Sr en Iso 3183-2013 Tradus

Traducere din limba engleză

ICS 75.200; 77.140.75

SR EN ISO 3183 Aprilie 2013 Standard Român

Titlu

Industriile petrolului şi gazelor naturale Ţevi de oţel pentru sisteme de transport prin conducte Petroleum and natural gas industries. Steel pipe for pipeline transportation systems Industries du pétrole et du gaz naturel. Tubes en acier pour les systèmes de transport par conduites

Aprobare

Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 aprilie 2013 Standardul european EN ISO 3183:2012 a fost adoptat prin metoda notei de confirmare şi are statutul unui standard român Înlocuieşte SR EN 10208-1:2009 şi SR EN 10208-2:2009 Data publicării versiunii române: -

Corespondenţă

Acest standard este identic cu standardul european EN ISO 3183:2012

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureşti, www.asro.ro © ASRO Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului standard în orice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris prealabil al ASRO. Ref.: SR EN ISO 3183:2013 Ediţia 1

ISO 3183:2012(E) STANDARD EUROPEAN EUROPEAN STANDARD NORME EUROPÉENNE EUROPÄISCHE NORM

EN ISO 3183 Noiembrie 2012

Înlocuieşte EN 10208-1:2009, EN 10208-2:2009

ICS 75.200; 77.140.75

Versiunea în limba română (Traducere din limba engleză)

Industriile petrolului şi gazelor naturale – Ţevi de oţel pentru sisteme de transport prin conducte (ISO 3183:2012) Erdöl-und Erdgasindustrie – Stahlrohre für Rohrleitungstransportsysteme (ISO 3183:2012)

Industries du pétrole et du gaz naturel. Tubes en acier pour les systèmes de transport par conduites (ISO 3183:2012)

Acest Standard European a fost adoptat de CEN la data de 22 septembrie 2012. Membrii CEN au obligaţia să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipulează condiţiile în care acestui Standard European i se atribuie statutul de standard naţional, fără nicio modificare. Listele actualizate şi referinţele bibliografice referitoare la aceste standarde naţionale pot fi obţinute pe bază de cerere de la Secretariatul Central CEN-CENELEC sau orice membru CEN. Acest Standard European există în trei versiuni oficiale (engleză, franceză, germană). O versiune în oricare altă limbă, realizată prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, în limba sa naţională şi notificată la Secretariatul Central CEN-CENELEC, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele naţionale de standardizare din Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia şi Ungaria.

COMITETUL EUROPEAN PENTRU STANDARDIZARE EUROPEAN COMMITTEE FOR STANDARDIZATION COMITÉ EUROPÉEN DE NORMALIZATION EUROPÄISCHES KOMITEE FÜR NORMUNG

Secretariatul Central: Avenue Marnix 17, B-1000 Bruxelles

© 2012 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice formă şi în orice mod

Nr. ref. EN ISO 3183:2012:E

rezervat în lumea întreagă membrilor naţionali CEN.

2

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

EN ISO 3183:2012(E)

Cuprins

Pagina

Preambul…………………………………………..……………………………………………………3

2 EN ISO 3183:2012(E)

ISO 3183:2012(E)

Preambul Acest document (EN ISO 3183:2012) a fost elaborat de Comitetul Tehnic ISO/TC 67 „Materiale, echipamente şi structuri offshore pentru industria petrolieră, petrochimică şi de extracţie a gazelor naturale”, în colaborare cu Comitetul Tehnic ECISS/TC 110 „Ţevi de oţel şi fitinguri pentru ţevi de fier şi oţel”, al cărui secretariat este deţinut de UNI. Acestui Standard European i se atribuie statutul de standard naţional, prin publicarea unui text identic sau prin ratificare, până cel târziu în luna mai 2013, iar standardele naţionale contradictorii vor fi anulate până cel târziu în luna noiembrie 2013. Se atrage atenţia asupra posibilităţii că unele elemente ale acestui document pot fi obiectul unor drepturi de brevet. CEN [şi/sau CENELEC] nu va fi considerat responsabil pentru identificarea oricăror astfel de drepturi de brevet. Acest document înlocuieşte EN 10208-1:2009, EN 10208-2:2009. Conform Regulamentului Intern al CEN/CENELEC, organizaţiile naţionale de standardizare din următoarele țări sunt obligate să aplice acest Standard European: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia şi Ungaria.

Declaraţie de ratificare Textul standardului ISO 3183:2012 a fost aprobat de CEN ca EN ISO 3183:2012 fără nicio modificare.

4

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

STANDARD INTERNAŢIONAL

ISO 3183 3 Ediţia a treia 2012-11-01

Industriile petrolului şi gazelor naturale – Ţevi de oţel pentru sisteme de transport prin conducte Petroleum and natural gas industries - Steel pipe for pipeline transportation systems Industries du pétrole et du gaz naturel - Tubes en acier pour les systèmes de transport par conduites

Număr referinţă ISO 3183:2012(E) © ISO 2012

ISO 3183:2012(E)

DOCUMENT PROTEJAT DE COPYRIGHT © ISO 2012 Toate drepturile rezervate. Dacă nu se specifică altfel, nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau utilizată în nicio formă sau prin niciun mod, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere sau microfilmare, fără acordul scris al ISO, la adresa de mai jos, sau al organismului membru ISO din ţara solicitantului. Birou copyright ISO Case postale 56 • CH-1211 Geneva 20 Tel. +41 22 749 01 11 Fax +41 22 749 09 47 E-mail: [email protected] Web: www.iso.org Publicat în Elveţia ii

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

Cuprins

Pagina

Preambul

v

Introducere

vi

1

Domeniu de aplicare

1

2

Conformitate

1

2.1

Unităţi de măsură

1

2.2

Rotunjire

1

2.3

Conformitatea cu acest Standard Internaţional

2

3.

Referinţe normative

2

4

Termeni şi definiţii

6

5

Simboluri şi abrevieri

15

5.1

Simboluri

15

5.2

Abrevieri

16

6

Clasa de ţeavă, clasa de oţel şi starea de livrarea

17

6.1

Clasa de ţeavă şi clasa de oţel

17

6.2

Starea de livrare

18

7

Informaţii care trebuie furnizate de către cumpărător

19

7.1

Informaţii generale

19

7.2

Informaţii suplimentare

19

8

Fabricare

23

8.1

Procesul de fabricare

23

8.2

Procese care necesită validarea

25

8.3

Materie primă

25

8.4

Suduri de prindere

27

8.5

Suduri la ţeava COW

27

8.6

Suduri la ţeava SAW

27

8.7

Suduri la ţeava cu dublă cusătură

27

8.8

Tratamentul sudurilor la ţevile EW şi LW

27

8.9

Dimensionarea la rece şi expandarea la rece

28

8.10

Sudurile capetelor benzii colacului/marginilor tablei

28

8.11

Elemente îmbinate

29

8.12

Tratament termic

29

8.13

Trasabilitate

29

9

Criterii de admisibilitate

29

9.1

Generalităţi

29

9.2

Compoziţia chimică

29

9.3

Proprietăţi de rezistenţă la întindere

33

9.4

Încercare hidrostatică

36

9.5

Încercare la îndoire

36

9.6

Încercare la aplatizare

36

9.7

Încercare la încovoiere ghidată

37

9.8

Încercare dinamică la şoc CVN pentru ţeava PSL 2

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

37

iii

ISO 3183:2012(E) 9.9

Încercare DWT pentru ţeava sudată PSL 2

38

9.10

Stări, imperfecţiuni şi defecte de suprafaţă

39

9.11

Dimensiuni, masă şi toleranţe

40

9.12

Finisarea capetelor ţevilor

45

9.13

Toleranţele sudurii

47

9.14

Toleranţe pentru masă

50

9.15

Sudabilitatea ţevilor PSL 2

50

10

Inspecţie

51

10.1

Tipuri de inspecţie şi documente de inspecţie

51

10.2

Inspecţie specifică

52

11

Marcare

80

11.1

Generalităţi

80

11.2

Marcarea ţevilor

80

11.3

Marcarea racordului

83

11.4

Marcarea ţevilor pentru clase multiple

83

11.5

Identificarea şi certificarea fileturilor

83

11.6

Marcările aplicate de fabricile de prelucrare a ţevilor

84

12

Acoperiri şi elemente de protecţie a filetului

84

12.1

Acoperiri şi căptuşeli

84

12.2

Elemente de protecţie a filetului

84

13

Păstrarea înregistrărilor

85

14

Încărcarea ţevilor

85

Anexa A (normativă) Specificaţie pentru elementele îmbinate sudate

86

Anexa B (normativă) Calificarea procedurii de producţie pentru ţeava PSL 2

87

Anexa C (normativă) Tratamentul imperfecţiunilor şi defectelor de suprafaţă

92

Anexa D (normativă) Procedura de sudare pentru reparare

94

Anexa E (normativă) Inspecţie nedistructivă pentru alte servicii decât exploatarea în medii cu

100

conţinut de sulf sau operaţiuni offshore Anexa F (normativă) Cerinţe referitoare la racorduri (exclusiv PSL 1)

113

Anexa G (normativă) Ţevi PSL 2 cu rezistenţă la propagarea ruperii ductile

116

Anexa H (normativă) Ţevi PSL 2 comandate pentru exploatare în medii cu conţinut de sulf

123

Anexa I (normativă) Ţevi comandate ca ţevi „prin conducte de evacuare” (TFL – Through the Flowline)

136

Anexa J (normativă) Ţevi PSL 2 comandate pentru exploatare în medii offshore

138

Anexa K (normativă) Examinarea nedistructivă a ţevilor comandate pentru exploatare în medii cu conţinut de sulf şi/sau pentru exploatare în medii offshore

154

Anexa L (informativă) Denumiri de oţel

160

Anexa M (normativă) Ţevi PSL 2 comandate pentru conducte onshore de transport a gazelor naturale în Europa

163

Anexa N (informativă)

181

Anexa O (informativă)

182

Anexa P (informativă) Ecuaţii pentru ţevi filetate şi ţevi îmbinate prin cuplare şi ecuaţii de fundal pentru mostre de încercare la încovoiere ghidată şi pentru mostre de încercare CVN

183

Bibliografie

193

iv

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

Preambul ISO (Organizaţia Internaţională de Standardizare) este o federaţie mondială de organisme naţionale de standardizare (organismele membre ale ISO). Activitatea de pregătire a Standardelor Internaţionale se desfăşoară în mod normal prin comitetele tehnice ISO. Fiecare organism membru interesat de un subiect pentru care a fost stabilit un comitet tehnic are dreptul de a fi reprezentat în acest comitet. Organizaţiile internaţionale, guvernamentale şi neguvernamentale, în colaborare cu ISO, sunt, de asemenea, implicate în această activitate. ISO colaborează îndeaproape cu Comisia Electrotehnică Internaţională (IEC-International Electrotechnical Commission) în ceea ce priveşte toate aspectele de standardizare electrotehnică. Standardele Internaţionale sunt elaborate în conformitate cu normele Directivelor ISO/IEC, Partea 2. Responsabilitatea principală a comitetelor tehnice este de a pregăti Standardele Internaţionale. Versiunile preliminare ale Standardelor Internaţionale adoptate de către comitetele tehnice sunt transmise organismelor membre pentru a fi votate. Publicarea ca Standard Internaţional necesită aprobarea a cel puţin 75% din organismele membre cu drept de vot. Se atrage atenţia asupra posibilităţii că unele elemente ale acestui document pot fi obiectul unor drepturi de brevet. ISO nu va fi considerat responsabil pentru identificarea oricăror astfel de drepturi de brevet. ISO 3183 a fost elaborat de Comitetul Tehnic ISO/TC 67, Materiale, echipamente şi structuri offshore pentru industria petrolieră, petrochimică şi de extracţie a gazelor naturale, Subcomitetul SC2, Sisteme de transport prin conducte. Grupul de lucru 16 al ISO/TC 67/SC 2 se reuneşte cu Grupul de lucru privind conductele (în prezent WG 4210) al Institutului American al Petrolului (API-American Petroleum Institute) pentru a asigura armonizarea standardului ISO 3183 cu Specificaţia API 5L. A treia ediţie a ISO 3183 anulează şi înlocuieşte a doua ediţie (ISO 3183:2007), pe care aceasta se bazează, dar cu revizuiri pentru a include actualizările, clarificările şi cerinţele tehnice suplimentare. A doua ediţie a ISO 3183 a fost armonizată într-o mare măsură cu a 44-a ediţie a API 5L, publicată la 1 octombrie 2007, iar scopul revizuirilor realizate de Grupurile de lucru ISO şi API este de a extinde sau a completa armonizarea cu a 45-a ediţie API 5L. Este intenţia ISO/TC 67 ca atât a doua, cât şi a treia ediţie a ISO 3183 să fie aplicabile, la alegerea cumpărătorului (aşa cum este definit la secţiunea 4.49), pentru o perioadă de şase luni din prima zi a trimestrului calendaristic imediat după data publicării celei de-a treia ediţii, iar după această perioadă, a doua ediţie (ISO 3183:2007) nu va mai fi aplicabilă.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

v

ISO 3183:2012(E) Introducere Acest Standard Internaţional este rezultatul armonizării cerinţelor următoarelor standarde: - API Spec 5L; ediţia a 44-a publicată în 1 octombrie 2007; - ISO 3183:2007; ediţia a 2-a publicată în 15 martie 2007. Pentru pregătirea celei de-a treia ediţii a standardului ISO 3183, comitetul tehnic a păstrat conceptul de două nivele de bază ale cerinţelor tehnice standard pentru conducte, exprimat ca două nivele de specificare a produselor (PSL 1 şi PSL 2). Nivelul PSL 1 oferă un nivel standard de calitate pentru conducte. Nivelul PSL 2 are cerinţe obligatorii suplimentare privind compoziţia chimică, rezilienţa şi proprietăţile de rezistenţă, precum şi încercări nedistructive (NDT-non-destructive testing) suplimentară. Cerinţele care se aplică numai la PSL 1 sau numai la PSL 2 sunt astfel stabilite. Cerinţele care nu sunt stabilite pentru o anumită specificare PSL se aplică atât pentru ţevi PSL 1, cât şi PSL 2. De asemenea, comitetul tehnic a declarat că industria petrolului şi gazelor naturale specifică adesea cerinţe suplimentare pentru anumite aplicaţii. Pentru a răspunde acestor necesităţi, sunt disponibile cerinţe opţionale suplimentare pentru aplicaţii speciale, după cum urmează: - Ţeava PSL 2 comandată cu o procedură de fabricare calificată (Anexa B), ale cărei cerinţe au fost îmbunătăţite pentru a include detalii de verificare a proceselor esenţiale în producţia de materie primă, fabricarea de conducte, precum şi încercarea şi inspecţia produselor; - Ţeava PSL 2 comandată cu rezistenţă la propagarea ruperii ductile la conductele de gaz (Anexa G); - Ţeava PSL 2 comandată pentru exploatare în medii cu conţinut de sulf (Anexa H); - Ţeava comandată ca ţeavă „Prin conducte de evacuare” (TFL- Through the Flowline) (Anexa I); - Ţeava PSL 2 comandată pentru exploatare offshore (Anexa J); Următoarele două anexe noi se adaugă la a treia ediţie a acestui Standard Internaţional. - Ţeava PSL 2 comandată pentru conducte onshore de transport a gazelor naturale în Europa (Anexa M). - Ecuaţii pentru ţevi filetate şi îmbinate prin cuplare şi ecuaţii fundamentale pentru încercarea la încovoiere ghidată şi CVN (Anexa P). Cerinţele din anexă(e) se aplică numai atunci când se specifică în comandă. Dacă ţeava este comandată pentru mai multe aplicaţii, se pot invoca cerinţele din mai multe anexe pentru aplicaţii speciale. În astfel de cazuri, dacă apare un conflict de natură tehnică ca urmare a aplicării cerinţelor mai multor anexe pentru aplicaţii speciale, se va aplica cerinţa cea mai importantă privind utilizarea serviciului. Acest Standard Internațional nu oferă informaţii privind momentul specificării cerinţelor suplimentare de mai sus. În schimb, este responsabilitatea cumpărătorului să specifice, în funcţie de domeniul de utilizare şi cerinţele de proiectare, care, dacă este cazul, dintre cerinţele suplimentare se aplică pentru o anumită comandă. A treia ediţie a standardului ISO 3183 este rezultatul unui proces continuu de armonizare a documentelor de patrimoniu diferit. Au fost luate în considerare simbolurile tradiţionale (care indică proprietăţi mecanice sau fizice sau valorile, dimensiunile sau parametrii lor de încercare), precum şi formatul celor mai utilizate ecuaţii şi care (în formatul lor tradiţional) menţin legături puternice cu alte standarde şi specificaţii utilizate pe scară largă, precum şi cu activitatea ştiinţifică iniţială care a stat la baza lor. Prin urmare, deşi în unele cazuri au fost făcute modificări la simbolurile şi ecuaţiile stabilite pentru a optimiza alinierea cu Directivele ISO/IEC, Partea 2, în alte cazuri, unele simboluri şi ecuaţii, mai exact cele din secţiunea 9.2, Tabelul F.1 şi Anexa P, au fost păstrate în forma lor tradiţională, pentru evitarea confuziilor în acest stadiu de post-armonizare. În cazul în care au fost făcute modificări, au fost depuse eforturile necesare pentru ca noul simbol care îl înlocuieşte pe cel tradiţional să fie definit în mod complet şi clar.

vi

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

STANDARD INTERNAŢIONAL

ISO 3183:2012(E)

Industriile petrolului şi gazelor naturale – Ţevi de oţel pentru sisteme de transport prin conducte 1. Domeniu de aplicare Acest Standard Internaţional specifică cerinţele pentru fabricarea a două nivele de specificare a produselor (PSL 1 şi PSL 2) de ţevi de oţel fără sudură şi sudate pentru utilizarea în sisteme de transport prin conducte în industriile petrolului şi gazelor naturale. Acest Standard Internaţional nu se aplică în cazul ţevilor turnate. 2. Conformitate 2.1 Unităţi de măsură În acest Standard Internaţional, datele sunt exprimate atât în unităţi din Sistemul Internaţional (SI), cât şi în unităţi din Sistemul de Măsurare American (USC-United States Customary). Pentru un anumit articol din comandă, se va utiliza un singur sistem de unităţi, fără combinarea datelor exprimate în celălalt sistem. Valorile datelor exprimate în unităţi SI şi USC nu vor fi combinate pe acelaşi document de inspecţie sau în aceeaşi secvenţă de marcare a ţevii. În cazul în care produsul este testat şi verificat conform cerinţelor, utilizând un sistem de măsurare (USC sau SI), iar un document de inspecţie este emis, cu datele raportate în unităţile sistemului de măsurare alternat, pe documentul de inspecţie va apărea o declaraţie care va indica faptul că datele prezentate au fost transformate din sistemul de măsurare utilizat pentru inspecţia iniţială. Cumpărătorul va specifica dacă datele, planşele, precum şi dimensiunile de întreţinere ale ţevilor vor fi în sistemul de măsurători al Sistemului Internaţional (SI) sau al Sistemului de Măsurare American (USC). Utilizarea unei fişe de date SI indică faptul că se vor utiliza măsurătorile SI. Utilizarea unei fişe de date USC indică faptul că se va utiliza sistemul de măsurători USC. Pentru datele exprimate în unităţi SI, virgula este folosită ca separator zecimal şi un spaţiu este folosit ca separator pentru mii. Pentru datele exprimate în unităţi USC, un punct (pe linie) este utilizat ca separator zecimal şi un spaţiu este folosit ca separator pentru mii. 2.2 Rotunjire Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezentul Standard Internaţional, pentru a determina conformitatea cu cerinţele specificate, valorile analizate sau calculate vor fi rotunjite la cea mai apropiată unitate a ultimelor cifre din partea dreaptă, folosită pentru exprimarea valorii limită, în conformitate cu ISO 80000-1:2009, Anexa B, Norma A. NOTĂ În sensul prezentei dispoziţii, metoda de rotunjire a ASTM E29-08[1] este echivalentă cu ISO 800001:2009, Anexa B, Norma A.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

1

ISO 3183:2012(E) 2.3 Conformitatea cu acest Standard Internaţional Se va aplica un sistem de calitate documentat pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele acestuia Standard Internaţional. NOTĂ Documentaţia unui sistem de calitate nu necesită certificarea de către un organism de certificare al unei terţe părţi. Este necesară doar crearea sau adoptarea unui sistem scris de calitate pentru a îndeplini cerinţa acestui Standard Internaţional. ISO se bazează pe experienţa personalului responsabil cu managementul calităţii pentru a crea sau a adopta sistemul care reflectă cel mai bine necesitatea fiecărei companii. Există mai multe sisteme de management al calităţii care pot fi utilizate de către personal pentru dezvoltarea unui sistem de calitate corespunzător, inclusiv ISO/TS 29001[2] şi API Spec Q1[3], care conţin dispoziţii specifice pentru industria petrolului şi gazelor sau ISO 9001[4], care conţine cerinţe generale pentru sistemele de management al calităţii, care pot face obiectul unui audit. Această listă nu este exhaustivă şi este oferită doar în scop informativ.

Un contract poate specifica faptul că producătorul va fi responsabil pentru îndeplinirea tuturor cerinţelor aplicabile acestui Standard Internaţional. Cumpărătorul va putea face orice investigaţie necesară pentru a se asigura de respectarea obligaţiilor de către producător şi a respinge orice material care nu corespunde cerinţelor. 3. Referinţe normative Următoarele documente de referinţă sunt indispensabile pentru aplicarea acestui document. Pentru referinţe datate se aplică numai ediţiile indicate. Pentru referinţe nedatate, se aplică ultima ediţie a documentului de referinţă (inclusiv orice amendament). ISO 148-1, Materiale metalice - Încercarea la încovoiere prin şoc pe epruveta Charpy - Partea 1: Metodă de încercare ISO 404, Oţel şi produse de oţel - Cerinţe tehnice generale de livrare ISO 2566-1, Oţel - Conversia valorilor de alungire - Partea 1: Oţeluri nealiate şi slab aliate ISO 4885, Produse feroase - Tratamente termice - Vocabular ISO 5173, Încercări distructive ale îmbinărilor sudate din materialele metalice - Încercări la îndoire ISO 6506 (toate părţile), Materiale metalice - Încercarea de duritate Brinell ISO 6507 (toate părţile), Materiale metalice - Încercarea de duritate Vickers ISO 6508 (toate părţile), Materiale metalice - Încercarea de duritate Rockwell ISO 6892-1, Materiale metalice - Încercarea la tracţiune - Partea 1: Metodă de încercare la temperatura ambiantă ISO 6929, Produse de oţel - Vocabular ISO 7438, Materiale metalice - Încercarea la îndoire ISO 7539-2, Coroziunea metalelor şi aliajelor - Încercare la coroziune sub tensiune - Partea 2: Pregătirea şi utilizarea epruvetelor încovoiate ISO 8491, Materiale metalice - Ţevi (secţiune completă) - Încercarea la îndoire ISO 8492, Materiale metalice - Ţevi - Încercarea la aplatizare 2

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) ISO 8501-1:2007, Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare Inspecţia vizuală a stării de curăţenie a suprafeţei - Partea 1: Grade de ruginire şi grade de pregătire a suporturilor de oţel neacoperite şi a suporturilor de oţel după îndepărtarea totală a acoperirilor anterioare ISO 9712, Examinări nedistructive - Calificarea şi certificarea personalului pentru examinări nedistructive ISO/TR 9769, Oţel şi fier - Revizuirea metodelor disponibile de analiză ISO 10474:1991, Oţel şi produse de oţel - Documente de inspecţie ISO 10893-2:2011, Examinări nedistructive ale ţevilor de oţel - Partea 2: Examinare automatizată cu curenţi turbionari pentru detectarea imperfecţiunilor ţevilor fără sudură şi sudate (cu excepţia celor sudate cu arc electric sub strat de flux) ISO 10893-3:2011, Examinări nedistructive ale ţevilor de oţel - Partea 3: Examinare automatizată prin dispersie de flux pentru detectarea imperfecţiunilor longitudinale şi/sau transversale pe toată circumferinţa ţevilor de oţel feromagnetic fără sudură şi sudate (cu excepţia celor sudate cu arc electric sub strat de flux) ISO 108893-4, Examinări nedistructive ale ţevilor de oţel - Partea 4: Examinare cu lichide penetrante pentru detectarea imperfecţiunilor de suprafaţă a ţevilor de oţel fără sudură şi sudate ISO 10893-5, Examinări nedistructive ale ţevilor de oţel - Partea 5: Examinare cu pulberi magnetice pentru detectarea imperfecţiunilor de suprafaţă a ţevilor de oţel feromagnetic, fără sudură şi sudate ISO 10893-6, Examinări nedistructive ale ţevilor de oţel - Partea 6: Examinare radiografică pentru detectarea imperfecţiunilor sudurii ţevilor de oţel sudate ISO 10893-7:2011, Examinări nedistructive ale ţevilor de oţel - Partea 7: Examinare radiografică digitală pentru detectarea imperfecţiunilor sudurii ţevilor de oţel sudate ISO 10893-8:2011, Examinări nedistructive ale ţevilor de oţel - Partea 8: Examinare automatizată cu ultrasunete pentru detectarea imperfecţiunilor de laminare a ţevilor de oţel fără sudură şi sudate ISO 10893-9:2011, Examinări nedistructive ale ţevilor de oţel - Partea 9: Examinare automatizată cu ultrasunete pentru detectarea imperfecţiunilor de laminare a benzilor/tablelor utilizate la fabricarea ţevilor de oţel sudate ISO 10893-10:2011, Examinări nedistructive ale ţevilor de oţel - Partea 10: Examinare automatizată cu ultrasunete pentru detectarea imperfecţiunilor longitudinale şi/sau transversale pe toată circumferinţa ţevilor de oţel fără sudură şi sudate (cu excepţia celor sudate cu arc electric sub strat de flux) ISO 10893-11:2011, Examinări nedistructive ale ţevilor de oţel - Partea 11: Examinare automatizată cu ultrasunete pentru detectarea imperfecţiunilor longitudinale şi/sau transversale a sudurii ţevilor de oţel sudate ISO 10893-12, Examinări nedistructive ale ţevilor de oţel - Partea 12: Examinare automatizată cu ultrasunete a grosimii pe toată circumferinţa ţevilor de oţel fără sudură şi sudate (cu excepţia celor sudate cu arc electric sub strat de flux) ISO 11484, Produse de oţel - Sistemul de calificare al angajatorului pentru personalul de examinări nedistructive © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

3

ISO 3183:2012(E) ISO 11699-1:2008, Examinări nedistructive - Film pentru radiografiere industrială - Partea 1: Clasificarea sistemelor de film pentru radiografiere industrială ISO 12135, Materiale metalice - Metoda de încercare unitară pentru determinarea rezistenţei la rupere cvasistatică ISO 13678, Industriile petrolului şi gazelor naturale - Evaluarea şi încercarea unsorilor pentru fileturi utilizate la burlanele de foraj, ţevile de extracţie, ţevile de conducte şi la componentele prăjinilor grele ISO 14284, Oţel şi fier - Prelevarea şi pregătirea probelor pentru determinarea compoziţiei chimice ISO 19232-1:2004, Examinări nedistructive - Calitatea imaginii radiografiilor - Partea 1: Indicatori de calitate a imaginii (tip cu fire) - Determinarea indicelui de calitate a imaginii ISO 80000-1:2009, Cantităţi şi unităţi - Partea 1: Generalităţi Spec API 5B1, Specificaţie pentru filetare, calibrare şi examinare fileturi pentru burlane de foraj, ţevi de extracţie şi fileturi pentru ţevi de conducte API RP 5A3, Practica recomandată privind unsorile pentru fileturi pentru burlanele de foraj, ţevile de extracţie, ţevile de conducte şi la componentele prăjinilor grele API RP 5L3, Practica recomandată pentru realizarea încercărilor la şoc prin cădere pentru ţevile de conducte API Std 5TI, Standard privind terminologia imperfecţiunilor ASNT SNT-TC-1A2, Practica recomandată nr. SNT-TC-1A - Examinări nedistructive ASTM A3703, Metode de încercare standard şi definiţii pentru examinarea mecanică a produselor de oţel ASTM A435, Specificaţie standard pentru examinarea cu ultrasunete cu unde longitudinale a tablelor de oţel ASTM A578/A578M, Specificaţie standard pentru examinarea cu ultrasunete cu unde longitudinale a tablelor de oţel laminat pentru aplicaţii speciale ASTM A751, Metode de încercare standard, practici şi terminologie pentru analiza chimică a produselor de oţel ASTM A941, Terminologia standard referitoare la oţel, oţel inoxidabil, aliaje şi feroaliaje ASTM A956, Metoda de încercare standard pentru încercarea de duritate Leeb a produselor de oţel ASTM A1038, Metoda de încercare standard pentru încercarea de duritate cu aparate portabile pentru determinarea durităţii prin metoda impedanţei prin contact cu ultrasunete ASTM E18, Metode de încercare standard pentru încercarea de duritate Rockwell a materialelor metalice ASTM E94, Ghid standard pentru examinarea radiografică 1

American Petroleum Institute, 1220 L Street, N.W., Washington, DC 20005, USA American Society for Nondestructive Testing, 1711 Arlingate Lane, Columbus, OH 43228-0518, USA 3 ASTM International, 100 Barr Harbor Drive, West Conshohocken, PA 19428-2959, USA 2

4

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) ASTM E110, Metoda de încercare standard pentru amprenta de duritate a materialelor metalice cu aparate portabile pentru determinarea durităţii ASTM E114, Practica standard pentru examinarea cu ultrasunete la contact sub o rază de incidenţă dreaptă şi impuls ecou ASTM E164, Practica standard pentru examinarea cu ultrasunete la contact a ansamblurilor sudate ASTM E165, Practica standard pentru examinarea cu lichide penetrante pentru industria generală ASTM E213, Practica standard pentru examinarea cu ultrasunete a ţevilor de metal şi ţevilor de extracţie ASTM E273, Practica standard pentru examinarea cu ultrasunete a zonei de sudură a ţevilor sudate şi ţevilor de extracţie ASTM E309, Practica standard pentru examinarea cu curenţi turbionari a produselor tubulare de oţel utilizând saturaţia magnetică ASTM E384, Metoda de încercare standard pentru încercarea de duritate Knoop şi Vickers a materialelor ASTM E570, Practica standard pentru examinarea dispersiilor de flux a produselor tubulare de oţel feromagnetic ASTM E587, Practica standard pentru examinarea cu ultrasunete la contact sub o rază de incidenţă oblică ASTM E709, Ghid standard pentru examinarea cu pulberi magnetice ASTM E747, Practica standard privind proiectarea, producţia şi clasificarea grupelor de materiale a indicatorilor de calitate a imaginilor (IQL) cu fire utilizaţi pentru radiologie ASTM E1290, Metoda de încercare standard pentru măsurarea rezistenţei la rupere la deplasarea vârfului fisurii (CTOD) ASTM E1806, Practica standard pentru prelevarea de probe de oţel şi fier pentru determinarea compoziţiei chimice ASTM E1815-08, Metoda de încercare standard pentru clasificarea sistemelor de film pentru radiografierea industrială ASTM E2033, Practica standard de radiologie computerizată (metoda luminescenţei fotostimulabile) ASTM E2698, Practica standard pentru examinarea radiologică utilizând sisteme de detectori digitali ASTM G39, Practica standard pentru pregătirea şi utilizarea epruvetelor încovoiate pentru încercarea la coroziune sub tensiune BS 7448-1, Încercări de rezistenţă la mecanica ruperii - Metoda de determinare a valorilor Klc, CTOD critice şi J critice ale materialelor metalice EN 101684, Produse de oţel - Documente de inspecţie - Lista de informaţii şi descriere EN 10204:2004, Produse metalice - Tipuri de documente de inspecţie 4

CEN, European Committee for Standardization , Management Centre, Avenue Mamix 17, B-1000 Bruxelles, Belgia

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

5

ISO 3183:2012(E) NACE TM0177:20055, Examinarea în laborator a metalelor privind rezistenţa la fisurarea sub tensiunea sulfurii şi fisurarea ca urmare a coroziunii sub tensiune în medii H2S NACE TM0284:2011, Metoda de încercare standard – Evaluarea conductelor şi a oţelurilor pentru vasele de presiune privind rezistenţa la fisurarea indusă de hidrogen

4. Termeni şi definiţii În scopul prezentului document, se vor aplica următorii termeni şi următoarele definiţii, precum şi cele atribuite în - ISO 6929 sau ASTM A941 pentru produse de oţel, - ISO 4885 sau ASTM A941 pentru tratament termic, - API Std 5T1 pentru terminologia imperfecţiunilor, - ISO 404, ISO 10474 sau ASTM A370, după caz, pentru tipurile de proceduri de prelevare a probelor, inspecţie şi documente de inspecţie. 4.1 aşa cum s-a convenit este necesar să fie aşa cum s-a stabilit de către producător şi cumpărător şi s-a specificat în comandă NOTĂ Asociat, de exemplu, cu elementele menţionate în articolul 7.2 a).

4.2 în stare laminată stare de livrare a ţevii, fără niciun procedeu special de laminare şi/sau tratament termic 4.3 sudură capete colaci de bandă/margini tablă sudură care îmbină capetele colacilor de bandă sau marginile tablei 4.4 ţeavă expandată la rece ţeavă care, la o temperatură ambiantă de prelucrare, a fost supusă unei operaţii de mărire permanentă a diametrului exterior sau a circumferinţei pe toată lungimea sa, prin aplicarea unei presiuni hidrostatice interne în matriţe închise sau prin intermediul unui dispozitiv mecanic de expandare internă 4.5 ţeavă dimensionată la rece ţeavă care, după formare (inclusiv dimensionarea la sudarea electrică) şi la o temperatură ambiantă de prelucrare, a fost supusă unei operaţii de mărire permanentă a diametrului exterior sau a circumferinţei pe toată lungimea sa sau pe o parte din lungimea sa sau de scădere permanentă a diametrului exterior sau a circumferinţei pe toată lungimea sa sau pe o parte din lungimea sa

5

6

NACE International, P.O. Box 201009, Houston, Texas 77216-1009, USA

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 4.6 finisare la rece operaţia de prelucrare la rece (în mod normal tragere la rece), cu o deformare permanentă peste 1,5% NOTĂ Această operaţie se diferenţiază de expandarea la rece şi dimensionarea la rece prin procentul de deformare permanentă.

4.7 formare la rece proces prin care o bandă sau o tablă este formată într-o ţeavă fără încălzire 4.8 sudare în cusătură continuă CW procesul de formare a cusăturii prin încălzirea benzii într-un cuptor şi presarea mecanică a capetelor formate, în timp ce colaci succesivi de bandă sunt îmbinaţi pentru a asigura un flux continuu de bandă pentru maşina de sudare 4.9 ţeavă sudată prin combinare ţeavă COW produs tubular având una sau două cusături longitudinale sau o cusătură elicoidală, care se obţine prin combinarea sudării cu arc cu electrod metalic protejat cu gaz şi a sudării cu arc electric sub strat de flux, în timp ce cordonul de sudură obţinut prin sudarea cu arc cu electrod metalic protejat cu gaz nu este îndepărtat complet prin sudarea cu arc electric sub strat de flux 4.10 ţeavă COWH produs tubular având o cusătură elicoidală, care se obţine prin combinarea sudării cu arc cu electrod metalic protejat cu gaz şi a sudării cu arc electric sub strat de flux, în timp ce cordonul de sudură obţinut prin sudarea cu arc cu electrod metalic protejat cu gaz nu este îndepărtat complet prin sudarea cu arc electric sub strat de flux 4.11 ţeavă COWL produs tubular având una sau două cusături longitudinale, care se obţine prin combinarea sudării cu arc cu electrod metalic protejat cu gaz şi a sudării cu arc electric sub strat de flux, în timp ce cordonul de sudură obţinut prin sudarea cu arc cu electrod metalic protejat cu gaz nu este îndepărtat complet prin sudarea cu arc electric sub strat de flux 4.12 cusătură COW cusătură longitudinală sau elicoidală, care se obţine prin combinarea sudării cu arc cu electrod metalic protejat cu gaz şi a sudării cu arc electric sub strat de flux, în timp ce cordonul de sudură obţinut prin sudarea cu arc cu electrod metalic protejat cu gaz nu este îndepărtat complet prin sudarea cu arc electric sub strat de flux © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

7

ISO 3183:2012(E) 4.13 ţeavă CW produs tubular având o cusătură longitudinală realizată prin sudare în cusătură continuă 4.14 colac-fiică porţiune de oţel îndepărtată prin crestare, tăiere sau forfecare de la colacul-mamă, care este folosită pentru a realiza una sau mai multe bucăţi de ţeavă 4.15 tablă-fiică porţiune de oţel îndepărtată prin crestare, tăiere sau forfecare de la tabla-mamă, care este folosită pentru a realiza una sau mai multe bucăţi de ţeavă 4.16 defect imperfecţiune de dimensiune şi/sau densitate mai mare decât criteriile de admisibilitate specificate în prezentul Standard Internaţional 4.17 sudare electrică EW procesul de formare a unei cusături prin sudare prin rezistenţă de contact, în care capetele care trebuie sudate sunt presate mecanic şi căldura pentru sudură este generată de rezistenţa la fluxul de curent electric aplicat prin inducţie sau prin conducţie 4.18 ţeavă EW produs tubular având o cusătură longitudinală realizată prin sudare electrică la înaltă şi joasă frecvenţă 4.19 cusătură EW cusătură longitudinală realizată prin sudare electrică 4.20 sudare cu electrod tubular proces de sudare prin care se realizează topirea şi fuziunea metalelor prin încălzirea lor cu un arc între un electrod din metal de adaos şi piesa de sudat, în care arcul şi metalul topit se protejează cu un flux din electrodul tubular NOTĂ În unele cazuri, se realizează o protecţie suplimentară cu gaze din exterior sau un amestec de gaze.

8

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 4.21 sudare cu arc cu electrod metalic protejat cu gaz proces de sudare prin care se realizează topirea şi fuziunea metalelor prin încălzirea lor cu un arc sau arcuri între un electrod fuzibil şi piesa de sudat, în care arcul şi metalul topit se protejează cu un gaz din exterior sau un amestec de gaze NOTĂ Presiunea de contact nu este folosită şi metalul de adaos este obţinut de la electrod.

4.22 şarjă metal obţinut printr-un singur ciclu al unui proces de topire a unei încărcări 4.23 ţeavă HFW ţeavă sudată electric la înaltă frecvenţă ţeavă EW realizată cu o frecvenţă a curentului de sudare egală sau mai mare decât 70 kHz 4.24 în cazul în care s-a convenit este necesar să fie conform celor prevăzute sau mai riguros decât cele prevăzute, în cazul în care s-a convenit de către producător şi cumpărător şi s-a specificat în comandă NOTĂ Asociat, de exemplu, cu elementele menţionate în articolul 7.2 c).

4.25 imperfecţiune discontinuitate sau neregularitate în peretele produsului sau pe suprafaţa produsului, care se poate detecta prin metodele de inspecţie descrise în acest Standard Internaţional 4.26 indicaţie dovezile obţinute prin examinări nedistructive 4.27 elemente informative elemente care a) identifică documentul, prezintă conţinutul acestuia şi explică elaborarea, dezvoltarea şi legătura cu alte documente, sau b) furnizează informaţii suplimentare pentru a ajuta la înţelegerea sau utilizarea documentului NOTĂ Consultaţi Directivele ISO/IEC, Partea 2.

4.28 inspecţie activităţi, cum ar fi măsurarea, examinarea, testarea, cântărire sau calibrarea unuia sau a mai multor caracteristici ale unui produs şi compararea rezultatelor acestor activităţi cu cerinţele specificate, pentru a determina conformitatea acestuia NOTĂ Adaptat după ISO 404.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

9

ISO 3183:2012(E) 4.29 standardizarea instrumentului reglarea unui instrument de examinare nedistructivă la o valoare de referinţă arbitrară 4.30 element de legătură două sau trei bucăţi de ţeavă îmbinate sau sudate de către producător 4.31 afinare în oală de turnare proces secundar ulterior producerii oţelului, realizat înainte de turnare pentru a îmbunătăţi calitatea oţelului, care poate include degazificarea, desulfurarea şi diferite metode pentru eliminarea incluziunilor nemetalice şi pentru controlul formei incluziunilor 4.32 laminare separare metalică internă prin care se obţin straturi, în general paralele cu suprafaţa ţevii 4.33 sudare cu laser LW procesul de formare a unei cusături prin utilizarea unei tehnici de sudare „în gaură de cheie” cu fascicul laser pentru a realiza topirea şi fuziunea capetelor care sunt sudate, cu sau fără preîncălzirea capetelor, protecţia fiind obţinută printr-un gaz exterior sau un amestec de gaze 4.34 ţeavă sudată electric la joasă frecvenţă ţeavă LFW ţeavă EW realizată cu o frecvenţă a curentului de sudare mai mică decât 70 kHz 4.35 ţeavă LW produs tubular având o cusătură longitudinală realizată prin sudarea cu laser 4.36 producător firma, compania sau societatea responsabilă pentru producerea şi marcarea produsului în conformitate cu cerinţele prezentului Standard Internaţional NOTA 1 Producătorul este, după caz, o fabrică de ţevi, o fabrică de prelucrare a ţevilor, producător de racorduri sau o fabrică de producţie fileturi. NOTA 2 Adaptat după ISO 11961[5].

10

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 4.37 colac-mamă colac de oţel laminat la cald prelucrat dintr-o singură bucată reîncălzită, care este folosită pentru a produce una sau mai multe bucăţi de ţeavă 4.38 tablă-mamă tablă de oţel laminată la cald prelucrată dintr-o singură bucată preîncălzită, care este folosită pentru a produce una sau mai multe bucăţi de ţeavă 4.39 inspecţie nedistructivă examinare nedistructivă NDT inspecţia unei ţevi pentru a detecta imperfecţiunile, folosind metode radiografice, cu ultrasunete sau alte metode specificate în prezentul Standard Internaţional, care nu implică perturbări, tensiuni sau ruperea materialelor 4.40 formate cu normalizare stare de livrare a ţevii în urma procesului de formare în care se realizează deformarea finală într-un anumit interval de temperatură, ceea ce duce la o stare a materialului echivalentă cu cea obţinută după normalizare, astfel încât proprietăţile mecanice specificate să fie îndeplinite în cazul unei ulterioare normalizări 4.41 laminate cu normalizare stare de livrare a ţevii în urma procesului de laminare în care se realizează deformarea finală într-un anumit interval de temperatură, ceea ce duce la o stare a materialului echivalentă cu cea obţinută după normalizare, astfel încât proprietăţile mecanice specificate să fie îndeplinite în cazul unei ulterioare normalizări 4.42 elemente normative elemente care descriu domeniul de aplicare al documentului şi care stabilesc dispoziţiile care sunt necesare pentru implementarea standardului NOTĂ Consultaţi Directivele ISO/IEC, Partea 2.

4.43 corpul ţevii (ţeavă SMLS) întreaga suprafaţă a ţevii 4.44 corpul ţevii (ţeavă sudată) întreaga suprafaţă a ţevii, fără sudură(i) şi zona afectată termic (HAZ) © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

11

ISO 3183:2012(E) 4.45 clasa de ţeavă indicarea nivelului de rezistenţă a ţevii NOTĂ Compoziţia chimică şi/sau condiţiile de tratament termic ale unei clase de ţeavă pot fi diferite.

4.46 fabrică de ţevi firma, compania sau societatea care utilizează instalaţii pentru producerea de ţevi NOTĂ Adaptat după ISO 11960[6].

4.47 fabrică de prelucrare a ţevilor firma, compania sau societatea care utilizează instalaţii pentru tratamentul termic al ţevilor realizate de o fabrică de ţevi NOTĂ Adaptat după ISO 11960[6].

4.48 analiza produsului analiza chimică a ţevii, tablei sau colacului 4.49 cumpărător partea responsabilă atât pentru definirea cerinţelor pentru o comandă de produse, cât şi pentru plata acelei comenzi 4.50 călire şi revenire tratament termic care constă în călirea bruscă, urmată de revenire 4.51 mostră cantitate de material prelevată din produsul care trebuie să fie testat cu scopul de a produce una sau mai multe piese de încercare 4.52 sudare cu arc electric sub strat de flux SAW proces de sudare prin care se realizează topirea şi fuziunea metalelor prin încălzirea lor cu un arc sau arcuri între un electrod metalic fuzibil neînvelit şi piesa de sudat, în care arcul şi metalul topit se protejează cu un înveliş sau flux granular NOTĂ Presiunea de contact nu este utilizată şi o parte sau tot metalul de adaos se obţine de la electrozi.

12

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 4.53 ţeavă SAW produs tubular având una sau două cusături longitudinale sau o cusătură elicoidală, realizată prin procesul de sudare cu arc electric sub strat de flux 4.54 ţeavă SAWH produs tubular având o cusătură elicoidală obţinută prin procedeul de sudare cu arc electric sub strat de flux 4.55 ţeavă SAWL produs tubular având una sau două cusături longitudinale realizate prin sudarea cu arc electric sub strat de flux 4.56 cusătură SAW cusătură longitudinală sau elicoidală realizată prin sudarea cu arc electric sub strat de flux 4.57 ţeavă fără sudură ţeavă SMLS ţeavă fără cusătură sudată, produsă printr-un proces de formare la cald, care poate fi urmat de dimensionarea la rece sau finisarea la rece pentru a obţine forma, dimensiunile şi proprietăţile dorite 4.58 condiţie de exploatare condiţie de utilizare care este specificată de către cumpărător în comandă NOTĂ În acest Standard Internaţional, termenii „exploatare în medii cu conţinut de sulf” şi „exploatare offshore” reprezintă condiţii de exploatare.

4.59 sudare cu arc metalic protejat proces de sudare prin care se realizează topirea şi fuziunea metalelor prin încălzirea lor cu un arc între un electrod metalic protejat şi piesa de sudat, în care arcul şi metalul topit se protejează prin descompunerea izolaţiei electrodului NOTĂ Presiunea de contact nu este utilizată şi descompunerea se obţine de la electrod.

4.60 sudură de prindere cusătura sudată intermitent sau continuu, utilizată pentru a menţine alinierea marginilor de îmbinare până la obţinerea cusăturii finale

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

13

ISO 3183:2012(E) 4.61 piesă de încercare parte a unei mostre cu dimensiunile specificate, prelucrată sau neprelucrată, care este adusă într-o stare corespunzătoare pentru a fi supusă la o anumită încercare 4.62 unitate de încercare cantitatea prevăzută de ţeavă, care este realizată având acelaşi diametru exterior specificat şi grosime a peretelui specificată, de la colaci/table produse prin acelaşi procedeu de laminare la cald (după caz, la ţevile sudate), în acelaşi proces de fabricare a ţevilor, la aceeaşi căldură şi în aceleaşi condiţii de fabricare a ţevilor 4.63 formare termomecanică proces de formare la cald pentru fabricarea de ţevi, în care deformarea finală se realizează într-un anumit interval de temperatură, determinând o stare a materialului cu anumite proprietăţi care nu pot fi obţinute sau repetate doar prin tratament termic, iar o astfel de deformare este urmată de răcire, eventual cu viteze de răcire crescute, cu sau fără revenire, inclusiv auto-revenire ATENŢIE - Încălzirea ulterioară peste 580 °C (1.075 °F) poate reduce de obicei valorile de rezistenţă. 4.64 laminare termomecanică stare a ţevii în urma procesului de laminare la cald a unui colac sau a unei table, în care deformarea finală se realizează într-un anumit interval de temperatură, determinând o stare a materialului cu anumite proprietăţi care nu pot fi obţinute sau repetate doar prin tratament termic, iar o astfel de deformare este urmată de răcire, eventual cu viteze de răcire crescute, cu sau fără revenire, inclusiv auto-revenire ATENŢIE - Încălzirea ulterioară peste 580 °C (1.075 °F) poate reduce de obicei valorile de rezistenţă. 4.65 subtăietură canal în metalul de bază de lângă punctul de îmbinare cu suprafaţa exterioară a sudurii şi care nu este umplut cu metalul depus prin sudură 4.66 cu excepţia cazului în care se convine altfel necesar, cu excepţia cazului în care o cerinţă alternativă este convenită între producător şi cumpărător şi specificată în comandă NOTĂ Asociat, de exemplu, cu elementele menţionate la 7.2 b).

14

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 4.67 ţeavă sudate ţeavă indicată ca CW, COWH, COWL, EW, HFW, LFW, LW, SAWH şi SAWL, aşa cum este definită în prezentul Standard Internaţional

5. Simboluri şi abrevieri 5.1 Simboluri lungimea sudurii la capetele colacilor de bandă/marginilor tablei, exprimată în milimetri (ţoli) alungire după rupere, exprimată în procente şi rotunjită la cel mai apropriat procent diametrul mandrinei/rolei pentru încercarea la încovoiere ghidată, exprimat în milimetri (ţoli) suprafaţa secţiunii transversale în interiorul ţevii, exprimată în milimetri pătraţi (ţoli pătraţi) suprafaţa secţiunii transversale a peretelui ţevii, exprimată în milimetri pătraţi (ţoli pătraţi) suprafaţa secţiunii transversale a elementului de etanşare a marginilor, exprimată în milimetri pătraţi (ţoli pătraţi) suprafaţa secţiunii transversale a piesei de încercare la întindere, exprimată în milimetri pătraţi (ţoli pătraţi) lăţimea specificată a suprafeţei de sprijin, exprimată în milimetri (ţoli) distanţa pereţilor matriţei sau distanţa suporturilor la încercarea la încovoiere ghidată constantă, care depinde de sistemul de unităţi utilizat carbon echivalent, conform ecuaţiei Institutului Internaţional de Sudură carbon echivalent, conform părţii chimice a ecuaţiei Ito-Bessyo pentru carbon echivalent diametrul interior calculat al ţevii, exprimat în milimetri (ţoli) diametrul exterior specificat al ţevii, exprimat în milimetri (ţoli) diametrul exterior specificat de producător după dimensionare, exprimat în milimetri (ţoli) diametrul exterior specificat de producător înainte de dimensionare, exprimat în milimetri (ţoli) frecvenţă, exprimată în Hertz (cicluri per secundă) energia absorbită complet la încercarea în epruvetă Charpy cu crestătură în V, exprimată în jouli (forţă picioare-livre) lungimea ţevii, exprimată în metri (picioare) lungimea minimă specificată, dimensiune de îmbinare, exprimată în milimetri (ţoli) presiunea de încercare hidrostatică, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat) presiunea internă a elementului de etanşare a marginilor, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat) diametru specificat al racordului interior, exprimat în milimetri (ţoli) rază, exprimată în milimetri (ţoli) © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

15

ISO 3183:2012(E) raza mandrinei pentru încercarea la încovoiere ghidată, exprimată în milimetri (ţoli) raza matriţei pentru încercarea la încovoiere ghidată, exprimată în milimetri (ţoli) raza exterioară a ţevii, exprimată în milimetri (ţoli) rezistenţă de rupere la întindere, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat) rezistenţa de curgere (alungire neproporţională de 0,2%), exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat) rezistenţa de curgere (alungire totală de 0,5%), exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat) raport de dimensionare tensiune circulară pentru încercarea hidrostatică, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat) grosimea specificată a peretelui ţevii, exprimată în milimetri (ţoli) grosimea minimă permisă a peretelui ţevii, exprimată în milimetri (ţoli) rezistenţa minimă de rupere la întindere specificată, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat) viteza undelor ultrasonice transversale, exprimată în metri per secundă (picioare per secundă) diametrului exterior specificat al racordului, exprimat în milimetri (ţoli) deformare lungime de undă, exprimată în metri (picioare) masă per unitatea de lungime pentru ţeavă cu capăt simplu, exprimată în kilograme per metru (livre per picior) tensiune circulară nominală a conductelor, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat) 5.2 Abrevieri COWH proces de sudare elicoidală prin combinare (pentru ţevi în timpul fabricării) COWL

proces de sudare longitudinală prin combinare (pentru ţevi în timpul fabricării)

CTOD

deplasarea vârfului fisurii

CVN

epruvetă Charpy cu crestătură în V

CW

sudare în cusătură continuă (pentru ţevi în timpul fabricării)

DWT

şoc prin cădere

EDI

schimb electronic de date

EW

proces de sudare prin rezistenţă de contact sau inducţie electrică (pentru ţevi în timpul fabricării)

HAZ

zona afectată termic

HBW

duritatea Brinell

HFW

proces de sudare electrică la înaltă frecvenţă (pentru ţevi în timpul fabricării)

HIC

fisurare indusă de hidrogen

16

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) HRC

duritatea Rockwell, scala C

HV

duritatea Vickers

IQI

indicator de calitate a imaginilor

LFW

proces de sudare electrică la joasă frecvenţă (pentru ţevi în timpul fabricării)

LW

proces de sudare cu laser (pentru ţevi în timpul fabricării)

MT

examinare cu pulberi magnetice

NDT

examinare nedistructivă

PSL

nivel de specificare a produselor

PT

examinare cu lichide penetrante

SAWH

proces de sudare elicoidală cu arc electric sub strat de flux (pentru ţevi în timpul fabricării)

SAWL

proces de sudare longitudinală cu arc electric sub strat de flux (pentru ţevi în timpul fabricării)

SI

Sistem Internaţional de unităţi

SSC

fisurare sub tensiunea sulfurii

SWC

fisurare în trepte

TFL

Prin conducte de evacuare

USC

unităţi din Sistemul de Măsurare American

UT

examinare cu ultrasunete

6. Clasa de ţeavă, clasa de oţel şi starea de livrare 6.1 Clasa de ţeavă şi clasa de oţel 6.1.1 Clasa de ţeavă pentru ţeava PSL 1 este identică cu clasa de oţel (indicată printr-o denumire de oţel) şi este specificată în Tabelul 1. Aceasta constă într-o denumire alfa sau alfanumerică care identifică nivelul de rezistenţă al ţevii şi este legată de compoziţia chimică a oţelului. NOTĂ Denumirile pentru Clasa A şi Clasa B nu conţin nicio referire la rezistenţa de curgere minimă specificată; cu toate acestea, partea numerică a altor denumiri corespunde rezistenţei de curgere minimă specificată în unităţi SI sau rezistenţei de curgere minimă specificată rotunjită în plus, exprimată în 1.000 psi pentru unităţile USC. Sufixul „P” indică faptul că oţelul are un conţinut de fosfor specificat.

6.1.2 Clasa de ţeavă pentru ţeava PSL 2 este indicată în Tabelul 1 şi constă într-o denumire alfa sau alfanumerică care identifică nivelul de rezistenţă al ţevii. Denumirea oţelului (care indică o clasă de oţel), legată de compoziţia chimică a oţelului, include suplimentar un sufix care constă într-o singură literă (R, N, Q sau M), care identifică starea de livrare (consultaţi Tabelul 3). NOTA 1 Denumirea pentru Clasa B nu conţine nicio referire la rezistenţa de curgere minimă specificată; cu toate acestea, partea numerică a altor denumiri corespunde rezistenţei de curgere minimă specificată în unităţi SI sau unităţi USC. NOTA 2 Pentru exploatarea în medii cu conţinut de sulf, consultaţi H.4.1.1. NOTA 3 Pentru exploatarea offshore, consultaţi J.4.1.1. NOTA 4 Pentru conducta onshore de transport a gazelor naturale în Europa, consultaţi M.4.1.1. © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

17

ISO 3183:2012(E) 6.1.3 Alte denumiri ale claselor de oţel (numere de oţel), care sunt folosite pe lângă denumirea oţelului în Europa sunt indicate în Tabelul L.1. 6.2 Starea de livrare 6.2.1 Pentru fiecare articol din comandă, starea de livrare pentru ţevile PSL 1 va fi la alegerea producătorului, cu excepţia cazului în care este specificată o anumită stare de livrare în comandă. Stările de livrare pentru ţevile PSL 1 şi PSL 2 sunt prezentate în Tabelul 1, cu informaţii suplimentare pentru ţevile PSL 2 în Tabelul 3. 6.2.2 Pentru ţevile PSL 2, starea de livrare va fi în conformitate cu comanda, aşa cum se specifică în denumirea oţelului. Tabelul 1 – Clase de ţeavă, clase de oţel şi stări de livrare acceptabile PSL

Stare de livrare

PSL 1

În stare laminată, laminate cu normalizare, normalizate sau formate cu normalizare

PSL 1

În stare laminată, laminate cu normalizare, laminate termomecanic, formate termomecanic, formate cu normalizare, normalizate şi revenite; sau, în cazul în care s-a convenit, călite şi revenite doar pentru ţevi SMLS În stare laminată, laminate cu normalizare, laminate termomecanic, formate termomecanic, formate cu normalizare, normalizate, normalizate şi revenite sau călite şi revenite

PSL 1

18

PSL 2

În stare laminată

PSL 2

Laminate cu normalizare, formate cu normalizare, normalizate sau normalizate şi revenite

PSL 2

Călite şi revenite

Clasă de ţeavă/clasă de oţela,b L175 sau A25 L175P sau A25P L210 sau A L245 sau B

L290 sau X42 L320 sau X46 L360 sau X52 L390 sau X56 L415 sau X60 L450 sau X65 L485 sau X70 L245R sau BR L290R sau X42R L245N sau BN L290N sau X42N L320N sau X46N L360N sau X52N L390N sau X56N L415N sau X60N L245Q sau BQ L290Q sau X42Q L320Q sau X46Q L360Q sau X52Q L390Q sau X56Q L415Q sau X60Q L450Q sau X65Q L485Q sau X70Q L555Q sau X80Q L625Q sau X90Qᶜ L690Q sau X100Qᶜ

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) PSL 2

Laminate termomecanic sau formate termomecanic

PSL 2

Laminate termomecanic

L245M sau BM L290M sau X42M L320M sau X46M L360M sau X52M L390M sau X56M L415M sau X60M L450M sau X65M L485M sau X70M L555M sau X80M L625M sau X90M L690M sau X100M L830M sau X120M

ª Pentru clase intermediare, clasa de oţel va avea unul din următoarele formate: (1) Litera L, urmată de rezistenţa de curgere minimă specificată în MPa şi, pentru ţeava PSL 2, litera care descrie starea de livrare (R, N, Q sau M) conform cu formatele de mai sus. (2) Litera X, urmată de un număr format din două sau trei cifre egal cu rezistenţa de curgere minimă specificată în 1.000 psi rotunjită în minus la cel mai apropriat întreg şi, pentru ţeava PSL 2, litera care descrie starea de livrare (R, N, Q sau M) conform cu formatele de mai sus. ᵇ Sufixul (R, N, Q sau M) pentru clasele PSL 2 aparţin clasei de oţel. ᶜ Doar fără sudură.

7 Informaţii care trebuie furnizate de către cumpărător 7.1 Informaţii generale Comanda trebuie să conţină următoarele informaţii: a) cantitate (de exemplu, masa totală sau lungimea totală a ţevii); b) PSL (1 sau 2); c) tipul de ţeavă (consultaţi Tabelul 2); d) referinţa la prezentul Standard Internaţional (ISO 3183) sau API 5L; e) clasa de oţel (consultaţi 6.1, H.4.1.1, J.4.1.1 sau M.4.1.1, după caz); f) diametrul exterior şi grosimea peretelui (consultaţi 9.11.1.2); g) lungimea şi tipul de lungime (variabil sau aproximativ) (consultaţi 9.11.1.3, 9.11.3.3 şi Tabelul 12); h) confirmarea aplicabilităţii anexelor individuale. 7.2 Informaţii suplimentare Comanda va indica care dintre următoarele dispoziţii se aplică pentru respectivul articol din comandă: a) Articolele care trebuie convenite în mod obligatoriu, dacă este cazul: 1) denumirea de ţeavă pentru clasele intermediare (consultaţi Tabelul 1, nota de subsol a), 2) compoziţia chimică pentru clasele intermediare (consultaţi 9.2.1 şi 9.2.2), 3) compoziţia chimică pentru ţeavă cu t > 25,0 mm (0,984 ţoli) (consultaţi 9.2.3), 4) limite de carbon echivalent pentru ţeava PSL 2 în Clasa L415N sau X60N (consultaţi Tabelul 5), 5) limite de carbon echivalent pentru ţeava PSL 2 în Clasa L555Q sau X80Q, L625Q sau X90Q şi L690Q sau X100Q (consultaţi Tabelul 5), © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

19

ISO 3183:2012(E) 6) limite de carbon echivalent pentru ţeava SMLS PSL 2 cu t > 20,0 mm (0,787 ţoli) (consultaţi Tabelul 5, nota de subsol a), 7) toleranţe pentru diametru şi ovalizare pentru ţeava cu D > 1.422 mm (56,000 ţoli) (consultaţi Tabelul 10), 8) toleranţe pentru diametru şi ovalizare pentru capetele ţevii SMLS cu t > 25,0 mm (0,984 ţoli) (consultaţi Tabelul 10, nota de subsol b), 9) standard aplicabil pentru sudurile elementelor îmbinate (consultaţi A.1.2); b) Articolele care se aplică aşa cum este prevăzut, în cazul în care nu s-a convenit altfel: 1) intervalul raportului de dimensionare pentru ţeava expandată la rece (consultaţi 8.9.2), 2) ecuaţia pentru raportul de dimensionare (consultaţi 8.9.3), 3) limitele compoziţiei chimice pentru ţeava PSL 1 (consultaţi Tabelul 4, notele de subsol c, e şi f), 4) limitele compoziţiei chimice pentru ţeava PSL 2 (consultaţi Tabelul 5, notele de subsol c, e, f, g, h, i, k şi I), 5) raport curgere/rezistenţa la întindere pentru Clasele L625Q sau X90Q, L690 sau X100 şi L830 sau X120 (consultaţi Tabelul 7, notele de subsol g şi h sau Tabelul J.2, notele de subsol h şi i), 6) estimarea şi raportarea zonei de forfecare Charpy (consultaţi 9.8.2.3), 7) toleranţe pentru lungimi variabile ale ţevii (consultaţi 9.11.3.3 a)), 8) tip de unsoare pentru fileturi (consultaţi 9.12.2.4), 9) tip de suprafaţă frontală (consultaţi 9.12.5.1 sau 9.12.5.2), 10) Standard Internaţional aplicabil pentru examinarea Charpy (consultaţi 10.2.3.3, 10.2.4.3, D.2.3.4.2 şi D.2.3.4.3), 11) metoda de analiză a produsului (consultaţi 10.2.4.1), 12) metodă alternativă de măsurare a diametrului pentru D ≥ 508 mm (20,000 ţoli) (consultaţi 10.2.8.1), 13) deviaţia sudărilor longitudinale ale ţevii la sudurile elementelor îmbinate (consultaţi A.2.4), 14) reparaţii la ţeava expandată la rece (consultaţi C.4.2), 15) tip IQI alternativ (consultaţi E.4.3.1); c) Articolele care se aplică, în cazul în care s-a convenit: 1) stare de livrare (consultaţi 6.2 şi Tabelul 1), 2) furnizare de ţevi SMLS PSL 1, Clasa L245 sau B, călite şi revenite (consultaţi Tabelul 1), 3) furnizare de clase intermediare (consultaţi Tabelul 2, nota de subsol a), 4) furnizare de ţevi SAWL cu dublă cusătură (consultaţi Tabelul 2, nota de subsol c), 5) alternativă la tratament termic al cusăturii specificat pentru ţeava PSL 1 (consultaţi 8.8.1),

20

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 6) furnizare de ţevi SAWH cu suduri ale capetelor benzilor din colaci/marginilor tablei la capetele ţevilor (consultaţi 8.10.3), 7) furnizarea de elemente îmbinate (consultaţi 8.11 şi H.3.3.3), 8) temperatura la încercarea dinamică la şoc CVN sub 0 °C (32 °F) (consultaţi 9.8.2.1, 9.8.2.2 şi 9.8.3), 9) încercarea dinamică la şoc CVN a corpului ţevii pentru ţeava sudată PSL 2 cu D < 508 mm (20,000 ţoli) pentru zona de rupere la forfecare (consultaţi 9.8.2.2 şi Tabelul 18), 10) încercarea dinamică la şoc CVN a sudurii longitudinale a ţevilor HFW PSL 2 (consultaţi 9.8.3 şi Tabelul 18), 11) încercarea DWT a corpului ţevii pentru ţeava sudată PSL 2 cu D ≥ 508 mm (20,000 ţoli) (consultaţi 9.9.1 şi Tabelul 18), 12) temperatura la încercarea DWT sub 0 °C (32 °F) (consultaţi 9.9.1), 13) elemente îmbinate alternative pentru fragmente care cuprind două sau trei piese (consultaţi 9.11.3.3 c), d) şi e)), 14) strângerea mecanică a racordurilor (consultaţi 9.12.2.3 şi 10.2.6.1), 15) configuraţie specială a teşiturii (consultaţi 9.12.5.3), 16) îndepărtarea cordonului de sudură exterior la capetele ţevilor SAW sau COW (consultaţi 9.13.2.2 e)), 17) date sau încercări de sudabilitate pentru ţeava PSL 2 (consultaţi 9.15), 18) tip de document de inspecţie pentru ţeava PSL 1 (consultaţi 10.1.2.1), 19) informaţii de fabricare pentru ţeava PSL 1 (consultaţi 10.1.2.2), 20) tip alternativ de document de inspecţie pentru ţeava PSL 2 (consultaţi 10.1.3.1), 21) utilizarea de piese de încercare transversale pentru încercările la întindere pentru ţevile SMLS, neexpandate la rece (consultaţi Tabelul 20, nota de subsol c), 22) utilizarea încercării de expansiune pentru determinări ale rezistenţei de curgere transversale (consultaţi 10.2.3.2, Tabelul 19, nota de subsol c, şi Tabelul 20, nota de subsol d), 23) utilizarea unei alternative la examinarea macrografică (consultaţi 10.2.5.2), 24) încercare de duritate în timpul producţiei de ţevi EW şi LW (consultaţi 10.2.5.3), 25) condiţii specifice care trebuie să fie utilizate pentru încercările hidrostatice pentru ţevi filetate şi îmbinate prin cuplare (consultaţi 10.2.6.1), 26) presiune de încercare hidrostatică alternativă (consultaţi Tabelul 26), 27) utilizarea unei grosimi minime a peretelui admisă pentru a determina presiunea de încercare hidrostatică (consultaţi 10.2.6.7), 28) metodă specifică care trebuie utilizată pentru determinarea diametrului ţevii (consultaţi 10.2.8.1),

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

21

ISO 3183:2012(E) 29) utilizarea de măsurători ale diametrului interior pentru a determina diametrul şi abaterile pentru ţeava expandată cu D ≥ 219,1 mm (8,625 ţoli) şi pentru ţeava neexpandată (consultaţi 10.2.8.3 şi Tabelul 10, nota de subsol c), 30) metodă specifică care trebuie utilizată pentru determinarea altor dimensiuni de ţevi (consultaţi 10.2.8.7), 31) marcări cu vopsea pentru racorduri (consultaţi 11.1.2), 32) marcări suplimentare specificate de către cumpărător (consultaţi 11.1.4), 33) suprafaţa sau locul specific pentru marcări ale ţevilor (consultaţi 11.2.2 b) şi 11.2.6 b)), 34) ştanţare cu clişee de oţel sau vibrogravare chimică a ţevilor (consultaţi 11.2.3), 35) loc alternativ pentru marcarea ţevilor (consultaţi 11.2.4), 36) format alternativ pentru locuri de marcare a lungimii ţevii (consultaţi 11.2.6 a)), 37) identificarea culorilor pentru ţevi (consultaţi 11.2.7), 38) marcări ale claselor multiple (consultaţi 11.4.1), 39) acoperire exterioară temporară (consultaţi 12.1.2), 40) acoperire specială (consultaţi 12.1.3), 41) căptuşeală (consultaţi 12.1.4), 42) calificarea procedurii de fabricare pentru ţeava PSL 2, pentru care se aplică Anexa B (consultaţi B.2), 43) inspecţie radiografică a cusăturii SAW sau a sudurii capetelor benzilor din colac/marginilor tablei (consultaţi Tabelul E.1), 44) inspecţie nedistructivă a ţevilor SMLS PSL 1 (consultaţi E.3.1.2), 45) NDT a sudurilor EW după încercarea hidrostatică (consultaţi E.3.1.3 b)), 46) inspecţie cu ultrasunete a ţevilor sudate pentru imperfecţiuni de laminare la capetele de ţevi (consultaţi E.3.2.3), 47) inspecţie cu ultrasunete a ţevilor SMLS pentru imperfecţiuni de laminare la capetele de ţevi (consultaţi E.3.3.2), 48) inspecţie radiografică în conformitate cu Clauza E.4 (consultaţi K.5.3 a)), 49) utilizarea atât a găurilor, cât şi a crestăturilor în standardul de referinţă cu ultrasunete (consultaţi Tabelul E.7), 50) tehnică alternativă de reinspecţie pentru cusături COW (consultaţi E.5.5.5), 51) inspecţie cu ultrasunete pentru imperfecţiuni de laminare în corpul ţevilor EW, SAW sau COW (consultaţi E.8), 52) inspecţie cu ultrasunete pentru imperfecţiuni de laminare de-a lungul capetelor benzii colacului/marginii tablei sau a sudurii ţevilor EW, SAW sau COW (consultaţi E.9), 53) furnizarea de racorduri sudate pe ţeava cu D ≥ 355,6 mm (14,000 ţoli) (consultaţi F.1.3), 22

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 54) aplicarea Anexei G la ţeava PSL 2, în cazul în care cumpărătorul va specifica temperatura la încercarea de duritate, energia minimă pentru fiecare încercare şi valoarea minimă a energiei medii necesară pentru comandă (consultaţi G.2), 55) ţeava PSL 2 pentru exploatare în medii cu conţinut de sulf, pentru care se aplică Anexa H (consultaţi H.2), 56) ţeava TFL, pentru care se aplică Anexa I (consultaţi I.2), 57) ţeava pentru exploatare offshore, pentru care se aplică Anexa J (consultaţi J.2), 58) ţeava PSL 2 pentru conducte de transport de gaze naturale onshore în Europa, pentru care se aplică Anexa M (consultaţi M.2), 59) orice alte cerinţe suplimentare sau mai urgente. 8. Fabricare 8.1 Procesul de fabricare Ţevile furnizate conform prezentului Standard Internaţional trebuie să fie fabricate în conformitate cu cerinţele aplicabile şi limitele indicate în Tabelele 2 şi 3. Tabelul 2 - Procesele de fabricare acceptabile şi nivele de specificare ale produselor Clasă de ţeavă PSL 1ª Tip de ţeavă sau capăt de ţeavă

L175 sau A25ᵇ

L175P sau A25Pᵇ

SMLS CW LFW HFW LW SAWLᶜ SAWHᵈ COWLᶜ COWHᵈ

X X X X -

X X -

Capăt cu mufăᵉ Capăt simplu Capăt simplu pentru racord special Capăt filetatᶠ

X

L210 sau A

L245 sau B

Clasă de ţeavă PSL 2ª L290 sau X42 la L485 sau X70

L245 sau B la L555 sau X80

> L555 sau X80 la L690 sau X100

> L690 sau X100 la L830 sau X120

X X X X X X X X

X X X X X X

X X X -

X X -

-

Tip de ţeavă X X X X X X X X X X X X X X Tip de capăt de ţeavă X X

X

-

-

-

X

-

X

X

X

X

X

X

X

-

X

X

X

-

-

-

X

X

X

X

-

-

-

-

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

23

ISO 3183:2012(E) Sunt disponibile clase intermediare, în cazul în care s-a convenit, însă se limitează la clase superioare Clasei L290 sau X42. ᵇ Clasele L175, L175P, A25 şi A25P se limitează la ţeava cu D ≤ 141,3 mm (5,563 ţoli). ᶜ Sunt disponibile ţevile cu dublă cusătură, în cazul în care s-a convenit, însă se limitează la ţevi cu D ≥ 914 mm (36,000 ţoli). ᵈ Ţeava cu cusătură elicoidală se limitează la ţeava cu D ≥ 114,3 mm (4,500 ţoli). ᵉ Ţeava cu capăt cu mufă se limitează la ţeava cu D ≤ 219,1 mm (8,625 ţoli) şi t ≤ 3,6 mm (0,141 ţoli). ᶠ Ţeava cu capăt filetat se limitează la ţevi sudate SMLS şi cu cusătură longitudinală cu D ≤ 508 mm (20,000 ţoli).

