SISTEMATICA NEVERTEBRATELOR - CLASIFICAREA ȘI TRĂSĂTURILE LUMII VII, CURS I, ANUL I

Clasificarea şi trăsăturile lumii vii

Clasificarea şi trăsăturile lumii vii De la 2 regnuri ale lumii vii s-a ajuns astăzi la trei mari domenii. Înainte taxonomiştii împărţeau diversitatea lumii vii doar în 2 regnuri, Plante şi Animale. În sistemul cu 5 regnuri lumea vie este divizată în regnurile: Monera, Protista, Fungi, Plantae şi Animalia.

Clasificarea şi trăsăturile lumii vii În sistemul cu 5 regnuri lumea vie este divizată în 2 supraregnuri PROCARIOTA şi EUCARIOTA

Supraregn PROCARIOTA Regn MONERA  Supraregn EUCARIOTA 1. Regn PROTISTA 2. Regn FUNGI 3. Regn PLANTAE 4. Regn ANIMALIA

Clasificarea lumii vii EUCARIOTE

Plantae

Fungi Protista

PROCARIOTE

Monera

Animalia

Schimbarea punctelor de vedere cu privire la diversitatea biologică Monera

Protista

Plantae

Fungi

Animalia

1. Sistemul de clasificare cu 5 regnuri

Bacteria Archaea

Eukarya

2. Sistemul de clasificare cu 3 domenii

Regnuri Regnuri Regnuri de de de bacterii archaee Protiste 3. Cât de multe regnuri

Plantae Fungi

Animalia

• Regn MONERA : • procariote unicelulare - izolate, coloniale, mobile sau nu • - n-au nucleu p-z (au un nucleoid fără membrană nucleară, materialul genetic reprezentat de o moleculă unică de ADN necomplexat cu histone - Perete celular peptidoglicanic, rigid, ce nu permite fagocitoză - Plasmalemă cu permeabilitate foarte selectivă - Majoritatea fără organite celulare - Posedă ribozomi şi plasmide - În absenţa mitocondriilor cu rol în procesele energetice şi a plastidelor cu rol în fotosinteză enzimele şi pigmenţii necesari acestor procese se află cantonaţi la nivelul plasmalemei

Regn Monera

 nutriţie absorbativă prin - fotosinteză (au tilacoizi) - chimiosinteză  Unele au plasmide  plasmidele (entităţi genetice extracromozomale ce se replică independent de cromozom) - produc transfer de informaţie genetică între forme conspecifice şi heterospecifice - conferă rezistenţă la antibiotice reproducere asexuată prin - diviziune binară - înmugurire - dar apare şi parasexualitatea  parasexualitatea = formă primitivă a procesului sexual ce constă în transfer de material genetic.  Donatorul este ♂ iar primitorul ♀

4 filumuri de Monere • Phylum : SCHIZOPHYTA - Bacterii • Phylum : ARCHAEBACTERIA – Organisme primitive ce trăiesc în medii extreme. • Phylum : CYANOPHYTA – alge albastreverzi ce se dezvoltă în lacuri şi râuri • Phylum : PROCHLOROPHYTA – organisme ce trăiesc în medii marine

Eucariote  Supraregn

EUCARIOTA 1. Regn PROTISTA 2. Regn FUNGI 3. Regn PLANTAE 4. Regn ANIMALIA

Fungi  eucariote

heterotrofe caracterizate prin:

1. nutriţie heterotrofă (obţin nutrienţii prin absorbţie).

2. perete celular ce conţine chitină. 3. produc spori care prin germinare, dar fără dezvoltare embrionară dau naştere la hife. 4. masa de hife alcătuieşte miceliul ce reprezintă forma vegetativă a majorităţii fungilor. 5. din hife rezultă structuri reproductive (ciuperca propriuzisă). 6. majoritatea sunt multicelulare, cu hife divizate în celule, de pereţi despărţitori (septe). 7. nucleii hifelor sunt haploizi. 8. la multe specii sporii se formează în structuri speciale sporangi, asce, bazidii

Fungi 9. După modurile de nutriţie includ - descompunătorii - paraziţi - mutualişti.  Fungii sunt descompunători importanţi ai materiei organice, ce include celuloză şi lignină.  10 ~ 30 % sunt forme parazite (majoritateea la plante, iar unele la animale).  Multe formează asociaţii mutualiste : - micorizele - sunt indispensabili pentru germinarea maj. orhideelor 10. Se reproduc asexuat şi sexuat. 11. Fungii şi animalele (metazoarele) sunt în realitate mai strâns înrudite între ele decât cu plantele sau alte tipuri de eucariote.

