Scrierile Apocrife Al Vechiului i Noului Testament

Apocalipsa siriac ! a lui Baruc

Apocalipsa greac! a lui Baruc sau Baruc 3

„secretarul“ ajuns la noi lui Ieremia în siriac!, în timpul grece"te, exilului  paleoslav ! Babilonian (sec. VI î.Ch.) Pseudoepigr  aful lui Baruc, „secretarul“ lui Ieremia în timpul exilului Babilonian (sec. VI î.Ch.)

grece"te

înger îl înso #e"te într-o c!l!torie în ceruri unde întâlne"te demoni "i îngeri,  printre care "i pe Mihail, "i reg!se"te Templul ceresc

Baruc deplânge c !derea sfâr "itul Ierusalimului "i distrugerea sec. I Templului (587 î.Ch.). Un d.Ch. – înger îl înso #e"te într-o începutul c!l!torie în ceruri unde sec. II întâlne"te demoni "i îngeri, d.Ch.  printre care "i pe Mihail, "i reg!se"te Templul ceresc

Origine iudaic !

2 p!r #i: 1. aventurile lui Daniel în exilul din Babilonia (sec. VI î.Ch.); 2. Vedenii Apocalipsa lui  prototextul apocaliptice ce reveleaz! Origine iudaic !.  prima Daniel sau Pseudoepigr  aramaic viitorul cu supunerea fa #! de Urm!re"te stilul  jum!tate Apocalipsa aful lui  pierdut un conduc !tor (alegoria lui "i con#inutul din a sec. IX  persan! a lui Daniel ajuns la noi Mahomed) îns ! cu isp!"irea Cartea lui d.Ch. Daniel în persan! care vine prin Mesia, fiul lui Daniel David, care va inaugura o Împ!r !# !#ie pân! la judecata final! Copt!, Apocalipsa lui Pseudoepigr   probail dup ! Ilie aful lui  prototext sec. III (copt!) sau Ilie Ilie (sec. IX ebraic d.Ch. I î.Ch.)  pierdut în sec. I î.Ch.

Apocalipsa lui Pseudoepigr  Ilie (ebraic!) aful lui sau Ilie 2 sau Ilie (sec. IX Cartea lui Ilie î.Ch.)

ebraic!

Origine 3 p!r #i: 1. îndemn; 2. vedenie cre"tin!. Ajuns! apocaliptic !; 3. legenda la noi în despre Antichrist fragmente

sec. III Revela#ia lui Mihail despre secolo viitor "i despre Antichrist. Origine iudaic ! î.Ch. (?) C!l!toria lui Ilie în paradis, cu referin#e la cu Mesia, cu umele Winon va fi r !zboaele interpol ! inving!tor împotriva lui Gigit romano-persane !#ia lui ri în sec. "i va inaugura Împ !r !# III d.C. Israel

Pseudoepigr  Apocalipsa lui aful lui Esdra Esdra (sec. V î.Ch.)

Apocalipsa lui Sedrah

Apocalipsa lui Moise

-

-

Pseudoepigr  aful Apocalipsa lui  profetului Sofonia Sofonia, (sfâ r "itul sec. VII î.Ch.)

Origine cre"tin! (sau iudaic!  prelucrat ! de cre"tini). Urmeaz! Cartea lui Neemia "i are asem!n!ri cu Apocalipsa lui Sedrah

grece"te

C!l!toria lui Esdra în paradis unde îi cere lui Dumnezeu de sec. II- ce exist! p!catul omului, îns ! IX d.Ch. nu ob#ine nici un r !spuns, "i (?) infernul, înso #it de Mihail "i Gavril unde îl vede pe Antichrit

grece"te

Origine cre"tin!, poate C!l!toria lui Sedrah în Paradis  preluat ! dintr= Anania în grece"te (sec. VI un text iudaic sec. IIIî.Ch.) "i dialogul cu  precedent (sec. IV d.Ch. Dumnezeu care îi spune c ! II d.Ch.?) cu  permite r !ul în lume din iubire substituirea lui fa#! de libertatea omului Isus în locul îngerului Mihail

grece"te

Varianta greceasc ! Descrie via#a lui Adam "i a textului a Evei de când au fost alunga #i apocrif iudaic din Eden pân ! la moartea lor. Via ! a lui Adam  "i Evei (sec. I d.Ch.)

ebraic! (pierdut)

-

Origine iudaic!,  pierdut !, au sec. I ajuns la noi C!l!toria lui Sofonia în î.Ch. – scurte citate  paradis "i în infern. Sofonia sec. I  patristice "i este preschimbat într-un înger. d.Ch. fragmente ale textului în copt!.

Testamente apocrife ale Vechiului Testament

Gegul literar „testament“, în semnifica #ia lui obi "nuit!, are caracteristica enu #!rii din partea unei persoane muribunde ale ultimilor sale dorin #e. Deseori este vorba despre îndemnuri morale pe care muribundul le las ! urma"ilor s!i.

Testamente apocrife ale Vechiului Testament Titlul

Testamentul lui Abraham

Autorul

-

Pseudoepig raful lui Testamentul Set, fiul lui lui Adam sau Adam care Cartea lui adun! Adam cuvintele spuse lui de tat!l s!u.

Testamentul celor 12 Patriarhi

Testamentul lui Iacob

Testamentul lui Iob

Testamentul lui Isac

-

-

Limba

Data

Con"inutul

Note

Este o apocalips ! ce nu trebuie confundat ! cu textul sfâr "itul sec. Apocalipsei lui Abraham, I d.Ch. descrie c!l!toria lui Abraham în ceruri înso#it de îngerul Mihail.

Origine iudaic!

Siriac!

redactare Ultimile cuvinte ale lui Adam definitiv ! c!tre fiul s!u Set c!ruia în sec. VI veste"te, printre altele, venirea d.Ch. lui Mesia ce va fi r !stignit "i (la Edessa?)  preveste"te potopul universal.

Redactor final cre"tin,  probail dezvoltarea unui nucleu deja existent ebraic?

ebraic!

Origine Îndemnurile lui Iacob sfâr "itul sec. iudaic!, apoi muribund c !tre cei 12 fii ai s !i II î.Ch.  prelucr !ri (sec. XVIII î.Ch.) cre"tine

copt!

O dezvoltare a testamentului lui Iacob din cartea Genezei 47, 29-50,26 cu interven #ia arhanghelului Mihail

gece"te

-

grece"te

-

ajuns la noi în copt!,  prototextul,  probabil în grece"te, s-a  pierdut

?

Reia personajele "i discu#ia referitoare la originea r !ului sec. I î.Ch. –  pentru omul drept din Cartea sec I d.Ch. lui Iob. Iob d ! dovad! de o "i mai mare încredere în Dumnezeu.

sec. II-V d.Ch. (?)

Origine iudaic!

Origine iudaic ! sau cre"tin!

Origine iudaic!, Dialogurile lui Isac (XVII sec.  prelucr !ri î.Ch.) muribund "i c!l!toria sa cre"tine. în ceruri. Deriv! din Testamentul lui Abraham

Testamentul lui Moise sau În!l#area lui Moise

-

Testamentul lui Solomon

-

la origine în grece"te, ajuns la noi în latine "te

ebraic! "i grece"te

 prima  jum!tate a sec. I d.Ch.

