Sezonul Pasiunilor Sarah MacLean

%,.*

Snnn

.

Pentru Lisa, care'a crezut

Pentru Eric, care-mi aminte$te cd iubirea e adevdrata... de;i bdrbayii nu se implicd atdt de mult pe cAt mi-ar pldcea sd cred gi Pentru femeile din viala mea, care se vor regdsi tn aceste pagini

r;*

cr,&

8rofog Ianuarie 7815 Domeniul Blackmoor,

Essex,

Anglia

Ploaia cidea neintrerupt pe stAncile lucioase ce marcau hotarul comitatului Essex, marginit de faleze abrupte, de care se spirgeau valurile reci ale mirii. Calul lui pigea cu teami, striduindu-se, din risputeri, si se menlini in picioare. in mod normal, o astfel de spaimi il irita pe stipAn, iar animalul ar fi fost vindut sau dat pe mina micelarului, dar azi, pietrele alunecoase il ficeau gi pe el in egali misuri de precaut. Nu plinuise si facd acea cilitorie tocmai atunci, dar unele lucruri nu pot agtepta. Primise vorbi, printr-un mesager, chiar in acea dimineafi. Erau vegti rele, dAndu-i de gindit ci planul pe care-l ticluise era pe cale si fie compromis. Cineva era decis si distrugi totul... iar acel cineva trebuia oprit. Ficuse tot posibilul si pistreze taina. Dar, cine gtie cum, contele descoperise totul. De fapt, nu chiar totul. El nu gtia cit db strins legat rtra domeniul siu de intregul plan. $i stragnici strprizd,ar fi fost asta pentru el! Abia a$tepta si vadi expresia de goc de pe chipul contelui. Ei, da, doar pentru aga ceva gi meritase si faci acea cilltorie mizerabili prin ploaia blestemati. igi indrepti privirea spre ocean, unde o corabie era ancorati, rru departe de aceste f.aleze mohorXte din Essexshire. La vreo treizcci de metri inaintea sa, poteca se bifurca. Cirarea din stAnga cobora brusc spre mare, fiind prea primejdioasi pentru un cal gi ,rbia suficient de largi pentru un om. in dreapta, drumul gerpuia de-a lungul stAncilor gi, nu departe de riscruce, oferea un loc per[ect pentru oricine ar fi fost interesat si priveasci evenimentele elcsfAgurate dedesubt. Acolo avea si-gi incolteasci prada.

Sarah MacLean Descileci inaintea rispAntiei gi-gi continui mersul pe jos, lein urmi. Astfel, avantajul surprizei avea si fie al lui pe deplin. Mergea sigur pe el, mAnat de instinct. $tia fiecare bucilici din aceste faleze, cici le stribituse de sute de ori. Ele ofereau acoperirea perfecti pentru fapta pe care voia s-o sivArgeasci, locul ideal de intAlnire pentru tovarigii sii gi, bizard coincidentS, locul perfect pentru a te descotorosi de cineva. Intr-un final, contele ficuse totugi o gregeali. $i acum urma si pliteascd. sAndu-gi calul

Capitofuf

t

Aprilie 18L5 Londra', Anglia

- Au! M-ai injunghiat! Ducesa de Worthington nu-gi lui insi ochii de la ac. Poate o si te inveli minte gi si nu te mai falai atat cAnd egti pe mAna croitoresei, guieri ea, arunc6.ndu-i o privire piezigi ce-

-

lui mai tAnir vlistar al siu. Pe deasupra, mi indoiesc ci Madame Fernaud te-ar fi ,,injunghiat". Lady Alexandra Stafford, singura fiici a ducelui gi a ducesei de Worthington, scoase un oftat gi-gi didu ochii peste cap. Cu un gest energic, igi freci punctul din talie care purta urma acului celei mai bune croitorese din Londra. - Poate nu chiar m-a injunghiat, dar, in ortce.caz, m-a r6nit. in fap lipsei totale de reactie din partea mamei sale gi a imperturbabilei modiste, AIex ridici din umeri gi murmurd: Oricum, nu pricep de ce trebuie sd indur eu proba asta. Ducesa continui s5-gi faci de lucru cu acul ei. - Alexandra, sunt o multime de tinere care gi-ar asuma cu drag pozi\ia ta, stAnd pe platforma aceea gi ,,indurind" si probeze aceasti rochie. - Ag putea invita pe una dintre ele si-mi ia locul? - Nu! AIex gtia ci ducea o biUlie dinainte pierduti. - Nici nu-mi imaginam. Ducesa de Worthington agteptase gaptesprezece ani ca fiica ei si fie, in sfArgit, introdusi in vArtejul social al sezonului de baluri londonez. Timp de trei ani, cursurile'zilnice ale Alexandrei fuseseri scurtate, spre a lisa loc unor ore de sfaturi practice ridicole,

Sarah MacLean menite si faci din ea o oferti tentanti pentru acei birbati necisitorifi considerali de mama ei ,,partide stragnice" - altfel spus, nobili, bogali gi total imbecili. Alex dedicase mult timp orarului riguros impus de mama gi de guvernanta ei pentru a-i reprima toate micile ,,capricii", adici orice lucru de care cineva inzestrat cu un dram de inteligenli s-ar fi simlit interesat. De la ,,Atitudine gi pozitie", o jumdtate de ori chinuitoare meniti s-o determine pe fati s5-gi lini spatele perfect drept gi barbia indreptati spre interlocutor, Ia ,,Conversatie corespunzitoare", o sesiune teatrald., ficuti anume pentru a o ajuta pe Alex si gtie ce trebuie gi ce nu trebuie si spuni divergilor barbagi intAlnili in decursul primului ei sezorr, gi pini la ,,Subtilitifile dansului", materie unde studia cadril, vals, cotilion gi orice alt dans ce i-ar fi putut da ocazia de a incerca ,, sd pari gratioasi gi drigufi", in timp ce practica tot ce invitase despre conversatia corespunzitoare, lectiile erau, din punctul de vedere al fetei, o totali pierdere de vreme. Din nefericire, nici mdcar armata lui Napoleon mirgaluind prin saloanele conacului Worthington n-ar fi putut s-o abati pe mama ei de Ia hotirArea de a-gi mdrita fiica - gi, chiar intr-un asemer:,ea caz, pe Alex n-ar fi mirat-o daci ducesa l-ar fi intrebat mai intAi, inainte de a se preda, pe vreun cipitan din garda impiratului de genealogia gi mogtenirea acestuia. La urma urmei, un mariaj atent plSnuit era mai important decAt chestiunile de stat. Dar lecfiile o invitaseri pe AIex cAteva dintre regulile aristocraliei londoneze. Trebuia; si te prefaci interesati atunci cAnd birbagii te bombardau cu detalii plictisitoare despre cai, vAnitoare gi ei ingigi. Nu trebuia: si dai dovadi de vreun semn de inteligenfi. Evident, asta ar fi alungat gentlemenii eligibili. De asemenea, era indicat se te ablii a mai sugera ci unii barbap ar putea ciuta o femeie care sI gtie diferenla dintre greaci gi latini. in special aceasti remarci o aducea pe guvernantd in pragul isteriei. Firi si se gAndeasci la consecinte, Alex scoase un oftat profund, resemnat. Imediat, primi o impunsituri de ac in spate.

