua de canalizare interioară. Apele uzate de la atelierul mecanic şi cantină, sunt evacuate într-un seperator de ulei, sunt preluate de reţeaua de canalizare interioară şi împreună cu apele apele uzate tehnologice preepurate, se evacuează în reţeaua de canalizare a mun. Piatra Neamţ. Nămolul rezultat de pe paturile de uscare este transportat periodic în rampa de deşeuri a municipiului Piatra Neamţ. Imisii - Emisii Sunt existente emisii de CO, NOx , SO2 provenite de la centrala termică proprie, care este dotată cu 2 cazane abur acvatubulare, evacuarea gazelor arse realizîndu-se prin intermediul a 2 coşuri cu H 30m şi D700mm. Programul de automonitorizare Acesta are în vedere determinarea emisiilor de la centrala termică cu o frecvenţă de 1 analiză/an și evidența lunară a gestiunii deșeurilor. Acte de reglementare pentru protecția mediului Societatea dispune de autorizaţia de mediu nr.26 din 20.02.2009, cu termen de valabilitate 5 ani, până în data de 20.02.2014. Managementul deșeurilor Principalele deșeuri generate, cele specifice, sunt: deșeuri lemn, rumeguș și tocătură. Alte tipuri de deșeuri sunt: anvelope uzate, ulei uzat, deseuri metalice reciclabile, deseuri menajere, acumulatori auto. Deșeurile sunt depozitate în funcție de natura acestora. Astfel, deșeurile lemnoase(rumeguș, margini, capete, lătunoaie), sunt depozitate pe platformă betonată iar deșeurile menajere sunt colectate și depozitate temporar într-un container metalic de 4mc. Deșeurile lemnoase sunt valorificate/eliminate în centrala termică proprie, sau prin vânzare la terți. Apaserv S.A. Autorizație/acord/aviz de mediu Societatea prezintă autorizația de Mediu nr. 24 /02.02.2006, emisă de APM Neamț cu Program de Conformare, valabilă până la 02.02.2009, pentru activitatea de colectare și tratare a apelor uzate (cod CAEN 3700). Prin implementarea proiectului „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, canale colectoare, extinderea acestora și modernizarea stației de epurare din municipiul Piatra Neamț” Măsura ISPA nr.2002/Ro16/PPE/023 s-a emis Acordul de mediu nr.3/07.07.2003. Lucrările fiind terminate la nivelul lunii august 2010 unitatea se află în prezent în procedură de realizare a documentațiilor în vederea autorizării. Analiza amplasamentului Amplasamentul verificat pentru stația de epurare a municipiului Piatra Neamț nu a suferit modificpri, obiectele realizate în urma investiției ISPA nu au modificat forma și dimensiunile incintei stației de epurare. Împrejmuirea stației de epurare prezintă zone deteriorate. În privința rețelei de canalizare de ape uzate din municipiul Piatra Neamț, acesta se mai află în lucru și se procedează la recepționarea tronsoanelor executate. Efluent/Emisar: Debitele epurate sunt evacuate în râul Bistrița. De menționat este faptul că debitele tranzitate prin stația de epurare sunt în jurul valorilor de 380-400 l/s Q zi max, sub capacitatea proiectată a stației de epurare ( Q zi max= 650 l/s). 55

