SR EN 1536-TRADUS.doc

ASRO

SR EN 1536

STANDARD ROMAN

Februarie 2011 Executia lucrarilor geotehnice speciale Piloti forati

APROBAR

Aprobat de Directorul General al ASRO la 28 Februarie 2011 Standardul European EN 1536:2010 a fost adoptat prin metoda notei de confirmare si are statutul unui standard roman Inlocuieste SR EN 1536:2004

CORESPONDENTA

Acest standard este identic cu standardul European EN 1536:2010

ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Str. Mendelev nr. 21-35, cod 010362, Bucuresti Director General: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Directia de Standardizare: Tel: +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, + 40 24 312 47 44, Fax: +40 21 315 58 70 Directia Publicatii – Serv. Vanzari/Abonamente: Tel: + 40 21 316 77 25, Fax: + 40 21 317 25 14, + 40 21 312 94 88 Serviciul Redactie – Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316 99 74

Ref.: SR EN 1536:2011

Editia 2

STANDARD EUROPEAN

EN 1536 Septembrie 2010

ICS 93.020

Inlocuieste EN 1536:1999

Versiunea in Limba Engleza

EXECUTIA LUCRARILOR GEOTEHNICE SPECIALE - PILOTI FORATI

Acest standard European a fost aprobat de CEN in data de 2 Iulie 2010. Membrii CEN sunt obligati sa respecte Regulamentul Intern al CE/CENELEC care prevede conditiile care dau acestui Standard European statutul de standard national fara nicio modificare. Listele actualizate si referintele bibliografice legate de astfel de standarde nationale pot fi obtinute la cerere de la Centrul de Management al CEN sau de la oricare membru CEN. Acest Standard European exista in trei versiuni oficiale (Engleza, Franceza, Germana). O versiune in oricare alta limba realizata prin traducere sub responsabilitatea unui membru CEN in limba sa proprie si notificata la Centrul de Managemenet al CEN are acelasi statut ca si versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele naţionale de standardizare ale Austriei, Belgiei, Bulgariei, Croatiei, Ciprului, Republicii Cehe, Danamarcei, Estoniei, Finlandei, Frantei, Germaniei, Greciei, Ungariei, Islandei, Irlandei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Olandei, Norvegiei, Poloniei, Portugaliei, Romaniei, Slovaciei, Sloveniei, Spaniei, Suediei, Elvetiei si Regatului Unit.

CEN COMITETUL EUROPEAN PENTRU STANDARDIZARE EUROPEAN COMMITTEE FOR STANDARDIZATION COMITE EUROPEEN DE NORMALISATION EUROPAISCHES KOMITEE FUR NORMUNF Centrul de Management: Strada Marnix nr. 17, B-1000 Bruxelles Ref.: SR EN 1536:2011

2

EN 1536:2010

CUPRINS…………………………………………………………………………….Pagina Prefata…………………………………………………………………………………..................................5 1 Scop…………………………………………………………………………….................................6 2 Referinte normative…………………………………………………………...............................10 3 Terminologii si definitii……………………………………………………................................11 4 Informatii necesare pentru executarea lucrarii…………………………….........................16 4.1 Generalitati……………………………………………………………………..............................16 4.2 Caracteristici specifice………………………………………………………….........................16 5 Studiu geotehnic…………………………………………………………...................................17 5.1 Generalitati……………………………………………………………………...............................17 5.2 Cerinte specifice……………………………………………………………….............................17 6 Materiale si produse……………………………………………………………..........................18 6.1 Componente……………………………………………………………..………...........................18 6.1.1 Generalitati………………………………………………………………………............................18 6.1.2 Bentonita…………………………………………………………………………..........................18 6.1.3 Polimeri…………………………………………………............................……………………….19 6.1.4 Ciment……………………………………………………………….............................…………..19 6.1.5 Agregate…………………………………………………………………............................………20 6.1.6 Apa…………………………………………………………………………............................…….20 6.1.7 Aditivi…………………………………………………………………...........................………….20 6.1.8 Adaosuri………………………………………………………………..........................………….20 6.2 Fluide de foraj…………………………………………………………......................……………20 6.2.1 Suspensiile de bentonita……………………………………………………....................…….20 6.2.2 Solutiile de polimer………………………………………………………........................………21 6.3 Beton………………………………………………………………………….............................…22 6.3.1 Generalitati……………………………………………………………………..............................22 6.3.2 Agregate…………………………………………………………………………........................…22 6.3.3 Continutul de ciment…………………………………………………………….....................…22 6.3.4 Raport apa/ciment……………………………………………………………......................……22 6.3.5 Adaosuri………………………………………………………………………….......................…23 6.3.6 Beton proaspat…………………………………………………………………….......................23 6.3.7 Productie de beton………………………………………………………………...................….24 6.3.8 Prelevare de probe si testare……………………………………………………..................…24 6.4 Mortar………………………………………………………………………………........................25 6.5 Armatura………………………………………………………………………….......................…25 6.6 Produse suplimentare introduse…………………………………………………...............…26 7 Consideratii referitoare la proiectare……………………………………………...............…26 7.1 Generalitati…………………………………………………………………………......................26 7.2 Piloti care formeaza un perete…………………………………………………...........……….27 7.3 Excavatie………………………………………………………………………….....................….27 7.4 Elemente prefabricate din beton.....................................................................................28 7.5 Armatura………………………………………………......................…………………………….28 7.5.1 Generalitati…………………………………………………………….....................…………….28 7.5.2 Armatura longitudinala………………………………………………………...................…….28 7.5.3 Armatura transversala…………………………………………………………….................….29 7.6 Tuburi de otel si elemente profil…………………………………………………..............….29

3

7.7 8 8.1 8.1.1 8.1.2 8.1.3 8.2 8.2.1 8.2.2 8.2.3 8.2.4 8.2.5 8.2.6 8.2.7 8.3 8.3.1 8.3.2 8.3.3 8.3.4 8.3.5 8.3.6 8.4 8.4.1 8.4.2 8.4.3 8.4.4 8.4.5 8.4.6 8.4.7 8.4.8 8.4.9 8.4.10 8.4.11 8.5 9 9.1 9.2 9.2.1 9.2.2 9.2.3 10 11

Invelisul minim si nominal…………………………………………………........…………….29 Executie…………………………………………………………………………................……..30 Tolerante de constructie………………………………………………………............………30 Tolerante geometrice………………………………………………………………..............…30 Tolerante de instalare pentru carcasa de armatura…………………………….......……31 Tolerante pentru taiere...................................................................................................31 Excavatie…………………………………………………………………………...............…….31 Generalitati…………………………………………………………………………….................31 Metode si unelte……………………………………………………………………..............….33 Excavatii sprijinite de tubaje……………………………………………………...............….33 Excavatii sprijinite de fluide de foraj…………………………………………….............…35 Foraj cu foreza elicoidala cu burghiu continuu………………………………....………..35 Excavatii nesprijinite………………………………………………………………..................36 Evazari……………………………………………………………………………........................36 Armatura…………………………………………………………………………….....................37 Generalitati…………………………………………………………………………….................37 Rosturi…………………………………………………………………………….....................…37 Fasonarea armaturii……………………………………………………………...................….37 Asamblare de carcase……………………………………………………………..............…..37 Distantieri…………………………………………………………………………...............……38 Montare…………………………………………………………………………….................…..38 Betonare si taiere………………………………………………………..................................38 Genaralitati………………………………………………………………………................……38 Betonare la uscat…………………………………………................................................…39 Betonare in conditii de submersie…………………………………..............................….40 Extragerea tubajelor………………………………………………………...........…………….41 Tubaje sau coloane pierdute permanente …………………………………..........………41 Betonarea pilotilor cu foreza elicoidala burghiu continuu……………………….....…42 Piloti prepacti…………………………………………………………………………...............42 Pierderea de imersiune a tubului pentru betonat sub apa sau a tubajului…………43 Elemente prefabricate din beton si tuburi sau profile din otel………………………..43 Injectarea exterioara a pilotilor forati ......………………………………..........................43 `Taiere……………………………………………………………………………...................….44 Pertii pilotilor………………………………………………………………………...................44 Supervizare, testare si monitorizare……………………………………………….........….44 Verificarile constructiei………………………………………………..............……………...44 Testarea pilotilor forati……………………………………………………............…………..45 Generalitati……………………………………………………………………………................45 Incarcari de proba pe piloti………………………………………………………...........……46 Teste de integritate…………………………………………………………….................……46 Inregistrari………………………………………………………………………..............………47 Cerinte Speciale…………………………………………………………………...........………50

Anexa A (informativa) Anexa B (informativa) Anexa C (informative) Anexa D (informative) Bibliografie

EN 1536:2010 (E)

4

Glosar Exemple pentru detalii si frecvente pentru monitorizare si testare Fise esantionare/probe Obligativitatea prevederilor

PREFATA Acest document (EN 1536:2010) a fost pregatit de catre Comitetul Tehnic CEN/TC 288 “Executia lucrarilor geotehnice speciale”, al carui secretariat este asigurat de AFNOR. Acest Standard European va primi statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic fie prin andosare, cel tarziu pana in Martie 2011, iar standardele nationale contradictorii vor fi retrase pana cel tarziu in Martie 2011. Se atrage atentia asupra faptului ca anumite elemente pot face obiectul drepturilor de brevet. CEN [si/sau CENELEC] nu va fi responsabil de identificarea unora sau tututror drepturilor de brevet. Acest document inlocuieste EN 1536:1999. Scopul general al TC 288 este standardizarea procedurilor de executie pentru lucrarile geotehnice (inclusiv metodele de testare si control) si a proprietatilor materialelor necesare. WG15 a fost responsabil cu revizia EN 1536:1999, in domeniul pilotilor forati, inclusiv a baretelor, dar nu a “micro pilotilor” de diametru mai mic decat 0.3 m. Proiectarea, planificarea su executarea pilotilor forati presupun experienta si cunostinte in acest domeniu specializat. Etapa de executie necesita un personal calificat si experimentat iar prezentul standard nu poate inlocui expertiza unui antreprenor specializat. Documentul a fost pregatit pentru a completa EN 1997-1, Eurocodul 7: Proiectarea geotehnica – Partea 1: Reguli generale si EN 1997-2, Eurocodul 7-Proiectarea geotehnica – Partea 2: Investigarea si incercarea terenului. Clauza 7 “Consideratii referitoare la proiectare” a acestui Standard European se extinde la proiectare numai acolo unde este necesar (ex: detalierea armaturii), dar furnizeaza acoperire totala cerintelor de constructie si supervizare. Acest standard contine cerinte suplimentare legate de beton, completand prevederile respective ale EN 206-1 si EN 13670. Cele trei standarde nu sunt inca acordate in totalitate. Se anticipeaza ca, in viitoarele revizii, mai multe prevederi cuprinse in EN 1536: 2010, ex. 6.1, 6.3, 8.3 si 8.4 sa poata fi transferate la EN 206-1 si EN 13670. Documentul a fost reviziuit de un grup de lucru care a cuprins reprezentanti din 11 tari Europene si comentariile venite din zece tari Europene au fost primite si luate in considerare. Potrivit Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organizatiile nationale de standardizare din urmatoarele tari au hotarat sa implementeze acest Standard European: Austria, Belgia, Bulgaria, Croatia, Cipru, Republica Ceha, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elvetia Si Regatul Unit.

5

EN 1536:2010 (E)

1

Scop

1.1

Prezentul Standard European stabileste principiile generale pentru executia pilotilor forati (vezi 3.2).

NOTA 1 Prezentul normativ acopera pilotii sau baretele care sunt fixate in pamant prin excavatie si reprezinta elemente structurale folosite pentru a transfera actiuni si/sau pentru a limita deformatiile. NOTA 2 Prezentul normativ acopera pilotii cu sectiune transversala circulara (vezi Fig. 1 si A, 1a) si baretele (vezi 3.3) cu sectiune transversala dreptunghiulara, inT sau L sau oricare alta asemanatoare (vezi Fig 2) betonate intr-o operatiune singulara. NOTA 3 In normativ termenul pilot este folosit pentru structura cu sectiune transversala circulara si termenul bareta pentru alte forme de sectiuni transversale. Ambele sunt piloti forati.

Fig. 1 – Piloti forati cu sectiune transversala circulara (pag. 5 varianta EN)

Fig. 2 – Piloti forati cu sectiune transversala noncirculara (barete) (pag. 5 varianta EN)

Legenda:

Legenda:

D

L W A

diametru put

lungime bareta grosime bareta aria sectiunii

transversale

putului 1.2

Acest Standard European se aplica pilotilor forati (vezi Fig. 3) cu:



sectiune transversala constanta (put drept);



dimensiuni telescopice variabile ale putului;



evazari excavate la baza; sau



evazari excavate ale putului.

NOTA

6

Forma bazei pilotului si a unei evazari depinde de unealta folosita pentru excavare.

EN 1536:2010 (E) Fig. 3 – Exemple de sectiune transversala constanta si piloti cu evazari ale putului si bazei (pag. 6 varianta EN)

1.3

Fig. 4 – Definitia unghiului de inclinare (pag. 6 varianta EN)

Legenda:

Legenda:

D Da DE

n

diametru put diametru evazare baza diametru evazare put

unghi de inclinare

Prezentul Standard European se aplica (vezi Nota) la:



pilotii forati cu o adancime pana la raportul de latime ≥ 5;



pilotii (vezi Fig. 1 si 3) cu un diametru al fisei de 0,3 m ≤D≤0,3 m;



baretele (vezi Fig. 2) cu dimensiunea de cel putin W ј ≥ 0,4 m, un raport Lј / Wј intre dimensiunea cea mai mare si cea mai mica ≤6 si o arie a sectiunii transversale A ≤15 m²;



pilotii cu elemente prefabricate circulare folosite ca element structural (vezi Fig 7) cu dimensiunea de cel putin Dp ≥ 0,3 m;



baretele cu elemente prefabricate dreptunghiulare folosite ca element structural cu dimensiunea de cel putin Wp ≥ 0,3 m.

NOTA Acest standard acopera o raza larga de diametre. Pentru pilotii forati de diametru mai mic decat 450 mm, specificatia generala poate fi adaptata pentru a tine cont de lipsa de spatiu (ex. Numar minim de bare si spatiere). 1.4

Prezentul Standard European se aplica pilotilor cu urmatorul unghi de inclinatie (vezi Fig.4):



n ≥ 4 (Θ ≥ 76º);



n ≥ 3 (Θ ≥ 72º) pentru piloti forati cu tubaj nerecuperabil;

1.5

Prezentul Standard European se aplica pilotilor forati cu urmatoarele dimensiuni ale evazarilor

putului sau bazei (vezi Fig. 3): a)

evazari la baza: 1) pamanturi necoezive: Da / D ≤ 2; 2) pamanturi coezive: Da / D ≤ 3;

b)

evazari ale putului indiferent de pamant: DE / D ≤ 2;

c)

panta evazarii in pamanturi necoezive m ≥ 3; 1) in pamanturi necoezive: m ≥ 3;

7

EN 1536:2010 (E) 2) in pamanturi coezive: m ≥ 1,5; d)

aria evazarilor la baza pentru barete: A ≤ 15 m²;

1.6

Prevederile prezentului Standard European se aplica pentru:



piloti forati individuali;



grupuri de piloti forati (vezi Fig.5);



pereti formati din piloti forati (vezi Fig.6).

Fig. 5 – Exemple de grupuri de piloti forati (pag. 7 varianta EN)

Legenda: D ai

diametru fisa spatierea de la centru la centru a pilotilor

Fig. 6 – Exemple de ziduri de piloti forati (pag. 8 varianta EN) a) b) c)

Perete de piloti secanti Perete de piloti adiacenti Perete de piloti spatiati la distanta mare Legenda: a D 1

spatierea de la centru la centru a pilotilor diametru fisa defazaj

1.7 Pilotii forati care fac obiectul prezentului Standard European pot fi excavati prin metode continue sau discontinue folosind metode de sustinere pentru stabilizarea zidurilor excavatiei acolo unde este necesar. 1.8 Prezentul Standard European se aplica numai metodelor de constructie care permit producerea sectiunilor transversale proiectate. 1.9

Prevederile se aplica pilotilor forati (vezi Fig. 7) construiti din:



beton simplu (nearmat);



beton armat;

8



EN 1536:2010 (E) beton armat prin mijloace speciale de armare cum ar fi tubajul de otel, sectiunile de otel sau fibrele de otel;



elemente din beton prefabricat (inclusiv beton precomprimat) sau tubaj de otel unde golul inelar dintre element sau teava si pamant este umplut cu beton, ciment sau lapte de ciment-bentonita.

Fig. 7 – Exemple de piloti forati cu sectiune transversala circulara (pag. 9 varianta EN) a) utilizarea simplu

betonului

b) utilizarea betonului cu bara de armare

d) utilizarea elementului prefabricat din beton ca element structural principal sau suplimentar

c) utilizarea armaturii speciale (sectiune sau teava de otel)

e) utilizarea tubajului de otel ca element structural principal sau suplimentar

Legenda: 1 Element prefabricat din beton 2 Mortar 3 Tubaj recuperabil (temporar) 4 Foraj netubata 5 Beton armat sau nearmat sau lapte de ciment D Diametru put 1.10 Micropilotii, coloanele turnate monolit, coloanele construite prin injectie, imbunatatirea pamantului pentru pilonare, baze de piloti monoliti si zidurile diafragma nu sunt acoperite de prezentul Standard European.

9

EN 1536:2010 (E)

2

Referinte normative

Urmatoarele documente la care se face trimitere sunt indispensabile pentru aplicarea prezentului document. Pentru referintele datate, se aplica numai editia citata. Pentru referintele nedatate, se aplica ultima editie a documentului la care se face trimitere (inclusiv modificarile). EN 197-1:2000, Ciment - Partea 1: Compozitie, specificaţii şi criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale EN 206-1:2000, Beton - Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate EN 791, Masini de forat – Securitate EN 934-2, Aditivi pentru beton, mortar si pasta. - Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare EN 996, Masini pentru infigerea pilotilor – Cerinte de securitate EN 1008, Apa de preparare pentru beton – Specificaţii pentru prelevare, încercare şi evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apă de preparare pentru beton EN 1990, Eurocod – Bazele proiectarii structurilor EN 1991 (toate partile), Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor EN 1992 (toate partile), Eurocod 2: Proiectarea sructurilor de beton EN 1993 (toate partile), Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel EN 1994 (toate partile), Eurocod 4: Proiectarea structurilor composite de otel beton EN 1997 – 1, Eurocod 7: Proiectare geotehnica – Partea 1: Reguli generale EN 1997 – 2, Eurocod 7: Proiectare geotehnica – Partea 2: Investigarea si incercarea terenului EN 1998 (toate partile), Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur EN 10025-2, Produse laminate la cald din oteluri de constructii – Partea 2: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de constructii nealiate EN 10080, Oteluri pentru armarea betonului – Oteluri sudabile pentru beton armat – Generalitati EN 10210 (toate partile), Profile cave finisate la cald pentru constructii, de oteluri de constructie nealiate si cu granulatie fina EN 10219 (toate partile), Profile cave deformate la rece pentru constructii, de oteluri de constructie nealiate si cu granulatie fina EN 10248 (toate partile), Palplanse laminate la cald din oteluri nealiate EN 10249 (toate partile), Palplanse formate la rece din oteluri nealiate EN 12620, Agregate pentru beton EN 12794, Produse prefabricate de beton – Piloti de fundatie EN 13670, Executia structurilor de beton ISO/DIS 22477-1, Investigatie geotehnica si testare – Testare a structurilor geotehnice – Partea 1: Incercari de proba pe piloti prin compresie incarcata axial

10

EN 1536:2010 (E)

3

Termeni si definitii

In sensul prezentului document, se aplica urmatorii termeni si definitii. NOTA 1 Urmatoarele definitii sunt folosite pentru constructia pilotilor forati care fac subiectul prezentului Standard European. Explicatii suplimentare de termeni sunt llistate in Anexa A. NOTA 2 In aceste definitii termenul pilot este folosit pentru structurile cu sectiune transversala circulara si termenul bareta pentru alte forme de sectiuni transversale. Ambele sunt piloti forati. 3.1 pilot elemente structurale de fundare in adancime pentru transferal actiunilor 3.2 pilot forat pilot sau bareta format cu sau fara tubaj prin excavarea sau forarea unei gauri in pamant si umplerea cu beton simplu sau armat. 3.3 bareta lungime discreta a peretelui memebrana sau un numar de lungimi interconectate turnate simultan (ex. L-, T- sau in forma de cruce) folosite pentru a sprijinii sarcinile verticale si/sau laterale. 3.4 pilot forat cu burghiu continuu (CFA) pilot forat prin insurubarea unui burghiu continuu prin cavitatea caruia se pompeaza beton sau mortar dupa extragerea burghiului NOTA

Vezi Figura A.4

3.5 pilot prepact pilot a carui excavatie finalizata este umpluta cu agregate grosiere care sunt ulterior injectate cu mortar de jos in sus 3.6 pilot purtator pe varf pilot forat care transmite incarcarea axiala in pamant in special prin compresie la baza acestuia. 3.7 pilot flotant pilot forat care transmite incarcarea axiala in pamant in special prin frecarea si aderenta dintre suprafata laterala a pilotului si terenul adiacent 3.8 injectarea bazei pilotului injectarea cu presiune a pastei de ciment sub baza fundatiei unui pilot forat instalat pentru a creste performanta sub sarcina.