-Au!

Sezonufyasiunihr Madame Fernaud era, poate, considerati cea mai renumiti croitoreasi din Anglia, dar AIex gtia ea mai bine. in mod clar, acea fran\rzoaici ducea un rizboi ticut impotriva inamicilor sii britanici, aplicAndu-le fecioarelor londoneze impunsituri fatale. Aceasta era proba finali pentru cea mai importanti dintre noile rochii ale Alexandrei - rochia pe care avea s-o poarte la primul ei bal, Ia Almack, peste mai pulin de-o sAptimAni. O aparitie la Almack era esentiali pentru orice debutanti in lumea buni. Aici,,cei mai venerali aristocragi ai Londrei - numiti, colectiv, inalta societate - igi delectau privirile cu cele mai proas. pete fele noi ale sezonului. ,,Ca vitele latdrg", se gindi Alex gi surAse discret, amuzati. Comparalia era prea nimeriti. Desigur, majoritatea celorlalte fete care aveau si i se aliture la bal visaseri la acel moment toati viala lor. Dar, vai, gusturile lor nu se potriveau deloc cu ale ei! Cineva igi drese vocea Ia intrarea in salon, gi Alex, atenti si nu migte prea tare ca nu cumva si fie iar intepati, igi intoarse case pul, privind-o pe Eliza, camerista ducesei. - Scuzafi-mi, Excelenti, se adresi Eliza ducesei, ficAnd o plecdciune. LadyAlexandraare oaspefi... Lady Eleanor gi LadyVivian se afli in salonul de la parter. - Mullumescu-Ji, Doamne, sunt salvati! gopti Alexandra gi-i adresi o privire rugitoare mamei sale. Te rog! Stau aici de-o veSniciel Rochia asta e deja perfecta! Madame Fernaud se dddu cAfiva pagi in spate 9i vorbi, pentru prima oari: - Perfect e cuvAntul potrivit, mademoiselle. Se risuci spre ducesi gi exclami: Et voila! Excelenfi... fata e o splendoare... nu crede!i? AIex se agili de aceasti afirmafie. - Rochia e o capodoperS, mami. Cred ci, dupi un asemenea tur de for)d, n-ar trebui sd ne mai batem capul, nu? Ducesa, perfeclionisti pAni in virful picioarelor, se ridici gi pigi lent, in jurul fiicei sale, examinAnd cu ochi critic cusiturile gi alte detalii. Dupi un timp care fetei i se piru o eternitate, ridici privirea; intAlnind-o pe a Alexandrei. - Egti adorabili, Alexandra. Vei face furori la acest bal!

10 11

Sezonu(yasiunifor

Sarah MacLean AIex inlelese ci triumfase. Chipul ii fu inseninat de un zAmbet larg. - Cu o mami ca tine, cum ar putea fi altfel? Ducesa chicoti in fafa acestei lingugeli. - Exagerezi, Alexandra. Du-te de aici! Alex bitu din palme gi siri de pe platforma pe care stituse pAnd atunci, aruncAndu-se in brafele mamei 9i sirutAnd-o, zgomotos, pe obraz. - Mulgumesc, mami! Apoi ligni spre u.5i, aruncAnd peste umir: Merci, Madame Fernaud! Rochia e superbi! Oui, c'est magnifique!Vi multumesc! in spatele ei, Excelenta Sa vorbi ca pentru sine: - Ce mi fac eu cu fata asta? Daci Madame Fernaud n-ar fi fost atit de preocupati si i9i arate indignarea fali de tratamentul atroce suferit de creatia sa in mAinile Alexandrei, ar fi detectat un aer de mAndrie in glasul ducesei.

,,r'l

t

'\'

Capitofuf Z Alex cobori in salturi scara larga a conacului Worthington $r se opri in fala ugilor salonului. Harquist, incercatul majordom, angajatlafamilia Stafford incd de cAnd bunicul Alexandrei stipAnea ducatul, agtepta ticut. Cind faldurile de la rochia fetei, agitate de vArtejul ametitor aI goanei pe sciri, se opriri, slujitorul deschise uga. AruncAndu-i o privire poznagi majordomului, Alex igi indrepti spatele gi ii adresi, pe cel mai protocolar ton cu putinfi, un ,,Multumesc, Harquist", in vreme ce intra, !an!o9i, in salon' - Milady, riposti sobru birbatul, dar nu apuci si-qi termine vorba, ci doui hohote de rAs izbucniri din mijlocul salonului. Expresia serioasd a Alexandrei se transformi intr-un surAs larg atunci cAnd fata se arunci, intr-un mod deloc delicat, pe un fotoliu, IAngd cele mai bune prietene ale ei, Ella gi Vivi' 12

trei erau prietene dintotdeauna. Camaraderia adolescentini a talilor lor se pistrase gi la maturitate, iar soarta diruise fieciruia cite o fatd, niscuti in trei siptimAni consecutive ale aceluiagi an. Era de agteptat ca fetele si devini prietene, confidente gi partenere chiar gi in nelegiuire. Cele

Lady Vivian Markwell, singura fiici a marchizului de Langford, era cea mai mare dintre ele - inalti gi supli, mogtenind pirul negru gi ochii violeli ai tatdlui siu. Frumusetea ei trida o minte ascufiti gi o voin!5 puternici, de asemenea mogtenite de la tatil ei, care era nu doar bogat qi fermecitor, ci gi un erou nafional gi un membru de rang inalt al Ministerului britanic de Rizboi. Mama Vivianei murise cAnd fetila avea doar gapte ani, iar tat5l t:i nu se recisitorise. in schimb, igi dedicase toati energia creg-

terii fetei gi a fratelui ei geamin, Sebastian. Pe cAnd Sebastian igi petrecea zilelela Eton, studiind de zor pentru a mogteni titlul latilui siu gi a deveni pair al regatului, Vivi devenise o frumuse{c tulburatoare, exotici, gi o domnigoari deosebit de manierat5. Cea mai tAniri dintre cele trei, cu doar cinci zile mai mici decAt rrrijlocia, era fata cea mare a contelui gi a contesei de Marlborough. 'l'rAsiturile delicate ale Ellei gi chipul micu!, combinate cu pirul rrritisos, de culoarea spicelor, gi cu ochii albagtri ii permiteau si ,riba exact acele insuqiri pentru care majoritatea doamnelor din inalta societate gi-ar fi vindut gi sufletul. Personalitatea Ellei sfirl,r insi aparenta ei de pipugi de porlelan: tAnira prefera cirlile lr,rlurilor gi era chiar mai pulin interesati decit Alex de zorzoarrt,le societigii londonere.in vreme ce Ella recunogtea gi accepta l,r ptul ci preocupirile ei ar fi putut-o face si rimAnd fate betrane, n r,rma tinerei se cutremura de groazi in fala acestei perspective. ( ) ;rsemenea reactie n-o tulbura insi defel pe E11a... gi, de fapt, Alr,x chiar avea binuiala ci prietenei sale ii place grozav s-o enerv(,2(' pe contesi. Vivi gi Ella o insogiseri pe Alex Ia fiecare pas, gi ea nu-qi putea rrrr,rgina o zifdrd, ele. Iar, in acel moment, faptul ci fetele erau acol, r o ;rducea in culmea bucuriei. Sunt incAntati si vi vid! M-ap salvat de la cea mai lungi ;rrolr;i de rochii din istorie. Aqi ajuns la fix! M r rsafirele igi aruncara una alteia p;riviri piezige.

t3

Sarah MacLean

- Asta ar explica imbricimintea ta ciudati,

Sezonufyasiunifor spuse, pe un

ton

sec, Ella.