Rețeaua de canalizare se identifică prin Rețeaua de canalizare a orașului Piatra Neamț cu lungimea de 132,21 Km din care : 14,5Km beton D=800 mm colectoare. Alimentarea cu apă potabilă a stației de epurare se face din rețeaua municipiului Piatra Neamț. CJ APASERV SA deține un laborator propriu pentru toate punctele de lucru în vederea determinării indicatorilor de calitate a apei uzate, asigurând totodată și monitorizarea agenților economici racordați la sistemul de canalizare orășenesc. Procese tehnologice, operații: Activitățile desfășurate în stația de epurare sunt conforme cu procedurile specifice acestor activități. Stația de epurare este în funcțiune și se înscrie în indicatorii prevăzuți in NTPA 001/2005. Stația de epurare a municipiului Piatra Neamț este proiectată să prelucreze un debit zilnic maxim de cca 650 l/s. În prezent aceasta funcționează sub capacitate. Prevenirea poluării: Prin menținerea în funcțiune a treptei biologice se asigură indicatorii prescriși de NTPA 001 / 2005 și NTPA 002 / 2005 prevenind astfel poluarea apelor de suprafață și subterane. Kubo Ice Cream Company S.R.L. Piatra Neamț Autorizație/acord/aviz de mediu Societatea deține Autorizația de mediu nr. 259/29.10.2009, valabilă până la data de 29.10.2014, revizuirea 2 la data de 12.10.2010 si Notificarea pentru punerea în funcțiune, nr. 45/19.06.2009. Analiza amplasamentului Punctul de lucru este amplasat în Piatra Neamț, str. Dumbravei nr. 5, județul Neamț. Suprafața ocupată de obiectiv este de 35000 m2. Rețeaua de canalizare Canalizarea menajeră : tuburi de beton si PVC, Dn = 200 mm, L = 280 m, cu descărcare în canalizarea orășenească; Qu zi maed = 11 m3. Canalizarea pluvială : tuburi de beton , Dn = 200 mm, cu descărcare în canalizarea pluvială a municipiului Piatra Neamț. Alimentarea cu apă Este asigurată din rețeaua de distribuție a municipiului Piatra Neamț, prin racord , cu Dn = 100 mm, la conducta stradală existentă. Managementul deșeurilor Deșeurile sunt colectate în funcție de proveniență, se valorifică sau se elimină, după caz. Deșeurile sunt preluate pe baza de contract de BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA, (contract nr. 7014/16.12.2006). Deșeurile reciclabile sunt preluate de Remat S.A. Neamț, nr. 1285/2004 Managementul substanțelor periculoase Societatea deține instalații de producere a frigului pentru depozitele frigorifice (depozit produs finit) utilizând amoniac începând cu luna mai 2010.Rezervorul de amoniac are o capacitate de 3000 l. Societatea nu are implementat un sistem de management de mediu.

Pregis Company S.A. (S.C. Petroflax S.A.) Societatea se află în posesia autorizației de mediu nr. 196/04.09.2006. Societatea și-a schimbat denumirea în anul 2008(14.08.2008) din S.C. Petroflax S.A. în S.C. Pregis Company S.A.. Analiza amplasamentului Societatea se află in localitatea Piatra Neamț, str. Dumbravei nr. 1, jud. Neamț. Amplasamentul este situat în zona industrială a orașului. Suprafața interioară este betonată. Rețeaua de canalizare Evacuarea apelor uzate menajere și tehnologice care necesită epurare se face în canalizarea municipiului Piatra Neamț.

56

Alimentări cu apă Rețeaua de distribuție a apei potabile este din PEHD. Alimentarea cu apă potabilă se face de la rețeaua orășenească conform contractului de branșare cu CJ Apa Serv SA. Alimentarea cu apă tehnologică se face din sursă proprie, constituită dintr-un puț forat, amplasat în incintă. Funcționarea este permanentă, instalația fiind echipată cu hidrofor. Înmagazinarea apei se face într-un rezervor tampon cu V = 5 mc. Pentru stingerea incendiilor este asigurat un volum de 120 mc. Procese tehnologice, operatii: Profilul de activitate este: fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic. Activitatea principală este producția de folie de polietilenă expandată care se realizează prin topirea granulelor de polietilenă și injectarea de izobutan în masa topită. Imisii/emisii Imisiile provin de la centrala termică: CO, Nox, SO2, PM10, PM2,5, procesul de producție, sistemul de ventilație. Emisiile provin de la hala de producție și de la depozit (alcani), de la coșurile de emisie ale centralei (NO2, CO, CO2)și de la pulberi. Managementul deșeurilor Evidența gestiunii deșeurilor este ținută conform HG nr. 856/2002. Societatea a avut încheiat contract de salubrizare cu Lemar Industries urmând ca în perioada următoare să încheie un nou contract cu o altă societate de salubrizare. Deșeurile valorificate care se reciclează în societate sunt cele din polietilenă. Deșeurile din hârtie și carton, metal sunt valorificate prin terți.