11

EN 1536:2010 (E) 3.9 injectarea putului pilotului injectarea pastei de ciment, dupa ce betonul pilotului forat s-a stabilizat pentru ameliorarea frecarii realizata, prin folosirea tevilor de injectie care se instaleaza in putul de foraj, amplasate in mod normal cu armatura pilotului forat. 3.10 pilot de fundatie pilot forat pentru fundatia unei structuri sau ca parte a zidului de pilot forat. 3.11 pilot inclinat pilot instalat la o inclinatie raportata la orizontala. 3.12 diametru put diametrul unei parti a pilotului intre capul pilotului si baza pilotului: -

pentru pilotii construiti cu tubaj: egal cu diametrul extern al tubajului

-

pentru pilotii construiti fara tubaj: egal cu diametrul maxim al instrumentului de foraj

3.13 baza evazata baza unui pilot forat executata pentru a avea o arie mai mare decat cea a putului sau NOTA Pentru pilotii forati, construiti in mod normal prin utilizarea uneltelor speciale pentru evazare(vezi Fig. 3). 3.14 nivel de betonare nivelul superior pana la care este turnat betonul in excavatia unui pilot forat. NOTA

este deasupra nivelului de taiere (profilare) cu o marja in functie de procedura de executie.

3.15 nivelul de taiere (profilare) nivelul prescris pana la care un pulot forat este profilat inainte de a-l lega la substructure. 3.16 foraj gol lungimea excavatiei de la nivelul de de lucru pana la nivelul de profilare. 3.17 tubaj recuperabil tub de otel folosit la mentinerea stabilitatii excavatiei pilotului (ex. teren instabil) care se extrage in timpul betonarii sau dupa betonare.

12

EN 1536:2010 (E) 3.18 tubaj nerecuperabil tub de otel folosit la mentinerea stabilitatii excavatiei pilotului (ex. teren instabil) care nu se extrage si ramane ca sustinere continua permanenta NOTE Devine parte a pilotului si poate, de asemenea, sa actioneze ca o unitate de protectie si sustinere. 3.19 tub de intrare tubaj recuperabil scurt amplasat pentru a securiza excavatia impotriva prabusirii partii superioare a forajului din apropierea nivelului platformei de lucru. 3.20 coloana pierduta tub, in general din foaie subtire de otel, parte de fasonare a putului pilotului (ex. folosita pentru protectia puturilor pilotilor in terenuri moi sau pentru a reduce frecarea negative) 3.21 fluid de foraj fluide folosite in timpul excavatiei pentru a sprijini zidurile forajului si ca fluid de spalare. NOTA

De obicei fluidul de foraj este o suspensie de bentonita sau o solutie de polimeri.

3.22 conducta de betonare conducta de metal alcatuita din mai multe lungimi imbinate, surmontata de o palnie sau jgheab pentru betonare la uscat. 3.23 tub pentru betonat sub apa conducta de betonare, cu imbinari etanse pentru turnarea betonului sub apa. 3.24 incercare de integritate test desfasurat pentru un pilot forat instalat pentru a verifica buna conditie a materialelor si a geometriei pilotului. 3.25 incercare sonica incercare de integritate in care o serie de unde sonice trece intre un transmitator si un receptor prin betonul pilotului forat si in care caracteristicile undelor receptionate sut masurate si utilizate pentru a deduce starea de continuitate si variatiile de sectiune ale putului pilotului forat. NOTA Exista mai multe tipuri de incercari sonice care masoara velocitatea undei fie pe lungimea pilotului fie intre un transmitator si un receptor amplasat la acelasi nivel in put. 3.26 incercari de caritaj incercare de integritate desfasurata din foraje cu extragere de carote intr-un put de pilot forat

13

EN 1536:2010 (E) 3.27 pilot de proba piloti forati carora li se aplica incarcari pentru a determina caracteristicile rezistentei la deformatie a pilotului forat si a terenului inconjurator. NOTA In functie de testul desfasurat, pilotul de proba poate fi pilot de fundatie sau pilot de consum (dispensabil). 3.28 pilot de incercare pilot forat instalat pentru a stabili aplicabilitatea si gradul de adecvarea la metodei de constructie pentru o anumita aplicatie. NOTA

Un pilot de incercare poate fi foslosit ca si pilot de proba.

3.29 incarcari statice de proba pe piloti test de incarcare unde un pilot forat este subiectul unor actiuni alese statice axiale si/sau laterale in varful pilotului forat pentru analiza capacitatii sale protante. 3.30 intercari sustinute de proba pe piloti (testul ML) incarcare statica de proba pe piloti in care unui pilot de proba i se aplica incarcari in stadii incrementale, fiecare dintre acestea fiind mentinuta constant pentru o anumita perioada sau pana cand miscarea pilotului a incetat practic sau a atins limita prescrisa. 3.31 incercari de proba pe piloti cu rata constanta de penetrare (testul CRP) incarcare statica in care un pilot forat de proba este introdus in teren la o rata constanta si forta este masurata 3.32 Incercari dinamice de proba pe piloti test de incarcare in care forta dinamica este aplicata in varful pilotului forat pentru a stabili capacitatea pilotului. 3.33 poanson inelar partea inferioara a tubajului, de obicei armata si prevazuta cu dinti pentru a facilita penetrarea in sol. 3.34 mortar amestec omogen de ciment si apa care poate sa contina aditivi si adaosuri 3.35 obstructie strat dur natural (sau facut de mana omului), bloc sau teren similar care implica utilizarea de metode si unelte speciale pentru a fi excvat.

14

EN 1536:2010 (E) 3.36 frecare laterala (a putului) rezistenta la frecare si/sau aderenta pe suprafata pilotului forat. 3.37 frecare negativa actiune de frecare si/sau aderenta prin care solul inconjurator sau umplutura transfera incarcatura descendenta catre un pilot forat cand solul sau umplutura se fixeaza relativ pe putul pilotului forat. 3.38 priza partea de jos a unui pilot forat in pamant dur (in mod normal piatra) 3.39 strat de acoperire distanta dintre partea exterioara a carcasei de armatura si cea mai apropiata suprafata de beton. NOTA Cea mai apropiata suprafata din beton considerata este cea mai apropiata fata excavata formata de catre unealta pentru excavare. 3.40 specificatie pentru executie set de documente care acopera toate desenele, datele tehnice si cerintele necesare pentru executia unui anumit proiect. NOTA Specificatia de executie nu este un singur document ci reprezinta suma totala de documente necesare pentru executia lucrarii asa cum au fost furnizate Constructorului de catre Proiectant. Aceasta include specificatia proiectului pregatita pentru a completa si califica cerintele acestui Standard European, cat si referinte la prevederile nationale relevante in domeniul de utilizare. 3.41 specificatia proiectului document specific al proiectului care descrie cerintele care se aplica unui anumit proiect.

15

4

Informatii necesare pentru executia lucrarii

4.1. Generalitati 4.1.1 Inaintea inceperii executiei lucrarii, vor fi puse la dispozitie toate informatiile necesare. 4.1.2 Aceste informatii vor include: - orice restrictii prevazute de lege; - locatia coroiajelor principale pentru pichetare; - conditiile structurilor, drumurilor, regimurilor, etc. adiacente lucrarii, inclusiv orice sondaj necesar; - un sistem de management al calitatii corespunzator, inclusiv supervizare, monitorizare si testare. 4.1.3 Informatiile cu privire la conditiile amplasamentului vor cuprinde, unde este cazul: - geometria amplasamentului (conditiile de limita, topografia, accesul, pantele, restrictiile cu privire la inaltimile de constructie, etc.); - structurile subterane existente, regimurile, contaminarile cunoscute si restrictiile arheologice; - restrictiile de mediu, inclusiv zgomot, vibratii, poluare; - activitatile viitoare sau cele in desfasurare, cum ar fi epuizmente, sapaturi de tunel, excavatii adanci. 4.2. Caracteristici specifice 4.2.1 Caracteristicile specifice vor cuprinde, unde este cazul: - specificatii de executie (vezi 3.40); - utilizarea anterioara a amplasamentului; - fundatii adiacente (tipuri, incarcaturi si geometrie); - informatii si date geotehnice, dupa cum este specificata in Clauza 5; - prezenta barierelor in sol (zidarii vechi, ancoraje, etc.); - prezenta restrictiilor cu privire la inaltimea de constructie; - prezenta ramasitelor arheologice; - prezenta gropilor naturale si/sau facute de om (mine, etc.); - prezenta solului poluat; - orice cerinte specifice lucrarilor pe piloti, in special cele cu privire la tolerante, calitatea materialelor; - experienta anterioara cu piloti forati sau alte fundatii sau lucrari subterane in amplasament sau adiacent amplasamentului, daca exista; - cerinte functionale pentru materialul dintre pile in cazul peretilor din piloti forati cu o spatiere a mai mare decat diametrul pilotului D (vezi Figura 6). 4.2.2. Necesitatea, proportia, procedura si continutul pentru orice sondaj cu privire la conditiile structurilor, drumurilor, serviciilor, etc. adiacente zonei de lucrari vor fi stabilite. 4.2.3 Studiul va fi executat si va fi disponibil prealabil inceperii lucrarilor iar concluziile acestuia vor fi utilizate pentru a defini valorile de prag pentru orice miscare care poate afecta structurile adiacente prin constructiile zonei de lucrari. 4.2.4 Orice cerinte suplimentare sau deviatoare ce se includ in acest standard vor fi stabilite si aprobate inainte de inceperea lucrarilor iar sistemul de control al calitatii va fi amendat corespunzator. NOTA: Asemenea cerinte suplimentare sau deviatoare pot fi:

16

-

deviatii geometrice ale constructie reduse sau crescute;

-

aplicarea unor materiale de constructie diferite sau variate;

-

elemente de beton prefabricat;

-

ancoraj sau impanaj special a pilotilor forati la roca de baza;

-

armatura speciala cum ar fi utilizarea tuburilor sau a sectiunilor de otel sau a fibrelor de otel;

-

cimentarea colanelor pilotilor forati sau a bazelor;

-

separarea capetelor pilotilor forati cu echipamente grele;

-

excavatie manuala extinsa.

5

Studiu geotehnic

5.1

Generalitati

5.1.1 Investigatia geotehnica va fi efectuata in conformitate cu cerintele din EN 1997 (toate partile). NOTA 1 Adancimea si lungimea investigatiei geotehnice va fi suficenta sa identifice toate formatiunile si straturile solului care pot afecta constructia, sa determine proprietatile relevante ale solului si sa recunoasca conditiile solului (ex. unde limita portantei este sigura, va demonstra ca orice strat de fundare nu se afla imediat dedesubtul unui strat mai moale unde va exista riscul de perforare sau miscari excesive). NOTA 2 Experienta relevanta in executia unor lucrari de fundare comparabile, avand aceleasi conditii si/sau in vecinatatea amplasamentului va fi luata in considerare cand se va determina intinderea investigatiilor amplasamentului (referinta la experienta relevanta este permisa numai daca sunt luate masuri corespunzatoare de verificare, ex. prin penetrare, manometru sau alte teste). NOTA 3 Se pot gasi indrumari in EN 1992-2 cu privire la adancimea si continuturile investigatiilor. 5.1.2 Raportul investigatiilor geotehnice va fi pus la dispozitie in timp util pentru a permite o proiectare si executie corespunzatoare a pilotilor forati (ex. alegerea metodei de executie). 5.1.3 Suficienta investigatiilor geometrice va fi verificata pentru proiectarea si executia pilotilor forati. 5.1.4 In cazul in care investigatiile geometrice nu sunt suficiente, vor fi efectuate investigatii suplimentare. 5.2

Cerinte specifice

5.2.1 Se va acorda o atentie deosebita urmatoarelor aspecte, care sunt relevante pentru executia pilotilor forati: - nivelul solului la orice punct al investigatiei sau testarii relative la datele recunoscute national sau la date de referinta fixate; - nivele piezometrice a tuturor panzelor freatice si permeabilitatea solurilor; - prezenta solurilor rosiere, foarte permeabile sau a cavitatilor (naturale sau artificiale) care pot cauza pierderi bruste de fluid suport si instabilitatea forajului in timpul excavatiei sau care pot cauza caderea brusca a betonului in timpul turnarii, astfel necesitand masuri speciale; - prezenta, forta si caracteristicile de deformare a solurilor moi, cum ar fi argila foarte moale sau turba, care pot cauza dificultati in timpul executiei sau betonarii (deformare sau instabilitate); 17

- prezenta bolovanisurilor sau a obstacolelor care pot cauza dificultati in timpul excavatiei si o evaluare a dimensiunii si frecventa acestora, cand este aplicabil; - prezenta, pozitia, forta rocilor tari sau a altor materiale tari care pot cauza dificultati in timpul excavatiei si pot necesita utilizarea unor unelte speciale; - prezenta, dimensiunea si grosimea oricarui strat care poate fi sensibil la infiltrarile de apa sau la solicitari cauzate de uneltele de batere a pilotilor (ex. impact, percutie sau vibratie); - straturile subterane unde exista viteze mari ale apelor subterane; - proprietati chimice nocive a apelor subterane, a solului si rocilor, si a temperaturii apelor, daca este necesar; - proprietati chimice nocive a deseurilor; - prezenta solurilor pretratate, care pot avea un efect advers in timpul excavatiei; - minerit sub amplasament; - probleme cu stabilitatea amplasamentului (de ex. stabilitatea pantelor). 5.2.2 Nivelurile piezometrice ale diferitelor panze freatice existente in amplasament vor fi monitorizare separat si pe o perioada suficienta de timp astfel incat sa se estimeze cele mai inalte niveluri piezometrice care pot exista in timpul constructiei pilotilor. 5.2.3 O atentie deosebita se va acorda conditiilor arteziene. 5.2.4 Rezistenta solurilor si a rocilor va fi determinata prin teste de laborator si/sau prin teste in situ pe intreaga adancime a pilotilor forati si pana la o anumita adancime sub baza acestora. NOTA Adancimea de investigatie depinde de natura solului si de rolul pilotilor (structura de fundare sau de sprijin). 5.2.5 Cand este nevoie ca pilotii forati sa atinga sau sa penetreze o piatra, va fi determinat nivelul suprafetei rocii. NOTA Zona de investigare depinde de rolul pilotilor (structura de fundare sau de sprijin). 5.2.6 Cand sunt necesari pereti de piloti forati pentru a atinge sau penetra o roca, se vor evalua proprietatile rocii, inclusiv gradul de alterare si dimensiunea si directia fisurii.

6

Materiale si produse

6.1

Componente

6.1.1 Generalitati

6.1.1.1 Componentele vor fi in conformitate cu cerintele stabilite in Standardele Europene relevante, cu prevederile in vigoare in locul de utilizare si cu prevederile date de specificatile proiectului. 6.1.1.2 Sursa de aprovizionare a componentelor va fi documentata si nu va fi schimbata fara notificarea prealabila. 6.1.2 Bentonita

6.1.2.1 Se va face o distinctie intre bentonita de calciu, bentonita naturala de sodiu si bentonita activa, care este o bentonita de sodiu produsa din bentonita naturala de calciu prin schimbarea ionilor. NOTA 1 Bentonita este o argila care contine in principal montmorillonit mineral. NOTA 2 Bentonita este utilizata in fluidele de foraj, fie ca o suspensie de bentonita pura fie ca un adaos de solutii polimerice. Este de asemenea utilizata ca componenta pentru intaritorii de mortar si pentru beton plastic.

18

6.1.2.2 Bentonita utilizata in suspensii de bentonita nu va contine componente daunatoare in asemenea cantitati astfel incat sa dauneze armaturii sau betonului. 6.1.2.3 Compozitia chimica si mineralogica a bentonitei va fi furnizata. 6.1.3 Polimeri

Polimerii pot fi utilizati ca si componenta unica in fluidele de foraj sau ca aditivi pentru a imbunatati proprietatea de curgere. NOTA 1 Polimerii sunt materiale formate din molecule din unitati monomerice inlantuite. NOTA 2 Exista tipuri diferite de polimeri, fie proveniti din lianti naturali, fie mixturi potrivite special din produse sintetice. 6.1.4 Ciment

6.1.4.1 Cimentul pentru pilotii forati va fi in conformitate cu tipurile prezentate in EN 197-1:2000: - Ciment Portland CEM I; - Portland – zgura de ciment CEM II/A-S si II/B-S; - Portland – ciment dioxid de siliciu CEM II/A-D; - Portland – ciment puzolanic CEM II/A-P si II/B-P; - Portland – ciment cenusa zburatoare CEM II/A-V si II/B-V; - Portland – ciment argila sistoasa arsa CEM II/A-T si II/B-T; - Portland – ciment calcar CEM II/A-LL; - Portland – ciment compozit CEM II/A-M (S-V) si CEM II/B-M (S-V); - Portland – cimenturi compozite CEM II/A-M (S-LL, V-LL) si CEM IIB-M (S-LL, V-LL); - Portland – ciment de furnal CEM III/A, III/B si III/C. 6.1.4.2 Pot fi utilizate alte tipuri de ciment cand este specificat acest lucru si cand este dovedita performanta acestuia in conditii specifice, in conformitate cu EN 206-1. 6.1.4.3 Utilizarea cimentului cu o mare rezistenta la sulfat (ex. fara C3A – Tricalciumaluminat) va fi facuta in conformitate cu prevederile in vigoare de la locul de utilizare. NOTA 1 Acestea sunt de exemplu utilizate in medii reci in prezenta sulfatilor (ex. structuri cu apa marina). NOTA 2 Cand nu exista un Standard European si nici reguli locale, sunt necesare experienta similara si/sau studii specifice. 6.1.4.4 Nu se va utiliza ciment cu aluminat de calciu. 6.1.4.5 Utilizarea cimentului CEM II sau a CEM III sau inlocuirea partiala a cimentului CEM I cu tipul II de aditivi este recomandata pentru ca au aratat efecte benefice ale betonului, cum ar fi: - lucrabilitate imbunatatita; - generare de caldura redusa in timpul prizei; - durabilitate imbunatatita; si - coeficient redus de scurgere. NOTA 1 Utilizarea tipului de ciment CEM III sau inlocuirea tipului de ciment CEM I cu zgura granulata de furnal poate rezulta in permeabilitate rdusa. NOTA 2 Este putin probabil ca scurgerea sa fie semnificativa in cazul cimentului fin macinat (Blaine) de 3 800 cm2/g sau mai mult. 6.1.4.6 Tipul II de aditiv, inclusiv cenusa zburatoare, micro cuart (dupa cum este defnit in EN 2061:2000) si zgura granulata de furnal pot fi folosita ca inlocuitor de ciment. 6.1.4.7 Valorile de ciment echivalente ale aditivului vor fi stabilite utilizand conecptul valorii k din EN 206-1:2000 sau alternativ zgura granulata de furnal sau alti alternativi pot fi utilizati in conformitate cu Performanta Echivalenta a Conceptului de Combinari. 19

6.1.5 Agregate

Agregatele vor fi in conformitate cu EN 12620 si EN 206-1. 6.1.6 Apa

Apa de amestec va fi in conformitate cu EN 206-1. 6.1.7 Aditivi

Utilizarea aditivilor va fi in conformitate cu EN 206-1. 6.1.8 Adaosuri

6.1.8.1 Adaosurile vor fi in conformitate cu EN 934-2. 6.1.8.2 Cand nu exista Standarde Europene, utilizarea adaosurilor va fi facuta in comformitate cu standardele nationale si/sau regulile de la locul de utilizare a betonului. 6.1.8.3 Adaosurile vor fi utilizate in conformitate cu documentele specificative si cu instructiunile producatorului. Fluide de foraj

6.2

6.2.1 Suspensiile de bentonita

6.2.1.1 O suspensie de bentonita va fi pregatita fie cu bentonita naturala, fie cu bentonita activata cu sodiu. 6.2.1.2 In anumite cazuri, de ex. cand densitatea suspensiei trebuie crescuta, pot fi adaugate materiale inerte corespunzatoare. 6.2.1.3 In alte cazuri speciale (vezi Notele), suspensia de bentonita proaspata va fi in conformitate cu conditiile indicate in Tabelul 1 iar suspensia „reutilizare” si „inainte de betonare” va indeplini conditiile indicate in Tabelul 2. NOTA 1 Circumstantele speciale sunt de exemplu: - soluri sau roci cu permeabilitate ridicata sau cavitati unde pot avea loc pierderi de bentonita; -

- nivele piezometrice ridicate ale apelor subterane (conditii delimitate sau arteziene);

-

conditii de apa sarata.

