Freud -
Opere esentiale
Serie coordonata VASilE
de
DEM. ZAMFIRESCU
TReI
SIGMUND FREUD OPERE ESENTIAlE voi. 2 Interpretarea viselor
Traducere din germana ROXANA MELNICU Nota asupra editiei RALUCA HURDUC
Editori Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu Director
editorial
Magdalena
Marculescu
Responsabil editie Raluca Hurduc Design Faber Studio (S. Olteanu, B. Hateganu,
D. Dumbravician)
Redactor Daniela Stefanescu Director productie Cristian Claudiu Coban DTP Eugenia Ursu Corectura Rodica Petcu
Descrierea ClP a Bibliotecii Nationale a României FREUD, SIGMUND Opere esentiale / Sigmund Freud; coord. ed.: Vasile Dem. Zamfirescu. Bucuresti: Editura Trei, 200911 voI. ISBN 978-973-707-333-4 VoI. 2 : Interpretarea viselor / trad.: Roxana Melnicu. - 2009. - Bibliog. - Index. - ISBN 978-973-707-317-4 1.
II.
Zamfirescu, Vasile Dem. (coord.) Melnicu, Roxana (trad.)
159.964.2 615.851.1
Aceasta carte a fost tradusa dupa Sigmund Freud - Die Traumdeutung © Copyright EDITURA TREI, 2010 c.P. 27-0490, Bucuresti, Tel./Fax: +40213006090, e-mail:
[email protected], ISBN: 978-973-707-317-4
www.edituratrei.ro
CUPRINS
Nota asupra editiei
,
10
Observatie preliminara [La prima editie]
13
Cuvânt Înainte la editia a doua.,
15
Cuvânt Cuvânt Cuvânt Cuvânt Cuvânt
Înainte la editia a treia .. ,
17
Înainte la editia a patra ,
18
Înainte la editia a cincea
18
Înainte la editia a sasea •.............................................
19
Înainte la editia a opta ..,
20
Prefata la cea de-a treia editie În limba engleza (revizuita)
literatura stiintifica asupra problemei viselor
21
23
A Legatura visului cu viata vigila B Materialul visului - memoria În vis
29
C Stimuli si surse ale viselor .•..............................................
.47
34
Ad 1) Stimulii senzoriali externi
.48
Ad 2) Excitatia senzoriala interna (subiectiva)
57
Ad 3) Stimul somatie intern organic.
60
Ad 4) Surse psihice de stimulare
67
D De ce uitam visele dupa ce ne trezim?
.71
E Particularitatile psihologic~ ale visului F Sentimentele etice În vis ,
77 98
G Teorii despre vis si functia visului
109
H Relatii Între vis si maladiile psihice
125
6 Sigmund Freud
II
Completare
din 1909
131
Completare
din 1914
134
Metoda
interpretarii
viselor.
Analiza unui exemplu III Visul este Împlinirea IV Deformarea
V
Materialul
de vis
1 35
unei dorinte
În vis
164 176
si sursele visului
208
A Recentul si indiferentul În vis B Infantilul ca sursa a visului
21 O 236
C Sursele somatice ale visului
270
D Vise ti pice
293
(a) Vise jenante de nuditate
294
(3) Visul despre moartea persoanelor dragi
301
(y) Alte vise tipice
327
(3) Visul despre examen
329
VI Travaliul
visului
333
A Travaliul de condensare
335
B Travaliul de deplasare
364
C Mijloacele de reprezentare ale visului
369
D Luarea În considerare a reprezentabilitatii
.401
E Reprezentarea prin simboluri În vise
.413
F Exemple - calculatul si vorbitul În vis G Vise absurde-
472
activitatea intelectuala În vis
.494
H Afectele În vis
VII Despre psihologia A Uitarea viselor
531
proceselor
onirice
584 588
Cuprins
B Regresia
611
C Despre împlinirea
dorintelor
629
D Trezirea prin vis. Functia visului. Visul de angoasa
654
E Procesele primare si secundare F Inconstientul
si constiinta.
Bibliografie Lista abrevierilor Index de vise ale lui Freud Index de vise ale altor persoane Index de nume si termeni
refularea
Realitatea
670 693 707
745 .746 .749 .756
7
Nota asupra edi~iei La Interpretarea viselor, Freud a lucrat cu întreruperi de la sfârsitul lui 1897 pâna în septembrie 1899. Totusi, teoriile prezentate aici începusera sa se schiteze cu mult timp înainte, asa cum si strângere a materialului se desfasurase pe o perioada mai lunga de timp. Conceptia psihanalitica despre vis a fost precedata de cel putin doua grupuri de teorii: pe de o parte, teoriile somatice, care vedeau visul ca pe un fapt organic rezultat din diminuarea activitatii creierului în timpul somnului si, pe de alta, teoriile populare si romantice, care vedeau în vis un fenomen dotat cu sens si cu valoare profetica. Freud aprecia aceste ultime teorii, pentru ca ele considerau visul ca fiind un fenomen psihic si pentru ca propuneau metode de interpretare, stabilind un set de tehnici care permiteau accesul la sensul Visului, dincolo de aparenta lui confuza sau absurda. Ceea ce deosebeste însa, în mod esential, conceptia freudiana asupra visului de teoriile populare este sursa însasi a visului: aceasta se afla în inconstient. Pentru Freud, visul este calea regala de acces la inconstient. La sensul visului se poate ajunge daca visul este tratat ca un simptom, daca visatorul-pacient produce asociatii în marginea elementelor sale, pe care i le comunica psihanalistului. Ca un fapt anecdotic, pe pagina de titlu, Interpretarea viselor este postdatata în noul secol, desi aparuse de fapt la începutul lui noiembrie 1899. Si, cu toate ca în primii sase ani de la publicare s-au vândut doar 351 de exemplare, Freud a considerat întotdeauna Interpretarea viselor drept opera sa
1O Sigmund Freud
cea mai importanta. În aceeasi ordine de idei anecdotica, descifrarea stiintifica a visului este celebrata de un monument. Pe locul casei de la Bellevue, undeva, pe un deal de la marginea Vienei, acolo unde Freud facuse, pe data de 24 iulie 1895, visul interpretat pentru prima data în maniera psihanalitica, se afla un obelisc pe a carui placuta scrie: "Aici i s-a dezvaluit doctorului Sigmund Freud, la 24 iulie 1895, secretul visului."
