SMG-12-2014 Man Semne Conventionale

ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Statul Major General Nr. SMG-12 din 14.02.2014

NECLASIFICAT Exemplarul nr……

MANUALUL DE SEMNE CONVENŢIONALE DIN ARMATA ROMÂNIEI

BUCUREŞTI - 2014 NECLASIFICAT 1 din 388

NECLASIFICAT

Şeful colectivului de elaborare: General-maior Alexandru RUS Colectiv de elaborare: Colonel Gheorghe BADEA Colonel Adrian ANGHELESCU Locotenent colonel Alexandru ACS F.p. Lulu-Cristina DUŢĂ Maior Iustin ANGHELESCU (SMFT) Colonel Gheorghe-Dănuţ VÂLSAN (SMFA) Comandor Nicu DURNEA (SMFN) Maior Adrian COMAN (CCI)

NECLASIFICAT 2 din 391

NECLASIFICAT

EVIDENŢA MODIFICĂRILOR efectuate în conţinutul Manualului de semne convenţionale din Armata României

Nr. crt.

Data modificării

Capitolul, secţiunea, paragraful modificate

Structuri care au avizat modificarea

NECLASIFICAT 3 din 391

Autoritatea de decizie care a aprobat modificarea

Observaţii

NECLASIFICAT

Nr. crt.

Data modificării

Capitolul, secţiunea, paragraful modificate

Structuri care au avizat modificarea

NECLASIFICAT 4 din 391

Autoritatea de decizie care a aprobat modificarea

Observaţii

NECLASIFICAT

CUVÂNT INTRODUCTIV Pentru comanda şi controlul operaţiilor militare, veridicitatea imaginii operaţionale afişate, evaluarea sa corectă şi viteza de luare a deciziilor sunt factori decisivi. În cazul operaţiilor militare întrunite, este imperativă existenţa unui limbaj comun, bine înţeles de toţi cei care îl folosesc. Reprezentarea grafică a obiectelor, comandamentelor, deplasărilor şi a informaţiilor suplimentare (inclusiv textul alfa-numeric şi culorile) este mai repede observată şi înţelesă decât textul scris. Acest lucru este în special valabil în cazul în care utilizatorii provin din medii diferite în ce priveşte limba, componenţa, cunoştinţele sau experienţa. De aceea, un standard de simboluri militare comun pentru operaţiile întrunite reprezintă un element important pentru sporirea eficienţei şi contribuie la succesul operaţiilor întrunite. Revizuirea Manualului de semne convenţionale în Armata României a fost determinată de acceptarea fără rezerve a prevederilor STANAG 2019 Ed. 6 APP-6 (C), NATO JOINT MILITARY SYMBOLOGY, standard ce se aplică de către toate forţele NATO implicate direct sau indirect în operaţii, pentru dezvoltarea sistemului şi pentru instruire. Standardizarea folosirii semnelor convenţionale are un rol important în realizarea interoperabilităţii necesare desfăşurării operaţiilor întrunite naţionale şi multinaţionale şi are ca scop, în primul rând, generarea electronică de simboluri, precum şi realizarea manuală a acestora, având în vedere cerinţele misiunii. Această nouă ediţie reflectă modificările agreate, furnizează simboluri suplimentare, şi reflectă armonizarea iniţiată cu toate categoriile de arme. Lucrarea de faţă se concentrează pe construirea simbolurilor militare în ansamblul lor. Conţine figuri şi tabele care asigură utilizatorului cadre, pictograme, modificatori şi amplificatori standard, folosind culori, reprezentări grafice şi alfa-numerice, împreună cu îndrumări pentru utilizarea lor. Documentul este suficient de flexibil pentru a permite modificările şi adăugările ulterioare ale operatorilor şi utilizatorilor. Modificările simbolurilor de faţă şi adăugarea de noi seturi de simboluri trebuie să se realizeze conform procedurilor NATO. Manualul se adresează tuturor categoriilor de arme şi se aplică de toate structurile din Armata României. Vă încurajez pe această cale să îl folosiţi şi să faceţi propuneri pentru îmbunătăţirea ulterioară a acestuia, folosindu-vă experienţa, inteligenţa şi creativitatea. ŞEFUL STATULUI MAJOR GENERAL General-locotenent dr. ŞTEFAN DĂNILĂ NECLASIFICAT 5 din 391

NECLASIFICAT

-PAGINĂ ALBĂ-

NECLASIFICAT 6 din 391

NECLASIFICAT

CUPRINS CAPITOL

CONŢINUT

Pag. 9

CAPITOLUL I SECŢIUNEA 1 SECŢIUNEA a 2-a SECŢIUNEA a 3-a

Probleme generale Introducere Cerinţe detaliate Specificaţii tehnice

CAPITOLUL II SECŢIUNEA 1 SECŢIUNEA a 2-a SECŢIUNEA a 3-a SECŢIUNEA a 4-a

Semne convenţionale specifice domeniului aerian Construirea semnelor convenţionale specifice domeniului aerian Pictograme Modificatori Rachete

22 23 26 31 37

CAPITOLUL III SECŢIUNEA 1 SECŢIUNEA a 2-a

Semne convenţionale specifice forţelor terestre Introducere Semne convenţionale pentru unităţi, indivizi şi organizaţii/ structuri din domeniul terestru Semne convenţionale pentru armamentul, tehnica de luptă şi echipamentele din domeniul terestru Semne convenţionale pentru elementele de infrastructură din domeniul terestru

38 38 39

SECŢIUNEA a 3-a SECŢIUNEA a 4-a CAPITOLUL IV SECŢIUNEA 1

9 11 18

89 104

SECŢIUNEA a 2-a

Semne convenţionale specifice domeniului maritim Semne convenţionale specifice domeniului maritim, la suprafaţa apei Semne convenţionale specifice domeniului maritim, sub-apă

133

CAPITOLUL V SECŢIUNEA 1 SECŢIUNEA a 2-a SECŢIUNEA a 3-a

Semne convenţionale specifice domeniului spaţial Construirea semnelor convenţionale specifice domeniului spaţial Pictograme Modificatorii din cadrul sectoarelor

146 147 150 153

CAPITOLUL VI

Semne convenţionale specifice operaţiilor de stabilitate şi de sprijin acordat populaţiei civile

155

CAPITOLUL VII SECŢIUNEA 1 SECŢIUNEA a 2-a SECŢIUNEA a 3-a

Semne convenţionale specifice măsurilor de control Semne convenţionale pentru măsuri de comandă şi control Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei Semne convenţionale pentru măsuri (mijloace) de control al spaţiului aerian Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Semne convenţionale pentru măsuri de control ale acţiunilor de inducere în eroare Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului cu foc Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a acţiunilor de informaţii Abrevieri şi acronime

165 167 181 211

SECŢIUNEA a 4-a SECŢIUNEA a 5-a SECŢIUNEA a 6-a SECŢIUNEA a 7-a SECŢIUNEA a 8-a SECŢIUNEA a 9-a SECŢIUNEA a 10-a

NECLASIFICAT 7 din 391

113 114

223 248 250 269 303 320 321

NECLASIFICAT

Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini

325

CAPITOLUL VIII SECŢIUNEA 1 SECŢIUNEA a 2-a

Semne convenţionale meteorologice Introducere Semne convenţionale pentru starea vremii

356 356 357

CAPITOLUL IX ANEXA NR. 1 ANEXA NR. 2

Dispoziţii finale Destinaţia comparativă a formaţiunilor/unităţilor Lexicon

365 366 367

SECŢIUNEA a 11-a

NECLASIFICAT 8 din 391

NECLASIFICAT

CAPITOLUL I Probleme generale SECŢIUNEA 1 Introducere 1.

Scop

0101. - (1) Prezentul manual furnizează semne convenţionale standardizate şi structurate, pentru prezentarea informaţiilor în sistemele şi aplicaţiile militare. Pentru realizarea semnelor convenţionale, se prezintă o metodă standard, în cadrul căreia sunt folosite blocurile comune de construcţie pentru crearea atât a seturilor de simboluri curente, cât şi a celor care pot fi necesare în viitor. (2) Scopul acestui manual este de a stabili un standard comun/unitar pentru proiectarea, elaborarea şi utilizarea simbolurilor care reprezintă activităţi militare întrunite. Se doreşte ca această publicaţie să prezinte toate semnele convenţionale referitoare la comandă şi control (C2), precum şi pe cele pentru măsurile de control. (3) Semnele convenţionale specifice domeniului militar, denumite în continuare semne convenţionale, sunt simboluri grafice militare cărora, de regulă, li se asociază câmpuri de informaţie sub formă grafică sau text, destinate reprezentării obiectelor operaţionale şi a acţiunilor acestora, precum şi a fenomenelor meteo. (4) Obiectele operaţionale sunt obiecte fizice ca, de exemplu, unităţi, tehnică, instalaţii şi fenomene meteo, sau entităţi non-fizice, ca, de exemplu, planificarea, măsurile de control, sau locaţiile anticipate cu caracteristici desemnate temporar sau cu valabilitate temporară. În plus, simbolurile sunt folosite şi pentru a reprezenta activităţi şi operaţii în vederea stabilităţii şi operaţii pentru sprijinirea populaţiei civile. (5) Sensul unor termeni şi expresii utilizate, precum şi abrevierile folosite în acest manual sunt prezentate în anexa nr. 1. 2.

Aplicabilitate

0102. - (1) Prevederile prezentului manual se aplică în timpul desfăşurării operaţiilor militare, instruirii şi a altor activităţi naţionale, sub comandă NATO sau executate în comun cu un alt stat membru NATO. Acestea se pot folosi atât în cazul afişării electronice/automate, cât şi a desenelor făcute manual, colorate sau monocrome. (2) Utilizarea altor semne convenţionale decât cele prevăzute în prezentul manual este permisă, cu condiţia specificării în legendă a semnificaţiei acestora. NECLASIFICAT 9 din 391

NECLASIFICAT

(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în situaţia utilizării aplicaţiilor informatice dedicate pentru generarea, transmiterea şi afişarea semnelor convenţionale în sisteme şi reţele informatice. 3.

Conţinut

0103. - Această publicaţie furnizează blocuri de construcţie pentru realizarea standard a semnelor convenţionale. Acestea includ chenare, semne, amplificatori şi modificatori, care folosesc culori şi reprezentări grafice şi alfanumerice. De asemenea, conţine standarde şi cerinţe detaliate pentru construirea şi compunerea simbolurilor cu un anume grad de flexibilitate pentru nevoile speciale ale utilizatorilor. 0104. - Setul de simboluri cuprinde reprezentarea grafică a unităţilor, echipamentului, instalaţiilor şi a altor elemente şi activităţi relevante în cazul operaţiilor militare. Conţine blocuri de construcţie pentru simboluri folosite în cazul operaţiilor aeriene - prezentate în capitolul II, terestre – prezentate în capitolul III, navale/maritime - prezentate în capitolul IV, din spaţiu – prezentate în capitolul V, precum şi de menţinere a stabilităţii şi de sprijin al populaţiei civile – prezentate în capitolul VI. 0105. - În plus, manualul conţine liste cu simboluri standardizate pentru măsurile de control – prezentate în capitolul VII şi un set pentru simbolurile meteo, asigurat de Organizaţia Internaţională de Standardizare/ISO. 0106. - Figura nr. 1.1.1. ilustrează seturile de simboluri pentru operaţiile militare întrunite, generate pentru a sprijini planificarea şi executarea acestor operaţii. Fiecare set de simboluri, pentru toate tipurile de operaţii menţionate mai sus, este reprezentat grafic, până în cel mai mic detaliu, în capitolele respective.

Figura nr. 1.1.1. Dimensiunile simbologiei folosite în operaţiile militare întrunite

NECLASIFICAT 10 din 391

NECLASIFICAT

SECŢIUNEA a 2-a Cerinţe detaliate 1.

Compunere generală

0107. - (1) Semnele convenţionale bazate pe pictograme reprezintă unităţi, tehnică, instalaţii şi activităţi din toate dimensiunile şi posibilităţile meteo. Simbolul care are la bază o pictogramă este alcătuit din chenar, fond, pictogramă, modificatori şi amplificatori. Aceste elemente se află în interiorul şi în jurul unui octogon virtual. În următoarele paragrafe, este explicată amplasarea diferitelor elemente care compun simbolul. (2) Componentele unui semn convenţional care are la bază o pictogramă furnizează informaţii despre identitatea standard, dimensiunea în care se desfăşoară lupta, statutul şi misiunea unui obiect operaţional. 2.

Chenarul

0108. - Chenarul reprezintă marginile unui simbol. El nu include informaţiile asociate din interiorul sau din exteriorul marginilor, ci serveşte ca o bază la care se adaugă alte componente ale simbolului. Deşi uneori este opţional, în cele mai multe cazuri o pictogramă este înconjurată de un chenar. În cazul în care un chenar este inclus într-un simbol, forma lui indică identitatea standard, dimensiunea şi statutul obiectului reprezentat. În tabelul nr. 1.2.1., sunt ilustrate mai multe tipuri de chenare. Chenarul poate fi negru sau alb, în funcţie de fundalul prezentării, sau poate fi colorat, ca în tabelul nr. 1.3.4., pentru a prezenta informaţii suplimentare despre identitatea standard. a) Identitatea standard. În interpretare imagistică, identitatea reprezintă diferenţierea dintre obiectele care aparţin unei anume clase sau unui anume tip. Identitatea standard reflectă relaţia dintre privitor şi obiectul operaţional care apare pe monitor. Categoriile de identităţi standard sunt: necunoscut, presupus amic, amic, neutru, suspect şi ostil. În cazul simbolurilor care reprezintă operaţii executate la suprafaţă, un cadru sub formă de cerc sau de dreptunghi denotă un aliat sau presupus aliat, un chenar sub formă de romb, forţe ostile sau suspecte, un chenar sub formă de pătrat, forţe neutre, iar un chenar sub formă de trifoi cu patru foi denotă o identitate necunoscută sau aşteptată/iminentă. Simbolurile pentru obiectele din dimensiunile aeriană, spaţială şi de suprafaţă se înscriu în această logică, având însă un cadru “deschis” (vezi tabelul nr. 1.2.1.). Linia continuă reprezintă faptul că identitatea standard este sigură (obiect propriu, ostil, neutru, necunoscut). Linia punctată (alternanţă de puncte albe şi negre) denotă faptul că identitatea nu este sigură, simbolul putând desemna un obiect propriu, suspect sau în curs de stabilire a afilierii;

NECLASIFICAT 11 din 391

NECLASIFICAT

Figura nr. 1.2.1. Exemple de realizare a liniei punctate pe diferiţi suporţi de afişare a semnelor convenţionale.

b) Dimensiunea. Prin dimensiune se înţelege zona operaţională principală în care se desfăşoară misiunea. Un obiect poate avea zona operaţională deasupra suprafeţei terestre (aeriană sau în spaţiu, reprezentată prin chenar deschis în partea de jos), la suprafaţa terestră (reprezentată prin chenar închis) sau sub aceasta (reprezentată prin chenar deschis în partea de sus). În cazul în care zona în care obiectul îşi desfăşoară misiunea pe suprafaţa terestră, aceasta poate fi pe pământ sau pe apă. Dimensiunea terestră include acele zone ale misiunii care se află pe sol sau foarte aproape de suprafaţa solului (de exemplu, minele terestre sau adăposturile subterane), în timp ce dimensiunea la suprafaţa apei se referă doar la obiectele a căror zonă de misiune este la suprafaţa apei. Dimensiunea sub apă include obiectele a căror misiune se desfăşoară sub suprafaţa apei (de exemplu submarinele şi minele marine). Pentru a stabili clar care dimensiune trebuie folosită pentru un anume obiect, unităţile marine de suprafaţă trebuie reprezentate în dimensiunea la suprafaţa apei. Aviaţia, indiferent de categoria de forţe căreia îi aparţine, trebuie reprezentată în dimensiunea aeriană, în timp ce facilităţile de aviaţie trebuie să fie reprezentate ca aparţinând dimensiunii terestre. Tehnica terestră este reprezentată în dimensiunea terestră. Navele de desant a căror misiune principală este de a transporta personal sau tehnică la sau de la ţărm sunt reprezentate în dimensiunea la suprafaţa apei. Dar, navele de desant a căror misiune principală este de a purta lupte la sol sunt elemente terestre, şi vor fi reprezentate în dimensiunea terestră;

NECLASIFICAT 12 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 1.2.1. Identităţi şi dimensiuni standard

Cum este arătat în tabelul nr. 1.2.1., un chenar închis trebuie folosit pentru reprezentarea dimensiunilor terestru şi la suprafaţa apei, chenarul deschis la partea de jos pentru dimensiunea aeriană/spaţială, iar chenarul deschis la partea de sus pentru dimensiunea sub apă. Linia continuă se utilizează pentru semnele convenţionale ale unităţilor a căror identitate este sigură şi trebuie să indice unităţile proprii/amice, ostile, neutre sau necunoscute. Linia punctată se utilizează pentru semnele convenţionale ale unităţilor a căror identitate nu este sigură şi trebuie să indice unităţile presupus proprii/amice, suspecte sau în curs de determinare a identităţii. În figura nr. 1.2.1. sunt arătate exemple de realizare a liniei punctate pe diferiţi suporţi de afişare a semnelor convenţionale. c) Statutul. Acest parametru conţine informaţii referitoare la existenţa unui obiect operaţional în locaţia identificată (statutul este PREZENT sau CONFIRMAT), existenţa ulterioară în acea locaţie (PLANIFICAT sau ANTICIPAT) sau probabilitatea ca acesta să existe acolo (SUSPECT). Chenarul pictogramei este realizat cu o linie continuă, pentru statutul PREZENT şi cu o linie întreruptă pentru statutul ANTICIPAT, PLANIFICAT sau SUSPECT (vezi tabelul

nr.

1.1.2.). Când identitatea standard a cadrului este incertă, precum în cazul statutului de prieten, suspect sau afiliere neclară, statutul nu va fi afişat. În plus, statutul nu poate fi arătat atunci când simbolul nu este încadrat sau este reprezentat drept un punct. NECLASIFICAT 13 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 1.2.2. Indicarea statutului în raport de dimensiunea spaţiului de luptă

3.

Fondul

0109. - Fondul reprezintă partea interioară a unui simbol. În cazul simbolurilor încadrate, fondul este un element redundant în ce priveşte stabilirea identităţii. În situaţia în care nu este colorat, se consideră că fondul este transparent. În cazul simbolurilor neîncadrate, fondul indică identitatea, împreună cu amplificatorii. Tabelul nr. 1.3.4. prezintă culorile folosite pentru a desemna identitatea standard atunci când simbolurile colorate sunt desenate manual sau afişate electronic. 4.

Pictograma

0110. - Pictograma este partea centrală a unui simbol, reprezentarea grafică sau alfa-numerică a unităţilor, echipamentului, instalaţiilor, activităţilor sau operaţiilor. Această publicaţie diferenţiază pictogramele cu încadrare obligatorie sau neîncadrate de cele cu încadrare opţională. 5.

Modificatorii

0111. - Modificatorul furnizează o reprezentare grafică sau alfa-numerică afişată împreună cu o pictogramă. Modificatorul furnizează informaţii suplimentare despre pictograma afişată (unitate, echipament, instalaţii, activitate). Modificatorii încadraţi într-un octogon sunt plasaţi fie deasupra pictogramei, fie sub aceasta. Această publicaţie diferenţiază diferitele tipuri de modificatori şi indică locul unde trebuie amplasat fiecare, în funcţie de pictograma din interiorul simbolului. 6. Amplificatorii 0112. - Amplificatorul furnizează informaţii suplimentare despre simbol şi este afişat în afara chenarului. În figura nr. 1.2.2. sunt prezentate câmpuri de amplificatori în conjuncţie cu chenarul simbolului pentru o unitate a forţelor terestre proprii. Amplificatorii diferă în funcţie de domeniu, astfel încât în capitolele respective se va prezenta o descriere detaliată a acestora. În capitolele aferente fiecărei dimensiuni, este prezentată amplasarea stabilită a amplificatorilor în câmpurile din jurul simbolurilor. Nu toţi amplificatorii pot fi folosiţi în conjuncţie cu toate simbolurile. Cu toate acestea, atunci când este afişat un amplificator, acesta trebuie să fie în conformitate cu identitatea standard corespunzătoare sau cu simbolurile specifice măsurilor de

NECLASIFICAT 14 din 391

NECLASIFICAT

control. Pentru evitarea dezordinii de pe monitor, se recomandă folosirea doar a amplificatorilor importanţi.

Figura nr. 1.2.2. Câmpuri de amplificatori standard

7.

Amplificatorii suplimentari

0113. - Poziţia, direcţia şi viteza pot fi reprezentate cu ajutorul amplificatorilor suplimentari prezentaţi în figura nr. 1.2.3. Indicatorul pentru comandamente trebuie să se afle la o distanţă egală cu înălţimea unui octogon sub marginea de jos a chenarului. Lungimea liniilor trasate pe direcţia indicatorului de mişcare trebuie să fie egală cu înălţimea octogonului. Indicatorul pentru viteză porneşte din centrul simbolului şi este îndreptat spre direcţia de mişcare. Lungimea indicatorului de viteză corespunde cu viteza obiectului reprezentat.

Figura nr. 1.2.3. Amplificatori suplimentari

8. Amplasarea pictogramelor şi a modificatorilor în interiorul octogonului pentru semnele convenţionale care reprezintă o unitate 0114. - Scopul amplasării pictogramei, a modificatorului şi a amplificatorului este de a standardiza locaţia informaţiei care descrie grafic o unitate şi furnizează informaţii suplimentare despre capabilităţi, statut, locaţie, etc. În figura nr. 1.2.4. sunt prezentate compunerea şi plasarea unei pictograme, a modificatorilor şi a amplificatorilor ei în jurul unui chenar care reprezintă o dimensiune ostilă, la suprafaţa solului sau la suprafaţa apei. Amplasarea pictogramelor, a modificatorilor şi a amplificatorilor se face în acelaşi mod, indiferent de forma chenarului sau de identitatea standard.

NECLASIFICAT 15 din 391

NECLASIFICAT

Figura nr. 1.2.4. Componentele simbolurilor realizate pornind de la o pictogramă

0115. - Spaţiul în care sunt plasate pictogramele şi modificatorii ce se află în interiorul chenarului unui simbol este reprezentat sub forma de octogon. El este împărţit în sectoare. Cele trei sectoare specifică locul în care sunt amplasate pictogramele şi modificatorii şi spaţiul disponibil pentru dimensionarea pictogramelor şi a modificatorilor. În figura nr. 1.2.5. sunt prezentate exemple de sectoare pentru fiecare din tipurile de chenar.

Figura nr. 1.2.5. Amplasare pictogramelor şi a modificatorilor

0116. - În general, pictogramele nu trebuie să depăşească dimensiunile sectorului central al octogonului sau să atingă marginea interioară a chenarului. Sunt totuşi excepţii de la această regulă a dimensiunii. În unele cazuri, pictograma ocupă întreg chenarul şi, de aceea, depăşeşte dimensiunile sectorului central al octogonului şi atinge marginea interioară a chenarului. Astfel de pictograme se numesc pictograme care ocupă întregul chenar (vezi exemple în fig. nr. 1.2.6.). Ele se găsesc doar în domeniul terestru (vezi cap. III). NECLASIFICAT 16 din 391

NECLASIFICAT

Figura nr. 1.2.6. Exemple pentru pictograme care ocupă întregul chenar

9.

Semne convenţionale specifice măsurilor de control

0117. - Măsurile de control sunt directive date pentru a desemna responsabilităţi, a coordona executarea tragerii şi a manevrei şi a conduce acţiunile militare. Ele pot apărea sub formă de linii de delimitare, denumiri de zone speciale sau alte forme unice de marcare, în conjuncţie cu geometria spaţiului operaţional şi sunt necesare pentru planificarea şi gestionarea operaţiilor. Simbolurile pentru măsurile de control reprezintă acele măsuri care pot fi redate grafic şi furnizează informaţii ce nu pot fi afişate doar prin simbolurile realizate cu ajutorul pictogramelor. Ele pot fi afişate sub formă de puncte, linii, zone sau sarcini tactice ale misiunii (fig. nr. 1.2.7.). Simbolurile pentru măsurile de control pot fi combinate cu alte simboluri, pictograme şi alţi modificatori pentru afişarea informaţiilor operaţionale. Ele nu se supun regulilor de construire ale simbolurilor bazate pe pictograme, ci se realizează în concordanţă cu regulile specifice seturilor de simboluri ale domeniilor individuale. Simbolurile pentru măsurile de control pentru sistemele monocrome pot fi albe sau negre, în funcţie de fondul afişajului. Pentru sistemele color, măsurile de control pot fi negre, albastre (amice), roşii (ostile), verzi (obstacole) sau galbene (zone contaminate CBRN). Descrierea, amplasarea şi detaliile suplimentare referitoare la simbolurile pentru măsurile de control se găsesc în capitolul VII.

Figura nr. 1.2.7. Componente ale simbolurilor pentru măsurile de control. NECLASIFICAT 17 din 391

NECLASIFICAT

SECŢIUNEA a 3-a Specificaţii Tehnice 1. Intenţia 0118. - În această secţiune, sunt prezentate specificaţii tehnice suplimentare referitoare la compunerea/alcătuirea simbolurilor. Scopul este ca aceste specificaţii să furnizeze îndrumări pentru implementarea atât a simbolurilor bazate pe pictograme, cât şi a simbolurilor pentru măsurile de control. 2. Specificaţii tehnice 0119. - Dimensiunea relativă a fiecărui simbol şi a fiecărui component al simbolului trebuie să fie corespunzătoare cu o implementare dată. Fiecare dintre aceste dimensiuni poate fi relaţionată cu lungimea „L”, ca în tabelul nr. 1.3.1. 0120. - Dimensiunea chenarului este stabilită în funcţie de un octogon care defineşte limita exterioară pentru toate pictogramele. „L” reprezintă lungimea şi înălţimea stabilite pentru octogon. După cum se poate vedea în tabelul nr. 1.3.2. lungimea şi înălţimea chenarului pot varia între 1,0 L şi 1.5 L, în funcţie de fiecare formă. Diametrul minim al unui punct trebuie să fie de 0,15 L. În general, pictogramele nu trebuie să fie atât de mari încât să atingă marginea interioară a chenarului. Doar pictogramele cu chenarul închis reprezintă excepţia de la această regulă a dimensionării. Ele ocupă întregul simbol şi de aceea trebuie să atingă limita interioară a chenarului. Dimensiunile pictogramelor neîncadrate într-un chenar trebuie să fie aceleaşi cu cele ale celor încadrate. Tabelul nr. 1.3.1. Dimensiunile relative ale chenarului simbolului

NECLASIFICAT 18 din 391

NECLASIFICAT

Tab. 1.3.2. Dimensiunile relative ale chenarului simbolului

3. Amplasarea pictogramelor multiple 0121. - Unele simboluri ale unităţilor militare sunt complexe, incluzând pictograme cu chenarul închis şi pictograme principale care se completează una pe cealaltă. În cazul unor simboluri complexe, este necesar ca pictograma principală să aibă o dimensiune redusă, pentru a putea fi vizibilă (vezi cap. III). 4. Dimensiunile relative ale sectoarelor 0122. - Figura nr. 1.3.1. ilustrează dimensiunile relative ale sectoarelor din octogon, astfel încât să se realizeze o vizibilitate maximă.

Fig. 1.3.1. Dimensiunile relative ale sectoarelor NECLASIFICAT 19 din 391

NECLASIFICAT

5. Adăugarea de elemente temporare/provizorii la simbolurile standard 0123. - În ceea ce priveşte construirea simbolurilor, manualul furnizează o structură logică cu ajutorul căreia se poate stabili un set de reguli. Pentru reprezentarea fiecărui tip de obiect operaţional, a fost selectată o singură caracteristică grafică sau o singură însuşire care a fost inclusă în simbol ori de câte ori apare obiectul respectiv. De exemplu, când este redată o unitate de elicoptere, pictograma folosită este semnul “aripă rotativă”. Abordarea din acest manual diferă de conceptul de pictograme compuse din semne grafice „primitive”, prin aceea că amplasarea unei anume trăsături poate varia în funcţie de necesitatea de maximizare a lizibilităţii, atunci când pictograma este afişată în interiorul unui chenar. Atunci când implementările necesită extensii temporare/provizorii ale simbolului prezentat în acest standard, trebuie să se aplice următoarele reguli de afişare: a) implementările nu trebuie să modifice forma chenarului stabilit în manual, care indică identitatea, dimensiunea şi statutul standard; b) pentru a indica identitatea standard, implementările/elementele adăugate trebuie să folosească culorile standard ale chenarului, stabilite în prezentul manual. Dacă este necesară o diferenţiere în interiorul unei categorii de identităţi standard, trebuie folosite culori suplimentare (ex: pentru cadru sau pentru fond) pentru această categorie, dar culorile stabilite pentru celelalte identităţi standard nu trebuie schimbate. În cazul în care hard-ul permite şi dacă, din motive operative, nu este interzis de către specificaţiile sistemului, implementarea acestui standard trebuie să asigure controlul operatorului asupra culorii, până la nivelul fiecărei pictograme. Intenţia este de a dobândi flexibilitate operaţională maximă în acele situaţii în care culorile de bază stabilite nu sunt suficiente pentru a evidenţia deosebirile (ex: diferenţierile care trebuie făcute între obiectele operaţionale ostile multiple) şi pentru a atribui o anume culoare unei ţinte de interes special, fără nici o referire la identitatea sa standard. Cu toate acestea, nu reprezintă o opţiune folosirea diferitelor nuanţe sau tente ale unei culori pentru diferitele formaţiuni şi unităţi ostile sau pentru ierarhizarea ameninţărilor. 6. Lăţimea linei 0124. - Deoarece chenarul simbolului indică atât identitatea cât şi dimensiunea standard a unui obiect, este foarte important ca grosimea liniei să fie suficient de mare pentru a asigura vizibilitatea acestuia precum şi diferenţierea de la o distanţă normală. Grosimea optimă a liniei poate diferi de la caz la caz în funcţie de dimensiunea cadrului, de faptul că acesta este umplut sau nu şi că este afişat în culori sau în alb/negru. Este necesară realizarea unor teste de uzabilitate cu scopul identificării modului optim de redare a unei anumite implementări.

NECLASIFICAT 20 din 391

NECLASIFICAT

7. Culorile semnelor convenţionale 0125. - Pentru a asigura o diferenţiere optimă, este foarte important ca implementările să maximizeze contrastul dintre simboluri şi suportul de prezentare. Aceasta se poate realiza prin folosirea, pentru chenar, pictogramă şi modificatori, a culorilor foarte contrastante faţă de suportul de prezentare. Cei care fac implementarea trebuie să selecteze anumite valori (ex: dintre cele stabilite de către Comisia Internaţională de Iluminat/CIE sau roşu, verde, albastru/RGB) pentru culorile stabilite din tabelul nr. 1.3.4., ţinând cont de factori cum ar fi cerinţele de operare, configuraţia hard-ului, suportul de afişare şi lumina ambientală. Toate componentele unui simbol, cu excepţia fondului chenarului, trebuie să aibă aceeaşi culoare/nonculoare (de ex. una dintre culorile stabilite care indică identitatea standard, negru sau alb). Cei care fac implementarea trebuie să facă diferite teste pentru a asigura un contrast cât mai bun. În timp ce codurile culorilor trebuie să fie aceleaşi pentru întreaga implementare, nuanţele culorilor pot diferi, în funcţie de opţiunile selectate pentru suportul de prezentare. De exemplu, pentru a asigura diferenţierea optimă a simbolului, se pot folosi diferite nuanţe de roşu în cazul unui simbol alcătuit doar din chenar/frameonly, în comparaţie cu culoarea de fond dintr-un simbol cu chenar şi pictogramă negre. Tabelul nr. 1.3.4. Culori implicite

NECLASIFICAT 21 din 391

NECLASIFICAT

CAPITOLUL II Semne convenţionale specifice domeniului aerian 1. Scop 0201. - Acest capitol se referă la semnele convenţionale specifice mijloacelor aeriene şi activităţilor specifice acestora. Instalaţiile şi comandamentele aeriene sunt descrise în capitolul III, „Simboluri specifice forţelor terestre”, iar coordonarea şi planificarea pentru spaţiul aerian sunt părţi din capitolul VII, „Simboluri pentru măsuri de control”. 2. Caracteristicile semnelor convenţionale specifice operaţiilor aeriene 0202. - Mijloacele aeriene sunt simbolizate tridimensional pentru a crea efecte care să contribuie la atingerea obiectivelor comandantului forţei întrunite. Raza lungă de acţiune, viteza şi manevrabilitatea sunt capabilităţi intrinseci ale mijloacelor aeriene. 0203. - Din acest motiv, pentru a descrie, în timp aproape real, arii largi pe care se deplasează utilizatorii care manevrează cu viteze mari în spaţiul tridimensional, trebuie respectate anumite cerinţe pentru producerea imaginii: a) imaginea trebuie să fie actualizată aproape în timp real; b) vectorii trebuie utilizaţi pentru a anticipa deplasarea obiectelor proprii, neutre şi ostile; c) atunci când sunt date cunoscute, precum ar fi: tipul aeronavei, indicativul, misiunea, originea, destinaţia, acestea trebuie afiliate obiectelor, fără a strica acurateţea ecranului; d) obiectele se pot suprapune pe ecran, dar trebuie să poată fi recunoscute de controlori; e) ecranul conţine o multitudine de obiecte non-militare în mişcare (aeronave civile), mijloace de deconflictare şi control ale spaţiului aerian, mijloace de coordonare pentru sprijinul de foc şi instalaţii (aerodromuri). SECŢIUNEA 1 Construirea semnelor convenţionale specifice domeniului aerian 1. Generalităţi 0204. - Această secţiune stabileşte un singur standard pentru realizarea semnelor convenţionale. Include o varietate de pictograme, modificatori şi amplificatori relaţionate cu domeniul aerian, destinate construirii simbolurilor. Cu toate acestea, nu s-a făcut nicio încercare pentru a descrie toate simbolurile aeriene posibile. Mai degrabă, este prezentată o metodă standard pentru construirea acestora. Odată ce utilizatorul este familiar cu sistemul prescris (prestabilit), orice produs dorit poate fi descris utilizând secvenţa logică prezentată în acest capitol. Semnele convenţionale arătate în această secţiune corespund descrierii tuturor identităţilor aeriene standard NECLASIFICAT 22 din 391

NECLASIFICAT

aşa cum sunt definite în STANAG 1241. Când se reprezintă unităţi care nu au fost încă definite, se selectează cea mai potrivită combinaţie de semne convenţionale cuprinse în acest capitol. A se evita utilizarea unor semne convenţionale sau combinaţii de semne convenţionale care nu sunt prezentate în această publicaţie. Dacă este necesar să fie creat un nou semn convenţional care nu se găseşte în aceast manual, atunci trebuie explicat semnul printr-o legendă. 2. Compunerea semnelor convenţionale aeriene 0205. - Un semn convenţional aerian (figura nr. 2.1.1.) este compus din: chenar, fond, pictogramă, modificatori şi amplificatori (nu sunt arătaţi în figura nr. 2.1.1.). În tabelul 2.1.1. sunt prezentaţi paşii ce trebuie făcuţi pentru construirea unui semn convenţional aerian.

Figura nr. 2.1.1. Compunerea unui semnelor convenţionale aerian Tabelul nr. 2.1.1. Procesul de construire a semnelor convenţionale din domeniul aerian Nr. Acţiune Exemple pas Pasul Alege chenarul corespunzător identităţii standard 1 Identităţile standard specifice domeniului aerian şi formele chenarelor pentru acestea În curs de Necunoscut Presupus Amic Neutru Suspect determinare amic a identităţii

Pasul Alege şi adaugă pictograma 2 principal

pentru sectorul

Pasul Alege şi adaugă un modificator, fie în sectorul 1 sau 3 2, dacă se consideră necesar pentru vizualizare Alege şi adaugă un al doilea modificator dacă se Pasul consideră necesar pentru vizualizare 4 NOTĂ: Este permis un singur modificator pe poziţia repartizată NECLASIFICAT 23 din 391

Ostil

NECLASIFICAT

3. Câmpurile amplificatorului 0206. - Pe ecranul tactic, informaţia despre un obiect afişat este transmisă de către simbol prin forma chenarului, pictogramă/literă şi prin codificarea culorilor. Informaţii suplimentare pot fi transmise şi în sistem alfanumeric. 0207. - Această informaţie poate fi afişată, fie în câmpurile secundare de informaţii, în afara ecranului tactic, metodă care forţează operatorul să-şi schimbe permanent concentrarea, şi de aceea nu va fi luată în considerare în acest text sau prin folosirea câmpurilor amplificatoare. 0208. - Scopul câmpurilor amplificatorului descrise în această secţiune este de a standardiza afişarea informaţiilor alfanumerice adiţionale, de exemplu, după identitate, locaţie şi deplasare, capabilităţi. Figura nr. 2.1.2. arată plasarea câmpurilor amplificatorului în jurul unui chenar de simbol aerian. Plasarea etichetei este aceeaşi, indiferent de forma chenarului sau afiliere. 0209. - În comparaţie cu câmpurile amplificatoare specifice forţelor terestre (FT), cele pentru forţele aeriene (FA) au o cantitate de informaţii mai redusă. 0210. - În modul implicit, eticheta nu este arătată. Este sarcina utilizatorului de a defini şi a cere calculatorului de a afişa informaţiile. În plus, utilizatorul trebuie să fie în măsură să elimine eticheta completată/filled şi afişată pentru a curăţa ecranul şi să fie în măsură să acceseze din nou informaţia atunci când este necesar. Tabelul nr. 2.1.2. furnizează o listă cu conţinutul unui câmp cu amplificatori pentru simboluri specifice domeniului aerian iar tabelul nr. 2.1.3. furnizează o listă pentru arme (rachete) pentru simbolurile pe timpul zborului.

Figura nr. 2.1.2. Câmpurile cu amplificator ale semnelor convenţionale aeriene Tabelul nr. 2.1.2. Conţinutul etichetelor pentru semnelor convenţionale specifice domeniului aerian (Exemplu) Câmp 1 2 3 4

Titlul câmpului Număr traiect Indicativ Poziţia şi deplasarea, informaţii despre verticală Naţiune

Descriere (alternative) Număr traiect generat de sistem a) numărul aeronavei b) indicativul misiunii Cursul (grade)/Viteză (noduri) sau Azimut (grade)/Distanţă (mile marine) Înălţime/Nivel de zbor (picioare) Numele ţării: Un cod de 3 litere care indică NECLASIFICAT 24 din 391

Prefix (când este posibil)

TN C/S B/D -

NECLASIFICAT

obiectul ţării de origine (STANAG 1059) Pentru unităţi amice - Senzor sau încărcarea armei, rezistenţă, etc. Pentru alte unităţi - Credibilitatea informaţiei

Informaţii suplimentare 5

-

Tabelul nr. 2.1.3. Conţinutul etichetelor pentru arme pe timpul zborului (Exemplu) Câmp 1 2

Titlul câmpului

Descriere (alternative)

Număr traiect Indicativ Poziţia şi deplasarea,

Număr traiect generat de sistem Tipul armei/Denumire Cursul (grade)/Viteză (noduri) sau informaţii privind a treia Azimut (grade)/Distanţă (mile marine) dimensiune Înălţime/Nivel de zbor (picioare) Naţiune Numele ţării: Un cod de 3 litere care indică obiectul ţării de origine (STANAG 1059) Informaţii Nivelul ameninţării suplimentare

3 4 5

Prefix (când este posibil)

TN C/S B/D

SECŢIUNEA a 2-a Pictograme 0211. - Pictogramele din sectorul principal (figura nr. 2.2.1.), reflectă, în mod normal, funcţia principală a simbolului, dar în câteva cazuri, poate, de asemenea, să reflecte, modificarea informaţiei. Tabelul nr. 2.2.1. arată pictogramele specifice domeniului aerian în sectorul principal al simbolului.

Fig.2.2.1. Pictograme din sectorul principal Tabelul nr. 2.2.1. Pictograme din sectorul principal specifice domeniului aerian Funcţia Pictograma Locaţia Observaţii Militară

MIL

Civilă

CIV NECLASIFICAT 25 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 2.2.1. Pictograme din sectorul principal specifice domeniului aerian Funcţia Pictograma Locaţia Observaţii Aripă fixă-domeniul militar Avioane Aripă fixă-domeniul civil avioane

Elicoptere militare

Elicoptere civile

Balon militar

Balon civil

Aeronavă militară

Aeronavă civilă

Aeronavă fără pilot

Ţintă aeriană falsă

NECLASIFICAT 26 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 2.2.1. Pictograme din sectorul principal specifice domeniului aerian Funcţia Pictograma Locaţia Observaţii Evacuare medicală

Avion de atac (atac la sol)

Avion de bombardament

Avion de transport

Avion de vânătoare

Avion de război electronic

Avion pentru alimentare

Avion de patrulare

Avion de recunoaştere

Avion de antrenament

NECLASIFICAT 27 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 2.2.1. Pictograme din sectorul principal specifice domeniului aerian Funcţia Pictograma Locaţia Observaţii Avion utilitar

Avion cu decolare/ aterizare verticală

VSTOL

Punct de comandă aeropurtat

Avion pentru avertizare timpurie

Luptă împotriva navelor de la suprafaţă

Luptă împotriva submarinelor

Comunicaţii

Căutare şi salvare prin luptă

Măsuri de sprijin electronic

Guvernamental

NECLASIFICAT 28 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 2.2.1. Pictograme din sectorul principal specifice domeniului aerian Funcţia Pictograma Locaţia Observaţii Măsuri de contracarare a minelor

Recuperarea personalului

Pasageri

Căutare salvare

Neutralizare apărării aeriene a inamicului

Forţe pentru operaţii speciale

Ultrauşor

Recunoaştere

Demnitar, persoană oficială, persoană cu necesar de protecţie sporit

NECLASIFICAT 29 din 391

NECLASIFICAT

SECŢIUNEA a 3-a Modificatori 0212. - Modificatorii afişează informaţii suplimentare referitoare la pictograme. Modificatorii din sectorul I sunt plasaţi deasupra pictogramei (figura nr. 2.3.1.) şi reprezintă tipul aeronavei sau tipul misiunii (vezi tabelul nr. 2.3.1.). Tabelul nr. 2.3.2. arată modificatorii din sectorul 1 specifici domeniului aerian.

Figura nr. 2.3.1. Plasarea modificatorilor din sectorul 1 Tabelul nr. 2.3.1. Descrierea modificatorilor din sectorul 1 Modificator Denumire A De atac B De bombardament C Transport F De vânătoare I Interceptor K De alimentare U Utilitar V Decolare şi aterizare scurtă sau pe verticală PX De pasageri UL Ultra-uşor ACP Punct de comandă aeropurtat ASUW Luptă împotriva ţintelor de la suprafaţă AEW Avertizare timpurie de către mijloacele aeropurtate GOV Aeronavă guvernamentală + Evacuare medicală E Escortă IC Terapie intensivă J Bruiaj electronic/Contramăsuri electronice P Patrulare R Recunoaştere T Antrenare PH Fotografiere (Recunoaştere) PR Ins personal ASW Luptă antisubmarin COM Comunicaţii ESM Măsuri de supraveghere electronică MCM Contracarare mine SAR Căutare şi salvare SOF Forţe pentru operaţii speciale SUW Luptă la suprafaţă NECLASIFICAT 30 din 391

Descriere Tipul aeronavei Tipul aeronavei Tipul aeronavei Tipul aeronavei Zona misiunii Tipul aeronavei Tipul aeronavei Tipul aeronavei Tipul aeronavei Tipul aeronavei Tipul aeronavei Tip misiune Tipul aeronavei Tipul aeronavei Tip misiune Tip misiune Zona misiunii Zona misiunii Zona misiunii Zona misiunii Zona misiunii Zona misiunii Zona misiunii Zona misiunii Zona misiunii Zona misiunii Zona misiunii Zona misiunii Zona misiunii Zona misiunii

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 2.3.1. Descrierea modificatorilor din sectorul 1 Modificator Denumire VIP Transport VIP CSAR Căutare şi salvare prin luptă SEAD Neutralizarea apărării aeriene a inamicului

Descriere Zona misiunii Zona misiunii Zona misiunii

Tabel 2.3.2. Modificatori specifici domeniului aerian din sectorul 1 Descriere Pictogramă Locaţie Evacuare medicală -

Cargo

Numai în combinaţie cu simbolurile specifice domeniului aerian

C Măsuri de contracarare electronică / Bruiaj

-

J

De alimentare

K

Numai în combinaţie cu simbolurile specifice domeniului aerian

P

Numai în combinaţie cu simbolurile specifice domeniului aerian

R

Numai în combinaţie cu simbolurile specifice domeniului aerian

De patrulare

De recunoaştere

De antrenament

-

T Utilitar

-

U Punct de comandă aeropurtat

Observaţii

-

ACP NECLASIFICAT 31 din 391

NECLASIFICAT

Tabel 2.3.2. Modificatori specifici domeniului aerian din sectorul 1 Descriere Pictogramă Locaţie Avertizare timpurie de către mijloacele aeropurtate

AEW

Război împotriva ţintelor de la suprafaţă Război antisubmarin

ASUW ASW

Comunicaţii

COM Căutare şi salvare prin luptă

Măsuri de sprijin electronic

Zbor guvernamental

CSAR

ESM

GOV

Contracarare mine

MCM Recuperare personal

PR

Avion de pasageri

PX NECLASIFICAT 32 din 391

Observaţii

NECLASIFICAT

Tabel 2.3.2. Modificatori specifici domeniului aerian din sectorul 1 Descriere Pictogramă Locaţie Căutare şi salvare

Observaţii

SAR Neutralizarea apărării aeriene a inamicului Forţe pentru operaţii speciale

SEAD SOF

Ultra-uşor

UL Fotografiere

PH VIP

VIP Escortă

E Terapie intensivă

IC 0213. - Modificatorii din sectorul 2 sunt plasaţi sub pictogramă (figura nr. 2.3.2.) şi reprezintă cargo, transport sau capacităţi de realimentare (vezi tabelul nr. 2.3.4.). Tabelul nr. 2.3.5. arată modificatorii din sectorul 2 specifici domeniului aerian.

Figura nr. 2.3.2. Plasarea modificatorilor din sectorul 2. NECLASIFICAT 33 din 391

NECLASIFICAT

Tabel 2.3.4. Descrierea modificatorului din sectorul 2. Modificator Denumire Descriere H Greu Cargo/Capacităţi de transport M Mediu Cargo/Capacităţi de transport L Uşor Cargo/Capacităţi de transport B Boom-only Capabilitate de realimentare D Drogue-only Capabilitate de realimentare B/D Boom and drogue Capabilitate de realimentare CR Distanţă apropiată Capabilitate de distanţă SR Distanţă scurtă Capabilitate de distanţă MR Distanţă medie Capabilitate de distanţă LR Distanţă mare Capabilitate de distanţă Tabel 2.3.5. Modificatori din sectorul 2 Descriere Pictogramă Uşor

Locaţie

Observaţii -

L Mediu

-

M Greu

-

H Boom-only

B

Folosit doar cu pictograma avion cisternă

D

Folosit doar cu pictograma avion cisternă

B/D

Folosit doar cu pictograma avion cisternă

Drogue-only

Boom and drogue

Distanţă apropiată

-

CR Distanţă scurtă

-

SR NECLASIFICAT 34 din 391

NECLASIFICAT

Tabel 2.3.5. Modificatori din sectorul 2 Descriere Pictogramă Distanţă medie

Locaţie

Observaţii -

MR Distanţă mare

-

LR SECŢIUNEA a 4-a Rachete 0214. - Octogonul care înconjoară racheta urmează un format similar celui standard; câmpurile modificatorilor sunt aşezate diferit, astfel încât racheta este în plan vertical iar modificatorii sunt plasaţi la stânga (sector 1) şi la dreapta (sector 2). Există doar o pictogramă pentru rachete şi este arătată în figura nr. 2.4.1.

Figura nr. 2.4.1. Pictograma principală pentru rachetă şi locul modificatorului. 1. Modificatori specifici rachetelor sector 1 şi 2 0215. - Modificatorii corespunzători sectorului 1 sunt utilizaţi pentru reprezentarea originii lansării, sau a tipului de rachetă (vezi tabelul nr. 2.4.1.- Lista cu modificatorii din sectorul 1). Tabelul nr. 2.4.1. Modificatorii din sectorul 1 pentru rachete Modificator Denumire Descriere A Aer Originea lansării S Suprafaţă Originea lansării SU Subterane Originea lansării SP Din spaţiu Originea lansării AB Anti-balistică Tipul rachetei B Balistică Tipul rachetei C De croazieră Tipul rachetei 0216. - Modificatorii din sectorul 2 sunt plasaţi în partea dreaptă a pictogramei rachetă şi reprezintă destinaţia proiectată a rachetei sau tipul rachetei. Tabelul nr. 2.4.2. prezintă modificatorii din sectorul 2. NECLASIFICAT 35 din 391

NECLASIFICAT

Tabel 2.4.2. Modificatorii din sectorul 2 pentru rachete Modificator Denumire A Aer S Suprafaţă SU Subterane SP Din spaţiu L Balistică M De croazieră

Descriere Destinaţia rachetei Destinaţia rachetei Destinaţia rachetei Destinaţia rachetei Tipul rachetei Tipul rachetei

CAPITOLUL III Semne convenţionale pentru Forţele Terestre SECŢIUNEA 1 Introducere 1. Scop 0301. - (1) Prezentul capitol cuprinde semnele convenţionale militare din domeniul terestru, prin care sunt reprezentate unităţi, indivizi şi organizaţii/structuri, echipament şi elemente de infrastructură, aşa cum reiese şi din figura nr. 3.1.1. (2) Tabelele din prezentul capitol cuprind pictograme, modificatori şi amplificatori din domeniul terestru.

Figura nr. 3.1.1. Ierarhia semnelor convenţionale din domeniul terestru 2. Aplicabilitate 0302. - (1) În secţiunea 1 sunt prezentate aspecte generale, în secţiunea a 2-a se prezintă regulile de reprezentare grafică a semnelor convenţionale din domeniul terestru pentru indivizi, unităţi şi structuri, în secţiunea a 3-a cele pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente, iar în secţiunea a 4-a cele pentru elementele de infrastructură.

NECLASIFICAT 36 din 391

NECLASIFICAT

(2) Aşa cum s-a prezentat în capitolul I, există elemente de bază care sunt comune pentru toate mediile de ducere a operaţiilor militare. Semnele convenţionale militare din domeniul terestru se realizează pe baza acelor elemente. (3) Semnele convenţionale prezentate, specifice domeniului terestru, se bazează pe un sistem de semne convenţionale reprezentate manual, sistem care a fost folosit şi dezvoltat pentru o perioadă relativ lungă de timp. (4) Odată cu dezvoltarea acestui sistem pentru reprezentarea semnelor convenţionale în format electronic, a devenit evident faptul că există o serie de abateri de la regulile standard de reprezentare grafică a acestor semne. De aceea, utilizatorii sistemelor electronice trebuie să ţină cont de acest fapt. SECŢIUNEA a 2-a Semne convenţionale pentru unităţi, indivizi şi organizaţii/structuri din domeniul terestru 1. Generalităţi 0303. - (1) Prezenta secţiune stabileşte un standard unic de reprezentare a semnelor convenţionale, pentru o unitate din domeniul terestru, individ sau organizaţie. (2) O unitate este o organizaţie militară a cărei structură este stabilită de către o autoritate competentă. În ceea ce priveste termenii de indivizi şi organizaţii, aceştia vizează elemente/structuri civile. Această secţiune prezintă o metodă standard pentru reprezentarea semnelor convenţionale, folosind o gamă variată de pictograme, modificatori şi amplificatori de semn, fără a se încerca prezentarea tuturor combinaţiilor posibile. Odată ce utilizatorul s-a familiarizat cu sistemul descris, poate fi dezvoltat orice semn convenţional se doreşte folosind regulile din prezentul capitol. (3) Semnele convenţionale din acest capitol sunt adecvate pentru a elabora toate identităţile standard pentru unităţi, indivizi şi organizaţii. Pentru reprezentarea unor unităţi, indivizi sau organizaţii atipice se selectează cel mai potrivit semn convenţional din acest capitol. Se va evita utilizarea oricărui semn convenţional, combinaţie sau modificator de semn care diferă de semnele din prezentul manual. (4) Dacă este necesară crearea unui nou semn, altul decât cel din prezentul manual, acesta va fi explicat într-o legendă, avându-se în vedere şi faptul că sistemele electronice ar putea întâlni dificultăţi în recunoaşterea acestuia. 2. Compunerea semnelor convenţionale pentru unitate, individ şi organizaţie/structură 0304. - Semnul convenţional pentru o unitate, individ şi organizaţie/structură este compus din chenar, fond (culoare), pictogramă, modificator şi amplificator (figura nr. 3.2.1.) (A se consulta Tabelul nr. 3.2.1. pentru paşii de urmat pentru a crea un semn pentru unitate). NECLASIFICAT 37 din 391

NECLASIFICAT

Figura nr. 3.2.1. Compunerea semnelor convenţionale pentru unitate, individ şi organizaţie/structură Tabelul nr. 3.2.1. Crearea semnelor convenţionale pentru unitate, individ şi organizaţie/ structură Pasul nr. Pasul Exemplu Pasul 1.

Alege chenarul în funcţie de identitatea standard TRUPE PROPRII/ ALIATE

/ALIATE

Formele chenarului şi identitatea standard pentru unitatea terestră Pasul 2. Pasul 3.

Pasul 4.

Alege şi adaugă principala pictogramă pentru sector Alege şi adaugă un modificator fie în sectorul 1, fie în sectorul 2, dacă este cazul sau pare a fi necesar pentru vizualizare Alege şi adaugă un modificator fie în sectorul 1, fie în sectorul 2, dacă este cazul sau pare a fi necesar pentru vizualizare. NOTĂ: în poziţia rezervată modificatorului este permis un singur modificator

3. Câmpul pictogramei, modificator şi amplificator pentru o unitate din domeniul terestru 0305. - Câmpurile pictogramei, modificatorului şi amplificatorului standardizează plasarea informaţiei ce descrie grafic o unitate, un individ sau o organizaţie/structură şi oferă informaţii suplimentare cu privire la capabilităţi, statut, poziţie etc. În figura nr. 3.2.2. este prezentată poziţia câmpurilor sub formă de pictogramă, modificator şi amplificator în jurul chenarului semnului convenţional pentru desemnarea unei unităţi proprii/aliate din domeniul terestru. Poziţia câmpurilor sub formă de pictogramă, modificator şi amplificator pentru desemnarea unei unităţi terestre este aceeaşi indiferent de forma chenarului sau de afiliere. NECLASIFICAT 38 din 391

NECLASIFICAT

Figura nr. 3.2.2. Câmpul pictogramei, modificator şi amplificator pentru reprezentarea unei unităţi, individ şi a unei structuri din domeniul terestru

4. Poziţia pictogramelor şi modificatorilor în interiorul unui octogon în cazul semnelor convenţionale pentru reprezentarea unei unităţi, unui individ şi a unei organizaţii / structuri din domeniul terestru 0306. - (1) În cazul semnelor convenţionale pentru reprezentarea unităţii din domeniul terestru, octogonul (descris în capitolul I, paragraful 0116) serveşte ca bază pentru poziţionarea pictogramelor şi modificatorilor. Octogonul este împărţit în 3 sectoare, care specifică poziţia şi dimensiunea pictogramelor şi modificatorilor. În figura nr. 3.2.3. sunt oferite exemple care prezintă sectoarele pentru fiecare formă a chenarului. Dimensiunea literelor pentru pictogramele text şi modificatori va varia în funcţie de numărul de litere folosite.

