Scrisoarea Lui Dawkins Catre Fiica Sa

Scrisoarea lui Dawkins catre fiica sa

“Dragă Juliet,  Acum, că ai implinit 10 ani, vreau să-ţi scriu despre ceva ce este important pentru mine. Te-ai întrebat vreodată, cum de tim lucrurile pe care le tim! "um tim de e#emplu, că stelele, care par a $i nite v%r$uri de ace pe cer, sunt în realitate nite mingi de $oc imense asemenea &oarelui i $oarte departe! 'i cum de tim că (ăm%ntul este o minge mai mică care se înv%rte în )urul uneia din acele stele, &oarele!  *ăspunsul la aceste întrebări este „dovezi”. "%teodată +dovadă înseamnă să vei sau să aui, simţi, miroi/ că ceva este adevărat. Astronauţii au călătorit destul de departe de (ăm%nt ca să vadă cu proprii lor oci că acesta este rotund. 2neori ocii notri au nevoie de a)utor. +3ucea$ărul arată ca o mică strălucire pe cer, dar cu un telescop poţi vedea că este o minge $rumoasă 4 planeta pe care numim 5enus. "eva ce înveţi vă%nd sau ascult%nd, sau simţind direct, se numete observaţie. Deseori dovada nu este numai o simplă obsevaţie, dar o observaţie se a$lă mereu în spatele acesteia. Dacă a avut loc o crimă, de obicei nimeni cu e#cepţia criminalului i a victimei nu a observat-o cu adevărat. Dar detectivii pot aduna o mulţime de alte observaţii care, puse cap la cap, pot indica un suspect anume. Dacă amprentele unei persoane se potrivesc cu cele găsite pe un pumnal, atunci aceasta este o dovadă că persoana a atins pumnalul. 6u dovedete că persoana ciar a comis crima, dar poate a)uta c%nd se pune laolaltă cu multe alte dovei. 2n detectiv poate c%teodată să ia în considerare mai multe observaţii i să-i dea seama că se potrivesc i se completeaă toate arăt%nd dacă acel cineva a comis crima. 7amenii de tiinţă 4 specialitii în descoperirea adevărului despre lume i univers 4 adeseori lucreaă precum detectivii. 8i au o bănuială numită ipoteă în legătură cu ce ar  putea $i adevărat. Apoi îi spun9 dacă asta ciar ar $i adevărat, atunci ar trebui să vedem asta-i-asta. Acest procedeu se numete anticipare. De e#emplu, dacă (ăm%ntul este cu adevărat rotund, atunci un călător, care tot merge în aceeai direcţie, trebuie să a)ungă la un moment dat în locul de unde a plecat. "%nd " %nd un doctor spune că ai rubeolă, el e l nu se uită o singură dată la tine i vede că ai rubeolă. (rima dată c%nd se uită are o ipoteă că ai  putea să ai rubeolă. (e urmă îi spune9 dacă într-adevăr are rubeolă, trebuie să mă uit/ (e urmă îi parcurge lista de presupuneri i teste cu ocii ai pete!, cu m%inile lui ai $runtea $ierbinte! i cu urecile răsu$li într-un $el ciudat!. 6umai după asta ia o deciie i spune  +Am constatat rubeolă la copil. 2neori medicii trebuie să mai $acă i alte teste, ca cel de s%nge sau o radiogra$ie, care le a)ută ocii, m%inile i urecile să $acă o observaţie. :elul în care oamenii de tinţă se $olosesc de dovei ca să a$le lucruri despre (ăm%nt este mult mai isteţ i mai complicat dec%t pot descrie eu într-o scrisoare. Dar acum vreau să trec mai departe de dovadă, care este un motiv întemeiat să crezi ceva i să te avertie de cele trei motive greite in $unctie de care să crei ceva. 8le se numesc “tradiţie, “autoritate i “revelaţie. (rimul, tradiţia. Acum c%teva luni, am $ost la televior ca să am o discuţie cu ;0 de copii.  Aceti copii au $ost invitaţi pentru că au $ost crescuţi în religii di$erite. 2nii au $ost crescuţi drept cretini, alţii ca evrei, musulmani, indui sau si de $apt săraca $emeie este răleţ menţionată în =iblie. "onvingerea că trupul ei a $ost ridicat la "er nu a $ost inventată dec%t la B secole după vremea lui isus. 3a început a $ost numai inventată, la $el cum orice poveste, precum Albă ca ?ăpada, a $ost inventată. Dar, de-a lungul secolelor, s-a trans$ormat într-o tradiţie i oamenii au început să o ia în serios doar pentru că $usese transmisă timp de sute de ani. "u c%t a devenit tradiţia mai vece, cu at%t au luat-o oamenii mai în serios. Cntr-un $inal, acum $oarte recent 4 numai în 1;0 4 a $ost scrisă ca $iind o credinţă *omano-"atolică. Dar în 1;0 povestea nu era mai adevărată dec%t a $ost la B00 de ani după moartea @ariei. 7 să revin la tradiţie spre s$%ritul scrisorii i o să mă uit la ea din altă perspectivă. Dar mai înt%i trebuie sa mă ocup de celelalte două motive de credinţă greite9 autoritate i revelaţie.  Autoritatea, ca motiv de a crede în ceva, înseamnă  să crezi ceva pentru că cineva important îţi spune să crezi.  Cn =iserica *omano-"atolică, (apa este cea mai importantă