AIex se privi gi murmuri: - Ah, eram atAt de gribiti si ies din cameri, incAt am uitat ci nu mi-am scos rochia. Se agezi pe fotoliu gi-gi ridici poalele. - O schimb intr-o clipi. Dar nu mi aventurez inapoi in cameri pAni ce nu pleaci Madame Fernaud. Are o plicere diabolici si mi

faci si sufir. - Mama ta o si aibi un goc daci te vede trintiti pe fotoliu, in prima ta rochie de bal, sublinie Vivi. Dar, daci tot egti aici... ia ridici-te, si o admirim! Alex se ridicd, se roti gi ficu o pleciciune pentru prietenele ei. Vivi zAmbi larg. - E frumoasi, Alex. Culoarea iti vine perfect. Sadici sau nu, Madame Fernaud gtie si mAnuiascd acul. Alex se strAmbi, amintindu-gi de acul in chestiune, gi spuse, afectati: - Vai, daci ar fi la fel de atenti cu pielea mea pe cAt e cu mitasea...

Fetele r6.seri - toate simfiserd asculigul acului modistei -, iarAlex igi privi ginditoare rochia pe care o purtase aproape toati dupi-amiaza. Trebuia si admiti ci era frumoasd, Din matase bogatd, de culoarea smaraldului, punAndu-i in evidenli tenul bronzat, ochii verzi gi pirul castaniu, rochia ii cidea perfect pe trup, de la umeri la linia gAtului gi la talie - stil pe care Alex nu avusese voie si-l adopte pAni atunci, vArsta interzicAndu-i si poarte ceva atAt de decoltat. Sub talie, rochia se umfla in valuri bogate de m5tase, pAnd Ia podea. Dar sutele de bobocei de trandafiri cusuti de mAni pe fesituri, intr-o cascadi diagonali, o ficeau cu adevdrat remarcabili. Florile, din aceeagi mitase verde, apireau, rdzlete, pe corsaj, apoi se inmulteau, pe misuri ce coborau spre poale. Modelul evidenlia statura neobignuiti a fetei, alungindu-i formele gi ficAnd-o si pari gi mai inalti. Era cu adevirat o capodoperd. EIla o intrerupse din examinarea rochiei. - Daci tu crezi ci vei scipa de mariaj in rochia asta, te ingeli amarnic! t+

Alex ii aruncd o privire incruntati. Ella spunea tot timpul ce gAndea. $i, de obicei, avea dreptate. Din nefericire, situalia de fali nu ficea excepgie. Rochia fusese ficuti pentru un singur scop: s5-i aduci un sot. De mai bine de un an, mama ei fuse-

prinsi in virtejul pregitirilor pentru

acel moment, primivara anului 1815, cAnd AIex implinea gaptesprezece ani gi urma sd fie ,,introdusi" in lume. Asta nu insemna ci pini atunci nu iegise niciieri. Dar era totugi diferit. Era primul ei sezon, cind avea si fie expusi asemenea unei bucili de carne in fala fiecirui holtei londonez care se intAmpla si aibi o mogtenire frumugici gi un titlu acceptabil. felul mamei sale era de a o mirita pe Alex pini in toamni. Se putea ceva mai riu de-atit? - Am si incerc si zidirnicesc rostul acestei rochii, spuse Alex, cu hotirAre in glas. Mama gi-a propus si-mi faci viala cit se poase

te de plictisitoare. Vreau si spun... cine-gi doregte si sfArgeasci

mlritati in Surrey?

Ce cogmar!

continui

ea,

fdri si

se adreseze

cuiva anume. Ella se sprijini de tapileria moale a scaunului gi privi inspre ta-

van cu dispre!.

- Nimeni! CeI pulin nici o femeie care poate judeca singuri. - Fralii mei sunt mai mari decAt mine,.. ii bate mama la cap si se ageze la casa

-

lor gi sI

se insoare?

Aga e, interveni Vivi. $i asta pentru ci mamei ii place si-gi

bati la cap copiii. Dar ei nici n-o asculti! Singurul motiv pentru care fralii mei au acceptat si participe la vreun bal, anul ista, e fiindci vor si aibd motive si rAdi de mine. - Nu-i poli invinui, zise Ella. Se poate ride pe seama ta! Vivi chicoti, iar Alex ii arunci prietenei sale o ciutituri fioroasd gi continui: - E teribil de nedrept! Biiefllor de vArsta noastri nici micar nu li se cere si participe la baluri. Ideea ca baiepi si se insoare la optsprezece ani e de neacceptat in societatea noastri. Aga ceva se intimpli numai la !ari! $i totugi, noi, fetele, suntem plimbate ca vitele prin tArguri, pentru a fi vAndute... celui care oferd mai mult! EIla o intrerupse din nou: 15

Sarah MacLean Si fim cinstite, poate cd e mai bine ci b;ielii nu sunt insurati la optsprezece ani. Ai tntdlnit vreodati vreun baiat oarecare de optsprezece ani? Urmd remarca seaci a lui Vivi: - Hmm, inci incerc sd nu mi infurii fiindci am fost comparate cu nigte vite. Continui, Alex... Alex suspini. - $tiu, gtiu, sunt prostutS. Dar asta simt! Mai ales ca am crescut alituri de trei frali mai mari, pentru care par si existe reguli cu totul diferite. - Ai dreptate, zise Ella cu seriozitate, dar se pare ci n-avem de ales. Opgiunile noastre sunt, mai degrabi,limitate. $i ElIa gtia prea bine asta. Fiind cea mai mare intr-o familie care avea doar fete, ei ii revenea sarcina imediati de a se mirita, gi inci de a se mdrita bine, impunAnd un standard pentru surorile mai mici... asta daci nu gisea o cale de iegi din cursa miritigului. Iar Ella avea o serie de solutii pentru a rimAne nemiritati. Fetele discutaserd despre fiecare posibilitate, ajungAnd la o singuri concluzie: cel mai rapid mod de a fi scoasi din ,,circulatie" gi ignorati era prin ruinarea propriei reputatii. Din nefericire, ruinarea reputatiei nu era o optiune, oricAt de tentant ar fi sunat, cici se pirea ci ruinarea era pedeapsa pentru cineva care indtaznea micar si incerce ceva excitant. Fetele din societatea londonezi puteau avea reputatia distrusi in nenumirate feluri, dar cele mai mari ofense erau, in mod clar, sirutul (sau ceva mult mai scandalos) pe buze (sau undeva gi mai scandalos), trei sau mai multe dansuri cu un singur barbat la un ba1 sau vizitarea unui barbat la domiciliul lui, neinsotiti. Ella luase in calcul iar gi iar aceste solutii, mergAnd chiar pAni acolo incAt si faci liste cu birbatii pe care simtea ci i-ar putea convinge s-o ajute sd se compromiti, dar pur gi simplu nu suporta gAndul cI ar putea face din familia ei tinta bArfelor gi a criticilor. La urma urmei, ruinarea nu avea consecinte doar asupra ei. inalta societate ar fi putut fi la fel de crudi gi cu membrii dragi ai familiei ei.