Figura nr. 3.2.3. Amplasarea pictogramelor şi modificatorilor NECLASIFICAT 39 din 391

NECLASIFICAT

(2)

De regulă, pictogramele nu trebuie depăşească dimensiunea sectorului principal al

octogonului sau să atingă marginea interioară a chenarului. Totuşi, există excepţii de la această regulă, cazuri în care pictogramele vor ocupa întregul chenar, depăşind astfel dimensiunea sectorului principal al octogonului şi atingând marginea interioară a chenarului (conform Figurii nr. 3.2.4.). Acestea poartă denumirea de pictograme cu chenarul completat/încărcat.

Figura nr. 3.2.4. Poziţionarea pictogramei pentru pictogramele cu chenarul încărcat. 5. Câmpuri sub formă de pictogramă, modificator şi amplificator 0307. - Paragraful 0112 din capitolul I conţine descrierea şi informaţiile suplimentare cu privire la amplificatori. Tabelul nr. 3.2.2. oferă o descriere a fiecărui semn convenţional pentru unitate, amplificând câmpurile de informaţii, aşa cum se arată în figura nr. 3.2.4. Tabelul nr. 3.2.2. Descrierea câmpurilor pentru reprezentarea pictogramei, modificatorului şi amplificatorului pentru semnele convenţionale pentru unitate Câmp

Titlul câmpului

A

Pictogramă (e)

B

Unitate/eşalon superior

D

Grupări de forţe operaţionale

F

Întărit sau redus

G H J

Comentarii de statmajor Informaţii suplimentare Evaluare

Descriere Gen de armă de bază sau semn convenţional funcţional care poate include modificatorii pentru capabilităţi Un modificator al semnului convenţional care indică dimensiunea unei unităţi Un semn convenţional poziţionat deasupra indicatorului eşalonului pentru a indica unitatea constituită pentru executarea unei misiuni de luptă Arată că o unitate este fie întărită (+), redusă (-), ori întărită şi redusă (+) Text liber. Poate fi folosit de către statul-major pentru informaţiile solicitate de către comandant Text liber

Text/ Grafică Ambele Ambele Grafică Text Text Text

Gradul de încredere care poate fi amplasat deasupra Text informaţiei reprezentată printr-un semn convenţional. Poate fi sub forma unei litere sau a unui număr format din credibilitatea sursei şi credibilitatea informaţiei (STANAG 2511) Credibilitatea sursei: A. foarte sigură NECLASIFICAT 40 din 391

NECLASIFICAT

Câmp

Titlul câmpului

K

Capacitate de luptă

M

Eşalon superior

P

Q

S T V

W

Identificare amicinamic (IFF)/ Caracteristică de identificare selectivă (SIF) Săgeată pentru direcţia de deplasare/ Indicator de locaţie Indicator pentru stat-major de comandament/ Indicator de locaţie Denumire unică Tip de tehnică

Grup dată/oră

Descriere

Text/ Grafică

B. considerată, de regulă, sigură C. destul de sigură D. considerată, de regulă, nesigură E. nesigură F. gradul de încredere nu poate fi evaluat. Credibilitatea informaţiei: 1. confirmată şi de alte surse 2. probabil adevărată 3. posibil adevărată 4. îndoielnică 5.improbabilă/neverosimilă 6. nu poate fi evaluată pe baza acestui criteriu Eficienţa unităţii sau a armamentului, tehnicii de luptă şi echipamentelor descrise: 1. complet operaţional Text 2. substanţial operaţional 3. puţin operaţional 4. neoperaţional Numărul sau denumirea comandamentului eşalonului Text superior unei unităţi reprezentate Modalităţi şi coduri de identificare

Text

Săgeata arată direcţia de deplasare curentă sau planificată. Fără săgeată, este indicat locul precis sau Grafică care va fi ocupat, exceptând comandamentele Evidenţiază comandamentul de care aparţine unitatea şi locul acestuia. Grafică Evidenţiază poziţia obiectului operaţional Un titlu alfanumeric unic prin care se identifică Text obiectul operaţional reprezentat Stabileşte denumirea unică (cum ar fi M-2 pentru Text vehicul de luptă pentru infanterie) Un titlu alfanumeric prin care se identifică grupul dată / oră (ZZOOMMSSTLUNAA) sau “O/O” pentru „la ordin”. Câmpul dată / oră este compus dintr-un grup de şase cifre, unde ZZ = ziua, OO = ora, MM = minutul, T = sufixul pentru timpul local şi LUN = abrevierea din primele trei litere pentru reprezentarea lunii, urmată de alte 2 cifre AA = anul (ultimele două Text cifre ale numărului care exprimă anul). În cazul sistemelor automate, pot fi adăugate 2 cifre SS = secunda, înainte de sufixul pentru timpul local şi după minute. Notă: sintagma „la ordin” se foloseşte pentru o misiune care va fi executată cu siguranţă, fără precizarea momentului iniţierii acţiunii. NECLASIFICAT 41 din 391

NECLASIFICAT

Câmp

X Y Z

Titlul câmpului Altitudine/ Adâncime Locaţia Viteza

AA

Denumirea comandamentelor C2

AB

Indicator pentru inducere în eroare

AC

Indicator de ţară

AF

Identificator comun

AH

Element de comandament

Descriere Altitudinea aşa cum este indicată pe sistemul de poziţionare/localizare globală (GPS) Latitudine şi longitudine; coordonate rectangulare Indică viteza în mile maritime per oră sau km/h Acest câmp se aplică doar comandamentelor precum: SHAPE, SACLANT (Supreme Allied Commander Atlantic), ARRC, ISAF sau comandamentelor de nivel întrunit, multinaţionale sau ale coaliţiei cum ar fi: CJTF, JTF, MJTF Semnul plasat deasupra simbolului de unitate, acţiune, lucrare etc., care arată că acestea sunt false, cu scopul de a induce în eroare Cod din trei litere care indică ţara de origine a unităţii (STANAG 1059). Pe timpul operaţiilor de stabilitate, acest câmp poate fi folosit pentru facţiuni sau grupări Exemplu: Paladin pentru obuzierul M109A6 sau Leopard pentru tancul KPz-70. (Se va utiliza numele de cod NATO pentru identificatorii comuni ostili.) Indică ce tip de element al uni comandament este reprezentat, precum TOC, MAIN

Text/ Grafică Text Text Text Text

Grafică Text Text Text

6. Pictogramele din sectorul principal 0308. - De regulă, pictogramele din sectorul principal (figura nr. 3.2.5.) reprezintă funcţia principală a semnului convenţional, dar în unele cazuri pot avea rol de modificatori. (ex: vehicule blindate pentru geniu). Tabelul nr. 3.2.3. cuprinde pictogramele care pot fi folosite pentru semnele convenţionale pentru a reprezenta unităţile terestre, pictograme ce vor fi amplasate în sectorul principal al câmpului A al semnului convenţional. În majoritatea cazurilor, pictograma va fi dimensionată în aşa fel încât să ocupe cât mai mult spaţiu disponibil din sectorul principal. Totuşi, în unele cazuri, pictograma poate fi redusă pentru ca modificatorii să aibă mai mult spaţiu pentru o mai bună recunoaştere sau pentru a permite unei pictograme să modifice o altă pictogramă (ex: artileria blindată/autopropulsată).

Figura nr. 3.2.5. Pictogramele din sectorul principal

NECLASIFICAT 42 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principal Funcţie Pictogramă Administrativ

ADM

Servicii trafic aerian/operaţii pe aerodrom

Poziţie

Observaţii Nu sunt

Nu sunt Pictogramele pentru transport şi pista de decolare sunt reprezentate de pictograma APOD/ APOE Aceasta este o unitate de transport. A se consulta şi tabelul 3-4. Pictograme care umplu chenarul sub clasa de provizii – clasa V

Aeroport debarcare (APOD)/ Aeroport îmbarcare (APOE)

Muniţie

Blindate/mecanizate/ autopropulsate/pe şenile

Nu sunt

Aviaţie Elicoptere/aviaţia forţelor terestre

Nu sunt

Aviaţie Avioane

Nu sunt

Aviaţie cu avioane şi elicoptere

Nu sunt

Bandă

BAND

Apărare CBRN (Chimic, Biologic, Radiologic, Nuclear) Afaceri civile

Nu sunt

Nu sunt

CA

Cooperare civili-militari

Nu sunt

Nu sunt NECLASIFICAT 43 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principal Funcţie Pictogramă Luptă Sprijin logistic de luptă Sprijin asigurat forţelor luptătoare, în principal în domeniile administrativ şi logistic Sprijin de luptă Integrează capabilităţile complementare şi de sprijin asigurate prin protecţia forţei, manevra şi sprijinul prin foc, sustenabilitatea şi alte tipuri de sisteme în scopul asigurării libertăţii de acţiune al unei unităţi Interarme O unitate în care subunităţi de infanterie şi blindate acţionează împreună pentru a se crea un anumit efect, rezultat prin combinarea efectelor realizate de cele două genuri de armă Contrainformaţii

Divizia de investigaţii penale

Observaţii

CBT

Nu sunt

CSS

Nu sunt

Nu sunt

Nu sunt

CI

Nu sunt

CID

Nu sunt

Scufundări

Câine

Poziţie

Nu sunt

DOG

Nu sunt

Foraj

Nu sunt

Telemetrie

Nu sunt

NECLASIFICAT 44 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principal Funcţie Pictogramă Război electronic Acţiunea militară desfăşurată în scopul cunoaşterii situaţiei şi obţinerii de efecte ofensive şi defensive pe baza exploatării energiei electromagnetice.

EW

Observaţii Distanţa mărită între dimensiunea redusă a literelor modificatorului pentru determinarea direcţiei, interceptare şi bruiere Dimensiunile vor fi reduse când este folosită împreună cu pictograma pentru modificatorul de blindate

Geniu

Neutralizarea/distrugerea muniţiilor/dispozitivelor explozive (EOD) Detectarea, identificarea, evaluarea în teren, neutralizarea, recuperarea şi distrugerea muniţiilor neexplodate. Se pot include de asemenea, muniţii care au devenit periculoase prin avariere sau deteriorare

Poziţie

EOD

Nu sunt

Dimensiune redusă atunci când este utilizată ca o pictogramă cu modificator pentru autopropulsat

Artilerie terestră

Artilerie terestră autopropulsată Pictogramele pentru artileria terestră redusă, cercetare şi postul de observare sunt reprezentate împreună prin pictograma pentru observatorul artileriei terestre Pictograma pentru geniu şi bază reprezintă împreună pictograma pentru o bază terestră în construcţie

Observator de artilerie terestră

Bază terestră în construcţie

NECLASIFICAT 45 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principal Funcţie Pictogramă

Poziţie

Observaţii

Financiar

Nu sunt

Protecţie împotriva incendiilor/ pompieri

Nu sunt

Sprijin geospaţial/sprijin informativ cu privire la geospaţiu

GEO

Nu sunt

IO

Nu sunt

Interogaţii

IPW

Nu sunt

Sprijin prin foc la nivel întrunit

JFS

Nu sunt

Şeful serviciului juridic militar

JAG

Nu sunt

Operaţii informaţionale

Nu sunt

Forţă de muncă/angajări

Spălătorie/baie Legătură Contactul sau intercomunicarea menţinute între elementele forţelor militare pentru asigurarea înţelegerii mutuale şi unităţii scopului şi acţiunii Mentenanţă Toate acţiunile întreprinse pentru a menţine în funcţiune sau repara un

Nu sunt

LO

Nu sunt

Nu sunt

NECLASIFICAT 46 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principal Funcţie Pictogramă echipament în condiţii specificate, incluzând inspecţii, teste, întreţineri, punerea în stare bună de funcţionare, reparaţia, renovarea şi recuperarea

Poziţie

Observaţii

Se va folosi împreună cu pictograma pentru provizii Materiale/echipamente

MAT

Meteo

MET

Nu sunt

Informaţii militare

MI

Nu sunt

Poliţia militară

MP

Nu sunt

Mine Mina este un dispozitiv exploziv destinat a fi plasat sub, pe, sau în vecinătatea suprafeţei terestre sau a altei suprafeţe şi care, poate fi iniţiat de prezenţa, apropierea sau contactul cu o persoană, vehicul terestru, avion sau navă, inclusiv navă de desant

Nu sunt

Deminare

Sectorul principal şi sectorul 1

Lansator de mine

Sectorul principal şi sectorul 2

Puitor de mine

Sectorul principal şi sectorul1

Rachete

Nu sunt

Moral, condiţii de trai, activităţi recreative

MWR NECLASIFICAT 47 din 391

Nu sunt

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principal Funcţie Pictogramă

Aruncător

Poziţie

Observaţii Redusă când este utilizată împreună cu pictograma modificatorului pentru tractare

Morgă/registrul mortuar

Nu sunt

Naval

Nu sunt

Observator/post de observare

Nu sunt

Muniţie (explozivă)

Nu sunt

Servicii de personal

PS

Nu sunt

Carburanţi şi lubrifianţi Un termen general care include toate produsele petroliere şi derivatele acestora folosite de forţele armate

Se va consulta şi tabelul 3-4. Pictograme care umplu chenarul sub clasa de provizii – clasa III

Conductă de aprovizionare

Nu sunt

Poştă

Nu sunt

Relaţii publice (informaţii publice)

PA

Operaţii psihologice Activităţi psihologice planificate destinate să influenţeze atitudini şi comportament ce afectează realizarea obiectivelor politice sau militare

Nu sunt

Nu sunt

NECLASIFICAT 48 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principal Funcţie Pictogramă

Poziţie

Observaţii

Administrator/şeful intendenţei

Nu sunt

Radar

Nu sunt

Radio

Utilizat în mod normal cu pictograma pentru transmisiuni Utilizat în mod normal cu pictograma pentru transmisiuni

Relee radio

Centru de teleimprimare radio

Utilizat în mod normal cu pictograma pentru comunicaţii

Echipament de multiplexare sau submultiplexare

Nu sunt

Echipament de criptare

Nu sunt

Terminal telefonic analogic

Nu sunt

Terminal telefonic digital

Nu sunt

Terminal de tip facsimil

Nu sunt

Terminal de date

Nu sunt

Terminale dispuse în acelaşi loc conectate la aceeaşi linie

Nu sunt

Calculator

Nu sunt

Server

Nu sunt

NECLASIFICAT 49 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principal Funcţie Pictogramă

Poziţie

Observaţii

Switch

Nu sunt

Hub

Nu sunt

Router

Nu sunt

Cutie de joncţiune

Nu sunt

Tiny bridge

Nu sunt

Echipament de comutaţie

Nu sunt

Echipament de comutaţie ATM

(ex. MPS 145)

Imprimantă

PRN

Nu sunt

Echipament VTC

Nu sunt

Reţea locală de calculatoare

Nu sunt

Staţie radio de putere mică în banda HF

Nu sunt

Staţie radio de putere mică în banda VHF

Nu sunt

Staţie radio de putere mică în banda UHF

Nu sunt

Staţie radio de putere mică multibandă

Nu sunt

Staţie radio de putere medie în banda HF

Nu sunt

NECLASIFICAT 50 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principal Funcţie Pictogramă

Poziţie

Observaţii

Staţie radio de putere medie în banda VHF

Nu sunt

Staţie radio de putere medie în banda UHF

Nu sunt

Staţie radio de putere medie multibandă

Nu sunt

Echipament radioreleu în banda SHF

Nu sunt

Echipament radioreleu în banda UHF

Nu sunt

Echipament monocanal de comunicaţii prin satelit

Nu sunt

Echipament multicanal de comunicaţii prin satelit

Nu sunt

Staţie radio de abonat utilizat în reţeaua de acces radio (SCRA) Radiotelefon

Nu sunt

Acces point

Nu sunt

Grup de 3 staţii radio de putere mică în banda HF

Nu sunt

Grup de 3 staţii radio în banda VHF

Nu sunt

Centrul de comunicaţii al punctului de comandă

Nu sunt

Centru de comunicaţii de sprijin

Nu sunt

Container radioreleu debarcat

Nu sunt

Container radioreleu cu acces radio debarcat

Nu sunt

NECLASIFICAT 51 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principal Funcţie Pictogramă Container CCMSS1 debarcat

Container CCMSS2 debarcat

Poziţie

Observaţii

1

1

Nu sunt

2

2

Nu sunt

MCID

Nu sunt

Grup electrogen debarcat

Nu sunt

Container radioreleu îmbarcat pe platformă de transport

Nu sunt

Container radioreleu cu acces radio îmbarcat pe platformă de transport

Nu sunt

Container CCMSS1 îmbarcat pe platformă de transport

1

1

Nu sunt

Container CCMSS2 îmbarcat pe platformă de transport

2

2

Nu sunt

Autostaţie radio

Nu sunt

Autostaţie VTC

Nu sunt

Grup electrogen îmbarcat pe platformă de transport

Nu sunt

Staţie radio montată pe vehicul de luptă blindat

Nu sunt

Punct de acces radio

Nu sunt

Centru de comunicaţii din RTP nedeservit

Nu sunt

Centru de comunicaţii din RTP deservit

Nu sunt

NECLASIFICAT 52 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principal Funcţie Pictogramă

Poziţie

Observaţii

Centru de comunicaţii din RMNC cu terminal de management local

Nu sunt

Centru de comunicaţii din RMNC cu terminal de management general

Nu sunt

Centru de comunicaţii din RMNC cu terminal de management zonal

Nu sunt

Circuit de fibră optică

Nu sunt

Circuit de cablu coaxial

Nu sunt

Linie radio

Nu sunt

Linie troposferică sau cu distribuţie

Nu sunt

Linie de comunicaţii prin satelit

Nu sunt

Linie radioreleu în banda SHF

Nu sunt

Linie radioreleu în banda UHF

Nu sunt

Linie radioreleu în banda EHF

Nu sunt

Circuit telefonic pe 2 fire

Nu sunt 4’

Circuit telefonic pe 4 fire Circuite telefonice individuale grupate pe un singur cablu cu patru perechi

4Pr

Nu sunt Pictogramele pentru transport şi drum feroviar reprezintă împreună pictograma pentru terminalul feroviar. Aceasta este o unitate de transport

Terminal feroviar Un punct pe o cale ferată unde încărcăturile sunt transferate între trenuri şi alte mijloace de transport Sprijin religios

Nu sunt

REL NECLASIFICAT 53 din 391

Nu sunt

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principal Funcţie Pictogramă

Poziţie

Observaţii

Unitate de completare

RHU

Nu sunt

Naval-aerian-terestru

SEAL

Nu sunt Pictogramele pentru transport şi forţe navale reprezintă împreună pictogramele pt. SPOD/SPOE. Aceasta este o unitate de transport

Port maritim pentru debarcare (SPOD) / port maritim pentru îmbarcare (SPOE)

Siguranţă

SEC

Nu sunt

Poliţia aeriană (aerian)

Pictogramele SP şi pentru aviaţia cu avioane reprezintă împreună pictograma pentru poliţia de securitate (aeriană)

Senzor

Nu sunt

Patrulă de coastă

SP

Lunetist Forţe speciale Forţe special destinate, organizate, antrenate şi echipate special, folosind tehnici operaţionale şi moduri de acţiune non standard în comparaţie cu forţele convenţionale Notă: referire la unităţile terestre

Forţe pentru operaţii speciale

Nu sunt

Nu sunt

SF

SOF

Supraveghere Observarea sistematică a spaţiului aerian, a zonelor terestre sau subterane, a persoanelor sau lucrurilor, prin mijloace vizuale, auditive, electronice, fotografice sau prin alte procedee

Nu sunt

Scafandri Forţe pentru Operaţii Speciale

Nu sunt

NECLASIFICAT 54 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principal Funcţie Pictogramă Asigurare topografică Sprijin Furnizarea de resurse umane, logistice şi altfel de resurse necesare pentru a menţine şi prelungi operaţiile până când misiunea este îndeplinită cu succes (AJP-3)

SUST

Poziţie

Observaţii Poate fi folosit ca modificator al sectorului 1

Nu sunt Utilizat în mod normal cu pictograma pentru transmisiuni

Satelit tactic Satelit tactic transmisiuni Topografie

Nu sunt

Transport

Nu sunt

Sisteme fără pilot / radiocomandate

Nu sunt

Imagini video (cameră video)

Nu sunt

Apă

Nu sunt

Purificarea apei

Nu sunt

NOTĂ: definiţiile din AAP-6 sunt incluse pentru clarificări, acolo unde acestea există 7. Pictograme care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului 0309. - (1) Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului (figura nr. 3-6) stabilesc de obicei funcţia principală a semnului convenţional, dar în unele cazuri pot fi avea şi rol de modificatori (ex. Element de legătură pentru sprijinul prin foc aerian şi naval). În tabelul nr. 3-5 de mai jos sunt prezentate pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului utilizate pentru semnele convenţionale ale unităţilor terestre. (2) Diagonalele folosite pentru pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului pentru reprezentarea, de exemplu, a infanteriei, subunităţilor de cercetare, NECLASIFICAT 55 din 391

NECLASIFICAT

comunicaţii şi informatică etc. vor forma acel unghi care să le permită reprezentarea în interiorul chenarului.

Figura nr. 3.2.6. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului. Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii Trupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut Desant aerian cu mijloace de transport aerian organice

Nu sunt

Apărare antiaeriană

Nu sunt

Element de legătură în sprijin prin foc aerian şi naval (ANGLICO)

Pictogramele pentru unitatea de recunoaştere, artilerie terestră, aviaţia cu elicoptere şi navală reprezintă pictograma pentru ANGLICO

Amfibiu

Nu sunt

NECLASIFICAT 56 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului. Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii Trupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut Folosită de obicei împreună cu pictograma pentru RE. Cu spaţiu mărit între litere Analiză

Antitanc/Antiblindate

Nu sunt

Poate fi folosită împreună cu pictograma pentru PSYOPS Antenă de transmisie radio-tv Transmisie operaţii psihologice

Sprijin la nivel corp de armată

Nu sunt

Folosită de obicei împreună cu pictograma pentru RE Goniometrie Goniometrie RE

NECLASIFICAT 57 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului. Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii Trupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut

Comandament sau element al comandamentului

Nu sunt

Infanterie

Nu sunt

Folosită de obicei împreună cu pictograma pentru RE Interceptare (găsire şi înregistrare) Interceptare RE

Folosită de obicei împreună cu pictograma pentru RE Bruiaj Bruiaj RE

Sistem principal de armament

Nu sunt

NECLASIFICAT 58 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului. Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii Trupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut

Servicii medicale

Nu sunt

Nu sunt

Clădire tratament medical

Unitate motorizată O unitate echipată cu mijloace de transport complet motorizate, cu ajutorul căreia tot efectivul, armamentul sau echipamentul pot fi deplasate în acelaşi timp fără asistenţă din partea altor surse

Nu sunt

Recunoaştere O misiune întreprinsă pentru a obţine prin observare vizuală sau alte metode de detectare, informaţii despre activităţile şi resursele inamicului sau potenţialului inamic, sau pentru a securiza date ce privesc caracteristicile meteo, hidrografice sau geografice ale unei zone anume. Notă: este cunoscută şi sub denumirea de „cercetare”

Nu sunt

NECLASIFICAT 59 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului. Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii Trupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut

Folosită de obicei împreună cu pictograma pentru RE Cercetare (Recunoaştere) Cercetare RE

Transmisiuni/Comunicaţii

Nu sunt

Aprovizionare

Când este folosit împreună cu pictograma pentru comandament, atunci pt Servicii se va folosi termenul Comandament şi Servicii Nu sunt

Clase NATO de provizii

Notă: Prezentele pictograme sunt de asemenea folosite pentru a crea punctele de aprovizionare. A se consulta capitolul V, Semne convenţionale pentru măsurile de control

Notă: Se va utiliza aceeaşi poziţionare pentru pictograma pentru aprovizionare, ca în exemplele pentru aprovizionare

NECLASIFICAT 60 din 391

Clasele de provizii necesită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictogramele pentru fiecare tip de clasă sau subclasă

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului. Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii Trupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut Clasa I Pentru reprezentarea Acei itemi care sunt consumaţi pictogramei pentru Clasa I de personal sau animale într-o se solicită utilizarea cantitate aproximativ pictogramei pentru uniformă, indiferent de aprovizionare împreună cu schimbările locale ale pictograma numărului condiţiilor luptei sau ale roman I pentru a reprezenta terenului întreaga clasă I Pentru reprezentarea pictogramei pentru Clasa II Clasa II se solicită utilizarea Provizii pentru care alocarea pictogramei pentru este stabilită pe tabele de aprovizionare împreună cu organizare şi echipament pictograma numărului roman I pentru a reprezenta întreaga clasă II Clasa III Pentru reprezentarea Carburanţi şi lubrifianţi (POL) pictogramei pentru Clasa I Carburanţi şi lubrifianţi folosiţi se solicită utilizarea în toate scopurile, exceptând pictogramei pentru operarea unei aeronave pentru aprovizionare împreună cu armament, cum ar fi la pictograma POL aruncătorul de flăcări Clasa IV Provizii pentru care nu sunt alocate fonduri pe baza unor Pentru reprezentarea tabele aprobate pentru livrare. pictogramei pentru Clasa De obicei, aceste provizii IV se solicită utilizarea includ materiale pentru pictogramei pentru fortificare şi construcţii, aprovizionare împreună cu precum şi cantităţi pictograma numărului suplimentare de itemi identici roman I pentru a reprezenta celor autorizaţi de livrarea întreaga clasă IV iniţială (Clasa II), cum ar fi vehicule suplimentare Pentru reprezentarea pictogramei pentru Clasa I Clasa V - Muniţie se solicită utilizarea Muniţie, explozivi şi agenţi pictogramei pentru chimici de toate tipurile aprovizionare împreună cu pictograma muniţiei Clase multiple de aprovizionare Pentru reprezentarea pictogramei pentru Clasele multiple de aprovizionare se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma numărului roman al claselor de NECLASIFICAT 61 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului. Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii Trupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut aprovizionare Pentru reprezentarea pictogramei Toate clasele de aprovizionare se solicită Toate clasele de aprovizionare utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma ALL Clasele US de aprovizionare Notă: A se consulta STANAG 2961, Clasele de aprovizionare din Forţele Terestre ale NATO. Include şi alte sisteme de desemnare a claselor de aprovizionare pentru a face o comparaţie cu cele americane (ca mai jos) Pentru reprezentarea pictogramei Clasa I – alimente se solicită Clasa I (Clasa NATO I) utilizarea pictogramei alimente pentru aprovizionare împreună cu pictograma pentru alimente Pentru reprezentarea pictogramei Clasa I – îmbrăcăminte şi echipament Clasa II (Clasa NATO II) se solicită utilizarea îmbrăcăminte şi echipament pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma pentru şeful intendenţei Pentru reprezentarea pictogramei Clasa III se Clasa III (Clasa NATO III) solicită utilizarea carburanţi şi lubrifianţi (POL) pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma POL Pentru reprezentarea pictogramei Clasa IV construcţii se solicită Clasa IV (Clasa NATO IV) utilizarea pictogramei materiale de construcţie pentru aprovizionare împreună cu pictograma de geniu Pentru reprezentarea pictogramei Clasa V se Clasa V (Clasa NATO V) solicită utilizarea muniţie pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma pentru muniţie

NECLASIFICAT 62 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului. Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii Trupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut Pentru reprezentarea pictogramei Clasa I – cereri personale se solicită Clasa VI (Clasa NATO I) nevoi utilizarea pictogramei personale pentru aprovizionare împreună cu pictograma pentru cereri personale Pentru reprezentarea pictogramei Clasa II – tehnică de luptă şi echipamente se solicită Clasa VII (Clasa NATO II) utilizarea pictogramei tehnică de luptă şi echipamente pentru aprovizionare împreună cu pictograma pentru tehnica de luptă şi echipamente Pentru reprezentarea pictogramei Clasa II se solicită utilizarea Clasa VIII (Clasa NATO II) pictogramei pentru materiale medicale aprovizionare împreună cu pictograma pentru materiale medicale Pentru reprezentarea pictogramei Clasa II – piese de schimb se solicită Clasa IX (Clasa NATO II) utilizarea pictogramei piese de schimb pentru aprovizionare împreună cu pictograma pentru piese de schimb Pentru reprezentarea pictogramei Clasa IV – itemi non-standard se Clasa X (Clasa NATO IV) solicită utilizarea itemi non-standard pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma pentru relaţii civile Sprijin la nivel teatru de operaţii / eşaloane peste corpul de armată

Nu sunt

8. Modificatorii din sectorul 1 NECLASIFICAT 63 din 391

NECLASIFICAT

0310. - Modificatorii din sectorul 1 (figura nr. 3.2.7.) ilustrează informaţiile suplimentare adecvate pictogramei. Tabelul nr. 3.2.5. cuprinde modificatorii utilizaţi în reprezentarea semnelor convenţionale pentru unităţile din domeniul terestru, modificatori înscrişi în sectorul 1 al câmpului A al semnului convenţional.

Figura nr. 3.2.7. Poziţia modificatorilor din sectorul 1 Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1 Funcţie

Pictogramă

Poziţie

Aeromobil/desant aerian (doar SUA)

Zonă

Observaţii Nu sunt

AREA

Nu sunt De obicei utilizată pictograma aviaţiei

Atac

Biologic

A Aviaţie de atac De obicei utilizată cu pictograma pentru apărarea CBRN

B

Apărare CBRN biologică Graniţă

cu

BOR

Nu sunt De obicei utilizată cu pictograma pentru geniu

Poduri mobile Poduri mobile de geniu NECLASIFICAT 64 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1 Funcţie Pictogramă Poziţie

Chimic

C

Observaţii De obicei utilizată cu pictograma pentru apărarea CBRN

Apărare CBRN chimică Siguranţă nemijlocită şi apărare apropiată O unitate care asigură protecţie suplimentară persoanelor importante

CLP

Nu sunt

Luptă

CBT

Nu sunt

C2

Nu sunt

Comandă şi control

Trebuie utilizată împreună cu pictograma pentru comunicaţii Pachet de comunicaţii în caz de situaţii neprevăzute

CCP Pachet de comunicaţii în caz de situaţii neprevăzute

Construcţii

Comunicaţii transculturale

CONST CCC

Nu sunt De regulă, utilizată împreună cu pictograma PSYOPS

Utilizată întotdeauna împreună cu pictograma Poliţie militară Control mulţime şi revolte

Decontaminare Procesul de realizare a siguranţei unei persoane, obiect sau suprafeţe, prin absorbţie, distrugere, neutralizare, făcând

CRC Poliţia militară - control mulţime şi revolte Nu sunt

D

NECLASIFICAT 65 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1 Funcţie Pictogramă Poziţie inofensivi sau înlăturând agenţii chimici sau biologici, sau prin înlăturarea materialului radioactiv, aderent (la) sau în jurul obiectivului protejat Arest

DET

Observaţii

Nu sunt De obicei utilizată împreună cu pictograma PSYOPS

Comunicaţii directe Operaţii psihologice – Comunicaţii directe Scufundări Scafandri EOD Câine

DOG Câine de Poliţia militară

Foraj

Nu sunt

EO

Nu sunt

Întărit

ENH

Nu sunt

Neutralizarea/distrugerea muniţiei/dispozitivelor explozive

EOD

Nu sunt

Electro-optic

NECLASIFICAT 66 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1 Funcţie Pictogramă Poziţie Centru de conducere a focului Componentă a unui punct de comandă constituită din personal şi armament pentru executarea focului şi realizarea comunicaţiilor, cu ajutorul căruia comandantul exercită dirijarea şi/sau conducerea focului.

Observaţii

FDC

Nu sunt

F

Nu sunt

Înaintat

FWD

Nu sunt

Modul staţie terestră

GSM

Nu sunt

Forţă

Trebuie utilizată împreună cu pictograma amfibiu Sprijin la aterizare/debarcare

Nod de reţea

LS

LEN

Sprijin la debarcare Trebuie utilizată împreună cu pictograma pentru comunicaţii

Mentenanţă Mentenanţă Aviaţie

Meteo

MET Artilerie terestră - meteo

Contramăsuri mine

MCM NECLASIFICAT 67 din 391

Nu sunt

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1 Funcţie Pictogramă Poziţie

Observaţii

Rachete Mentenanţă rachete Nu sunt

Consiliere şi sprijin (mobil)

Abonat echipament mobil

MSE

MS

Nu sunt

MCC

Nu sunt

MN

Nu sunt

MSU

Nu sunt

Sprijin mobilitate Centru de control al deplasării O organizaţie responsabilă pentru planificarea, direcţionarea, programarea şi controlul transportului personalului şi materialelor pe liniile de comunicare Multinaţional

Unitate multinaţională specializată

Trebuie utilizată împreună cu pictograma pentru comunicaţii

Trebuie utilizată împreună cu pictograma Artilerie Terestră

Aruncător de proiectile reactive/lansator multiplu de rachete

Tipuri/structuri medicale NATO 1

2

3

4

Artilerie terestră - Aruncător multiplu de rachete Întotdeauna utilizat împreună cu semnul convenţional pt structurile de tratament medical

Structură medicală NATO NECLASIFICAT 68 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1 Funcţie Pictogramă Poziţie

Observaţii de tratament de tip 1

Naval

Centru noduri de reţea

Nuclear

Structuri de geniu ale forţelor navale Trebuie utilizată împreună cu pictograma Comunicaţii/ transmisiuni

NC

Centru nodal comunicaţii Utilizată de obicei împreună cu pictograma Apărare CBRN

N

Apărare CBRN nucleară Operaţii

OPS

Nu sunt

Radar Radar Artilerie terestră

Radiologic

RAD

Utilizată de obicei împreună cu pictograma Apărare CBRN

Apărarea CBRN radiologică

Căutare şi salvare Folosirea de avioane, ambarcaţiuni de suprafaţă, submarine, echipe şi echipament de salvare specializate pentru a căuta şi salva personal în zone terestre calamitate sau pe mare

SAR

Nu sunt

Securitate

SEC

Nu sunt NECLASIFICAT 69 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1 Funcţie Pictogramă Poziţie

Observaţii

Senzor Senzor colectare informaţii militare Trebuie utilizată împreună cu pictograma Comunicaţii/ transmisiuni Modul de control al senzorului

SCM Modul de control al senzorului colectare informaţii militare De obicei utilizată împreună cu pictograma colectare informaţii militare

Supravegherea semnalelor electromagnetice Termen generic pentru a descrie informaţiile rezultate din ascultarea comunicaţiilor sau a mesajelor electronice; termenul este utilizat când nu este necesară diferenţierea acestor tipuri de informaţii sau când se descrie fuziunea celor două tipuri

Cercetarea semnalelor electromagnetice – colectarea informaţiilor militare De obicei utilizată împreună cu pictograma Comunicaţii/ transmisiuni

Modul de comunicaţii şi informatică

SSS Modul de comunicaţii şi informatică Trebuie utilizată împreună cu pictograma Artilerie Terestră

Lansator singular de rachete Artilerie terestră – Lansator singular rachete Fum

S

Nu sunt

Lunetist

NECLASIFICAT 70 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1 Funcţie Pictogramă Poziţie

Cercetare prin sunet / senzor acustic

Observaţii Lunetist Infanterie De obicei utilizată împreună cu pictograma senzor

SDR Senzor acustic De obicei se utilizează împreună cu pictograma Poliţia Militară

Structuri dotate cu armament şi care întrebuinţează tactici speciale

SWAT Poliţia militară – structuri dotate cu armament şi care întrebuinţează tactici speciale

Asigurare topografică Artilerie terestră – asigurare topografică Exploatare tactică

TE

Nu sunt

Descoperirea, identificarea şi localizarea ţintelor

TA

Nu sunt

Topografie

Nu sunt

U

Utilităţi

Nu sunt

Imagini video(cameră video) Cameră pentru luptă 9. Modificatorii din sectorul 2 0311. - Modificatorii din sectorul 2 (figura nr. 3.2.8.) ilustrează informaţiile modificatoare de semn. Tabelul nr. 3.2.6. cuprinde pictogramele utilizate în reprezentarea semnelor convenţionale NECLASIFICAT 71 din 391

NECLASIFICAT

pentru unităţile din domeniul terestru, pictograme înscrise în sectorul 2 al câmpului A al semnului convenţional.

Figura nr. 3.2.8. Poziţia pictogramelor în sectorul 2 Tabelul nr. 3.2.6. Modificatorii din sectorul 2 Funcţie Pictogramă Aeropurtat/aeromobil Adjectiv folosit pentru a defini trupe special antrenate pentru a executa operaţii fie prin paraşutare, fie prin debarcare după aterizare, în urma unei deplasări pe calea aerului

Poziţie

Observaţii

Nu sunt

Arctic

Nu sunt

Reparaţia tehnicii de luptă pe timpul ducerii acţiunilor Reparaţie esenţială, care poate fi improvizată, efectuată rapid în condiţiile luptei, pentru ca tehnica avariată sau scoasă din funcţiune să se poată înapoia temporar în serviciu

Trebuie folosită împreună cu pictograma pentru mentenanţă

BDR Reparaţia tehnicii de luptă pe timpul ducerii acţiunilor

Echipat cu bicicletă

Staţionare răniţi

Nu sunt

CS

Întotdeauna folosită împreună cu pictograma pentru servicii medicale şi este aliniată în partea dreaptă a liniei centrale

Unitate medicală staţionare răniţi

NECLASIFICAT 72 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.6. Modificatorii din sectorul 2 Funcţie Pictogramă

Deminare

Poziţie

Observaţii De obicei utilizată împreună cu pictograma pentru mine

CLR Deminare De obicei folosită împreună cu pictograma pentru UAV

Rază apropiată

CR Vehicul teleghidat cu rază scurtă De obicei folosită împreună cu pictograma pentru sistemele teleghidate

Control

Decontaminare

D

Control UAV Utilizat ca modificator sectorul 2 când literele C.B.R.N. sunt folosite ca modificatori pentru sectorul 1

Decontaminare chimică De obicei folosită cu pictograma pentru geniu Demolare

Stomatologie

DEM

D

Demolare geniu De obicei folosită împreună cu pictograma pentru servicii medicale şi este aliniată în partea dreaptă a liniei centrale

Stomatologie

NECLASIFICAT 73 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.6. Modificatorii din sectorul 2 Funcţie Pictogramă

Digital

Poziţie

Observaţii Utilizat în mod normal cu pictograma pt comunicaţii

DIG Comunicaţii digitale Trebuie utilizat împreună cu pictograma pentru comunicaţii

Sistem întărit de detectare şi localizare (EPLRS)

Echipament Toate articolele neconsumabile necesare pentru a înzestra/echipa o persoană sau o structură

E

Sistem întărit de detectare şi localizare Utilizat în mod normal cu pictograma pentru CBRN şi modificatorul pentru decontaminare

Echipament Greu

Altitudine mare

H HA

Scafandri grei (de mare adâncime) A se consulta altitudini multiple

Utilizat în mod normal cu pictograma pt transport Intermodal

Terapie intensivă

IC

Transport intermodal De obicei folosită împreună cu pictograma pentru servicii medicale şi este aliniată în partea dreaptă a liniei centrale

Terapie intensivă

NECLASIFICAT 74 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.6. Modificatorii din sectorul 2 Funcţie Pictogramă Uşor

Laborator

Poziţie

Observaţii

L

Nu sunt

LAB

Nu sunt De obicei folosită împreună cu pictograma pt sistemele teleghidate

Lansator

Lansator UAV Rază mare de acţiune (Bătaie mare)

LR

Nu sunt

Altitudine mică

LA

A se consulta altitudini multiple

Mediu

M

Nu sunt

Altitudine medie

MA

A se consulta altitudini multiple

Rază medie de acţiune (Bătaie medie)

MR

Nu sunt Baza pictogramei trebuie să atingă sau să fie aproape de linia de jos a chenarului (vezi mai jos)

Montan

NECLASIFICAT 75 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.6. Modificatorii din sectorul 2 Funcţie Pictogramă

Altitudini multiple

Canale multiple

Optic

H/MA

Observaţii Pictograma pentru altitudini multiple utilizează o combinaţie dintre pictogramele pentru altitudini. Notă: exemplul dat reprezintă altitudine mare către medie Utilizat în mod normal cu pictograma pentru comunicaţii

MC

OPT

Animale de povară

Canale multiple comunicaţii Utilizat în mod normal cu pictograma pentru artilerie şi modificatorul pentru achiziţionarea unei ţinte

Nu sunt

Coordonarea evacuării pacienţilor

PEC

Întreţinere preventivă

PM

Psihologic

Poziţie

P

De obicei folosită împreună cu pictograma pentru servicii medicale şi este aliniată în partea dreaptă a liniei centrale. Utilizat în mod obligatoriu cu pictograma pentru mentenanţă De obicei folosită împreună cu pictograma pentru servicii medicale şi este aliniată în partea dreaptă a liniei centrale Utilizat în mod normal cu pictograma pentru comunicaţii

Rază directă de acţiune pentru radio releu Vizibilitate directă pentru radio releu NECLASIFICAT 76 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.6. Modificatorii din sectorul 2 Funcţie Pictogramă Cale ferată

Poziţie

Observaţii Nu sunt De obicei folosită împreună cu pictograma pentru sistemele teleghidate

Revenire/întoarcere (pt UAV) În operaţiuni aeriene, acea fază a misiunii ce implică întoarcerea unui avion la bază

Revenire UAV Recuperare (mentenanţă) În operaţii de mentenanţă pe câmpul de luptă, extragerea vehiculelor abandonate, care nu mai funcţionează sau sunt imobilizate şi, dacă este cazul, depozitarea lor într-un punct de mentenanţă

Centru de coordonare a acţiunilor de salvare

Nu sunt

RCC

Riveran

Canal unic

De obicei folosită împreună cu pictograma pentru servicii medicale şi este aliniată în partea dreaptă a liniei centrale

Nu sunt

SC

Utilizat în mod normal cu pictograma pentru comunicaţii

Canal singular Rază scurtă de acţiune (Bătaie mică)

SR

Pe schi

Nu sunt

Nu sunt

NECLASIFICAT 77 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.6. Modificatorii din sectorul 2 Funcţie Pictogramă

Poziţie

Observaţii

Strategic

STR

Nu sunt

Sprijin

SPT

Nu sunt

Tactic

TAC

Nu sunt

Tractat

Nu sunt

T

Trupe

Decolare sau aterizare pe verticală sau pe distanţe scurte (VSTOL)

Utilizat în mod normal cu pictograma pentru CBRN şi modificatorul pentru decontaminare

Trupe decontaminare CBRN Utilizat în mod normal cu pictograma pentru aviaţia cu avioane sau pentru aviaţia cu elicoptere

VSTOL

Veterinar

V

Decolare sau aterizare pe verticală sau pe distanţe scurte De obicei folosită împreună cu pictograma pentru servicii medicale şi este aliniată în partea dreaptă a liniei centrale

Medic veterinar Pe roţi

Nu sunt

10. Amplificatori eşalon (Câmp B) NECLASIFICAT 78 din 391

NECLASIFICAT

0312. - Eşaloanele reprezintă nivele separate de comandă. Comparativ cu un regiment, o divizie reprezintă un eşalon superior iar un batalion este un eşalon inferior. În tabelul nr. 3.2.7. sunt prezentaţi amplificatorii pentru eşaloane. În anexa nr. 1 sunt prezentaţi prin comparaţie, indicatorii pentru unitate/formaţiune, utilizaţi în forţele terestre ale statelor membre NATO. Tabelul nr. 3.2.7. Câmp B: Eşalon Eşalon Semn convenţional 1 Echipă /Echipaj Ø Grupă 2 ● 3 Secţie ●● Pluton 4/Detaşament ●●● 5 Companie | 6 Batalion || 7 8 Regiment /Grup ||| 9 Brigadă x 10 Divizie xx Corp de armată 11 xxx Armată 12 xxxx 13 Grup de armate xxxxx 14 Teatru xxxxxx Note: Echipă1: Cea mai mică formaţiune militară Grupă2: O formaţiune mai mare decât o echipă, dar mai mică decât o secţie Secţie3: O formaţiune mai mare decât o grupă, dar mai mică decât un pluton Pluton4: O formaţiune mai mare decât o secţie, dar mai mică decât o companie Companie5: O formaţiune mai mare decât un pluton, dar mai mică decât un batalion. O unitate formată din două sau mai multe plutoane, de obicei de acelaşi tip, cu un mic element de comandă şi o capacitate limitată pentru sprijin propriu. Batalion6: O formaţiune mai mare decât o companie, dar mai mică decât un regiment. O unitate formată din două sau mai multe companii, baterii sau alte subunităţi de mărime corespunzătoare şi un comandament Regiment7: O formaţiune mai mare decât un batalion, dar mai mică decât o brigadă Grup8: O unitate flexibilă administrativă şi tactică compusă fie din două sau mai multe batalioane, fie din două sau mai multe escadrile. Termenul se aplică şi unităţilor de sprijin luptă sau de sprijin logistic Brigadă9: O formaţiune mai mare decât un regiment, dar mai mică decât o divizie Divizie10: O unitate / formaţiune administrativă şi tactică care are în componenţa proprie genurile de armă şi serviciile necesare pentru ducerea luptei, mai mare decât un regiment / brigadă şi mai mică decât un corp de armată Corp de armată11: O formaţiune mai mare decât o divizie, dar mai mică decât o armată sau un grup de armate. De obicei, constă în două sau mai multe divizii împreună cu genurile de armă şi serviciile de sprijin Armată12: O formaţiune mai mare decât un corp de armată, dar mai mică decât un grup de armate. De obicei, constă în două sau mai multe corpuri de armate Grup de armate13: Cea mai mare formaţiune a forţelor terestre, cuprinzând de obicei două sau mai multe armate sau corpuri de armată având o comandă unică Teatru14: Un teatru este o zonă geografică extinsă definită de Comandantul Suprem Aliat pentru Operaţii (SACEUR), care include şi delimitează zona de operaţii întrunite (JOA), zonă în care se desfăşoară acţiuni de nivel strategic şi operativ cu scopul de a sprijini misiunea Comandantului Forţei Întrunite (JFC) (AJP-3) NECLASIFICAT 79 din 391

NECLASIFICAT

11. Gruparea de forţe (Câmp B) 0313. - (1) O grupare de forţe poate fi formată dintr-o unitate sau mai multe unităţi, o structură sau o anumită zonă aflată sub comanda unei singure persoane. (2) Întrucât această structură nu are corespondent cu alte eşaloane existente este reprezentată prin ++, ca semn convenţional pentru eşalon (a se consulta tabelul nr. 3.28.). Tabelul nr. 3.2.8. Comandament ca eşalon Funcţie Pictogramă GRUPARE

Poziţie

++

Observaţii Nu sunt

12. Amplificator grupare operaţională de forţe (câmp D) 0314. - O grupare operaţională de forţe este o grupare temporară de unităţi, sub comandă unică, constituită în vederea executării unei operaţiuni sau misiuni specifice sau o structură nepermanentă de unităţi, sub comandă unică, constituită în vederea îndeplinirii unei anumite sarcini specifice permanente (a se consulta tabelul nr. 3.2.9.). Tabelul nr. 3.2.9. Unitate operativă Funcţie Pictogramă Grupare operaţională de forţe

Poziţie

Observaţii Nu sunt

13. Amplificatori „întărit”, „redus” sau „întărit şi redus” (Câmp F) 0315. - Aceste pictograme sunt utilizate la nivel de divizie sau mai jos. Pictograma întărită + indică faptul că o capabilitate a unei unităţi a fost întărită de către capabilitatea unei alte unităţi. Pictograma redusă – indică faptul că o capabilitate a unei unităţi a fost redusă prin detaşarea/desprinderea uneia sau a mai multor unităţi. Dacă o unitate a fost şi întărită şi redusă, atunci este folosită pictograma ± (conform tabelului nr. 3.2.10.). Tabelul nr. 3.2.10. Amplificatori întăriţi, reduşi sau întăriţi şi reduşi Funcţie Pictogramă Poziţie

Observaţii

Întărit

+

Nu sunt

Redus

-

Nu sunt

NECLASIFICAT 80 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.10. Amplificatori întăriţi, reduşi sau întăriţi şi reduşi Funcţie Pictogramă Poziţie Întărit şi redus

±

Observaţii Nu sunt

14. Denumirea comandamentelor C2 (Câmpul AA) 0316. - Aceste comandamente sunt indicate prin denumire, cum ar fi Comandamentul Aliat pentru Operaţii, Comandamentul Aliat pentru Transformare etc. (conform tabelului nr. 3.2.11.) Tabelul nr. 3.2.11. Denumirea comandamentelor C2 Funcţie Pictogramă Comandamentul corpului de reacţie rapidă aliat din Europa

Forţa internaţională de asistenţă pentru securitate

Multinaţional

Poziţie

Observaţii

ARRC

Nu sunt

ISAF

Nu sunt

MN

Nu sunt

15. Elemente de comandament (Câmpul AH)/indicator pentru puncte de comandă 0317. - Acestea sunt exemple de denumiri pentru elementele de comandament (conform tabelului nr. 3.2.12.). Tabelul nr. 3.2.12. Denumirea comandamentelor C2 Funcţie Pictogramă

Poziţie

Observaţii

Punct de comandă pentru atac/asalt

ASLT

Nu sunt

Grup de comandă

CMD

Nu sunt

Punct de comandă înaintat

FWD

Nu sunt

Punct de comandă principal

MAIN

Nu sunt

Punct de comandă în spate

REAR

Nu sunt

NECLASIFICAT 81 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.12. Denumirea comandamentelor C2 Funcţie Pictogramă

Poziţie

Observaţii

Punct de comandă tactic

TAC

Nu sunt

Centrul de operaţii tactice

TOC

Nu sunt

16. Semne convenţionale pentru poziţionarea unităţii 0318. - (1) Semnul convenţional pentru unitate, reprezentat în interiorul chenarului, indică domeniul general de care aparţine unitatea. Pentru a indica poziţia precisă sau pentru a reduce ambiguitatea privind poziţionarea într-o zonă cu mai multe unităţi, o linie (fără săgeată) pleacă din centru liniei de jos a chenarului către poziţia unităţii reprezentate - câmp Q. Linia poate fi prelungită, în funcţie de cerinţe pentru a indica direcţia de deplasare. Dacă o grupare de unităţi (sau elemente de infrastructură), altele decât un comandament se află într-o anumită poziţie, gruparea de semne convenţionale poate fi cuprinsă într-o acoladă, iar poziţia exactă indicată printr-o linie care pleacă din centrul acoladei (figura nr. 3.2.9.).

Figura nr. 3.2.9. Reprezentarea mai multor unităţi printr-un singur semn convenţional (2) Semnele convenţionale pentru comandamente conţin o linie verticală (hampa steagului) reprezentată din colţul stânga-jos, câmpul „S”. Această linie poate fi prelungită şi orientată, în funcţie de cerinţe, pentru a indica poziţia sau direcţia de deplasare a unităţii. Dacă într-o singură poziţie se află mai multe comandamente, acestea pot fi pe aceeaşi linie (hampa). Comandamentele eşaloanelor sunt reprezentate într-o ordine ierarhică, începând cu eşalonul cel mai înalt, urmat în ordine descrescătoare de eşaloanele aflate pe nivele următoare. (conform Figurii nr. 3.2.10.).

NECLASIFICAT 82 din 391

NECLASIFICAT

Figura nr. 3.2.10. Poziţionarea comandamentelor multiple 17. Pictograme în sectorul principal pentru un individ sau o organizaţie 0319. - Aceste pictograme reprezintă persoane şi organizaţii civile. Pictogramele în sectorul principal de obicei reflectă funcţia principală a semnului convenţional, dar în unele cazuri pot să avea şi rol de modificatori. În tabelul nr. 3.2.13. de mai jos sunt cuprinse pictogramele de utilizat în cazul semnelor convenţionale pentru organizaţiile şi persoanele din domeniul terestru, amplasate în sectorul principal al câmpului A al semnului convenţional. În majoritatea cazurilor, pictograma va fi reprezentată în aşa fel încât să ocupe cât mai mult din zona destinată sectorului principal. Totuşi, în unele cazuri pictograma poate fi redusă pentru ca modificatorul să aibă loc suficient pentru a fi recunoscuţi mai uşor sau pentru a permite unei pictograme să modifice o altă pictogramă.

Tabelul nr. 3.2.13. Pictograme în sectorul principal Funcţie Pictogramă

Poziţie

Observaţii

Poliţia civilă

Nu sunt

Protecţia mediului

Nu sunt

Organizaţie guvernamentală

GO

Nu sunt

Forţă de securitate internă

ISF

Nu sunt

Individ

Nu sunt

NECLASIFICAT 83 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.13. Pictograme în sectorul principal Funcţie Pictogramă

Poziţie

Observaţii

Organizaţie sau grup

Nu sunt

Uciderea victimei

Nu sunt

Uciderea victimelor

Nu sunt

Victimă a unei tentative de ucidere

Nu sunt

SPY

Spion

Nu sunt

18. Modificatori din Sectorul 1 0320. - Modificatorii din sectorul 1 oferă informaţii suplimentare pictogramei. În tabelul nr. 3.2.14. sunt cuprinşi modificatorii de utilizat în cazul semnelor convenţionale pentru organizaţiile şi persoanele din mediul terestru, în sectorul principal al câmpului A al semnului convenţional.

Tabelul nr. 3.2.14. Modificatori din Sectorul 1 Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii Tipuri de victime ucise – Utilizate întotdeauna cu pictograma pentru victimă ucisă sau victime ucise Asasinare

AS Victimă a unei asasinări

Execuţie (ucidere)

Victime ale unei crime

EX

Victimă a execuţiei (ucidere din culpă)

MU

Victime ale unei crime Victime ale unor activităţi criminale – Utilizate întotdeauna cu pictograma pentru individ sau NECLASIFICAT 84 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.14. Modificatori din Sectorul 1 Funcţie Deturnare

Pictogramă

Poziţie

Observaţii

H Victimă a unei deturnări

Răpire

K Victimă a unei răpiri

Piraterie

PI Victime ale piraţilor

Viol

RA

Victimă a violului Următorii modificatori sunt de obicei utilizaţi împreună cu o altă pictogramă pentru individ sau organizaţie Persoană/e Dislocată/e, Refugiată/ţi şi Evacuată/ţi

Luptător/i străin/i

DPRE

Persoană (e) Dislocată(e) Refugiată(ţi) şi Evacuată(ţi)

FF Luptător străin

Membru al bandei

GANG Bandă

Organizaţie guvernamentală

GO

Nu sunt Poate fi utilizată ca modificator sectorul 2, cât este utilizată cu un modificator sectorul 1

Conducător sau conducere

LDR Conducător terorişti

NECLASIFICAT 85 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.2.14. Modificatori din Sectorul 1 Funcţie

Pictogramă

Membru al unei organizaţii nonguvernamentale sau organizaţie nonguvernamentală

NGO

Recrut recrutat obligatoriu

Poziţie

Observaţii

Organizaţie non-guvernamentală

C Recrutat obligatoriu pentru o organizaţie

W

Recrut voluntar

Recrut voluntar Persoană religioasă sau organizaţie religioasă

REL Organizaţie religioasă

Individ sau organizaţie ţintit/ă

TGT Individ luat în vizor

Terorist teroristă

sau

organizaţie

TER Organizaţie teroristă

19. Modificatori sectorul 2 0321. - Modificatorii din sectorul 2 reprezintă, de asemenea, informaţii privind pictograma semnului convenţional. În prezentul manual nu sunt prezentaţi astfel de modificatori. SECŢIUNEA a 3-a Semne convenţionale pentru armamentul, tehnica de luptă şi echipamentele din domeniul terestru 1. Generalităţi 0322. - (1) Prezenta secţiune cuprinde un standard unic de elaborare a semnelor convenţionale pentru reprezentarea armamentului şi a tehnicii de luptă din domeniul terestru. (2) Armamentul şi tehnica de luptă sunt itemi indispensabili, necesari pentru a înzestra sau echipa un individ sau o structură. În această secţiune, este oferită o gamă variată de pictograme pentru armamentul şi tehnica de luptă din domeniul terestru şi o metodă standard pentru a construi NECLASIFICAT 86 din 391

NECLASIFICAT

semnele convenţionale. Odată ce utilizatorul se familiarizează cu regulile de bază, acesta poate elabora orice semn convenţional pentru reprezentarea armamentului şi tehnicii de luptă, ţinând cont de regulile respective. Semnele convenţionale din prezenta secţiune sunt adecvate reprezentării, în special, a inamicului. Se va evita, pe cât posibil, utilizarea altor semne convenţionale, care diferă de cele din prezenta publicaţie. Dacă este necesară utilizarea unui nou semn convenţional, acesta va fi explicat într-o legendă, avându-se în vedere şi faptul că în cazul utilizării sistemelor electronice, ar putea exista dificultăţi în recunoaşterea acestuia. 2. Compunerea semnelor convenţionale pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente 0323. - Semnul convenţional pentru armamentul, tehnica de luptă şi echipamentele din domeniul terestru este compus din chenar, fond (culoare), pictogramă şi text sau amplificator grafic (figura nr. 3.3.1.). (A se consulta tabelul nr. 3.3.1. pentru paşii de urmat pentru a crea un semne pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente). Pictogramele şi modificatorii pentru sunt reprezentate diferit pentru sistemele de armament şi vehicule. Majoritatea pictogramelor completează în întregime chenarul, iar modificatorul pentru mărime face parte din pictogramă, localizat de regulă în sectorul principal. Mobilitatea este reprezentată în afara chenarului ca un amplificator grafic. Există şi pictograme care respectă şablonul stabilit în capitolul I.