Prescrip #iile lui Moise muribund (sec. XIII î.Ch.) c!tre Iosue cu profe#ii referitoare la viitorul na #iunii ebraice pân! la domnia Regelui Irod. Un manuscris latin incomplet din sec. IV. Izvoare patristice ne reveleaz ! o dezbatere violent ! între Mihail "i Satana referitor la trupul lui Moise, dezbatere  prezent ! în În#l  ! area lui  Moise îns! absent! din Testamentul lui Moise. Poate în cea de-a doua parte era descris ! de asemenea "i în!l#area cu episodul citat.

Solomon, Regele lui Israel sec. I d.Ch. (sec X î.Ch.) pe patul de (nucleul), moarte î"i aminte"te cu durere sec. III  propria sa idolatrie pe care d.Ch. o atribuie influen #elor (prelucrarea) demoniace "i se prelunge "te într-un tratat de demonologie

Origine iudaic!

Prelucrare cre"tin! al unui text originar ebraic

Alte apocrife ale Vechiului Testament

Titlul

În!l#area lui Isaia

Autorul

-

Limba

Grece"te (prima sec#iune  probabil  prelucrat ! dintr-un  prototext semitic  pierdut

Data

Cont"inutul

3 p!r #i eterogene referitoare la profetul Isaia (sfâr "itul sec. VIII începutul sec. VII î.Ch.): 1. Martiriul lui Isaia t !iat redactor în dou! din ordinul lui final Manase, Regele lui Iuda; începutul 2. Vedenia lui Isaia sau sec. II d.Ch. Testamentul lui Ezechia; 3. În!l#area lui Isaia prin descrierea c!l!toriei lui  prin cele "apte ceruri "i via#a, moartea "i învierea Domnului

Note

Origine cre"tin! (probabil este dezvoltarea "i amplificarea unui nucleu existent deja în ebraic! referitor la martiriul lui Isaia. Cele trei p !r #i din cauza eterogenit !#ii lor au circulat în trecut, "i ast!zi considerate de unii speciali"ti ca fiind autonome

 pseudoepi graful lui Baruc, secretarul Baruc 4 sau lui Ieremia Omisiunile în timpul lui Ieremia exilului Babilonian (sec. VI î.Ch.)

Întreb!rile lui Esdra

Cartea lui Enoh sau Eno 1 sau Enoh etiopianul

-

-

grece"te

armene"te

Ajuns la noi integral întrun dialect etiopean,  prototextul în aramaic! este  pierdut, s-au g!sit fragmente la Qumran

Descrie lucrarea lui  jum!tatea Ieremia "i Baruc în sec. II d.Ch. favoare deporta #ilor în timul exilului Babilonian

?

6 întreb!ri adresate de Esdra „îngerului lui Dumnezeu“

Origine iudaic!, apoi prelucr !ri cre"tine

Origine cre"tin!

Origine iudaic!, 5 p!r #i eterogene, poate la apoi revizuit de origine autonome, tradi#ia cre"tin!. referitoare la Enoh: 1. Fundamental ! Cartea celor vigilen #i (cap.  pentru angeologia "i redactor 1-36); 2. Cartea demonologia definitiv în  parabolelor (cap. 37-71); iudaico-cre "tin!. sec. I î.Ch. 3. Cartea celor ilumina #i Prezent! în canonul (cap. 72-82); 4. Cartea cre"tin copt. visurilor (cap. 83-90); 5. Con#ine pasaje din Scrisoarea lui Enoh (cap. apocrifa pierdut! 91-108) Cartea lui Noe.

ajuns la noi în 2 Enoh sau  paleoslav redactor Descrie o c!l!torie Enoh slavul dintr-un text original a Patriarhului Enoh prin sau  pseudoepi grecesc sfâr "itul sec. cele "apte ceruri ce Apocalipsa graful lui  pierdut, care I d.Ch., culmin ! cu întâlnirea cu lui Enoh Enoh la rândul s!u redactor Dumnezeu "i sau venea dintr-un  paleoslav transformarea lui Enoh în Secretele text semitic sec. XI îngerul Metatron. lui Enoh  pierdut

Origine iudaic !

Pseudoepi graful lui 3 Enoh sau rabbi Isma Apocalipsa el ben ebraic! Elisha a lui Enoh (sec. I d.Ch.)

Origine iudaic !

ebraic!

sec. V-VI d.Ch.  probabil pe un nuvleu din sec. IIIII d.Ch.

4 p!r #i: 1. În!l#area lui rabbi Ismael ben Elisha; 2. Ismael îl întâlne "te pe Enoh-Metatron; 3. Descrierea îngelirlor; 4. descrierea paradisului

Cartea  jubileelor sau Mica genez!

Cartea lui Iannes "i Iambres

Cartea lui Iosif "i Asenet sau C!s!toria lui Asenet

Cartea lui  Noe

5 Macabei

Odele lui Solomon

-

-

-

ebraic!

O parafraz! a istoriei lumii de la crea#ie pân! la Origine iudaic!. exod (ie"irea evreilor din sec. II î.Ch. Prezent! în canonul Egipt), subdivizând-o în cre"tin copt  jubilee (perioade istorice de 49 de ani)

grece"te

Con#inutul este necunoscut. Imaginând o convertire la iudaism a doi magi egipteni care sFragmente indirecte au întâlnit cu Moise, citate de scriitori  povestit! în Targum, pe cre"tini. Origine care tradi#ia ebraic! i-a iudaic ! sau cre"tin! numit Iannes "i Iambres, era vorba probabil de o rug!ciune sau de un  psalm peniten #ial.

grece"te

-

grece"te

-

Arab!  probabil la origine un  prototext în ebraic!  pierdut

?

Descrie c!s!toria între Iosif "i Asenet (Egipt în sec. XVIII î.Ch.)

Origine iudaic ! în diaspora Egiptean !,  prelucrare cre "tin! în sec. V d.Ch.

începutul sec. II î.Ch.

Con#inea detalii referitoare la c!derea îngerilor, la potop, la na"terea lui Noe.

Origine iudaic!. Men#ionat ca text autonom în alte apocrife, ast!zi  pierdut, îns ! se afl!  par #ial în 1 Enoh. Sau g!sit fragmente la Qumran.

sfâr "itul sec. I d.Ch.

Descrie evenimente istorice referitoare la Iudeea între 186-6 î.Ch. suprapuse în parte cu descrierile din 1-2 Macabei cu ad!ugiri.

Origine iudaic !

42 scurte compuneri  poetice

Origine cre"tin!

sec. I î.Ch. – sec. I d.Ch.

Pseudoepi grece"te graful lui  probabil pe un Solomon sec. I d.Ch.  prototext (sec. X siriac î.Ch.)