INTERPRETAREA VISELOR
Flectere si nequeo superos} Acheronta movebo
Observatie preliminara [La prima editie]
Dat fiind ca încerc aici sa fac prezentarea interpretarii viselor, nu cred ca am depasit perimetrul intereselor neuropatologiei. Caci, în fata unei examinari psihologice, visul se dovedeste primul element din cadrul seriei de formatiuni psihice anormale, serie din care mai fac parte fobiile isterice, reprezentarile obsesive si cele delirante, care, din motive practice, trebuie sa faca obiectul interesului psihiatrilor. Asa cum se va arata, visul nu poate ridica pretentii la o importanta practica asemanatoare; dar valoarea sa teoretica, paradigmatica este cu atât mai mare; daca nu vom sti sa explicam formarea viselor, ne vom stradui zadarnic sa întelegem fobiile, ideile obsedante si delirante sau sa le influentam terapeutic. Aceeasi situatie careia tema noastra îsi datoreaza importanta este responsabila si pentru lacunele lucrarii de fata. Punctele de ruptura care se gasesc din belsug în aceasta prezentare corespund, de asemenea, numeroaselor puncte de contact prin care problema formarii visului se insereaza în problemele mai cuprinzatoare ale psihopatologiei care nu au putut fi tratate aici si carora le vor fi dedicate elaborari ulterioare, daca timpul si fortele ne vor permite si daca ni se vor ivi materiale ulterioare. Particularitatile materialului pe baza caruia explic interpretarea viselor mi-au îngreunat si ele prezentarea. Din lucrare va rezulta de ce toate visele povestite în literatura,
14 Sigmund Freud
precum si cele adunate de necunoscuti nu au putut fi folosite pentru scopurile mele; nu am avut de ales decât între visele mele proprii si cele ale pacientilor pe care i-am tratat. Impedimentul în utilizarea acestui din urma material a fost faptul ca aici procesele onirice sufereau o complicare nedorita prin adaugarea caracteristicilor nevrotice. O data cu comunicarea propriilor mele vise, a trebuit sa deschid însa privirilor straine mai multe dintre intimitatile vietii mele psihice decât mi-ar fi placut si mai mult decât este de datoria unui autbr care nu este poet, ci cercetator al naturii. A fost penibil, dar inevitabil; m-am supus acestei necesitati, pentru a nu fi obligat sa renunt total la aducerea de dovezi în sprijinul datelor mele psihologice. Nu am putut rezista, desigur, tentatiei de a taia elanul indiscretilor, prin omisiuni si Isubstitutii; de câte ori s-a întâmplat asa, a fost hotarât în detrimentul scopului exemplelor folosite de mine. Pot numai sa-mi exprim speranta ca cititorii acestei lucrari sa se plaseze în dificila mea pozitie si sa fie indulgenti cu mine si, apoi, ca toate persoanele care sunt într-un fel sau altul implicate în visele comunicate sa fie dispuse sa nu tagaduiasca libertatea de gândire macar vietii onirice.
Cuvânt înainte la editia a doua Faptul ca aceasta carte gteu lizibila a avut nevoie de o a doua editie înca înainte de încheierea unui deceniu de la prima publicare nu îl datorez cercurilor de specialitate, carora ma adresam în frazele de mai sus. Colegii mei din psihiatrie nu au parut sa-si dea osteneala sa-si depaseasca uimirea pe care noua mea conceptie despre vis ar fi putut sa o trezeasca la început. Cât despre filosofii de meserie, care sunt obisnuiti sa trateze problema vietii onirintradictorie se produce visul. Ajuns aici, prezentarea mea s~ va întrerupe, caci ea va fi atins punctul în care problema Viisuluiconflueaza cu probleme mai cuprinzatoare, a caror s9lutie va fi luata în considerare în alt material. Voi face acum nu numai p trecere în revista a realizarilor unor autori mai vechi, ci si a~upra stadiului în care se afla astazi problemele visului în sti~nta, deoarece pe parcursul studiului nu voi avea prea frecv~nt prilejul sa ma întorc asupra ei. Întelegerea stiintifica a visului a realizat foarte putine, chiar în ciuda unor eforturi de mai multe mii de ani. Acest fapt este recunoscut de catrt marea majoritate a autorilor, astfel ca pare superfluu sa fat trimitere la câteva voci disparate. În scrierile pe care le VOimentiona la sfârsitul lucrarii
24 Sigmund Freud
mele se afla multe observatii incitante si o bogatie de material interesant pentru tema noastra, însa nimic sau foarte putin în ceea ce priveste natura visului sau rezolvarea definitiva a enigmelor acestuia. Înca si mai putine au trecut, desigur, în cunoasterea profanilor educati. CareI a fost, în preistoria umanitatii, conceptia popoarelor primitive despre vis si ce influenta a avut aceasta asupra formarii ideilor lor despre lume si despre suflet - iata o tema ce prezinta atât de mult interes, încât regret ca trebuie sa renunt la tratarea ei în acest context. Recomand cunoscutele scrieri ale lui Sir J. Lubbock, H. Spencer, E.B. Tylor s.a. si adaug ca putem deveni constienti de aria de influenta a acestor probleme si speculatii numai dupa ce vom rezolva sarcina pe care o avem în fata: "interpretarea viselor". Un ecou din conceptia primitiva asupra visului se afla, desigur, la baza aprecierii visului la popoarele din Antichitatea c1asica.2Ei porneau de la premisa ca visele se afla în relatie cu lumea unor fiinte supraumane în care credeau si ca ele aduc revelatii din partea zeilor si demonilor. Mai mult, lor li se impune a ideea ca visele aveau pentru visator o intentie semnificativa, anume aceea de a-i prevedea viitorul. Extraordinara variabilitate în ceea ce priveste continutul si impresia viselor facea sa fie dificila urmarirea unei conceptii unitare asupra acestora si cerea multiple diferentieri si grupari ale viselor, în functie de valoarea si de gradul în care se puteau baza pe ele. La anumiti filosofi ai Antichitatii, judecarea viselor nu era, desigur ,independenta de pozitia pe care o acordau divinatiei. 1
Acest pasaj si urmatorul
au fost adaugate
2
[Completare din 7974] Urmatoarele jita a lui Buchsenschutz (1868).