Figura nr. 3.3.1. Compunerea semnului convenţional pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente Tabelul nr. 3.3.1. Crearea semnelor convenţionale pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente în chenar Pasul nr. Pasul Exemplu Pasul 1.

Alege chenarul în funcţie de identitatea standard

NECLASIFICAT 87 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.3.1. Crearea semnelor convenţionale pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente în chenar Pasul nr. Pasul Exemplu TRUPE PROPRII/ ALIATE

/

Formele chenarului şi identitatea standard pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente din domeniul terestru Pasul 2.

Alege şi adaugă pictograma pentru sectorul principal

Pasul 3.

Alege şi adaugă un modificator

Pasul 4.

Alege şi adaugă un amplificator grafic de mobilitate

3. Pictogramă, modificator şi amplificator pentru reprezentarea armamentului, tehnicii de luptă şi echipamentelor 0324. - (1) În figura nr. 3.3.2. este reprezentată poziţia câmpurilor de informaţii în jurul chenarului semnului convenţional pentru armamentul, tehnica de luptă şi echipamentele forţelor proprii din domeniul terestru. Locul modificatorului este acelaşi indiferent de forma chenarului sau a identităţii standard.

Figura nr. 3.3.2. Pictogramă, modificator şi amplificator, câmpuri pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente 0325. - Tabelul nr. 3.3.2. oferă o descriere a câmpurilor fiecărui semn convenţional pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente, aşa cum se arată în figura nr. 3.3.2. NECLASIFICAT 88 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.3.2. Descrierea câmpurilor pentru reprezentarea pictogramei, modificatorului şi amplificatorului pentru semnele convenţionale pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente Text/ Câmp Titlul câmpului Descriere Grafică Semnul convenţional de bază pentru echipament A Pictogramă care poate include modificatorii pentru Ambele capabilităţi sau mărime C Cantitate Stabileşte numărul de itemi prezenţi Text Comentariile de stat Text liber. Poate fi folosit de către statul major G Text major pentru informaţiile solicitate de către comandant Text liber. Orice informaţie suplimentară care nu H Informaţii suplimentare Text este cuprinsă în alte câmpuri Gradul de încredere care poate fi amplasat deasupra informaţiei reprezentată printr-un semn convenţional. Poate fi sub forma unei litere sau a unui număr format din “încrederea în sursă” şi „credibilitatea informaţiei” Încrederea în sursă: A. foarte sigură B. considerată, de regulă, sigură C. destul de sigură J Evaluarea D. considerată, de regulă, nesigură Text E. nesigură F. gradul de siguranţă nu poate fi evaluat. Credibilitatea informaţiei: 1. confirmată de alte surse 2. probabil adevărată 3. posibil adevărată 4. îndoielnică 5.improbabilă/neverosimilă 6. nu poate fi evaluată pe baza acestui criteriu Eficienţa unităţii sau a echipamentului descris 1. complet operaţional K Capacitatea de luptă 2. substanţial operaţional Text 3. puţin operaţional 4. neoperaţional Identifică o semnătură electronică detectabilă „!” L Semnătură echipament Text pentru echipamentele ostile Numărul sau titlul comandamentului eşalonului M Unitate superioară Text superior al echipamentului reprezentat Identificare amic-inamic P (IFF)/ Caracteristică de Modalităţi şi coduri de identificare IFF/SIF. Text identificare selectivă (SIF) Săgeata arată direcţia de deplasare curentă sau Săgeată pentru direcţia planificată. Fără săgeată, este indicat locul precis Q de deplasare/Indicator Grafică sau care va fi construit, exceptând loc neafişat comandamentele R Reprezentare grafică a mobilităţii semnului Indicator mobilitate Grafică convenţional Un titlu alfanumeric unic prin care se identifică T Denumire unică Text un anumit model de echipament (număr) NECLASIFICAT 89 din 391

NECLASIFICAT

Câmp

Titlul câmpului

Descriere

V

Tip de tehnică

W

Câmp dată/oră

X

Altitudine/Adâncime

Y

Localizare

Z

Viteză Indicator pentru fals/lucrare falsă

AB

AC

Indicator Ţară

AD

Tip platformă Timp demontare echipament

AE AF

Identificator comun

atac

Text/ Grafică

Identifică denumirea unică (ex: AH-64 pentru Text elicopter de atac) Un titlu alfanumeric prin care se identifică grupul/câmpul dată/oră (ZZOOMMSSTLUNAA) sau “O/O” pentru „la ordin”. Câmpul dată/oră este compus dintr-un grup de şase cifre, unde ZZ = ziua, OO = ora, MM = minutul, T = sufixul pentru timpul local şi LUN = abrevierea din primele trei litere pentru reprezentarea lunii, urmată de alte 2 cifre AA = anul (ultimele două Text cifre ale numărului care exprimă anul). În cazul sistemelor automate, pot fi adăugate 2 cifre SS = secunda, înainte de sufixul pentru timpul local şi după minute. Notă: sintagma „la ordin” se foloseşte pentru o misiune care va fi executată cu siguranţă, fără precizarea momentului iniţierii acţiunii. În sistemul Înălţimea/adâncimea la care se află echipamentul NATO se utilizează sau tehnica faţă de sol, exprimată în metri. picioare (feet) Latitudine şi longitudine; coordonate Text rectangulare Indică viteza în mile maritime per oră sau km/h Text Indică faptul că echipamentul este unul fals

Grafică

Cod din trei litere care indică ţara de origine a unităţii. În timpul operaţiilor de răspuns la criză, acest câmp poate fi folosit pentru facţiuni sau Text grupări. (Numele facţiunilor, grupărilor trebuie scris în clar conform STANAG 1059). ELNOT sau CENOT Timp demontare echipament în minute

Text

Exemplu: Patriot pentru lansatorul de rachete de Text antiaeriană

4. Poziţia pictogramelor şi modificatorilor în interiorul unui octogon (Câmp A) în cazul semnelor convenţionale pentru reprezentarea unei unităţi din domeniul terestru 0326. - (1) Majoritatea semnelor convenţionale pentru reprezentarea armamentului şi tehnicii de luptă din domeniul terestru sunt pictograme care ocupă întreaga suprafaţă a chenarului, conform Figurii nr. 3.3.3.

NECLASIFICAT 90 din 391

NECLASIFICAT

Figura nr. 3.3.3. Poziţionarea pictogramei în cazul pictogramelor care ocupă toată suprafaţa chenarului (2) Totuşi, se intenţionează ca pe viitor, pentru semnele convenţionale pentru reprezentarea echipamentului din domeniul terestru să se utilizeze octogonul conform descrierii din capitolul I, paragraful 0120, ca bază pentru poziţionarea pictogramelor şi modificatorilor. Vezi figura nr. 3.3.4. TRUPE PROPRII/ALIATE

Figura nr. 3.3.4. Poziţionarea pictogramelor şi modificatorilor în cazul semnelor convenţionale pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente din domeniul terestru 5. Tipuri de armament, tehnică de luptă şi echipament 0327. - (1) În tabelul nr. 3.3.3. sunt prezentate tipurile de echipament şi tehnică de luptă de folosit în câmpul A al semnelor convenţionale pentru echipament şi tehnică de luptă. Majoritatea pictogramelor pentru echipament încarcă tot chenarul. Totuşi, există şi excepţii şi în aceste cazuri, pictogramele vor fi amplasate în sectorul principal (figura nr. 3.3.5.). Chenarele pentru forţele proprii/aliate (cercuri) sunt utilizate în tabelul nr. 3.3.3. doar pentru a ilustra poziţia din chenar a pictogramelor pentru echipament şi tehnică de luptă. Forma adecvată a chenarului pentru echipamentul de reprezentat va fi stabilită în practică. NECLASIFICAT 91 din 391

NECLASIFICAT

Figura nr. 3.3.5. Pictograme care ating marginile chenarului şi pictogramele din sectorul principal Tabelul nr. 3.3.3. Tipuri de armament, tehnică de luptă şi echipamente Tip de echipament Sisteme de armament Notă: Utilizarea segmentului indică un sistem de armament

Pictogramă/ Pictogramă cu Poziţie modificator Sisteme de armament

Observaţii

Puşcă Puşcă

Nu sunt

Puşcă care execută foc cu foc

Nu sunt

Puşcă semiautomată

Nu sunt

Puşcă automată

Nu sunt Mitraliere

Mitralieră

Nu sunt

Mitralieră de calibru mic

Nu sunt

Mitralieră de calibru mediu

Nu sunt

Mitralieră de calibru mare

Nu sunt Aruncător de grenade

Aruncător de grenade Notă: Utilizarea unui cerc în mijlocul axului arată un aruncător de grenade

Nu sunt Indicatorul mărimii este poziţionat pe jumătatea inferioară a axului Indicatorul mărimii este poziţionat pe jumătatea inferioară a axului Indicatorul mărimii este poziţionat pe jumătatea inferioară a axului

Lansator de grenade - uşor Lansator de grenade mediu Lansator de grenade - greu Aruncător de flăcări Aruncător de flăcări

Foloseşte sistemul modificatorilor de NECLASIFICAT 92 din 391

NECLASIFICAT

Tip de echipament

Pictogramă/ Pictogramă cu modificator

Poziţie

Observaţii mărime/rază şi regulile de poziţionare standard

Tun antiaerian Notă: Domul închis de la baza axului pentru radar indică faptul că sistemul de armament este utilizat în special în apărarea antiaeriană Tun antitanc Notă: Utilizarea literei V cu vârful în sus la baza axului indică faptul că sistemul de armament este folosit în special în apărarea antitanc

Tunuri Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie şi regulile de poziţionare standard Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie şi regulile de poziţionare standard Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie şi regulile de poziţionare standard Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie şi regulile de poziţionare standard

Sistem de armament cu tragere prin ochire directă Tun fără recul

Obuzier Notă: Cercul de la baza segmentului indică un sistem de armament care execută trageri prin ochire indirectă cu traiectorie curbă. Pe lângă aceasta, prezenţa celor două linii paralele, indică un obuzier Lansator de rachete Notă: Utilizarea semnului care acoperă tot axul indică un lansator de rachete Lansator de rachete antiaeriene sol-aer (SAM) Notă: Semnul pentru radar închis de la baza axului indică faptul că sistemul de armament este utilizat în special în apărarea antiaeriană Lansator de rachete antitanc Notă: Utilizarea literei V cu vârful în sus la baza axului indică faptul că sistemul de armament este folosit în special în lupta antitanc

Obuzier Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie şi regulile de poziţionare standard Lansator de rachete Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie şi regulile de poziţionare standard Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie şi regulile de poziţionare standard

Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie şi regulile de poziţionare standard

NECLASIFICAT 93 din 391

NECLASIFICAT

Tip de echipament Lansator de rachete aeraer Notă: Utilizarea unei linii la baza axului indică faptul că sistemul de armament este folosit în principal în lupta aer-aer Aruncător Notă: Cercul de la baza segmentului indică un sistem de armament care execută trageri prin ochire indirectă cu traiectorie verticală sau un aruncător

Pictogramă/ Pictogramă cu modificator

Poziţie

Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie (bătaie scurtă, medie şi lungă) şi regulile de poziţionare standard Aruncător Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/rază şi regulile de poziţionare standard Lansator de proiectile reactive

Lansator singular proiectile reactive

de

Lansator multiplu proiectile reactive

de

Observaţii

Instalaţie lansare rachete antitanc Notă: Utilizarea literei V cu vârful în sus la baza segmentului indică faptul că sistemul de armament respectiv este folosit, în special, în lupta antiblindate

Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/rază şi regulile de poziţionare standard Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/rază şi regulile de poziţionare standard Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/rază şi regulile de poziţionare standard

Armament neletal Armă neletală

Aruncător grenade

Dispozitiv de autoapărare cu şocuri electrice

Nu sunt

Tun cu apă

Nu sunt

neletal

de

Vehicul Un mijloc de transport (vehicul) autopropulsat, cu motor cu reacţie sau remorcat pentru a transporta o încărcătură pe pământ, pe mare, prin aer sau în spaţiu Vehicule blindate Maşină de luptă blindată Maşină de luptă a (AFV) infanteriei (MLI) Maşină de luptă blindată MLI cu echipamente C2 (AFV) cu echipamente C2 Transportor blindat (APC) Nu sunt Transportor blindat (APC)

amfibiu

Nu sunt NECLASIFICAT 94 din 391

NECLASIFICAT

Tip de echipament

Pictogramă/ Pictogramă cu modificator

Transportor blindat medical Vehicul blindat Notă: se va folosi aceeaşi pictogramă ca în cazul blindatelor Vehicul blindat cu mobilitate limitată în teren variat Vehicul blindat pentru recuperare/ evacuare

Poziţie

Observaţii Nu sunt Nu sunt

Nu sunt Nu sunt

Vehicul blindat pentru evacuare medicală

Nu sunt Indicatorul mărime este dispus vertical pe pictogramă, şi nu orizontal Indicatorul mărime este dispus vertical pe pictogramă, şi nu orizontal Indicatorul mărime este dispus vertical pe pictogramă, şi nu orizontal Indicatorul mărime este dispus vertical pe pictogramă, şi nu orizontal

Tanc

Tanc uşor

Tanc mediu

Tanc greu Tanc pentru recuperare Vehicule şi echipament de geniu Pod Notă: se utilizează aceeaşi pictogramă ca pentru semnul convenţional pentru măsuri de control

Nu sunt

Pod pe un vehicul utilitar

Nu sunt

Pod fix

Nu sunt

Pod plutitor

Nu sunt

Pod cu grinzi batante

Nu sunt

Pod cu punte concavă

Nu sunt

Echipament de foraj Notă: se va folosi aceeaşi pictogramă ca în cazul semnului convenţional pentru unitatea de foraj

Nu sunt NECLASIFICAT 95 din 391

NECLASIFICAT

Pictogramă/ Pictogramă cu modificator

Tip de echipament Echipament de foraj pe vehicul

Poziţie

Observaţii Nu sunt

Maşină de săpat şi împins pământ Maşină multifuncţională de săpat şi împins pământ

Nu sunt Nu sunt

Echipament de deminare

Nu sunt

Vehicul de deminare

Nu sunt

Echipament de plantare a minelor

Nu sunt

Vehicul de minelor

Nu sunt

plantare

a

Vehicule utilitare Vehicul cu destinaţie multiplă capabil să transporte trupe, dar care poate fi folosit în operaţii de comandă şi control, logistică, evacuări de răniţi, în accidente sau are alte întrebuinţări Vehicul utilitar

Nu sunt

Vehicul medical

Nu sunt

Evacuare răniţi

Nu sunt

Medic mobil pentru urgenţe

Nu sunt

Autobuz

Nu sunt

Vehicul cu capacitate de trecere limitată Vehicul cu capacitate de trecere mare în teren variat

Nu sunt Nu sunt

Vehicul semiremorcă

Nu sunt

Vehicul cu produse petroliere şi carburanţi

Nu sunt

Vehicul transport apă

Nu sunt Trenuri

Locomotivă tren

Nu sunt

Vagon

Nu sunt

Echipament CBRN Notă: Se va folosi aceeaşi pictogramă ca în cazul semnelor convenţionale pentru unitate CBRN

Altele Nu sunt NECLASIFICAT 96 din 391

NECLASIFICAT

Tip de echipament

Pictogramă/ Pictogramă cu modificator

Poziţie

Observaţii

Sistem computerizat

Nu sunt

Laser

Nu sunt

Mine terestre Mina terestră reprezintă un dispozitiv exploziv destinat a fi plasat sub, pe, sau în vecinătatea suprafeţei terestre sau a altei suprafeţe şi pentru a fi activată în prezenţa, apropierea sau contactul cu un vehicul terestru, avion sau barcă, inclusiv navă de desant Mină terestră (nespecificat) Notă: aceeaşi pictogramă Nu sunt ca şi în cazul semnului convenţional pentru măsuri de control Mină antipersonal Notă: aceeaşi pictogramă Reprezintă o mină ca şi în cazul semnului destinată să explodeze în convenţional pentru prezenţa, apropierea sau măsuri de control. contactul cu o persoană şi Notă: aceeaşi pictogramă care va incapacita, mări ca şi în cazul semnului sau ucide una sau mai convenţional pentru multe persoane (AAP-19) măsuri de control Mină terestră antitanc Notă: aceeaşi pictogramă Mină destinată să ca şi în cazul semnului imobilizeze sau să convenţional pentru distrugă un tanc (AAP-19) măsuri de control Dispozitiv exploziv improvizat (DEI) Un dispozitiv plasat sau fabricat într-o manieră improvizată încorporând substanţe chimice distructive, letale, toxice, Nu sunt IED pirotehnice sau incendiare şi destinat distrugerii, scoaterii temporare din luptă, hărţuirii sau inducerii în eroare. Poate încorpora materiale militare. Senzor Un echipament care detectează, şi poate indica, şi/sau înregistra obiecte şi activităţi datorită energiei sau particulelor emise, reflectate sau modificate de obiecte Senzor

Nu sunt

Senzor în poziţie

Nu sunt

Radar

Nu sunt Altele

Antene Set generator

Nu sunt

G

Nu sunt NECLASIFICAT 97 din 391

NECLASIFICAT

Tip de echipament

Pictogramă/ Pictogramă cu modificator

Poziţie

Sistem operaţii psihologice

Observaţii Nu sunt

BOMB

Bombă

Nu sunt

Mină (dispozitiv) cursă Un dispozitiv proiectat construit sau adaptat pentru a ucide sau a răni, care funcţionează când o persoană îl mişcă, apropie un obiect aparent inofensiv sau execută o acţiune aparent neprimejdioasă

Nu sunt

6. Modificatori Sector 1 şi 2 0328. - Modificatorii din sectorul 1 şi 2 sunt destinaţi furnizării unor informaţii suplimentare cu privire la pictograma semnului convenţional. În prezentul manual, nu sunt prezentaţi astfel de modificatori pentru reprezentarea sistemelor de armament, tehnică de luptă şi echipamente. 7. Amplificatori indicatori de mobilitate 0329. - În tabelul nr. 3.3.4. se regăsesc amplificatorii indicatorilor de mobilitate pentru tipurile de echipament în câmpul R al semnelor convenţionale pentru echipament şi tehnică de luptă. Tabel nr. 3.3.4. Indicator mobilitate (Câmp R). Tip mobilitate

Pictogramă

Poziţie (fără chenar)

Amfibiu Barjă Pe zăpadă (maşină de forţă) animal de povară Cale ferată Sanie Tractat Şenile Pe roţi (teren variat) Pe roţi (cu mobilitate limitată) Pe roţi şi şenile NECLASIFICAT 98 din 391

Poziţie (în chenar)

NECLASIFICAT

8. Indicatori de calibru şi bătaie pentru armament şi tehnică de luptă 0330. - (1) În reprezentarea semnelor convenţionale pentru armament şi tehnică de luptă sunt adăugate linii verticale sau orizontale pentru indicatorii de calibru sau bătaie. Dacă un semn convenţional nu conţine astfel de linii, înseamnă că este reprezentat doar echipamentul şi tehnica de luptă de bază. Liniile suplimentare au următoarele semnificaţii: a) o linie - armament uşor sau cu bătaie mică; b) două linii - armament mediu sau cu bătaie medie; c) trei linii - armament greu sau cu bătaie mare. (2) Pentru sistemele care depăşesc nivelul de „armament greu sau cu bătaie MARE”, se utilizează indicatorii pentru armament greu sau cu bătaie lungă. (conform tabelului nr. 3.3.5.) Tabelul nr. 3.3.5. Exemple de indicatori de calibru sau bătaie pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente Greutate/ Armament mediu/ uşor/ Armament Sistem Bătaie/calibru Armament Bătaie medie bătaie mică greu/Bătaie mare standard (intermediar) Artilerie ghintuită

Calibru şi bătaie 120 mm sau mai Mai mult de 120 mm Mai mult de 160 dar nu mai mult de mm dar nu mai maximă1 mic 160 mm mult de 210 mm

Aruncător

Calibru

Semi trailer

Capacitatea încărcăturii Greutate

Elicopter utilitar Distanţă

60 mm sau mai Mai mult de 60 mm dar mai mică de 107 mic mm Mai puţin de 12 Între 12 tone şi 40 tone tone Mai puţin de 2 Între 2 tone (4,000 lbs) şi 5 tone (10,000 tone (4,000 lbs) lbs) Mai puţin de 240 Între 240 şi 320 mile marine mile marine

107 mm sau mai mare Mai mult de 40 tone Mai mult de 5 tone (10,000 lbs) Mai mult de 320 mile marine

Vehicul utilitar Mai puţin de 300 Între 300 tone şi Mai mult de 1.700 amfibiu Capacitate 1.700 tone tone tone (forţe terestre) 1. În cadrul armei artilerie este şi categoria „armament foarte greu”, calibru mai mare de 210 mm, în acest caz semnul convenţional nefiind însoţit de modificator de semn SECŢIUNEA a 4-a Semne convenţionale pentru elementele de infrastructură din domeniul terestru 1. Generalităţi 0331. - Elementele de infrastructură sunt amplasamente care încorporează structuri permanente, semi-permanente şi temporare. Prezenta secţiune cuprinde un sistem standard de elaborare a semnelor convenţionale pentru acestea. Se vor evita utilizarea semnelor convenţionale, sau a combinaţiilor şi modificărilor aduse semnelor convenţionale, care diferă de cele cuprinse în

NECLASIFICAT 99 din 391

NECLASIFICAT

prezentul manual. Dacă, după o căutare printre pictogramele stabilite, este necesară crearea unui nou semn convenţional, atunci semnificaţia noului semn va fi explicată în legendă. 2. Compunerea semnelor convenţionale pentru elemente de infrastructură 0332. - Semnul convenţional pentru elemente de infrastructură este compus din chenar, fond (culoare), pictogramă pentru elementul de infrastructură, modificator text sau grafic (figura nr. 3.4.1.) şi amplificator grafic sau text. Pentru a crea un semn convenţional pentru elemente de infrastructură se urmează paşii din tabelul nr. 3.4.1. Figura nr. 3.4.1.

Compunerea semnului convenţional pentru elemente de infrastructură Tabelul nr. 3.4.1. Crearea semnelor convenţionale pentru echipament şi tehnică de luptă în chenar Pasul nr. Pasul Exemplu Pasul 1.

Alege chenarul în funcţie de identitatea standard

Formele chenarului şi identitatea standard pentru elemente de infrastructură din domeniul terestru Pasul 2.

Pasul 3.

Pasul 4.

Alege şi adaugă pictograma pentru sectorul principal Alege şi adaugă un modificator fie în sectorul 1sau sectorul 2, dacă este posibil, sau dacă acest lucru este solicitat Alege şi adaugă un modificator secundar, fie în sectorul 1 sau sectorul 2, dacă este posibil, sau este necesar pentru vizualizare. Notă: Un singur modificator este permis pe poziţia repartizată NECLASIFICAT 100 din 391

Nu sunt specificaţi modificatori sectorul 2 în prezent

NECLASIFICAT

3. Câmpurile semnelor convenţionale pentru infrastructura din domeniul terestru 0333. - În figura nr. 3.4.2. este reprezentată poziţia pictogramelor, modificatorii şi amplificatorii semnelor convenţionale pentru infrastructură, în jurul chenarului semnului convenţional pentru forţele proprii din domeniul terestru. Pictogramele, modificatorii şi amplificatorii semnelor convenţionale pentru infrastructură îşi păstrează locul, indiferent de forma chenarului sau a afilierii.

Figura nr. 3.4.2. Câmpuri pictogramă, modificator şi amplificator pentru elementele de infrastructură 4. Poziţia pictogramelor şi modificatorilor în interiorul unui octogon (Câmp A) al semnelor convenţionale pentru reprezentarea elementelor de infrastructură 0334. - (1) În cazul semnelor convenţionale pentru reprezentarea elementelor de infrastructură din domeniul terestru, octogonul (descris în capitolul I, paragraful 0116) serveşte ca bază pentru amplasarea pictogramelor şi modificatorilor. Octogonul este împărţit în 3 sectoare, specificându-se locul pictogramelor şi modificatorilor, precum şi mărimea acestora. În figura nr. 3.4.3. sunt exemple care prezintă sectoarele pentru fiecare formă a chenarului. Mărimea literelor în cazul pictogramelor text şi a modificatorilor va varia în funcţie de numărul de litere folosite.

NECLASIFICAT 101 din 391

NECLASIFICAT

Figura nr. 3.4.3. Poziţionarea pictogramelor şi modificatorilor (2) De regulă, pictogramele nu trebuie depăşească suprafaţa sectorului principal al octogonului sau să atingă marginea interioară a chenarului. Totuşi, există excepţii de la această regulă, cazuri în care pictogramele vor ocupa întregul chenar, depăşind astfel dimensiunea sectorului principal al octogonului şi atingând marginea interioară a chenarului (conform figurii nr. 3.4.4.). Acestea poartă denumirea de pictograme.

Figura nr. 3.4.4. Poziţia pictogramei în cazul pictogramelor pe toată suprafaţa chenarului 5. Câmpuri pictogramă, modificator şi amplificator 0335. - Se va consulta paragraful 0114 al capitolului I pentru o descriere a amplificatorilor şi pentru mai multe informaţii. Tabelul nr. 3.4.2. oferă o descriere a câmpurilor pictogramă, modificator şi amplificator al fiecărui semn convenţional pentru elemente de infrastructură, aşa cum se arată şi în figura nr. 3.4.3. Tabelul nr. 3.4.2. Descrierea câmpurilor sub formă de pictogramă, modificator şi amplificator pentru semnele convenţionale pentru elemente de infrastructură Câmp Titlul câmpului Descriere Text/grafică Semnul convenţional de bază pentru elemente Semn de infrastructură care include o pictogramă şi Ambele A convenţional poate include modificatorii pentru capabilităţi Comentariile de Text liber. Poate fi folosit de către statul major pentru informaţiile solicitate de către Text G stat major comandant Text liber. În cazul elementelor de infrastructură, acest câmp este utilizat pentru a Informaţii descrie natura specifică a elementelor de Text H suplimentare infrastructură, cum ar fi de producţie, procesare sau depozit Grad de încredere care poate fi amplasat Text J Evaluare deasupra informaţiei reprezentată printr-un semn convenţional. Poate fi sub forma unei litere sau a unui număr format din “încrederea în sursă” şi „credibilitatea informaţiei” Încrederea în sursă: A. foarte sigură B. considerată, de regulă, sigură C. destul de sigură D. considerată, de regulă, nesigură E. nesigură F. gradul de încredere nu poate fi evaluat. Credibilitatea informaţiei: 1. confirmată de alte surse NECLASIFICAT 102 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.4.2. Descrierea câmpurilor sub formă de pictogramă, modificator şi amplificator pentru semnele convenţionale pentru elemente de infrastructură Câmp Titlul câmpului Descriere Text/grafică 2. probabil adevărată 3. posibil adevărată 4. îndoielnică 5. improbabilă/neverosimilă 6. nu poate fi evaluată pe baza acestui criteriu Capacitatea elementului de infrastructură K Capacitate Text reprezentat Numărul sau denumirea structurii de care M Eşalon superior aparţine Text Indicator pentru Utilizat pentru a indica poziţia exactă a Q direcţia de elementului de infrastructură sau pentru a grupa Grafică elementele de infrastructură multiple deplasare poziţia/poziţiile Indicator pentru Utilizat pentru a indica comandamentului. În aceeaşi poziţie pot fi mai Grafică S comandament multe comandamente Un titlu alfanumeric unic prin care se identifică T Denumire unică un anumit model de echipament (număr) Text Un titlu alfanumeric prin care se identifică grupul dată/oră (ZZOOMMSSTLUNAA) sau “O/O” pentru „la ordin”. Câmpul dată/oră este compus dintr-un grup de şase cifre, unde ZZ = ziua, OO = ora, MM = minutul, T = sufixul pentru timpul local şi LUN = abrevierea din primele trei litere pentru reprezentarea lunii, W Câmp dată/timp urmată de alte 2 cifre AA = anul (ultimele două Text cifre ale numărului care exprimă anul). În cazul sistemelor automate, pot fi adăugate 2 cifre SS = secunda, înainte de sufixul pentru timpul local şi după minute. Notă: sintagma „la ordin” se foloseşte pentru o misiune care va fi executată cu siguranţă, fără precizarea momentului iniţierii acţiunii. Altitudine/ Înălţimea/adâncimea echipamentului sau a X Text tehnicii faţă de sol, exprimată în „picioare” Adâncime Latitudine şi longitudine; coordonate Y Localizare Text rectangulare Indică viteza în mile maritime per oră sau km/h Text Z Viteză Indicator pentru Indică faptul că este o lucrare falsă pentru a AB atac fals/lucrare induce în eroare Grafică falsă Cod din trei litere care indică ţara sau proprietarul instalaţiei. Acest câmp poate fi AC Indicator Ţară folosit pentru facţiuni sau grupări în activităţile Text de stabilitate Indică tipul compunerii instalaţiei: - dezvoltare Compunerea - cercetare AI elementelor de - producţie Text - servicii infrastructură - depozit - utilităţi

NECLASIFICAT 103 din 391

NECLASIFICAT

6. Pictograme elemente de infrastructură 0336. - În tabelul nr. 3.4.3. se regăsesc pictogramele elementelor de infrastructură utilizate pentru reprezentarea semnelor convenţionale pentru unităţile din domeniul terestru, în zona A a semnului convenţional. Acele pictograme care apar în secţiunea destinată reprezentării unităţilor şi echipamentului a prezentei secţiuni, pot fi utilizate pentru a crea semne convenţionale pentru elementele de infrastructură.

Figura nr. 3.4.5. Pictograme sectorul principal Tabelul nr. 3.4.3. Pictograme pentru elementele de infrastructură Pictogramă/ Funcţie Poziţie Observaţii modificator Pictogramele pentru transport şi Aeroport/Bază aeriană pistă reprezintă împreună Notă: Se va utiliza aceeaşi pictograma pentru aeroport/bază pictogramă ca în cazul aeriană. Aceasta este o excepţie semnului convenţional de la regulile de bază de pentru unităţi APOD/APOE construire a semnelor Linia orizontală trebuie să atingă Depozit ilegal de armament marginea chenarului. Aceasta şi muniţie este o excepţie de la regulile de bază de construire a semnelor Locaţii de pe lista neagră

BLK

Nu sunt

Antenă de transmitere a posturilor radio-tv

Nu sunt

CBRN Notă: Se va folosi aceeaşi pictogramă ca pentru semnele convenţionale pentru unităţile CBRN

De obicei utilizată cu pictograma pentru apărare CBRN

Electricitate

Nu sunt

Distribuţie alimente

Linia orizontală trebuie să atingă marginea chenarului. Aceasta este o excepţie de la regulile de bază de construire a semnelor

NECLASIFICAT 104 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.4.3. Pictograme pentru elementele de infrastructură Pictogramă/ Funcţie Poziţie modificator Locaţii de pe lista gri

GRAY

Observaţii

Nu sunt

Gropi comune

Nu sunt

Clădire pentru tratament medical (Spital) Notă: Se va folosi aceeaşi pictogramă ca pentru semnul convenţional pentru clădire pentru tratament medical

Pictograma pentru servicii medicale este o pictogramă care atinge marginile interioare ale chenarului. Aceasta este o excepţie de la regulile de bază de construire a semnelor Pictograma pentru spital este o pictogramă care atinge marginile interioare ale chenarului. Trebuie să atingă şi limitele chenarului. Aceasta este o excepţie de la regulile de bază de construire a semnelor

Mină

Nu sunt

Servicii medicale Notă: Se va folosi aceeaşi pictogramă ca pentru semnul convenţional pentru unitatea de servicii medicale

Poate fi redusă şi utilizată ca modificator

Nuclear (Non-CBRN). Clădire comercială care procesează materiale nucleare

Electricitate nucleară

Presa tipărită

Nu sunt

Staţie cale ferată Notă: Se va folosi aceeaşi pictogramă ca pentru semnul convenţional pentru unitatea de CF

Pictogramele de transport şi naval formează împreună pictograma pentru portul la mare/baza navală. Aceasta este o excepţie de la regulile de bază de construire a semnelor

Casă sigură

SAFE

Nu sunt

Port maritim/Bază navală Notă: se va folosi aceeaşi pictogramă ca în cazul semnului convenţional pentru SPOD/SPOE Şantier naval Clădiri pentru construcţii şi reparaţii

YRD

Principal şi sectorul 1

NECLASIFICAT 105 din 391

Pictogramele de transport şi naval formează împreună pictograma pentru portul la mare/baza navală. Aceasta este o excepţie de la regulile de bază de construire a semnelor Pictogramele naval şi şantier formează împreună pictograma pentru şantier naval. Aceasta

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.4.3. Pictograme pentru elementele de infrastructură Pictogramă/ Funcţie Poziţie modificator

Observaţii

este o excepţie de la regulile de bază de construire a semnelor Telecomunicaţii civile

Nu sunt

Apă Notă: Aceeaşi pictogramă ca în cazul semnului convenţional pentru unitatea de apă Tratare apă Notă: Aceeaşi pictogramă ca în cazul semnului convenţional pentru unitatea de purificare a apei

Nu sunt

Nu sunt

WHT

Locaţie de pe lista albă

Nu sunt

7. Sector 1 Modificatori 0337. - Modificatorii sectorului 1 (figura nr. 3.4.6.) oferă informaţii suplimentare privind pictograma semnului convenţional. Tabelul nr. 3.4.4. cuprinde modificatorii de utilizat în cazul semnelor convenţionale pentru infrastructură, în sectorul 1 al câmpului A al semnului convenţional.

Figura nr. 3.4.6. Pictograme sectorul 1 Tabelul nr. 3.4.4. Modificatori elemente de infrastructură Pictogramă/ Funcţie Poziţie Observaţii modificator Chimic, biologic, radiologic, nuclear (CBRN) De obicei utilizată cu pictograma pentru apărarea CBRN Biologic

B CBRN Biologic De obicei utilizată cu pictograma pentru apărarea CBRN

Chimic

C CBRN Chimic NECLASIFICAT 106 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 3.4.4. Modificatori elemente de infrastructură Pictogramă/ Funcţie Poziţie Observaţii modificator De obicei utilizată cu pictograma pentru apărarea CBRN Nuclear

N CBRN Nuclear Energie electrică

Energie electrică cărbune

Poate fi utilizată cu pictograma pentru energie electrică

CO Energie electrică produsă din cărbune Poate fi utilizată cu pictograma pentru energie electrică

Energie electrică – ape geotermale

GT Energie electrică obţinută din ape geotermale Poate fi utilizată cu pictograma pentru energie electrică

Energie electrică hidroelectric

Energie electrică – gaze naturale

HY Energie electrică - Hidroelectric Poate fi utilizată cu pictograma pentru energie electrică

NG Energie electrică din gaze naturale Poate fi utilizată cu pictograma pentru energie electrică

Energie electrică păcură

Energie electrică obţinută din păcură Telecomunicaţii Radiotelecomunicaţii civile

R

Nu sunt

Telecomunicaţii civile - telefon

T

Nu sunt

TV

Nu sunt

Telecomunicaţii civile - televiziune

8. Modificatori sectorul 2 0338. - Modificatorii pentru Sectorul 2 prezintă, de asemenea, informaţii suplimentare privind pictograma semnului convenţional. În prezentul manual, nu sunt prezentaţi astfel de modificatori. NECLASIFICAT 107 din 391

NECLASIFICAT

CAPITOLUL IV Semne convenţionale maritime 1. Scop 0401. - Acest capitol cuprinde simbolurile pentru operaţii specifice domeniului maritim. 2. Caracteristicile semnelor convenţionale în domeniul maritim 0402. - Domeniul maritim este compus din lupta la suprafaţă şi lupta sub apă. 0403. - În domeniul maritim, o navă este în acelaşi timp o unitate şi un echipament şi este reprezentată în mod normal de un simbol de suprafaţă sau sub apă cu conturul specific echipamentului. Echipamentele fără personal pot fi reprezentate în dimensiunea la suprafaţă sau sub apă, ca purtător de senzori (vehicul sub apă telecomandat/AUV) sau armament (mine sau torpile), în staţionare sau în mişcare. 0404. - Dimensiunea la suprafaţă conţine o multitudine de nave/ambarcaţiuni non-militare şi obiecte staţionare (ex. platforme de foraj), care fac obiectul principalelor operaţii militare (protecţia, controlul, interzicerea, obţinerea accesului, distrugerea). 3. Conţinut şi structură 0405. - Acest capitol oferă bazele construcţiei simbolurilor maritime. Capitolul este structurat pe două secţiuni. Secţiunea 1 pentru semnele convenţionale la suprafaţă şi Secţiunea a 2-a pentru simboluri sub apă. Fiecare secţiune conţine semne convenţionale militare, non-militare şi civile. 0406. - Semnele convenţionale menţionate mai sus sunt, în consecinţă, împărţite în: a) unităţi, echipamente şi obiecte în lupta la suprafaţă, b) unităţi, echipamente şi obiecte în lupta sub apă. 0407. - Semnele convenţionale de măsură a controlului asupra domeniului maritim (puncte, linii, suprafeţe, raioane, puncte de comandă, poziţii standard, urgenţe, pericole şi geamanduri) sunt prezentate în capitolul VII. 4. Dezvoltări ulterioare 0408. - Acest capitol stabileşte un standard unic pentru domeniul semnelor convenţionale maritime. Acesta include o varietate de semne convenţionale şi modificatori. Pentru a ne asigura că toate semnele convenţionale şi modificatorii prezentaţi aici, pot fi ilustrate în toate situaţiile, ele trebuie să poată fi încadrate în conturul de octogon prezentat în figura nr. 4.1.1. şi să respecte regulile prevăzute în capitolul I.

NECLASIFICAT 108 din 391

NECLASIFICAT

SECŢIUNEA 1 Semne convenţionale la suprafaţa apei Structura împărţirii semnelor convenţionale 0409. - Unităţile, echipamentele şi obiectele operaţiilor maritime la suprafaţă, descrise în paragraful 0403 şi 0404, sunt sub divizate în: a) obiecte (unităţi) militare de suprafaţă, constând în: - unităţi (nave) de luptă de suprafaţă; - unităţi pentru acţiuni amfibii; - unităţi de luptă de minare/contra minelor; - unităţi cu misiuni specifice; - tehnică militară auxiliară/necombatantă; b) obiecte non-militare (nave, ambarcaţiuni şi instalaţii). Compunerea semnelor convenţionale la suprafaţa apei 0410. - Un semn convenţional la suprafaţa apei este compus din: chenar, culoare (de umplere), semne funcţionale (pictograme şi/sau litere), modificatori şi amplificatori (ex. etichete) (figura nr. 4.1.1.). Tabelul nr. 4.1.1. ilustrează procesul de realizare a semnelor convenţionale la suprafaţa apei. Sector 1 de modificări/completări

Formă

Pictogramă Culoar e

Sector 2 de modificări/completări

Figura nr. 4.1.1. Compunerea semnelor convenţionale la suprafaţa apei

Etapa 1

Tabelul nr. 4.1.1. Procesul de compunere a semnelor convenţionale folosite pentru mediul lupta la suprafaţă Etapa Conţinutul etapei Exemplu nr. Se alege chenarul exterior, ţinând cont de identitatea standard

apeiSuprafaţa

În aşteptare

Identităţi maritime standard şi chenare exterioare Necunoscut Presupus Amic Neutru Suspect amic

NECLASIFICAT 109 din 391

Ostil

Etapa a 3-a

Se alege şi se introduce pictograma din sectorul principal.

Se alege şi se adaugă modificatorul, în unul din cele două câmpuri dedicate, dacă este necesar şi este permisă folosirea semnelor convenţionale modificatoare.

a 4-aEtapa

a 2-aEtapa

NECLASIFICAT

Se alege şi se adaugă al doilea modificator, în unul din cele două câmpuri dedicate, dacă este necesar şi este permisă folosirea simbolurilor modificatoare. NOTĂ: este permisă folosirea unui singur simbol modificator în fiecare câmp dedicat. Pictograme şi modificatori 0412. - Toate pictogramele vor fi dispuse în sectorul „PRINCIPAL” al octogonului separator.

pictogramele pot fi redimensionate, ţinându-se cont de prezenţa sau absenţa modificatorilor, astfel încât să se asigure lizibilitatea. Semnele convenţionale pot fi simple sau compuse. 0413. – (1) Modificatorii pot fi poziţionaţi deasupra, în sectorul 1 al octogonului separator, şi dedesubt, în sectorul 2 al octogonului separator (vezi figura nr. 4.1.2.). Câte un sigur separator poate fi plasat într-unul din câmpurile 1 sau 2 la un moment dat, pentru a păstra lizibilitatea.

Figura nr. 4.1.2. Sectoarele pentru pictograme şi modificatori, în cazul semnelor convenţionale pentru lupta la suprafaţă (2) În cazul semnelor convenţionale pentru lupta la suprafaţă modificatorii folosiţi în câmpul 1 sunt folosiţi pentru a sublinia 1) zona/raionul misiunii/acţiunii, 2) dotarea cu un anumit sistem de armament, 3) cantitatea de tehnică, valabile pentru un anumit simbol. Simbolurile respective sunt prezentate în tabelul nr. 4.1.2. Tabelul nr. Modificator AAW ASW E EW ISR

4.1.2. Modificatorii folosiţi în câmpul 1, pentru lupta la suprafaţă Nume Tipul Lupta antiaeriană Zona/raionul de acţiune Lupta antisubmarin Zona/raionul de acţiune Escortă Zona/raionul de acţiune Război electronic Zona/raionul de acţiune Informaţii, supraveghere, recunoaştere Zona/raionul de acţiune NECLASIFICAT 110 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. Modificator MCM MD ME MW RMV SOF SUW B G M T H

4.1.2. Modificatorii folosiţi în câmpul 1, pentru lupta la suprafaţă Nume Tipul Lupta contra minei Zona/raionul de acţiune Apărarea contra rachetelor Zona/raionul de acţiune Medical (Facilităţi Role 2+) Zona/raionul de acţiune Folosirea în luptă a minelor Zona/raionul de acţiune Vehicul multirol telecomandat Zona/raionul de acţiune Forţe pentru operaţii speciale Zona/raionul de acţiune Lupta la suprafaţă Zona/raionul de acţiune Rachetă balistică Capabilităţile armamentului Rachetă teleghidată Capabilităţile armamentului Alte rachete teleghidate Capabilităţile armamentului Torpilă Capabilităţile armamentului Dronă echipată Capabilităţi active Elicopter echipat pentru decolare şi Capabilităţi active aterizare verticală pe navă

(3) Modificatorii (factorii care influenţează) din sectorul 2 sunt folosiţi pentru a indica: propulsia navei, capacitatea de manevra (manevrabilitatea) navei, tonajul navei, capacitatea de încărcare, sau controlul USV al unei anumite pictograme. În tabelul nr. 4.1.3. sunt enumeraţi modificatorii din sectorul 2 pentru suprafaţa apei. Modificatorii aceştia sunt prezentaţi în tabelul nr. 4.1.9. Tabelul nr. 4.1.3. Modificatori pentru Sectorul 2 la suprafaţa apei Modificator Nume Tipul N Putere Nucleară Propulsia navei H Greu Capacitatea navei (tonajul) L Uşor Capacitatea navei (tonajul) M Mediu Capacitatea navei (tonajul) D Platformă de Încărcare Capacitate de Încărcare LOG Logistică Capacitate de Încărcare T Rezervor (Tanc) Capacitate de Încărcare V Vehicul Capacitate de Încărcare F Rapid Capacitatea de manevra sau manevrabilitatea J Pernă Pneumatică (Aer) Capacitatea de manevra sau manevrabilitatea AC Pernă Pneumatică (Aer) -(USA only) Capacitatea de manevra sau manevrabilitatea K Ambarcaţie cu Aripi Portante/Imerse Capacitatea de manevra sau manevrabilitatea AUT Control Autonom Controlul unui USV RP Pilot Automat Controlul unui USV EXP Nerecuperabil/consumabil Controlul unui USV Amplificatori 0414. - (1) Pe display-ul tactic, informaţia despre un obiect afişat este dată de simbol prin forma chenarului, pictograma/literă şi codul de culoare. Totuşi, mai există informaţii adiţionale sau altele care nu pot fi reprezentate prin mijloace grafic ci doar în scris (alfanumeric).

NECLASIFICAT 111 din 391

NECLASIFICAT

(2) Aceste informaţii pot fi reprezentate în câmpuri secundare în afara display-ului tactic, o metodă care ar suprasolicita operatorul şi de aceea nu va fi luată în considerare, sau prin folosirea unor amplificatori sub forma unor etichete stilizate. (3) Scopul marcatorilor descrişi în această secţiune este de a standardiza informaţiile alfanumerice adiţionale despre identitate, mişcare şi locaţie, capabilităţi, etc. În figura nr. 4.1.3. este prezentat locul de dispunere a marcatorilor în cadrul simbolului. Locul de dispunere al marcatorului este acelaşi indiferent de forma chenarului sau de apartenenţă. (4) Marcatorii folosiţi pentru simbolurile din domeniul „maritim” necesită un volum mai redus de informaţie de afişat pe display-ul tactic în comparaţie cu simbolurile din domeniul „terestru”. Marcatorii din domeniul maritim vor fi amplasaţi imediat în partea dreaptă a simbolului, fiind în măsură să separe poziţiile care-l înconjoară. (5) Un set de marcatori pentru simbolurile referitoare la „suprafaţa apei”, incluzând numele obiectului, viteza şi timpul, (capitolul I, figura nr. 1.2.3.) vor fi reprezentaţi în cinci câmpuri standard în dreapta simbolului ca în figura nr. 4.1.3. Poziţia câmpurilor standard diferă de cele folosite pentru simbolurile din domeniul terestru. (6) Pe display-ul tactic, în modul de afişaj standard, marcatorii nu sunt afişaţi. Este sarcina operatorului să definească şi să afişeze informaţia considerată a fi necesară. În plus, utilizatorul trebuie să fie în măsură să poată micşora numărul amplificatorilor afişaţi pentru a reduce încărcarea ecranului dar şi să îi afişeze din nou, la nevoie, în conformitate cu situaţia tactică. (7) Indicatorul pentru viteză este un amplificator dinamic care descrie viteza şi direcţia mişcării (cursului) şi îşi are originea în centrul obiectului. Lungimea acestuia corespunde vitezei obiectului.

Direcţia de deplasare Figura nr. 4.1.3. Câmpurile amplificatorilor pentru simboluri la suprafaţa apei Tabelul nr. 4.1.4 cuprinde posibilităţile de afişare a informaţiei pentru obiecte militare şi non-militare prin amplificatori. Prefix (când este Câmp Titlul câmpului Descriere (alternative) aplicabil) 1 Număr ţintă Sistemul de număr ţintă TN NECLASIFICAT 112 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 4.1.4 cuprinde posibilităţile de afişare a informaţiei pentru obiecte militare şi non-militare prin amplificatori. Prefix (când este Câmp Titlul câmpului Descriere (alternative) aplicabil) Numele navei, număr de bordaj ori număr 2 Nume atribuit, call sign internaţional sau pe misiune (mission/international call sign) Poziţie Drum [grade]/viteză [noduri] şi/ori Mişcare relevment [grade]/distanţă [mile marine] 3 B/D DTG 4

Identificare

5

Informaţii suplimentare

Dată-timp Statul de care aparţine/naţionalitate (STANAG 1059 – grup de 3 litere) sau organizaţia (ONU, NATO, UE) Orice alte informaţii (ex. IFF/AIS) Pentru navele amice: - starea senzorilor şi armamentului, autonomie, etc. Pentru alte nave: credibilitatea informaţiei

-

-

Pictograme pentru suprafaţa apei 0415. - (1) Tabelul nr. 4.1.5. (nave militare), tabelul nr. 4.1.6. (nave civile) şi tabelul nr. 4.1.7. (navă proprie) conţin subsetul de pictograme pentru marină la suprafaţă. (2) Codurile de 2 şi de 3 litere folosite în pictogramele de marină la suprafaţa apei (tabelul nr. 4.1.5.) sunt în conformitate cu STANAG 1166 (Ediţia 7). (3) Pictogramele de marină la suprafaţa apei non-militare, civile (tabelul nr. 4.1.6.) sunt afişate cu un chenar de identificare de culoare standard, dar cu o pictogramă simbol albă pentru a o diferenţia de navele militare. Codurile cu o singură literă folosite în pictogramele navelor comerciale sunt derivate din STANAG 1166 ca a treia literă, specificând tipul navei comerciale. Pentru alte tipuri de nave de suprafaţă non-militare, pictogramele/codurile de litere ale simbolului au fost alese fără referinţe STANAG. Pentru folosirea optimă a simbolurilor, simbolurile civile pot fi afişate în mărime redusă fără chenar dar cu culoarea de identitate standard. (4) Simbolurile din Tabelele nr. 4.1.5. la 4.1.7. sunt afişate într-un octogon. (5) Simbolul singular al navei proprii (tabelul nr. 4.1.7.) este necesar pentru a afişa poziţia proprie într-un mod de afişare cu centrul deplasat (descentrat). Tabelul nr. 4.1.5. Pictograme pentru marină la suprafaţa apei - militare Încadrarea Descriere Semn semnului în convenţional Limba română Limba engleză chenar DOMENIUL LA SUPRAFAŢA APEI MILITAR

SEA SURFACE TRACK

Observaţii Nu

NU

MILITARY

Nu NECLASIFICAT 113 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 4.1.5. Pictograme pentru marină la suprafaţa apei - militare Încadrarea Descriere Semn semnului în convenţional Limba română Limba engleză chenar DE LUPTĂ

Observaţii

COMBATANT

Nu

SURFACE COMBATANT, LINE

Nu

CARRIER

Nu

BATTLESHIP

Nu

CRUCIŞĂTOR PURTĂTOR DE RACHETE GHIDATE

CRUISER, GUIDED MISSILE

Nu

DISTRUGĂTOR

DESTROYER

Nu

FREGATĂ

FRIGATE

Nu

CORVETĂ

CORVETTE

Nu

NAVĂ DE LUPTĂ DE SUPRAFAŢĂ

PORTAVION

NAVĂ DE LUPTĂ

NAVĂ DE LUPTĂ DE LITORAL

LITTORAL COMBATANT SHIP

Nu

NAVĂ DE LUPTĂ AMFIBIE

AMPHIBIOUS WARFARE SHIP

Nu

AMPHIBIOUS FORCE FLAGSHIP / AMPHIBIOUS COMMAND SHIP

Nu

AMPHIBIOUS ASSAULT, NON-SPECIFIED

Nu

NAVĂ COMANDANT AMFIBIE NAVĂ AMFIBIE DE ASALT, NESPECIFICAT

NECLASIFICAT 114 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 4.1.5. Pictograme pentru marină la suprafaţa apei - militare Încadrarea Descriere Semn semnului în convenţional Limba română Limba engleză chenar NAVĂ AMFIBIE DE ASALT, ÎN GENERAL

AMPHIBIOUS ASSAULT SHIP, GENERAL

NAVĂ AMFIBIE DE ASALT, MULTIROL

AMPHIBIOUS ASSAULT SHIP,

Observaţii

Nu

Nu

MULTI-PURPOSE

NAVĂ AMFIBIE DE TRANSPORT, DOC

AMPHIBIOUS TRANSPORT, DOCK

Nu

NAVĂ AMFIBIE DE ASALT, PORTELICOPTER

AMPHIBIOUS ASSAULT SHIP, HELICOPTER

Nu

NAVĂ DE DESANT

LANDING SHIP

Nu

NAVĂ DE DEBARCARE

LANDING CRAFT

NAVĂ DE LUPTĂ MINARE DEMINARE

MINE WARFARE VESSEL

PUITOR DE MINE

MINELAYER

DRAGOR DE MINE

MINESWEEPER

DRAGOR DE MINE, DRONĂ

MINESWEEPER, DRONE

VĂNĂTOR DE MINE

MINEHUNTER

NECLASIFICAT 115 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 4.1.5. Pictograme pentru marină la suprafaţa apei - militare Încadrarea Descriere Semn semnului în convenţional Limba română Limba engleză chenar MINE NAVĂ SUPORT COUNTER MCM MEASURE SUPPORT SHIP MĂSURI DE CONTRACARARE A MINELOR

MINE COUNTERMEASURES

ŢINTĂ FALSĂ LA SUPRAFAŢĂ

SEA SURFACE DECOY

PATRULARE NAVĂ DE PATRULARE, VÂNĂTOR DE SUBMARIN/ ESCORTOR

PATROL PATROL CRAFT SUBMARINE CHASER / ESCORT, GENERAL

NAVĂ DE PATRULARE GENERALĂ

PATROL SHIP, GENERAL

AMBARCAŢIUNE MILITARĂ RAPIDĂ/ VEDETĂ

MILITARY SPEEDBOAT

AMBARCAŢIUNE MILITARĂ RAPIDĂ PNEUMATICĂ CU CHILĂ RIGIDĂ

MILITARY SPEEDBOAT RIGID-HULL INFLATABLE BOAT

SKI-JET MILITAR

MILITARY JETSKI

VEHICUL DE SUPRAFAŢĂ FĂRĂ ECHIPAJ

UNMANNED SURFACE WATER VEHICLE

ORGANIZARE NAVALĂ NESPECIFICAT

NAVY TASK ORGANIZATION UNIT, UNSPECIFIED

NECLASIFICAT 116 din 391

Observaţii

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 4.1.5. Pictograme pentru marină la suprafaţa apei - militare Încadrarea Descriere Semn semnului în convenţional Limba română Limba engleză chenar FORŢĂ NAVALA

NAVY TASK FORCE

GRUP NAVAL

NAVY TASK GROUP

UNITATE NAVALĂ

NAVY TASK UNIT

ELEMENT NAVAL

NAVY TASK ELEMENT

CONVOI

CONVOY

NECOMBATANT

NONCOMBATANT

NAVĂ AUXILIARĂ, GENERALĂ

AUXILIARY SHIP, GENERAL

NAVĂ APROVIZIONARE CU MUNIŢII

AMMUNITION SHIP (UNDERWAY REPLENISHMENT CAPABLE)

NAVĂ APROVIZIONARE (MĂRFURI USCATE)

STORES SHIP, NAVAL (DRY GOODS)

NAVĂ AMIRAL SAU NAVĂ COMANDANT NAVĂ DE CULEGERE INFORMAŢII

AUXILIARY FLAG OR COMMAND SHIP INTELLIGENCE COLLECTOR

NECLASIFICAT 117 din 391

Observaţii

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 4.1.5. Pictograme pentru marină la suprafaţa apei - militare Încadrarea Descriere Semn semnului în convenţional Limba română Limba engleză chenar NAVĂ DE OCEAN RESEARCH CERCETARE SHIP OCEANOGRAFICĂ NAVĂ DE SUPRAVEGHERE

SURVEY SHIP

NAVĂ SPITAL

HOSPITAL SHIP

NAVĂ CARGO, MARITIMĂ

CARGO SHIP, NAVAL

NAVĂ DE SUPORT LOGISTIC, RAPIDĂ

COMBAT SUPPORT SHIP, FAST

NAVĂ DE REALIMENTARE PE MARE

OILER REPLENISHMENT

NAVĂ DE REPARAŢII

REPAIR SHIP

NAVĂ SALVARE SUBMARIN

SUBMARINE TENDER

REMORCHER OCEANIC NAVĂ DE REPARAŢII

TUG, OCEAN GOING SERVICE CRAFT, YARD, GENERAL

BARJĂ NEPROPULSATĂ

BARGE, NOT SELFPROPELLED

BARJĂ AUTOPROPULSATĂ

BARGE, SELF-PROPELLED

NECLASIFICAT 118 din 391

Observaţii

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 4.1.5. Pictograme pentru marină la suprafaţa apei - militare Încadrarea Descriere Semn semnului în convenţional Limba română Limba engleză chenar REMORCHER DE PORT/SRS ŞALUPĂ DE TUG, HARBOUR REMORCAJ SALVARE BARCĂ

LAUNCH

NAVĂ DE COMANDAMENT

NC

-

NC

ŞALUPĂ

BOAT

S

BAC FLUVIAL

FERRY

BF

BF

CEAM

BARGE

BR

BR

DOC

DOCK

D

D

DETAŞAMENT DE SALVARE - AVARII

DAMAGE SALVAGE DETACHMENT

DSD

DSD

PUNCT DE COMANDĂ AMBARCAT

EMBARKED COMMAND LINE

ECL

ECL

PERICOL DE NAVIGAŢIE

NAVIGATION DANGER AREA

NGA

NGA

PUNCT DE REFACERE A CAPACITĂŢII DE LUPTĂ

COMBAT RECOVERY POINT

CRP

CRP

S

NECLASIFICAT 119 din 391

Observaţii

NECLASIFICAT

Tabel 4.1.6. Pictograme pentru nave de suprafaţă non-militare (civile) Încadrarea Descriere Semn semnului în convenţional Limba română Limba engleză chenar CIVIL

Observaţii

CIVILIAN

Nu

MERCHANT SHIP, GENERAL

Nu

CARGO, GENERAL

Nu

NAVĂ TIP CONTAINER

CONTAINER SHIP

Nu

DRAGĂ

DREDGE

Nu

NAVĂ RO-RO

ROLL ON – ROLL OFF

Nu

BAC

FERRY

Nu

CONTAINER DE TONAJ FOARTE MARE

HEAVY LIFT

Nu

NAVĂ COMERCIALĂ, GENERAL CARGO, SEMN GENERAL

VEHICUL PE PERNĂ DE AER, HOVERCRAFT AEROGLISOR

Nu

NAVĂ COMERCIALĂ, ÎMPINGĂTOR CU BARJE

MERCHANT SHIP, LASH CARRIER (WITH BARGES)

Nu

TANC PETROLIER

OILER / TANKER

Nu

NECLASIFICAT 120 din 391

NECLASIFICAT

Tabel 4.1.6. Pictograme pentru nave de suprafaţă non-militare (civile) Încadrarea Descriere Semn semnului în convenţional Limba română Limba engleză chenar NAVĂ DE PASAGERI

Observaţii

PASSENGER SHIP

Nu

TUG, OCEAN GOING

Nu

TOW

Nu

TRANSPORT SHIP, HAZARDOUS MATERIAL

Nu

JUNK/DHOW

Nu

BARJĂ FĂRĂ PROPULSIE PROPRIE

BARGE, NOT SELF-PROPELLED

Nu

NAVĂ DE PESCUIT, PESCADOR

FISHING VESSEL

Nu

DRIFTER

Nava maritimă de pescuit cu setci (plase), în derivă.