-

NOTA 2 O suspensie de bentonita cu un suficient efort tangential poate fi necesara, de ex. pentru a reduce penetrarea in sol).

6.2.1.4 La stadiul inainte de betonare, o valoarea a densitatii de pana la 1,20 g/cm3 este permisa pentru cazuri speciale cum ar fi in apa sarata sau solul foarte moale. 6.2.1.5 La stadiul inainte de betonare, o valoare de 6% prin masa pentru continutul de nisip este permisa pentru cazuri speciale cum ar fi frecarea sau piloti forati nearmati.

20

6.2.1.6 Atunci cand suspensia de bentonita este de asemenea utilizata ca si mijloc de transport pentru materialul excavat, sunt permise densitati mai mari in timpul procesului de excavare pentru apa de reutilizare. Tabelul 1. Caracteristici ale suspensiilor de bentonita proaspata Proprietate Valori Densitatea in g/cm3

< 1,10

Valoarea Marsh in s

Intre 30 si 50

Pierderea de fluid in cm3

< 30

pH

Intre 7 si 11

Filter cake in mm

8 mm > sau = cu 400 kg/m3 Agregate d < sau = cu 8 mm > sau = cu 450 kg/m3 A Particule fine: d < 0,125 mm (inclusiv aditivi si ciment) 6.3.4 Raportul apa/ciment

6.3.4.1 Raportul apa/ciment va fi in conformitate cu EN 206-1. 6.3.4.2 Raportul apa/ciment nu va depasi 0,60. 6.3.4.3 Apa poate fi racita sau inlocuita cu pana la 50% din masa sa cu fragmente de gheata pentru racire a betonului proaspat in cazul temperaturilor ridicate. 22

6.3.5 Adaosuri 6.3.5.1 Adaosurile vor fi in conformitate cu EN 201-1. NOTA 1 Adaosurile utilizate in general pentru lucrarile de betonare sunt: -

apa de reducere / plastifiere

-

clase mari de reductoare de apa / superplastifiatoare; si

-

intarzietor de priza.

NOTA 2 Adaosurile sunt utilizate pentru: -

a rezulta o mixtura cu plasticitate ridicata;

-

a imbunatati curgerea betonului;

-

a minimiza scurgerile si a evita gaurirea in fagure si segregarea care pot astfel rezulta dintrun continut ridicat de apa;

-

a prelungi lucrabilitatea necesara pentru durata turnarii si pe durata intreruperilor in procesul de turnare.

NOTA 3 Prin aplicarea necorespunzatoare a adaosurilor poate rezulta deteriorarea betonului. 6.3.5.2 Un beton cu clasa de consistenta F5 sau mai mare (respectiv S4 sau mai mare) poate fi produs fara a utiliza o clasa larga de adaosuri reductoare de apa (superplastifiatori). 6.3.5.3 In cazul in care pilotii forati sunt construiti in climat rece iar solul care inconjoara partea superioara a pilotului forat trebuie excavata dupa betonare, adaosuri de plastifianti antrenanti de aer pot fi utilizati in beton pentru partea pilotului forat ce va fi expusa la actiunea de inghet. 6.3.6 Beton proaspat 6.3.6.1 Betonul pentru pilotii forati va: - avea rezistenta mare la segregare; - avea plasticitate mare si o capacitate adeziva mare; - avea o curgere adecvata; - avea proprietatea de auto-compactare corespunzatoare; si - va fi suficient de lucrabil pe durata procedurii de turnare, inclusiv indepartare sau pe durata altor cofrari temporare. 6.3.6.2 Testul de tasare si testul de determinare a curgerii pot fi efectuate pentru a evalua consistenta betonului proaspat si se aplica conceptul de valoare ca obiectiv definit in EN 2061:2000. 6.3.6.3 Valorile obiectiv ale consistentei si tolerantelor pentru betonul proaspat inainte de turnare in diferite conditii de utilizare vor fi in conformitate cu Tabelul 4.

23

Tabelul 4 – Valori obiectiv de cosistenta si tolerantele betonului proaspat in conditii diferite Debit de curgere Tasare Conditii tipice de H mm utilizare (exemple) Ø mm 500 +/- 30 150 +/- 30 - beton turnat in conditii uscate 560 +/- 30

600 +/- 30

180 +/- 30

200 +/- 30

-

turnat prin pompare sau

-

beton turnat prin metoda palniei fixe in conditii inecate sub apa

-

beton turnat prin metoda palniei fixe in conditii inecate sub un fluid suport

NOTA Tasare masurata (H) sau debitul de curgere (ø) vor fi rotunjite astfel incat sa fie cat mai aproape de 10 mm. 6.3.6.4 Unde este cazul, consistenta betonului trebuie monitorizata in timp. NOTA Pentru operatiuni lungi de betonare a pilonilor, o tasare de minim 100 mm dupa 4 h este intalnita. 6.3.6.6 Betonul turnat prin pompare sau in conditii inecate (consistenta ø ≥ 560 mm sau H ≥ 180 mm) poate fi produs fara utilizarea adaosurilor de clase mari de reductoare de apa / superplastifiatoare. 6.3.7 Productie de beton 6.3.7.1 Productia de beton, de asemenea in conformitate cu controlul productiei vor fi in conformitate cu EN 206-1. NOTA Betonul gata-amestecat sau amestecat in situ poate fi utilizat pentru lucrari. 6.3.7.2 Nu este permis adaosul de apa in betonul amestecat decat in cazurile in care este necesar adaosul de apa pentru o corecta amestecare a aditivilor si a adaosurilor, chiar inainte de turnare. In astfel de cazuri, raportul prescris de apa-ciment va fi mentinuta. 6.3.8 Prelevare de probe si testare 6.3.8.1 Toate prelevarile de probe si testele betonului proaspat vor fi in conformitate cu EN 13670 si cu specificatiile executiei. NOTA 1 Efectuarea testelor de conformitate pentru confirmarea faptului ca betonul este conform cu specificatiile sunt obligatia producatorului (vezi EN 206-1). NOTA 2 In cazuri speciale se pot specifica prelevari de probe suplimentare la punctul de livrare, chiar inainte de turnare, pentru a verifica proprietatile betonului (ex. in cazul pilotilor purtatori pe varf pe roca, piloti forati singulari, solicitare ridicata datorata indoirii sau atunci cand betonul nu este produs intr-un sistem de asigurare a calitatii certificat). 6.3.8.2 Numarul minim de specimene de cilindre sau cuburi intr-o proba este trei. 24

6.3.8.3 Cand betonul nu este produs intr-un sistem de asigurare a calitatii certificat, urmatoarele sondaje vor fi efectuate: - un sondaj pentru fiecare primii trei piloti forati dintr-un amplasament; - un sondaj pentru fiecare cinci piloti forati ulterior (15 piloti forati daca volumul de beton individual este de 4 m3 sau mai mic); - doua sondaje suplimentare dupa intreruperi ale lucrarilor mai lungi de sapte zile; - doua sondaje suplimentare pentru fiecare 75 m3 de beton turnat in aceeasi zi; - cel putin un sondaj pentru fiecare pilot forat turnat cand solicitarile necesita clasele de beton C35/45 sau mai mari. 6.3.8.4 Cand betonul nu este produs intr-un sistem de calitate certificat, durabilitate compresiva caracteristica va fi determinata pentru fiecare sondaj pe cel putin un specimen testat la sapte zile si pe inca un specimen testat la 28 de zile (vezi Nota). NOTA Pentru fiecare sondaj, cel putin un specimen va fi pastrat pana cand durabilitatea compresiva a betonului este evaluata pe specimene testate la 28 de zile. 6.3.8.5 Cand betonul este produs intr-un sistem continuu si certificat de asigurare a calitatii, pot fi specificate cerinte deviatoare de la acelea produse de un sistem de asigurare a calitatii necertificat pentru sondaje de beton in amplasament. 6.3.8.6 Frecventa testarii consitentei, temperatura betonului si durata de lucrabilitate vor fi in conformitate cu specificatiile executiei. NOTA Se ofera ghid in Anexa B din Tabelul B.1 pana la B.4. 6.3.8.7 Se va tine evidenta tuturor testelor pe beton iar rezultatele se vor nota in fisele cu privire la turnarea betonului. 6.4 Mortar 6.4.1 Daca nu exista Standarde Europene, mortarele din ciment-bentonita si alte mortare vor fi pregatite, intretinute si controlate in conformitate cu standardele nationale relevante si/sau cu alte reguli de la locul de utilizare. NOTA Exista trei Standarde Europene pentru mortar pentru sistemele de pre-tensionare: EN 445, EN 446 si EN 447. Cerintele prezente in aceste standarde nu sunt aplicabile acestui standard. 6.4.2 Compozitia mortarului, tehnica si procedura cu privire la acesta vor fi planificate, efectuate si documentate intr-un mod asemenator aplicatiei acestuia (de ex. cimentare externa in jurul elementelor prefabricate, umplerea cu mortar a bazei sau a coloanei,) si in functie de conditiile solului. 6.4.3 Cand se alege tipul de ciment pentru mortarul care vin in contact cu solul, se va tine cont de prezenta cunoscuta sau posibila a substantelor agresive. 6.4.4 Raporturi de apa/ciment vor fi corespunzatoare conditiilor reale ale solului. NOTA Raporturile de apa/ciment pot varia in mod normal intre 0,40 pana la 0,55 sau mai mult, daca se considera necesar. 6.4.5 Pentru a crea un amestec de mortar pentru a fi pompat cu o rata de scurgere mica, pot fi utilizate adaosuri. 6.5 Armatura 6.5.1 Material de armare utilizat in pilotii forati va fi in conformitate cu Standardele Europene relevante, cu acest standard si cu specificatiile executiei. 6.5.2 Carcasele de otel ale armaturii utilizate pentru pilotii forati vor fi in conformitate cu EN 10080.

25

6.5.3 Elementele de otel utilizate in pilotii forati vor fi in conformitate cu EN 10025-2, EN 10210 (toate partile), EN 10219 (toate partile), EN 10248 (toate partile), EN 10249 (toate partile) si EN 13670, unde este aplicabil. NOTA Pot fi utilizate diferite tipuri de elemente de otel, cum ar fi palplanse formate la rece sau laminate la cald sau produse structurale gaurite, etc. 6.5.4 Alte materiale decat otelul ce vor fi utilizate ca armatura, cum ar fi fibra de sticla, vor fi corespunzatoare si in conformitate cu cerintele specificate in specificatille de executie. 6.5.5 Daca nu exista alte precautii speciale, elementele metalice utilizate in pilotii forati, cum ar fi tevile de acces pentru scopuri de testare nu vor fi confectionate din otel galvanizat sau alte materiale care pot produce efecte electrostatice cauzand coroziunea electrochimica a armaturii. NOTA Efectele electrostatice pot avea de asemenea efecte adverse asupra fluidelor suport, cum ar fi constructia unui strat de bentonita utilizand suspensii de bentonita sau formatiuni panza de păianjen in suspensiile polimerice care pot impiedica procesul de betonare. 6.6 Produse suplimentare introduse 6.6.1 Aceste produse (ex. tevi, instrumente) vor fi in conformitate cu Standardele Europene relevante. 6.6.2 Daca nu exista un Standard European, aceste produse vor fi in conformitate cu standardele nationale si/sau cu specificatiile producatorului.

7

Consideratii referitoare la proiectare

7.1 Generalitati 7.1.1 Standardele Europene de baza pentru proiectarea pilotilor forati sunt EN 1990, EN 1991 (toate partile), EN 1992 (toate partile), EN 1993 (toate partile), EN 1994 (toate partile), EN 1997 (toate partile) si EN 1998 (toate partile). Clauza 7 se refera la problemele rezultate din executia pilotilor forati care pot afecta proiectarea. 7.1.2 Proiectarea pilotilor forati se va face tinand seama de tolerantele de constructie date in 8.1 si de conditiile de executie mentionate in Clauza 8. NOTA De exemplu, determinarea excentricitatii fortelor aplicate capului pilotului ce trebuie considerata este suma tolerantelor verticale si orizontale dintre nivelul platformei de lucru si nivelul de taiere. 7.1.3 Va fi asigurata o protectie corespunzatoare impotriva agresivitatii subsolului si/sau apelor subterane, prin studiu al compozitiei si captuseala permanenta. NOTA 1 Apa si solul contaminat pot reprezenta riscuri suplimentare (de ex. pot intarzia sau modifica structura porilor betonului prin metale grele). NOTA 2 In conditii particulare severe ale apei si solului, se vor lua masuri aditionale, suplimentar studiului compozitiei. NOTA 3 O protectie corespunzatoare a betonului proaspat impotriva debitelor de apa subterana ce pot avea un efect de spalare poate fi atinsa prin tubaj sau captusire permanente. 7.1.4 Efectele captuselii permanente asupra recuperarii tubajului temporar si/sau frecarii putului vor fi luate in considerare la proiectare. NOTA Cand sunt executate captuseli, frecarea superficiala poate fi afectata iar valorile acesteia pot fi incerte. 7.1.5 Un pilot forat poate fi proiectat ca un element de beton nearmat daca: - armatura din capul pilotului este executata in conformitate cu 7.1.6 si 7.1.8; si - actiunile de proiectare si/sau actiunile cauzate de constructie si/sau actiunile rezultate din sol produc numai solicitari de compresie asupra pilotului forat. 26

7.1.6 Capetele pilotilor forati pentru piloti de beton nearmat vor fi armate pentru a satisface possibile incarcari (de ex. cele rezultate din toate lucrarile de constructie din amplasament). NOTA Evazarile de baza ale pilotilor forati sunt de obicei construite fara armatura, dincolo de necesitatile (daca exista) putului. 7.1.7 Un pilot forat va fi armat pe toata lungimea solului afanat sau moale. NOTA Exemple de caracteristici de soluri afanate sau moi (de ex. coeziunea argilei moi, indicele densitatii si rezistenta con) sunt mentionate in EN 1997-2. 7.1.8 Daca nu exista cerinte de proiectare pentru armatura, mustati de armatura sau alt sistem va fi plasat in pilotul forat pentru a localiza centrul pilotului. NOTA 1 Pilotii forati cu capete de anexa sunt de obicei construite cu mustati de armatura in capul pilotului forat. NOTA 2 Cand nivelul de turnare este foarte adanc si/sau dupa taiere, mustatile armaturii nu sunt corespunzatoare locatiei centrului pilotului. 7.1.9 Daca este permis de specificatiile executiei, carcasele de armatura pot fi instalate dupa turnarea betonului. NOTA Pot fi necesare carcase speciale robuste si rigide. 7.2

Piloti care formeaza un perete

7.2.1 La proiectarea unui perete facut din piloti se va tine seama numai de elementul armat. NOTA In mod normal in constructia unor pereti de piloti secanti, pilotii primari sunt nearmati pe toata lungimea lor iar pilotii secundari sunt armati si sunt construiti dupa instalarea initiala a pilotilor nearmati pe oricare parte. 7.2.2 Tolerantele geometrice de constructie pentru pilotii care formeaza un perete pot fi mai exigente decat valorile indicate la 8.2, in mod special cand sunt necesare etanseizari de sol sau apa. 7.2.3 Tolerantele geometrice de constructie ale inclinatiei, spatierii, suprapunerea si cerintele de etanseizare a rosturilor vor fi mentionate in specificatiile de executie. 7.3 Excavatie 7.3.1 Cand pilotii forati sunt montati intr-un strat de reazem sau intr-o roca, proiectul va specifica forma, adancimea minima de penetrare si calitatea materialului din care se va forma pana de fixare. 7.3.2 Cand conditiile solului difera de cele stipulate in specificatiile de executie, proiectantul va fi notificat si vor fi luate masuri corespunzatoare. 7.3.3 Pilotii forati de compresie nu vor fi fundati in obstructii, decat daca: - este dovedita o suficienta rezistenta portanta; - ajustare frontala totala; si - se poate atinge un comportament de deformare similar in ceea ce priveste pilotii forati adiacenti. 7.3.4 Daca pilotii forati intalnesc un obstacol impenetrabil, inainte de a atinge adancimea de fundare proiectata, va fi revizuita proiectarea cu scopul de a documenta cat mai mult informatiile cu privire la respectivul obstacol. NOTA Pot fi necesari piloti forati aditionali sau suplimentari in acest caz. 7.3.Evazarile bazei pilotului forat sau ale putului vor fi proiectate numai cand forma intentionata poate fi construita intr-un mod controlabil si verificata prin metode corespunzatoare. 7.3.6 Evazarile bazei nu vor fi specificate in soluri instabile, cum ar fi: - nisip necimentat - nisip uniform sub panza freatica; - argile moi sau sensibile. 27

7.3.7 Evazarile putului vor fi specificate numai pentru piloti verticali in sol stabil. 7.4 Elemente prefabricate din beton 7.4.1 Proiectarea, executia si supervizarea elementelor prefabricate din beton se vor face in conformitate cu EN 1992 (toate partile) si EN 12794. 7.4.2 Proiectarea va tine seama de actiunile de manipulare, transport si instalare; orice restrictie va fi marcata pe respectivul element. 7.4.3 Invelisul de beton va fi executat in conformitate cu cerintele pentru respectivele conditii de mediu. 7.4.4 Va fi demonstrat efortul de aderenta dintre mortarul exterior si elementul din beton prefabricat. 7.5 Armatura 7.5.1 Generalitati 7.5.1.1 Proiectarea mustatilor de armatura sau a barelor trasversale de fixare pentru conexiunea la o suprastructura va fi facuta in comformitate cu EN 1992 (toate partile). 7.5.1.2 Se va prevedea in proiectare o toleranta pentru coroziune unde este utilizata o teava de armatura din otel sau un tubaj nerecuperabil ca membrii structurali, exceptie facand cazul cand protectia naturala este prezenta sau intreaga suprafata este protejata de un invelis suficient de beton sau mortar sau prin alte masuri de protectie. 7.5.1.3 Toate masurile necesare pentru a atinge rigiditatea carcasei vor fi indicate in plansele de lucru. 7.5.1.4 Suprapunerea barelor trebuie localizata departe de zona maxima de indoire. 7.5.2 Armatura longitudinala 7.5.2.1 Cand sunt utilizate bentonite, argile sau suspensie polimerica ca si fluide de foraj, numai tevi crenelate vor fi utilizate ca armatura principala. 7.5.2.2 Daca nu este altfel specificat in proiect, suma minima de armaturi longitudinale este cea indicata in Tabelul 5, unde este necesara armatura. Tabelul 5 – Armatura longitudinala minima Sectiunea transversala nominala a Zona armaturii longitudinale As pilotului forat Ac Ac ≤ 0,5 m2 As ≥ 0,5 % Ac 0,5 m2 < Ac ≤ 1,0 m2 As ≥ 0,002 % 5 m2 Ac > 1,0 m2 As ≥ 0,25 % Ac 7.5.2.3 Pentru pilotii armati, armatura longitudinala minima va fi de patru bare de 12 mm diametru. 7.5.2.4 Pentru barete, diametrul minim al barelor va fi de 12 mm si va exista un numar minim de trei bare pe metru pe fiecare parte lunga a carcasei. 7.5.2.5 Spatierea barelor longitudinale va fi intotdeauna maximizata pentru a permite curgerea betonului, dar nu va depasi 400 mm. 7.5.2.6 Distanta orizontala clara dintre barele longitudinale sau a manunchiurilor de bare a unui strat nu va fi mai mica de 100 mm.