În 1914 (N. t.).
pasaje au fost realizate dupa prezentarea
Îngri-
literatura stiintifica asupra problemei viselor 25
În cele doua lucrari ale ltli Aristotel care trateaza despre vis, visul devenise deja obieafost de examenul de maturitate si totusi nu ti s-a întâmplat nimic. Astazi esti deja doctor etc. Angoasa pe care o punem pe seama visului provine deci din resturile diurne.
Materialul
si
sursele visului
331
Probele pentru aceasta explicatie, pe care le pot institui la mine si la altii, au corespuns foarte bine, chiar daca nu au fost suficient de multe. De exemplu, eu am picat examenul de medicina legala la licenta, dar niciodata acest obiect nu m-a urmarit în vis, în timp ce am fost examinat destul de des la botanica, zoologie sau chimie, examene la care m-am dus cu o teama bine justificata, dar la care am scapat de pedeapsa datorita sortii sau a examinatorului. În visele despre examenul de gimnaziu sunt examinat de regula la istorie, acolo unde eu am facut fata în mod stralucit, dar numai pentru ca amabilul meu profesor - binefacatorul cu un singur ochi dintr-un alt vis, p. 41 - nu a trecut cu vederea faptul ca în biletul de examen pe care i l-am înapoiat întrebarea din mijloc era stearsa cu unghia, ca semn ca el nu trebuie sa întârzie asupra acestei întrebari. Unul dintre pacientii mei, care a fost respins la examenul de maturitate, pe care l-a trecut mai târziu, dar care a cazut apoi la examenul de ofiter si nu a devenit ofiter, îmi relateaza ca a visat adesea despre primul examen, dar niciodata nu a visat despre ultimul. Visele despre examene pun deja interpretarii unele dificultati pe care le-am considerat mai devreme caracteristice majoritatii viselor tipice. Materialul de asociatii pe care ni-l pune la dispozitie visatorul ajunge rareori pentru interpretare. Cea mai buna întelegere a acestor vise trebuie extrasa dintr-o serie mai mare de exemple. De curând mi-a devenit clar ca enuntul: esti deja doctor etc. nu numai ca acopera o consolare, ci înseamna si un repros. Acesta ar fi sunat: esti deja prea batrân, ai înaintat atât de mult în viata si înca mai faci astfel de prostii, de copilarii. Acest amestec de auto critica si de consolare ar corespunde continutului latent al viselor despre examene. Acum nu mai este ciudat daca reprosurile din cauza "prostiei" si "copilariilor" se re-
332 Sigmund Freud
fera, în ultimele exemple analizate, la repetitia unor acte sexuale reprobabile. W. Stekel, de la care provi:qe prima interpretare a "visului despre examenul de matufiitate", apara punctul de vedere ca acesta se refera de regula la încercarea sexuala si la maturitatea sexuala. Experienta mea a putut confirma adesea acest lucru.
VI
Travaliul visului
Toate celelalte încercari de pâna acum de a rezolva problema visului se legau direct de amintirea unui continut dat, manifest al visului si s-au straduit sa obtina interpretarea visului din acest continut. Sau, renuntând la o interpretare, au încercat sa îsi fundamenteze judecata despre vis prin trimiterea la continutul acestuia. Numai noi ne raportam la o alta stare de lucruri; pentru noi, între continutul visului si rezultatele abordarii noastre se interpune un nou material psihic: continutul latent obtinut prin procedeele noastre sau gândurile visului. Din acestea din urma, si nu din continutul manifest al visului noi dezvoltam rezolvarea visului. Noua ne incumba o noua sarcina, care nu exista înainte, anume aceea de a cerceta legaturile dintre continutul manifest al visului si gândurile latente ale acestuia si de a identifica procedeele prin care, pornind de la cele din urma, se ajunge la cel dintâi. Gândurile visului si continutul visului se afla în fata noastra ca doua moduri de prezentare ale aceluiasi continut, în doua limbi diferite sau, mai bine spus, continutul visului ne apare ca o transferare a gândurilor visului într-o alta modalitate de exprimare, ale carei semne si legi de îmbinare le vom cunoaste comparând originalul cu traducerea. Gândurile visului sunt comprehensibile de îndata ce le-am trait.