-

16

Sezonufyasiunifor fac cumva si trec neobservati, daci nu vreau s-o aduc pe mama in pragul isteriei qi si distrlrg gansele surorilor mele de a se mirita vreodati, spuse Ella, firi a se adresa cuiva anume.

- Trebuie si

Vivi chicoti 9i scuturi din cap, privind-o. - Faci si pari atAt de ugor! Dar egti frumoasi gi ai o zestre zdravdna. Nu-i deloc garantat c-ai cum si rimAi fati bitrAnS, Ella. - Ah, dar ai uitat cea mai urAti trisituri a mea. Nimeni nu dore$te o nevasti inteligenti, spuse, in zeflemea, Ella. Posibilitatea ar fiprea terifianti! AIex rAse.

- Din picate, ai dreptate. Dezviluie-fi micar o parte din intelisi te mai deranjeze nici un pelitor. Mai ales vreunul dintre nerozti care o si te invite si te plimbi cu ei prin saloanele

genfd, gi n-o

de la Almack.

Prietena ei zAmbi.

- Sd sperim ci aga va fi, fiindci e cel mai bun plan care-mi vine-n minte. $i singura cale ca romanul meu si poati fi weodati scris. De fapt, atitudinea ei nu se datora doar faptului ci gdsea dezgustitoare ipoteza de a se mirita cu un barbat de familie buni, ci mai ales faptului ci o asemenea varianti contrasta flagrant cu singurul lucru dorit de ea, de cAnd se gtia. Ella visase mereu si devini o scriitoare faimoasl gi si spun5, in cirlile ei, povestea vremurilor pe care le triia. Citea orice carte ii cidea in mAnd 9i rareori eravizutd, fird jurnalele ei, in care-gi nota toate ideile gi observafiile pe care le considera utile, pentru vremea cAnd urma sd aibi, in sfArgit, qansa de a-gi istorisi povestea. Desigur, a fi o scriitoare de succes teprezentao provocare pentru Ella. Dintre toli romancierii respectabili din ultimii cincizeci de ani, foarte pulini recunoscuseri (cel pulin in public) ci ar fi fost femei. Dar Ella era congtienti ci pulinele ganse de a fi o scriitoare necisitoriti erau vag mai mari decAt gansele infime de a fi o autoare miritatd. $i dorea sd.mizeze pe ele. - Asta-mi amintegte, interveni Vivi, ci am o idee care ar putea fi perfecti pentru cartea ta. Fetele ficuserl intotdeauna schimb de idei gi de scenarii, pe care Ella le nota, congtiincioasi, in jurnalele ei. t7

Sezonu asiunifor

Sarah MacLean

-

L-am auzit de nenumirate ori pe tata discutAnd despre cap-

turarea iminenti a unei serii de spioni - spioni englezi- care vindeau s ecret e fr ancezilor. AIex se lungi pe fotoliu gi-gi trase picioarele sub ea. ii plicea mult si asculte povegti despre lucrurile la care trisese i cu urechea. - Oh... Zirnai departe! Vivi se apleci spre ele. Era o povestitoare inniscuti, cu harul de a face orice mizilic si sune interesant. - Din ce am putut si aflu, Marina Regali are oarece rtecazuri, din pricini ci migcirile ei secrete sunt interceptate de francezi. $i asta-i iriti la culme pe domnii din Ministerul de Rizboi. Dupd evadarea lui Napoleon din exil, de luni trecuti, ei sunt pregitifi, evident, pentru un asalt total, pentru a-l risturna de Ia putere. Au luat in calcul o serie de cii prin care instructiunile lor codate citre navele de lupti ar putea fi interceptate gi decodate, dar se pare ci existi o singuri concluzie: spionii sunt englezi. Alex rosti un cuvAnt deloc demn de o lady la adresa acelor englezi care vindeau secrete de stat inamicului, in vreme de Azboi. Elle igi scosese deja jurnalul gi scria de zor.IgnorAnd limbajul dur al prietenei sale, vorbi firi si ridice ochii din foaie. - Fascinant. Cine-s spionii? Vivi clitini din cap gi-qi fluturi o mAni. - Deocamdati, n-au nici o idee. Trebuie insa sd fie cineva cu functie foarte inaltd in Ministerul de Rizboi, care are acces la acest gen de informatii. Tatilui meu qi lui William li s-a incredintat recent cazul. intAlni privirea lui Alex atunci cAnd rosti numele fratelui mai mare al prietenei ei. sunt siguri ci intre ei lucrurile se vor clarifica in curAnd. Dar sunt la fel de sigura ci, daci cineva poate face situatia mai interesanti, atunci acel cineva egti tu, Ella. Fata nu rispunse pe moment, fiind cu totul absorbiti de ceea ce-gi nota in jurnal. Rontdind capitul de plumb al creionului, igi lesa mintea sa zaboveasci asupra povegtii pe care o putea lese in jurul acestor informatiirdzlete. in vreme ce ea se lasa prada reveriei, conversatia aluneci iar spre Vivi gi spre pregltirile pe care le ficea ea cuocaziadebutului in inalta societate. Cele trei fete aveau sa meargi la Almack, prima lor iegire oficiali in lumea buni, in seara zilei de miercuri. Vivi, singurafiri 1B

bati la cap, nu privea evenimentul cu la fel de rnulti animozitate ca prietenele ei. Dar asta nu insemna ci ea nu resimtea presiunea regulilor sociale la fe1 de mult ca Alex qi Ella.

o mami care s-o

Ca singura gi superba

fati a unui marchizbogat

qi adulat, era de

a$teptat ca Vivi si se mirite, gi inci si faci o partidi buni, avAnd in vedere ci nu putea mogteni titlul tatilui ei. Auzea asta ani de zile, din partea pArinlilor prietenelor ei gi a mitugilor sale, care-gi vArau nasul peste tot, dar avea un mare atu - tatdl ei considera ci e o idee absurdi si te miriti doar de dragul miritigului. Degi doamnele din inalta societate se aritaseri ani intregi ingrijorate de faptul ci Vivi gi fratele ei geamin erau cresculi de un tati viduv gi-l incurajaserd pe acesta fie si-gi lase copiii in seama vreuneia dintre numeroasele rude de sex femi-