ª

Tabelul 3 – Etape de fabricare acceptabile pentru ţeava PSL 2 Tip de ţeavă

SMLS

Materie primă

Formare ţeavă

Lingou, blum sau ţaglă

În stare laminată Formare cu normalizare Formare la cald

Colac laminat cu normalizare

Colac laminat termomecanic

Formare la cald şi finisare la rece Formare la rece

Formare la rece

HFW Colac în stare laminată sau laminat termomecanic

Colac sau tablă normalizată sau laminată cu normalizare În stare laminată, laminată termomecanic, laminată cu normalizare sau normalizată 24

Formare la rece Formare la rece urmată de reducere la cald sub o temperatură controlată care rezultă într-o stare normalizată Formare la rece urmată de formarea termomecanică a ţevii Formare la rece

Formare la rece

Tratament termic al ţevii Normalizare Călire şi revenire Normalizare Călire şi revenire Tratament termicª doar a zonei de sudură

Stare de livrare R N N Q N Q N

Tratament termicª doar a zonei de sudură Tratament termicª a zonei de sudură şi detensionare a întregii ţevi Normalizare Călire şi revenire -

M

-

M

-

N

Normalizare

N

M

N Q N

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Ţeavă SAW sau COW

Colac sau tablă laminată termomecanic Tablă în stare călită şi revenită Colac sau tablă în stare laminată, laminată termomecanic, laminată cu normalizare sau normalizată Colac sau tablă în stare laminată, laminată termomecanic, laminată cu normalizare sau normalizată

Formare la rece

-

M

Formare la rece

-

Q

Formare la rece

Călire şi revenire

Q

Formare cu normalizare

-

N

ª Consultaţi 8.8 pentru tratamente termice aplicabile.

8.2 Procese care necesită validarea Pentru operaţiunile finale efectuate în timpul fabricării ţevilor care afectează conformitatea caracteristicilor aşa cum se prevede în prezentul Standard Internaţional (cu excepţia compoziţiei chimice şi a dimensiunilor) va fi necesară validarea proceselor acestora. Procesele care necesită validare sunt următoarele: - pentru ţevi fără sudură, în stare laminată:

practică de reîncălzire finală şi dimensionare la cald sau reducere a întinderii; dacă este cazul, refulare, finisare la cald;

- pentru ţevi fără sudură, tratate termic:

tratament termic;

- pentru ţevi sudate electric, în stare laminată:

dimensionare şi sudare în cusătură continuă; dacă este cazul, tratament termic al cusăturii şi refulare;

- pentru ţevi sudate electric, tratate termic:

sudare în cusătură continuă şi tratament termic a întregii suprafeţe;

- pentru ţevi SAW şi COW, neexpandate:

formarea ţevii, sudare în cusătură continuă, sudare de corectare; dacă este cazul, tratament termic;

- pentru ţevi SAW şi COW, expandate:

formarea ţevii, sudare în cusătură continuă, sudare de corectare, expandare.

8.3 Materie primă 8.3.1 Furnizorul de oţel şi fabrica de laminare vor avea un sistem de management al calităţii documentat. NOTĂ Documentaţia unui sistem de calitate nu necesită certificarea de către un organism de certificare a unei terţe părţi. Este necesară doar crearea sau adoptarea unui sistem de calitate scris pentru a îndeplini cerinţele acestui Standard Internaţional. Rămâne la latitudinea personalului responsabil pentru managementul calităţii să creeze sau să adopte sistemul care reflectă cel mai bine necesitatea fiecărei companii. Există mai multe sisteme © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate 25

ISO 3183:2012(E) de management al calităţii pe care personalul le poate folosi ca referinţă în dezvoltarea unui sistem de calitate corespunzător, inclusiv ISO/TS 29001 şi API Spec Q1, care conţin dispoziţii specifice pentru industria petrolului şi gazelor sau ISO 9001, care conţine cerinţele generale pentru sistemele de management al calităţii care pot fi auditate. Această listă nu este exhaustivă şi este oferită doar în scop informativ.

8.3.2 Lingourile, blumurile, ţaglele, colacii sau tablele folosite ca materii prime pentru fabricarea de ţevi vor fi realizate din oţel elaborat printr-un - procedeu cu oxigen bazic, - procedeu în cuptor electric, sau - procedeu siderurgic Martin numai în combinaţie cu un procedeu de afinare în oala de turnare. 8.3.3 Pentru ţeava PSL 2, oţelul va fi calmat şi elaborat printr-un procedeu cu granulaţie fină. 8.3.4 Colacul sau tabla utilizată pentru fabricarea ţevii PSL 2 nu va conţine suduri de corectare. 8.3.5 Lăţimea colacului sau a tablei utilizate pentru fabricarea ţevii cu cusătură elicoidală nu va fi de 0,8 ori mai mică sau de 3,0 ori mai mare decât diametrul exterior specificat al ţevii. 8.3.6 Orice lubrifiant care afectează configuraţia conică a sudurii sau zonele înconjurătoare va fi îndepărtat înainte de a realiza sudurile în cusătură longitudinală ale ţevilor SAWL sau COWL sau sudurile în cusătură elicoidală ale ţevilor SAWH sau COWH. 8.3.7 Pentru ţeava sudată cu starea de livrare M, vor fi definite şi controlate variabilele critice ale procedeului de laminare a colacului/tablei (de exemplu, temperaturi, intervale şi toleranţe de reîncălzire, laminare şi răcire) pentru a se asigura că proprietăţile mecanice de-a lungul ţevii sunt corespunzătoare, luând în considerare - variabilitatea şi caracteristicile colacului/tablei; - sensibilitatea proprietăţilor la procedeul de laminare; - distanţe corespunzătoare de tăiere a capetelor colacului/marginii tablei; - schimbări ale proprietăţilor la întindere inerente în formarea ţevii. Intervalele permise ale variabilelor critice pentru procedeul de laminare al colacului/tablei vor fi documentate. 8.3.8 Pentru ţeava sudată cu starea de livrare M, capacitatea procedeului de laminare al colacului/tablei pentru obţinerea rezultatelor planificate în conformitate cu 8.3.7 va fi verificată după cum urmează. - Încercările reprezentative ale colacului/tablei şi de fabricare ale ţevii sau datele anterioare ale colacului/tablei şi/sau proprietăţile ţevii şi condiţiile de prelucrare vor demonstra că, în limitele documentate permise ale procedeului de laminare, sunt obţinute proprietăţile necesare ale ţevii. - Pentru clase superioare Clasei L360M sau X52M, producătorul de ţevi trebuie să efectueze sau să fi efectuat anterior un audit tehnic la fabrica de colaci/tablă şi confirmarea periodică la locul de montaj sau de la distanţă a faptului că procedeul de laminare a colacului/tablei continuă să genereze 26

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) rezultatele planificate. Criteriile de validare a procedeului de laminare a colacului/tablei vor fi verificate în cadrul unui audit. 8.3.9 Abaterile procesului de laminare la cald de la limitele documentate ale producătorului vor fi calificate prin procedee documentate, la materialele laminate la cald prin încercări mecanice la limitele definite şi/sau la forma ţevii prin indicarea materialului ca o nouă unitate de încercare. 8.4 Suduri de prindere 8.4.1 Sudurile de prindere vor fi realizate prin a) sudare semiautomată cu arc electric sub strat de flux, b) sudare electrică, c) sudare cu arc cu electrod metalic protejat cu gaz, d) sudare cu electrod tubular, e) sudare cu arc metalic protejat folosind un electrod cu conţinut scăzut de hidrogen, sau f) sudare cu laser. 8.4.2 Sudurile de prindere vor fi a) topite şi fuzionate în sudura finală, b) eliminate prin prelucrare, sau c) tratate în conformitate cu Clauza C.2. 8.5 Suduri la ţeava COW Pentru sudurile la ţeava COW, prima trecere va fi continuă şi realizată prin sudare cu arc cu electrod metalic protejat cu gaz, urmată de sudarea cu arc electric sub strat de flux, cu cel puţin o trecere a sudurii cu arc electric sub strat de flux realizată pe partea interioară a ţevii şi cel puţin o trecere a sudurii cu arc electric sub strat de flux realizată pe partea exterioară a ţevii, în timp ce cordonul de sudură cu arc cu electrod metalic protejat cu gaz nu este îndepărtat complet de trecerea sudurii cu arc electric sub strat de flux. 8.6 Suduri la ţeava SAW Pentru sudurile la ţeava SAW, cel puţin o trecere a sudării cu arc electric sub strat de flux se va realiza pe partea interioară a ţevii şi cel puţin o trecere a sudării cu arc electric sub strat de flux se va realiza pe partea exterioară a ţevii. 8.7 Suduri la ţeava cu dublă cusătură Cusăturile ţevii cu dublă cusătură vor fi la aproximativ 180°. 8.8 Tratamentul sudurilor la ţevile EW şi LW 8.8.1 Ţeava EW PSL 1 Pentru clase superioare Clasei L290 sau X42, sudura şi HAZ vor fi tratate termic, pentru a simula un tratament termic de normalizare, cu excepţia faptului că, în cazul în care s-a convenit, aceste tratamente pot fi înlocuite cu tratamente termice alternative. Dacă sunt realizate astfel de înlocuiri, producătorul va demonstra eficienţa metodei selectate folosind o procedură convenită. O astfel de © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

27

ISO 3183:2012(E) procedură poate include, dar nu se limitează în mod necesar la, încercarea durităţii, evaluarea microstructurală sau încercări mecanice. Pentru clase egale sau superioare Clasei L290 sau X42, sudura va fi tratată termic pentru a simula un tratament termic de normalizare sau ţeava va fi prelucrată în aşa fel încât să nu rămână martensită nerevenită. 8.8.2 Ţeava LW şi ţeava HFW PSL 2 Pentru toate clasele, cusătura de sudare şi întregul HAZ vor fi tratate termic pentru a simula un tratament termic de normalizare. 8.9 Dimensionarea la rece şi expandarea la rece 8.9.1 Cu excepţia celor permise prin secţiunea 8.9.2, raportul de dimensionare pentru ţeava dimensionată la rece nu va fi mai mare de 0,015, dacă a) ţeava nu este ulterior normalizată sau călită şi revenită, sau b) întreaga parte a ţevii care este dimensionată la rece nu este ulterior detensionată. 8.9.2 Cu excepţia cazului în care se convine altfel, raportul de dimensionare pentru ţeava expandată la rece nu va fi mai mic de 0,003 sau mai mare de 0,015. 8.9.3 Cu excepţia cazului în care se convine altfel, raportul de dimensionare, sr, se calculează folosind Ecuaţia (1):

unde este diametrul exterior specificat de producător după dimensionare, exprimat în milimetri (ţoli) este diametrul exterior specificat de producător înainte de dimensionare, exprimat în milimetri (ţoli) este valoarea absolută a diferenţei diametrului exterior, exprimată în milimetri (ţoli) 8.10 Sudurile capetelor benzii colacului/marginilor tablei 8.10.1 Sudurile capetelor benzii colacului/marginilor tablei nu vor fi prezente la ţeava finisată cu cusătură longitudinală. 8.10.2 Pentru ţeava finisată cu cusătură elicoidală, îmbinările sudurilor capetelor benzii colacului/marginii tablei şi ale sudurilor cu cusătură elicoidală vor fi de cel puţin 300 mm (12,0 ţoli) de la capetele ţevii. 8.10.3 În cazul în care s-a convenit, sudurile capetelor benzii colacului/marginii tablei la ţevile cu cusătură elicoidală pot fi prezente la capetele ţevilor, cu condiţia să existe o separare circumferenţială de cel puţin 150 mm (6,0 ţoli) între sudura capetelor benzii colacului/marginii tablei şi cusătura elicoidală la capetele ţevilor aplicabile. 8.10.4 Sudurile capetelor benzii colacului/marginii tablei la ţeava finisată cu cusătură elicoidală trebuie să fi fost 28

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) - realizate prin sudare cu arc electric sub strat de flux sau combinarea sudării cu arc electric sub strat de flux cu sudarea cu arc cu electrod metalic protejat cu gaz. - inspectate conform aceloraşi criterii de admisibilitate, aşa cum este specificat pentru sudura cu cusătură elicoidală. 8.11 Elemente îmbinate 8.11.1 Pot fi furnizate elemente îmbinate, în cazul în care s-a convenit acest lucru. 8.11.2 Elementele îmbinate sudate vor fi realizate în conformitate cu cerinţele din Anexa A. 8.11.3 Nicio ţeavă folosită pentru realizarea unui element îmbinat nu trebuie să aibă o lungime mai mică de 1,5 m (5,0 picioare). 8.11.4 Porţiunile de ţeavă utilizate pentru realizarea de elemente îmbinate trebuie să fi trecut de inspecţie, inclusiv încercarea hidrostatică. Alternativ, elementul îmbinat realizat poate fi supus unei încercări hidrostatice. 8.12 Tratament termic Vor fi realizate tratamente termice în conformitate cu procedurile documentate. 8.13 Trasabilitate 8.13.1 Pentru ţeava PSL 1, producătorul trebuie să stabilească şi să urmeze procedurile documentate pentru păstrarea - identităţii şarjei până când sunt efectuate toate încercările chimice, iar conformitatea cu cerinţele specificate este demonstrată, - identităţii unităţii de încercare până când sunt efectuate toate încercările mecanice aferente, iar conformitatea cu cerinţele specificate este demonstrată. 8.13.2 Pentru ţeava PSL 2, producătorul trebuie să stabilească şi să urmeze proceduri documentate pentru păstrarea identităţii şarjei şi a identităţii unităţii de încercare pentru astfel de ţevi. Aceste proceduri vor asigura mijloace pentru urmărirea oricărei lungimi a ţevii la unitatea de încercare corespunzătoare, precum şi a rezultatelor încercărilor chimice şi mecanice aferente. 9. Criterii de admisibilitate 9.1 Generalităţi 9.1.1 Cerinţele tehnice generale de livrare trebuie să fie în conformitate cu ISO 404. 9.1.2 Ţeava fabricată cu Clasa L415 sau X60 sau o clasă superioară nu va fi înlocuită cu ţeava comandată cu Clasa L360 sau X52 sau o clasă inferioară, fără aprobarea cumpărătorului. 9.2 Compoziţia chimică 9.2.1 Pentru ţeava PSL 1 cu t ≤ 25,0 mm (0,984 ţoli), compoziţia chimică pentru clasele standard va fi cea specificată în Tabelul 4, iar compoziţia chimică pentru clasele intermediare vor fi cele convenite, însă conform celor specificate în Tabelul 4. NOTĂ Clasa L175P sau A25P este refosforizată şi, prin urmare, are proprietăţi de filetare mai bune decât Clasa L175 sau A25; cu toate acestea, aceasta poate fi mai greu de îndoit.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

29

ISO 3183:2012(E) 9.2.2 Pentru ţeava PSL 2 cu t < 25,0 mm (0,984 ţoli), compoziţia chimică pentru clasele standard va fi cea indicată în Tabelul 5, iar compoziţia chimică pentru clasele intermediare va fi aşa cum s-a convenit, dar în conformitate cu cele specificate în Tabelul 5. 9.2.3 Pentru ţeava PSL 1 sau PSL 2 cu t > 25,0 mm (0,984 ţoli), compoziţia chimică va fi stabilită, iar cerinţele din Tabelele 4 şi 5 vor fi modificate, după caz. 9.2.4 Pentru ţeava PSL 2 cu un procent masic de carbon pentru analiza produsului care este egal sau mai mic decât 0,12%, carbonul echivalent, CEPcm, va fi calculat folosind Ecuaţia (2):

unde simbolurile pentru elementele chimice reprezintă procentul masic (consultaţi Tabelul 5). Dacă analiza şarjei pentru bor este mai mică de 0,0005%, atunci nu este necesar ca analiza produsului să include bor, iar conţinutul de bor poate fi considerat a fi zero pentru calculul CEPcm. 9.2.5 Pentru ţeava PSL 2 cu un procent masic de carbon pentru analiza produsului care este mai mare decât 0,12%, carbonul echivalent, CEIIW, va fi calculat folosind Ecuaţia (3):

unde simbolurile pentru elementele chimice reprezintă procentul masic (consultaţi Tabelul 5). NOTĂ O derogare de la normele ISO pentru prezentarea ecuaţiilor chimice a fost aplicată pentru Ecuaţiile (2) şi (3) pentru utilizarea lor îndelungată în industrie. Tabelul 4 – Compoziţie chimică pentru ţeava PSL 1 cu t ≤ 25,0 mm (0,984 ţoli) Clasă oţel (denumire oţel)

L175 sau A25 L175P sau A25P L210 sau A L245 sau B L290 sau X42 L320 sau X46 L360 sau X52 L390 sau X56 L415 sau X60 L450 sau X65 L485 sau X70 L175 sau A25 L175P sau A25P 30

Procent masic, în funcţie de şarje şi analize ale produselor a,g % C Mn P S V Nb Ti max. ᵇ max. ᵇ max. max. max. max. min. max. Ţeavă fără sudură 0,21 0,60 0,030 0,030 0,21 0,60 0,045 0,080 0,030 0,22 0,90 0,030 0,030 c,d c,d c,d 0,28 1,20 0,030 0,030 0,28 1,30 0,030 0,030 ᵈ ᵈ ᵈ 0,28 1,40 0,030 0,030 ᵈ ᵈ ᵈ 0,28 1,40 0,030 0,030 ᵈ ᵈ ᵈ 0,28 1,40 0,030 0,030 ᵈ ᵈ ᵈ 0,28 ͤ 1,40 ͤ 0,030 0,030 ᶠ ᶠ ᶠ 0,28 ͤ 1,40 ͤ 0,030 0,030 ᶠ ᶠ ᶠ 0,28 ͤ 1,40 ͤ 0,030 0,030 ᶠ ᶠ ᶠ Ţeavă sudată 0,21 0,60 0,030 0,030 0,21 0,60 0,045 0,080 0,030 © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) L210 sau A L245 sau B L290 sau X42 L320 sau X46 L360 sau X52 L390 sau X56 L415 sau X60 L450 sau X65 L485 sau X70

0,22 0,26 0,26 0,26 0,26 0,26 0,26 ͤ 0,26 ͤ 0,26 ͤ

0,90 1,20 1,30 1,40 1,40 1,40 1,40 ͤ 1,45 ͤ 1,65 ͤ

-

0,030 0,030 0,030 0,030 0,030 0,030 0,030 0,030 0,030

0,030 0,030 0,030 0,030 0,030 0,030 0,030 0,030 0,030

-

-

c,d

c,d

ᵈ ᵈ ᵈ ᵈ ᶠ ᶠ ᶠ

ᵈ ᵈ ᵈ ᵈ ᶠ ᶠ ᶠ

ᵈ ᵈ ᵈ ᵈ ᵈ ᶠ ᶠ ᶠ

ª Cu ≤ 0,50%; Ni ≤ 0,50%; Cr ≤ 0,50% şi Mo ≤ 0,15%. ᵇ Pentru fiecare reducere de 0,01% sub concentraţia maximă

specificată de carbon, este permisă o creştere de 0,05% peste concentraţia maximă specificată de Mn, până la un maxim de 1,65% pentru Clasele ≥ L245 sau B, însă ≤ L360 sau X52; până la un maxim de 1,75% pentru Clasele > L360 sau X52, însă < L485 sau X70; şi până la un maxim de 2,00% pentru Clasa L485 sau X70.

ᶜ Cu excepţia cazului în care se convine altfel, Nb + V ≤ 0,06% . ᵈ Nb + V + Ti ≤ 0,15%. ᵉ Cu excepţia cazului în care se convine altfel. ᶠ Cu excepţia cazului în care se convine altfel, Nb + V + Ti ≤ 0,15%. ᵍ Nu este permisă nicio adăugare intenţionată a Clasei B şi B rezidual ≤ 0,001%. Tabelul 5 – Compoziţie chimică pentru ţeava PSL 2 cu t ≤ 25,0 mm (0,984 ţoli) Clasă oţel (denumire oţel)

Procent masic, în funcţie de şarje şi analize ale produselor

Carbon echivalent ª % maxim

L245R sau BR

0,24

% maxim Si Mn ᵇ P S V Nb Ţevi fără sudură şi sudate 0,40 1,20 0,025 0,015 ᶜ ᶜ

L290R sau X42R L245N sau BN L290N sau X42N L320N sau X46N L360N sau X52N L390N sau X56N L415N sau X60N L245Q sau BQ L290Q sau X42Q

0,24

0,40

1,20

0,025

0,015

0,06

0,05

0,04

e,l

0,43

0,25

0,24

0,40

1,20

0,025

0,015

ᶜ

ᶜ

0,04

e,l

0,43

0,25

0,24

0,40

1,20

0,025

0,015

0,06

0,05

0,04

e,l

0,43

0,25

0,24

0,40

1,40

0,025

0,015

0,07

0,05

0,04

d,e,l

0,43

0,25

0,24

0,45

1,40

0,025

0,015

0,10

0,05

0,04

d,e,l

0,43

0,25 0,25

Cᵇ

Ti

Altele

CEIIW

CEPcm

0,04

e,l

0,43

0,25

0,24

0,45

1,40

0,025

0,015

0,10 ᶠ

0,05

0,04

d,e,l

0,43

0,24 ᶠ

0,45 ᶠ

1,40 ᶠ

0,025

0,015

0,10 ᶠ

0,05 ᶠ

0,04 ᶠ

g,h,l

0,18

0,45

1,40

0,025

0,015

0,05

0,05

0,04

e,l

aşa cum s-a convenit 0,43 0,25

0,18

0,45

1,40

0,025

0,015

0,05

0,05

0,04

e,l

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

0,43

0,25 31

ISO 3183:2012(E) 0,18

0,45

1,40

0,025

0,015

0,05

0,05

0,04

e,l

0,43

0,25

0,18

0,45

1,50

0,025

0,015

0,05

0,05

0,04

e,l

0,43

0,25

0,18

0,45

1,50

0,025

0,015

0,07

0,05

0,04

d,e,l

0,43

0,25

0,18 ᶠ

0,45 ᶠ

1,70 ᶠ

0,025

0,015

ᵍ

ᵍ

ᵍ

h,l

0,43

0,25

0,18 ᶠ

0,45 ᶠ

1,70 ᶠ

0,025

0,015

ᵍ

ᵍ

ᵍ

h,l

0,43

0,25

0,18 ᶠ

0,45 ᶠ

1,80 ᶠ

0,025

0,015

ᵍ

ᵍ

ᵍ

h,l

0,43

0,25

0,18 ᶠ

0,45 ᶠ

1,90 ᶠ

0,025

0,015

ᵍ

ᵍ

ᵍ

i,j

0,16 ᶠ

0,45 ᶠ

1,90

0,020

0,010

ᵍ

ᵍ

ᵍ

j,k

aşa cum s-a convenit aşa cum s-a convenit

L690Q sau X100Q

0,16 ᶠ

0,45 ᶠ

1,90

0,020

0,010

ᵍ

ᵍ

ᵍ

j,k

L245M sau BM L290M sau X42M L320M sau X46M L360M sau X52M L390M sau X56M L415M sau X60M L450M sau X65M L485M sau X70M L555M sau X80M L625M sau X90M L690M sau X100M L830M sau X120M

0,22

0,45

1,20

Ţeavă sudată 0,025 0,015 0,05

0,05

0,04

e,l

0,43

0,25

0,22

0,45

1,30

0,025

0,015

0,05

0,05

0,04

e,l

0,43

0,25

0,22

0,45

1,30

0,025

0,015

0,05

0,05

0,04

e,l

0,43

0,25

0,22

0,45

1,40

0,025

0,015

ᵈ

ᵈ

ᵈ

e,l

0,43

0,25

0,22

0,45

1,40

0,025

0,015

ᵈ

ᵈ

ᵈ

e,l

0,43

0,25

0,12 ᶠ

0,45 ᶠ

1,60 ᶠ

0,025

0,015

ᵍ

ᵍ

ᵍ

h,l

0,43

0,25

0,12 ᶠ

0,45 ᶠ

1,60 ᶠ

0,025

0,015

ᵍ

ᵍ

ᵍ

h,l

0,43

0,25

0,12 ᶠ

0,45 ᶠ

1,70 ᶠ

0,025

0,015

ᵍ

ᵍ

ᵍ

h,l

0,43

0,25

0,12 ᶠ

0,45 ᶠ

1,85 ᶠ

0,025

0,015

ᵍ

ᵍ

ᵍ

i,l

0,43 ᶠ

0,25

0,10

0,55 ᶠ

2,10 ᶠ

0,025

0,010

ᵍ

ᵍ

ᵍ

i,l

-

0,25

0,10

0,55 ᶠ

2,10 ᶠ

0,025

0,010

ᵍ

ᵍ

ᵍ

i,l

0,25

0,10

0,55 ᶠ

2,10 ᶠ

0,025

0,010

ᵍ

ᵍ

ᵍ

i,j

0,25

L320Q sau X46Q L360Q sau X52Q L390Q sau X56Q L415Q sau X60Q L450Q sau X65Q L485Q sau X70Q L555Q sau X80Q L625Q sau X90Q

aşa cum s-a convenit

ª Pe baza analizei produselor. Pentru ţeava fără sudare cu t > 20,0 m (0,787 ţoli), limitele CE vor fi cele convenite. Limitele CEIIW se aplică dacă C > 0,12%, iar limitele CEPcm se aplică dacă C ≤ 0,12%. ᵇ Pentru fiecare reducere de 0,01% sub maximul specificat pentru C, este permisă o creştere de 0,05% peste maximul specificat pentru Mn, până la un maxim de 1,65% pentru Clasele ≥ L245 sau B, însă ≤ L360 sau X52; până la un maxim de 1,75% pentru Clasele > L360 sau X52, însă < L485 sau X70; şi până la un maxim de 2,00% pentru Clasele ≥ L485 sau X70, însă ≤ L555 sau X80; şi până la maxim 2,20% pentru Clasele > L555 sau X80. 32 © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) ᶜ Cu excepţia cazului în care se convine altfel, Nb + V ≤ 0,06%. ᵈ Nb + V + Ti ≤ 0,15%. ᵉ Cu excepţia cazului în care se convine altfel, Cu ≤ 0,50%; Ni ≤ 0,30%; Cr ≤ 0,30% şi Mo ≤ 0,15%. ᶠ Cu excepţia cazului în care se convine altfel. ᵍ Cu excepţia cazului în care se convine altfel, Nb + V + Ti ≤ 0,15%. ͪ Cu excepţia cazului în care se convine altfel, Cu ≤ 0,50%; Ni ≤ 0,50%; Cr ≤ 0,50% şi Mo ≤ 0,50%. ͥ Cu excepţia cazului în care se convine altfel, Cu ≤ 0,50%; Ni ≤ 1,00%; Cr ≤ 0,50% şi Mo ≤ 0,50%. ʲ B ≤ 0,004%. ᵏ Cu excepţia cazului în care se convine altfel, Cu ≤ 0,50%; Ni ≤ 1,00%; Cr ≤ 0,55% şi Mo ≤ 0,80%. ˡ Pentru toate clasele de ţeavă PSL 2, cu excepţia acelor clase la care se aplică deja nota de subsol j, se aplică următoarele. Cu excepţia cazului în care se convine altfel, nu este permisă nicio adăugare intenţionată a Clasei B nu este permisă şi B rezidual ≤ 0,001%.

9.3 Proprietăţi de rezistenţă la întindere 9.3.1 Pentru ţeava PSL 1, proprietăţile de rezistenţă la întindere vor fi indicate în Tabelul 6. 9.3.2 Pentru ţeava PSL 2, proprietăţile de rezistenţă la întindere vor fi indicate în Tabelul 7. Tabelul 6 – Cerinţe pentru rezultatele încercărilor la întindere pentru ţeava PSL 1

Clasă de ţeavă

Corpul ţevii la ţevile fără sudare şi sudate Rezistenţa de curgere ª

L175 sau A25 L175P sau A25P L210 sau A L245 sau B L290 sau X42 L320 sau X46 L360 sau X52 L390 sau X56 L415 sau X60 L450 sau X65 L485 sau X70

Rt0,5 MPa (psi) min. 175 (25.400) 175 (25.400) 210 (30.500) 245 (35.500) 290 (42.100) 320 (46.400) 360 (52.200) 390 (56.600) 415 (60.200) 450 (65.300) 485 (70.300)

Rezistenţă de rupere la întindere ª Rm MPa (psi) min. 310 (45.000) 310 (45.000) 335 (48.600) 415 (60.200) 415 (60.200) 435 (63.100) 460 (66.700) 490 (71.100) 520 (75.400) 535 (77.600) 570 (82.700)

Alungire (la 50 mm sau 2 ţoli) Af % min. ᶜ ᶜ ᶜ ᶜ ᶜ ᶜ ᶜ ᶜ ᶜ ᶜ ᶜ

Cusătură de sudură pentru ţevi EW, LW, SAW şi COW Rezistenţă de rupere la întindere ᵇ Rm MPa (psi) min. 310 (45.000) 310 (45.000) 335 (48.600) 415 (60.200) 415 (60.200) 435 (63.100) 460 (66.700) 490 (71.100) 520 (75.400) 535 (77.600) 570 (82.700)

ª Pentru clasele intermediare, diferenţa dintre rezistenţa minimă de rupere la întindere specificată şi rezistenţa de curgere minimă specificată pentru corpul ţevii va fi indicată în tabel pentru următoarea clasă superioară.

ᵇ Pentru clasele intermediare, rezistenţa minimă de rupere la întindere specificată pentru sudură va avea aceeaşi valoare ca cea determinată pentru corpul ţevii folosind nota de subsol a).

ᶜ Alungirea minimă specificată, Af, exprimată în procente şi rotunjită la cel mai apropiat procent, va fi determinată folosind

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

33

ISO 3183:2012(E) următoarea ecuaţie:

unde C este 1 940 pentru calcule folosind unităţi SI şi 625 000 pentru calcule folosind unităţile USC. Axc este suprafaţa secţiunii transversale a piesei de încercare la întindere, exprimată în milimetri pătraţi (ţoli pătraţi), după cum urmează: - pentru piese de încercare cu secţiune transversală circulară, 130 mm² (0,20 ţoli pătraţi) pentru piese de încercare cu diametru de 12,7 mm (0,500 ţoli) şi 8,9 mm (0,350 ţoli); şi 65 mm² (0,10 ţoli pătraţi) pentru piese de încercare cu diametru de 6,4 mm (0,250 ţoli); - pentru piese de încercare cu secţiune completă, sub 485 mm² (0,75 ţoli pătraţi) sau suprafaţa secţiunii transversale a piesei de încercare, calculată folosind diametrul exterior specificat şi grosimea peretelui ţevii specificată, rotunjită la cea mai apropiată valoare de 10 mm² (0,01 ţoli pătraţi); - pentru piese de încercare ale benzilor, sub 485 mm² (0,75 ţoli pătraţi) sau suprafaţa secţiunii transversale a piesei de încercare, calculată folosind lăţimea specificată a piesei de încercare şi grosimea peretelui ţevii specificată, rotunjită la 10 mm² (0,01 ţoli pătraţi); U este rezistenţa minimă de rupere la întindere specificată, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat)

Tabelul 7 – Cerinţe pentru rezultatele încercărilor la întindere pentru ţeava PSL 2 Corpul ţevii la ţevile fără sudare şi sudate Clasă de ţeavă Rezistenţa de curgere ª

Rezistenţă de rupere la întindere ª

Raport a,c

Sudură pentru ţevi HFW, SAW şi COW Alungire Rezistenţă (la 50 mm de rupere la sau 2 ţoli) întindere ᵈ

Af Rt0,5 MPa (psi) L245R sau BR L245N sau BN L245Q sau BQ L245M sau BM L290R sau X42R L290N sau X42N L290Q sau X42Q L290M sau X42M L320N sau X46N L320Q sau X46Q L320M sau X46M L360N sau X52N L360Q sau X52Q L360M sau X52M L390N sau X56N L390Q sau X56Q L390M sau X56M L415N sau X60N L415Q sau X60Q L415M sau X60M 34

Rm MPa (psi)

%

Rm MPa (psi)

max.

min.

min.

Rt0,5/Rm

min.

max.

min.

max.

245 (35.500)

450 ᵉ

415 (60.200)

655 (95.000)

0,93

ᶠ

(65.300) ᵉ

415 (60.200)

290 (42.100)

495 (71.800)

415 (60.200)

655 (95.000)

0,93

ᶠ

415 (60.200)

320 (46.400)

525 (76.100)

435 (63.100)

655 (95.000)

0,93

ᶠ

435 (63.100)

360 (52.200)

530 (76.900)

460 (66.700)

760 (110.200)

0,93

ᶠ

460 (66.700)

390 (56.600)

545 (79.000)

490 (71.100)

760 (110.200)

0,93 ᶠ

490 (71.100)

415 (60.200)

565 (81.900)

520 (75.400)

760 (110.200)

0,93 ᶠ

520 (75.400)

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) L450Q sau X65Q L450M sau X65M L485Q sau X70Q L485M sau X70M L555Q sau X80Q L555M sau X80M L625Q sau X90M L625Q sau X90Q L690M sau X100M

450 (65.300) 485 (70.300) 555 (80.500) 625 (90.600) 625 (90.600) 690 ᵇ

600 (87.000) 635 (92.100) 705 (102.300)

(100.100) ᵇ

(121.800)ᵇ

775 (112.400)

775 (112.400)

840 ᵇ

690 ᵇ 840 ᵇ (100.100)ᵇ (121.800)ᵇ L830M sau X120M 830 ᵇ 1 050 ᵇ (120.400) ᵇ (152.300)ᵇ L690Q sau X100Q

535 (77.600) 570 (82.700) 625 (90.600) 695 (100.800) 695 (100.800) 760 (110.200) 760 (110.200) 915 (132.700)

760 (110.200) 760 (110.200) 825 (119.700) 915 (132.700) 915 (132.700) 990 (143.600) 990 (143.600) 1 145 (166.100)

0,93

ᶠ

0,93

ᶠ

0,93

ᶠ

0,95

ᶠ

0,97 ᵍ

ᶠ

0,97 ͪ

ᶠ

0,97 ͪ

ᶠ

0,99 ͪ

ᶠ

535 (77.600) 570 (82.700) 625 (90.600) 695 (100.800) 760 (110.200) 915 (132.700)

ª Pentru clase intermediare, diferenţa dintre rezistenţa de curgere maximă specificată şi rezistenţa de curgere minimă specificată va fi cea indicată în tabel cu următoarea clasă superioară, iar diferenţa dintre rezistenţa minimă de rupere la întindere specificată şi rezistenţa de curgere minimă specificată va fi cea indicată în tabel cu următoarea clasă superioară. Pentru clasele intermediare până la Clasa L320 sau X46, rezistenţa de rupere la întindere va fi ≤ 655 MPa (95 000 psi). Pentru clasele intermediare superiore Clasei L320 sau X46 şi inferioare Clasei L555 sau X80, rezistenţa de rupere la întindere va fi ≤ 760 MPa (110 200 psi). Pentru clasele intermediare superiore Clasei L555 sau X80, rezistenţa de rupere la întindere maximă admisă se va obţine prin interpolare. Pentru unităţile SI, valoarea calculată se rotunjeşte la cea mai apropiată de 5 MPa. Pentru unităţile USC, valoarea calculată se rotunjeşte la cea mai apropiată de 100 psi.

ᵇ Pentru clasele > L625 sau X90, se aplică Rp0,2. ᶜ Această limită se aplică pentru ţeava cu D > 323,9 mm (12,750 ţoli). ᵈ Pentru clase intermediare, rezistenţa minimă de rupere la întindere specificată pentru sudare va avea aceeaşi valoare ca cea determinată pentru corpul ţevii folosind nota de subsol a.

ᵉ Pentru ţeava care necesită o încercare longitudinală, rezistenţa de curgere maximă va fi ≤ 495 MPa (71 800 psi). ᶠ Alungirea minimă specificată, Af, va fi determinată folosind următoarea ecuaţie:

unde C

este 1 940 pentru calcule folosind unităţi SI şi 625 000 pentru calcule folosind unităţile USC.

Axc este suprafaţa secţiunii transversale a piesei de încercare la întindere, exprimată în milimetri pătraţi (ţoli pătraţi), după cum urmează: - pentru piese de încercare cu secţiune transversală circulară, 130 mm² (0,20 ţoli pătraţi) pentru piese de încercare cu diametru de 12,7 mm (0,500 ţoli) şi 8,9 mm (0,350 ţoli); şi 65 mm² (0,10 ţoli pătraţi) pentru piese de încercare cu diametru de 6,4 mm (0,250 ţoli); - pentru piese de încercare cu secţiune completă, sub 485 mm² (0,75 ţoli pătraţi) sau suprafaţa secţiunii transversale a piesei de încercare, calculată folosind diametrul exterior specificat şi grosimea peretelui ţevii specificată, rotunjită la cea mai apropiată valoare de10 mm² (0,01 ţoli pătraţi); - pentru piese de încercare ale benzilor, sub 485 mm² (0,75 ţoli pătraţi) sau suprafaţa secţiunii transversale a piesei de încercare, calculată folosind lăţimea specificată a piesei de încercare şi grosimea peretelui ţevii specificată, rotunjită la 10 mm² (0,01 ţoli pătraţi); U este rezistenţa minimă de rupere la întindere specificată, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat)

ᵍ Valorile mai mici ale Rt0,5/Rm pot fi specificate printr-un acord. ͪ Pentru clase > L625 sau X90, se aplică Rp0,2/Rm. Valorile mai mici ale Rp0,2/Rm pot fi specificate printr-un acord.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

35

ISO 3183:2012(E) 9.4 Încercare hidrostatică 9.4.1 Cu excepţia celor permise la secţiunea 9.4.2, ţeava va trebui să reziste la încercarea hidrostatică fără scurgeri prin sudură sau corpul ţevii. 9.4.2 Nu este necesară efectuarea încercării hidrostatice a elementelor îmbinate, cu condiţia ca porţiunile de ţeavă utilizate la realizarea elementelor îmbinate să fi trecut cu succes de încercarea hidrostatică înainte de operaţiunea de îmbinare. 9.5 Încercare la îndoire Nu este permisă apariţia de fisuri în nicio parte a piesei de încercare sau existenţa unor deschideri ale sudurilor. NOTĂ Pentru toate încercările la îndoire, sudura se extinde până la o distanţă de 6,4 mm (0,25 ţoli) pe fiecare parte a liniei de fuziune.

9.6 Încercare la aplatizare Criteriile de admisibilitate pentru încercările la aplatizare vor fi următoarele: a) Ţeava EW cu clase ≥ L210 sau A şi ţeava LW cu D < 323,9 mm (12,750 ţoli): 1) Pentru clasele ≥ L415 sau X60 cu t ≥ 12,7 mm (0,500 ţoli), nu trebuie să existe nicio deschidere a sudurii înainte ca distanţa între table să fie mai mică de 66% din diametrul exterior iniţial. Pentru toate celelalte combinaţii de clase de ţevi şi grosime a peretelui specificată, nu trebuie să existe nicio deschidere a sudurii înainte ca distanţa dintre table să fie mai mică de 50% din diametrul exterior iniţial. 2) Pentru ţeava cu D/t > 10, nu trebuie să existe alte fisuri sau rupturi decât cele din sudură înainte ca distanţa între table să fie mai mică de 33% din diametrul exterior iniţial. 3) Nu trebuie să există urme de laminare sau metal ars în timpul efectuării încercării înainte ca pereţii opuşi ai ţevii să se îmbine. b) Ţevile EW şi CW cu Clasa L175, L175P, A25 sau A25P: 1) Nu trebuie să existe deschideri ale sudurii înainte ca distanţa dintre table să fie mai mică de 75% din diametrul exterior iniţial. 2) Nu trebuie să existe alte fisuri sau rupturi decât cele din sudură înainte ca distanţa dintre table să fie mai mică de 60% din diametrul exterior iniţial. NOTA 1 Sudura se extinde pe o distanţă, pe fiecare parte a liniei de sudură, de 6,4 mm (0,25 ţoli) pentru D < 60,3 mm (2,375 ţoli) şi 13 mm (0,5 ţoli) pentru D ≥ 60,3 mm (2,375 ţoli). NOTA 2 Pentru ţeava EW care este prelucrată printr-o maşină de întindere la cald şi este aplatizată înainte de acest tratament, diametrul exterior iniţial este cel indicat de către producător; pentru toate celelalte cazuri, diametrul exterior iniţial este diametrul exterior specificat. NOTA 3 Termenul de „deschidere a sudurii” include orice fisuri, ruperi sau crăpături care devin vizibile în timpul încercării la aplatizare, însă nu include fisurarea uşoară la marginile piesei de încercare.

36

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 9.7 Încercare la încovoiere ghidată 9.7.1 Cu excepţia celor permise la secţiunea 9.7.2, piesele de încercare nu trebuie a) să se rupă complet, b) să prezinte fisuri sau rupturi în metalul de adaos mai mari de 3,2 mm (0,125 ţoli), indiferent de adâncime, sau c) să prezinte fisuri sau rupturi în metalul de bază, HAZ sau linia de fuziune mai mari de 3,2 mm (0,125 ţoli) sau mai adânci de 12,5% din grosimea peretelui specificată. 9.7.2 Fisurile care apar la marginile piesei de încercare în timpul încercării nu trebuie să reprezinte un motiv de refuz, cu condiţia ca acestea să nu fie mai lungi de 6,4 mm (0,250 ţoli). 9.8 Încercare dinamică la şoc CVN pentru ţeava PSL 2 9.8.1 Generalităţi 9.8.1.1 În cazul în care se utilizează piese de încercare subdimensionate, valorile minime medii (set de trei piese de încercare) de energie absorbită vor fi valorile necesare pentru piesele de încercare de dimensiune normală ori raportul dintre lăţimea specificată a piesei de încercare subdimensionate şi lăţimea specificată a piesei de încercare de dimensiune normală, iar valorile astfel calculate vor fi rotunjite la cea mai apropiată valoare de Joule (forţă picioare-livră). 9.8.1.2 Valorile încercărilor individuale pentru orice piesă de încercare va fi ≥ 75% din valorile minime medii (set de trei piese de încercare) de energie absorbită. 9.8.1.3 Încercările efectuate la temperaturi mai mici decât temperatura de încercare specificată trebuie să fie acceptabile în cazul în care cerinţele aplicabile pentru absorbţia de energie şi zona de rupere prin forfecare sunt îndeplinite la astfel de temperaturi mai scăzute. 9.8.2 Încercări ale corpului ţevii 9.8.2.1 Valoarea minimă medie (set de trei piese de încercare) de energie absorbită pentru fiecare încercare a corpului ţevii va fi indicată în Tabelul 8, pentru piese de încercare de dimensiune normală şi la o temperatură de încercare de 0 °C (32 °F) sau, în cazul în care s-a convenit, o temperatură de încercare mai scăzută. NOTĂ Valorile energiei specificate în Tabelul 8 oferă suficientă rezistenţă la rupere pentru majoritatea modelelor de ţevi.

9.8.2.2 Pentru ţeava sudată cu D ≤ 508 mm (20.000 ţoli), în cazul în care s-a convenit, zona minimă medie (set de trei piese de încercare) de rupere prin forfecare pentru fiecare încercare va fi de cel puţin 85%, la o temperatură de încercare de 0 °C (32 °F) sau, în cazul în care s-a convenit, o temperatură de încercare mai scăzută. NOTĂ Acest procent al zonei de rupere prin forfecare asigură o rupere ductilă suficientă la sau peste temperatura de încercare.

9.8.2.3 În cazul în care secţiunea 9.8.2.2 nu se aplică pentru articolul din comandă, zona de rupere prin forfecare la epruveta CVN va fi estimată şi raportată în scop informativ, pentru toate clasele şi dimensiunile de ţeavă care au fost încercate prin CVN, cu excepţia cazului în care se convine altfel.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

37

ISO 3183:2012(E) Tabelul 8 – Cerinţe privind energia absorbită la CVN pentru corpul ţevii PSL 2 Diametru exterior specificat D mm (ţoli)

Energie absorbită la CVN cu piese de încercare de dimensiune normală minim KV J (forţă picioare-livre) Clasă ≤ L415 sau X60

≤ 508 (20,000) > 508 (20,000) la 762 (30,000) > 762 (30,000) la 914 (36,000) > 914 (36,000) la 1.219 (48,000) > 1.219 (48,000) la 1.422 (56.000) >1.422 (56,000) la 2.134 (84,000)

> L415 sau X60 la

> L450 sau X65 la

> L485 sau X70 la

> L555 sau X80 la

> L625 sau X90 la

> L690 sau X100 la

≤ L450 sau X65

≤ L485 sau X70

≤ L555 sau X80

≤ L625 sau X90

≤ L690 sau X100

≤ L830 sau X120

27 (20) 27 (20)

27 (20) 27 (20)

27 (20) 27 (20)

40 (30) 40 (30)

40 (30) 40 (30)

40 (30) 40 (30)

40 (30) 40 (30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

54 (40)

54 (40)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

54 (40)

68 (50)

40 (30)

54 (40)

54 (40)

54 (40)

54 (40)

68 (50)

81 (60)

40 (30)

54 (40)

68 (50)

68 (50)

81 (60)

95 (70)

108 (80)

9.8.3 Sudura ţevii şi încercări HAZ Valoarea minimă medie (a unui set de trei piese de încercare) de energie absorbită pentru fiecare sudură a ţevii şi încercare HAZ, pentru piese de încercare de dimensiune normală şi la o temperatură de încercare de 0 °C (32 °F) sau, în cazul în care s-a convenit, o temperatură de încercare mai scăzută, va fi de a) 27 J (20 forţă picioare-livre) pentru ţeava cu D < 1.422 mm (56,000 ţoli) la clasele ≤ L555 sau X80; b) 40 J (30 forţă picioare-livre) pentru ţeava cu D ≥ 1.422 mm (56,000 ţoli); c) 40 J (30 forţă picioare-livre) pentru ţeava cu clasele > L555 sau X80. 9.9 Încercare DWT pentru ţeava sudată PSL 2 9.9.1 Pentru fiecare încercare (a unui set de două piese de încercare), suprafaţa medie de rupere la forfecare va fi ≥ 85%, la o temperatură de încercare de 0 °C (32 °F) sau, în cazul în care s-a convenit, o temperatură de încercare mai scăzută. Pentru o grosime a peretelui > 25,4 mm (1,000 ţoli), cerinţele de admisibilitate pentru încercarea DWT vor fi convenite printr-un acord. NOTA 1 O astfel de zonă de rupere la forfecare asigură o rupere ductilă suficientă la sau peste temperatura de încercare. NOTA 2 O combinaţie între o zonă de rupere la forfecare suficientă şi o energie absorbită la CVN suficientă este o proprietate esenţială a corpului ţevii pentru a se evita propagarea ruperii fragile şi a se controla propagarea ruperii ductile în conductele de gaz (consultaţi Anexa G şi Tabelul 20).

38

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 9.9.2 Încercările efectuate la temperaturi mai mici decât temperatura de încercare specificată vor fi acceptabile în cazul în care sunt îndeplinite cerinţele aplicabile pentru zona de rupere la forfecare la astfel de temperaturi mai scăzute. 9.10 Stări, imperfecţiuni şi defecte de suprafaţă 9.10.1 Generalităţi 9.10.1.1 Nicio ţeavă nu va prezenta defecte în stare finită. 9.10.1.2 Nicio ţeavă nu va prezenta fisuri, condens şi scurgeri. 9.10.1.3 Criteriile de admisibilitate pentru imperfecţiunile constatate la inspecţia nedistructivă vor fi în conformitate cu Anexa E. 9.10.2 Subtăieturi Subtăieturile la ţevile SAW şi COW vor fi investigate, clasificate şi tratate după cum urmează. a) Subtăieturile care au o adâncime ≤ 0,4 mm (0,016 ţoli) sunt acceptabile, indiferent de lungime, şi vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.1. b) Subtăieturile care au o adâncime > 0,4 mm (0,016 ţoli), însă ≤ 0,8 mm (0,031 ţoli) sunt acceptabile, cu condiţia ca acestea să fie tratate în conformitate cu Clauza C.2 şi cu condiţia că 1) lungimile lor individuale sunt ≤ 0,5 t, 2) adâncimile lor individuale sunt ≤ 0,1 t, şi 3) nu există mai mult de două astfel de subtăieturi pe orice lungime de 300 mm (12,0 ţoli) de sudură. c) Subtăieturile care depăşesc limitele specificate la secţiunea b) vor fi clasificate ca defecte şi vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.3. NOTĂ Subtăieturile pot fi identificate cel mai bine vizual. 9.10.3 Arsuri prin arc electric 9.10.3.1 Arsurile prin arc electric vor fi clasificate ca defecte. NOTA1 Arsurile prin arc electric sunt puncte localizate de topire la suprafaţă cauzate de formarea unui arc electric între electrod sau punerea la pământ şi suprafaţa ţevii. NOTA 2 Punctele de contact, care sunt semne intermitente adiacente liniei de sudură a ţevii EW ce apar în urma contactului electric între electrozii care furnizează curentul de sudare şi suprafaţa ţevii, sunt tratate în conformitate cu 9.10.7.

9.10.3.2 Arsurile prin arc electric vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.2, C.3 b) sau C.3 c), cu excepţia faptului că acestea pot fi îndepărtate prin rectificare, aşchiere sau prelucrare, în cazul în care cavitatea rezultată este bine curăţată şi verificată pentru îndepărtarea completă a materialului deteriorat prin decapare cu o soluţie de persulfat de amoniu 10% sau o soluţie de nital 5%. 9.10.4 Exfolieri Exfolierile sau incluziunile care se extind pe suprafaţa sau teşitura ţevii şi care au o lungime determinată vizual în direcţia circumferenţială > 6,4 mm (0,250 ţoli) vor fi clasificate ca defecte. Ţevile care conţin astfel de defecte vor fi respinse sau reduse până când la capetele ţevii nu mai există aceste exfolieri sau incluziuni. © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

39

ISO 3183:2012(E) 9.10.5 Abateri geometrice 9.10.5.1 Cu excepţia urmelor de lovituri, abaterile geometrice de la conturul cilindric normal al ţevii (de exemplu, puncte plate şi vârfuri), care apar în urma procesului de formare a ţevii sau a operaţiunilor de fabricare şi care depăşesc 3,2 mm (0,125 ţoli) în adâncime, măsurate ca diferenţa dintre punctul extrem al abaterii şi prelungirea conturului normal al ţevii, vor fi considerate defecte şi vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.3 b) sau C.3 c). 9.10.5.2 În ceea ce priveşte urmele de lovituri, lungimea în orice direcţie va fi ≤ 0,5 D şi adâncimea, măsurată ca diferenţa dintre punctul extrem al loviturii şi prelungirea conturului normal al ţevii, nu va depăşi: a) 3,2 mm (0,125 ţoli) pentru urme de lovituri formate la rece, cu daltă în V; b) 6,4 mm (0,250 ţoli) pentru alte urme de lovituri. Urmele de lovituri care depăşesc limitele specificate vor fi considerate defecte şi vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.3 b) sau C.3 c). 9.10.6 Puncte oţelite Orice punct oţelit mai mare de 50 mm (2,0 ţoli) în orice direcţie va fi clasificat ca defect în cazul în care duritatea sa depăşeşte 35 HRC, 345 HV10 sau 327 HBW, în funcţie de indentațiile individuale. Ţevile care conţin astfel de defecte vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.3 b) sau C.3 c). 9.10.7 Alte imperfecţiuni de suprafaţă Alte imperfecţiuni de suprafaţă constatate la inspecţia vizuală trebuie să fie investigate, clasificate şi tratate după cum urmează. a) Imperfecţiunile care au o adâncime ≤ 0,125 t şi nu depăşesc grosimea minimă admisă a peretelui vor fi clasificate ca imperfecţiuni acceptabile şi vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.1. b) Imperfecţiunile care au o adâncime > 0,125 t şi nu depăşesc grosimea minimă admisă a peretelui vor fi clasificate ca defecte şi vor fi rectificate în conformitate cu Clauza C.2 sau vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.3. c) Imperfecţiunile care depăşesc grosimea minimă admisă a peretelui vor fi clasificate ca defecte şi vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.3. NOTĂ „Imperfecţiunile care depăşesc grosimea minimă admisă a peretelui” implică faptul că porţiunea din grosimea peretelui care se află sub imperfecţiunea de suprafaţă este mai mică decât grosimea minimă admisă a peretelui.

9.11 Dimensiuni, masă şi toleranţe 9.11.1 Dimensiuni 9.11.1.1 Ţeava va fi livrată la dimensiunile specificate în comandă, în limitele toleranţelor aplicabile. 9.11.1.2 Diametrul exterior specificat şi grosimea peretelui specificată vor fi în limitele aplicabile specificate în Tabelul 9. 9.11.1.3 Ţeava va fi livrată în lungimi variabile sau lungimi aproximative, aşa cum este specificat în comandă. 40

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Tabelul 9 – Diametrul interior admis specificat şi grosimea peretelui specificată Diametrul exterior specificat D mm (ţoli) ≥ 10,3 (0,405) până la 13,7 (0,540) > 13,7 (0,540) până la 17,1 (0,675) > 17,1 (0,675) până la 21,3 (0,840) > 21,3 (0,840) până la 26,7 (1,050) > 26,7 (1,050) până la 33,4 (1,315) > 33,4 (1,315) până la 48,3 (1,900) > 48,3 (1,900) până la 60,3 (2,375) > 60,3 (2,375) până la 73,0 (2,875) > 73,0 (2,875) până la 88,9 (3,500) > 88,9 (3,500) până la 101,6 (4,000) > 101,6 (4,000) până la 168,3 (6,625) > 168,3 (6,625) până la 219,1 (8,625) > 219,1 (8,625) până la 273,1 (10,750) > 273,1 (10,750) până la 323,9 (12,750) > 323,9 (12,750) până la 355,6 (14,000) > 355,6 (14,000) până la 457 (18,000) > 457 (18,000) până la 559 (22,000) > 559 (22,000) până la 711 (28,000) > 711 (28,000) până la 864 (34,000) > 864 (34,000) până la 965 (38,000) > 965 (38,000) până la 1.422 (56,000) > 1.422 (56,000) până la 1.829 (72,000) © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

Grosimea peretelui specificată t mm (ţoli) Dimensiuni combinate Dimensiuni normale speciale ᵃ ≥ 1,7 (0,068) până la 2,4 (0,094) ≥ 2,2 (0,088) până la 3,0 (0,118) ≥ 2,3 (0,091) până la 3,2 (0,125) ≥ 2,1 (0,083) până la 7,5 (0,294) ≥ 2,1 (0,083) până la 7,8 (0,308) ≥ 2,1 (0,083) până la 10,0 (0,394) ≥ 2,1 (0,083) până la 12,5 (0,492) ≥ 2,1 (0,083) până la > 3,6 (0,141) până la 3,6 (0,141) 14,2 (0,559) ≥ 2,1 (0,083) până la > 3,6 (0,141) până la 3,6 (0,141) 20,0 (0,787) ≥ 2,1 (0,083) până la > 4,0 (0,156) până la 4,0 (0,156) 22,0 (0,866) ≥ 2,1 (0,083) până la > 4,0 (0,156) până la 4,0 (0,156) 25,0 (0,984) ≥ 2,1 (0,083) până la > 4,0 (0,156) până la 4,0 (0,156) 40,0 (1,575) ≥ 3,2 (0,125) până la > 4,0 (0,156) până la 4,0 (0,156) 40,0 (1,575) ≥ 3,6 (0,141) până la > 5,2 (0,203) până la 5,2 (0,203) 45,0 (1,771) ≥ 4,0 (0,156) până la > 5,6 (0,219) până la 5,6 (0,219) 45,0 (1,771) ≥ 4,5 (0,177) până la > 7,1 (0,281) până la 7,1 (0,281) 45,0 (1,771) ≥ 4,8 (0,188) până la > 7,1 (0,281) până la 7,1 (0,281) 45,0 (1,771) ≥ 5,6 (0,219) până la > 7,1 (0,281) până la 7,1 (0,281) 45,0 (1,771) ≥ 5,6 (0,219) până la > 7,1 (0,281) până la 7,1 (0,281) 52,0 (2,050) ≥ 5,6 (0,219) până la 52,0 (2,050) ≥ 6,4 (0,250) până la 52,0 (2,050) ≥ 9,5 (0,375) până la 52,0 (2,050) 41

ISO 3183:2012(E) > 1.829 (72,000) până la 2.134 (84,000)

≥ 10,3 (0,406) până la 52,0 (2,050)

-

NOTĂ Valorile standardizate pentru diametrul exterior specificat şi grosimea peretelui ţevi specificată sunt specificate în ISO 4200[7] şi ASME B36.10M[8] ᵃ Ţeava care are combinaţia diametrului exterior specificat şi grosimea peretelui specificată este definită ca o ţeavă cu dimensiuni combinate speciale. Ţeava cu alte combinaţii indicate în acest tabel este definită ca ţeavă cu dimensiuni normale. Ţeava care are o combinaţie între diametrul exterior specificat şi grosimea peretelui specificată, care este între valorile din tabel, este considerată o ţeavă cu dimensiuni combinate speciale dacă următoarea valoare mai mică din tabel corespunde unei ţevi cu dimensiuni combinate speciale; alte combinaţii intermediare corespund unei ţevi cu dimensiuni normale.

9.11.2 Masă pe unitate de lungime Masa pe unitatea de lungime, pl, exprimată în kilograme per metru (livre per picior), se calculează folosind Ecuaţia (4):

unde D

este diametrul exterior specificat al ţevii, exprimat în milimetri (ţoli)

t

este grosimea specificată a peretelui ţevii, exprimată în milimetri (ţoli)

C

este 0,02466 pentru calcule în unităţi SI şi 10,69 pentru calcule în unităţi USC

Pentru ţeava filetată şi îmbinată prin cuplare, masele determinate pe baza ecuaţiei de mai sus vor corespunde maselor calculate sau maselor calculate ajustate cu toleranţele specificate la secţiunea 9.14. NOTĂ Masa nominală a unei ţevi este produsul dintre lungimea şi masa sa pe unitatea de lungime.

9.11.3 Toleranţele diametrului, grosimea peretelui, lungime şi liniaritate 9.11.3.1 Cu excepţia celor permise la secţiunea C.2.3, diametrul şi ovalizarea vor fi în limitele de toleranţă indicate în Tabelul 10 (consultaţi secţiunea 10.2.8.2). Tabelul 10 – Toleranţe pentru diametru şi ovalizare Diametru exterior specificat D mm (ţoli) < 60,3 (2,375) ≥ 60,3 (2,375) până la 168,3 (6,625)

> 168,3 (6,625) până la 610 (24,000) > 610 (24,000) până la

42

Toleranţele diametrului ᵈ mm (ţoli) Ţeavă, fără capăt ª Capăt ţeavă a,b,c Ţeavă SMLS Ţeavă sudată Ţeavă SMLS Ţeavă sudată - 0,8 (0,031) până la + 0,4 (0,016) ± 0,007 5 D

± 0,007 5 D

± 0,01 D

± 0,007 5 D, însă maxim ± 3,2 (0,125) ± 0,005 D, însă maxim

- 0,4 (0,016) până la + 1,6 (0,063)

± 0,005 D, însă maxim ± 1,6 (0,063)

± 2,0 (0,079)

± 1,6 (0,063)

Toleranţele ovalizării mm (ţoli) Ţeavă, fără Capăt ţeavă a,b,c capăt a 1,2 (0,048) 0,9 (0,036) 0,020 D pt. 0,015 D pt. Prin acord pentru

Prin acord pentru

0,020 D

0,015 D

0,015 D, însă maxim 15 (0,6)

0,01 D, însă maxim 13 (0,5)

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 1.422 (56,000)

± 4,0 (0,160)

pentru

pentru

Prin acord pentru

Prin acord pentru

aşa cum s-a convenit

> 1.422 (56,000)

ª Capătul ţevii include o lungime de 100 mm (4,0 ţoli) la fiecare dintre extremităţile ţevii. ᵇ Pentru ţeava LMS, toleranţele se aplică pentru t ≤ 25,0 mm (0,984 ţoli), iar toleranţele pentru o ţeavă mai groasă vor fi aşa cum s-a convenit. ᶜ Pentru ţeava expandată cu D ≥ 219,1 mm (8,625 ţoli) şi pentru ţeava neexpandată, toleranţa pentru diametru şi toleranţa pentru ovalizare poate fi determinată folosind diametrul interior calculat (diametrul exterior specificat minus de două ori grosimea peretelui specificată) sau diametrul interior măsurat, în locul diametrului exterior specificat (consultaţi secţiunea 10.2.8.3). ᵈ Pentru determinarea conformităţii cu toleranţele diametrului, diametrul ţevii este definit ca circumferinţa ţevii în orice plan circumferenţial împărţit la Pi.

9.11.3.2 Toleranţele grosimii peretelui vor fi cele indicate în Tabelul 11. Tabelul 11 – Toleranţele grosimii peretelui Toleranţe a

Grosimea peretelui t mm (ţoli)

mm (ţoli) Ţeava SMLS

b

≤ 4,0 (0,157)

+ 0,6 (0,024)

> 4,0 (0,157) până la < 25,0 (0,984)

- 0,5 (0,020) + 0,150 t

≥ 25,0 (0,984)

- 0,125 t + 3,7 (0,146) sau + 0,1 t, oricare este mai mare

- 3,0 (0,120) sau + 0,1 t, oricare este mai mare Ţeava sudată c,d ≤ 5,0 (0,197) ± 0,5 (0,020) > 5,0 (0,197) până la < 15,0 (0,591) ± 0,1 t ≥ 15,0 (0,591) ± 1,5 (0,060) ª În cazul în care comanda specifică o toleranţă negativă pentru grosimea peretelui mai mică decât valoarea aplicabilă indicată în acest tabel, toleranţa pozitivă pentru grosimea peretelui va fi majorată cu o valoare suficientă pentru a menţine intervalul de toleranţă aplicabil. ᵇ Pentru ţeava cu D ≥ 355,6 mm (14,000 ţoli) şi t ≥ 25,0 mm (0,984 ţoli), toleranţa pentru grosimea peretelui la nivel local poate depăşi toleranţa pozitivă pentru grosimea de perete cu 0,05 t în plus, cu condiţia că toleranţa pozitivă pentru masă (consultaţi secţiunea 9.14) nu este depăşită. ᶜ Toleranţa pozitivă pentru grosimea peretelui nu se aplică în zona de sudură. ᵈ Consultaţi secţiunea 9.13.2 pentru restricţii suplimentare.

9.11.3.3 Toleranţele lungimii vor fi următoarele. a) Cu excepţia cazului în care se convine altfel, vor fi livrate lungimi variabile în limitele toleranţelor indicate în Tabelul 12. b) Lungimile aproximative vor fi livrate cu o toleranţă de ± 500 mm (20 ţoli).