334 Sigmund Freud
Continutul visului ne este dat ca într-o scriere cu ideograme, ale carei semne pot fi traduse doar în limbajul gândurilor visului. Vom fi indusi în eroare daca vom dori sa citim aceste semne dupa valoarea lor imagistica în loc de a le interpreta prin relatia lor simbolica. Sa zicem ca am în fata mea o ghicitoare figurativa (rebus): o casa, pe acoperisul careia se poate vedea o barca, apoi o litera izolata, apoi o figura care alearga, al carei cap a fost zburat etc. As putea aduce critica de a considera ca aceasta alcatuire si partile ei componente sunt fara sens. O barca nu are ce sa caute pe acoperisul unei case, si o persoana fara cap nu poate sa alerge; persoana este de altfel mai înalta decât casa si daca ansamblul ar trebui sa reprezinte un peisaj, literele nu se integreaza, dat fiind ca ele nu apar niciodata în natura. Aprecierea corecta a rebusului rezulta numai daca nu ridic astfel de pretentii în fata întregului si particularitatilor acestuia, ci ma straduiesc sa înlocuiesc fiecare imagine cu o silaba sau un cuvânt, care pot fi reprezentate de acea imagine, datorita unei relatii oarecare. Cuvintele alcatuite astfel nu mai sunt fara sens, ci din ele poate sa rezulte creatia poetica cea mai frumoasa si mai plina de semnificatii. Visul este o astfel de ghicitoare figurativa si predecesorii nostri pe tarâmul interpretarii viselor au facut greseala de a privi rebusul ca o compozitie simbolica. Ca atare, el pare fara sens si fara valoare.
A
Travaliul de condensare
Primul lucru care îi devine clar cercetatorului care compara continutul cu gândurile visului este ca aici se efectueaza un mare travaliu de condensare. Visul este lapidar, sarac, laconic, în comparatie cu cuprinderea si bogatia gândurilor visului. Scris pe hârtie, visul umple doar o jumatate de pagina; analiza în care sunt continute gândurile visului are nevoie de sase, opt sau de douasprezece ori mai multa hârtie. Relatia este variabila pentru diferite vise; ea nu îsi modifica niciodata sensul, în masura în care am putut controla eu. De regula, este sub apreciata masura în care are loc compresia, considerându-se ca gândurile visului aduse la lumina sunt chiar materialul complet al acestuia, în timp ce continuarea travaliului de interpretare poate dezvalui noi gânduri, ascunse în spatele visului. Trebuie sa spunem chiar ca de fapt nu suntem niciodata siguri ca am interpretat pe deplin un vis; chiar atunci când dezlegarea ni se pare satisfacatoare si fara lacune, ramâne posibil sa mai existe un alt sens, în acelasi vis. În sens strict, procentul de condensare nu poate fi determinat. Am putea aduce o obiectie ideii ca marea disproportie dintre continutul visului si gândurile visului comporta o larga implicare a procesului de condensare a materialului psihic la formarea visului. La prima vedere, aceasta obiectie pare plauzibila. Avem deja atât de des impresia ca am visat foarte mult toata noaptea si ca am uitat apoi cea mai mare parte a viselor. Visul pe care ni-l amintim la trezire ar fi deci un
336 Sigmund Freud
simplu rest al întregului travaliu oniric; daca am putea sa ni-l amintim complet, ar putea fi la fel de extins ca si gândurile visului. În aceasta privinta un Singur lucru este sigur: nu trebuie sa ne îndoim ca un vis est~ reprodus cel mai fidel atunci când cautam sa ni-l amintim imediat dupa trezire si ca amintirea lui devine din ce în ce mai lacunara spre seara. Pe de alta parte, se poate recunoaste ca senzatia ca am visat mult mai mult decât putem reproduce se bazeaza foarte des pe o iluzie a carei origine o vom explica ulterior. Ipoteza unei condensari în travaliul visului nu este de altfel atinsa de posibilitatea uitarii viselor, caci este demonstrata prin numarul de reprezentari care tin de diferitele parti ale visului care s-au pastrat. Daca într-adevar amintirea a pierdut o mare parte a visului, acest fapt poate ca ne-~ împiedicat pur si simplu accesul catre o noua serie de gânduri onirice. Nu se poate justifica în niciun fel asteptarea ,conform careia partile de vis care au disparut s-ar fi referit si ele la acele gânduri pe care le cunoastem deja din analiza celor ramase.! Fata de abundenta de asoqiatii pe care le aduce analiza fiecarui element din continutul visului, la multi cititori se va activa îndoiala principiala daca putem socoti drept gânduri ale visului tot ceea ce ne vine în minte retroactiv la analiza, adica îndoiala ca avem dteptul sa presupunem ca toate aceste gânduri ar fi fost active înca din timpul somnului si ca au contribuit la formarea visului. Nu cumva în timpul analizei iau fiinta noi asociaW de gânduri, care nu au participat la formarea visului? Pot sa ma alatur acestei îndoieli doar cu o conditie. Este ce-i dJiept corect ca anumite asociatii de gânduri iau nastere abia .în timpul analizei; dar de fie1
[Completare din 7974] Indicatii despre Condensarea în vis se afla la numerosi autori. Du Prel spune undeva ca este absolut sigur ca a avut loc un proces de condensare a seriei de reprezentari.
Travaliul visului 337
care data ne putem convinge ca astfel de noi legaturi se stabilesc doar între gânduri care sunt deja legate într-un alt mod în gândurile onirice; noile legaturi sunt linii secundare, scurtcircuite posibile datorita existentei unor alte cai de legatura, mai profunde. Pentru abundenta de gânduri descoperite de analiza trebuie sa spunem ca ele erau deja active la formarea visului, caci, elaborând un lant de altfel de gânduri care par fara legatura cu formarea visului, ne lovim brusc de un gând care, reprezentat în continutul visului, este indispensabil interpretarii si totusi nu era accesibil altfel decât prin acel lant de gânduri. A se compara aici cu visul despre monografia botanica; chiar daca eu nu am comunicat analiza sa complet, el pare rezultatul unui uimitor travaliul de condensare. Cum trebuie sa ne reprezentam atunci starea psihica din timpul somnului care preceda visele? Gândurile visului subzista toate, unul lânga altul, se succed sau sunt construite mai multe rationamente simultan, pornind de la centre diferite, urmând apoi sa conflueze? Sunt de parere ca nimic nu ne obliga sa ne facem o reprezentare plastica despre starea psihica din jurul formarii visului. Sa nu uitam ca este vorba despre o gândire inconstienta si ca procesul ar putea fi cu usurinta altul decât cel pe care îl percepem în noi, la o examinare retroactiva, acompaniata de constiinta. Se mentine însa nezdruncinat faptul ca formarea visului se bazeaza pe o condensare. Cum are loc aceasta condensare? Daca afirmam ca, din gândurile onirice create, foarte putine intra în vis, printr-unul dintre elementele lui reprezentative, trebuie sa tragem concluzia ca procesul de condensare are loc pe calea eliminarii, caci visul nu ar fi o traducere fidela sau o proiectie punct cu punct a gândurilor visului, ci o redare a lor foarte incompleta si lacunara. Aceasta perspectiva este, asa cum vom afla curând, una foarte defectuoasa.