nin, fie si se recdsitoreasci grabnic, marchizul nu se plecase in fata convenliilor gi refuzase categoric si faci a$a ceva. Mariajul pirinlilor lui Vivi fusese unul din dragoste (ceva ce ar fi fost considerat groaznic de banal dacd tatil fetei n-ar fi fost decAt un simplu marchiz), iar el igi tratase fata cu aceeaqi griji gi aceeagi afecliune pe care i Ie oferise qi mamei ei, incurajAnd-o si se cisitoreasci din acelaqi motiv ca el. Din dragoste. - Ah, fetigcano, ce noroc incredibil pofi avea! spuse Alex. Ai permisiunea pirinteascd - de fapt, nu doar permisiunea, ci chiar dorinla - de a-i evita pe tofi acei dandy albi ca varul, molatici gi prostinaci care ar putea veni si-!i ceari mAna. Egti siguri ci tatdl tdu nu vrea si mi ia gi pe mine sub tutela lui? - Nu cred ci tata ar putea si te struneascd, replici Vivi amuzatd.. Dar, iti spun cu toati sinceritatea, nu mi-am propus si evit orice petitot care m-ar cere de nevasti. Planul meu e si adun cAt mai multe cereri in cdsitorie. $i trebuie si-mi perfec\ionez tehnicile de flirt daci vreau si pun mAna pe Cel Ales. Cel Ales. Vivi fusese intotdeauna singura din cele trei fete care credea in ,,Cel A1es". Ella specula ca aceasti convingere se datora faptului ci fata fusese rodul unui mariaj din dragoste. Dar AIex gtia mai bine cum stitea treaba qi n-ar fi putut renunla niciodati Ia ideea ci Vivi pusese deja ochii pe berbatul pe care-l dorea. Vivi, intotdeauna misterioasa, refuza si rispundi oricaror rugiminli I9

-

Sarah MacLean

Sezonulyasiunifor

sau linguqeli din partea prietenelor cAnd venea vorba despre acest subiect, gi acum, ca de fiecare dati, le inchise gura, rostind sec: - Oricine are un AIes. Doar ci nu toate gtim siJ agteptim. Alex pufni intr-un mod lipsit de buna-cuviinti. - Cred ci nu e vorba despre vointa de a aqtepta, Viv... Sunt mai mult decAt dornici si agtept. Ani de zile! Decenii intregi. Ochii ei sclipiri de veselie, iar Ella ii finu isonul:

-

Secole! Milenii!

Exista o singuri problemi. Alex se apleca in fata gi, cu ochiul Ellei, vorbi, pe un ton grav: Mamele!

facindu-i

Toate fetele izbucniri in hohote.

- Alexandra Elizabeth Stafford! Ce crezici faci - Aaa... - Vorbeam despre..., ingaimi Ella.

aici?

Alex igi trase picioarele de sub ea gi se ridica.

- Mami... Degi mica de staturi, ducesa pirea dintr-odata uriagi gi avea un aer aristocratic, pe misura titulaturii. - Ce !i-am spus despre rochia asta? Ce te-a apucat si vii aici gi sa te tivilegti cu ea de parcd. ar fi cimaga ta de noapte gi te-ai afla in dormitor? Nu mai vorbesc despre comportamentul tiu, cu totul nefiresc pentru o lady... ai idee cAt s-au chinuit Madame Fernaud gi ajutoarele ei si transforme aceastd rochie in ceva demn de purtat la primul tiu bal? Este o rochie de bal... nu un costum de c;liriel - Dar..., incerci Alexandra sa raspundi. Ducesa nu era lnsi dispusi sa asculte explicaliile puerile ale fiicei sale. - Nici un dar, tinari lady! Urca in camera ta, cere-i sctzeElizei pentru ci o deranjezila ora asta gi schimb;-1i imediat rochial Brusc, Ella deveni interesati de tesitura tapiteriei fotoliului pe care stitea. Vivi pirea sa fi gisit o comoari in poqeta ei micuti, atAt de atenti studia continutul acesteia - adica nu mai mult de un batic, un ruj de buze gi un pieptene. Nici o fati nu dorea sa fie urmitoarea tintd a mAniei ducesei. - $i voi doui! Fetele o priviri, apoi se ridicari.

Credeli

ci n-am observat ci-i incurajati

acest comporta-

rrrcnt ridicol?

Vivi deschis e g:ura, dar se rdzgindi gi o inchise la loc. Excelenti alegere, Vivian. Mibazez pe voi doui ci o veli imlricdica pe Alex si-qi piardi de totb:unele maniere. Sper si nu me rlezamagili. Ella risci si deschida gura qi spuse: - Da, Excelenta.

$i sunt la fel de increzdtoare ci n-o si mi dezamigili nici in privinfa purtdrii pe care o s-o aveti la primul vostru sezon. De fapt, aceste cuvinte nu reflectau speranfa ducesei, ci mai degrabi erau un ordin din partea ei. De data asta, Vivi fu cea care

-

ndrdzni si rispundi: - Nu, Excelenti. Din spatele mamei sale, Alex igi privi cu uimire prietenele. - Tridltoarelor! Ducesa nu se intoarse spre ea. - Prietenele bune gtiu ci nu trebuie si le infrunte pe mame, Alexandra!

in privirea ei se ghici o scAnteie de veselie in vreme ce Ie studia pe cele mai apropiate confidente ale fiicei sale. Vivi intelese ca furtuna trecuse. - Mai ales cAnd mama in chestiune e o ducesi. Alex mormii ceva, dar ducesa zimbi. - Fetelor, rimAneti la ceai?

Capitofuf s CAnd reveni in salon, Alex purta nigte vegminte mult mai potrivite pentru o dupi-ami azd. cu prietenele. Rochia in stil Empire cu care se imbricase avea o nuanti frumoasl de albastru, acoperindu-i picioarele, pAni Ia papucii de casi asortati cu ea. Era gic gi confortabile - doar una dintre noile sale rochii, menite si o faci mai maturi gi mai grafioas5.

,)o 21

--

Sarah MacLean -

Desigur, nici o rochie nu o putea face pe Alex si semene mai mult cu o lady. - Ziceti, ce-am pierdut? strigi ea nivilind pe uqi, doar pentru a constata ca prietenele ei nu mai erau singure. Mai erau gi in inferioritate numerici. Fratii Alexandrei sosisere. inalti de peste 1,80 metri, cu umeri Iargi gi picioare lungi, bdielii pdreau niEte uriagi, chiar gi in salonul mai inalt decAt o incipere obignuiti. Cu scaunele acoperite cu satin gi fotoliile delicate, salonul era foarte la moda. Ceea ce insemna, desigur, ca fusese ficut pentru oaspeti mai putin numeroqi, dar mai spilcuifi. Lucru ce nu se putea spune despre barbagii aflali in acel moment in salon. Ei stiteau, cu picioarele lungi intinse, tolinili pe delicatele obiecte de mobilier firi si tini seama de dimensiunile acestora sau de ale lor. De generatii intregi, birbafii din familia Stafford fuseseri. vestifi in lumea buni pentru infitigarea lor - erau toli inalti, bruneti qi chipegi. Tatil lui AIex era mai scund de 1,80 metri, fiind, din acest motiv, tachinat adesea de fragii qi de verii sii, care-l numeau ,,ducele miruntel". Fiii lui nu avuseseri insi aceeagi soarti, fiind cu totii mai inalgi, dovedind astfel ci urmatoarea generatie Stafford avea sd primeasci aceasti mogtenire gigantesci. Fiii respectivi - William, de 23 de ani, Nicholas, de 2L, gi Christopher, de 19 - impirtigeau totugi cu tatll lor celelalte trisaturi de familie: aveau o frumusete draceasci, pdrul negru ca noaptea, maxilare puternice, nasuri drepte gi lungi gi buze cirnoase, ce-i ficuseri pe birbagii din familia Stafford legendari inci din primele zil.e ale regatului. Dar nu infitigarea lor le ficea pe femei si. ramAna mute de admiratie, ci faimogii ochi ai neamului Stafford. Dintotdeauna, birbalii familiei fuseseri binecuvAntati cu ochi de culoarea celui mai clar smarald - oglindind sentimentele lor nivalnice gi uneori sclipind cu umor, alteori lucind cu furie sau sclipind de pasiune. Erau ochi care ficeau ravagii printre femeile din jur - cu exceptia surorii celor trei frafi. Pe aceasta, privirile lor nu reugeau decAt s-o exaspereze.