Oracolele sibyline

Rug!ciunea lui Iosif

Istoria lui Achikar

Istoria Recabi#ilor

Via#a lui Adam "i Eva

-

-

-

-

-

grece"te în hexametre

grece"te

 Nucleul, c !r #ile 3-5, de origine iudaic ! 14 c!r #i eterogene ce în diaspora con#in diferite profe #ii Egiptului, sec. II sec. I î.Ch. – referitoare la evenimente î.Ch., apoi sec. I d.Ch. istorice din trecut "i  prelucrate "i viitoare, eshatologice. completate de un redactor cre"tin (sec. I-VI d.Ch.)

sec. I-II d.Ch.

În unicul fragment ajuns  pân! la noi Iacob-Israel vorbe"te despre sine

Origine iudaic!. Avem doar un fragment, poate anticre"tin.

aramaic!

Istoria lui Achikar, marele vizir al Asiriei în timpul domniei lui Sennacherib "i Esarhaddon (sec. VII î.Ch.). Fiii lui fiind r ! pi#i, îl adopt! pe Nadab, fiul Origine iudaic!. sorei sale, ca s!-i Prelucr !ri succesive sec. V î.C. succedeze pe tron. cre"tine (sec. II  Nerecunosc !torul Nadab d.Ch.) îns! comploteaz! împotriva unchiului, iar în final dreptatea învinge "i Achikar revine pe tron iar  Nadab este condamnat.

grece"te

Text complex. Trateaz! sec. VI despre lupta lui Isus cu d.Ch. (pe un Origine iudaic!. diavolul în timpul celor 40 text originar Prelucr !ri succesive de zile în pustiu "i de dni sec. I cre"tine. istoria Recabi#ilor din d.Ch.?) timpul lui Ieremia.

Descrie via#a lui Adam "i Origine iudaic!. În Evei de la alungarea lor grece"te "i trecut era numit! din Eden pân  la moartea ! unele variante Revela#ia sau fiec ruia dintre ei. !  bazate sfâr "itul sec. Apocalipsa lui Prezint  l muriri referitor ! !  probabil pe un I d.Ch. Moise, fiind, prin la gre eala lui Eva i " "  prototext tradi#ie, atribuit!  p catul originar în care ! ebraic Cartea Genezei lui afl!m noi detalii fa #! de Moise. cele prezente în cartea

Genezei (de pild!, "arpele are mâini "i picioare, copacul cu pricina este un smochine, etc).

Pseudoepi Vedenia lui graful lui Esdra Esdra (sec. V î.Ch.)

latin, probabil dup! un  prototext grec  pierdut din sec. IV-VI d.Ch.

Vie#ile  profe#ilor

grece"te, Con#ine texte complexe "i  probabil dup ! Origine iudaic!, legende de provenien #! un prototext în sec. I d.Ch. interpol !ri extra-biblic ! despre vie#ile ebraic! sau succesive cre"tine. unor profe#i biblici. siriac! pierdut

-

sec. XI d.Ch.

Origine cre"tin!. C!l!toria lui Esdra în Inspira #ie din  paradis unde vede r !splata Apocalipsa lui celor drep#i "i pedeapsa Esdra "i din Cartea celor p!c!to"i. lui Neemia.

Apocrife ale Vechiului Testament prezente în Septuaginta Titlul

Esdra în grece"te sau 1 Esdra (pentru  protestan #i) sau 3 Esdra (pentru catolici)

Ode sau Imnuri

Autorul

anonim

-

Rug!ciunea  pseudoepig raful lui lui Manase Manase "i

Limba

Data

Con"inutul

Note

grece"te

Paralele al c!r #ilor lui Esdra, Neemia, 2 Cronici. Con#ine mai multe Dup! o parantez! erori istorice. În recapitulativ ! despre Septuaginta este 1 istoria Iersualimului între Esdra, în tradi#ia sec. I î.Ch. 609-530 î.Ch., descrie  protestant !; 2 Esdra  – sec. I întoarcerea evreilor la în tradi#ia catolic! d.Ch. Ierusalim din robia  pre-tridentin !; 3 Babilonului (538 î.Ch.) "i Esdra în tradi#ia reconstruirea a"a-zisului, catolic! postal doilea Templu (în jurul tridentin !. anului 515 î.Ch.).

grece"te

-

Colec#ie de 14 imnuri f !r ! rug!ciunea lui Manase Probabil este vorba  prezente în Vechiul "i de un compendium  Noul Testament cu u "oare în uzul liturgic varia#ii textuale.

grece"te

sec. II-I î.Ch.

O scurt! rug!ciune (15 versete) în!l#at! Domnului creator "i cârmuitor al

În versiunile actuale ale Septuagintei este

a regelui din Iuda (687-642 î.Ch.)

Cartea a treia a Macabeilor

anonim

anonim, unii P !rin#i Cartea a patra ai Bisericii a Macabeilor o atribuie lui Flavius Iosif

 poporului (vezi 2 Cronici 33,18)

grece"te

grece"te

 pseudoepig raful lui grece"te David  plecând de Psalmul 151 regele la texte evreilor ebraice (sec. XI î.Ch.)

Psalmii 153155

-

conserva#i în siriac ! sau grece"te din texte ebraice

Descrie persecu#ia suferit! de iudeii din comunitatea din Alexandria Egiptului sub tiranul greco-egiptean sfâr "itul Ptolemeu IV (222-205 sec. I î.Ch. î.Ch.), descriind unele interven #ii salvatoare miraculoase ale lui Dumnezeu în ajutorul lor.

inclus! în Ode capitolul 12

Con#unutul este independent de istoriile povestite în 1-2 Macabei, chiar dac! exist! afinitate stilistic !, ce ne amintesc de ele. Persecu#ia descris! nu are argumente credibile în alte izvoare istorice.

sec. I î.Ch.  – sec. I d.Ch.

O omilie care arat!  primatul ra #iunii credincioase asupra  pasiunilor, f !când referin#! la exemplele oferite de martiriul lui Eleazar "i a celor "apte fra#i ai s!i povestit în Macabei 2.

Influen#! stoic!

-

Un psalm scurt, 7 versete, intitulat: „Acesta este  psalmul autobiografic al lui David, în afara num!rului, când l-a comb!tut pe Goliat“. Reaminte "te evenimente din via #a lui David.

Traducere în grece"te a doi  psalmi în ebraic !, numi#i conven#ional 151a "i 151b, g !si#i în manuscrisele de la Qumran.

-

Titlurile: 152 "Rug !ciunea lui Ezechia când du "manii l-au înconjurat“; 153 "Când poporul a ob #inut  permisiunea lui Cirus s ! se reîntoarc! în #ar !“; 154 "Spus! a lui David când a luptat cu un leu "i un lup care atacau o mioar ! din turma sa“; 155 "Spus ! a lui David când se

Sunt prezen#i în Paschitta "i în manuscrise al Septuagintei din Qumran.

întorcea, aducând mul#umire lui Dumnezeu, care l-a eliberat de leu "i de lup, ucigându-i pe amândoi“.

Psalmii lui Solomon

Pseudoepig raful lui grece"te din Solomon texte sfâr "itul regele originare sec. I î.Ch. evreilor ebraice (sec. X î.Ch.)

18 psalmi

Accente mesianice, anti-romane, anti-macabei, anti-saducei. Au fost pierdu#i, îns! reg!si#i în sec. XVII.