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

43

ISO 3183:2012(E) c) În cazul în care s-a convenit livrarea de elemente îmbinate, pot fi livrate elemente îmbinate alcătuite din două piese sudate pentru a obţine o lungime mai scurtă de 15,0 m (49,2 picioare) până la un maxim de 5% din articolul din comandă sau aşa cum s-a convenit. d) În cazul în care s-a convenit livrarea de elemente îmbinate, pot fi livrate elemente îmbinate alcătuite din două piese sudate pentru a obţine o lungime de 15,0 m (49,2 picioare) sau mai mult, pentru întregul articol din comandă sau orice porţiune a acestuia. e) În cazul în care s-a convenit livrarea de elemente îmbinate, pot fi livrate elemente îmbinate alcătuite din trei piese sudate pentru a obţine o lungime de 15,0 m (49,2 picioare) sau mai mult, până la un maxim de 5% din articolul din comandă sau aşa cum s-a convenit. Tabelul 12 – Toleranţe pentru ţeava cu lungime variabilă Lungime variabilă

m (picioare) 6 (20) 9 (30) 12 (40) 6 (20) 9 (30) 12 (40) 15 (50) 18 (60) 24 (80)

Lungime minimă

Lungime minimă medie pentru fiecare articol din comandă m (picioare) m (picioare) Ţeavă filetată şi îmbinată prin cuplare 4,88 (16,0) 5,33 (17,5) 4,11 (13,5) 8,00 (26,2) 6,71 (22,0) 10,67 (35,0) Ţeavă cu capăt simplu 2,74 (9,0) 5,33 (17,5) 4,11 (13,5) 8,00 (26,2) 4,27 (14,0) 10,67 (35,0) 5,33 (17,5) 13,35 (43,8) 6,40 (21,0) 16,00 (52,5) 8,53 (28,0) 21,34 (70,0)

Lungime maximă

m (picioare) 6,86 (22,5) 10,29 (33,8) 13,72 (45,0) 6,86 (22,5) 10,29 (33,8) 13,72 (45,0) 16,76 (55,0) 19,81 (65,0) 25,91 (85,0)

9.11.3.4 Toleranţele liniarităţii vor fi următoarele. a) Abaterea totală de la o linie dreaptă, pe toată lungimea ţevii, va fi ≤ 0,2% din lungimea ţevii, aşa cum este ilustrat în Figura 1. b) Abaterea locală de la o linie dreaptă pe o porţiune de 1,0 m (3,0 picioare) la fiecare capăt de ţeavă va fi ≤ 4,0 mm (0,156 ţoli), aşa cum este ilustrat în Figura 2.

Legendă 1 fir sau cablu întins 2 ţeavă Figura 1 – Măsurarea liniarităţii pe toată lungimea 44

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Dimensiuni în milimetri (ţoli)

Legendă 1 linie dreaptă 2 ţeavă Figura 2 – Măsurarea liniarităţii la capete 9.12 Finisarea capetelor ţevilor 9.12.1 Generalităţi 9.12.1.1 Ţeava PSL 1 din Clasa L175P sau A25P va fi prevăzută cu capete filetate; alte clase de ţevi PSL 1 vor fi prevăzute cu capete simple, cu excepţia cazului în care în comandă este specificată o altă finisare acceptabilă a capetelor (consultaţi Tabelul 2). 9.12.1.2 Ţeava PSL 2 va fi prevăzută cu capete simple. 9.12.1.3 Capetele ţevilor nu vor prezenta bavuri. 9.12.1.4 Neperpendicularitatea, măsurată aşa cum este ilustrat în Figura 3, va fi ≤ 1,6 mm (0,063 ţoli).

Legendă 1 neperpendicularitate Figura 3 – Neperpendicularitate 9.12.2 Capete filetate (doar PSL 1) 9.12.2.1 Capetele filetate vor respecta cerinţele de filetare, inspecţie a fileturilor şi calibrare din API Spec 5B. 9.12.2.2 Unul dintre capetele ţevii filetate va fi prevăzut cu un racord care corespunde cerinţelor din Anexa F, iar celălalt capăt va fi prevăzut cu o protecţie cu filet care corespunde cerinţelor de la secţiunea 12.2. 9.12.2.3 Racordurile vor fi filetate pe ţeavă prin strângere manuală sau, în cazul în care s-a convenit, prin strângere mecanică. © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

45

ISO 3183:2012(E) NOTĂ Prin strângere manuală, racordul este strâns suficient de tare astfel încât să nu poată să fie îndepărtat fără a se utiliza o cheie fixă. Scopul strângerii manuale a racordurilor este de a facilita îndepărtarea racordurilor pentru curăţarea şi inspecţia fileturilor şi aplicarea de unsori pentru fileturi înainte de montarea ţevii. Această procedură a fost considerată necesară pentru a preveni scurgerile la fileturi, mai ales la conductele de gaze, deoarece în cazul racordurilor aplicate de producător, care sunt strânse mecanic, chiar dacă sunt etanşe în momentul strângerii, este posibil ca acestea să prezinte scurgeri după transportare, manipulare şi montare.

9.12.2.4 Înainte de realizarea unei îmbinări, se va aplica o unsoare pentru fileturi care îndeplineşte cerinţele de performanţă ISO 13678 sau API RP 5A3 pentru a acoperi întreaga suprafaţă a racordului sau a fileturilor ţevii. Toate fileturile expuse vor fi acoperite cu această unsoare sau o unsoare de depozitare de altă culoare. În cazul în care nu s-a convenit altfel, alegerea unsorii pentru fileturi rămâne la latitudinea producătorului. Indiferent de unsoarea folosită, aceasta se aplică pe o suprafaţă care este curată, uscată şi fără lichide de tăiere. 9.12.3 Capete cu mufă (doar PSL 1) 9.12.3.1 Ţeava cu capete cu mufă va fi prevăzută cu un capăt cu mufă conform configuraţiei şi dimensiunilor specificate în comandă. 9.12.3.2 Capetele cu mufă vor fi inspectate vizual pentru a se asigura conformitatea cu secţiunea 9.10. 9.12.4 Capete pregătite pentru racorduri speciale (doar PSL 1) 9.12.4.1 Dacă este cazul, ţeava va avea ambele capete pregătite pentru a fi utilizate cu racorduri speciale, cu configuraţia şi dimensiunile specificate în comandă. 9.12.4.2 Ţeava nu va prezenta indentaţii, ştuţuri şi semne de laminare pe o distanţă de cel puţin 200 mm (8,0 ţoli) de la fiecare capăt de ţeavă, pentru a permite strângerea corespunzătoare a racordurilor. 9.12.5 Capete simple 9.12.5.1 Cu excepţia cazului în care se convine altfel, părţile frontale ale ţevii cu capăt simplu cu t ≤ 3,2 mm (0,125 ţoli) vor fi tăiate drept. 9.12.5.2 Cu excepţia cazului în care se convine altfel, părţile frontale ale ţevii cu capăt simplu cu t > 3,2 mm (0,125 ţoli) vor fi tăiate oblic pentru sudare. Cu excepţia celor permise prin secţiunea 9.12.5.3, unghiul teşiturii, măsurat de la linia trasată perpendicular pe axa ţevii, va fi de 30°, cu o toleranţă de , iar lăţimea suprafeţei exterioare a teşiturii va fi 1,6 mm (0,063 ţoli), cu o toleranţă de ± 0,8 mm (0,031 ţoli). 9.12.5.3 În cazul în care s-a convenit, pot fi prevăzute alte pregătiri ale teşiturii, de exemplu, conform ISO 6761[9]. 9.12.5.4 Atunci când se efectuează prelucrarea sau rectificarea internă la ţeava SMLS, unghiul de conicitate interioară, măsurat de la axa longitudinală, nu va depăşi valoarea aplicabilă specificată în Tabelul 13. 9.12.5.5 Pentru îndepărtarea unei bavuri interioare la ţeava sudată D > 114,3 mm (4,500 ţoli), unghiul de conicitate interioară măsurat de la axa longitudinală nu va fi mai mare de 7,0°.

46

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Tabelul 13 – Unghiul maxim de conicitate interioară pentru ţeava SMLS Grosimea peretelui specificată t mm (ţoli) < 10,5 (0,413) 10,5 (0,413) până la < 14,0 (0,551) 14,0 (0,551) până la < 17,0 (0,669) ≥ 17,0 (0,669)

Unghi maxim al conicităţii grade 7,0 9,5 11,0 14,0

9.13 Toleranţele sudurii 9.13.1 Deviaţie radială a capetelor benzii/marginii tablei Pentru ţevile EW şi LW, prin deviaţia radială a capetelor benzii/marginii tablei [consultaţi Figura 4 a)], grosimea peretele care a rămas la sudură nu va fi mai mică decât grosimea minimă admisă a peretelui. Pentru ţevile SAW şi COW, deviaţia radială a capetelor benzii/marginii tablei [consultaţi Figura 4 b) sau Figura 4 c), după caz] nu va depăşi valoarea aplicabilă indicată în Tabelul 14.

Legendă 1 grosimea peretelui rămasă la sudură a) Deviaţia radială a capetelor benzii/marginilor tablei la ţevile EW şi LW

Legendă 1 deviaţia radială exterioară 2 înălţimea cordonului de sudură exterior 3 înălţimea cordonului de sudură interior 4 deviaţia radială interioară b) Deviaţia radială a capetelor benzii/marginilor tablei şi înălţimea cordoanelor de sudură la ţeava SAW

Legendă 1 deviaţia radială exterioară © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

47

ISO 3183:2012(E) 2 3 4

înălţimea cordonului de sudură exterior înălţimea cordonului de sudură interior deviaţia radială interioară c) Deviaţia radială a capetelor benzii/marginilor tablei şi înălţimea cordoanelor de sudură la ţeava COW

Legendă 1 distanţa nealinierii, care este distanţa dintre două linii prin punctele M1 şi M2, însă perpendicular pe tangenta suprafeţei ţevii M1, M2 punctele de mijloc a două linii paralele peste cordonul de sudură, care sunt paralele cu tangenta suprafeţei ţevii şi traversează intersecţia liniilor de fuziune ale cordoanelor de sudură interioare şi exterioare d) Nealinierea cordoanelor de sudură la ţeava SAW

Legendă 1 nealiniere e) Nealinierea cordoanelor de sudură la ţeava COW Figura 4 – Abateri dimensionale ale sudurii Tabelul 14 – Deviaţia radială maximă admisă pentru ţevile SAW şi COW Grosimea peretelui specificată t mm (ţoli) ≤ 15,0 (0,590) > 15,0 (0,590) până la 25,0 (0,984) > 25,0 (0,984)

Deviaţia radială maximă admisă ª mm (ţoli) 1,5 (0,060) 0,1 t 2,5 (0,098)

ª Aceste limite se aplică, de asemenea, la sudurile capetelor benzii/marginilor tablei

9.13.2 Înălţimea bavurii sau a cordonului/supraînălţării sudurii 9.13.2.1 Pentru ţevile EW şi LW, se vor aplica următoarele. a) Bavura exterioară va fi îndepărtată pentru a se obţine o suprafaţă netedă. b) Bavura interioară nu se va extinde peste conturul ţevii mai mult de 1,5 mm (0,060 ţoli). c) Grosimea peretelui în zona debavurată nu va fi mai mică decât grosimea peretelui minimă admisă. 48

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) d) Adâncimea canalului care rezultă în urma îndepărtării bavurii interioare nu va depăşi valoarea aplicabilă indicată în Tabelul 15. Tabelul 15 – Adâncimea maximă admisă a canalului pentru ţevile EW şi LW Grosimea peretelui specificată t mm (ţoli) ≤ 4,0 (0,156) > 4,0 (0,156) la 8,0 (0,312) > 8,0 (0,312)

Adâncimea maximă admisă a canalului ª mm (ţoli) 0,10 t 0,40 (0,016) 0,05 t

ª Adâncimea canalului reprezintă diferenţa dintre grosimea peretelui de aproximativ 25 mm (1 ţol) de la linia de sudură şi grosimea minimă a peretelui în zona debavurată.

9.13.2.2 Pentru ţevile SAW şi COW, se vor aplica următoarele. a) Cu excepţia subtăieturilor, suprafeţele superioare ale cordoanelor de sudură interioare şi exterioare nu se vor afla sub suprafaţa adiacentă a ţevii. b) Cordoanele de sudură se vor îmbina perfect cu suprafaţa adiacentă a ţevii. c) Pe o distanţă de cel puţin 100 mm (4,0 ţoli) de la fiecare capăt al ţevii, cordonul de sudură interior va fi îndepărtat prin rectificare astfel încât acesta să nu se extindă mai mult de 0,5 mm (0,020 ţoli) deasupra suprafeţei adiacente a ţevii. Pentru restul ţevii, cordonul de sudură interior nu se va extinde deasupra suprafeţei adiacente a ţevii mai mult decât valoarea aplicabilă indicată în Tabelul 16. d) Cordonul de sudură exterior nu se va extinde deasupra suprafeţei adiacente a ţevii mai mult decât valoarea aplicabilă indicată în Tabelul 16. e) În cazul în care s-a convenit, pe o distanţă de cel puţin 150 mm (6,0 ţoli) de la fiecare capăt al ţevii, cordonul de sudură exterior va fi îndepărtat prin rectificare astfel încât acesta să nu se extindă mai mult de 0,5 mm (0,020 ţoli) deasupra suprafeţei adiacente a ţevii. Tabelul 16 – Înălţimea maximă admisă a cordonului de sudură pentru ţevile SAW şi COW (fără capetele ţevii) Grosimea peretelui specificată t mm (ţoli) ≤ 13,0 (0,512) > 13,0 (0,512)

Înălţimea cordonului sudurii ª mm (ţoli) maxim cordon interior cordon exterior 3,5 (0,138) 3,5 (0,138) 3,5 (0,138) 4,5 (0,177)

ª La alegerea producătorului, cordoanele de sudură mai mari decât cele permise pot fi rectificate la înălţimi acceptabile.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

49

ISO 3183:2012(E) 9.13.3 Nealinierea cordoanelor de sudură la ţevile SAW şi COW Nealinierea cordoanelor de sudură la ţeava SAW [consultaţi Figura 4 d)] şi ţeava COW [consultaţi Figura 4 e)] nu va reprezenta o cauză de refuz în cazul în care aceasta este în limitele care urmează şi cu condiţia că s-a realizat penetrarea şi fuziunea completă, aşa cum este indicat prin inspecţia nedistructivă. Nealinierea maximă a cordoanelor de sudură nu va depăşi 3 mm (0,1 ţoli), pentru ţeava cu grosimea peretelui specificată t ≤ 20 mm (0,8 ţoli) sau 4 mm (0,16 ţoli), pentru ţeava cu grosimea peretelui specificată > 20 mm (0,8 ţoli). 9.14 Toleranţe pentru masă 9.14.1 Cu excepţia celor permise prin secţiunea 9.14.2, masa fiecărei ţevi nu se va abate de la masa sa nominală, aşa cum este determinată prin înmulţirea lungimii sale cu masa pe unitatea de lungime (consultaţi secţiunea 9.11.2), mai mult decât: a) pentru ţeava cu dimensiune combinată specială (consultaţi Tabelul 9): b) pentru ţeava cu Clasa L175, L175P, A25 şi A25P: c) pentru toate celelalte ţevi: 9.14.2 Dacă comanda specifică o toleranţă negativă pentru grosimea peretelui mai mică decât valoarea aplicabilă indicată în Tabelul 11, toleranţa pozitivă pentru masă va fi majorată cu un procent echivalent cu reducerea procentuală aplicabilă a toleranţei negative pentru grosimea peretelui. 9.14.3 Pentru fiecare articolul din comandă cu o masă de 18 tone metrice (20 tone) sau mai mult, masa articolului din comandă nu se va abate de la masa sa nominală, determinată prin înmulţirea lungimii totale a ţevii din articolul din comandă cu masa acestuia pe unitatea de lungime (consultaţi secţiunea 9.11.2), mai mult decât: a) pentru Clasele L175, L175P, A25 şi A25P: - 3,5%; b) pentru toate celelalte clase: - 1,75%. 9.15 Sudabilitatea ţevilor PSL 2 În cazul în care s-a convenit, producătorul va furniza date de sudabilitate pentru respectivul tip de oţel sau pentru a efectua încercări de sudabilitate, iar detaliile pentru efectuarea încercărilor şi criteriile de admisibilitate vor fi cele specificate în comandă. Cerinţele pentru compoziţia chimică a oţelurilor şi, în special, valorile limită ale CE Pcm şi CEIIW (consultaţi Tabelul 5, Tabelul H.1, Tabelul J.1 sau Tabelul M.1, după caz) au fost selectate pentru a asigura sudabilitatea; cu toate acestea, trebuie să se ţină seama de comportamentul oţelului în timpul sudării şi după sudare, care depinde nu numai de compoziţia oţelului, ci şi de consumabilele pentru sudare utilizate şi condiţiile de pregătire şi realizare a sudării.

50

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 10. Inspecţie 10.1 Tipuri de inspecţie şi documente de inspecţie 10.1.1 Generalităţi 10.1.1.1 Respectarea cerinţelor comenzii va fi verificată printr-o inspecţie specifică în conformitate cu ISO 10474. NOTA 1 În ISO 10474, „inspecţia specifică” este menţionată ca „inspecţie şi încercare specifică”. NOTA 2 În sensul prezentei dispoziţii, EN 10204 este echivalent cu ISO 10474. NOTA 3 Termenul „Documente de inspecţie”, aşa cum sunt folosite în secţiunea 10.1.2 şi 10.1.3 este echivalent şi interschimbabil cu termenul „Rapoarte de încercare a materialelor”.

10.1.1.2 Documentele de inspecţie vor fi în formă tipărită sau în format electronic pentru transmisie EDI, care respectă orice acord EDI între cumpărător şi producător. 10.1.2 Documente de inspecţie pentru ţeava PSL 1 10.1.2.1 În cazul în care s-a convenit, va fi emis un Certificat de inspecţie 3.1.A, 3.1.B şi 3.1.C, în conformitate cu ISO 10474:1991 sau un Certificat de inspecţie 3.1 sau 3.2, în conformitate cu EN 10204:2004. 10.1.2.2 În cazul în care se convine furnizarea unui document de inspecţie, vor fi furnizate următoarele informaţii, după caz, pentru fiecare articol din comandă: a) diametrul exterior specificat, grosimea peretelui specificată, PSL, tipul de ţeavă, clasa ţevii şi starea de livrare, b) compoziţia chimică (şarjă şi produs), c) rezultatele încercării la întindere şi tipul, dimensiunea, locul şi orientarea pieselor de încercare, d) presiunea minimă de încercare hidrostatică specificată şi durata încercării specificate, e) pentru ţeava sudată, metoda de inspecţie nedistructivă a sudurii (radiologică, cu ultrasunete sau electromagnetică) utilizată, precum şi tipul şi dimensiunea indicatorului de referinţă sau a indicatorului de calitate a imaginilor utilizate, f) pentru ţeava SMLS, metoda de inspecţie nedistructivă (cu ultrasunete, electromagnetică sau cu pulberi magnetice) utilizată, precum şi tipul şi dimensiunea indicatorului de referinţă utilizat, g) pentru ţeava EW şi LW, temperatura minimă pentru tratamentul termic al sudurii sau „Niciun tratament termic”, dacă nu a fost efectuat niciun tratament termic, h) rezultatele oricăror examinări suplimentare specificate în comandă, i) pentru ţeava cu element îmbinat sudat, ţeava îmbinată cu cuplare şi/sau Prin conducte de evacuare, certificarea că produsul îndeplineşte cerinţele din Anexele A, F şi/sau I, după caz, şi j) numele şi locaţia unităţilor utilizate pentru fabricarea de ţevi, laminarea tablei/colacului şi prelucrarea oţelului. 10.1.3 Documente de inspecţie pentru ţeava PSL 2 10.1.3.1 Producătorul va emite un Certificat de inspecţie 3.1.B, în conformitate cu ISO 10474:1991 sau un Certificat de inspecţie 3.1, în conformitate cu EN 10204:2004. Alternativ, în cazul în care se © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

51

ISO 3183:2012(E) specifică în comandă, este emis un Certificat de inspecţie 3.1.A sau 3.1.C, în conformitate cu ISO 10474:1991 sau un Certificat de inspecţie 3.2, în conformitate cu EN 10204:2004. 10.1.3.2 Se vor furniza următoarele informaţii, după caz, pentru fiecare articolul din comandă: a) diametrul exterior specificat, grosimea peretelui specificată, clasa ţevii, PSL, tipul de ţeavă şi starea de livrare, b) compoziţia chimică (şarjă şi produs) şi carbonul echivalent (analiza produsului şi criteriul de admisibilitate), c) rezultatele încercărilor la întindere şi tipul, dimensiunea, locul şi orientarea pieselor de încercare, d) rezultatele încercărilor dinamice la şoc CVN; dimensiunea, orientarea şi amplasarea pieselor de încercare, temperatura de încercare, precum şi criteriile de admisibilitate pentru dimensiunile specifice ale pieselor de încercare utilizate, e) pentru ţeava sudată, rezultatele încercărilor DWT (rezultate individuale şi medii pentru fiecare încercare), f) presiunea minimă de încercare hidrostatică specificată şi durata încercării specificată, g) pentru ţeavă sudată, metoda de inspecţie nedistructivă a sudurii (radiologică, cu ultrasunete sau electromagnetice) utilizată, precum şi tipul şi dimensiunea indicatorului de referinţă sau a indicatorului de calitate a imaginilor utilizate, h) pentru ţeava SMLS, metoda de inspecţie nedistructivă (cu ultrasunete, electromagnetice sau cu pulberi magnetice) utilizată, precum şi tipul şi dimensiunea indicatorului de referinţă utilizat, i) pentru ţeava HFW, temperatura minimă pentru tratamentul termic al sudurii, j) pentru ţeava cu element îmbinat sudat şi/sau Prin conductă de evacuare, certificarea faptului că produsul îndeplineşte cerinţele din Anexa A şi/sau Anexa I, după caz, k) numele şi locaţia unităţilor utilizate pentru fabricarea de ţevi, laminarea tablei/colacului şi prelucrarea oţelului; şi l) rezultatele oricăror încercări suplimentare menţionate în comandă. 10.2 Inspecţie specifică 10.2.1 Frecvenţa inspecţiilor 10.2.1.1 Pentru ţeava PSL 1, frecvenţa inspecţiei va fi cea indicată în Tabelul 17. 10.2.1.2 Pentru ţeava PSL 2, frecvenţa inspecţiei va fi cea indicată în Tabelul 18. Tabelul 17 – Frecvenţa inspecţiei pentru ţeava PSL 1 Nr. Tip de inspecţie 1 Analiza şarjei 2 Analiza produsului

3

4 52

Încercare la întindere a corpului ţevii sudate cu D ≤ 48,3 mm (1,900 ţoli), Clasa L175 sau A25 Încercare la întindere a corpului ţevii

Tip de ţeavă Toate ţevile SMLS, CW, LFW, HFW, LW, SAW sau COW CW, LFW sau HFW

CW

Frecvenţa inspecţieie O analiză per şarjă de oţel Două analize per şarjă de oţel (prelevate din două produse)

O dată per unitate de încercaree pentru maxim 25 tone metrice (28 tone) de © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

5

6

7 8

9

10

11

12

13

14

15

16 17 18

sudate cu D ≤ 48,3 mm (1,900 ţoli), Clasa L175P sau A25P Încercare la întindere a corpului ţevii sudate cu D > 48,3 mm (1,900 ţoli), Clasa L175 sau A25 Încercare la întindere a corpului ţevii sudate cu D > 48,3 mm (1,900 ţoli), Clasa L175P sau A25P Încercare la întindere a corpului ţevii fără sudură Încercare la întindere a corpului ţevii sudate cu clase superioare Clasei L175 sau A25 Încercare la întindere a sudurii longitudinale sau elicoidale a ţevii sudate cu D ≥ 219,1 mm (8,625 ţoli) Încercare la întindere a sudurii capătului benzii colacului/marginii tablei pentru ţeava sudată cu D ≥ 219,1 mm (8,625 ţoli)

ţeavă CW, LFW sau HFW

CW

SMLS LFW, HFW, LW, SAW sau COW

O dată per unitate de încercare a ţevii cu acelaşi raport de expandare la recea

LFW, HFW, LW, SAW sau COW

O dată per unitate de încercare a ţevii cu acelaşi raport de expandare la recea,b,c Cel puţin o dată per 50 suduri ale capătului benzii colacului/marginii tablei la ţeava cu acelaşi raport de expandare la recea,c,d O dată per unitate de încercare pentru maxim 25 tone metrice (28 tone) de ţeavă

SAWH sau COWH

Încercare la îndoire a sudurii longitudinale la ţeava sudată cu D ≤ 48,3 mm (1,900 ţoli), Clasa L175, L175P, A25 sau A25P Încercare la îndoire a sudurii longitudinale la ţeava sudată cu 48,3 mm (1,900 ţoli) < D ≤ 60,3 mm (2,375 ţoli), Clasa L175, L175P, A25 sau A25P Încercare la încovoiere ghidată a sudurii longitudinale sau elicoidale la ţeava sudată Încercare la încovoiere ghidată a sudurii capetelor benzii/marginilor tablei la ţeava sudată

CW, LFW sau HFW

Încercare la încovoiere ghidată a sudurii longitudinale la ţeava sudată cu D ≥ 323,9 mm (12,750 ţoli) Încercare la aplatizare a ţevii sudate

LW

Încercarea durităţii punctelor oţelite la ţeava sudată formată la rece Încercare hidrostatică

19

Încercare macrografică a sudurii longitudinale sau elicoidale la ţeava sudată

20

Încercare metalografică a longitudinale la ţeava sudată

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

sudurii

O dată per unitate de încercare pentru maxim 50 tone metrice (55 tone) de ţeavă

CW, LFW sau HFW

O dată per unitate de încercare pentru maxim 50 tone metrice (55 tone) de ţeavă

SAW sau COW

O dată per unitate de încercare pentru maxim 50 bucăţi de ţeavă din aceeaşi clasă Cel puţin o dată per 50 suduri ale capătului benzii colacului/marginii tablei la ţeava cu acelaşi raport de expandare la recea,c,d O dată per unitate de încercare pentru maxim 50 bucăţi de ţeavă din aceeaşi clasă Aşa cum este ilustrat în Figura 6

SAWH sau COWH

CW, LFW, HFW sau LW LFW, HFW, LW, SAW sau COW SMLS, CW, LFW, HFW, LW, SAW sau COW SAW sau COW

LFW sau HFW, fără ţeava normalizată pe întreaga suprafaţă

Orice punct oţelit care depăşeşte 50 mm (2,0 ţoli) în orice direcţie Fiecare ţeavă Cel puţin o dată per tură plus oricând are loc o modificare a dimensiunii ţevii în timpul turei sau, în cazul în care se aplică cele prevăzute la secţiunea 10.2.5.2, la începutul producţiei fiecărei combinaţii între diametrul exterior specificat şi grosimea peretelui specificată Cel puţin o dată per tură plus oricând au loc modificări ale clasei, diametrului exterior specificat sau 53

ISO 3183:2012(E)

21

Inspecţie vizuală

22

Diametrul şi ovalizarea ţevii

23 24

Măsurarea grosimii peretelui Alte încercări dimensionale

25

Cântărirea ţevii cu D < 141,3 mm (5,563 ţoli)

26

Cântărirea ţevii cu D ≥ 141,3 mm (5,563 ţoli)

27

Lungime

28

Inspecţie nedistructivă

SMLS, CW, LFW, HFW, LW, SAW sau COW SMLS, CW, LFW, HFW, LW, SAW sau COW Toate ţevile SMLS, CW, LFW, HFW, LW, SAW sau COW SMLS, CW, LFW, HFW, LW, SAW sau COW SMLS, CW, LFW, HFW, LW, SAW sau COW SMLS, CW, LFW, HFW, LW, SAW sau COW

SMLS, CW, LFW, HFW, LW, SAW sau COW

grosimii peretelui specificată; plus, de fiecare dată când sunt întâlnite variaţii semnificative de la condiţiile de tratament termic Fiecare ţeavă, cu excepţia celor prevăzute la secţiunea 10.2.7.2 Cel puţin o dată la fiecare 4 h per tură, plus de fiecare dată când are loc o modificare a dimensiunii ţevii în timpul turei Fiecare ţeavă (consultaţi 10.2.8.5) Încercare aleatorie, cu detalii care rămân la latitudinea producătorului Fiecare ţeavă sau fiecare grup de ţevi, la alegerea producătorului Fiecare ţeavă Fiecare lungime de ţeavă va fi măsurată, cu excepţia ţevii realizată din bucăţi care sunt uniforme până la 30 mm (0,1 picioare), care va fi măsurată individual, cu condiţia ca exactitatea lungimii să fie verificată cel puţin o dată la 4 ore per tură Conform Anexei E

a

Raportul de expandare la rece (dacă este cazul) este stabilit de către producător şi este calculat folosind diametrul exterior sau circumferinţa înainte de expandare şi diametrul exterior sau circumferinţa după expandare. O creştere sau scădere a raportului de expandare la rece cu peste 0,002 necesită crearea unei noi unităţi de încercare. Pentru ţeava cu dublă cusătură, vor fi încercate ambele cusături longitudinale ale ţevii selectate pentru a reprezenta unitatea de încercare. b

c

Ţeava realizată de fiecare maşină de sudare va fi încercată cel puţin o dată pe săptămână.

d

Se aplică numai la ţeava elicoidală finisată care conţine suduri la capetele benzii colacului/marginii tablei.

e

„Unitatea de încercare” este definită la secţiunea 4.62.

Tabelul 18 – Frecvenţa inspecţiei pentru ţeava PSL 2 Nr. 1 2

Tip de inspecţie Analiza şarjei Analiza produsului

3

Încercare la întindere a corpului ţevii cu D ≤ 141,3 mm (5,563 ţoli)

4

Încercare la întindere a corpului ţevii cu D ≤ 141,3 mm (5,563 ţoli) şi ≤ 323,9 mm (12,750 ţoli)

54

Tip de ţeavă Toate ţevile SMLS, HFW, SAW sau COW SMLS, HFW, SAW sau COW

Frecvenţa inspecţieie O analiză per şarjă de oţel Două analize per şarjă de oţel (prelevate din două produse) O dată per unitate de încercare pentru maxim 400 de ţevi cu acelaşi raport de expandare la recea

SMLS, HFW, SAW sau COW

O dată per unitate de încercare pentru maxim 200 de ţevi cu acelaşi raport de expandare la recea

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 5

Încercare la întindere a corpului ţevii cu D > 323,9 mm (12,750 ţoli)

SMLS, HFW, SAW sau COW

O dată per unitate de încercare pentru maxim 100 de ţevi cu acelaşi raport de expandare la recea

6

Încercare la întindere a sudurii longitudinale sau elicoidale a ţevii sudate cu D ≥ 219,1 mm (8,625 ţoli) şi ≤ 323,9 mm (12,750 ţoli) Încercare la întindere a sudurii longitudinale sau elicoidale a ţevii sudate cu D > 323,9 mm (12,750 ţoli) Încercare la întindere a sudurii capătului benzii colacului/marginii tablei pentru ţeava sudată cu D ≥ 219,1 mm (8,625 ţoli) Încercare dinamică la şoc CVN a corpului ţevii cu diametru exterior specificat şi grosime a peretelui specificată, aşa cum este indicat în Tabelul 22 În cazul în care s-a convenit, încercare dinamică la şoc CVN a sudurii longitudinale a ţevii sudate cu diametru exterior specificat şi grosime a peretelui specificată, aşa cum este indicat în Tabelul 22 Încercare dinamică la şoc CVN a sudurii longitudinale sau elicoidale a ţevii sudate cu diametru exterior specificat şi grosime a peretelui specificată, aşa cum este indicat în Tabelul 22 Încercare dinamică la şoc CVN a sudurii capetelor benzii/marginii tablei ţevii sudate cu diametru exterior specificat şi grosime a peretelui specificată, aşa cum este indicat în Tabelul 22 În cazul în care s-a convenit, încercarea DWT a corpului ţevii sudate cu D ≥ 508 mm (20,000 ţoli) Încercare la încovoiere ghidată a sudurii longitudinale sau elicoidale la ţeava sudată Încercare la încovoiere ghidată a sudurii capetelor benzii/marginilor tablei la ţeava sudată

HFW, SAW sau COW

O dată per unitate de încercare pentru maxim 200 de ţevi cu acelaşi raport de expandare la recea,b,c

HFW, SAW sau COW

O dată per unitate de încercare pentru maxim 100 de ţevi cu acelaşi raport de expandare la recea,b,c O dată per unitate de încercare de ţeavă cu acelaşi raport de expandare la recea

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16 17 18 19

Încercare la aplatizare a ţevii sudate Încercarea durităţii punctelor oţelite la ţeava sudată formată la rece Încercare hidrostatică Încercare macrografică a sudurii longitudinale sau elicoidale la ţeava sudată

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

SAWH sau COWH

SMLS, HFW, SAW sau COW

O dată per unitate de încercare de ţeavă cu acelaşi raport de expandare la recea

HFW

O dată per unitate de încercare de ţeavă cu acelaşi raport de expandare la recea,b

SAW sau COW

O dată per unitate de încercare de ţeavă cu acelaşi raport de expandare la recea,b,c

SAWH sau COWH

Cel puţin o dată per 50 suduri ale capătului benzii colacului/marginii tablei la ţeava cu acelaşi raport de expandare la recea,b,d

HFW, SAW sau COW

O dată per unitate de încercare de ţeavă cu acelaşi raport de expandare la recea O dată per unitate de încercare pentru maxim 50 bucăţi de ţeavă cu acelaşi raport de expandare la recea Cel puţin o dată per 50 suduri ale capătului benzii colacului/marginii tablei la ţeava cu acelaşi raport de expandare la recea,b,d Aşa cum este ilustrat în Figura 6 Orice punct oţelit care depăşeşte 50 mm (2,0 ţoli) în orice direcţie Fiecare ţeavă

SAW sau COW

SAWH sau COWH

HFW HFW, SAW sau COW SMLS, HFW, SAW sau COW SAW sau COW

Cel puţin o dată per tură plus oricând are loc o modificare a dimensiunii ţevii în timpul turei sau, în cazul în care se aplică cele prevăzute la secţiunea 10.2.5.3 sau 10.2.5.4, la 55

ISO 3183:2012(E)

20

Încercare metalografică (sau încercare a durităţii opţională în locul încercării metalografice) a sudurii longitudinale la ţeava sudată

21

Inspecţie vizuală

22

Diametrul şi ovalizarea ţevii

23 24

Măsurarea grosimii peretelui Alte încercări dimensionale

25

27

Cântărirea ţevii cu D < 141,3 mm (5,563 ţoli) Cântărirea ţevii cu D ≥ 141,3 mm (5,563 ţoli) Lungime

28

Inspecţie nedistructivă

26

HFW, fără ţeava normalizată pe întreaga suprafaţă

SMLS, HFW, SAW sau COW SMLS, HFW, SAW sau COW Toate ţevile SMLS, HFW, SAW sau COW SMLS, HFW, SAW sau COW SMLS, HFW, SAW sau COW SMLS, HFW, SAW sau COW

SMLS, HFW, SAW sau COW

începutul producţiei fiecărei combinaţii între diametrul exterior specificat şi grosimea peretelui specificată Cel puţin o dată per tură plus oricând au loc modificări ale clasei, diametrului exterior specificat sau grosimii peretelui specificată; plus, de fiecare dată când sunt întâlnite variaţii semnificative de la condiţiile de tratament termic Fiecare ţeavă, cu excepţia celor prevăzute la secţiunea 10.2.7.2 Cel puţin o dată la fiecare 4 h per tură, plus de fiecare dată când are loc o modificare a dimensiunii ţevii în timpul turei Fiecare ţeavă (consultaţi 10.2.8.5) Încercare aleatorie, cu detalii care rămân la latitudinea producătorului Fiecare ţeavă sau fiecare grup de ţevi, la alegerea producătorului Fiecare ţeavă Fiecare lungime de ţeavă va fi măsurată, cu excepţia ţevii realizată din bucăţi care sunt uniforme până la 30 mm (0,1 picioare), care va fi măsurată individual, cu condiţia ca exactitatea lungimii să fie verificată cel puţin o dată la 4 ore per tură Conform Anexei E

a

Raportul de expandare la rece (dacă este cazul) este stabilit de către producător şi este calculat folosind diametrul exterior sau circumferinţa înainte de expandare şi diametrul exterior sau circumferinţa după expandare. O creştere sau scădere a raportului de expandare la rece cu peste 0,002 necesită crearea unei noi unităţi de încercare. b

Ţeava realizată de fiecare maşină de sudare va fi încercată cel puţin o dată pe săptămână.

Pentru ţeava cu dublă cusătură, vor fi încercate ambele cusături longitudinale ale ţevii selectate pentru a reprezenta unitatea de încercare. c

d e

Se aplică numai la ţeava elicoidală finisată care conţine suduri la capetele benzii colacului/marginii tablei.

„Unitatea de încercare” este definită la secţiunea 4.62 .

10.2.2 Mostre şi piese de încercare pentru analiza produsului Mostrele vor fi prelevate, iar piesele de încercare vor fi pregătite, în conformitate cu ISO 14284 sau ASTM E1806. Aceste mostre vor fi prelevate din ţeavă, tablă sau colac.

56

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 10.2.3 Mostre şi piese de încercare pentru încercări mecanice 10.2.3.1 Generalităţi Pentru încercările la întindere, încercările dinamice la şoc CVN, încercările DWT, încercările la îndoire, încercările la încovoiere ghidată şi încercările la aplatizare, vor fi prelevate mostre, iar piesele de încercare corespunzătoare vor fi pregătite, în conformitate cu standardul de referinţă aplicabil. Mostrele şi piesele de încercare pentru diferitele tipuri de încercări vor fi prelevate din anumite locuri aşa cum este ilustrat în Figura 5 şi Figura 6 şi aşa cum este indicat în Tabelul 19 sau Tabelul 20, după caz, luând în considerare detaliile suplimentare de la secţiunile 10.2.3.2 la 10.2.3.7 şi 10.2.4. Pentru oricare dintre încercările mecanice specificate la Clauza 9, orice piesă de încercare care prezintă defecte sau imperfecţiuni care nu au legătură cu scopul unei anumite încercări mecanice, indiferent dacă acestea sunt observate înainte sau după încercare, poate fi eliminată şi înlocuită cu o altă piesă de încercare din aceeaşi bucată de ţeavă. 10.2.3.2 Piese de încercare pentru încercarea la întindere Piesele de încercare dreptunghiulare, care reprezintă grosimea completă a peretelui ţevii, vor respecta cerinţele ISO 6892-1 sau ASTM A370 şi aşa cum este ilustrat în Figura 5. O poziţie standard de prelevare de mostre de-a lungul colacului sau pe lungimea tablei va fi selectată conform unui procedeu documentat. Pentru ţeava fără sudură formată la cald şi tratată termic, piesele de încercare transversale vor avea o secţiune transversală rotundă şi vor fi obţinute din mostre neaplatizate. Pentru alte ţevi, piesele de încercare transversale vor avea o secţiune transversală dreptunghiulară sau rotundă. Piesele de încercare dreptunghiulare cu secţiune transversală vor fi obţinute din mostre aplatizate, în timp ce piesele de încercare rotunde cu secţiune transversală vor fi obţinute din mostre neaplatizate. Aplatizarea pieselor de încercare se realizează conform unor proceduri documentate. Pentru încercările la întindere transversală folosind piese de încercare rotunde cu secţiune transversală, diametrul unor astfel de piese de încercare va fi indicat în Tabelul 21, cu excepţia faptului că următorul diametru mai mare poate fi utilizat la alegerea producătorului. Pentru încercări la întindere longitudinală a ţevii cu t ≥ 19,0 mm (0,748 ţoli), astfel de piese de încercare vor avea un diametru de 12,7 mm (0,500 ţoli). Pentru ţeava de încercare cu D < 219,1 mm (8,625 ţoli), piesele de încercare longitudinale cu secţiune completă pot fi utilizate la alegerea producătorului. În cazul în care s-a convenit, pot fi utilizate piese de încercare la expansiune prin inele pentru determinarea rezistenţei de curgere transversală. Excesul cordoanelor de sudură poate fi rectificat, iar imperfecţiunile locale pot fi îndepărtate.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

57

ISO 3183:2012(E)

Legendă 1 L - mostră longitudinală 2 T - mostră transversală a) Ţeava SMLS

Legendă 1 W – mostră a sudurii transversale, centrată pe sudură 2 T180 – mostră transversală, centrată la ≈180° de la sudura longitudinală 3 T90 – mostră transversală, centrată la ≈90° de la sudura longitudinală 4 L90 – mostră longitudinală, centrată la ≈90° de la sudura longitudinală b) Ţevile CW, LFW, HFW, LW, SAWL şi COWL

Legendă 1 W – mostră a sudurii transversale, centrată pe sudura în cusătură elicoidală 2 L – mostră longitudinală, centrată la cel puţin a/4 în direcţia longitudinală de la sudura în cusătură elicoidală 3 T – mostră transversală, centrată la cel puţin a/4 în direcţia longitudinală de la sudura în cusătură elicoidală 4 sudură a capetelor benzii colacului/marginii tablei, cu lungimea a 5 WS – mostră a sudurii transversale, centrată la cel puţin a/4 de la intersecţiile sudurii în cusătură elicoidală şi sudura capetelor benzii colacului/marginii tablei c) Ţevile SAWH şi COWH Figura 5 – Orientări şi poziţii ale mostrelor şi pieselor de încercare 58

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

Legendă 1 sudare 2 capăt colac 3 două piese de încercare de la fiecare capăt al colacului

4 5

parte de sudură două piese de încercare, una de pe fiecare parte a sudurii

a) Ţeava EW cu clase ≥ L245 sau B şi LW cu D < 323,9 mm (12,750 ţoli) – Neexpandată, realizată din mai multe bucăţi

Legendă 1 sudare 2 două piese de încercare, câte una de la fiecare capăt al ţevii b) Ţeava EW cu clase ≥ L245 sau B – Neexpandată, realizată dintr-o singură bucată

Legendă 1 unitate de încercare ≤ 50 tone metrice (55 tone) de ţeavă 2 o piesă de încercare, de la un capăt al ţevii c) Ţeava CW sau ţeava EW cu clase L175, L175P, A 25 sau A 25P cu D ≥ 73,0 mm (2,875 ţoli)

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

59

ISO 3183:2012(E)

Legendă 1 unitate de încercare ≤ 100 bucăţi de ţeavă 2 o piesă de încercare, de la un capăt al ţevii D) Ţeava EW cu clase ≥ L245 sau B şi ţeava LW cu D < 323,9 mm (12,750 ţoli) – Expandată la rece Figura 6 – Încercări la aplatizare

Tabelul 19 – Numărul, orientarea şi poziţia pieselor de încercare la fiecare mostră pentru încercări mecanice la ţeava PSL 1

Tipul de ţeavă

SMLS, neexpandată la rece [consultaţi Figura 5 a)] SMLS, expandată la rece [consultaţi Figura 5 a)] CW [consultaţi Figura 5 b)]

LW [consultaţi Figura 5 b)]

Poziţia mostrei

60

< 219,1 (8,625)

219,1 (8,625) până la < 323,9 (12,750)

323,9 (12,750) până la < 508 (20,000)

≥ 508 (20,000)

Corpul ţevii

La întindere

1L b

1L

1L

1L

Corpul ţevii

La întindere

1L b

1T c

1T c

1T c

Corpul ţevii

La întindere La îndoire

1L90 b

-

-

-

1e

-

-

-

Corpul ţevii şi sudură Corpul ţevii şi sudură Corpul ţevii Sudură în cusătură Sudură în cusătură

LFW sau HFW [consultaţi Figura 5 b)]

Tipul de test

Numărul, orientarea şi poziţia pieselor de încercare la fiecare mostrăa Diametru exterior specificat D mm (ţoli)

Corpul ţevii şi sudură Corpul ţevii Sudură în cusătură Sudură în cusătură

La aplatizare La întindere La întindere La încovoiere ghidată La aplatizare La întindere La întindere La îndoire

aşa cum este ilustrat în Figura 6 1L90 b

1T180 c

1T180 c

1T180 c

-

1W

1W

1W

-

-

2W

2W

aşa cum este ilustrat în Figura 6 1L90 b

1T180 c

1T180 c

1T180 c

-

1W

1W

1W

1e

-

-

-

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

SAWL sau COWL [consultaţi Figura 5 b)]

SAWH sau COWH [consultaţi Figura 5 c)]

Sudură în cusătură Corpul ţevii Sudură în cusătură Sudură în cusătură Corpul ţevii Sudură în cusătură Sudură în cusătură Sudură la capătul benzii colacului /marginii tablei

aşa cum este ilustrat în Figura 6

La aplatizare La întindere La întindere La încovoiere ghidată La întindere La întindere La încovoiere ghidată La încovoiere ghidată

1L90 b

1T180 c

1T180 c

1T180 c

-

1W

1W

1Wd

2W

2W

2W

2Wd

1L b

1T c

1T c

1T c

-

1W

1W

1W

2W

2W

2W

2W

2WS

2WS

2WS

2WS

Consultaţi Figura 5 pentru explicaţii privind simbolurile folosite pentru a indica orientarea şi poziţia mostrelor şi a pieselor de încercare. a

b

Pot fi folosite piese de încercare longitudinale cu secţiune completă la alegerea producătorului.

În cazul în care s-a convenit, pot fi folosite piese de încercare inelare pentru determinarea rezistenţei la curgere transversală prin încercarea la expansiune prin presiune hidraulică pe inel în conformitate cu ASTM A370. c

Pentru ţeava cu dublă cusătură, vor fi încercate ambele cusături de sudură longitudinale selectate pentru a reprezenta unitatea de încercare. d

e

Încercare limitată la ţevi cu D < 60,3 mm (2,375 ţoli).

Tabelul 20 – Numărul, orientarea şi poziţia pieselor de încercare la fiecare mostră pentru încercări mecanice la ţeava PSL 2

Tipul de ţeavă

SMLS, neexpandată la rece [consultaţi Figura 5 a)] SMLS, expandată la rece [consultaţi Figura 5 a)]

Poziţia mostrei

Corpul ţevii

Corpul ţevii Corpul ţevii

HFW [consultaţi Figura 5 b)]

Sudura în cusătură Corpul ţevii şi sudura

Tipul de test

Numărul, orientarea şi poziţia pieselor de încercare la fiecare mostrăa Diametru exterior specificat D mm (ţoli) < 219,1 (8,625)

219,1 (8,625) până la < 323,9 (12,750)

323,9 (12,750) până la < 508 (20,000)

≥ 508 (20,000)

La întindere CVN

1L b

1L c,d

1L c,d

1L c,d

3T

3T

3T

3T

La întindere CVN

1L b

1T d

1T d

1T d

3T

3T

3T

3T

La întindere CVN DWT La întindere CVN La aplatizare

1L90 b

1T180 d

1T180 d

1T180 d

3T90

3T90 1W

3T90 1W

3T90 2T90 1W

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

3W

3W 3W Aşa cum este ilustrat în Figura 6

3W

61

ISO 3183:2012(E) Corpul ţevii SAWL sau COWL [consultaţi Figura 5 b)]

Sudura în cusătură

Corpul ţevii

SAWH sau COWH [consultaţi Figura 5 c)]

Sudura în cusătură

Sudură la capătul benzii colacului /marginii tablei

La întindere CVN DWT La întindere CVN La încovoiere ghidată La întindere CVN DWT La întindere CVN La încovoiere ghidată La întindere CVN La încovoiere ghidată

1L90 b

1T180 d

1T180 d

1T180 d

3T90 -

3T90 1W

3T90 1W

3T90 2T90 1W e

3W şi 3HAZ 2W f

3W şi 3HAZ 2W f

3W şi 3HAZ 2W f

3W e şi 3HAZ e 2W e,f

1L b

1T d

1T d

1T d

3T -

3T 1W

3T 1W

3T 2T 1W

3W şi 3HAZ 2W f

3W şi 3HAZ 2W f

3W şi 3HAZ 2W f

3W şi 3HAZ 2W f

-

1WS

1WS

1WS

3WS şi 3HAZ 2WS f

3WS şi 3HAZ 2WS f

3WS şi 3HAZ 2WS f

3WS şi 3HAZ 2WS f

a

Consultaţi Figura 5 pentru explicaţii privind simbolurile folosite pentru a indica orientarea şi poziţia.

b

Pot fi folosite piese de încercare longitudinale cu secţiune completă la alegerea producătorului.

c

În cazul în care s-a convenit, pot fi utilizate piese de încercare transversale.

În cazul în care s-a convenit, pot fi folosite piese de încercare inelare pentru determinarea rezistenţei la curgere transversală prin încercarea la expansiune prin presiune hidraulică pe inel în conformitate cu ASTM A370. d

Pentru ţeava cu dublă cusătură, vor fi încercate ambele cusături de sudură longitudinale selectate pentru a reprezenta unitatea de încercare. e

Pentru ţeava cu t > 19,0 mm (0,748 ţoli), piesele de încercare pot fi prelucrate pentru a se obţine o secţiune transversală dreptunghiulară, cu o grosime de 18,0 mm (0,709 ţoli). f

Tabelul 21 – Legătura dintre dimensiunile ţevii şi diametrul piesei de încercare rotunde pentru încercările de rezistenţă la întindere transversală Diametru exterior specificat D mm (ţoli) 219,1 (8,625) până la < 273,1 (10,750) 273,1 (10,750) până la < 323,9 (12,750) 323,9 (12,750) până la < 355,6 (14,000) 355,6 (14,000) până la < 406,4 (16,000) 406,4 (16,000) până la 62

Grosimea peretelui specificată t mm (ţoli) Diametru specificat al piesei de încercare la lungimea de bază mm (ţoli) 12,7 (0,500) 8,9 (0,350) 6,4 (0,250) a ≥ 28,1 (1,106) < 28,1 (1,106) ≥ 36,1 (1,421) ≥ 33,5 (1,319) ≥ 32,3 (1,272) ≥ 30,9 (1,217)

25,5 (1,004) până la < 36,1 (1,421) 23,9 (0,941) până la < 33,5 (1,319) 23,2 (0,913) până la < 32,3 (1,272) 22,2 (0,874) până la

< 25,5 (1,004) < 23,9 (0,941) < 23,2 (0,913) < 22,2 (0,874)

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) < 457 (18,000) 457 (18,000) până la < 508 (20,000) 508 (20,000) până la < 559 (22,000) 559 (22,000) până la < 610 (24,000) 610 (24,000) până la < 660 (26,000) 660 (26,000) până la < 711 (28,000) 711 (28,000) până la < 762 (30,000) 762 (30,000) până la < 813 (32,000) 813 (32,000) până la < 864 (34,000) 864 (34,000) până la < 914 (36,000) 914 (36,000) până la < 965 (38,000) 965 (38,000) până la < 1.016 (40,000) 1.016 (40,000) până la < 1.067 (42,000) 1.067 (42,000) până la 19,0 mm (0,748 ţoli), piesele de încercare pot fi prelucrate pentru a se obţine o secţiune transversală dreptunghiulară cu o grosime de 18,0 mm (0,709 ţoli). Pentru ţeava cu t ≤ 19,0 mm (0,748 ţoli), piesele de încercare vor avea o secţiune curbată cu o grosime completă a peretelui. Pentru ţevile SAW şi COW, îngroşarea sudurii va fi îndepărtată de pe ambele suprafeţe. 10.2.3.7 Piese de încercare pentru încercarea la aplatizare Piesele de încercare vor fi prelevate conform ISO 8492 fie ASTM A370, cu excepţia faptului că lungimea fiecărei piese de încercare va fi ≥ 60 mm (2,5 ţoli). Imperfecţiunile de suprafaţă minore pot fi îndepărtate prin rectificare.

64

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

a) Mostră HAZ

b) Mostră sudură Legendă 1 material prelevat prin crestarea piesei de încercare Charpy în HAZ a sudurii în cusătură – lângă linia de fuziune 2 linia mediană a crestăturii piesei de încercare Charpy 3 material prelevat prin crestarea piesei de încercare Charpy în sudura în cusătură – pe sau lângă linia mediană a cordonului de sudură exterior Figura 7 – Poziţia mostrelor de încercare Charpy Tabelul 22 – Legătura dintre dimensiunile ţevii şi piesa de încercare dinamică la şoc necesară pentru ţeava PSL 2 Diametru exterior specificat D mm (ţoli) 114,3 (4,500) până la < 141,3 (5,563) 141,3 (5,563) până la < 168,3 (6,625) 168,3 (6,625) până la < 219,1 (8,625) 219,1 (8,625) până la < 273,1 (10,750) 273,1 (10,750) până la < 323,9 (12,750) 323,9 (12,750) până la < 355,6 (14,000) 355,6 (14,000) până la < 406,4 (16,000) ≥ 406,4 (16,000)

Grosimea peretelui specificată t mm (ţoli) Dimensiunea, sursa şi orientarea pieselor de încercare CVN Complet a 3/4 a 2/3 a 1/2 a ≥ 12,6 (0,496) 11,7 (0,461) până la 10,9 (0,492) până la 10,1 (0,398) până la < 12,6 (0,496) < 11,7 (0,461) < 10,9 (0,429) ≥ 11,9 (0,469) 10,2 (0,402) până la 9,4 (0,370) până la 8,6 (0,339) până la < 11,9 (0,469) < 10,2 (0,402) < 9,4 (0,370) ≥ 11,7 (0,461) 9,3 (0,366) până la 8,6 (0,339) până la 7,6 (0,299) până la < 11,7 (0,461) < 9,3 (0,366) < 8,6 (0,339) ≥ 11,4 (0,449) 8,9 (0,350) până la 8,1 (0,319) până la 6,5 (0,256) până la < 11,4 (0,449) < 8,9 (0,350) < 8,1 (0,319) ≥ 11,3 (0,445) 8,7 (0,343) până la 7,9 (0,311) până la 6,2 (0,244) până la < 11,3 (0,445) < 8,7 (0,343) < 7,9 (0,311) ≥ 11,1 (0,437) 8,6 (0,339) până la 7,8 (0,307) până la 6,1 (0,240) până la < 11,1 (0,437) < 8,6 (0,339) < 7,8 (0,307) ≥ 11,1 (0,437) 8,6 (0,339) până la 7,8 (0,307) până la 6,1 (0,240) până la < 11,1 (0,437) < 8,6 (0,339) < 7,8 (0,307) ≥ 11,0 (0,433) 8,5 (0,335) până la 7,7 (0,303) până la 6,0 (0,236) până la < 11,0 (0,433) < 8,5 (0,335) < 7,7 (0,303)

NOTĂ Limitele de dimensiune pentru mostrele transversale prezentate se bazează pe utilizarea de mostre de încercare, cu capăt ascuţit conic, neaplatizate. Consultaţi Clauza P.8 a

Piese de încercare, de la mostra neaplatizată, transversale pe ţeavă sau axa sudurii, după caz.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

65

ISO 3183:2012(E) Dimensiuni în milimetri (ţoli)

Legendă 1 margini lungi, prelucrate şi/sau tăiate cu flacără oxiacetilenică 2 sudură 3 grosimea peretelui a

Raza, r, va fi mai mică sau egală cu 1,6 (0,063). a) Ţevi SAW şi COW Dimensiuni în milimetri (ţoli)

Legendă 1 margini lungi, prelucrate şi/sau tăiate cu flacără oxiacetilenică 2 sudură 3 grosimea peretelui a

Raza, r, va fi mai mică sau egală cu 1,6 (0,063). b) Ţeava LW cu D ≥ 323,9 mm (12,750 ţoli)

66

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

Dimensiuni în milimetri (ţoli)

Legendă 1 piesă de încercare la îndoirea sudurilor frontale 2 grosime redusă 3 material îndepărtat înainte sau după aplatizare 4 piesă de încercare la îndoirea sudurilor de la bază Vor fi utilizate dimensiuni ale dispozitivului de ghidare pentru ţeava cu t = 19,0 mm (0,748 ţoli). c) Piese de încercare cu grosime redusă [opţional pentru ţevi SAW şi COW cu t > 19,0 mm (0,748 ţoli)] Dimensiuni în milimetri (ţoli)

Legendă 1 piesă de încercare la îndoirea sudurilor frontale 2 grosime redusă 3 material îndepărtat înainte sau după aplatizare 4 piesă de încercare la îndoirea sudurilor de la bază Vor fi utilizate dimensiuni ale dispozitivului de ghidare pentru ţeava cu t = 19,0 mm (0,748 ţoli). c) Piese de încercare cu grosime redusă [opţional pentru ţevi LW cu t > 19,0 mm (0,748 ţoli)] Figura 8 – Piese de încercare la încovoiere ghidată

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

67

ISO 3183:2012(E) 10.2.4 Metode de încercare 10.2.4.1 Analiza produsului Cu excepţia cazului în care se convine altfel în momentul efectuării comenzii, alegerea unei metode de analiză fizică sau chimică adecvată pentru a determina analiza produsului rămâne la latitudinea producătorului. În caz de neînţelegeri, analiza va fi efectuată de către un laborator autorizat de ambele părţi. În aceste cazuri, va fi convenită metoda de analiză de referinţă, dacă este posibil, conform ISO/TR 9769 sau ASTM A751. NOTĂ ISO/TR 9769 cuprinde o listă a Standardelor Internaţionale disponibile pentru analize chimice, cu informaţii privind aplicarea şi precizia diferitelor metode.

10.2.4.2 Încercare la întindere Încercarea la întindere va fi realizată conform ISO 6892-1 sau ASTM A370. Pentru încercările corpului de ţeavă, se va determina rezistenţa de curgere, rezistenţa de rupere la întindere, raportul de curgere (după caz) şi alungirea procentuală după rupere. Pentru încercările sudurii ţevii, se va determina rezistenţa de rupere la întindere. Alungirea procentuală după rupere va fi raportată având ca referinţă o lungime de bază de 50 mm (2 ţoli). Pentru piesele de încercare care au o lungime de bază mai mică de 50 mm (2 ţoli), alungirea măsurată după rupere va fi transformată într-o alungire procentuală la 50 mm (2 ţoli) conform ISO 2566-1 sau ASTM A370. 10.2.4.3 Încercare dinamică la şoc CVN Încercarea Charpy va fi realizată conform ASTM A370, cu excepţia cazului în care ISO 148-1 şi raza de impact necesară (2 mm sau 8 mm) sunt specificate în comandă. 10.2.4.4 Încercare la şoc prin cădere Încercarea la şoc prin cădere va fi realizată conform API RP 5L3.

10.2.4.5 Încercare la îndoire (secţiune completă) Încercarea la îndoire va fi realizată conform ISO 8491 sau ASTM A370. Pentru fiecare unitate de încercare, o piesă de încercare cu secţiune completă şi lungime adecvată va fi îndoită la rece la 90° în jurul unei mandrine cu un diametru de maxim 12 D. 10.2.4.6 Încercare la încovoiere ghidată Încercarea la încovoiere ghidată va fi realizată conform ISO 7438 sau ASTM A370. Dimensiunea mandrinei, Agb, exprimată în milimetri (ţoli), nu va fi mai mare decât cea determinată folosind Ecuaţia (5), cu rezultatul rotunjit la cea mai apropiată valoare de 1 mm (0,1 ţoli):

unde

68

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) D

este diametrul exterior specificat, exprimat în milimetri (ţoli);

t

este grosimea specificată a peretelui la folosirea de piese cu grosime completă, exprimată în milimetri (ţoli); este de 18 mm (0,709 ţoli) în cazul utilizării de piese de încercare cu grosime redusă;

Ɛ

este deformarea, aşa cum este indicată în Tabelul 23;

1,15

este factorul de vârf.

Ambele piese de încercare vor fi îndoite la 180° într-un dispozitiv de ghidare, aşa cum este ilustrat în Figura 9. Una dintre piesele de încercare va avea baza sudurii în contact direct cu mandrina, iar cealaltă piesă de încercare va avea suprafaţa exterioară în contact direct cu mandrina. Dimensiuni în milimetri (ţoli)

Legendă 1 gaură de prindere cu filet 2 umeri, din oţel călit şi gresaţi, sau role de oţel dur B Agb + 2t + 3,2 mm (0,125 ţoli) ra raza mandrinei pentru încercarea la încovoiere ghidată rb raza matriţei pentru încercarea la încovoiere ghidată a

Aceste simboluri au fost păstrate ca urmare a unei utilizări îndelungate de către API în API 5L şi API Spec 5CT[21], în ciuda faptului că acestea nu sunt în conformitate cu sistemul de simboluri ISO.

b

După caz. a) Cu piston plonjor

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

69

ISO 3183:2012(E)

Dimensiuni în milimetri (ţoli)

b) Reglabil

c) Curbat Legendă 1 rolă B Agb + 2t + 3,2 mm (0,125 ţoli) a

Aceste simboluri au fost păstrate ca urmare a unei utilizări îndelungate de către API în API 5L şi API Spec 5CT[21], în ciuda faptului că acestea nu sunt în conformitate cu sistemul de simboluri ISO. Figura 9 – Dispozitive de ghidare pentru încercarea la încovoiere ghidată Tabelul 23 – Valori de deformare pentru încercarea la încovoiere ghidată Clasă ţeavă

Valoare de deformare a Ɛ

L210 sau A L245 sau B L290 sau X42 L320 sau X46 L360 sau X52 L390 sau X56 L415 sau X60 L450 sau X65 L485 sau X70 L555 sau X80 L625 sau X90 L690 sau X100 L830 sau X120

0,1650 0,1375 0,1375 0,1325 0,1250 0,1175 0,1125 0,1100 0,1025 0,0950 0,0850 0,0800 0,0675

Pentru clasele intermediare, valorile de deformare vor fi obţinute prin interpolare, pe baza rezistenţei de rupere la întindere minimă specificată, cu valoarea interpolată rotunjită la cel mai apropiat multiplu a valorii 0,0025. a

70

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 10.2.4.7 Încercare la aplatizare Încercarea la aplatizare va fi realizată conform ISO 8492 sau ASTM A370. Aşa cum este ilustrat în Figura 6, una din cele două piese de încercare prelevate de la ambele capete ale colacului vor fi examinate cu sudura în poziţia orei 6 sau poziţia orei 12, în timp ce celelalte două piese de încercare vor fi examinate în poziţia orei 3 sau poziţia orei 9. Piesele de încercare prelevate de la maselotele punctelor de sudură vor fi examinate numai în poziţia orei 3 sau poziţia orei 9. 10.2.4.8 Încercarea durităţii Atunci când sunt detectate puncte oţelite prin inspecţie vizuală, vor fi realizate încercări ale durităţii conform ISO 6506, ISO 6507, ISO 6508 sau ASTM A370, folosind echipamente portabile de încercare a durităţii şi metode conforme cu ASTM A956, ASTM A1038 sau ASTM E110, în funcţie de metoda utilizată. 10.2.5 Încercări macrografice şi metalografice 10.2.5.1 Cu excepţia celor permise prin secţiunea 10.2.5.2, alinierea cusăturilor interioare şi exterioare ale ţevilor SAW şi COW [consultaţi Figura 4 d) şi Figura 4 e)] va fi verificată prin încercări macrografice. 10.2.5.2 Pot fi utilizate metode alternative, cum ar fi inspecţia cu ultrasunete, în cazul în care s-a convenit, cu condiţia ca aceste echipamente de detectare a nealinierii să aibă o capacitate demonstrată. Dacă se utilizează o astfel de metodă alternativă, se va realiza o încercare macrografică la începutul producţiei fiecărei combinaţii dintre diametrul exterior specificat şi grosimea peretelui specificată. 10.2.5.3 Pentru ţeava a cărei cusătură de sudură trebuie tratată termic (consultaţi secţiunea 8.8.1 sau 8.8.2, după caz), se va verifica prin încercare metalografică dacă întreaga HAZ a fost tratată termic corespunzător pe toată grosimea peretelui. Pentru ţeava a cărei cusătură de sudură nu trebuie tratată termic (consultaţi secţiunea 8.8.1), se va verifica prin încercare metalografică dacă rămâne martensită nerevenită. De asemenea, poate fi stabilită o încercare a durităţii şi duritate maximă. 10.2.5.4 Pentru cusături ale ţevii SAW realizate cu suduri de prindere, topirea şi fuziunea sudurii de prindere în cusătura de sudură finală vor fi verificate prin încercare macrografică [consultaţi secţiunea 8.4.2 a)]. 10.2.8 Încercare hidrostatică 10.2.6.1 Presiunile de încercare pentru toate dimensiunile de ţevi SMLS, precum şi pentru ţeava sudată cu D ≤ 457 mm (18,000 ţoli) vor fi menţinute minim 5 s. Presiunile de încercare pentru ţeava sudată cu D > 457 mm (18,000 ţoli) vor fi menţinute minim 10 s. Pentru ţeava filetată şi îmbinată prin cuplare, încercarea se va aplica la racordurile strânse mecanic, în cazul în care s-a convenit, cu excepţia faptului că la ţeava cu D > 323,9 mm (12,375 ţoli) poate fi supusă unei încercări ţeava cu capăt simplu. Pentru ţeava filetată prevăzută cu racorduri strânse manual, încercarea hidrostatică va fi realizată la ţeava cu capăt simplu, doar filetată sau îmbinată cu cuplare, cu excepţia cazului în care în comandă nu este specificată o anumită stare.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

71

ISO 3183:2012(E) 10.2.6.2 Pentru a se asigura examinarea fiecărei bucăţi de ţeavă la presiunea de încercare necesară, fiecare aparat de încercare, cu excepţia acelor aparate la care este supusă la încercare doar ţeava sudată în cusătură continuă, va fi prevăzut cu un dispozitiv înregistrator, care poate înregistra presiunea de încercare şi durata de încercare pentru fiecare bucată de ţeavă, sau cu un dispozitiv automat sau de blocare pentru a preveni clasificarea ţevii ca fiind încercată până când au fost îndeplinite cerinţele de încercare (presiune şi durată). Astfel de înregistrări sau diagrame vor fi puse la dispoziţie pentru examinare la fabrica producătorului de către inspectorul cumpărătorului, dacă este cazul. Dispozitivul de măsurare a presiunii de încercare va fi calibrat cu ajutorul unui aparat cu greutate moartă sau echivalent, timp de maxim patru luni înainte de fiecare utilizare. La alegerea producătorului, pot fi folosite presiuni de încercare care sunt mai mari decât cele necesare. NOTĂ În toate cazurile, presiunea de încercare specificată reprezintă valoarea presiunii de calibrare sub care presiunea nu poate să scadă pe durata încercării specificate.

10.2.6.3 Presiunile de încercare pentru ţeava filetată cu perete subţire vor fi indicate în Tabelul 24. 10.2.6.4 Presiunile de încercare pentru ţeava filetată cu perete gros vor fi indicate în Tabelul 25. Tabelul 24 – Presiunile de încercare pentru ţeava filetată cu perete subţire Diametrul exterior specificat D mm (ţoli) 10,3 (0,405) 13,7 (0,540) 17,1 (0,675) 21,3 (0,840) 26,7 (1,050) 33,4 (1,315) 42,2 (1,660) 48,3 (1,900) 60,3 (2,375) 73,0 (2,875) 88,9 (3,500) 101,6 (4,000) 114,3 (4,500) 141,3 (5,563) 168,3 (6,625) 219,1 (8,625) 219,1 (8,625) 273,1 (10,750) 273,1 (10,750) 273,1 (10,750) 323,9 (12,750) 323,9 (12,750) 355,6 (14,000) 406,4 (16,000) 457 (18,000) 508 (20,000) ª Neaplicabil.