28

7.5.2.7 Dat fiind faptul ca dimensiunea maxima a agregatelor nu depaseste 20 mm, spatiul orizontal clar dintre barele longtudinale sau manunchiul de bare pe un strat poate fi redus la 80 mm pe lungimea suprapunerii. 7.5.2.8 Straturile concentrice ale barelor longitudinale trebuie evitate unde este posibil. 7.5.2.9 Unde straturile barelor concentrice ale barelor longitudinale sunt utilizate: - barele straturilor vor fi asezate radial una in spatele celeilalte; si - distanta minima clara dintre straturile barelor va fi egala cu de doua ori diametrul barei sau de 1,5 ori dimensiunea agregatelor grosiere, care dintre ele este mai mare. 7.5.2.10 Pentru pilotii circulari, carcasele nesimetrice vor fi evitate. NOTA Unde barele longitudinale nu sunt corect dispuse, sunt necesare metode speciale pentru a obtine pozitia corecta a carcasei de armatura in timpul instalarii si a turnarii betonului. 7.5.3 Armatura transversala 7.5.3.1 Diametrele armaturii transversale vor fi in comformitate cu Tabelul 6. Tabelul 6 – Diametrele recomandate pentru armatura transversala Armatura transversala Diametrele armaturii transervsale Tije, etriere sau armatura elicoidala ≥ 6 mm si Fire din plasa sudata a armaturii ≥ un sfert din diametrul maxim a barelor transversale longitudinale NOTA Daca sunt folosite fasii de otel pentru armatura transversala, in general sunt utilizate cele cu o grosime de 3 mm. 7.5.3.2 Distanta clara a barelor transversale nu va fi mai mica decat distanta clara delimitata pentru armatura principala in 7.5.2. 7.5.3.3 Barele longitudinale sau manunchiurile de bare longitudinale asezate intr-un colt al carcasei de armatura vor fi restranse de armatura transversala. 7.5.3.4 Inele de intarire sau alte masuri de sprijinire pentru asamblarea carcaselor de armatura pot fi recunoscute ca parte a armaturii transversale atunci cand acestea sunt conectate corespunzator la barele longitudinale. 7.6 Tuburi de otel si elemente profil 7.6.1 Proiectarea tuburilor de otel sau a profilelor ca armatura speciala va fi facuta in conformitate cu EN 1992 (toate partile), EN 1993 (toate partile) si EN 1994 (toate partile), in functie de caz. 7.6.2 Va fi elaborata o procedura de instalare pentru a mentine aliniamentul armaturii speciale cu axa pilotului forat si pentru a asigura invelisul de beton corect pe intreaga lungime a acestuia. 7.6.3 Efortul de aderenta dintre mortarul exterior si profilul sau elementul de otel va fi demonstrat. 7.7 Invelisul minim si nominal 7.7.1 Invelisul minim in functie de conditiile de mediu si de aderenta va fi in conformitate cu EN 1992 (toate partile). 7.7.2 Invelisul minim in functie de executie nu va fi mai mic de: - 75 mm pentru barete; - 60 mm pentru piloti cu D > 0,6 m; sau - 50 mm pentru piloti cu D > 0,6 m, exceptie facand cazul in care este agreat altfel. 29

NOTA Invelisul minim in functie de executie (pentru a asigura libera curgere a betonului) este specificat de referinta la valoarea obiectiv si nu de referinta la tolerante. Astfel, invelisul nominal este cel mai mare dintre invelisul minim in functie de conditiile de mediu si de aderenta si de invelisul minim in functie de executie. 7.7.3 Invelisul minim in functie de executie trebuie crescut la 75 mm cand: - pilotii penetreaza solul moale si sunt construiti fara carcase; - este execututata turnarea scufundata a betonului cu agregate de max. 32 mm; - este utilizat dioxid de siliciu ca inlocuitor al cimentului; - armatura este instalata anterior turnarii betonului; sau - peretii forajului au suprafete neuniforme. 7.7.4 Invelisul minim de beton in functie de executie poate fi redus la 40 mm la suprafata externa a tubajului nerecuperabil sau a captuselii, unde sunt utilizate. 7.7.5 Vor fi prevazute distantieri pentru a mentine curgerea libera a betonului, pozitia concentrica a custii armaturii si invelisul de beton necesar, exceptie facand atunci cand pozitia si invelisul sunt asigurate altfel. NOTA Distantierii vor fi fie tuburi verticale, fie unitati individuale (garnituri, cilindre, etc.). 7.7.6 Distantierii vor fi proiectati si confectionati utilizand materiale durabile care nu vor duce la: - coroziunea armaturii; sau - exfolierea invelisului de beton. 7.7.7 Garnituri de metal pot fi utilizate ca distantieri. NOTA Distantierii din beton sau plastic sunt des utilizati. 7.7.8 Cand forajele sunt netubate, dimensiunea distantierilor individuale va fi adaptata la conditiile solului, astfel incat sa nu se produca o cadere a peretilor in timpul instalarii armaturii. 8

Executie

8.1 Tolerante de constructie 8.1.1 Tolerante geometrice 8.1.1.1 Pilotii forati vor fi construiti, exceptie facand cazul cand este altfel mentionat in specificatiile de executie, in umatoarele tolerante geometrice: a) planul de amplasare a pilotilor forati vertical si inclinati fata de nivelul platformei de lucru: 1) e ≤ e max = 0,10 pentru piloti forati cu D sau W ≤ 1,0m; 2) e ≤ e max = 0,1 x D pentru piloti forati cu 1,0m < D sau W ≤ 1,5m; 3) e ≤ e max = 0,15m pentru piloti forati cu D sau W > 1,5m; b) deviatia inclinarii a pilotilor forati verticali cu o inclinatie n ≥ 15 ( Ɵ ≥ 86°): 1) i ≤ i max = 0,02 (≈ 0,02 m/m); c) deviatia inclinarii pilotilor inclinati 4 ≤ n < 15 (76°≤ Ɵ < 86°); 1) i ≤ i max = 0,04 (≈ 0,04 m/m); d) deviatia in plan a centrelor anexelor in relatie cu axul pilotilor forati: 1) e ≤ e max = 0,1 x D (sau W).

30

NOTA Pentru evidentele devierilor constructiei, centrul pilotului forat la capul pilotului forat este considerat a fi centroidul armaturii longitudinale. Figura 8 – Definirea termenilor de deviere geometrica a constructiei (pag. 33 – varianta EN) a) Pilot vertical b) Pilot inclinat c) Devierea locatiei Legenda: E1 Nivelul platformei de lucru E2 Nivelul de taiere X1 Linia centrala proiectata X2 Linia centrala as-built si unghiul tangential sau de deviere (dintre linia centrala proiectata si cea as-built a pilotului forat) n Cornisa liniei centrale proiectate in comparatie cu cea orizontala o Unghiul liniei centrale proiectate in comparatie cu cea orizontala L1 Locatia proiectata L2 Locatia as-built E deviatia platformei de lucru 8.1.1.2 Cand tolerantele, altele decat cele mentionate, sunt necesare sau permise cu privire la: - cererile de constructie - conditiile solului; - echipamentul disponibil de batere a pilotilor; sau - un nivel limita foarte adanc, acestea vor fi agreate inainte de inceperea lucrarilor. 8.1.2 Tolerantele de instalare pentru carcasa de armatura Daca nu este altfel specificat, cota partii superioare a carcasei dupa turnarea betonului va fi egala cu valoarea nominala cu o deviere maxima de -0,15 , pana la +0,15 m. 8.1.3 Tolerante pentru taiere (EA FASONARE) Daca nu este altfel specificat, fasonarea pilotilor forati si limita acestora vor fi executate astfel incat sa se formeze un rost de constructie cu deviatii maxime de +0,04 m/-0,07 m la nivelul limita proiectat. 8.2 Excavatie 8.2.1 Generalitati 8.2.1.1 La construirea pilotilor forati, vor fi luate masuri pentru a preveni infiltrarea necontrolata a apei si/sau a solului in foraj. NOTA 1 O infiltrare de apa si/sau sol pot cauza de exemplu: - o dislocare sau instabilizare a stratului de reazem sau a solului inconjurator; 31

pierderea sprijinului prin indepartarea solului in dedesubtul fundatiilor adiacente;

-

cavitati instabile in afara pilotului forat;

-

distrugeri ale betonului proaspat din pilotul forat recent instalat in apropiere;

-

spatii goale in coloana in timpul betonarii;

-

spalarea cimentului.

NOTA 2 Exista riscuri mari la: - solurile afanate granulare; -

soluri coezive moi;

-

soluri care sunt variabile;

-

apa subterana arteziana.

8.2.1.2 Pentru solurile cu risc de curgere in foraj sau cu risc de prabusire, se vor lua masuri de sustinere pentru a mentine stabilitatea si astfel pentru a preveni intraraea necontrolata a solului sau apei. NOTA Mijloacele utilizate pentru sustinerea forajului sunt urmatoarele: - tubaje; -

fluid de foraj;

-

umplere cu pamant cu foreze elicoidale.

8.2.1.3 Forajele pilotilor forati vor fi excavate pana la atingerea: - stratului de sprijin specificat; sau - nivelul de fundare anticipat, iar pilotii vor fi infundati in materialul de fundare, in locatia si dupa metoda mentionata in proiect. 8.2.1.4 In cazul unor: - stratificari nefavorabile a straturilor de sprijin; - fundare in pat de roci; sau - suprafete inclinate a straturilor de sprijin, excavatia va fi executata si pentru a oferi contactul facial total dintre baza si stratul prescris de sprijin. 8.2.1.5 In cazul unei suprafete inclinate cu roci, partea inferioara a excavatiei va fi nivelata pentru fixarea bazei pilotului forat si pentru prevenirea alunecarii pilotului forat. NOTA 1 In cazul unei suprafete abrupte cu roci sau a unei stratificari necorespunzatoare, poate fi necesara excavarea mai in profunzime sau fixarea bazelor pilotului forat prin pene. NOTA 2 Poate fi necesara instalarea jos a unei carcase pentru a oferi contact total si pentru a sigila pilotul in roca. 8.2.1.6 Unde conditiile solului difera de cele prevazute, specificatiile de proiectare vor fi revizuite. NOTA Pot fi necesare mai multe masuri inaintea continuarii lucrarilor. 8.2.1.7 Excavatiile finalizate vor fi lasate deschise numai in cazul in care acestea trebuie: - curatate si/sau indeprtat nisipul; - pentru diferite verificari; si - instalarea armaturii, daca se aplica. 8.2.1.8 Cand pilotii forati sunt construiti in soluri care se pot degrada in timp si nu este posibila finalizarea pilotilor forati pana la sfarsitul zilei, o adancime echivalenta cu: 32

- cel putin dublul diametrului putului, dar - nu mai putin de 1,5 m va fi forata in ziua urmatoare, imediat inaintea inceperii turnarii betonului. 8.2.1.9 Daca pilotul forat intalneste un obstacol impenetrabil, inainte de a atinge adancimea de fundare proiectata, specificatiile de proiectare vor fi revizuite. NOTA Pot fi necesare alte masuri inainte de continuarea lucrarilor (vezi 7.3.3 si 7.3.4). 8.2.1.10 Utilizarea explozibililor: - pentru indepartarea obstacolelor; sau -

pentru infundarea pilotilor forati in pat de roca

nu va fi permisa decat daca nu vor rezulta avarii ale pilotilor forati invecinati sau a structurilor. 8.2.1.11 Ordinea de constrctie a pilotilor forati va fi aleasa astfel incat sa se evite avarierea pilotilor invecinati. 8.2.1.12 Distanta de la centru la centru pentru pilotii forati produsi la o diferenta de timp mai mica de 4 h va fi de cel putin patru ori D sau W cu un minim de 2 m. 8.2.1.13 Solul deranjat, materialul excavat sau orice alt material care poate afecta performanta pilotilor forati vor fi indepartate de la baza inainte de turnarea betonului (curatarea bazelor). 8.2.2 Motode si unelte 8.2.2.1 Pilotii forati pot fi excavati intr-un proces intermitent sau continuu. NOTA 1 Uneltele pentru excavatia intermitenta sunt, de exemplu: graifar, cuva, burghiul, cupa, sfredelul si trepan (vezi Figura A.1 c) pana la f)). NOTA 2 Uneltele pentru excavatia continua sunt, de exemplu: burgiul, uneltele de foraj si percutie combinate cu metode de burghiere si spalare pentru indepartarea solului (vezi Figurile A.2 pana la A.4). 8.2.2.2 Utilizarea: - tubajului recuperabil sau nerecuperabil; - fluidelor de foraj; sau - burghiului continuu cu foreza elicoidala umpluta cu pamant poate fi necesara pentru a sustine peretii excavatiei. 8.2.2.3 Tipul de unelte pentru foraj va: - fi corespunzatoare solului, rocilor, apei subterane si altor conditii de mediu existente; - fi ales astfel incat sa previna pierderea de material in afara pilotului forat si sub baza acestuia; si - permite ca forajele sa fie excavate rapid. 8.2.2.4 In situatiile in care fluidul de foraj este prezent in interiorul forajului, alegerea si manipularea uneltelor nu vor afecta stabilitatea peretilor forajului. 8.2.2.5 Viteza de manipulare si diametrul uneltelor vor fi adaptate la diametrul forajului si al carcasei. NOTA De exemplu, cand are loc un efect piston cu o influenta negativa asupra stabilitatii peretilor pilotilor forati, viteza de manipulare a uneltelor va fi adaptata corespunzator. 8.2.2.6 Poate fi necesara schimbarea metodei sau unealta utilizata pentru a indeplini cerintele. 8.2.2.7 Pot fi necesar de utilizat alte unelte si/sau tehnic decat cele utilizate pentru excavatii, pentru a curata bazele. 8.2.3 Excavatii sprijinte de tubaje 8.2.3.1 Tubajele pot fi instalate in timpul procesului de excavare, prin: - echipament oscilant; sau 33

- rotativ; sau pot fi antrenate inainte de excavare utilizand: - ciocane de batut piloti; sau -

vibratori sau altele.

8.2.3.3 Tehnicile de constructie care implica tubajele vor permite instalarea in siguranta a acestora si recuperarea ulterioara in timpul si dupa procesul de betonare, in cazul in care tubajele nu trebuie sa fie permanente. 8.2.3.4 In acest scop: - tubajele vor fi cilindrice si fara distorsiuni longitudinale sau diametrale semnificative. - tubajele vor fi proiectate sa poata mentine presiunea externa si fortele de instalare si recuperare; - tubajele recuperabile nu vor avea proiectii interne semnificative sau coji de beton; - imbinarile tubajelor vor permite transferul fortelor longitudinale si momentelor de torsiune fara un joc semnificativ. 8.2.3.5 Cand un poanson inelar este proiectat la marginea inferioara, acesta trebuie mentinut cat mai mic posibil, dar sificient astfel incat sa asigura o instalare si recuperare sigura a tubajului (vezi Figura A.1 b). 8.2.3.6 Cand un pilot forat este excavat: - sub panza freatica in sol permabil; sau - in conditii arteziene, va fi prevazut un exces de presiune interna in interiorul tubajului printr-o coloana de apa sau un fluid corespunzator nu mai departe de 1,0 m deasupra celui mai inalt nivel piezometric care va fi mentinut pana la betonarea pilotului forat. 8.2.3.7 Excesul de presiune poate fi redus daca: - este prevazuta o imbunatatire suficienta a tubajului; sau - este obtinut un cap de beton suficient in timpul turnarii. 8.2.3.8 Avand in vedere faptul ca orice strat care contine apa poate fi intrerupt prin adancirea in solul cu permeabilitate redusa a tubajului sau prin stratificarea cu straturi permeabile fine, exacavatiile in panza freatica va fi executata in conditii uscate. 8.2.3.10 In forajele instabile, tubajul va fi mentinut inaintea forajului. 8.2.3.11 Avansarea in excavatie va fi ajustata pentru a se potrivi cu conditiile solului si a apelor subterane. NOTA Introducerea tubajelor inaintea forajului poate fi necesara pentru a preveni infiltrarile de sol si dislocarea dedesubtul pilotului forat ce poate afecta performanta pilotului forat. 8.2.3.12 Avansul tubajului sau excesul de presiune interna vor putea fi marite daca este posibila instabilitatea la partea inferioara a exavatiei. 8.2.3 13 Tubajele recuperabile nu vor fi instalate in pre-excavatiile stabilizate prin fluide de foraj decat daca sunt luate masuri speciale pentru a preveni contaminarea betonului cu acel fluid. 8.2.3.14 Unde este relevant, trebuie asigurat faptul ca gaurile din exteriorul tubajului nu se vor mari in timpul excavatiei. NOTA 1 De exemplu, cand straturile instabile ale apei subterane se afla sub un strat de sol putin permabil, poate fi necesara forarea unor gropi subtiri inainte de betonare pentru a verifica daca exista cavitati in exteriorul tubajului. NOTA 2 Crearea unei cavitati in exteriorul tubajului poate pune in pericol integritatea pilotului forat betonat cand si daca tubajul este retras („garnisaj”). Zonele de degajare pot fi de asemenea mutate spre partea superioara a suprafetei si poate cauza prabusiri.

34

8.2.4 Excavatii sprijinite de fluide de foraj 8.2.4.1 Proprietatile fluidului de foraj vor fi in conformitate cu 6.2. 8.2.4.2 Fluidul va fi complet sau partial inlocuit in cazul in care una din proprietatile fluidului nu se claifica in clasele specificate in Tabelul 2. 8.2.4.3 Fluidul recuperat in timpul lucrarii de excavatie sau in timpul turnarii betonului poate fi reutilizat, dupa o procesare corespunzatoare. 8.2.4.4 Partea superioara a unei excavatii va fi protejata de un tub racordat sau de un perete deflector: - pentru a ghida uneltele de foraj; - pentru a proteja peretii forajului impotriva prabusirii a solurilor afanate din partea superioara; si - pentru siguranta personalului din amplasament. 8.2.4.5 Nivelul fluidului de foraj va fi astfel incat in orice moment sa existe suficienta presiune interna astfel incat sa se mentina stabilitatea peretilor si sa se previna migratia particulelor de sol in foraj. 8.2.4.6 In orice moment in timpul forajului sau turnarii betonului, trebuie mentinut nivelul fluidului de foraj: - in interiorul tubului racordat sau al peretelui deflector; si - la cel putin 1,5 m deasupra nivelului exterior al apei subterane. NOTA In cazuri speciale (de exemplu in cazul nisipurilor afanate sau a solurilor moi, vezi 6.2.1.3), poate fi necesara ridicarea nivelului fluidului suport. 8.2.4.7 Capul fluidului de foraj poate fi redus in baza unor incercari sau calcule. 8.2.4.8 O alimentare adecvata de fluid suport trebuie pusa la dispozitie pentru a acoperi consumul regulat si orice posibile pierderi in sol. NOTA In cazul unor scurgeri neasteptate de fluid din excavatie, poate fi necesara rambleerea forajului. 8.2.4.9 Viteza de manipulare a uneltei va fi controlata si ajustata in conformitate, pentru a evita un efect „piston” ce poate afecta stabilitatea excavatiei. 8.2.4.10 Fluidele de foraj nu vor fi folosite pentru sprijinirea excavatiilor pentru piloti inclinati cu o inclinare de n ≤ 15 (Θ ≤ 86°) decat daca sunt liate masuri de siguranta pentru instalarea armaturii si turnarea betonului. 8.2.5 Foraj cu foreza elicoidala cu burghiu continua 8.2.5.1 Pilotii pot fi formati fara alte mijloace de sprijin a forajului, prin utilizarea forezelor elicoidale cu burghiu continuu astfel incat stabilitatea forajului sa fie mentinuta de materialul forezei elicoidale. 8.2.5.2 Pilotii realizati cu foreza elicoidala cu burghiu continuu nu vor fi construiti cu inclinatii de n ≤ 10 (Θ ≤ 84°) decat daca sunt luate masuri pentru a controla directia excavatiei si instalarea aramaturii. 8.2.5.3 Forajele realizate cu foreza elicoidala cu burghiu continuu vor fi executate in cel mai scurt timp posibil si cu cel mai mic numar de rotatii ale spirei pentru a minimiza efectele asupra solului inconjurator. 8.2.5.4 Unde sunt intalnite straturi de sol instabil cu o grosime mai mare decat diametrul pilotului, fezabilitatea constructie va fi demonstrata prin piloti de incercare sau experimente locale inainte de inceperea lucrarilor. NOTA 1 Solurile instabile sunt considerate a fi: - solurile uniforme necoezive (D60/D10 < 1,5) sub panza freatica;

35

-

soluri afanate necoezive with densitatea aparenta l▫ < 0,3 sau avand rezultate manometrice scazute;

-

argile cu o sensibilitate ridicata;

-

soluri coezive cu rezistenta la rupere nedrenata Cu < 15 kPa.