Scrierile apocrife ale Noului Testament

Sunt texte religioase necanonice atribuite pseudoepigrafilor Noului Testament. Criteriile dup ! care Biseric din antichitate recuno "tea un text religios ca fiind canonic sunt: -  paternitatea apostolic !: înv!#!turile sunt atribuite fie scrierilor directe ale apostolilor fie celor mai apropia #i discipoli ai lor; - uzan#a liturgic!: erau texte folosite la celebrarea cultului liturgic în primele comunit!#i cre"tine; - orthodoxia: texte ce respect ! adev!rurile dogmatice ale credin #ei: Unitate "i Trinitate în Dumnezeu, Isus Christos, adev !rat om "i adev!rat Dumnezeu, etc... Printre apocrifele Noului Testament putem eviden #ia în particular o multitudine de: Evanghelii Apocrife: un grup eterogen de textece au un caracter religios în referin #! la figura lui Isus Christos "i care, cu timpul, au fost excluse din canonul Scripturii cre "tine. Aceste evanghelii au v !zut lumina zile în perioada patristic !. Deseori aceste scrieri au fost atribuite unui pseudoepigraf apostolic sau discipoli apropia #i ai acestora. Evangheliile apocrife au fost excluse de la citirea lor public !  în cadrul liturgiilor deoarece erau considerate ca fiind  purt !toare ale unor tradi#ii misterioase sau chiar ezoterice. Termenul „apocrif“, „a ascunde“ sau „ceva rezervat unui mic num !r“ a fost inventat de primele comunit !#i cre"tine. Dup! ce a trecut prima genera #ie de cre "tini, urm!toarea genera#ie a sim #it nevoia de a avea informa #ii suplimentare despre Isus Christos pe p !mânt, acesta fiin unul din motivele ce a condus la noile forme literare stabilite în jurul textelor biblice ce ast !zi fac parte din Noul Testament. Printre obiectivele acestei produc #ii literare putem enumera: un obiectiv istoric, unul apologetico-doctrinal, unul devo #ional-liturgic, dar "i acela al r !spândirii unor noi înv!#!turi, deseori în contrast cu cele oficiale ale Bisericii, inspirându-se din scrierile literaturii cre "tine vechi. În  Dic ! ionarul de teologie, vorbind despre semnifica #ia apocrifelor, Bergier scrie: „Cre"tinii au dat o semnifica #ie diferit! apocrifelor fa#!  de cea a p !gânilor "i evreilor. Prin apocrif ei numeau o anumit !  carte ce avea un con #inut mai dubios, un autor mai incert, pe credin #a c!ruia nu se puteau sprijini“. Codexul apocrif al Noului Testament   stabilit de J.C. Thilo, vol I, Leipzig, 1832, reorganizeaz !  materia în func #ie de genurile literare ale Noului Testament: evanghelii, fapte, scrisori "i apocalipse. Delimitarea riguroas ! a structurii Noului Testament "i individualizarea unei forme textuale bine definite pentru fiecare lucrare a fost  precizat !  în primele edi #ii critice ale lui E. Hennecke (1904 "i 1924) Scrierile apocrife ale

 Noului Testament . Acesta definea apocrifele ca fiind scrieri neacceptate în canon, îns ! care, datorit!  titlului sau altor enun #uri, aveau preten #ia c!  ar con #ine o valoare echivalent ! scrierilor cnaonice "i c!, din punctul de vedere al istoriei formelor prelungeau "i dezvolatu genurile literare adoptate de Noul Testament, chiar dac ! introduceau în ele "i elemente str !ine scrierilor canonice. O asemenea defini #ie, preluat !  de Luigi Moraldi "i Mario Erbetta, a fost îndelung criticat!  de Eric Junod din cauza leg !turii strânse ce poate instala o asemenea defini#ie între scrierile apocrife "i cele canonice, ce limiteaz !, printre altele, excesiv arcul cronologic al producerii apocrifelor (sec. I-III). Junod propune chiar substituirea desemn !rii „apocrife ale Noului Testament“ cu cea de „apocrife cre "tine antice“. Willy Rordorf propune substituirea termenului „apocrife“ cu expresia „literatura cre "tin!  extrabiblic!“. Literatura apocrif ! a exercitat o infuen #! deosebit! în domeniulartistic, devo #ional "i liturgic "i se refer ! la unele „goluri“ din via #a lui Isus pe care dore "te s!  le umple: copil !ria lui Isus, figura Fecioarei Maria, p !timirile lui Isus, perioada imediat urm !toarea învierii lui Isus, etc... Apocrife de origine iudeo-cre!tin #  sunt texte produse de primele comunit !#i cre"tine care

 proveneau din grupul celor care observau legea lui Moise ca un element discriminatoriu: credeau în Isus Christos "i apar #ineau Bisericii Mame din Ierusalim. Aceste texte cre "tine exprim!  gândirea lor folosindu-se de categoriile iudaismului târziu. Printre aceste lucr !ri  putem enumera:  Didahia ,  Epistola lui Clement romanul c #tre corinteni,  P # storul lui Hermas. În aceast ! categorie, de regul !, unii speciali "ti includ "i unele texte sub titlul de „evanghelii“, a c!ror cunoa"tere o dator !m citatelor aflate în scrierile patristice:  Evanghelia evreilor ,  Evanghelia nazireilor  "i  Evanghelia ebioni ! ilor . Nici un manuscris original nu a ajuns la noi. Exist! îns! o tendin#! a speciali "tilor de reconstituire a  Evangheliei evreilor , considerat! de unii ca fiind „proto-matei“ sau Evanghelia care a stat la baza inspira #iei mateene, din care lipse"te partea ini #ial!, genealogia lui Isus. Ast !zi îns! mai exist ! înc! dou!  tendin#e: prima dore"te s!  identifice în Evanghelia evreilor "i a"a-numita Evanghelia nazireilor, iar în  Evanghelia ebioni ! ilor   vor s! vad! a"a-zisa  Evanghelia celor Doisprezece . Din citatele P!rin#ilor Bisericii pare dificil totu "i sus#inerea unei asemenea ipoteze, cu atât mai mult cu cât ace"ti autori afirm ! c!  Evanghelia ebioni ! ilor   ar fi fost compus!  cu ajutorul celor trei evangheli "ti cnaonici, Luca, Marcu "i Matei; a doua ipotez ! face o distinc #ie clar ! între cele trei evanghelii: a evreilor, a nazireilor "i a ebioni #ilor. Este dificil! datarea lor, chiar dac ! unii speciali "ti au avansat ipoteza jum !t!#ii secolului al doilea. Apocrifele gnostice sunt scrierile cre "tine de tendin #! gnostic!. Gnosticismul se r !spânde "te în sec. II-III, iar textele acestui fenomen sincretist religios se prezint ! ca fiind „secrete“, ce  provin din înv!#!turile ezoterice ale lui Isus sau ale apostolilor rezervate doar celor ini #ia#i. Printre aceste scrieri putem men #iona: Evanghelia egiptenilor, Evanghelia lui Matia, Evanghelia lui Maria Magdalena, Apocrifa lui Ioan, În #elepciunea lui Isus, Evanghelia lui Toma, Evanghelia lui Petru. În aceste texte, înv !#!tura gnostic!  transpare datorit!  unor accente extreme. Majoritatea acestor texte au v !zut lumina zilei în ceontextele unor curente teologice considerate eretice de Biserica din antichitate. Printre asemenea scrieri se mai afl ! "i Protoevanghelia lui Iacob "i Faptele lui Paul "i Tecla, a c !ror citire era considerat ! folositoare. P#rin"ii Bisericii !i reac"ia lor fa"# de scrierile apocrife