72

Grosimea peretelui specificată t mm (ţoli) 1,7 (0,068) 2,2 (0,088) 2,3 (0,091) 2,8 (0,109) 2,9 (0,113) 3,4 (0,133) 3,6 (0,140) 3,7 (0,145) 3,9 (0,154) 5,2 (0,203) 5,5 (0,216) 5,7 (0,226) 6,0 (0,237) 6,6 (0,258) 7,1 (0,280) 7,0 (0,277) 8,2 (0,258) 7,1 (0,280) 7,8 (0,307) 9,3 (0,365) 8,4 (0,330) 9,5 (0,375) 9,5 (0,375) 9,5 (0,375) 9,5 (0,375) 9,5 (0,375)

Presiune de încercare MPa (psi) minim Clasă L175 sau A25

L175P sau A25P

L210 sau A

L245 sau B

4,8 (700) 4,8 (700) 4,8 (700) 4,8 (700) 4,8 (700) 4,8 (700) 6,9 (1.000) 6,9 (1.000) 6,9 (1.000) 6,9 (1.000) 6,9 (1.000) 8,3 (1.200) 8,3 (1.200) 8,3 (1.200) ª ª ª ª ª ª ª ª ª ª ª ª

4,8 (700) 4,8 (700) 4,8 (700) 4,8 (700) 4,8 (700) 4,8 (700) 6,9 (1.000) 6,9 (1.000) 6,9 (1.000) 6,9 (1.000) 6,9 (1.000) 8,3 (1.200) 8,3 (1.200) 8,3 (1.200) ª ª ª ª ª ª ª ª ª ª ª ª

4,8 (700) 4,8 (700) 4,8 (700) 4,8 (700) 4,8 (700) 4,8 (700) 6,9 (1.000) 6,9 (1.000) 6,9 (1.000) 6,9 (1.000) 6,9 (1.000) 8,3 (1.200) 8,3 (1.200) 8,3 (1.200) 8,3 (1.200) 7,9 (1.160) 9,3 (1.340) 6,5 (940) 7,1 (1.030) 8,5 (1.220) 6,4 (930) 7,3 (1.060) 6,6 (960) 5,8 (840) 5,2 (750) 4,6 (680)

4,8 (700) 4,8 (700) 4,8 (700) 4,8 (700) 4,8 (700) 4,8 (700) 6,9 (1.000) 6,9 (1.000) 6,9 (1.000) 6,9 (1.000) 6,9 (1.000) 9,0 (1.300) 9,0 (1.300) 9,0 (1.300) 9,0 (1.300) 9,2 (1.350) 10,8 (1.570) 7,5 (1.090) 8,3 (1.200) 9,8 (1.430) 7,5 (1.090) 8,5 (1.240) 7,7 (1.130) 6,8 (980) 6,0 (880) 5,4 (790)

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Tabelul 25 - Presiunile de încercare pentru ţeava filetată cu perete gros Diametrul exterior specificat D mm (ţoli) 10,3 (0,405) 13,7 (0,540) 17,1 (0,675) 21,3 (0,840) 26,7 (1,050) 33,4 (1,315) 42,2 (1,660) 48,3 (1,900) 60,3 (2,375) 73,0 (2,875) 88,9 (3,500) 101,6 (4,000) 114,3 (4,500) 141,3 (5,563) 168,3 (6,625) 219,1 (8,625) 273,1 (10,750) 323,9 (12,375) ª Neaplicabil.

Grosimea peretelui specificată t mm (ţoli) 2,4 (0,095) 3,0 (0,119) 3,2 (0,126) 3,7 (0,147) 3,9 (0,154) 4,5 (0,179) 4,9 (0,191) 5,1 (0,200) 5,5 (0,218) 7,0 (0,276) 7,6 (0,300) 8,1 (0,318) 8,6 (0,337) 9,5 (0,375) 11,0 (0,432) 12,7 (0,500) 12,7 (0,500) 12,7 (0,500)

Presiune de încercare MPa (psi) minim Clase L175 sau A25

L175P sau A25P

L210 sau A

L245 sau B

5,9 (850) 5,9 (850) 5,9 (850) 5,9 (850) 5,9 (850) 5,9 (850) 9,0 (1.300) 9,0 (1.300) 9,0 (1.300) 9,0 (1.300) 9,0 (1.300) 11,7 (1.700) 11,7 (1.700) 11,7 (1.700) ª ª ª ª

5,9 (850) 5,9 (850) 5,9 (850) 5,9 (850) 5,9 (850) 5,9 (850) 9,0 (1.300) 9,0 (1.300) 9,0 (1.300) 9,0 (1.300) 9,0 (1.300) 11,7 (1.700) 11,7 (1.700) 11,7 (1.700) ª ª ª ª

5,9 (850) 5,9 (850) 5,9 (850) 5,9 (850) 5,9 (850) 5,9 (850) 10,3 (1.500) 10,3 (1.500) 17,0 (2.470) 17,0 (2.470) 17,0 (2.470) 19,0 (2.760) 18,7 (2.700) 16,7 (2.430) 16,2 (2.350) 14,4 (2.090) 11,6 (1.670) 9,7 (1.410)

5,9 (850) 5,9 (850) 5,9 (850) 5,9 (850) 5,9 (850) 5,9 (850) 11,0 (1.600) 11,0 (1.600) 17,0 (2.470) 17,0 (2.470) 17,0 (2.470) 19,0 (2.760) 19,0 (2.760) 19,0 (2.760) 18,9 (2.740) 16,8 (2.430) 13,4 (1.950) 11,3 (1.650)

10.2.6.5 Cu excepţia celor permise prin secţiunea 10.2.6.6, 10.2.6.7 şi notele de subsol din Tabelul 26, presiunea de încercare hidrostatică, P, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat), pentru ţeava cu capăt simplu va fi determinată cu ajutorul Ecuaţiei (6), cu rezultatele rotunjite la cea mai apropiată valoare de 0,1 MPa (10 psi):

unde S

este tensiunea circulară, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat), egală cu un procent din rezistenţa de curgere minimă specificată a ţevii, aşa cum este indicat în Tabelul 26;

t

este grosimea specificată a peretelui ţevii, exprimată în milimetri (ţoli);

D

este diametrul exterior specificat al ţevii, exprimat în milimetri (ţoli). Tabelul 26 – Procentul de rezistenţă de curgere minimă specificată pentru a determina S Clasa ţevii

Diametrul exterior specificat D mm (in)

L175 sau A25 L175P sau A25P L210 sau A L245 sau B

≤ 141,3 (5,563) ≤ 141,3 (5,563) Oricare Oricare ≤ 141,3 (5,563) > 141,3 (5,563) până la 219,1 (8,625) > 219,1 (8,625) până la < 508 (20,000) ≥ 508 (20,000)

L290 sau X42 până la L830 sau X120

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

Procent de rezistenţă de curgere minimă specificată pentru determinarea S Presiunea de încercare Presiunea de încercare standard alternativă 60 ª 75 ª 60 ª 75 ª 60 ª 75 ª 60 ª 75 ª 60 b 75 c 75 b 75 c 85 b

85 c

90 b

90 c

73

ISO 3183:2012(E) Pentru D < 88,9 mm (3,500 ţoli), nu este necesar ca presiunea de încercare să depăşească 17,0 MPa (2.470 psi); pentru D > 88,9 mm (3,500 ţoli), nu este necesar ca presiunea de încercare să depăşească 19,0 MPa (2.760 psi). a

b

Nu este necesar ca presiunea de încercare să depăşească 20,5 MPa (2.970 psi).

Pentru D < 406,4 mm (16,000 ţoli), nu este necesar ca presiunea de încercare să depăşească 50,0 MPa (7.260 psi); pentru D > 406,4 mm (16,000 ţoli), nu este necesar ca presiunea de încercare să depăşească 25,0 MPa (3.630 psi). c

10.2.6.6 Dacă încercarea de presiune presupune un element de etanşare a marginilor, care produce o tensiune de compresie longitudinală, presiunea de încercare hidrostatică, P, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat), poate fi determinată folosind Ecuaţia (7), cu rezultatul rotunjit la cea mai apropiată valoare de 0,1 MPa (10 psi), cu condiţia ca presiunea de încercare necesară să producă o tensiune circulară peste 90% din rezistenţa de curgere minimă specificată:

unde S

este tensiunea circulară, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat), egală cu un procent din rezistenţa de curgere minimă specificată a ţevii (consultaţi Tabelul 26);

PR

este presiunea internă a elementului de etanşare a marginilor, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat);

AR

este suprafaţa secţiunii transversale a elementului de etanşare a marginilor, exprimată în milimetri pătraţi (ţoli pătraţi);

AP

este suprafaţa secţiunii transversale a peretelui ţevii, exprimată în milimetri pătraţi (ţoli pătraţi);

AI

este suprafaţa secţiunii transversale în interiorul ţevii, exprimată în milimetri pătraţi (ţoli pătraţi);

D

este diametrul exterior specificat al ţevii, exprimat în milimetri (ţoli);

t

este grosimea peretelui specificată a ţevii, exprimată în milimetri (ţoli)

10.2.6.7 În cazul în care s-a convenit, grosimea peretelui minimă admisibilă, tmin, poate fi utilizată în locul grosimii peretelui specificată, t, pentru determinarea presiunii de încercare necesară (consultaţi secţiunea 10.2.6.5 sau 10.2.6.6, după caz), cu condiţia să fie utilizată o tensiune circulară de cel puţin 95% din rezistenţa de curgere minimă specificată a ţevii. 10.2.7 Inspecţie vizuală 10.2.7.1 Cu excepţia celor permise prin secţiunea 10.2.7.2, fiecare ţeavă va fi inspectată vizual pentru a se detecta defecte de suprafaţă, cu o iluminare de cel puţin 300 lucşi (28 fc). O astfel de inspecţie va fi realizată pe întreaga suprafaţă exterioară şi va acoperi cât mai mult posibil din suprafaţa interioară. NOTĂ În general, se inspectează întreaga suprafaţă interioară a ţevilor SAW şi COW cu diametru mare din interiorul ţevii.

10.2.7.2 Inspecţia vizuală poate fi înlocuită cu alte metode de inspecţie care au o capacitate demonstrată de a detecta defectele de suprafaţă. 10.2.7.3 Inspecţia vizuală va fi efectuată de către persoane care a) sunt instruite pentru a detecta şi a evalua imperfecţiunile de suprafaţă; 74

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) b) au acuitate vizuală care îndeplineşte cerinţele aplicabile prevăzute de ISO 11484 sau ASNT SNTTC-1A sau echivalent. 10.2.7.4 Suprafaţa ţevii sudate şi formate la rece va fi inspectată pentru a se detecta abaterile geometrice în conturul ţevii. Dacă în urma acestei inspecţii daunele mecanice nu sunt considerate cauza suprafeţei neregulate, însă se constată că suprafaţa neregulată poate fi atribuită unui punct oţelit, vor fi determinate dimensiunile zonei şi, dacă este necesar, duritatea sa. Alegerea metodei de încercare pentru încercarea durităţii rămâne la latitudinea producătorului. Dacă dimensiunile şi duritatea depăşesc criteriile de admisibilitate menţionate la secţiunea 9.10.6, punctul oţelit va fi îndepărtat conform procedurilor specificate la secţiunea 9.10.7 şi Anexa C. 10.2.8 Încercare dimensională 10.2.8.1 Diametrul ţevilor va fi măsurat cel puţin o dată la 4 ore la fiecare tură pentru a se verifica dacă sunt respectate toleranţele diametrului (consultaţi Tabelul 10). Dacă în comandă nu este specificată o metodă, măsurătorile de diametru vor fi realizate cu o bandă circulară sau prin utilizarea corespunzătoarea a unui micrometru, calibru inelar, calibru-potcoavă, şubler, calibru de ovalizare, maşină de măsurat în coordonate sau dispozitiv de măsurare optic. În cazul în care nu s-a convenit altfel, pentru D ≥ 508 mm (20,000 ţoli), în caz de neînţelegere vor prevala măsurătorile efectuate cu bandă circulară. NOTA 1 Calibrele inelare folosite pentru a măsura diametrul ţevii sunt de obicei fabricate la dimensiunile specificate pentru fiecare dimensiune de ţeavă din material stabil din punct de vedere dimensional, cum ar fi oţel, aluminiu sau alt material aprobat şi vor avea o construcţie rigidă, însă suficient de uşoară pentru a permite manipularea de către un inspector. Calibrele inelare sunt prevăzute de obicei cu mânere pentru a permite inspectorului să poziţioneze calibrul corect şi în condiţii de siguranţă în interior sau pe ţeavă. Diametrul calibrelor inelare interioare este de obicei cu 3,2 mm (0,125 ţoli) mai mic decât diametrul interior nominal al ţevii. Calibrele inelare exterioare au de obicei un diametru interior care nu depăşeşte suma diametrului exterior specificat al ţevii, plus toleranţa diametrului admisibilă. Pentru inspecţia ţevii sudate cu arc electric sub strat de flux, calibrele inelare pot fi canelate sau crestate pentru a permite trecerea calibrului peste supraînălţarea sudurii. Este necesar ca ţeava să permită trecerea calibrului inelar în (interior) sau peste (exterior) fiecare capăt al ţevii pe o distanţă minimă de 100 mm (4,0 ţoli). NOTA 2 Maşinile de măsurat în coordonate sunt sisteme mecanice concepute pentru a urmări o sondă de măsurare mobilă pentru a determina coordonatele punctelor de pe o suprafaţă de prelucrat.

10.2.8.2 Ovalizarea ţevilor va fi determinată cel puţin o dată la 4 ore la fiecare tură. Cu excepţia celor permise prin secţiunea 10.2.8.3, ovalizarea va fi determinată ca diferenţa dintre cel mai mare diametru exterior şi cel mai mic diametru exterior, măsurate în acelaşi plan al secţiunii transversale. NOTĂ Măsurătorile de ovalizare efectuate în stive nu sunt valabile din cauza deformaţiilor elastice cauzate de forţele exercitate de ţevile adiacente celor care sunt măsurate.

10.2.8.3 În cazul în care s-a convenit, pentru ţeava expandată cu D ≥ 219,1 mm (8,625 ţoli) şi pentru ţeava neexpandată, măsurătorile diametrului interior vor fi utilizate pentru a determina conformitatea cu toleranţele diametrului. Ovalizarea poate fi determinată ca diferenţa dintre cel mai mare diametru interior şi cel mai mic diametru interior, măsurate în acelaşi plan transversal. 10.2.8.4 Pentru ţeava SAW şi COW, cea mai mare abatere a punctelor aplatizate sau a vârfurilor de la conturul normal al ţevii la sudură la un capăt de ţeavă va fi măsurată în raport cu un şablon care este orientat transversal pe axa ţevii şi are o lungime de 0,25 D sau 200 mm (8,0 ţoli), oricare dintre aceste valori este mai mică. © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

75

ISO 3183:2012(E) 10.2.8.5 Fiecare bucată de ţeavă va fi măsurată pentru a se verifica dacă îndeplineşte cerinţele de grosime a peretelui specificată. Grosimea peretelui în orice poziţie va fi în limitele de toleranţă specificate în Tabelul 11, cu excepţia faptului că zona de sudură nu va fi limitată de toleranţa pozitivă. Măsurătorile grosimii peretelui se vor realiza cu un şubler mecanic sau cu un dispozitiv de inspecţie nedistructivă, calibrat corespunzător şi de precizie adecvată. În cazul unei neînţelegeri, va prevala măsurarea determinată prin utilizarea şublerului mecanic. Şublerul mecanic va fi prevăzut cu ştifturi de contact. Capătul ştiftului care intră în contact cu suprafaţa interioară a ţevii se rotunjeşte cu o rază maximă de 38,1 mm (1,50 ţoli) pentru ţeava cu dimensiunea de 168,3 mm (6,625 ţoli) sau mai mare şi până la o rază de D/4 pentru ţeava mai mică decât dimensiunea de 168,3 mm (6,625 ţoli), cu o rază minimă de 3,2 mm (0,125 ţoli). Capătul ştiftului care intră în contact cu suprafaţa exterioară a ţevii va fi aplatizat sau rotunjit cu o rază minimă de 31,2 mm (1,25 ţoli). 10.2.8.6 Pentru ţeava filetată şi îmbinată prin cuplare, lungimea va fi măsurată pe suprafaţa exterioară a racordului. Lungimea ţevii filetate şi îmbinate prin cuplare poate fi determinată înainte de instalarea racordurilor, ţinându-se cont de lungimea racordurilor. 10.2.8.7 Pentru a se verifica îndeplinirea cerinţelor dimensionale şi geometrice specificate în secţiunile 9.11-9.13, vor fi utilizate metode corespunzătoare. Dacă în comandă nu sunt specificate metode speciale, vor fi utilizate metode alese de către producător. 10.2.9 Cântărire Pentru ţeava cu D ≥ 141,3 mm (5,563 ţoli), bucăţile de ţeavă vor fi cântărite individual, cu excepţia elementelor îmbinate sudate, pentru care va fi permisă cântărirea bucăţilor individuale cu elemente îmbinate sau a elementelor îmbinate. Pentru ţeava cu D < 141,3 mm (5,563 ţoli), bucăţile de ţeavă vor fi cântărite individual sau într-un grup de ţevi selectat de către producător. Ţeava cu filet şi îmbinată prin cuplare va fi cântărită a) cu racorduri filetate, dar fără protecţie a fileturilor, cu excepţia articolelor din comandă cu o masă de 18 tone metrice (20 tone) sau mai mult, pentru care se va lua în considerare greutatea protecţiilor fileturilor, sau b) înainte de îmbinarea racordurilor, ţinându-se cont de greutatea racordurilor.

10.2.10 Inspecţie nedistructivă Inspecţia nedistructivă va fi realizată conform Anexei E. 10.2.11 Reprelucrare În cazul în care rezultatul oricăror încercări ale proprietăţilor mecanice pentru o unitate de încercare a ţevii nu îndeplineşte cerinţele aplicabile, producătorul poate să realizeze un tratament termic al unităţii de încercare a ţevii conform cerinţelor din Tabelul 3, să o considere ca unitate de încercare nouă, să o supună unei încercări conform cerinţelor din secţiunea 10.2.12 şi 10.2.4, care sunt aplicabile pentru articolul din comandă şi să procedeze în conformitate cu cerinţele aplicabile ale prezentului Standard Internaţional. După un tratament termic de reprelucrare, orice astfel de tratament suplimentar va trebui să fie aprobat de către cumpărător.

76

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Pentru ţeava netratată termic, orice tratament termic de reprelucrare va trebui să fie aprobat de către cumpărător. Pentru ţeava tratată termic, orice reprelucrare cu un alt tip de tratament termic (consultaţi Tabelul 3) va trebui să fie aprobată de către cumpărător. 10.2.12 Reexaminări 10.2.12.1 Analize de reverificare Dacă analizele produsului ambelor mostre, care reprezintă şarja, nu îndeplinesc cerinţele specificate, producătorul va decide dacă şarja va fi respinsă sau restul de şarjă va fi supusă unei încercări individuale pentru a se verifica dacă îndeplineşte cerinţele specificate. Dacă analiza produsului pentru doar una dintre mostrele care reprezintă şarja nu îndeplineşte cerinţele specificate, producătorul va decide dacă şarja va fi respinsă sau dacă vor fi realizate două analize de reverificare folosind două mostre suplimentare din şarjă. Dacă ambele analize de reverificare îndeplinesc cerinţele specificate, şarja va fi acceptată, cu excepţia ţevii, tablei sau colacului de la care a fost prelevată mostra iniţială care a fost neconformă. În cazul în care una sau ambele analize de reverificare nu îndeplinesc cerinţele specificate, producătorul va decide dacă şarja va fi respinsă sau restul de şarjă va fi supusă unei încercări individuale pentru a se verifica dacă îndeplineşte cerinţele specificate. Pentru astfel de încercări individuale, este necesară stabilirea unor analize numai pentru elementul respins sau elementele respinse. Mostrele pentru analize de reverificare vor fi prelevate din aceeaşi poziţie ca cea specificată pentru mostrele analizelor produsului. 10.2.12.2 Reexaminări la întindere Reexaminările la întindere sunt efectuate după cum urmează: a) Pentru toate produsele PSL 1, produsele PSL 2 cu stare de livrare R, N şi Q, precum şi produsele PSL 2 cu starea de livrare M, de clase inferioare L450 sau X65 (consultaţi Tabelele 2 şi 3). Dacă mostra pentru încercarea la întindere care reprezintă unitatea de încercare a ţevii nu îndeplineşte cerinţele specificate, producătorul poate supune unei reexaminări două bucăţi suplimentare de la aceeaşi unitate de încercare. Dacă ambele mostre supuse unei reexaminări îndeplinesc cerinţele specificate, toate bucăţile din unitatea de încercare vor fi acceptate, cu excepţia bucăţii de la care a fost prelevată mostra iniţială. Dacă una sau ambele mostre reexaminate nu îndeplinesc cerinţele specificate, producătorul poate să supună unei încercări individuale bucăţile rămase în unitatea de încercare. Mostrele de reexaminare vor fi prelevate în acelaşi mod ca şi mostra care nu a îndeplinit cerinţele minime. Dacă este cazul, reprelucrarea va avea loc conform celor prevăzute la secţiunea 10.2.11. b) Pentru toate produsele PSL 2, precum şi pentru PSL 1, starea de livrare M, cu clasele L450 sau X65 sau clase superioare (consultaţi Tabelul 3). Dacă mostra pentru încercarea la întindere care reprezintă unitatea de încercare nu îndeplineşte cerinţele specificate, producătorul poate supune unei reexaminări două bucăţi suplimentare de la aceeaşi unitate de încercare. Mostrele pentru reexaminare vor fi prelevate în acelaşi mod ca şi mostra iniţială care nu a îndeplinit cerinţele minime, însă acestea trebuie să provină de la doi colaci-mamă diferiţi sau două table-mamă diferite, după caz. Dacă una sau ambele mostre supuse reexaminării nu îndeplinesc cerinţele specificate, producătorul poate să supună unei încercări individuale bucăţile rămase în unitatea de încercare. Dacă ambele mostre de reexaminare îndeplinesc cerinţele specificate, © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

77

ISO 3183:2012(E) unitatea de încercare va fi acceptată, cu excepţia bucăţilor de la colacul-mamă sau tabla-mamă de la care a fost prelevată mostra iniţială. Pentru aceste bucăţi se va proceda după cum urmează. 1) toate ţevile vor fi respinse, sau 2) fiecare ţeavă din unitatea de încercare va fi supusă unei încercări, iar ţeava cu rezultate satisfăcătoare la încercări va fi acceptată, sau 3) cu condiţia identificării ţevii de la colacul-mamă/tabla-mamă, producătorul va supune unei încercări bucăţi suplimentare adiacente (înainte, după şi în plus, după caz) celor care nu au îndeplinit iniţial cerinţele de la colacul-mamă sau tabla-mamă, ţinând cont de colacii-fiică sau tablele-fiică, după caz. Încercarea ţevii va continua până la obţinerea de rezultate satisfăcătoare la secţiunea neconformă a colacului-mamă/tablei-mamă. Ţevile din secţiunea neconformă din colaculmamă/tabla-mamă vor fi respinse, iar restul de ţevi de la unitatea de încercare vor fi acceptate. Dacă este cazul, reprelucrarea va fi realizată conform secţiunii 10.2.11. 10.2.12.3 Reexaminări la aplatizare Reexaminările la aplatizare sunt efectuate după cum urmează: a) Ţeavă neexpandată sudată electric cu clase superioare L175 sau A25 şi ţeavă neexpandată sudată cu laser mai mică de 323,9 mm (12,750 ţoli) produse în bucăţi individuale: Producătorul poate decide să supună unei reexaminări oricare capăt neconform până când sunt îndeplinite cerinţele, cu condiţia ca ţeava finisată să nu fie mai mică de 80% din lungimea sa după tăierea iniţială a capetelor. b) Ţeavă neexpandată sudată electric cu clase superioare L175 sau A25 şi ţeavă neexpandată sudată cu laser mai mică de 323,9 mm (12,750 ţoli) produse în mai multe bucăţi: În cazul în care una sau mai multe încercări la aplatizare nu îndeplinesc cerinţele specificate, producătorul poate supune unei reexaminări capătul ţevii după tăierea capetelor ţevii defecte. Alternativ, producătorul poate respinge ţevile defecte şi supune unei reexaminări capătul adiacent al următoarei ţevi. Pentru reexaminare vor fi folosite două mostre, una cu încercare la sudura în cusătură la 0° şi una cu încercare la sudura în cusătură la 90°. În cazul în care reexaminarea nu îndeplineşte cerinţele specificate, producătorul poate să respingă ţevile realizate din bucăţile afectate sau să supună unei reexaminări fiecare capăt al fiecărei bucăţi individuale rămase, care este produsă din colac, cu sudura în mod alternativ la 0° şi 90°. În cazul în care reexaminarea îndeplineşte cerinţele specificate, porţiunea rămasă din mai multe bucăţi va fi acceptată. c) Ţeava sudată electric şi expandată la rece cu clase superioare L175 sau A25, toate ţevile sudate din Clasa L175 sau A25 cu dimensiuni 60,3 mm (2,875 ţoli) şi mai mari, precum şi ţeava sudată cu laser şi expandată la rece mai mică decât dimensiunea 323,9 mm (12,750 ţoli). Producătorul poate supune unei reexaminări un capăt al fiecăreia dintre cele două bucăţi suplimentare din aceeaşi unitate de încercare. Dacă ambele reexaminări sunt acceptabile, toate bucăţile din unitatea de încercare va fi acceptate, cu excepţia bucăţii iniţiale care nu a fost conformă. În cazul în care una sau mai multe reexaminări nu îndeplinesc cerinţele, producătorul poate repeta încercarea pe mostrele tăiate de la un capăt de la fiecare din bucăţile individuale rămase din unitatea de încercare. Dacă este cazul, reprelucrarea va fi realizată conform secţiunii 10.2.11. 78

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 10.2.12.4 Reexaminări la îndoire În cazul în care mostra nu îndeplineşte cerinţele specificate, producătorul poate supune unor reexaminări mostre tăiate din două bucăţi suplimentare de la aceeaşi unitate de încercare. În cazul în care toate mostrele de reexaminare îndeplinesc cerinţele specificate, toate bucăţile din unitatea de încercare vor fi acceptate, cu excepţia bucăţii de la care a fost prelevată mostra iniţială. În cazul în care una sau mai multe mostre de reexaminare nu îndeplinesc cerinţele specificate, producătorul poate alege să repete încercarea pe mostrele tăiate de la bucăţile individuale rămase în unitatea de încercare. Dacă este cazul, reprelucrarea va fi realizată conform secţiunii 10.2.11. 10.2.12.5 Reexaminări la încovoierea ghidată În cazul în care una sau ambele mostre pentru încercarea la încovoiere ghidată nu îndeplinesc cerinţele specificate, producătorul poate alege să repete încercările pe mostrele tăiate de la două bucăţi suplimentare de ţeavă de la aceeaşi unitate de încercare. Dacă astfel de mostre îndeplinesc cerinţele specificate, toate bucăţile din unitatea de încercare vor fi acceptate, cu excepţia bucăţii selectate iniţial pentru încercare. În cazul în care oricare dintre mostrele supuse reexaminării nu îndeplineşte cerinţele specificate, producătorul poate supune unei încercări mostrele tăiate din bucăţi individuale rămase în unitatea de încercare. Producătorul poate alege, de asemenea, să supună unei reexaminări orice bucată care nu a trecut testul prin tăierea capetelor şi prelevarea a două mostre suplimentare de la acelaşi capăt. Dacă sunt îndeplinite cerinţele încercării iniţiale de ambele încercări suplimentare, respectiva bucată va fi acceptabilă. Nu este permisă o tăiere a capetelor şi reexaminare ulterioară. Mostrele pentru reexaminare vor fi prelevate în acelaşi mod ca cel specificat în Tabelele 19 şi 20, precum şi secţiunea 10.2.3.6. Dacă este cazul, reprelucrarea va fi realizată conform secţiunii 10.2.11. 10.2.12.6 Reexaminări Charpy În cazul în care un set de mostre de încercare Charpy nu îndeplineşte criteriile de admisibilitate, producătorul poate alege să înlocuiască unitatea de încercare a materialelor folosite sau, alternativ, să supună unei încercări încă alte două bucăţi de la acea unitate de încercare. Dacă ambele încercări noi îndeplinesc criteriile de admisibilitate, atunci se consideră că întreaga ţeava din acea unitate de încercare, cu excepţia bucăţii selectate iniţial, îndeplineşte cerinţele. Neîndeplinirea cerinţelor de către oricare dintre cele două încercări suplimentare va necesita încercări a fiecărei bucăţi în unitatea de încercare pentru admisibilitate. Dacă este cazul, reprelucrarea va fi realizată conform secţiunii 10.2.11. 10.2.12.7 Reexaminări ale durităţii Dacă mostra pentru încercarea durităţii reprezentând o unitate de încercare a ţevii nu îndeplineşte cerinţele specificate, producătorul poate supune unei reexaminări două bucăţi suplimentare de la aceeaşi unitate de încercare. Dacă ambele mostre supuse reexaminării îndeplinesc cerinţele specificate, toate bucăţile dintr-o unitate de încercare vor fi acceptate, cu excepţia bucăţii de la care a fost prelevată mostra iniţială. În cazul în care una sau ambele mostre supuse reexaminării nu îndeplinesc cerinţele specificate, producătorul poate alege să supună unor încercări individuale bucăţile rămase din unitatea de încercare. Mostrele pentru reexaminare vor fi prelevate în acelaşi mod ca şi mostra care nu a îndeplinit cerinţele minime (consultaţi secţiunea H.7 sau J.8, după caz). Dacă este cazul, reprelucrarea va fi realizată conform secţiunii 10.2.11. © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

79

ISO 3183:2012(E) 10.2.12.8 Reexaminări DWT În cazul în care un set de mostre de încercare DWT nu îndeplineşte criteriile de admisibilitate, producătorul poate înlocui unitatea de încercare a materialelor folosite sau, alternativ, poate supune unei examinări încă alte două bucăţi de la aceeaşi unitate de încercare. Dacă ambele examinări noi îndeplinesc criteriile de admisibilitate, atunci toate ţevile din unitatea de încercare, cu excepţia bucăţii selectate iniţial, vor fi acceptate. Neîndeplinirea cerinţelor de oricare dintre cele două examinări suplimentare va necesita examinări ale fiecăreia dintre bucăţile din unitatea de încercare pentru acceptare. Mostrele de reexaminare vor fi prelevate în acelaşi mod ca şi mostra care nu a îndeplinit cerinţele minime (consultaţi secţiunea 10.2.3). Dacă este cazul, reprelucrarea va fi realizată conform secţiunii 10.2.11.

11. Marcare 11.1 Generalităţi 11.1.1 Ţevile şi racordurile de ţevi fabricate în conformitate cu prezentul Standard Internaţional vor fi marcate de către producător în aceeaşi ordine în care apar în secţiunea 11.2.1 a) la j), după caz. NOTĂ În timp ce marcările necesare sunt în general aplicate într-o singură linie dreaptă, celelalte marcări pot fi intercalate pe mai multe linii, cu condiţia ca secvenţa de informaţii să poată să fie citită de la stânga la dreapta şi de sus în jos.

11.1.2 Marcările care sunt necesare pe racorduri vor fi ştanţate cu clişee de oţel sau, în cazul în care sa convenit, marcate cu vopsea. 11.1.3 În cazul în care în comandă se specifică furnizarea de ţevi ISO 3183, vor fi necesare marcări prin care se identifică ţevile ISO 3183. 11.1.4 Pot fi realizate marcări suplimentare, solicitate de către producător sau specificate în comandă, însă acestea nu vor întrerupe secvenţa marcărilor necesare, aşa cum apar în secţiunea 11.2.1 a) la j), după caz. Astfel de marcări suplimentare vor fi poziţionate la finalul secvenţei de marcare necesară sau ca marcare separată într-un alt loc de pe ţeavă. 11.2 Marcarea ţevilor 11.2.1 Marcarea ţevilor va include următoarele informaţii, după caz: a) numele sau marca producătorului ţevii (X); b) marcarea ISO 3183, în cazul în care produsul îndeplineşte cerinţele acestui Standard Internaţional, anexele corespunzătoare şi această secţiune. Produsele care sunt conforme cu standardele compatibile multiple pot fi marcate cu numele fiecărui standard; c) diametrul exterior specificat; d) grosimea peretelui specificată; e) clasa oţelului ţevii (denumirea oţelului) (consultaţi Tabelul 1, Tabelul H.1 sau Tabelul J.1, după caz) şi, în cazul în care s-a convenit, ambele clase de oțel corespunzătoare SI şi USC pot fi marcate pe ţeava cu clasa de oţel corespunzătoare marcată imediat după clasa de oţel a articolului din comandă; 80

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) f) nivelul de specificare a produsului urmat de litera G, în cazul în care se aplică cele prevăzute în Anexa G (consultaţi secţiunea G.5.1); g) tipul de ţeavă (consultaţi Tabelul 2); h) marca reprezentantului de inspecţie a clientului (Y), dacă este cazul; i) un număr de identificare (Z), care permite corelarea produsului sau a unităţii de livrare (de exemplu, pachet de ţevi) cu documentul de inspecţie aferent, dacă este cazul; j) dacă presiunea de încercare hidrostatică specificată este mai mare decât presiunea de încercare specificat în Tabelele 24 sau 25, după caz, sau depăşeşte presiunile menţionate în notele a, b sau c din Tabelul 26, dacă este cazul, va fi specificat cuvântul ÎNCERCAT la finalul marcării, urmat imediat de presiunea de încercare specificată în psi, dacă comanda este în unităţi USC sau MPa, dacă comanda este în unităţi SI.

EXEMPLUL 1

(Pentru unităţi SI)

X ISO 3183 508 12,7 L360M PSL 2 SAWL Y Z

EXEMPLUL 2

(Pentru unităţi USC)

X ISO 3183 20 0,500 X52M PSL 2 SAWL Y Z

EXEMPLUL 3

Dacă ţeava îndeplineşte, de asemenea, cerinţele standardului ABC compatibil. (Pentru unităţi SI)

EXEMPLUL 4

Dacă ţeava îndeplineşte, de asemenea, cerinţele standardului ABC compatibil. (Pentru unităţi USC)

EXEMPLUL 5

X ISO 3183 508 12,7 L360M PSL 2 SAWL Y Z ÎNCERCAT 17,5

Dacă presiunea de încercare hidrostatică este diferită de presiunea standard. (Pentru unităţi USC supuse încercării la 2.540 psi)

EXEMPLUL 7

X ISO 3183/ABC 20 0,500 X52M PSL 2 SAWL Y Z

Dacă presiunea de încercare hidrostatică este diferită de presiunea standard. (Pentru unităţi SI supuse încercării la 17,5 MPa)

EXEMPLUL 6

X ISO 3183/ABC 508 12,7 L360M PSL 2 SAWL Y Z

X ISO 3183 20 0,500 X52M PSL 2 SAWL Y Z ÎNCERCAT 2540

Pentru unităţi USC cu ambele clase corespunzătoare de oţel marcate şi aplicarea Anexei G indicată X ISO 3183 20 0,500 X52M L360M PSL2G SAWL Y Z

EXEMPLUL 8

Pentru unităţi SI cu ambele clase corespunzătoare de oţel marcate şi aplicarea Anexei G indicată X ISO 3183 508 12,7 L360M X52M PSL2G SAWL Y Z

NOTĂ Pentru marcarea diametrului exterior specificat în unităţi USC, nu este necesară includerea cifrelor finale zero la dreapta semnului zecimal.

11.2.2 Cu excepţia celor permise la secţiunea 11.2.3 şi 11.2.4, marcările necesare vor fi aplicate în mod durabil şi lizibil, după cum urmează: a) Pentru ţeava cu D ≤ 48,3 mm (1,900 ţoli), marcările vor fi realizate în următoarele locuri: 1) pe o etichetă fixată pe pachet, 2) pe benzi sau cleme folosite pentru a lega pachetul, 3) la un capăt al fiecărei ţevi, 4) pe toată bucata; b) Pentru ţeava cu D > 48,3 mm (1,900 ţoli), dacă în comandă nu este specificată o suprafaţă specifică, marcările se vor realiza © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

81

ISO 3183:2012(E) 1) pe suprafaţa exterioară a ţevii, în ordinea menţionată la secţiunea 11.2.1, pornind de la un punct între 450 mm şi 760 mm (1,5 picioare şi 2,5 picioare) de la unul din capetele ţevii, sau 2) pe suprafaţa interioară a ţevii, pornind de la un punct la cel puţin 150 mm (6,0 ţoli) la unul din capetele ţevii; 11.2.3 În cazul în care s-a convenit, poate fi folosită ştanţarea cu clişee de oţel sau vibrogravarea chimică la tensiune scăzută, respectându-se următoarele limitări. a) Aceste marcări vor fi realizate pe suprafaţa teşită a ţevii sau pe 150 mm (6,0 ţoli) de la unul din capetele ţevii. b) Aceste marcări vor fi realizate la cel puţin 25 mm (1,0 ţoli) de la orice sudură. c) Ştanţarea cu clişee de oţel la rece [la temperaturi < 100 °C (210 °F)] a tablei, colacului sau ţevii care nu au fost tratate termic ulterior se va face numai dacă sunt folosite ştanţe rotunde sau pătrate. d) Dacă nu s-a convenit şi specificat altfel în comandă, ştanţare cu clişee de oţel la rece nu va fi utilizată pe întreaga ţeavă cu o grosime a peretelui specificată de 4,0 mm (0,156 ţoli) sau mai puţin şi pe întreaga ţeava cu clasă superioară L175 sau A25, care nu a fost tratată termic ulterior. 11.2.4 Pentru ţeava care va fi acoperită ulterioară, în cazul în care s-a convenit, marcarea poate fi realizată la unitatea responsabilă de acoperire în locul fabricii de ţevi. În astfel de cazuri, va fi asigurată trasabilitatea, de exemplu, prin aplicarea unui număr unic (ţeavă individuală sau şarjă de oţel). 11.2.5 În cazul în care este aplicat un strat de protecţie temporar (consultaţi secţiunea 12.1.2), marcarea va fi lizibilă după realizarea unei astfel de acoperiri. 11.2.6 Pe lângă marcările specificate la secţiunea 11.2.1, bucata de ţeavă va fi marcată după cum urmează, în metri, cu două zecimale (picioare în zecimi de picior) sau, în cazul în care s-a convenit, într-o altă formă. a) Pentru ţeava cu D ≤ 48,3 mm (1,900 ţoli), lungimea totală a ţevii dintr-un pachet va fi marcată pe o etichetă, bandă sau clemă prinsă de pachet. b) Dacă în comandă nu este specificată o anumită suprafaţă pentru ţeava cu D > 48,3 mm (1,900 ţoli), lungimea ţevii individuale (măsurată pe ţeava finisată) va fi marcată 1) într-un loc corespunzător pe suprafaţa exterioară a ţevii, sau 2) într-un loc corespunzător pe suprafaţa interioară a ţevii. c) Pentru ţeava prevăzută cu racorduri, va fi marcată lungimea măsurată pe suprafaţa exterioară a racordului. 11.2.7 În cazul în care s-a convenit, producătorul va aplica un strat de vopsea, de aproximativ 50 mm (2 ţoli), pe suprafaţa interioară a fiecărei bucăţi de ţeavă. Culoarea vopselei va fi indicată în Tabelul 27, dacă clasa ţevii este aplicabilă; pentru toate celelalte clase, culoarea vopselei va fi cea specificată în comandă.

82

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Tabelul 27 – Culoare vopselei Clasă ţeavă L320 sau X46 L360 sau X52 L390 sau X56 L415 sau X60 L450 sau X65 L485 sau X70 L555 sau X80

Culoare vopsea Negru Verde Albastru Roşu Alb Mov-violet Galben

11.3 Marcarea racordului Toate racordurile cu dimensiuni de 60,3 mm (2,375 ţoli) şi mai mari vor fi identificate cu numele producătorului sau marca, împreună cu ISO 3183 şi/sau API Spec 5L. 11.4 Marcarea ţevilor pentru clase multiple 11.4.1 Marcarea ţevilor cu clase multiple este permisă doar cu acordul dintre cumpărător şi producător cu următoarele limite: a) Ţevile pot avea marcări multiple în cadrul următoarelor game de clasă: 1) ≤ L290 (X42); sau 2) > L290 (X42) până la < L415 (X60). Marcările de clase multiple pentru clasele L415 (X60) şi clasele superioare nu sunt permise. b) Ţevile vor fi marcate doar cu un nivel PSL. 11.4.2 Producătorul este răspunzător să se asigure că ţeava este în conformitate cu toate cerinţele claselor certificate. Acest lucru permite ca ţevile să fie folosite ca oricare din clase în mod individual. 11.4.3 Dacă ţeava este marcată pentru clase multiple, se va elibera un singur document de inspecţie, în care să se facă referire la combinarea claselor, conform celor marcate pe ţeavă. Documentul de inspecţie poate conţine o declaraţie specifică privind faptul că ţeava este în conformitate cu fiecare clasă în mod individual. 11.4.4 După livrarea ţevii, nu se va permite nicio remarcare sau recertificare a ţevii pentru o clasă diferită sau un nivel PSL diferit (PSL 1 până la PSL 2). 11.5 Identificarea şi certificarea fileturilor 11.5.1 La alegerea producătorului, ţevile cu capăt filetat pot fi identificate prin ştanţarea sau imprimarea cu şabloane a ţevii lângă capetele filetate, cu numele sau marca producătorului, Spec 5B (pentru a indica specificarea de filetare aplicabilă), diametrul exterior specificat al ţevii şi literele „LP” (pentru a indica tipul de filet). Marcarea filetului poate fi aplicată la produsele care au sau nu au aplicată monograma API. EXEMPLU Ţevile cu capăt filetat având dimensiunea 168,3 mm (6,625 ţoli) sunt marcate după cum urmează, utilizând valoarea care este adecvată pentru diametrul exterior al ţevii specificat în comandă:

X API Spec 5B 6,625 LP

(pentru unităţi USC)

sau © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

83

ISO 3183:2012(E) X API Spec 5B 168,3 LP

(pentru unităţi SI)

11.5.2 Utilizarea literelor „Spec 5B”, conform celor prezentate în 11.5.1, vor reprezenta o certificare de la producător cu privire la faptul că fileturile astfel marcate întrunesc cerinţele API Spec 5B, dar nu vor fi interpretate de către cumpărător ca fiind o declaraţie cu privire la faptul că produsul este astfel marcat, în totalitate, în conformitate cu orice Specificare API. Producătorii care folosesc literele „Spec 5B” pentru identificarea fileturilor trebuie să aibă acces la calibrele principale de ţeavă certificate API în conformitate cu API Spec 5B. 11.6 Marcările aplicate de fabricile de prelucrare a ţevilor Şarja de ţevi tratată la o fabrică de prelucrare a ţevilor diferită de producătorul iniţial de ţevi va fi marcată conform celor stipulate în subclauzele aplicabile din Clauza 11. Fabrica de prelucrare a ţevilor va îndepărta orice marcare care nu indică noua stare a produsului ca urmare a tratării şarjei (cum ar fi identitatea anterioară a clasei şi numele sau logo-ul producătorului iniţial de ţevi). Dacă o fabrică de prelucrare a ţevilor este subcontractată de către producătorul de ţevi şi efectuează operaţiuni care îndepărtează sau anulează marcarea, subcontractantul poate reaplica marcarea, cu condiţia ca reaplicarea să fie controlată de către producătorul de ţevi.

12. Acoperiri şi elemente de protecţie a filetului 12.1 Acoperiri şi căptuşeli 12.1.1 Cu excepţia celor permise de 12.1.2 până la 12.1.4, ţevilor vor fi livrate în stare neînvelită (neacoperită). 12.1.2 Dacă se convine, ţevile vor fi livrate cu o acoperire externă temporară pentru a oferi protecţie împotriva ruginii în timpul depozitării şi transportului. Această acoperire va fi dură la atingere şi plană, fără deformări excesive. 12.1.3 Dacă se convine, ţevile vor fi livrate cu o acoperire specială. 12.1.4 Dacă se convine, ţevile vor fi livrate cu o căptuşeală. 12.2 Elemente de protecţie a filetului 12.2.1 La ţevile filetate cu D < 60,3 mm (2,375 ţoli), elementele de protecţie a filetului vor fi înfăşurări de material adecvate sau elemente de protecţie adecvate din metal, fibre sau plastic. 12.2.2 La ţevile filetate cu D ≥ 60,3 mm (2,375 ţoli), elementele de protecţie a filetului vor fi proiectate şi vor avea o rezistenţă materială şi mecanică pentru a proteja filetul şi capătul de ţeavă de daune în condiţii normale de manipulare şi transport. 12.2.3 Elementele de protecţie a filetului vor acoperi lungimea totală a filetului ţevii şi nu vor permite accesul apei şi prafului în filet în timpul transportării şi în perioada de depozitare normală, care este considerată a fi de aproximativ un an. 12.2.4 Formele filetului din elementele de protecţie a filetului vor fi astfel încât să nu deterioreze fileturile ţevii.

84

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 12.2.5 Materialul din care sunt făcute elementele de protecţie nu vor conţine compuşi capabili că cauzeze corodare sau să favorizeze aderenţa elementelor de protecţie la fileturi şi nu vor fi adecvate pentru a fi utilizate la temperaturi cuprinse între – 45 °C şi + 65 °C (–50 °F până la +150 °F).

13. Păstrarea înregistrărilor Înregistrările următoarelor examinări, dacă este aplicabil, vor fi păstrate de către producător şi vor fi puse la dispoziţia cumpărătorului, la cerere, pe o perioadă de trei ani după data achiziţiei de la producător: a) analiza şarjei şi a produsului; b) încercările la îndoire; c) încercările la încovoiere ghidată; d) încercările CVN; e) încercările DWT; f) grafice pentru datele colectate cu aparatul înregistrator şi de încercare hidrostatică sau mijloace electronice de înregistrare a datelor; g) imagini radiografice pentru examinarea ţevilor; h) examinarea nedistructivă cu alte mijloace, unde este aplicabil; i) calificări ale personalului care efectuează examinările nedistructive; j) imagini radiografice pentru sudurile elementelor îmbinate; k) încercări pentru procedura de sudare de reparare; l) înregistrări ale oricăror alte încercări, conform celor specificate în anexe sau în comandă, inclusiv toate specificaţiile legate de procedura de sudare (WPS) şi înregistrările încercărilor de calificare a procedurii de sudare (WPQT/PQR) (consultaţi Anexele A şi D).

14. Încărcarea ţevilor Dacă producătorul este răspunzător pentru expedierea ţevilor, acesta va pregăti şi va respecta diagramele de încărcare, în care se detaliază modul în care ţevile urmează să fie aranjate, protejate şi fixate pe camioane, vagoane, barje sau vase oceanice, oricare este aplicabilă. Încărcarea va asigura prevenirea deteriorării capetelor, abraziunii, ecruisării şi fisurării cauzate de oboseala metalului. Încărcarea va respecta orice reguli, coduri, standarde sau practici recomandate care sunt aplicabile. NOTĂ Pentru informaţii suplimentare, consultaţi API RP 5L1[18] şi API RP 5LW[19].

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

85

ISO 3183:2012(E) Anexa A (normativă) Specificaţie pentru elementele îmbinate sudate A.1 Metodă A.1.1 Sudura oricărui tip care utilizează material de adaos depus şi care este în general considerată a reprezenta o practică optimă va fi acceptată în cazul în care cumpărătorul nu specifică o metodă anume. A.1.2 Procedurile de sudură, aparatele de sudură şi operatorii echipamentelor de sudură (denumiţi în cele ce urmează operatori) vor fi calificaţi în conformitate cu standardul aprobat de cumpărător. A.1.3 Copiile specificaţiei procedurii de sudură şi registrului calificării procedurii vor fi puse la dispoziţia cumpărătorului la cerere. A.2 Execuţie A.2.1 Capetele ţevii ce vor fi sudate vor fi pregătite în conformitate cu specificaţia procedurii de sudură calificate. A.2.2 Elementele îmbinate finalizate vor fi drepte conform limitelor din 9.11.3.4. Elementele îmbinate finalizate nu vor fi îndreptate prin îndoirea sudurilor acestor elemente. A.2.3 Fiecare sudură va avea o secţiune transversală foarte uniformă în jurul întregii circumferinţe a ţevii. Suprafaţa sa convexă în starea sa prezent depusă nu va fi în nici un punct sub suprafaţa exterioară a metalului de bază şi nu va depăşi metalul de bază cu mai mult de limitele specificate în Tabelul 15 dacă este sudată cu arc electric sub strat de flux sau cu peste 1,6 mm (0,063 ţoli) dacă se sudează printr-un alt proces. A.2.4 Cu excepţia cazului în care convine altfel, va exista o separaţie circumferenţială de 50-200 mm (2,0-8,0 ţoli) între sudurile longitudinale de la nivelul elementelor îmbinate. A.2.5 Va exista o separaţie circumferenţială de cel puţin 50 mm (2,0 ţoli) între sudurile elicoidale şi sudurile capetelor benzii colacului/marginilor tablei de la nivelul sudurilor elementelor îmbinate. A.3 Marcare Fiecare element îmbinat va fi marcat în mod lizibil pentru a identifica aparatul de sudură sau operatorul. A.4 Inspecţie nedistructivă Întreaga lungime (100%) a sudurilor elementelor îmbinate va fi inspectată în mod nedistructiv în conformitate cu Anexa E sau Anexa K, oricare este aplicabilă, utilizând metode radiografice sau cu ultrasunete sau o combinaţie a acestora.

86

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Anexa B (normativă) Calificarea procedurii de producţie pentru ţeava PSL 2 B.1 Generalităţi B.1.1 Această anexă specifică prevederile suplimentare care se aplică dacă se comandă calificarea procedurii de producţie pentru ţeava PSL 2 [consultaţi secţiunea 7.2 c) 42)] sau dacă Anexa H, Anexa J şi/sau Anexa M este aplicabilă. B.1.2 În cazuri speciale (de exemplu, prima furnizare sau o nouă clasă de oţel), cumpărătorul poate solicita date care demonstrează faptul că cerinţele specificate în prezentul Standard Internaţional pot fi întrunite utilizând etapele de fabricare propuse. B.1.3 Verificarea procedurii de producţie se va realiza în conformitate cu datele acceptabile puse la dispoziţie din cadrul procedurii anterioare de producţie şi în funcţie de calificare în conformitate cu Clauzele B.3, B.4, B.5 sau oricare parte sau combinaţie dintre acestea. B.2 Informaţii suplimentare care pot fi furnizate de cumpărător Comanda va indica care dintre următoarele prevederi se aplică pentru respectivul articol din comandă: a) calificarea în conformitate cu Clauzele B.3, B.4, B.5 sau oricare parte sau oricare combinaţie dintre acestea (consultaţi B.1.3); b) frecvenţa şi volumul încercării (consultaţi B.5.2). B.3 Caracteristicile specificaţiei procedurii de fabricare Înainte de începerea producţiei sau pe propriul risc al producătorului asociat ciclului iniţial de producţie, producătorul va furniza cumpărătorului informaţii pe scurt sau identificarea documentelor de comandă, după caz, referitoare la caracteristicile principale ale procedurii de fabricare. Aceste informaţii includ cel puţin următoarele: a) elaborarea şi turnarea oţelului – pentru toate ţevile: 1) denumirea/amplasamentul unităţii de producţie, 2) descrierea echipamentelor şi proceselor incluzând metoda de elaborare a oţelului, nivelul termic, practica de dezoxidare, practicile de control al formei incluziunilor (acolo unde este cazul) şi metoda de turnare, 3) domeniile privind compoziţia chimică incluzând toate elementele adăugate în mod intenţionat şi cele enumerate în Tabelul 5, 4) elaborarea oţelului şi controlul procesului de turnare, 5) practicile de control al hidrogenului pentru bucăţi utilizate pentru a realiza table/colaci mai mari de 20 mm (0,78 ţoli) în grosime, 6) identificarea produsului şi practicile privind trasabilitatea, 7) comenzi pentru reprelucrarea/reexaminare/finalizarea produselor pentru lipsa de conformitate cu practicile documentate ale producătorului incluzând amestecurile/trecerile între clase şi abaterile de la procese/abaterile chimice, © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

87

ISO 3183:2012(E) 8) comenzi de separare în funcţie de axă şi criterii de admisibilitate, după caz; b) fabricarea ţevilor – pentru toate ţevile: 1) denumirea/amplasamentul unităţii de producţie, 2) descrierea echipamentelor şi proceselor, 3) practici de încercare hidrostatică incluzând calibrarea/verificarea echipamentelor, 4) metode de inspecţie nedistructivă şi practici incluzând practici de standardizare pentru instrumente, 5) locul de prelevare a probelor pentru încercarea şi reîncercarea proprietăţilor chimice/mecanice şi specificaţia mostrelor, 6) metode de control dimensional incluzând metode de îndreptare a ţevilor sau corectare a dimensiunilor, 7) pentru ţevi normalizate şi călite şi revenite la nivelul întregii structuri, scopul şi abaterile de control pentru intervalele şi temperaturile de austenitizare şi revenire şi o descriere a metodelor de monitorizare şi comandă a temperaturii, 8) procesul şi detaliile de fabricare a ţevilor, 9) practicile de trasabilitate a produselor de la recepţia tablei/colacului/ţaglei şi până la finalizarea ţevii, 10) controalele de reprelucrare/reexaminare/finalizare a produselor neconformităţii cu practicile documentate ale producătorului şi

pentru

identificarea

11) practicile de depozitare, manipulare, încărcare şi expediere a ţevilor; c) laminare la cald – pentru ţevi sudate: 1) denumirea/amplasamentul unităţii de producţie, 2) descrierea echipamentelor şi proceselor, incluzând metoda de tratare termică (N sau Q), dacă este cazul, 3) toleranţe ale temperaturii de control aplicabile pentru practica de laminare (reîncălzire, laminare şi răcire), 4) toleranţe temporale aplicabile (reîncălzire, laminare şi răcire), 5) metode de inspecţie nedistructivă şi practici pentru colac/tablă incluzând practici de standardizare pentru instrumente, 6) limite de control al proprietăţilor dimensionale şi mecanice, 7) practici de tăiere a capetelor, 8) practici de trasabilitate a produselor de la recepţionarea bucăţilor şi până la livrarea tablelor/colacilor, 9) controale pentru reprelucrarea/reexaminare/finalizarea produselor pentru a identifica lipsa de conformitate cu practicile documentate ale producătorului (incluzând abaterile de la procese, abaterile chimice/mecanice şi abaterile dimensionale) şi 88

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 10) practicile de depozitare, manipulare, încărcare şi expediere; d) prelucrare secundară (dacă este cazul) – pentru ţevi sudate: 1) denumirea/amplasamentul unităţii de producţie, 2) descrierea echipamentelor şi proceselor; 3) identificarea produselor şi practicile de trasabilitate de la recepţia tablei/colacului la livrarea tablei/colacului, 4) controale pentru reprelucrarea/retragerea/reexaminare/finalizarea produselor pentru a identifica lipsa de conformitate cu practicile documentate ale producătorului (incluzând abaterile de la procese, abaterile chimice/mecanice şi abaterile dimensionale) şi 5) practicile de depozitare, manipulare, încărcare şi expediere; e) fabricarea ţevilor – pentru ţevi sudate: 1) proceduri de fabricare a ţevilor, incluzând pregătirea capetelor, controlul alinierii şi formei, 2) procedura de tratare termică a ţevilor, acolo unde este cazul, incluzând tratamentul termic în linie al zonei sudate, 3) specificaţia procedurii de sudare cu registre de calificare anterioară pentru această procedură, dacă este cazul. Aceasta va include informaţii suficiente de următorul fel: i) pentru sudarea HFW; I) confirmarea tratamentului termic corespunzător al sudurii prin metalografie; II) descrierea şi controalele procesului de sudură; ii) pentru cusătura SAW şi COW, lucrările de reparaţii, capătul benzii colacului/marginii tablei şi sudura elementelor îmbinate, după caz: I) producătorii consumabilelor de fire/flux, clasificarea şi diametrele firelor; II) parametrii de sudură şi domeniile incluzând curentul, tensiunea, viteza de deplasare, aportul termic; 4) pentru ţevile SAW şi COW: i) toleranţe dimensionale ale teşiturii sudurii, ii) metoda de sudură de prindere şi spaţiul dintre sudurile de prindere (dacă este cazul), iii) proceduri pentru depozitarea şi manipularea firelor şi fluxului incluzând controlul umidităţii şi practicile de reciclare a fluxului, dacă este cazul, iv) metode de îndepărtare a defectelor sudurii; f) fabricarea ţevilor – pentru ţevi SMLS: 1) proces de formare a ţevilor pentru conductă în stare laminată: i) toleranţe ale temperaturii de control aplicabile pentru practica de laminare (reîncălzire, laminare şi răcire), ii) toleranţe temporale aplicabile (reîncălzire, laminare şi răcire); © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

89

ISO 3183:2012(E) 2) practica de tratare termică a ţevilor. B.4 Caracteristicile planului de inspecţie şi încercare Înainte de începerea producţiei, producătorul va furniza cumpărătorului informaţii concise sau date de identificare a documentelor de control, după caz, referitoare la principalele caracteristici ale planului de inspecţie şi încercare. Acest plan include cel puţin următoarele: a) activitatea de inspecţie; b) organizaţia sau persoanele responsabile pentru realizarea activităţii de inspecţie (incluzând producătorul, subcontractantul, cumpărătorul sau reprezentantul părţii terţe); c) practici de inspecţie/încercare şi calibrare, după caz; d) frecvenţa inspecţiei; e) criterii de admisibilitate; f) acţiuni în cazul neconformităţii; g. înregistrarea rezultatelor, după caz; h) identificarea proceselor ce necesită validare; i) puncte de reper şi de fixare. B.5 Încercări de calificare a procedurii de fabricare B.5.1 Pentru calificarea procedurii de fabricare, încercările obligatorii specificate în Tabelul 18, Tabelul H.3, Tabelul J.7 şi/sau Tabelul M.7, oricare este aplicabil, vor fi realizate anterior sau la începutul producţiei. B.5.2 Frecvenţa şi nivelul încercării de calificare vor fi conform celor specificate în comandă, în timp ce testele de recalificare vor fi aprobate de cumpărător. Producătorul poate oferi date de precalificare din producţia anterioară dacă se specifică în comandă. B.5.3 Pentru ţeava sudată, ca cerinţă minimă, vor fi oferite următoarele informaţii de calificare privind procedura de sudare: a) pentru ţevi HFW: 1) parametrii de control al procesului de sudură, 2) rezultatele încercării mecanice de sudură în conformitate cu Tabelul 18, H.3 şi J.7 (după caz), 3) confirmarea tratamentului termic corespunzător prin metalografie şi 4) rezultatele încercării durităţii zonei de sudat, dacă este cazul, în conformitate cu H.7.2.4 şi H.7.3.3, sau J.8.2.3 şi J.8.3.2; b) pentru ţevile SAW şi COW: 1) dimensiunile teşiturii, 2) producătorii consumabilelor de fire/flux, clasificarea şi diametrele firelor, 3) parametrii de sudură şi domeniile incluzând curentul, tensiunea, viteza de deplasare, aportul termic şi numărul de arcuri; 90

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 4) rezultatele încercării mecanice de sudură în conformitate cu Tabelul 18, H.3 şi J.7 (după caz), 5) rezultatele încercării durităţii zonei de sudat, dacă este cazul, în conformitate cu H.7.2.4 şi H.7.3.3 sau J.8.2.3 şi J.8.3.2 şi 6) analiza chimică a fiecărui material depus pentru metalul de sudură. B.5.4 Cumpărătorul poate solicita date caracteristice despre alte proprietăţi (de exemplu, capacitatea de a fi supus sudurii) ale produsului. NOTĂ Cumpărătorul solicită date privind capacitatea de sudare referitor la anumite clase de oţel ce pot impune realizarea de încercări specifice privind capacitatea de sudare. În astfel de cazuri, este responsabilitatea cumpărătorul să furnizeze producătorului detalii despre procesele şi parametrii de sudare pentru care sunt necesare datele privind capacitatea de sudare. Este important de luat în considerare încercarea capacităţii de sudare a noilor clase de oţel apărute, precum L690 sau X100 şi L830 sau X120, caz în care datele nu sunt indisponibile.

B.5.5 Această calificare va lua în considerare o evaluare a variabilităţii proprietăţii de rezistenţă la întindere şi schimbările rezistenţei colacului/tablei comparativ cu ţeava. B.5.6 Anterior transmiterii ţevii, cumpărătorul va fi anunţat referitor la toate ţevile/colacii/tablele care nu întrunesc parametrii definiţi de control a practicilor de laminare, însă trebuie să fie recalificate (consultaţi secţiunea 8.3.9).

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

91

ISO 3183:2012(E) Anexa C (normativă) Tratamentul imperfecţiunilor şi defectelor de suprafaţă C.1 Tratamentul imperfecţiunilor de suprafaţă Imperfecţiunile de suprafaţă neclasificate ca defecte pot rămâne la nivelul ţevii fără reparaţii sau pot fi remediate estetic prin şlefuire. C.2 Tratamentul defectelor de suprafaţă ce pot fi remediate C.2.1 Toate defectele de suprafaţă ce pot fi remediate trebuie să fie eliminate prin şlefuire. C.2.2 Şlefuirea va fi realizată astfel încât zona remediată să se încadreze fără nici un fel de diferenţă faţă de liniile ţevii. C.2.3 Eliminarea completă a defectelor va fi verificată prin inspecţie vizuală locală, însoţită acolo unde este cazul de metode de inspecţie nedistructive adecvate. Pentru a fi acceptabilă, grosimea peretelui din zona rectificată va fi în conformitate cu 9.11.3.2; cu toate acestea, toleranţele negative ale diametrului şi ovalizării (consultaţi secţiunea 9.11.3.1) nu se vor aplica în zona rectificată. C.3 Tratamentul defectelor de suprafaţă ce nu pot fi remediate Ţevile ce includ defecte de suprafaţă ce nu pot fi remediate vor fi supuse uneia sau a mai multe dintre următoarele dispoziţii. a) Defectele de sudură din ţevile SAW şi COW vor fi reparate prin sudare în conformitate cu Clauza C.4. b) Secţiunile ţevilor ce includ defecte de suprafaţă vor fi tăiate, în limitele lungimii. c) Va fi respinsă întreaga bucată de ţeavă. C.4 Repararea defectelor prin sudare C.4.1 Exclusiv pentru ţeava PSL 1, este permisă remedierea structurii ţevii prin sudură. Pentru ţeava PSL 2, nu este permisă remedierea structurii ţevii prin sudură. C.4.2 Cu excepţia celor permise prin C.4.1, remedierea prin sudare va fi restrânsă la sudura ţevilor supuse procedurii de sudare cu arc electric sub arc de flux şi sudare prin combinare. Defectul va fi îndepărtat complet, iar cavitatea rezultantă va fi bine curăţată. Pentru ţeava PSL 2, marginea cavităţii rezultante nu se va extinde la nivelul metalului sursă mai mult de 3,2 mm (0,125 ţoli), conform măsurătorii de-a lungul suprafeţei ţevii perpendiculare pe sudură (consultaţi Figura C1). Dacă nu se prevede altfel, reparaţiile de la nivelul sudurilor de la nivelul ţevii PSL 2 expandate la rece vor fi realizate înainte de expandarea la rece. Sudurile realizate fără metal de umplere nu vor fi reparate prin sudură. C.4.3 Lungimea totală a zonelor remediate de pe fiecare sudură a ţevii va fi de ≤ 5% din lungimea sudurii totale pentru sudurile cu arc electric sub strat de flux şi prin combinare. Pentru sudurile capetelor benzilor colacului/marginilor tablei, lungimea totală a zonelor remediate nu va depăşi 100 mm (4 ţoli) şi nu se va afla la mai puţin de 100 mm (4 ţoli) faţă de îmbinarea dintre sudura finală şi sudura elicoidală. 92

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) C.4.4 Defectele sudurii separate de mai puţin de 100 mm (4 ţoli) vor fi remediate sub forma unei reparaţii cu sudură continuă. Fiecare reparaţie unică va fi realizată cu un minim de 2 straturi/treceri dea lungul lungimii de cel puţin 50 mm (2 ţoli). C.4.5 Reparaţiile prin sudură vor fi realizate folosind o procedură de sudare care este corespunzătoare în conformitate cu Anexa D. C.4.6 După reparaţia prin sudură, zona totală a reparaţiei va fi inspectată ultrasonic sau radiografic în conformitate cu Anexa E şi, dacă este cazul, Anexa K. Înainte de extindere sau hidrotest, tipul de încercare cu ultrasunete poate depinde de decizia producătorului ţevii, însă, după extindere sau hidrotest, inspecţia va fi realizată prin testare manuală. Poate fi de asemenea acceptabilă realizarea unei încercări combinate automate şi manuale după extindere sau hidrotest. C.4.7 Pentru ţeava SMLS (exclusiv PSL 1), anterior remedierii prin sudură, inspecţia MT sau PT va fi realizată pentru a asigura o eliminare completă a defectului. C.4.8 Ţeava care a fost sudată pentru remediere va fi testată hidrostatic după această sudură de remediere în conformitate cu 10.2.6.

Legendă 1

îngroşarea sudurii

2

marginea cavităţii rezultante Figura C.1 - Cavitatea rezultantă a reparaţiei prin sudură (doar PSL 2)

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

93

ISO 3183:2012(E) Anexa D (normativă) Procedura de sudare pentru reparare D.1 Generalităţi D.1.1 Se vor realiza suduri de reparare a) cu axa ţevii în plan orizontal; b) în conformitate cu o procedură calificată de sudare; c) de către un operator al echipamentului de sudură (denumit în cele ce urmează operator) sau de un sudor pentru lucrări de remediere care este calificat în conformitate cu Clauza D.3. D.1.2 Sudurile de reparare vor fi realizate cu una sau mai multe dintre aceste metode: a) sudură cu arc electric sub strat de flux automat; b) sudare automată sau semiautomată cu arc cu electrod metalic protejat cu gaz; c) sudare manuală cu arc metalic protejat prin utilizarea de electrozi cu hidrogen redus. D.1.3 Toate materialele de sudură vor fi manipulate şi depozitate în conformitate cu recomandările producătorului pentru a preveni umiditatea sau altă contaminare. D.1.4 Sudurile de încercare vor fi realizate pe bandă, tablă sau ţeavă. D.1.5 Producătorul va menţine o evidenţă a procedurilor de sudare şi a rezultatelor procedurii de încercare de calificare. Copiile specificaţiei procedurii de sudură şi registrului calificării procedurii de sudură vor fi puse la dispoziţia cumpărătorului la cerere. D.2 Calificarea procedurii de sudură de corectare D.2.1 Generalităţi D.2.1.1 Procedurile de sudură se vor califica prin pregătirea şi încercarea sudurilor în conformitate cu această anexă, cu excepţia celor permise prin D.2.1.2. D.2.1.2 În funcţie de decizia producătorului, încercările mecanice privind calificarea procedurii de sudură specificate în cadrul ISO 15614-1[23], API Spec 5L, Ediţia 43[17] sau ASME Secţiunea IX[26] pot înlocui încercările specificate la secţiunea D.2.3. D.2.1.3 În sensul acestei anexe, termenul de sudură automată include sudura cu aparat de sudură, sudura mecanizată şi sudura automată. D.2.2 Variabile esenţiale O procedură existentă nu va fi aplicabilă şi o nouă procedură va fi calificată dacă oricare dintre următoarele variabile esenţiale se modifică dincolo de limitele impuse: a)

procesul de sudură: 1) o schimbare a procesului de sudare, de exemplu, schimbare de la sudură cu arc electric sub strat de flux la sudură cu arc cu electrod metalic protejat cu gaz; 2) o schimbare a metodei, de exemplu de la manuală la semiautomată;

94

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) b) materialul din care este realizată ţeava: 1) o schimbare a clasei ţevii; dacă se utilizează diferite sisteme de aliaje în cadrul unei singure clase de ţeavă, fiecare componentă a aliajului va fi calificată separat, în timp ce clasele de ţevi sunt după cum urmează: i)

clasa ţevii ≤ L290 sau X42,

ii) clasa ţevii > L290 sau X42 şi clasa ţevii < L450 sau X65, iii) fiecare clasă a ţevii ≥ clasa L450 sau X65; 2) în fiecare clasă de ţevi, un material mai gros decât materialul calificat. 3) în clasa de ţevi şi domeniul de valori al grosimii, un carbon echivalent (CE IIW dacă procentul masic de carbon este mai mare de 0,12% şi CEPcm dacă procentul masic de carbon este inferior sau egal cu 0,12%), în baza analizei produsului pentru materialul ce va fi remediat, lucru ce depăşeşte cu 0,03% carbonul echivalent al materialului calificat, 4) schimbarea stării de livrare (consultaţi Tabelul 3); c)

materialele de sudură: 1) schimbarea clasificării metalului de adaos, 2) atunci când sunt necesare încercări dinamice la şoc, o schimbare a denumirii de marcă a consumabilului, 3) schimbarea diametrului electrodului, 4) schimbarea compoziţiei, X, a gazului de protecţie de peste (X ± 5%), 5) schimbarea debitului, q, a gazului de protecţie de peste (q ± 10%), 6) schimbarea fluxului de sudură cu arc electric sub strat de flux de la o denumire la alta;

d) parametri de sudare: 1) schimbarea tipului de curent (trecere de la curent alternativ la curent continuu), 2) schimbarea polarităţii, 3) pentru sudura automată şi semiautomată, domeniile curenţilor, tensiunii de sudare, vitezei şi nivelului de căldură pot fi stabilite pentru a acoperi diferite intervale de grosimi ale pereţilor. În acest domeniu de valori, punctele selectate în mod corespunzător vor fi testate pentru a califica întregul domeniu. Prin urmare, o nouă calificare este necesară dacă există o abatere faţă de domeniul calificat ce depăşeşte una sau mai multe dintre următoarele: i)

10% din intensitatea curentului electric,

ii) 7% din tensiune, iii) 10% din viteza de deplasare pentru sudura automată, iv) 10% din nivelul de căldură; 4) Orice creştere a adâncimii canalului care o depăşeşte pe cea calificată. Adâncimea canalului va fi stabilită de producător dacă nu se convine altfel; © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

95

ISO 3183:2012(E) e) cordonul de sudură: pentru sudura manuală şi semiautomată, o schimbare a lăţimii cordonului de sudură ce depăşeşte 50%; f) tratament termic prealabil şi termic ulterior sudurii: 1) sudura de corectare la o temperatură a ţevii inferioare temperaturii ţevii de la încercarea de calificare, 2) adăugarea sau eliminarea tratamentului termic ulterior sudurii. D.2.3 Încercare mecanică D.2.3.1 Numărul de piese de încercare Două piese de încercare pentru fiecare tip de încercare (consultaţi D.2.3.2 şi D.2.3.3) vor fi pregătite şi încercate pentru fiecare încercare de calificare a procedurii de sudură. Pentru încercarea dinamică la şoc, vor fi pregătite şi încercate trei piese de încercare pentru fiecare poziţie (consultaţi D.2.3.4). D.2.3.2 Încercarea la întindere transversală D.2.3.2.1 Lăţimea redusă a pieselor supuse încercării la întindere transversală va fi de aproximativ 38 mm (1,5 ţoli), iar sudura de corectare se va afla la jumătatea lungimii piesei de încercare, conform celor indicate în Figura 8 a). Supraînălţarea sudurii va fi eliminată de pe ambele suprafeţe, iar marginile longitudinale vor fi tăiate cu un echipament. NOTĂ Deşi Figura 8 a) ilustrează o mostră supus unei încercări la încovoiere ghidată, aceasta este specificată pentru îndrumare în cazul în care sudura de corectare se va afla în zona unei mostre supuse încercării la întindere.

