sistemul de management de mediu in cadrul – CARPATCEMENT-
Activitatea :Producator de ciment,filer de calcar si coprocesarea deseurilor Nr.de angajati:255 Contact:Florian Aldea-Director General HeidelbergCement Romania;Cristian Voinitchi-Director Fieni Sediul central:Sos.Bucuresti Ploiesti 1 A,Bucharest Business Park,Intrarea C,Etaj 1,Sector 1,013681,Bucuresti,Romania Sediu Fabrica Fieni:Str.Ing.Aurel Rainu,Nr.32-34,135100,Fieni,Dambovita Tel:+40245606433/+40245606424 Fax:+40245774091 E-mail:
[email protected]
1.INFORMATII DESPRE COMPANIE
Fabrica Carpatcement Fieni a fost fondata in anul 1914.Aceasta dispune de o capacitate de productie autorizata de 1.8 milioane de tone de ciment pe an. In octombrie 2002,grupul german HeidelbergCement a preluat fabrica,numita pana atunci “TAGRIMPEX ROMCIF FIENI”.Prin aceasta achizitie,au devenit lideri pe piata cimentului din Romania. In fabrica de ciment din Fieni s-au realizat investitii de mediu in valoare totala de 20 milioane de euro . In momentul achizitiei fabricii,una dintre principalele instalatii folosite in procesul de productie a cimentului –ELECTROFILTRUL-era in functiune din anul 1974.Instalatia a fost inlocuita cu una ultramodern,printr-o investitie de 2 milioane de euro. Totodata au modernizat utilajele de desprafuire folosite in procesele de productie,transport si stocare a cimentului.Astfel,au reusit sa reduca cantitatile de praf eliberat in atmosfera si emisiile de gaze de ardere.In prezent,aceste emisii sunt situate sub limitele legale. Performanta de mediu. Prin investiile facute,emisiile au scazut sub limita legala,cu peste 90 de procente. Periodic,pentru a se incadra in limitele legale autorizate,caliateta apelor menajere este monitorizata periodic de : Laboratoare proprii Directia Apelor Buzau Ialomita SGA Dambovita Un laborator independent acreditat Rezultatele politicii OHS(Ocupational Health & Safety) a Carpatcement Ca urmare a implementarii politicii companiei privind securitatea si sanatatea in munca si a masurilor de prevenire si protectie, numarul accidentelor de munca a scazut in mod constant si decisiv in Carpatcement, incepand din 2004. Premii si recunoasteri In luna iulie 2006,Fabrica de la Fieni a obtinut autorizatia integrata de mediu din partea Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Arges.
Au derulat diverse proiecte ,printre ele enumerand: -“Impreuna pentru natura” 2007,fiind a patra editie,lansat de Ziua Internationala a Mediului ,pe 5 iunie,in curtea muzeului National de Istorie Naturala Grigore Antipa.Prin acest proiect,Carpatcement si Asociatia Ecosophia si-au propus:
-sa schimbe atitudinea populatiei fata de mediu -sa educe copii in spiritual protectiei mediului -sa promoveze programul “Natura 2000” -sa stranga deseuri din parcurile naturale si nationale -sa editeze un manual scolar de ecologie (cls V-VIII) Rezultate obtinute.In cele 7 etape regionale:Parcul Natural Balta Mica a Brailei,Parcul Natural Cozia,Parcul Natural Vanatori Neamt,Parcul Natural Piatra Craiului,Parcul Retezat si Parcul Natural Semenic Cheile Carasului s-au strans 3330 kg de gunoi. In 2007,”Impreuna pentru natura “a fost premiat la sectiunea”Mediu”a Galei Societatii Civile.
-“Bucurestiul respira “2006.In cadrul programului “Orasul respira”,Carpatcement a lansat proiectul de responsabiliate sociala”Bucurestiul respira”.Proiectul vizeaza plantarea unor perdele forestiere de protectie a Bucurestiului si reabilitarea ecologica a unor terenuri degradate situate un zona periferica. Speranta de viata in Bucuresti este cu 2-5 ani mai mica decat media pe tara,care la randul sau este penultima din Europa. Programul este dezvoltat in parteneriat cu :
Asociatia Expertilor de Mediu Agentia de Protectie a Mediului Ilfov Agentia Regionala de Protectie a Mediului Bucuresti Rezultate obtinute: diminuarea poluarii aerului realizarea unei bariere natural in fata prafului din Baragan reducerea eroziunii solului reducerea diferentelor de temperature noapte-zi si intre anotimpuri combaterea efectelor inundatiilor prin scaderea apei freatice aparitia unei zone verzi pe un fost amplasament al unei gropi de gunoi
Contributia financiara a Carpatcement s-a ridicat la 60000 euro. -“Bucurestiul respira”2007.Prin implementarea acestui program,compnia s-a implicat activ in:
diminuarea poluarii aerului combaterea zgomotului produs de trafic schimbarea calitatii aerului pentru bucuresteni.