NOTA 2 Solurile uniforme necoezive cu 1,5 < D60/D10 < 3,0 sub nivelul panzei freatice pot fi sensibile. NOTA 3 Dn este dimensiunea particulei astfel incat n % din particulele dupa greutate sunt mai mici decat acea dimensiune. Ex. D10, D60. 8.2.5.5 In timpul excavatiei, avansarea sau viteza rotatiei burghiului va fi ajustata in conformitate cu conditiile solului astfel incat procesul de indepartare a solului sa fie limitat astfel incat: - sa se pastreze stabilitatea laterala a peretelui forajului; si - sa se minimizeze excavarea in exces. 8.2.5.6 Pentru a realiza acest lucru, unealta de forare trebuie prevazuta in suficienta forta de torsiune si tractiune/tragere. 8.2.5.7 Pasul forezei va fi constant pe toata lungimea spiralei. 8.2.5.8 Un sistem de inchidere va fi prevazut in cavitatea din coada spiralei pentru a evita intrarea solului si infiltrarea apei in timpul forarii. 8.2.5.9 Cand a fost atinsa adancimea propusa, spirala va fi ridicata din foraj numai daca: - solul inconjurator este stabilizat prin betonare; sau - solul inconjurator ramane stabil. 8.2.5.10 Daca un pilot nu poate fi finalizat iar burghiul trebuie indepartaa, acesta din urma va fi restras prin insurubare inversa iar forajul nu va fi umplut cu pamant sau fluid de foraj. 8.2.6 Excavatie nesprijinita 8.2.6.1 Excavatia pentru care nu este prevazut un sprijin pentru peretii forajului este permisa cand conditiile solului raman stabile in timpul excavatiei si unde nu este posibila o prabusire a solului in foraj. 8.2.6.2 Stabilitatea excavatiei nesprijinte va fi demonstrata prin incercari ale pilotilor forati sau experimente comparabile inainte de inceperea lucrarilor. 8.2.6.3 Partea superioara a excavatiei va fi protejata de un tub de intrare daca: - excavatia nu este executata in sol solid; si - diametrul D nu este mai mic de 0,6 m. 8.2.6.4 Inclinarea pilotilor n ≤ 15 (Θ ≤ 86°) sau mai mica nu va fi construita prin excavatii nesprijinite si vor fi prevazute carcase pe toata lungimea, in caz contract, trebuie sa se demonstreze ca peretii forajului raman stabili, de exemplu in soluri coezive solide sau dense sau roci. 8.2.6.5 In cazul in care excavatiile trec prin straturi instabile, aceasta parte a excavatiei pentru pilotii forati va fi stabilizata. 8.2.7 Evazari 8.2.7.1 Alcatuirea corespunzatoare a evazarilor necesita: - un foraj stabil (daca este necesar cu fluid de foraj); si - umplete totala cu beton curat. 8.2.7.2 Evazarile vor fi construite utilizand unelte mecanize permitand controlul operarii acestora de la suprafata. 36

8.3 Armatura 8.3.1 Generalitati 8.3.1.1 Armatura de otel va fi depozitata in conditii curate si va fi: - curata - nu va prezenta rugina si nici tunderi de laminare la momentul instalarii si betonarii. 8.3.1.2 Carcasele de armatura vor fi suspendate sau sprijinte astfel incat sa isi mentina pozitia corecta in timpul betonarii. 8.3.1.3 Unde sunt construiti piloti inclinati fara tubaj, vor fi utilizate mijloace corespunzatoare pentru instalarea si controlul pozitiei armaturii. 8.3.2 Rosturi 8.3.2.1 Rosturile in barele de armatura sunt: - astfel incat durabilitatea totala a fiecarei bare este efectiva trasversal rostului; si - construite astfel incat sa nu existe nicio dislocare detrimentala a armaturii in timpul constructiei pilotului forat. 8.3.2.2 Rosturile dintre sectiuni ale carcaselor armaturii pot necesita fixare supliementara (de ex. prinderi sau suduri). 8.3.2.3 Barele de armatura nu vor fi sudate la sau in apropierea fasonarilor. 8.3.2.4 Sudarea pe loc este admisa in cadrul cerintelor mentionate in specificatiile particulare pentru otelul utilizat. 8.3.3 Fasonarea armaturii 8.3.3.1 Daca proeminentele armaturii in beton la capetele pilotilor forati trebuie fasonate, raza interna a fasonarii nu va fi mai mica decat cea stipulata in EN 1992 (toate partile). 8.3.3.2 Nicio armatura nu va fi fasonata la temperaturi mai mici de 5 grade Celsius fara aprobarea prealabila. 8.3.3.3 Inainte de fasonare, armatura trebuie incalzita la o temperatura ce nu va depasi 100 grade Celsius. 8.3.4 Asamblarea carcaselor 8.3.4.1 Asamblarea carcaselor de armatura si fixarea impreuna a barelor va fi executata astfel incat: - carcasele sa poata fi ridicate si instalate fara distorsiuni permanente; - toate barele sa ramana in pozitie corecta. 8.3.4.2 Armatura transversala va: - fi potrivita perfect in jurul barelor longitudinale; si - fi legata; sau - fi fixata in at mod. 8.3.4.3 Ancorajele si fixarea vor fi executate dupa cum este necesar, utilizand: - sarma; - clipsuri; sau - sudura. 8.3.4.4 Poate f necesar un suport suplimentar, cum ar fi: - inele de intarire; si/sau 37

- bandaje; - bare oblice. 8.3.5 Distantieri 8.3.5.1 Distantierii vor fi dispusi simetric imprejurul carcasei cu: - cel putin trei numere la fiecare nivel; - la intervale de nivel nu mai mari de 3,0 m; si - toleranta suficienta a peretelui interior al unui tubaj sau a peretelui unui foraj astfel incat sa permita instalarea in siguranta si pentru a evita distrugerea peretilor forajului. NOTA In cazul baretelor, se folosesc in general cel putin doi distantieri pe nivel pe fiecare parte lunga a cucarcaseistii. 8.3.5.2 Numarul de distantieri va fi crescut daca: - pentru pilotii cu diametru de D ≥ 1,2 m; si - pentru pilotii inclinati. 8.3.6 Montare 8.3.6.1 Procedura de montare a armaturii va fi prevazuta pentru aliniamentul sau cu axa pilotului forat si va mentine invelisul corect de beton pe intreaga sa lungime. 8.3.6.2 In timpul turnarii betonului, nivelul armaturii va fi mentinut pentru a da proiectia specificata deasupra nivelului limita. 8.3.6.4 Montarea armaturii ulterioara turnarii betonului este admisa daca metoda a fost demonstrata in conditii de sol comparabile. 8.3.6.5 Aceasta montare ulterioara va fi efectuata in cel mai scurt timp posibil dupa finalizarea procesului de betonare. 8.3.6.6 In cazurile in care carcasele de armatura sunt introduse dupa betonare, este necesar sa se mentina pozitia acestora prin sprijiniri corespunzatoare. 8.3.6.7 Aceasta montare ulterioara poate fi asistata prin vibratii usoare sau armatura poate fi impinsa in interior. 8.4 Betonare si taiere 8.4.1 Generalitati 8.4.1.1 Betonul utilizat va fi in comformitate cu prevederile acestui standard (vezi 6.3). 8.4.1.1 Intervalul dintre finalizarea excavatiei si inceperea turnarii betonului trebuie mentinut cat mai scurt posibil. 8.4.1.3 Inainte de turnarea betonului, va fi verificata curatenia forajului. 8.4.1.4 Daca forajul continue fluid de foraj, proprietatile fluidului vor fi verificate inainte de turnarea betonului (vezi 6.2). NOTA 1 Apa din interiorul forajului poate contine in suspensie o cantitatea semnificativa de nisip fin sau aluviuni ce se pot depune la baza pilotului forat in intervalul dinaintea turnarii betonului. Poate fi necesara curatarea sau inlocuirea apei. NOTA 2 Posibilitatea de a avea fluid inchis sau beton segregat creste cand pilotii forati sunt construiti cu evazari la baza. 8.4.1.5 Masuri speciale vor fi luate pentru curatarea evazarilor la baza. 8.4.1.6 Betonarea unei baze evazate va fi executata intr-un singur proces continuu fara intrerupri. 8.4.1.7 Forajul va fi partial sau total umplut cu beton astfel incat sa formeze o coloana monolita continua de buna calitate a intregii sectiuni transversale si inaltime necesare. 38

8.4.1.8 Nu va fi permisa contaminarea betonului cu niciun fel de sol, lichid sau orice alt material strain care poate afecta performanta pilotului forat. 8.4.1.9 O cantitate adecvata de beton va fi pusa la dispozitie prin intreg procesul de betonare pentru a permite efectuarea unei operatiuni omogene controlate. 8.4.1.10 Cand se determina timpul de lucrabilitate al betonului, vor fi facute cunoscute tolerantele pentru a satisface posibilele intreruperi in procesul de achizitionare si timpul necesar pentru procesul de turnare. 8.4.1.11 Vibratia interna nu este admisa pentru compactarea betonului. NOTA Valori de tasare specifica sunt necesare pentru conditiile uscate (vezi Tabelul 4). 8.4.1.12 Vor fi luate masuri de precautie pentru a preveni particulele de beton sa fie spalate de pe suprafata coloanei si curgerea in subteran. 8.41.13 Betonarea va fi executata astfel incat sa se evite segregarea. 8.4.1.14 Poate fi necesar continutul de beton proaspat in soluri instabile (vezi 8.2.5.4) de-a lungul intregii lungimi a pilotului forat prin instalarea unor pene temporare sau a unor tubaje nerecuperabile 8.4.1.15 In timpul betonarii, volumul turnat si nivelul betonului in interiorul forajului vor fi verificate si inregistrate. 8.4.1.16 Metoda si consecutivitatea verificarilor si inregistrarilor vor fi corepunzatoare cu dimensiunea si tipul pilotului forat si vor fi agreate inainte de inceperea lucrarilor/ 8.4.1.17 Nivelurile vor fi verificate cel putin o data: - dupa fiecare turnare; sau - inainte sau dupa o ridicare a tubajului recuperabil. 8.4.1.18 Pentru pilotii cu diametru mai mic de 0,6 , poate fi suficienta inregistrarea betonarii primilot zece piloti din amplasament si a unui procentaj din pilotii ramasi de turnat. 8.4.1.19 Inaltimea nivelului de turnare deaspupra nivelului limita va fi crescut in cazul in care: - nivelul limita este mult sub platforma de lucru; - betonarea este executata in conditii scufundate; sau - tubajele temporare sunt recuperate. 8.4.1.20 La o temperatura a mediului mai mica de 3 grade Celsius si in scadere, capetele noilor turnati piloti forati vor fi protejate impotriva inghetului. 8.4.1.21 Cand nivelul final de turnare este sub platofrma de lucru, betonul proaspat va fi protecjat impotriva contaminarilor de mai sus: - prin betonare deasupra nivelului limita; - prin umplerea forajului gol cu material corespunzator; sau - prin mentinerea fluidului de foraj in interiorul forajului pana ce betonul a facut priza. 8.4.2 Betonare la uscat 8.4.2.1 Procedura de turnare a betonului in conditii uscate nu va fi utilizata daca exista apa statatoare la baza forajului. 8.4.2.2 Va fi efectuata o verificare imediat inainte de turnare. 8.4.2.3 Betonul va fi turnat vertical in centrul forajului printr-o palnie si o lungime de teava atasata astfel incat betonul sa nu: - loveasca armatura sau peretii forajului; si - sa nu cada liber in foraj, sa devina segregate sau sa se contamineze. NOTA In general, diametrul exterior maxim al tevii de betonare, inclusiv rosturile acesteia nu este mai mare de 0,6 ori decat latimea interioara a carcasei armaturii. 8.4.2.4 Teava de betonare va fi neteda pentru a permite o curgere libera a betonului iar diametrul sau intern nu va fi mai mic de 8 ori dimensiunea maxima a agregatelor. 8.4.2.5 Teava de betonare va fi curatata de orice coji de beton sau mortar, inainte de utilizare. 39

8.4.3. Betonare in conditii de submersie 8.4.3.1 Betonarea va incepe numai cand proprietatiile suspensiei sun satisfacatoare (vezi Tabelul 2). NOTA In caz contrar, pot fi necesare reciclari si curatari suplimentare sau inlocuirea suspensiei. 8.4.3.2 Pentru a evita amestecul dintre beton si bentonita, vitezele instantanee ale caderii betonului nu vor fi mai mici de 3 m/jh. NOTA Diferenta in rezistenta la curgere dintre beton si suspensiile de bentonita creste odata cu curba vitezei. 8.4.3.3 Cand betonarea este executata sub apa sau sub un fluid de foraj, consistenta va fi in conformitate cu Tabelul 4 si va fi folosita un tub pentru betonat sub apa. NOTA 1 Principalul scop al acestu tub este acela de a preveni segregarea betonului in timpul turnarii sau contaminarea acestuia de fluidul din interiorul forajului. NOTA 2 Metoda tubului pentru betonat sub apa este in general utilizata. De asemenea se accepta alte metode daca acestea sunt testate iar referintele sunt in metodele acceptate. NOTA 3 Un tub pentru betonat sub apa poate fi o conducta de pompare. 8.4.3.5 Acesta va fi echipata la capatul superior cu un rezervor pentru a primi betonul proaspat si pe a preveni improscarea cu beton care ar putea sa cada liber in foraj, sa devina segregat sau sa se contamineze. 8.4.3.6 Tubul pentru betonat sub apa va fi neted pentru a permite curgerea libera a betonului si va avea diametrul intern uniform de cel putin: - de sase ori mai mare decat marimea maxima a agregatelor; sau - 150 mm, care dintre ele este mai mare. 8.4.3.7 Forma externa si dimensiunea conductei pentru betonat sub apa, inclusiv rosturile sale, vor permite miscarea libera in interiorul carcasei de armatura. 8.4.3.8 Diametrul exterior maxim al unui tub pentru betonat sub apa, inclusiv rosturile acesteia, nu va fi mai mare de: - de 0,35 ori diametrul D pilotului sau diametrul interior al casrcasei; - de 0,6 ori latimea interioara a custii armaturii pentru pilot; si - de 0,8 ori latimea interioara a custii armaturi pentru barete. 8.4.3.9 Tubul pentru betonat sub apa va fi curat de toate cojile de beton sau mortar inainte de utilizare. 8.4.3.10 Tubul pentru betonat sub apa se va extinde la partea inferioara a pilotului forat la inceputul procesului de betonare. 8.4.3.11 Un dop sau cep din materiale corespunzator va fi introdus in teava inainte de inceperea turnarii betonului pentru a preveni amestecarea betonului cu orice fluid in tubul pentru betonat sub apa. 8.4.3.12 La primul lot, se pot utiliza o mixtura imbogatita de ciment sau ciment mortar pentru a lubrifia tubul pentru betonat sub apa. 8.4.3.13 Pentru a permite primului beton sa iasa din tubul pentru betonat sub apa, aceasta trebuie ridicata usor, nedepasind o valoare egala cu diametrul interior al conductei. Turnarea se va face apoi rapid pentru a umple toata baza pilotului forat astfel incat betonul posibil segregat la inceperea turnarii sa nu fie colectat. 8.4.3.14 In timpul turnarilor ulterioare, tubul va fi retras progresiv pe masura ce nivelul betonului din foraj incepe sa creasca. 8.4.3.15 Teava va ramane inecata tot timpul in betonul neintarit si lucrabil care a fost prelabil turnat si nu va fi retrasa din beton pana la finalizarea procesului de betonare. 8.4.3.16 Scufundarea tubului in beton nu va fi mai mica de 1,5 m, in special in cazul deconecctarilor sectiunilor tevii si la recuperarea si deconectarea sectiunilor de tubaj recuperabil. 40

8.4.3.17 Pentru pilotii cu diametru D ≥ 1,2 m, scufundarea va fi de cel putin 2,5 m iar pentru barete de cel putin 3,0 m, in mod special cand sunt utilizate doua sau mai multe conducte. 8.4.3.18 Dupa finalizarea procesului de turnare, tubul pentru betonat sub apa nu va fi extras prea repede deoarece extractia rezultata poate duce la crearea unor imperfectiuni ale pilotilor forati. 8.4.3.19 Cand betonul este turnat sub fluid de foraj: - o mostra de fluid va fi prelevata de la baza forajului; si -

orice impuritate sau reziduu majore vor fi indepartate de la baza forajului

imediat inainte de inceperea procesului de turnare. 8.4.3.20 Turnarea va continua pana ce orice beton contaminat in partea superioara a coloanei de beton apare deasupra nivelului limita. 8.4.3.21 In circumstante cand nivelul de turnare este sub nivelul panzei freatice, va fi mentinuta o presiune a betonului neintarit egala cu sau mai mare decat presiunea externa a apei subterane. 8.4.4 Extragerea tubajelor 8.4.4.1 Extragerea tubajelorrecuperabile nu va incepe inainte ca coloana de beton sa fi atins o inaltime suficienta in interiorul tubajului astfel incat sa genereze un excess de presiune adecvate: - pentru a proteja importiva infiltrarilor apei sau solului la capatul carcasei; si - pentru a preveni ridicarea custii aramturii. 8.4.4.2 Extragerea va fi efectuata cat timp betonul are consistenta necesara 8.4.4.3 In timpul extragerii continue o cantitate suficienta de beton va fi mentinuta in interiorul tubului pentru a balansa presiunea externa astfl incat spatiul inelar eliberat prin indepartarea tubului sa fie umplut cu beton 8.4.4.4 - Alimentarea cu beton; si - viteza de extragere a tubajului vor fi facute astfel incat sa nu aiba loc infiltrarea apei sau a solului in betonul turnat proaspat, chiar daca o picatura neasteptata de beton pica in momentul in care o cavitate din exteriorul tubajului este desoperita. NOTA Aceasta este in special importanta pentru solul moale si afanat sau cel aproape de partea superioara a pilotului forat. 8.4.4.5 In completarea cerintele generale, adancimile tubajului si ale conductei pentru betonat sub apa vor fi de asemenea inregistrate. 8.4.5 Tubaje permanente si coloane pierdute 8.4.5.1 Instalarea tubajelor sau coloanelor permanente poate fi necesara penrtu a delimita betonul proaspat din foraj. NOTA In cazul in care sunt instalate coloane pierdute in excavatii cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil sau pilotii sunt construiti cu tubaj nerecuperabil, pot ramane spatii goale in exteriorul putului pilotului. 8.4.5.2 Daca este cunoscuta sau suspectata prezenta unor spatii goale ce pot cauza posibile depunderi afectand astfel structurile adiacente, vor fi luate masuri pentru a le umple.