D.2.3.2.2 Rezistenţa la întindere va fi cel puţin egală cu valoarea minimă specificată pentru clasa aplicabilă a ţevii. D.2.3.3 Încercare la încovoiere ghidată transversală D.2.3.3.1 Piesele supuse încercării la încovoiere ghidată transversală vor fi conform celor indicate în Figura D.1, sudura fiind realizată într-un canal. D.2.3.3.2 Fiecare piesă de încercare va fi încovoiată la 180° într-un dispozitiv de ghidare (consultaţi Figura 9 şi Tabelul D.1), cu suprafaţa expusă a sudurii în tensiune. D.2.3.3.3 Cu excepţia celor permise conform D.2.3.3.4, încercarea la încovoiere va fi considerată acceptabilă dacă nu există nicio fisurare sau alt defect care să depăşească 3,2 mm (0,125 ţoli) în oricare direcţie la nivelul metalului sudurii sau la nivelul metalului de bază după încovoiere. D.2.3.3.4 Fisurile care apar la capetele piesei de încercare în timpul încercării nu vor reprezenta o cauză pentru respingere, cu condiţia ca acestea să nu depăşească 6,4 mm (0,250 ţoli). D.2.3.4 Încercarea la impact Charpy (CVN) D.2.3.4.1 Piesele supuse încercării la impact Charpy vor fi prelevate din zone remediate prin sudură din încercările de calificare a procedurii de sudură de corectare (consultaţi D.2.1.1). D.2.3.4.2 Piesele supuse încercării la impact Charpy vor fi pregătite în conformitate cu cerinţele din secţiunea 10.2.3.3.

96

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) D.2.3.4.3 Încercarea la impact CVN va fi realizată în conformitate cu cerinţele din secţiunea 9.8 şi 10.2.4.3. D.2.3.4.4 Energia absorbită minimă medie (dintr-un set de trei piese de încercare) pentru fiecare sudură a unei ţevi remediate şi a HAZ asociate, în baza unor piese de încercare de dimensiune completă şi a unei temperaturi de încercare de 0°C (32°F) sau, în cazul în care s-a convenit, o temperatură de încercare mai mică nu va fi inferioară celei specificate în 9.8.3 pentru metalul de sudare a ţevii şi HAZ. În cazul în care dimensiunile ţevilor nu permit pregătirea şi încercarea pieselor de încercare CVN de dimensiune completă din încercările de calificare a procedurii de sudare de corectură şi se folosesc piese de încercare CVN cu dimensiune inferioară, se vor aplica cerinţele de la secţiunea 10.2.3.3 şi din Tabelul 22. D.2.4 NDT ale încercării de calificare a procedurii de sudură de corectare Piesa de încercare de calificare a procedurii sudurii de corectare va fi inspectat în conformitate cu Clauza E.3, prin utilizarea tehnicii de inspecţie radiografică în conformitate cu Clauza E.4 sau tehnica de inspecţie cu ultrasunete în conformitate cu Clauza E.5 sau o combinaţie dintre aceste două tehnici. Zona corectată cu sudură va întruni aceleaşi criterii de admisibilitate specificate în E.4.5 şi/sau E.5.5, după caz. Dimensiuni în milimetri (ţoli)

Legendă A înainte de sudarea de corectură – vedere prin secţiune B după sudarea de corectură – vedere în plan C după sudarea de corectură – vedere prin secţiune 1 capetele longitudinale, prelucrate mecanic, unite la rece, tăiate termic sau oricare combinaţie dintre acestea 2 repararea metalului de sudură cu îngroşarea sudurii eliminate 3 sudură SAW/COW preexistentă (dacă este cazul) cu îngroşarea sudurii eliminată 4 repararea canalului a adâncimea canalului. © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

97

ISO 3183:2012(E) b grosimea peretelui (consultaţi D.2.2 b) 2). c Raza, r, va fi mai mică decât sau egală cu 1,6 mm (0,063 ţoli).

Figura D.1 - Piesă supusă încercării la încovoiere ghidată

Tabelul D.1 –Dimensiunile dispozitivului de ghidare pentru încercarea la încovoiere ghidată Clasa ţevii

Dimensiune a mm (ţoli) ra b

rbb

Agb b

Bb

≤ L290 sau X42

3,0 t

4,0 t + 1,6 (0,063)

6,0 t

8,0 t + 3,2 (0,125)

L320 sau X46

3,5 t

4,5 t + 1,6 (0,063)

7,0 t

9,0 t + 3,2 (0,125)

L360 sau X52

4,0 t

5,0 t + 1,6 (0,063)

8,0 t

10,0 t + 3,2 (0,125)

L390 sau X56

4,0 t

5,0 t + 1,6 (0,063)

8,0 t

10,0 t + 3.2 (0,125)

L415 sau X60

4,5 t

5,5 t + 1,6 (0,063)

9,0 t

11,0 t + 3,2 (0,125)

L450 sau X65

4,5 t

5,5 t + 1,6 (0,063)

9,0 t

11,0 t + 3,2 (0,125)

L485 sau X70

5,0 t

6,0 t + 1,6 (0,063)

10,0 t

12,0 t + 3,2 (0,125)

L555 sau X80

5,0 t

6,0 t + 1,6 (0,063)

10,0 t

12,0 t + 3,2 (0,125)

L620 sau X90

5,5 t

6,5 t + 1,6 (0,063)

11,0 t

13,0 t + 3,2 (0,125)

L690 sau X100

6,0 t

7,0 t + 1,6 (0,063)

12,0 t

14,0 t + 3,2 (0,125)

L830 sau X120

7,0 t

8,0 t + 1,6 (0,063)

14,0 t

16,0 t + 3,2 (0,125)

a

Pentru clasele intermediare, dimensiunile vor fi cele specificate pentru clasa inferioară sau vor fi obţinute prin interpolar e.

b

ra, rb... Agb şi B sunt conform cu cele indicate în Figura 9.

D.3 Calificarea performanţelor personalului responsabil cu sudura D.3.1 Calificare D.3.1.1 Generalităţi Sudorii de reparaţii şi operatorii vor fi calificaţi conform cerinţelor D.3. Drept alternativă, la alegerea producătorului, sudorii şi operatorii pot fi calificaţi conform ISO 9606-1[25], ASME Secţiunea IX[26], API Spec 5L, Ediţia 43[17], Anexei C sau EN 287-1[24]. Un sudor de remediere sau un operator calificat pentru o anumită clasă de ţevi [consultaţi D.2.2 b)] este calificat pentru o clasă inferioară a ţevii cu condiţia să fie utilizat acelaşi proces de sudură. D.3.1.2 Inspecţie Pentru a se califica, un sudor de remediere sau un operator va realiza suduri care sunt acceptabile la inspecţie după cum urmează: a) inspecţie radiografică pe film în conformitate cu Anexa E; b) două încercări la încovoiere ghidată transversală (consultaţi D.2.3.3). D.3.1.3 Erori ale inspecţiei Dacă una sau mai multe inspecţii din D.3.1.2 nu întrunesc cerinţele specificate, sudorul sau operatorul poate realiza o sudură suplimentară pentru calificare. Dacă sudura nu trece de una sau mai multe 98

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) inspecţii în D.3.1.2, sudorul sau operatorul este descalificat. Nu vor fi acceptate noi reîncercări înainte ca sudorul să fi finalizat cursuri suplimentare de instruire.

D.3.2 Recalificarea Recalificarea în conformitate cu D.3.1 va fi necesară dacă este aplicabilă una sau mai multe dintre următoarele: a) A trecut un an de la ultima calificare aplicabilă anterioară. b) Sudorul sau operatorul nu a realizat suduri cu proceduri calificate pe o perioadă de minim trei luni. c) Există motive pentru a pune abilităţile sudorului sau operatorului sub semnul întrebării.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

99

ISO 3183:2012(E) Anexa E (normativă) Inspecţie nedistructivă pentru alte servicii decât exploatarea în medii cu conţinut de sulf sau operaţiuni offshore E.1 Calificarea personalului E.1.1 ISO 9712, ISO 11484 sau ASNT SNT-TC-1A sau un echivalent va reprezenta baza pentru calificarea personalului pentru inspecţiile nedistructive (excluzând inspecţia vizuală). Acest personal se va recalifica pentru oricare metodă calificată anterior, dacă aceşti angajaţi nu au realizat o inspecţie nedistructivă în metoda respectivă pe o perioadă care depăşeşte 12 luni. E.1.2 Inspecţia nedistructivă va fi realizată de personal de nivelul 1, 2 sau 3. E.1.3 Evaluarea indicaţiilor va fi realizată de personal de nivelul 2 sau 3 sau de personal de nivelul 1 sub supravegherea personalului de nivelul 2 sau 3. E.2 Practici standard de inspecţie Cu excepţia celor modificate în mod specific în această anexă, inspecţia nedistructivă necesară diferită de inspecţia suprafeţei (consultaţi 10.2.7) şi verificarea grosimii peretelui va fi efectuată în conformitate cu unul dintre următoarele standarde sau un echivalent:

100

a) electromagnetic (dispersie de flux):

ISO 10893-3 sau ASTM E570;

b) electromagnetic (curent turbionar):

ISO 10893-2 sau ASTM E309;

c) cu ultrasunete:

ISO 10893-8, ISO 10893-9, ISO 10893-10, ASTM A435, ASTM A578/A578M sau ASTM E213;

d) cu ultrasunete automat (cordon de sudură):

ISO 10893-11 sau ASTM E273;

e) cu ultrasunete manual (cordon de sudură):

ISO 10893-11 ASTM E164, ASTM E587

f) pulbere magnetică:

ISO 10893-5 sau ASTM E709;

g) (peliculă) radiografic:

ISO 10893-6 sau ASTM E94;

h) (digital) radiografic:

ISO 10893-7 ASTM E2698, sau ASTM E2033;

i) lichid penetrant:

ISO 10893-4 sau ASTM E165.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

E.3 Metode de inspecţie E.3.1 Generalităţi E.3.1.1 Pentru clasele ≥ L210 sau A, cusăturile de sudură ale ţevii sudate cu D ≥ 60,3 mm (2,375 ţoli) vor fi inspectate în mod nedistructiv, lungimea completă (100%) pe întreaga grosime, conform celor indicate în Tabelul E.1. În plus, sudura capătului benzii colacului/marginilor tablei la ţeava cu sudură elicoidală finisată va fi inspectată în mod nedistructiv, lungimea completă (100%) pe întreaga grosime, conform celor indicate în Tabelul E.1. Tabelul E.1 Inspecţie nedistructivă a sudurii ţevii Metoda de inspecţie nedistructivă a

Tipul sudurii

Electromagnetică EW

a

Ultrasonică

O metodă sau o combinaţie de metode este necesară

Radiografică Nu este cazul

LW

Nu este cazul

obligatorie

Nu este cazul

SAW

Nu este cazul

obligatorie b

Dacă se convine

COW

Nu este cazul

obligatorie

Nu este cazul

Capătul benzii colacului/marginii tablei

Nu este cazul

obligatorie b

Dacă se convine

Sudura de la capetele ţevii poate necesita inspecţie suplimentară (consultaţi E.3.2).

Obligatorie dacă producătorul şi cumpărătorul au convenit să o înlocuiască cu o inspecţie radiografică. b

E.3.1.2 Toate ţevile SMLS PSL 2 şi PSL 1, Clasa L245 sau B, călite şi revenite, vor fi inspectate în mod nedistructiv pe întreaga lungime (100%), conform celor indicate în Tabelul E.2. În cazul în care s-a convenit, alte ţevi SMLS PSL 1 vor fi inspectate în mod nedistructiv conform celor indicate în Tabelul E.2. Tabelul E.2 – Inspecţie nedistructivă a corpului ţevii SMLS Articol

Metoda de inspecţie nedistructivă

Electromagnetic

Ultrasonic

Pulberi magnetice (câmp circular)

Ţeavă PSL 2, orice clasă

O metodă sau o combinaţie de metode este necesară

Ţeavă PSL 1, Clasa L245 sau B, călită şi revenită

O metodă sau o combinaţie de metode este necesară

Țeavă PSL 1, alta decât cele de mai sus

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

Dacă se convine, o metodă sau o combinaţie de metode este necesară

101

ISO 3183:2012(E) E.3.1.3 Locul echipamentului în unitatea producătorului va depinde de decizia producătorului, cu excepţia faptului că a) inspecţia nedistructivă obligatorie a sudurilor ţevilor expandate la rece va avea loc după expandarea la rece; inspecţia nedistructivă obligatorie a ţevii SMLS va avea loc după toate operaţiunile de tratare termică şi expandare la rece, dacă este cazul, însă poate avea loc înainte de tăierea capetelor, teşire şi dimensionarea capetelor; b) în baza unei aprobări, sudurile din ţevile LFW şi HFW vor fi inspectate după încercarea hidrostatică. E.3.2 Inspecţia capătului ţevii – ţeavă sudată E.3.2.1Dacă se aplică un sistem de inspecţie automată cu ultrasunete sau electromagnetică pentru a întruni cerinţele E.3.1.1, sudura de la nivelul capătului ţevii neacoperite de sistemul de inspecţie automată va fi inspectată pentru a identifica defecte cu ajutorul unei metode cu fascicul cu unghi cu ultrasunete manuale sau semiautomate sau printr-o metodă radiografică, oricare este adecvată, sau acest capăt al ţevii neinspectate va fi tăiat. Vor fi menţinute evidenţe în conformitate cu E.5.4. E.3.2.2 Pentru ţevile SAW şi COW, sudura de la fiecare capăt la ţevii pe o distanţă minimă de 200 mm (8 ţoli) va fi inspectată prin metodă radiografică. Rezultatele acestei inspecţii radiografice vor fi înregistrate pe film sau alt mediu de stocare a imaginilor. E.3.2.3 Dacă se convine în acest sens, inspecţia cu ultrasunete în conformitate cu metoda descrisă în ASTM A578/A578M şi ASTM A435 sau ISO 10893-8 va fi utilizată pentru a asigura faptul că zona cu o lăţime de 25 mm (1 ţol) de la fiecare capăt al ţevii nu prezintă imperfecţiuni laminare > 6,4 mm (0,25 ţoli) în direcţie circumferenţială. E.3.3 Inspecţia capătului ţevii – ţeavă SMLS E.3.3.1 Dacă sistemul de inspecţie cu ultrasunete sau electromagnetică automată (echipament combinat, proceduri şi personal operaţional) este utilizat pentru a întruni cerinţele E.3.1.2, partea de la capătul ţevii care nu este acoperită de sistemul de inspecţie automată va fi inspectată pentru identificarea defectelor printr-o metodă cu fascicul cu unghi cu ultrasunete manuală sau semiautomată sau cu metoda cu particule magnetice; în caz contrar, aceste capete ale ţevii neinspectate vor fi îndepărtate prin tăiere. Vor fi menţinute evidenţe în conformitate cu E.5.4. E.3.3.2 Dacă se convine în acest sens pentru conducta cu t ≥ 5,0 mm (0,197 ţoli), inspecţia cu ultrasunete în conformitate cu metoda descrisă în ISO 10893-8 sau ASTM A578/A578M şi ASTM A435 va fi utilizată pentru a asigura faptul că zona cu o lăţime de 25 mm (1,00 ţol) de la fiecare capăt al ţevii nu prezintă imperfecţiuni laminare > 6,4 mm (0,25 ţoli) în direcţie circumferenţială. E.4 Inspecţia radiografică a sudurilor E.4.1 Tehnică radiografică Atunci când este cazul, inspecţia radiografică a sudurii va fi realizată în conformitate cu următoarele: — pentru inspecţia radiografică pe peliculă: Calitatea imaginii conform ISO 10893-6:2011, clasa de calitate A sau B sau ASTM E94. — pentru inspecţia radiografică digitală: ISO 10893-7, ASTM E2698 sau ASTM E2033. 102

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) E.4.2 Echipamentul radiografic de inspecţie E.4.2.1 Omogenitatea sudurilor examinate prin metode radiografice va fi stabilită prin intermediul unor raze X direcţionate prin materialul sudurii pentru a crea o imagine adecvată pe o peliculă radiografică sau un mediu digital de imagistică (de exemplu, CR, DDA), cu condiţia ca sensibilitatea obligatorie să poată fi dovedită. E.4.2.2 Peliculele radiografice utilizate vor fi în conformitate cu ISO 11699-1:2008, clasa C4 sau C5 sau ASTM E1815-08, clasa I sau clasa II, şi vor fi utilizate cu ecrane din plumb. E.4.2.3 Densitatea aparatului de radiografie nu va fi inferioară 2,0 (excluzând sudura) şi va selectată astfel încât a) densitatea prin partea cea mai groasă a sudurii să nu fie inferioară valorii de 1,5; b) să fie atins contrastul maxim pentru tipul de peliculă utilizată. E.4.3 Indicatorii de calitate ai imaginii E.4.3.1 Dacă nu se convine altfel, se vor utiliza indicatorii de calitate ai imaginii de tip fir (IQI). Dacă se utilizează alţi indicatori de calitate ai imaginii standard, se va atinge o sensibilitate echivalentă sau îmbunătăţită. E.4.3.2 Dacă se utilizează IQI de tip fir ISO, aceştia vor fi de tipul W 1 FE, W 6 FE sau W 10 FE în conformitate cu ISO 19232- 1:2004 şi diametrele esenţiale ale firelor vor fi indicate în Tabelul E.3 pentru grosimea aplicabilă a sudurii. E.4.3.3 Dacă sunt utilizaţi IQI de tip fir ASTM, aceştia vor fi în conformitate cu ASTM E747 şi diametrele esenţiale ale firelor vor fi indicate în Tabelul E.4 pentru grosimea aplicabilă a sudurii. E.4.3.4 Cu excepţia aspectelor acceptate prin E.4.3.5, indicatorii IQI vor fi plasaţi la nivelul sudurii dintr-un loc reprezentativ pentru întreaga supraînălţare a sudurii şi vor include ambele diametre esenţiale ale firelor, unul fiind stabilit în baza grosimii sudurii cu îngroşare completă şi celălalt fiind stabilit în baza grosimii sudurii fără îngroşare. E.4.3.5 Pot fi utilizaţi doi indicatori IQI; unul amplasat la nivelul sudurii şi celălalt amplasat pe metalul de bază. E.4.3.6 Indicatorii IQI pot fi amplasaţi pe partea sursă. Atunci când partea sursă este inaccesibilă, IQI pot fi amplasate pe partea peliculei/detectorului obiectului. În aceste circumstanţe, litera „F” va fi amplasată în apropierea IQI, iar această schimbare procedurală va fi înregistrată în raportul de testare. NOTĂ O expunere de testare a IQI pe părţile sursă şi a detectorului ale unei părţi dintr-o ţeavă reprezintă un mijloc eficient de a evalua sensibilitatea relativă.

Tabelul E.3 — IQI de tip fir ISO 19232-1 pentru inspecţie radiografică

≤ 8 (0,3) >8 (0,3) la 11 (0,4) > 11 (0,4) la 14 (0,6)

Diametrul esenţial al firelor mm (ţoli) 0,16 (0,006) 0,20 (0,008) 0,25 (0,010)

> 14 (0,6) la 18 (0,7)

0,32 (0,013)

Grosimea sudurii a mm (ţoli)

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

Set de fire FE

Numărul de fire

W 10 la W 16 W 10 la W 16 W 10 la W 16 sau W 6 la W 12 W 10 la W 16 sau W 6 la W 12

14 13 12 11

103

ISO 3183:2012(E) > 18 (0,7) la 25 (1,0)

0,40 (0,016)

W 10 la W 16 sau 10 W 6 la W 12 > 25 (1,0) la 32 (1,2) 0,50 (0,020) W6 la W12 9 > 32 (1,2) la 41 (1,6) 0,63 (0,025) W6 la W12 8 >41 (1 6) la 50 (2,0) 0,80 (0,032) W6 la W12 7 > 50 (2.0) 1,00 (0,039) W6 la W12 6 a Grosimea sudurii reprezintă suma grosimii specificate a pereţilor şi a grosimii estimate a armăturii sudurii.

Tabelul E.4 — IQI de tip fir ASTM E747-04 pentru inspecţie radiografică Diametrul esenţial al Set de fire Identificarea firelor firelor mm (ţoli) ≤8 (0,3) 0,16 (0,006) A 4 >8 (0,3) la 11 (0,4) 0,20 (0,008) A 5 > 11 (0,4) la 14 (0,6) 0,25 (0,010) A sau B 6 > 14 (0,6) la 18 (0,7) 0,33 (0,013) B 7 > 18 (0,7) la 25 (1,0) 0,41 (0,016) B 8 > 25 (1,0) la 32 (1,2) 0,51 (0,020) B 9 >32 (1,2) la 41 (1,6) 0,64 (0,025) B 10 > 41 (1,6) la 50 (2,0) 0,81 (0,030) B sau C 11 > 50 (2,0) 1,02 (0,040) C 12 a Grosimea sudurii reprezintă suma grosimii specificate a pereţilor şi a grosimii estimate a armăturii sudurii. Grosimea sudurii a mm (ţoli)

E.4.4 Verificarea standardizării instrumentelor E.4.4.1 Pentru metodele dinamice ale turaţiilor operaţionale, un indicator al calităţii imaginii va fi utilizat pentru a verifica sensibilitatea şi caracterul adecvat al tehnicii de la nivelul unei ţevi în fiecare unitate de încercare care nu include mai multe de 50 ţevi, însă cel puţin o dată la 4 ore la fiecare tură. NOTA 1 Definiţia şi sensibilitatea adecvate sunt atinse atunci când diametrele esenţiale ale firelor indicatorului calităţii imaginii utilizat sunt clar vizibile operatorului în zona aplicabilă (sudură sau metal de bază). NOTA 2 În anumite standarde internaţionale ISO pentru inspecţie nedistructivă, termenul de „calibrare” este utilizat pentru a se referi la termenul „standardizare” conform utilizării din acest Standard Internaţional.

Pentru reglarea iniţială a tehnicii utilizând indicatorul de calitate al imaginii, ţeava poate fi menţinută în poziţie staţionară. E.4.4.2 Pentru metode radiografice cu peliculă, un indicator al calităţii imaginii va apărea pe fiecare expunere. E.4.4.3 Pentru sistemele staţionare de radiografiere digitală şi procese, este suficientă dovedirea calităţii imaginii de două ori pe tură. Această verificare a calităţii va fi realizată cel puţin o dată la fiecare patru ore şi la începutul şi la finalul fiecărui schimb al inspecţiei atâta timp cât dimensiunile ţevii, parametrii de testare şi materialele rămân neschimbate între calibrări. După ce sistemul întruneşte cerinţele Clauzei E.4.3, nu este permisă nicio modificare a parametrilor de testare. Verificarea calităţii imaginii va fi realizată numai cu IQI de pe partea sursă. Pe durata validării iniţiale a sistemului, rezoluţia spaţiului (SRb) a detectorului va fi stabilită cu ajutorul unui IQI de fir duplex pe lângă IQI din E.4.3. Firul duplex va fi poziţionat direct în faţa detectorului la un unghi de aproximativ 104

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 5° pentru a evita efectele de tip alias. Aşezarea IQI pentru validarea sistemului se va asigura pe aceeaşi parte utilizată pentru testarea producţiei. Dacă există schimbări obligatorii la nivelul parametrilor de încercare a sistemului (de exemplu tensiune, curent, intervalul de expunere sau distanţa dintre detector şi subiect) sau schimbări la nivelul dimensiunilor ţevii sau materiale testate în timpul schimbului de inspecţie, sensibilitatea sistemului va fi recalculată prin reaplicarea tuturor IQI obligatorii conform cerinţelor E.4.3. În cazul în care calitatea imaginii nu întruneşte cerinţele E.4.3, toate ţevile inspectate de la verificarea anterioară reuşită a sensibilităţii vor fi supuse reinspecţiei radiografice cu noii parametri de testare. E.4.5 Limitele de admisibilitate ale imperfecţiunilor identificate prin inspecţie radiografică Dimensiunea şi distribuţia imperfecţiunilor de tipul de incluziune de zgură şi/sau a imperfecţiunilor de tipul pungilor de gaz nu va depăşi valorile indicate în Tabelul E.5 sau Tabelul E.6, cu incluziuni extinse definite ca cele cu un raport lungime/lăţime care depăşeşte sau este egal cu 3:1. NOTA 1 Factorii importanţi ce trebuie consideraţi pentru stabilirea imperfecţiunilor acceptabile sunt dimensiunea şi spaţierea imperfecţiunilor şi suma diametrelor acestora pe o distanţă stabilită. Pentru a simplifica lucrurile, distanţa este stabilită la 150 mm (6 ţoli) faţă de sudură. Imperfecţiunile de acest tip apar de obicei întrun model aliniat, însă nu se face nicio diferenţă între modelele aliniate şi cele răspândite. În acelaşi timp, modelul de distribuţie poate avea dimensiuni corespunzătoare. NOTA 2 Dacă imperfecţiunile nu sunt extinse, nu se poate stabili în mod sigur dacă imperfecţiunile radiologice reprezintă incluziuni de zgură sau pungi de gaz. Prin urmare, aceleaşi limite se aplică pentru toate imperfecţiunile de tip circular.

E.4.6 Defecte identificate prin intermediul inspecţiei radiografice Fisurile, lipsa unei pătrunderi complete şi lipsa unei fuziuni complete identificate prin intermediul inspecţiei radiografice vor fi clasificate ca defecte. Imperfecţiunile identificate prin inspecţie radiografică care depăşesc în dimensiune şi/sau distribuţie valorile indicate în Tabelul E.5 sau Tabelul E.6, oricare este aplicabil, vor fi clasificate ca defecte. Ţevile care includ astfel de defecte vor fi supuse dispoziţiilor din Clauza E.10. E.4.7 Trasabilitatea imaginilor radiografice Imaginile radiografice vor fi identificate cu ajutorul identităţii ţevii aplicabile. Tabelul E.5 — Imperfecţiunile extinse de tipul incluziunii de zgură Dimensiuni maxime mm (ţoli)

Separare (minimă) mm (ţoli)

Numărul de imperfecţiuni pe lungimea de 150 mm (6 ţoli) a sudurii (maximă)

1,6 (0,063) x 13 (0,50)

150 (6,0)

1

13(0,50)

1,6 (0,063) x 6,4 (0,25)

75 (3,0)

2

13(0,50)

1,6 (0,063) x 3,2 (0,125)

50 (2,0)

3

13(0,50)

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

Lungimea adunată a imperfecţiunilor pe lungimea de 150 mm (6 ţoli) a sudurii (maximă) mm (ţoli)

105

ISO 3183:2012(E) Tabelul E.6 – Imperfecţiuni circulare de tip incluziuni de zgură şi pungi de gaz Dimensiune Dimensiune Separare adiacentă mm (ţoli)

Diametrele adunate ale imperfecţiunilor pe lungimea de 150 mm (6 ţoli) a sudurii

(minimă) mm (ţoli))

(maxim)

3,2 (0,125)a 3,2 (0,125)9

50 (2,0)

2

6,4 (0,25)

3,2 (0,125)a 1,6 (0,063)

25 (1,0)

variază

6,4 (0,25)

3,2 (0,125)a 0,8 (0,031)

13 (0,5)

variază

6,4 (0,25)

3,2 (0,125)3 0,4 (0,016)

9,5 (0,4)

variază

6,4 (0.25)

1,6 (0,063) 1,6 (0,063)

13 (0,5)

4

6,4 (0.25)

1,6 (0,063) 0,8 (0,031)

9,5 (0,4)

variază

6,4 (0,25)

1,6 (0,063) 0,4 (0,016)

6,4 (0,25)

variază

6,4 (0,25)

0,8 (0,031) 0,8 (0,031)

6,4 (0,25)b

8

6,4 (0,25)

0,8 (0,031) 0,4 (0,016) 4,8 (0,188)

variază

6,4 (0,25)

0,4 (0,016) 0,4 (0,016) 3,2 (0,125)

16

6,4 (0,25)

a

mm (ţoli)

Numărul de imperfecţiuni pe lungimea de 150 mm (6 ţoli) a sudurii

(maxim) mm (ţoli)

2,4 mm (0,094 ţoli) pentru conductă cu t < 6,4 mm (0,250 ţoli).

Două imperfecţiuni cu diametru < 0,8 mm (0,031 ţoli) se pot afla la distanţă de un diametru, cu condiţia ca acestea să fie separate de orice altă imperfecţiune cu cel puţin 13 mm (0,5 ţoli). b

E.5 Inspecţie cu ultrasunete şi electromagnetică E.5.1 Echipamente E.5.1.1 Se vor utiliza echipamentele care utilizează principii cu ultrasunete sau electromagnetice şi care pot asigura o inspecţie continuă şi neîntreruptă a sudurii ţevii sudate sau a părţii exterioare şi/sau suprafeţei interioare a ţevii SMLS, după cum este cazul. E.5.1.2 Pentru ţeava sudată, echipamentul va putea să inspecteze întreaga grosime a sudurii după cum urmează: a) pentru sudurile EW şi LW, linia de sudură plus 1,6 mm (0,063 ţoli) din metalul de bază adiacent de pe fiecare parte a liniei de sudură; b) pentru sudurile SAW şi COW, metalul de sudură plus 1,6 mm (0,063 ţoli) din metalul de bază adiacent de pe fiecare parte a metalului de sudură. E.5.2 Standarde de referinţă pentru inspecţia cu ultrasunete şi electromagnetică E.5.2.1 Fiecare standard de referinţă va avea un diametru exterior şi o grosime a peretelui care se încadrează între toleranţele specificate pentru ţeava de producţie inspectată.

106

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) NOTĂ În unele standarde internaţionale la care se face trimitere pentru inspecţie nedistructivă, termenul de „piesă tubulară de încercare” sau „tub de referinţă” sau „piesă de încercare” este utilizat pentru a denota termenul „standard de referinţă” conform utilizării din acest Standard Internaţional.

E.5.2.2 Standardele de referinţă pot include orice lungime convenabilă, conform celor stabilite de producător. E.5.2.3 Standardele de referinţă vor include drept indicatori de referinţă una sau mai multe crestături prelucrate mecanic sau unul sau mai multe orificii realizate radial conform celor indicate în Tabelul E.7. E.5.2.4 Indicatorii de referinţă vor fi separaţi în standardul de referinţă printr-o valoare suficientă pentru a permite indicaţii separate şi de diferenţiere. NOTĂ În anumite standarde internaţionale ISO pentru inspecţie nedistructivă, termenul de „standard de referinţă” este utilizat pentru a se referi la termenul „indicator de referinţă” conform utilizării din acest standard internaţional.

E.5.2.5 Vor fi identificate standardele de referinţă. Dimensiunile şi tipul indicatorilor de referinţă vor fi verificate printr-o procedură documentată.

Tabelul E.7 — Indicatori de referinţă Indicaţii de referinţă a Articol

Amplasare crestătură

Sudură EW Sudură LW Sudură SAWh

Orientarea crestăturii

Dimensiunile crestăturii

Diam exterior

Diam inter.

Longitudinală

Transvers.

0,1

e,i

e.i

f

10,0

50 (2,0)

1,0 (0,040)

3,2,(0,125)l

g

50 (2,0)

1,0 (0,040)

1,6 (0,063)g

Adâncimec %

Lungimed (maximă) mm (ţoli)

Lăţime (maximă) mm (ţoli)

Diametrul orificiului realizat radialb mm (ţoli)

e

e

e

f

5,0

e

e

e

i

5,0g

50 (2,0)

1,0 (0,040)

1,6 (0,063) g

g

50 (2,0)

1,0 (0,040)

1.6 (0,063)g

Sudură COW

e

e

e

i

5,0

Sudură la capătul inelului/plăcii h

e

e

e

r

5,0g

50 (2,0)

1,0 (0,040)

1,6 (0,063)g

Sudura elementelor îmbinate h

e

e

e

i

5,0g

50 (2,0)

1,0 (0,040)

1,6 (0 063)g

Ţeava PSL 2 SMLS

e

e

i

f

12,5

50 (2,0)

1,0 (0,040)

3,2 (0,125)

Ţeava PSL 1 SMLS călită şi revenită

k

k

j

f

12,5

50 (2,0)

1,0 (0,040)

3,2 (0,125)

Altă ţeavă PSL 1 SMLS

k

f

j

f

12,5

50 (2,0)

1,0 (0,040)

3,2 (0,125)

h

NOTA 1. Crestăturile sunt dreptunghiulare sau au formă de U. NOTA 2. Pentru inspecţia electromagnetică, poate fi necesar ca standardul de referinţă să includă crestături pe diametrul exterior, crestături pe diametrul interior şi un orificiu realizat radial. (Consultaţi E 5.3.4.)

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

107

ISO 3183:2012(E) Nu este necesară localizarea indicatorilor de referinţă pe sudură.

a

Diametrele orificiilor realizate se bazează pe dimensiunile standard ale burghiului. Nu este necesar nici un orificiu dacă se utilizează o crestătură pentru a stabili pragul de respingere. b

Adâncimea este exprimată ca procent din grosimea specificată a peretelui. Nu este necesară o adâncime mai mică de 0,3 mm (0,012 ţoli). Toleranţa adâncimii este ± 15 % din adâncimea specificată a crestăturii sau ± 0,05 mm (0,002 ţoli), oricare este mai mare. c

d

Lungime la adâncime completă.

e

Necesar dacă se utilizează o crestătură pentru a stabili pragul de respingere.

f

Nu este cazul.

În funcţie de preferinţa producătorului, pot fi utilizate crestăturile N10 sau orificiile de 3,2 mm (0,125 ţoli) (consultaţi Tabelul E.8 pentru limitele de admisibilitate aplicabile). g

În funcţie de preferinţa producătorului, pentru sudurile SAW şi COW, pragul de respingere poate fi stabilit cu ajutorul crestăturilor marginii de sudură sau orificiilor realizate radial pe marginea sudurii. h

I

Este necesară o crestătură transversală sau un orificiu realizat radial de 1,6 mm (0,063 ţoli).

J

În funcţie de preferinţa producătorului, crestăturile pot fi orientate la un unghi care facilitează detectarea defectelor anticipate.

k Necesar pentru conductă cu diametru de ≥60,3 mm (2,375 ţoli) dacă se utilizează o crestătură pentru a stabili pragul de respingere. E.5.3 Standardizarea instrumentelor l Dacă seProducătorul convine astfel, standardul de referinţă va include crestături cu diametru interior şi exterior şi orificiipragul realizate radial. E.5.3.1 va utiliza o procedură documentată pentru a stabili de respingere pentru inspecţia cu ultrasunete sau electromagnetică, oricare este aplicabilă. Indicatorii de referinţă aplicabili indicaţi în Tabelul E.7 vor putea fi detectaţi în condiţii de funcţionare normală. O astfel de capacitate va fi demonstrată dinamic, fie online, fie offline, la alegerea producătorului, utilizând o viteză de mişcare între ţeavă şi traductor care simulează inspecţia ce va fi utilizată pentru conducta de producţie.

E.5.3.2 Instrumentul va fi standardizat cu un standard adecvat de referinţă (consultaţi E.5.2) cel puţin de două ori pe schimbul de funcţionare, cea de-a doua standardizare fiind realizată la 3-4 ore după prima standardizare pentru a demonstra eficacitatea şi eficienţa procedurile de inspecţie. Standardizarea instrumentelor va fi confirmată anterior dezactivării unităţii la finalul ciclului de inspecţie. NOTA În anumite standarde internaţionale la care se face trimitere pentru inspecţie nedistructivă, termenul de „calibrare” este utilizat pentru a se referi la termenul „standardizare” conform utilizării din acest standard internaţional.

E.5.3.3 Instrumentul va fi reglat pentru a produce indicaţii bine definite din indicatorii de referinţă aplicabili în cazul inspectării standardului de referinţă. E.5.3.4 Dacă orificiul realizat este utilizat pentru a stabili pragul de respingere pentru inspecţia electromagnetică a ţevii cu diametru de ≥ 60,3 mm (2,375 ţoli) şi aplicaţia avută în vedere este fie inspecţia unei suduri a unei ţevi sau inspecţia a suprafeţelor diametrului exterior şi interior al ţevii SMLS, se va verifica suplimentar dacă echipamentul standardizat generează indicaţii de la crestăturile diametrului exterior şi interior în standardul de referinţă care sunt egale cu sau mai mari decât pragul de respingere stabilit cu orificiul realizat. E.5.4 Evidenţe care verifică performanţele sistemului E.5.4.1 Producătorul va menţine evidenţele sistemului NDT verificând performanţele sistemului în ceea ce priveşte indicatorii de referinţă utilizaţi pentru a stabili sensibilitatea de testare a echipamentului. 108

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

O astfel de verificare acoperă cel puţin următoarele criterii: a) calculul de acoperire (respectiv planul de explorare); b) capacitatea asociată grosimii peretelui avute în vedere; c) repetabilitatea; d) orientarea traductorului care asigură detecţia defectelor tipice ale procesului de fabricaţie (consultaţi Tabelul E.7, Nota j); e) documentaţia care demonstrează faptul că defectele tipice ale procesului de fabricaţie sunt detectate cu ajutorul metodelor NDT descrise în Clauza E.4 sau Clauza E.5, după caz; f) parametrii de setare a pragurilor. E.5.4.2 În plus, producătorul va păstra documentaţia asociată a) procedurilor de operare a sistemului NDT; b) descrierii echipamentului NDT; c) informaţiilor privind calificarea personalului NDT; d) datele dinamice de încercare care demonstrează capacităţile sistemului/de operare NDT în condiţiile de încercare a producţiei. E.5.5 Limitele de admisibilitate E.5.5.1 Limita de admisibilitate pentru indicaţiile generate de indicatorii de referinţă va fi indicată în Tabelul E.8. E.5.5.2 Pentru inspecţia cu ultrasunete a ţevii sudate în modul dinamic, oricare imperfecţiune care generează o indicaţie mai mare decât limita de admisibilitate aplicabilă indicată în Tabelul E.8 va fi clasificată drept defect dacă nu se aplică una dintre următoarele. a) inspecţia cu ultrasunete a imperfecţiunilor în modul static generează o indicaţie care este sub limita de admisibilitate aplicabilă indicată în Tabelul E.8 şi care confirmă faptul că a fost obţinut semnalul maxim. b) se stabileşte că imperfecţiunile care provoacă indicaţia reprezintă imperfecţiuni de suprafaţă care nu sunt defecte conform descrierii din 9.10. c) pentru ţevile SAW şi COW, se stabileşte prin inspecţia radiografică că acele imperfecţiuni care cauzează o indicaţie este o imperfecţiune de tipul cu incluziune de zgură sau de tipul pungă de gaz care întruneşte cerinţele E.4.5. E.5.5.3 Cu excepţia celor permise prin intermediul E.5.5.2 b) şi c), defectele identificate prin inspecţie cu ultrasunete nu vor fi clasificate drept imperfecţiuni prin teste radiografice ulterioare. E.5.5.4 Pentru ţevi SMLS, orice imperfecţiune care generează o indicaţie mai mare de limita de admisibilitate aplicabilă indicată în Tabelul E.8 va fi clasificată drept defect dacă nu se stabileşte faptul că imperfecţiunea care provoacă indicaţia nu este un defect conform descrierii din 9.10. E.5.5.5 Pentru sudurile COW, orice indicaţie continuă mai mare de 25 mm (1 ţol) în lungime, indiferent de înălţimea indicaţiei, cu condiţia ca aceasta să fie mai mare decât zgomotul de fundal, va © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

109

ISO 3183:2012(E) fi inspectată din nou prin metode radiografice în conformitate cu clauza E.4 sau, dacă se convine în acest sens, alte tehnici. E.5.6 Prevederile referitoare la defectele identificate prin inspecţie cu ultrasunete şi electromagnetică Ţevile care includ astfel de defecte vor fi supuse dispoziţiilor specificate în clauza E.10. E.5.7 Reparaţiile sudurilor Pentru sudurile SAW şi COW, defectele identificate prin inspecţie cu ultrasunete pot fi reparate prin sudare şi reinspectate în conformitate cu C.4. Inspecţia reparaţiei va fi realizată cu UT manuală sau o combinaţie dintre UT manuale şi automate. Tabelul E.8 — Limita de admisibilitate Articol

Tip de crestătură

Dimensiunea orificiului Limita de admisibilitatea mm (ţoli)

(maximă) %

SAW, COW, LW sau sudare de N5 1,6 (0,063) 100 corectare N10 3,2 (0,125) 33 Sudură electrică N10 3,2 (0,125) 100 Ţeava SMLS N12,5 3,2(0,125) 100 a Exprimată ca procent din indicaţia generată de un indicator de referinţă. Pragul de respingere (consultaţi E.5.3) nu va depăşi limita de admisibilitate aplicabilă.

E.6 Inspecţia cu pulberi magnetice E.6.1 Inspecţia cu pulberi magnetice ale ţevii SMLS E.6.1.1 Dacă inspecţia cu pulberi magnetice este utilizată pentru defecte longitudinale, întreaga suprafaţă exterioară a ţevii va fi inspectată. E.6.1.2 Imperfecţiunile suprafeţei descoperite prin inspecţia cu pulberi magnetice vor fi analizate, clasificate şi tratate după cum urmează. a) imperfecţiunile cu o adâncime de ≤ 0,125 t şi care nu încalcă grosimea minimă admisă a peretelui vor fi clasificate ca imperfecţiuni acceptabile şi vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.1. b) imperfecţiunile cu o adâncime de > 0,125 t şi care nu încalcă grosimea minimă admisă a peretelui vor fi clasificate ca defecte şi vor fi remediate prin rectificare în conformitate cu Clauza C.2. sau vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.3. c) imperfecţiunile care încalcă grosimea minimă admisă a peretelui vor fi clasificate ca defecte şi vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.3. NOTĂ „Imperfecţiunile care încalcă grosimea minimă admisă a peretelui” se referă la faptul că o parte din grosimea peretelui care se află sub imperfecţiunea suprafeţei este inferioară grosimii minime admise a peretelui.

110

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) E.6.2 Echipamente Echipamentul utilizat pentru inspecţia cu pulberi magnetice va genera un câmp magnetic cu o intensitate suficientă pentru a indica imperfecţiunile următoarelor elemente de pe suprafaţa externă a ţevii: crăpături, îmbinări şi benzile. E.6.3 Standardul de referinţă referitor la inspecţia cu pulberi magnetice Dacă se solicită de către cumpărător, se vor face aranjamente de către producător pentru asigurarea unei demonstraţii pentru reprezentantul cumpărătorului în timpul producţiei comenzii. O astfel de demonstraţie se va baza pe ţeava prelucrată sau mostre de lungime din ţevi similare păstrate de producător în acel scop, ţevi care prezintă defecte naturale sau produse artificial ale elementelor expuse în E.6.2. E.7 Magnetismul rezidual E.7.1 Cerinţele referitoare la magnetismul rezidual se vor aplica numai la încercarea din cadrul unităţii de fabricaţie a ţevilor. NOTĂ Valorile magnetismului rezidual al ţevii, ulterioare părăsirii unităţii de fabricaţie a ţevilor, pot fi afectate de proceduri şi condiţii impuse la nivelul ţevii în timpul şi după transport.

E.7.2 Câmpul magnetic longitudinal va fi măsurat la nivelul ţevii cu capăt simplu cu diametru ≥168,3 mm (6,25 ţoli) şi al tuturor ţevilor cu capăt întins mai mic care sunt inspectate pe întreaga lungime prin metode magnetice sau sunt manipulate cu ajutorul unui echipament magnetic înainte de încărcare. Astfel de măsurători vor fi realizate la nivelul bazei sau părţii dreptunghice a ţevii cu capăt simplu. NOTĂ. Măsurătorile realizate la nivelul conductelor dispuse în stive nu sunt considerate valide.

E.7.3 Măsurătorile vor fi realizate utilizând un gaussmetru cu efect Hall sau un alt tip de instrument calibrat; cu toate acestea, în cazul unui litigiu, măsurătorile realizate cu un gaussmetru cu efect Hall vor avea întâietate. Gaussmetrul va fi utilizat în conformitate cu instrucţiunile scrise care s-au dovedit a genera rezultate precise. E.7.4 Măsurătorile vor fi realizate la nivelul fiecărui capăt al unei ţevi, selectate cel puţin o dată la 4 ore per tură. E.7.5 Magnetismul conductei va fi măsurat după oricare inspecţie care utilizează un câmp magnetic, anterior încărcării pentru transport de la unitatea producătorului. Pentru ţevile gestionate cu echipament electromagnetic după determinarea magnetismului, o astfel de manipulare va fi realizată într-o manieră care s-a dovedit a nu provoca magnetism rezidual ce depăşeşte limitele din E.7.6. E.7.6 Se vor colecta patru valori la aproximativ 90° una faţă de cealaltă în jurul circumferinţei fiecărui capăt al ţevii. Media celor patru valori va fi ≤ 3,0 mT (30 Gs) şi nicio valoare nu va depăşi 3,5 mT (35 Gs) la măsurarea cu un gaussmetru cu efect Hall sau valori echivalente la măsurarea cu un alt tip de instrument. E.7.7 Oricare ţeavă care nu întruneşte cerinţele E.7.6 va fi considerată defectă. Cu excepţia celor permise prin intermediul E.7.8, toate ţevile produse între ţeava defectă şi ultima ţeavă acceptabilă vor fi măsurate individual. E.7.8 Dacă secvenţa de producţie a ţevii este documentată, ţeava poate fi măsurată în ordine inversă, începând de la ţeava fabricată înainte de ţeava defectă şi până când cel puţin trei ţevi fabricate consecutiv întrunesc cerinţele. © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

111

ISO 3183:2012(E) NOTĂ Este necesară măsurarea ţevii produse anterior celor trei ţevi acceptabile.

E.7.9 Ţeava fabricată după conducta defectă va fi măsurată individual până când cel puţin trei ţevi fabricate consecutiv întrunesc cerinţele. E.7.10 Toate ţevile defecte vor fi demagnetizate pe întreaga lungime, iar magnetismul va fi măsurat din nou până când el puţin trei ţrvi fabricate consecutiv întrunesc cerinţele E.7.6. E.8 Imperfecţiunile de laminare din structura ţevilor EW, SAW şi COW E.8.1 Pentru ţeava EW, dacă se convine, inspecţia cu ultrasunete va fi utilizată pentru a verifica dacă structura ţevii nu prezintă imperfecţiuni de laminare mai mari decât cele permise prin a) ISO 10893-9:2011, nivel de admisibilitate U2, dacă inspecţia este realizată înainte de formarea ţevii sau b) ISO 10893-8:2011, nivel de admisibilitate U3, dacă inspecţia este realizată după sudură. E.8.2 Pentru ţevile SAW şi COW, dacă se convine astfel, inspecţia cu ultrasunete va fi utilizată pentru a verifica dacă banda/tabla sau structura ţevii nu prezintă imperfecţiuni de laminare mai mari decât cele permise prin ISO 10893-9:2011, nivel de admisibilitate U2. E.9 Imperfecţiunile de laminare de-a lungul marginii benzii/tablei sau sudurii ţevilor EW, SAW şi COW Pentru ţevile EW, SAW şi COW, dacă se convine astfel, inspecţia cu ultrasunete va fi utilizată pentru a verifica dacă zona cu lăţime de 15 mm (0,6 ţoli) de-a lungul fiecărei margini a benzii/tablei sau de-a lungul fiecărei părţi a sudurii ţevii nu prezintă imperfecţiuni de laminare mai mari decât cele permise prin a) ISO 10893-9:2011 nivel de admisibilitate U2, dacă inspecţia este realizată înainte de formarea ţevii sau b) ISO 10893-8:2011, nivel de admisibilitate U2, dacă inspecţia este realizată după sudură. E.10 Prevederi referitoare la ţevile care includ defecte Ţevile care includ defecte se vor supune următoarelor prevederi. a) defectele vor fi eliminate prin şlefuire conform Anexei C. b) zonele cu defecţiuni vor fi remediate prin sudare în conformitate cu Anexa C. c) secţiunile de ţeavă care includ defecte vor fi tăiate în limitele aplicabile ale lungimii. d) va fi respinsă întreaga ţeavă.

112

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Anexa F (normativă) Cerinţe referitoare la racorduri (exclusiv PSL 1) F.1 Materialele F.1.1 Racordurile finite vor întruni cerinţele aplicabile ale PSL 1 pentru clasele specificate în această anexă referitor la compoziţia chimică, proprietăţile mecanice şi inspecţia nedistructivă. F.1.2 Racordurile pentru ţevile din Clasa L175, L175P, A25 şi A25P nu vor fi sudate sau vor fi sudate. F.1.3 Cu excepţia celor permise prin F.1.4, racordurile pentru ţevile A şi B din Clasa L210, L245 vor fi realizate fără sudură şi vor fi realizate dintr-o clasă de material cu proprietăţi mecanice egale sau mai mari decât cele ale ţevii. F.1.4 Dacă se convine astfel, racordurile sudate pot fi furnizate la nivelul unei ţevi cu diametru ≥ 355,6 mm (14,000 ţoli), cu condiţia ca racordurile să fie marcate în mod corespunzător. F.2 Dimensiunile Racordurile vor fi în conformitate cu dimensiunile şi toleranţele din Tabelul F.1 şi conform celor indicate în figura F.1. NOTĂ. Dimensiunile racordurilor din Tabelul F.1. sunt potrivite pentru ţevi cu dimensiunile indicate în Tabelele 24 şi 25.

F.3 Inspecţie Racordurile nu vor prezenta umflături, orificii, urme de zgură şi alte imperfecţiuni care pot afecta eficienţa racordului sau afectarea continuităţii filetului.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

113

ISO 3183:2012(E) Tabelul F.1 – Dimensiuni, mase şi toleranţe pentru racorduri Diametru exterior specificat al ţevii

Masa calculată a racordului

Dimensiunile racordurilor mm (ţoli)

kg (livre)

D

(in)

mm (ţoli)

Diametrul exterior specificat a

Lungimea minimă specificată

Diametrul specificat al adânciturii

Wb

NL b

Qb

Mb H b

Lăţimea specificată a lagărului b

Qb b

a

10,3 (0,405)

14,3 (0,563)

27,0 (1,063)

11,9 (0,468)

0,8 (0,031)

0,02 (0,04)

13,7 (0,540)

18,3(0,719)

41,3 (1,625)

15,3 (0,603)

0,8 (0,031)

0,04 (0,09)

17,1 (0,675)

22,2 (0,875)

41,3 (1,625)

18,8 (0,738)

0,8 (0,031)

0,06 (0,13)

21,3 (0,840)

27,0 (1,063)

54,0 (2,125)

22,9 (0,903)

1,6 (0,063)

0,11 (0,24)

26,7 (1,050)

33,4 (1,313)

54,0 (2,125)

28,3(1,113)

1,6,(0,063)

0,15 (0,34)

33,4 (1,315)

40,0 (1,576)

66,7 (2,625)

35,0 (1,378)

2,4 (0,093)

0,25 (0,54)

42.2 (1,660)

52,2 (2,054)

69,8 (2,750)

43,8 (1,723)

2,4 (0,093)

0,47 (1,03)

48,3 (1,900)

55,9 (2,200)

69,8 (2,750)

49,9 (1,963)

2,4 (0,093)

0,41 (0,90)

60,3 (2,375)

73,0 (2,875)

73,0 (2,875)

62,7 (2,469)

3,2 (0,125)

0,84 (1,86)

73,0 (2,875)

85,7 (3,375)

104,8 (4,125)

75,4 (2,969)

4,8 (0,188)

1,48 (3,27)

88,9 (3,500)

101,6 (4,000)

108,0 (4,250)

91,3 (3,594)

4,8 (0,188)

1,86 (4,09)

101,6 (4,000)

117,5 (4,625)

111,1 (4,375)

104,0 (4,094)

4,8 (0,188)

2,69 (5,92)

114,3 (4,500)

132,1 (5,200)

114,3 (4,500)

116,7 (4,594)

6,4 (0,250)

3,45 (7,60)

141,3 (5,563)

159,9 (6,296)

117,5 (4,625)

143.7 (5,657)

6,4 (0,250)

4,53 (9,99)

168,3 (6,625)

187,7 (7,390)

123,8 (4,875)

170,7 (6,719)

6,4 (0,250)

5,87 (12,93)

219,1 (8,625)

244,5 (9,625)

133,4 (5,250)

221,5 (8,719)

6,4 (0,250)

10,52 (23,20)

273,1 (10,750)

298,4 (11,750)

146,0 (5,750)

275,4 (10,844)

9,5 (0,375)

14,32 (31,58)

323,9 (12,750)

355,6 (14,000)

155,6 (6,125)

326,2 (12,844)

9.5 (0,375)

22,37 (49,32)

355,6 (14,000)

381,0 (15,000)

161,9 (6,375)

358,0 (14,094)

9,5 (0,375)

20,81 (45,88)

406,4 (16,000)

431,8 (17,000)

171,4 (6,750)

408,8 (16,094)

9,5 (0,375)

23,35 (55,89)

457 (18,000)

482,6 (19,000)

181,0 (7,125)

459,6 (18,094)

9,5 (0,375)

30,20 (66,61)

508 (20,000)

533,4 (21,000)

193,7 (7,625)

510,4 (20,094)

9,5 (0,375)

36,03 (79,45)

Toleranţele pentru diametrul exterior al racordurilor sunt ± 0,01 JK.

b Aceste simboluri au fost păstrate în baza utilizării lor îndelungate de către API în cadrul API Spec 5L[17] şi API Spec 5CT[21] în ciuda faptului că acestea nu sunt în conformitate cu sistemul de simboluri ISO.

114

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

Legendă 1strângere mecanică de bază 2 strângere manuală NL lungime minimă specificată W diametrul exterior specificat al racordului Q diametrul specificat al adânciturii b lăţime specificată a suprafeţei de sprijin D diametrul exterior specificat al ţevii t grosimea peretelui ţevii d diametrul interior al ţevii

Aceste simboluri au fost păstrate în baza utilizării lor îndelungate de către API în cadrul API Spec 5L şi API Spec 5CT[21] în ciuda faptului că acestea nu sunt în conformitate cu sistemul de simboluri ISO. a

Figura F.1 — Ţeavă de conductă şi racord

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

115

ISO 3183:2012(E) Anexa G (normativă) Ţevi PSL 2 cu rezistenţă la propagarea ruperii ductile G.1 Generalităţi G.1.1 Această anexă specifică prevederile suplimentare care se aplică în cazul ţevii PSL 2 care poate fi supusă unei încercări la şoc CVN (consultaţi tabelul 22) şi este comandată la nivelul structurii cu rezistenţă împotriva propagării ruperii ductile la nivelul conductelor de gaze [consultaţi 7.2 c) 54)]. Această anexă oferă, de asemenea, îndrumare referitor la stabilirea valorilor de impact CVN pentru oprirea fracturilor ductile ale ţevilor. NOTA 1 O combinaţie între zona de rupere prin forfecare suficientă şi energia CVN absorbită suficientă reprezintă proprietatea esenţială a structurii ţevii în sensul evitării propagării ruperii fragile şi controlului propagării ruperii ductile în conductele de gaze (consultaţi 9.8.2.2). NOTA 2 Este important ca utilizatorul să ia toate măsurile rezonabile pentru a asigura faptul că parametrii de operare, incluzând compoziţia gazului şi presiunea din oricare conductă de gaze în cazul căreia se aplică cerinţele acestei anexe sunt comparabili sau consecvenţi cu starea de testare în baza căreia a fost stabilită respectiva metodă de îndrumare. Aplicarea metodelor de îndrumare asupra stării ţevii în afara condiţiilor de valabilitate a metodei respective poate conduce la o evaluare neconservatoare a rezistenţei materialului la ruperea existentă.

G.1.2 Metodele de îndrumare descrise în Clauzele G.7 - G.10 pentru stabilirea valorilor energiei absorbite de structura ţevii CVN necesare pentru controlarea propagării rupturii ductile în cadrul conductelor de gaze subterane onshore îşi au originea şi sunt susţinute de operaţiuni teoretice şi de testare extinse realizate în principal sau exclusiv la nivelul ţevilor de conductă sudate. Dacă aceste metode sunt utilizate pentru a stabili valorile energiei absorbite CVN necesare pentru controlarea propagării rupturii ductile în cadrul ţevilor fără sudură, utilizatorul trebuie să procedeze cu atenţie în ceea ce priveşte valorile calculate obţinute şi poate fi necesară verificarea prin testul de determinare a rezistenţei la plesnire la scară completă (consultaţi Clauza G.11). G.2 Informaţii suplimentare pot fi puse la dispoziţie de cumpărător G.2.1 Comanda va indica care dintre următoarele prevederi se aplică pentru respectivul articol din comandă: a) valoarea minimă medie a energiei absorbite CVN (în baza unor articole de testare la scară completă) pentru fiecare test sau b) valoarea minimă medie a energiei absorbite CVN (în baza unor articole de testare la scară completă) pentru fiecare articol din comandă. G.2.2 În comandă se vor specifica, de asemenea: a) temperatura încercării la şoc CVN, b) temperatura testului SWT [exclusiv pentru D ≥ 508 mm (20,000 ţoli)], G.3 Criterii de admisibilitate G.3.1 Pentru fiecare încercare la şoc CVN a structurii ţevii cu D < 508 mm (20.000 ţoli), zona medie de rupere prin forfecare va fi ≥ 85 %, în baza temperaturii de testare specificate în comandă. 116

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) G.3.2 În cazul în care comanda specifică prevederea G.2.1 a), energia medie absorbită (a unui set de trei elemente de testare) pentru fiecare test al structurii ţevii nu va fi inferioară valorii specificate în comandă pe baza elementelor de testare la scară completă şi temperaturii de testare specificate în comandă. G.3.3 În cazul în care comanda specifică prevederea G.2.1 b), energia medie absorbită (a tuturor testelor realizate pe articolul din comandă) pentru elementul din comandă nu va fi inferioară valorii specificate în comandă pe baza elementelor de testare la scară completă. G.3.4 Pentru fiecare test de fractură dinamică la impact (DWT- drop weight tear test) al structurii, zona medie de rupere prin forfecare va fi ≥ 85 %, în baza temperaturii de testare specificate în comandă. NOTĂ Testul DWT este specificat de obicei de utilizatori la comandarea ţevii pentru serviciile de conducte de gaze. Atunci când zona de rupere din testul DWT este ≥85 %, testul garantează faptul că oţelul se fracturează într-o manieră predominant ductilă la temperatura de testare. Pentru a stabili rezistenţa ţevii de conductă la ruperea existentă în condiţii de funcţionare, este important ca oţelul să fie evaluat utilizând una dintre metodele de îndrumare descrise în această anexă în limitele sale de valabilitate.

G.4 Frecvenţa încercării G.4.1 Pentru ţevile sudate cu D < 508 mm (20,000 ţoli), încercarea CVN a structurii ţevii va fi realizată la frecvenţa indicată în Tabelul 18. G.4.2 Pentru ţevile sudate cu D ≥ 508 mm (20,000 ţoli), încercările CVN şi DWT ale structurii ţevii vor fi realizate la frecvenţa indicată în Tabelul 18. G.5 Marcarea ţevilor şi documentele de inspecţie G.5.1 Pe lângă marcarea ţevilor impusă la 11.2, indicaţia nivelului de specificaţie al produsului va fi urmată de litera „G” pentru a indica faptul că se aplică Anexa G. G.5.2 Pe lângă cerinţele de la punctul 10.1.3.2, documentul de inspecţie va include: — temperaturile de testare DWT şi CVN (după cum este cazul); — valoarea minimă medie a energiei absorbite CVN pentru fiecare test; — valoarea minimă medie a energiei absorbite CVN pentru articol din comandă. G.6 Îndrumare pentru stabilirea valorilor energiei absorbite CVN în cazul conductelor de gaze subterane onshore G.6.1 Clauzele G.7 - G.11 descriu cinci abordări care pot fi adoptate pentru a stabili valorile energiei absorbite CVN de la nivelul structurii ţevii pentru a controla propagarea rupturii ductile în cazul conductelor de gaze subterane onshore. Pentru fiecare abordare, sunt indicate detaliile referitoare la domeniul de aplicabilitate. NOTĂ Nu intenţionăm să excludem prin această anexă alte abordări care sunt adoptate de proiectantul ţevii.

G.6.2 Valoarea energiei absorbite CVN derivată din abordările descrise în clauzele G.7-G.11 sau o valoare superioară poate fi specificată ca valoare minimă pentru fiecare test sau ca valoare medie minimă pentru elementul din comandă.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

117

ISO 3183:2012(E) NOTA 1 Lungimea estimată a propagării ruperii este mai mare dacă valoarea CVN derivată este specificată ca valoare minimă medie a energiei absorbite pentru elementul din comandă mai degrabă decât ca valoare minimă medie a energiei absorbite pentru fiecare test. Pentru informaţii suplimentare, consultaţi Referinţa [12]. NOTA 2 Cerinţele din acest document au fost dezvoltate pentru conductele subterane onshore care transportă gaz cu putere calorică redusă. Aceste cerinţe pot fi conservatoare pentru conductele subterane offshore.