 persoană i oamenii cred că el trebuie sa aibă dreptate tocmai pentru că este (apa. Cn una

din ramurile musulmane, oamenii importanţi sunt bărbaţi cu barbă numiţi AEatollai. @ulţi musulmani tineri sunt gata să comită crime, doar pentru că AEatollaii le spun să $acă asta. "%nd spun că numai în 1;0 li s-a spus în $inal cedincioilor *omano-"atolici că trebuie să creadă că trupul @ariei a $ost trimis spre cer, ceea ce vreau să spun este că (apa le-a spus oamenilor că trebuie să creadă asta. (apa a spus că este adevărat, aa că a trebuit să $ie adevărat. 2nele din lucrurile pe care le-a spus (apa în timpul vieţii lui au $ost adevărate, altele nu. Dar nu e#istă un motiv destul de întemeiat pentru care, doar pe baa $aptului că a $ost (apă, ar trebui să crei tot ce spune el, mai mult dec%t ai crede orice spune oricine altcineva. Actualul (apă a ordonat credincioilor lui să nu limitee numărul de copii pe care îl au. Dacă oamenii i s-ar supune autorităţii lui într-un mod servil, aa cum îi dorete el, atunci reultatele ar $i $oamete, boli i răboaie groanice, cauate de suprapopulare. =ineînţeles, ciar i în tiinţă, nu am văut noi inine doveile i trebuie să credem pe altcineva pe cuv%nt. 6u am văut cu ocii mei că lumina are o viteă de F00.000 acestea sunt dovezile reale. 2neori oamenii au un puternic sentiment lăuntric, cum că cineva îi iubete i acest lucru nu se baeaă pe nici o dovadă, i atunci este probabil ca ei să se înele amarnic. 8#istă oameni cu o puternică convingere interioară că un star de cinema îi iubete, c%nd de $apt acel star de cinema nu i-a înt%lnit niciodată. Aceti oameni sunt bolnavi la cap. &entimente lăuntrice trebuie întărite de dovei, alt$el pur i simplu nu poţi avea încredere în ele. &entimentele lăuntrice sunt importante i pentru tiinţă, dar numai pentru a-ţi da idei pe care le testei mai t%riu în căutare de dovei. 2n om de tiinţă poate avea “o bănuială în legătură cu o idee pe care pur i simplu o “simte corectă. Cn sine, acesta nu este un motiv bun pentru a crede ceva. Dar poate $i un motiv bun pentru a petrece timp cu un e#periment anume sau căut%nd dovei într-o anume direcţie. 7amenii de tiinţă se $olosesc tot timpul de sentimente lăuntrice pentru a avea noi idei. Dar ele nu valoreaă nimic at%ta timp c%t nu sunt susţinute prin dovei. (romisesem să mă întorc la tradiţie i să o analie din alt punct de vedere. 5reau să încerc să e#plic de ce e aa importantă tradiţia pentru noi. Toate animalele sunt $ăcute prin  procesul evoluţiei să supravieţuiască în locul normal, unde trăiesc cei de un $el cu ei. 3eii sunt $ăcuţi să poată supravieţui bine în c%mpiile a$ricane. *acul este $ăcut să supravieţuiască în apă proaspătă, în timp ce omarul este $ăcut să trăiască bine în apă sărată. 'i oamenii sunt animale, i noi suntem $ăcuţi să supravieţuim bine într-o lume plină de/ alţi oameni. "ei mai mulţi dintre noi nu v%neaă pentru propria lor rană, asemenea leului sau omarului, noi o cumpărăm de la alţi oameni, care la r%ndul lor au cumpărat-o de la alţi oameni. 6oi “înotăm printr-o “mare de oameni. 3a $el cum petilor le trebuie branii ca să supravieţuiască în apă, oamenilor le trebuie creier care le permite să interacţionee cu alţi oameni. 3a $el cum oceanul este plin de apă sărată, aa i marea de oameni este plină de lucruri di$icile de învăţat. De e#emplu limba. Tu vorbeti engleă, dar prietena ta, Ann-Hatrin, vorbete germană. :iecare dintre voi vorbete acea limbă, care i se potrivete cel mai bine pentru a “înota prin oceanul vostru separat de oameni. 3imba este transmisă din generaţie în generaţie. 6u e#istă altă metodă. Cn Anglia, (epe este un “dog. Cn Iermania el este un “und. 6ici unul dintre aceste cuvinte nu este mai corect sau mai adevărat dec%t celălalt. Ambele cuvinte sunt pur i simplu transmise. (entru a putea “înota în oceanul lor separat de oameni cu succes, copii trebuie să înveţe limba ţării lor i multe alte lucruri despre oamenii lor> i asta înseamnă că ei trebuie să absoarbă, asemenea %rtiei sugative, o cantitate imensă de in$ormaţii tradiţionale. Adu-ţi aminte că in$ormaţia tradiţională înseamnă numai lucruri care sunt transmise de la bunici la părinţi i mai departe la nepoţi. "reierul copilului trebuie să sugă in$ormaţiile tradiţionale. 'i nu putem atepta ca acel copil să deosebească informaţiile bune #i folositoare , cum ar $i cuvintele unei limbi sau regulile de igienă, d e cele rele sau absurd e, cum ar $i credinţa în vră)itoare, diavoli i virgine nemuritoare. 8ste păcat, dar asta nu poate scimba $aptul că, deorece copii trebuie să $ie sugative pentru in$ormaţii tradiţionale, este foarte probabil că ei vor începe să creadă orice le spun adulţii, indiferent dacă este adevărat sau fals, corect sau !re#it.  @ulte dintre