De asemenea,programul a vizat educarea si responsabilizarea comunitatii asupra importantei continuarii programelor de acest gen. Rezulate obtinute:
In comuna Copaceni ,judetul Ilfov,dintr-un loc plin de deseuri s-au creat aproape 30000 metri patrati de padure.Voluntarii Carpatcement au dedicat 120 de zile strangerii deseurilor,dintre care peste 100 metru cubi de plastic si PET-uri.Au fost plantati 1300 de copaci de diferite specii:frasin,tei,salcioara,plop,tufarisuri. Carptcement a investit in implementarea proiectului 55000 euro.
-“Let’s do it Romania” .Proiectul si-a propus curatenia unei cantitati cat mai mari de deseuri de pe intreg teritoriul tarii,intr-o singura zi.Aceste deseuri au fost identificate ca si mormane de gunoaie si au fost cartografiate pe harta proiectului.Asocierea Carpatcement la aceasta initiative este una fireasca si se inscrie in spiritul responsabilitatii sociale.Ei cred in idea de responsabiliate sociala si cauta sa imbunatateasca conditiile de viata in comunitatile in care isi desfasoara activitatea.Initiativele lor sunt construite pe baza principiilor dezvoltarii durabile.Ii preocupa protectia mediului,bunastarea angajatilor si a comunitatilor locale. “Protectia biodiversitatii in carierele de gips,marna si calcar”. Grija fata de biodiversitate - obiectiv al dezvoltarii durabile Extractia unor minerale care s-au format in milioane de ani este un proces care are un impact important atat asupra peisajului, cat si a biodiversitatii. De aceea, orice companie care desfasoara activitati miniere in cariere sau exploatari de agregate ar trebui sa gestioneze cu responsabilitate aceste resurse, pentru a respecta principiul fundamental al dezvoltarii durabile: acela de a ne satisface propriile nevoi, lasand totodata o mostenire viabila generatiilor viitoare. Carpatement este prima companie producatoare de ciment care a dezvoltat Ghiduri speciale de promovare a biodiversitatii, in locatiile de extractie a mineralelor. Aceasta preocupare este specifica lor, nu numai in anul 2010, declarat Anul Biodiversitatii, ci in intreaga lor activitate. De asemenea, grija fata de biodiversitate este integrata in toate planurile de refacere si renaturare a fostelor locatii in care am avut exploatari. Iar aceste planuri iau in calcul atat aspectele economice, cat si cele ecologice sau nevoile sociale ale comunitatilor invecinate.
Reconstructia ecologica a carierelor de la Pucioasa (gips) si de la Malu Rosu (marna) In 2008 o parte din lucrarile de exploatare de la carierele de la Pucioasa si Malu Rosu au incetat. De aceea, in acelasi an, in perioada noiembrie-decembrie au derulat un amplu proiect de reconstructie ecologica in cele 2 zone. Obiectivele pe care si le-am propus au fost:
Stabilizarea terenurilor, prin oprirea proceselor de degradare si eroziune, cu influente pozitive asupra asezarilor umane si asupra suprastructurii (cai de comunicatii etc.);
Diminuarea valorilor extreme ale factorilor climatici (temperatura mai ales), imbunatatirea regimului hidric si hidrologic al solului si implicit asigurarea conditiilor pentru mentinerea si dezvoltarea vegetatiei forestiere;
Ameliorarea si imbunatatirea conditiilor de mediu, reducerea prafului din atmosfera, purificarea aerului prin stocarea dioxidului de carbon si marirea continutului de oxigen in atmosfera prin procese de fotosinteza;
Imbunatatirea aspectului peisagistic al zonelor limitrofe
Valoarea totala a investitiei a fost de aproximativ 30.000 Euro. Lucrarile au acoperit o suprafata de teren de 1,67 ha, in cazul Carierei de Gips Pucioasa, si de circa 1.8 ha, in cazul Carierei de Marna Malu Rosu. Pentru fiecare zona au realizat, cu sprijinul Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice, cate un proiect tehnic. Acestea au plecat de la identificarea tipurilor si subtipurilor de sol. In acest scop sau recoltat probe si s-au determinat: pH-ul, continutul de humus, de azot total, de carbonati si textura solului. In urma analizei s-au stabilit speciile forestiere cele mai potrivite pentru cele doua suprafete de teren. Pe baza proiectului tehnic, activitatile de impadurire de la Pucioasa au constat in:
Plantarea pe versanti si platouri a 5.000 de puieti de stejar rosu;
Plantarea pe versanti si platouri a 5.000 de puieti de maces (rolul acestora este sa mentina umiditatea solului pe versantii insoriti, in perioada de vara, cand precipitatiile sunt reduse);
Plantarea in macrodepresiuni a 1.000 de puieti de plop alb. In ceea ce priveste Cariera Malu Rosu, s-au plantat:
7.000 de puieti de stejar rosu;
4.000 de puieti de maces;
1.000 de puieti de plop alb.