TRAWLER

Nava maritimă de pescuit prin traulare.

REMORCHER OCEANIC NAVĂ DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ NAVĂ TRANSPORT, MATERIALE PERICULOASE

VELIER

DRIFTER

TRAULER

LAW ENFORCEMENT NAVĂ DE ORDINE VESSEL PUBLICĂ WPD (COAST (GARDA DE COASTĂ/ GUARD) POLIŢIE/ VAMA). VPD (POLICE) YPD (CUSTOMS)

NECLASIFICAT 121 din 391

NECLASIFICAT

Tabel 4.1.6. Pictograme pentru nave de suprafaţă non-militare (civile) Încadrarea Descriere Semn semnului în convenţional Limba română Limba engleză chenar AMBARCAŢIUNE DE AGREMENT CU VELE

LEISURE CRAFT SAILING BOAT

AMBARCAŢIUNE DE AGREMENT CU MOTOR

LEISURE CRAFT MOTORIZED

AMBARCAŢIUNE DE AGREMENT GONFLABILĂ CU CHILĂ RIGIDĂ CU MOTOR

LEISURE CRAFT MOTORIZED RIGID-HULL INFLATABLE BOAT

AMBARCAŢIUNE DE AGREMENT CU MOTOR DE MARE VITEZĂ

LEISURE CRAFT, MOTORIZED, SPEEDBOAT

AMBARCAŢIUNE DE AGREMENT TIP SKI-JET

LEISURE CRAFT, JETSKI

AMBARCAŢIUNE DE SUPRAFAŢĂ FĂRĂ ECHIPAJ (TELECOMANDATĂ)

UNMANNED SURFACE WATER VEHICLE (USV)

Tabelul nr. 4.1.7. Navă proprie Descriere Limba română Limba engleză

NAVĂ PROPRIE

Observaţii

Semn convenţional

OWN SHIP

Modificatorii semnelor convenţionale specifice domeniul maritim - la suprafaţa apei 0416. - Tabelul nr. 4.1.8. prezintă modificatorii utilizaţi în sectorul 1 al semnului convenţional maritim de suprafaţă şi indică poziţionarea lor în limitele octogonului.

NECLASIFICAT 122 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 4.1.8. Modificatorii din sectorul 1 al semnului convenţional maritim de suprafaţă Încadrarea Descriere Semn semnului în Observaţii convenţional Limba română Limba engleză chenar LUPTA ANTIAERIANĂ

ANTIAIR WARFARE

AAW

LUPTA ANTISUBMARIN

ANTISUBMARINE WARFARE

ASW

ESCORTĂ

ESCORT

RĂZBOI ELECTRONIC

ELECTRONIC WARFARE

EW

INFORMAŢII, SUPRAVEGHERE, RECUNOAŞTERE

INTELLIGENCE, SURVEILLANCE, RECONNAISSANCE

ISR

MĂSURI DE CONTRACARARE A MINELOR

MINE COUNTER MEASURES

APĂRARE ANTIRACHETĂ

MISSILE DEFENCE

E

MCM MD

MEDICAL (FACILITIES ROLE 2)

ME

ACŢIUNI DE MINARE

MINE WARFARE

MW

VEHICUL MULTIROL TELECOMANDAT

REMOTE MULTIMISSION VEHICLE

RMV

FORŢE PENTRU OPERAŢII SPECIALE

SPECIAL OPERATIONS FORCE

SOF

SURFACE WARFARE

SUW

FACILITĂŢI MEDICALE ROLE 2

LUPTA LA SUPRAFAŢĂ

RHIB FULGERUL

NECLASIFICAT 123 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 4.1.8. Modificatorii din sectorul 1 al semnului convenţional maritim de suprafaţă Încadrarea Descriere Semn Observaţii semnului în convenţional Limba română Limba engleză chenar RACHETE BALISTICE

BALLISTIC MISSILE

B

RACHETĂ DIRIJATĂ

GUIDED MISSILE

G

ALTE TIPURI DE RACHETE DIRIJATE (PENTRU APĂRARE)

OTHER GUIDED MISSILE (POINT DEFENCE)

M

TORPILĂ

TORPEDO

T

DRONĂ (TELEGHIDAT)

DRONE-EQUIPPED

DOTAT CU ELICOPTER/ DECOLARE ŞI ATERIZARE PE VERTICALĂ

HELICOPTER EQUIPPED -VERTICAL SHORT TAKE-OFF AND LANDING (VSTOL)

H

0417. - Tabelul nr. 4.1.9. prezintă modificatorii utilizaţi în sectorul 2 al semnului convenţional maritim de suprafaţă şi indică poziţionarea lor în limitele octogonului. Tabelul nr. 4.1.9. Modificatorii din sectorul 2 al semnului convenţional maritim de suprafaţă Încadrarea Descriere Semn semnului în Observaţii convenţional Limba română Limba engleză chenar PROPULSIE NUCLEARĂ

NUCLEAR POWERED

N

TIP GREU

HEAVY

H

TIP UŞOR

LIGHT

L

TIP MEDIU

MEDIUM

M

NECLASIFICAT 124 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 4.1.9. Modificatorii din sectorul 2 al semnului convenţional maritim de suprafaţă Încadrarea Descriere Semn Observaţii semnului în convenţional Limba română Limba engleză chenar DOC

DOCK

LOGISTIC

LOGISTICS

TANC (NAVĂ)

D

LOG

TANK

T

Folosit numai cu semnul pentru lupta amfibie sau nave de debarcare

Folosit numai cu semnul pentru lupta amfibie sau nave de debarcare

VEHICUL/ MIJLOC DE TRANSPORT/ TRANSPORTOR

VEHICLE

V

RAPID

FAST

F

PERNĂ DE AER

AIR-CUSHIONED

J

PERNĂ DE AER (DOAR PENTRU SUA)

AIR-CUSHIONED (USA ONLY)

AC K

CU ARIPI PORTANTE HIDROFOIL

CONTROL AUTONOM

AUTONOMOUS CONTROL

PILOTAT DE LA DISTANŢĂ

REMOTLY PILOTED

CONSUMABIL/ NERECUPERABIL

EXPENDABLE

Navă Logistică pentru Scafandri de Luptă NLSL -283

AUT RP EXP

NECLASIFICAT 125 din 391

NECLASIFICAT

SECŢIUNEA a 2-a Semne convenţionale specifice domeniului maritim, sub-apă 1. Structura semnului convenţional 0418. - Unităţile, echipamentul şi tehnica (obiectele) maritime de suprafaţă, aşa cum au fost menţionate în paragraful 0403 sunt adiţional clasificate, astfel: a) unităţi (obiecte) maritime militare sub-apă: -

submarine;

-

senzori mobili (AUV);

-

armament (torpile) şi ţinte false mobile;

-

armament fix (mine) cu metode de afişare suplimentare (ca semn/simbol);

-

altele (ex: scafandrii);

b) obiecte maritime non-militare sub-apă. 2. Compunerea generică a semnului convenţional maritim pentru lupta sub-apă: 0419. - (1) Simbolul pentru o unitate (tehnică, echipament) este compus din chenar (în exemplu – chenar pentru sub-apă), culoare (de umplere), pictogramă (literă) şi amplificatori. În figura nr. 4.2.1. este prezentat un exemplu de semn convenţional fără amplificatori. Cu toate acestea există cazuri particulare ca lupta cu mina în care, de exemplu pentru reprezentarea informaţiei “operaţional/neutralizat” este folosită o a doua pictogramă în cadrul aceluiaşi simbol, conform Tabelului nr. 4.2.8.

Modificator sectorul 1

Chenar

Pictogramă

Direcţia de deplasare

Culoare Modificator sectorul 2 Figura nr. 4.2.1. Semne convenţionale specifice domeniului maritim, sub-apă (2) Procesul de materializare a semnului convenţional specific domeniului maritim, sub-apă este prezentat în tabelul nr. 4.2.1.

NECLASIFICAT 126 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 4.2.1. Procesul de materializare a semnului convenţional specific domeniului maritim, sub-apă Pasul nr. Pasul Exemplul Pasul 1

Alegerea chenarului în funcţie de identitatea standard.

Identităţi standard şi forme de chenar asociate pentru domeniul maritim Maritim Neconfirmat Necunoscut Presupus Amic Neutru Suspect sub-apă amic

Pasul 2

Alegerea şi corespunzătoare

adăugarea

Pasul 3

Alegerea şi adăugarea unui modificator în sectoarele 1 sau 2, dacă se aplică, sau în funcţie de necesitatea utilizării acestuia sau pentru completarea informaţiei.

Pasul 4

Alegerea şi adăugarea unui al doilea modificator, dacă se aplică, sau în funcţie de necesitatea utilizării acestuia pentru completarea informaţiei. Notă: în sectoarele alocate modificatorilor este permisă reprezentarea unui singur modificator.

Ostil

pictogramei

3. Modificatorii 0420. - (1) Modificatorii pot fi plasaţi deasupra (sector 1) sau dedesubtul (sector 2) pictogramei (vezi fig. nr. 4.2.2.). Numai un singur modificator este permis a fi reprezentat în sectoarele 1 şi 2 din cadrul simbolului.

1 PICTOGRAMA PRINCIPALĂ Figura nr. 4.2.2. Pictograma şi sectoarele modificatorilor pentru semnele convenţionale maritime sub-apă. 2 NECLASIFICAT 127 din 391

NECLASIFICAT

(2) Modificatorii maritimi sub-apă ce pot fi reprezentaţi în sectorul 1 indică: a) zona de operaţii; b) capabilităţile armamentului; c) capabilităţile forţelor; d) clasificarea submarinelor (pentru simboluri specifice). (3) În tabelul nr. 4.2.2. sunt prezentaţi modificatorii maritimi sub-apă pentru sectorul 1 al semnului convenţional. Tabelul nr. 4.2.2. Modificatorii utilizaţi în sectorul 1 al semnului convenţional maritim sub-apă Nume Modificator Descriere Limba engleză Limba română ASW Anti-Submarine Warfare Luptă anti-submarin Misiuni, destinaţie AUX C2

Auxiliary

Auxiliar

Misiuni, destinaţie

Command and Control Intelligence, Surveillance, Reconnaissance

Misiuni, destinaţie

MW

Mine Warfare

Comanda şi controlul Informaţii, Supraveghere, Recunoaştere Măsuri de contracarare a minelor Acţiuni de minare

SUW

Surface Warfare

Lupta la suprafaţă

ISR MCM

Mine Countermeasures

Misiuni, destinaţie Misiuni, destinaţie Misiuni, destinaţie

A

Attack

B

Ballistic Missile

G

Guided Missile

M

Other Guided Missile (Point Defence)

Misiuni, destinaţie Capabilităţile Atac armamentului Capabilităţile Racheta balistică armamentului Capabilităţile Rachetă ghidată armamentului Alte tipuri de rachete Capabilităţile teleghidate (pentru apărare) armamentului

Special Operations Force

Forţe de operaţii speciale

SOF

Posibil submarin – nivel de certitudine scăzut 1 Posibil submarin – nivel de certitudine scăzut 2 Posibil submarin – nivel de certitudine ridicat 3 Posibil submarin – nivel de certitudine ridicat 4

P1

Possible Submarine – Low 1

P2

Possible Submarine – Low 2

P3

Possible Submarine – High 3

P4

Possible Submarine – High 3

PB

Probable Submarine

Probabil submarin

CT

Certain Submarine

Sigur submarin

(4) Modificatorii maritimi pentru sub-apă alocaţi sectorului 2 indică: a) propulsia navei; b) tipul de căutare pentru vehicule subacvatice fără pilot. NECLASIFICAT 128 din 391

Clasificarea submarinului Clasificarea submarinului Clasificarea submarinului Clasificarea submarinului Clasificarea submarinului Clasificarea submarinului

NECLASIFICAT

(5) Modificatorii sunt prezentaţi în tabelul nr. 4.2.3. iar pictogramele în tabelul nr. 4.2.11. Tabelul nr. 4.2.3. Modificatorii utilizaţi în sectorul 2 al semnului convenţional maritim sub-apă Nume Modificator Descriere Limba engleză Limba română AI Air Independent Propulsion Propulsie independentă cu aer Propulsia navei D Diesel Propulsion Propulsie Diesel Propulsia navei D1 Diesel - Type 1 Diesel – Tip 1 Propulsia navei D2 Diesel - Type 2 Diesel – Tip 2 Propulsia navei D3 Diesel - Type 3 Diesel – Tip 3 Propulsia navei N Nuclear Powered Propulsie nucleară Propulsia navei N1 Nuclear - Type 1 Nuclear – Tip 1 Propulsia navei N2 Nuclear - Type 2 Nuclear – Tip 2 Propulsia navei N3 Nuclear - Type 3 Nuclear – Tip 3 Propulsia navei N4 Nuclear - Type 4 Nuclear – Tip 4 Propulsia navei N5 Nuclear - Type 5 Nuclear – Tip 5 Propulsia navei N6 Nuclear - Type 6 Nuclear – Tip 6 Propulsia navei N7 Nuclear - Type 7 Nuclear – Tip 7 Propulsia navei AUT Autonomous Control Control autonom Controlul UUV RP Remotely Piloted Pilotat de la distanţă Controlul UUV EXP Expendable Consumabil/nerecuperabil Controlul UUV 4. Amplificatori 0421. - (1) Pe imaginea tactică informaţiile legate de obiectele afişate sunt transmise prin forma chenarului, icoană/pictogramă/literă şi codul culorii simbolului. Există unele informaţii care nu pot fi exprimate prin mijloace grafice, ci prin informaţii scrise alfanumerice. Acestea pot fi afişate (pe imaginea tactică) în cadrul unor câmpuri secundare, în afara imaginii tactice principale, metodă care impune operatorului o permanentă modificare a stării de concentrare sau folosirea amplificatorilor ca etichete ale simbolurilor. (2) Scopul amplificatorilor de simbol descris în acest paragraf este de a standardiza modul de afişare al diferitelor informaţii alfanumerice suplimentare pentru simboluri consacrate ca identităţi, poziţie şi mişcare, capabilităţi, etc. (3) În fig. nr. 4.2.3. este prezentat modul de plasare a amplificatorilor în cadrul simbolului. Poziţionarea amplificatorilor în cadrul simbolului este aceeaşi, indiferent de forma chenarului sau identitatea standard. (4) Amplificatorii simbolurilor pentru domeniul maritim necesită reducerea volumului de informaţii care urmează a fi afişat într-o singură poziţie relaţionată cu simbolul, spre deosebire de simbolurile pentru uscat (vezi cap. III). Amplificatorii maritimi vor fi poziţionaţi în partea dreaptă a simbolului spre deosebire de poziţiile destinate din jurul acestuia.

NECLASIFICAT 129 din 391

NECLASIFICAT

(5) Un set de amplificatori pentru simboluri maritime sub-apă care includ nume de obiecte, poziţii, viteză, timp vor fi afişate în cadrul unei scheme standard pentru amplificatorii cu 5 câmpuri (vezi cap. I, fig. nr. 1.2.2.) în dreapta simbolului care este prezentat în fig. nr. 4.2.3. Poziţia standard a câmpurilor de informaţii diferă pentru simbolurile din domeniile aerian şi uscat. (6) În mod implicit, amplificatorii nu se reprezintă. Este sarcina utilizatorului de a defini şi a apela la informaţiile necesar a fi afişate. În plus, utilizatorul trebuie să fie în măsură să suprime amplificatorii pentru a reduce aglomerarea informaţiilor pe ecran şi folosirea lor numai atunci când informaţia este necesară - în funcţie de situaţia tactică dată.

Direcţia şi viteza Figura 4.2.3. Câmpurile amplificatoare pentru semnul convenţional maritim sub-apă (7) Tabelul nr. 4.2.4. furnizează posibilităţile de afişare a amplificatorilor pentru simbolurile Tabelul nr. 4.2.4. Conţinutul amplificatorilor pentru semnele convenţionale maritime sub-apă, militare şi civile Nume Câmpul Descriere (alternativ) Prefix Limba română Limba engleză Numărul 1 Track Number Numărul de ordine al contactului TN contactului 2 Nume Name Numele contactului Poziţia Position Punctul Mişcarea (dacă Movement (if Drumul şi viteza indicatorul de speed leader is 3 B/D viteză lipseşte) suppressed) Adâncimea Adâncimea DEPTH Data şi Ora Grupării DTG DTG 4

Identificarea

Identification

5

Informaţii suplimentare

Additional information

Ţara de origine (STANAG 1059 – cod format din 3 litere) sau Organizaţia (ex. UN, NATO, EU) Orice alte informaţii (ex. IFF/AIS) Pentru unităţi amice: starea armamentului şi a senzorilor, autonomie,etc. Pentru alte unităţi: credibilitatea informaţiilor Pentru contacte submarine: - Clasificarea - NONSUB - POSSUB LOW 1 sau 2 - POSSUB HIGH 3 sau 4 - PROBSUB - CERTSUB

NECLASIFICAT 130 din 391

NECLASIFICAT

0422. - Tabelul nr. 4.2.5. (Militar), tabelul nr. 4.2.6 (Civil), tabelul nr. 4.2.7 (Armament), tabelul nr. 4.2.8. (Mine), tabelul nr. 4.2.9. (Instalaţii subacvatice pe fundul mării) furnizează informaţii pentru semnele convenţionale din domeniul sub-apă. Tabelul nr. 4.2.5. Semne convenţionale nave militare, domeniul sub-apă. Încadrarea Descriere Semn semnului în convenţional Limba română Limba engleză chenar MILITAR

MILITARY

SUBMARIN

SUBMARINE

SUBMARIN, LA SUPRAFAŢĂ

SUBMARINE, SURFACED

SUBMARIN, PE FUND

SUBMARINE, BOTTOMED

SUBMARIN, LA COTĂ PERISCOPICĂ

SUBMARINE, SNORKELING

ALT TIP DE SUBMERSIBIL

OTHER SUBMERSIBLE

VEHICUL SUBACAVATIC AUTONOM/VEHICUL SUBACAVATIC FĂRĂ PILOT (AUV/UUV)

AUTONOMOUS UNDERWATER VEHICLE/ UNMANNED UNDERWATER VEHICLE (AUV/UUV)

NONSUBMARIN

NON-SUBMARINE

SCAFANDRU MILITAR

DIVER, MILITARY

Observaţii

Tabelul nr. 4.2.6. Semne convenţionale specifice marinei civile submersibile Încadrarea Descriere Semn semnului în Observaţii convenţional Limba română Limba engleză chenar CIVIL

CIVILIAN

CIV

NECLASIFICAT 131 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 4.2.6. Semne convenţionale specifice marinei civile submersibile Încadrarea Descriere Semn Observaţii semnului în convenţional Limba română Limba engleză chenar SUBMERSIBILE CIVILE

SUBMERSIBLE, CIVILIAN

VEHICULE SUBACVATICE AUTONOME CIVILE

AUTONOMUS UNDERWATER VEHICLE/UNMANNE D UNDERWATER VEHICLE (AUV/UUV) CIVILIAN

SCAFANDRU CIVIL

DIVER, CIVILIAN

Tabelul nr. 4.27. Semne convenţionale specifice armelor marine submersibile Încadrarea Descriere Semn semnului în Observaţii convenţional Limba română Limba engleză chenar ARMA SUBMERSIBILA TORPILA DISPOZITIV EXPLOZIV IMPROVIZAT

UNDERWATER WEAPON TORPEDO IMPROVISED EXPLOSIVE DEVICE (IED)

MACHETA SUBMERSIBILA

UNDERWATER DECOY

MINA MARINA MACHETA

SEA MINE DECOY

MINA MARINA MACHETA PE FUNDUL APEI MINA MARINA MACHETA, ANCORATA

WPN

IED

SEA MINE DECOY, BOTTOM/GROUND SEEA MINE DECOY, MOORED

Tabelul nr. 4.2.8. Semne convenţionale specifice minelor marine Încadrarea Descriere Semn semnului în convenţional Limba română Limba engleză chenar MINA MARINA

Observaţii CU SAU FARA RAMA

SEA MINE

NECLASIFICAT 132 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 4.2.8. Semne convenţionale specifice minelor marine Încadrarea Descriere Semn semnului în convenţional Limba română Limba engleză chenar

Observaţii

SEA MINE ( BOTTOM/GROUND)

CU SAU FARA RAMA

MINA MARINA ANCORATA

SEA MINE (MOORED)

CU SAU FARA RAMA

MINA MARINA (LA SUPRAFATA APEI)

SEA MINE ( FLOATING)

CU SAU FARA RAMA

MINĂ MARINĂ

SEA MINE (IN OTHER POSITION)

Privire de deasupra

SEA MINE (ÎN URCARE)

Privire de deasupra

MINA MARINA PE FUNDUL APEI

MINĂ MARINĂ (ÎN DERIVĂ)

DISPOZITIV EXPLOZIV NEEXPLODAT

UNEXPLODED EXPLOSIVE ORDONANCE

Tabelul nr. 4.2.9. Instalaţii sub apa mării Descriere Limba română INSTALAŢIE MILITARĂ AFLATĂ PE FUNDUL MĂRII INSTALAŢIE NONMILITARĂ AFLATĂ PE FUNDUL MĂRII

Limba engleză

Semn convenţional

-

Cu ramă

Încadrarea semnului în chenar

Observaţii

SEABED INSTALATION MAN – MADE, MILITARY SEABED INSTALATION MAN – MADE, NONMILITARY

5. Abrevieri pentru domeniul sub-apă 0423. - În tabelul nr. 4.2.10. este prezentată lista abrevierilor pentru domeniul sub-apă din sectorul 1 şi locaţiile abrevierilor în cadrul limitei octogonului.

NECLASIFICAT 133 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 4.2.10. Abrevieri sub apa mării sector 1 Descriere Abreviere Limba română Limba engleză LUPTA ÎMPOTRIVA MINELOR

ANTISUBMARINE WARFARE

ASW

AUXILIARY

AUX

COMMAND AND CONTROL

C2

INTELIGENCE SURVEILLANCE RECONNAISSANCE

ISR

MINE COUNTERMEASURES

MCM

LUPTA ÎMPOTRIVA MINELOR

MINE WARFARE

MW

LUPTA LA SUPRAFAŢĂ

SURFACE WARFARE

SUW

ATTACK

A

RACHETĂ BALISTICĂ

BALLISTIC MISSILE

B

RACHETĂ DIRIJATĂ

GUIDED MISSILE

G

ALTE RACHETE DIRIJATE (PUNCT DE APĂRARE)

OTHER GUIDED MISSILES (POINT DEFENCE)

M

SPECIAL OPERATION FORCE

SOF

AUXILIAR

COMANDĂ ŞI CONTROL

INFORMAŢII SUPRAVEGHERE RECUNOAŞTERE MĂSURI CONTRA MINELOR

ATAC

FORŢĂ DE OPERAŢII SPECIALE

NECLASIFICAT 134 din 391

Poziţie

Observatii

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 4.2.10. Abrevieri sub apa mării sector 1 Descriere Abreviere Limba română Limba engleză POSIBIL SUBMARIN NIVEL SCĂZUT 1

POSSIBLE SUBMARINE – LOW 1

POSIBIL SUBMARIN NIVEL SCĂZUT 2

POSSIBLE SUBMARINE – LOW 2

POSIBIL SUBMARIN NIVEL RIDICAT 3

POSSIBLE SUBMARINE – HIGH 3

POSIBIL SUBMARIN NIVEL RIDICAT 4

POSSIBLE SUBMARINE – HIGH 4

PROBABIL SUBMARIN

SIGUR SUBMARIN

Poziţie

Observatii

P1

P2

P3

P4

PROBABLE SUBMARINE

PB

CERTAIN SUBMARINE

CT

0424. - În tabelul nr. 4.2.11. este prezentată lista abrevierilor din sectorul 2 pentru domeniul sub-apă şi identificările locaţiei abrevierilor în cadrul limitei octogonului. Tabelul nr. 4.2.11. Abrevieri pentru domeniul sub apa mării sectorul 2 Descriere Abreviere Poziţie Observatii Lb. Romana Lb. Engleza PROPULSIE INDEPENDENTĂ CU AER

AIR INDEPENDENT PROPULSION

AI

PROPULSIE DIESEL

DIESEL PROPULSION

D

DIESEL TIP 1

DIESEL - TYPE 1

D1

DIESEL TIP 2

DIESEL – TYPE 2

D2

NECLASIFICAT 135 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 4.2.11. Abrevieri pentru domeniul sub apa mării sectorul 2 Descriere Abreviere Poziţie Observatii Lb. Romana Lb. Engleza DIESEL TIP 3

DIESEL – TYPE 3

D3

PROPULSAT NUCLEAR

NUCLEAR POWERED

N

NUCLEAR TIP 1

NUCLEAR – Type 1

N1

NUCLEAR TIP 2

NUCLEAR – Type 2

N2

NUCLEAR TIP 3

NUCLEAR - Type 3

N3

NUCLEAR - TIP 4

NUCLEAR - Type 4

N4

NUCLEAR - TIP 5

NUCLEAR - Type 5

N5

N4

N5

NUCLEAR - TIP 6

NUCLEAR - Type 6

N6 N6

NUCLEAR - TIP 7

NUCLEAR - Type 7

CONTROL AUTONOM

AUTONOMUS CONTROL

N7 N7

AUT AUT

Tabelul nr. 4.2.12. Abrevieri (opţionali) pentru domeniul sub-apă sectorul 2 Descriere Abreviere Poziţie Lb. Romana Lb. Engleza PILOTAT DE LA DISTANŢĂ

REMOTELY PILOTED

NERECUPERABIL/ EXPENDABLE DISPENSABIL

RP

EXP NECLASIFICAT 136 din 391

RP

EXP

Observatii

NECLASIFICAT

CAPITOLUL V Simboluri specifice domeniului spaţial 1. Scop 0501. - Acest capitol include simbolurile pentru mijloacele spaţiale, activităţi conexe acestora şi alte obiecte relevante (resturi-debris) din interiorul orbitei terestre. Instalaţiile terestre asociate domeniului spaţial sunt prezentate în cap. III. 2. Caracteristicile simbolurilor specifice operaţiilor spaţiale (din spaţiu) 0502. – (1) Operaţiile militare şi cele din domeniul securităţii depind de capabilităţile spaţiale pentru comandă şi control (C2), comunicaţii, pentru cunoaşterea şi înţelegerea situaţiei şi informaţii, supraveghere şi recunoaştere (ISR). Forţele pot cunoaşte dinainte impactul vremii asupra operaţiilor viitoare datorită sateliţilor meteo. Sistemul global de poziţionare (GPS) asigură poziţia precisă, navigaţia şi informaţii oportune pentru forţele expediţionare şi mobile. În plus, sateliţii furnizează informaţii de avertizare despre lansarea rachetelor şi despre traiectoria acestora. (2) Sistemele spaţiale permit urmărirea forţelor amice, angajarea precisă a ţintelor care apar prin surprindere şi micşorarea ciclului întrunit pentru ordinul de misiune (air tasking cycle). Persistenţa (mereu pe orbită), perspectiva (altitudine mare), penetrarea (fără restricţii de zbor) şi prezenţa (capacitatea de a asigura sprijin în luptă fără a fi localizat din punct de vedere fizic cu forţe înaintate) sistemelor spaţiale asigură forţelor dincolo de orizont linii de comunicaţii sigure. În scopul de a descrie în timp aproape real zone extinse cu utilizatorii rapizi ai spaţiului de manevră, în cele trei dimensiuni, cerinţele specifice pentru imaginea spaţială furnizată trebuie să întrunească următoarele: a) imaginea trebuie actualizată în timp aproape real; b) trebuie utilizaţi vectorii pentru a ajuta la anticiparea deplasării obiectelor proprii, neutre şi ostile; c) indiferent de poziţia obiectului, trebuie să i se afilieze date relevante , cum ar fi: „tip”, „misiune”, „operator”, „capabilităţi”, etc., fără a afecta acurateţea ecranului; d) obiectele se pot suprapune pe ecran, dar trebuie să fie uşor de recunoscut de către controlori; e) depinzând de scenariu, ecranul poate conţine o multitudine de obiecte mişcătoare (resturi). SECTIUNEA I Construirea semnelorlor convenţionale specifice domeniului spaţial 1. Generalităţi NECLASIFICAT 137 din 391

NECLASIFICAT

0503. - (1) Această secţiune stabileşte

un singur standard pentru construirea semnelor

convenţionale spaţiale. Include o varietate de pictograme asociate domeniului spaţial, modificatori şi amplificatori pentru realizarea simbolurilor. Cu toate acestea, nu sunt descrise toate semnele convenţionale spaţiale. Mai degrabă, este prezentată o metodă standard pentru alcătuirea acestora. Odată ce utilizatorul este familiarizat cu sistemul prestabilit, poate crea orice semn convenţional pentru obiectul imaginat, folosind secvenţa logică furnizată de acest capitol. Semnele convenţionale prezentate în acest capitol sunt adecvate pentru descrierea oricăror identităţi standard. (2) Când se reprezintă obiecte care nu au fost încă definite, se selectează cea mai potrivită combinaţie de semne cuprinse în acest capitol. A se evita utilizarea unor simboluri sau combinaţii de semne convenţionale care nu sunt prezentate în acest manual. Dacă este necesar să fie creat un nou semn convenţional care nu se găseşte în acest manual, atunci se explică semnul convenţional printro legendă. Sistemele automate pot întâmpina dificultăţi în utilizarea simbolurilor non-standard. 2. Compunerea simbolurilor specifice domeniului spaţial 0504. - (1) Un simbol specific domeniului spaţial este compus din chenar, culoare, pictograme funcţionale (pictograma principală) şi modificatori (pictograme secundare) (figura nr. 5.1.1.).

Chenar Modificator sectorul 1 Pictogramă Modificator sectorul 2

Culoare

Figura nr. 5.1.1. Compunerea simbolurilor specifice domeniului spaţial (2) În tabelul nr. 5.1.1. sunt descrişi paşii necesari pentru construcţia semnelor convenţionale spaţiale Tabelul nr. 5.1.1. Construirea semnelor convenţionale specifice domeniului spaţial Nr. pas Pas Exemplu Pas 1. Alege chenarul funcţie de identitatea standard Afilierea şi Formele Chenarului Afiliere

În curs de determinare Necunoscut a identităţii

Presupus amic

Amic

NECLASIFICAT 138 din 391

Neutru

Suspect

Ostil

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 5.1.1. Construirea semnelor convenţionale specifice domeniului spaţial Nr. pas Pas Exemplu Chenar

Pas 2.

Alege şi adaugă pictograma în sectorul principal

Pas 3.

Alege şi adaugă un modificator, fie în sectorul 1 sau 2, dacă se consideră necesar pentru vizualizare

Pas 4.

Alege şi adaugă un al doilea modificator dacă se consideră necesar pentru vizualizare NOTĂ: Este permis un singur modificator pe poziţia modificatorului 3. Câmpurile amplificatorului 0505. - Pe ecranul tactic, informaţia despre un obiect afişat este transmisă de către simbol prin

forma chenarului, pictogramă/literă şi prin codificarea culorilor. Totuşi, pot fi informaţii adiţionale care nu se pot transmite prin mijloace grafice ci, doar cu ajutorul informaţiilor alfanumerice. 0506. - Această informaţie poate fi afişată, fie în câmpurile secundare de informaţii, în afara ecranului tactic (o metodă care forţează operatorul să-şi schimbe permanent concentrarea şi, de aceea, nu va fi luată în considerare) sau prin folosirea câmpurilor amplificator. 0507. - Scopul câmpurilor amplificatorului descrise în această secţiune este de a standardiza afişarea informaţiilor alfanumerice adiţionale, adică, după identitate, locaţie şi deplasare, capabilităţi. Figura nr. 5.1.2. arată plasarea câmpurilor amplificatorului în jurul unui chenar al semnului convenţional spaţial. Plasarea etichetei este aceeaşi, indiferent de forma chenarului sau afiliere. 0508. - Câmpurile cu amplificatori specifici domeniului spaţial vor fi afişate într-o poziţie definită în partea dreaptă a simbolului. Numărul traiectului, numele, poziţia şi naţiunea (apartenenţa) sunt considerate informaţii esenţiale şi vor fi afişate în câmpurile de la 1 la 5, la dreapta simbolului. 0509. - În modul implicit, eticheta nu este arătată. Este sarcina utilizatorului de a defini şi a cere calculatorului de a afişa informaţia considerată a fi utilă. În plus, utilizatorul trebuie să fie în măsură să elimine eticheta completată (filled) şi afişată pentru a curăţa ecranul şi să fie în măsură să acceseze din nou informaţia atunci când este necesar. Tabelul nr. 5.1.2. furnizează o listă cu conţinutul unui câmp cu amplificatori pentru simboluri specifice domeniului spaţial. NECLASIFICAT 139 din 391

NECLASIFICAT

PICTOGRAMA PRINCIPALĂ

Figura nr. 5.1.2. Câmpurile cu amplificator ale simbolului Tabelul nr. 5.1.2. Conţinutul etichetelor pentru semnele convenţionale specifice domeniului spaţial (Exemplu) Câmp

Titlul câmpului

1

SSTNUM

2

SSNAME

3

Poziţia şi orbita, informaţii despre verticală

4

Naţiune

5

Informaţii suplimentare

Descriere (alternative)

Prefix (când este posibil)

Nr.traiect generat de sistem a) Numele spaţiului din sistem b) Indicativul misiunii Poziţia [grade / înclinare] sau Traiectorie Înălţime [picioare/orbită]

SSTN

Numele naţiunii: Un cod de 3 litere care indică ţara de origine Pentru unităţile proprii/aliate: senzor sau încărcarea cu arme, orbita specifică, amprenta, etc. Pentru alte unităţi: credibilitatea informaţiei

-

C/S B/D

-

SECŢIUNEA a 2-a Pictograme 0510. - Pictogramele din sectorul principal reflectă funcţia sau capabilitatea de bază care trebuie descrisă de către semnul convenţional. Tabelul nr. 5.2.1., de mai jos, prezintă pictogramele utilizate în cadrul semnelor convenţionale specifice domeniului spaţial, în sectorul principal al sectorului.

PICTOGRAMA PRINCIPALĂ

Figura nr. 5.2.1. Plasarea pictogramelor în sectorul principal.

NECLASIFICAT 140 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 5.2.1. Pictogramele din sectorul principal Funcţia Pictograma Locaţia VEHICUL SPAŢIAL

VEHICUL DE REINTRARE MODUL DE ATERIZARE

Observaţii -

SV RV PL -

NAVETĂ MILITARĂ PE ORBITĂ

-

NAVETĂ CIVILĂ PE ORBITĂ

CAPSULĂ MILITARĂ CAPSULĂ CIVILĂ

SATELIT, ÎN GENERAL

SAT -

SATELIT MILITAR SATELIT CIVIL ARMĂ ANTISATELIT -

SATELIT MILITAR ASTRONOMIC

-

SATELIT CIVIL ASTRONOMIC

NECLASIFICAT 141 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 5.2.1. Pictogramele din sectorul principal Funcţia Pictograma Locaţia

Observaţii -

BIOSATELIT MILITAR BIOSATELIT CIVIL -

SATELIT MILITAR DE COMUNICAŢII

-

SATELIT CIVIL DE COMUNICAŢII

-

SATELIT DE OBSERVARE A PĂMÂNTULUI

-

SATELIT DE OBSERVARE A PĂMÂNTULUI

SATELIT MILITAR MINIATURIZAT SATELIT CIVIL MINIATURIZAT SATELIT MILITAR DE NAVIGAŢIE -

SATELIT CIVIL DE NAVIGAŢIE

-

SATELIT DE RECUNOAŞTERE

-

STAŢIE SPAŢIALĂ MILITARĂ

-

STAŢIE SPAŢIALĂ CIVILĂ NECLASIFICAT 142 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 5.2.1. Pictogramele din sectorul principal Funcţia Pictograma Locaţia

Observaţii -

SATELIT MILITAR TETHER -

SATELIT CIVIL TETHER

SATELIT MILITAR PENTRU VREME -

SATELIT CIVIL PENTRU VREME

SECŢIUNEA a 3-a Modificatorii din cadrul sectoarelor 0511. - Modificatorii din sectorul 1 (figura nr. 5.3.1.) şi din sectorul 2 (figura nr. 5.3.2.) arată modificarea informaţiei. În mod specific, modificatorii spaţiali din sectorul 1 reprezintă orbita, în timp ce modificatorii spaţiali din sectorul 2, reprezintă senzori. Tabele nr. 5.3.1. şi 5.3.2. arată pictogramele pentru uzul în cadrul semnelor convenţionale spaţiale, în sectoarele 1 şi 2.

Figura nr. 5.3.1. Plasarea modificatorului în sectorul 1. Tabelul nr. 5.3.1. Modificator Sector 1 (Tipul Orbitei) Funcţia Pictograma Locaţia ORBITA JOASĂ

Observaţii -

LEO -

ORBITA MEDIE

MEO -

ORBITA MARE

HEO

NECLASIFICAT 143 din 391

NECLASIFICAT

-

ORBITA GEOSINCRONĂ

GSO -

ORBITA GEOSTAŢIONARĂ

GO -

ORBITA MOLNIYA

MO

Figura nr. 5.3.2. Plasarea modificatorului în sectorul 1. Tabel 5.3.2. Modificator Sector 2 (Tipul Senzorului) Funcţia Pictograma Locaţia OPTIC

INFRAROŞU

RADAR

SIGINT

O

Observaţii Se utilizează numai cu satelitul.

IR

Se utilizează numai cu satelitul.

R

Se utilizează numai cu satelitul.

SI

Se utilizează numai cu satelitul.

Tabel 5.3.3. Pericole (Resturi spaţiale) Funcţia Pictograma RESTURI PRODUSE DE OM-MICI RESTURI PRODUSE DE OM-MEDII RESTURI PRODUSE DE OM-MARI

NECLASIFICAT 144 din 391

Locaţia

Observaţii

NECLASIFICAT

RESTURI NATURALE MICI RESTURI NATURALE MEDII RESTURI NATURALE MARI

CAPITOLUL VI Semne convenţionale pentru operaţiile de stabilitate şi de sprijin acordat populaţiei civile 1. Generalităţi 0601. - Interesele Alianţei în zona securităţii pot fi afectate de o mare varietate de riscuri, cum sunt terorismul, sabotajul şi crima organizată, precum şi de întreruperea fluxului resurselor vitale. În plus, deplasările necontrolate ale unui număr mare de persoane, datorate în mod special de conflictele armate, pot constitui de asemenea, probleme pentru securitate şi stabilitate, afectând astfel acţiunile Alianţei. De aceea, pe parcursul întregii operaţii, comandantul forţei întrunite trebuie să beneficieze de un set de simboluri pentru activităţile care vizează stabilitatea şi sprijinul acordat populaţiei civile. Întocmai ca şi celelalte seturi de semne convenţionale prezentate în acest manual, şi acest set se construieşte în conformitate cu cele stipulate în cap. I. 2. Alcătuirea simbolului pentru o activitate 0602. - Simbolul pentru o activitate este compus dintr-un chenar, un fond colorat, o pictogramă care reprezintă activitatea, modificatori (pictograme secundare) şi amplificatori sub formă de text sau grafici (figura nr. 6.1.).

Figura nr. 6.1. Alcătuirea simbolului pentru o activitate.

NECLASIFICAT 145 din 391

NECLASIFICAT

3. Realizarea simbolului pentru o activitate 0603. - În tabelul nr. 6.1. sunt ilustraţi paşii necesari realizării simbolului pentru o activitate. Dacă utilizatorul este familiarizat cu sistemul ilustrat în tabelul nr. 6.1., el poate elabora orice

Tabelul 6.1.

NECLASIFICAT 146 din 391

NECLASIFICAT

simbol, folosind secvenţialitatea logică.

4. Câmpurile pictogramelor, modificatorilor şi amplificatorilor pentru reprezentarea unei activităţi NECLASIFICAT 147 din 391

NECLASIFICAT

0604. - Scopul câmpurilor pictogramelor, modificatorilor şi al amplificatorilor pentru reprezentarea unei activităţi este de a standardiza locaţia/amplasarea unei informaţii care descrie grafic o activitate desfăşurată pentru asigurarea stabilităţii sau pentru sprijinirea populaţiei civile; de asemenea, acestea furnizează informaţii suplimentare despre capabilităţi, statut, locaţie etc. În figura nr. 6.2. este ilustrată amplasarea unor astfel de câmpuri în jurul unui chenar al simbolului pentru o activitate a forţelor amice. Amplasarea câmpurilor pictogramelor, modificatorilor şi a amplificatorilor este aceeaşi, indiferent de forma chenarului sau de afiliere.

Figura nr. 6.2. Câmpuri de pictograme, modificatori şi amplificatori pentru reprezentarea unei activităţi. 5. Amplasarea pictogramelor şi a modificatorilor în interiorul octogonului pentru simbolurile care reprezintă o activitate 0605. - (1) Octogonul prezentat în cap. I, paragraful 0120 a se poate folosi şi pentru simbolurile care reprezintă activităţi. În interiorul acestuia se amplasează pictogramele şi modificatorii. Octogonul este împărţit în sectoare. Cele trei sectoare indică locul în care sunt amplasaţi pictogramele şi modificatorii şi spaţiul disponibil pentru dimensionarea acestora. În tabelul nr. 6.2. sunt prezentate exemple de sectoare pentru fiecare dintre tipurile formelor de chenar. Dimensiunea pictogramelor text şi a modificatorilor acestora se stabileşte în funcţie de numărul de litere folosite.

NECLASIFICAT 148 din 391

NECLASIFICAT

Figura nr. 6.3. Amplasarea pictogramelor şi a modificatorilor (2) În general, pictogramele nu trebuie să depăşească dimensiunile sectorului central al octogonului sau să atingă marginea interioară a chenarului. Cu toate acestea, există excepţii de la regulă, în cazul în care pictograma ocupă întregul chenar, depăşeşte dimensiunile sectorului central al octogonului şi atinge marginea interioară a chenarului (vezi cap. III). Acestea sunt denumite pictograme cu chenar închis. 6. Câmpuri de pictograme, modificatori şi amplificatori 0606. - Pentru descrierea mai detaliată a amplificatorilor, a se vedea paragraful 0114 din cap. 1. Tabelul nr. 6.2. Descrierea câmpurilor semnului convenţional, modificatorului şi amplificato-rului care reprezintă o activitate. Numele Text/Semn Câmpul câmpului Descriere grafic Semnul convenţional conţine o pictogramă în sectorul Simbol „Principal”al octogonului şi poate conţine un modificator în Oricare A sectorul 1, în sectorul 2, sau în ambele. Comentariile Text liber. Poate fi folosit pentru a furniza informaţiile cerute G Text personalului de comandant. Informaţii H Text suplimentare Text liber.

NECLASIFICAT 149 din 391

NECLASIFICAT

J

Q

Evaluare

Indicator al locaţiei

Gradul de încredere în informaţiile prezentate de simbol. Apare sub forma unei litere şi a unui număr care indică “fiabilitatea sursei” şi „credibilitatea informaţiilor”. (STANAG 2511) Fiabilitatea sursei: A. complet fiabilă B. de obicei fiabilă C. destul de fiabilă D. de obicei nu este fiabilă Text E. nu prezintă încredere F. fiabilitatea nu poate fi estimată Credibilitatea informaţiilor: 1. confirmate de alte surse 2. probabil adevărate 3. posibil adevărate 4. nesigure 5. improbabile 6. credibilitatea nu poate fi estimată Se foloseşte pentru a indica locaţia exactă.

Desen/Grafică

Un titlu alfanumeric prin care se identifică grupul dată/oră (ZZOOMMSSTLUNAA) sau “O/O” pentru „la ordin”. Câmpul dată/oră este compus dintr-un grup de şase cifre, unde ZZ = ziua, OO = ora, MM = minutul, T = sufixul pentru timpul local şi LUN = abrevierea din primele trei litere pentru dată- reprezentarea lunii, urmată de alte 2 cifre AA = anul (ultimele Text două cifre ale numărului exprimă anul). În cazul sistemelor automate, pot fi adăugate 2 cifre SS = secunda, înainte de sufixul pentru timpul local şi după minute. Notă: sintagma „la ordin” se foloseşte pentru o misiune care va fi executată cu siguranţă, fără precizarea momentului iniţierii acţiunii.

W

Grup oră

AC

Indicatorul de ţară

Pentru ţara de origine a organizaţiei (STANAG 1059) se foloseşte un cod alcătuit din trei litere. În cazul activităţilor Text desfăşurate pentru asigurarea stabilităţii, acest câmp poate fi folosit pentru a desemna facţiuni sau grupări.

7. Pictogramele din sectorul central 0607. - În mod normal, pictogramele din sectorul principal (Fig. nr. 6.4.) reflectă funcţiunea principală a simbolului. Totuşi, sunt cazuri în care acestea pot reflecta şi informaţii modificatoare. În tabelul nr. 6.3. sunt prezentate pictogramele folosite în cazul simbolurilor pentru activităţi, din sectorul central al câmpului A al simbolului. Este permisă utilizarea pictogramelor prezentate în capitolele II, III şi IV pentru realizarea simbolurilor care prezintă activităţi.

NECLASIFICAT 150 din 391

NECLASIFICAT

Figura nr. 6.4. Pictograme din sectorul central.

Tabelul 6.3.

NECLASIFICAT 151 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 6.3.

NECLASIFICAT 152 din 391

NECLASIFICAT

8. Modificatorii din sectorul 1 0608. - Modificatorii din sectorul 1 (vezi figura nr. 6.5.) conferă informaţii suplimentare referitor la pictograma din semnul convenţional. În tabelul nr. 6.4. sunt prezentaţi modificatorii folosiţi în cazul simbolurilor pentru prezentarea activităţilor, locaţiilor sau a organizaţiilor nonguvernamentale din sectorul 1 al câmpului A al semnului convenţional.

Figura nr. 6.5. Amplasarea modificatorilor din sectorul 1.

NECLASIFICAT 153 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 6.4.

NECLASIFICAT 154 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul 6.4.

9. Pictogramele din sectorul 2 0609. - Modificatorii din sectorul 2 pot furniza de asemenea informaţii suplimentare despre pictogramă. În prezent, în sectorul 2 nu există nici un modificator specific.

CAPITOLUL VII Semne convenţionale specifice măsurilor de control 1. Generalităţi 0701. - (1) În final, comandantul forţelor întrunite şi forţele acestuia trebuie să fie capabile să-şi îndeplinească misiunea, atât în mod direct cât şi indirect, prin întrebuinţarea capabilităţilor sale pentru a crea efecte fizice şi psihologice şi a fi în măsură să susţină astfel de operaţii, atâta timp cât este necesar, pentru atingerea obiectivelor operaţionale. Metoda principală prin care această capacitate este aplicată este prin intermediul combinaţiei capabilităţilor operaţionale întrunite şi sfera mecanismului şi măsurilor de control. (2) Acest capitol stabileşte un sistem standard pentru prezentarea şi utilizarea semnelor convenţionale specifice măsurilor de control. În cadrul acestui sistem standard există o serie de semne convenţionale specifice măsurilor de control care respectă formatul standard şi semne convenţionale care au un format de sine stătătoare. Acest capitol furnizează reguli pentru semnele convenţionale generate automat şi pentru cele desenate manual, precum şi exemple pentru toate semnele convenţionale specifice măsurilor de control. Aceste semne convenţionale reprezintă un standard pentru toate sistemele de comandă-control, simulatoare, inclusiv cele utilizate real, virtual şi în medii create. În acest capitol, sunt precizate definiţii corespunzătoare pentru multe semne NECLASIFICAT 155 din 391

NECLASIFICAT

convenţionale specifice măsurilor de control. Aceste definiţii au rolul de a ajuta şi a clarifica utilizarea acestor semne convenţionale. Pentru o înţelegere şi utilizare uşoară, semnele convenţionale specifice măsurilor de control sunt împărţite în grupuri care corespund funcţiilor comune ale comenzii şi controlului pentru a include managementul întrunit al ţintelor, manevra şi executarea focului, informaţii, protecţia forţei, sprijin logistic şi inducerea în eroare în cadrul operaţiilor informaţionale. 2. Colorit 0702. - Graficul măsurilor de control al forţelor proprii trebuie realizat în negru sau albastru, când este desenat manual, sau în culoarea generată de computer. Graficul măsurilor de control al forţelor inamicului se realizează în roşu. În imposibilitatea utilizării culorii roşii acesta se va realiza în culoarea neagră, însoţită de abreviaţia “ENY” plasată pe grafic în cel puţin două locuri. Toate obstacolele aşa cum sunt arătate în acest capitol, proprii, inamice, neutre, necunoscute sau neînsemnate vor fi desenate utilizând culoarea verde. În imposibilitatea utilizării culorii verzi, obstacolele trebuie desenate folosind culoarea neagră. Culoarea galbenă va fi folosită pentru realizarea haşurilor zonelor contaminate CBRN. NOTĂ: Utilizarea culorilor verde şi galbenă pentru obstacole şi elemente CBRN este în contradicţie cu identităţile standard. 3. Etichetare 0703. - Toate etichetările cu text se vor face cu litere majuscule. Cititorul trebuie să fie în măsură să citească eticheta, întregul text din câmpurile modificatorilor sau amplificatorilor pentru semnele convenţionale specifice măsurilor de control când baza planşei este interzisă cititorului. Etichetarea scrisă sub un anumit unghi trebuie să poată fi citită de privitor, fără ca acesta să fie nevoit să îşi întoarcă capul. SECŢIUNEA 1 Semne convenţionale pentru măsuri de comandă şi control 1. Linii de despărţire 0704. - În războiul terestru, o linie de despărţire este o linie prin care sunt definite zonele de responsabilitate între unităţile/formaţiunile adiacente. Pentru liniile de despărţire toate etichetele de câmp sunt afişate perpendicular pe linie. Figura nr. 7.1.1. exemplifică orientarea etichetelor de câmp pentru liniile de despărţire orizontale (est/vest) şi verticale (nord/sud). În cazul liniilor de despărţire laterale se foloseşte indicatorul grafic de unitate (câmpul B) al eşalonului cel mai mare. Pentru liniile de despărţire înaintate şi din spate, se foloseşte indicatorul grafic de unitate (câmpul B) al NECLASIFICAT 156 din 391

NECLASIFICAT

eşalonului cel mai mic (vezi tabelul nr. 7.1.1.). Când unităţi de eşalon egal sunt adiacente, abrevierea pentru eşalon (câmpul T) poate fi omisă de lângă indicatorul alfanumeric. Tabelele nr. 7.1.1. şi nr. 7.1.2., din finalul capitolului, furnizează o listă cu abrevieri şi acronime care se utilizează în Câmpul T. Pentru toate liniile de despărţire, se folosesc numere arabe pentru a se arăta numărul de unitate, excepţie făcând liniile de despărţire pentru corpuri de armată, unde se vor folosi numere romane. Când linia de despărţire este între unităţi ale diferitelor state, codul de ţară format din trei litere (câmpul AH) se foloseşte între paranteze, în spatele sau sub indicativul unităţii.