Biserica de la începuturi s-a ridicat împotriva scrierilor apocrife, f !când apel neîncetat la tradi#ia public!  transmis!  din genera#ie în genera#ie prin succesiune apostolic !  în Biseric!. Astfel s-a ajuns la stabilirea unui consens asupra c !r #ilor cre"tine re#inute autentice "i inspirate. Foarte repede, termenul „apocrif“ a devenit sinonim de „fals“, chiar dac ! prima list! oficial ! ce con #ine lucr !rile respinse de Biserica primitiv ! nu urc! mai departe de sec. IV, în

a"a numitul  Decret Gelasian . Totu"i, Biserica "i-a exprimat punctul de vedere asupra acestor texte mult mai devreme, dup ! cum afl! din m!rturia P!rin#ilor Bisericii. Dup ! Sfântul Irineu de Lyon, gnosticii au compus o vast ! mas ! de lucr !ri apocrife "i pref !cute, forjate de ei în "i"i; astfel el atac ! preten#ia lui Basilide de a poseda discursuri apocrife pe care apostolul Matei lear fi primit de la Domnul. Tertulian, f !r ! s!  stea prea mult pe gânduri, acord !  termenului „apocrif“ echivalentul de „fals“. Origen nume "te apocrife scrierile iudaice necanonice, f !r ! a le condamna totu "i, afirmând c ! tot ceea ce se afl ! în apocrife nu este de respins. Acela "i Origen, citat de Eusebiu de Cezareea,  Istoria bisericeasc #  6,25, distinge scrierile cre "tine admise de to #i, cele ce sunt unanim respinse "i cele ce sunt subiect de discu #ie. Sfântul Atanasie de Alexandria, în Scrisoarea Pascal # 39, din anul 367, stabilind scrierile canonice, în indice enumer ! "i unele scrieri apocrife, inven #ii ale ereticilor, copuse târziu "i condamnate de Biserica primitiv !. Consolidarea canonului Scripturilor în Occident "i în Orient a condus la devalorizarea definitiv ! a apocrifelor "i asocierea lor cu apelativul „eretice“, dup !  cum stau m!rturie unele scrieri ale Sfântului Augustin,  Împotriva lui Faust   11,2, "i Sfântului Ieronim, Comentarii la Isaia, 17. Excluzderea scrierilor apocrife !i tentative de restabilire a lor

Binomul Scriptur !-Tradi#ie, sus#inut de Bisericile care se refereau la fundamentul apostolic, a stat la baza select !rii scrierilor cnaonice de cele necanonice, în interiorul unei vaste  produc #ii literare ce imita genul literar al Noului Testament, cu inten #ia de a explicita mesajul "i a umple lipsurile. Astfel, scrierile apocrife au fost excluse f !r !  prea mari dificult !#i din screirile cnaonice cre "tine. Totu"i, în Evul Mediu "i în antichitate nu a existat o voce unanim !  pentru selectarea textelor. În unele scrieri, de pild !, s-au descoperit fapte istorice ce umplu goluri din evangheliile canonice "i care au aflat veracitate în diferite tradi #ii locale. De aceea unii autori, precum episcopul Ioan de Tesalonic (+630), au elaborat teoria conform c !reia scrierile apocrife au fost compuse de autori de bun !credin#!, îns!  contraf !cute de autori eretici, provocând astfel refuzul lor de autoritatea bisericeasc !  primitiv!. Datorit!  acestei teorii unele scrieri apocrife au jucat un rol deosebit de important în doctrina, înv !#!tura "i iconografia cre"tin!  de la începuturi. Exemplul cel mai evident este cel al Protoevangheliei dup!  Iacob, compus probabil la jum !tatea sec. II, din care afl !  numele p!rin#ilor Sfintei Fecioare Maria, Ioachim "i Ana, precum "i originea s!rb!torii liturgice a na "terii Sfintei Fecioare. Aceea "i lucrare a contribuit la promovarea înv !#!turii referitoare la fecioria perpetu ! a Mariei "i a influen #at reprezentarea tradi #ional!  a ieslei na "terii Mântuitorului. În ciuda condamn!rilor biserice"ti repetate, unele scrieri apocrife au jucat un rol primordial pentru reflec #ia teologic!, pentru începutul unor devo #iuni "i au avut un succes enorm în mediul orthodox, devenind foarte repede un patrimoniu comun al religiozit !#ii populare. Sfântul Augustin, care s-a ridicat deseori împotriva apocrifelor, în predicile sale de Cr !ciun se inspira deseori din ele: pentru a vorbi despre Fecioria Mariei in partu  (Ser. 184,1; 186,1), despre m!garul "i boul din jurul ieslei, cu citatul din Is. 1,3, ca "i în  Evanghelia lui Pseudo-Matei (Serm. 189,4; 204,2). Chiar "i Sfântul Ieronim, un zelos adversar al apocrifelor, revine uneori asupra unor teme dezb !tute de apocrife (Epist. 108,10). Printre scrieril apocrife ale Noului Testament, un interes deosebit îl prezint ! evangheliile apocrife: unele scrise de autori cre "tini în comuniune cu Biserica, altele scrise de autori apar #inând comunit!#ilor schismatice sau eretice. Primele nu con #in elemente disparate str !ine credin#ei apostolice, pe când celelalte sunt revendicate de unii autori eretici pentru a expunde înv !#!tura lor punând-o pe seama unui  pseudo-apostol sau discipol apropiat apostolilor. Multe alte evanghelii au fost scrise îns ! de  persoane c!rora le lipseau compten #ele necesare trat !rii unei asemenea materii "i care nu  putau oferi dovezi suficiente în favoare înv !#!turii cre"tine sau a veracit !#ii faptelor narate.