Brantner servicii ecologice S.A. Situația reglementării Autorizația Integrată de Mediu nr. 49/29.12.2006 este valabilă până la data de 29.12.2016. Este emisă făra program de conformare. Titularul autorizației este reprezentat de către Primăria Municipiului Piatra Neamț. Operatorul societății este SC Brantner Servicii Ecologice SA Cluj Napoca. Categoria de activitate autorizată Societatea are în folosință depozite de deșeuri care primesc mai mult de 10 tone de deșeuri/zi sau având o capacitate totală mai mare de 25.000 tone de deșeuri, cu excepția depozitelor de deșeuri inerte (conform pct. 5.4. din Anexa 1 la OUG nr. 152/10.11.2005 aprobata prin Legea nr. 84/2006 privind prevenirea și controlul integrat al poluării) Activitatea societății constă în asanarea și îndepărtarea gunoaielor, salubritate și activități similare (HG 573/2002) - Cod CAEN : 9000 Amplasamentul activității Depozitul ecologic de deșeuri este localizat în zona de luncă a râului Bistrița, în intravilanul orașului Piatra Neamț- Vânători, strada Gheorghe Doja. Dotările și echipamentele verificate de Garda de Mediu Neamț sunt în concordanță cu prevederile Autorizației de mediu, nefiind constatate modificări față de capacitățile reglementate. Pe amplasament nu au fost identificate zone cu risc pentru factorii de mediu sau pentru sanătatea populației. Societatea asigură colectarea deșeurilor menajere și nemenajere provenite atât de la populație cât și de la agenții economici ce își desfășoară activitatea în perimetrul municipiului Piatra Neamț. Începând cu 01.05.2004 cantitățile de deșeuri depozitate sunt: 2004: ~55000,00 tone (maidecembrie), 2005: 79179,50 tone, 2006: 77321,71 tone, 2007: 62846,86 tone, 2008: 57798,72 tone, 2009: 52997,31 tone. Măsuri pentru pevenirea poluării Pentru prevenirea poluării solului și respectiv a apelor freatice, căile de circulație auto, spațiile de manevră și parcare a mașinilor de transport , sunt betonate. Spațiile pentru depozitarea deșeurilor sunt impermiabilizate. Situația conformării Activitatea se desfășoară în conformitate cu legislația națională în vigoare privind protecția mediului, armonizată cu Directivele Europene în domeniu. 57

Operatorul utilizează instalații, procedee și metode tehnologice care corespund stadiului actual al tehnicii (cele mai bune tehnici disponibile-BAT), în condițiile de protecție a mediului. Rețeaua de canalizare Apele uzate menajere sunt evacuate la rețeaua de canalizare a orașului P. Neamț. Stații de epurare locală a apelor uzate Pentru tratarea levigatului se află în exploatare o stație de preepurare. Există un separator de produse petroliere pentru apa uzată impurificată cu hidrocarburi. Societatea are implementat Sistemul integrat de management Mediu-Calitate-Securitate conform standardelor SR EN ISO 9001:2008; SR EN ISO 14001:2005; SR OHSAS 18001:2008.

58

Capitolul IV. Arii naturale protejate prezente pe sectorul Pângărați – Piatra Neamț Pe teritoriul județului Neamț există un număr de două parcuri naționale, un parc natural, douăzeci de rezervații naturale, șase monumente ale naturii și două arii de protecție specială avifaunistică având o suprafață totală de 44196,92 ha, ceea ce reprezintă 7,49 % din suprafața județului. Tabel IV.1

Lista ariilor protejate din interiorul județului Neamț Sursa: „Planul local pentru dezvoltare durabilă a județului Neamț” – Consiliul Județean Neamț 2008 Pentru sectorul studiat identificăm în tabelul de mai sus patru rezervații naturale și două arii de protecție specială avifaunistică. Enumerăm astfel Rezervația forestieră Pângărați, trei rezervații paleontologice şi fosilifere (Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura din Piatra-Neamţ) și cele două arii de protecție speciala avifaunistică, lacul Pângărați și lacul Vaduri. Rezervația forestieră de tisă(taxus baccata) de la Pângărați este localizată în satul cu același nume, pe versantul stâng al pârâului Pângărați, între Pârâul cu Brazi și Pârâul Văcăriei. Având o suprafață redusă, de numai 2 ha, rezervația cuprinde exemplare de tisă (aproximativ 500 de exemplare) cu vârste de peste 80 de ani, amestecate cu exemplare de pin, brad, molid, fag, ienupăr, fag şi carpen. Rezervația se 59