4 filumuri de fungi • Zygomycota • Ascomycota

• Basidiomycota • Deuteromycota

Regnul Plantae  Eucariote pluricelulare cu nutriţie autotrofă (capabile de fotosinteză) datorită plastelor asimilatoare.  Reproducere asexuată şi sexuată  Se dezvoltă din embrioni diploizi  Ciclul vital este o alternanţă de generaţii pluricelulare: între gametofitul haploid şi sporofitul diploid  plantele terestre au evoluat din algele verzi acum mai bine de 500 milioane de ani

8 filumuri de plante • • • • •

1. Phylum : Bryophyta 2. Phylum : Lycophyta 3. Phylum : Spenophyta 4. Phylum : Pterophyta 5. Phylum : Coniferophyta

8 filumuri de plante • 6. Phylum : Cycadophyta • 7. Phylum : Ginkgophyta • 8. Phylum : Anthophyta

Regnul Animalia (Metazoa)  eucariote

pluricelulare,

diploide

şi

heterotrofe  au muşchi şi ţesut nervos  Majoritatea se reproduc sexuat

 se dezvoltă dintr-o blastulă provenită din 2 gameţi haploizi diferiţi (anizogamie)

Regnul Animalia (Metazoa) în dezvoltarea embrionară parcurg stadiile de - blastulă celelalte stadii variază - gastrulă de la filum la filum  Majoritatea filumurilor sunt acvatice.  Doar 2 filumuri sunt cu adevărat terestre

(artropodele şi chordatele).

Regnul Protista

 Termenul de Protiste este desemnat să caracterizeze eucariote care nu sunt nici fungi, nici plante sau animale Majoritatea sunt unicelulare având un metabolism aerobic posedând mitocondrii  Protistele sunt divizate în 3 grupe - alge fotosintetizante - protozoare ingestive (heterotrofe) - organisme absorbative  Majoritatea sunt acvatice, în timp ce altele trăiesc ca simbionţi în alte organisme

Regnul Protista  reunesc peste 30 de filumuri care diferă ca structură şi funcţii mai mult decât orice alt grup de eucariote  Din cauza acestei enorme diferenţe structurale şi funcţionale definiţia protistelor este dată prin eliminare: - nu sunt fungi pt că nu se dezvoltă din spori - nu sunt plante pt că nu se dezvoltă dintr-un embrion - nu sunt animale pt că nu se dezvoltă dintr-o blastulă

Filumuri de Protiste • Phylum : Sarcodina – include amibe • Phylum : Ciliophora – posedă cili implicaţi în locomoţie (ex.Paramecium). • Phylum : Zoomastigina – au flageli implicaţi în locomoţie. • Phylum : Sporozoa – purtate în corpul gazdelor animale. Coccidiosis (ex. cele din corpul păsărilor). • Phylum : Chlorophyta, Phaeophyta, Rhodophyta, Chrysophyta şi Pyrrophyta – acestea sunt 5 filumuri de alge. • Plus diferite grupe de mucegaiuri

Clasificarea şi trăsăturile lumii vii  O nouă categorie numită Domeniu crează un nou taxon deasupra supraregnului.  În sistemul de clasificare pe domenii, lumea vie este împărţită în Eukarya, Archea şi Bacteria  Bacteria şi Archea sunt domenii similare şi reunesc procariote care diferă prin numeroase caracteristici.  Eukarya reuneşte toate eucariotele

Clasificarea şi trăsăturile lumii vii Bacteria Archaea

Eukarya

2. Sistemul de clasificare cu 3 domenii Regnuri Regnuri Regnuri de de de bacterii archaee Protiste

3. Cât de multe regnuri

Plantae

Fungi

Animalia

Archaea este mai apropiată de eucariote decât bacteriile Regnuri Regnuri Regnuri de de de bacterii archaee Protiste

Archaea

Fungi

Animalia

EUKARYA

PROKARYOTA Bacteria

Plantae

Protista

Plantae

Fungi

Animalia

Bacteria şi Archea

 în general sunt forme unicelulare şi sunt capabile să trăiască şi să evolueze în toate mediile.  •dimensiuni: 5 / 5 μm în diametru.  cele mai comune forme sunt cocii (sferici), bacilii (baghete) şi spirilii.

coci

bacili

bacili coci

spiralii

spirili

Bacteria şi Archea  Peretele celular procariotic ce menţine forma celulei şi o protejează de a crăpa în medii hipotonice  peretele celular bacterian conţine peptidoglicani, o matrice compusă din polimeri glucidici modificaţi legaţi prin polipeptide scurte  unele procariote secretă o capsulă lipicioasă externă cu rol în protecţia faţă de atacului sistemului imunitar al gazdei sau pentru aderenţa la un substrat sau de alte procariote

 Unele bacterii pot ataca prin intermediul apendicilor filiformi numiţi pili sau fimbrae.

Bacteria şi Archea  Procariotele au flageli cu rol în locomoţie. Multe procariote mobile au taxii (mişcări orientate ca răspuns stimuli chimici, luminoşi, etc.  au potenţial reproductiv enorm

 când o colonie se opreşte din creştere, cauza este epuizarea nutrienţilor sau acumularea de toxine

Bacteria şi Archea

 sunt 3 mecanisme prin care bacteriile transferă material

genetic de la una la alta:  Transformare (procariotele iau ADN din mediul extern)  Conjugare (genele sunt direct transferate de la una la alta)  Transducţie (transferul de gene se face prin intermediul viruşilor)  Sursa majoră a evoluţiei e reprezentată de mutaţii.  Procariotele pot fi divizate în 4 grupe: fotoautotrofe chimioautotrofe fotoheterotrofe chemoheterotrofe