Plantarile s-au facut conform cu cele mai bune practici in domeniul silvic. La ora actuala, in urma lucrarilor de intretinere, adaptate fiecarei zone, copacii se dezvolta in conditii normale. Aceste lucrari au fost executate conform recomandarilor din Proiectul tehnic, recomandari care au avut la baza "Normele tehnice privind compozitia, scheme si tehnologii de regenerare a padurilor si de impadurire a terenurilor degradate" . Promovarea biodiversitatii la Cariera de Calcar Lespezi - Dambovita In 2010, cu ocazia Zilei Internationale a Mediului, compania Carpatcement a organizat mai multe actiuni de promovare a dezvoltarii biodiversitatii. Printre acestea s-a numarat o actiune in care am implicat 30 copii de la scoala nr. 4 din orasul Pucioasa. Impreuna au mers pana la Cariera de Calcar Lespezi, aflata in apropierea fabricii de ciment Fieni, si situata la o altitudine de peste 1200 m. Copiii au semanat ierburi si plante adaptate la climatul alpin, pe o suprafata de 2.5 ha, care nu se mai afla la ora actuala in exploatare.
2.motiVele implementarii emas OBIECTIVE GENERALE •Sa imbunatateasca permanent competenta personalului prin acordarea de instruire continua si resurse necesare; •Sa cresteasca gradul de constientizare si de responsabilitate a personalului privind managementul calitatii,mediului, securitatii si sanatatii in munca; •Sa dezvolte abilitatile de lucru in echipa si spiritual inovativ prin cresterea implicarii angajatilor in proiecte. MANAGEMENTUL CALITATII / OBIECTIVE •Cresterea satisfactiei clientilor prin livrarea de produse constante calitativ si care indeplinesc cerintele standardelor, codurilor de practica si specificatiilor in vigoare; •Cresterea continua a calificativelor de “bine” si “foarte bine” in sondajele pentru evaluarea satisfactiei clientilor; •Cresterea gamei produselor si serviciilor asociate acestora tinand cont de cerintele pietei. MANAGEMENTUL MEDIULUI / OBIECTIVE Sa imbunatateasca permanent eficienta de mediu a fabricii, luand urmatoarele masuri: •Reducerea emisiilor de praf;
•Imbunatatirea calitatii apelor uzate; •Reabilitarea siturilor industriale curatate; •Reducerea folosirii resurselor naturale neregenerabile prin cresterea recuperarii materiale si energeticea deseurilor. MANAGEMENTUL SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA / OBIECTIVE •Zero accidente mortale sau soldate cu incapacitate permanenta de munca; •Prevenirea accidentelor de lucru prin instruirea angajatilor si constientizarea riscurilor; •Monitorizarea continua a starii de sanatate Inaintea investitiilor de mediu la Carpatcement,fabrica figura pe lista cu mari poluatori,astazi instalatia fabricii se conformeaza tuturor indicatorilor cu cerintele prevazute in autorizatia integrata de mediu .Principalele amenintari ,caracteristice pentru industria cimentului in general,erau: Depasirea frecventa a limitelor legale ale emisiilor de praf si gaze de ardere Calitatea apelor uzate(menajere) Din acest motiv,au derulat un program de modernizare a fabricii.Obiectivul a fost sa protejeze mediul inconjurator si sa conserve resursele naturale. Productia de ciment utilizat in constructii se numara printre cele mai poluante activitati industriale, dar acest lucru survine in mare masura din cauza tehnologiilor inadecvate. Cele mai mari cantitati de CO2 la producerea cimentului rezulta din decarbonatarea calcarului si din arderea combustibililor pentru a obtine energia termica necesara procesului. Modernizarea tehnologica realizata de Carpatcement a fost finalizata pe intregul flux tehnologic, prin investitii semnificative si prin modernizarea arzatoarelor si monitorizarea procesului de ardere. Calitatea apelor uzate a fost asigurata prin tratarea lor inainte de evacuare. Ca rezultat al investitiilor in tehnologii de varf, emisiile de praf au fost reduse cu 99% fata de nivelul la care se aflau in momentul achizitiei fabricilor. Carpatcement este una dintre cele 10 companii care au pus bazele The Cement Sustainability Initiative si este membru activ al World Business Council for Sustainable Development.De aceea protectia mediului reprezinta o prioritate absoluta. Certificarile sistemului de management Productia de ciment presupune o serie de riscuri sociale,economice si de mediu.De aceea,principal noastra preocupare este sa gestionam aceste riscuriin cel mai responsabil mod posibil.