află într-o zonă cu alunecări de teren motiv pentru care s-au facut împăduriri pentru consolidarea stabilității versantului. (A.N.P.M.N.T.) Rezervația se află din 21.07.2010 în custodia organizației nonguvernamentale „Ecomoldavia” din comuna Pângărați. Aceasta împreună cu primăria comunei a demarat începând din data de 14 aprilie anul acesta o acțiune ce urmărește promovarea rezervației forestiere, delimitarea acesteia și conștientizarea societății civile prin realizarea unui centru de vizitare şi a unei poteci tematice. "Printre TISĂ - pe potecă! şi eu P.O.T.! P.O.T. să protejez şi să ocrotesc tisa" este titlul acţiunii ce va dispune de un buget de 36.000 RON. Proiectul este finanțat prin sprijinul "Fundaţiei pentru Parteneriat Miercurea Ciuc" şi MOL România și se va încheia în luna octombrie a anului acesta. Fotografie IV.1

Fotografie din interiorul rezervației de tisă, 19.07.2009 Sursa: http://www.descopera-judetul-neamt.ro/Rezervatia-de-tisa-Pangarati.html În luna ianuarie a acestui an Ministerul Mediului a oferit preluarea în custodie a 11 arii naturale protejate din judeţul Neamț. În acest caz au fost și cele 3 locuri fosilifere din interiorul municipiului Piatra Neamț. Locul fosilifer Cernegura nu are încă un custode, în timp ce celelalte două, Cozla și Pietricica sunt administrate încă din luna martie de Consiliul Local Piatra Neamț. Locul fosilifer Pietricica se află în partea de est a oraşului Piatra Neamţ cu o înălţime de 530 m. Aria ocupă partea centrală a muntelui Pietricica, cu o suprafaţă de 39.5 ha, plecând de pe latura nordică de la altitudinea de 349 m, urcă până la aproximativ 495 m, după care se urmăreşte curba de nivel până în punctul cel mai estic situat la 350 m altitudine. Pe latura sudică se urmăreşte aproximativ curba de nivel de 360 m, până se închide cu primul punct de 349 m. Pe masivul Pietricica s-au identificat două puncte fosilifere foarte importante, unul situat pe latura sud- estică, la 200 m în spatele Grupului şcolar „G. Cartianu”, compartimentul fiind afectat de o falie care face să dispară nivelul marnelor brune, iar celălalt pe versantul nord- vestic, în grohotişurile de la baza torenţilor, lucru care demonstrează faptul că atât în marne bituminoase cât şi in disodile, fosilele nu sunt distribuite în aglomerări sau cuiburi.(A.P.M.N.T.)

60

Fotografie IV.2

Pește fosil oligocen – Pietricica , Piatra Neamț Sursa: http://fosilemineraleroci.blogspot.com/2010/09/colectia-meapartea-4fosile.html Situri de importanță comunitară Rețeaua „Natura 2000” este o Rețea Ecologică Europeană de Arii Speciale de Conservare si Arii de Protecție Specială avifaunistică, având la bază două directive ale Uniunii Europene: Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice) și Directiva Păsări (Directiva 79/409/CEE referitoare la conservarea păsărilor sălbatice). Desemnarea siturilor Natura 2000 oferă posibilitatea unei dezvoltări mai bune a zonei, poate asigura creșterea vânzărilor produselor naturale tradiționale dintr-un sit Natura 2000 pe piața internă și externă, turismul ecologic, poate asigura atragerea finanțărilor speciale ale UE prin diferite fonduri comunitare, pentru o agricultură și silvicultură în concordanță cu obiectivele de conservare ale sitului respectiv. Investițiile aflate într-o arie Natura 2000 sau în apropierea ei vor avea un avantaj în fața celorlalte proiecte. Prin Ordinul nr.776/ 05.05.2007 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 615/05.09.2007 privind declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, la nivelul județului Neamț au fost declarate SCI (situri de importanță comunitară) următoarele zone: Ceahlău, Cheile Bicazului- Hășmaș, Cheile Șugăului - Munticelu, Pădurea Goșman, Vânători- Neamț. Prin Hotărârea Guvernului României nr. 1284 / 24.10.2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 739/31.10.2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, la nivelul județului Neamț au fost declarate SPA (arii de 61