G.7 Linii directoare EPRG – Abordarea 1 G.7.1 Această abordare se bazează pe liniile directoare ale Grupului European de Cercetări în Domeniul Conductelor (EPRG – European Pipeline Research Group) pentru oprirea ruperii în conductele de transport a gazelor [10]. Aplicabilitatea acestei abordări este limitată la ţevile sudate. Valorile specificate în Tabelele G.1, G.2 şi G.3 reprezintă valorile medii minime de energie absorbită (sau un set de trei piese de încercare) şi sunt aplicabile în cazul conductelor de gaze cu presiuni de lucru de până la 8,0 MPa (1.160 psi), D ≤ 1.430 mm (56,000 ţoli) şi t ≤ 25,4 mm (1,000 ţol), indicând fluide care prezintă comportament monofazat în timpul descompunerii bruşte. Valorile minime de energie absorbită CVN de mărime normală, KV, exprimate în juli (forţă picior-livră), în acele tabele sunt mai mari de 40 J (pentru clase de ţevi < L555 sau X80) sau 80 J (pentru clasele L555 sau X80) şi valorile derivate folosind oricare din Ecuaţiile de la (G.1) la (G.3) sunt aplicabile pentru clasele de ţeavă: a). clasă ≤ L450 sau X65:

b). clase > L450 sau X65 dar ≤ clasa L485 sau X70:

c). clase > L485 sau X70 dar ≤ clasa L555 sau X80:

unde este tensiunea circulară proiectată, exprimată în megapascali (kilo livre per ţol pătrat); D

reprezintă diametrul exterior specificat, exprimat în milimetri (ţoli);

t

reprezintă grosimea specificată a peretelui, exprimată în milimetri (ţoli);

C1 este 2,67 x 10-4 pentru calcule folosind unităţi SI şi 1,79 x 10-2 pentru calculele folosind unităţi USC; C2 este 3,21 x 10-4 pentru calcule folosind unităţi SI şi 2,16 x 10-2 pentru calculele folosind unităţi USC; C3 este 3,57 x 10-5 pentru calcule folosind unităţi SI şi 1,08 x 10-2 pentru calculele folosind unităţi USC. NOTĂ Valorile derivate folosind Ecuaţia (G.1) sunt de 0,75 ori valorile derivate folosind Ecuaţia (G.5) în Abordarea 4. Valorile derivate folosind Ecuaţia (G.2) sunt de 0,9 ori valorile derivate folosind Ecuaţia (G.5) în Abordarea 4. Valorile derivate folosind Ecuaţia (G.3) sunt identice cu valorile derivate folosind Ecuaţia (G.4) în Abordarea 2. 118

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) G.7.2 Pentru aplicarea acestei abordări, marjele de siguranţă şi lungimea propagării ruperii pot fi luate din raportul EPRG [11]. Tabelul G.1 – Cerinţe privind energia CVN minimă absorbită pentru un factor de proiectare de 0,625 Energie CVN de mărime naturală, minimă, absorbită KV J (forţă picioare-livre)

Diametru exterior specificat D mm (ţoli) ≤ L245 sau B ≤ 508 (20,000) > 508 (20,000) la 610 (24,000) > 610 (24,000) la 711 (28,000) > 711 (28,000) la 813 (32,000) > 813 (32,000) la 914 (36,000) > 914 (36,000) la 1.016 (40,000) > 1.016 (40,000) la 1.118 (44,000) > 1.118 (44,000) la 1.219 (48,000) > 1.219 (48,000) la 1.422 (56,000)

40 (30) 40 (30)

Clasa de ţeavă > L245 sau > L290 sau > L360 sau > L415 sau > L450 sau > L485 sau B la L290 X42 la L360 X52 la L415 X60 la L450 X65 la L485 X70 la L555 sau X42 sau X52 sau X60 sau X65 sau X70 sau X80 40 (30) 40 (30) 40 (30) 40 (30) 40 (30) 80 (59) 40 (30) 40 (30) 40 (30) 40 (30) 41 (30) 80 (59)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

45 (33)

80 (59)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

48 (35)

80 (59)

40 (30)

40(30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

51 (38)

80 (59)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

53 (39)

80 (59)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

42 (31)

56 (41)

82 (60)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

43 (32)

58 (43)

87 (64)

40 (30)

42 (31)

42(31)

42 (31)

47 (35)

63 (46)

96(71)

Tabelul G.2 – Cerinţe privind energia CVN minimă absorbită pentru un factor de proiectare de 0,72 Energie CVN de mărime naturală, minimă, absorbită KV J (forţă picioare-livre)

Diametru exterior specificat D mm (ţoli)

Clasa de ţeavă ≤ L245 sau B

≤ 508 (20,000) > 508 (20,000) la 610 (24,000) > 610 (24,000) la 711 (28,000) > 711 (28,000) la 813 (32,000) > 813 (32,000) la 914 (36,000) > 914 (36,000) la 1.016 (40,000) > 1.016 (40,000) la 1.118 (44,000) > 1.118 (44,000) la 1.219 (48,000) > 1.219 (48,000) la 1.422 (56,000)

40 (30) 40 (30)

> L245 sau > L290 sau > L360 sau > L415 sau > L450 sau > L485 sau B la L290 X42 la L360 X52 la L415 X60 la L450 X65 la L485 X70 la L555 sau X42 sau X52 sau X60 sau X65 sau X70 sau X80 40 (30) 40 (30) 40 (30) 40 (30) 46 (34) 80 (59) 40 (30) 40 (30) 40 (30) 40 (30) 50 (37) 80 (59)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

41 (30)

55 (41)

80 (59)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

43 (32)

58 (43)

83 (61)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

41 (30)

46 (34)

62 (46)

90 (66)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

44 (32)

48 (35)

65 (48)

96 (71)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

46 (34)

51 (38)

68 (50)

102 (75)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

48 (35)

53 (39)

71 (52)

108 (80)

40 (30)

42 (31)

42 (31)

51 (38)

57 (42)

77 (57)

120 (89)

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

119

ISO 3183:2012(E) Tabelul G.3 – Cerinţe privind energia CVN minimă absorbită pentru un factor de proiectare de 0,80 Energie CVN de mărime naturală, minimă, absorbită KV J (forţă picioare-livre)

Diametru exterior specificat D mm (ţoli) ≤ L245 sau B ≤ 508 (20,000) > 508 (20,000) la 610 (24,000) > 610 (24,000) la 711 (28,000) > 711 (28,000) la 813 (32,000) > 813 (32,000) la 914 (36,000) > 914 (36,000) la 1.016 (40,000) > 1.016 (40,000) la 1.118 (44,000) > 1.118 (44,000) la 1.219 (48,000) > 1.219 (48,000) la 1.422 (56,000)

Clas de ţeavă > L290 sau > L360 sau > L415 sau > L450 sau > L485 sau X42 la L360 X52 la L415 X60 la L450 X65 la L485 X70 la L555 sau X52 sau X60 sau X65 sau X70 sau X80 40 (30) 40 (30) 41 (30) 55 (41) 80 (59) 40 (30) 40 (30) 45 (33) 60 (44) 84 (62)

40 (30) 40 (30)

> L245 sau B la L290 sau X42 40 (30) 40 (30)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

43 (32)

49 (36)

65 (48)

93 (69)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

46 (34)

52 (38)

68 (50)

102 (75)

40 (30)

40 (30)

40 (30)

49 (36)

55 (41)

73 (54)

110 (81)

40 (30)

40 (30)

42 (31)

52 (38)

58 (43)

77 (57)

118 (87)

40 (30)

40 (30)

44 (32)

54 (40)

61 (45)

81 (60)

125 (92)

40 (30)

40 (30)

46 (34)

56(41)

64 (47)

84 (62)

133 (98)

40 (30)

42 (31)

49 (36)

61 (45)

69 (51)

91 (67)

148 (109)

G.8 Ecuaţia simplificată Battelle – Abordarea 2 Această abordare utilizează ecuaţia simplificată Battelle, care se bazează pe abordarea cu două curbe Battelle (consultaţi Clauza G.9). Aplicabilitatea acestei abordări este limitată la ţevi sudate. Este potrivită pentru amestecuri de gaze naturale care prezintă comportament monofazat de descompunere la presiuni de lucru de până la 7,0 MPa (1.015 psi), clasele ≤ L555 sau X80 şi 40 < D/t < 115. Valorile minime de energie absorbită CVN de mărime normală, KV, exprimate în juli (forţă picior-livră) pot fi calculate conform Ecuaţiei (G.4):

Unde este tensiunea circulară proiectată, exprimată în megapascali (kilo livre per ţol pătrat); D

reprezintă diametrul exterior specificat, exprimat în milimetri (ţoli);

t

reprezintă grosimea specificată a peretelui, exprimată în milimetri (ţoli);

C3 este 3,57 x 10-5 pentru calcule folosind unităţi SI şi 1,08 x 10-2 pentru calculele folosind unităţi USC. Dacă valoarea energiei absorbite CVN derivată folosind această abordare depăşeşte 100 J (74 forţă picioare-livre), pe baza pieselor de încercare în mărime naturală, valoarea rezilienţei la oprire trebuie corectată. De asemenea, trebuie solicitată asistenţă din partea specialiştilor pentru stabilirea unor astfel de corecţii. 120

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

G.9 Metoda Battelle cu două curbe – Abordarea 3 Această abordare se bazează pe metoda Battelle cu două curbe, care potriveşte curba de viteză de rupere (forţa de acţionare) la rezilienţa ţevii sau curba de rezistenţă. Când aceste două curbe sunt tangente, este definit nivelul minim de rezilienţă la rupere pentru oprirea ruperii. Metoda Battelle cu două curbe este descris în Raportul PRCI 208, PR-3-9113 [12], care oferă de asemenea gama de date de încercare în funcţie de care s-a făcut calibrarea. Aplicabilitatea acestei metode este limitată la ţevi sudate. Este potrivită pentru fluide care prezintă comportament monofazat de descompunere şi pentru gaze bogate care se descompun în limita bifazică [13], la presiuni de lucru de până la 12,0 MPa (1.740 psi), clasele ≤ L555 sau X80 şi 40 < D/t < 115. Dacă valoarea de energie absorbită CVN derivată cu această metodă depăşeşte 100 J (74 forţă picioare-livre), folosind piese de încercare la mărime naturală, valoarea rezilienţei la oprire trebuie corectată. De asemenea, trebuie solicitată asistenţă din partea specialiştilor pentru stabilirea unor astfel de corecţii.

G.10 Metoda AISI – Abordarea 4 Această abordare se bazează pe următoarea ecuaţie, care a fost adaptată statistic la datele testului pentru determinarea rezistenţei la plesnire la scară completă de către AISI [14] şi este potrivită pentru fluide care prezintă comportament monofazat în timpul descompunerii. Aplicarea acestei abordări este limitată la gama de date de încercare în funcţie de care s-a făcut iniţial calibrarea, aproximativ clasele de ţeavă ≤ L485 sau X70 şi D ≤ 1.219 mm (48,000 ţoli). Deşi grosimea peretelui nu este un factor al ecuaţiei, cea mai mare grosime de perete specificată testată a fost de 18,3 mm (0,720 ţoli). Aplicabilitatea acestei abordări este limitată la ţevi sudate. Valorile minime de energie absorbită CVN de mărime normală, KV, exprimate în juli (forţă picior-livră), pot fi calculate conform Ecuaţiei (G.5):

Unde este tensiunea circulară proiectată, exprimată în megapascali (kilo livre per ţol pătrat); D

reprezintă diametrul exterior specificat, exprimat în milimetri (ţoli);

C4 este 3,57 x 10-4 pentru calcule folosind unităţi SI şi 2,40 x 10-2 pentru calculele folosind unităţi USC. Dacă valoarea energiei absorbite CVN derivată folosind această abordare depăşeşte 100 J (74 forţă picioare-livre), pe baza pieselor de încercare în mărime naturală, valoarea rezilienţei la oprire trebuie corectată. De asemenea, trebuie solicitată asistenţă din partea specialiştilor pentru stabilirea unor astfel de corecţii. G.11 Examinări pentru determinarea rezistenţei la plesnire la scară completă Această abordare se bazează pe testul pentru determinarea rezistenţei la plesnire la scară completă pentru a valida rezilienţa la oprire pentru un anumit design al ţevii şi pentru un anumit fluid. De obicei, o gamă de rezilienţe de ţevi este instalată în secţiunea de încercare pentru determinarea rezistenţei la plesnire, rezilienţa ţevii crescând pe fiecare parte a secţiunii de încercare pe măsură ce creşte şi distanţa de la punctul de origine al ruperii. Energia absorbită CVN necesară pentru oprire este stabilită © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

121

ISO 3183:2012(E) pe baza energiei absorbite CVN efectiv în ţeava în care se observă survenirea opririi. Consumul, temperatura şi nivelul presiunii gazului specific din conducte sunt utilizate în testarea pentru determinarea rezistenţei la plesnire. Astfel, aceasta este cea mai generală abordare şi poate fi aplicată la modelele de conductă care nu se regăsesc în rezultatele testelor din baza de date existentă.

122

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) ANEXA H (normativă) Ţevi PSL 2 comandate pentru exploatare în medii cu conţinut de sulf

H.1 Generalităţi Această anexă specifică prevederi suplimentare care se aplică în cazul ţevilor PSL 2 care sunt comandate pentru exploatare în medii cu conţinut de sulf [consultaţi 7.2 c) 55)]. AVERTIZARE – Această anexă nu se va aplica în cazul ţevilor PSL 1, deoarece ţevile PSL 1 nu sunt considerate potrivite pentru exploatare în medii cu conţinut de sulf. NOTĂ Consecinţele defecţiunilor bruşte ale componentelor metalice folosite pentru producţia de petrol şi gaze asociate cu expunerea lor la lichide de extracţie cu conţinut de H2S a determinat dezvoltarea NACE MR0175 [20] şi Publicaţia EFC ulterioară 16 [15]. NACE MR0175/ISO 15156-1 şi ISO 15156-2 [31] au fost dezvoltate folosind respectivele surse pentru a oferi cerinţe şi recomandări pentru calificarea şi selecţia materialelor care urmează a fi aplicate în medii cu conţinut umed de H2S în sisteme de producţie a petrolului şi gazelor. Oţelurile nealiat şi oţelurile slab aliate selectate folosind ISO 15156-2 sunt rezistente la fisurare în medii definite cu conţinut de H2S în producţia de petrol şi gaze, dar nu sunt neapărat imune la fisurare în toate condiţiile de exploatare. Diferite condiţii de exploatare pot necesita examinare alternativă, aspect tratat în ISO 15156-2:2009, Anexa B, care specifică cerinţele pentru calificarea oţelurilor nealiate şi a celor slab aliate pentru exploatare în medii cu conţinut de H2S prin intermediul examinării în laborator.

Intră în responsabilitatea cumpărătorului să selecteze oţelurile nealiate şi slab aliate potrivite pentru mediul de exploatare preconizat.

H.2 Informaţii suplimentare care vor fi furnizate de cumpărător Pe lângă elementele a) până la g) conform celor specificate la 7.1, comanda va indica care dintre următoarele prevederi se aplică pentru articolul specific: a). metoda de turnare a oţelului pentru benzi sau table utilizate pentru producerea ţevilor sudate (consultaţi H.3.3.2.1); b). verificarea cu ultrasunete a benzilor sau tablelor să nu conţină imperfecţiuni de laminare (consultaţi H.3.3.2.4); c). furnizarea de ţevi sudate elicoidal care conţin suduri de capete colaci de bandă/margini tablă (consultaţi H.3.3.2.5); d). compoziţia chimică a claselor intermediare (consultaţi H.4.1.1); e). compoziţia chimică pentru ţevi cu t > 25,0 mm (0,984 ţoli) (consultaţi H.4.1.2); f). limite ale compoziţiei chimice (consultaţi Tabelul H.1, notele de subsol c, d, e, f, i, j şi k); g). frecvenţa încercării durităţii la sudura în cusătură longitudinală a ţevii HFW sau SAW (consultaţi Tabelul H.3); h). testarea SSC pentru calificarea procedurii de producţie (consultaţi Tabelul H.3); i). metode alternative de încercare HIC/SWC şi criterii de admisibilitate asociate (consultaţi H.7.3.1.3); © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

123

ISO 3183:2012(E) j). microfotografii ale fisurilor HIC raportabile (consultaţi H.7.3.1.4); k). metode alternative de încercare SSC şi criterii de admisibilitate asociate pentru calificarea procedurii de producţie (consultaţi H.7.3.2.2); l). abatere de la încercarea durităţii (consultaţi H.7.3.3.2 şi H.7.3.3.3); m). abatere de la 4 amprente ale durităţii [consultaţi H.7.3.3.2 c)]; n). pentru ţevi cu t ≥ 5,0 mm (0,197 ţoli), verificarea cu ultrasunete a imperfecţiunilor de laminare în lungime prelungită de 100 mm (4,0 ţoli) la capetele ţevii (consultaţi K.2.1.3); o). criterii suplimentare de laminare NDT pentru capete (consultaţi K.2.1.3 şi K.2.1.4); p). examinarea cu pulberi magnetice să nu existe imperfecţiuni de laminare la fiecare parte frontală/teşitură a ţevii (consultaţi K.2.1.4); q). verificarea dimensiunii/densităţii laminării (consultaţi K.3.2.2); r). acoperire mărită pentru măsurări cu ultrasunete a grosimii pentru ţeava SMLS (consultaţi K.3.3); s). aplicarea uneia sau a mai multor operaţiuni suplimentare de examinare nedistructivă pentru ţeava SMLS (consultaţi K.3.4); t). examinarea suplimentară NDT SMLS (consultaţi K.3.4); u). examinarea cu ultrasunete a ţevii SMLS pentru a detecta imperfecţiunile în secţiunea transversală (consultaţi K.3.4.1); v). examinarea întregii suprafeţe a ţevii SMLS folosind metoda dispersiei de flux pentru detectarea imperfecţiunilor în secţiunea longitudinală şi cea transversală (consultaţi K.3.4.2); w). examinarea întregii suprafeţe a ţevii SMLS prin metoda curentului turbionar (consultaţi K.3.4.3); x). examinarea cu pulberi magnetice a întregii suprafeţe a ţevii (consultaţi K.3.4.4); y). limitarea mărimii laminării individuale la 100 mm2 (0,16 ţoli2) (consultaţi Tabelul K.1); z). nivelul de acceptare ISO 10893-11:2011 U2/U2H pentru examinarea nedistructivă a sudurii ţevii HFW ( consultaţi K.4.1); aa). criterii de admisibilitate alternative UT ISO 10893-10 pentru sudură HFW [consultaţi K.4.1 b)]; bb). examinarea cu ultrasunete a corpului ţevii HFW să nu conţină imperfecţiuni de laminare (consultaţi K.4.2); cc). examinarea cu ultrasunete a capetelor cu benzi/table din zonele alăturate sudurii să nu conţină imperfecţiuni de laminare (consultaţi K.4.3); dd). examinarea nedistructivă a corpului ţevii HFW folosind metoda cu ultrasunete sau cea a dispersiei de flux (consultaţi K.4.4); ee). examinarea nedistructivă suplimentară (consultaţi K.4.4); ff). utilizarea de crestături în adâncime fixe pentru standardizarea echipamentelor [consultaţi K.5.1.1. c)]; gg). examinarea radiografică a capetelor de ţeavă (capete de ţeavă neexaminate) şi a zonelor reparate [consultaţi K.5.3 a)]; 124

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) hh). examinarea cu pulberi magnetice a sudurii la capetele de ţeavă la ţevile SAW (consultaţi K.5.4); ii). NDT suplimentară pentru SAW (consultaţi K.5.4).

H.3 Fabricare H.3.1 Procedura de fabricare Toate ţevile vor fi fabricate în conformitate cu o procedură de fabricare care a fost calificată în conformitate cu Anexa B şi posibil completată cu examinări suplimentare (consultaţi Tabelul H.3). H.3.2 Elaborarea oţelului H.3.2.1 Oţelul va fi realizat într-o aplicare de oţel pur folosind fie procesul de bază de elaborare a oţelului cu oxigen fie procesul cu cuptor electric şi va fi calmat. H.3.2.2 Se vor aplica procese de degazificare sub vid sau alte procese alternative pentru a reduce conţinutul de gaze din oţel. H.3.2.3 Oţelul topit va fi tratat pentru controlul formei incluziunilor. Se poate conveni între cumpărător şi producător asupra unei proceduri (de exemplu, examinare metalografică) pentru a evalua eficacitatea controlului formei incluziunilor. Pentru niveluri de sulf ≤ 0,001%, se poate renunţa prin acord comun la controlul formei incluziunilor. H.3.3 Fabricarea ţevii H.3.3.1 Ţeava SMLS Ţeava SMLS va fi fabricată din oţel aplicat prin turnare continuă sau din oţel în lingouri. Dacă se foloseşte procesul de finisare la rece, acest lucru va trebui menţionat în documentul de examinare. H.3.3.2 Ţeava sudată H.3.3.2.1 Cu excepţia cazului în care se convine altfel, colacul şi tabla folosite pentru fabricarea ţevii sudate vor fi laminate din bucăţi aplicate prin turnare continuă sau turnare sub presiune. Ţeava va fi SAWL, SAWH sau HFW. H.3.3.2.2 Pentru ţeava HFW, marginile de îmbinare ale colacului sau tablei trebuie tăiate, frezate sau prelucrate înainte de sudare. H.3.3.2.3 Colacul şi tabla folosite pentru fabricarea ţevii sudate vor fi verificate vizual după laminare. Verificarea vizuală a colacului folosit pentru fabricarea ţevii sudate poate fi sau la banda întinsă sau la marginile colacului. H.3.3.2.4 Dacă se convine pentru ţeava HFW, astfel de colaci şi table vor fi examinate cu ultrasunete pentru a detecta imperfecţiuni de laminare sau deteriorări mecanice în conformitate cu Clauza K.4, fie înainte fie după debitarea colacului sau a tablei, sau ţeava finalizată va fi supusă unei examinări a întregii suprafeţe, inclusiv prin examinare cu ultrasunete. H.3.3.2.5 Dacă se convine, se pot livra ţevi sudate elicoidal realizate din colac/tablă şi care conţin suduri de capete colaci de bandă/margini tablă, cu condiţia ca astfel de suduri să fie localizate la cel puţin 300 mm de capetele de ţeavă şi să fi fost supuse aceleiaşi examinări nedistructive cerute în Anexa K pentru capete colaci/margini tablă şi suduri. © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

125

ISO 3183:2012(E) H.3.3.2.6 Sudura de prindere intermitentă a canalului SAWL sau SAWH nu va fi utilizată, decât dacă cumpărătorul a aprobat datele furnizate de producător pentru a demonstra faptul că toate proprietăţile mecanice specificate pentru ţeavă pot fi obţinute atât la poziţia sudurii de prindere şi la poziţiile intermediare. H.3.3.3 Elemente îmbinate Nu se vor livra elemente îmbinate, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel. NOTĂ Este responsabilitatea cumpărătorului şi a producătorului să convină asupra procedurilor pentru sudare şi asupra testelor de calificare pentru elementele îmbinate specifice utilizate în medii cu conţinut de sulf.

H.4 Criterii de admisibilitate H.4.1 Compoziţie chimică H.4.1.1 Pentru ţevi cu t ≤ 25,0 mm (0,984 ţoli), compoziţia chimică pentru clasele standard va fi cea specificată în Tabelul H.1, iar compoziţia chimică pentru clasele intermediare va fi cea convenită, dar compatibilă cu cele specificate pentru clasele standard în Tabelul H.1. Denumirea ţevii va fi cea specificată în Tabelul H.1 şi va consta dintr-o literă sau un caracter alfanumeric prin care se identifică clasa, urmat(ă) de un sufix care constă dintr-o literă (N, Q sau M) prin care se identifică starea de livrare şi o a doua literă (S) prin care se identifică starea de exploatare. H.4.1.2 Pentru ţevi cu t > 25,0 mm (0,984 ţoli), compoziţia chimică va fi conform celor convenite, conform cerinţelor specificate în Tabelul H.1, cu modificările necesare. Tabelul H.1 – Compoziţia chimică pentru ţevi cu t ≤ 25,0 mm (0,984 ţoli) Clasa de oţel

Procent masic, pe baza analizelor şarjei şi a produsului % maxim Cb

L245NS sau BNS L290NS sauX42NS L320NS sau X46NS L360NS sau X52NS L245QS sau BQS L290QS sau X42QS L320QS sau X46QS L360QS sau X52QS L390QS sau X56QS L415QS sau X60QS L450QS sau X65QS L485QS sau X70QS

0,14 0,14 0,14 0,16 0,14 0,14 0,15 0,16 0,16 0,16 0,16 0,16

L245MS sau BMS L290MS sau X42MS L320MS sau X46MS L360MS sau X52MS L390MS sau X56MS L415MS sau X60MS

0,10 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10

126

| Si | Mn b | P | S | V | Ţevi SMLS şi ţevi sudate f 0,40 1,35 0,020 0,003 e e 0,40 1,35 0,020 0,003 0,05 0,40 1,40 0,020 0,003 e 0,07 0,45 1,65 0,020 0,003 e 0,10 0,40 1,35 0,020 0,003 e 0,04 0,40 1,35 0,020 0,003 e 0,04 0,45 1,40 0,020 0,003 e 0,05 0,45 1,65 0,020 0,003 e 0,07 0,45 1,65 0,020 0,003 e 0,07 0,45 1,65 0,020 0,003 e 0,08 0,45 1,65 0,020 0,003 e 0,09 0,45 1,65 0,020 0,003 e 0,09 Ţevi sudate 0,40 1,25 0,020 0,002 e 0,04 0,40 1,25 0,020 0,002 e 0,04 0,45 1,35 0,020 0.002 e 0,05 0,45 1,45 0,020 0,002 e 0,05 0,45 1,45 0,020 0,002 e 0,06 0,45 1,45 0,020 0,002 e 0,08

Nb f

| Ti

0,05 0,05 0,05 0,04 0,04 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05

0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,06 0,06

0,04 0,04 0,05 0,06 0,08 0,08

0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,06

| Altele g

— g g

— — — g g g, i, k g, i, k g, i, k

— — — — g g, i

c, d

Carbon echivalent a % maxim CEIIW CEPcm w 0,36 0,36 0,38 0,43 0,34 0,34 0,36 0,39 0,40 0,41 0,42 0,42 — — — — — —

0,19 h 0,19 h 0,20 h 0,22 h 0,19 h 0,19 h 0,20 h 0,20 h 0.21 h 0,22 h 0,22 h 0,22 h 0,19 0,19 0,20 0,20 0,21 0,21

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) g, i, j L450MS sau X65MS 0,10 0,45 1,60 0,020 0,002 e 0,10 0,08 0,06 — 0,22 e g, i, j L485MS sau X70MS 0,10 0.45 1,60 0,020 0,002 0,10 0,08 0,06 — 0,22 a Pe baza analizei produsului (consultaţi 9.2.4 şi 9.2.5). Limitele CE IIW se aplică dacă C > 0,12 %, iar limitele CEPcm se aplică dacă C ≤ 0,12 %. b Pentru fiecare scădere de 0,01 % sub valoarea maximă specificată pentru C, se permite o creştere de 0,05 % peste valoarea maximă specificată pentru Mn, până la o creştere maximă de 0,20%. c Altotal ≤ 0,060 %; N ≤ 0,012 %; Al/N ≥ 2:1 (nu este aplicabil pentru oţelul calmat cu titan sau tratat cu titan); Cu ≤ 0,35 % (dacă se convine, Cu < 0,10 %); Ni < 0,30 %; Cr ≤ 0,30 %; Mo ≤ 0,15 %; B ≤ 0,0005 %. d La ţevile sudate unde se adaugă în mod intenţionat calciu, cu excepţia cazurilor în care se convine altfel, Ca/S > 1,5 dacă S > 0,0015 %. Pentru ţevi SMLS şi ţevi sudate, Ca < 0,006 %. e Limita maximă pentru concentraţia de sulf poate fi mărită la < 0,008 % pentru ţevile SMLS şi, dacă se convine, la < 0,006 % pentru ţevi sudate. Pentru astfel de niveluri ridicate de sulf în ţevile sudate, se poate conveni asupra unor rapoarte mai mici de Ca/S. f Cu excepţia cazului în care se convine altfel, Nb + V < 0,06 %. g Nb + V +Ti ≤ 0,15 %. h Pentru ţevile SMLS, valoarea CE Pcm menţionată poate fi mărită cu 0,03. i Dacă se convine, Mo ≤ 0,35 %. j Dacă se convine, Cr < 0,45 %. k Dacă se convine, Cr ≤ 0,45 % şi Ni ≤ 0,50 %.

H.4.2 Proprietăţi de rezistenţă la întindere H.4.2.1 Proprietăţile de rezistenţă la întindere vor fi cele specificate în Tabelul H.2. Tabelul H.2 – Cerinţe pentru rezultatele încercărilor la întindere Clasa de oţel din care este făcută ţeava

Corpul ţevii în cazul ţevilor SMLS şi a ţevilor sudate Rezistenţa de curgere a

Rezistenţă de rupere la întindere a

Raport b

Rt0,5 MPa (psi)

Rm MPa (psi)

Rt0,5/Rm

Af %

Rm MPa (psi)

minim L245NS sau BNS L245QS sau BQS L245MS sau BMS L290NS sauX42NS L290QS sau X42QS L290MS sau X42MS L320NS sau X46NS L320QS sau X46QS L320MS sau X46MS L360NS sau X52NS L360QS sau X52QS L360MS sau X52MS L390QS sau X56QS L390MS sau X56MS L415QS sau X60QS L415MS sau X60MS L450QS sau X65QS L450MS sau X65MS L485QS sau X70QS L485MS sau X70MS

Sudură ţevi HFW şi ţevi SAW

maxim

Alungire (la 50 Rezistenţă de rupere mm sau 2 ţoli) la întindere c

minim

maxim

maxim

minim

minim

245 450 d (35.500) (65.300) d

415 (60.200)

655 (95.000)

0,93

e

415 (60.200)

290 (42.100)

495 (71.800)

415 (60.200)

655 (95.000)

0,93

e

415 (60.200)

320 (46.400)

525 (76.100)

435 (63.100)

655 (95.000)

0,93

e

435 (63.100)

360 (52.200)

530 (76.900)

460 (66.700)

760 (110.200)

0,93

e

460 (66.700)

390 (56.600) 415 (60.200) 450 (65.300) 485 (70.300)

545 (79.000) 565 (81.900) 600 (87.000) 635 (92.100)

490 (71.100) 520 (75.400) 535 (77.600) 570 (82.700)

760 (110.200) 760 (110.200) 760 (110.200) 760 (110.200)

0,93

e

0,93

e

0,93

e

0,93

e

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

490 (71.100) 520 (75.400) 535 (77.600) 570 (82.700)

127

ISO 3183:2012(E) Pentru clasele intermediare, diferenţa dintre rezistenţa de curgere maximă specificată şi rezistenţa de curgere minimă specificată va fi cea specificată în tabel pentru următoarea clasă mai mare, iar diferenţa dintre rezistenţa de rupere la întindere minimă specificată şi rezistenţa de rupere la întindere maximă specificată va fi cea specificată în tabel pentru următoarea clasă mai mare. Pentru clase intermediare, rezistenţa de rupere la întindere va fi ≤ 760 MPa (110.200 psi). b Această limită se aplică pentru ţevile cu D > 323,9 mm (12,750 ţoli). c Pentru clasele intermediare, rezistenţa de rupere la întindere minimă specificată a sudării va avea aceeaşi valoare ca cea determinată pentru corpul ţevii folosind nota de subsol a). d Pentru ţevile care necesită încercare longitudinală, rezistenţa de curgere maximă va fi ≤ 495 MPa (71.800 psi). e Alungirea minimă specificată, Af, la 50 mm sau 2 ţoli, exprimată în procent şi rotunjită la cel mai apropriat procent, va fi stabilită folosind următoarea ecuaţie: a

Unde C este 1.940 pentru calcule folosind unităţi SI şi 625.000 pentru calcule folosind unităţi USC; AXC reprezintă zona transversală a piesei de încercare utilizate la încercarea de întindere aplicabilă, exprimată în milimetri pătraţi (ţoli pătraţi), după cum urmează: - Pentru piese de încercare transversale circulare, 130 mm2 (0,20 ţoli2) pentru piese de încercare cu diametrul de 12,7 mm (0,500 ţoli) şi 8,9 m (0,350 ţoli); şi de 65 mm 2 (0,10 ţoli2) pentru piese de încercare cu diametrul de 6,4 mm (0,250 ţoli); - Pentru piese de încercare pe secţiune completă, valoarea mai mică dintre 485 mm 2 (0,75 ţoli2) şi secţiunea transversală a piesei de încercare, derivată folosind diametrul exterior specificat şi grosimea specificată a peretelui ţevii, rotunjită la cea mai apropriată valoare de 10 mm2 (0,01 ţoli2); - Pentru piese de încercare din benzi, valoarea mai mică dintre 485 mm2 (0,75 ţoli2) şi secţiunea transversală a piesei de încercare, derivată folosind lăţimea specificată a piesei de încercare şi grosimea specificată a peretelui ţevii, rotunjită la cea mai apropriată valoare de 10 mm2 (0,01 ţoli2); U reprezintă rezistenţa de rupere la tracţiune minimă specificată, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat).

H.4.3 Încercarea HIC/SWC Încercarea pentru evaluarea rezistenţei fisurării induse de hidrogen va întruni următoarele criterii de admisibilitate, fiecare raport fiind media maxim permisă pentru trei secţiuni per mostră de încercare când se testează în Soluţia (Mediul) A (consultaţi ISO 15156-2:2009), Tabelul B.3): a). coeficientul de sensibilitate la fisurare (CSR – crack sensitivity ratio) ≤ 2 %; b). coeficientul de lungime a fisurării (CLR – crack length ratio) ≤ 15 %; c). coeficientul de grosime a fisurării (CTR – crack thickness ratio) ≤ 5 %. Dacă testele HIC/SWC se efectuează în medii alternative (consultaţi H.7.3.1.3) pentru a simula condiţii de exploatare specifice, se poate conveni asupra unor criterii alternative de admisibilitate. H.4.4 Încercarea durităţii Pentru piesele de încercare supuse la încercarea durităţii (consultaţi H.7.3), duritatea corpului ţevii, a sudurii şi HAZ vor fi ≤ 250 HV10 sau 22 HRC (70,6 HR 15N). Dacă se convine cu utilizatorul final şi dacă grosimea specificată a peretelui este mai mare decât 9 mm, duritatea maximă acceptabilă măsurată la amprentele din rândul care este la 1,5 mm de suprafaţa ţevii OD (consultaţi Figura H.1) va fi ≤ 275 HV10 sau 26 HRC (73,0 HR 15N). NOTA 1 ISO 15156-2 oferă indicaţii suplimentare utilizatorului final. Cerinţele pentru limitele alternative de duritate pentru capacul pentru sudură din ISO 15156-2 includ faptul că respectivul capac de sudură nu va fi expus direct în mediul cu conţinut de sulf.

128

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) NOTA 2 Testul este efectuat folosind încercarea durităţii Vickers sau folosind aparatul de măsurare a durităţii Rockwell HR 15N şi, unde este folosit acesta din urmă, se poate face o conversie a valorilor durităţii în scara Rockwell C, dacă este cazul.

H.4.5 Testarea SSC După îndepărtarea mostrelor de încercare (consultaţi H.7.3.2) din mediul de încercare, suprafaţa mostrei aflată anterior sub presiune va fi examinată sub un microscop cu consum redus de curent la o mărire de X10. Dacă se formează fisuri sau crăpări de rupere la nivelul suprafeţei pe suprafaţa pusă sub presiune a mostrei de încercare va reprezenta o respingere a mostrei, cu excepţia cazului în care se poate demonstra că acestea nu rezultă din crăparea sub presiunea sulfurii. H.5. Condiţii, imperfecţiuni şi defecte la nivelul suprafeţei H.5.1 Imperfecţiunile de la nivelul suprafeţei, altele decât subtăieturile de la ţeava SAW, identificate la verificarea vizuală, vor fi investigate, clasificate şi tratate după cum urmează: a). imperfecţiunile care au o adâncime ≤ 0,05 t şi nu încalcă grosimea minimă permisă a peretelui vor fi clasificate drept imperfecţiuni acceptabile şi vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.1. NOTĂ Există posibilitatea existenţei unor cerinţe speciale pentru clasificarea imperfecţiunilor de suprafaţă specificate în comandă dacă ţeava urmează să fie vopsită ulterior.

b). Imperfecţiunile care au o adâncime > 0,05 t şi nu încalcă grosimea minimă permisă a peretelui vor fi clasificate ca defecte şi vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.2, C.3 b) sau C.3 c). c). Imperfecţiunile care încalcă grosimea minimă permisă a peretelui vor fi clasificate ca defecte şi vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.3 b) sau C.3 c). H.5.2 Pentru ţevi sudate, orice punct oţelit mai mare de 50 mm (2,0 ţoli) în orice direcţie va fi clasificat ca defect dacă duritatea sa, pe baza amprentelor individuale, depăşeşte a) 250 HV10, 22 HRC sau 240 HBW pe suprafaţa internă a ţevii sau pe reparaţia la cordonul de sudură internă, sau b) 275 HV10, 27 HRC sau 260 HBW pe suprafaţa externă a ţevii sau pe reparaţia la cordonul de sudură externă. Ţevile care conţin astfel de defecte vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.3 b) sau C.3 c). H.6 Bavura sudurii la ţeava HFW Bavura interioară nu va depăşi conturul ţevii cu mai mult de 0,3 mm (0,012 ţoli) + 0,05 t. H.7 Examinare H.7.1 Examinare specifică Frecvenţa examinărilor va fi cea specificată în Tabelul 18, cu excepţia celor modificate în mod specific în Tabelul H.3.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

129

ISO 3183:2012(E) Tabelul H.3 - Frecvenţa examinărilor Tip de ţeavă

Frecvenţa examinării

1 Încercarea durităţii la ţevi cu D < 508 mm (20,000 ţoli)

SMLS, HFW, SAWL sau SAWH

2 Încercarea durităţii la ţevi cu D ≥ 508 mm (20,000 ţoli)

SMLS, HFW, SAWL sau SAWH

O dată per unitate de încercare de până la 100 de bucăţi de ţeavă cu acelaşi coeficient de expandare la rece a O dată per unitate de încercare de până la 50 de bucăţi de ţeavă cu acelaşi coeficient de expandare la rece a Fiecare punct oţelit găsit pe suprafaţa interioară sau exterioară a ţevii Conform celor specificate în comandă

Nr.

Tip de examinare

3 Încercarea durităţii punctelor oţelite la ţevi HFW, SAWL sau sudate SAWH 4 Dacă se convine, încercarea durităţii sudurii HFW, SAWL sau longitudinale sau elicoidale a ţevii sudate SAWH 5 Diametrul ţevii şi ovalizare pentru ţevi cu D SMLS, HFW, SAWL ≤ 168,3 mm (6,625 ţoli) sau SAWH 6 Diametrul ţevii şi ovalizare pentru ţevi cu D SMLS, HFW, SAWL > 168,3 mm (6,625 ţoli) sau SAWH 7 Examinare nedistructivă SMLS, HFW, SAWL sau SAWH 8 Testare HIC SMLS, HFW, SAWL sau SAWH

O dată per unitate de încercare de până la 100 de bucăţi de ţeavă O dată per unitate de încercare de până la 20 de bucăţi de ţeavă În conformitate cu Anexa K

Un test pentru fiecare din primele trei şarje aplicate; ulterior, cel puţin un test la fiecare zece şarje de oţel 9 Dacă se convine, testare SSC SMLS, HFW, SAWL Un test pentru fiecare ţeavă furnizată sau SAWH pentru calificarea procedurii de fabricaţie a Coeficientul de expandare la rece este proiectat de producător şi este derivat folosind diametrul sau circumferinţa exterioară specificată anterioară expandării şi diametrul sau circumferinţa exterioară specificată ulterioară expandării. O creştere sau scădere a coeficientului de expandare la rece mai mare de 0,002 necesită crearea unei noi unităţi de încercare.

H.7.2 Mostre şi piese de încercare pentru încercări mecanice şi tehnologice H.7.2.1 Generalităţi H.7.2.1.1 Pentru încercările la întindere, încercările dinamice la şoc CVN, încercările DWT, încercările la încovoiere ghidată, încercările de aplatizare, încercările durităţii, încercările HIC, încercările cordonului pe ţeavă şi încercările SSC, mostrele vor fi prelevate şi se vor pregăti piese de încercare în conformitate cu standardul de referinţă aplicabil. H.7.2.1.1 Mostrele şi piesele de încercare pentru diferite tipuri de încercări vor fi luate din poziţiile specificate în Figurile 5 şi 6 şi conform celor specificate în Tabelul H.4, luând în considerare detaliile suplimentare din 10.2.3.2 până la 10.2.3.7, 10.2.4 şi H.7.2.2 până la H.7.2.4. H.7.2.2 Mostre pentru încercările HIC/SWC Mostrele pentru încercările HIC/SWC vor fi prelevate în conformitate cu NACE TM0284. H.7.2.3 Mostre şi piese de încercare pentru încercările SSC H.7.2.3.1 Trei piese de încercare vor fi prelevate din fiecare mostră. H.7.2.3.2 Cu excepţia cazului în care se convine altfel, piesele de încercare pentru încercările SSC la îndoire în patru puncte vor fi ≥ 115 mm (4,5 ţoli) lungime x 15 mm (0,59 ţoli) lăţime x 5 mm (0,20 ţoli) grosime. Pentru ţevile sudate, piesa de încercare va conţine sudura longitudinală sau elicoidală în centrul zonei încercate, iar piesa de încercare va fi orientată transversal faţă de sudură [Figura 5 b) şi 130

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) c), punctul cheie 1)]. Pentru ţeava fără sudură, mostra va fi orientată longitudinal faţă de corpul ţevii [Figura 5 a), punctul cheie 1)]. Dacă se convine, mostrele pot fi aplatizate. Cu excepţia cazului în care se convine altfel, mostrele vor fi prelucrate din suprafaţa interioară a ţevii. H.7.2.4 Mostre pentru încercările durităţii Mostrele pentru încercările durităţii vor fi luate din capătul ţevilor selectate şi, pentru ţevile sudate, fiecare mostră va conţine o secţiune din sudura longitudinală sau elicoidală în partea centrală (consultaţi Figura H.1).

Tabelul H.4 - Numărul, orientarea şi poziţia pieselor de încercare per mostră pentru încercările durităţii Tip de ţeavă

Poziţia mostrei

SMLS b [consultaţi Figura 5 a)] SAWL [consultaţi Figura 5 b)] SAWH [consultaţi Figura 5 c)] SAWH [consultaţi Figura 5 c)]

Corpul ţevii Sudură Sudură Sudură capete colaci de bandă/margini tablă Sudură

HFW [consultaţi Figura 5 b)]

Numărul, orientarea şi poziţia pieselor de încercare per mostră a Diametru exterior specificat D mm (ţoli) < 508 (20,000) ≥ 508 (20,000) 1T 1T 1W 1W c 1W 1W 1WS 1WS 1W

1W

Consultaţi Figura 5 pentru explicarea simbolurilor folosite pentru a indica orientarea şi poziţia. Se aplică atât pentru ţevile SMLS expandate la rece cât şi pentru ţevile SMLS neexpandate. c Pentru ţevile cu sudură dublă, se vor încerca ambele suduri longitudinale în ţeava selectată pentru a reprezenta unitatea de încercare. a

b

H.7.3 Metode de încercare H.7.3.1 Încercarea HIC/SWC H.7.3.1.1 Încercările HIC/SWC vor fi efectuate şi raportate în conformitate cu NACE TM0284. H.7.3.1.2 Cu excepţia celor permise de H.7.3.1.3, încercările HIC/SWC vor fi efectuate într-un mediu care întruneşte cerinţele NACE TM0284:2011, Soluţia A. H.7.3.1.3 Dacă se convine, încercările HIC/SWC pot fi efectuate: - într-un mediu alternativ (consultaţi ISO 15156-2:2009, Tabelul B.3), inclusiv NACE TM0284:2011, Soluţia B. - cu o presiune parţială de H2S potrivită pentru aplicaţia prevăzută; şi - cu criteriile de admisibilitate care sunt egale cu sau mai stringente decât cele specificate în H.4.3. H.7.3.1.4 Valorile coeficientului de lungime a fisurării, ale coeficientului de grosime a fisurării şi ale coeficientul de sensibilitate la fisurare vor fi raportate. Dacă se convine, împreună cu raportul se vor trimite fotografii cu orice crăpare care trebuie reportată. © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

131

ISO 3183:2012(E) H.7.3.2 Evaluarea SSC H.7.3.2.1 Cu excepţia celor permise de H.7.3.2.2, încercările SSC vor fi efectuate după cum urmează: - Controlul soluţiei folosite la metoda de încercare va fi în conformitate cu NACE TM0177:2005, Metoda C. - Piesa de încercare va fi conform celor definite în ISO 7539-2, ASTM G39 sau subclauza H.7.2.3.3 din acest Standard Internaţional. - Soluţia de încercare va fi Soluţia A, conform celor definite în NACE TM0177:2005. - Durata încercării va fi de 720 ore. Cu excepţia celor permise de H.7.2.2, piesele de încercare vor fi supuse la sarcini de până la 0,72 ori valoarea rezistenţei de rupere la întindere minimă specificată a ţevii. NOTĂ Utilizarea unei sarcini egale cu 0,72 ori valoarea rezistenţei de rupere la întindere minimă specificată în încercarea SSC nu asigură în mod necesar suficiente date tehnice justificative privind faptul că materialul a fost precalificat pentru toate aplicaţiile în medii cu conţinut de sulf. Pentru informaţii suplimentare privind precalificarea, consultaţi ISO 15156-2.

H.7.3.2.2 Dacă s-a convenit, se pot folosi metode de încercare SSC alternative, medii alternative (inclusiv o presiune parţială de H2S potrivită pentru aplicaţia prevăzută) şi criterii de admisibilitate asociate (consultaţi ISO 15156.2:2009, Tabelul B.1). Dacă se folosesc astfel de încercări, împreună cu rezultatele încercărilor trebuie raportate şi detaliile complete privind mediul şi condiţiile de încercare. H.7.3.3 Încercarea durităţii H.7.3.3.1 Încercarea durităţii pe metalul de bază va fi efectuată folosind încercarea Vickers în conformitate cu ISO 6507-1 sau ASTM E384 sau folosind încercarea Rockwell HR 15N în conformitate cu ISO 6508-1 sau ASTM E18. În caz de neînţelegeri, se va aplica metoda Vickers. Încercarea durităţii pe HAZ şi sudură va fi efectuată în conformitate cu ISO 6507-1 sau ASTM E384. În cazul încercărilor pentru corpul ţevii şi pentru metalul de bază, citirile individuale ale durităţii care depăşesc nivelul de acceptare aplicabil pot fi considerate acceptabile dacă media a cel puţin trei şi a cel mult şase citiri suplimentare făcute în imediata apropiere nu depăşeşte limita de admisibilitate aplicabilă şi dacă nicio astfel de citire individuală nu depăşeşte limita de admisibilitate cu mai mult de 10 unităţi HV10 sau două unităţi HRC, oricare este aplicabilă. NOTĂ Testul este efectuat folosind încercarea durităţii Vickers sau folosind aparatul de măsurare a durităţii Rockwell HR 15N şi, unde este folosit acesta din urmă, se poate face o conversie a valorilor durităţii în scara Rockwell C, dacă este cazul.

H.7.3.3.2 Poziţiile pentru încercarea durităţii pentru ţevi SMLS vor fi cele indicate în Figura H.1 a), cu următoarele excepţii: a). pentru ţevi cu t < 4,0 mm (0,156 ţoli), este necesară efectuarea doar a liniei transversale pentru grosimea centrală; b). pentru ţevi cu 4,0 mm (0,156 ţoli) ≤ t < 6 mm (0,236 ţoli), este necesară efectuarea doar a liniilor transversale pentru suprafeţele interioare şi exterioare; şi 132

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) c). dacă s-a convenit, trei amprente la fiecare poziţie pe grosime indicată în Figura H.1 a) sunt acceptabile. H.7.3.3.3 Poziţiile pentru încercarea durităţii la ţevile sudate vor include secţiunea transversală de sudare. Se vor aplica amprente în metalul de bază, în HAZ vizibil şi pe linia centrală a sudurii, conform celor indicate în Figura H.1 b) şi c), cu următoarele excepţii: a). pentru ţevi cu t < 4,0 mm (0,156 ţoli), este necesară efectuarea doar a liniei transversale pentru grosimea centrală; b). pentru ţevi cu 4,0 mm (0,156 ţoli) ≤ t < 6 mm (0,236 ţoli), este necesară efectuarea doar a liniilor transversale pentru suprafeţele interioare şi exterioare; şi c). dacă s-a convenit, distanţa de la linia de sudură a amprentelor în metalul de bază poate fi mai mică decât cea indicată în Figura H.1 c), cu condiţia ca aceste amprente să rămână situate în metalul de bază. H.7.4 Examinarea nedistructivă Pentru examinarea nedistructivă, consultaţi H.3.3.2.3 până la H.3.3.2.5 şi Anexa K. H.7.5 Reexaminări HIC/SWC În cazul în care un set de mostre de încercare HIC/SWC nu întruneşte criteriile de admisibilitate, efectuarea reexaminării va fi convenită de cumpărător şi producător. Dacă este aplicabil, reprocesarea va fi cea definită la 10.2.11. H.8. Marcarea ţevilor Pe lângă marcările ţevilor cerute la punctul 11.2, marcările ţevilor vor include un număr de identificare care să permită corelarea produsului sau a unităţii de livrare cu documentul de examinare eliberat. Doar ţevile care corespund cerinţelor acestui Standard Internaţional pentru PSL 2 împreună cu cerinţele suplimentare din Anexa H pot fi marcate ca fiind în conformitate cu acest standard şi pot avea litera „S” aplicată în denumirea clasei pentru a indica faptul că ţeava este destinată exploatării în medii cu conţinut de sulf. Ţevile care întrunesc cerinţele din Anexa H şi cele din Anexa J vor fi marcate cu marcările sufix „S” şi „O” în denumirea claselor (de exemplu, X52MS/X52MO sau L360MS/L360MO).

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

133

ISO 3183:2012(E) Dimensiuni în milimetri (ţoli)

a). Ţeavă SMLS Figura H.1 – Poziţia pentru încercările durităţii (continuare pe pagina următoare) Dimensiuni în milimetri (ţoli)

b). Ţeavă SAW

134

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

c). Ţeavă HFW a

linia centrală a sudurii.

b

0,75 mm (0,03 ţoli) de la linia de fuziune.

c

1 t de la linia de fuziune.

d

distanţă de 1,00 mm (0,04 ţoli) în HAZ vizibil.

e

de la suprafeţe interioare şi exterioare. Figura H.1 – Poziţia pentru încercările durităţii

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

135

ISO 3183:2012(E) Anexa I (normativă) Ţevi comandate ca ţevi „prin conducte de evacuare” (TFL – Through the Flowline)

I.1 Generalităţi Această anexă specifică prevederile suplimentare care se aplică în cazul ţevilor care sunt comandate ca ţevi TFL [consultaţi 7.2 c) 54)]. I.2 Informaţii suplimentare care vor fi furnizate de cumpărător Comanda va specifica care dintre următoarele prevederi se aplică pentru articolul specific: a). tipul de lungime (consultaţi I.4); b). furnizarea de elemente îmbinate (consultaţi I.4). I.3 Dimensiuni şi clase Ţevile TFL vor fi ţevi SMLS sau cu sudură în cusătură longitudinală având diametrele exterioare specificate, grosimile de perete specificate şi clasele indicate în Tabelul I.1. I.4 Lungimi şi elemente îmbinate Cu excepţia cazului în care se convine altfel, ţeava TFL va fi livrată în bucăţi variabile de 12 m (40 picioare) fără elemente îmbinate.

I.5 Proba de perforare I.5.1 Fiecare bucată de ţeavă va fi testată pe toată lungimea sa cu o mandrină de perforare cilindrică care întruneşte dimensiunile indicate în Tabelul I.2. În timpul probei de perforare, ţeava va fi susţinută corespunzător pentru a preveni flexiunea şi nu va conţine materiale străine. I.5.2 Capătul principal al mandrinei de perforare cilindrice va fi rotunjit, pentru a permite accesul facil în ţeavă. Mandrina va trece liber prin ţeavă cu o forţă rezonabilă exercitată adecvată asupra masei mandrinei utilizate la probă. I.6 Încercarea hidrostatică Fiecare bucată de ţeavă TFL va fi supusă încercării hidrostatice, în conformitate cu cerinţele de la punctul 9.4, excepţie făcând presiunile minime de încercare, care vor fi cele indicate în Tabelul I.1. NOTĂ Presiunile de încercare indicate în Tabelul I.1 reprezintă valoarea mai mică dintre 68,9 MPa (9.990 psi) şi presiunile derivate folosind Ecuaţia (6), folosind o tensiune circulară „S” egală cu 80% din rezistenţa de curgere minimă specificată a ţevii.

136

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) I.7 Marcarea ale ţevilor Pe lângă marcările ţevilor cerute la punctul 11.2, menţionarea nivelului de specificare al produsului va fi urmat de litera „I” pentru a indica faptul că se aplică Anexa I. Tabelul I.1 – Dimensiuni, mase per unitate de lungime şi presiuni de încercare pentru ţeava TFL Diametru exterior specificat D mm (ţoli)

60,3 (2,375) 73,0 (2,875) 73,0 (2,875) 88,9 (3,500) 101,6 (4,000) 101,6 (4,000) 101,6 (4,000) 101,6 (4,000) 114,3 (4,500) 114,3 (4,500)

Grosime a peretelui specificată t mm (ţoli)

Diametru interior calculat d mm (ţoli)

4,8 (0,188) 50,7 (1,999) 11,1 (0,438) 50,8 (1,999) 5,5 (0,216) 62,0 (2,443) 13,5 (0,530) 61,9 (2,440) 19,1 (0,750) 63,4 (2,500) 12,7 (0,500) 76,2 (3,000) 12,7 (0,500) 76,2 (3,000) 6,4 (0,250) 88,8 (3,500) 19,1 (0,750) 66,1 (3,000) 7,1 (0,281) 100,1 (3,938)

Clasă

L390 sau X56 L390 sau X56 L390 sau X56 L390 sau X56 L415 sau X60 L290 sau X42 L415 sau X60 L485 sau X70 L360 sau X52 L485 sau X70

Masă per unitate de lungime kg/m (livre/picioare)

Presiune pentru încercarea hidrostatică (minimă) MPa (psi)

6,57 (4,40) 16,94 (11,41) 9,16 (6,14) 25,10 (16,83) 38,86 (26,06) 27,84 (18,71) 27,84 (18,71) 15,02 (10,02) 44,84 (30,07) 18,77 (12,67)

49,2 (7.140) 68,9 (9.990) 46,5 (6.740) 68,9 (9.990) 68,9 (9.990) 57,9 (8.400) 68,9 (9.990) 48,6 (7.050) 68,9 (9.990) 48,0 (6.960)

Tabelul I.2 – Dimensiuni ale şablonului Dimensiune exterioară specificată a ţevii D mm (ţoli)

Dimensiuni mandrină mm (ţoli)

Lungime Diametru < 88,9 (3,500) 1.066 (42) d - 2,4 (0,093) ≥ 88,9 (3,500) 1.066 (42) d - 3,2 (0,125) NOTĂ d reprezintă diametrul interior calculat al ţevii (consultaţi Tabelul I.1).

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

137

ISO 3183:2012(E) ANEXA J (normativă) Ţevi PSL 2 comandate pentru exploatare în medii offshore

J.1 Generalităţi Această anexă specifică prevederi suplimentare care se aplică în cazul ţevilor PSL 2 care sunt comandate pentru exploatare în medii offshore (în larg) [consultaţi 7.2 c) 57)]. NOTĂ Această anexă nu include cerinţele pentru încercări specializate pentru ţevi destinate pentru utilizări cum ar fi bobinare de ţevi sau pentru ţevi care vor fi supuse la întinderi totale ridicate la un singur eveniment (> 0,5%) în timpul instalării. Pentru astfel de aplicaţii, poate fi necesară efectuarea unor încercări suplimentare pentru a demonstra compatibilitatea ţevii, iar cumpărătorul este posibil să fie nevoit să completeze cerinţele acestui Standard Internaţional cu alte prevederi corespunzătoare (de exemplu, consultaţi DNV-OF-F101 [16]).

J.2 Informaţii suplimentare care vor fi furnizate de cumpărător Comanda va specifica care dintre următoarele prevederi se aplică pentru articolul specific: a). metoda de turnare a oţelului pentru benzi sau table utilizate pentru producerea ţevilor sudate (consultaţi J.3.3.2.1); b). verificarea cu ultrasunete a benzilor sau tablelor să nu conţină imperfecţiuni de laminare (consultaţi J.3.3.2.4); c). furnizarea de ţevi sudate elicoidal care conţin suduri de capete colaci de bandă/margini tablă (consultaţi J.3.3.2.5); d). compoziţia chimică a claselor intermediare (consultaţi J.4.1.1); e). compoziţia chimică pentru ţevi cu t > 25,0 mm (0,984 ţoli) (consultaţi J.4.1.2); f). limita de carbon echivalent pentru oţelurile Clasele L555QO sau X80QO, L625QO sau X90QO şi L690QO sau X100QO (consultaţi Tabelul J.1); g). limite ale compoziţiei chimice (consultaţi Tabelul J.1, nota de subsol d); h). criterii de admisibilitate pentru proprietăţile de rezistenţă la întindere, dacă se stabilesc la o temperatură diferită de cea a încăperii (consultaţi J.4.2.2); i). pentru clasele egale cu sau mai mari decât Clasele L555 sau X80, se poate conveni asupra unei limite maxime inferioare de rezistenţă de rupere la întindere (consultaţi Tabelul J.2, nota de subsol b); j). lungimea medie minimă alta decât 12,1 m (39,7 picioare) şi/sau interval diferit (consultaţi J.6.3); k). toleranţe pentru diametru şi toleranţe de ovalizare pentru ţevile SMLS cu t > 25,00 mm (0,984 ţoli) (consultaţi Tabelul J.3, nota de subsol b); l). utilizarea diametrului interior pentru a stabili toleranţele pentru diametru şi toleranţele de ovalizare pentru ţeava neexpandată cu D ≥ 219,1 mm (8,625 ţoli) (consultaţi Tabelul J.3, nota de subsol c); m). examinare CTOD (consultaţi J.8.2.2 şi Tabelul J.6); n). încercarea durităţii pentru corpul ţevii pentru ţevile SMLS (consultaţi J.8, Tabelul J.7); 138

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) o). încercarea durităţii pentru sudura corpului ţevii şi HAZ la ţevile EW şi SAW (consultaţi Tabelul J.7); p). utilizarea încercării de expansiune la inel pentru stabilirea rezistenţei de curgere transversale [consultaţi Tabelul J.7, nota de subsol c)]; q). efectuarea de încercări la întindere longitudinală suplimentare pentru amplasarea de ţevi în ape de adâncime [consultaţi tabelul J.7, nota de subsol d)]; r). abatere de la poziţia încercării durităţii [J.8.3.2.2 c)]; s). abatere de la încercarea durităţii [J.8.3.2.2 c) şi J.8.3.2.3]; t). pentru ţevi cu t ≥ 5,0 mm (0,197 ţoli), verificarea cu ultrasunete a imperfecţiunilor de laminare în lungime prelungită de 100 mm (4,0 ţoli) la capetele ţevii (consultaţi K.2.1.3); u). criterii suplimentare de laminare NDT a capetelor (consultaţi K.2.1.3 şi K.2.1.4); v). examinarea cu pulberi magnetice să nu existe imperfecţiuni de laminare la fiecare parte frontală/teşitură a ţevii (consultaţi K.2.1.4); w). verificarea dimensiunii/densităţii laminării (consultaţi K.3.2.2); x). examinare cu ultrasunete pentru a verifica conformitatea cu cerinţele aplicabile specificate în Tabelul K.1 (consultaţi K.3.2.2); y). acoperire mărită pentru măsurări cu ultrasunete a grosimii pentru ţeava SMLS (consultaţi K.3.3); z). aplicarea uneia sau a mai multor operaţiuni suplimentare de examinare nedistructivă pentru ţeava SMLS (consultaţi K.3.4); aa). examinarea suplimentară NDT SMLS (consultaţi K.3.4); bb). examinarea cu ultrasunete a ţevii SMLS pentru a detecta imperfecţiunile în secţiunea transversală (consultaţi K.3.4.1); cc). examinarea întregii suprafeţe a ţevii SMLS folosind metoda dispersiei de flux pentru detectarea imperfecţiunilor în secţiunea longitudinală şi cea transversală (consultaţi K.3.4.2); dd). examinarea întregii suprafeţe a ţevii SMLS prin metoda curentului turbionar (consultaţi K.3.4.3); ee). examinarea cu pulberi magnetice a întregii suprafeţe a ţevii (consultaţi K.3.4.4); ff). nivelul de acceptare ISO 10893-11:2011 U2/U2H pentru examinarea nedistructivă a sudării ţevii HFW ( consultaţi K.4.1); gg). criterii de admisibilitate alternative ISO 10893-10 pentru sudură HFW [consultaţi K.4.1 b)]; hh). examinarea cu ultrasunete a corpului ţevii HFW să nu conţină imperfecţiuni de laminare (consultaţi K.4.2); ii). examinarea cu ultrasunete a capetelor cu benzi/table din zonele alăturate sudurii să nu conţină imperfecţiuni de laminare (consultaţi K.4.3); jj). examinarea nedistructivă a corpului ţevii HFW folosind metoda cu ultrasunete sau cea a dispersiei de flux (consultaţi K.4.4); kk). examinarea nedistructivă suplimentară (consultaţi K.4.4); © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

139

ISO 3183:2012(E) ll). utilizarea de crestături în adâncime fixe pentru standardizarea echipamentelor [consultaţi K.5.1.1. c)]; mm). examinarea radiografică a capetelor de ţeavă (capete de ţeavă neexaminate) şi a zonelor reparate [consultaţi K.5.3 a)]; nn). examinarea cu pulberi magnetice a sudurii la capetele de ţeavă la ţevile SAW (consultaţi K.5.4); oo). NDT suplimentară pentru SAW (consultaţi K.5.4). pp). pentru Clasele L625QO sau X90QO şi L690QO sau X100QO, un nivel mai mic de Rt0,5/Rm (consultaţi Tabelul J.2).

J.3 Fabricare J.3.1 Procedura de fabricare Toate ţevile vor fi fabricate în conformitate cu o procedură de fabricare care a fost calificată în conformitate cu Anexa B şi posibil completată cu examinări suplimentare (consultaţi Tabelul J.7). J.3.2 Elaborarea oţelului Oţelul va fi realizat într-o aplicare de oţel pur folosind fie procesul de bază de elaborare a oţelului cu oxigen fie procesul cu cuptor electric şi va fi calmat. J.3.3 Fabricarea ţevii J.3.3.1 Ţeava SMLS Ţeava SMLS va fi fabricată din oţel aplicat prin turnare continuă sau din oţel în lingouri. Dacă se foloseşte procesul de finisare la rece, acest lucru va trebui menţionat în documentul de examinare sau în certificatul de fabricare. J.3.3.2 Ţeava sudată J.3.3.2.1 Cu excepţia cazului în care se convine altfel, colacul şi tabla folosite pentru fabricarea ţevii sudate vor fi laminate din bucăţi aplicate prin turnare continuă sau turnare sub presiune. Ţeava va fi SAWL, SAWH sau HFW. J.3.3.2.2 Pentru ţeava HFW, marginile de îmbinare ale colacului sau tablei trebuie tăiate, frezate sau prelucrate cu puţin timp înainte de sudare. J.3.3.2.3 Colacul şi tabla folosite pentru fabricarea ţevii sudate vor fi verificate vizual după laminare. Verificarea vizuală a colacului folosit pentru fabricarea ţevii sudate poate fi sau la banda întinsă sau la marginile colacului. J.3.3.2.4 Dacă se convine, astfel de colaci şi table vor fi examinate cu ultrasunete pentru a detecta imperfecţiuni de laminare sau deteriorări mecanice în conformitate cu Anexa K, fie înainte fie după debitarea colacului sau a ţevii, sau ţeava finalizată va fi supusă unei examinări a întregii suprafeţe, inclusiv prin examinare cu ultrasunete. J.3.3.2.5 Dacă se convine, pentru ţevi sudate elicoidal realizate din colac sau tablă se pot livra ţevi care conţin suduri de capete colaci de bandă/margini tablă, cu condiţia ca astfel de suduri să fie localizate la

140

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) cel puţin 300 mm de capetele de ţeavă şi să fi fost supuse aceleiaşi examinări nedistructive cerute în Anexa K pentru capete colaci/margini tablă şi suduri. J.3.3.2.6 Sudura de prindere intermitentă a canalului SAWL nu va fi utilizată, decât dacă cumpărătorul a aprobat datele furnizate de producător pentru a demonstra faptul că toate proprietăţile mecanice specificate pentru ţeavă pot fi obţinute atât la poziţia sudurii de prindere cât şi la poziţiile intermediare. J.3.3.3 Elemente îmbinate Nu se vor livra elemente îmbinate, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel. NOTĂ Este responsabilitatea cumpărătorului şi a producătorului să convină asupra procedurilor pentru sudare şi asupra testelor de calificare pentru elementele îmbinate specifice utilizate în medii offshore.

J.4 Criterii de admisibilitate J.4.1 Compoziţie chimică J.4.1.1 Pentru ţevi cu t ≤ 25,0 mm (0,984 ţoli), compoziţia chimică pentru clasele standard va fi cea specificată în Tabelul J.1, iar compoziţia chimică pentru clasele intermediare va fi cea convenită, dar compatibilă cu cele specificate pentru clasele standard în Tabelul J.1. Denumirea ţevii va fi cea specificată în Tabelul J.1 şi va consta dintr-o literă sau un caracter alfanumeric prin care se identifică clasa de oţel, urmat(ă) de un sufix care constă dintr-o literă (N, Q sau M) prin care se identifică starea de livrare şi o a doua literă (O) prin care se identifică starea de exploatare. J.4.1.2 Pentru ţevi cu t > 25,0 mm (0,984 ţoli), compoziţia chimică va fi conform celor convenite, conform cerinţelor specificate în Tabelul J.1, cu modificările necesare. Tabelul J.1 – Compoziţia chimică pentru ţevi cu t ≤ 25,0 mm (0,984 ţoli) Clasa de oţel

Procent masic, pe baza analizelor şarjei şi a produsului maxim % C

b

| Si | Mn

L245NO sau BNO L290NO sau X42NO L320NO sau X46NO L360NO sau X52NO L245QO sau BQO L290QO sau X42QO L320QO sau X46QO L360QO sau X52QO L390QO sau X56QO L415QO sau X60QO L450QO sau X65QO L485QO sau X70QO L555QO sau X8OQO L625QO sau X90QO L690QO sauX100QO

0,14 0,14 0,14 0,16 0,14 0,14 0,15 0,16 0,16 0,16 0.16 0,17 0,17 0,14 0,14

0,40 0,40 0,40 0,45 0,40 0,40 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45

L245MO sau BMO L290MO sau X42MO

0,12 0,12

0,4 0 0,4 0

b

| P | S | V | Ţevi SMLS şi ţevi sudate d 1,35 0,020 0,010 1,35 0,020 0,010 0,05 1,40 0,020 0,010 0,07 1,65 0,020 0,010 0,10 1,35 0,020 0,010 0,04 1,35 0,020 0,010 0,04 1,40 0,020 0.010 0,05 1,65 0,020 0,010 0,07 1,65 0,020 0,010 0,07 1,65 0,020 0,010 0,08 1,65 0,020 0,010 0,09 1,75 0,020 0,010 0,10 1,85 0,020 0,010 0,10 1,85 0,020 0,010 0,10 1,85 0,020 0,010 0,10 Ţevi sudate 1,25 0,020 0,010 0,04 1,35 0,020 0,010 0,04

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

Nb d

| Ti

0,05 0,05 0,05 0,04 0.04 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05 0,06 0,06 0;06

0,04 0,04 0,04 0.04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,06 0,06 0,06 0,06 0,06

0,04 0,04

0,04 0,04

| Altele e,f f e,f e f f f e,h e,h e,h e,h e,h

c

Carbon echivalent a (maxim) % CEIIWw CEPcm 0,36 0,36 0,38 0,43 0,34 0,34 0,36 0,39 0,40 0,41 0,42 0,42

0,19 g 0,19 g 0,20 g 0,22 g 0,19 g 0,19 g 0.,20 g 0,20 g 0,21 g 0,22 g 0,22 g 0,23 g

e,h

Conform celor convenite

e,i

Conform celor convenite

e,i

Conform celor convenite

f f

— —

0,19 0,19

141

ISO 3183:2012(E) r 0,4 1,35 0,020 0,010 0,05 0,05 0,04 — 0,20 e,h 5 0,4 1,65 0,020 0,010 0,05 0,05 0,04 — 0,20 e,h 50,4 1,65 0,020 0,010 0,06 0,08 0,04 — 0,21 e,h 50,4 1,65 0,020 0,010 0,08 0,08 0,06 — 0,21 e,h 50,4 1,65 0,020 0,010 0,10 0,08 0,06 — 0,22 e,h 50,4 1.75 0,020 0,010 0,10 0,08 0,06 — 0,22 e,h 50,4 1,85 0,020 0,010 0,10 0,08 0,06 — 0,24 5 a Pe baza analizei produsului (consultaţi 9.2.4 şi 9.2.5). Limitele CE IIW se aplică dacă C > 0,12 %, iar limitele CEPcm se aplică dacă C ≤ 0,12 %. b Pentru fiecare scădere de 0,01 % sub valoarea maximă specificată pentru C, se permite o creştere de 0,05 % peste valoarea maximă specificată pentru Mn, până la o creştere maximă de 0,20%, dar până la o valoare maximă de 2,20% pentru clasele ≥ L625 sau X90. c Altotal < 0,060 %; N ≤ 0,012 %; Al/N ≥ 2:1 (nu este aplicabil pentru oţelul calmat cu titan sau tratat cu titan). d Cu excepţia cazului în care se convine altfel, Nb + V ≤ 0,06 %. e Nb + V +Ti ≤ 0,15 %. f Cu < 0,35 %; Ni ≤ 0,30 %; Cr ≤ 0,30 %; Mo ≤ 0,10 %; B ≤ 0,0005 %. g Pentru ţevile SMLS, valoarea CE Pcm menţionată poate fi mărită cu 0,03 puncte procentuale, până la o valoare maximă de 0,25 %. h Cu ≤ 0,50 %; Ni ≤ 0,50 %; Cr ≤ 0,50 %; Mo ≤ 0,50 %; B ≤ 0,0005 %. i Cu ≤ 0,50 %; Ni ≤ 0,60 %; Cr ≤ 0,55 %; Mo ≤ 0,80 %; B ≤ 0,0005 %.