338 Sigmund Freud
Totusi, sa mergem mai întâi pe aceasta pista si sa ne întrebam mai departe: daca numai unele elemente din gândurile visului ajung în continutul visului, ce conditii determina alegerea acestora? Pentru a ajunge la o concluzie în aceasta problema, sa ne îndreptam atentia acum asupra elementelor continutului visului care îndeplinesc deja conditiile cerute. Pentru aceasta cercetare, cel mai avantajos material este un vis la formarea caruia a contribuit o condensare deosebit de puternica. Aleg
I Visul despre monografia botanica
comunicat la p. 214 si urm. CONTINUTUL VISULUI: Am scris o monografie despre o specie de plante (ramasa nedeterminata). Cartea se afla în fata mea, o rasfoiesc si dau peste o plansa în culori. De exemplar este atasat un specimen uscat al plantei.
Cel mai batator la ochi dintre elementele acestui vis este monografia botanica. Aceasta provine din impresiile din ziua visului; într-o vitrina vazusem într-adevar o monografie despre specia "ciclame". Din continutul visului lipseste mentionarea acestei specii; ramân numai monografia si relatia ei cu botanica. "Monografia botanica" dovedeste imediat o legatura cu lucrarea despre cocaina, pe care am scris-o odata; de la cocaina porneste o conexiune de gânduri, pe de o parte, cu scrierea comemorativa si cu anumite evenimente dintr-un laborator universitar si, pe de alta parte, cu prietenul meu, oftalmologul dr Kanigstein, care a avut partea sa în valorificarea cocainei. De persoana doctorului K. se leaga mai departe amintirea unei conversatii întrerupte, pe care am avut-o cu el cu o seara înainte si multiplele mele gânduri despre re-
Travaliul visului
339
compensa pentru prestatiile medicale între colegi. Aceasta conversatie este deci adevaratul stimul al visului; monografia despre cidame este si ea.o impresie actuala, dar de natura indiferenta; asa cum vad eu, "monografia botanica" din vis se dovedeste un numitor comun între cele doua întâmplari ale zilei, preluata neschimbata de impresia indiferenta si conectata de traire a semnificativa din punct de vedere psihic, prin legaturi asociative abundente. Dar nu numai reprezentarea compusa "monografie botanica", ci si fiecare dintre elementele ei "monografie" si "botanica", separate, merg, prin multiple legaturi, mult mai profund în hatisul gândurilor visului. De "botanic" tin amintirile legate de persoana profesorului Gartner, de sotia sa înfloritoare, de pacienta mea care se numeste Flora si de doamna despre care am spus povestea (tU florile uitate. Gartner duce din nou la laborator si la conversatia cu Kanigstein; în aceeasi conversatie are loc si mentionarea celor doua paciente. De la doamna cu florile se deschide o cale cogitativa catre florile preferate ale sotiei mele, cale al carei capat consta în titlul monografiei vazute în treaqat în timpul zilei. În plus, botanic aminteste de o perioada din gimnaziu si de un examen de la universitate si o noua tema, atinsa în acea conversatie, tema preferintelor mele se atClseazaaici, prin mijlocirea anghinarei, numita în gluma floarea mea preferata, de lantul de gânduri care au pornit de la florile uitate. În spatele "anghinarei" se ascund, pe de o part:e, amintirea Italiei si, pe de alta parte, o scena din copilarie,: prin care am inaugurat relatiile mele cu cartile, care de atunci au devenit intime. Botanic este deci un adevarat punct nodal, în care se întâlnesc multiple rationamente importate pemtru vis, care, asa cum pot asigura, au fost aduse pe buna dreptate în legatura unele cu altele în acea conversatie. Ne aflam aici în mijlocul unei fabrici de gânduri, în care, ca în cClpodopera lui Weber
340 Sigmund Freud
"Talpigul, singur, mii de ite-agita, Suveica fuge-n sus si jos usor, Curg nevazute firele în zbor, Si mii de noduri ies dintr-o lovita."z În vis, monografie se bazeaza din nou pe doua teme, pe unilateralitatea studiilor mele si pe costul ridicat al placerilor mele. Din aceasta prima cercetare obtinem impresia ca elementele "botanic" si "monografie" au fost acceptate în continutul visului pentru ca ele pot indica cele mai bogate contacte cu cele mai multe gânduri ale visului, deci deoarece ele reprezinta puncte nodale în care se întâlnesc foarte multe dintre gândurile visului, pentru ca ele sunt polisemantice în raport cu interpretarea visului. Putem sa exprimam si altfel aceasta stare de fapt care sta la baza explicati ei si sa spunem apoi: fiecare dintre elementele continutului visului se dovedeste supradeterminat, aparând de mai multe ori în gândurile visului. Vom afla mai multe daca verificam si celelalte parti componente ale visului în ceea ce priveste prezenta lor din gândurile visului. Plansa colorata pe care o desfasor duce la o noua tema, anume critica pe care colegii o fac lucrarilor mele si la una dintre placerile mele care au aparut deja în vis si, în plus, la o amintire din copilarie, în care eu rup foile dintr-o carte cu planse colorate. Exemplarul de planta uscata provine dintr-o întâmplare din gimnaziu cu un ierbar si evidentiaza în mod special aceasta amintire. Vad deci ce fel de legatura exista între continutul visului si gândurile visului: nu numai ca elementele visului sunt multiplu determinate de gândurile visului, ci elementele individuale ale visului sunt 2
Goethe, Faust, partea 1, scena 4, ed. cit. (N. t.).