- Ah, vorbeam de lup! 22

Sezonu asiunifor Alex pitrunse in salon gi se sprijini de marginea unui fotoliu, ,rruncAndu-Ie celor trei frali o privire rece. - De ce sunteti atAt de amuzali? - Din simplul motiv ci nici micar in cele mai rele zile ale noastre n-am reugit s-o e eryim pe mama a$a cum ai ficut tu, aparent lara nici un efort. Ei, da, asta e o calitate admirabili!

grii, din celi-

lalt capit al salonului, William Sta rd, deja marchiz de Weston 5i moqtenitor al ducatului. - Fa[i de voi, mama pdstreazi cu totul alte standarde, Will. $i vi ridicagi la inillimea agteptirilor ei - suntefi un trio de mediocritate. Oare nu trebuia, ca niqte gentlemeni ce vi pretindeti, si vi ridicali atunci cind intrd o lady? zise Alex, incepAnd si regrete intoarcerea in salon. Chistopher ii arunci o privire mirati. - Ce, a intrat vreo lady aici? in fap privirii dispreluitoare a surorii lui, chipul i se destinse intr-un zimbet larg, in vreme ce tAnirul se intinse gi se agezi mai confortabil pe scaunul siu. - Hai, ie, z5;rt aga... doar fiindcd egti pe caie si participi la primul teu sezon nu inseamni ci trebuie si-fi pierzi simlul umorului. - Dimpotrivi, Kit, mi-am pistrat intact simlul umorului. Fata arunci o privire impiciuitoare spre Vivi gi spre Ella gi-i spuse, cu sinceritate, fratelui siu: Pur gi simplu nu egti amuzant! [-ln hohot puternic de ris se auzi dinspre ugi. - Cam are dreptate, Kit! Alex se risuci spre nou-venit, gi pe chipul ei apiru mai intAi o expresie de surprindere, urmatd de una de incintare. - Nimeni nu mi-a spus ci te-ai intors! Desigur... din partea lor nici n-ar trebui si mi mire, zise ea, aritAnd spre cei trei frati, care nu pireau prea entuziasmali de noua prezenfi. Gavin Sewell stribitu inciperea gi, ajuns in fata fetei, ficu pleciciune o adAnci gi-i siruti mAna. - S-ar pirea ci, intr-adevir, m-am intors... iar tu faci la fel de multe nazbdtit ca ultima oarS cAnd te-am vdzttt. Ochii lui ii intAlnird pe ai ei gi un zimbet ii lumini fa!a. 23

Sarah MacLean

- Firi voia mea, se apiri fata.

Cum vrei sa-mi amintesc toate acele reguli prosteqti ale sezonului? Ella interveni scurt gi la obiect: - Sincer vorbind, se pare ci a nu purta prima ta rochie de bal in salon, in miezul zilei, e o reguli destul de ugor de amintit. Gavin chicoti vazdnd privirea infuriati a Alexandrei gi nu se putu abtine sI n-o tachineze: - Da, aga se pare, doar c5., neavAnd $ansa de a purta eu insumi o rochie de bal, nu pot garanta ci n-ag fi fost la fel de confuz. - Hmm, ista e un lucru bun. Nu sunt sigurd ci ai fi supravie-

tuit corsetului. La aceasti replici a fetei, el ridicd dintr-o sprAnceani gi trecu mai departe, si le salute pe Ella gi pe Vivi. in vre-e ce Gavin ficea reverente in fala lor, Vivi ii vorbi prima, surprinzAnd-o pe Alex. - Buni ziua,Lord Blackmoor!

- Ah, spuse Alex incetigor, amintindu-gi de bunele maniere gi ficand, la rAndul ei, o pleciciune, iertare, milord, am uitat complet de noul dumneavoastri titlu! Gavin se intoarse, mirat, spre ea. - Nu te formaliza, AIex, eu insumi uit

ci sunt conte in cea mai mare parte a timpului. Nu prea mi impac cu ideea cd port titlul acum. in plus, nu prea vad cum un titlu poate schimba lucrurile. Nick a fost conte de cAnd il gtifi, gi asta nu pare si fi schimbat modul in care il tratati. ii trimise fetei un surAs ciudat qi se inclina in fata fratelui ei mijlociu. Ca intotdeauna, Nick se beg; rapid in discufie: - Aqa e! Voi, fetelor, nu mi-ati respectat niciodata titlul, spuse el, umflAndu-gi pieptul cu o infatuare falsa, gi continui, cu o voce aroganti, de tenor: - $i de ce un Blackmoor si se bucure de respect? Am fost conte de Farrow inainte ca voi sd venili pe lume, dar asta nu mi-a adus un dram de stima din partea voastri! Toti rAseri, gi, astfel, stAnjeneala care plutea in aer se topi. Gavin se agezi alSturi de fragii Alexandrei, lansAndu-se intr-o conversatie despre o licitatie de cai la care plinuiau si asiste peste o siptimini. 2+

Sezonuf pasiunifor

Alex reveni lAnga Vivi gi EIla, care-gi reluasera disculia despre u rr roman pe care toate trei fetele il citiseri recent, Mansfield Park, rlar nu putea scipa de senzatia bizard resimgiti in timpul scenei ,rnterioare. Ea remarcase faptul ci, degi Nick se impiunase cu propriul lui titlu, el se referise, aparent intAmplStor, la Gavin ca la un Blackmoor - numele care era acum de drept al lui, alituri de tlomeniu gi de toate privilegiile -, ca gi cum ar fi fost cel mai nat ural lucru din lume. Dar, cAnd ea il vizuse in pragul uqii, Alex nu observase cd Gavin era cumva diferit, ci se schimbase ceva la el. TrigAnd cu urechea Ia discufia fetelor, Alex arunci o privire spre obiectul gAndurilor ei. Tatil lui Gavin fusese cel mai bun ;;i prieten din adolescenli al tatilui siu - ceva ce era, intru cAtva, de aqteptat, dat fiind faptul cd domeniile Blackmoor gi Stafford se lnvecinau atit in comitatul Essex, cAt gi la Londra, unde vilele din orag impirteau aceleagi gridini imense, in Park Lane. Amplasarea gi vArsta facuseri din Gavin un companion firesc al fra;ilor Stafford. Cei patru se ciliraseri impreuni in copaci, fuseseri impreuni la gcoali gi ficuseri nenumirate dricii laolalti. Gralie tuturor prinzuril.or, ceaiurilor de la ora cinci gi cinelor la care Gavin luase parte, Alex il privea ca pe un al patrulea frate, Ia fel de exasperant ca togi ceilal;i, dar gi ca pe un protector minunat. C?nd, la vArsta de gapte ani, fata se cocotase intr-un copac din fundul gridinii, incercAnd si-gi imite fra\ii, gi rdmisese prinsi intre crengi, Gavin, care pe atunci avea 13 ani, ii sirise in ajutor, convingAnd-o sa coboare incet, pAni la o craci mai joasi, gi apoi si se arunce in bragele lui. Desigur, de indatl ce spaima fetei trecuse, Gavin continuase s-o tachineze, neuitAnd vreodati si-i spuni ci ,,se caldri in copaci ca fetele". Spre surpriza ei, ii simlise lipsa in ultimele cAteva luni, iar acea perioadi de timp, degi scurti, il schimbase. Ultima oari il vizuse in ianuarie, in urmi cu trei luni, Ia funeraliile tatilui s5.u, fostul conte. Acesta murise in urma unui accident stupid, c5zind de pe cal pe o cirare stAncoasi qi izolati de pe domeniul Blackmoor, in Essex. intreaga lume bund din Londra deplAnsese pierderea tatilui lui Gavin - un b;rbat inteligent gi minunat, plicut gi admirat 2s