Inca din 2005,Carpatcement a implementat si certificat ,pentru toate unitatile de productie,un Sistem Integrat de Management CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA. Documantele de certificare sunt urmatoarele: Certificat ISO9001(9001:2008) Certificat ISO14001(14001:2005) Certificat OHSAS 18001(18001:2008) Incepand din 2010,este implementat si un SISTEM DE MANAGEMENT AL RESPONSABILITATII SOCIALE certificate conform standardului SA 8000.(18001:2008)
Initiative de CSR Strategia fabricii Carpatcement Fieni de responsabilitate sociala pentru Romania se adreseaza pe de o parte nevoilor comunitatilor locale iar pe de alta parte, prioritatilor nationale. Carpatement construieste pe baze solide. In urma analizei nevoilor locale, initiaza proiecte cu impact puternic, pentru a ajuta comunitatile sa progreseze mai mult decat ar putea sa o faca singure. Incurajeaza progresul, ajutand oamenii sa recapete sentimentul coeziunii sociale si al apartenentei la proiectele comunitatii. In ultimii ani, Carpatcement a alocat un buget de aproximaiv 300.000 EUR/an pentru CSR. Responsabilitatea fata de societate poate constitui un element de diferentiere foarte puternic pentru companii, intrucat consumatorii incep să fie mai receptivi la mesajele companiilor care urmaresc dezvoltarea durabila a societatii, decat cele care sunt pasive la Analizarea conceptului de responsabilitate sociala trebuie sa se faca luand in calcul multidisciplinaritatea sa. Nu se poate spune ca aceasta este o noţiune legata de marketingul unei companii. Activitatile de CSR sunt mult mai complexe si au în vedere toate departamentele unei companii( productie, resurse umane, financiar contabil, etc.) precum şi sistemul de management. Carpatcement sprijina 4 domenii. Acestea sunt legate deopotriva de activitatea HeidelbergCement si de nevoile Romaniei in momentul de fata: Protectia mediului Urbanism si arhitectura Dezvoltarea comunitatilor locale Actiuni umanitare
3.pasii implementarii emas 3.1.Identificarea aspectelor de mediu Carpatcementb a stabilit si mentine o procedura de identificare a aspectelor de mediu din activitatile si procesele sale pe care le poate controla, „Identificarea si evaluarea aspectelor de mediu”. Procedura permite analiza aspectelor de mediu si determinarea celor care au un impact semnificativ asupra mediului, acestea din urma fiind luate in consideratie la stabilirea obiectivelor sale de mediu si programului de management de mediu. Aspectele de mediu sunt identificate in conditii normale, anormale, accidentale si de urgenta. Productia de ciment utilizat in constructii se numara printre cele mai poluante activitati industriale, dar acest lucru survine in mare masura din cauza tehnologiilor inadecvate. Cele mai mari cantitati de CO2 la producerea cimentului rezulta din decarbonatarea calcarului si din arderea combustibililor pentru a obtine energia termica necesara procesului. In fabrica Carpatcement, combustibilii traditionali -carbune, pacura, gaze naturale -au fost partial inlocuiti cu diverse tipuri de deseuri, utilizate ca atare sau in urma unor prelucrari. In felul acesta, fabricile de ciment au ajuns sa faca un serviciu comunitatii, eliminand cantitati importante de deseuri: namoluri din industria petroliera, cauciucuri uzate din industria auto,deseuri de lemn, scoarta, rumegus din agricultura si silvicultura, deseuri de lacuri, vopsele si alte produse din industria chimica, si chiar deseuri municipale. Procesul de fabricare al cimentului presupune mai multe tipuri de impact, care sunt descrise in figura de mai jos:
3.2. Fabrica ecologica
Pentru protejarea mediului inconjurator dar si al cresterii confortului locuitorilor din zona fabricii s-au montat electrofiltre performante in punctele cele mai vulnerabile de emanare de gaze poluante si praf, rezolvandu-se in felul acesta o problema veche ce dainuia de cateva decenii si in acelasi timp impiedica o dezvoltare durabila a intreprinderii in aceasta comunitate. In timp, transportul cimentului vrac in masini deschise nu a mai fost permis, singura varianta fiind cea de cisterne speciale inchise. De asemenea, pentru cimentul insacuit a fost montata o masina de infoliat paleti pentru a evita deterioararea ambalajului si poluarea implicita a mediului in timpul transportului sau al depozitarii. In acelasi scop, cel al protejarii mediului inconjurator, materiile prime necesare procesului tehnologic de producere a cimentului sunt depozitate in silozuri special concepute pentru a nu permite emanarea prafului. Combustibilii alternativi – solutie ecologica propusa de industria cimentului O solutie pentru aceasta problema a aparut in urma cu 30 de ani, cand, pe plan international au inceput sa fie utilizati "combustibilii alternativi", pe baza de deseuri cu potential calorific ridicat. Cel mai important avantaj al folosirii acestor combustibili consta in faptul ca sunt economisite cantitati semnificative de combustibili fosili, adica de resurse naturale neregenerabile. Totodata se reduc si emisiile de gaze de sera. Un alt beneficiu adus comunitatii este ca sunt valorificate si eliminate complet deseuri generate de alte industrii si activitati (industria petroliera, auto, agricultura, silvicultura, deseuri municipale). Arderea in cuptorul de clincher asigura conditiile optime de valorificare a acestor deseuri. Componenta organica a deseurilor este complet distrusa si produce energie termica, in timp ce componenta minerala este integrata chimic in structura clincherului, fara a mai produce zguri sau cenusi. CARPATCEMENT si-a modificat procesele de productie pentru a utiliza combustibili alternativi Carpatcement a fost primul producator de ciment din Romania care a folosit combustibili alternativi in procesele de productie. Acest lucru s-a intamplat in 2004, in fabrica de la Deva. In functie de natura combustibililor alternativi, exista o serie de procese si de riscuri controlate, pentru care a fost nevoie sa adapteze utilajele si metodologia de lucru din fabrici. De asemenea, pentru folosirea fiecarui tip de combustibil a fost nevoie sa construiasca spatii speciale sau sa achizitioneze noi echipamente: de transport, de prelucrare, de alimentare, de monitorizare etc. Astfel, prin investitiile pe care le-au facut:
Au construit zone de receptie si depozitare a anvelopelor. La randul lor, acestea sunt formate din platforme cu facilitati speciale pentru a descarca anvelopele si pentru a le aseza pe o banda transportatoare.
Au achizitionat si montat instalatii automate de cantarire si alimentare a anvelopelor in cuptoarele de ardere, intregul sistem find supravegheat video si complet monitorizat atat ca activitate cat si ca istoric de date. Au achizitionat sisteme prin care deseurile plastice, foliile cartonul si hartia se maruntesc in fragmente de aproximativ 25 mm pentru a putea fi arse. Au achizitionat sisteme pe baza de aer comprimat cu ajutorul carora deseurile plastice, hartia, textilele si cartonul maruntite sunt transportate in cuptorul de ardere. Datorita unor dozatoare performante si a unei retete de produs finit bine stabilite, sistemele sunt flexibile si pot fi folosite si pentru alte tipuri de combustibili alternativi (spre exemplu rumegus impregnat). Au achizitionat utilaje speciale pentru maruntirea deseurilor lemnoase care sunt arse in fabrica de la Bicaz. Din 2006 au realizat investitiile pentru arderea deseurilor petroliere la fabrica din Fieni, compania lor fiind pionier in domeniu.