Travaliul visului 341
reprezentate si în vis prin mai multe elemente. De la un element al visului, calea asociativa duce la mai multe gânduri ale visului, de la un gând al visului la mai multe elemente ale visului. Astfel, visul nu este format din elemente individuale ale gândului visului sau dintr-un grup de astfel de elemente ce au reprezentari individuale, abreviate, în continutul visului, asa cum o populatie îsi alege reprezentantii, ci întreaga cantitate de gânduri ale visului sufera o anumita prelucrare, dupa care cele mai bune si mai bine sustinute elemente se ridica pentru a intra în continutul visului, analog întru câtva alegerii prin liste de scrutin. Indiferent care este visul pe care îl supun unei asemenea descompuneri, gasesc întotdeauna aceleasi principii, anume ca elementele visului sunt formate din întreaga masa a gândurilor visului si ca fiecare dintre ele pare a fi multiplu determinat în raport cu gândurile visului. Nu este, desigur, inutil sa demonstrez aceasta relatie dintre continutul si gândurile visului asupra unui nou exemplu, care se distinge printr-o deosebit de artistica întretesere a relatiilor reciproce. Visul provine de la un pacient pe care îl tratez din cauza unei c1austrofobii. Va rezulta în curând de ce am ales pentru aceasta realizare onirica exceptional de spirituala titlul de:
II IIUn vis frumos" Într-o companie numeroasaI el merge pe strada XI în care se afla un han modest (ceea ce nu este corect). În spatiile acestuia se joaca teatru; el este când publiCI când actor. În final a trebuit sa-si schimbe hainele pentru a reveni în oras. O parte din persoane au fost conduse în camerele de la parter si
342 Sigmund Freud
o alta parte din oameni au fost condusi la primul etaj. Apoi se isca cearta. Cei de sus se mâniat,a ca cei de jos nu sunt gata} astfel ca ei nu pot sa coboare. Fratele sau este sus} el este jos si el se înfurie pe frate} din pricinii ca îi preseaza atâta. (Aceasta parte este neclara.) În plus} la venire era deja hotarât si împartit cine trebuia sa mearga sus si cine trebuia sa mearga jos. Apoi} el merge singur pe strada în panta X spre oras si merge atât de greu} atât de anevoie} încât nici nu se misca de pe loc. Un domn mai în vârsta i se asociaza si începe sa spuna necuviinte despre regele Italiei. Ajuns în vârful pantei} el merge mult mai usor.
Greutatile la urcare erau atât de clare, încât dupa trezire s-a îndoit o clipa daca a fost vis sau realitate. Conform continutului manifest, nu am avea de ce sa laudam acest vis. În ciuda regulii, voi începe interpretarea cu o parte care a fost desemnata de visator ca fiind cea mai limpede. Dificultatea visata si probabil resimtita în vis, urcarea anevoioasa în conditii de dispnee, este unul dintre simptomele pe care pacientul l-a manifestat într-adevar în urma cu câtiva ani si a fost pusa atunci, coroborata cu alte manifestari, pe seama unei tuberculoze (probabil simulata isteric). Cunoastem deja, din visele de exhibitie, aceasta senzatie particulara visului, de inm.ibitie în mers, si aici gasim din nou ca ea este folosita ca un material aflat mereu la dispozitie în scopurile oricarei alte prezentari. Partea din continutul visului care descrie cum urcarea a fost la început grea si cum la sfârsit a fost usoara mi-a amintit la povestirea visului de magnifica introducere a lui Sappho de AIphonse Daudet. Acolo, un tânar îsi poarta iubita în sus pe scari, la început ca pe o pana; dar pe masura ce urca, atârna tot mai greu în bratele lui si aceasta scena este pilduitoare pentru desfasurarea relatiei, prin a carei descriere Daudet doreste sa atraga atentia tinerilor sa nu iroseasca o
Travaliul visului 343
înclinatie serioasa pe fete de origine sociala joasa si cu un trecut îndoielnic.3 Desi sti~m ca de curând pacientul meu întretinuse si întrerupsese O relatie amoroasa cu o doamna de la teatru, nu ma asteptam totusi sa îmi gasesc justificate ideile de interpretare. În Sappho lucrurile se petreceau invers fata de vis; în acesta din urma urcarea era la început grea si apoi devenea usoara; în roman îi servea simbolismului numai daca ceea ce la început fusese luat usor se dovedea la sfârsit o povara grea. Spre uimirea mea, pacientul a observat ca interpretarea SEt acorda foarte bine cu continutul piesei pe care o vazuse la teatru în seara din ajun. Piesa se numea În jurul Vienei si trata despre viata unei fete care, la început respectabila, devine demimondena, leaga relatii cu persoane sus-puse, "urcând astfel scara", dar în final"decade" din ce în ce mai mult. Piesa i-a amintit si de o alta, jucata în urma cu mai multi ani, care purta titlul Din treapta în treapta, pe afisul careia se putea vedea o scara, formata din mai multe trepte. Acum restul interpretarii. Pe strada X a locuit actrita cu care el întretinuse ultima relatie, foarte apropiata. Pe aceasta strada nu se afla niciun han. Numai atunci când, de dragul doamnei, a petrecut în Viena o parte din vara, a tras într-un mic hotel din apropiere. Când a parasit hotelul, el i-a spus vizitiului: Sunt fericit ca cel putin nu m-am ales cu insecte! (Înca una dintre fobiile sale.) Vizitiul i-a raspuns: Cum poate cineva sa traga aici! Acesta nu este un hotel, de fapt nu e decât un han. De han se leaga imediat în mintea lui amintirea unui citat:
3
[Completare din 1911] Spre aprecierea acestei prezentari a scriitorului, sa ne gândim la semnificatia viselor cu scari, comunicata la sectiunea despre simbolistica.