Figura nr. 7.1.1. Orientarea liniilor de despărţire.

NECLASIFICAT 157 din 391

Tabelul nr. 7.1.1. Linii de despărţire Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Friendly Present Boundary Linie de despărţire existentă – forţe proprii

Friendly planned or On Order Boundary Linie de despărţire planificată sau la ordin – forţe proprii Enemy Known Boundary Linie de despărţire cunoscută - inamic

Monocrom

Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea liniei. Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. Fiecare segment dintre perechile de puncte de referinţă vor repeta informaţiile asociate segmentului dintre punctele 1 şi 2. Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă.

Colorat

NECLASIFICAT 158 din 388

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.1.1. Linii de despărţire Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Enemy Suspected Templated Boundary Linie de despărţire presupusă sau interpretată - inamic

or

Tipul liniei de despărţire

Tabelul nr. 7.1.2. Linii de despărţire laterale, înaintate şi din spate Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Lateral Boundary Linie de despărţire laterală Măsură de control care defineşte limitele stânga şi dreapta a unei zone/sector de acţiune a unei unităţi. Împreună cu limita din faţă, limita din spate şi altitudinea, liniile de despărţire laterale definesc zona de operaţii a unui comandant.

NECLASIFICAT 159 din 391

NECLASIFICAT

Tipul liniei de despărţire

Tabelul nr. 7.1.2. Linii de despărţire laterale, înaintate şi din spate Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Forward Boundary Linie de despărţire înaintată Limita cea mai îndepărtată în funcţie de direcţia inamicului şi a responsabilităţii unei entităţi militare.

Rear Boundary Linie de despărţire din spate Defineşte partea din spate a unei zone/sector desemnate pentru o unitate. Zona care este înapoia limitei dinapoi aparţine eşalonului imediat superior, iar poziţionarea elementelor în această zonă trebuie coordonată cu comandantul eşalonului superior.

NECLASIFICAT 160 din 391

2. Puncte 0705. - Într-o serie de tabele (sprjin logistic, decontaminare CBRN şi C2) care urmează, sunt prezentate semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru puncte, care respectă un format specific aşa cum este arătat în fig. 7.1.2. Punctele de aprovizionare respectă acelaşi format, dar prin modificarea semnului convenţional. Punctele de aprovizionare utilizează aceleaşi pictograme ca şi unităţile de aprovizionare. Pictograma este plasata spre partea de jos a casetei aşa cum este arătat în figura nr. 7.1.2. Acest format se utilizează numai pentru acest tip de puncte, în cazul altor puncte (contact, coordonare, decizie, etc.) care sunt descrise în această secţiune, la semne convenţionale terestre pentru măsurile de control, formatul este diferit. La punctele de construcţie, tipul punctului este abreviat şi poziţionat în interiorul semnului convenţional în partea de sus a acestuia, în câmpul A. Pentru semne convenţionale de aprovizionare se poate utiliza o reprezentare grafică. În completare, sub abrevierea numelui punctului, denumirea unităţii care deserveşte acel punct poate fi inclusă în câmpul T. Pentru diferenţierea punctelor aceste a se numerotează, se exprimă prin litere sau o combinaţie de numere şi litere. Numărul, litera sau combinaţia de numere şi litere se poziţionează în afara semnului convenţional în partea dreaptă sus, în câmpul T. Grupul dată-oră se trece în afara semnului convenţional în partea stângă sus şi la mijloc, putând fi asociat cu punctul. În afara semnului convenţional în partea de sus, se pot furniza informaţii suplimentare, în câmpul H. Semnele convenţionale pentru puncte nu pot fi rotite, prin urmare textul nu va fi scris sub anumite unghiuri.

Figura nr. 7.1.2. Şablon pentru semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru puncte şi puncte de aprovizionare. 3. Aliniamente 0706. - În tabele care urmează sunt prezentate semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru aliniamente, care respectă un format specific aşa cum este arătat în fig. nr. 7.1.3. Un aliniament este marcat cu PL urmat de nume în câmpul T. La alte aliniamente, care au scopuri specifice, acesta trebuie menţionat în câmpul T1 (exemplu „RFL”- aliniament de limitare a executării focului).

NECLASIFICAT 161 din 388

NECLASIFICAT

Figura nr. 7.1.3. Şablon pentru semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru aliniamente. 4. Zone 0707. - În tabelele care urmează se găsesc semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru zone, acestea urmând un format specific aşa cum este arătat în figura nr. 7.1.4. Zonele vor fi marcate în mod normal, cu abrevierea pentru tipul zonei în câmpul A, urmat de nume în câmpul T. Această etichetare trebuie să se găsească în centrul zonei, mai puţin în situaţia când zona este prea mică sau când înscrisurile se interferează cu locaţia unităţilor. Nu toate câmpurile sunt necesare pentru fiecare zonă, unele dintre acestea putând utiliza numai un câmp, în timp ce la altele se vor folosi mai multe câmpuri.

Figura nr. 7.1.4. Şablon pentru semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru zone 5. Zone de operaţii 0708. - O zonă de operaţii este definită ca o zonă în care activităţile militare ale forţelor întrunite terestre sau maritime sunt conduse de un comandant. În mod normal, o zonă de operaţii nu cuprinde întreaga zonă de operaţii întrunite a comandamentului întrunit, dar are o mărime suficientă pentru a asigura comandantului componentelor de forţe întrunite posibilitatea să-şi îndeplinească misiunea şi să-şi protejeze forţele. Zona operaţională este un termen amplu care cuprinde mai mulţi termeni descriptivi pentru zone geografice în care de desfăşoară operaţii militare. Zona operaţională include, dar nu este limitată la descriptori precum zona de responsabilitate, teatru de război, teatru de operaţii, zonă de operaţii întrunite, zonă de operaţii speciale întrunite şi zonă de operaţii.

NECLASIFICAT 162 din 391

Tabelul nr. 7.1.3. Zone de operaţii Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Area of operations Zonă de operaţii

Named Area of Interest (NAI) Zonă de interes desemnată O zonă geografică unde informaţiile sunt colectate pentru a satisface solicitările specifice de informaţii. (AAP-6)

Puncte de referinţa: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinţa pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinţa pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei. Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinţa. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei. Orientarea: Nu se aplică

Target Area of Interest (TAI) Zonă ţintă de interes O zonă geografică unde ţintele de importanţă mare vizate pot fi concentrate şi angajate de către forţele proprii.

NECLASIFICAT 163 din 388

NECLASIFICAT

6. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control 0709. - Aceste semne convenţionale, prezentate în tabelul nr. 7.1.4., sunt folosite pentru a reprezenta în mod corespunzător exercitarea autorităţii şi a direcţiilor de acţiune ale comandantului desemnat al forţelor repartizate şi ataşate pentru îndeplinirea misiunii. Tabelul nr. 7.1.4. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Unspecified Control Point Punct de control nespecificat

PUNCT DE ANCORARE

Puncte Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte vârful conului invers. Mărime/formă: Static. Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta.

Exemplele urmează.

ARMAMENT

Amnesty Point Punct de amnistie

PUNCT DE ANCORARE

NECLASIFICAT 164 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.1.4. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Checkpoint (CKP) Punct de control Un punct prestabilit pe suprafaţa pământului folosit pentru a controla deplasările, ajustarea focului artileriei, sau ca reper pentru localizare. (AAP-6)

PUNCT DE ANCORARE

Centre of Main Effort Centrul efortului principal PUNCTUL CENTRAL

Contact Point Punct de contact 1. În operaţiile terestre, un punct din teren, uşor de identificat, unde două sau mai multe unităţi sunt obligate să intre în contact. 2. În operaţiile aeriene, poziţia în care comandantul misiunii ia legătura cu autoritatea de control aerian.

PUNCTUL CENTRAL

Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centul semnului convenţional. Mărime/Formă : Statică Orientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite. Notă: pentru Centrul efortului principal, semnul convenţional poate fi rotit astfel încât liniile din partea superioară a semnului să fie orientate în direcţia punctului de efort principal.

NECLASIFICAT 165 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.1.4. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Coordinating Point Punct de coordonare Punct desemnat la care, în toate formele de luptă, unităţile/formaţiunile învecinate trebuie să realizeze contactul pentru a permite controlul şi coordonarea acţiunilor lor. Decision Point Punct de luare a deciziei Punct determinat în spaţiu şi timp, identificat în timpul procesului de planificare, când se anticipează momentul în care comandantul trebuie să ia o decizie cu privire la cursul de acţiune. Linkup Point (LU) Punct de întâlnire / joncţiune Un punct în care două elemente infiltrate, prin aceiaşi sau prin culoare de infiltrare diferite, sunt programate să se întâlnească pentru a se întări, înainte de a începe executarea misiunilor.

PUNCTUL CENTRAL

PUNCTUL CENTRAL

PUNCT DE ANCORARE REFERINTA

Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte vârful conului invers. Mărime/formă: Static. Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta. NECLASIFICAT 166 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.1.4. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Passage Point (PP) Punct de trecere prin dispozitiv Loc desemnat prin care unităţile execută trecerea prin dispozitivul altei unităţi aflate în staţionare PUNCT DE REFERINŢĂ

Point of Interest Punct de interes

PUNCT DE REFERINŢĂ

Rally Point (RLY) Punct de adunare Loc uşor de identificat în teren în care unităţile se adună/reorganizează dacă au fost dispersate. PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 167 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.1.4. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Release Point (RP) Punct de desprindere Un punct bine definit pe un itinerar, la care elementele ce compun o coloană revin sub autoritatea comandanţilor respectivi, fiecare dintre aceste elemente continuându-şi deplasarea către destinaţia proprie. Start Point (SP) Punct de plecare Punct determinat pe o rută de la care o deplasare a vehiculelor începe să fie sub controlul comandantului acestei deplasări. La acest punct coloana este formată prin trecerea succesivă, la un moment determinat, a fiecărui element constituent al coloanei. Pe lângă punctul iniţial principal al unei coloane pot să existe puncte iniţiale secundare pentru diferite elemente ale acesteia.

PUNCT DE REFERINŢĂ

PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 168 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.1.4. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Special Point Punct special PUNCTUL CENTRAL

Waypoint Punct pe traseul de deplasare Punct sau o serie de puncte determinate, încărcate sau stocate în sisteme de navigaţie (GPS) pentru facilitarea deplasării.

PUNCTUL CENTRAL

Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centul semnului convenţional. Mărime/Formă : Statică Orientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite.

NECLASIFICAT 169 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.1.4. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Linii Light Line (LL) Aliniament - mascare lumini Linie stabilită de la care vehicolele sunt obligate să folosească dispozitivele de mascare a farurilor pe durata nopţii. Zone Airfield Zone Zonă aerodrom

Notă: Câmpul H al acestui simbol include tipul de aerodrom, lungimea pistei şi alte informaţii importante

Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei. Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei. Orientarea: Nu se aplică

NECLASIFICAT 170 din 391

NECLASIFICAT

SECŢIUNEA a 2-a Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei 1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei 0710. - Manevra reprezintă desfăşurarea forţelor pe câmpul de luptă prin deplasare în combinaţie cu executarea focului sau cu posibilitatea de a executa focul, pentru atingerea unei poziţii avantajoase în raport cu inamicul, având scopul de a-şi îndeplini misiunea, aşa cum este prezentată în tabelul nr. 7.2.1. Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Limita înaintată a trupelor Este o linie care indică cea mai înaintată poziţie a unei forţe în orice tip de operaţii la un moment dat Puncte de referinţă: acest Friendly Present grafic necesită cel puţin 2 Actuală - forţe proprii puncte de referinţă, punctele 1 şi 2 definesc aliniamentul. Puncte adiţionale pot definii marirea lungimii acesteia. Mărime/Formă: primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea liniei. . Friendly Planned or On La capătul aliniamentului Order se vor înscrie informaţiile Planificată sau la ordin asociate aşa cum este arătat forţe proprii în exemplu. Orientare: este determinată de ordinea crescătoare a punctelor de referinţă.

NECLASIFICAT 171 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Enemy Known Cunoscută sau confirmată - inamic

NECLASIFICAT 172 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Enemy Suspected or Templated Presupusă sau interpretată - inamic

NECLASIFICAT 173 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei Măsura de control

Semnul convenţional

Line of Contact Linie de contact Linie care delimitează locul în care sunt angajate două forţe

Semnul convenţional al Liniei de contact este realizat atunci când Limita înaintată a forţelor proprii şi a inamicului sunt redate.

Phase Line (PL) Linie de coordonare Linie folosită pentru controlul şi coordonarea unei operaţii militare, de regulă o formă de relief care se întinde de-a lungul zonei de acţiune.

Reguli de desenare

Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea aliniamentului. Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. La capătele aliniamentului se vor înscrie informaţiile asociate aşa cum este arătat în exemplu. Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă. NECLASIFICAT 174 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei Măsura de control

Friendly Area Zonă - forţe proprii

Friendly Planned or On Order Area Zonă planificată sau la ordin pentru forţe proprii

Enemy Known or Confirmed Area Zonă Cunoscută sau confirmată a inamicui

Semnul convenţional

Reguli de desenare Zone Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei. Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei. Orientarea: Nu se aplică

Enemy Suspected Area Zonă presupusă sau interpretată, a inamicului

NECLASIFICAT 175 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei Măsura de control Assembly Area (AA) Zonă de dispunere O zonă în care o unitate este dispusă în vederea desfăşurării unor acţiuni ulterioare. Occupied Assembly Area (AA) Zonă de dispunere ocupată Occupied Assembly Area with offset Unit (AA) Zonă de dispunere ocupată

Semnul convenţional

Reguli de desenare Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei. Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei. Orientarea: Nu se aplică

Occupied Assembly Area with offset Units (AA) Zonă de dispunere ocupată

NECLASIFICAT 176 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Proposed or On Order Assembly Area Zonă de dispunere – planificată sau la ordin

Drop Zone (DZ) Zonă de paraşutare Zonă stabilită în care sunt paraşutate trupe, echipament sau provizii. Extraction Zone (EZ) Zonă de extracţie O zonă specificată folosită pentru distribuirea echipamentelor şi/sau proviziilor prin folosirea tehnicii de extragere dintro aeronavă care zboară la joasă înălţime. Landing Zone (LZ) Zonă de aterizare O zonă specificată folosită pentru aterizarea aeronavelor.

Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei. Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei. Orientarea: Nu se aplică

NECLASIFICAT 177 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Pickup Zone (PZ) Zonă de îmbarcare Zonă pentru îmbarcarea personalului şi/sau echipamentului cu elicopterul. Fortified Area Zonă fortificată

Limited Access Area Zonă cu acces limitat

Puncte de referinta: la acest grafic sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile. Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei. Semnul necesită un punct de referinţă conectat de zonă cu o linie dreaptă. Mărimea/Forma: Este dată de punctele de referinţă. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei. Orientarea: Nu se aplică NECLASIFICAT 178 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

2. Manevra în apărare 0711. - Operaţiile de apărare, prezentate în tabelul nr. 7.2.2., opresc atacul inamic, câstigă timp, economisesc forţe sau dezvoltă condiţii favorabile pentru operaţiile proprii ofensive. Tabelul nr. 7.2.2. Simboluri pentru măsuri de control ale apărării Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Battle Position Poziţie de luptă

Battle Position Planned Poziţie de luptă planificată

Zone Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei. Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei. Orientarea: partea opusă

NECLASIFICAT 179 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.2. Simboluri pentru măsuri de control ale apărării Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Battle Position Prepared (P) but not Occupied Poziţie de luptă pregătită dar neocupată

câmpului B (eşalon) este îndreptată către forţele inamicului.

Strong point Punct tare Un punct cheie într-o poziţie defensivă, de obicei puternic fortificat şi extrem de înarmat, în jurul căruia sunt grupate alte poziţii pentru protecţia sa. Engagement Area (EA) Zonă de angajare (desfăşurare a acţiunilor) Zonă în care comandantul intenţionează să oprească şi să distrugă inamicul prin utilizarea focului tuturor mijloacelor la dispoziţie.

Puncte de referinta: la acest grafic sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu acurateţe mărită dimensiunea şi forma ariei. Mărimea/Forma: Este dată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în NECLASIFICAT 180 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.2. Simboluri pentru măsuri de control ale apărării Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Observation post/Outpost Post deobservare/ avanpost – nespecificat

Observation post/Outpost Post de observare/ avanpost - specificat

interiorul ariei. Orientarea: Nu se aplică Post de observare/ Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central PUNCTUL defineşte centul semnului CENTRAL convenţional. Mărime/Formă : Statică Orientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite. PUNCTUL CENTRAL

Reconnaissance Outpost Post de observare/ avanpost de cercetare PUNCTUL CENTRAL

Forward Observer Outpost Post de observare/ avanpost înaintat

PUNCTUL CENTRAL

NECLASIFICAT 181 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.2. Simboluri pentru măsuri de control ale apărării Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

CBRN Observation Outpost Post de observare/ avanpost CBRN

Sensor Outpost/ Listening Post Post de ascultare/senzor înaintat

Combat Outpost Post de observare/ avanpost de luptă

Target Reference Point Punctul de referinţă al ţintei Punct din teren uşor de recunoscut (natural sau artificial), folosit pentru iniţierea, executarea şi conducerea focului.

PUNCTUL CENTRAL

PUNCTUL CENTRAL

PUNCTUL CENTRAL

Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centul semnului convenţional. Mărime/Formă : Statică Orientare: Graficul este NECLASIFICAT 182 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.2. Simboluri pentru măsuri de control ale apărării Măsura de control Punctele de referinţă ale ţintelor (TRP) pot desemna, de asemenea, centrul unei zone în care comandantul intenţionează să execute sau să concentreze rapid focul armamentului de care dispune. Acestea se utilizează la grupări de forţe şi la eşaloanele mai mici şi pot delimita sectoare viitoare de foc dintr-o zonă de angajare a inamicului. TRP-urile sunt indicate folosind semnul convenţional standard al ţintei şi numerele emise de către ofiţerul cu sprijinul de foc. Odată indicat, TRP constituie, de asemenea, o ţintă pentru focul indirect. Forward Edge of the Battle Area (FEBA) Limita dinaintea apărării Limitele cele mai îndepărtate ale zonelor în care sunt dispuse unităţile luptătoare, excluzând zonele în care sunt poziţionate forţele de protecţie (detaşamentele înaintate). Este destinată ca referinţă pentru

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

centrat deasupra locaţiei dorite.

Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea aliniamentului. Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea NECLASIFICAT 183 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.2. Simboluri pentru măsuri de control ale apărării Măsura de control coordonarea focului, dispunerea forţelor şi executatea manevrei. Proposed or On Order Limita dinaintea apărării – planificată sau ordonată

Principal Direction of Fire Direcţia principală pentru executatrea focului

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

aliniamentului. La capătele aliniamentului se vor înscrie informaţiile asociate aşa cum este arătat în exemplu. Orientare: este determinată de ordinea crescătoare a punctelor de referinţă. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineste culmea graficului. Punctele 2 şi 3 definesc vârfurile săgeţilor. Mărime/Formă: Lungimea şi orientarea săgeţilor pot varia independent. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Vărfurile săgeţilor pot atinge alte grafice şi limitele sarcinii. Semnul convenţional al indicatorului tactic este cetrat deasupra punctului 1.

NECLASIFICAT 184 din 391

NECLASIFICAT

3. Manevra în ofensivă 0712. - Operaţiile ofensive, prezentate în tabelul nr. 7.2.3., vizează distrugerea sau înfrângerea unui inamic. Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Axă de înaintare O axă de înaintare este atribuită în scop de control; adesea o comunicaţie rutieră sau un grup de drumuri, precum şi o serie de locaţii indicate, extinse în direcţia inamicului. Puncte de referinţă: acest Friendly Airborne grafic necesită N puncte de Desant/trupe aeropurtate referinţă, unde N este între 3 – forţe proprii şi 50. Punctul 1 defineste vârful săgeţii. Punctul N+1 defineste coada semnului convenţional. Punctul N defineste partea din spate a săgeţii. Punctele se numeroteză secvenţial începând cu numărul 1, în Friendly Aviation ordine crescătoare. Aviaţie – forţe prporii Mărime/Formă: punctele 1 la N+1 prin punctul 2 determină axa graficului, iar Punctul N determină lăţimea. Punctul de intersecţie al graficului trebuie să fie între punctele 1 şi 2.

NECLASIFICAT 185 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Attack Helicopter Atac cu elicoptere – forţe proprii

Orientare: vârful săgeţii este orientat spre forţele inamicului.

Main Attack Atac principal Atacul sau efortul principal în care comandantul foloseşte toată greutatea puterii ofensive de care dispune

Puncte de referinţă: acest grafic necesită N puncte de referinţă, unde N este între 3 şi 50. Punctul 1 defineste vârful săgeţii. Punctul N+1 defineste coada semnului convenţional. Punctul N defineste partea din spate a săgeţii. Punctele se numeroteză secvenţial începând cu numărul 1, în ordine crescătoare.

NECLASIFICAT 186 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Supporting Attack Atac de sprijin Operaţie ofensivă executată în comun cu atacul principal, destinată să atingă unul sau mai multe din obiectivele de mai jos: -inducerea în eroare a inamicului; -distrugerea, imobilizarea forţelor inamice care pot influenţa atacul principal; -controlarea terenului a cărui ocupare de către inamic ar îngreuna atacul principal; -forţarea inamicului să angajeze rezerve în mod prematur sau într-o zonă nedecisivă. (AAP-6)

Mărime/Formă: punctele 1 la N+1 prin punctul 2 determină axa graficului, iar Punctul N determină lăţimea. Orientare: vârful săgeţii este orientat spre forţele inamicului.

Supporting Attack Planned or On Order Atac de sprijin – planificat sau la ordin

NECLASIFICAT 187 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Axis of Advance for a Feint Axă de înaintare falsă

Enemy Confirmed Axă de înaintare inamică confirmată

Enemy Templated or Suspected Axă de înaintare inamică interpretată sau presupusă

NECLASIFICAT 188 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Direcţii de atac Direcţii sau rute determinate pe care se va desfăşura atacul principal Friendly Aviation Aviaţie – forţe proprii

Friendly Direction of Main Attack Direcţie de atac principală – forţe proprii

Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea şi forma liniei. Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea liniei. Orientare: este determinată de ordinea crescătoare a punctelor de referinţă.

Friendly Direction of Supporting Attack Direcţie de atac secundară – forţe proprii Friendly Ground Axis Planned or On Order with Effective Date and Time (if known) Axă de atac terestru, la ordin, cu specificarea datei şi orei la care se execută (dacă se cunosc) NECLASIFICAT 189 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Direction of Attack for a Feint Direcţie de atac falsă

Enemy Confirmed Direcţie de atac inamică confirmată

Enemy Templated or Suspected Direcţie de atac inamică interpretată sau presupusă

Final Coordination Line Aliniament final de coordonare Aliniament stabilit aproape de poziţiile inamicului folosit pentru coordonarea focului (încetarea sau mutarea) cu manevra forţelor.

Linii Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea aliniamentului. Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. La capătele NECLASIFICAT 190 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Infiltration Lane Culoar de infiltrare O măsură de control care coordonează deplasarea înainte şi laterală a unităţilor care se infiltrează şi precizează responsabilităţile privind planificarea focului.

Limit of Advance Limita de înaintare Un aliniament uşor de recunoscut în teren la care se va opri acţiunea ofensivă a forţelor de atac.

acestuia se vor înscrie informaţiile asociate aşa cum este arătat în exemplu. Orientare: este determinată de ordinea crescătoare a punctelor de referinţă. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele culoarului de infiltrare, iar punctul 3 defineşte o laterală. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină axa centrală a culoarului, iar punctul 3 determină lăţimea acestuia. Celelalte părţi ale graficului rămân proporţionale cu lungimea axei centrale. Orientare: este determinată de punctele 1şi 2. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea aliniamentului. Mărime/Formă: Primul şi NECLASIFICAT 191 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Line of Departure (LD) Aliniament de plecare -în operaţiile terestre, o linie desemnată pentru a coordona plecarea unităţilor la atac; -în operaţiile de desant maritim, o linie de coordonare la o anumită distanţă de ţărm marcată în mod corespunzător pentru a asista ambarcaţiunile de asalt în vederea debarcării în zonele şi la momentele planificate. Line of Departure/Line of Contact (LD/LC) Aliniament de plecare/ Aliniament de contact Stabilirea poziţiilor forţelor proprii ca aliniament de plecare în situaţia în care acestea sunt în contact cu inamicul.

ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. La capătele aliniamentului se vor înscrie informaţiile asociate aşa cum este arătat în exemplu. Orientare: este determinată de ordinea crescătoare a punctelor de referinţă.

NECLASIFICAT 192 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Probable Line of Deployment (PLD) Aliniament probabil de desfăşurare O linie stabilită pe teren, de regulă ultima poziţie acopertită sau mascată înainte de obiectiv şi linia de plecare, unde se dispun forţele de atac înaintea începerii acţiunilor; este folosită în general în condiţii de vizibilitate redusă. Assault Position Poziţie de asalt Poziţia dispusă între linia de plecare şi obiectiv din care forţele încep acţiunea ofensivă. În mod ideal este ultima poziţie acoperită sau mascată înainte de atingerea obiectivului. Attack Position Poziţie de atac Ultima poziţie ocupată de eşalonul de asalt înaintea trecerii liniei de atac/liniei de plecare.

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

Zone Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei. Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile în interiorul ariei. Orientarea: Nu se aplică NECLASIFICAT 193 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Friendly Occupied Poziţie de atac ocupată de forţele proprii Se foloseşte numai în situaţia în care o unitate trebuie să oprească în poziţie de atac. Attack by Fire Position Poziţie de atac cu foc/ Poziţie de tragere

Support by Fire Position Poziţie de sprijin cu foc

Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 este vârful săgeţii. Punctele 2 şi 3 definesc capetele liniei drepte din partea de spate a graficului. Mărime/Formă: punctele 2 şi 3 determină lungimea liniei drepte din spate. Coada săgeţii trebuie să fie conectată cu punctul de mijloc al liniei dintre punctele 2 şi 3. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Partea din spate a graficului cuprinde poziţia de tragere cu vărful săgeţii îndreptat către ţintă. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 4 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele liniei drepte din partea de spate a graficului. NECLASIFICAT 194 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare Punctele 3 şi 4 definesc vârfurile săgeţilor. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lungimea liniei drepte din spate. Cozile săgeţilor sunt conectate cu punctele 1, 2. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Partea din spate a graficului cuprinde poziţia de tragere, iar vărfurile săgeţilor indică sectorul de tragere care trebuie acoperit cu foc.

Objectiv Obiectiv Zonă geografică definită, în interiorul căreia este poziţionat un obiectiv ce trebuie cucerit sau atins de către forţele militare. Această zonă este definită de către autoritatea competentă pentru scopurile comenzii şi controlului. (AAP-6)

Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei. Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile în interiorul ariei. Orientarea: Nu se aplică NECLASIFICAT 195 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Point of departure (PD) Punct de plecare Loc specificat unde o unitate va întâlni aliniamentul de plecare

PUNCT DE REFERINŢĂ

Ambush Ambuscadă Un atac surpriză cu foc, din poziţii acoperite, asupra unui inamic aflat în staţionare sau deplasare.

Puncte Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte vârful conului invers. Mărime/formă: Static. Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 este vârful săgeţii. Punctele 2 şi 3 definesc capetele liniei curbe din partea de spate a graficului. Mărime/Formă: punctele 2 şi 3 determină lungimea liniei curbe din spate. Coada săgeţii trebuie să fie conectată cu punctul de mijloc al curbei dintre punctele 2 şi 3. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Partea din spate a graficului cuprinde poziţia ambuscadei cu vărful săgeţii pe centrul de greutate, în acelaşi timp indicând şi direcţia focului. NECLASIFICAT 196 din 391

NECLASIFICAT

4. Manevra 0713. – Manevra, prezentată în tabelul nr. 7.2.4., reprezintă desfăşurarea forţelor pe câmpul de luptă, prin deplasare în combinaţie cu executarea focului sau cu posibilitatea de executare a focului, pentru a obţine poziţii avantajoase în raport cu inamicul cu scopul de a-şi îndeplini misiunea. Tabelul nr. 7.2.4. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Zone Încercuirea Pierderea libertăţii de manevră a unei forţe ca rezultat a controlului inamicului a tuturor căilor de evacuare sau de primire a întăririlor Puncte de referinta: Pentru Friendly acest grafic sunt necesare Forţe proprii cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe Enemy mărimea şi forma ariei. Inamic Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Orientarea: Nu se aplică Airhead Line Aliniament al capului de pod pentru desantare Line care indică limita obiectivelor ocupate printr-o acţiune de desant. Airhead Cap de pod pentru desantare Zonă desemnată în teritoriul ostil, ameninţător care, o

Lini/Aliniamente Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei. NECLASIFICAT 197 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.4. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

dată stabilită şi menţinută, permite desantarea continuă a trupelor şi materialelor şi asigură spaţiul de manevră necesar pentru operaţiile proiectate. Este în mod normal o zonă cucerită pentru debarcarea desantului în cadrul operaţiei aeropurtate.

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Orientarea: Nu se aplică

ALINIAMENT PT CAP DE POD AERIAN

ALINIAMENT PT CAP DE POD AERIAN

Bridgehead Line (BL) Aliniamentul capului de pod Limita zonei obiectivului în dezvoltarea unui cap de pod (AAP-6).

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea aliniamentului. Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. La capătele aliniamentului se vor înscrie informaţiile asociate aşa cum este arătat

NECLASIFICAT 198 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.2.4. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei Măsura de control Holding Line (HL) Aliniament de menţinere În operaţii de trecere a cursurilor de apă (dinspre inamic spre interiorul dispozitivului propriu), este limita exterioară a zonei dintre inamic şi cursul de apă de la care se previne executarea focului indirect asupra zonei de trecere a cursului de apă.

Semnul convenţional

Reguli de desenare în exemplu. Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă.

Release Line (RL) Aliniament de forţare/ trecere Linie care reprezintă o fază în operaţiile de forţare/trecere a cursurilor de apă, respectiv schimbarea locaţiei comandamentului care coordonează trecerea.

NECLASIFICAT 199 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

SECŢIUNEA a 3-a Semne convenţionale pentru măsuri (mijloace) de control al spaţiului aerian 0714. - Măsurile (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian sunt măsuri de control utilizate de NATO pentru separarea, controlul şi/sau rezervarea spaţiului aerian pentru operaţiile aliate. Mijloacele pentru controlul spaţiului aerian sunt utilizate pentru sporirea eficacităţii îndeplinirii obiectivelor comandantului forţei întrunite, pentru împiedicarea interferenţei reciproce, pentru a facilita identificarea apărării aeriene, pentru a împiedica fratricidul, şi pentru a ajuta desfăşurarea în siguranţă a fluxului traficului aerian în zona de operaţii. Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian Exemplu Măsura de control

Air Control Point (ACP) Punct de Control Aerian

Communications Check Point (CCP) Punct de verificare a comunicaţiilor

Semn convenţional

Reguli de desenare Puncte Puncte de referinta: grafica solicită un punct de referinta. Punctul din centru defineşte centrul graficului. Mărimea/Forma. Static. Orientarea. Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite.

NECLASIFICAT 200 din 391

Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian Exemplu Măsura de control Downed Aircrew Pick-Up Point Punct de adunare al echipajului doborât

Pop-up Point (PUP) Punct identificare ţintă Locaţia unde aeronava ia rapid altitudine pentru descoperirea, identificarea şi angajarea ţintei.

Identification, Friend-or-Foe(IFF) Off Line Linie de identificare Amic-Inamic Linia de demarcare unde aeronava amică în drum spre ţinte încetează să emită un semnal IFF.

Semn convenţional

Reguli de desenare Puncte de referinta. Pentru acest grafic este nevoie de un singur punct de referinta. Punctul defineşte partea de jos a conului inversat. Mărimea/Forma. Static. Orientarea. Graficul va fi orientat în poziţie verticală, aşa cum este arătat în exemplul din dreapta. Puncte de referinta. Pentru acest grafic este nevoie de un singur punct de referinta. Punctul din centru defineşte centrul graficului. Mărimea/Forma. Static. Orientarea. Graficul este, în mod normal, centrat deasupra locaţiei dorite. Linii Puncte de referinta. Pentru acest grafic este nevoie de cel puţin două puncte, punctele 1 şi 2, pentru a defini linia. Pot fi definite puncte suplimentare pentru a extinde linia. Mărimea/Forma. Primul şi ultimul

NECLASIFICAT 201 din 391

Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian Exemplu Măsura de control Identification, Friend-or-Foe(IFF) On Line Identificare Amic-Inamic (IFF) On Line Linia de demarcare unde aeronava amică care se află pe rută spre teritoriul amic începe să emită un semnal IFF Air Corridor (AC) Coridor Aerian O rută aeriană restricţionată specificată pentru utilizare de către o aeronavă amică şi stabilită pentru împiedicarea deschiderii focului de către forţele amice.

Semn convenţional

Reguli de desenare punct de referinta determină lungimea liniei. Orientarea. Este determinată de către punctele de referinta.

Coridoare (Zone) Puncte de referinta. Acest grafic poate conţine segmente multiple. Pentru fiecare segment este nevoie de două puncte de referinta. Numerele punctelor care definesc desenul segmentului sunt secvenţiale, începând cu punctul 1, crescând cu valoarea 1, până la maximum de 99 de puncte. Fiecare punct de referinta defineşte punctul final al liniei centrale a segmentului. Punctele de referinta sunt Puncte de Control Aerian (ACP), Puncte de Verificare a Comunicaţiilor sau amândouă. Mărimea/Forma. Punctele 1 şi 2 determină lungimea unui segment. Câmpul de informaţie din interiorul fiecărui segment ar trebui să poată fi schimbat (movaable) şi măsurat în interiorul fiecărui segment. NECLASIFICAT 202 din 391

Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian Exemplu Măsura de control

Semn convenţional

Reguli de desenare Căsuţa cu informaţii din exteriorul graficului ar trebui plasată între punctele 1 şi 2, în aşa fel încât graficul să nu fie dificil de înţeles. Orientarea. Punctele de referinta determină orientarea.

Air Corridor with Multiple Segments Coridor Aerian cu Segmente Multiple

Low-Level Tranzit Route (LLTR) Rută de tranzit de nivel scăzut Un coridor temporar de dimensiuni definite stabilit în zona înaintată pentru a minimiza riscul aeronavelor proprii (amice) de a fi angajate de către forţele de apărare aeriană sau terestre proprii (amice).

NECLASIFICAT 203 din 391

Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian Exemplu Măsura de control

Semn convenţional

Reguli de desenare

Minimum-Risk Route (MRR) Ruta de risc minim O rută temporară de dimensiuni definite recomandată pentru utilizare de către platformele cu aripă fixă pentru deplasarea acestora între rutele de tranzit şi partea din spatele zonei înaintate şi zona lor de operaţii. Safe Lane (SL) Bandă de siguranţă O bandă bidirecţională care leagă o bază aeriană, o zonă de aterizare şi/sau o zonă de apărare a bazei de coridoare/rute adiacente. Poate fi folosită pentru pentru a lega rute/coridoare adiacente activate.

NECLASIFICAT 204 din 391

Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian Exemplu Măsura de control Standard Use Army Aircraft Flight Route (SAAFR) Rută de zbor standard pentru utilizare de către aviaţia forţelor terestre O rută stabilită sub nivelul de coordonare pentru a facilita deplasarea Av. FT în zona înaintată în sprijinul direct al operaţiilor terestre.

Semn convenţional

Reguli de desenare Puncte de referinta. Acest grafic poate conţine segmente multiple. Pentru fiecare segment este nevoie de două puncte de referinta. Fiecare punct de referinta defineşte punctul final al liniei centrale a segmentului. Punctele de referinta sunt Puncte de Control Aerian (ACP), Puncte de Verificare a Comunicaţiilor sau o combinare ale celor două. Mărimea/Forma. Punctele 1 şi 2 determină lungimea şi lăţimea graficului. Câmpurile de informaţie din interiorul fiecărui segment ar trebui să poată fi schimbate (moveable) şi măsurate în interiorul fiecărui segment. Orientarea. Punctele de referinta determină orientarea.

Tranzit Corridors (TC) Coridoare de tranzit Coridoare de tranzit Coridoare bidirecţionale, stabilite, pentru deplasarea aeronavelor prin zona apărării aeriene (zone de nimicire), cu risc minim.

NECLASIFICAT 205 din 391

Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian Exemplu Măsura de control

Semn convenţional

Reguli de desenare

Unmanned Aerial Vehicle Route (UAV) Rută pentru avioane fără pilot Rută în spaţiul aerian creată special operaţiile avioanelor fără pilot.

Base Defence Zone (BDZ) Zona pentru apărarea aeriană a bazei aeriene O zonă stabilită în jurul bazei aeriene pentru a spori eficacitate sistemelor GBAD

Arii (Zone) Puncte de referinta. Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei. Mărimea/Forma. Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei. Orientarea. N/A

NECLASIFICAT 206 din 391

Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian Exemplu Măsura de control High-Density Airspace Control Zone (HIDACZ) Zona de mare densitate pentru controlul spaţiului aerian Spaţiul aerian cu dimensiuni definite, aleasă de autoritatea de control a spaţiului aerian, în care există o întrebuinţare concentrată de arme numeroase şi variate sau de utilizatori ai spaţiului aerian. Restricted Operating Zone (ROZ) Zonă de operare restricţionată Spaţiul aerian cu dimensiuni definite, destinat de autoritatea de control a spaţiului aerian, ca răspuns la situaţii/cerinţe operaţionale specifice, în cadrul căruia activitatea unuia sau mai multor utilizatori ai spaţiului aerian este restricţionată (AAP-6). Notă:Aceasta este definiţia pentru arie de operaţii restricţionată.

Semn convenţional

Reguli de desenare Puncte de referinta. Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei. Mărimea/Forma. Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei. Orientarea. N/A

NECLASIFICAT 207 din 391

Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian Exemplu Măsura de control

Semn convenţional

Reguli de desenare

Air-to-Air Restricted Operations Zone (AARROZ) Zonă de operaţii Aer-Aer restricţionată

Unmanned Aerial Vehicle Restricted Operations Zone (UAVROZ) Zonă de operaţii restricţionată pentru UAV

Weapon Engagement Zone (WEZ) Zonă de angajare a armei În apărarea aeriană, spaţiul aerian cu dimensiuni definite, în cadrul căruia responsabilitatea pentru angajare revine unui sistem particular de armă. Include: FEZ, JEZ, MEZ (LOMEZ şi HIMEZ), SHORADEZ.

Zone de angajare a armelor (cu arme) Puncte de referinta. Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei. Mărimea/Forma. Este determinată de

NECLASIFICAT 208 din 391

Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian Exemplu Măsura de control Fighter Engagement Zone (FEZ) Zonă de angajare de către aviaţia de vânătoare În apărarea aeriană, spaţiul aerian cu dimensiuni definite ,în cadrul căruia responsabilitatea pentru angajare revine aviaţiei de vânătoare (unui sistem particular de armă).

Semn convenţional

Reguli de desenare punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei. Orientarea. N/A

Joint Engagement Zone (JEZ) Zonă de angajare întrunită

Missile Engagement Zone (MEZ) Zonă de angajare cu rachete În apărarea aeriană, spaţiul aerian cu dimensiuni definite ,în cadrul căruia responsabilitatea pentru angajare revine Rachetelor Sol-Aer (unui sistem particular de armă). Low (Altitude) Missile Engagement Zone (LOMEZ) Zonă de angajare cu rachete la altitudine mică

NECLASIFICAT 209 din 391

Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian Exemplu Măsura de control

Semn convenţional

Reguli de desenare

High (Altitude) Missile Engagement Zone (LOMEZ) Zonă de angajare cu rachete la altitudine mare

Short Range Air Defence Engagement Zone (SHORADEZ) Zonă de angajare a rachetelor cu rază scurtă de acţiune

Weapons Free Zone (WFZ) Zonă liberă de arme O zonă de apărare aeriană stabilită în jurul mijloacelor şi facilităţilor cheie altele decât bazele aeriene cărora trebuie să li se acorde protecţie specială de către mijloacele GBAD, unde armele pot lansa împotriva oricăror ţinte care nu a fost identificată în mod pozitiv ca şi amică.

Puncte de referinta. Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei. Mărimea/Forma. Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei. Orientarea. N/A Notă: Diagonalele completează interiorul graficului.

NECLASIFICAT 210 din 391

Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

SECŢIUNEA a 4-a Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim 0715. - Măsurile maritime de control sunt folosite de NATO să ajute componenta comandantului de marină şi pe comandanţii săi subordonaţi să direcţioneze acţiunea prin stabilirea responsabilităţilor şi pentru a preveni navele, unităţile, sau aeronavele de a se împiedica reciproc cât şi pentru a impune coordonarea necesară. Ele ajută cooperarea dintre forţe fără a impune restricţii inutile în libertatea lor de mişcare. În termeni generali, măsurile marine de control pot fi despărţite în următoarele grupuri: puncte, linii şi domenii. Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare

Aim Point Vârful ţintei

Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă. Punctul central defineşte centrul graficului. Mărimea/Forma: Pe loc. Orientare: Graficul este tipic centrat deasupra locaţiei dorite

Drop Point Punct de debarcare

Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă. Punctul defineşte partea centrală de jos a liniei verticale unde liniile curbate şi cele verticale se întâlnesc. Mărimea/Forma: Pe loc. Orientare: Graficul va fi tipic orientat drept (aşa cum este arătat şi în exemplul din dreapta).

Centrul simbolului

NECLASIFICAT 211 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Entry Point Punct de intrare

Centrul simbolului

Ground Zero Epicentru exploziei nucleare Centrul simbolului Impact Point Punct de impact

Centrul simbolului

Exemplu Reguli de redactare Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă. Punctul defineşte locul unde toate liniile se întâlnesc. Mărimea/Forma. Static. Orientare: Graficul va fi tipic orientat drept (aşa cum este arătat şi în exemplul din dreapta). Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă, situat in mijlocul bazei acestuia. Mărime/Formă: Static. Orientare: De regulă, semnul convenţional va fi orientat vertical, în sus (ca în exemplul din dreapta). Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă, situat in centrul acestuia. Mărime/Formă: Static. Orientare: De regulă, semnul convenţional va avea centrul deasupra punctului dorit.

NECLASIFICAT 212 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare

Predicted Impact Point Punct de impact estimat

Centrul simbolului Missile Detection Point Punct de detectare a rachetelor

Centrul simbolului Brief Contact Contact scurt

Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă, situat in mijlocul bazei acestuia. Mărime/Formă: Static. Orientare: De regulă, semnul convenţional va fi orientat vertical, în sus (cum se arată în exemplul din dreapta).

Lupta sub apă Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte vârful săgeţii. Mărime/formă: Static. Orientare: Reprezentarea grafică va fi Centrul orientată pe verticală (aşa cum este simbolului ilustrat în exemplul din dreapta)

NECLASIFICAT 213 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Exemplu

Semn convenţional

Reguli de redactare

Datum Punct de referinţă

Centrul simbolului Lost Contact Contact pierdut

Centrul simbolului

Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte centrul reprezentării grafice. Mărime/formă: Static. Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată aşa cum arată imaginea din dreapta, şi va fi centrat pe punctul de referinţă. Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte vârful săgeţii. Mărime/formă: Static. Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală (aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta)

Sinker Ancoră

Centrul simbolului Determinarea locului NECLASIFICAT 214 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte centrul desenului. Mărime/formă: Static. Orientarea: Reprezentarea grafică este de obicei centrată pe locaţia dorită

Acoustic Fix Determinare cu mijloace acustice

Centrul simbolului Electromagnetic Fix Determinare cu mijloace electromagnetice

Centrul simbolului Optical Fix Determinare cu mijloace optice

Centrul simbolului

NECLASIFICAT 215 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Exemplu

Semn convenţional

Masura de control

Reguli de redactare

Formation Dispozitiv

Centrul simbolului

Harbour Port

Centrul simbolului Notă: În mod normal, zona H are 4 intrări posibile, aşa cum este reprezentat în punctul de intrare în port de mai jos. Harbour Entrance Point Punct de intrare in port

A

Q

X

Z

Puncte de referinţă : Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte centrul reprezentării grafice, unde se intersectează cele două linii. Mărime/formă: Static. Orientare: Reprezentarea grafică este de obicei centrată pe locaţia dorită. Port Puncte de referinţă. Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte centrul reprezentării grafice. Mărime/formă: Static. Colţurile reprezentării grafice formează un unghi de 70 grade. Orientare: Reprezentarea grafică este de obicei centrată pe locaţia dorită. Un utilizator poate folosi reprezentarea grafică pentru a defini un nou tip de punct în cazul în care selecţia care urmează nu este suficientă.

NECLASIFICAT 216 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

Trebuie să fie utilizat în împreună cu simbolul de măsurare a controlului portului.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Dip Position Pozitie de inclinare

Exemplu

Semn convenţional

Reguli de redactare

Căutare Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte centrul reprezentării grafice Mărime/formă: Static. Centrul simbolului Orientare: Reprezentarea grafică este de obicei centrată pe locaţia dorită.

Search Cautare Centrul simbolului Search Area Zonă de căutare Centrul simbolului

NECLASIFICAT 217 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare

Search Centre Centru de cautare

Centrul simbolului Navigational Reference Point Punct de referinta de navigatie

Centrul simbolului Sonobouy Sonar

Centrul simbolului

Sonare Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă. Punctul de referinţă defineşte centrul cercului. Mărime/formă: Static. Diametrul cercului ar trebui să aibă ½ din înălţimea reprezentării grafice. Orientare: Reprezentarea grafică este de obicei centrată pe locaţia dorită.

NECLASIFICAT 218 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare Reprezentarea grafică va fi orientată vertical, aşa cum este ilustrat în exemplu.

Ambient Noise Sonobouy Zgomotul de fond al sonarului

Centrul simbolului Air Transportable Communication (ATAC) Echipament de comunicaţii transportabil aerian

Centrul simbolului Bathlythermo- Graph Transmitting Sonobouy Geamandură acustică batigraf

Centrul simbolului NECLASIFICAT 219 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control Command Active Sonobouy Directional Command Active Sonobouri System Geamandură acustică activă comandată Sistem de geamanduri acustice active direcţionale comandate

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare

Centrul simbolului

Digital Frequency Analysing And Recording (DIRAR) Analiză şi înregistrare de frecvenţă digitală Centrul simbolului Expired Sonobouy Baliză/geamandură acustică ieşită din uz

Centrul simbolului

NECLASIFICAT 220 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare

Kingpin Sonobouy Baliză/geamandură acustică tip kingpin (pivotantă)

Centrul simbolului Low Frequency Analysing And Recording Sonobouy Baliză/geamandură acustică pentru analiză şi înregistrare de joasă frecvenţă Centrul simbolului Pattern Sonobouy Baliză/geamandură acustică de referinţă

Centrul simbolului

NECLASIFICAT 221 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Exemplu

Semn convenţional

Reguli de redactare

Range Only Sonobouy Baliză acustică de măsurare a distanţei

Centrul simbolului Vertical line array directional frequency analysis and recording (DIFAR) Baliză acustică de analiză şi înregistrare în bandă de frecvenţă direcţională a unui vector liniar vertical

Centrul simbolului Puncte de referinta Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte centrul reprezentării grafice. Mărime/formă. Static. Orientare. Reprezentarea grafică este de obicei centrată pe locaţia dorită.

Punct de referinta Reference Point

Centrul simbolului NECLASIFICAT 222 din 391

Centrul simbolului

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare

Special Point Punct cu destinaţie specială

Centrul simbolului Navigational Reference Point Punct de referinta de navigatie

Centrul simbolului Data Link Reference Point Punct de referinţă pentru sistemul link

Centrul simbolului

NECLASIFICAT 223 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare

Corridor Tab Point Punct de aliniere a coridorului (culoarului)

Centrul simbolului Marshall point Punct obligatoriu de trecere/de adunare/formare/plecare

Position and Intended Movement (PIM) Poziţia şi deplasarea ulterioară

Centrul simbolului NECLASIFICAT 224 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare

Waypoint Punct de schimbare a direcţiei de deplasare. Punct intermediar pentru o rută maritimă.

General Subsurface Station Simbol general pentru poziţie/punct subacvatic.

Submarine Subsurface Station Poziţia/punct pentru submarin în imersiune

Centrul simbolului Poziţie/punct sub-apă Puncte de referinţă: Această pictogramă foloseşte un punct de referinţă, reprezentat de centrul desenului. Mărime/Formă : Statică Orientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite

Centrul simbolului

Centrul simbolului

NECLASIFICAT 225 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare

Submarine Antisubmarine Warfare Subsurface Station Poziţia/punct pentru submarin antisubmarin

Unmanned Underwater Vehicle Subsurface Station Poziţia/punct pentru vehicule subacvatice fără pilot

Antisubmarine Warfare (ASW) Unmanned Underwater Vehicle Subsurface Station Poziţia/punct pentru vehicule subacvatice fără pilot, pentru lupta antisubmarin

Centrul simbolului

Centrul simbolului

Centrul simbolului

NECLASIFICAT 226 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare

Mine Warfare Unmanned Underwater Vehicle Subsurface Station Poziţie/punct pentru vehicule subacvatice fără pilot, pentru lupta contraminelor

Surface Warfare Unmanned Underwater Vehicle Subsurface Station Poziţie/punct pentru vehicule subacvatice fără pilot, pentru lupta la suprafaţă

General Surface Station Poziţie/punct general la suprafaţă.

Centrul simbolului

Poziţie/punct la suprafaţa apei Puncte de referinţă: Acest desen Centrul simbolului foloseşte un punct de referinţă reprezentat de centrul desenului. Mărime/Formă : Statică Orientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite Centrul simbolului

NECLASIFICAT 227 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare

Antisubmarine Warfare (ASW) Surface Station Poziţie/punct pentru acţiuni la suprafaţă de luptă antisubmarin.

Mine Warfare Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru acţiuni de minare

Centrul simbolului

Non-Combatant Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă forţe necombatante

Centrul simbolului

Picket Surface Station Poziţia unui post de observare la suprafaţă

Centrul simbolului

Centrul simbolului

NECLASIFICAT 228 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare

Rendezvous Surface Station Poziţie/punct de întâlnire la suprafaţă

Replenishment at Sea Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru reaprovizionare pe mare.

Rescue Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru salvare pe mare.

Surface Warfare Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru lupta la suprafaţă.

Centrul simbolului

Centrul simbolului

Centrul simbolului

Centrul simbolului NECLASIFICAT 229 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare

Unmanned Underwater Vehicle Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru vehicul de subacvatic, fără pilot.

Antisubmarine Warfare (ASW) Unmanned Underwater Vehicle Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru vehicul subacvatic, fără pilot, destinat pentru lupta antisubmarin. Mine Warfare Unmanned Underwater Vehicle Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru vehicul subacvatic, fără pilot, destinat pentru acţiuni de minaret. Remote Multi-Mission Vehicle Unmanned Underwater Vehicle Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru vehicul subacvatic, multi-rol, fără pilot, telecomandat.

Centrul simbolului

Centrul simbolului

Centrul simbolului

Centrul simbolului NECLASIFICAT 230 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

Surface Warfare Unmanned Underwater Vehicle Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru vehicul subacvatic, fără pilot, destinat pentru lupta la suprafaţă.

General Route Drum general

Centrul simbolului simbolului Centrul

Diversion Diversiune

Centrul simbolului

Rute Puncte de referinţă: Pentru acest desen este nevoie de un punct de referinţă care reprezintă centrul liniei drepte din desen. Mărime/Formă: Constant. Orientare: Desenul este centrat în genere pe locaţia dorită.

D

D Position and Intended Movement (PIM) Poziţia şi mişcare estimată

Punct central

P

P

NECLASIFICAT 231 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control Picket Pichet, Staţie, Punct

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare

Punct central

PK

PK

Point R Punctul R

Punct central

R

R Rendezvous Punct de întâlnire

Punct central

RZ

RZ

Waypoint Punct intermendiar pe o rută

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

Punct central

W

W

NECLASIFICAT 232 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare Urgenţă Punct de referinţă. Acest grafic necesită un Punct de referinţă. Punctul de referinta defineşte punctul de mijloc din baza graficului Marime/Forma. Static. Orientare: Graficul va fi de obicei orientat pe verticală după cum se vede în exemplul din dreapta.

Distressed Vessel Navă în pericol

Centrul simbolului Ditched Aircraft/ Downed Aircraft Avion prăbuşit

Centrul simbolului Person In Water/Bailout Naufragiat/în curs de salvare

Centrul simbolului NECLASIFICAT 233 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control

Exemplu

Semn convenţional

Reguli de redactare Surse de pericol Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte centrul graficului. Mărime/Formă: Static. Orientare: Graficul este centrat în locaţia dorită.

Iceberg Aisberg

Centrul simbolului Navigational Navigaţie

Puncte de referinţă : Acest grafic are nevoie de două puncte de referinţă care definesc colţurile graficului. Mărime/Formă: Graficul variaza doar în lungime. Orientare: Orientarea este determinată de punctele de referinta.

Oil Rig Instalaţie petrolieră

Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte centrul graficului. Mărime/Formă: Static. Orientare: Graficul este de obicei, centrat pe locaţia dorită. Centrul simbolului

NECLASIFICAT 234 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim Masura de control Sea Mine-Like Mină navală

Bottom Return/Non-Mine, MineLike Bottom Object (NOMBO) Obiecte având baza întoarsă/ obiecte altele decât minele navale, mine asemănătoare cu fundul unui obiect

Bottom Return/Non-Mine, MineLike Bottom Object (NOMBO)/ Installation Manmade Obiecte având baza întoarsă/ obiecte altele decât minele navale, mine asemănătoare cu fundul unui obiect/obiecte produse de activitatea umană

Semn convenţional

Exemplu Reguli de redactare

Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care este centrul octogonului. Mărime/Formă: Static. Orientare: Centrul punctului grafic este de obicei centrat în locaţia dorită. Graficul va fi de obicei centrat pe poziţie verticală, cum este prezentat şi în exemplul din dreapta, dar poate fi Centrul simbolului rotit la 90 de grade. Obiecte navale întoarse Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte punctul de mijloc din graficul de bază. Mărime/Formă: Static. Orientare: Graficul va fi de obicei orientat în poziţie verticală după cum se vede în exemplul din dreapta, dar poate fi rotit la 90 de grade. Centrul simbolului

Centrul simbolului SECŢIUNEA a 5-a NECLASIFICAT 235 din 391

Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.

NECLASIFICAT

Acţiuni de inducere în eroare 1. Semne convenţionale pentru măsurile de control ale acţiunilor de inducere în eroare 0716. - Acţiunile de inducere în eroare, prezentate în tabelul nr. 7.5.1., sunt destinate pentru dezinformarea inamicului prin manipulare, distorsionare sau falsificarea realităţii si să-l determine să acţioneze într-o manieră care să-i prejudicieze interesele. Tabelul nr. 7.5.1. Semne convenţionale pentru măsurile de control ale acţiunilor de inducere în eroare Măsura de control Decoy/Dummy Înşelare/Machetă O imitaţie a unei persoane, obiect sau fenomen care este destinată să inducă în eroare sistemele de cercetare/supraveghere sau descoperire ostile. (AAP-6) Decoy/Dummy and Feint Înşelare/Machetă şi ţintă falsă În operaţia de inducere în eroare, o acţiune ofensivă care presupune contactul cu adversarul efectuat în scopul inducerii în eroare a acestuia cu privire la locul şi/sau momentul acţiunii ofesivei principale actuale.