-

Sarafi MacLean

de tofi. Alex iqi amintea ci-l privise pe Gavin la inmormAntare, stAnd in picioare, cu ochii inundati de tristete, dar puternic Ai ticut, lAngi biata lui mami, care arita devastati' Dorise si meargi la el, si-i vorbeasci, dar, in inghesuiala de dupi funeralii gi in zilele ce urmaseri, nu putuse gisi un moment in care si-i spuni cAt de rdu ii pirea pentru pierderea suferiti de el - chiar daci acele

cuvinte nu i-ar fi adus prea multi mAngiiere unui fiu care-qi pierduse tatil intr-un mod atAt de neagteptat. Acum, cind il privea vorbind cu fratii ei, remarci chipul lui slibit, dar mai serios gi privirea adAnci din ochii lui obositi. Era fericiti ci perioada oficiald de doliu se incheiase gi ca el li se aliturase la Londra, pentru lezon, dar mai ales ci supravietuise trecerii de la starea de moqtenitot fdti griiila conte incircat cu toate responsabilitaple inerente titlului. Totugi, ea nu se putea abflne si se intrebe cit de mult ilafectase pe tAnir povara ultimelor luni. Ca gi cum i-ar fi ghicit gArrdurile, Gavin se intoarse gi-i intAlni privirea. Trecuri cAteva secunde, apoi el ii ficu prietenegte cu ochiul, ca gi cum ar fi vrut s-6 ssigure ca temerile ei erau nejustificate. Cu un colq al gurii ridicatintr-un zimbet strAmb, el se risuci spre fralii fetei, iar Alex reveni la conversatia dintre Ella gi Vivi, reprimAndu-gi intrebirile pe care dorea sa i le puni gi promigAndu-qi sA giseasci un moment in care si se afle doar cu el' - Nu-l gisesc la fel de interesant caMdndrie gi prejudecatri, spunea Vivi. - Normal ci nu! irff5jedata n-am citit o carte la fel de buni ca Mdndrie gi prejudecal;/exclami Ella cu inflicdrare. Dar nu mi se pare relevant daci-i pai buni ori mai rea, Vivi. Ceea mi se pare cu adevirat tragic in privinta acestei cirfi e ci nici micar acum, dupi ce a publicattrei romane minunate - fiecare la fel de strilucit ca orice lucru srris de un birbat -, autorul nu-gi poate dezvilui adevirata identitate, de teama repercusiunilor! E inadmisibii ca societatea noajtri si dovedeasci o asemenea devastatoare lipsi de progres. - Da, e tulburitor. Dar nu va dura la nesfArgit, proclami Vivi. Aceasti doamni autoare e deja mult prea celebri pentru a mai rimine anonimi. 26

Sezonu asiunifor - Nu putem

decAt spera

ci-i adevirat,

zise Ella, intorcAndu-se

spre Alex. Ce crezi despre cartea asta, Alex?

inainte ca fata si-i poati rispunde, conversalia fu intrerupti ricnetul nemultumit al lui Will: - Fir-ar si fie! Nu putem merge la teatru in seara aia! E seara in care Puglamaua igi face intrarea in inalta societate, la Almack. Mama o sd ne suceasci tuturor capetele daci nu vom fi acolo. Auzind odioasa porecli pe care frafii i-o diduseri, Alex ridici bralul pentru a opri conversatia fetelor gi-i privi pe baieli. - Wi[, sunt aici, in caz ci ai uitat. $i, crede-mi, nu consider o seari la Almack mai distractivi decAt o consideri tu. - Aiurea! o intrerupse Nick. Toate fetele sunt innebunite si ajungi la Almack. $i toati adolescenla lor nu fac altceva decAt si-gi inchipuie cum va fi prima lor seari acolo. Viseazi cu ochii deschigi la Iocul ista afurisit, imaginAndu-gi cine va fi primul birde

bat care le va fura inima. - Nu qi fetele de fagi, interveni Ella. - Cel pugin eu n-am nici un interes si-mi fie furati inima, zise Alex, tot mai mAnioasi. Gavin se lesi pe spitarul scaunului gi le studie pe cele trei fete, remarcAnd atitudinea temperamentali a Alexandrei. - Sincer si fiu, Nick, ag fi surprins si le aud pe fete vorbind despre inimi furate... cu o atitudine ca asta... Binuiesc mai degrabe ce ele sunt interesate si vadi cine va fi primul barbat ciruia ii vor fura inima - nu par deloc genul timid. Alex explodi, iritatd: - De ce oare cred barbagii ci toate femeile igi bat capul cu capcanele dragostei qi ale idilelor? Nici micar nuluali in consideratie faptul ci poate exista gi ceva mai mult pentru noi, nu-i aga? Biielii se priviri unii pe allii gi se intoarseri apoi spre fete, expresiile de pe chipul lor oferind singure rispunsul la intrebarea ei, f5ra ca vorbele sd mai fie necesare. - Nigte progti, murmuri Alex in barba, apoi continui cu voce stridenti: De fapt, domnilor, cred ca am prefera si ne linem departe de orice furtigag de inimi, fie ca victimi, fie ca vAnitor. Desigur, voi nu puteli inlelege asta. Nu veli fi niciodati obligali si dansali 27

Sezonu asiunifor

Sarah MacLean

{ !iast-tvtt{'',

cu vreun papi-lapte, doar pentru ca mamele voastre

si

se

simti

mai linigtite in privinta perspectivelor matrimoniale.