41

8.4.6 Betonarea pilotilor prin foreza elicoidala cu burghiu continuu 8.4.6.1 Betonarea pilotilor excavati cu foreza elicoidala cu burghiu continuu va fi executata prin turnarea betonului prin adancitura centrala a cozii forezei, adancitura fiind aproape de baza sa, pentru a evita intrarea apei si a solului inainte de ineceperea prizei betonului. 8.4.2.6 In momentul in care forajul a atins adancimea finala, betonul va fi turnat prin adancitura pentru a umple pilotul pe masura ce foreza este retrasa. 8.4.6.3 Daca nu poate incepe curgerea betonului, este necesara indepartarea toata a forezei prin insurubare inversa din sol, umplerea forajului astfel incat sa nu se creeze spatii goale sau sa nu aiba loc prabusiri. 8.4.6.5 Pilotul poate sa fie apoi reforat in acceasi locatie la o adancime cel putin egala cu cea initiala. 8.4.6.5 In timpul retragerii si punerii in opera a betonului, foreza nu va fi rotita in directie opusa ca pentru excavare. NOTA Rotatia poate fi cateodata facuta in directia ca pentru excavatie la o viteza mica. 8.4.6.6 In timpul turnarii continue, betonul de la baza forezei va fi mentinut sub presiune depasind presiunea externa astfel incat volumul ramas gol in urma retragerii forezei sa fie concurent si umplut in totalitate. 8.4.6.7 Pentru a controla continuitatea, monitorizarea constructiei pilotilor va cuprinde: - controlul alimentarii cu beton; - presiunea de betonare; - proportia de extragere; si - evidente ale rotatie forezei. NOTA In cazul in care unul dintre sistemele de monitorizare mentionate mai sus sunt nereusite in timpul betonarii pilotului, poate fi necesar ca masura alternativa, un control manual. 8.4.6.8 Cu exceptia conditiilor speciale, o alimentare corespunzatoare cu beton va fi mentinuta pentru a umple sectiunea pilotului pana ce capatul forezei atinge nivelul platformei de lucru. NOTA Este in general necesara aducerea betonului la nivelul platformei de lucru pentru a introduce carcasa de armatura. 8.4.7. Piloti prepacti 8.4.7.1 cand nu exista Standarde Europene pentru pilotii prepacti, executia acestora se va face in conformitate cu acest standard si standardele nationale respective si/sau regulile de la locul de punere in opera. 8.4.7.2 Inainte de construirea pilotilor pilotii prepacti, vor fi efectuate incercari pentru a determina: - compozitia, caracteristicile de curgere si timpul de rpiza a mortarului; - imprastierea mortarului in agregatele ambalate; si - numarul necesar si distributia tevilor de umlpere cu mortar. 8.4.7.3 Forajul pentru pilot finalizat si curat va fi umplut cu agregate grosiere avand 25 mm dimensiune sau mai mari cu o structura deschisa si proportie suficienta de spatiu gol pentru a permite penetrarea totala cu mortar. 8.4.7.4 Umplerea cu mortar va fi executata utilizand tevi pentru mortar ce vor fi initial extinse pana la baza in pilot. 8.4.7.5 Presiunea si procentul de umplere cu mortar vor fi astfel incat sa penetreze porii deschisi ai agregatelor complet cu mortar. 8.4.7.6 Cand tevile pentru mortar vor fi extrase simultan cu procesul de umplere cu mortar, va fi mentinuta o imersiune suficienta pentru a putea obtine o distribuite uniforma a mortarului pe intreaga sectiune transversala a pilotului. 42

8.4.8 Pierdere de imersiune a tubului pentru betonat sub apa sau a tubajului 8.4.8.1 Cand imersiunea unui tub pentru betonat sub apa este pierduta in mod accidental in timpul betonarii, turnarea betonului nu va mai continua decat daca: - betonul in care va fi turnat betonul proaspat si-a mentinut lucrabilitatea; - tubul pentru betonat sub apa este reingropat suficient de adanc in betonul turnat anterior; - nu a avut loc nicio contaminare a betonului care va ramane sub nivlul limita final. 8.4.8.2 Cand betonarea este efectuata scufundat iar tubul trebuie indepartat din foraj, baza sa va fi protejata prin sigilare astfel incat betonul sa nu fie amestcat cu suspensia de bentonita, reziduuri sau apa. 8.4.2.3 In caz contrar, turnarea betonului va fi suspendata, tubul va fi indepartat si se vor lua masuri alternative pentru a executa un pilot forat de o buna calitate, dupa cum este necesar. 8.4.8.4 In oricare dintre cazuri cand imersiunea tubajului este pierduta si/sau este posibil sa fi avut loc infiltrati de materiale straine in sectiunea de beton proaspat a pilotului forat, turnarea va fi suspendata. 8.4.8.5 Pilotul forat poate fi in totalitate inlocuit sau reformat in pozitia originala daca armatura poate fi extrasa iar betonul poate fi indepartat, si avand grija ca aceste actiuni sa fie efectuate in timp util. 8.4.8.6 Pilotii forati pot fi recuperati prin formarea unui rost de constructie dupa ce tot betonul de o calitate insuficienta a fost indepartat iar betonul de buna calitate a fost expus de-a lungul intregii sectiuni a pilotului forat, formand o interfata fara imperfectiuni. 8.4.8.7 In cazul in care nu este posibila pregatirea unui rost de constructie, pilotul forat va fi abandonat iar forajul gol deasupra coloanei de beton va fi umpluta cu materia corespunzator. 8.4.8.8 Teste de integritate vor fi executate pentru a se cunoaste calitatea oricarui pilot forat unde tubul pentru betonat sub apa a fost rescufundat sau a fost executat un rost de constructie (vezi de asemenea 9.2.3). NOTA In cazul pierderii de imersiune a unui tub pentru betonat sub apa, este necesara efectuarea unei verificari asupra integritatii structurale a betonului. 8.4.9 Elemente prefabricate din beton si tuburi sau profile din otel 8.4.91. Elementele din beton prefabricat sau tuburile si profilele de otel vor fi centrate in interiorul forajelor pentru a oferi simetrie sectiunii si pentru a avea suficient mortar sau invelis de beton (vezi 7.7). 8.4.9.2 Inelul circular din jurul elementului de armatura va fi betonat / acoperit cu mortar de jos in sus, in cazul in care nu este utilizat un suport fluid cu auto-intarire in timpul excavatiei. 8.4.9.3 Cand tuburile armaturii vor fi umplute cu mortar sau cu ciment, aceasta operatiune poate fi facuta dupa instalarea tubului. 8.4.10 Injectarea exterioara a pilotilor forati 8.4.10.1 Umplerea cu mortar a coloanei si/sau a bazei va fi executata numai dupa ce betonul turnat in-situ s-a intarit. 8.4.10.2 Numai tevile permanente de umplere cu morar sunt permise iar amplasarea acestora va fi corespunzatoare zonelor i materialelor ce urmeaza a fi umplute cu mortar. 8.4.10.3 Umplerea cu mortar a bazelor: - prin utilizarea unor tevi de otel atatsate la custi; - prin mijoacele unei casete de structura flexibile (vezi Figura A.5 a) instalata cu armatura, permitand astfel impresitierea mortarului peintreaga zona a bazei pilotului forat; sau 43

- ramificatii in cruce cu perforatii amplasate la partea inferioara a pilotului forat (vezi Figura A.5 b). NOTA Cand nu este planificata umplerea cu mortar inainte de inceperea lucrarilor, umplerea cu mortar a bazei va fi executata prin foraje dupa intarirea betonului. 8.4.10.4 Umplerea cu mortar a putului va fi efectuata prin tevi pentru umplere cu mortar fixate la cusca armaturii sau a tubului sau prin elemente de beton prefabricat, cum se aplica (vezi Figura A.6). 8.4.10.5 Umplerea cu mortar va fi executata la presiuni si norme corespunzatoare: - pentru a permite imprastierea mortarului pe interfata dintre pilotului forat si sol; si - pentru a evita dislocarea solului inconjurator. 8.4.11 Taiere 8.4.11.1 Deoarece partea superioara a betonlui turnat poate sa nu indeplineasca cerintele de calitate impuse, va fi turnat suficient beton in foraj pentru a asigura faptul ca betonul sub nivelul limita are proprietatile specificate. 8.4.11.2 Taierea va elimina betonul contaminat si/sau murdar si un minim de beton curat deasupra nivelului limita pe intreaga sectiune transversala a pilotului. 8.4.11.3 Taierea betonului la nivelul limita va fi efectuata utilizand echipamente si unelte care nu vor deteriora betonul, armatura sau alte instrumente instalate in pilot. NOTA Riscul de crapaturi extinse, cauzate de echipament mecanic greu utilizat pentru taiere, pot impune restrictii asupra tipului si dimensiunii uneltei de spargere a betonului. 8.4.11.4 Unde este posibil, pot fi executate unele taieri deasupra nivelului limita inainte de priza betonului. 8.4.11.5 Taierea finala a nivelului limita va fi executata dupa ce betonul este suficient de intarit. 8.4.11.6 Marginile ale pilotului rupte sub nivelul de taiere vor fi mentinute curate. NOTA Mariginile pilotului rupte sub nivelul de taiere pot fi betonate impreuna cu radierul sau dala. 8.5 Peretii pilotilor 8.5.1 Un sablon de otel sau beton va fi instalat la platforma de lucru pentru a mentine pozitiile pilotului , unde este necesara o acuratete specificata. 8.5.2 Pentru constructia peretilor de piloti secanti, excavatile pilotilor secundari vor fi sustinute de tubaje recuperabile. 8.5.3 Unde numai pilotii secundari sunt armati, acestia trebuie instalati dupa pilotii nearmati instalati initial, pe orice parte. NOTA Peretii de piloti secanti reprezinta practica comuna in constructii (vezi 7.2.1). 8.4.5 Unde toti pilotii trebuie armati, pilotii primari trebuie construiti astfel incat sa nu deterioreze instalarea ulterioara a pilonului alternativ. 8.5.5 Ordinea constructiei peretilor de piloti secanti si adiacenti si compozitia de beton utilizata vor fi alese astfel incat betonul pentru pilotii primari sa fi atins durabilitatea suficienta pentru stabilitate dar nu a atins o durabilitate care ar fi prea mare s se obtina o intersectie. NOTA Altfel ar putea rezulta imperfectiuni ale peretelui (ex. devieri sau scurgeri). 8.5.6 Pentru constructia peretilor de piloti secanti, poate fi folosita zgura de intarire pentru pilotii primari in locul betonului. 9

Supervizare, testare si monitorizare

9.1 Verificarile constructiei 9.1.1 Executia oricarui tip de pilot forat necesita o supervizare si monitorizare atenta a lucrarii. 44

NOTA 1 Aceasta include supervizarea si monitorizarea specifice constructiilor adiacente. NOTA 2 In conformitate cu EN 13670, scopul supervizarii si inspectiei lucrarii este de a verifica faptul ca constructia este finalizata in conformitate cu specificatiile executiei iar inspectia se refera la verificarea conformitatii proprietatilor produselor si materialelor ce vor fi utilizate, si de asemenea inspectia executiei lucrarilor. NOTA 3 Clauza 9 a acestui standard ofera prevederi suplimentare ce vor fi luate in considerare pentru stabilirea specificatiilor executiei pentru supervizare, control si testare a pilotilor forati. 9.1.2 Controlul executiei va fi efectuat in conformitate cu specificatiile proiectului si cu prevederile din EN 1997-1, EN 13670. NOTA Exemple de detalii si frecvente pentru monitorizare sunt redate in Tabelele B.1 pana la B.4 (Anexa B). 9.1.3 Urmatoarele puncte vor fi supervizate si controlate pe durata fazelor de constructie: a) lucrare preliminara prealabila fazei de constructie: 1) locatia pilotilor forati; 2) materiale; 3) carcasele armaturii (dimensiuni, asamblare si lungime) si alte elemente ce vor fi introduse; b) constructia pilotilot forati: 1) metoda de excavare (unelte si echipamente), dimensiuni si adancime; 2) executia excavatiei (unde se aplica: nivel si caracteristici ale fluidului suport, instalarea carcaselor, constructia impanarilor si a anexelor, etc.); 3) curatarea forajului; 4) plasarea (adancime, pozitie) a carcaselor armaturii si a altor elemente(ex. Beton prefabricat sau elemente de otel); 5) betonare (caracteristicile betonului, turnarea betonului: cantitate, durata, crestere si nivel final, recuperarea palniei fixe, etc.); 6) faza post betonare (recuperarea carcaselor temporare, coloana si/sau cimentarea de baza, inclusiv caracteristicile cimentarii, etc.). NOTA 1 Nu toate punctele sunt aplicabile fiecarui tip de pilot forat. NOTA 2 Alte puncte pot fi aplicabil (ex. Conditii ale solului si nivele ale apei subterane, obstacole, evenimente speciale). NOTA 3 Controalele includ durata diverselor faza de constructie (excavare, betonare, plasarea armaturii, etc.). 9.1.4 Testarea materialului va fi in conformitate cu specificatiile de executie din acest standard (vezi de ex. 6.3.7, 6.3.8 si 9.1.3). 9.1.5 Toate neconformitatile vor fi notificate in conformitate cu specificatiile proiectului. 9.1.6 Pe durata excavatiei, comportamentul solului va fi observat iar orice modificare neprevazuta sau caracteristica relevanta la executia pilotilor va fi notificata in conformitate cu specificatiile proiectului. 9.2. Testarea pilotilor forati 9.2.1 Generalitati Testele de incarcare a pilotilor (vezi 3.29 pana la 3.32) si testele de integritate a pilotilor vor fi in conformitate cu EN 1997-1 si cu acest standard. NOTA 1 In general, testele de incarcare a pilotilor sunt efectuate pentru a determina raspunsul unui pilot reprezentativ si al solului inconjurator la actiuni, in ceea ce priveste fixarea si limita de incarcare, si constau in: - teste de incarcare statica (teste de penetrare la un coeficient constant sau mentinute); sau teste de incarcare dinamica. 45

NOTA 2 In general, testele de integritate sunt efectuate pentru a demonstra conditia buna si siguranta constructiei unui pilot. Acestea masoara proprietatile acustice sau de vibratie a pilotului de beton pentru a determina prezenta posibilelor anomalii in corpul pilotului. NOTA 3 Aplicarea diferitelor teste a pilotilor este prezentata in Tabelul 7. NOTA 4 Singurul test prin care se poate obtine cea mai inalta rezistenta directa este testul de incarcare mentinut in cazul in care incarcaturile sunt suficiente si sunt mentinute constante pentru o perioada suficienta. Alte teste necesita interpretari ulterioare. Metodele de testare dinamica nu pot masura consolidarea sau deformarea sub incarcatura. Orice aproximatie facuta cu privire la rezultat cu scopul de a stabili relatia incarcare/fixare trebuie expusa clar in rapoartele testelor. Tabelul 7 – Aplicarea procedurilor catorva teste Tipul de test al Aplicare pilotului Dovada celei mai Dovada clasei de inalte rezistente a deformare de pilotului forat lucru Test de incarcatura da da mentinuta Coeficient continuu da a indicat pentru solul pentru testul de necoeziv daca este incarcare de indeajuns de lent penetrare Test de incarcare da a posibil a dinamic Test sonic nu a nu a Pasibil de interpretare

Siguranta structurala (integritate) posibil cateodata nu

da a da a

9.2.2 Incarcari de proba pe piloti 9.2.2.1 Testele de incarcare a pilotului prin compresie statica axial incarcata vor fi in conformitate cu EN 1997-1, ISO/DIS 22477-1 si cu prevedire in vigoare din locul de utilizare. NOTA ISO/DIS 22477-1 cu privire la testele de incarcare a pilotului prin compresie statica axial incarcata este in pregatire. Atat timp cat acest Standard International nu este disponibil, pot fi utilizate standardele nationale. 9.2.2.2 Testele de incarcare dinamica a pilotului vor fi in conformitate cu EN 1997-1 si cu prevederile in vigoare din locul de utilizare. NOTA EN 1997-1 furnizeaza cerinte pentru utilizarea oricaror teste dinamice de incarcatura a pilotului si continutul rapoartelor de test. Atat timp cat nu exista niciun Standard European cu privire la procedurile de testare, pot fi utilizate standardele nationale. 9.2.2.3 Raportul testelor de incarcare a pilotului va fi in conformitate cu EN 1997-1 NOTA Cerintele de evidente pentru testele statice si dinamice si formatul raportului de testare a incarcaturii sunt furnizate in EN 997-1. 9.2.3 Teste de integritate 9.2.3.1 Atat timp cat nu exista un Standard European specific cu privire la testele de integritate, astfel de teste vor fi in conformitate cu acest standard (vezi 9.2.3.2), si cu standardele si/sau prevederile nationale in vigoare la locul utilizarii. NOTA 1 EN 1997-1 nu furnieaza cerinte cu privire la aceste teste. 46

NOTA 2 Exista doua metode prin care se poate masura integritatea betonului (teste sonice sau teste de segregare). 9.2.3.2 Evidentele despre orice test de integritate vor furniza: - motivul testarii; - metoda si procedura de testare; - rezultatele testelor; si concluziile cu privire la integritatea pilotilor forati. 10

Inregistrari

10.1 Inregistrarile din amplasament constau in doua parti: prima parte este cea care face referire la amplasament si informatii generale despre: - pilotul forat (tip, dimenesiuni, etc.); - metoda de constructie (inclusic tipul de utilaj); si - specificatiile armaturii si ale betonului. A doua parte va contine informatii specifice cu privire la procedura de constructie. 10.2 Partea cu informatii generale va contine va fi similara pentru diferite tipuri de piloti forati si va contine detaliile listate in Tabelul 8 si tablul 9. 10.3 Partea cu informatiile specifice va fi cu privire la tipul de pilot forat si la metoda de constructie si va contine detaliile listate in Tabelul 10. 10.4 Dupa cum este necesar, informatiile pot fi furnizate sub forma: - evidentelor idividuale compilate pentru fiecare pilot forat; sau evidente rezumat pentru grupuri de piloti forati de acelasi tip, construiti prin aceeasi metoda. 10.5 Detalii cu privire la evidente si formatul evidentelor din amplasament vor fi aprobate inainte de inceperea baterii pilotilor. NOTE Fisele cu probe ale constructiei sunt furnizate in Anexa C (Evidente C.1 pana la C.5) Tabelul 8 – Informatii generale despre amplasament Subiect Necesitate 1 locatia amplasamentului x 2 identificarea contractului x 3 structura x 4 antreprenorul principal (x) 5 antreprenorul fundatiei (pilotilor) x 6 client / angajator (x) 7 Inginer / proiectant (x) X: informatii necesare. (x) informatii, daca este cazul.

1 2 3 4 5 6 47

Tabelul 9 – Informatii generale cu privire la procedura Subiect Diametrul coloanei pilotului / dimensiunea clamei / anexe Metoda de excavare Detalii despre fluidul suport Metoda de curatare Detalii despre armatura Specificatiile betonului

Necesitate X X X X X X

7 X: informatii necesare.

Detalii despre turnarea betonului

X

Tabelul 10 – Programul informatiilor as-built care trebuie furnizate pentru un pilot forat Nr. Subiect Excavatie Excavatie cu Piloti tubata/netubat fluide de foraj executati cu a foreza elicoidala 1 Identificarea si pozitia as-built 1.1 numarul de referinta x x x al pilotului forat

2

3

4

48

1.2 adancimea pilotului forat

x

x

x

1.3 devierea pozitiei

x

x

x

1.4 devierea de la verticala Informatii despre executie 2.1 timpii de excavatie 2.2 intreruperile excavatiei 2.3 ndepartarea obstacolelor 2.4 armatura temporara / permanenta 2.5 adancimea armaturii 2.6 tub de racord / perete de ghidaj 2.7 adancimea tubului de racord 2.8 curatarea 2.9 recuperarea armaturii 2.10 recuperarea tubului de racord 2.11 umplerea forajului gol Conditiile solului 3.1 cronograma forajului 3.2 oglinda apei subterane Fluidul de foraj 4.1 proprietati 4.2 proprietati in faza de

x

x

x

x x

x x

x x

x

x

-

x

-

-

x -

x

(x)

-

x

(x)

x x

x -

-

-

x

(x)

x

x

x

x x

x x

(x) (x)

-

X X

-

5

6

7

8

9

10

49

reutilizare Informatii despre betonare 5.1 turnarea betonului 5.2 conditii uscate / scufundate 5.3 durata 5.4 intreruperi 5. volum 5.6 presiune 5.7 teste de amplasament Armatura 5.1 lungime 5.2 bara de suspensie 5.3 timp de instalare Elemente de beton prefabricat 7.1 tip si detaii 7.2 instalare 7.3 proces de cimentare extern 7.4 proprietati de autointarire a mortarului 7.5 bara de suspensie 7.6 carcasa Injectare externa 8.1 detalii despre structura tevilor/cutiei de injectare 8.2 proprietatile cimentarii 8.3 procesul de injectare Piloti prepacti 9.1 detalii despre agregate 9.2 detalii despre sistemul de injectare 9.3 proprietatile injectie 9.4 procesul de cimentare a forajului Umplerea cu mortar a bazei si a coloanei 10.1 zona injectata 10.2 detalii despre sistemul de injectie 10.3 proprietatile injectiei 10.4 procesul de injectie

x

x

-

x x x x

x x x x

x x x x x

x x x

x x x

x x x

x x x

x x x

-

x

x

-

x x

x x

-

x

x

(x)

x

x

(x)

x

x

(x)

x

-

-

-

-

x x

-

-

X X

x X

X X

X x

X X

X x

X: informatii necesare (x): informatii, daca este cazul. -: neaplicabil 11. Cerinte Speciale 11.1 Cu privire la: - siguranta in santier; -

siguranta practicilor de lucru;

-

legalitatea lucrarilor manuale si a inspectiilor in interiorul excavatiilor; si

-

siguranta operationala a echipamentelor si uneltelor pentru piloti si a celor auxiliare,

Daca nu exista Standarde Europene, vor fi respectate standardele nationale respective, specificatiile si cerintele in vigoare cu privire la lucrarile pe piloti. 11.2 Echipamentele vor fi in conformitate cu EN 791 si EN 996. 11.3 O atentie speciala va fi acordata pentru: - toate procesele care necesita operare umana a echipamentelor si uneltelor grele; -

periculozitatea orejelor deschise;

-

procedurile si inspectiile manuale executate in interiorul excavatiilor.

11.4 Se vor evita pe cat posibil excavatiile manuale. 11.5 Excavatiile manuale vor fi limitate la conditii de mediu uscat, unde solul este natural stabil sau unde sprijinul peretilor excavatiei este mentinut continuu. 11.6 Unde este cazul, accesul personalului (vezi 11.1) in interiorul forajului este permis numai daca exista un spatiu de lucru disponibil de cel putin 0,75 m in diametru. 11.7 Interferentele sau degradarea mediului inconjurator provocate de lucrari pe piloti vor fi minime. 11.8 Astfel de interferente si/sau degradari ale mediului inconjurator pot fi cauzate de: - zgomot; -

vibratia solului;

-

poluarea solului;

-

poluarea apelor de suprafata;

-

poluarea apelor subterane; si

-

poluarea aerului.