Semnul convenţional

Reguli de desenare Puncte de referinţă: acest semn convenţional necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineste culmea graficului. Punctele 2 şi 3 definesc capetele. Mărime/Formă: punctele 1, 2 şi 3 determină lungimea liniilor care le conectează. Lungimea liniei dintre punctele 1 şi 2 este aceiaşi cu distanţa dintre punctele 2 şi 3. Orientare: este determinată de punctele de referinţă.

NECLASIFICAT 236 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.5.1. Semne convenţionale pentru măsurile de control ale acţiunilor de inducere în eroare Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Axis of Advance for a Feint Axă de înaintare falsă

Vezi Axă de înaintare în tabelul 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei

Direction of Attack for a Feint Direcţie de atac falsă

Vezi Direcţie de atac în tabelul 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei

Decoy Mined Area Zonă minată falsă

Vezi Zonă minată falsă în Câmpuri de mine din tabelul 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei

Dummy Minefield Câmp de mine fals

Vezi Câmp de mine fals în Câmpuri de mine din tabelul 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei SECŢIUNEA a 6-a Sprijin cu foc

1. Măsuri de coordonare a sprijinului cu foc 0717. - Măsurile de coordonare ale sprijinului cu foc sunt măsuri angajate de către comandanţii forţelor terestre sau amfibii pentru a facilita angajarea rapidă a ţintelor, simultan cu asigurarea măsurilor de protecţie pentru forţele proprii. Măsurile de coordonare a sprijinului cu foc trebuie etichetate cu abrevierea măsurii de control, comandamentul care controlează (câmpul T) şi timpul în care se aplică (câmpul W/W1). Pentru aliniamente etichetarea trebuie făcută la ambele capete ale aliniamentului şi să fie repetată de atâtea ori de câte este necesar pentru clarificare, de-a lungul fiecărui aliniament care intersectează mai multe linii de despărţire. NECLASIFICAT 237 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.6.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului cu foc Măsura de control

Fire Suport Coordination Line (FSCL) Aliniament de coordonare a sprijinului cu foc

Fire Support Safety Line (FSSL) Un aliniament de dimensiuni mici unde sisteme de foc nu execută trageri indirecte cu excepţia solicitării sau aprobării comandantului care a stabilit aliniamentul, dar dincolo de care se poate executa tragerea în orice moment, fără a periclita forţele proprii.

Semnul convenţional

Reguli de desenare Aliniamente Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea aliniamentului. Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. La capătele aliniamentului se vor înscrie informaţiile asociate aşa cum este arătat în exemplu. Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă.

No Fire Line (NFL) Aliniament de interzicere a focului

NECLASIFICAT 238 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.6.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului cu foc Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Restrictive Fire Line-RFL Aliniament de încetare a focului Un aliniament stabilit între două elemente convergente ale forţelor proprii (una sau ambele în miscare) de-a lungul căreia este interzisă executarea focului sau a oricărui efect al acestuia, fără a fi coordonată de forţa care poate fi afectată (AartyP-5). Airspace Coordination Area (ACA) Zonă de coordonare aeriană O zonă sau un traiect specificate, interzise pentru zborul aeronavelor proprii şi stabilite cu scopul de a preveni executarea focului asupra acestora (AartyP-5).

Zone Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru aprecierea cât mai precisă a mărimii şi formei zonelor. Mărime/Formă: este determinată de poziţia punctelor de referinţă. Orientare: nu se aplică.

NECLASIFICAT 239 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.6.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului cu foc Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Free Fire Area (FFA) Zonă de executare nerestricţionată a focului Zonă stabilită în care se poate executa focul de către toate categoriile de armament fără o coordonare anterioară cu eşalonul superior. De regulă este stabilită de la comandamentele de nivel divizie în sus. No Fire Area (NFA) Zonă în care nu se execută foc Zonă în care nu este permisă executarea focului

Restricted Fire Area-RFA Zonă de încetare a focului O zonă în care sunt impuse anumite restricţii în executarea focului fără coordonarea în prealabil cu eşalonul superior.

NECLASIFICAT 240 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate

pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

2. Ţinte 0718. - O ţintă, aşa cum este prezentat în tabelul nr. 7.6.2. reprezintă un obiect din cadrul unei acţiuni particulare, de exemplu o zonă geografică, un complex, o instalaţie, o forţă, echipament, o persoană, un grup sau un sistem, planificate să fie capturate, neutralizate sau distruse de către forţele militare. Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Point or Single Target Ţintă punctuală O ţintă care necesită plasarea cu acurateţe a bombelor sau a tirului (AAP-6). Notă: specificaţii asupra modului de denumire a ţintelor se găsesc în AartyP-1. Nuclear Target Ţintă nucleară Notă: punctul din centrul ţintei reprezintă epicentru exploziei nucleare dorit.

NUMĂRUL ŢINTEI

DESCRIEREA ŢINTEI

Ţinte punctuale Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte centrul graficului. Mărime/Formă: Static. Orientare: Graficul este centrat pe locaţia dorită. LANSATOR DE RACHETE

NUMĂRUL ŢINTEI

Ţinte liniare NECLASIFICAT 241 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Linear Target Ţintă liniară

Linear Smoke Target Ţintă liniară - fum

Final Protective Fire-FPF Foc continuu de baraj Barieră de foc anterior pregătită, imediat disponibilă, destinată să împiedice deplasarea inamicului dincolo de aliniamentele sau zonele de apărare.

NUMĂRUL ŢINTEI

NUMĂRUL ŢINTEI

Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea liniei. Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. Fiecare segment dintre perechile de puncte de referinţă vor repeta informaţiile asociate segmentului dintre punctele 1 şi 2. Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă.

NUMĂRUL ŢINTEI

ARUNCATOR

Ţinte de suprafaţă NECLASIFICAT 242 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Puncte de referinţă: acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte centrul ţintei. Mărime: raza, exprimată îm metri, determină mărimea ţintei. Formă: circulară Orientare: nu se aplică

Circular Target Ţintă circulară NUMĂRUL ŢINTEI

Rectangular Target Ţintă dreptunghiulară

LUNGIME

NUMĂRUL ŢINTEI

LĂŢIME

POZIŢIA

Puncte de referinţă: acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte centrul ţintei. Mărime: este determinată de punctul de referinţă, lungimea şi lăţimea ţintei (exprimată în metri). Ţinta are lungimea şi lăţimea mai mare de 200 metri. Formă: dreptunghiulară Orientare: nu se aplică

NECLASIFICAT 243 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor Măsura de control

Semnul convenţional

Irregular Target Ţintă asimetrică

Series of Targets Serii de ţinte În asigurarea cu foc de artilerie terestră şi navală, un număr de ţinte şi/sau grup de ţinte propuse pentru a sprijini o fază a manevrei. O serie de ţinte poate fi indicată

Ţinte punctuale NUMĂRUL ŢINTEI NUMĂRUL ŢINTEI

NUMĂRUL ŢINTEI

Reguli de desenare Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru aprecierea cât mai exactă a mărimii şi formei zonelor. Mărime/Formă: este determinată de poziţia punctelor de referinţă. Orientare: nu se aplică. Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru aprecierea cât mai precisă a mărimii şi formei zonelor. Mărime/Formă: este determinată de poziţia punctelor de referinţă.

NECLASIFICAT 244 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor Măsura de control printr-un nume convenţional (AAP-6).

Semnul convenţional Ţinte şi grupuri de ţinte

Reguli de desenare Orientare: nu se aplică.

NUMĂRUL ŢINTEI

NUMĂRUL ŢINTEI

Group of Targets Grup de ţinte Două sau mai multe ţinte pe care se doreşte a se executa foc simultan. Un grup de ţinte este indicat printr-o combinaţie de litere/numere sau printr-un nume convenţional.

NUMĂRUL ŢINTEI

Ţinte punctuale NUMĂRUL ŢINTEI NUMĂRUL ŢINTEI

NUMĂRUL ŢINTEI

NECLASIFICAT 245 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Ţinte liniare

NUMĂRUL ŢINTEI

NUMĂRUL ŢINTEI

NUMĂRUL ŢINTEI

Ţinte de suprafaţă

NUMĂRUL ŢINTEI

NUMĂRUL ŢINTEI

NUMĂRUL ŢINTEI

Smoke Fum

Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru aprecierea cât mai precisă a

NECLASIFICAT 246 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Smoke Planned or On Order Fum - planificat sau la ordin

mărimii şi formei zonelor. Mărime/Formă: este determinată de poziţia punctelor de referinţă. Orientare: nu se aplică.

Bomb Area Zonă bombardată

Fire Support Station (FSS) Poziţie de sprijin cu foc O locaţie exactă la suprafaţa apei din cadrul Zonei de sprijin cu foc, de unde execută trageri navele de sprijin cu foc.

Trageri navale Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte centrul poziţiei. Mărime/Formă: Static. Orientare: Graficul este centrat pe locaţia dorită. PUNCTUL CENTRAL

NECLASIFICAT 247 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Fire Support Area (FSA) Zonă de sprijin cu foc Zonă de manevră adecvată, destinată navelor de sprijin cu foc de pe care se lansează sprijinul cu foc de artilerie pentru o operaţiune amfibie.

Firing Point Punct de tragere

PUNCT DE REFERINŢĂ

Hide Point Punct ascuns

Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru aprecierea mai precisă a mărimii şi formei zonelor. Mărime/Formă: este dată de poziţia punctelor de referinţă. Orientare: nu se aplică. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte vârful săgeţii. Mărime/formă: Static. Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală (aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta)

PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 248 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Launch Point Punct de lansare

PUNCT DE REFERINŢĂ

Reload Point Punct de reîncărcare

PUNCT DE REFERINŢĂ

Survey Control Point Punct de control al cercetării instrumentale

PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 249 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 şi 2 definesc colţurile opuse ale pătratului. Mărime/Formă: este dată de poziţia punctelor de referinţă. Orientare: nu se aplică.

Position Area for Artillery Poziţie de tragere pentru artilerie O zonă destinată unei unităţi de artilerie unde sistemele individuale/ piesele de artilerie pot fi deplasate pentru a-şi îmbunătăţii capacitatea de supravieţuire. 3. Identificare/selectare ţinte

0719. - Identificarea/selectarea ţintei, prezentată în tabelul nr. 7.6.3. reprezintă detectarea, identificarea şi localizarea ţintei suficient de detaliat pentru a permite folosirea eficientă a armelor. Tabelul nr. 7.6.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a identificării/selectării ţintei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Artillery Target Intelligence Zone Zonă de culegere a informaţiilor despre artilerie. O zonă în teritoriul inamicului, pe care comandantul o solicită să fie monitorizată atent. NECLASIFICAT 250 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.6.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a identificării/selectării ţintei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Call For Fire Zone Zonă de executare a focului „la chemare” O zonă de căutare în care comandantul intenţionează să atace sistemele de foc ale inamicului. Censor Zone Zonă de cenzură O zonă din care este interzisă raportarea informaţiilor furnizate de instalaţiile radar. (De regulă este dispusă în jurul sistemelor proprii de armament, dar cel mai des se utilizează în cazul unei limite înaintate a trupelor proprii neliniare sau în situaţia depăşirii acesteia.) Critical Friendly Zone Zonă critică a forţelor proprii O zonă, de regulă o unitate proprie sau o locaţie, desemnată de către comandant ca critică pentru protecţia unei capabilităţi a cărei pierdere ar periclita serios îndeplinirea misiunii. NECLASIFICAT 251 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.6.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a identificării/selectării ţintei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Dead Space Area Zonă nevăzută O zonă în care armamentul ostil nu poate fi detectat. Sensor Zone Zona senzorului

Target Build-up Area Zonă construită din raionul ţintei

Target Value Area Zonă ţintei importante

NECLASIFICAT 252 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.6.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a identificării/selectării ţintei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Notă:

Zone of Responsibility Zonă de responsabilitate

Circular Circular

Distanţele de descoperire ale radarului/de nimicire ale armamentului Puncte de referinţă: acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte un obiect aflat într-o locaţie care se va modifica ulterior. Coordonatele locaţiei PUNCTUL curente la care se găseste CENTRAL unitatea specifică, armamentul sau sistemul de identificare/selectare ţinte, se poate modifica odată cu deplasarea acesteia. Semnul convenţional al obiectului este poziţionat în punctul de referinţă. Mărime/Formă: este formată din cercuri concentrice. Mărimea este definită de distanţa minimă şi maximă (atât de multe câte sunt necesare) măsurată din punctul de referinţă. Unitatea de măsură este metrul. Orientare: punctul central este de regulă centrat pe locaţia cunoscută a armamentului sau a sistemului de identificare/ selectare ţinte. Orientarea NECLASIFICAT 253 din 391

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.6.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a identificării/selectării ţintei Măsura de control

Semnul convenţional

Sector Sector

PUNCTUL CENTRAL

Reguli de desenare zonelor de descoperire/nimicire este pe direcţia de angajare. Orientarea se poate schimba în funcţie de deplasarea obiectului. Puncte de referinţă: acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte un obiect aflat într-o locaţie care se va modifica ulterior. Coordonatele locaţiei curente la care se găseste unitatea specifică, armamentul sau sistemul de identificare/ selectare ţinte, se poate modifica odată cu deplasarea acesteia. Semnul convenţional al obiectului este poziţionat în punctul de referinţă. Mărime/Formă: este determinată de punctul de referinţă cu un singur azimut care reprezintă centrul de sector. Limitele maxime din stânga şi dreapta sunt masurate de la centrul de sector. Unitatea de măsură este metrul. Orientare: punctul central este de regulă centrat pe locaţia cunoscută a armamentului sau a sistemului de identificare/ selectare ţinte. Orientarea se modifică odată cu deplasarea sau modificarea obiectului

NECLASIFICAT 254 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

SECŢIUNEA a 7-a Protecţia forţei 1. Obstacole 0720. - Un obstacol, prezentat în tabelul nr. 7.7.1., este un element natural sau artificial de restricţionare a miscării, care va impune întârzierea şi va solicita echipament sau muniţie specifică pentru a-l putea depăşi. Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Abatis Abatiză Un obstacol construit din copaci taiaţi, intercalaţi dea curmezişul drumului.

Obstacle Line Linie de obstacole O măsură de control conceptuală, folosită la nivel batalion sau brigadă

Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea liniei. Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea liniei. Mărimea dintelui nu se modifică. Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini NECLASIFICAT 255 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

pentru a arăta intenţia de plasare a obstacolelor liniare, dar fără a preciza tipul acestora.

Obstacle Belt Centura de obstacole O zonă desemnată la nivel brigadă în care sunt concentrate operaţii de blocare. (AAP-19)

Obstacle Zone Zonă cu obstacole O zonă desemnată la nivel corp de armată sau divizie în care sunt concentrate operaţii de blocare. Poate fi divizată la eşaloane inferioare diviziei, într-un număr de centuri de obstacole (AAP-19)

extinderea liniei. Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea liniei. Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă. Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei. Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile în interiorul ariei. Orientarea: Nu se aplică

NECLASIFICAT 256 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Obstacle Free Zone Zonă fără obstacole

Obstacle Restricted Zone Zonă cu restricţii în obstacole

NECLASIFICAT 257 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Obstacole antitanc Şanţuri antitanc Un şanţ care este de netrecut pentru vehicule, fără ajutor. Pot fi pregătite folosind utilaje sau explozivi. Puncte de referinţă: Acest Antitank Ditch - Under grafic necesită cel puţin Construction două puncte de referinţă, 1 Şanţ antitanc - în şi 2, care definesc construcţie lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea liniei. Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea liniei. Orientare: orientarea este Antitank Ditch determinată de punctele de Completed referinţă. Dinţii sunt Şanţ antitanc - terminat orientaţi spre forţele inamicului.

NECLASIFICAT 258 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Block Blocare Un efect de obstacol care integrează planificarea focului cu obstacolele fizice în scopul opririi atacatorului pe o anumită direcţie de deplasare, sau pentru a preveni inamicul să părăsească o zonă de angajare.

Disrupt Rupere Un efect de obstacol la nivel tactic care integrează planificarea focului şi a obstacolelor în efortul de a cauza ruperea dispozitivului de luptă şi a tempoului inamicului, întreruperea acţiunilor planificate de inamic care să cauzeze angajarea prematură şi/sau fragmentarea atacului forţelor.

Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Acestea definesc capetele graficului. Mărime/Formă: punctele de referinţă determină lungimea liniei verticale şi liniei orizontale. Linia orizontală reprezintă limita de Orientare: orientarea liniei înaintare a inamicului. orizontale trebuie aleasă. Linia verticală indică locul unde Linia verticală se opune obstacolele se fixează în teren făcândul inamicului, la distanţă, iar nepracticabil. linia orizontală se proiectează spre acesta. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele liniei verticale a graficului. Punctul 3 defineşte vârful celei mai lungi săgeţi. Săgeata scurtă indică unde ruperea Mărime/Formă: punctele 1 inamicul este produsă de obstacole. şi 2 determină lăţimea, iar Săgeata lungă indică unde deplasarea punctul 3 determină inamicul este posibilă şi acesta este atacat lungimea graficului. prin foc. Spaţiile dintre săgeţi vor rămâne proporţionale cu linia verticală a graficului. Lungimea săgeţii scurte va rămâne în proporţie cu NECLASIFICAT 259 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Fix Fixare Un efect de obstacol la nivel tactic care integrează planificarea focului şi a obstacolelor în efortul de a încetinii atacatorul într-o zonă, de regulă zona de angajare.

Turn Întoarcere Un efect de obstacol la nivel tactic care integrează planificarea focului şi a obstacolelor în efortul de a forţa inamicului dintr-o direcţie de înaintare către altă direcţie sau într-o zonă de angajare.

lungimea celei mai mari. Orientare: săgeţile sunt orientate împotriva forţelor inamice. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii şi punctul 2 defineşte partea din spate a graficului. Mărime/Formă: Punctele 1 De la vârful săgeţii până la partea din şi 2 determină lungimea spate a porţiunii neregulate este indicată graficului, care poate varia suprafaţa în care înaintarea inamicul este doar în lungime. Orientare: săgeata este încetinită de obstacole. îndreptată către inamic, indicând locaţia acţiunii. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte partea de spate a graficului. Punctul 2 defineşte vârful săgeţii. Punctul 3 defineşte arcul de cerc de 90˚. Direcţia săgeaţii inică direcţia dorită de Mărime/Formă: Punctele 1 întoarcere a inamicului. şi 2 sunt conectate printrun arc de cerc de 90˚. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este plasat NECLASIFICAT 260 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Unspecified Nespecificat

Single fence Gard simplu

Double Fence Gard dublu

arcul de cerc. Orientare: partea din spate a graficului indică locaţia curentă a inamicului şi săgeata este îndreptată în direcţia în care obstacolul trebuie să determine întoarcerea inamicului. Obstacole de sârmă Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 2 puncte de referinţă, punctele 1 şi 2 definesc linia. Puncte adiţionale pot definii marirea lungimii acesteia. Mărime/Formă: primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea liniei. Orientare: este determinată de punctele de referinţă.

NECLASIFICAT 261 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Double Apron Fence Gard dublu ancorat

Low Wire Fence Gard jos de sârmă (Obstacol puţin vizibil) High Wire Fence Gard înalt de sârmă

Single Concertina Spirală simplă

NECLASIFICAT 262 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Double Strand Concertina Spirală dublă

Triple Strand Concertina Spirală triplă

Obstacle Bypass Easy Ocolire uşoară

Ocolire obstacole Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc vârfurile săgeţilor şi punctul 3 defineşte partea din spate a graficului. Mărime/Formă: punctele 1

NECLASIFICAT 263 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Obstacle Bypass Difficult Ocolire dificilă

şi 2 determină înălţimea, iar punctul 3 determină lungimea graficului. Linia verticală din spate va avea aceiaşi înălţime ca şi deschiderea. Orientare: deschiderea este orientată împotriva forţelor inamice.

Obstacle Bypass Impossible Ocolire imposibilă

Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele de deschidere ale graficului şi punctul 3 defineşte partea din spate a graficului. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină înălţimea, iar punctul 3 determină lungimea graficului. Linia verticală din spate va avea aceiaşi înălţime ca şi deschiderea, iar culoarul este la jumătatea liniei verticale Orientare: deschiderea defineşte mărimea varientării şi este orientată împotriva forţelor inamice. NECLASIFICAT 264 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Mine În războiul terestru, mina este o muniţie explozivă destinată a fi plasată sub, pe, sau în vecinătatea suprafeţei terestre sau a altei suprafeţe şi pentru a fi pusă în funcţiune de prezenţa, apropierea sau contactul cu o persoană, vehicul terestru, avion sau barcă, inclusiv navă de desant. Puncte de referinţă: acest Antipersonnel Mine grafic necesită un punct de Mină antipersonal referinţă care reprezintă Este o mină destinată să centrul cercului. PUNCTUL explodeze la prezenţa, în CENTRAL Mărime/Formă: Static proximitatea sau la Orientare: Graficul este contactul unei persoane, cu centrat pe locaţia dorită. scopul de al incapacita, răni sau ucide una sau mai multe persoane. (AAP-19) Antipersonnel Mine with Directional Effects Mină antipersonal cu efect direcţionat Antitank Mine Mină antitanc O mină destinată să imobilizeze sau să distrugă un tanc (AAP-19).

PUNCTUL CENTRAL

PUNCTUL CENTRAL

NECLASIFICAT 265 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Antitank Mine with Antihandling Device Mină antitank cu asigurare la deplantare Un dispozitiv care are scopul de a proteja mina, este parte a acesteia, conectat/ataşat/plasat sub mină şi care se activează atunci când se face o încercare de manipulare sau altă acţiune de perturbare intenţionată a minei. (AAP-19) Wide Area Antitank Mine Zonă minată antitanc întinsă O mină antitanc care detectează şi selectează ţinte după care lansează submuniţie care acţionează asupra părţii superioare a ţintei Unspecified Mine Mină necunoscută

PUNCTUL CENTRAL

PUNCTUL CENTRAL

PUNCTUL CENTRAL

NECLASIFICAT 266 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Mine Cluster Casetă de mine

Trip Wire Dispozitive acţionate la tracţiune

Booby Trap Mină (dispozitiv) cursă Un dispozitiv proiectat,

Puncte de referinţă : Acest grafic are nevoie de două puncte de referinţă care definesc colţurile graficului. Mărime/Formă: Graficul variaza doar în lungime. Orientare: Nu se aplică Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc porţiunea dreaptă a liniei verticale. Punctul 3 defineşte un capăt al liniei orizontale. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lungimea porţiunii dreapte a liniei verticale, iar punctul 3 determină lăţimea. Distanţa dintre linia care conectează punctele 1, 2 şi punctul 3 este raza arcului de cerc de 90˚ din partea de jos a graficului. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Puncte de referinţă: acest grafic necesită un punct de referinţă care reprezintă NECLASIFICAT 267 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

construit sau adaptat pentru a ucide sau a răni, care funcţionează când o persoană îl mişcă, apropie un obiect aparent inofensiv sau execută o acţiune aparent neprimejdioasă.

PUNCTUL CENTRAL

centrul cercului. Mărime/Formă: Static Orientare: Graficul este centrat pe locaţia dorită.

Câmpuri de mine În războiul terestru de mine, o zonă determinată în care au fost plantate minele. (AAP-6) Puncte de referinţă: acest Completed Minefield grafic necesită un punct de Câmp de mine executat referinţă. Punctul central defineşte centrul graficului. Mărime/Formă: Static. Câmpul A (grafic) se completează cu tipul minelor care compun câmpul de mine. În cazul Planned Minefield în care câmpul este realizat Câmp de mine planificat numai cu plantatorul de mine dispersabile, câmpul H se completează cu S sau +S, dacă se folosesc mine dispersabile şi alte tipuri, după caz, iar în câmpul W

NECLASIFICAT 268 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Known Enemy Minefield Câmp de mine inamic cunoscut

Suspected or Templated Enemy Minefield Câmp de mine inamic presupus sau interpretat

se completează timpul la care se autodistrug minele dispersabile. Orientare: punctul central al graficului este centrat pe locaţia dorită. Dacă este utilizat un indicator complementar acesta va indica corpul principal al câmpului de mine.

Dummy Minefield Câmp de mine fals

NECLASIFICAT 269 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Mined Area Zonă minată Zonă periculoasă datorită prezenţei sau prezenţei suspectate a minelor.

Decoy Mined Area Zonă minată falsă

Unexploded Explosive Ordnance (UXO) Area Zonă cu muniţii neexplodate

Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Mărime/Formă: este determinată de poziţia punctelor de referinţă. Graficul se completează cu tipul minelor care compun câmpul de mine. În cazul în care câmpul este realizat numai cu plantatorul de mine dispersabile, câmpul H se completează cu S sau +S, dacă se folosesc mine dispersabile şi alte tipuri, după caz, iar în câmpul W se completează timpul la care se autodistrug minele dispersabile. Orientare: nu se aplică. Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru aprecierea cât mai exactă a mărimii şi formei zonelor. Mărime/Formă: este NECLASIFICAT 270 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Lane Culoar Un traseu prin obstacolele inamicului sau a forţelor proprii care asigură traversarea în siguranţă.

Gap Trecere sau culoar O zonă din câmpul de mine sau centura de obstacole (baraje) în care nu sunt plantate mine sau nu sunt dispuse obstacole, a cărei orientare şi dimensiune va permite trecerea forţelor proprii.

determinată de poziţia punctelor de referinţă. Orientare: nu se aplică. Puncte de referinţă : Acest grafic are nevoie de 2 puncte de referinţă Punctele 1 şi 2 definesc vârfurile săgeţilor. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea graficului, doar acesta putând varia. Liniile capetelor de săgeată formează un unghi ascuţit. Orientare: este determinată de punctele de refrinţă. Puncte de referinţă : Acest grafic necesită 4 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc o parte a culoarului iar punctele 3 şi 4 cealaltă parte. Mărime/Formă: determinate de punctele de referinţă. Orientare: Nu se aplică

NECLASIFICAT 271 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Drumuri blocate, Cratere, Poduri distruse Obstacol crater – un obstacol care constă în unul sau mai multe cratere, realizate de regulă pe drumuri, folosind distrugerile. Planned Distrugere planificată

Explosives, State of Readiness 1 (Safe) Drum pregătit pentru distrugere, gradul 1 de pregătire (dispozitiv nearmat).

Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele graficului, iar punctul 3 poziţia unei părţi a acestuia Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină axa graficului, iar Punctul 3 determină lăţimea. Orientare: este determinată de punctele de refrinţă.

Explosives, State of Readiness 2 (armed but passable) Drum pregătit pentru distrugere, gradul 2 de pregătire (dispozitiv armat, se poate trece în siguranţă)

NECLASIFICAT 272 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Roadblock Complete (Executed) Distrugere executată

Assault Crossing Sector de forţare

Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele graficului, iar punctul 3 poziţia unei părţi a acestuia Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină axa unei figuri a graficului, iar Punctul 3 determină lăţimea. A doua figură a graficului este proporţională cu prima şi se intersectează cu acesta în centrul întregului grafic Orientare: este determinată de punctele de refrinţă. Sector de trecere peste cursurile de apă Puncte de referinţă : Acest grafic necesită 4 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc o parte a sectorului iar punctele 3 şi 4 cealaltă parte. Mărime/Formă: determinate de punctele de referinţă. Orientare: Nu se aplică. NECLASIFICAT 273 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Bridge Pod

Ferry Bac

Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele primei linii. Punctul 3 defineşte locaţia liniei paralele. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lungimea graficului. Punctul 3 determină lăţimea acestuia. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc vârfurile săgeţilor. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea graficului, a cărui dimensiune poate varia numai în lungime. Capetele săgeţilor sunt pline. Orientare: este determinată de punctele de referinţă.

NECLASIFICAT 274 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Ford Easy Vad uşor

Ford Difficult Vad dificil

Raft Site Punct de trecere pe portiţe

Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele primei linii. Punctul 3 defineşte locaţia liniei paralele. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lungimea graficului. Punctul 3 determină lăţimea acestuia. Orientare: este determinată de punctele de refrinţă.

Puncte de referinţă : Acest grafic are nevoie de 2 puncte de referinţă Punctele 1 şi 2 definesc vârfurile săgeţilor. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea graficului, doar acesta putând varia. Liniile capetelor de săgeată formează un unghi ascuţit. Orientare: este determinată de punctele de refrinţă. NECLASIFICAT 275 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Engineer Regulating Point Punct de control de geniu Punct de control în care se verifică vehiculele care execută trecerea peste un obstacol, astfel încât acestea să nu depăşescă capacitatea mijloacelor cu ajutorul cărora se execută trecerea. Este locul unde se specifică şoferilor instrucţiunile şi procedeele de trecere cum ar fi viteza de deplasare şi distanţa între autovehicule.

PUNCT DE REFERINŢĂ

Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte vârful săgeţii. Mărime/formă: Static. Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală (aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta)

2. Măsuri de coordonare a fortificaţiilor 0721. - Fortificaţia, prezentată în tabelul nr. 7.7.2., este un amplasament sau adăpost de natură temporară, care poate fi construită cu facilităţi rezonabile de către unităţi şi care necesită supraveghere şi echipament minim de geniu. (AAP-6) Tabelul nr. 7.7.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a fortificaţiilor Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Puncte

NECLASIFICAT 276 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a fortificaţiilor Măsura de control Shelter Adăpost

Above Ground Shelter Adăpost la suprafaţă

Below Ground Shelter Adăpost îngropat

Fort Fort

Semnul convenţional

PUNCTUL CENTRAL

Reguli de desenare Puncte de referinţă: acest grafic necesită un punc de referinţă care reprezintă centrul semnului. Mărime/Formă: Static Orientare: Graficul este centrat pe locaţia dorită.

PUNCTUL CENTRAL

PUNCTUL CENTRAL

PUNCTUL CENTRAL

NECLASIFICAT 277 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a fortificaţiilor Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Fortified Line Aliniament fortificat

Fortified Position Poziţie fortificată

Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc aliniamentul. Punctele adiţionale pot defini extinderea aliniamentului. Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. De regulă cu faţa către inamic. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc colţurile din faţă ale poziţiei. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea. Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă.

3. Atacuri şi evenimente chimice, biologice, radiologice şi nucleare 0722. - Aceste semne convenţionale prezentate în tabelul nr. 7.7.3., descriu condiţiile care se găsesc zonă, rezultate din efectele imediate sau persistente ale atacurilor sau evenimentelor (emisii altele decât atacul) chimice, biologice, radiologice sau nucleare.

NECLASIFICAT 278 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte punctul de mijloc din graficul de bază. Mărime/Formă: Static. Orientare: Graficul va fi de obicei orientat în poziţie verticală după cum se vede în exemplul din dreapta, dar poate fi rotit la 90 de grade.

Chemical Chimic

PUNCT DE REFERINŢĂ

Biological Biologic

PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 279 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Nuclear Nuclear

PUNCT DE REFERINŢĂ

Nuclear Fallout Producing Cădere radioactivă

PUNCT DE REFERINŢĂ

Puncte/Raioane de decontaminare

NECLASIFICAT 280 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN Măsura de control

Semnul convenţional

General Decontamination Point/Site Punct/raion de decontaminare - general

PUNCT DE REFERINŢĂ

Reguli de desenare Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte vârful săgeţii. Mărime/formă: Static. Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală (aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta)

Alternate Decontamination Point/Site Punct/Raion de decontaminare de rezervă

PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 281 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Equipment Decontamination Point/Site Punct/Raion de decontaminare tehnică/echipamente

PUNCT DE REFERINŢĂ

Troop Decontamination Point/Site Punct/Raion de decontaminare personal

PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 282 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Equipment/Troop Decontamination Point/Site Punct/Raion de decontaminare tehnică/echipamente şi personal PUNCT DE REFERINŢĂ

Operational Decontamination Point/Site Punct/Raion de decontaminare iniţială

PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 283 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Thorough Decontamination Point/Site Punct/Raion de decontaminare totală

PUNCT DE REFERINŢĂ

Maine Equipment Decontamination Point/Site Punct/Raion de decontaminare principal pentru tehnică /echipamente

PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 284 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Forward Troop Decontamination Point/Site Punct/Raion înaintat de decontaminare ersonal

PUNCT DE REFERINŢĂ

Wounded Personnel Decontamination Site Raion de decontaminare personal rănit

PUNCT DE REFERINŢĂ

Zone contaminate

NECLASIFICAT 285 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN Măsura de control Biologically Contamined Area Zonă contaminată biologic

Chemical Contamined Area Zonă contaminată chimic

Semnul convenţional

Reguli de desenare Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru aprecierea cât mai exactă a mărimii şi formei zonei. Mărime/Formă: este determinată de poziţia punctelor de referinţă. Orientare: nu se aplică.

Radioactive Contamined Area Zonă contaminată radioactiv

Minimum Safe Distance Zone Zone minime de siguranţă

Puncte de referinţă: acest grafic necesită 4 puncte de referinţă. Punctul central defineşte centrul semnului. Punctele 1, 2 şi 3 definesc razele cercurilor 1, 2 şi 3. Mărime/Formă: este NECLASIFICAT 286 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare definită de operator. Orientare: punctul central este amplasta pe sursa de radiaţii cunoscute nsau presupuse.

PUNCTUL CENTRAL

Radiation Dose Rate Contour Line Linia de contur a dozelor de radiaţie O linie trasată pe hartă, diagramă sau planşă care uneşte toate punctele în care doza de radiaţie este aceiaşi la un anumit moment.

Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru aprecierea cât mai exactă a mărimii şi formei zonelor. Mărime/Formă: este determinată de poziţia punctelor de referinţă. Orientare: nu se aplică. SECŢIUNEA a 8-a Sprijin logistic

1. Măsuri de coordonare a sprijinului logistic

NECLASIFICAT 287 din 391

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

0723. - Sprijinul logistic, prezentat în tabelul nr. 7.8.1., reprezintă furnizarea serviciilor logistice şi de personal necesare pentru menţinerea şi prelungirea operaţiilor până la îndeplinirea cu succes a misiunilor. Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Ambulance Exchange Point (AXP) Punct de transfer ambulanţă Un loc stabilit pentru transferul unui pacient dintr-o ambulanţă în alta pe traseul către facilităţile medicale. Acest punct poate fi planificat ca fiind parte a unui sistem de transfer stabilit sau poate fi unul independent stabilit în funcţie de situaţie.

PUNCT DE REFERINŢĂ

Puncte Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte vârful săgeţii. Mărime/formă: Static. Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală (aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta)

Ammunition Supply Point (ASP) Punct de aprovizionare cu muniţii O zonă destinată pentru a primi, depozita, reconfigura şi distribui materiale Clasa a V-a.

NECLASIFICAT 288 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

PUNCT DE REFERINŢĂ

Ammunition Transfer Point (ATP) Punct de transfer muniţii Un teren destinat temporar pentru transferul materialelor din Clasa V, unităţilor de transport auto.

PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 289 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Canibalization Point (CAN) Punct de dezasamblare/ dezmembrare

PUNCT DE REFERINŢĂ

Casualty Collection Point (CCP) Punct de adunare al răniţilor O locaţie specifică unde răniţii sunt adunaţi pentru a fi transportaţi la o facilitate de tratament. PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 290 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Civilian Collection Point (CIV) Punct de adunare pentru civili O locaţie specifică unde civili sunt adunaţi pentru a fi transportaţi într-o altă locaţie. PUNCT DE REFERINŢĂ

Detaine Collection Point (DET) Punct de adunare pentru persoanele reţinute O locaţie specifică unde persoanele rănite sunt adunate pentru a fi transportaţi într-o altă locaţie. PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 291 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Enemy Prisoner of War (EPW) Collection Point Punct de adunare pentru prizonierii de război O locaţie specifică unde prizonierii de război sunt adunaţi pentru a fi transportaţi într-o altă locaţie. PUNCT DE REFERINŢĂ

Logistic Release Point (LRP) Punct de aprovizionare logistică

PUNCT DE REFERINŢĂ

Maintenance Collection Point (MCP) Punct de adunare a tehnicii deteriorate NECLASIFICAT 292 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Un punct stabilit în vederea colectării echipamentelor pentu nevoi de reparaţii, dezmembrare sau evacuare. Poate fi operat de către deţinătorul echipamentelor sau direct de către unităţi de mentenanţă. PUNCT DE REFERINŢĂ

Rearm, Refuel and Resuplly Point (R3P) Punct de reaprovizionare muniţii, combostibil, provizii Un punct stabilit în care o unitate se va aproviziona cu muniţie, combustibil precum şi cu alte provizii necesare continuării acţiunilor de luptă.

PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 293 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Refuel On the Move Point (ROM) Punct de realimentare pe durata deplasării O zonă stabilită pentru a se asigura că rezervoarele de combustibil pentru luptă şi autovehiculele de aprovizionare cu combustibil sunt pline, înainte de a ajunge în raioanele tactice de dispunere ale unităţilor

PUNCT DE REFERINŢĂ

Traffic Control Post (TCP) Punct control trafic Post cu echipaj utilizat pentru a exclude întreruperea fluxului de trafic sau de mişcare de-a lungul rutelor desemnate. PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 294 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Trailer Transfer Point (TTP) Punct de transfer al remorcilor/trailerelor Un loc unde se transferă remorcile de la un tractor la altul.

PUNCT DE REFERINŢĂ

Unit Maintenance Collection Point (UMCP) Punct de adunare a tehnicii cu nevoi de reparaţii O locaţie sau o serie de locaţii, deservite de un pluton din cadrul batalionului de mentenanţă, care este cel mai apropiat punct faţă de unitatea de luptă al cărei echipament trebuie recuperat şi unde sunt disponibile un număr limitat de piese şi pot fi efectuate anumite reparaţii.

PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 295 din 391

NECLASIFICAT

2. Puncte de aprovizionare 0724. - Un punct de aprovizionare este orice punct în care proviziile sunt furnizate în detaliu. Punctele de aprovizionare, prezentate în tabelul nr. 7.8.2., urmează formatul arătat mai jos cu modificarea semnului convenţional. La semnele convenţionale pentru unităţile de aprovizionare există o linie suplimentară plasată spre partea de jos a casetei. La punctele de construcţie, numele/tipul punctului este abreviat şi poziţionat în interiorul părţii de sus a semnului convenţional al punctului, în câmpul “A”. Pentru unele semne convenţionale, aceasta poate fi o pictogramă. STANAG 2961 furnizează grafice comparative cu clasele de provizii ale naţiunilor NATO. Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

General Supply Point Punct de aprovizionare – semn general

PUNCT DE REFERINŢĂ

Class I Clasa I Acele produse care sunt consumate de către personal sau animale, în raţii aproximativ uniforme, indiferent de modificările condiţiilor locale de luptă sau de teren. (STANAG 2961)

Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte vârful conului invers. Mărime/formă: Static. Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală (aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta)

PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 296 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Class II Clasa a II-a Proviziile pentru care alocarea este stabilită prin statele de organizare şi echipare. (STANAG 2961)

PUNCT DE REFERINŢĂ

Class III Clasa a III-a Carburanţi şi lubrifianţi pentru toate scopurile, exceptând funcţionarea aeronavelor sau pentru utilizarea în arme, cum ar fi aruncătoarele de flăcări. (STANAG 2961) PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 297 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Class IV Clasa a IV-a Proviziile pentru care iniţial nu se emit alocări şi nu sunt stabilite prin statele de organizare aprobate. (STANAG 2961)

PUNCT DE REFERINŢĂ

Class V Clasa a V-a Muniţie, explozivi sau agenţi chimici de orice tip (STANAG 2961).

PUNCT DE REFERINŢĂ

NECLASIFICAT 298 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Multiple Supply Class Point Punct de aprovizionare cu diferite clase de materiale Notă: în câmpul A se utilizează numere pentru clasa de materiale (I, II, III, IV şi V) sau ALL pentru toate clasele de materiale

PUNCT DE REFERINŢĂ

Medical Supply Point Punct de aprovizionare medical

PUNCT DE REFERINŢĂ

Convoi Un grup de vehicule organizate în scopul deplasării sub control şi în ordine cu sau fără escortă de protecţie. (AAP-6) Puncte de referinţă: Acest Moving grafic necesită 2 puncte de În mişcare referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii şi punctul 2 defineşte partea din spate a graficului. NECLASIFICAT 299 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Halted În staţionare

Main Supply Route (MSR) Rută principală de aprovizionare Ruta sau rutele principale, dintr-o zonă de operaţiuni, pe care se desfăşoară majoritatea traficului, în sprijinul operaţiilor militare. Alternate Supply Route (ASR) Rută de aprovizionare de rezervă Ruta sau rutele dintr-o zonă de operaţiuni, desemnate desfăşurării traficului când rutele principale devin impracticabile sau aglomerate.

Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea graficului, care poate varia doar în lungime. Orientare: Săgeata arată direcţia de deplasare a convoiului. Rute de aprovizionare Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 2 puncte de referinţă, punctele 1 şi 2 definesc linia. Puncte adiţionale pot definii marirea lungimii acesteia. Mărime/Formă: primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea liniei. Segmentul de linie dintre fiecare pereche de puncte de referinţă va repeta informaţia asociată segmentului dintre punctele 1 şi 2. Orientare: este determinată de punctele de referinţă.

NECLASIFICAT 300 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

One Way Traffic Circulaţie pe un singur sens

Two Way Traffic Circulaţie pe două sensuri

Alternating Traffic Circulaţie alternativă

Detainee holding area Zonă de adunare a reţinuţilor

Zone Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor

NECLASIFICAT 301 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Enemy prisoner of war holding area Zonă adunare a prizonierilor de război Forward arming and refuelling point (FARP) Punct înaintat de realimentare şi aprovizionare cu muniţie O facilitate temporară organizată, echipată şi dislocată de către un comandament de aviaţie, de regulă localizat în zona principală a acţiunilor de luptă, aproape de zona unde operaţiile sunt executate de către unităţile de aviaţie de luptă – pentru de aprovizionare cu combustibilul şi muniţia necesară desfăşurării manevrei unităţilor luptătoare. Acest punct permite aeronavelor de luptă să alimenteze rapid şi să fie reînarmate simultan.

puncte este necesară pentru aprecierea cât mai exactă a mărimii şi formei zonei. Mărime/Formă: este determinată de poziţia punctelor de referinţă. Orientare: nu se aplică.

Refugee Holding Area Zonă de adunare a refugiaţilor NECLASIFICAT 302 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Regimental Support Area (RSA) Zona de sprijin a regimentului Brigade Support Area (BSA) Zona de sprijin a brigăzii (BSA) O zonă stabilită în care elementele de sprijin logistic de la nivel divizie şi corp asigură sprijinul logistic unei brigăzi.

Zone de sprijin Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru redarea cu acurateţe a mărimii şi formei. Mărime/Formă: este determinată de punctele de referinţă. Orientare: nu se aplică.

Division (DSA) Zona de sprijin a diviziei O zonă dispusă de regulă în adâncimea dispozitivului diviziei în apropierea unui aerodrom şi traversată de un drum de aprovizionare principal.

SECŢIUNEA a 9-a NECLASIFICAT 303 din 391

NECLASIFICAT

Informaţii 1. Semnul convenţional pentru măsuri de coordonare a acţiunilor de informaţii 0724. - Semnul convenţional, prezentat în tabelul nr. 7.9.1., pentru măsurile de coordonare a acestor acţiuni ajută la planificarea, executarea şi susţinerea achiziţionării în timp util, a informaţiilor adaptate şi precise, în funcţie de misiunea comandantului. Tabelul nr. 7.9.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a acţiunilor de informaţii Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Exemplu Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

Intelligence Coordination Line (ICL) Aliniament de coordonare a acţiunilor de informaţii

Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 2 puncte de referinţă care definesc aliniamentul. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru extinderea aliniamentului. Mărime/Formă: primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. Orientare: este determinată de poziţia punctelor de referinţă.

SECŢIUNEA a 10-a Abrevieri şi acronime NECLASIFICAT 304 din 391

NECLASIFICAT

1. Abrevieri şi acronime utilizate cu semnele convenţionale pentru măsuri de coordonare 0725. - Tabelul nr. 7.10.1 furnizează lista abrevierilor şi acronimelor pentru eşaloane şi structuri funcţionale care se utilizeaza la liniile de despărţire. Tabelul nr. 7.10. 1. Abrevieri şi acronime utilizate pentru liniile de despărţire EŞALON

ABREVIERE/ACRONIM

Notă:

Exemplu

fiecare indicativ de identificare a unităţiipoate fi urmat de 3 litere reprezentând codul ţării de apartenenţă

Army Group - Grup de armate Army - Armată Corps - Corp

AG (AAP-15) A (AAP-15)

1 AG 3A Nu este necesară abrevierea. II

Marine Expeditionary Force Forţă expediţionară a infanteriei marine Marine Air-Ground Task Force Forţă operaţională aer-sol a infanteriei marine Division - Divizie Air Assault Division - Divizie de desant aerian Airborne Division - Divizie aeropurtată Armoured Division - Divizie blindată Cavalry Division - Divizie blindată Infantry Division - Divizie de infanterie Marine Division - Divizie de infanterie marină Mechanized Division - Divizie mecanizată Mountain Division - Divizie de vânători de munte Multinational Division - Divizie multinaţională

MEF (AAP-15)

III MEF (se utilizează cifre romane)

MAGTF (AAP-15)

4MAGTF

DIV (AAP-15) AAD ABD (AAP-15) AD (AAP-15) CD ID (AAP-15) MARD MD (AAP-15) MTND

1 DIV 101AAD 6ABD 2AD 1CD 52ID 1MARD 4MD 10MTND

Brigade - Brigadă Air Assault Brigade - Brigadă de desant aerian Airborne Brigade - Brigadă aeropurtată

BDE (AAP-15) AAB (AAP-15) ABB (AAP-15)

Este singurul eşalon pentru care se utilizează cifre romane.

MND (AAP-15)

NECLASIFICAT 305 din 391

1 MND sau MND(S)

Notă: diviziile multinaţionale pot utiliza referinţe geografice între paranteze.

2BDE 8AAB 3ABB

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.10. 1. Abrevieri şi acronime utilizate pentru liniile de despărţire EŞALON Marine Expeditionary Brigade - Brigadă expediţionară a infanteriei marine Multinational Brigade - Brigadă multinaţională Naval Infantry Brigade - Brigadă de infanterie marină Regiment - Regiment Airborne Regiment - Regiment aeropurtat Marine Expeditionary Unit Unitate expediţionară a infanteriei marine Group - Grupare Battle group - Grupare întrunită de arme Battalion - Batalion Company - Companie Platoon - Pluton Team - Echipă

ABREVIERE/ACRONIM

Notă:

Exemplu

fiecare indicativ de identificare a unităţiipoate fi urmat de 3 litere reprezentând codul ţării de apartenenţă

MEB (AAP-15)

6MEB

MNB (AAP-15) NIB (AAP-15)

2MNB 4NIB

REGT (AAP-15) ABR (AAP-15) MEU (AAP-15)

21 REGT 901ABR 3MEU

GP

41GP 5BG 7BN ACOY sau 2 COY 2PLT BTM

BG (AAP-15) BN (AAP-15) COY (AAP-15) PLT TM

0726. - Tabelul nr. 7.10.2. furnizează lista abrevierilor şi acronimelor pentru tipul structurilor care se utilizeaza pentru măsurile de coordonare. Asterixul care urmează abrevierii arată că aceasta este precizată în AAP-15. Tabelul nr. 7.10.2. Abrevieri şi acronime utilizate pentru semnele convenţionale ale măsurilor de coordonare ale tipurilor de structurilor TIPUL ABREVIERE Air Defence - Apărare antiaeriană ADA* Antitank/Anti armour - Antitanc/Antiblindate AT* Armour - Blindate AR* Aviation - Aviaţie AVN* Chemical, Biological, Radiological, and Nuclear (CBRN) CB Chimic, Biologic, Radiologic şi Nuclear Civil Affairs - Afaceri civile CA* NECLASIFICAT 306 din 391

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.10.2. Abrevieri şi acronime utilizate pentru semnele convenţionale ale măsurilor de coordonare ale tipurilor de structurilor TIPUL ABREVIERE Combined Arms - Arme întrunite CAR Counter Intelligence - Contrainformaţii CI* Electronic Warfare - Război electronic EW* Engineer - Geniu EN Explosive Ordonance Disposal - Neutralizarea şi distrugerea EOD* muniţiilor şi/sau dispozitivelor explozive Field Artillery - Artilerie terestră FA* Infantry - Infanterie IN Logistics - Logistică LOG* Maintenance - Mentenanţă MNT Medical - Medical MED* Military Intelligence - Informaţii militare MI* Military Police - Poliţie militară MP* Naval - Navală NAV Ordnance - Muniţie/elemente de muniţie ORD Quartermaster - Administrator QM Reconnaissance - Cercetare REC Signals - Comunicaţii SIG Special Forces - Forţe speciale SF Special Operations Force - Forţe pentru operaţii speciale SOF Surveillance - Supraveghere SUR Sustainment - Susţinere SUST Transportation - Transport TPT

SECŢIUNEA a 11-a Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini NECLASIFICAT 307 din 391

NECLASIFICAT

0727. - Semnele convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbele pentru misiuni/sarcini, prezentate în tabelul nr. 7.11.1. sunt reprezentări grafice ale mai multor misiuni/sarcini. Nu toate misiunile/sarcinile au asociate semne convenţionale. Acestea se utilizează în schemele cursurilor de acţiune, matricile de sincronizare şi schemele de manevră. Acestea nu vor înlocui nicio parte din cadrul ordinului de operaţii. Semnele convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbele pentru misiuni/sarcini trebuie sa fie dimensionate pentru a se potrivi la scara hărţii, amploarea şi mărimea unităţii pentru care se utilizează. Exemplele arătate în această secţiune sunt numai pentru ilustrarea scopurilor semnelor convenţionale. Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control Advance To Contact (MTV) Înaintare către linia de contact O operaţie ofensivă destinată pentru obţinerea sau restabilirea contactului cu inamicul. (AAP-6)

Semnul convenţional

Reguli de desenare Puncte de referinţă: acest grafic necesită N puncte de referinţă, unde N este între 3 şi 50. Punctul 1 defineste vârful săgeţii. Punctul N+1 defineste coada semnului convenţional. Punctul N defineste partea din spate a săgeţii. Punctele se numeroteză secvenţial începând cu numărul 1, în ordine crescătoare. Mărime/Formă: punctele 1 la N+1 prin punctul 2 determină axa graficului, iar Punctul N determină lăţimea. Orientare: vârful săgeţii este orientat spre forţele inamicului. NECLASIFICAT 308 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Semnul convenţional

Ambush (MTV) Ambuscadă Un atac surpriză cu foc, din poziţii acoperite, asupra unui inamic aflat în staţionare sau deplasare.

Arrest (MTV) Arestare A reţine o persoană sub autoritatea legii (STANAG 2287).

PUNCTUL CENTRAL

Reguli de desenare Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 este vârful săgeţii. Punctele 2 şi 3 definesc capetele liniei curbe din partea de spate a graficului. Mărime/Formă: punctele 2 şi 3 determină lungimea liniei curbe din spate. Coada săgeţii trebuie să fie conectată cu punctul de mijloc al curbei dintre punctele 2 şi 3. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Partea din spate a graficului cuprinde poziţia ambuscadei cu vărful săgeţii pe centrul de greutate, în acelaşi timp indicând şi direcţia focului. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centul semnului convenţional. Mărime/Formă : Statică Orientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite.

NECLASIFICAT 309 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control Attack (MTV) Atac Desfăşurarea unei acţiuni ofensive împotriva unui obiectiv specificat (STANAG 2287).

Attack By Fire (MTV) Atac prin foc Angajarea inamicului de la distanţă prin executarea focului direct, sprijinită cu foc indirect, fară a se apropia de acesta (STANAG 2287).

Semnul convenţional

Reguli de desenare Puncte de referinţă: acest grafic necesită N puncte de referinţă, unde N este între 3 şi 50. Punctul 1 defineste vârful săgeţii. Punctul N+1 defineste coada semnului convenţional. Punctul N defineste partea din spate a săgeţii. Punctele se numeroteză secvenţial începând cu numărul 1, în ordine crescătoare. Mărime/Formă: punctele 1 la N+1 prin punctul 2 determină axa graficului, iar Punctul N determină lăţimea. Orientare: vârful săgeţii este orientat spre forţele inamicului. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 este vârful săgeţii. Punctele 2 şi 3 definesc capetele liniei drepte din partea de spate a graficului. Mărime/Formă: punctele 2 şi 3 determină lungimea liniei drepte din spate. Coada săgeţii trebuie să fie conectată cu punctul de mijloc al liniei dintre punctele 2 şi 3. NECLASIFICAT 310 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Block (MT/MTV) Blocare Interzicerea accesului inamicului într-o anumită zonă sau prevenirea deplasării acestuia într-o anumită direcţie sau pe un anumit traseu.

Semnul convenţional

Reguli de desenare Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Partea din spate a graficului cuprinde poziţia de tragere cu vărful săgeţii îndreptat către ţintă. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele liniei verticale a graficului. Punctul 3 defineşte capătul liniei orizontale ale graficului. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lungimea liniei verticale. Punctele 2 şi 3 determină lungimea liniei orizontale care este proiectată perpendicular din punctul de mijloc al liniei verticale. Orientare: capul “T”-ului este orientat împotriva forţelor inamice.

NECLASIFICAT 311 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control Breach (MT/MTV) Breşă Pătrunderea, sau a securizarea unei trecere prin apărarea inamicului, obstacole, câmpuri de mine sau fortificaţii (STANAG 2287).

Bypass (MT/MTV) Ocolire/Varientare Executarea manevrei pentru a ocoli un obstacol, o poziţie, sau forţe ale inamicului în scopul menţinerii ritmului de deplasare. (STANAG 2287)

Semnul convenţional

Reguli de desenare Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele de deschidere ale graficului şi punctul 3 defineşte partea din spate a graficului. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină înălţimea graficului. Linia verticală din spate va avea aceiaşi înălţime ca şi deschiderea. Orientare: deschiderea defineşte mărimea breşei şi este orientată împotriva forţelor inamice. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele de deschidere ale graficului şi punctul 3 defineşte partea din spate a graficului. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină înălţimea graficului. Linia verticală din spate va avea aceiaşi înălţime ca şi deschiderea. Orientare: deschiderea defineşte mărimea varientării NECLASIFICAT 312 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Semnul convenţional

Canalize (MT/MTV) Canalizare Restricţionarea manevra inamicului într-o zonă restrânsă. (STANAG 2287)

Capture (MTV) Captură A intra în posesia unui anumit personal, material sau informaţie a inamicului. (STANAG 2287)

PUNCTUL CENTRAL

Reguli de desenare şi este orientată împotriva forţelor inamice. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele de deschidere ale graficului şi punctul 3 defineşte partea din spate a graficului. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină înălţimea graficului. Linia verticală din spate va avea aceiaşi înălţime ca şi deschiderea. Orientare: deschiderea defineşte mărimea canalizării şi este orientată împotriva forţelor inamice. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte centrul cercului. Punctul 2 defineşte vârful săgeţii. Punctul 3 defineşte arcul de cerc de 90˚. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 sunt conectate printr-un arc de cerc de 90˚. Cercul va fi suficient de mare pentru a cuprinde semnul convenţional NECLASIFICAT 313 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Clear (MT/MTV) Curăţare/Înlăturare Eliminarea tuturor forţelor inamice şi a rezistenţei organizate dintr-o zonă desemnată.