protecție specială avifaunistică) : Cheile Bicazului Hășmaș, Lunca Siretului Mijlociu, Vânători – Neamt, Lacul Vaduri și Lacul Pângărați. Ariile de protecţie specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a conserva, de a menţine, şi acolo unde este cazul de a readuce într-o stare favorabilă habitatele specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice. Lacul Pângărați este situat pe sectorul de vale transversală al Bistriței la altitudinea de 370,6 m având la nord Munții Stânișoarei și la sud Munții Goșmanu. Prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 lacul Pangărați, cu o suprafață de 155 ha, a fost desemnat ca fiind arie de protecție specială avifaunistică. Prin condițiile favorabile pentru hrană și adăpost pe care le oferă, Lacul Pângărați reprezintă o zonă importantă pentru păsările care se deplasează pe culoarul de migrație est carpatic. Totodată, lacul constituie o verigă importantă în păstrarea biodiversității și a habitatelor naturale pentru toata zona estică în continentul european. În ultimii ani lacul a fost preferat de către numeroase specii de rațe, lișițe și populații de pescăruș argintiu. În ceea ce privește speciile de pești care trăiesc în lacul Pângărați putem enumera: oblete, scobar, clean, știucă, caras, ghibort, biban, plătică, roșioară. Fotografie IV.3

4 octombrie 2010, avifauna - golire lac Pângărați

Sursa: S.H. Bistrița Piatra Neamț

Lacul Vaduri este poziționat pe același sector de vale al Bistriței, în aval de Lacul Pângărați, la o altitudine de 350 m. La fel ca și cel de la Pângărați, lacul a fost desemnat în noiembrie 2004 arie de protecție avifaunistică. Ocupând o suprafață de 119 ha, lacul Vaduri este amplasat în comuna Pângărați, având în amonte localitățile Preluca și Pângărăcior, iar în aval localitatea Vadurele. Alâturi de lacul Pangărați, acesta este printre primele lacuri de acumulare realizate pe râul Bistrița și reprezintă o zonă importantă pentru pasarile ce se deplasează pe culoarul de migrație est carpatic. Acest lac oferă condiții favorabile de hrană și adăpost necesare iernatului pentru numeroase specii de păsări migratoare. În ultimii ani pe acest lac și-au stabilit „cartier de iarnă” specii ca: lebăda de vară, rața mare, rața sunătoare și corcodel mic. Alături de acestea pe luciul apei au fost observate și exemplare de rață sulițar, rața roșie, rața cu cap castaniu dar și cea mai mare populație de lebăda de iarnă care a iernat aici. Cele două lacuri se află în custodia aceleași asociații nonguvarnemantale care are în grijă și rezervația forestieră Pângărați și anume „Ecomoldavia”. Asociația a semnat Convenția de Custodie pentru cele două arii de protecție specială în data de 29 iunie 2005. Primul proiect(în parteneriat cu Agenția de Protecție a Mediului Neamț) demarat de asociație a vizat lacurile Vaduri și Pângărați și a avut ca scop motivarea comunităților locale și a turiștilor în 62