NOTA Tipul si proportia posibilelor interferente sau impacturi asupra mediului depind de: - locatie;

50

-

metoda de lucru;

-

procesul in sine.

11.9 In cazul in care nu exista Standarde Europene cu privire la interferente si la protectia mediului inconjurator, vor fi respectate cerintele nationale si cele locale. 11.10 Materialele neaprobate vor fi indepartate cu promptitudine din amplasament, in conformitate cu cerintele nationale si cele locale.

51

EN 1536:2010 (E)

Anexa A (informativa) Glosar A.1 pilot preliminar: Pilot instalat inainte de inceperea lucrarilor principale de pilonare sau a unuia dintre sectoarele de lucrari in scopul statibilirii adecvarii tipului de pilot ales si/sau confirmarii proiectarii, dimensiunilor si capacitatii portante, A.2 distantier, tableta distantier: Dispozitiv din plastic sau otel sau beton (tableta) fixat la armatura de otel pentru a fixacasa de armatura lateral si a mentine stratul de acoperire la armatura. A.3

ghidaj de centrare: Dispozitiv pentru amplasarea centrala a armature in foraj.

A.4 agatatori: Dispozitive din otel pentru a preveni caderea unei carcase de armatura din varful pilonul forat pe fundul forajului (agatatori). A.5 bara de prindere: Bare de otel inserate in betonul proaspat din varful pilotului forat astfel incat sa iasa in afara partial pentru a furniza legatura cu suprastructura. A.6 curatarea (taierea) pilotului: (1) Inlaturarea betonului contaminat sau substandard din varful pilotului forat. (2) Inlaturarea betonului in surplus aflat deasupra nivelului de taiere. A.7 preforaj: Proces de excavare inainte de pilonare pentru penetrarea straturilor superioare sau pentru inlaturarea obstacolelor (obstacolelor). A.8 graifar (ciocan): Unealta pentru excavatie cu doua sau mai multe cupe sau lopeti pentru a inlatura pamantul sau rezidurile dintr-o excavatie printr-o operatiune intermitenta. A.9 trepan: unealta pentru spargerea obstacolelor intr-o excavatie de pilot sau pentru a monta un pilot forat in sol dur sau piatra. A.10 cupa: Unealta de forat sub forma unui container cilindric, pozitionata in partea de jos a tijei, folosita pentru excavatie intermitenta si incorporeaza lame de taiere sau dinti si deschideri corespunzatoare in piesa de baza pentru preluarea materialului. A.11 burghiu: Unealta constituita dintr-un ax, linii elicoidale si margine sau marginii ascutite pentru excavatie (cand este acionat de o tija, Fig. A.1 d) sau excavatie continua (burghiu continuu, Fig. A.4). A.12 tija cu sectiune patrata: Ax care aluneca pe un dispozitiv de foraj care transmite cuplul de torsiune necesar pentru operatia de foraj de la o masa rotativa cu reglaj electric pana la unealta pentru foraj. A.13 poanson inelar: Partea de jos a tubulaturii, de obicei cu armatura si cu dinti pentru a facilita penetrarea in pamant. A.14 innoroire: Tehnica de amestecare a bentonitei sau a pudrei de argila cu apa cu un burghiu in pamantul granular pentru a facilita instalarea unui tubaj recuperabil. A.15 garnitura de foraj: Ansamblu de unelte folosit pentru excavatia continua alcatuit dintr-un cap (ex. cap pentru foraj, sapa, burghiu, cupa) si o garniture de operare (ex. prajina de foraj, tije cu sectiune patrata, stabilizatori, contragreutati). A.16 aerlift: Tehnica de pompare in care aerul este pompat in baza conductei de admisie pentru a produce o densitate redusa a materialului in conducta si pentru a induce un flux ascendent pentru a evacua materialele solide si fluidele (spalare).

52

SR EN 1536:2010 (E) A.17 foraj circular direct: Metoda de excavare continua in care fluidul este transmis pana la conducta centrala a garniturii de foraj in scopul deplasarii materialului excavat in forajul pilotului. A.18 foraj cu circuit invers: Medoda de excavare continua in care fluidul din foraj este pompat pana la o conducta centrala pentru a transporta materialul excavat (ex. prin airlift). A.19

ancora: Instalatie capabila sa transmita un efort aplicat de tractiune la un strat portant.

Fig. A.1 – Instrumente pentru excavatia continua (pag. 58-60 varianta EN) a) Pilot forat: Terminologie Legenda: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

nivelul platformei de lucru nivelul tubajului nivelul de taiere (cut-off level – C.O.L) nivelul bazei tubul de intrare varful pilotului putul pilotului baza pilotului evazarea bazei diametru put diametru pilot

12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

diametru baza foraj gol lungimea L adancime excavatie strat acoperitor strat portent axa pilot carcasa de armatura distantier conducta de betonare

b) Tubaj Legenda:

1 imbinare 2 tubaj (recuperabil/nerecuperabil)

3 diametrul putului pilotului 4 poanson inelar c) Cupa foraj

Legenda: 1 2 3

tija dispozitiv de declansare automata cupa

4 5

placa de baza varf

d) Burghiu Legenda: 1 2 3

53

ax linie elicoidal distanta intre liniile elicoidale

4 5

margine ascutita (taioasa) varf

SR EN 1536:2010 (E) e) Graifar Legenda:

1 suspensie 2 corp

3 roti de transmisie 4 cupe (falci) f) Trepan

Legenda: Legenda:

1 corp trepan 2 capat

Fig. A.2 – Sistem pentru foraj circular direct (pag. 60- varianta EN) 1 2 3 4

nivelul platformei de lucru unitate pivotanta tubaj/tub de intrare garnitura de foraj

6 7 8 9

sapa de foraj batal de noroi detritus rezultat din forare de la pompa

Fig. A.3 – Sistem pentru foraj cu circuit invers (pag. 61- varianta EN) Legenda: 1 nivelul platformei de lucru 2 unitate pivotanta 3 tubaj/tub de intrare 5 conducte de airlift 6 sapa de foraj

7 8 10 11 12

batal de noroi detritus rezultat din forare furtun de evacuare futun de aer supapa de admisie a aerului

Fig. A.4 – Foraj cu burghiu continuu (pag. 62- varianta EN) a) Foraj Legenda: 1 cilindru de sprijin 2 arbore 3 nivelul platformei de lucru 4 distanta intre liniile elicoidale 5 material excavat 6 burghiu continuu

54

b) Betonare 7 8 9 10 11

ax obturator alimentare cu beton material excavat beton

SR EN 1536:2010 (E) Fig. A.5 – Injectarea bazei pilotului (pag. 63- varianta EN) a) Cu structura de caseta flexibila

b) Cu conducta de injectie

Legenda:

1 2 3 4 5 6

Injectie Controlul injectiei Beton Conducta de injectie Carcasa de armature Izolatie

7 8 9 10 11

Caseta Pasta Nivelul bazei Umplutura (pietris) Mansete

Fig. A.6 – Putul pilotului injectat (pag. 64- varianta EN) Legenda:

1 injectie 3 beton 4 conducta de injectie

55

5 carcasa de armatura 8 pasta 11 mansete

SR EN 1536:2010 (E)

Anexa B (informativa)

Exemple pentru detalii si frecvente pentru monitorizare si testare Tabel B.1 - Grafice de control pentru pilotii forati NOTA Controalele indicate in tabelul B.1 se aplica, de asemenea, si altor structuri acoperite de standard cand sunt adecvate.

Intrare

Parametru

Metoda si testare

clauze EN 1536

Frecventa

1 – Pichetare 1.1 Axele principale Ridicare topo 8.1.1 Inainte de a incepe Axele pilotului 1.2 - nivelul platformei de Ridicare topo 8.1.1 Fiecare pilot lucru - punct de referinta - pozitia pilotului - inclinatia tubajului - inclinatia pilotului 2 – Materiale si produse 2.1 Bentonita, ciment sau Verificare documente 6.1 – 6.2 Fiecare livrare alti lianti, aditivi livrare 2.2 Beton proaspat (deja Verificare documente 6.1 – 6.3 Fiecare camion amestecat) livrare 3 – Excavatie 3.1 – Apa 3.1.1 Apa (de obicei nu e Amestecul 6.1.6 Primul pilot necesara apa de suspensiei de proba robinet / apa potabila) 3.2 – Suspensie de bentonita (proaspata, pentru refolosire si inainte de betonare) 3.2.1 a) densitate a) balanda de noroi 6.2.1 Suspensie b) valoarea PH-ului b) benzi indicatoare proaspata de PH Tabele 1 Inainte de betonare c) perioada de c) conul Marsh &2 Dupa deznisipare, vascozitate (vascometer) inainte de refolosire d) presa de filtrare d) pierderea de fluid (sulfat de bariu) 3.3 – Solutii de polimeri (proaspete, pentru refolosire si inainte de betonare) 3.3.1 a) densitate a) balanda de noroi 6.2.1 Suspensie b) valoarea PH-ului b) benzi indicatoare proaspata de PH Tabele 1 Inainte de betonare c) perioada de c) conul Marsh &2 Dupa deznisipare, vascozitate (vascometer) inainte de refolosire d) dupa necesitate d) altele 3.4 – Executia excavatiei 3.4.1 Secventa de constructie 3.4.2 Tub de intrare (zid de ghidaj) - diametru - latime - nivel, adancime 3.4.3 Utilizara de unelte

56

Verificare vizuala

8.2.1.11– 8.2.1.12

Inainte de a incepe

Verificare vizuala si masuratoare

8.2.4

Fiecare pilot

Verificare vizuala

8.2.2

Fiecare pilot

Documentatia proiectului Planul situatie Planul situatie

Raport pilot

de de

x

Documentatia de constructie Documentatia de constructie

x

Documentatia de constructie

x

Specificatiile pilotului

x

Specificatiile pilotului

x

Procedura de constructie Procedura de constructie

Procedura de

x

3.4.4

3.4.5 3.4.6

(generalitati) - tipul de unealta - trepan - schimbarile de unealta Instalarea tubajelor si avansare - numar - lungime - adancime Nivelul suspensiei si presiunea fluidului in exces Materialul excavat Priza

constructie

Verificare vizuala si masuratoare

8.2.3

Continuu

Procedura de constructie

Verificare vizuala si masuratoare

8.2.3.6 -8.2.4.6

Continuu

Procedura de constructie

Verificare vizuala

7.3 – 9.1.6

Continuu

Raportul anchetei solului

Verificare vizuala si proba

Dupa necesitate

3.4.7

Adanacimea pilotului

Fir cu plumb

3.4.8

Evazarea pilotului - adancime - tipul de unealta Curatarea bazei

Verificare vizuala si masuratoare

8.2.7

Fiecare evazare

Sondare

8.2.1.13

Fiecare pilot

3.4.9

Fiecare pilot

Specificatia pilotului ( Specificatiile pilotului Specificatiile pilotului Specificatiile pilotului

4 – Carcase de armatura 4.1Livrare 4.1.1 - lungime Verificare vizuala si 8.3 Fiecare carcasa Desen - bare masuratoare Certificat - asamblare - rigiditate - distantieri - coloana pierduta 4.2 – Instalare 4.2.1 Instalarea carcaselor Masuratoare 8.3 Fiecare carcasa - adancime - pozitionare - suprapunere 4.3 – Articole speciale (conducte pentru carotaj sonic, dispozitive de monitorizare, nise) 4.3.1 - pozitionare Verificare vizuala si 6.5 Fiecare carcasa - adancime masuratoare - legaturi cu carcasa - protejare pe durata instalarii - protejare pe durata betonarii 5 – Betonare si taiere 5.1 -. Beton (deja amestecat) 5.1.1 Beton Raport de livrare Fiecare camion Specificatii 5.1.2 Luare de probe Cilindru, Cub 6.3.8 Vezi 6.3.8 5.1.3

57

Consistenta

Verificare vizuala si proba de alunecare sau curgere

6.3.6.3Tabelul 4

Fiecare camion (verificare vizuala) Control prin sondaj (proba de alunecare sau curgere)

Documentul de livrare

x x x

x

x x

5.1.4

Durata de lucrabilitate

Schimbarea valorii de alunecare sau curgere

6.3.6.4

Deasupra nivelului de taiere Imersiunea coloanei de betonat sub apa

Masuratoare (inregistrari lungime)

5.2.3

Volumul betonului

Masuratoare (inregistrari volume)

5.3 – Taiere 5.3.1 Beton la nivelul de taiere

Rezistenta la compresiune neconfinata

x

Controale prin sondaj

5.2 – Punerea in opera a betonului 5.2.1 Nivelul de varf al Masuratoare (nivel betonului de inregistrare)

5.2.2

Primul pilot

8.4.3.158.4.3.16

Fiecare pilot si dupa: - fiecare camion - recuperarea tubajului - betonare Fiecare camion

Specificatii

x

Fiecare pilot

8.1.3

Fiecare pilot

x

x

Specificatii Sfarsit Tabel B.1

58

SR EN 1536:2010 (E) Tabel B.2 - Controale specifice pentru pilotii CFA NOTA Controalele indicate in tabelul B.1 care sunt potrivite si pentru pilotii CFA (ex. Acelea care de refera la pichetare) se aplica de asemenea.

Intrare

Parametru

Metoda si testare

3 – Excavatie 3.4 – Executia excavatiei 3.4.1 Procesul de forare Masuratoare - viteza rotatiei - penetrare - adancime - cuplul de torsiune (optimal) 5 – Betonare si taiere 5.2 -. Punerea in opera a betonului 5.2.1 - presiunea betonului Masuratoare - curgerea betonului si - consum burghiu corespunzator retragere

clauze EN 1536

Frecventa

Documentatia proiectului

8.2.5

Fiecare pilot, continuu

Procedura de constructie

8.4.6

Fiecare pilot, la inceput si continuu

Procedura de constructie

Raport pilot

Tabel B.3 - Controale specifice pentru pilotii prepacti NOTA Controalele indicate in tabelul B.1 care sunt potrivite si pentru pilotii prepacti (ex. Acelea care de refera la pichetare) se aplica de asemenea.

Intrare

Parametru

6 – Injectare 6.1 Conducte de injectie: - diametru - numar - adancime 6.2 Agregate: - marime - cantitate 6.3 Proprietatile pastei de injectie: - densitate - mustire - consistenta 6.4

6.5

59

Procesul de injectare - viteza de pompare - presiune - volum Rezistenta pastei de injectie

Metoda si testare

clauze EN 1536

Frecventa

Documentatia proiectului

Verificare vizuala

8.4.7

Fiecare pilot

Documentul de livrare

8.4.7.2

Fiecare pilot

6.4

Fiecare amestec

Procedura de injectie

Masuratoarea (inregistrari valori)

Fiecare pilot, continuu

Procedura de injectie

Rezistenta la compresiune neconfinata

Fiecare pilot

Specificatii

Procedura de injectie

Balanta de noroi Testul de curgere

Raport pilot

SR EN 1536:2010 (E) Tabel B.4 - Controale specifice pentru injectarea externa si injectarea putului/bazei Intrare

Parametru

6 – Injectare 6.1 Conducte de injectie: - numar - diametru - numar de valve 6.2 Structura carcasa (flexibila) - pozitionare - fixare 6.3 Procesul de injectare - perioada de fisurare

60

Metoda si testare

clauze EN 1536

Frecventa

Documentatia proiectului

Verificare vizuala

8.4.10

Fiecare pilot

Procedura de injectie

Verificare vizuala

8.4.10

Fiecare pilot

Procedura de injectie

Masuratoare (inregistrare valori)

8.4.10

Fiecare pilot, continuu

Procedura de injectie

Raport pilot

SR EN 1536:2010 (E)

Anexa C (informativa) Fise probe Anexa contine fise de probe pentru: -

-

61

piloti forati cu excavatie tubata sau nesprijinita (EXEMPLUL: C.1 si EXEMPLUL: C.2); piloti forati construiti cu lichide de foraj (EXEMPLUL: C.3 si EXEMPLUL: C.4); piloti forati cu burghiu continuu (EXEMPLUL: C.5 si EXEMPLUL: C.6). Fisele de la C.1 pana la C.6 pot fi suplimentate cu formulare aditionale dupa cum este cazul, cum ar fi: fise ridicari; fise de control pentru lichidele de foraj; fise amestec beton; documente de livrare pentru beton si/sau pasta de injectie; teste pe santier de consistenta, temperatura si lucrabilitate pentru beton si pentru pasta de injectie; fise de punere in opera a betonului; fise pentru injectie; formulare pentru inspectie taiere.

SR EN 1536:2010 (E) C.1 – Constructia Pilotilor Forati Cu Excavatie Tubata Sau Nesprijinita: Date Generale Antreprenor

Tip si metoda pilot

Santier Desen de lucru

excavatie tubata excavatie nesprijinita

1 a) b) c)

Date pilot Diametru Diametru tubaj extern Diametru lama taiere

m m m

e)

Agregate (marime maxima)

f)

d)

Diametru unealta foraj

m

g)

Raport apa ciment W/C= W=greutate apa C=greutate ciment Adaosuri beton

e)

Excavatie sub apa

□

% de greutate ciment h)

2

Armatura

Desen nr. a)

□ □ □

Distantieri tip cantitate/intervale longitudinale Beton Rezistenta nominala C Consistenta: S/F/superplastificat

b)

Beton deja amestecat Beton amestecat pe santier

c)

Tip ciment (Furnizor)

d)

Continut ciment

5

Comentarii/ Observatii

□ Bifati dupa caz 62

Conditii submersie

□

Conditii uscate

dupa punere in opera beton

3 a)

a)

Punere in opera carcasa de armatura inainte de punere in opera beton

b)

4)

Adaosuri de intarziere Durata lucrabilitate Punere in opera beton

b)

Metode de punere in opera

tub pentru betonat sub apa ø futun pompare

m□

ø

metoda diferita punere in opera /

m

□ □ □

□

descriere c)

Curatare baza pilot

d)

Masuri pentru separarea betonului de apa la inceputul –punerii in opera

kg/mᶟ

m□

SR EN 1536:2010 (E) C.2 – Constructia Pilotilor Forati Cu Excavatie Tubata Sau Nesprijinita: Date specifice Pilot forat nr.

Pilot comprimare Pilot tensiune Unghiul de inclinare

1 Date teren m m sub deasupra nivelul datei platformei principale de lucru

±0

Descriere teren

Apa subterana

Unealta foraj Tubaj de la.... pana la......m

Nivel platforma de lucru

3 Date pilot a) Masuratoare adancime dupa excavatie m sub nivelul –platformei de lucru b) daltuire: de la m pana la m sub nivelul platformei de lucru c) Abatere pozitie la nivelul platformei de lucru Axa: cm Axa: cm 4 Armatura Abateri de la desen nr. Abateri pe toata lungimea Modificari

5 Beton Evenimente speciale

6 Punere in opera nivel apa in foraj la inceputul punerii in opera sub nivelul platformei de lucru m Consum beton

Scara 1:

Teoretic 2 1 Proces

mᶟ Real Durate de executie 2 3 Temperatu -ra ambientala C◦

Excavatie Daltuire Intrerupere Informatie de baza Punere in opera beton

63

mᶟ 4

Durata De la

Pana la

5

□ □

7 Comentarii/Observatii Abateri de la datele generale

Data

8 Semnaturi/data Maistru/sef de echipa Reprezentant Antreprenor Reprezentant Client

□ Bifati dupa caz

SR EN 1536:2010 (E) C.3 – Constructia Pilotilor Forati Cu Fluide de Foraj: Date Generale Antreprenor

Tip si metoda pilot

Santier Desen de lucru

1 a) b) c)

Date pilot/bareta Diametru m Dimensiune perete de ghidaj sau tub de intrare Unealta foraj

e) f) g)

d) Dimensiuni exterioare ale uneltei de excavatie ale lamei de taiere 2 Armatura

m m

h) 4)

Desen nr. a)

a)

Punere in opera carcasa de armatura

□ □ □

dupa punere in opera beton Distantieri tip 3 a)

cantitate/intervale longitudinale Beton Rezistenta nominala C Consistenta: S/F/superplastificat

b)

Beton deja amestecat Beton amestecat pe santier

c)

Tip ciment (Furnizor)

d)

Continut ciment

5

Comentarii/ Observatii

□ Bifati dupa caz

64

□

Conditii submersie Conditii uscate

inainte de punere in opera beton

b)

Agregate (marime maxima) m Raport apa ciment W/C= W=greutate apa C=greutate ciment Adaosuri beton % de greutate ciment Adaosuri de intarziere Durata lucrabilitate Punere in opera beton

b)

Metode de punere in opera

tub pentru betonat sub apa ø futun pompare

m□

ø

metoda diferita punere in opera /

m

□ □ □

□

descriere c)

Curatare baza pilot

d)

Masuri pentru separarea betonului de apa la inceputul –punerii in opera

kg/mᶟ

m□

SR EN 1536:2010 (E) C.4 – Constructia Pilotilor Forati Cu Fluide de Foraj: Date Specifice Pilot forat nr.