Semnul convenţional

Reguli de desenare al unităţii. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este plasat arcul de cerc. Orientare: săgeata este îndreptată în locaţia care trebuie capturată, iar cercul identifică unitatea desemnată pentru misiune. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele liniei verticale a graficului. Punctul 3 defineşte partea din spate a graficului. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lăţimea, iar punctul 3 determină lungimea graficului. Spaţiile dintre săgeţi va rămâne proporţional cu lăţimea graficului. Vârful săgeţii din mijloc se găseşte în punctul de mijloc al liniei verticale. Orientare: săgeţile sunt orientate împotriva forţelor inamice.

NECLASIFICAT 314 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Semnul convenţional

Contain (MT/MTV) Oprire/Menţine Restrângerea libertăţii de manevră a inamicului într-o zonă specificată (STANAG 2287).

Control (MTV) Control Menţinerea influenţei fizice asupra unei zone specificate pentru a preveni utilizarea acesteia de către inamic (STANAG 2287).

PUNCTUL CENTRAL

PUNCTUL CENTRAL

Reguli de desenare Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte punctul central al graficului, iar punctul 2 defineşte punctul de început şi raza semicercului. Mărime/Formă: raza va fi suficient de mare pentru a înconjura suprafaţa în care este reţinut inamicul. Orientare: deschiderea este orientată împotriva forţelor inamice. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte punctul central al graficului, iar punctul 2 defineşte punctul de început şi raza. Mărime/Formă: raza va fi suficient de mare pentru a înconjura suprafaţa care este controlată. Deschiderea este un arcul de cerc de 30˚. Orientare: deschiderea este în partea forţelor proprii.

NECLASIFICAT 315 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control Counterattack (MT/MTV) Contraatac Atacul îndreptat către forţele inamice aflate în ofensivă (STANAG 2287).

Counterattack By Fire (MT/MTV) Contraatac prin foc Atacul îndreptat către forţele inamice aflate în ofensivă, utilizând focul. NOTĂ: aceasta este o metodă a contraatacului.

Semnul convenţional

Reguli de desenare Puncte de referinţă: acest grafic necesită N puncte de referinţă, unde N este între 3 şi 50. Punctul 1 defineste vârful săgeţii. Punctul N+1 defineste coada semnului convenţional. Punctul N defineste partea din spate a săgeţii. Punctele se numeroteză secvenţial începând cu numărul 1, în ordine crescătoare. Mărime/Formă: punctele 1 la N+1 prin punctul 2 determină axa graficului, iar Punctul N determină lăţimea. Orientare: vârful săgeţii este orientat spre forţele inamicului. Puncte de referinţă: acest grafic necesită N puncte de referinţă, unde N este între 3 şi 50. Punctul 1 defineste vârful săgeţii al părţi care simbolizează executarea focului. Punctul N+1 defineste coada semnului convenţional. Punctul N defineste partea din spate a săgeţii. Punctele se numeroteză secvenţial începând cu numărul 1, în NECLASIFICAT 316 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Cover (MT/MTV) Acoperire Asigurarea securităţii forţelor principale prin interceptarea, angajarea, întârzierea, dezorganizarea, inducerea în eroare a inamicului, în acelaşi timp cu observarea şi raportarea informaţiilor, înainte ca acesta să aibă posibilităţi de atac, observare sau apărare. Acţionează independent faţă de forţele principale (STANAG 2287).

Semnul convenţional

PUNCTUL CENTRAL

Reguli de desenare ordine crescătoare. Mărime/Formă: punctele 1 la N+1 prin punctul 2 determină axa graficului, iar Punctul N determină lăţimea. Orientare: vârful săgeţii este orientat spre forţele inamicului. Puncte de referinţă: acest semn convenţional necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineste culmea graficului. Punctele 2 şi 3 definesc vârfurile săgeţilor. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 şi punctele 1 şi 3 determină lungimea săgeţilor. Lungimea şi orientarea săgeţilor pot varia independent. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Vărfurile săgeţilor pot atinge alte grafice care definesc limita în spaţiu al sarcinii. Semnul convenţional al unităţii este centrat deasupra punctului 1.

NECLASIFICAT 317 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control Conduct Deception (MTV) Ducerea acţiunilor de Înşelare Acele măsuri care au scopul de deruta inamicul prin manipulare, distorsionare sau falsificarea a realităţii si de a-l determina să reacţioneze într-o manieră care să-i prejudicieze intenţiile. (AAP-6) Delay (MT/MTV) Întârziere Prevenirea ca o forţă a inamicului să ajungă într-o locaţie specificată atât pentru o durată specificată de timp cât şi pentru un moment anume sau un eveniment. Măsură: încetinirea inamicului in conformitate cu criteriul timp/spaţiu.

Semnul convenţional

Reguli de desenare Puncte de referinţă: acest semn convenţional necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineste culmea graficului. Punctele 2 şi 3 definesc capetele. Mărime/Formă: punctele 1, 2 şi 3 determină lungimea liniilor care le conectează. Lungimea liniei dintre punctele 1 şi 2 este aceiaşi cu distanţa dintre punctele 2 şi 3. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită trei puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii. Punctul 2 defineşte capătul porţiunii drepte a liniei graficului. Punctul 3 defineşte diametrul şi orientarea arcului de cerc de 180˚. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea porţiunii drepte a liniei semnului convenţional. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este arcul de cerc şi diametrul acestuia. NECLASIFICAT 318 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Demonstrate (MTV) Demonstraţie Inducerea în eroare a inamicului printr-o demonstraţie de forţă evitând contactul cu acesta (STANAG 2287).

Semnul convenţional

Reguli de desenare Orientare: Săgeata arată direcţia de acţiune. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea. Locaţia curentă a unităţii este de obicei reprezentată de baza arcului de cerc. Arcul de cerc de 180˚ este întodeauna perpendicular pe linie. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii. Punctul 2 defineşte capătul porţiunii drepte a liniei graficului. Punctul 3 defineşte diametrul şi orientarea arcului de cerc de 180˚. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea porţiunii drepte a liniei semnului convenţional. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este arcul de cerc şi diametrul acestuia. Orientare: Săgeata arată direcţia de acţiune. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea. Locaţia curentă a unităţii este de obicei NECLASIFICAT 319 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Deny (MTV) Interzicere Prevenirea ca inamicului să întrebuinţeze un anumit obiect (STANAG 2287).

Destroy (MT/MTV) Distrugere Avarierea unui obiect sau a unei forţe a inamicului care să-l faca inutilizabil de către acesta până la reconstrucţie (STANAG 2287).

Semnul convenţional

PUNCTUL CENTRAL

PUNCTUL CENTRAL

Reguli de desenare reprezentată de baza semnului convenţional. Arcul de cerc de 180˚ este întodeauna perpendicular pe linie. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte punctul central al graficului, iar punctul 2 defineşte punctul de început şi raza. Mărime/Formă: raza va fi suficient de mare pentru a înconjura suprafaţa care este izolată. Deschiderea este un arcul de cerc de 30˚. Orientare: deschiderea este în partea forţelor proprii. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centrul graficului. Mărime/Formă : Statică Orientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite.

NECLASIFICAT 320 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control Disengage (MTV) Dezangajare

Semnul convenţional

Reguli de desenare Puncte de referinţă: Acest grafic necesită trei puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii. Punctul 2 defineşte capătul porţiunii drepte a liniei graficului. Punctul 3 defineşte diametrul şi orientarea arcului de cerc de 180˚. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea porţiunii drepte a liniei semnului convenţional. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este arcul de cerc şi diametrul acestuia. Orientare: Săgeata arată direcţia de acţiune. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea. Locaţia curentă a unităţii este de obicei reprezentată de baza arcului de cerc. Arcul de cerc de 180˚ este întodeauna perpendicular pe linie.

NECLASIFICAT 321 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control Disrupt (MT/MTV) Dezorganizare/Rupere Ruperea dispozitivului de luptă şi a tempoului inamicului, întreruperea acţiunilor planificate de inamic care să cauzeze angajarea prematură şi/sau fragmentarea atacului forţelor.

Semnul convenţional

Reguli de desenare Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele liniei verticale a graficului. Punctul 3 defineşte vârful celei mai lungi săgeţi. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lăţimea, iar punctul 3 determină lungimea graficului. Spaţiile dintre săgeţi vor rămâne proporţionale cu linia verticală a graficului. Lungimea săgeţii scurte va rămâne în proporţie cu lungimea celei mai mari. Săgeţile sunt perpendiculare pe linia verticală şi paralele între ele. Orientare: săgeţile sunt orientate împotriva forţelor inamice.

NECLASIFICAT 322 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control Envelop (MTV) Învăluire Depăşirea pe lângă sau pe deasupra poziţiilor de apărare ale inamicului pentru a securiza obiective din spatele inamicului.

Semnul convenţional

Reguli de desenare Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 4 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte începutul liniei drepte. Punctul 2 defineşte sfârşitul porţiunii drepte a graficului. Punctul 3 defineşte diametrul. Punctul 4 defineşte orientarea arcului de cerc de 180˚. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea porţiunii drepte a graficului. Punctul 3 defineşte diametrul arcului de cerc. Punctul 4 defineşte de care parte a liniei este arcul de cerc. Orientare: Săgeata arată direcţia de acţiune. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea. Locaţia curentă a unităţii este reprezentată de începutul liniei drepte. Arcul de cerc de 180˚ este întodeauna paralelă cu linia.

NECLASIFICAT 323 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control Escort (MTV) Escortare Însoţirea şi asigurarea protecţiei (STANAG 2287). Notă: semnul convenţional este utilizat, de regulă, combinat cu semnul convenţional pentru convoi.

Exfiltrate (MTV) Exfiltrare Retragerea prin sau pe lângă poziţiile inamicului, fară a fi detectat (STANAG 2287).

Semnul convenţional

PUNCTUL CENTRAL

Reguli de desenare Puncte de referinţă: acest semn convenţional necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineste centrul graficului. Punctele 2 şi 3 definesc lungimea escortei. Mărime/Formă: punctele 2 şi 3 determină lungimea semnului convenţional. Orientare: Semnul convenţional al escortei este aplicat deasupra convoiului sau semnul convenţional al unităţii. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită trei puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte sfârşitul porţiunii drepte a liniei graficului. Punctul 2 defineşte centrul a două arce de cerc de 90˚. Punctul 3 defineşte vârful săgeţii. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 3 determină lungimea semnului convenţional. Orientare: Săgeata arată direcţia forţelor proprii. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea.

NECLASIFICAT 324 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control Conduct Exploitation (MTV) Exploatare Operaţia ofensivă care de obicei urmează unui atac cu succes şi este destinată să dezorganize inamicul în adâncime (AAP-6).

Feint (MTV) Fals Derutarea inamicului prin realizarea contactului, dar evitând o angajare decisivă (AAP-6).

Semnul convenţional

Reguli de desenare Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii. Punctul 2 defineşte sfârşitul semnului convenţional. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea semnului convenţional. Punctul 2 determină lăţimea liniilor de 30˚ şi de 150˚ care formează baza. Orientare: Săgeata arată direcţia de acţiune. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea. Locaţia curentă a unităţii este la baza semnului convenţional. Puncte de referinţă: acest semn convenţional necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineste culmea graficului. Punctele 2 şi 3 definesc capetele. Mărime/Formă: punctele 1, 2 şi 3 determină lungimea liniilor care le conectează. Lungimea liniei dintre punctele 1 şi 2 este aceiaşi cu distanţa dintre punctele 2 şi 3. NECLASIFICAT 325 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Fix (MT/MTV) Fixare Interzicerea deplasării inamicului sau a unei părţi a forţelor sale dintr-o locaţie specifică pentru o perioadă specifică de timp.

Follow and Assume (MT/MTV) Însoţire şi angajare ulterioară Însoţirea forţei principale care desfăşoară operaţia ofensivă şi a fi în măsură să continue misiunea ofensivă a forţei principale în situaţia în care aceasta este fixată sau din alte cauze se află în imposibilitatea de a continua ofensiva.

Semnul convenţional

Reguli de desenare Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii şi punctul 2 defineşte partea din spate a graficului. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea graficului, care poate varia doar în lungime. Orientare: săgeata este îndreptată către inamic. Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 2 puncte de referinţă, punctele 1 şi 2 definesc linia dreaptă. Puncte adiţionale pot definii marirea lungimii şi schimbarea formei acesteia Mărime/Formă: primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea liniei drepte. Graficul va conţine la sfârşitul liniei drepte semnul convenţional al unităţii care execută însoţirea pentru NECLASIFICAT 326 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Semnul convenţional

Reguli de desenare

Follow and Support (MT/MTV) Însoţire şi sprijin Însoţirea şi sprijinul forţei principale care desfăşoară operaţia ofensivă.

angajare ulterioară sau pentru sprijin. Orientare: este determinată de punctele de referinţă.

Guard (MT/MTV) Pază Asigurarea protecţiei forţelor principale prin luptă pentru a câstiga timp, de asemenea simultan cu observarea şi raportarea informaţiilor. Acţionează la limita de bătaie a armamentului sprijinului de foc al forţelor principale (STANAG 2287).

Puncte de referinţă: acest semn convenţional necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineste culmea graficului. Punctele 2 şi 3 definesc vârfurile săgeţilor. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 şi punctele 1 şi 3 determină lungimea săgeţilor. Lungimea şi orientarea săgeţilor pot varia independent. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Vărfurile săgeţilor pot atinge alte grafice care definesc limita în spaţiu al sarcinii. Semnul convenţional al unităţii este centrat deasupra punctului 1. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită trei puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte sfârşitul porţiunii drepte a liniei graficului. Punctul 2

Infiltrate (MTV) Infiltrare

PUNCTUL CENTRAL

NECLASIFICAT 327 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Semnul convenţional

Interdict (MT/MTV) Interzicere Menţinerea unei forţe a inamicului în afara distanţei la care să poată fi folosit efectiv împotriva forţelor proprii. Isolate (MT/MTV) Izolare izolarea forţelor inamicului de sursele de sprijin, interzicerea libertăţii de mişcare a acestuia şi împiedicarea inamicului de a avea contact cu alte forţe ale acestuia.

PUNCTUL CENTRAL

PUNCTUL CENTRAL

Reguli de desenare defineşte centrul a două arce de cerc de 90˚. Punctul 3 defineşte vârful săgeţii. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 3 determină lungimea semnului convenţional. Orientare: Săgeata arată direcţia forţelor inamicului. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centrul graficului. Mărime/Formă : Statică Orientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte punctul central al graficului, iar punctul 2 defineşte punctul de început şi raza. Mărime/Formă: raza va fi suficient de mare pentru a înconjura suprafaţa care este izolată. Deschiderea este un arcul de cerc de 30˚. Orientare: deschiderea este în NECLASIFICAT 328 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Locate (MT/MTV) Localizare Determinarea poziţiei unui anumit obiect (STANAG 2287).

Semnul convenţional

PUNCTUL CENTRAL

Neutralize (MT/MTV) Neutralizare A produce unui element al inamicului incapacitatea temporară de a interfera cu operaţia (STANAG 2287). Occupy (MT/MTV) Ocupare O misiune tactică care presupune deplasarea unei forţe către un zonă anume fără a întâmpina o opoziţie a inamicului (STANAG 2287).

PUNCTUL CENTRAL

PUNCTUL CENTRAL

Reguli de desenare partea forţelor proprii. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte punctul central al graficului, iar punctul 2 defineşte punctul de început şi raza. Mărime/Formă: raza va fi suficient de mare pentru a înconjura suprafaţa care este cercetată. Deschiderea este un arcul de cerc de 30˚. Orientare: deschiderea este în partea forţelor proprii. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centrul graficului. Mărime/Formă : Statică Orientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte punctul central al graficului, iar punctul 2 defineşte punctul de început şi raza. Mărime/Formă: raza va fi suficient de mare pentru a NECLASIFICAT 329 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Penetrate (MT/MTV) Pătrundere În operaţii terestre, pătrunderea prin apărarea inamicului şi dezorganizarea dispozitivului defensiv al acestuia. (STANAG 2287)

Pursue (MTV) Urmărire Capturarea sau blocarea unei forţe ostile care încearcă să se retragă, cu scopul de a o nimici (STANAG 2287).

Semnul convenţional

Reguli de desenare înconjura suprafaţa care este ocupată. Deschiderea este un arc de cerc de 30˚. Orientare: deschiderea este în partea forţelor proprii. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele liniei verticale a graficului. Punctul 3 defineşte partea de spate a graficului. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lăţimea graficului, iar punctul 3 determină lungimea. Săgeata este proiectată perpendicular pe punctul de mijloc al liniei verticale. Orientare: Săgeata este orientată împotriva forţelor inamice. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte începutul liniei drepte. Punctul 2 defineşte sfârşitul porţiunii drepte a graficului. Punctul 3 defineşte diametrul şi orientarea arcului de cerc de NECLASIFICAT 330 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Semnul convenţional

Notă: Urmărire - o peraţie ofensivă destinată pentru capturarea sau blocarea unei forţe ostile care încearcă să se retragă, cu scopul de a o nimici. (AAP-6)

Recover (MTV) Recuperare Extragerea unui element al forţelor proprii sau a tehnicii dintr-o zonă care nu este sub controlul forţelor proprii, prin sau fără forţă (STANAG 2287).

PUNCTUL CENTRAL

Reguli de desenare 180˚ şi vârful săgeţii. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea porţiunii drepte a graficului. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este arcul de cerc şi diametrul acestuia. Orientare: Săgeata arată direcţia de acţiune. Locaţia curentă a unităţii este reprezentată de baza liniei. Arcul de cerc de 180˚ este întodeauna perpendicular pe linie. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte centrul cercului. Punctul 2 defineşte vârful săgeţii. Punctul 3 defineşte arcul de cerc de 90˚. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 sunt conectate printr-un arc de cerc de 90˚. Cercul va fi suficient de mare pentru a cuprinde semnul convenţional al unităţii. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este plasat arcul de cerc. Orientare: săgeata este NECLASIFICAT 331 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Relief In Place (MT/ MTV) Înlocuire în poziţie O operaţie care presupune înlocuirea unei unităţi de către altă unitate în zona de desfăşurare a acţiunilor. Responsabilităţile unităţii care este înlocuită precum şi zona de operaţii sunt transferate unităţii care a executat înlocuirea. Unitatea care a executat înlocuirea continuă operaţiile aşa cum a fost ordonat de către eşalonul superior.

Semnul convenţional

Reguli de desenare îndreptată în locaţia care trebuie ocupată, iar cercul identifică unitatea desemnată pentru misiune. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 4 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful primei săgeţi. Punctul 2 defineşte capătul porţiunii drepte a primei săgeţi. Punctul 3 defineşte vârful celei de a doua săgeţi. Punctul 4 defineşte capătul porţiunii drepte a celei de a doua săgeţi. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 şi 3 şi 4 determină lungimea fiecărei săgeţi. Punctele 2 şi 3 trebuie conectate printr-o linie curbă regulată. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Locaţia unităţii care va fi înlocuită este la bază liniei curbe, iar a unităţii care execută înlocuirea este la sfârşitul semnului convenţional. Săgeata este îndreptată în locaţia care trebuie ocupată de unitatea înlocuită. NECLASIFICAT 332 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control Retain Menţinere Menţinerea controlului asupra unui element de teren, pentru a nu folosit sau ocupat de către inamic. (STANAG 2287)

Retire (MTV) Retrage/Replia Deplasarea unei forţe care este în afara contactului pentru îndepărtarea din calea inamicului (STANAG 2287). Retirement (MT) Retragere/Repliere Este o operaţie în care o forţă care este în afara contactului se îndepărtează din calea inamicului (AAP6).

Semnul convenţional

PUNCTUL CENTRAL

Reguli de desenare Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte punctul central al graficului, iar punctul 2 defineşte punctul de început şi raza. Mărime/Formă: raza va fi suficient de mare pentru a înconjura suprafaţa care este menţinută. Deschiderea este un arc de cerc de 30˚. Orientare: deschiderea este în partea forţelor proprii. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită trei puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii. Punctul 2 defineşte capătul porţiunii drepte a liniei graficului. Punctul 3 defineşte diametrul şi orientarea arcului de cerc de 180˚. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea porţiunii drepte a liniei semnului convenţional. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este arcul de cerc şi diametrul acestuia. Orientare: Săgeata arată NECLASIFICAT 333 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Screen (MT/MTV) Protecţie Observarea, identificarea şi raportarea informaţiilor despre ameninţările asupra forţei principale. Lupta este admisă numai pentru protecţie proprie (STANAG 2287).

Semnul convenţional

PUNCTUL CENTRAL

Reguli de desenare direcţia de acţiune. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea. Locaţia curentă a unităţii este de obicei reprezentată de baza arcului de cerc. Arcul de cerc de 180˚ este întodeauna perpendicular pe linie. Puncte de referinţă: acest semn convenţional necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineste culmea graficului. Punctele 2 şi 3 definesc vârfurile săgeţilor. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 şi punctele 1 şi 3 determină lungimea săgeţilor. Lungimea şi orientarea săgeţilor pot varia independent. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Vărfurile săgeţilor pot atinge alte grafice care definesc limita în spaţiu al sarcinii. Semnul convenţional al unităţii este centrat deasupra punctului 1.

NECLASIFICAT 334 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control Secure (MTV) Securizare Câştigarea prin forţă sau fără aplicarea acesteia, a unei poziţii sau a unui obiectiv din teren şi păstrarea acestei poziţii împotriva acţiunilor distructive ale inamicului (STANAG 2287). Secure (MT) Securizare În context operaţional, reprezintă acţiunea de câştigare prin forţă sau fără aplicarea acesteia, a unei poziţii sau a unui obiectiv din teren şi păstrarea pe cât este posibil a acestei poziţii împotriva acţiunilor distructive ale inamicului (AAP-6).

Semnul convenţional

PUNCTUL CENTRAL

Reguli de desenare Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte punctul central al graficului, iar punctul 2 defineşte punctul de început şi raza. Mărime/Formă: raza va fi suficient de mare pentru a înconjura suprafaţa care este securizată. Deschiderea este un arc de cerc de 30˚. Orientare: deschiderea este în partea forţelor proprii.

NECLASIFICAT 335 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control Seize (MT/MTV) Ocupare Ocuparea unei anumite zone şi deţinerea controlului acesteia (STANAG 2287).

Support By Fire (MTV) Sprijin cu foc Lovirea inamicul prin foc direct în sprijinul altei forţe de manevră (STANAG 2287).

Semnul convenţional

PUNCTUL CENTRAL

Reguli de desenare Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte centrul cercului. Punctul 2 defineşte vârful săgeţii. Punctul 3 defineşte arcul de cerc de 90˚. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 sunt conectate printr-un arc de cerc de 90˚. Cercul va fi suficient de mare pentru a cuprinde semnul convenţional al unităţii. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este plasat arcul de cerc. Orientare: săgeata este îndreptată în locaţia care trebuie ocupată, iar cercul identifică unitatea desemnată pentru misiune. Puncte de referinţă : Acest grafic necesită 4 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele liniei drepte din partea de spate a graficului. Punctele 3 şi 4 definesc vârfurile săgeţilor. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lungimea liniei drepte din spate. Cozile NECLASIFICAT 336 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Suppress (MTV) Suprimare Degradarea temporară a capabilităţilor inamicului pentru a permite acţiunile proprii (STANAG 2287). Turn (MTV) Întoarcere Forţarea inamicului dintr-o direcţie de înaintare către altă direcţie (STANAG 2287).

Semnul convenţional

PUNCTUL CENTRAL

Reguli de desenare săgeţilor trebuie să fie conectate cu punctele 1 şi 2. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Partea din spate a graficului cuprinde poziţia de tragere, în timp ce vărfurile săgeţilor indică sectorul de tragere care trebuie acoperit cu foc. Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centrul graficului. Mărime/Formă : Statică Orientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte partea de spate a graficului. Punctul 2 defineşte vârful săgeţii. Punctul 3 defineşte arcul de cerc de 90˚. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 sunt conectate printr-un arc de cerc de 90˚. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este plasat arcul de cerc. Orientare: partea din spate a graficului indică locaţia NECLASIFICAT 337 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

NECLASIFICAT

Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini Măsura de control

Withdraw (MT/MTV) Retragere Dezangajarea faţă de inamic şi deplasarea de pe direcţia de acţiune a acestuia (STANAG 2287).

Withdraw Under Pressure (MT) Retragere sub presiune Dezangajarea faţă de inamic cât timp se găseşte sub presiunea acestuia şi deplasarea de pe direcţia de acţiune a acestuia. NOTĂ: aceasta este o metodă de retragere.

Semnul convenţional

Reguli de desenare curentă a inamicului şi săgeata este îndreptată în direcţia în care obstacolul trebuie să determine întoarcerea inamicului. Puncte de referinţă: Acest grafic necesită trei puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii. Punctul 2 defineşte capătul porţiunii drepte a liniei graficului. Punctul 3 defineşte diametrul şi orientarea arcului de cerc de 180˚. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea porţiunii drepte a liniei simbolului. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este arcul de cerc şi diametrul acestuia. Orientare: Săgeata arată direcţia de acţiune. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea. Locaţia curentă a unităţii este de obicei reprezentată de baya arcului de cerc. Arcul de cerc de 180˚ este întodeauna perpendicular pe linie. NECLASIFICAT 338 din 391

Notă:

Exemplu

Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.

CAPITOLUL VIII Semne convenţionale meteorologice SECŢIUNEA 1 Introducere 1. Intenţia 0801. - Acest capitol cuprinde un set structurat de semne convenţionale şi semne grafice pentru prezentarea datelor meteorologice. 2. Scopul 0802. - În cazul operaţiilor militare este important să se ţină seama de impactul de natură meteo, deoarece acesta reprezintă un element al condiţiilor de mediu. Toţi parametrii meteo sunt în strânsă legătură atât cu momentul cât şi cu spaţiul şi pot reprezenta observaţii sau prognoze. De aceea, se recomandă prezentarea acestor seturi pe un layer separat. 0803. - Semnul convenţional meteo care reprezintă o observaţie este întotdeauna un punct geografic tridimensional sau este amplasat în vecinătatea acelui punct. 0804. - Semnul convenţional meteo care reprezintă o prognoză este adesea este reprezentat sub forma unei arii mai largi, care trebuie delimitată într-o manieră bine stabilită. 3. Conţinutul 0805. - Setul de simboluri şi semne grafice meteo are la bază simbolurile şi pictogramele Organizaţiei Mondiale de Meteorologie (WMO). SECŢIUNEA a 2-a Semne convenţionale pentru starea vremii Descriere

Semnul grafic / Weather graphic

Starea vremii Sisteme de presiune Depresiune/Anticiclon/Centru de presiune joasă 1.O zonă cu presiune atmosferică scăzută, cu circulaţia aerului închisă, de tip ciclonic; adică, privind de sus, în emisfera nordică circulaţia aerului se face în sensul invers al mişcării acelor de ceasornic, iar la Ecuator sensul este nedefinit. Datorită faptului că această circulaţie ciclonică apare de obicei în contextual unei presiuni atmosferice relative scăzute, termenii “ciclon” şi “depresiune” sunt folosiţi în mod alternative. De asemenea, datorită faptului că ciclonul este adesea însoţit de vreme urâtă (uneori devastatoare), acesta este frecvent denumit “furtună”. 2.Termen folosit, deseori, în mod eronat pentru a desemna o tornadă. 3. În Oceanul Indian, desemnează un ciclon tropical, de anvergura unui uragan sau taifun.

NECLASIFICAT 339 din 388

L

NECLASIFICAT Semnul grafic / Weather graphic

Descriere Starea vremii Maxim barometric/Centru de mare presiune O zonă cu presiune atmosferică mare, care are o circulaţie închisă, anticiclonică, adică, privind de sus, în emisfera nordică circulaţia se face în sensul acelor de ceas, în emisfera sudică- în sensul invers al acelor de ceas, iar la Ecuator sensul este nedefinit. Sisteme frontale Front atmosferic rece

Front rece de ordinul II/Front atmosferic rece superior Apare atunci când discontinuitatea de la limita din faţă a unei mase de aer rece deplasează/înlocuieşte aerul mai cald din calea sa şi cele două mase de aer se intersectează la nivelul solului. Front atmosferic cald Discontinuitatea de la limita din faţă a unei mase de aer cald care deplasează/înlocuieşte aerul mai rece pe care îl întâlneşte. Front atmosferic cald superior Apare atunci când discontinuitatea de la limita din faţă a unei mase de aer cald care deplasează/înlocuieşte aerul mai rece din calea sa şi cele două mase de aer se intersectează deasupra nivelului solului Front oclus Linia de la nivelul solului de-a lungul căreia un front atmosferic rece a depăşit un front atmosferic cald. Front cvasi- staţionar Situaţia în care poziţia de suprafaţă a unui front atmosferic nu se deplasează ; fluxul de pe ambele părţi ale unei astfel de demarcaţii este aproape paralel cu poziţia frontului atmosferic. Linii Linie de presiune minimă Regiunea alungită de presiune atmosferică scăzută. Linia de convergenţă Linia de-a lungul căreia se schimbă direcţia vântului. Linia crestei Zona alungită de presiune atmosferică mare. Linie de vijelie Linia de vânt şi furtună puternice, dintr-un front atmosferic instabil, datorat convecţiei, linia de instabilitate (de natură nonfrontală); poate fi generată de un front atmosferic rece. O astfel de linie poate avea o lungime de câteva sute de km şi uneori este numită pseudofront. Este asociată cu linia orajelor, cu linia vântului de forfecare, care constituie împreună linia de vijelie, însoţită de rafale puternice, grindină, ploaie şi uneori de tornade, care apar cu mult înaintea frontului rece (în cazul în care acesta este prezent). Turbulenţa Turbulenţa este o condiţie atmosferică tranzitorie, cu diverse efecte asupra operaţiunilor aeriene. Pentru piloţi ea reprezintă un risc serios, care poate apărea fără nici un avertisment. Turbulentă slabă Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea. Turbulenţă moderată Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea. NECLASIFICAT 340 din 391

H

NECLASIFICAT Semnul grafic / Weather graphic

Descriere Starea vremii

Turbulenţă puternică Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea Turbulenţă extremă/foarte puternică Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea.

Givraj /Formarea unei pelicule de gheaţă Givraj transparent Stratul de gheaţă lucios, transparent sau translucid format în urma îngheţării relativ uşoară a picăturilor mari de apă suprarăcite. Stropii de apă se întind pe suprafaţa aparatului de zbor, înainte de a îngheţa complet. Givraj transparent slab Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea.

Givraj transparent moderat Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea.

Givraj transparent puternic Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea.

Givraj opac Pelicula de gheaţă dură, opacă, formată ca urmare a îngheţării instantanee a picăturilor mici suprarăcite, care acumulează aer între ele în timp ce îngheaţă pe avion Givraj opac slab Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea

Givraj opac moderat Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea

Givraj opac puternic Descrierea acestuia depinde de tipul de avion care execută misiunea

Givraj mixt sau sub formă de chiciură Un conglomerat dur de gheaţă care poate cauza o pierdere considerabilăde înălţime Givraj mixt slab Descrierea acestuia depinde de tipul de avion care execută misiunea Givraj mixt moderat Peliculă de gheaţă mixtă de grosime medie. NECLASIFICAT 341 din 391

NECLASIFICAT Semnul grafic / Weather graphic

Descriere Starea vremii Descrierea acestuia depinde tipul de avion care execută misiunea.

Givraj mixt puternic Descrierea acestuia depinde de tipul de avion care execută misiunea

Barbula vântului Termen folosit, în diferite variante, pentru a reprezenta viteza vântului. Se trasează perpendicular şi în stânga direcţiei vântului.

Curentul jet Bandă îngustă cu vânturi puternice, cu o viteză cuprinsă între 50 şi 200 noduri, în troposfera superioară. În emisfera nordică, la latitudini temperate, aceste vânturi au de obicei o componentă vestică.

Reguli pentru zbor Plafon instrumental Evaluarea altitudinii/înălţimii plafonului cu ajutorul tehnicii de măsurare a înălţimii norilor Plafon vizibil Înălţimea de la suprafaţa pământului a celui mai de jos(subţire sau opac) strat, raportat ca având o nebulozitatede 5-7, sau 8; vizibilitatea verticală într-un plafon nedefinit. Simboluri pentru nebulozitate Cer senin Absenţa straturilor de nori sau a altor fenomene care induc obscuritatea

Cer cu nebulozitate puţină (SCT) Aacoperire de la 3/8 la 4/8.

Cer cu nebulozitate fragmentată (BKN) Acoperire de la 5/8 la mai puţin de 8/8.

Plafon cu nori risipiţi Cerul este acoperit dar există spărturi ce au o nebulozitate care totalizează mai puţin de 1/8.

Cer acoperit (OVC) Cer acoperit în proporţie de 8/8.

Cer obscurizat (invizibil) sau parţial obscurizat 1. Cer obscurizat (invizibil). Situaţia în care fenomene ca ceaţa, ploaia ninsoarea acoperă NECLASIFICAT 342 din 391

NECLASIFICAT Semnul grafic / Weather graphic

Descriere Starea vremii 8 optimi din cer, sau se extind până la straturile mai înalte. Pentru acest fenomen se mai folosesc şi termeni ca obscurizat sau plafon nedefinit. 2. Cer parţial obscurizat. Situaţia în care fenomenul descris mai sus ascunde cel puţin 1 optime (dar mai puţin de 8 optimi) din cer sau din straturile mai înalte. Pentru acest fenomen se mai foloseşte şi termenul parţial obscurizat. Precipitaţii Ploaie (RA) Precipitaţia sub formă de picături mai mari de 0,02 inch (0,5 mm), sau picături mai mici, cu spaţiu mare între ele (spre deosebire de burniţă). Averse de ploaie Ploaia îşi schimbă intensitatea sau începe/se opreşte brusc. Aceste averse provin exclusiv din norii cumuliformi (Cumulonimbus).

Ploaie care îngheaţă (FZRA) Ploaie care îngheaţă la impactul cu solul, cu obiectele aflate în zbor, sau cu obiectele aflate la sol. Produce un strat de gheaţă transparent Burniţă (DZ) Precipitaţie destul de uniformă, alcătuită exclusiv din picături fine, cu diametrul mai mic de 0,02 inch sau 0,5 mm, foarte apropiate una de altă. Burniţa pare că urmează curenţii, plutind prin aer,deşi, spre deosebire de stropii de ceaţă, ea cade pe pământ. De obicei cade din stratul de nori de joasă înălţime şi este însoţită de vizibilitate scăzută şi de ceaţă. Burniţă care îngheaţă (FZDZ) Burniţă care îngheaţă la impactul cu solul, cu obiectele care se află în zbor, sau cu obiectele care se află pe sol. Produce un strat de gheaţă transparent. Ninsoare/Zăpadă (SN) Precipitaţie de cristale de zăpadă, cele mai multe grupate sub formă de stele cu şase colţuri, formând adesea fulgi de zăpadă.

Averse de ninsoare Ninsoarea îşi schimbă intensitatea sau porneşte şi se opreşte brusc. Aceste averse se datorează exclusiv norilor cumuliformi.

Ninsoare grăunţoasă (SG) Precipitaţie alcătuită din particule de gheaţă foarte mici, albe, opace: este echivalentul solid al burniţei. Particulele sunt plate sau alungite, cu diametre în general mai mici de 0,4 inch (1mm). Când ating pământul nu sar şi nu se sparg. De obicei cad în cantităţi foarte mici şi sunt un produs al norilor stratus (sau , ocazional, al ceţei).

Grindină Precipitaţie sub formă de mici sfere de gheaţă. Cel mai des, iaceste sfere sunt alcătuite din straturi alternante, opace şi limpezi, de gheaţă. Grindina este în mod normal asociată cu orajul şi temperaturi de suprafaţă de peste zoro grade.

NECLASIFICAT 343 din 391

NECLASIFICAT Semnul grafic / Weather graphic

Descriere Starea vremii

Granule de gheaţă Precipitaţie formată din grăunţe de gheaţă transparente sau tranalucide, de formă rotundă sau neregulată, rar conică, cu un diametru de 0,2 in (5 mm) sau mai mic. De obicei, grăunţele ricoşează când ating solul şi produc un zgomot în momentul impactului. Există două tipuri: particule dure de gheaţă formate din picături îngheţate de ploaie sau din fulgi de zăpadă topiţi şi reîngheţaţi şi grăunţe de zăpadă ce intră în componenţa unui strat subţire de gheaţă. Cristale de gheaţă Căderea de cristale de gheaţă, sub formă de ace, coloane sau palete. Se numesc prisme de gheaţă în cadrul observaţiilor sinoptice. De obicei sunt atât de mici, încât par suspendate în aer. Pot cădea dintr-un nor sau pe timp cu cer senin. Cristalele sunt vizibile mai ales când sclipesc în soare sau într-o lumină puternică (de aceea această precipitaţie mai este denumită şi praf de diamante), producând o coloană luminoasă sau alte fenomene optice. Acest fenomen, care rareori este mai mult decât o precipitaţie uşoară, este frecvent în regiunile polare şi apare doar la temperaturi foarte scăzute, în masele de aer stabile. Furtuni Oraj/Vijelie Furtună locală produsă de nori cumulonimbus, însoţită de vânturi puternice, curenţi verticali la mari înălţimi şi precipitaţii abundente cu fulgere şi/sau tunete. De obicei are diametre de câteva mile pe orizontală şi pe verticală, ridicându-se de la sol pe o înălţime de 20.000, 40.000, sau chiar 60.000 ft. Oraj/Vijelie şi ploaie Furtună locală produsă de nori cumulonimbus, însoţită de fulgere şi/sau tunete şi precipitaţii sub formă de picături mai mari de 0,02 in (0,5 mm), sau mai mici care, apre deosebire de burniţă, au spaţii mari între ele

Trombă/Tornadă/Trombă de apă 1. Trombă(FC). O coloană de aer violent, care se învârteşte fără să atingă pământul, de obicei asociată cu un nor cumulonibus. Mai este cunoscut şi sub denumirea de tubă. 2. Tornadă (+FC). O coloană de aer violent care se învârteşte atingând pământul; un nor în formă de pâlnie care atinge pământul. Aproape întotdeauna tornado debutează ca un nor pâlnie şi este însoţită de un zgomot puternic, ca un vuiet. 3.Trombă de apă (+FC) O Coloană de aer violent care se învârteşte, formată deasupra unei ape (golf sau lac) şi atinge suprafaţa apei; tornadă sau nor pâlnie care atinge suprafaţa unei ape. Fulger Manifestare luminoasă care însoţeşte descărcarea electrică ce se produce de la un nor sau în interiorul acestuia, sau, mai rar, de la structurile înalte care se află deasupra solului.

Tipuri de furtună Furtună tropicală Ciclon tropical cu viteză a vântului de aproximativ 48 până la 121 km/h (30 până la 75 mile/h).

NECLASIFICAT 344 din 391

NECLASIFICAT Semnul grafic / Weather graphic

Descriere Starea vremii Uragan Ciclon tropical, în special în Indiile de Vest, în cazul căruia viteza vântului este de sau depăşeşte 60 noduri (73 mile/h).

Obstrucţionarea vizibilităţii Transport de zăpadă la înălţime/Zăpadă spulberată (BLSN) Particule de zăpadă ridicate şi mişcate violent de vânt până la inălţime moderată sau mare. Vizibilitatea preponderentă este mai mică de 7 mile (9.999 m); când particulele sunt ridicate la înălţimi mai mari cerul poate deveni neclar.

Ceaţă (FG) Suspensie vizibilă alcătuită din particule mici de apă (stropi) care se formează la suprafaţa solului, se extinde pe verticală şi reduce vizibilitatea pe orizontală la mai puţin de 5/8 mile. (1000 m). Atunci când sunt asociaţi şi descriptorii BC, MI. sau PR, vizibilitatea predominantă poate fi de/mai mare de 5/8 mile (1.000 m) Spre deosebire de burniţă, nu cade pe pământ. Ceaţă glacială (FZFG) Suspensia formată din nenumărate cristale mici de gheaţă, sau din picături de apă la temperaturi sub 0 grade Celsius, la suprafaţa solului, care se extinde pe verticală, la înălţimi mai mari de 6 ft. (1,8 m). Reduce vizibilitatea predominantă la mai puţin de 5/8 mile (1000 m) şi, spre deosebire de burniţă, nu cade pe pământ. Stropii de apă pot îngheţa la contactul cu obiectele expuse, formând un strat asemănător cu o glazură. Este denumită şi ceaţă de gheaţă. Furtună de praf sau de nisip 1.Furtună de praf (DS). Un aspect meteo neobişnuit, deseori de mare intensitate, caracterizat prin existenţa într-o zonă extinsă, a unor vânturi puternice şi a aerului plin de praf. Se raportează în cazul în care vizibilitatea predominantă este redusă la mai puţin de 5/8 mile (1.000 m), dar nu la mai puţin de 5/16 mile (500 m). În cazul în care vizibilitateaeste redusă la mai puţin de 5/16 mile (500 m), se raportează furtună de praf puternică (+DS) 2. Furtună de nisip. Particule de nisip cu diametru cuprins între 0,008 inch şi 1 inch ridicate de un vânt puternic. De cele mai multe ori acestea se ridică deasupra solului până la cel puţin 10 ft, depâşind rar înălţimea de 15 ft. Se raportează în cazul în care vizibilitatea predominantă este redusă la mai puţin de 5/8 mile (1.000 m), dar nu la mai puţin de 5/16 mile(500 m).În cazul în care vizibilitatea este redusă la mai puţin de 5/16 mile (500 m), se raportează furtună denisip puternică (+DS) . Vârtej de praf Vârtejuri mari de praf/nisip (PO).Un ansamblu de particule de praf sau nisip, însoţit uneori de gunoaie mici, care se ridică de pe sol sub formă de spirală de diverse înălţimi, cu diametru mic, pe o axă aproximativ verticală. Este raportată indiferent de vizibilitate

Fum Suspensia din aer , alcătuită din particule mici produse de combustie. În cazul în care particulele de fum s-au deplasat pe o distanţe mai mari (înte 25 şi 100mile sau între 40 şi 160 km sau mai mult) şi particulele mai mari s-au depus pe sol în timp ce particulele care au rămas s-au răspândit în atmosferă, poate avea loc o tranziţie spre ceaţă uşoară. Privit prin perdeaua de fum,la răsărit sau la apus, discul solar este roşu.Când soarele este deasupra liniei orizontului, discul are o nuanţă de portocaliu. Fumul generat de surse îndepărtate este de culoare gri sau albastru deschis.

NECLASIFICAT 345 din 391

NECLASIFICAT Semnul grafic / Weather graphic

Descriere Starea vremii Ceaţă uşoară Suspensia aeriană formată din particule uscate, extreme de mici, invizibile cu ochiul liber şi sufficient de numeroase pentru a da aerului un aspect opalescent. Acest fenomen seamănă cu un voal care acoperă peisajul şi diminuează intensitatea tuturor culorilor. Văzute prin acest voal de ceaţă,obiectele închise la culoare au o tentă albăstruie, iar cele strălucitoare, cum ar fi soarele sau luminile de la distanţă, au o nuanţă de galben murdar sau roşiatică. Particulele de ceaţă pot fi formate din diverse substanţe, praf, sare, reziduri provenite din focuri sau vulcani, aflaţi la mare distanţă, polen, etc., care sunt în general bine difuzate în atmosferă. Transport de praf sau nisip Praful sau nisipul ridicat de vânt la o înălţime de cel puţin 6 ft (1,8 m).

CAPITOLUL IX Dispoziţii finale 0901. - (1) Prezentul manual implementează prevederile STANAG 2019, Ed. 6, NATO Joint Military Symbology - APP 6(C) şi se aplică începând cu 01.02.2014. (2) La aceiaşi dată îşi încetează aplicarea „Manualul de semne convenţionale din Armata României”, ediţia 2011. 0902. - Anexele nr. 1, 2 fac parte integrantă din prezentul manual. ŞEFUL DIRECŢIEI OPERAŢII General maior Alexandru RUS

NECLASIFICAT 346 din 391

NECLASIFICAT

Anexa nr. 1 (par. 0312) DESTINAŢIA COMPARATIVĂ A FORMAŢIUNILOR/UNITĂŢILOR 1. Generalităţi A001. - Informaţiile din această anexă au fost furnizate de fiecare naţiune. Destinaţia atribuită de către diferite naţiuni formaţiunilor/unităţilor sale sunt prezentate contrar acordului privind valoarea simbolurilor cuprinse în tabelul nr. 3.2.7. din capitolul III al acestui manual. Dacă o naţiune nu are formaţiuni unităţi de valoarea indicată de simbol, nu va fi trecută nicio destinaţie. Naţiunile încă neintroduse în această Anexă sunt solicitate să furnizeze destinaţiile atribuite unităţilor sale. Pentru ca această anexă să fie mai uşor înţeleasă, fiecare simbol militar este însoţit de un număr a cărei semnificaţie este explicată la sfârşitul anexei. 2. Note explicative A002. Acest grup de numere nu trebuie utilizat în alt context decât cel al acestui STANAG. Acestea nu sunt destinate ca definiţii în sine. a) Grupul 1. Cea mai mică subunitate de bază, parte a unui grup de 2 şi/sau un grup de 3 subunităţi. Necesită sprijin administarativ şi logistic. b) Grupul 2. O subunitate mai mare decât subunitatea din grupul 1, dar mai mică decât un grup de 3 subunităţi. Necesită sprijin administarativ şi logistic. c) Grupul 3. O subunitate destinată să desfăşoare misiuni tactice sau de sprijin, compusă din două sau mai multe subunităţi din grupul 1 şi/sau grupul 2 şi de regulă face parte dintr-un grup de 4 subunităţi. Este

NECLASIFICAT 347 din 391

NECLASIFICAT

comandat de un OF-1/OF-2 sau OR-7/OR-8 (conf. STANAG 2116) şi poate sau nu să necesite sprijin administarativ. d) Grupul 4. O subunitate destinată să fie capabilă să se administreze dacă acţionează independent şi poate avea contabilitare proprie. Este compusă din două sau mai multe subunităţi din grupul 3 şi este comandat de un OF-2 sau 3 (conf. STANAG 2116). Face parte de regulă dintr-un grup de 5 subunităţi. Poate să aibă o componenţă mixtă de 4 subunităţi de arme. e) Grupul 5. O unitate destinată să fie capabilă să se administreze, să aibă contabilitate proprie şi să acţionează independent. Este compusă din două sau mai multe subunităţi din grupul 4 şi este comandat de un OF-3 sau 4 (conf. STANAG 2116). Poate să fie întărită cu subunităţi din grupul 1, 2, 3 sau 4 de diferite arme pentru a forma o unitate de tip grup 5 cu componenţă mixtă de unităţi şi subunităţi de arme. f) Grupul 6. O unitate compusă din două sau mai multe unităţi din grupul 5 sau subunităţi din grupul 4, de regulă de aceiaşi arma subordonată unui comandant desemnat. Este comandat de regulă de un OF-4, 5 sau 6 (conf. STANAG 2116). g) Grupul 7. O formaţiune (mare unitate) de două sau mai multe unităţi de luptă de arme din grupul 5 sau din grupul 6 întărită cu subunităţi din grupul 1, 2, 3 sau 4 de diferite arme de sprijin sau servicii, de regulă comandată de un OF-4, 5 sau 6 (conf. STANAG 2116). Este mai mică decât o unitate din grupul 8. h) Grupul 8. O formaţiune (mare unitate) tactică şi administrativă majoră care întruneşte în structura sa unităţile necesare de arme şi servicii pentru ducerea luptei de durată, mai mare decât o mare unitate din grupul 7 şi mai mică decât o mare unitate din grupul 9. Este de regulă comandată de un OF-7 (conf. STANAG 2116). i) Grupul 9. O formaţiune (mare unitate) mai mare decât o mare unitate din grupul 8 şi mai mică decât o mare unitate din grupul 10 care de regulă este compusă din două sau mai multe mari unităţi din grupul 8 inclusiv cu formaţiunile de arme de sprijin şi de servicii. Este de regulă comandată de un OF-8 (conf. STANAG 2116). j) Grupul 10. Cea mai mare formaţiune (mare unitate) tactică şi administrativă a forţelor armate formată dintr-un număr de mari unităţi din grupul 9 sau 8. k) Grupul 11. Mai multe mari unităţi din grupul 10 sau 9 subordonate unui comandant desemnat al forţelor întrunite.

GRUP

INDICATOR GRAFIC

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL

1

OBSERVAŢII

ŢARĂ

ALB

2 3 4

NECLASIFICAT 348 din 391

NECLASIFICAT

5 6 7 8 9 10 11

OBSERVAŢII

ŢARĂ

(1)

BEL

2

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL FRANCEZĂ NEERLANDEZĂ Equipe Ploeg Section Sectie

3

Peloton

Peloton

(1)

4

7

Compagnie Escadron Batterie Bataillon Escadrille Groupement Regiment Brigade

Compagnie Eskadron Batterij Bataljion Escadrille Groepering Regiment Brigade

(1) tancuri artilerie (1) aviaţia forţelor terestre Aplicabile numai forţelor nedislocabile (1)

8

Division

Divisie

(1)

9

Corps d’ Armee

Legerkorps

(1)

10

Armee

Leger

(2)

11

Groupe d’ Armee

Legergroep

(2)

GRUP

INDICATOR GRAFIC

1

5 6

(1)

(1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) inexistent în armata Belgiei. GRUP

INDICATOR GRAFIC

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL

1

OBSERVAŢII

ŢARĂ

(1) artilerie, comunicaţii, apărare aeriană, infanterie tancuri, cercetare, geniu (1) Infanterie, cercetare, NBC, logistică, comunicaţii, geniu (1) infanterie, tancuri, cercetare, artilerie, apărare aeriană, geniu, comunicaţii, NBC,

BLG

2 3 NECLASIFICAT 349 din 391

NECLASIFICAT logistică (1) infanterie, tancuri, cercetare, artilerie, apărare aeriană, geniu, comunicaţii, NBC, logistică (1) infanterie, tancuri, cercetare, artilerie, apărare aeriană, geniu, comunicaţii, NBC, logistică (1) infanterie, tancuri, cercetare, artilerie, geniu, comunicaţii, NBC, logistică (1) infanterie, tancuri, artilerie, geniu, logistică

4 5 6 7 Nu are echivalent

8

(2)

9

(1), (3)

10

(1) Nu are echivalent

11

(2)

(1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) inexistent în armata Bulgariei (3) existent în armata Bulgariei începând cu finele anului 2006 Notă: Cuvintele cu caractere latine reprezintă pronunţia la nivel naţional. INDICATOR DESEMNAREA LA GRUP GRAFIC NIVEL NAŢIONAL Element smaller than a 1 Section Section (1) 2 Platoon Troop Section

3 4

Company Squadron Battery Flight Battalion Regiment Squadron Regiment Wing Group

5 6

ŢARĂ

CAN

(1) infanterie tancuri, artilerie, geniu, com., av. (1) infanterie tancuri, geniu artilerie aviaţie (1) Infanterie, tancuri, artilerie, geniu, com. Aviaţie (2) aviaţie constituit la solicitare, de regulă în sprijinul operaţiilor întrunite (1)

8

Brigade Brigade group Aviatiopn group Division

9

Corps

(2)

10

Army

(2)

11

Army group

(2)

7

OBSERVAŢII

(2)

(1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) inexistent în armata Canadei. GRUP

1

INDICATOR GRAFIC

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Osadka, obsluha, sekce

NECLASIFICAT 350 din 391

OBSERVAŢII

ŢARĂ

CZE

NECLASIFICAT

2

Druzstvo

(1)

3

Ceta

(1)

4

8

Rota Baterie Roj Prapor Oddil Letka Pluk Letecka skupina Brigada Zakladna Divize

(1) artilerie, apărare aeriană aviaţie (1) artilerie, apărare aeriană aviaţie (1) aviaţie (1) aviaţie (1)

9

Armadni sbar

(1)

5 6 7

10

(2)

11

(2)

(1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) inexistent în armata Cehiei. DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Trupp

(1)

2

Gruppe Rotte

(1) aviaţia Forţelor Terestre

3

Zug Schwarm

(1) aviaţia Forţelor Terestre

Staffel

eşalon de comandă/control sau element de sprijin

6

Kompanie Batterie Staffel Boot Inspektion Bataillon Abteilung Bootsgeschwader, Schiff Lehrgruppe Regiment

7

Geschwader, Bereich Schiffsgeschwader Brigade

(1) artilerie, apărare aeriană aviaţia FT, Forţele Aeriene, medical şi marină marină şcoala militară (1) Forţele Aeriene marină şcoala militară (1) artilerie, comunicaţii, aviaţia FT, geniu, apărare aeriană, infanterie aeromobilă, medical, apărare NBC, logistică Forţele Aeriene Marină (1) logistică, tancuri, infanterie mecanizată, forţe speciale, sprijin luptă marină Comandamentul Serviciului Medical Întrunit al Bundeswehr (1) tancuri, infanterie mecanizată, forţe speciale

GRUP

1

4

5

INDICATOR GRAFIC

Einsatzflottille Sanitatskommando Einsatz

8

Division

NECLASIFICAT 351 din 391

OBSERVAŢII

ŢARĂ

DEU

NECLASIFICAT Wehrbereichskommando Sanitatskommando Einsatz Korps Kommando Operarative Fuhrung Eingreifkrafte Kommando Operarative Fuhrung Luftstreitkrafte Flottenkommando Armee Component Command Einsatzfuhrungskommando der Bundeswehr TSK FuKdo und Amter Armeegruppe Joint Force Command

9

10

11

Comandamentul Serviciului Medical Întrunit al Bundeswehr (1) Comandamentul Forţelor pt Operaţii de Răspuns Forţele aeriene marină (2) (2) Comandamentul pt Operaţii al Bundeswehr (2) (2)

(1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) inexistent în armata Germaniei.

1

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Gruppe

(1)

2

Sektion

(1)

3

Deling

(1)

4

Kompagni Eskadron Batteri Bataljon Afdeling Bataljons kampgruppe

infanterie, geniu, comunicaţii tancuri artilerie (1) artilerie unităţi mixte de arme, majoritatea de infanterie sau tancuri întărite cu alte arme unităţi de instruire pe timp de pace şi unităţi administrative

GRUP

INDICATOR GRAFIC

5

OBSERVAŢII

6

Regiment

7

Brigade

(1)

8

Division

(1)

9

Korps

(1)

10

Arme

(2)

11

Armegruppe

(2)

ŢARĂ

DNK

(1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) inexistent în armata Danemarcei. GRUP

1

INDICATOR GRAFIC

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Escuadra/Equipo Patrulla

NECLASIFICAT 352 din 391

OBSERVAŢII (1) Forţele Aeriene

ŢARĂ

ESP

NECLASIFICAT

2

Peloton

3

Seccion

4

Compania Bateria Escuadron Subgrupo Tactico Battallon Grupo Grupo Tactico Regimiento Agrupacion Tactica

(1) artilerie tancuri unităţi mixte de arme (1) artilerie, blindate, servicii unităţi mixte de arme (1) unităţi mixte de arme

7

Brigada

(1)

8

Division

(1)

9

Cuerpo de Ejercito

(1)

10

Ejercito

(2)

11

Grupo de Ejercito

(2)

5 6

(1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) inexistent în armata Spaniei. GRUP

INDICATOR GRAFIC

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL

OBSERVAŢII

1

ŢARĂ

EST

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

GRUP

1

INDICATOR GRAFIC

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Equipe Equipage

NECLASIFICAT 353 din 391

OBSERVAŢII (1) personal responsabil cu deservirea tehnicii

ŢARĂ

FRA

NECLASIFICAT

2

Groupe Patrouille

(1) cercetare

3

Section Peloton

(1) tancuri şi subunităţi de transport

4

6

Compagnie Batterie Escadron Flight Bataillon Groupement Regiment

(1) artilerie tancuri şi subunităţi de transport aviaţia forţelor terestre (1) (1) unităţi temporare (1)

7

Brigade

(1) unităţi logistice

8

Division

(1)

9

Corps d’ Armee

(1)

10

Armee

(1)

11

Groupe d’ Armee

(2)

5

(1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) inexistent în armata Franţei.