Totalul investitiilor realizate pana acum de CARPATCEMENT si partenerii sai pentru pretratarea si co-incinerarea deseurilor in cuptoarele de clincher se ridica la 14 milioane de Euro. Tipuri de combustibili alternativi folositi de Carpatcement
Anvelopele uzate, provenite din activitatile industriei auto. (inclusiv anvelope auto de mari dimensiuni pentru care au investit special intr-un sistem hidraulic de taiere si maruntire urmat de dozare si transportul ulterior spre banda de alimentare); Materiale plastice, folii, carton, hartie contaminata si textile, provenite din diverse activitati industriale dar si din deseurile menajere sortate; Uleiuri uzate si solventi, proveniti din industriile auto si chimica. Fabrica acorda o atentie speciala transportului lor din cauza compozitiei chimice si a pericolului de explozie; Deseuri petroliere, provenite din activitatile curente ale industriei petroliere. Si in acest caz este nevoie de o supraveghere atenta a transportului; Rumegus pe care il impregneaza cu uleiuri, lacuri, vopseluri sau deseuri petroliere. Dupa ce este colectat de la generatori, rumegusul este supus unor tratamente speciale. Din cauza riscului de poluare pe care il reprezinta, rumegusul impregnat trebuie trasportat si manipulat cu o atentie deosebita; Deseuri lemnoase, provenite din industria agricola, silvicultura sau din industria de procesare a lemnului.
Despre riscurile folosirii combustibililor alternativi Pe de o parte, utilizarea combustibililor alternativi rezolva o dubla problema: 1) reduce emisiile de gaze cu efect de sera si 2) ajuta la valorificarea si eleminarea deseurilor produse de alte industrii. Pe de alta parte, folosirea lor nu este lipsita de riscuri.
Este important sa stim ca folosind combustibili alternativi sa se respecte niste standarde stricte. Acestea se aplica in toate unitatile de productie ale Carpatcement si respecta recomandarile internationale in materie. Astfel:
Se folosesc doar deseuri si combustibili alternativi cu origini bine cunoscute si care corespund strict criteriilor noastre de acceptare, disponibile la cerere; Inainte de a fi introduse in cuptoare toate deseurile sunt supuse unor teste riguroase in ceea ce priveste caracteristicile fizico-chimice. Analizele complete sunt obligatorii la inceputul utilizarii fiecarui nou tip de deseu si pe parcurs, ca proba medie, pe anumite cantitati; Nu se folosesc ca si combustibili deseuri pentru care exista solutii mai ecologice de distrugere a lor; Nu se folosesc combustibili alternativi daca acestia ar putea avea un impact negativ asupra sanatatii umane, mediului inconjurator sau a comunitatii locale; Nu se folosesc deseuri sau combustibili alternativi daca emisiile rezultate din arderea lor sunt mai mari decat emisiile rezultate din arderea combustibililor traditionali; Activitatea de co-incinerare este strict reglementata de autorizatii emise de autoritatile competente. Emisiile la cos sunt monitorizate continuu.
Rezultate pe care le-au obtinut folosind combustibili alternativi in fabricile CARPATCEMENT Au conservat resurse de energie si au valorificat deseuri, aducand astfel un beneficiu intregii comunitati. Spre exemplu, in perioada 2004 - 2011, de cand au introdus combustibilii alternativi in procesele de productie, au co-incinerat:
peste 136.000 de tone de cauciuc, inclusiv anvelope uzate; peste 60.000 tone de deseuri lemnoase; aproximativ 45.000 tone de reziduuri din industria petroliera; aproximativ 38.000 tone de rumegus impregnat cu ulei uzat sau deseuri petroliere; peste 41.000 tone combustibil preparat din deseuri industriale si menajere sortate; aproximativ 1.000 tone deseuri de lacuri, vopsele, solventi, emulsii, materiale plastice si textile, ulei uzat.
Prin co-incinerarea acestor deseuri in fabrica:
au salvat 215.000 tone de combustibili traditionali fosili neregenerabili si, in acelasi timp, au redus emisiile globale de gaze cu efect de sera cu 210.000 tone de CO2.