L320MO sau X46MO L360MO sau X52MO L390MO sau X56MO L415MO sau X6OMO L450MO sau X65MO L485MO sau X70MO L555MO sau X80MQ

0,12 0,12 0,12 0,12 0,12 0,12 0,12

J.4.2 Proprietăţi de rezistenţă la întindere J.4.2.1 Proprietăţile de rezistenţă la întindere vor fi cele specificate în Tabelul J.2. J.4.2.2 Dacă proprietăţi de rezistenţă la întindere suplimentare trebuie stabilite la o temperatură diferită de cea a încăperii, criteriile de admisibilitate vor fi cele convenite. J.4.3 Încercarea durităţii Pentru piesele de încercare supuse la încercarea durităţii (consultaţi J.8.3.2), duritatea corpului ţevii, a sudurii şi HAZ vor fi: a). ≤ 270 HV10 sau ≤ 25 HRC pentru clasele ≤ L450 sau X65; b). ≤ 300 HV10 sau ≤ 30 HRC pentru clasele > L450 sau X65 şi ≤ L555 sau X80; c). ≤ 325 HV10 sau ≤ 33 HRC pentru clasele > L555 sau X80. J.5. Condiţii, imperfecţiuni şi defecte la nivelul suprafeţei Imperfecţiunile de la nivelul suprafeţei, altele decât subtăieturile de la ţeava SAW şi arsurile prin arc electric în orice ţeavă, identificate la verificarea vizuală, vor fi investigate, clasificate şi tratate după cum urmează: a). imperfecţiunile care au o adâncime ≤ 0,05 t şi nu încalcă grosimea minimă permisă a peretelui vor fi clasificate drept imperfecţiuni acceptabile şi vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.1. NOTĂ Există posibilitatea existenţei unor cerinţe speciale pentru clasificarea imperfecţiunilor de suprafaţă specificate în comandă dacă ţeava urmează să fie vopsită ulterior.

142

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) b). Imperfecţiunile care au o adâncime > 0,05 t şi nu încalcă grosimea minimă permisă a peretelui vor fi clasificate ca defecte şi vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.2 sau Clauza C.3. c). Imperfecţiunile care încalcă grosimea minimă permisă a peretelui vor fi clasificate ca defecte şi vor fi tratate în conformitate cu Clauza C.3. Tabelul J.2 – Cerinţe pentru rezultatele încercărilor la întindere Clasă ţeavă

L245NO sau BNO L245QO sau BQO L245MO sau BMO L290NO sauX42NO L290QO sau X42QO L290MO sau X42MO L320NO sau X46NO L320QO sau X46QO L320MO sau X46MO L360NO sau X52NO L360QO sau X52QO L360MO sau X52MO L390QO sau X56QO L390MO sau X56MO

Corpul ţevii în cazul ţevilor SMLS şi a ţevilor sudate Rezistenţa de curgere a

Rezistenţă de rupere la întindere a

Raport

Rt0,5 MPa (psi) minim maxim

Rm MPa (psi) minim maxim

Rt0,5/Rm

e

a,c

maxim

Alungire (la 50 mm sau 2 ţoli)

Af % minim

Sudură ţevi HFW şi ţevi SAW Rezistenţă de rupere la întindere d Rm MPa (psi) minim

245 450 (35.500) (65.300) e

415 (60.200)

655 (95.000)

0,93

f

415 (60.200)

290 495 (42.100) (71.800)

415 (60.200)

655 (95.000)

0,93

f

415 (60.200)

320 520 (46.400) (75.000)

435 (63.100)

655 (95.000)

0,93

f

435 (63.100)

360 525 (52.200) (76.000)

460 (66.700)

760 (110.200)

0,93

f

460 (66.700)

390 540 (56.600) (78.300)

490 (71.100)

760 (110.200)

0,93

f

490 (71.100)

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

143

ISO 3183:2012(E) Pentru clasele intermediare, diferenţa dintre rezistenţa de curgere maximă specificată şi rezistenţa de curgere minimă specificată va fi cea specificată în tabel pentru următoarea clasă mai mare, iar diferenţa dintre rezistenţa de rupere la întindere minimă specificată şi rezistenţa de rupere la întindere maximă specificată va fi cea specificată în tabel pentru următoarea clasă mai mare. Pentru clasele intermediare până la Clasa L320 sau X46, rezistenţa de rupere la întindere va fi ≤ 655 MPa (95.000 psi). Pentru clasele intermediare mai mari decât Clasa L320 sau X46 şi mai mici decât Clasa L550 sau X80, rezistenţa de rupere la întindere va fi ≤ 760 MPa (110.200 psi). Pentru clasele intermediare mai mari decât Clasa L550 sau X80, rezistenţa de rupere la întindere maximă permisă va fi obţinută prin interpolare. Pentru unităţi SI, valoarea calculată va fi rotunjită la cea mai apropriată valoare de 5 MPa. Pentru unităţi USC, valoarea calculată va fi rotunjită la cea mai apropriată valoare de 100 psi. b Dacă se convine, pentru ţevi egale cu sau mai mari decât Clasa L555 sau X80, se pot aplica limite maxime ale rezistenţei de rupere la întindere mai stringente. c Această limită se aplică pentru ţevile cu D > 323,9 mm (12,750 ţoli). d Pentru clasele intermediare, rezistenţa de rupere la întindere minimă specificată a sudurii va avea aceeaşi valoare ca cea determinată pentru corpul ţevii folosind nota de subsol a. e Pentru ţevile care necesită examinare longitudinală, rezistenţa de curgere va fi ≤ 495 MPa (71.800 psi). f Alungirea minimă specificată, Af, la 50 mm sau 2 ţoli, exprimată în procent şi rotunjită la cel mai apropriat procent, va fi stabilită folosind următoarea ecuaţie: a

Unde C este 1.940 pentru calcule folosind unităţi SI şi 625.000 pentru calcule folosind unităţi USC; AXC reprezintă zona transversală a piesei de încercare utilizate la încercarea de întindere aplicabilă, exprimată în milimetri pătraţi (ţoli pătraţi), după cum urmează: Pentru piese de încercare transversale circulare, 130 mm2 (0,20 ţoli2) pentru piese de încercare cu diametrul de 12,7 mm (0,500 ţoli) şi 8,9 m (0,350 ţoli); şi de 65 mm 2 (0,10 ţoli2) pentru piese de încercare cu diametrul de 6,4 mm (0,250 ţoli); Pentru piese de încercare pe secţiune completă, valoarea mai mică dintre 485 mm2 (0,75 ţoli2) şi secţiunea transversală a piesei de încercare, derivată folosind diametrul exterior specificat şi grosimea specificată a peretelui ţevii, rotunjită la cea mai apropriată valoare de 10 mm2 (0,01 ţoli2); Pentru piese de încercare din benzi, valoarea mai mică dintre 485 mm2 (0,75 ţoli2) şi secţiunea transversală a piesei de încercare, derivată folosind lăţimea specificată a piesei de încercare şi grosimea specificată a peretelui ţevii, rotunjită la cea mai apropriată valoare de 10 mm2 (0,01 ţoli2); U reprezintă rezistenţa de rupere la tracţiune minimă specificată, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat). g Pentru clasele < L625QO sau X90QO, se aplică Rp0,2. h Se pot specifica pe bază de acord valori inferioare ale raportului Rt0,5/Rm pentru L625 sau X90. i Pentru clasele < L625 sau X90, se aplică Rp0,2/Rm . Se pot specifica pe bază de acord valori inferioare ale raportului Rp0,2/Rm.

Tabelul J.2 – Cerinţe pentru rezultatele încercărilor la întindere (continuare) Clasă ţeavă

Corpul ţevii în cazul ţevilor SMLS şi a ţevilor sudate Rezistenţa de curgere a

Rt0,5 MPa (psi) L415QO sau X60QO L415MO sau X60MQ L450QO sau X65QO L450MO sau X65MO L485QO sau X70QQ L485MO sau X70MO L555QO sau X80QO L555MO sau X80MO

minim 415 (60.200) 450 (65.300) 485 (70.300) 555 (80.500)

maxim 565 (81.900) 570 (82.700) 605 (87.700) 675 (97.900)

Rezistenţă de rupere la Raport a,c întindere a

Rm MPa (psi)

Rt0,5/Rm

minim maxim maxim 520 760 0,93 (75.400) (110.200) 535 760 0,93 (77.600) (110.200) 570 760 0,93 (82.700) (110.200) 625 825 0,93 (90.600) (119.700)b

Alungire (la 50 mm sau 2 ţoli)

Af % minim f

f

f

f

Sudură ţevi HFW şi ţevi SAW Rezistenţă de rupere la întindere d Rm MPa (psi) minim 520 (75.400) 535 (77.600) 570 (82.700) 625 (90.600)

625 745 695 895 (90.600) (108.000) (100.800) (129.800)b L690QO sau X100QO 690 g 810 g 760 960 g (100.100) (117.500)g (110.200) (133.200)b

0,97 h

f

–

0,97 h

f

–

144

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

L625QO sau X90QO

ISO 3183:2012(E) Pentru clasele intermediare, diferenţa dintre rezistenţa de curgere maximă specificată şi rezistenţa de curgere minimă specificată va fi cea specificată în tabel pentru următoarea clasă mai mare, iar diferenţa dintre rezistenţa de rupere la întindere minimă specificată şi rezistenţa de rupere la întindere maximă specificată va fi cea specificată în tabel pentru următoarea clasă mai mare. Pentru clasele intermediare până la Clasa L320 sau X46, rezistenţa de rupere la întindere va fi ≤ 655 MPa (95.000 psi). Pentru clasele intermediare mai mari decât Clasa L320 sau X46 şi mai mici decât Clasa L550 sau X80, rezistenţa de rupere la întindere va fi ≤ 760 MPa (110.200 psi). Pentru clasele intermediare mai mari decât Clasa L550 sau X80, rezistenţa de rupere la întindere maximă permisă va fi obţinută prin interpolare. Pentru unităţi SI, valoarea calculată va fi rotunjită la cea mai apropriată valoare de 5 MPa. Pentru unităţi USC, valoarea calculată va fi rotunjită la cea mai apropriată valoare de 100 psi. b Dacă se convine, pentru ţevi egale cu sau mai mari decât Clasa L555 sau X80, se pot aplica limite maxime ale rezistenţei de rupere la întindere mai stringente. c Această limită se aplică pentru ţevile cu D > 323,9 mm (12,750 ţoli). d Pentru clasele intermediare, rezistenţa de rupere la întindere minimă specificată a sudurii va avea aceeaşi valoare ca cea determinată pentru corpul ţevii folosind nota de subsol a. e Pentru ţevile care necesită examinare longitudinală, rezistenţa de curgere va fi ≤ 495 MPa (71.800 psi). f Alungirea minimă specificată, Af, la 50 mm sau 2 ţoli, exprimată în procent şi rotunjită la cel mai apropriat procent, va fi stabilită folosind următoarea ecuaţie: a

Unde C este 1.940 pentru calcule folosind unităţi SI şi 625.000 pentru calcule folosind unităţi USC; AXC reprezintă zona transversală a piesei de încercare utilizate la încercarea de întindere aplicabilă, exprimată în milimetri pătraţi (ţoli pătraţi), după cum urmează: Pentru piese de încercare transversale circulare, 130 mm2 (0,20 ţoli2) pentru piese de încercare cu diametrul de 12,7 mm (0,500 ţoli) şi 8,9 m (0,350 ţoli); şi de 65 mm 2 (0,10 ţoli2) pentru piese de încercare cu diametrul de 6,4 mm (0,250 ţoli); Pentru piese de încercare pe secţiune completă, valoarea mai mică dintre 485 mm2 (0,75 ţoli2) şi secţiunea transversală a piesei de încercare, derivată folosind diametrul exterior specificat şi grosimea specificată a peretelui ţevii, rotunjită la cea mai apropriată valoare de 10 mm2 (0,01 ţoli2); Pentru piese de încercare din benzi, valoarea mai mică dintre 485 mm2 (0,75 ţoli2) şi secţiunea transversală a piesei de încercare, derivată folosind lăţimea specificată a piesei de încercare şi grosimea specificată a peretelui ţevii, rotunjită la cea mai apropriată valoare de 10 mm2 (0,01 ţoli2); U reprezintă rezistenţa de rupere la tracţiune minimă specificată, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat). g Pentru clasele < L625QO sau X90QO, se aplică Rp0,2. h Se pot specifica pe bază de acord valori inferioare ale raportului Rt0,5/Rm pentru L625 sau X90. i Pentru clasele < L625 sau X90, se aplică Rp0,2/Rm . Se pot specifica pe bază de acord valori inferioare ale raportului Rp0,2/Rm.

J.6 Toleranţe pentru diametru, grosimea peretelui, lungime şi liniaritate J.6.1 Cu excepţia celor permise în C.2.3, diametrul şi ovalizarea se vor încadra în toleranţele specificate în Tabelul J.3. J.6.2 Grosimea peretelui se va încadra în toleranţele specificate în Tabelul J.4. J.6.3 Cu excepţia cazului în care se convine altfel, lungimea medie minimă a ţevii va fi de 12,1 m (39,7 picioare). Dacă se solicită de către cumpărător, producătorul ţevii va confirma lungimea medie maximă a ţevii care urmează să fie furnizată per articol comandat. Cu excepţia cazului în care se convine altfel, lungimea efectivă a fiecărei ţevi (parte frontală la parte frontală) se va încadra în intervalul cuprins între 11,70 m (38,4 picioare) şi 12,70 m (41,7 picioare). Supuse aprobării de către cumpărător, ţevile din care s-au prelevat mostrele de încercare au fost prelevate pot fi livrate ca bucăţi cu lungimi mici. NOTĂ Lungimea medie minimă de 12,1 m (39,7 picioare) se bazează pe lungimi optime pentru manevrare pe mai multe barje pentru „amplasare S” în funcţiune la momentul pregătirii acestui Standard Internaţional şi se pot schimba în timp. O lungime medie minimă de 12,1 m (39,7 picioare) nu este în mod necesar optimă pentru utilizare pentru „amplasare J” în ape de adâncime şi poate varia în funcţie de sistemul „amplasare J” utilizat. Este, aşadar, responsabilitatea cumpărătorului să convină cu producătorul şi cu contractantul care amplasează ţevile asupra gamei de lungimi care va fi livrată. © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

145

ISO 3183:2012(E) J.6.4 Toleranţele pentru liniaritate vor fi după cum urmează: a). Abaterea totală de la linia dreaptă pe întreaga lungime a ţevii va fi ≤ 0,15 % din lungimea ţevii. b). Abaterea locală de la o linie dreaptă în porţiunea de 1,0 m (3,0 picioare) la fiecare capăt de ţeavă va fi ≤ 3,0 mm (0,120 ţoli). Tabelul J.3 – Toleranţe pentru diametru şi de ovalizare Diametru exterior specificat D mm (ţoli) < 60,3(2,375)

Toleranţe pentru diametru d mm (ţoli) Ţeava cu excepţia capătului a Capăt de ţeavă a,b,c Ţeavă SMLS Ţeavă sudată Ţeavă Ţeavă SMLS sudată

± 0,5 (0,020) ± 0,5 (0,020) sau ± 0,0075 D, ± 0,5 (0,020) sau ± ≥ 60,3 (2,375) sau ± 0,0075 D, oricare este mai 0,0075 D, oricare este până la 610 oricare este mai mare, dar cel mai mare, dar cel mult mare mult ± 3,2 ± 1,6 (0,063) (24,000) (0,125)

> 610 (24,000) până la 1.422 (56,000)

± 0,01 D

± 0,005 D, dar cel mult ± 4,0 (0,160)

> 1.422 (56,000)

± 2,0 (0,079)

± 1,6 (0,063)

Toleranţe de ovalizare mm (ţoli) Ţeava cu Capăt de excepţia ţeavă a,b,c capătului a 0,9 (0,036) 0,6 (0,024) 0,015 D pentru 0,01 D pentru prin acord pentru

prin acord pentru

0,01 D dar cel mult 10 (0,4) pentru

0,0075 D dar cel mult 8 (0,3) pentru

prin acord pentru

prin acord pentru

Conform celor convenite

Capătul de ţeavă include o lungime de 100 mm (4,0 picioare) la fiecare din extremităţile ţevii. Pentru ţeava SMLS, toleranţele se aplică pentru t ≤ 25,0 mm (0,984 ţoli) şi se va conveni asupra toleranţelor pentru ţevi cu perete mai greu. c Pentru ţevi expandate cu D > 219,1 mm (8,625 ţoli), iar pentru ţevi neexpandate, toleranţa pentru diametru şi de ovalizare pot fi stabilite folosind diametrul interior calculat (diametrul exterior specificat minus dublul grosimii de perete specificate) sau diametrul interior măsurat mai curând decât diametrul exterior specificat (consultaţi 10.2.8.3). d Pentru stabilirea conformităţii cu toleranţele pentru diametru, diametrul ţevii este definit ca circumferinţa ţevii în orice plan circular împărţit la Pi. a

b

Tabelul J.4 – Toleranţe pentru grosimea peretelui Toleranţe a

Grosimea peretelui t mm (ţoli)

mm (ţoli) Ţeavă SMLS

< 4,0 (0,157) ≥ 4,0 (0,157) până la < 10,0 (0,394) ≥ 10,0 (0,394) până la < 25,0 (0,984)

146

+ 0,6 (0,024) – 0,5 (0,020) + 0,15 t – 0,125 t + 0,125 t – 0,125 t © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) ≥ 25,0 (0,984)

+ 3,7 (0,146) sau + 0,1 t, oricare este mai mare b – 3,0 (0,120) sau – 0,1 t, oricare este mai mare b Ţeavă HFW c,d ≤ 6,0 (0,236) ± 0,4 (0,016) > 6,0 (0,236) până la 15,0 (0,591) ± 0,7 (0,028) > 15,0 (0,591) ± 1,0 (0,039) Ţeavă SAW c,d ≤ 6,0 (0,236) ± 0,5 (0,020) > 6,0 (0,236) până la 10,0 (0,394) ± 0,7 (0,028) > 10,0 (0,394) până la 20,0 (0,787) ± 1,0 (0,039) > 20,0 (0,787) + 1,5 (0,060) – 1,0 (0,039)

Dacă în comandă se specifică o toleranţă negativă pentru grosimea peretelui mai mică decât valoarea aplicabilă specificată în tabel, toleranţa pozitivă pentru grosimea peretelui va fi mărită cu o valoare suficientă pentru a se păstra intervalul de toleranţă aplicabil. a

b c d

Pentru ţevi cu D ≥ 355,6 mm (14,000 ţoli) şi t ≥ 25,0 mm (0,984 ţoli), toleranţa este Toleranţa pozitivă pentru grosimea peretelui nu se aplică pentru zona sudată. Consultaţi 9.13.2 şi J.7 2 pentru restricţii suplimentare.

J.7 Toleranţe pentru sudură J.7.1 Deviaţie radială a capetelor de colac/marginilor de tablă Pentru ţevile HFW, deviaţia radială a capetelor de colac/marginilor de tablă [consultaţi Figura 4 a)] nu vor determina ca grosimea rămasă a peretelui la sudură să fie mai mică decât grosimea de perete minim permisă. Pentru ţevile SAW, deviaţiile radiale interioare şi cele exterioare ale capetelor de colac/marginilor de tablă [consultaţi Figura 4 a)] nu vor depăşi valoarea aplicată specificată în Tabelul J.5. Tabelul J.5 – Deviaţie radială maxim permisă pentru ţevile SAW.

a

Grosimea peretelui specificată Deviaţia radială maxim permisă a t mm (ţoli) mm (ţoli) ≤ 13,0 (0,512) 1,3 (0,051) > 13,0 (0,512) până la 20,0 (0,787) 0,1 t > 20,0 (0,787) 2,0 (0,079) Aceste limite se aplică şi în cazul sudurilor de capete de colac/margini de tablă.

J.7.2 Bavura sudurii la ţeava HFW Bavura interioară nu va depăşi conturul ţevii cu mai mult de 0,3 mm (0,012 ţoli) + 0,05 t. J.8 Examinare J.8.1 Examinare specifică Frecvenţa examinărilor va fi cea specificată în Tabelul 18, cu excepţia celor modificate în mod specific în Tabelul J.6.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

147

ISO 3183:2012(E) Tabelul J.6 – Frecvenţa examinărilor Nr.

Tip de examinare

Tip de ţeavă

Frecvenţa examinării

1

Încercare la îndoire a corpului ţevii la ţevi la care D < 508 mm (20,000 ţoli)

SMLS, HFW sau SAW

2

Încercare la îndoire a corpului ţevii la ţevi la care D ≥ 508 mm (20,000 ţoli)

SMLS, HFW sau SAW

3

Încercare la îndoire a sudurii în cusătură longitudinală sau a sudurii elicoidale la ţevi sudate la care 219,1 mm (8,625 ţoli) ≤ D < 508 mm (20,000 ţoli) Încercare la îndoire a sudurii în cusătură longitudinală sau a sudurii elicoidale la ţevi sudate la care D ≥ 508 mm (20,000 ţoli) Încercare la îndoire a sudurii capetelor de colac/marginilor de tablă la ţevi SAW la care D ≥ 219,1 mm (8,625 ţoli) Încercare dinamică la şoc CVN a corpului ţevii la ţevi la care 114,3 mm (4,500 ţoli) ≤ D < 508 mm (20,000 ţoli) şi grosimea peretelui specificată cea din Tabelul 22 Încercare dinamică la şoc CVN a corpului ţevii la ţevi la care D ≥ 508 mm (20,000 ţoli) şi grosimea peretelui specificată cea din Tabelul 22

HFW sau SAW

O dată per unitate de încercare de până la 100 de bucăţi de ţeavă cu acelaşi coeficient de expandare la rece a O dată per unitate de încercare de până la 50 de bucăţi de ţeavă cu acelaşi coeficient de expandare la rece a O dată per unitate de încercare de până la 100 de bucăţi de ţeavă cu acelaşi coeficient de expandare la rece a,b

4

5

6

7

Încercare dinamică la şoc CVN a sudurii în cusătură longitudinală sau a sudurii elicoidale la ţevi sudate la care 114,3 mm (4,500 ţoli) ≤ D < 508 mm (20,000 ţoli) şi grosimea peretelui specificată cea din Tabelul 22 9 Încercare dinamică la şoc CVN a sudurii în cusătură longitudinală sau a sudurii elicoidale la ţevi sudate la care D ≥ 508 mm (20,000 ţoli) şi grosimea peretelui specificată cea din Tabelul 22 10 Încercare dinamică la şoc CVN a sudurii capetelor de colac/marginilor de tablă la ţevi sudate la care D ≥ 114,3 mm (4,500 ţoli) şi grosimea peretelui specificată cea din Tabelul 22 8

HFW sau SAW

SAWH

SMLS, HFW sau SAW

SMLS, HFW sau SAW

HFW sau SAW

O dată per unitate de încercare de până la 50 de bucăţi de ţeavă cu acelaşi coeficient de expandare la rece a,b,c Cel puţin o dată la 50 de suduri de capete de colac/margini de tablă de la ţevi cu acelaşi coeficient de expandare la rece a,b,d O dată per unitate de încercare de până la 100 de bucăţi de ţeavă cu acelaşi coeficient de expandare la rece a O dată per unitate de testare de până la 50 de bucăţi de ţeavă din aceeaşi şarjă de oţel şi cu acelaşi coeficient de expandare la rece a O dată per unitate de încercare de până la 100 de bucăţi de ţeavă cu acelaşi coeficient de expandare la rece a,b

HFW sau SAW

O dată per unitate de încercare de până la 50 de bucăţi de ţeavă cu acelaşi coeficient de expandare la rece a,b,c

SAWH

Cel puţin o dată la 50 de suduri de capete de colac/margini de tablă de la ţevi cu acelaşi coeficient de expandare la rece a,b,d

Coeficientul de expandare la rece este proiectat de producător şi este derivat folosind diametrul sau circumferinţa exterioară specificată anterioară expandării şi diametrul sau circumferinţa exterioară specificată ulterioară expandării. O creştere sau scădere a coeficientului de expandare la rece mai mare de 0,002 necesită crearea unei noi unităţi de încercare. b De asemenea, ţevile produse de fiecare maşină de sudare vor fi testate cel puţin o dată pe săptămână. c La ţevile cu sudură dublă, se vor testa ambele suduri în cusătură longitudinală de la ţeava selectată să reprezinte unitatea de încercare. d Se aplică la ţevile finisate sudate elicoidal care conţin suduri de capete de colac/margini de tablă. a

148

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Tabelul J.6 – Frecvenţa examinărilor (continuare) Nr.

Tip de examinare

11 Dacă se convine, încercarea durităţii corpului ţevii şi a sudurii longitudinale sau elicoidale şi a HAZ a ţevii sudate 12 Diametrul ţevii şi ovalizare pentru ţevi cu D 13

≤ 168,3 mm (6,625 ţoli) Diametrul ţevii şi ovalizare pentru ţevi cu D > 168,3 mm (6,625 ţoli)

14 Examinare nedistructivă

Tip de ţeavă HFW, SAW sau SMLS SMLS, HFW sau SAW SMLS, HFW sau SAW SMLS, HFW sau SAW SAW

Frecvenţa examinării Conform celor convenite

O dată per unitate de încercare de până la 100 de bucăţi de ţeavă O dată per unitate de încercare de până la 20 de bucăţi de ţeavă În conformitate cu Anexa K

15 Dacă se convine, doar în scop informativ, testarea O dată; doar pentru calificarea procedurii CTOD a ţevii la clasele ≥ L360 sau X52 de producţie a Coeficientul de expandare la rece este proiectat de producător şi este derivat folosind diametrul sau circumferinţa exterioară specificată anterioară expandării şi diametrul sau circumferinţa exterioară specificată u lterioară expandării. O creştere sau scădere a coeficientului de expandare la rece mai mare de 0,002 necesită crearea unei noi unităţi de încercare. b De asemenea, ţevile produse de fiecare maşină de sudare vor fi testate cel puţin o dată pe săptămână. c La ţevile cu sudură dublă, se vor testa ambele suduri în cusătură longitudinală de la ţeava selectată să reprezinte unitatea de încercare. d Se aplică la ţevile finisate sudate elicoidal care conţin suduri de capete de colac/margini de tablă.

J.8.2 Mostre şi piese de încercare pentru încercări mecanice şi tehnologice J.8.2.1 Generalităţi J.8.2.1.1 Pentru încercările la întindere, încercările dinamice la şoc CVN, încercările la încovoiere ghidată, încercările durităţii, încercările cordonului pe tablă, încercările cordonului pe ţeavă şi încercările CTOD, mostrele vor fi prelevate şi se vor pregăti piese de încercare în conformitate cu standardul de referinţă aplicabil. J.8.2.1.2 Mostrele şi piesele de încercare pentru diferite tipuri de încercări vor fi luate din poziţiile specificate în Figurile 5 şi 6 şi conform celor specificate în Tabelul J.7, luând în considerare detaliile suplimentare din 10.2.3.2 până la 10.2.3.7, 10.2.4, J.8.2.2 şi J.8.2.3. J.8.2.2 Mostre pentru încercările CTOD Piesele de încercare vor fi prelevate din metalul de adaos, HAZ şi metalul de bază şi vor fi pregătite în conformitate cu ISO 12135, ASTM E1290 sau BS 7448-1. J.8.2.3 Mostre pentru încercările durităţii Mostrele pentru încercările durităţii vor fi prelevate din capătul ţevilor selectate şi, pentru ţevile sudate, fiecare mostră va conţine o secţiune din sudura longitudinală sau elicoidală în partea centrală (consultaţi Figura J.1 b).

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

149

ISO 3183:2012(E) Tabelul J.7 - Numărul, orientarea şi poziţia pieselor de încercare per mostră pentru încercările mecanice

Tip de ţeavă

Poziţia mostrei

SMLS, neexpandată la rece [consultaţi Figura 5 a)]

Corpul ţevii

SMLS, expandată la rece [consultaţi Figura 5 a)]

Corpul ţevii Corpul ţevii

HFW [consultaţi Figura 5 b)]

Sudură

Corpul ţevii şi sudură Corpul ţevii SAWL [consultaţi Figura 5 b)]

Sudură

Corpul ţevii

SAWH [consultaţi Figura 5 c)]

Sudură

Sudura capetelor de colac/marginilor de tablă

Tipul încercării

La întindere CVN A durităţii La întindere CVN A durităţii La întindere CVN La întindere CVN A durităţii La aplatizare La întindere CVN La întindere CVN La încovoiere ghidată A durităţii La întindere CVN La întindere CVN La încovoiere ghidată A durităţii La întindere CVN La încovoiere ghidată A durităţii

Numărul, orientarea şi poziţia pieselor de încercare per mostră a Diametru exterior specificat D mm (ţoli) < 219,1 (8,625) ≥ 219,1 (8,625) până ≥ 508 la < 508 (20,000) (20,000) 1L b 1L 1L 3T 3T 3T 1T 1T 1T b c 1L 1T 1T c 3T 3T 3T 1T 1T 1T 1L90 b 1T180 c,d 1T180 c,d 3T90 3T90 3T90 – 1W 1W 3W 3W 3W 1W 1W 1W Conform celor indicate în Figura 6 1L90 b 3T90 – 3W şi 3HAZ 2W

1T180 c,d 3T90 1W 3W şi 3HAZ 2W

1T180 c,d 3T90 1W e 3W e şi 3HAZ e 2W e

1W 1L b 3T – 3W şi 3HAZ 2W

1W 1T c 3T 1W 3W şi 3HAZ 2W

1W e 1T c 3T 1W 3W şi 3HAZ 2W

1W — 3WS şi 3HAZ 2WS

1W 1WS 3WS şi 3HAZ 2WS

1W 1WS 3WS şi 3 HAZ 2WS

1WS

1WS

1WS

Consultaţi Figura 5 pentru o explicaţie a simbolurilor folosite pentru a desemna orientarea şi poziţia. Piesele de încercare longitudinală a întregii secţiuni pot fi utilizate la alegerea producătorului. c Dacă se convine, se pot utiliza piese de încercare rotunde pentru stabilirea rezistenţei de curgere transversale prin încercarea de expandare a inelului hidraulic în conformitate cu ASTM A370. d Pentru amplasarea de ţevi în ape de adâncime, se pot specifica încercări longitudinale suplimentare, cu cerinţele şi frecvenţa încercărilor conform celor convenite. e La ţevile cu sudură dublă, se vor testa ambele suduri în cusătură longitudinală de la ţeava selectată să reprezinte unitatea de încercare. a

b

150

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) J.8.3 Metode de încercare J.8.3.1 Încercarea CTOD Încercările CTOD vor fi efectuate în conformitate cu ISO 12135 sau ASTM E1290 sau BS 7448-1. Temperatura de încercare va fi cea specificată în comandă. J.8.3.2 Încercarea durităţii J.8.3.2.1 Încercarea durităţii pe metalul de bază va fi efectuată folosind încercarea Vickers în conformitate cu ISO 6507-1 sau ASTM E384 sau folosind încercarea Rockwell HR 15N în conformitate cu ISO 6508-1 sau ASTM E18. În caz de neînţelegeri, se va aplica metoda Vickers. Încercarea durităţii pe HAZ şi sudură va fi efectuată în conformitate cu ISO 6507-1 sau ASTM E384. În cazul încercărilor pentru corpul ţevii şi pentru metalul de bază, citirile individuale ale durităţii care depăşesc nivelul de acceptare aplicabil pot fi considerate aplicabile dacă media a cel puţin trei şi a cel mult şase citiri suplimentare făcute în imediata apropiere nu depăşeşte limita de admisibilitate aplicabilă şi dacă nicio astfel de citire individuală nu depăşeşte limita de admisibilitate cu mai mult de 10 unităţi HV10 sau două unităţi HRC, oricare este aplicabilă. Dimensiuni în milimetri (ţoli)

a). Ţeavă SMLS Figura J.1 – Poziţia pentru încercările durităţii (continuare pe pagina următoare)

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

151

ISO 3183:2012(E) Dimensiuni în milimetri (ţoli)

b). Ţeavă SAW

c). Ţeavă HFW a

linia centrală a sudurii.

b

0,75 mm (0,03 ţoli) de la linia de fuziune.

c

1 t de la linia de fuziune.

d

distanţă de 1,00 mm (0,04 ţoli) în HAZ vizibil.

e

de la suprafeţe interioare şi exterioare. Figura J.1 – Poziţia pentru încercările durităţii

J.8.3.2.2 Poziţiile pentru încercarea durităţii pentru ţevi SMLS vor fi cele indicate în Figura J.1 a), cu următoarele excepţii: 152

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) a). pentru ţevi cu t < 4,0 mm (0,156 ţoli), este necesară efectuarea doar a liniei transversale pentru grosimea centrală; b). pentru ţevi cu 4,0 mm (0,156 ţoli) ≤ t < 6 mm (0,236 ţoli), este necesară efectuarea doar a liniilor transversale pentru suprafeţele interioare şi exterioare; c). dacă s-a convenit, trei amprente la fiecare poziţie pe grosime indicată în Figura J.1 a) sunt acceptabile. J.8.3.2.3 Poziţiile pentru încercarea durităţii vor include secţiunea transversală de sudare. Se vor aplica amprente în metalul de bază, în HAZ vizibil şi pe linia centrală a sudurii, conform celor indicate în Figura J.1 b) sau în Figura J.1 c), cu următoarele excepţii: a). pentru ţevi cu t < 4,0 mm (0,156 ţoli), este necesară efectuarea doar a liniei transversale pentru grosimea centrală; b). pentru ţevi cu 4,0 mm (0,156 ţoli) ≤ t < 6 mm (0,236 ţoli), este necesară efectuarea doar a liniilor transversale pentru suprafeţele interioare şi exterioare; c). dacă s-a convenit, distanţa de la linia de sudură a amprentelor în metalul de bază poate fi mai mică decât cea indicată în Figura J.1 c), cu condiţia ca aceste amprente să rămână situate în metalul de bază. J.8.4 Examinarea nedistructivă Pentru examinarea nedistructivă, consultaţi Clauza J.2 şi Anexa K.

J.9 Marcarea ţevilor Pe lângă marcările ţevilor cerute la punctul 11.2, marcările ţevilor vor include un număr de identificare care să permită corelarea produsului sau a unităţii de livrare cu documentul de examinare eliberat. Doar ţevile care corespund cerinţelor acestui Standard Internaţional pentru PSL 2 împreună cu cerinţele suplimentare din Anexa J pot fi marcate ca fiind în conformitate cu acest standard şi pot avea litera „O” aplicată în denumirea clasei pentru a indica faptul că ţeava este destinată exploatării în medii offshore. Ţevile care întrunesc cerinţele din Anexa H şi cele din Anexa J vor fi marcate cu marcările sufix „S” şi „O” în denumirea claselor (de exemplu, X52MS/X52MO sau L360MS/L360MO).

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

153

ISO 3183:2012(E) Anexa K (normativă) Examinarea nedistructivă a ţevilor comandate pentru exploatare în medii cu conţinut de sulf şi/sau pentru exploatare în medii offshore K.1 Generalităţi Această anexă se aplică dacă ţevile comandate pentru exploatare în medii cu conţinut de sulf sau în medii offshore sau în ambele medii [consultaţi 7.2 c) 55) şi/sau H.2. m)]. Pentru astfel de ţevi, se aplică prevederile examinării nedistructive din Anexa E, cu excepţia celor modificate specific prin prevederile acestei anexe.

K.2 Cerinţe generale ale examinării nedistructive şi criterii de admisibilitate K.2.1 Imperfecţiuni de laminare la capetele de ţeavă K.2.1.1 Imperfecţiunile de laminare > 6,4 mm (0,25 ţoli) în direcţie circulară şi având o suprafaţă > 100 mm2 (0,15 ţoli2) vor fi clasificate drept defecte. K.2.1.2 Pentru ţevi cu t ≥ 5,0 mm (0,197 ţoli), se va folosi examinarea cu ultrasunete cu sisteme automate/semiautomate în conformitate cu ISO 10893-8 sau prin metode manuale, conform celor specificate în ISO 10893-8:2011, Anexa A, pentru a verifica dacă zona lată de 50 mm (2,0 ţoli) la fiecare capăt de ţeavă nu conţine astfel de defecte de laminare. K.2.1.3 Dacă se convine, pentru ţevi cu t ≥ 5,0 mm (0,197 ţoli), se va folosi examinarea cu ultrasunete cu sisteme automate/semiautomate în conformitate cu ISO 10893-8 sau prin metode manuale, conform celor specificate în ISO 10893-8:2011, Anexa A, pentru a verifica dacă zona lată de 100 mm (4,0 ţoli) la fiecare capăt de ţeavă nu conţine astfel de defecte de laminare. K.2.1.4 Dacă se convine, partea frontală/teşitura de la fiecare capăt de ţeavă va fi supusă examinării cu pulberi magnetice pentru a detecta imperfecţiunile de laminare, în conformitate cu ISO 10893-5 sau ASTM E709. Imperfecţiunile de laminare > 6,4 mm (0,25 ţoli) în direcţie circulară vor fi clasificate drept defecte. K.2.2 Ţevi suspecte K.2.2.1 Ţevile care determină indicaţii care produc o stare declanşatoare/de alarmă ca urmare a aplicării examinării nedistructive specificate vor fi considerate suspecte. K.2.2.2 Ţevile suspecte vor fi tratate în conformitate cu standardul aplicabil pentru examinarea nedistructivă a ţevilor, cu excepţia cazului în care se specifică altfel în această anexă, în Anexa H sau în Anexa J, oricare este aplicabilă. K.2.2.3 Reparaţiile prin sudare se vor face în conformitate cu Clauza C.4.

154

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) K.2.2.4 Când se efectuează curăţarea, îndepărtarea completă a defectelor va fi verificată prin intermediul examinării vizuale locale, susţinută unde este cazul de metode adecvate de examinare nedistructivă. K.2.2.5 La orice examinare nedistructivă manuală efectuată în zone suspecte locale (curăţate sau nu) se va utiliza aceeaşi sensibilitate a examinării, aceiaşi parametrii de examinare şi acelaşi nivel de acceptare (adâncimea crestăturii de referinţă) ca şi la examinarea în cadrul căreia s-a constatat iniţial că ţeava este suspectă. La examinarea manuală cu ultrasunete, viteza de scanare va fi ≤ 150 mm/s (6 ţoli/secundă).

K.3 Examinarea nedistructivă a ţevilor SMLS K.3.1 Examinarea cu ultrasunete a imperfecţiunilor longitudinale Ţevile SMLS vor fi supuse examinării cu ultrasunete pe întreaga suprafaţă pentru a detecta imperfecţiunile longitudinale, în conformitate cu ISO 10893-10 sau ASTM E213. Limitele de admisibilitate pentru o astfel de examinare vor fi în conformitate cu ISO 10893-10:2011, nivel de acceptare U2/C. K.3.2 Imperfecţiuni de laminare în corpul ţevii K.3.2.1 Pentru exploatarea în medii cu conţinut de sulf, laminările individuale şi/sau densităţile de laminare care depăşesc limitele de admisibilitate pentru exploatare în medii cu conţinut de sulf specificate în Tabelul K.1 vor fi clasificate drept defecte. Conformitatea cu aceste cerinţe va fi verificată prin examinarea cu ultrasunete în conformitate cu ISO 10893-8:2011 (extrasul 4.2), ASTM A435 sau ASTM A578/A578M. Acoperirea în timpul examinării automate va fi ≥ 20 % din suprafaţa ţevii. K.3.2.2 Pentru exploatarea în medii offshore, laminările individuale şi/sau densităţile de laminare care depăşesc limitele de admisibilitate pentru exploatare în medii offshore specificate în Tabelul K.1 vor fi clasificate drept defecte. Dacă se convine, conformitatea cu aceste cerinţe va fi verificată prin examinarea cu ultrasunete în conformitate cu ISO 10893-8:2011 (extrasul 4.2), ASTM A435 sau ASTM A578/A578M. Acoperirea în timpul examinării automate va fi ≥ 20 % din suprafaţa ţevii. K.3.3 Măsurări ale grosimii folosind ultrasunetele Ţevile SMLS vor fi supuse unei examinări pe toată circumferinţa cu ultrasunete la nivel local în conformitate cu ISO 10893-12 sau ASTM E114 pentru verificarea conformităţii cu cerinţa aplicabilă privind grosimea de perete minim permisă. Acoperirea pentru o astfel de examinare va fi ≥ 25 % din suprafaţa ţevii sau, dacă se convine, o acoperire minimă mai mare. K.3.4 Examinare nedistructivă suplimentară K.3.4.1 Dacă se convine, ţevile SMLS vor fi supuse examinării cu ultrasunete pentru a detecta imperfecţiunile transversale în conformitate cu ISO 10893-10:2011, nivel de acceptare U2/C, sau ASTM E213.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

155

ISO 3183:2012(E) K.3.4.2 Dacă se convine, ţevile SMLS vor fi supuse examinării cu ultrasunete pe întreaga suprafaţă folosind metoda dispersiei de flux în conformitate cu ISO 10893-3:2011, nivel de acceptare F2, sau ASTM E570 pentru a detecta imperfecţiunile longitudinale şi/sau ISO 10893-3:2011, nivel de acceptare F2, sau ASTM E570 pentru a detecta imperfecţiunile transversale. K.3.4.3 Dacă se convine, ţevile SMLS vor fi supuse examinării cu ultrasunete pe întreaga suprafaţă pentru a detecta imperfecţiunile folosind metoda curentului turbionar în conformitate cu ISO 108932:2011, nivel de acceptare E2H/E2, sau ASTM E309. K.3.4.4 Dacă se convine, după toate celelalte operaţiuni de examinare nedistructivă şi de examinare vizuală, se va efectua examinarea cu pulberi magnetice pe întreaga suprafaţă în conformitate cu ISO 10893-5 sau ASTM E709 pe o ţeavă SMLS per şarjă de oţel sau lot de 50 de ţevi produse, oricare are valoarea mai mică, pentru a verifica conformitatea cu cerinţele de la punctul 9.10. Astfel de ţevi vor fi selectate în mod aleatoriu şi, înainte de efectuarea examinării, vor fi supuse la sablare cu medii abrazive pentru a produce o preparare de suprafaţă exterioară de Sa 2½ în conformitate cu ISO 85011:2007 când se face sablarea. Tabelul K.1 – Criterii de admisibilitate pentru imperfecţiuni de laminare Stare de exploatare

Offshore

În medii cu conţinut de sulf În medii cu conţinut de sulf, dacă se convine În medii cu conţinut de sulf sau offshore

Imperfecţiune Mărimea imperfecţiunii minime Densitate de populare maximă a individuală maximă luate în considerare Suprafaţă Lungime Suprafaţă Lungime Lăţime mm2 (ţoli2) mm (ţoli) mm2 (ţoli2) mm (ţoli) mm (ţoli) Corpul ţevii (sau corp format din benzi/table) 1.000 (1,6) 300 (0,5) 35 (1,4) 8 (0,3) 10 [per 1,0 m (3,3 picioare) x 1,0 m (3,3 picioare) pătrat] b 500 (0,8) 150 (0,2) 15 (0,6) 8 (0,3) 10 Nespeci[per 500 mm (1,6 picioare) x 500 ficat mm (1,6 picioare) pătrat] b 100 (0,16) 30 (0,05) 5 (0,2) 5 (0,2) 5 [per 500 mm (1,6 picioare) x 500 mm (1,6 picioare) pătrat] c Capete de bandă/margini de tablă sau zone situate lângă sudură d 100 (0,16) 20 (0,8) — 10 (0,4) — 3 [per 1,0 m (3,3 picioare) lungime]

NOTA 1 Pentru ca o imperfecţiune să fie mai mare când mărimea imperfecţiunii minime, suprafaţa minimă, lungimea minimă şi lăţimea minimă specificate pentru corpul ţevii (sau corpul format din benzi/table) trebuie să fie toate depăşite. NOTA 2 În scopul stabilirii dimensiunii zonei suspecte, zonele suspecte alăturate separate de mai puţin decât valoarea cea mai mică a două axe minore ale zonelor vor fi considerate a fi o singură zonă. Numărul de imperfecţiuni mai mici decât mărimea imperfecţiunii maxime şi mai mare decât mărimea imperfecţiunii minime. b La ţevi cu D < 323,9 mm (12,375 ţoli) sau cu lăţimi ale benzilor/tablelor mai mici decât 1.000 mm (39,4 ţoli), densitatea de populare maximă este menţionată ca fiind 1,0 m2 (10,8 picioare2). c La ţevi cu D < 168,3 mm (6,625 ţoli) sau cu lăţimi ale benzilor/tablelor mai mici decât 500 mm (19,7 ţoli), densitatea de populare maximă este menţionată ca fiind 0,25 m2 (2,7 picioare2). d Suprafaţa imperfecţiunii maxime a capetelor reprezintă produsul dintre lungimea imperfecţiunii maxime, unde lungimea este dimensiunea paralelă cu capătul şi dimensiunea transversală. O imperfecţiune este considerată a fi mai mare decât mărimea imperfecţiunii maxime dacă fie lungimea fie dimensiunea transversală este depăşită. a

156

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) K.4 Examinarea nedistructivă a ţevii HFW K.4.1 Examinarea nedistructivă a sudurii Lungimea completă a sudurii va fi supusă examinării cu ultrasunete pentru a detecta imperfecţiunile longitudinale, limitele de admisibilitate fiind în conformitate cu unul din următoarele standarde: a). ISO 10893-11:2011 nivel de acceptare U2/U2H; b). ISO 10893-10:2011 nivel de acceptare U3, sau, dacă se convine, nivel de acceptare U2; c). ASTM E273. K.4.2 Imperfecţiuni de laminare în corpul ţevii Dacă se convine, ţeava sau corpul format din benzi/table va fi supus(ă) examinării cu ultrasunete pentru a detecta imperfecţiunile de laminare, în conformitate cu ISO 10893-8:2011 (extrasul 4.2) sau, respectiv ISO 10893-9, faţă de limitele de admisibilitate pentru aplicaţia relevantă indicate în Tabelul K.1. Acoperirea în timpul examinării automate va fi ≥ 20 % din suprafaţa ţevii. K.4.3 Imperfecţiuni de laminare la capete de bandă/margini de tablă sau în zone situate lângă sudură Dacă se convine, capetele de bandă/marginile de tablă sau zonele situate lângă sudură vor fi supuse examinării cu ultrasunete pe o lăţime de 15 mm (0,6 ţoli) pentru a detecta imperfecţiunile de laminare, în conformitate cu ISO 10893-9 sau, respectiv ISO 10893-8, faţă de limitele de admisibilitate indicate în Tabelul K.1 pentru capetele de bandă/marginile de tablă sau zonele situate lângă sudură. K.4.4 Examinare nedistructivă suplimentară Dacă se convine, corpul ţevii HFW va fi supus examinării cu ultrasunete pentru a detecta imperfecţiunile longitudinale folosind metoda cu ultrasunete în conformitate cu ISO 1089310:2011 cu nivel de acceptare U3/C, sau, dacă se convine, U2/C sau ASTM E213, sau folosind metoda dispersiei de flux în conformitate cu ISO 10893-3:2011, nivel de acceptare F3; sau, dacă se convine, nivel de acceptare F2 sau ASTM E570. K.5 Examinarea nedistructivă a ţevii SAW K.5.1 Examinarea cu ultrasunete pentru a detecta imperfecţiuni longitudinale şi pe cele transversale la suduri K.5.1.1 Lungimea totală a sudurilor la ţevile SAW va fi supusă examinării cu ultrasunete pentru a detecta imperfecţiunile longitudinale şi pe cele transversale în conformitate cu ISO 1089311:2011, nivel de acceptare U2, cu următoarele modificări. a). Adâncimea crestăturii va fi ≤ 2,0 mm (0,080 ţoli). b). Utilizarea de crestături longitudinale interne şi externe localizate în partea centrală a sudurii în scopul standardizării echipamentelor nu este permisă. © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

157

ISO 3183:2012(E) c). Ca şi o alternativă la utilizarea găurii de referinţă pentru calibrarea echipamentelor destinate detectării imperfecţiunilor transversale, este permisă utilizarea de crestături interne şi externe cu nivel de acceptare U2, situate la unghiuri corecte faţă de sudură şi centrate asupra sudurii. În acest caz, atât îngroşările sudurii interne cât şi cele externe vor fi rectificate pentru a corespunde conturului de ţeavă în zona imediat alăturată şi pe ambele părţi ale crestăturilor de referinţă. Crestăturile vor fi separate între ele de un spaţiu suficient în direcţie longitudinală şi de orice îngroşare rămasă, pentru a oferi răspunsuri de semnal cu ultrasunete separate clar identificabile. Amplitudinea completă a semnalului de la fiecare din aceste crestături va fi folosită pentru a seta nivelul de declanşare/alarmă al echipamentului. Ca şi alternativă la utilizarea crestăturilor cu nivel de acceptare U2 pentru standardizarea echipamentelor, se permite, dacă este convenit, utilizarea de crestături interne şi externe de adâncime fixă şi mărirea sensibilităţii examinării prin mijloace electronice (cu alte cuvinte, mărirea în decibeli). În acest caz (cunoscut ca „metoda doi lambda”), adâncimea crestăturilor va fi dublul lungimii de undă la frecvenţa ultrasunetelor folosită. Lungimea de undă, λ, exprimată în metri (picioare), este obţinută folosind Ecuaţia (K.1):

unde Vt ʃ

este viteza ultrasunetelor în direcţie transversală, exprimată în metri per secundă (picioare per secundă); este frecvenţa, exprimată în hertzi (cicluri per secundă).

EXEMPLU La o frecvenţă de încercare de 4 MHz, lungimea de undă este de 0,8 mm (0,031 ţoli), iar adâncimea crestăturii este de 1,6 mm (0,063 ţoli).

Mărirea solicitată în ceea ce priveşte nivelul de sensibilitate a examinării se va baza pe grosimea ţevii şi producătorul va demonstra pentru cumpărător faptul că nivelul atins de sensibilitate a examinării este esenţialmente echivalent cu cel atins când se folosesc crestături cu nivel de acceptare U2. d). Producătorul poate aplica prevederile de la punctul K.5.3 pentru a reexamina zonele suspecte. K.5.1.2 La ţevile SAWH, lungimea totală a capetelor de bandă/marginilor de tablă va fi supusă examinării cu ultrasunete folosind acelaşi nivel de sensibilitate a examinării şi aceiaşi parametri de examinare ca cei folosiţi la sudura elicoidală în conformitate cu punctul K.5.1.1. De asemenea, îmbinările în T, unde extremităţile sudurii capetelor de benzi/marginilor de table întâlnesc sudura elicoidală, vor fi supuse examinării radiografice în conformitate cu Clauza E.4. K.5.1.3 La elementele îmbinate, lungimea totală a sudurii circumferenţiale va fi supusă examinării cu ultrasunete folosind acelaşi nivel de sensibilitate a examinării şi aceiaşi parametri de examinare ca cei folosiţi la sudura elicoidală sau cea longitudinală în conformitate cu punctul K.5.1.1. De asemenea, îmbinările în T, unde sudura circumferenţială intersectează sudura longitudinală la ţeava SAWL sau sudura elicoidală la ţeava SAWH, vor fi supuse examinării radiografice în conformitate cu Clauza E.4.

158

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) K.5.2 Imperfecţiuni de laminare în corpul ţevii şi pe capetele de bandă/marginile de tablă K.5.2.1 Ţeava sau corpul format din benzi/table va fi supus(ă) examinării cu ultrasunete pentru a detecta imperfecţiunile de laminare, în conformitate cu ISO 10893-9, faţă de limitele de admisibilitate pentru starea de exploatare relevantă indicată în Tabelul K.1, cu o acoperire ≥ 20 %. Astfel de examinări pot fi efectuate în fabrica de benzi/table sau în fabrica de ţevi. K.5.2.2 Capetele de bandă/marginile de tablă, inclusiv cele situate lângă sudura capetelor de benzi de colac/marginilor de table la ţevile sudate elicoidal, vor fi supuse examinării cu ultrasunete pe o lăţime de 15 mm (0,6 ţoli) pentru a detecta imperfecţiunile de laminare, în conformitate cu ISO 10893-9, faţă de limitele de admisibilitate indicate în Tabelul K.1 pentru capetele de bandă/marginile de tablă sau zonele situate lângă sudură. K.5.3 Examinarea nedistructivă a sudurii la capetele de ţeavă/zonele reparate Lungimea sudurii la capetele de ţeavă care nu poate fi supusă examinării cu echipament automat cu ultrasunete şi zonele reparate ale sudurii (consultaţi Clauza C.4) vor fi supuse următoarelor: a). Pentru detectarea imperfecţiunilor longitudinale, se va aplica examinarea automată sau semiautomată cu ultrasunete folosind acelaşi nivel de sensibilitate a examinării şi aceiaşi parametri de examinare ca cei specificaţi în K.5.1.1 sau, dacă se convine, examinarea radiografică în conformitate cu Clauza E.4. b). Pentru detectarea imperfecţiunilor transversale, se va aplica examinarea manuală/semiautomată cu ultrasunete folosind acelaşi nivel de sensibilitate a examinării şi aceiaşi parametri de examinare ca cei specificaţi în K.5.1.1 sau examinarea radiografică în conformitate cu Clauza E.4. Pentru examinarea manuală cu ultrasunete, viteza de scanare va fi ≤ 150 mm/s (6 ţoli/secundă). K.5.4 Operaţiunea de examinare nedistructivă suplimentară Dacă se convine, suprafeţele externe şi interne ale lungimii finale de 50 mm (2,0 ţoli) a sudurii la ambele capete ale fiecărei ţevi vor fi supuse examinării cu pulberi magnetice în conformitate cu ISO 10893-5 sau ASTM E709. Orice indicaţii care depăşesc 3,0 mm (0,12 ţoli) vor fi examinate şi tratate în conformitate cu Clauza C.2.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

159

ISO 3183:2012(E) Anexa L (informativă) Denumiri de oţel

Tabelul L.1 oferă indicaţii privind denumirile de oţel (numerele de oţel) care sunt folosite în Europa, pe lângă numele oţelului. Tabelul L.1 - Lista denumirilor de oţel suplimentare asociate (numere de oţel) destinate utilizării în Europa Numele oţelului în conformitate cu Numărul oţelului în conformitate cu ISO 3183 EN 10027-2 [22] Clase de oţel pentru ţevile PSL 1 din Tabelul 4 a L175 1.8700 L175P 1.8707 L210 1.8713 L245 1.8723 L290 1.8728 L320 1.8729 L360 1.8730 L390 1.8724 L415 1.8725 L450 1.8726 L485 1.8727 Clase de oţel pentru ţevile PSL 2 din Tabelul 5 a L245R 1.8788 L290R 1.8789 L245N 1.8790 L290N 1.8791 L320N 1.8792 L360N 1.8793 L390N 1.8970 L415N 1.8736 L245Q 1,8737 L290Q 1.8738 L320Q 1 8739 L360Q 1.8741 L390Q 1.8740 L415Q 1.8742 a Numere de tabel doar pentru ISO 3183.

160

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Tabelul L.1 (continuare) Numele oţelului în conformitate cu Numărul oţelului în conformitate cu ISO 3183 EN 10027-2 [22] Clase de oţel pentru ţevile PSL 2 din Tabelul 5 a L450Q 1.8743 L485Q 1.8744 L555Q 1.8745 L625Q 1.8764 L690Q 1.8765 L245M 1.8746 L290M 1.8747 L320M 1.8748 L360M 1.8749 L390M 1.8971 L415M 1.8752 L450M 1.8754 L485M 1.8756 L555M 1.8758 L625M 1.8753 L690M 1.8979 L830M 1.8755 Clase de oţel pentru ţevile PSL 2 destinate exploatării în medii cu conţinut de sulf din Tabelul H.1 a L245NS 1.1020 L290NS 1.1021 L320NS 1.1022 L360NS 1.8757 L245QS 1.1025 L290QS 1.1026 L320QS 1.1027 L360QS 1.8759 L390QS 1.8760 L415QS 1.8761 L450QS 1.8762 L485QS 1.8763 L245MS 1.1030 L290MS 1.1031 L320MS 1.1032 L360MS 1.1033 L390MS 1.1034 L415MS 1.8766 L450MS 1.8767 L485MS 1.8768 a Numere de tabel doar pentru ISO 3183.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

161

ISO 3183:2012(E) Tabelul L.1 (continuare) Numele oţelului în conformitate cu Numărul oţelului în conformitate cu ISO 3183 EN 10027-2 [22] Clase de oţel pentru ţevile PSL 2 destinate exploatării în medii offshore din Tabelul J.1 a L245NO 1.1040 L290NO 1.1041 L320NO 1.1042 L360NO 1.8778 L245QO 1.1045 L290QO 1.1046 L320QO 1.1047 L360QO 1.8771 L390QO 1.8772 L415QO 1.8773 L4S0QO 1.8774 L485QO 1.8775 L555QO 1.8776 L245MO 1.1050 L290MO 1.1051 L320MO 1.1052 L360MO 1.8781 L390MO 1.8782 L415MO 1.8783 L450MO 1.8784 L485MO 1.8785 L555MO 1.8786 L625QO 1.8777 L690QO 1.8779 Clase de oţel pentru ţevile destinate exploatării din Tabelul M.1 L245NE 1.0457 L290NE 1.0484 L360NE 1.0582 L415NE 1.8972 L360QE 1.8948 L415QE 1.8947 L450QE 1.8952 L485QE 1.8955 L555QE 1.8957 L245ME 1.0418 L290ME 1.0429 L360ME 1.0578 L415ME 1.8973 L450ME 1.8975 L485ME 1.8977 L555ME 1.8978 a Numere de tabel doar pentru ISO 3183.

162

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Anexa M (informativă) Ţevi PSL 2 comandate pentru conducte onshore de transport a gazelor naturale în Europa

M.1 Generalităţi Această anexă specifică prevederile suplimentare care se aplică în cazul ţevilor PSL 2 utilizate pentru conducte onshore (pe uscat) de transport a gazelor naturale în Europa. M.2 Informaţii suplimentare care vor fi furnizate de cumpărător Pe lângă elementele a) până la g), conform celor specificate la 7.1, şi elementele a) până la c), conform celor specificate la 7.2, comanda va indica care dintre prevederile de mai jos se aplică în cazul articolului specific: a) elemente care se supun acordului obligatoriu, dacă este aplicabil: 1) compoziţia chimică pentru ţevi cu t > 25,0 mm (0,984 ţoli) (consultaţi M.4.1.2), 2) proprietăţi de rezistenţă la întindere pentru ţevi cu t > 25,0 mm (0,984 ţoli) (consultaţi M.4.2.1), 3) energia medie minimă absorbită (consultaţi M.4.4.1), 4) toleranţele pentru diametru şi cele de ovalizare pentru capetele ţevii SMLS cu t > 25,0 mm (0,984 ţoli) (consultaţi Tabelul M.3, nota de subsol b), 5) toleranţele pentru diametru şi cele de ovalizare pentru ţevi cu D > 1.422 mm (56,000 ţoli) (consultaţi Tabelul M.3), 6) tipul de certificat de examinare (consultaţi M.7.1.1), 7) entitatea care emite certificatul de examinare (consultaţi M.7.1.1); b) elemente care se aplică aşa cum sunt prescrise, cu excepţia cazului în care se convine altfel: 1) metoda de turnare a oţelului pentru colacul sau tabla folosite pentru producerea de ţevi sudate (consultaţi M.3.3.2.1), 2) limita de carbon echivalent pentru Clasa L555QE (X80QE) (consultaţi Tabelul M.1, nota de subsol i), 3) aplicarea toleranţei de diametru la diametrul exterior pentru ţevi cu D ≥ 610 mm (24,000 ţoli) (consultaţi Tabelul M.3, nota de subsol d), 4) sincronizarea NDT a sudurii HFW cu diametru exterior D < 219,1 mm (8,625 ţoli) (consultaţi M.7.5.3), 5) sincronizarea NDT a ţevii fără sudură pe întreaga suprafaţă (consultaţi M.7.5.3); © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

163

ISO 3183:2012(E) c). elemente care se aplică, dacă se convine: 1) aprobarea sistemului calităţii (consultaţi M.3.1), 2) calificarea procedurii de producţie (consultaţi M.3.1 şi Anexa B), 3) un alt proces de elaborare a oţelului (consultaţi M.3.2), 4) furnizarea de ţevi cu sudură elicoidală care conţin suduri de capete de colac/margini de tablă (consultaţi M.3.3.2.3), 5) limite de compoziţie chimică (consultaţi Tabelul M.1, notele de subsol a, f, h şi i), 6) limită de carbon echivalent pentru Clasele L415NE (X60NE) sau L555QE (X80QE) (consultaţi Tabelul M.1), 7) temperatura pentru încercarea dinamică la şoc CVN pentru corpul ţevii (consultaţi M.4.4.1), 8) temperatura pentru încercarea dinamică la şoc CVN pentru sudura ţevii şi pentru zona afectată a şarjei (consultaţi M.4.4.2), 9) utilizarea diametrului interior pentru a stabili toleranţele pentru diametru şi pe cele de ovalizare pentru ţevi cu D ≥ 219,1 mm (8,625 ţoli) (consultaţi Tabelul M.3, nota de subsol c), 10) frecvenţa încercării DWT a corpului ţevii (consultaţi M.7.2 şi Tabelul M.7), 11) frecvenţa încercării durităţii (consultaţi M.7.2 şi Tabelul M.7), 12) orientarea piesei de încercare la întindere (consultaţi Tabelul M.8, nota de subsol c), 13) examinarea cu ultrasunete pentru detectarea imperfecţiunilor de laminare la corpul ţevii şi la capetele ţevii (consultaţi Tabelul M.10, numerele 2, 5, 6, 8, 9), 14) încercare cu dispersie de flux pentru detectarea imperfecţiunilor în secţiunea longitudinală la ţevi fără sudură (consultaţi Tabelul M.10), 15) încercare cu dispersie de flux sau folosind curent turbionar pentru detectarea imperfecţiunilor în secţiunea longitudinală în ţeava HFW (consultaţi Tabelul M.10), 16) nivelul de acceptare alternativ pentru încercarea cu ultrasunete (U2) sau cu dispersie de flux (F2) pentru detectarea imperfecţiunilor în secţiunea longitudinală (consultaţi Tabelul M.10), 17) utilizarea de crestături cu adâncime fixă pentru standardizarea echipamentelor [consultaţi K.5.1.1 c)], 18) examinarea radiografică a capetelor de ţeavă (capete de ţeavă neexaminate) şi a zonelor reparate pentru detectarea imperfecţiunilor în secţiunea longitudinală [consultaţi Tabelul M.10 şi K.5.3 a)], 19) utilizarea aparatului de măsurare a penetraţiei cu gaură în loc de aparatul de măsurare a penetraţiei cu fir ISO (consultaţi M.7.5.6.2), 164

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) 20) utilizarea examinării radiografice digitale (consultaţi M.7.5.6.3).

M.3 Fabricare M.3.1 Procedura de fabricare Producătorul de ţevi şi furnizorul de ţevi, când produsele sunt furnizate printr-un furnizor de ţevi, vor avea implementat un sistem al calităţii. Dacă se convine, sistemul calităţii va fi aprobat cu producătorul. NOTĂ Noţiunea de „furnizor” este echivalentă şi interschimbabilă cu termenul de „distribuitor”.

Dacă se convine, procedura de fabricaţie va fi calificată în conformitate cu Anexa B. M.3.2 Elaborarea oţelului Oţelul va fi realizat într-o aplicare de oţel pur folosind fie procesul de bază de elaborare a oţelului cu oxigen fie procesul cu cuptor prin arc electric şi va fi calmat în întregime şi va fi prelucrat cu procedura de granulaţie fină. Pe bază de acord se pot folosi alte procese de elaborare a oţelului. M.3.3 Fabricarea ţevii M.3.3.1 Ţeava SMLS Ţeava SMLS va fi fabricată din oţel aplicat prin turnare continuă sau din oţel în lingouri. Dacă se foloseşte procesul de finisare la rece urmat de normalizare (N) sau călire şi revenire (Q), acest lucru va trebui menţionat în documentul de examinare. Nu se vor folosi procesele de formare a ţevii în stare laminată (R) (Tabelul 3). M.3.3.2 Ţeava sudată M.3.3.2.1 Cu excepţia cazului în care se convine altfel, colacul şi tabla folosite pentru fabricarea ţevii sudate vor fi laminate din bucăţi aplicate prin turnare continuă sau turnare sub presiune. Ţeava va fi doar SAWH, SAWL, COWH, COWL sau HFW, în starea de livrare N sau M (Tabelul 3). Pentru ţeava HFW din colac laminat la cald nu se va folosi procesul de formare a ţevii „formare la rece urmată de formare termomecanică” (Tabelul 3). M.3.3.2.2 Pentru ţeava HFW, marginile de îmbinare ale colacului sau tablei trebuie tăiate, frezate sau prelucrate înainte de sudare pentru ca marginile să fie curate şi să nu aibă urme de deteriorări. M.3.3.2.3 Dacă se convine, pentru ţevi sudate elicoidal realizate din colac sau tablă se pot livra ţevi care conţin suduri de capete colaci de bandă/margini tablă, cu condiţia ca astfel de suduri să fie localizate la cel puţin 300 mm (11,8 ţoli) de capătul de ţeavă şi să fi fost supuse aceleiaşi examinări nedistructive cerute la M.7.5 pentru capete colaci/margini tablă şi suduri.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

165

ISO 3183:2012(E) M.4 Criterii de admisibilitate M.4.1 Compoziţie chimică M.4.1.1 Pentru ţevi cu t ≤ 25,0 mm (0,984 ţoli), compoziţia chimică pentru clasele standard va fi cea specificată în Tabelul M.1. Nu sunt permise clase intermediare. Denumirea oţelului va fi cea specificată în Tabelul M.1 şi va consta dintr-un caracter alfanumeric prin care se identifică nivelul de rezistenţă, urmat de un sufix care constă dintr-o literă (N, Q sau M) prin care se identifică starea de livrare şi o a doua literă (E) prin care se identifică ţeava ca fiind fabricată conform cerinţelor din această anexă. M.4.1.2 Pentru ţevi cu t > 25,0 mm (0,984 ţoli) până la 40 mm (1,575 ţoli), compoziţia chimică va fi conform celor convenite, conform cerinţelor specificate în Tabelul M.1, cu modificările necesare. Tabelul M.1 – Compoziţia chimică pentru ţevi cu t ≤ 25,0 mm (0,984 ţoli) Clasa de oţel (Denumirea oţelului)

Procent masic, pe baza analizelor şarjei şi a produsului % maxim

a

Carbon Carbon echivalent c echivalent c % maxim % maxim

C b | Si L245NE sau BNE L290NE sau X42NE L360NE sau X52NE L415NE sau X60NE

0,18 0,19 0,22 0,23

| Mn b | P | S | V | Nb | Ti | Altele CEIIW CEPcm Ţevi fără sudură şi ţevi sudate d 0,40 1,20 0,025 0,015 – – – 0,42 0,25 d 0,40 1,20 0,025 0,015 0,06 0,05 0,04 0,42 0,25 d,e 0,45 1,40 0,025 0,015 0,10 0,05 0,04 0,43 0,25 0,45 i 1,40 i 0,025 0,015 0,10 i 0,05 i 0,04 i d,e,f Conform celor Conform celor convenite

L360QE sau X52QE L415QE sau X60QE L450QE sau X65QE L485QE sau X70QE L555QE sau X80QE

0,18 0,18 0,18 0,18 0,18

0,45 0,45 0,45 0,45 0,45

1,50 1,70 1,70 1,80 1,90

Ţevi fără sudură 0,025 0,015 0,05 0,025 0,015 0,09 0,025 0,015 0,10 0,025 0,015 0,11 0,025 0,015 0,11

0,05 0,06 0,06 0,06 0,07

0,04 0,05 0,07 0,07 0,07

d d,e,f d,e,f d,e,f e,g

0,42 0,43 0,43 0,43

convenite

0,25 0,25 0,25 0,25

Conform celor Conform celor convenite convenite

Ţevi sudate d L245ME sau BME 0,18 0,45 1,20 0,025 0,015 0,05 0,05 – 0,40 0,25 d L290ME sau X42ME 0,18 0,45 1,30 0,025 0,015 0,05 0,05 – 0,40 0,25 d L360ME sau X52ME 0,18 0,45 1,40 0,025 0,015 0,06 0,06 0,05 0,41 0,25 i d,e,f,h L415ME sau X60ME 0,12 0,45 1,60 0,025 0,015 0,09 0,06 0,07 0,42 0,25 L450ME sau X65ME 0,12 i 0,45 1,60 0,025 0,015 0,09 0,06 0,07 d,e,f,h 0,43 0,25 i d,e,f,h L485ME sau X70ME 0,12 0,45 1,70 0,025 0,015 0,11 0,07 0,07 0,43 0,25 L555ME sau X80ME 0,12 i 0,45 1,80 0,025 0,015 0,11 0,07 0,07 d,e,f,h 0,43 i 0,25 i a Elementele care nu sunt menţionate în acest tabel nu vor fi adăugate intenţionat fără aprobarea cumpărătorului, cu excepţia elementelor care pot fi adăugate pentru dezoxidare şi finalizarea şarjei. b Pentru fiecare scădere de 0,01 % sub valoarea maximă specificată pentru C, se permite o creştere de 0,05 % peste valoarea maximă specificată pentru Mn, până la o creştere maximă de 0,20%. c Pe baza analizei produsului (consultaţi 9.2.4 şi 9.2.5). d 0,015 % ≤ Altotal ≤ 0,060 %; N < 0,012 %; Al/N ≥ 2:1; Cu ≤ 0,25 %; Ni ≤ 0,30 %; Cr ≤ 0,30 %; Mo ≤ 0,10 %. e V + Nb +Ti < 0,15 %. f Dacă se convine, Mo ≤ 0,35 %. g 0,015 % ≤ Altotal ≤ 0,060 %; N ≤ 0,012 %; Al/N ≥ 2:1; Cu ≤ 0,25 %; Ni ≤ 0,60 %; Cr ≤ 0,50 %; Mo ≤ 0,50 %. h Dacă se convine, pentru ţevile cu grosimea peretelui ≥ 16 mm, Cu ≤ 0,50 %, Ni ≤ 0,50 %, V + Nb +Ti ≤ 0,15 % şi valorile individuale pentru V, Nb şi Ti nu se aplică. i Cu excepţia cazului în care se convine altfel.