GRUP

1

INDICATOR GRAFIC

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Section

3

Platoon Troop

4

Flight Company Squadron

GBR

(1) puşcaşi marini, tancuri, artilerie, geniu, comunicaţii, SAS, transporturi aviaţia Forţelor Terestre, regiment RAF (1) tancuri, geniu, comunicaţii, SAS, aviaţia FT, transporturi, regiment RAF

Battery Combat group, Squadron group, Coy/Sqn group Battalion Regiment Field Ambulance Armoured or Field workshop Wing Battle group Commando

6 7

(1)

ŢARĂ

(2)

2

5

OBSERVAŢII

Field force/Brigade

NECLASIFICAT 354 din 391

(1) tancuri, artilerie, geniu, comunicaţii, SAS, aviaţia Forţelor Terestre medical reparaţii şi recuperare RAF regiment unităţi mixte de arme puşcaşi marini (2) (1)

NECLASIFICAT

8

Division

(1)

9

Corps

(1) (2)

10 Army Group

11

(1)

(1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) inexistent în armata Britanică.

7

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Hemi-Homas Stoecheon Homas Stoecheon Themoerea Ulamos Lochos Pyrovorlachia Ili Taghma Mora Epilarchia Stntagma Theoekissis machis Merarchiakon Pyrovolikon Homas Pyrovolikon Mahis Taxiarchia

infanterie infanterie infanterie, tancuri, geniu, comunicaţii artilerie infanterie, geniu, comunicaţii artilerie, tancuri infanterie, geniu, comunicaţii artilerie tancuri infanterie, geniu, comunicaţii artilerie tancuri infanterie tancuri ) ) artilerie ) ) tancuri

8

Merarchia

(1)

9

Soma stratou

(1)

10

Stratia

(1)

GRUP

INDICATOR GRAFIC

1 2 3 4 5 6

OBSERVAŢII

GRC

(2)

11 (1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) inexistent în armata Greciei. NECLASIFICAT 355 din 391

ŢARĂ

NECLASIFICAT

GRUP

INDICATOR GRAFIC

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL

OBSERVAŢII

1

ŢARĂ

HRV

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Resleg Repulo geppar

(1) nu există ca subunitate organică

2

Kezelosymelyzet Raj

(1) tancuri, infanterie cercetare

3

Szakasz

(1) tancuri, infanterie, geniu, comunicaţii

4

Szazad Uteg

(1) tancuri, infanterie, comunicaţii, aviaţie artilerie antiaeriană

5

Zaszloalj Osztaly

(1) tancuri, infanterie, sprijin luptă artilerie antiaeriană

6

Ezred

(1) radiolocaţie, aviaţie

7

Dandar

(1) logistică

8

Hadosztaly

(2)

9

Hadtest

(1)

10

Hadsereg

(2)

11

Hadseregcsoport

(2)

GRUP

INDICATOR GRAFIC

1

(1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) inexistent în armata Ungariei.

NECLASIFICAT 356 din 391

OBSERVAŢII

ŢARĂ

HUN

NECLASIFICAT GRUP

INDICATOR GRAFIC

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL

OBSERVAŢII

1

ŢARĂ

ISL

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

GRUP

1 2

INDICATOR GRAFIC

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Squadra Squadra pezzo Equipagio Pattuglia

3

Plotone Sezione

4

Compagnia Squadrone Batteria Autoreparto Complesso minore Battaglione

5

Gruppo Gruppo squaroni Autogruppo Reparto

6

Reggimento

NECLASIFICAT 357 din 391

OBSERVAŢII

ŢARĂ

(1) artilerie tancuri şi blindate Această subunitate nu este o structură organică. Subunităţi comparabile sunt organizate de fiecare dată în funcţie de particularităţile misiunii. Puterea subunităţii poate fi de nivelul grupului 1 la 3. (1) artilerie şi transporturi

ITA

(1) blindate, aviaţia Forţelor Terestre artilerie transporturi , de nivel Cp. (1) infanterie, comunicaţii, geniu, logistică, transporturi artilerie blindate, aviaţia Forţelor Terestre transporturi grupare întrunită de arme (Battle grup de nivel batalion) unitate de comandament, medical (1) în armata Italiei regimentul este de nivel batalion. Grupare de unităţi de sprijin luptă

NECLASIFICAT

7

Brigata

Grupare întrunită de arme (Battle grup) (1)

8

Divisione Comando Operativo Intermedio Comando dei Supporti delle Forze Operative Terrestri Corpo d’Armata Comando Operativo Intermedio Comando Forze Operative Terrestri Armata

(1) Comandamentul de divizie este denumit “Comandament Operaţional Intermediar” Componenta de sprijin a Comandamentului Operaţional al Forţelor Terestre (1) Comandamentul Operaţional Intermediar poate fi ridicat până la nivel corp de armată Comandamentul Operaţional al Forţelor Terestre Aplicabil doar pentru perioade

9

10 (1) desemnarea la nivel naţional de baza

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Grandis Grupe Skyrius

(1) artilerie (1)

3

Burys Ekipa, komanda, grupe

(1) Forţe Speciale

4

Kuopa Baterija Grandis Batalionas Eskadrile

(1) artilerie, apărare aeriană Forţele Aeriene (1) Forţele Aeriene

6

Pulkas Rinktine

7

Brigada

numai unităţi de instruire ale FT numai unităţi ale Forţelor Naţionale ale Voluntarilor (1)

8

Karinis regionas

structuri teritoriale (regionale)

9

Ginkluotosios pajegos

Structură de comandă a tuturor categoriilor de forţe şi unităţi

GRUP

INDICATOR GRAFIC

1 2

5

OBSERVAŢII

10

(2)

11

(2)

(1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) inexistent în armata Lituaniei.

NECLASIFICAT 358 din 391

ŢARĂ

LTU

NECLASIFICAT

1

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Equipe

(1)

2

Groupe

(1)

3

Section

(1)

4

Compagnie

(1)

5

Bataillon

(1)

6

Regiment

(2)

7

Brigade

(2)

8

Division

(2)

9

Corps d’ Armee

(2)

10

Armee

(2)

11

Groupe d’ Armee

(2)

GRUP

INDICATOR GRAFIC

OBSERVAŢII

ŢARĂ

LUX

(1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) inexistent în armata Luxemburgului.

GRUP

INDICATOR GRAFIC

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL

1

OBSERVAŢII

ŢARĂ

LVA

2 3 4 5 6 7 8 9 10

NECLASIFICAT 359 din 391

NECLASIFICAT

11

GRUP

1

INDICATOR GRAFIC

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Groep Ploeg Stuk

2 3 4

5

6

Detachement Groep Sectie Peloton Gevechtsbatterij Vlucht Compagnie Eskadron Batterij Squadron Bataljon Afdeling Groep Colonne Commando Regiment

NECLASIFICAT 360 din 391

OBSERVAŢII

ŢARĂ

(1) servicii, blindate (cercetare) artilerie, aruncătoare cu infanterie şi blindate (1) blindate artilerie,tancuri (1) artilerie antiaeriană aviaţia Forţelor Terestre (1) blindate, tancuri, poliţie militară artilerie, artilerie antiaeriană aviaţia Forţelor Terestre (1) artilerie, artilerie antiaeriană aviaţia Forţelor Terestre apărare civilă servicii, reprezintă o structură constituită dintr-o varietate de subunităţi din grupele 3 şi 4 Există doar ca structură neorganică tradiţională constituită prin gruparea

NLD

NECLASIFICAT

Geniegevechtsgroep Groep (2)

batalioanelor de aceiaşi armă sau categorie geniu reprezintă o structură (1) artilerie) constituită dintr-o varietate de artilerie ) subunităţi antiaeriană ) din grupele 4 şi 5 comunicaţii ) servicii ) (1) artilerie servicii

8

Brigade Legerkorps artillerie Legerkorps logistiek Commando Divisie

9

Legerkorps

(1)

10

Leger

(3)

11

Legergroep

(3)

7

(1)

(1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) întodeauna însoţită de un prefix reprezentând arma, categoria sau serviciul, ex. “intendance groep” (2) inexistent în armata Olandei.

1

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Lag

(1)

2

Gruppe

(1)

3

Tropp

(1)

4

Kompani Eskadron Batteri Stridsgruppe Bataljion Stridsgruppe Regiment

(1) tancuri, blindate artilerie unităţi mixte de arme (1) unităţi mixte de arme numai unităţi administrative

7

Brigade Kombinert regiment

unităţi mixte de arme (nivel brigadă)

8 9

Division Forsvarsdistrikt Landforsvar Korps

(1) ) structure teritoriale ) (“Apărarea Teritoriului”) (2)

10

Forsvarskommando

11

Arme-gruppe

Structură întrunită a celor trei categorii de forţe (2)

GRUP

5 6

INDICATOR GRAFIC

NECLASIFICAT 361 din 391

OBSERVAŢII

ŢARĂ

NOR

NECLASIFICAT

GRUP

INDICATOR GRAFIC

1

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Element mniejszy niy druzyna

2

Druzyna

3

Zaloga Dziallon Pluton

OBSERVAŢII

Nu există ca subunitate organică şi este structurată de fiecare dată în funcţie de particularităţile misiunii. (1) infanterie, cercetare, geniu, comunicaţii, aeromobil tancuri artilerie (1)

POL

(1) artilerie

6

Kompania Bateria Swadron Batalion Dywizjon Pulk

7

Brygada

(1)

8

Dywizja

(1)

9

Korpus

(1)

4 5

(1) artilerie (1)

10

(2)

11

(2)

(1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) inexistent în armata Poloniei. INDICATOR GRUP GRAFIC

1

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Esquadra

(1)

2

Seccao

(1)

3

Pelotao

(1)

4

Companhia Bateria Esquadrao Batalhao Grupo

(1) artilerie tancuri (1) tancuri, artilerie

6

Regimento

(1)

7

Brigada Agrupamento

(1) structură de servicii speciale

8

Divisao

(1)

9

Corps de exercito

(1)

10

Exercito de campanha

(2)

11

Grupo de exercitos

(2)

5

ŢARĂ

NECLASIFICAT 362 din 391

OBSERVAŢII

ŢARĂ

PRT

NECLASIFICAT (1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) inexistent în armata Portugaliei. GRUP

INDICATOR GRAFIC

1

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Secţie

OBSERVAŢII

ROU

2

Echipă Piesă

artilerie

3

Pluton Secţie

artilerie

4

Companie Baterie

artilerie

5

Batalion Divizion

marină

6

Regiment

7

Brigadă

8

Divizie

9

Corp de armată

(2)

10

Armată

(2) (2)

11 (2) inexistent în armata Romaniei. INDICATOR GRUP GRAFIC

ŢARĂ

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL

1

OBSERVAŢII

ŢARĂ

SVK

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

NECLASIFICAT 363 din 391

NECLASIFICAT

GRUP

INDICATOR GRAFIC

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL

OBSERVAŢII

1

ŢARĂ

SVN

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Manga

(1)

2

Kisim

(1)

3

Takim

(1)

4

Boluk Batarya

(1) artilerie

5

Tabur

(1)

6

Alay (muharebe grubu)

(2)

7

Tugay

(1)

8

Tumen

(1)

9

Kolordu

(1)

10

Ordu

(1)

11

Ordular grubu

GRUP

INDICATOR GRAFIC

NECLASIFICAT 364 din 391

OBSERVAŢII

ŢARĂ

TUR

NECLASIFICAT (1) desemnarea la nivel naţional de baza (2) inexistent în armata Turciei.

1

DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL Squad

(1)

2

Section

(1)

3

Platoon Detachment Company Battery Troop Battalion Squadron Regiment Group

(1) Forţe Speciale, Poliţie Militară (1) artilerie tancuri

GRUP

INDICATOR GRAFIC

4 5

OBSERVAŢII

ŢARĂ

USA

7

Brigade

tancuri (1) artilerie, geniu, aviaţie, Forţe speciale, sprijin luptă (1)

8

Division

(1)

9

Corps

(1)

10

Numbered army

Poate fi constituit pentru controlul a două sau mai multe corpuri de armată

11

Army group

(1)

6

(1) desemnarea la nivel naţional de baza

Anexa nr. 2 (par. 0101, aln. 5) LEXICON PARTEA I: ACRONIME ŞI ABREVIERI B001. - Partea I conţine abrevierile relevante care se regăsesc în cuprinsul manualului - punctul A), precum şi cele ce se scriu pe hărţi, scheme sau în documente naţionale - punctul B). Abrevierea unor termeni care nu se regăsesc la punctul B) este permisă, cu respectarea regulilor stabilite în Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ed. a II-a, Bucureşti, 2005. O listă finală şi mult mai completă a abrevierilor agreate de NATO se regăseste în AAP-15. Prezentul manual foloseste majuscule pentru toate abrevierile de la punctul A) reflectând modul de utilizare a acestora în acest document. Capitolul VII de asemenea cuprinde două tabele cu acronime şi abrevieri relevante pentru acest capitol A) Abrevieri folosite în cuprinsul manualului Abrevierea AA AARROZ AAW ACA

Semnificaţia Engleză Assembly Area Air-to-air restricted operations zone Anti-air Warfare Airspace Coordination Area

Română Raion de adunare Zonă de operaţii Aer-Aer restricţionată Apărare aeriană Zona de coordonare a spaţiului aerian

NECLASIFICAT 365 din 391

NECLASIFICAT

Abrevierea

Semnificaţia

AEW AEW

Engleză Airborne Electronic Warfare Airborne Early Warning

AGI

Auxiliary Group Intelligence

ALT APC APOD APOE APP ASP ASR ASUW ASW

CSAR

Altitude Armoured Personnel Carrier Airport of Debarkation Airport of Embarkation Allied Procedural Publication Ammunition Supply Point Alternate Supply Route Antisurface /Warfare Antisubmarine Warfare Autonomous underwater vehicle Base defense zone Bridgehead line Brigade Support Area Command and Control Combat/Combatant Commission Internationale de l’Eclairage Chemical, Biological, Radiological, and Nuclear Combat Search and Rescue

DET

Detainee(s)

AUV BDZ BL BSA C2 CBT CIE CBRN

DIFAR DSA DTG DZ ENY EO EPLRS EPW ERP EW EZ FAADEZ FARP FC FCL FEBA

Directional Frequency Analysis and Recording Division Support Area Date-Time Group Drop Zone Inamic Electro-optical Enhanced position location reporting system Enemy Prisoner of War Engineer Regulating Point Electronic Warfare Extraction Zone Forward Area Air Defence Zone Forward Arming and Refuelling Point Fire Control Final coordination line Forward Edge of the Battle Area

Română Sistem aeropurtat de război electronic Sistem aeropurtat de avertizare timpurie Serviciul de informaţii pe grupuri auxiliare Altitudine Transportor blindat Aeroport pentru debarcare Aeroport pentru îmbarcare Publicaţie a alianţei privind procedurile Punct de aprovizionare cu muniţii Rută de aprovizionare de rezervă Operaţii împotriva navelor de suprafaţă Operaţii anti-submarin Vehicul subacavatic autonom Zona pentru apărarea aeriană Aliniamentul capului de pod Zona de sprijin a brigăzii Comandă şi control Luptă/Luptător (combatant) Comisia Internaţională de Iluminat Chimic, Biologic, Radiologic şi Nuclear Căutare-salvare în luptă Punct de adunare pentru persoanele reţinute Analiză şi înregistrare de frecvenţă direcţională Zonă de sprijin a diviziei Grup dată-oră Zonă de lansare/paraşutare Inamic Optoelectronic Sistem întărit de detectare şi localizare Prizonier de război inamic Punct de control de geniu Război electronic Zonă (raion) de extracţie Zonă înaintată de apărare antieriană Punct înaintat de reaprovizionare cu muniţie şi carburant Controlul focului Linie de coordonare finală Limita dinainte a zonei de angajare în luptă

NECLASIFICAT 366 din 391

NECLASIFICAT

Abrevierea FEZ FFA FSA FSCL FSS FSSL GOV GPS HIDACZ HIMEZ HL IFF ISR JEZ LAB LC LD LLTR LOA LOMEZ LP LRP LZ MAGTF MCM MCP MEDEVAC MEZ MP MRR MSD MSR NAI NATO NFA NFL OBJ PAA

Semnificaţia Engleză

Română Zonă de angajare de către aviaţia de Fighter engagement zone vânătoare Free Fire Area Raion de tragere fără restricţii Fire Support Area Raion de sprijin de foc Aliniament de coordonare a sprijinului de Fire Support Coordination Line foc Fire Support Station Post de sprijin cu foc/poziţie de tragere Aliniament de siguranţă a sprijinului cu Fire Support Safety Line foc Government Guvern Global Positioning System Sistemul de poziţionare globală High-Density Airspace Control Zonă de control al spaţiului aerian cu Zone densitate mare High Altitude Missile Zonă de angajare a rachetelor de mare Engagement Zone altitudine Holding Line Aliniament de menţinut/menţinut Identification, Friend or Foe Identificare amic sau inamic Intellicence, surveillance and Informaţii, supraveghere, recunoaştere reconnaissance Joint engagement zone Zonă de angajare întrunită Logistics Assault Base Bază/Punct de aprovizionare de luptă Landing Craft Ambarcaţiune de desant Line of Departure Aliniament de plecare Rută aeriană de tranzit de joasă Low-Level Transit Route altitudine Limit of Advance Limită de avansare Low Altitude Missile Zonă de angajare/combatere a rachetelor Engagement Zone de joasă altitudine Launch point Punct de lansare Logistics Release Point Punct de transfer logistic Landing Zone Zonă de aterizare Forţă operaţională aer-sol a infanteriei Marine Air-Ground Task Force marine Mine Countermeasures Măsuri contra minelor Maintenance Collection Point Punct de colectare şi întreţinere Medical Evacuation Evacuare medicală Missile Engagement Zone Zonă de angajare a rachetelor Military Police Poliţie militară Minimum-Risk Route Rută de deplasare cu risc minim Minesweeper, Drone Dronă pentru deminare Main Supply Route Rută principală de aprovizionare Named Area of Interest Zonă de interes desemnată North Atlantic Treaty Tratatul Organizaţiei Nord Atlantice Organization No-Fire Area Zonă de interdicţie a tragerii No-Fire Line Aliniament de interdicţie a tragerii Objectiv Obiectiv Position Area for Artillery Raion de dispunere a artileriei NECLASIFICAT 367 din 391

NECLASIFICAT

Abrevierea

Semnificaţia

PK PLD PR PS

Engleză Point of departure Position and Intended Movement Picket Probable Line of Deployment Personnel Recovery Personnel Services

PUP

Pop-up Point

PX PZ RFA

Passenger Pickup Zone Rearm, Refuel, and Re-supply Point Restricted Fire Area

RFL

Restrictive Fire Line

RGB RL RLY ROM ROZ

Red, Green, Blue Release Line Rally (Point) Refuel on the Move Restricted Operations Zone

RS

Rescue Surface Station

RSA RS RV

Regimental Support Area Rescue Station Re-entry Vehicle

SAAFR

Standard use Army Aircraft Flight Route

PD PIM

R3P

SAM SAR

SIF SIGINT

Signals Intelligence

SOF SPOD SPOE

Special Operations Forces Seaport of Debarkation Seaport of Embarkation NATO Standardization Agreement Submarine Target Area of Interest Traffic Control Post Task Force Target

SHORADEZ

STANAG SUB TAI TCP TF TGT

Poziţie şi mişcare estimată Pichet Aliniament probabil de desfăşurare Recuperarea personalului Servicii de personal Punct în care aeronava îşi schimbă plafonul de zbor/ se ridică pentru angajarea unei ţinte

Surface-to-Air Missile Search and Rescue Suppression of enemy air defences Short range air defence engagement zone Selective Identification Feature

SEAD

Română Punct de plecare

Pasager Punct de îmbarcare Punct de aprovizionare de luptă Raion de limitare a executării focului Aliniament de limitare a executării focului Roşu, verde, albastru Aliniament de resubordonare (Punct) de regrupare Realimentare din mişcare Zonă de operaţii restricţionată Poziţie/punct la suprafaţă pentru salvare pe mare Zonă de sprijin a regimentului Staţie de salvare Vehicul de reintrare Rută de zbor standard pentru avioane militare din compunerea Forţelor Terestre Rachetă sol-aer Căutare şi salvare Neutralizarea apărării aeriene a inamicului Zonă de angajare a rachetelor cu rază scurtă de acţiune Caracteristică de identificare selectivă Informaţii obţinute din surse de comunicaţii şi surse radioelectronice de non-comunicaţii Forţe pentru operaţii speciale Port maritim de debarcare Port maritim de îmbarcare Acord de standardizare NATO Submarin Zonă ţintă de interes Post de control al traficului Grupare de forţe Ţintă (obiectiv)

NECLASIFICAT 368 din 391

NECLASIFICAT

Abrevierea TRP TS TTP TV UAV UL UMCP UUV UXO VSTOL WEZ WFZ WMO

Semnificaţia Engleză Target Reference Point Thunderstorm Trailer Transfer Point Television Unmanned Aerial Vehicle Ultra light Unit Maintenance Collection Point Unmanned underwater vehicle Unexploded Ordnance Vertical or Short Take Off and Landing Weapon engagement zone Weapons Free Zone World Meteorological Organization

Română Reper ţintă de referinţă

Furtună cu trăsnete Punct de transfer pentru remorcă Televiziune Vehicul aerian fără pilot Ultrausor Punct de colectare a tehnicii cu nevoi de reparaţie sau întreţinere. Vehicul submarin fără pilot Muniţie neexplodată Avion cu aterizare şi decolare verticală sau scurtă Zonă de angajare a armei Zonă în care este permisă executarea focului fără o coordonare suplimentară Organizaţia Meteorologică Mondială

B) Acronime şi abrevieri ce se scriu pe hărţi, scheme şi documente naţionale 1. Instituţii, organe de conducere şi structuri militare Denumirea Abrevierea Obs. A Academie Acad. Academia Forţelor Terestre AFT Academia Forţelor Aeriene AFA Academia Navală ANvl. Agenţie Ag. Agenţia pentru sisteme şi servicii informatice ASSIM militare Agenţia militară pentru managementul AMMFR frecvenţelor radio Armată A Armata României AR B Batalion B. Baterie Bt. Bază Bz. Birou Bir. Biroul Naţional de Codificare BNC Brigadă Bg. C Celulă Cel. Centru C Centru de coordonare a mişcării CCM Centru de instruire prin simulare CISM Centru militar judeţean CMJ Centru militar de sector CMS Centru militar zonal CMZ NECLASIFICAT 369 din 391

NECLASIFICAT

Denumirea Centrul de instruire al Forţelor Navale Centrul de conducere operaţională Centrul de conducere strategică Centrul de operaţii psihologice Centrul pentru resurse şi pregătirea teritoriului Centrul de medicină navală Centrul naţional militar de comandă Centru de sănătate Cercul militar naţional Colegiul naţional de apărare Colegiu militar liceal Comandament Comandamentul forţelor întrunite Comandamentul pentru instruire, educaţie, doctrine şi mobilizare Comandamentul logistic întrunit Comandamentul comunicaţiilor şi informaticii Comandamentul garnizoanei Comenduire Companie Compartiment Componenta operaţională aeriană Componenta operaţională navală Componenta operaţională terestră Componenta de conducere operaţii curente Componenta de operaţii speciale Componenta pentru situaţii Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Corpul de control şi inspecţie D Departament Departamentul pentru politica de apărare şi planificare Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică Departamentul pentru armamente Direcţia prevenire şi investigare a corupţiei şi fraudelor Direcţia domenii şi infrastructuri Direcţia generală de informaţii a apărării Direcţia management resurse umane Direcţia financiar-contabilă Direcţia audit intern Direcţia medicală Direcţia personal şi mobilizare Direcţia informaţii militare Direcţia operaţii Direcţia logistică NECLASIFICAT 370 din 391

Abrevierea C.Instr.F.N. CCO CCS C.Op.Psi. CRPT C.Md.Nvl. CNMC C.Săn. CMN CNAp CML Cdm. CFÎ CIEDM CLI CCI Cdm.Grz. Cmd. Cp. Cmp. COA CON COT CCOC COS COSIT CSAŢ C.Ctrl.Insp. Dpt. DPAP DRPIP Dpt.Arm. DPICF DDI DGIA DMRU DFC DAI DMed DPM DIM DOp DLog

Obs.

NECLASIFICAT

Denumirea Direcţia planificare strategică Direcţia comunicaţii şi informatică Direcţia instrucţie şi doctrină Direcţia structuri şi planificarea înzestrării Direcţia topografică militară Direcţia hidrografică maritimă Direcţia instanţelor militare Divizie Divizion

Abrevierea DPS DCI DID DSPI DTM DHM D.Inst.Mil. D Dn. E

Echipă Echipaj Element Naţional de Sprijin Escadrilă Escadron Editura militară Educaţie militară

Ech. Ecj. ENS E Esd. Edit.Mil. Ed.Mil. F

Flotă Flotă maritimă Flotilă Flotilă aeriană Formaţiune Fregată

Ft. Ft.M. Fl. Fl.Aer. Form. Frg. G

Garnizoană Grup Grupă Grupare Grupare de forţe întrunită Guvern

Grz. Gp. Gr. G GFÎ Guv. I

Inspectorat Institut Instanţă

Insp. Ins. Inst. L

Laborator

Lab. M

Mare unitate Ministerul Apărării Naţionale Ministerul Administraţiei şi Internelor

MU M.Ap.N. MAI O

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor

ONCE P

Parlament Patrulă Pichet Piesă

Parlm. Pt. Pct. Ps. NECLASIFICAT 371 din 391

Obs.

NECLASIFICAT

Denumirea

Abrevierea Pl. P.Ctrl. Polig. Polig.Trg. Prt. Prt.Ma. Prt.Flv. PC

Pluton Post (punct) control Poligon Poligon tragere Port Port maritim Port fluvial Punct comandă

Obs.

R Regiment Regimentul de Gardă

R R.Gd. S

Sector Secţie Secţia asistenţă religioasă Secţia informare şi relaţii publice Secţia juridică şi drept internaţional umanitar Secţia parchetelor militare Secţia de securitate Serviciu Serviciul istoric al armatei Serviciul financiar contabil Serviciul secretariat Serviciul de Protecţie şi Pază Serviciul Român de Informaţii Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională Statul Major al Forţelor Aeriene Statul Major al Forţelor Navale Statul Major al Forţelor Terestre Statul Major General Subunitate Ş Şcoală de aplicaţie pentru unităţi de luptă Şcoală de aplicaţie pentru unităţi sprijin de luptă Şcoală de aplicaţie a Forţelor Navale Şcoală militară de maiştri militari şi subofiţeri U Unitate Unitate militară Universitatea Naţională de Apărare

Sct. S SAR SIRP SJDIU S.Parc.Mil S.Sec. Sv. Sv.Ist.A. Sv.F.C. Sv.Scrt. SPP SRI SAOSN SMFA SMFN SMFT SMG Sub. Şc.Aplic.U.Lp. Şc.Aplic.Spr.U.Lp. Şc.Aplic.F.N. Şc.Mil.Mm.Sof. U UM U.N.Ap.

2. Grade, funcţii, arme, specialităţi militare şi categorii de personal 2.1.Grade militare DENUMIREA ABREVIEREA Soldat Sold. Fruntaş Frt. NECLASIFICAT 372 din 391

OBS.

NECLASIFICAT

DENUMIREA Caporal clasa a III-a, a II-a, I Sergent Sergent major Plutonier Plutonier major Plutonier adjutant Plutonier adjutant principal Maistru militar clasa a V-a (a IV-a, a III-a, a IIa, I). Maistru militar principal Sublocotenent Aspirant Locotenent Căpitan Maior Locotenent-comandor Locotenent-colonel Căpitan-comandor Colonel Comandor General de brigadă General de flotilă aeriană Contraamiral de flotilă General-maior Contraamiral General-locotenent Viceamiral General Amiral

ABREVIEREA Cap.III,II,I Sg. Sg.maj. Plt. Plt.maj. Plt.adj. Plt. adj. pr.

OBS.

M.m.V (IV,III,II,I) M.m.p. Slt. Asp. Lt. Cpt. Mr. Lt.cdor Lt.col. Cpt.cdor Col. Cdor Gl.bg. Gl.fl.aer. Cam.fl. Gl.mr. Cam. Gl.lt. Vam. Gl. Am.

2.2.Funcţii DENUMIREA Comandant Locţiitor Director Director adjunct Şef de stat major 2.3.Arme şi specialităţi militare DENUMIREA Acţiuni antiteroriste Artilerie antiaeriană Apărare antiaeriană Apărare CBRN Administraţie Artilerie şi rachete Aviaţie Auto NECLASIFICAT 373 din 391

ABREVIEREA Cdt. Locţ. Dir. Dir.adj. Ş.st.maj.

OBS.

ABREVIEREA A.Atero. AA Ap.AA Ap.CBRN Adm. Art.Ra. Av. Au.

OBS.

NECLASIFICAT

DENUMIREA

OBS.

Căi ferate Cercetare Construcţii Comunicaţii Comunicaţii şi informatică Geniu EOD Educaţie militară Infanterie Infanterie marină Informatică Informaţii Intendenţă Financiar Forţe pentru operaţii speciale Vânători de munte Paraşutişti Psihologie, Sociologie şi Istorie Rachete Rachete şi artilerie antiaerienă Radiolocaţie Radiotelegrafist Radiotelefonist Război electronic Logistică Marină Medical Mentenanţă Meteorolog Mecanic conductor Poliţie Militară Sanitar Sanitar veterinar Scafandru Tancuri şi auto Topogeodezie Transmisiuni Transporturi militare

ABREVIEREA CF Cc. Cţii Com. Com.Infm. Ge. EOD Ed.Mil. I I.M. Infm. Info. Intd. Fin. FOS VM Pşt. Psi.Soc.Ist. Ra. Ra.Art.AA Rdlc. Rtlg. Rtlf. RE Log. Ma. Med. Mtn. Meteo. M.c. PM San. San.Vt. Scf. Tc.Au. Topogeo. Trs. Tp.M.

2.4 Categorii de personal DENUMIREA Elev Funcţionar public Maistru militar Militar Ofiţer Personal civil contractual Soldat gradat voluntar

ABREVIEREA Elv. F.p. M.m. Mil. Of. Pcc SGV

OBS.

NECLASIFICAT 374 din 391

NECLASIFICAT

DENUMIREA Student Subofiţer 3. Expresii şi termeni utilizaţi în domeniul militar DENUMIREA A Abatiză Acid cianhidric Acoperire Acostare Acţiune Acţiuni umanitare externe Acustic Adăpost Adâncime Administraţie Adunare Adversar Aerian Aerodrom Aeromobil Aeroport Aeropurtat Aerostat Afluire Agent economic Agent neuroparalitic (Vx) Agresor, agresiune Ajutător Alertă Aliat Aliment, alimentare Aliniament Alpin Altitudine Ambarcare Ambarcaţiune Ambuscadă Amfibiu Amenajare Amonte Amplasament Amplificare Analogic Analiză Angajare Ansamblu Antiaerian NECLASIFICAT 375 din 391

ABREVIEREA Sd. Sof.

OBS.

ABREVIEREA

OBS.

Ab. AC Acp. Acst. Acţ. AUE Acs. Adp. Ad. Adm. Adn. Adv. Aer. Aerd. Aermb. Aerp. Aerpt. Aerost. Afl. Ag.Ec. VX Agr. Aj. Alrt. Ali. Alim. Aln. Alp. Alt. Ambr. Ambrc. Amb. Amf. Amnj. Amt. Ampl. Amp. Anl. Anz. Ang. Ans. A.A.

NECLASIFICAT

DENUMIREA Antiatomic Antibiologic Antiblindate Antichimic Antidesant Antiepidemic Antiepizootic Antiinfanterie Antinuclear Antipersonal Antirachetă Antiradiolocaţie Antitanc Antisubmarin Antiterorist Apărare Aprovizionare Aproximativ Ariergardă Armament Arme întrunite Artilerie Aruncător Arme de distrugere în masă chimice, biologice, radiologice şi nucleare Aruncător de proiectile reactive Asalt Ascultare Asfalt Asigurare Asistenţă Aşteptare Aterizare Atelier Auto Autoatelier Autobază Autocamion Autodirijare Autogreder Automacara Automobil Autopropulsat Autosanitară Autospecială Autostaţie Autotractor Autotun NECLASIFICAT 376 din 391

ABREVIEREA A.Atm. A.Bio. A.Bl. A.Ch. A.Ds. A.Epd. A.Epz. A.Inf. A.N. A.Pers. A.Ra. A.Rdlc. A.T. A.Sm. A.Tero. Ap. Apr. Apx. Arg. Arm. A.Î. Art. Ar. ADMCBRN APR As. Asc. Asf. Asg. Asis. Aşt. At. Atl. Au. Autl. Aubz. Auc. Audj. Augr. Aumac Aumb. Aupr. Ausan. Ausp. Aust. Autr. Atu.

OBS.

NECLASIFICAT

DENUMIREA

ABREVIEREA Auts. Aux. Avlş. Avg. Avr. Avrt. Av. Av.V. Av.V.B. Azm. HN

Autoturism Auxiliar Avalanşă Avangardă Avariat Avertizare, avertizor Aviaţie, avion Aviaţie de vânătoare Aviaţie de vânătoare-bombardament Azimut Azotiperită B Baliză Baraj Baraj general Baricadă Bătălie Bază Beton Benzină Biologic Blindat Blocare, blocadă Bombă Bombardament Bretelă Bruiaj Brutărie Bucătărie Buldozer

Blz. Bj. BG Brcd. Btl. Bz. Btn. Bzn. Bio. Bl. Blc. Bm. Bmb. Bret. Br. Brt. Bct. Bdz. C

Calcul Calculator Calibru Campanie Camuflaj Canal Canonieră Capacitate Capcană Capsă Captură Carabină Carburanţi-lubrifianţi Cargou Cartiruire Cartografie Cartuş

Clc. Calc. Cal. Cmp. Cmfl. Cnl. Cn. Cpc. Cpn. Cps. Capt. Crb. CL Crg. Cart. Carto. Ctş. NECLASIFICAT 377 din 391

OBS.

NECLASIFICAT

DENUMIREA

ABREVIEREA Ctg. Cz. Czm. Clz. Ct.Rd. C-S C.Tf. CT Cnt. Cc. CHEM Cf. C.Foc Circ. Civ. Cst. Codf. Coef. Colb. Cln. Cdă Cdm. Comb. Cmd. CIC Cpl. Cplt. Cpx. Com. Conc. C.S.F. C.Alim. Cond. Con. Cons. Cţii CLC Cont. Contg. C.Atc. C.Car. C.Inf. C.Lv. C.Ofs. C.Pg. C.Sp. Ctr. Con.

Categorie Cazare Cazemată Călăuză Căutare radio Căutare-salvare Centrală telefonică Centru de transmisiuni Centură Cercetare Chimic Cifru Ciocan de foc Circulaţie Civil Coastă Codificare Coeficient Colaborare Coloană Comandă Comandament Combustibil Comenduire Comenduire şi îndrumare a circulaţiei Complet Completare Complex Comunicaţie Concentrare Concentrare succesivă a focului Concentrate alimentare Conducere Conectare Consolidare Construcţii Construcţii linii cablu Contaminare Contingent Contraatac Contracarare Contrainformaţii Contralovitură Contraofensivă Contrapregătire Contraspionaj Control Convoi NECLASIFICAT 378 din 391

OBS.

NECLASIFICAT

DENUMIREA

ABREVIEREA Coop. Crd. Cvt. Cript. Cr. Cum. Cu. Cult.

Cooperare Coordonare Corvetă Criptare Crucişător Cumulativ Culoar Cultural D Debarcader Debarcare Decolare Deconspirare Decontaminare Decriptare Defensivă Deficit Defluire Delegat Deminare Demonstrativ Densitate Departament Depărtare Deplasare Derivă, derivare Desant, desantare Desfăşurare Deservire Depozit Detaşament Detector Determinare Dezarmare Dezertor Dezinformare Dezvoltare Difuzare Digital Direcţie Dirijare Dispărut Dislocare Dispozitiv Dispozitiv exploziv improvizat radiocomandat Dispunere Distribuitor Distrugător NECLASIFICAT 379 din 391

Dbc. Deb. Dcl. Desp. Dc. Dcript. Dfs. Def. Dfl. Dlg. Dmn. Dem. Dens. Dpt. Dep. Dpl. Der. Ds. Dsf. Dsv. Dp. Dt. Det. Detm. Dzm. Dzt. Dez. Dezv. Dfz. Dig. Dir. Drj. Disp. Dsl. Dpz. DEIR (RCIED) Disp. Dsb. Dsg.

OBS.

NECLASIFICAT

DENUMIREA

ABREVIEREA Div. Doc. Dz. Dg. Drp. Dr.

Diversiune Document Dozimetric Dragor Dreapta Drum E Echipament Echivalent Electromagnetic Electromecanic Electronic Element Elicopter Elidrom Emisie Emisii altele decât atacul Emiţător Epavă Epicentru Epidemie Epizootic Escadră Escortor Eşalon Etapă Evacuare Excedent Exclusiv Exerciţii Expediţie, expediţionar Exploatare Explozie Explozie nucleară

Echp. Ecv. Elmag. Elmec. Elc. Elm. El. Eld. Em. ROTA Emţ. Epv. Epc. Epd. Epz. Esd. Esc. Eş. Et. Ev. Exd. Excl. Ex. Expd. Expl. Exp. EN F

Farmaceutic Fâşie Fâşie de responsabilitate Feribot Final Financiar Fix Flăcări Flanc Flancgardă Flotor Fluvial Flux

Farm. Fş. F.Resp. Frb. Fn. Fi. Fx. Flc. Fc. Flg. Flt. Flv. Flx. NECLASIFICAT 380 din 391

OBS.

NECLASIFICAT

DENUMIREA

ABREVIEREA Fo. Frm. Fort. Fţ. FAI FAU FR (I)R FMP FS FP Foto. CG Fcv. Fgs. Fum.

Focos Formaţiune Fortificaţii Forţare Forţe de angajare imediată Forţe de angajare ulterioară Forţe de reacţie (intervenţie) rapidă Forţe de menţinere a păcii Forţe de sprijin Forţe principale Fotografie, fotogramă, fotogrammetrie Fosgen Frecvenţă Fugasă Fumizare G Gardă Gaze Gata de luptă Geamandură Generator Geniu Geodezie Goniometrare Grenadă Grup Grup de asalt Grup de luptă Grup de sprijin luptă Grupare Grupare de angajare Grupare de artilerie Grupare de forţe Grupare operativă Grupare strategică Grupare tactică

Gd. Gz. GL Gmd. Gnr. Ge. Geo. Go. Gren. Gp. Gp.As. Gp.L. Gp.Spr.L. G. G.Agj. GA GF G.Op. GS G.Ta. H

Haltă Hidroacustic Hidroavion Hidroelicopter Hidroglisor Hidrolocator Hidrologie Hidrometeorologie Hidroscală Hipo Hrană (caldă, proaspătă, rece, rezervă)

Ht. Hacs. Hav. Hel. Hgl. Hlc. Hlg. H.meteo. H.Sl. Hp. Hr. (C., P., R., Rz.) NECLASIFICAT 381 din 391

OBS.

NECLASIFICAT

DENUMIREA

ABREVIEREA I

Identificare Iluminare Imediat Imersiune Inamic Incendiu, incendiar Inclusiv Incursiune Independent Infanterie mecanizată Infanterie moto Infectat Infiltrare Infirmerie Informatică Informaţie Infraroşu Iniţial Intangibil Instalaţie Instrucţie Instruire Intendenţă Interceptare Interdicţie Intermediar Intervenţie Interzis Introducere Inundat Iperită Iredentism Itinerar Izolat

Id. Il. Im. Imr. In. Inc. Incl. Incs. Ind. I.Mc. I.Mo. If. Infl. Ifm. Infm. Inf. Ifr. Iţ. Itg. Is. Inst. Instr. Intd. Intc. Idt. Intm. Intv. Intz. Intrd. Inn. HD Ired. Itn. Iz. Î

Îmbarcare Înaintat Încărcătură Încercuire Încetare Încolonare Îndrumare Înlocuire Însoţire Înştiinţare Întărire Întâlnire

Îmb. În. Îcc. Îc. Îct. Îcln. Îndr. Înlc. Îns. Îşt. Într. Îtl. NECLASIFICAT 382 din 391

OBS.

NECLASIFICAT

DENUMIREA

ABREVIEREA Înt. Îtr. Îvl. Înv. Înz.

Întoarcere Întreţinere Învăluire Învăţământ Înzestrare J Jandarm Joncţiune Judeţ

Jdm. Jcţ. Jud. K

Kilometru Kilogram

Km. Kg. L

Lansare, lansator Laser Latitudine Legătură Limită Limita dinainte a apărării Linie Linie de despărţire Litoral Localitate Logistică Longitudine Lovitură Lovitură principală Lucrare, lucru Luptă

Lns. Ls. Lat. Leg. Lim. LDA Ln. LD Lit. Loc. Log. Long. Lov. LP Lcr. L M

Manevră Marină, marinar Marş Mascare Maşina de luptă a infanteriei (vânătorilor de munte) Materiale Materiale toxice industriale Maxim Mecanizat Medical Mediu Mentenanţă Meteorologie Mijloc, mijlociu Militar Milă marină Mină NECLASIFICAT 383 din 391

Mv. Ma. Mş. Msc. MLI (VM) Mat. TIM Max. Mc. Med. Mdu. Mtn. Meteo. Mj. Mil. Mm Mn.

OBS.

NECLASIFICAT

DENUMIREA

ABREVIEREA Mnm. Mis. Mtr. Mx. Mb. Mob. Mon. Monit.Rd. Mo. Mţ.

Minim Misiune Mitralieră Mixt Mobil Mobilizare Monitor Monitorizare radio Moto, motorizat Muniţie N Napalm Naţional Navă Naval Navigaţie Nedirijat Nesecret Neutralizare Neutru Nimicire Nivel Normă Normă de consum (aprovizionare) Nuclear

Nap. Naţ. Nv. Nvl. Nvg. Ndj. N.S. Nz. Ntr. Nm. Niv. Nrm. N.C.(Apr.) NUC O

Obiectiv Observare, observator Obstacol Obuzier Odihnă de zi (noapte) Ofensivă Ofiţer de serviciu operativ Operativ Operaţie Ora atacului Ordin Orizontală Organizare Optoelectronic

Obv. Obs. Obt. Ob. Odh.Z. (N.) Ofs. O.S.Op. Opr. Op. OA Ord. Ozt. Org. Optoelc. P

Parametru Paramilitar Paraşutist Pază Permanenţă Personal Pichet

Prm. Pmil. Pşt. Pz. Per. Pers. Pct. NECLASIFICAT 384 din 391

OBS.

NECLASIFICAT

DENUMIREA Pichet mobil de cap (spate, flanc) Pistă de decolare şi aterizare Pistol Pistol mitralieră Planor Platformă Plecare Poliedric Poliţie Poliţie militară Poliţie vamală Ponton Populaţie Portavion Portelicopter Portiţă Post de observare Poziţie Poziţie de tragere Precursor Pregătire de foc Premergător Prizonier Probabil Proiectil Protecţie Protecţia informaţiilor clasificate Psihologic Puitor de mine Pulverizare Punct de adunare documente Punct de adunare a materialelor contaminate Punct de adunare răniţi Punct de adunare a tehnicii deteriorate Punct de aprovizionare de luptă Punct de comandă Punct de comandă-observare Punct de contact Punct de coordonare Punct de goniometrare radio Punct de interceptare radio Punct de primire şi repartiţie auto (cai, căruţe) Punct iniţial Punct final Punct medical Punct de primire echipare rezervişti Punte Puşcă

ABREVIEREA Pct.Mb.C. (Sp., Fc.) PDA P. P.m. Pln. Ptf. Plc. Pold. Pol. P.M. P.Vm. Po. Pop. PAv. Pel. Por. PO Poz. PT Prc. PF Pmg. Pzn. Prb. Prc. Pr. PIC Psi. P.Mn. Pulv. PAD PAMC PAR PATD PAL PC PCO POC P.Crd. P.Go.Rd. P.Intc.Rd. PPRAu (C, Crţ) PI PF P.med. PPER Pnt. Ps.

NECLASIFICAT 385 din 391

OBS.

NECLASIFICAT

DENUMIREA

ABREVIEREA P.A. P.Lun. P.Mtr.

Puşcă automată Puşcă cu lunetă Puşcă mitralieră R Rachetă Rachetă antiaeriană Rachetă antitanc dirijată (nedirijată) Radar Radiaţie Radio Radioactiv Radioactiv, biologic şi chimic Radioemiţător Radiofar Radionavigaţie Radioreleu Radiotelefon Raion Rampă Raport Rănit Reactiv Receptor Rechiziţie Recunoaştere Recuperare Redislocare Refacere Regrupare Releu Remorcher Reparaţie Reprezentant Resursă Resursă umană Retragere Retranslaţie Reţea Rezervă Rezistenţă Ripostă Ritm de luptă Rocadă Rutier

Ra. RAA RAD (Ndj.) Rdr. Rad. Rd. Rdact. RBC Rdem. Rdf. Rdnvg. Rdrl. Rdtf. Rn. Rmp. Rap. Rnt. Re. Rc. Rcz. Rec. Recup. Rdsl. Ref. Rgr. Rl. Rm. Rp. Repr. Rs. Rs.Um. Rtr. Rtrl. Rţ. Rz. Rzt. Rip. R.L. Roc. Rut. S

Sabotaj Salvare Samar

Sbj. Slv. Sam. NECLASIFICAT 386 din 391

OBS.

NECLASIFICAT

DENUMIREA Sarin Satelit Scotocire Secret Secret de serviciu Secret de stat Secretizare Sector Semicomplet Semnal Semnalizare Senzor Serviciu de informaţii Serviciul de luptă Serviciu de permanenţă Siguranţă Sistem automatizat pentru conducerea trupelor Sistem de cercetare lovire Sistem de conducere Sistem de foc concentrat Situaţie Soman Sondă Specialitate Spionaj Sprijin Staţie Stat major Staţionare Stânga Strategic Strict secret Strict secret de importanţă deosebită Subcalibru Submarin Subsonic Substanţă Substanţă toxică de luptă Substanţe biologice toxice industriale Substanţe chimice toxice industriale Substanţe radioactive toxice industriale Sunet Supersonic Suprafaţă Supraveghere Supraveghere electronică Surprindere Ş NECLASIFICAT 387 din 391

ABREVIEREA GB Sat. Scot. S. S.Sv. S.St. Scz. Sect. Scpl. Sem. Smnl. Senz. S.I. S.L. S.P. Sig. SACT S.Cc.Lov. S.Cond. SFC Sit. GD Sd. Spc. Spj. Spr. Sţ. St.maj. Stţ. Stg. Strg. S.S. SSID Scal. Sm. Sbs. Subs. STL TIB TIC TIR Sun. Sps. Sprf. Spv. SE Srp.

OBS.

NECLASIFICAT

DENUMIREA

ABREVIEREA Şlp. Şnt. Ş.Adp. Ş.Com. Şl.

Şalupă Şantier Şanţ adăpost Şanţ de comunicaţie Şlep T Tabun Tactică Tanc Teatru de operaţii Tehnică Telecomunicaţii Telefax Telefon Telegraf Teleimprimator Televiziune Terestru Teritorial Terminal Termolocaţie Termoviziune Terorist Timp operativ Tipografie Topogeodezie Topografie Torpilă Toxic Trafic Tractat Tragere, trăgător Tragere prin ochire directă Tragere din poziţie acoperită Traiect de zbor Transbordare Tranşee Transfug Transport Transportor Transportor amfibiu blindat Transvazare Trecere Tren Troposferic Trupe Tun

GA Ta. Tc. T.Op. Th. Telecom. Tfx. Tf. Tg. Tim. Tv. Ter. Trt. Trm. Tml. Tmv. Tero. TO Tip. Topog. Topo. Tor. Tx. Trf. Trct. Trg. TOD TPA T.Zb. Tsb. Tş. Tsfg. Tp. Trp. TAB Tsv. Trc. Tn. Trosf. Tr. T. Ţ NECLASIFICAT 388 din 391

OBS.

NECLASIFICAT

DENUMIREA

ABREVIEREA Ţt.

Ţintă

OBS.

U Ulterior Unde scurte Unde ultrascurte Unitate de foc Urmărire Următor Uşor Utilaj

Ult. US UUS UF Urm. Ur. Uş. Ut. V

Vad Vamă Vânător de munte Vânător de submarine Vânător de mine Varientare Vedetă Vedetă blindată Vedetă purtătoare de rachete Vedetă torpiloare Verificare Veterinar Vizibilitate

Vd. Vm. VM V.Sm. V.Mn. Var. V. V.Bl. VPR VT Ver. Vet. Viz. Z

Zbor Zi luptă Zi hrană Zonă/Zonal Zonă de serviciu în aer Zonă de influenţă Zonă de interes Zonă de operaţii

Zb. ZL ZH Zn. ZSA Z.Infl. Z.Int. ZO PARTEA A II-A: TERMENI ŞI DEFINIŢII

Assumed friend/Presupus amic – O ţintă sau un contact care sunt considerate a fi amice datorită caracteristicilor, comportamentului sau originii (STANAG 1241). Attribute/Atribut – O trăsătură sau caracteristică distinctivă cum ar fi: linia, forma, culoarea, textura (structura), conturul, greutatea şi valoarea. Commission Internationale de l’Eclairage (CIE)/Comisia Internaţională de Iluminat – O diagramă a culorilor, utilizată pe scară largă pentru a descrie gama de culori văzute de ochiul uman. Contact/Contact – Orice obiectiv aeropurtat, la sol sau adăpostit, detectat cu senzori electronici, acustici şi/sau vizuali (AAP-6).

NECLASIFICAT 389 din 391

NECLASIFICAT

Faker/Avion ţintă – Avion propriu care simulează un element ostil în cadrul unui exerciţiu de apărare antiaeriană. Fields/Câmpuri (raioane) – O combinaţie de caractere alfanumerice, aşezate întro ordine bine stabilită şi care ocupă o poziţie distinctă în jurul unui semn convenţional, în scopul asigurării unei informaţii suplimentare, referitoare la obiectul operaţional şi/sau acţiunile acestuia. Frame/Chenar – Conturul geometric al unui simbol care indică afilierea, dimensiunea de luptă şi statutul unui obiectiv operaţional. Friend/Amic – Destinaţia atribuită în procesul de identificare a unei ţinte, obiectiv sau entităţi care aparţin unei naţiuni, facţiuni sau grupări declarate, presupuse sau recunoscute ca amic (AAP-6). Graphic/Grafică – Toate produsele tehnicii cartografice şi fotogrametrice. Grafica poate fi reprezentată printr-o hartă, diagramă, mozaic sau chiar un film, bandă, care a fost produs folosind tehnici cartografice. Hostile/Ostil – Destinaţia atribuită în procesul de identificare a unei ţinte, obiectiv sau entităţi, al căror comportament sau origine indică faptul că acestea pot fi o ameninţare la adresa forţelor proprii. Atributul de inamic nu implică în mod obligatoriu permisiunea de angajare (AAP-6). Icon/Pictogramă – este o reprezentare grafică a obiectului operaţional sub forma unui desen sau a unei combinaţii de litere şi/sau cifre. Indicator/Indicator – Unul din multele suplimente grafice ale unui simbol, folosit pentru a furniza informaţie grafică suplimentară. Interoperability/Interoperabilitate – Abilitatea forţelor Aliate şi, când este oportun, a forţelor naţiunilor Partenere şi a altor naţiuni, de a forma, instrui şi acţiona în mod efectiv împreună în executarea misiunilor şi sarcinilor atribuite. Joker/Joker – O ţintă sau contact propriu care acţionează ca ţintă “suspectă”, numai în scop de exerciţiu (STANAG 1241). Meteorogical symbology/Semne convenţionale meteorologice – Un set structurat de simboluri şi grafice pentru afişarea de informaţii meteorologice Modifier/Modificator/amplificator – Text sau grafică opţionale care are rolul de modificare sau oferă informaţii suplimentare referitore la un simbol sau grafică tactică. Neutral/Neutru – Destinaţia atribuită în procesul de identificare a unei ţinte, obiectiv sau entităţi ale căror caracteristici, comportament, origine sau naţionalitate indică faptul că acestea nici nu sprijină şi nici nu se opun forţelor proprii (AAP-6). Operational environment/Mediul operaţional – Factori şi condiţii care trebuie înţeleşi pentru aplicarea cu succes a puterii de luptă, pentru protecţia forţelor şi îndeplinirea misiunii. Operational symbology/Simbolistică operaţională – semnele convenţionale utilizate pentru a planifica şi executa operaţiile militare pentru sprijinul funcţiei de comandă, control, computere şi informaţii. NECLASIFICAT 390 din 391

NECLASIFICAT

Pending/În curs de determinare a identităţii/afilierii – O ţintă sau contact care urmează a fi identificate. (STANAG 1241). Piracy/Piraterie – Pirateria este o infracţiune internaţională constând în acte ilegale de violenţă, reţinere sau jaf comis în scopuri private de către echipajul sau pasagerii unei nave sau aeronave, în sau deasupra apelor internaţionale, împotriva unei alte nave, aeronave, persoane sau bunuri aflate la bord. Jaful este actul de a lua cu forţa, tâlhărie sau prădare. Present/Prezent – Existent acum sau în curs de desfăşurare. Signals Intelligence/SIGINT – Informaţii obţinute din surse de comunicaţii (COMINT) şi surse radioelectronice de non-comunicaţii (ELINT). Termenul este utilizat când nu este necesară diferenţierea acestor tipuri de informaţii sau când se descrie fuziunea celor două tipuri. Status/Statut – O determinare sau o declarare a existenţei/prezenţei locului de dispunere (sau locaţiei) a traiectoriei/obiectivului, respectiv a mediului specific câmpului de luptă sau planificarea/prevederea acestora în momentul generării simbolurilor sau în momentul asociat/reprezentat împreună cu simbolurile. Suspect/Suspect – O ţintă sau contact care sunt potenţiale elemente ostile datorită caracteristicilor lor, comportamentului sau naţionalităţii (STANAG 1241). Symbol/Simbol – Un obiect care transmite informaţie. Symbol identification code/Codul de identificare – este un şir de caractere alfanumerice ce se utilizează pentru a genera, a transmite şi a afişa semnele convenţionale în sisteme şi reţele informatice. Text/Text – Cuvinte, informaţie alfanumerică şi alte caractere ASCII folosite pentru a defini sau desemna în continuare semnificaţia unui simbol. Track/Traiectorie – O serie de puncte de contact legate între ele, dispuse pe planşeta de cartografie. Traiectoria reală a unui avion sau a unei nave. Unknown/Necunoscut 1. Un cod care are semnificaţia de informaţie inaccesibilă. 2. O ţintă neidentificată. O aeronava sau navă care nu a fost determinata ca ostilă, amică sau neutră folosind sistemul de identificare amic-inamic sau alte tehnici, dar care trebuie să fie urmărită de apărarea aeriană sau sistemele de angajare navală. O identitate aplicată unui traiect evaluat sau un contact care nu a fost identificat (STANAG 1241). În identificare, destinaţia desemnată unui traiect evaluat, obiect sau entitate care nu a fost identificată (AAP-6).

NECLASIFICAT 391 din 391