Datarea scrierilor apocrife !i istoricitatea lor

În general, Evangheliile apocrife nu sunt primite de cercet !tori ca fiind fidabile m !rturii ale lui Isus istoric, dat !  fiind redactarea lor destul de târzie, începând cu jum !tatea sec. II, iar unele sunt scrise chiar mai târziu, sec. III-IV. Discu #iile pentru datarea acestor scrieri sunt subisct de ne-acorduri majore între speciali "ti. Totu"i, exist!  aproape o unanimitate printre studio"i pentru a spune c!  Proto-evanghelia lui Iacob ,  Evanhgelia lui Toma "i  Evanghelia  greac # a egiptenilor  pot fi datate de la jum !tatea sec. II, iar unii afirm ! chiar c ! am putea afla în aceste scrieri unele infuen #e din evangheliile canonice. Proto-evanghelia lui Iacob "i Povestirile copil !riei Domnului Isus pot fi datate din jum !tatea a doua a sec. II, îns !  unii  propun chiar sec. IV sau V, iar al #ii v !d în aceste scrieri texte care ar fi stat la baza redact !rii evangheliilor canonice dup ! Matei "i Luca. Folosirea "i difuzarea evangheliilor apocrife au fost variate: evangheliile copil !riei, necanonice, s-au bucurat de un anumit succes, cel pu #in la nivel artistic: de pild !, localizarea na"terii lui Isus Christos într-o grot !  provinde din  Proto-evanghelia lui Iacob , pe când  prezen #a unui m!gar "i a uni bou lâng ! iesle, asociate figur !rilor na"terii lui Isus în antichitate "i în Evul Mediu, provin din  Evanghelia lui PseudoMatei ; evanghelile gnostice s-au dezvoltat în interiorul mi "c!rii religioase ezoterice, gnosticismul, care s-a r !spândit în jurul sec. II d.Ch. în medii cre "tine, ce au stat la baza majorit !#ii tendin#elor eterodoxe. Unele povestiri din apocrife au fost folosite în art !  pentru a prezenta anumite aspecte din via #a lui Isus "i ale  persoanelor lui mai apropiate, descrise în evangheliile canonice. Asemenea reprezent !ri sunt des întânite îm bisericile "i sanctuarele noastre, f !r ! a provoca numaidecât discu #ii doctrinale. Evangheliile copil!riei prezint!  detalii din via #a pre-ministerial!  a lui Isus, mai ales din copil!rie, necunoscute pe alte c !i nou!, deoarece sunt trecute sub t !cere de evangheliile cnaonice. În general, aceste scrieri prezint ! un caracter de abunden #! "i miraculos ce uneori ne conduc spre magie-fabul!, în contrast evident cu evangheliile cnaonice. Caracteristica omniprezent! este ce a impreciziei de natur ! istoric! sau geografic! ce invalideaz ! valoare lor istoric!. Niciuna dintre aceste scrieri nu a fost re #inut! de textele biblice considerate inspirate.

Evangheliile apocrife ale copil #riei Titlul

Autor

Protoevanghelia lui Iacob Iacob sau apostolul "i Evanghelia  primul copil!riei sau episcop de Evanghelia Ierusalim dup! Iacob Codicele Arundel 404: Cartea copil #riei  Mântuitorului

-

Limba

grece"te

latine"te

Data

 jum!tatea sec. II

sec. XIV

Con"inutul

Note

 Na"terea miraculoas! a Înal#! firea Fecioarei Maria; feciorelnic ! a Sfintei copil!ria ei în templul Maria; prezint! unele din Ierusalim; c !s!toria afinit!#i cu scrierile miraculoas ! cu Iosif; gnostice. na"terea lui Isus

 Na"terea Fecioarei Maria; copil!ria ei în templul din Ierusalim; c!s!toria miraculoas! cu Iosif; na"terea lui Isus.

Variant! târzie a Proto-evangheliei lui Iacob

Evanghelia copil!riei a lui Toma sau Evanghelia lui PseudoToma

Toma apostolul

Evanghelia Matei lui Pseudo- apostolul "i Matei sau evanghelist Evanghelia ul, tradus de copil!riei Sfântul dup! Matei Ieronim

Evanghelia arab! a copil!riei

Evanghelia armean! a copil!riei

Caiafa, Marele Preot

-

Cartea despre Tradus de Sfântul na"terea Ieronim Fecioarei

grece"te

 jum!tatea sec. II

Diferite minuni s !vâr "ite Prezint! afinit!#i cu de Isus între 5 "i 12 ani unele scrieri gnostice

latine "te

 Na"terea miraculoas! a Prelucrarea unui Fecioarei Maria; material prezent în copil!ria ei în templul Proto-evanghelia lui din Ierusalim; c !s!toria Iacob "i în sec. VIII-IX miraculoas ! cu Iosif; Evanghelia copil !riei na"terea lui Isus; fuga în a lui Toma cu un Egipt; diferite minuni adaos specific: figa s!vâr "ite de Isus între 5 în Egipt. "i 12 ani

arab! "i siriac!

Prelucrarea unui material prezent în Proto-evanghelia lui  Na"terea lui Isus; fuga în Iacob, în Evanghelia sec. VIII-IX Egipt, diferite minuni lui Pseudo-Matei "i (?) s!vâr "ite de Isus între 5 în Evanghelia copil!riei a lui Toma. "i 12 ani Întâlnim elemente magice specifice fabulelor populare

 Na"terea miraculoas! a Fecioarei Maria; Redactor copil!ria ei în templul definitiv sec. din Ierusalim; c !s!toria XIX armean! miraculoas ! cu Iosif; folosind un na"terea lui Isus; fuga în material Egipt; diferite minuni  precedent s!vâr "ite de Isus între 5 "i 12 ani.

latine "te

Prelucrarea unui material prezent în Proto-evanghelia lui Iacob, în Evanghelia lui Pseudo-Matei a copil!riei, în Evanghelia copil !riei a lui Toma "i în Evanghelia arab! a copil!riei. Întâlnim afinit!#i cu înv!#!turile monofizi #ilor.

 Na"terea miraculoas! a Prelucrare, rezumând sec. VIII-IX Fecioarei Maria;  primele 11 capitole copil!ria ei în templul ale Evangheliei lui

Maria

Istoria lui Iosif tâmplarul

din Ierusalim; c!s!toria miraculoas ! cu Iosif; na"terea lui Isus.

-

ajuns la noi în copt! "i arab!

sec. V-IX (?)

Pseudo-Matei.

Prima parte este o prelucrarea a materialului C!s!toria Sfântului Iosif existent în Protocu Sfânta Fecioar ! evanghelia lui Iacob Maria; na"terea lui Isus; "i în Evanghelia descrierea detaliat! copil!riei a lui toma, a mor #ii Sfântului Iosif. iar partea referitor la moartea Sfântului Iosif este original !.

Trei Evanghelii iudeo-cre!tine Titlul

Evanghelia ebioni #ilor

Evanghelia nazireilor sau nazarenilor sau nazoreilor

Evanghelia evreilor

Autorul

Ebioni#ii

nazireii

Iudeocre"tinii din Egipt

Linmba

Data

Con"inutul

Note

sec. II

Probabil era o form ! diferit! a Evangheliei dup ! Matei din care lipsea partea ini #ial!: na"terea feciorelnic! a lui Isus.

Pierdut!, ne este cunoscut! doar citatelor aflate în unii P!rin#i ai Bisericii.

sec. II

Probabil era o form ! diferit! a Evangheliei dup ! Matei din care lipsea partea ini #ial!: na"terea feciorelnic! a lui Isus.

Pierdut!, ne este cunoscut! doar citatelor aflate în unii P!rin#i ai Bisericii.

Probabil era o form ! diferit! a Evangheliei dup ! Matei din aramaic!? II secolo care lipsea partea ini #ial!: na"terea feciorelnic! a lui Isus.

Pierdut!, ne este cunoscut! doar citatelor aflate în unii P!rin#i ai Bisericii.

aramaic!?

aramaic!?