Pilot comprimare Pilot tensiune Unghiul de inclinare

1 Date teren m m sub deasupra nivelul datei platformei principale de lucru

±0

Descriere teren

Apa subterana

Unealta foraj Tubaj de la.... pana la......m

Nivel platforma de lucru Unitate Inainte de Dupa betonare betonare

□ □

3 Date pilot a) Masuratoare adancime dupa excavatie m sub nivelul –platformei de lucru b) daltuire: de la m pana la m sub nivelul platformei de lucru c) Abatere pozitie la nivelul platformei de lucru Axa: cm Axa: cm 4 Valori prezente ale fluidului de foraj

Densitate Valoare Marsh Pierdere fluid Continut nisip Alcalinitate

Nivelul fluidului deasupra nivelului de jos al Peretelui de ghidaj/tubului de intrare Deasupra apei subterane m 5 Armatura Abateri de la desen nr. Abateri pe toata lungimea

Scara 1:

2 1 Proces

Durate de executie 2 3 Temperatu -ra ambientala C◦

Excavatie Daltuire Intrerupere Informatie de baza Punere in opera beton

□ Bifati dupa caz 65

4

Durata De la

Pana la

5 Data

m

Modificari 6 Beton Evenimente speciale 7 Punere in opera nivel apa in foraj la inceputul punerii in opera deasupra nivelul de jos al peretelui de ghidaj/tubului de intrare m Consum beton Teoretic mᶟ Real mᶟ 8 Comentarii/Observatii Abateri de la datele generale 9 Semnaturi/data Maistru/sef de echipa Reprezentant Antreprenor Reprezentant Client

SR EN 1536:2010 (E) C.5 – Constructia Pilotilor Forati Cu Burghiu Continuu: Date Generale Antreprenor

Tip si metoda pilot

Santier

Instalatii si echipamente

Desen de lucru

1 a) b) c)

Date pilot Lungime burghiu Diametru burghiu(exterior)Da Diametru tija Di

m m m

e)

Agregate (marime maxima)

f)

d)

Pas elice

m

g)

Raport apa ciment W/C= W=greutate apa C=greutate ciment Adaosuri beton

e)

Raport Di/Da

□

f)

Fund inchis

2

% de greutate ciment

□Fund deschis

Armatura

Desen nr. a)

4)

Durata lucrabilitate Punere in opera beton

a)

Conditii submersie

folosire vibrator b)

Distantieri

3 a)

tip cantitate/intervale longitudinale Beton Rezistenta nominala C

□ □

□

Consistenta: S/F/superplastificat Beton deja amestecat Beton amestecat pe santier c)

Tip ciment (Furnizor)

d)

Continut ciment

5

Comentarii/ Observatii

□ Bifati dupa caz

□

Conditii uscate

dupa punere in opera beton

66

Adaosuri de intarziere

Punere in opera carcasa de armatura inainte de punere in opera beton

b)

h)

b)

Metode de punere in opera

tub pentru betonat sub apa ø futun pompare

□

m□

ø

metoda diferita punere in opera

m□

□

descriere /

m c)

□ □ □

d)

Masuri pentru separarea betonului de apa la inceputul –punerii in opera

kg/mᶟ

SR EN 1536:2010 (E) C.6 – Constructia Pilotilor Forati Cu Burghiu Continuu: Date Generale Pilot forat nr.

Pilot comprimare Pilot tensiune Unghiul de inclinare

1 Date teren m m sub deasupra nivelul datei platformei principale de lucru

±0

Descriere teren

Apa subterana

Unealta foraj Tubaj de la.... pana la......m

Nivel platforma de lucru

Scara 1:

2 1

2

Proces

Temperatu -ra ambientala C◦

Excavatie Daltuire Intrerupere Informatie de baza Punere in opera beton

□ Bifati dupa caz 67

3 Date pilot Abatere pozitie la nivelul platformei de lucru Axa: cm Axa: cm 4 Procedura de foraj Penetrare pe rotatie ca o functie de adancime, derivata din reprezentarile grafice, vezi grafic 5 Armatura Abateri de la desen nr. Abateri pe toata lungimea Modificari 6 Beton Evenimente speciale Monitorizare presiune beton, vezi grafic 7 Punere in opera Consum beton Teoretic mᶟ Real mᶟ 8 Comentarii/Observatii Abateri de la datele generale

9

Maistru/sef de echipa Durate de executie 3

Durata De la

Semnaturi/data Reprezentant Antreprenor Reprezentant Client

4

Pana la

5 Data

□ □

SR EN 1536:2010 (E)

Anexa D (informativa)

Obligativitatea prevederilor Prevederile sunt marcate corespunzator cu gradul de obligativitate:

1



(RQ): Conditie necesara;



(RC): Recomandare;



(PE): Permisiune;



(PO): Posibilitate si eventualitate;



(ST): Asertiune. Scop

4.2 Caracteristici specifice 4.2.1 (RQ) 4.2.2 (RQ) 4.2.3 (RQ) 4.2.4 (RQ)

2

3

Referinte normative

Terminologii si definitii

4 Informatii necesare pentru executarea lucrarii 4.1 Generalitati

5 Studiu geotehnic 5.1 Generalitati 5.1.1 (RQ) NOTE 1-3 5.1.2 (RQ) 5.1.3 (RQ) 5.1.4 (RQ) 5.2 Cerinte specifice 5.2.1 (RQ) 5.2.2 (RQ) 5.2.3 (RQ) 5.2.4 (RQ) NOTA 5.2.5 (RQ) NOTA 5.2.6 (RQ) 6 Materiale si produse 6.1 Componente 6.1.1 Generalitati

68

6.1.1.1 (RQ) 6.1.1.2 (RQ) 6.1.2 Bentonita 6.1.2.1 (RC) NOTE 1-2 6.1.2.2 (RQ) 6.1.2.3 (RQ) 6.1.3 Polimeri (PO) NOTE 1-2 6.1.4 Ciment 6.1.4.1 (RQ) 6.1.4.2 (PE) 6.1.4.3 (RQ) NOTE 1-2 6.1.4.4 (RQ) 6.1.4.5 (RC) NOTE 1-2 6.1.4.6 (PE) 6.1.4.7 (RQ) 6.1.5 (RQ)

Agregate

6.1.6 (RQ)

Apa

6.1.7 (RQ)

Aditivi

6.1.8 6.1.8.1 6.1.8.2 6.1.8.3

Adaosuri (RQ) (RQ) (RQ)

6.2 Fluide de foraj 6.2.1 Suspensiile de bentonita 6.2.1.1 (RQ) 6.2.1.2 (PE) 6.2.1.3 (RQ) NOTE 1-2 6.2.1.4 (PE) 6.2.1.5 (PE) 6.2.1.6 (PE) 6.2.2 6.2.2.1 6.2.2.2 NOTA 6.2.2.3

Solutiile de polimer (PE) (RQ) (RQ)

6.3 Beton 6.3.1 Generalitati 6.3.1.1 (RQ) 6.3.1.2 (RQ) 6.3.1.3 (RQ) NOTE 1 -3 6.3.2 Agregate 6.3.2.1 (RQ) 6.3.2.2 (RQ) 6.3.2.3 (RQ) 6.3.2.4 (RQ) 6.3.3 Continutul de ciment 6.3.3.1 (RQ) 6.3.3.2 (RC) 6.3.4 6.3.4.1 6.3.4.2 6.3.4.3

Raport apa/ciment (RQ) (RQ) (PE)

6.3.5

Adaosuri

69

6.3.5.1 (RQ) NOTE 1-3 6.3.5.2 (PE) 6.3.5.3 (PE) 6.3.6 6.3.6.1 6.3.6.2 6.3.6.3 6.3.6.4 NOTA 6.3.6.5 6.3.6.6

Beton proaspat (RQ) (PO) (RQ) (RC) (PE) (PE)

6.3.7 Productie de beton 6.3.7.1 (RQ) NOTA 6.3.7.2 (RQ) 6.3.8 Prelevare de probe si testare 6.3.8.1 (RQ) NOTE 1-2 6.3.8.2 (RQ) 6.3.8.3 (RQ) 6.3.8.4 (RQ) NOTA 6.3.8.5 (PE) 6.3.8.6 (RQ) NOTA 6.3.8.7 (RQ) 6.4 Mortar 6.4.1 (RQ) NOTA 6.4.2 (RQ) 6.4.3 (RQ) 6.4.4 (RC) NOTA 6.4.5 (PE) 6.5 Armatura 6.5.1 (RQ) 6.5.2 (RQ) 6.5.3 (RQ) NOTA 6.5.4 (RQ)

6.5.5 (RQ) NOTA 6.6 Produse suplimentare introduse 6.6.1 (RQ) 6.6.2 (RQ) 7 Consideratii referitoare la proiectare 7.1 Generalitati 7.1.1 (ST) 7.1.2 (RQ) NOTA 7.1.3 (RQ) NOTE 1-3 7.1.4 (RC) NOTA 7.1.5 (PE) 7.1.6 (RQ) NOTA 7.1.7 (RC) NOTA 7.1.8 (RC) NOTE 1-2 7.1.9 (PE) NOTA 7.2 Piloti care formeaza un perete 7.2.1 (RC) NOTA 7.2.2 (PO) 7.2.3 (RQ) 7.3 Excavatie 7.3.1 (RQ) 7.3.2 (RQ) 7.3.3 (RQ) 7.3.4 (RQ) NOTA 7.3.5 (RQ) 7.3.6 (RQ) 7.3.7 (RQ) 7.4 Elemente prefabricate din beton 7.4.1 (RQ)

7.4.2 (RQ) 7.4.3 (RQ) 7.4.4 (RQ) 7.5 Armatura 7.5.1 Generalitati 7.5.1.1 (RQ) 7.5.1.2 (RQ) 7.5.1.3 (RC) 7.5.1.4 (RC) 7.5.2 Armatura longitudinala 7.5.2.1 (RQ) 7.5.2.2 (RQ) 7.5.2.3 (RQ) 7.5.2.4 (RQ) 7.5.2.5 (RC) 7.5.2.6 (RQ) 7.5.2.7 (PE) 7.5.2.8 (RC) 7.5.2.9 (RQ) 7.5.2.10 (RC) NOTA 7.5.3 Armatura transversala 7.5.3.1 (RC) 7.5.3.2 (RQ) 7.5.3.3 (RC) 7.5.3.4 (PE) 7.6 Tuburi de otel si elemente profil 7.6.1 (RQ) 7.6.2 (RQ) 7.6.3 (RQ) 7.7 Invelisul minim si nominal 7.7.1 (RQ) 7.7.2 (RQ) NOTA 7.7.3 (RC) 7.7.4 (PE) 7.7.5 (RQ) NOTA 7.7.6 (RQ) 7.7.7 (PE) NOTA 7.7.8 (RQ)

70

8 Executie 8.1 Tolerante de constructie 8.1.1 Tolerante geometrice 8.1.1.1 (RQ) NOTA 8.1.1.2 (RQ) 8.1.2 Tolerante de instalare pentru carcasa de armatura (RQ) 8.1.3 taiere (RQ)

Tolerante pentru

8.2 Excavatie 8.2.1 Generalitati 8.2.1.1 (RQ) NOTE 1-2 8.2.1.2 (RQ) NOTA 8.2.1.3 (RQ) 8.2.1.4 (RQ) 8.2.1.5 (RC) NOTE 1-2 8.2.1.6 (RQ) NOTA 8.2.1.7 (RQ) 8.2.1.8 (RQ) 8.2.1.9 (RQ) NOTA 8.2.1.10 (RQ) 8.2.1.11 (RQ) 8.2.1.12 (RC) 8.2.1.13 (RQ) 8.2.2 Metode si unelte 8.2.2.1 (PO) NOTE 1 - 2 8.2.2.2 (PO) 8.2.2.3 (RQ) 8.2.2.4 (RQ) 8.2.2.5 (RQ) NOTA 8.2.2.6 (PO) 8.2.2.7 (PE)

8.2.3 Excavatii sprijinite de tubaje 8.2.3.1 (RQ) 8.2.3.2 (PE) 8.2.3.3 (RQ) 8.2.3.4 (RQ) 8.2.3.5 (RC) 8.2.3.6 (RQ) 8.2.3.7 (PE) 8.2.3.8 (PE) 8.2.3.9 (RQ) 8.2.3.10 (RQ) 8.2.3.11 (RQ) NOTA 8.2.3.12 (RQ) 8.2.3.13 (RQ) NOTA 8.2.3.14 (RC) NOTE 1 - 2 8.2.4 Excavatii sprijinite de fluide de foraj 8.2.4.1 (RQ) 8.2.4.2 (RQ) 8.2.4.3 (PE) 8.2.4.4 (RQ) 8.2.4.5 (RQ) 8.2.4.6 (RQ) NOTA 8.2.4.7 (PE) 8.2.4.8 (RQ) NOTA 8.2.4.9 (RQ) 8.2.4.10 (RC)

8.2.5 Foraj cu foreza elicoidala cu burghiu continuu 8.2.5.1 (PE) 8.2.5.2 (RQ)

8.2.5.3 (RQ) 8.2.5.4 (RQ) NOTE 1 - 2 8.2.5.5 (RQ) 8.2.5.6 (RQ) 8.2.5.7 (RQ) 8.2.5.8 (RQ) 8.2.5.9 (RQ) 8.2.5.10 (RQ) 8.2.6 Excavatii nesprijinite 8.2.6.1 (PE) 8.2.6.2 (RQ) 8.2.6.3 (RQ) 8.2.6.4 (RQ) 8.2.6.5 (RQ) 8.2.7 Evazari 8.2.7.1 (RQ) 8.2.7.2 (RC) 8.3 Armatura 8.3.1 Generalitati 8.3.1.1 (RQ) 8.3.1.2 (RQ) 8.3.1.3 (RQ) 8.3.2 Rosturi 8.3.2.1 (RQ) 8.3.2.2 (PO) 8.3.2.3 (RQ) 8.3.2.4 (PE) 8.3.3 Fasonarea armaturii 8.3.3.1 (RQ) 8.3.3.2 (RQ) 8.3.3.3 (PE) 8.3.4 Asamblare de carcase 8.3.4.1 (RQ) 8.3.4.2 (RQ) 8.3.4.3 (RQ) 8.3.4.4 (PO) 8.3.5 Distantieri 8.3.5.1 (RQ)

71

NOTA 8.3.5.2 (RC) 8.3.6 Montare 8.3.6.1 (RQ) 8.3.6.2 (RQ) 8.3.6.3 (RQ) 8.3.6.4 (PE) 8.3.6.5 (RQ) 8.3.6.6 (RQ) 8.3.6.7 (PE) 8.4 Betonare si taiere 8.4.1 Generalitati 8.4.1.1 (RQ) 8.4.1.2 (RQ) 8.4.1.3 (RQ) 8.4.1.4 (RQ) NOTE 1-2 8.4.1.5 (RQ) 8.4.1.6 (RQ) 8.4.1.7 (RQ) 8.4.1.8 (RQ) 8.4.1.9 (RQ) 8.4.1.10 (RC) 8.4.1.11 (RQ) NOTA 8.4.1.12 (RQ) 8.4.1.13 (RQ) 8.4.1.14 (PO) 8.4.1.15 (RQ) 8.4.1.16 (RQ) 8.4.1.17 (RQ) 8.4.1.18 (PO) 8.4.1.19 (RC) 8.4.1.20 (RQ) 8.4.1.21 (RC)

8.4.2 Betonare la uscat 8.4.2.1 (RQ) 8.4.2.2 (RQ) 8.4.2.3 (RQ) NOTA 8.4.2.4 (RQ) 8.4.2.5 (RQ)

8.4.3 Betonare in conditii de submersie 8.4.3.1 (RQ) NOTA 8.4.3.2 (RC) NOTA 8.4.3.3 (RQ) NOTE 1-3 8.4.3.4 (RQ) 8.4.3.5 (RQ) 8.4.3.6 (RQ) 8.4.3.7 (RQ) 8.4.3.8 (RC) 8.4.3.9 (RQ) 8.4.3.10 (RQ) 8.4.3.11 (RQ) 8.4.3.12 (PE) 8.4.3.13 (RQ) 8.4.3.14 (RQ) 8.4.3.15 (RQ) 8.4.3.16 (RC) 8.4.3.17 (RC) 8.4.3.18 (RC) 8.4.3.19 (RQ) 8.4.3.20 (RQ) 8.4.3.21 (RQ) 8.4.4 Extragerea tubajelor 8.4.4.1 (RQ) 8.4.4.2 (RQ) 8.4.4.3 (RQ) 8.4.4.4 (RQ) NOTA 8.4.4.5 (RQ)

8.4.5 Tubaje sau coloane pierdute permanente 8.4.5.1 (PO) NOTA 8.4.5.2 (RQ)

8.4.6 Betonarea pilotilor cu foreza elicoidala burghiu continuu 8.4.6.1 8.4.6.2 8.4.6.3 8.4.6.4 8.4.6.5 NOTA 8.4.6.6 8.4.6.7 NOTA 8.4.6.8 NOTA

(RQ) (RQ) (RQ) (PE) (RQ) (RQ) (RQ) (RQ)

8.4.7 Piloti prepacti 8.4.7.1 (RQ) 8.4.7.2 (RQ) 8.4.7.3 (RQ) 8.4.7.4 (RQ) 8.4.7.5 (RQ) 8.4.7.6 (RQ)

8.4.8 Pierderea de imersiune a tubului pentru betonat sub apa sau a tubajului 8.4.8.1 8.4.8.2 8.4.8.3 8.4.8.4 8.4.8.5 8.4.8.6 8.4.8.7 8.4.8.8 NOTA

(RQ) (RQ) (RQ) (RQ) (PE) (PE) (RQ) (RC)

8.4.9 Elemente prefabricate din

72

beton si tuburi sau profile din otel 8.4.9.1 (RQ) 8.4.9.2 (RQ) 8.4.9.3 (PE) 8.4.10 Injectarea exterioara a pilotilor forati 8.4.10.1 8.4.10.2 8.4.10.3 NOTA 8.4.10.4 8.4.10.5 8.4.10.6 8.4.10.7

(RQ) (RQ) (PO) (RQ) (RQ) (PE) (RQ)

8.4.11 Taiere 8.4.11.1 (RQ) 8.4.11.2 (RQ) 8.4.11.3 (RQ) NOTA 8.4.11.4 (PE) 8.4.11.5 (RQ) 8.4.11.6 (RQ) NOTA 8.5 Peretii pilotilor 8.5.1 (RC) 8.5.2 (RC) 8.5.3 (RC) NOTA 8.5.4 (RQ) 8.5.5 (RQ) NOTA 8.5.6 (PE) 9 Supervizare, testare si monitorizare 9.1 Verificarile constructiei

9.1.1 (RQ) NOTE 1-3 9.1.2 (RQ) NOTA 9.1.3 (RQ) NOTE 1-3 9.1.4 (RQ) 9.1.5 (RQ) 9.1.6 (RQ)

9.2 forati

Testarea pilotilor

9.2.1 Generalitati (RQ) NOTE 1-4 9.2.2 Incarcari de proba pe piloti 9.2.2.1 (RQ) NOTA 9.2.2.2 (RQ) NOTA 9.2.2.3 (RQ) NOTA 9.2.3 Teste de integritate 9.2.3.1 (RQ) NOTE 1-2 9.2.3.2 (RQ) 10 Inregistrari 10.1 (RQ) 10.2 (RQ) 10.3 (RQ) 10.4 (PO) 10.5 (RQ) NOTA

11 Cerinte Speciale 11.1 (RQ) 11.2 (RQ) 11.3 (RQ) 11.4 (RC) 11.5 (RQ) 11.6 (PE) 11.7 (RQ) 11.8 (PO) NOTA 11.9 (RQ) 11.10 (RQ)

73

Bibliografie [1]

EN 445, Mortar pentru tendoane pretensionate – Metode de testare

[2]

EN 446, Mortar pentru tendoane pretensionate – Proceduri de injectie

[3]

EN 447, Executia lucrarilor geotehnice speciale – Pereti diafragma

[4]

EN ISO 13500, Industriile de petrol si gaz natural – Materiale fluide pentru foraj – Specificatii si teste (ISO 13500:2008)

74