menținerea acestor zone curate. Proiectul "Parteneriat pentru protejarea ariilor speciale avifaunistice Lacurile Pangărați și Vaduri" a beneficiat de un buget total de 337,3 milioane de lei, din care 149,1 milioane, acordate pe baza de subvenție de Fundația pentru Parteneriat Miercurea Ciuc, iar 188,2 reprezentând contribuția asociației Ecomoldavia. Programul s-a derulat pe perioada 9 iunie 2005 – 9 martie 2006. Principalele acțiuni inițiate în cadrul programului au fost: montarea a opt panouri pe malurile lacurilor , conținând informații cu referire la ariile protejate și difuzarea de fluturași(pliante) cu aceeași temă în rândul localnicilor și a turiștilor. De asemenea au fost organizate seminarii pe teme privind necesitatea unui comportament ecologic și s-au realizat sondaje de opinie pentru evaluarea nivelului de informare al societății civile. Cei implicați în program au discutat în decursul lui cu aproximativ 150 de persoane, acestea urmând la rândul lor să informeze localnicii și turiștii în privința importanței ariilor protejate și a responsabilităților (portalul ONG – www.ngo.ro). Un alt proiect, desfășurat anul trecut (21.05.2010 – 23.05.2010) tot de către Ecomoldovia a avut la bază organizarea taberei de ecologizare „ O lume vie – Lacul Pângărați”. Acțiunea celor implicați (25 de voluntari) a avut la bază colectarea deșeurilor de pe malurile lacului Pângărați. La acțiune au participat și săteni din comuna Pângărați. Fotografie IV.4

Voluntari curățând lacul Pângărați (22.05.2010)

Sursa: http://clucianm.blogspot.com/2010/05/ecomoldavia-curata-lacul-pangarati.html

63

Concluzii Starea mediului din punct de vedere hidrologic și biologic este condiționată în mod fundamental de existența în amonte, încă înainte de începerea lucrărilor pe sectorul studiat a barajului de la Izvorul Muntelui. Din punct de vedere al impactului amenajărilor hidroenergetice și ținând cont că amenajarea analizată este în funcțiune de peste 30 de ani se consideră că modificările ecologice au avut timpul necesar de a se manifesta , consolida și stabiliza. Tot din punct de vedere al amenajărilor hidroenergetice trebuiesc concluzionate efectele induse de acestea – pozitive și negative. Efectele pozitive: -realizarea unei producții de energie electrică nepoluantă; -înlăturarea posibilității de apariție a inundațiilor majore; -încadrarea apei din lacurile Pângărați, Vaduri și Bâtca Doamnei în categoria a I-a, dupa valorile parametrilor fizico – chimici; -dezvoltarea unei populații bogate de macrofite acvatice; -îmbogățirea avifaunei cu noi specii de păsări acvatice; -crearea unor premize favorabile dezvoltării turismului (din păcate nevalorificat). Efectele negative: -apariția fenomenului de colmatare a lacurilor; -dispariția speciei rare de diatomee – Cymbella bistritzae; -dispariția unor specii tipic reofile valoroase (lipan, lostriță) și înlocuirea acestora cu specii stagnofile (roșioară, biban, caras, știucă). Din punct de vedere al poluării sectorul nu a cunoscut poluări majore în ultimii ani, acest lucru fiind dovedit de calitatea apei din Râul Bistrița de pe sectorul Pângărați – Piatra Neamț (clasa I de calitate între Pângărați și Bâtca Doamnei). Sunt însă probleme în aval de barajul de la Bâtca Doamnei, pe lacul Reconstrucția(clasa a II-a de calitate), zonă în care este concentrată industria municipiului Piatra Neamț. În aceste condiții valorile indicatorilor chimici indică o apă alterată, în afara oricăror categorii de folosință, în lacul de acumulare Reconstrucția. Principalele probleme rămân legate de eutrofizare și de gunoaiele menajere purtate pe râu: problema pet-urilor de plastic și lipsa unui management corespunzător pentru diminuarea acestui factor. În urma derulării unei verificări asupra stării de igienizare a malurilor şi luciului de apă a acumulărilor aflate în administrarea SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Bistriţa (18 – 19 aprilie) organizată de reprezentanți ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ şi ai Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Neamţ s-a constatat că pe lacurile Vaduri și Reconstrucția recipienţii tip PET nu se întâlneau pe maluri sau pe luciul de apă. Continuă însă să existe probleme de acest fel în cazul acumulărilor Pângărați și Bâtca Doamnei.