Evangheliile gnostice Titlul

Atribuit#

Limba

Data

Con"inutul

Note

Apocrifa lui Ioan sau Cartea lui Ioan evanghelistul Iaon, apostol sau Cartea "i secret! a lui evanghelist Ioan sau Revela#ia secret! a lui Ioan

Dialogul Mântuitorului sau Dialogul R !scump!r !torului

Cartea secret! a lui Iacob sau Apocrifa lui Iacob

Cartea lui Toma, Concurentul sau Atletul

Pistis Sofia sau Cartea Mântuitorului

-

Iacob apostolul

Iuda, Toma apostolul

'noi' discepolii

copt!

copt!

copt!

Rivela#ia secret! a lui Isus înviat f !cut! evanghelistului Ioan, descriind crea#ia, c!derea omului în p !cat, r !scump!rarea omenirii. Con#ine elemente sec. II gnostice: împ!r #irea  pân! în trimpartit ! a oamenilor: anul 185  p!mânteni, psihici, spirituali; crea#ia Demiurgului; cei 7 eoni, dihotomia lumin!/întuneric; dumnezeirea întrupat! în omul muritor.

Lucrare gnostic !. Citat! de Sfântul Irineu. Considerat !  pierdut ! pân! la descoperirea a trei versiuni distincte în Codicile de la NagHammadi.

sec. II

Dialogul între Lucrare gnostic !. Mântuitorul Isus Considerat ! Christos "i unii discipoli,  pierdut ! pân! la în care expune reg!sirea ei printre cosmologia gnostic !, cu maniscrisele de la unele insisten#e  Nag-Hammadi. antifeministe.

sec. II

Revela#ia secret! a lui Isus Înviat lui Iacob.

Lucrare gnostic !. Considerat !  pierdut ! pân! la reg!sirea ei printre maniscrisele de la  Nag-Hammadi.

Revela#ia secret! a lui Isus Înviat lui Toma.

Lucrare gnostic !. Considerat !  pierdut ! pân! la reg!sirea ei printre maniscrisele de la  Nag-Hammadi.

copt!

 prima  jum!tate a sec. III

copt!

Lucrare gnostic !. Revela#ia secret! a lui Pierdut! în negura A doua Isus Înviat discipolilor "i vremii, este  jum!tate exagerarea rolului Marie descoperit ! "i a sec. III Magdalena, care este studiat! începând sau sec. II întruparea În#elepciunii. cu 1795 datorit ! unui manuscris,

Askew. S-au g!sit "i unele variante  printre codicele de la Nag-Hammadi.

Evanghelia lui Apellus, sec. Apellus II, gnostic

Bardesan Evanghelia lui (sec. II-III) Bardesan gnostic siriac

Evanghelia lui Basilide

Evanghelia copt! a egiptenilor sau Sfânta carte a Duhului Sfânt invizibil

Evanghelia greceasc ! a egiptenilor

Evanghelia lui Eva

Basilide, sec. II, gnostic

-

-

-

-

-

-

copt!

grece"te

-

-

Citat de unii P !rin#i  probabil trebuie identificat ! cu lucrarea Cuvintele lui Apellus sau Cuget!rile lui Apellus ale gnosticului Apellus

-

Pierdut!, citat! de unii P!rin#i. Poate fi inspirat! din Evanghelia lui Ioan, par #ial sau în integralitate, sau cu Diatesaronul lui Tatianus.

-

-

Pierdut!, cunoscut! doar din citate  patristice.

sec. III-IV

Isus este întruparea lui Set, al treilea fiu al lui Adam, pentru a elibera sufletele divine din temni#a trupului.

Lucrare gnostic !. Considerat !  pierdut ! pân! la reg!sirea ei printre codicele de la NagHammadi.

începutul sec. II în Egipt

Dialogul lui Isus Înviat Lucrare gnostic !. lâng! mormânt cu una Gnostico. Pierdut!, din femeile piose, îns! cunoscut! doar Salomeea. Ascetismul din cita#ii sexual gnostic.  patristice.

sec. II-III (?)

Eva încearc! s! ating! Lucrare gnostic !. cunoa"terea, deci Pierdut!, îns! mântuirea, mâncând din cunoscut! nou! din fructul pomului cita#iile patristice. cunoa"terii binelui "i Probabil influen #at!

 jum!tatea sec. II

-

r !ului. Exagerarea coitusului întrerupt "i înghi#irea spermei ca un act religios.

Evanghelia dup! Filip

Filip, apostolul

de Evanghelia  perfec #iunii.

Diferite afirma#ii ale lui Isus referitor la sacramente. Christos "i Lucrare gnostic !. copt!, Maria Magdalena sunt Pierdut!, nu este  probabil o c!s!tori#i, îns! într-un men#ionat! de  prelucrare ultima sens spiritual: sunt P!rin#ii Bisericii, a unui  parte a sec. întrup!ri ale eonilor, îns! a fost  prototext în II emana#ii ale lui redescoperit ! în grece"te Dumnezeu, Christos "i codicele de la Nag pierdut Sofia, care au dat na"tere Hammadi. din ve "nici tuturor îngerilor.

Lucrare gnostic !. copt!, Însu"i Isus îi cere lui Pierdut!, îns!  probabil  jum!tatea Iuda s!-l tr !deze. Astfel cunoscut! nou! din Evanghelia lui Iuda dup! un sec. II, se va putea realiza planul citatele patristice, Iuda Iscarioteanul  prototext în  pân! cel mântuirii. Descrie manuscris reg!sit la grece"te, târziu 180 cosmologia gnostic !. Minya, Egipt, în  pierdut 1978.

Evanghelia dup! Maria sau Evanghelia Mariei Magdalena

-

Evanghelia lui Matia sau Tradi#iile lui Matia

Matia, apostolul care l-a înlocuit pe Iuda Iscariot

Evanghelia  perfec #iunii

-

copt!,  probabil dup! un  jum!tatea  prototext în sec. II grece"te,  pierdut

Exagereaz ! rolul discipolei Maria Lucrare gnostic !. Magdalena în primele Pierdut!, îns! comunit!#i cre"tine. cunoscut! nou! din Mi"c!rile feministe citatele patristice, revendic ! argumenta#ia s-au gasit unele lor pentru accesul fragmente în femeilor la preo#ie din grce"te "i în copt !. aceast! carte gnostic!.

 jum!tatea sec. II

Revela#ia secret! a lui Isus f !cut! lui Matia dup! înviere.

Lucrare gnostic !. Folosit ! de Basilide, cunoscut! nou! datorit! citatelor patristice.

-

Lucrare gnostic !. Pierdut!, îns! cunoscut! nou! datorit! citatelor

grece"te

-

-

 patristice. Probabil este una "i aceea"i lucrare cu Evanghelia lui Eva.

Evanghelia celor patru Împ!r !#ii cere"ti

Evanghelia Mântuitorului sau Evanghelia de la Berlin

În#elepciunea lui Isus sau Sofia lui Isus Christos

Evanghelia lui Toma, sau Evanghelia lui Toma Didimul sau A cincea Evanghelie

-

-

-

copt!,  probabil dup! un  prototext în grece"te,  pierdut

-

copt!