344 Sigmund Freud
"La un han malcom, Am fost un tânar oaspe." Hanul din poezia lui Uhlandeste însa un mar. Un al doilea citat continua aceleasi rationament: FAUST: dansând cu tata: Avui un vis într-adevar Frumos: parca vedeam un mar; Pe creanga, doua mere grele Sclipeau; ·m-am catarat spre ele. FRUMOASA: Da, merele va umplu visul De mult,de când cu paradisul. Ma bucur mult ca e asa, Caci am si eu livada mea.4 Nu este posibila nici cea mai mica îndoiala asupra a ceea ce vor sa însemne marul si merele. Un sân frumos se afla printre farmecele prin care actrita îl atragea pe visatorul meu. Dupa contextul analizei, am avut toate motivele sa presupunem ca visul se refera la o . In transformarea pe care o sufera un gând pâna la imaginea vizuala se manifesta o cap1acitatedeosebita a visatorului, capacitate de care analistul se apropie destul de rar,ghicind astfel ca el este chiar multumit daca visatorul - creatorul acestor reprezentari - îi da semnificatia unor astfel de reprezentari, printr-o intuitie" (N. t.). 65 "Unter die Haube kommen" -
(N. t.).
expresie colocviala germana pentru "a se marita"
426 Sigmund Freud
fi vrut sa nu fi spus ca cele doUa parti laterale atârnau în jos. Eu sunt prea sigur de cele auziite pentru a ma lasa indus în eroare si ma tin tare pe pozitie. Ea tace o clipa si gaseste apoi curajul sa întrebe ce înseamn~ ca la sotul ei un testicul sta mai jos decât celalalt sau dacala toti barbatii este asa. Astfel a fost explicat acest detaliu citldat al paIariei si întreaga explicatie a fost acceptata de ea. Cunosteam deja de mult simbolul paIariei, când pacienta mi-a comunicat visul. Alte cazuri, mai putin transparente, m-au facut sa ma întreb daca palaria nu poate fi si un simbol al organului sexual feminin.66 2 Micutul este organul genital a fi calcat de un vehicul este un simbol al actului sexual [1911J (Un alt vis al aceleiaSi paciente agorafobice) Mama ei o goneste pe fiica ei cea mica, pentru ca ea trebuie sa mearga singura. Ea caIatoreste apoi împreuna cu mama ei în tren si o vede pe micuta ei merg4nd pe sine, astfel ca este calcata. Se aud oasele trosnind (aici apare un sentiment de disconfort, dar nu o groaza reala). Apoi ea se uita de la fereastra vagonului daca nu se vad în spate parti ale (.:orpului.Apoi îi reproseaza mamei ei ca a lasat-o pe micuta sa mearga singura. ANALIZA: Nu este usor de dat o interpretare completa a visului. El provine dintr-un ciclU de vise si poate fi înteles numai în contextul acestora. Nu este usor nici sa izolam sufi66
[Completare din 7977] A se compara un. astfel de exemplu cu cele comunicate de Kirchgraber (1912). Stekel (1909, 475) povesteste un vis În care palaria cu o pana cazuta În mijloc simbolizeaza un barbat impotent.
Travaliul visului 427
cient materialul necesar pentru stabilirea simbolisticii. Bolnava crede mai întâi ca drumul cu trenul se poate interpreta istoric, ca o aluzie la o calatorie de întoarcere de la un sanatoriu de boli nervoase, de directorul caruia ea se îndragostise, desigur. Mama ei a luat-o de acolo, medicul a aparut la gara si, în semn de despartire, i-a daruit un buchet de flori; îi era neplacut ca mama a trebuit sa fie martora la acest omagiu. Aici apare deci mama ca persoana care tulbura încercarile ei amoroase, mama careia i-a revenit cu adevarat rolul femeii de fier în timpul copilariei ei. Urmatoarea asociatie se leaga de fraza: ea se uita daca nu se vad din spate parti ale corpului. În fatada visului, ar trebui desigur sa se gândeasca la partile corpului fiicei calcate si zdrobite. Asociatia indica însa în cu totul alta directie. Ea îsi aminteste ca îl vazuse o data pe tatal ei în baie, gol, din spate, ajunge sa vorbeasca despre diferentele între sexe si releva ca la barbat organele genitale se pot vedea si din spate, dar la femeie nu. În acest context, ea interpreteaza singura ca micuta este organul genital, micuta ei (are o fiica de patru ani) este propriul ei organ genital. Ea îi reproseaza mamei ca i-a pretins sa traiasca de parca nu ar avea organe genitale si regaseste acest repros în propozitia introductiva a visului: mama o gonea pe micuta ei, pentru ca ea trebuia sa mearga singura. În fantasma ei, a merge singura pe strada înseamna a nu avea barbat, a nu avea relatii sexuale (coire= a merge împreuna -lat.) si aceasta nu îi place. Dupa toate datele fumizate de ea, suferise cu adevarat în copilarie de gelozia mamei din cauza preferintei pe care i-o arata tatal. Interpretarea mai profunda a acestui vis rezulta dintr-un alt vis din aceeasi noapte, în care ea se identifica cu fratele ei. Ea fusese într-adevar o fetita baietoasa si auzise adesea ca ar fi trebuit sa fie baiat. La aceasta identificare cu fratele a devenit deosebit de clar ca "micutul" înseamna organul genital. Mama îl (o) ameninta cu castrarea, care nu poate fi nimic altceva de-
428 Sigmund Freud