166

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) M.4.2 Proprietăţi de rezistenţă la întindere M.4.2.1 Proprietăţile de rezistenţă la întindere vor fi cele specificate în Tabelul M.2. Pentru ţevi cu t > 25,0 mm (0,984 ţoli) până la 40 mm (1,575 ţoli), proprietăţile de rezistenţă la întindere vor fi cele convenite, conform cerinţelor specificate în Tabelul M.2, cu modificările necesare. Tabelul M.2 – Cerinţe pentru rezultatele încercărilor la întindere t ≤ 25,0 mm (0,984 ţoli) Corpul ţevii în cazul ţevilor SMLS şi a ţevilor sudate Clasă oţel

L245NE sau BNE L245ME sau BME L290NE sauX42NE L290ME sau X42ME L360NE sau X52NE L360ME sau X52ME L360QE sau X52QE L415NE sau X60NE L415ME sau X60ME L415QE sau X60QE L450QE sau X65QE

Rezistenţa de Rezistenţă de rupere la Raport curgere întindere Rt0,5 Rm Rt0,5/Rm MPa (psi) MPa (psi) minim maxim minim maxim maxim 245 440 415 760 0,80 (35.500) (63.800) (60.200) (110.200) 245 440 415 760 0,85 (35.500) (63.800) (60.200) (110.200) 290 440 415 760 0,85 (42.100) (63.800) (60.200) (110.200) 360 510 460 760 0,85 (52.200) (74.000) (66.700) (110.200) 360 (52.200) 415 (60.200) 415 (60.200) 450 (65.300)

510 (74.000) 565 (81.900) 565 (81.900) 570 (82.700)

460 (66.700) 520 (75.400) 520 (75.400) 535 (77.600)

760 (110.200) 760 (110.200) 760 (110.200) 760 (110.200)

Alungire a Af % minim 22 22 21 20

0,88

20

0,85

18

0,88

18

0,90

18

Sudură ţevi HFW, SAW şi COW Rezistenţă de rupere la întindere Rm MPa (psi) minim 415 (60.200) 415 (60.200) 415 (60.200) 460 (66.700) 460 (66.700) 520 (75.400) 520 (75.400) 535 (77.600)

L450ME sau X65ME

450 570 535 760 0,87 18 535 (65.300) (82.700) (77.600) (110.200) (77.600) L485QE sau X70QE 485 605 570 760 0,90 18 570 L485ME sau X70ME (70.300) (92.100) (82.700) (110.200) (82.700) L555QE sau X80QE 555 675 625 825 0,90 18 625 L555ME sau X80ME (79.800) (97.900) (90.600) (110.200) (90.600) a Aceste valori se aplică la piesele de încercare transversale prelevate din corpul ţevii. Când se testează piese de încercare longitudinale (consultaţi Tabelul 20), valorile alungirii vor fi cu două unităţi mai mari.

M.4.3 Încercarea hidrostatică Fiecare bucată de ţeavă va fi supusă încercării hidrostatice, fără să poată fi identificate urme de scurgere sau deformare vizibilă. M.4.4 Încercarea dinamică la şoc CVN M.4.4.1 Corpul ţevii Energia medie minimă absorbită (set de trei piese de încercare) pentru corpul ţevii va fi în conformitate cu Tabelul G.1 sau Tabelul G.2, conform celor specificate de cumpărător. Valorile individuale ale energiei absorbite vor fi cel puţin 75 % din valoarea medie minimă specificată. Temperatura de încercare va fi de 0 °C (32 °F), sau dacă se convine, o temperatură de încercare mai scăzută.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

167

ISO 3183:2012(E) Dacă nu se pot obţine piese de încercare transversale, consultaţi M.7.3.3, se vor supune încercării piese de încercare longitudinale. Energia absorbită necesară pentru piesele de încercare longitudinale va fi cu 50 % mai ridicată decât energia specificată pentru piesele de încercare transversale. M.4.4.2 Sudura ţevii şi zona afectată a şarjei Energia medie minimă absorbită (set de trei piese de încercare) pentru sudura ţevii şi zona afectată a şarjei, pe baza pieselor de încercare la dimensiune normală şi a temperaturii de încercare de 0 °C (32 °F), sau dacă se convine, o temperatură de încercare mai scăzută, va fi de 40 J (30 picioare-livre). M.5 Toleranţe pentru diametru, grosimea peretelui, lungime şi liniaritate M.5.1 Cu excepţia celor permise în C.2.3, diametrul şi ovalizarea se vor încadra în toleranţele specificate în Tabelul 10 şi în Tabelul M.3. Tabelul M.3 – Toleranţe pentru diametru şi de ovalizare Diametru exterior specificat D mm (ţoli) < 60,3(2,375)

Toleranţe pentru diametru a mm (ţoli) Ţeava cu excepţia capătului Capăt de ţeavă a,b,c Ţeavă SMLS

Ţeavă sudată

Ţeavă SMLS b

Ţeavă sudată

Toleranţe de ovalizare a,e mm (ţoli) Ţeava cu excepţia capătului

Capăt de ţeavă b,c

± 0,5 (0,020) ± 0,5 (0,020) ± 0,5 (0,020) sau ± Inclus în toleranţa sau ± 0,0075 D, sau ± 0,0075 D, 0,005 D c pentru diametru oricare este mai oricare este mai (oricare este mai ≥ 60,3 (2,375) 0,02 D 0,015 D mare mare, dar cel mare) dar cel mult până la 610 mult ± 3,0 ± 1,6 (0,063) (24,000) (0,125) > 610 (24,000) ± 0,01 D ± 0,005 D, dar ± 2,0 ±1,6 0,015 D dar cel 0,001 D dar cel până la 1.422 cel mult ± 4,0 (0,079) d (0,063) d mult 15 (0,6) mult 13 (0,5) (56,000) (0,160) pentru pentru 0,02 D pentru 0,015 D pentru

> 1.422 (56,000)

Conform celor convenite

Conform celor convenite d

Conform celor convenite d

Capătul de ţeavă include o lungime de 100 mm (4,0 picioare) la fiecare din extremităţile ţevii. Pentru ţeava SMLS, toleranţele se aplică pentru t ≤ 25,0 mm (0,984 ţoli) şi se va conveni asupra toleranţelor pentru ţevi cu perete mai greu. c Supusă acordului, toleranţa pentru diametru poate fi aplicată la diametrul interior pentru D ≥ 219,1 mm (8,625 ţoli). d Cu excepţia în care se specifică altfel, toleranţa pentru diametru se aplică la diametrul interior. e Când toleranţa pentru diametru este aplicată la diametrul interior, diametrul interior va fi şi baza pentru cerinţele legate de ovalizare. a

b

M.5.2 Grosimea peretelui se va încadra în toleranţele specificate în Tabelul M.4.

168

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Tabelul M.4 – Toleranţe pentru grosimea peretelui Toleranţe a

Grosimea peretelui t mm (ţoli)

mm (ţoli) Ţeavă SMLS

b

≤ 4,0 (0,157)

+ 0,6 (0,024) – 0,5 (0,020) > 4,0 (0,157) până la < 25,0 (0,984) + 0,150 t – 0,125 t ≥ 25,0 (0,984) + 3,7 (0,146) sau + 0,1 t, oricare este mai mare – 3,0 (0,120) sau – 0,1 t, oricare este mai mare Ţeavă sudată c,d ≤ 5,0 (0,197) ± 0,5 (0,020) > 5,0 (0,197) până la 10,0 (0,394) + 0,1 t – 0,1 t > 10,0 (0,394) până la < 15,0 (0,591) + 0,1 t – 0,05 t ≥ 15,0 (0,591) până la < 20,0 (0,787) + 1,5 (0,060) – 0,05 t ≥ 20,0 (0,787) + 1,5 (0,060) – 1,0 (0,039) Dacă în comandă se specifică o toleranţă negativă pentru grosimea peretelui mai mică decât valoarea aplicabilă specificată în acest tabel, toleranţa pozitivă pentru grosimea peretelui va fi mărită cu o valoare suficientă pentru a se păstra intervalul de toleranţă aplicabil. b Pentru ţevi cu D ≥ 355,6 mm (14,000 ţoli) şi t ≥ 25,0 mm (0,984 ţoli), toleranţa pentru grosimea peretelui poate depăşi local toleranţa pozitivă pentru grosimea peretelui cu o valoare suplimentară de 0,05 t, cu condiţia ca toleranţa pozitivă pentru masă (consultaţi 9.14) să nu fie depăşită. c Toleranţa pozitivă pentru grosimea peretelui nu se aplică pentru zona sudată. d Consultaţi 9.13.2 pentru restricţii suplimentare. a

M.5.3 Neperpendicularitatea, măsurată conform celor indicate în Figura 3, nu va depăşi a). 1,0 mm (0,040 ţoli) pentru diametre exterioare cu D ≤ 219,1 mm (8,625 ţoli); b). 0,005 D, dar cel mult 1,6 mm (0,063 ţoli) pentru diametre exterioare cu D > 219,1 mm (8,625 ţoli).

M.6 Toleranţe pentru sudură M.6.1 Deviaţie radială a capetelor de colac/marginilor de tablă Pentru ţevile SAW şi COW, deviaţiile radiale interioare şi cele exterioare ale capetelor de colac/marginilor de tablă [consultaţi Figura 4 b) sau Figura 4 c)] nu vor depăşi valoarea aplicată specificată în Tabelul M.5. Tabelul M.5 – Deviaţie radială maxim permisă pentru ţevile SAW şi COW

a

Grosimea peretelui specificată Deviaţia radială maxim permisă a t mm (ţoli) mm (ţoli) ≤ 10,0 (0,394) 1,0 (0,051) > 10,0 (0,396) până la 20,0 (0,787) 0,1 t >20,0 (0,787) 2,0 (0,079) Aceste limite se aplică şi în cazul sudurilor de capete de colac/margini de tablă.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

169

ISO 3183:2012(E) M.6.2 Bavura sudurii la ţeava HFW Bavura interioară nu va depăşi conturul ţevii cu mai mult de 0,3 mm (0,012 ţoli) + 0,05 t până la o valoare maximă de 1,5 mm (0,060 ţoli). M.6.3 Înălţimea maximă a cordoanelor de sudură Înălţimea cordoanelor de sudură la ţevile SAW şi COW nu va depăşi valoarea aplicabilă specificată în Tabelul M.6. Tabelul M.6 – Înălţimea maxim permisă a cordoanelor de sudură pentru ţevile SAW şi COW (excepţie la capetele de ţeavă) Grosimea peretelui specificată t mm (ţoli) ≤ 15 (0,590) > 15 (0,590)

Înălţimea cordonului de sudură mm (ţoli) maxim interior exterior 3,0 (0,120) 3,0 (0,120) 3,0 (0,120) 4,0 (0,157)

M.7 Examinare M.7.1 Certificat de examinare M.7.1.1 Conformitatea cu cerinţele comenzii vor fi verificate la produse, conform acestei anexe prin examinare specifică. Cumpărătorul va specifica tipul cerut de certificat de examinare (3.1 sau 3.2) în conformitate u EN 10204 (consultaţi 10.1). Dacă se specifică un certificat de examinare 3.2, cumpărătorul va notifica producătorul cu privire la numele şi adresa organizaţiei sau persoanei care va efectua examinarea şi care va întocmi certificatul de examinare. De asemenea, se va conveni care parte ca emite certificatul. M.7.1.2 Certificatul informaţii: A B C01 până la C02 C10 până la C29 C40 până la C43 C50 până la C69 C71 până la C92 D01 D02 până la D99 Z 170

de examinare va include, în conformitate cu EN 10168, următoarele coduri şi tranzacţii comerciale şi părţi implicate; descrierea produselor la care se aplică certificatul de examinare; poziţia mostrei, direcţia piesei de încercare şi, dacă este cazul, temperatura de încercare; încercarea la întindere; încercarea dinamică la şoc şi, dacă este aplicabil, încercarea DWT; încercarea la îndoire sau încercarea la aplatizare; analiza turnării şi analiza produsului; marcarea şi verificarea dimensională şi examinarea aspectului suprafeţei; încercarea nedistructivă şi încercarea hidrostatică; validare. © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

M.7.2 Examinare specifică Frecvenţa examinărilor va fi cea specificată în Tabelul 18, cu excepţia celor modificate în mod specific în Tabelul M.7. Tabelul M.7 – Frecvenţa examinărilor Nr. Tip de examinare 1 Încercare la îndoire a corpului ţevii la ţevi la care D < 508 mm (20,000 ţoli)

Tip de ţeavă SMLS, HFW, SAW sau COW

Frecvenţa examinării O dată per unitate de încercare de până la 100 de bucăţi de ţeavă din aceeaşi şarjă de oţel şi cu acelaşi coeficient de expandare la rece a

2 Încercare la îndoire a corpului ţevii la ţevi la care D ≥ 508 mm (20,000 ţoli)

SMLS, HFW, SAW sau COW

3 Încercare la îndoire a sudurii în cusătură longitudinală sau a sudurii elicoidale la ţevi sudate la care 219,1 mm (8,625 ţoli) ≤ D < 508 mm (20,000 ţoli)

HFW, SAW sau COW

O dată per unitate de încercare de până la 50 de bucăţi de ţeavă din aceeaşi şarjă de oţel şi cu acelaşi coeficient de expandare la rece a O dată per unitate de încercare de până la 100 de bucăţi de ţeavă din aceeaşi şarjă de oţel şi cu acelaşi coeficient de expandare la rece a,b

4 Încercare la îndoire a sudurii în cusătură longitudinală sau a sudurii elicoidale la ţevi sudate la care D ≥ 508 mm (20,000 ţoli) 5 Încercare la îndoire a sudurii capetelor de colac/marginilor de tablă la ţevi SAW la care D ≥ 219,1 mm (8,625 ţoli)

HFW, SAW sau COW

6 Încercare dinamică la şoc CVN a corpului ţevii la ţevi la care D < 508 mm (20,000 ţoli) şi grosimea peretelui specificată cea din Tabelul 22 (piesă de încercare transversală sau piesă de încercare longitudinală) 7 Încercare dinamică la şoc CVN a corpului ţevii la ţevi la care D ≥ 508 mm (20,000 ţoli) şi grosimea peretelui specificată cea din Tabelul 22 8 Încercare dinamică la şoc CVN a sudurii în cusătură longitudinală sau a sudurii elicoidale la ţevi sudate la care 114,3 mm (4,500 ţoli) ≤ D < 508 mm (20,000 ţoli) şi grosimea peretelui specificată cea din Tabelul 22

SMLS, HFW, SAW sau COW

O dată per unitate de încercare de până la 100 de bucăţi de ţeavă din aceeaşi şarjă de oţel şi cu acelaşi coeficient de expandare la rece a

SMLS, HFW, SAW sau COW

O dată per unitate de încercare de până la 50 de bucăţi de ţeavă din aceeaşi şarjă de oţel şi cu acelaşi coeficient de expandare la rece a O dată per unitate de încercare de până la 100 de bucăţi de ţeavă din aceeaşi şarjă de oţel şi cu acelaşi coeficient de expandare la rece a,b

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

SAWH sau COWH

HFW, SAW sau COW

O dată per unitate de încercare de până la 50 de bucăţi de ţeavă din aceeaşi şarjă de oţel şi cu acelaşi coeficient de expandare la rece a,b,c O dată la 50 de suduri de capete de colac/margini de tablă de la ţevi cu acelaşi coeficient de expandare la rece a,b,d

171

ISO 3183:2012(E) Coeficientul de expandare la rece este proiectat de producător şi este derivat folosind diametrul sau circumferinţa exterioară specificată anterioară expandării şi diametrul sau circumferinţa exterioară specificată ulterioară expandării. O creştere sau scădere a coeficientului de expandare la rece mai mare de 0,002 necesită crearea unei noi unităţi de încercare. b Ţevile produse de fiecare maşină de sudare vor fi testate cel puţin o dată pe săptămână. c La ţevile cu sudură dublă, se vor testa ambele suduri în cusătură longitudinală de la ţeava selectată să reprezinte unitatea de încercare. d Se aplică doar la ţevile finisate sudate elicoidal care conţin suduri de capete de colac/margini de tablă. a

Tabelul M.7 – Frecvenţa examinărilor (continuare) Nr. Tip de examinare 9 Încercare dinamică la şoc CVN a sudurii în cusătură longitudinală sau a sudurii elicoidale la ţevi sudate la care D ≥ 508 mm (20,000 ţoli) şi grosimea peretelui specificată cea din Tabelul 22 10 Încercare dinamică la şoc CVN a sudurii capetelor de colac/marginilor de tablă la ţevi sudate la care D ≥ 114,3 mm (4,500 ţoli) şi grosimea peretelui specificată cea din Tabelul 22 11 Dacă se convine, încercarea DWT a corpului ţevii (D ≥ 508 mm (20,000 ţoli) şi t > 8 mm (0,315 ţoli), Rt0,5 > 360 MPa) 12 Dacă se convine, încercarea durităţii corpului ţevii şi a sudurii longitudinale sau elicoidale şi a HAZ a ţevii sudate 13 Diametrul ţevii şi ovalizare la capetele de ţeavă 14 Examinare nedistructivă

Tip de ţeavă HFW, SAW sau COW

Frecvenţa examinării O dată per unitate de încercare de până la 50 de bucăţi de ţeavă din aceeaşi şarjă de oţel şi cu acelaşi coeficient de expandare la rece a,b,c

SAWH, COWH

O dată la 50 de suduri de capete de colac/margini de tablă de la ţevi cu acelaşi coeficient de expandare la rece a,b,d

O dată per unitate de încercare de până la 50 de bucăţi de ţeavă din aceeaşi şarjă de oţel şi cu acelaşi coeficient de expandare la rece a HFW, SAW sau Aceeaşi frecvenţă ca la examinarea COW macrografică sau metalografică SMLS, HFW, SAW sau COW

SMLS, HFW, SAW sau COW

Fiecare ţeavă

SMLS, HFW, SAW sau COW

Consultaţi Tabelul M.10

Coeficientul de expandare la rece este proiectat de producător şi este derivat folosind diametrul sau circumferinţa exterioară specificată anterioară expandării şi diametrul sau circumferinţa exterioară specificată ulterioară expandării. O creştere sau scădere a coeficientului de expandare la rece mai mare de 0,002 necesită crearea unei noi unităţi de încercare. b Ţevile produse de fiecare maşină de sudare vor fi testate cel puţin o dată pe săptămână. c La ţevile cu sudură dublă, se vor testa ambele suduri în cusătură longitudinală de la ţeava selectată să reprezinte unitatea de încercare. d Se aplică doar la ţevile finisate sudate elicoidal care conţin suduri de capete de colac/margini de tablă. a

M.7.3 Mostre şi piese de încercare pentru încercări mecanice şi tehnologice M.7.3.1 Generalităţi Pentru încercările la întindere, încercările dinamice la şoc CVN, încercările la încovoiere ghidată, încercările de aplatizare, încercările DWT, mostrele vor fi prelevate şi se vor pregăti piese de încercare relevante în conformitate cu standardul de referinţă aplicabil. 172

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Mostrele şi piesele de încercare pentru diferite tipuri de încercări vor fi luate din poziţiile specificate în Figurile 5 şi 6 şi conform celor specificate în Tabelul M.8, luând în considerare detaliile suplimentare din 10.2.3.2 până la 10.2.3.7 şi 10.2.4. Tabelul M.8 - Numărul, orientarea şi poziţia pieselor de încercare per mostră pentru încercările mecanice

Tip de ţeavă

Poziţia mostrei

SMLS, neexpandată la rece [consultaţi Figura 5 a)]

Corpul ţevii

SMLS, expandată la rece [consultaţi Figura 5 a)]

Corpul ţevii

Corpul ţevii HFW [consultaţi Figura 5 b)]

Sudură Corpul ţevii şi sudură Corpul ţevii

Numărul, orientarea şi poziţia pieselor de încercare per mostră a Diametru exterior specificat D Tipul încercării mm (ţoli) < 219,1 (8,625) ≥ 219,1 (8,625) până ≥ 508 (20,000) la < 508 (20,000) La întindere 1L b 1L c 1L c CVN 3T 3T 3T La şoc prin cădere – – 2T b La întindere 1L 1T 1T CVN 3T 3T 3T La şoc prin cădere – – 2T b La întindere 1L90 1T180 1T180 c,d CVN 3T90 3T90 3T90 La şoc prin cădere La întindere CVN La aplatizare

– – 3W

– 2T90 1W 1W 3W 3W Conform celor indicate în Figura 6

La întindere CVN La şoc prin cădere

1L90 b 3T90 –

1T180 3T90 –

1T180 3T90 2T90

La întindere – 1W 1W d CVN 3W şi 3HAZ 3W şi 3HAZ 3W şi 3HAZ d La încovoiere 2W 2W 2W d ghidată La întindere 1L b 1T 1T Corpul ţevii CVN 3T 3T 3T La şoc prin cădere – – 2T La întindere – 1W 1W Sudură CVN 3W şi 3HAZ 3W şi 3HAZ 3W şi 3HAZ SAWH, COWL La încovoiere 2W 2W 2W [consultaţi Figura 5 ghidată c)] A durităţii 1W 1W 1W La întindere — 1WS 1WS Sudura capetelor CVN 3WS şi 3HAZ 3WS şi 3HAZ 3WS şi 3 HAZ de colac/marginilor La încovoiere 2WS 2WS 2WS de tablă ghidată a Consultaţi Figura 5 pentru o explicaţie a simbolurilor folosite pentru a desemna orientarea şi poziţia. b Piesele de încercare longitudinală a întregii secţiuni pot fi utilizate la alegerea producătorului. c Prin acord, 1T în loc de 1L. e La ţevile cu sudură dublă, se vor testa ambele suduri în cusătură longitudinală de la ţeava selectată să reprezinte unitatea de încercare. SAWL, COWL [consultaţi Figura 5 Sudură în b)] cusătură continuă

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

173

ISO 3183:2012(E) M.7.3.2 Piese de încercare la întindere Piese de încercare dreptunghiulare, reprezentând grosimea completă a peretelui ţevii, vor fi prelevate în conformitate cu ISO 6892-1 şi Figura 5. Piesele de încercare transversale vor fi aplatizate. M.7.3.3 Piese de încercare dinamică la şoc CVN Dacă cea mai mică piesă de încercare transversală permisă nu poate fi obţinută, se va folosi cea mai mare lăţime longitudinală posibilă între 10 mm (0,394 ţoli) şi 5 mm (0,197 ţoli). M.7.3.4 Piese de încercare pentru încercarea la încovoiere ghidată Piesele de încercare vor fi pregătite în conformitate cu ISO 5173 şi Figura 8. Pentru ţevi cu o grosime a peretelui de t > 20 mm (0,787 ţoli), piesele de încercare pot fi prelucrate pentru a furniza o secţiune transversală dreptunghiulară cu o grosime de 19 mm (0,748 ţoli). Piesele de încercare cu secţiune curbată cu grosime integrală a peretelui sunt obligatorii pentru ţevi cu o grosime a peretelui de t ≤ 20 mm (0,787 ţoli). Îngroşarea sudurii va fi eliminată de pe ambele părţi. M.7.4 Metode de încercare M.7.4.1 Încercarea la întindere Încercarea la întindere va fi efectuată în conformitate cu ISO 6892-1. Rezistenţa de rupere la întindere, Rm, rezistenţa de curgere pentru alungire totală de 0,5 % Rt0,5 şi alungirea procentuală după rupere Af vor fi stabilite pe corpul ţevii. Alungirea procentuală după rupere va fi raportată cu referinţe la o lungime etalon proporţională de 5,65√So cu So fiind suprafaţa secţiunii transversale iniţiale. Dacă se foloseşte o altă lungime etalon, valoarea măsurată va fi transformată într-un rezultat de alungire proporţional, în conformitate cu ISO 2566-1. În încercarea la întindere transversală faţă de sudură, se va stabili doar rezistenţa de rupere la întindere, Rm. M.7.4.2 Încercarea dinamică la şoc CVN Încercarea dinamică la şoc va fi efectuată în conformitate cu ISO 148-1 şi raza de acţiune necesară este 2 mm. M.7.4.3 Încercarea hidrostatică Se va folosi grosimea minim permisă a peretelui pentru a stabili presiunile de încercare necesare (consultaţi 10.2.6.7). M.7.4.4 Încercarea la încovoiere ghidată Încercarea la îndoire va fi efectuată în conformitate cu ISO 5173. Dimensiunea mandrinei va fi indicată în Tabelul M.9 pentru clasa de oţel corespunzătoare. Ambele piese de încercare vor fi îndoite până la 180°, una cu baza sudurii, iar cealaltă cu partea frontală a sudurii, direct sub mandrină.

174

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Tabelul M.9 – Cerinţe pentru diametrul mandrinei pentru încercarea la încovoiere ghidată Clasa de oţel din care este făcută ţeava

Sudură a ţevilor SAW şi COW Diametru Agb mm

L245NE sau BNE L245ME sau BME L290NE sauX42NE L290ME sau X42ME L360NE sau X52NE L360QE sau X52QE L360ME sau X52ME L415NE sau X60NE L415QE sau X60QE L415ME sau X60ME L450QE sau X65QE L450ME sau X65ME L485QE sau X70QE L485ME sau X70ME L555QE sau X80QE L555ME sau X80ME

3t 3t 4t

5t

6t

M.7.4.5 Încercarea la aplatizare Încercarea la aplatizare va fi efectuată în trei paşi cu următoarele criterii de admisibilitate. a). Aplatizat la 2/3 din diametrul exterior original; nu va surveni deschiderea sudurii. b). Aplatizat la 1/3 din diametrul exterior original; nu va surveni nicio fisură sau rupere alta decât în sudură. c). Aplatizat până când pereţii opuşi ai ţevii se întâlnesc. Prezenţa imperfecţiunilor de laminare sau a metalului ars nu va deveni vizibilă pe durata întregii încercări. M.7.5 Încercarea nedistructivă M.7.5.1 Aria de aplicare Cerinţele şi nivelurile de acceptare pentru încercare nedistructivă sunt definite în Tabelul M.10. M.7.5.2 Personal NDT Toate activităţile NDT vor fi efectuate de personal de nivel 1, 2 şi/sau 3 autorizat pentru operare de către producător. Calificarea pentru nivelul 1 şi nivelul 2 va fi în conformitate cu ISO 11484 sau, cel puţin, un standard echivalent. Personalul de nivel 3 va fi certificat în conformitate cu ISO 9712 sau, cel puţin, un standard echivalent. © ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

175

ISO 3183:2012(E) Producătorul va autoriza întregul personal NDT în conformitate cu o procedură documentată. Toate operaţiunile NDT vor fi autorizate de o persoană de nivel 3 NDT aprobat de către producător. Tabelul M.10 – Trecerea în revistă a încercărilor nedistructive 1 Nr.

2 Operaţiune NDT

1

Magnetism rezidual la capetele de ţeavă

M

2

Imperfecţiuni de laminare la capetele de ţeavă

O

Imperfecţiuni de laminare (inclusiv 3 capetele de ţeavă, unde este aplicabil; consultaţi M.7.5.4)

3 Încercare a

M

M

Imperfecţiuni de laminare în corpul ţevii

O

Imperfecţiuni de 6 laminare pe capetele de colac/zonele situate lângă sudură

O

5

Ţevi fără sudură şi ţevi sudate Gausmetru pentru măsurarea efectului Hall sau echivalent; 30 Gs max., încercare aleatorie Examinare cu ultrasunete ISO 10893-8, limita de admisibilitate: 6 mm (0,236 ţoli) max. circumferenţial Ţevi fără sudură Examinare cu ultrasunete ISO 10893-10:2011, nivel de acceptare U3 sau, prin acord, U2

Imperfecţiuni longitudinale în sudură (inclusiv capetele de ţeavă, unde este aplicabil; consultaţi M.7.5.4)

4

4 Tipuri de încercare şi cerinţe, nivel de acceptare

[prin acord pentru t < 10 mm (0,394 ţoli)] Încercare cu dispersie de flux ISO 10893-3:2011, nivel de acceptare F3 sau, prin acord, F2 Ţevi sudate la înaltă frecvenţă Încercare cu ultrasunete ISO 10893-10:2011 sau ISO 10893-11:2011, nivel de acceptare U3 sau, prin acord, U2 sau [prin acord pentru t < 10 mm (0,394 ţoli)] Încercare cu dispersie de flux ISO 10893-3:2011, nivel de acceptare F3 sau, prin acord, F2 sau [prin acord pentru D < 273,1 mm (10,75 ţoli); sau

5 Referinţă E.7 E.3.2 3 E.3.3.2

K.3.1 K.3.4.2

K.4.1 K.3.4.2 (şi pentru HFW)

K.3.4.3 t < 6,3 mm (0,248 ţoli); D/t < 0,18] (şi pentru Încercare cu curenţi turbionari ISO 10893-2:2011, HFW) nivel de acceptare E2 sau E2H Încercare cu ultrasunete ISO 10893-9:2011, nivel de E.8.1 acceptare U2 sau ISO 10893-8:2011, nivel de acceptare U2 Încercare cu ultrasunete ISO 10893-9:2011 sau ISO 10893-8:2011, nivel de acceptare U2

E.9

M = obligatoriu, O = încercare opţională pentru cerinţă obligatorie În aceste subclauze, referinţa la Clauza E.4 (examinarea radiografică a sudurii) va fi înlocuită cu M.7.5.6 doar pentru această anexă. a

b

Tabelul M.10 – Trecerea în revistă a încercărilor nedistructive (continuare) 1 Nr.

2 Operaţiune NDT

3 Încercare a

4 Tipuri de încercare şi cerinţe, nivel de acceptare

5 Referinţă

Ţevi sudate cu arc electric sub strat de flux/ţevi sudate prin combinare

7

176

Imperfecţiuni longitudinale/ transversale în sudură

M

Încercare cu ultrasunete ISO 10893-11:2011, nivel de acceptare U2/U2H sau metoda de calibrare „doi lambda” (şi pentru sudura de capăt de colac a ţevii sudate elicoidal)

K.5.1 b

Examinare radiografică ISO 10893-6:2011 sau 10893-7:2011, calitatea imaginii clasa 8, nivel de acceptare în conformitate cu M.7.5.6, pentru îmbinări în T ale ţevii sudate elicoidal

M.7.5.6

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Imperfecţiuni de laminare în corpul ţevii Imperfecţiuni de laminare pe capetele de 9 colac/zonele situate lângă sudură 8

O

Examinare cu ultrasunete ISO 10893-9:2011, nivel de acceptare U2

E.8.2

O

Examinare cu ultrasunete ISO 10893-9:2011 sau ISO 10893-8:2011, nivel de acceptare U2

E.9

Examinare cu ultrasunete ISO 10893-11:2011 la cerinţele K.5.1.1 b privind imperfecţiunile longitudinale, nivel de acceptare U2/U2H

K.5.1.1 b

(cu excepţia în care se specifică altfel) NDT al sudurii la capete de ţeavă (capete 10 neexaminate)/zone reparate

sau M

Examinare radiografică ISO 10893-6:2011 sau M.7.5.6 ISO 10893-7:2011, calitatea imaginii clasa B privind imperfecţiunile longitudinale şi Examinare cu ultrasunete ISO 10893-11:2011 sau examinare radiografică Examinarea radiografică ISO 10893-6:2011 sau K.5.3 b) b ISO 10893-7:2011 privind imperfecţiunile transversale, limite de admisibilitate în conformitate cu K.5.3 b) b

M = obligatoriu, O = încercare opţională pentru cerinţă obligatorie În aceste subclauze, referinţa la Clauza E.4 (examinarea radiografică a sudurii) va fi înlocuită cu M.7.5.6 doar pentru această anexă. a

b

M.7.5.3 Sincronizare operaţiunilor NDT Cu excepţia cazului în care se specifică altfel, se va efectua examinarea NDT la sudura ţevii HFW cu diametrul exterior D < 219,1 mm (8,625 ţoli) şi NDT pe întreaga suprafaţă a ţevii fără sudură, la discreţia producătorului, înainte sau după încercarea hidrostatică. Examinarea NDT a ţevii sudate în cazul ţevilor SAW şi COW şi HFW cu D ≥ 219,1 mm (8,625 ţoli) va fi efectuată după încercarea hidrostatică. Secvenţa tuturor celorlalte operaţiuni NDT specificate va fi la discreţia producătorului, după cum este cazul. M.7.5.4 Capete de ţeavă neexaminate Se accentuează faptul că în multe din operaţiunile automate NDT specificate în această anexă este posibil să existe o lungime mică la ambele capete de ţeavă care nu poate fi supusă examinării. În astfel de cazuri: a). capetele neexaminate vor fi tăiate; sau b). în cazul ţevilor fără sudură sau a ţevilor HFW, capetele neexaminate vor fi supuse la o examinare manuală/semiautomată folosind aceeaşi tehnică, nivel de sensibilitate a examinării, aceiaşi parametrii de examinare etc., conform celor specificate în clauza/subclauza relevantă din această anexă, unde, pentru examinarea manuală, viteza de scanare nu va depăşi 150 mm/s (6,0 ţoli/secundă); sau c). în cazul ţevilor SAW şi COW, se vor aplica prevederile de la K.5.3.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

177

ISO 3183:2012(E) M.7.5.5 Ţevi suspecte În toate cazurile, ţevile care determină indicaţii care produc o stare declanşatoare/de alarmă ca urmare a operaţiunii (operaţiunilor) NDT specificate vor fi considerate suspecte. Ţevile suspecte vor fi tratate în conformitate cu clauza „Acceptare”, conform celor indicate în standardul relevant pentru examinarea NDT a ţevii (consultaţi diferite părţi ale seriei ISO 10893), cu excepţia cazului în care se specifică altfel în această anexă. Când se efectuează curăţarea, se va verifica prin intermediul unei metode NDT adecvate dacă imperfecţiunile au fost eliminate complet. La orice examinare nedistructivă manuală efectuată în zone suspecte locale (curăţate sau nu) se va utiliza aceeaşi sensibilitate a examinării, aceiaşi parametrii de examinare şi acelaşi nivel de acceptare (adâncimea crestăturii de referinţă) ca şi la examinarea în cadrul căreia s-a constatat iniţial că ţeava este suspectă. La examinarea manuală cu ultrasunete, viteza de scanare nu va depăşi 150 mm/s (6,0 ţoli/secundă). M.7.5.6 Examinarea radiografică M.7.5.6.1 Tehnici de radiografiere Unde este aplicabil, examinarea radiografică a sudurii va fi efectuată în conformitate cu ISO 108936:2011 calitatea imaginii clasa B pentru radiografiere cu film sau 10893-7 pentru radiografiere digitală, cu condiţiile specificate în M.7.5.6.4 a) până la c). M.7.5.6.2 Radiografiere cu film Cerinţele privind sensibilitatea, bazate pe Tabelul M.11, stabilite pentru materialul de bază, vor fi verificate prin folosirea unui aparat de măsurare a penetraţiei cu fir ISO în conformitate cu ISO 192321 sau, dacă se convine, prin utilizarea unui aparat de măsurare a penetraţiei cu gaură echivalent. Se va utiliza doar film direct cu contrast ridicat, de granulaţie fină cu ecran de plumb pentru radiaţii X. Densitatea radiografiei va fi în conformitate cu E.4.2.3. M.7.5.6.3 Radiografiere digitală Cerinţele privind sensibilitatea, bazate pe Tabelul M.11, stabilite pentru materialul de bază, vor fi verificate prin folosirea unui aparat de măsurare a penetraţiei cu fir ISO în conformitate cu ISO 192321 sau, dacă se convine, prin utilizarea unui aparat de măsurare a penetraţiei cu gaură echivalent. Densitatea radiografiei va fi în conformitate cu E.4.2.3. Sistemele şi procesele de examinare prin radiografiere digitală vor fi în conformitate cu E.4.4.3.

178

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Tabelul M.11 – Cerinţe privind sensibilitatea pentru examinarea radiografică Calitatea imaginii clasa B, în conformitate cu ISO 10893-6 Grosimea peretelui t mm (ţoli) 4,5 ≤ t < 10 (0,177 ≤ t < 0,394) 10 ≤ t < 16 (0,394 ≤ t < 0,630) 16 ≤ t < 25 (0,630 ≤ t < 0,984) 25 ≤ t < 32 (0,984 ≤ t < 1,260) 32 ≤ t ≤ 40 (1,260 ≤ t ≤ 1,575)

Vizibilitate necesară A găurii cu diametru de A cablului cu diametru de mm (ţoli) mm (ţoli) 0,40 (0,016) 0,50 (0,020) 0,63 (0,025) 0,80 (0,031) 1,00 (0,039)

0,16 (0,006) 0,20 (0,008) 0,25 (0,010) 0,32 (0,013) 0,40 (0,016)

M.7.5.6.4 Limite de admisibilitate Limitele de admisibilitate pentru examinarea radiografică a sudurii vor fi cele specificate după cum urmează. a). Fisurile, penetrarea incompletă şi lipsa fuziunii nu sunt acceptate. b). Se acceptă incluziuni de zgură individuale circulare şi pungi de gaz cu diametru de până la 3,00 m (0,118 ţoli) sau t/3, oricare este mai mic. Suma diametrelor tuturor acestor imperfecţiuni individuale permise în oricare secţiuni de 150 mm (6,0 ţoli) sau 12 t din lungimea sudurii, oricare este mai mică, nu va depăşi 6,00 mm (0,236 ţoli) sau 0,5 t, oricare este mai mică, când spaţiul de separare dintre incluziunile individuale este mai mic decât 4 t. c). Se acceptă incluziuni de zgură individuale alungite cu o lungime de până la 12,00 m (0,472 ţoli) sau 1 t, oricare este mai mică, sau cu o lăţime de până la 1,6 mm (0,063 ţoli). Lungimea maximă acumulată ale unor astfel de imperfecţiuni individuale permise în oricare secţiuni de 150 mm (6,0 ţoli) sau 12 t din lungimea sudurii, oricare este mai mică, nu va depăşi 12,00 mm (0,472 ţoli) sau 0,5 t, când spaţiul de separare dintre incluziunile individuale este mai mic decât 4 t. d). Se acceptă tubtăieturi individuale ale oricărei bucăţi cu o adâncime maximă de 0,4 mm (0,016 ţoli). Subtăieturile individuale cu o lungime maximă de t/2 având o adâncime maximă de 0,8 mm (0,032 ţoli) şi care nu depăşesc 10% din grosimea specificată a peretelui se acceptă, cu condiţia să nu existe mai mult de două astfel de subtăieturi în oricare secţiuni de 300 mm (11,8 ţoli) din lungimea sudurii, iar astfel de subtăieturi sunt curăţate. e). Orice subtăieturi care depăşesc limitele de mai sus vor fi reparate (consultaţi C.4) sau zona suspectă va fi tăiată sau ţeava va fi respinsă. f). Nu se acceptă subtăieturi pe sudurile de interior şi de exterior, indiferent de lungime şi adâncime, care coincid cu direcţia longitudinală pe aceeaşi parte a sudurii.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

179

ISO 3183:2012(E) M.8 Marcarea ţevilor Pe lângă marcările ţevilor cerute la punctul 11.2, marcările ţevilor vor include un număr de identificare care să permită corelarea produsului sau a unităţii de livrare cu certificatul de examinare asociat şi denumirea nivelului de specificare a produsului va fi urmată de litera „E” pentru a indica faptul că ţeava este în conformitate cu cerinţele Anexei M.

180

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Anexa N (informativă)

Pagină lăsată goală în mod intenţionat. Numerotarea anexelor se păstrează în scopul alinierii cu API Spec 5L.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

181

ISO 3183:2012(E) Anexa O (informativă)

Pagină lăsată goală în mod intenţionat. Numerotarea anexelor se păstrează în scopul alinierii cu API Spec 5L.

182

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Anexa P (informativă) Ecuaţii pentru ţevi filetate şi ţevi îmbinate prin cuplare şi ecuaţii de fundal pentru mostre de încercare la încovoiere ghidată şi pentru mostre de încercare CVN

P.1 Generalităţi Această anexă conţine ecuaţii şi informaţii specifice pentru ţevi de conducte care au fost incluse în ISO/TR 10400:2007 [29]. Numerele ecuaţiilor aferente în ISO/TR 10400:2007 sunt date pentru referinţă în paranteze pătrate lângă numerele ecuaţiilor ale acestui Standard Internaţional. Pentru mai multe informaţii cu privire la derivarea şi istoricul acestor ecuaţii, consultaţi ISO/TR 10400:2007. NOTĂ

În scopul acestei anexe, API TR 5C3-08 [30] este echivalent cu ISO/TR 10400:2007 [29].

P.2 Masa calculată a ţevii filetate şi a ţevii îmbinate prin cuplare 6) Masa calculată a ţevii filetate şi a ţevii îmbinate prin cuplare per unitate de lungime se bazează pe o lungime măsurată de la partea exterioară a racordului până la capătul ţevii, conform celor indicate în Figura P.1. Capătul laminat al racordului se presupune că este instalat în poziţia axială fixată mecanic.

unde

J Lj mc mrt NL wtc wpe

reprezintă factorul de conversie a lungimii, egal cu 0,001 pentru unităţi SI şi 1/12 pentru unităţi USC; reprezintă distanţa calculată de la capătul ţevii la centrul racordului în poziţie fixată mecanic, în conformitate cu API 5B, în milimetri sau în ţoli; reprezintă lungimea unei bucăţi de ţevi standard, în metri sau în picioare; reprezintă masa racordului; reprezintă masa scoasă la filetarea a două capete de ţeavă; reprezintă lungimea racordului, în milimetri sau în ţoli; reprezintă masa ţevii filetate şi a ţevii îmbinate prin cuplare per unitate de lungime; reprezintă masa ţevii cu capăt simplu per unitate de lungime, în kilograme per metru sau livre per picior.

Legendă Lj lungimea unei bucăţi de ţevi standard, în metri sau în picioare NL lungimea racordului, în conformitate cu Tabelul F.1, în milimetri sau în ţoli 6)

Din ISO/TR 10400:2007, 11.5. În scopul acestei anexe, API TR 5C3 este echivalent cu ISO/TR 10400:2007.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

183

ISO 3183:2012(E) distanţa calculată de la capătul ţevii la centrul racordului în poziţie fixată mecanic, în conformitate cu API 5B factorul de conversie a lungimii, egal cu 0,001 pentru unităţi SI şi 1/12 pentru unităţi USC

J

Figura P.1 – Ţevi cuplate şi ţevi îmbinate prin cuplare

P.3 Masa calculată a ţevii cu capăt finisat 7) În Standardele Internaţionale se utilizează creşterea (sau pierderea) masică calculată ca urmare a finisării capătului, em, pentru a calcula masa teoretică a unei bucăţi de ţeavă; valorile pentru em specificate în Standardele Internaţionale sunt calculate folosind Ecuaţia (P.2). Pentru ţevile cu capăt simplu, em = 0. unde em Lj w

wpe

reprezintă creşterea masică calculată ca urmare a finisării capătului, în kilograme sau livre; reprezintă lungimea unei bucăţi de ţevi standard, în metri sau în picioare; reprezintă masa ţevii filetate şi a ţevii îmbinate prin cuplare (wtc), masa ţevii de refulare şi a ţevii filetate (wij) sau masa ţevii de refulare (wu) pe baza lungimii Lj, în kilograme per metru sau livre per picior; reprezintă masa ţevii cu capăt simplu per unitate de lungime, în kilograme per metru sau livre per picior.

Masa ţevii cu capăt simplu al unui element îmbinat este calculată folosind Ecuaţia (P.3).

unde em km Lef WL wpe

reprezintă creşterea masică calculată ca urmare a finisării capătului, în kilograme sau livre; reprezintă factorul de corecţie masică: 1,000 pentru oţel nealiat, 0,989 pentru oţel martensitic cu conţinut de crom; reprezintă lungimea ţevii, inclusiv finisarea capătului, în metri sau picioare; Reprezintă masa calculată a unei piese de ţeavă cu lungimea L, în kilograme sau livre; reprezintă masa ţevii cu capăt simplu per unitate de lungime, în kilograme per metru sau livre per picior.

P.4 Racorduri fără toleranţă masică specială a teşiturii 8) Masele racordurilor pentru ţevile de conducte sunt calculate pe baza dimensiunilor indicate în ediţia 1942 a API 5L, care sunt identice cu cele specificate în ediţia 1971 a API 5L.

7) 8)

Din ISO/TR 10400:2007, 11.4. În scopul acestei anexe, API TR 5C3-08 este echivalent cu ISO/TR 10400:2007. Din ISO/TR 10400:2007, 11.8.2.2. În scopul acestei anexe, API TR 5C3-08 este echivalent cu ISO/TR 10400:2007.

184

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

Legendă NL M W Q E1 Ec

lungimea racordului, în conformitate cu Tabelul F.1, în milimetri sau în ţoli lungimea de la partea frontală a racordului până la planul fixat manual pentru ţevile de conducte, în conformitate cu API Spec 5B diametrul exterior specificat al racordului, în conformitate cu Tabelul F.1 diametrul canalului racordului, în conformitate cu API Spec 5B diametrul cercului pe planul fixat manual, în conformitate cu API Spec 5B diametrul cercului, la centrul racordului

I, II şi III reprezintă Volumele I, II şi III [consultaţi Ecuaţiile (P.6), (P.7) şi (P.9)] Figura P.2 – Racordul ţevii

unde km mc Td

reprezintă factorul de corecţie masică: 1,000 pentru oţel nealiat, 0,989 pentru oţel martensitic cu conţinut de crom; reprezintă masa racordului; reprezintă conicitatea, 0,0625.

Calculele pentru masele racordurilor sunt exprimate în livre. Masa finală calculată este rotunjită la două zecimale fără rotunjire intermediară în calcule.

P.5 Puterea presiunii pentru racorduri 9) P.5.1 Generalităţi Capacitatea presiunii interne pentru ţevile filetate şi ţevile îmbinate prin cuplare este identică ca cea pentru ţevile cu capăt simplu, excepţie fiind situaţiile când este necesară o presiune mai mică pentru a 9)

Din ISO/TR 10400:2007, Clauza 10. În scopul acestei anexe, API TR 5C3-08 este echivalent cu ISO/TR 10400:2007.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

185

ISO 3183:2012(E) evita cedarea racordului sau formarea de scurgeri ca urmare a unei rezistenţe insuficiente la curgere sub presiune internă pe planul E1, conform celor calculate mai jos. P.5.2 Presiunea internă de curgere a racordurilor ţevilor de conducte Presiunea internă de curgere pentru racord este calculată din formulele de mai jos:

unde fymnc D1 piYc W

reprezintă rezistenţa de curgere minimă specificată a racordului; reprezintă diametrul la baza filetului racordului la capătul ţevii în poziţie fixată mecanic; reprezintă presiunea internă la cedarea racordului; reprezintă diametrul exterior specificat al racordului, în conformitate cu Tabelul F.1.

unde A E1 H L1 srn Td

reprezintă distanţa fixată manual, în milimetri (ţoli); reprezintă diametrul cercului pe planul fixat manual, în conformitate cu API 5B; reprezintă înălţimea filetului, echivalentă cu filetul în V, 2,1996 mm (0,08660 ţoli) pentru 10 TPI, 2,7496 mm (0,10825 ţoli) pentru 8 TPI; reprezintă lungimea de la capătul ţevii pe planul fixat manual, în conformitate cu API 5B; reprezintă trunchierea la bază a filetului ţevii la fileuri rotunde, 0,36 mm (0,014 ţoli) pentru 10 TPI, 0,43 mm (0,017 ţoli) pentru 8 TPI; reprezintă conicitatea (la diametru), 0,0625 mm/mm (0,0625 ţoli/ţoli). Fileturi per 25,4 mm H frn (fileturi per ţol) 27 18 14 11 ½ 8

mm (ţoli) 0,031 (0,0012) 0,046 (0,0018) 0,061 (0,0024) 0,074 (0,0029) 0,014 (0,0041)

mm (ţoli) 0,815 (0,0321) 1,222 (0,0481) 1,572 (0,0619) 1,913 (0,0753) 2,784 (0,1082)

P.5.3 Rezistenţa la curgere sub presiune internă la racorduri cu fileturi rotunde sau fileturi trapezoidale Rezistenţa la curgere sub presiune internă pe planul E1 sau E7 este calculată din Ecuaţia (P.12). Ecuaţia (P.12) se bazează pe faptul că elementul de etanşare este pe planul E1 pentru fileturi rotunde şi pe planul E7 pentru fileturi trapezoidale când racordul este cel mai slab şi rezistenţa la curgere sub presiune internă are cea mai joasă valoare. De asemenea, Ecuaţia (P.12) se bazează pe faptul că presiunea internă pentru rezistenţa la curgere este egală cu presiunea de interferenţă dintre ţeavă şi fileturile racordului rezultată din strângere şi presiunea internă propriu-zisă, cu tensiuni în intervalul de elasticitate.

186

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) unde E Es

N

p

piL Td

W unde A E1 E7

reprezintă modulul lui Young; reprezintă diametrul cercului, la planul elementului de etanşare E1 pentru filet rotund E7 pentru burlane de foraj cu filet trapezoidal; reprezintă numărul de strângeri pentru rotaţia filetului A pentru burlane de foraj şi ţevi de extracţie cu filet rotund (API 5B) A + 1,5 pentru burlane de foraj cu filet trapezoidal mai mici decât 16 A + 1 pentru burlane de foraj cu filet trapezoidal de mărimea 16 şi mai mari; reprezintă pasul filetului 3,175 mm (0,125 ţoli) pentru burlane de foraj şi ţevi de extracţie cu filet rotund de 8 2,540 mm (0,100 ţoli) pentru ţevi de extracţie cu filet rotund de 10 5,080 mm (0,200 ţoli) pentru burlane de foraj cu filet trapezoidal; reprezintă presiunea internă la scurgere; reprezintă conicitatea (la diametru) 0,0625 pentru burlane de foraj şi ţevi de extracţie cu filet rotund 0,0625 pentru burlane de foraj cu filet trapezoidal mai mici decât 16 0,0833 pentru burlane de foraj cu filet trapezoidal de mărimea 16 şi mai mari; reprezintă diametrul exterior specificat al racordului, în conformitate cu ISO 11960 [6] sau API Spec 5CT [21]; reprezintă distanţa fixată manual, în milimetri (ţoli); reprezintă diametrul cercului pe planul fixat manual, în conformitate cu API 5B; reprezintă diametrul cercului, în conformitate cu API 5B.

Presiunea de interfaţă dintre bolţ şi cutie ca urmare a strângerii este

unde E Es

d N

p

Td

W

reprezintă modulul lui Young; reprezintă diametrul cercului, la planul elementului de etanşare E1 pentru filet rotund E7 pentru burlane de foraj cu filet trapezoidal; reprezintă diametrul interior al ţevii, d = D – 2i reprezintă numărul de strângeri pentru rotaţia filetului A pentru burlane de foraj şi ţevi de extracţie cu filet rotund (API 5B) A + 1,5 pentru burlane de foraj cu filet trapezoidal mai mici decât 16 A + 1 pentru burlane de foraj cu filet trapezoidal de mărimea 16 şi mai mari; reprezintă pasul filetului 3,175 mm (0,125 ţoli) pentru burlane de foraj şi ţevi de extracţie cu filet rotund de 8 2,540 mm (0,100 ţoli) pentru ţevi de extracţie cu filet rotund de 10 5,080 mm (0,200 ţoli) pentru burlane de foraj cu filet trapezoidal; reprezintă conicitatea (la diametru) 0,0625 pentru burlane de foraj şi ţevi de extracţie cu filet rotund 0,0625 pentru burlane de foraj cu filet trapezoidal mai mici decât 16 0,0833 pentru burlane de foraj cu filet trapezoidal de mărimea 16 şi mai mari; reprezintă diametrul exterior specificat al racordului, în conformitate cu ISO 11960 [6] sau API Spec 5CT [21];

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

187

ISO 3183:2012(E) unde A E1 E7 D t

reprezintă distanţa fixată manual, în milimetri (ţoli); reprezintă diametrul cercului pe planul fixat manual, în conformitate cu API 5B; reprezintă diametrul cercului, în conformitate cu API 5B; reprezintă diametrul exterior specificat al ţevii; Reprezintă grosimea specificată a peretelui ţevii.

După strângere, presiunea internă, pi, determină o modificare în presiunea de interfaţă cu o valoare p2:

unde reprezintă diametrul cercului, la planul elementului de etanşare E1 pentru filet rotund E7 pentru burlane de foraj cu filet trapezoidal; reprezintă diametrul interior al ţevii, d = D – 2i reprezintă presiunea internă; reprezintă diametrul exterior specificat al racordului, în conformitate cu ISO 11960 API Spec 5CT [21];

Es

d pi W unde E1 E7 D t

[6]

sau

reprezintă diametrul cercului pe planul fixat manual, în conformitate cu API 5B; reprezintă diametrul cercului, în conformitate cu API 5B; reprezintă diametrul exterior specificat al ţevii; Reprezintă grosimea specificată a peretelui ţevii.

Din moment ce diametrul exterior al cutiei este întotdeauna mai mare decât diametrul la contact, care la rândul său este întotdeauna mai mare decât diametrul interior al ţevii, p2 va fi întotdeauna mai mic decât p1. Drept urmare, când presiunea de interfaţă totală p1 + p2 este egală cu presiunea internă pi, conexiunea a atins limita de rezistenţă la scurgere p. Cu alte cuvinte, dacă pi ar fi fost mai mare decât p1 + p2 ar fi survenit o scurgere:

Prin înlocuirea valorilor corespunzătoare pentru p1 şi p2 în Ecuaţia (P.15) şi simplificare rezultă Ecuaţia (P.12).

P.6 Presiunea la încercarea hidrostatică pentru ţevi filetate şi ţevi îmbinate prin cuplare 10) Presiunea la încercarea hidrostatică pentru ţevi filetate şi ţevi îmbinate prin cuplare este identică cu cea pentru ţevi cu capăt simplu, cu excepţia cazului în care este necesară o presiune mai scăzută pentru a evita scurgerile cauzate de presiunea internă insuficientă de curgere a racordului sau de rezistenţa insuficientă la curgere sub presiune internă pe planul E1, conform celor calculate în Clauza P.5.

10)

Din ISO/TR 10400:2007, 14.2. În scopul acestei anexe, API TR 5C3-08 este echivalent cu ISO/TR 10400:2007.

188

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E) Presiunea de încercare trebuie să se bazeze pe cea mai joasă valoare dintre presiunea de încercare stabilită pentru ţevile cu capăt simplu (Tabelul 26) sau 80 % din rezultatul presiunii interne de curgere a racordului calculat folosind Ecuaţia (P.10), sau rezultatul rezistenţei la curgere sub presiune internă calculat folosind Ecuaţia (P.12). Baza pentru această ecuaţie a fost adoptată la Conferinţa de Standardizare API din 1968, conform celor indicate în Circulara API PS-1360.

P.7 Informaţii de fundal privind încercarea la încovoiere ghidată 11) Această secţiune oferă informaţii de fundal privind cerinţele din 10.2.4.6. Valorile pentru ε se bazează pe Ecuaţiile (P.16) şi (P.17) (indicate în Elementul 4a al Circularei API PS-1340, prin raportarea extrasului Conferinţei de Standardizare din 1967 pentru Clasa X70, care au fost adoptate la Conferinţa de Standardizare din 1972 şi prezentate în Circulara API PS-1440). Valorile calculate prin intermediul Ecuaţiilor (P.16) şi (P.17) sunt rotunjite la cel mai apropiat multiplu de 0,0025, excepţie făcând valorile pentru Clasele X52 şi X56, care sunt rotunjite la următorul multiplu mai mare de 0,0025. Deformarea, ε, este calculată conform celor indicate în Ecuaţia (P.16) pentru unităţi SI şi conform celor indicate în Ecuaţia (P.17) pentru unităţi USC:

sau

Unde fumnp reprezintă rezistenţa de rupere la întindere minimă specificată a corpului ţevii, exprimată în megapascali (livre per ţol pătrat). Derivarea ecuaţiei pentru încercarea la încovoiere ghidată este acoperită în altă parte [27].

P.8 Informaţii de fundal privind dimensiunile mostrelor CVN 12) P.8.1 Calcule pentru grosimi minime ale peretelui pentru mostre standard cu crestătură în V pentru încercarea Charpy În Clauza P.8 sunt prezentate ecuaţiile pentru stabilirea mostrei transversale de dimensiune minimă care se poate obţine dintr-o anumită dimensiune şi grosime a peretelui ţevii. Consultaţi 10.2.3.3 şi Tabelul 22.

11) 12)

Din ISO/TR 10400:2007, 16.2.1. În scopul acestei anexe, API TR 5C3-08 este echivalent cu ISO/TR 10400:2007. Din ISO/TR 10400:2007, Clauza 17. În scopul acestei anexe, API TR 5C3-08 este echivalent cu ISO/TR 10400:2007.

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

189

ISO 3183:2012(E)

Transversal În unităţi SI:

Sau în unităţi USC:

unde δ

reprezintă limitarea deviaţiei geometrice pentru mostre dreptunghiulare cu crestătură în V pentru încercarea Charpy, în milimetri (ţoli) D reprezintă diametrul exterior, în milimetri (ţoli) T reprezintă grosimea mostrei pentru încercarea Charpy, în milimetru (ţoli) (include toate dimensiunile standard) tmin,1 = δ + D + 2tprelucrare tmin,1 reprezintă grosimea minimă a peretelui pentru mostre dreptunghiulare cu crestătură în V pentru încercarea Charpy ale grosimii secţiunii T tprelucrare reprezintă toleranţa de prelucrare a suprafeţei finisate şi are valoarea de 0,5 mm (0,020 ţoli) Figura P.3 – Stabilirea grosimii minime a peretelui pentru mostre standard cu crestătură în V pentru încercarea Charpy Pentru a permite prelucrarea, se va adăuga 0,5 mm (0,020 ţoli) la fiecare suprafaţă nefinisată sau 1,0 (0,040 ţoli) la fiecare grosime minimă a peretelui.

P.8.2 Calcule pentru grosimi minime ale peretelui pentru mostre conice cu crestătură în V pentru încercarea Charpy Figura P.4 şi Ecuaţiile (P.20) şi (P.22) pentru unităţi SI şi Ecuaţiile (P.21) şi (P.23) pentru unităţi USC sunt utilizate pentru stabilirea dimensiunii mostrelor conice. Consultaţi 10.2.3.3, cu referinţele ASTM A370 care permit mostre conice. NOTĂ Ecuaţiile USC se transformă în valorile pentru grosimea peretelui din Tabelul 22 în intervalele de toleranţă din cauza reconversiei din SI. 190

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

unde δ

reprezintă limitarea deviaţiei geometrice pentru mostre conice cu crestătură în V pentru încercarea Charpy, în milimetri (ţoli) Δ reprezintă limitarea conică maximă pentru mostre conice cu crestătură în V pentru încercarea Charpy, în milimetri (ţoli) D reprezintă diametrul exterior, în milimetri (ţoli) T reprezintă grosimea mostrei pentru încercarea Charpy, în milimetru (ţoli) 10,0 mm (0,394 ţoli) pentru mostre de dimensiune normală, 7,5 mm (0,295 ţoli) pentru mostre cu dimensiuni ¾, 6,67 mm (0,262 ţoli) pentru mostre cu dimensiuni ⅔, 5,0 mm (0,197 ţoli) pentru mostre cu dimensiuni ½. tmin,1 = δ + D + 2tprelucrare tmin,2 = Δ + T/2 + 2tprelucrare tmin,1 reprezintă grosimea minimă a peretelui pentru mostre conice cu crestătură în V pentru încercarea Charpy, bazată pe criteriile δ, în milimetri (ţoli) tmin,2 reprezintă grosimea minimă a peretelui pentru mostre conice cu crestătură în V pentru încercarea Charpy, bazată pe criteriile Δ, în milimetri (ţoli) tprelucrare reprezintă toleranţa de prelucrare a suprafeţei finisate şi are valoarea de 0,5 mm (0,020 ţoli) Figura P.4 – Stabilirea grosimii minime a peretelui pentru mostre conice cu crestătură în V pentru încercarea Charpy

sau

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

191

ISO 3183:2012(E) sau

Grosimea minimă a peretelui (fără toleranţă de prelucrare) pentru mostre conice cu crestătură în V pentru încercarea Charpy este valoarea mai mare dintre tmin,1 şi tmin,2. Pentru a permite prelucrarea suprafeţelor nefinisate, se va adăuga 0,5 mm (0,020 ţoli) la fiecare grosime minimă a peretelui.

192

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

ISO 3183:2012(E)

Bibliografie

[1] ASTM E29-08, Standard Practice for Using Significant Digits in Test Data to Determine Conformance with Specifications 13) [2] ISO/TS 29001, Petroleum, petrochemical and natural gas industries – Sector-specific quality management systems – Requirements for product and service supply organizations [3] API Spec Q1, Specification for Quality Programs for the Petroleum and Natural Gas Industry

14)

[4] ISO 9001, Quality management systems – Requirements [5] ISO 11961, Petroleum and natural gas industries – Steel drill pipe [6] ISO 11960, Petroleum and natural gas industries – Steel pipes for use as casing or tubing for wells [7] ISO 4200, Plain end steel tubes, welded and seamless – General tables of dimensions and masses per unit length [8] ASME B36.10M, Welded and Seamless Wrought Steel Pipe 15) [9] ISO 6761, Steel tubes – Preparation of ends of tubes and fittings for welding [10] RE, G., PISTONE, G., VOGT, G., DEMOFONTI, G. şi JONES, G.G. EPRG recommendation for crack arrest toughness in gas transmission pipelines – 3R international, 10-11/1995, pp. 607-611 16) [11] DAWSON, J. şi PISTONE, G. Probabilistic evaluation of the safety embodied in the EPRG recommendations for shear arrest toughness – 3R international, 10-11/1998, pp. 728-733 16 [12] EIBER, R.J., BUBENIK, T.A. şi MAXEY, W.A. Fracture Control Technology for Natural Gas Pipelines, Raport NG-18 Nr. 208, PR-3-9113, Decembrie 1993 17) [13] EIBER, R.J., LEIS, B., CARLSON, L., HORNER, N. şi GILROY-SCOTT, A. Full Scale Tests Confirm Pipe Toughness for North American Pipeline, Oil & Gas Journal, 97 (45), 8 noiembrie 1999 [14] Running shear fracture in line pipe; Subcommittee Summary Report – AISI Committee of Large Diameter Line Pipe Producers; 1 septembrie 1974 18) [15] EFC Publication 16, Guidelines on materials requirements for carbon and low alloy steels for H2S-containing environments in oil and gas production 19) [16] DNV-OS-F101, Submarine Pipeline Systems 20) 13)

ASTM International, 100 Barr Harbor Drive, West Conshohocken, PA 19428-2959, SUA. American Petroleum Institute, 1220 L Street, N.W., Washington, DC 20005, SUA. 15) American Society of Mechanical Engineers, Three Park Avenue, New York, NY 10016-5990, SUA. 16) EPRG c/o Salzgitter Mannesmann Forschung, GmbH, Ehinger Strasse 200, 47259 Duisburg, Germania. 17) Pipeline Research Council International, 1401 Wilson Boulevard, Site 1101, Arlington, VA 22209, SUA. www.prci.com 18) American Iron & Steel Institute, 600 Anderson Drive, Pittsburgh, PA 15220, SUA. 19) Maney Publishing, Hudson Road, Leeds LS9 7DL, Marea Britanie şi 1 Carlton House Terrace, Londra SW1Y 5DB, Marea Britanie. [email protected] 14)

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate

193

ISO 3183:2012(E) [17] API Spec 5L, Ediţia 43, Martie 2004, Specification for Line Pipe [18] API RP 5L1, Recommended Practice for Railroad Transportation of Line Pipe [19] API RP 5LW, Recommended Practice for Transportation of Line Pipe on Barges and Marine Vessels [20] NACE MR0175, Petroleum and Natural Gas Industries – Materials for Use in H2S-Containing Environments in Oil and Gas Production – Part 1: General Principles for Selection of CrackingResistant Materials [21] API Spec 5CT, Specification for Casing and Tubing [22] EN 10027-2, Designation systems for steels – Part 2: Numerical system [23] ISO 15614-1, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials – Welding procedure test – Part 1: Arc and gas welding of steels and arc welding of nickel and nickel alloys [24] EN 287-1 21), Qualification testing of welders – Fusion welding – Part 1: Steels [25] ISO 9606-1, Qualification testing of welders – Fusion Welding – Part 1: Steels [26] ASME Section IX 22), ASME Boiler and Pressure Vessel Code – Section IX: Welding and Brazing Qualifications [27] THOMAS W.H., WILDER A.B., CLINEDINST W.O. Development of Requirements for Transverse Ductility of Welded Pipe, prezentată la Conferinţa de Standardizare API din iunie 1967 [28] ISO 15156-1, Petroleum and natural gas industries – Materials for use in H2S-containing environments in oil and gas production – Part 1: General principles for selection of cracking-resistant materials [29] ISO/TR 10400:2007, Petroleum and natural gas industries – Equations and calculations for the properties of casing, tubing, drill pipe and line pipe used as casing or tubing [30] API TR 5C3, Petroleum and natural gas industries – Equations and calculations for the properties of casing, tubing, drill pipe and line pipe used as casing or tubing [31] ISO 15156-2:2009, Petroleum and natural gas industries – Materials for use in H2S-containing environments in oil and gas production – Part 2: Cracking-resistant carbon and low alloy steels, and the use of cast irons [32] EN 473, Non-destructive testing – Qualification and certification of NDT personnel –General principles

20)

Det Norske Veritas A.S., Veritasveien 1, N-1322 Høvik, Norvegia. www.dnv.com CEN, European Committee for Standardization, Central Secretariat, Rue de Stassart 36, B-1050, Bruxelles, Belgia. 22) American Society of Mechanical Engineers, Three Park Avenue, New York, NY 10016-5990, SUA. 21)

194

© ISO 2012 – Toate drepturile rezervate