Will izbucni in rAs. - Vorbegti precum cineva care n-a fost niciodati la bal cu mama! igi 1rr, Alex, pe cAt e de dificil5 cu tine, pe atAt e de imposibili cu noi. Ducesa vrea o nuntd... gi orice nunti i-ar fi pe plac. Gavin i se alituri. - Aga e! Sezonul trecut, mamele noastre s-au aliat impotriva mea, de am zis ci atita mi-a fost! Am dansat serii intregi de cadriluri cu nenumirate domnigoare disperate si se mirite, inainte de a-mi da seama cd. ar fi mai intelept pentru mine si refuz orice alti invitatie Ia bal. Tonul siu deveni serios: Plinuisem si fac acelagi lucru anul ista... dar, vizdnd-o pe Alex cum vine ca o vijelie la Londra, mi-am spus cd o sa fie suficient de distractiv pentru mine si particip la o reuniune sociali sau doui... - Ai grijd, ce ifi doreqti, Blackmoor, interveni Nick. Eu sunt cel care a fost obligat si-i fie partener in timpul lecliilor de dans. Nu e cea mai gratioasi dintre doamne. - $i nici cea mai upoarilAi griji si nu te calce pe degete, amice! arunci Kit, ca de obicei, o aluzie riuticioasi, ridicind berbia spre tot mai nervoasa Alex. Will chicoti gi replici: - A, desigur, cafrati, noi putem sta de-acum linigtili in privinta stAngaciei ei. Nu vom mai fi niciodati nevoiti si dansam cu ea. Miercuri seara, va fi trimisi in mijlocul nobililor din Londra. Sunt convins ci din lumea aia pestriti se va gasi cineva care si-i fie partener de dans. Pufnind exasperatS., AIex ii tintui cu privirea pe b;rbapi din salon. - Ei bine,

mi consolez cu un lucru: indiferent cu cine va trebui si dansez, sigur nu va fi mai plictisitor decAt voi trei, tontilor! Dumnezeu si 1e apere pe viitoarele voastre neveste! Un armistiliu zgomotos fu incheiat intre tineri, iar conversatia se indrepti spre sezonul care bitea Ia ugi gi spre vegnicele bArfe care aveau si faci deliciul lumii bune in urmitoarele siptimAni: cine cu cine se incurcase cAt timp fusese plecat, peste oo ZO

I

ir

sofii respectabile in sezor,rrni, din orag, ce ciai aveau si mai stralucitoare stecele participe aveau si rr rrl ista, la ce baluri It'ale Londrei. Pe misuri ce conversagia se derula, Alex observa r ;i Gavin devenea tot mai tdcut, retrigindu-se ln el insuqi. Nu fu rlcloc surprinsi cind el se ridicS, scuzAndu-se, 9i pleci. Nimeni nu remarci faptul ci ea il urmi. in holul larg al conacului Worthington, Alex igi puse mAna pe bratul prietenului ei, ficAndu-l si tresara, gi-i gopti: - Te simli bine, milord? El remarci ingrl)orareadin glasul ei. intilnind privirea de smarald a fetei, un colt al gurii lui i se ridicd intr-un suris trist. intinse palma gi-i b5tu, incetigor, obrazul cu degetul - un gest frdfesc, pe care-l ficuse intotdeauna. - Nu-i nevoie si fii atAt de delicati, NeastAmpirato. Sunt bine, rosti el, apoi privi cAteva clipe in gol gi continui: imi face bine si revin la Londra... departe de Essex qi de tot ce s-a intAmplat acolo. igi indrepti din nou atenfia asupra ei. $i mi bucur ci tu te pregitegti de primul tiu sezon, zise el, iar zAmbetul i se transformi intr-un rictus. Nu mi-ag dori si fiu niciieri in alt; parte. Sunt dornic si vid focurile de artificii. Alex iqi didu seama ci tAnirul dorea sd schimbe subiectul. Scuturi din cap, ca gi cum ar fi respins categoric ideea participdrii la acest sezon, cu tot ce insemna el, gi-i arunci o privire plini de compasiune. - Milord... dacd simli vreodati nevoia si vorbeqti cu cineva... despre orice... sunt aici... sper cI gtii asta. Rictusul lui Gavin dispiru, iar buzele i se unird pentru a fotma o linie ferm5, ce-i trida hotirArea. Cuvintele sale venira intr-o manieri ce nu admitea contrazicere: - inci o dati ili spun: sunt bine, Alex. igi mullumesc pentru oferti, dar te asigur ci nu am nevoie de nimic. Acum, daci nu te superi... Am o intAlnire importanti, la care nu trebuie sI intirzii. Se inclini scurt gi pleca, lesand-o pe Alex cu impresia clati ci se descotorosise rapid de ea. Iar Alexandrei Stafford nu-i plicea

si fie tratati

aga.

29

Sarah MacLean

Capitofuf

Sezonu asiunilor-

I

liingura cale de a-gi asigura linigtea era de a le indeplini ordinele. 'rcbuia si afle precis ce anume gtia vlistaml contelui despre viala I ,r tilui siu - gi, mai ales, despre moartea acestuia.

'

Birbatul trase o dugci zdravinide scotch gi se tolani in scaun, privind in depirtare. Pentru un observator neavizat, foaia pe care o tinea neglijent in mAna, ca gi cum uitase de ea, pirea neimportanti. De fapt, lucrurile stiteau exact invers. Pe pergnifient se inI girau doui rAnduri de text: 1

TAnarul Blackmoor nu mai este coLc ln Lt L uvLLu. doliu. Afla ce

stie.

I

'

r

.

,

I

;

'

I

Mintea lui era asaltata de ipoteze, luind in calcul potenlialii paqi pe care-i avea, in continuare, de ficut. Degi tAnirul conte fusese pregitit pentru aceasti noui stare lnci de la nagtere, era clar ci nu se agteptase si gi-o asume atAt de brusc sau de devreme. $ansele ca el si fi primit vreo informatie din partea tatilui siu erau reduse, dar gi asemenea ganse lisau deschisi posibilitatea ca tAnirul si descopere adevirul. Or, birbatul nu putea risca si fie dat in vileag. Aga cum se agteptase, moartea contelui Blackmoor ii deranjase profund pe asociatii lui francezi. Ei se infuriaseri cumplit din cauza acliunilor sale, gi ficuse eforturi supraomenegti pentru a le dovedi ci era totugi un partener de incredere. Avea in continuare de platit pentru fapta sivArgiti, pe misura ce se striduia si recapete increderea fr ancezilor. injura cumplit in sinea lui. Primul sau gAnd fu sa-l lichideze gi pe tAnirul conte, dar igi didu seama ci asta ar duce la investigatii gi ar atrage suspiciuni asupra tuturor, mai ales dacd existau informatii ascunse in conacul Blackmoor. Riposatul conte fusese nesuferit, dar niciodati prost. Indiferent de informaliile detinute, sigur avea documente cu care sA Ie probeze. Daci acele documente erau gisite, ar putea fi cu totii in pericol. PAni atunci, le spusese partenerilor sii ci nu-i credea in primejdie de a fi descoperiti, dar ei incepusera sd se indoiasca de el. Vedea asta in ochii lor, o simtea in glasurile lor. Trebuia sa actioneze prudent. 30

|

- E extraordinar ci ai primit toati casa asta numai tu, l',lackmoor, rosti Christopher Stafford, sprijinit

in tac ai privind

rlc-a lungul mesei de biliard. - Cine mai are nevoie de un club pentru gentlemeni, cAnd ce1 rnai bun prieten al lui are un loc ca acesta la o azvirlitura de baq?

Noul conte de Blackmoor examind inciperea, cu lambriurilc bogate de stejar, verdele adAnc al mesei de biliard gi scaunele vechi, tapilate cu piele, ce denotau clar ci inciperea era rezewatd