lucrurile pe care le spun adulţii sunt adevărate i se baeaă pe dovei, sau cel puţin sunt raţionale. Dar dacă unele lucruri sunt $alse, absurde sau ciar vătămătoare, nu e#istă nimic care să-i împiedice pe copii să creadă i asta. Dar c%nd copii cresc, ce $ac! =ineînţeles că spun lucurile astea următoarei generaţii de copii. Ast$el, imediat ce a)unge lumea să creadă ceva 4 ciar dacă este complet $als i nu a e#istat niciodată motive adevărate pentru a crede acest lucru de la început 4 acest ceva poate dura la nes$%rit. (oate să $ie asta oare ceea ce se înt%mplă cu religiile! "redinţa că e#istă un ?eu al ?eilor, credinţa în "er, credinţa că @aria nu a murit niciodată, credinţa că isus nu a avut niciodată un tată păm%ntesc, credinţa că rugăciunile sunt ascultate, credinţa că vinul se trans$ormă în s%nge 4 nici una din aceste credinţe nu este susţinută de o dovadă concludentă.  'i totui, milioane de oameni cred în asta. $oate pentru că le-a fost spus să le creadă atunci când au fost destul de tineri încât să creadă orice. %ilioane de alţi oameni cred lucruri foarte diferite, pentru că li s-au spus diferite lucruri când au fost mici.  "opiilor musulmani li se spun alte lucruri dec%t li se spun

copiilor cretini, i ambele grupuri cresc $erm convinse că ceea ce cred ei este adevărat, iar ceea ce cred ceilalţi este greit. "iar i în r%ndurile cretinilor, *omano-"atolicii cred alte lucruri dec%t oamenii =isericii Angliei sau 8piscopalienii, &a