64

Fotografie 1

Deșeuri menajere, Pângărați

Sursa: S.H. Bistrița Piatra Neamț

Fotografie 2

Deșeuri trecute de barajul de la Bâtca Doamnei în urma unei viituri în anul 2010 Sursa: S.H. Bistrița Piatra Neamț 65

Activitatea de igienizare a malurilor şi a luciului de apă al acumulărilor aflate în administrarea SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Bistriţa s-a derulat până în anul acesta, în baza unui contract de prestări servicii încheiat cu SC Hidroserv Bistriţa SA. Momentan Hidroelectrica se află în procedura de atribuire a contractului către o altă firmă (16.iunie.2011). Acțiunile voluntare ale ecologilor rămân și ele o soluție pentru acest sector. Momentan însă aceste acțiuni nu sunt de mare amploare, impactul acestora fiind unul destul de scăzut.

66

Bibliografie: Antonescu C. S., 1967 – Biologia apelor, Editura didactică și pedagogică București Apăvaloae Mihail, 2005 – Piatra Neamț - Studiu monografic, Editura Cetatea Doamnei Piatra Neamț Apopei V., 1972 – Contribuții la studiul hidrogeologic al șesului Bistriței cuprins între localitățile Stejaru și Bacău, Lucrările stațiunii “Stejarul” Piatra Neamț Băncilă I., 1958 – Geologia Carpaților Orientali, Editura Științifică, București Băncilă I., 1959 - Referat geologic preliminar privind amenajarea hidroenergetică a Bistriței în sectorul Pângărați – Piatra Neamț, I.S.P.H. București Donisă I., 1968 – Geomorfologia Văii Bistriței, Editura Academiei, București Dragu S., 1959 - Amenajarea Bistrița aval. Referat geologic privind amenajările pe sectorul Pângărați – Piatra Neamț, I.S.P.H. București Ichim I., 1968 - Contribuții la studiul hidrogeologic al văii Bistriței în zona lacului Pângărați, Lucrările stațiunii “Stejarul” Piatra Neamț. Tatole Victoria, 2001 – Procedură de stabilire a unui indice global pentru caracterizarea ecologică a sectoarelor de râu și lacurilor, în locul conceptului de biodiversitate, neadecvat acestora , Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, București ***, 1971 – Râurile României. Monografie hidrologică , I.M.H. București ***, 1976 – Bazinul Bistrița, Referat privind debitele medii, I.S.P.H. București ***, 1993 – Studiul capacității de scurgere a debitelor prin albia și lacurile de acumulare de pe râul Bistrița. Sectorul: barajul Izvorul Muntelui – captarea Vânători, I.S.P.H. București ***, 1994 - Studiu privind regimul debitelor solide afluente în lacul Pângărați, Stațiunea “Stejarul” Piatra Neamț ***, 1994 – Studiu de sinteză și interpretare a datelor rezultate din înregistrările seismice privind urmărirea seismicității locale și regionale în zona barajului Izvorul Muntelui, I.S.P.H. București ***, 1996 - Analiza de impact asupra mediului înconjurător pentru amenajarea hidroenergetică a râului Bistrița pe sectorul Pângărați – Piatra Neamț, I.S.P.H. București ***, 1996 – Studiul impactului ecologic al amenajării hidroenergetice a râului Bistrița, pe sectorul Pângărați – Piatra Neamț, asupra unor componente biocenotice ale ecosistemelor afectate, Laboratorul de cercetări pentru ecologie acvatică Piatra Neamț ***, 2006 – Plan de prevenire și combatere a efectelor poluărilor accidentale asupra resurselor de apă din județul Neamț, Comitetul județean pentru situații de urgență – Neamț ***, 2008 - Planul local pentru dezvoltare durabilă a județului Neamț - Agenda locală 21, Consiliul Județean Neamț ***, 2010 - Raport privind stadiul planurilor de acțiune pentru mediu la nivel județean și regional, semestrul I 2010, Agenția Națională pentru Protecția Mediului – Direcția dezvoltare durabilă ***, 2010 Raport semestrial privind calitatea factorilor de mediu – Semestrul II 2010,Ministerul Mediului și Pădurilor – Agenția pentru protecția mediului Neamț ***, 2010 - Program de gestionare a calității aerului din județul Neamț, Agenția pentru protecția mediului Neamț ***, 2010 - Monitorizarea transformărilor privind arealul și efectivele unor specii endemice de pești ***, 2011 - Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de urgență „Petrodava” al județului Neamț, Ministerul Administrației și Internelor –Inspectoratul general pentru situații de urgență

67