3.3.Analiza impacturilor Primul pas facut de Carpatcement pentru a implementa formal sistemul de management de mediu a fost realizarea unei analize de mediu.Analiza se efectueaza acum anual si rezultatele
acesteia sunt documentate in conformitate cu ISO 14001. Scopul general al prezentului standard internaţional este de a susţine protecţia mediului şi de a preveni poluarea, în echilibru cu necesităţile socio-economice. Acest standard conţine doar acele cerinţe ce pot fi auditate în mod obiectiv în scopul certificării / înregistrării şi/sau autodeclarării. Evaluarea echilibrului de masă necesită cunoştinţe anterioare ale datelor de proces cum ar fi materiile prime, compoziţia combustibilului, fluxurile de gaze, date atmosferice etc. Într-o fabrică de ciment cu sistem format din moară de făină, preîncălzitor, cuptor şi răcitor, fluxurile de intrare şi ieşire sunt: Fluxuri de intrare:
Materii prime (convenţionale şi/sau deşeuri) Energie (combustibili – fosili şi/sau biomasă, energie electrică) Apă (inclusiv umectarea combustibililor, umectarea materiilor prime, umectarea aerului şi injectarea de apă într-o moară de făină) Aer (aer primar, aer pentru transport, aer de răcire şi aer provenind din scăpări) Agenţi auxiliari (materiale de ambalare pentru minerale)
Fluxuri de ieşire:
Clinker Pierderi de proces/deşeuri (pulberi filtrate) Emisii în aer (pulberi, NOx, Sox etc.) Emisii în apă (în cazuri rare).
Consumul de apă Apa este folosita la un număr de etape în cursul procesului de producţie. În procesul semi-uscat, apa este utilizată pentru granularea masei de substanţă uscată brută. Instalaţiile care utilizează procedeul umed utilizează mai multă apă (pe tonă) la pregătirea zgurii de alimentare din cuptor. Consumul de apă este de 100-600 litri per tonă de zgură. Pentru aplicaţii speciale apa este utilizată pentru răcirea clincherului şi a fost raportată şi o utilizare a apei de aproximativ 5 m3/oră. Consumul de materii prime În tabel există o medie tipică a consumurilor de materii prime pentru producţia de ciment: Materiale (bază uscată) Carbonat de calciu, argilă, rocă argiloasă în lamele, marnă, altele Gips, anhidridă Aditivi minerali
Per tonă de zgură 1,57 t
Per tonă de ciment 1.27 t
Pe an per Mt zgură 1568000 t
-
0,05 t 0,14 t
61000 t 172000 t
Utilizarea materialelor reziduale ca materii prime în procesul de ardere a zgurii poate înlocui o cantitate mare de materii prime. Cantităţile de deşeuri utilizate ca materii prime în 2003 şi 2004 sunt prezentate în tabel: Deşeuri utilizate ca materii prime Elemente chimice Exemple de fluxuri de apă dorite (primare) Si Nisip de turnătorie utilizat Ca Var industrial
Cantităţi în anul 2003 (milioane de tone) 1,52 2,20
Cantităţi în anul 2003 (milioane de tone) 1,50 2,44
3,29
3,37
0,71 3,37
0,69 3,78
0,45
0,50
1,56 13,10
1,71 13,89
Suspensii de var Sedimente de carbid
Fe
Sedimente din tratarea apei potabile Zgură de pirită Hematit sintetic Nămol roşu
Al Si-Al-Ca-Fe
Cenuşă zburătoare Zguri Cărbune mărunt rezultat din concasare
Sol Grup S Grup F
Gips, produs conex industrial CaF2 Reziduuri filtrate
Altele Total Utilizarea energiei
Industria cimentului este o industrie extrem de consumatoare de energie, în funcţie de procedeul folosit. Combustibilii şi energia electrică sunt cele două tipuri principale de energie utilizate în producţia de ciment. Cererea de energie termică (combustibil) pentru producţia de clincher de ciment depinde de reacţiile chimice / mineralogice ale procesului de ardere a clincherului (1700 – 1800 MJ / tonă de
clincher). Energia termică necesară pentru materiile prime de uscare şi de preîncălzire depind, în principal, de nivelul de umiditate. Apoi, cererea efectivă termică pentru sisteme diferite de cuptoare este aşa cum se arată în tabelul de mai jos: Cerere specifică de energie termică (MJ/tonă clincher)
Proces
3000 –