cât pedeapsa pentru jocul cu rplembrul si astfel identificarea arata ca ea însasi se masturbase în copilarie, ceea ce, conform amintirilor ei de pâna acum, O facuse numai fratele ei. Dupa datele acestui al doilea vis, ea tirebuie sa fi dobândit timpuriu o cunoastere a organului sexua.l masculin, pe care a pierdut-o ulterior. Apoi, al doilea vis indirintavisului, pâna la originea ei, pe terenul Inc, si am descompus raporturile sale cu resturile zilei, care, la rândullor, pOt sa fie dorinte sau miscari psihice de orice alta natura sau pur si simplu impresii recente. Am facut astfel loc pentru pretentiile care s-ar putea ridica în favoarea semnificatiei creatoare de vis a travaliului gândirii vigile în toata multiplicitatea ei. Nu ar fi imposibil ca, pe baza rationamentului nostru) sa explicam chiar acele cazuri extreme în care visuC contitlUator al travaliului diurn, sa duca la bun sfârsit o sarcinainerezolvata în stare de veghe. Avem nevoie de un exemplu ide o astfel de natura, pentru ca
Despre psihologia proceselor onirice 645
prin analiza acestuia sa descoperim sursa de dorinte infantile sau refulate, al carei aport q întarit cu atâta succes eforturile activitatii preconstiente. Ne-am apropiat oare vreun pic de rezolvarea enigmei de ce în somn inconstientul nu poate oferi altceva decât forta mdtrice catre împlinirea unei dorinte? Raspunsul la aceasta în~rebare trebuie sa arunce o lumina asupra naturii psihice a' dorintei; el trebuie sa fie dat pe baza schemei aparatului p$ihic. Nu ne îndoim ca si acest aparat si-a atins completitudinea de astazi numai pe calea unei iîndelungi dezvoltari. Sa încercam sa îl transpunem într-un stadiu anterior al capacitatii sale de functionare. Ipoteze care tr~buie întemeiate altfel ne spun ca aparatul a urmat mai întâi tendinta de a se pastra cât mai lipsit de excitatie si, de aceea, iîn prima sa structura a preluat schema aparatului reflex, care:a permis descarcare a imediata, pe caile motorii, a unei excit~tii sensibile venite din afara. Însa necesitatile vietii au tulburat aceasta functie simpla; ei îi datoreaza aparatul impulsul catre o structurare urmatoare. Necesitatile vietii au ajuns mai întâi la el în forma trebuintei corporale. Excitatia impusa de trebuinta interna îsi va cauta o descarcare în motilitate, pe care o putem numi "alterare interna" sau "expresie a emotiei". Copilul flamând va tipa sau se va zbate neajutorat. Situatia'ramâne însa neschimbata, caci excitatia care porneste de la trebuinta interna nu corespunde unei forte care loveste momentan, ci unei forte care actioneaza continuu. O schimbare lm poate interveni decât atunci când, pe anumite cai - la copil, prin ajutor din partea altor persoane - se face experient~ trairii de satisfacere, care suspenda excitatia interna. O pairte esentiala din aceasta traire este aparitia unei anumite percep eri (perceptia hranei în exemplul nostru), a carei imagine mnezica va fi de acum înainte asociata cu urma mneziqa a excitatiei trebuintei. Când aceasta trebuinta apare data viitoare, va rezulta, gratie lega-
IH
646 Sigmund Freud
turii psihice, o excitatie psih~ca ce doreste sa reinvesteasca imaginea mnezica a acelei peJ('ceptiisi sa evoce astfel perceptia însasi, deci sa restabileasca, de fapt situatia primei satisfaceri. O astfel de excitatie estelceea ce numim o dorinta; reaparitia perceptiei este împlinir~a dorintei si întreaga investitie a perceptiei de catre excitatia trebuintei este cel mai scurt drum catre împlinirea dorint~i. Nimic nu ne împiedica sa facem ipoteza unei stari primitive a aparatului psihic în care aceasta cale este astfel strabatUta, iar dorinta sfârseste printr-o halucinatie. Aceasta prima ac~ivitate psihica are deci scopul unei identitati de perceptie, anume repetarea acelei perceptii legate de satisfacerea trebuinteh O experienta amara de viata trebuie sa fi modificat aceasta activitate de gândire primHiva într-una intentionata, secundara. Obtinerea identitati~ de perceptie în interiorul aparatului pe calea scurta regresira nu are în alta parte aceleasi urmari pe care le are investir~a din exterior a aceleiasi perceptii. Satisfacerea nu apare, tI[ebuinta persista. Pentru a echivala investitia interna cu cea,externa, aceasta trebuie sa fie pastrata neîntrerupt, asa cum iseîntâmpla cu adevarat în psihozele halucinatorii si în fan~eziile de foame, care îsi epuizeaza activitatea psihica în m\?ntinerea obiectului dorit. Pentru a ajunge la o folosire eficienta a fortei psihice, este necesar sa retinem întreaga r~gresie, astfel ca ea sa nu depaseasca imaginea mnezica si s~ nu caute de aici alte cai care duc în final la producerea dotitei identitati cu lumea externa.29 Aceasta inhibitie, ca si ~eea ce decurge din ea, anume deviatia excitatiei, intra în sartina unui al doilea sistem, care domina motilitatea voluntar~, adica în care, pentru prima oara, motilitate a este folosita !în scopurile amintite mai îna29
[Completare din 1919] Cu alte cuvinte::este "verificari a realitatii".
recunoscuta
necesitatea
instalarii unei
Despre psihologia proceselor onirice 647
inte. Însa întreaga activitate