Toma, apostolul

copt!,  probabil dup! un  prototext în grece"te,  pierdut

Evanghelia adev!rului

-

Interogatio Johannis sau Cina secret!

Ioan, apostol "i evanghelist

-

-

Lucrare gnostic !. Pierdut!, îns! cunoscut! nou! datorit! citatelor  patristice.

sec. II-III

Lucrare gnostic !. P!strat! în Dialogul între fragmentarul Mântuitorul Isus  papirus din Berlin, Christos "i discipolii s !i 22220, ce poate fi dup! învierea din mor #i. datat din sec. IV, studiat din 1999.

sec. II-III

Lucrare gnostic !. Pierdut!, îns! redescoperit ! în codicele de la NagHammadi.

sec. II

Dialogul dintre Isus Christos înviat "i unii dintre discipolii s !i.

Colec#ie de afirma#ii ale Lucrare gnostic !. lui Isus Christos, Pierdut!, îns!  probabil asem !n!toare redescoperit ! în loghiilor evanghelice codicele de la Nagcanonice. Hammadi.

copt!,  probabil dup! un  jum!tatea  prototext în sec. II grece"te,  pierdut

O diserta#ie ce prezint! anumite aspecte fundamentale ale înv!#!turii gnostice.

Lucrare gnostic !. Pierdut!, îns! cunoscut! nou! datorit! citatelor  patristice: Irineu o atribuie lui Valentin. Reg!sit!  printre manuscrisele de la  Nag-Hammadi.

sec. XII sau pu#in înainte

Revela#a secret! a lui Isus f !cut! lui Ioan în timpul ultimei cine.

Se inspir ! din erezia medieval!  bulgar ! dualist!

laine"te

sau Cartea lui Ioan evanghelistul

Evanghelia lui Barnaba

a bogomililor, are afinit!#i cu mi"carea occidental ! a catarilor.

Barnaba, apostolul

spaniol!

sec. XIV

Origine islamic!. Conform unor speciali"ti musulmani, lucrarea preia un text apostolic existent.

Îl descrie pe Isus ca un om adev!rat, nu "i ca Dumnezeu, precursor al lui Mahomed.

5 p!r #i eterogene: 1. Isus Înviat îi poveste "te lui Bartolomeu coborârea lui în infern; 2. Maria îi  poveste "te lui Bartolomeu buna vestire; grece"te, cu 3. Isus arat! apostolilor variante infernul; 4. Isus vorbe "te Evanghelia lui Bartolomeu, dezvoltate în sec. III-V despre Beliar, Satana, "iBartolomeu apostolul latine "te, (?) l îndeamn! pe  paleoslav ! "i Bartolomeu s!-i pun! copt! diferite întreb!ri diavolului; 5. Bartolomeu îi cere lui Isus explica#ii referitor la  p!catul împotriva Duhului Sfânt.

Evanghelia lui Iuda Tadeul, Tadeu apostolul

grece"te

sec. II

-

-

Pierdut, reg!sit în 1997 la Tel-alFaron, în Egipt.

Evangelii apocrife ale p#timirii Titlul

Attribuire

Limba

copt!, Evanghelia Gamaliel,  probabil lui ilustrul Gamaliel înv!#!tor  prelucraea unui

Data

Con"inutul

Note

sec. IV

Descrie evenimentele din duminica Pa"telui ce au urmat învierii Domnului "i exagereaz ! figura lui Pilat "i

Lucrarea prezint! originea exager !rii cre"tine a lui Pilat "i a so#iei sale Procla,

evreu

Evanghelia  Nicodim, lui discipol al  Nicodim lui Isus

Evanghelia Petru, lui Petru apostolul

Iosif din Declara#ia Arimateea, lui Iosif din discipol al Arimateea lui Isus

material în grece"te,  pierdut

a so#iei sale Procla, care i-a considera #i sfin#i în cerut so#ului, conform caledarele Bisericilor Evangheliei dup ! Matei, s !-l grec-ortodoxe "i copte. elibereze pe Isus ce drept, dat pe mâna lui din cauza r !ut!#ii evreilor. Descrie p!timirea lui Isus Christos, disculpându-l pe Pilat.

-

 jum!tatea sec. II

Descrie p!timirea lui Isus Christos, disculpându-l pe Pilat.

Lucrare pierdut!, cunoscut ! nou! dor din câteva citate patristice; un fragment destul de lung a fost g !sit în 1887 în Egipt, la Akhmim.

înaintea sec. XII

Descrie p!timirile lui Isus, dând multe detalii referitoare la cei doi tâlhari, Dismas "i Gestas.

-

grece"te

sec. II

grece"te

grece"te

Evanghelii apocrife pierdute sau omonime Titlul

Atribu"ie

Limba

Data

Predica lui  pseudoepigraf Petru sau lui Petru Kerigma lui apostolul Petru

grece"te

sec. II

Evanghelia  pseudoepigraf lui Andrei Andrei

-

-

Cerintus, Evanghelia începutul sec. lui Cerintus II, ebionitgnostic

-

-

Con"inutul

Note

Argumente apologetice Pierdut!, cunoscut! nou! în favoarea din citate patristice. cre"tinsimului.

Coincide probabil cu Faptele lui Andrei.

Citat! de unii P !rin#i.

-

Pierdut!, cunoscut! nou! din citate patristice. Probabil este o prelucrare dup ! Evanghelia lui Matei sau Evanghelia lui Ioan, sau  poate chiar un compendium între cele

dou! evanghelii cnaonice.

Evanghelia celor 12 Apostoli

Evanghelia lui Mani

-

Mani, sec. III,  persan ! eretic

Evanghelia Marcion, sec. dup! Marcion II, eretic

Evanghelia  pseudoepigraf secret! a lui Marcu Marcu evanghelistul

Evanghelia celor 70 de discipoli

-

-

-

grece"te

-

sec. II

sec. III

-

-

Pierdut!, cunoscut! nou! din citate patristice. Probabil coincide cu Evanghelia ebioni #ilor.

-

Pierdut!, cunoscut! nou! din fragmente citate de Sfin#ii P!rin#i.

-

Pierdut!, cunoscut! nou! din fragmente citate de Sfin#ii P!rin#i. Probabil este o prelucrare a Evangheliei lui Luca.

Cele dou! pasaje fragmentare care au ajuns pân! la noi descriu învierea unui sec. II tân!r de c!tre Isus, iar secolo? un text mai scurt (fals din vorbe"te despre sec. XX) Salomeea, amândou! evenimentele nu sunt  prezente în evanghelia canonic ! a lui Marcu.

-

-

Pierdut!. Citat! într-un manuscris din sec. XVIII. Raporteaz! o scrisoare atribuit! lui Celement de Alexandria, 150-215, g !sit! în m!n!stirea din Mar Saba, lâng! Ierusalim. Probabil era o scriere gnostic! inspirat! din Evanghelia lui Marcu, iar al#i speciali"ti sus#in c! este un fals istoric. Pierdut!, cunoscut! nou! din citate patristice. Probabil este un text ce coincide cu Evanghelia lui Mani.