Scrierea-Secreta

. TUDOR DIACONU SCRI¼fi¼fl S¼Cft¼Tfi Edituran?1 IV ‡

—EGI—E ZA— OXIENE Toti oamenii sunt egali in fata lui DU NEZEU. Dreptui la viata si la moarte este dat in exclusivitate de DU NEZEU. i Invata sa fad Arta din oferta ta, devenind astfel O . O U— reprezinta apogeul creat in Univers, tmplinindu-— prin dragostea sa. Fiecare O si-a creat perecnea sau dualul, dupa chipul si asemanarea lui. fnvata continuu ce-i Binele si Adevarul, depasindu-ti limitele autocunoasterii. Totul este intr-unul si unul este in tot, intr-o singura clipa. Trecutul, Prezentul si Viitorul sunt intr-un Punct. Omule, cauta si asuma-ti responsabilitatlle promise fn fata lui DU NEZEU. 10. Respecta Credinta fiecaruia. -.

CUVANTU— EDITORU—UI lata-ne, deci, la 9 noua serie de volume ale Editurii OBIECTIV. 7 lucrari noi si o reeditare insistent splrcitata, din toata tara. telefonlc sau prin scrisori: ,,Conspiratia Satanei - Tinta Romania"'- vol.11 (autor: Teodor Filip). Un trtlu... cautat cu lumanarea §i o reeditare care se im-punea, date fiind si evenimentele din ultima vreme. Romania nu este lasata in pace sub nici o forma lar guvernantii nostri trebuie sa priceapa ca nici nu va fi ISsata vreodata, indiferent cate plecaciuni ar face, Tn toate punctele cardinale! De ce, veti putea afla cat se poate de clar si din paginile urmatoare... Dupa 1990, desi considerali ..neocomunisti" etc., etc., Ion Iliescu et Comp,, au inters spatele Rusrei Tn mod sfidator, bazandu-se pe ipo-tetica protectie a Vestului. Departe'de mine gandul de a fi avocatul Rusiei, eel mai mare pe-ricol pentru Romania in ultimele secole, dar alesii nostri si numitii lor au uitat prea repede ca o tara nu are prieteni sau dusmani ves'nici, ci doar proprii interese, ve§nice... Tenbilismul si naivitatea costa in political Am fost teribilisti si am pierdut, timp de 13 ani, o imensa piata de desfacere (Rusia), care putea intretine in viata, ,cu perfuzii", sec-toare industriale si fntreprinderi azi In prag de (aliment. Gel putin am fi acoperit contravaloarea importurilor energetice... Am fost naivr si ne-am legat total destinul de SUA. R^zboiul din Irak din 1991 ne-a adus o paguba de 7-10 miliarde dolari. Ni s-au promis despagubiri si recuperarea datoriei irakiene de 1,7 miliarde dolari. Pana acum... doar promisiuni. Ulterior, am pierdut alte miliarde bune si vechea prietenie a ,,cuscn-lor" de la Belgrad (Orasul Alb), dupa bombardarea Jugoslaviei, in 1999. Atat Clinton, cat si G.W.Bush ne-au momit cu participarea la reconstruc(ia Jugoslaviei si Irakului, ca doar prpmisiunile nu costa! Cneltuim, anual, zeci de milioane de dolari cu ,,mentinerea pacii" te miri pe unde, pentru a intra In gratiile Casei Albe iar rbmanii mor cu zile pentru ca Sanatatea e de mult fn'colaps financial"... Tot din Jnalte ratiuni de slat", ne-am atras adversitatea Uniunii Europene, fiind primii care am acceptat jmunitatea" soldatilor ameri-cani, chiar inaintea Israelului, Jratele mai mic al SUA". Care este ,,recunostinta" mult trambitata a Americii, am aflat din presa din 26.07.2003. Informatiile sunt pur'si simplu socante si ne arata ce reprezentam, de fapt, pentru arile Puteri, in fat,a carora tot facem plecaciuni umilitoare, Anual, Congresul SUA aloca o suma pentru asistenta externa Din care, permanent, Israelul are partea feului. Pentai anul fiscal 01.10.2003-30.09.2004, suma aprobata se ridica la 17,1 md. USD (50% din PIB-ul Ro-maniei \Y Fireste, Israelul ya primi 2,2 md. USD - asistenta militara si 480 mil. USD - ajutor economic. Acestea sunt sume nerambu'rsabtle. Compa-rati-le, insa, cu ,,mare(ul ajutor" acordat Romaniei: 20 mil. USD!... tn anii '80, chiar si cei mai fanatici ,,spadasini cu destu'" (activistii) nu msi stiau ce sa mai creada, observand ordinele de la Centru, tot mai contradictorii si aberante, si exclamau debusolati: Ä£ ordin sa se aleaga prafu'l"

w

Acest ordtn pare a se aplica in continuare, metodic si pe scara larga! Din 22.12.1989 s,i pana acum, n-a fost neglijat nici un sector. Economia a fost devahzata si aproape Ingropata iar numarul somerilor create continuu, amplifJcand saracia (Tn unele zone, cea mai crescuta din Eurqpa!). Romanii mor cu zile, de saracie, din lipsa de medicamente, anestezice etc., ori se sinucid din disperare. Parca Tn baza unui program, strainii ne aduc deseuri sau ne produc catastrofe ecologies. Sportu I §i cultura cu care ne-am impus in lume, se afla si ele in plina dezintegrare. Petre Roman Ba casf/gaf pariul cu agriculture si turismul" si, de ani rai, aceste domenii ale renasterii economice sunt Fa pamant... Tol Petre Roman este eel care a returnat romanilor partile sociale ,,ceausiste", ca apoi sa poata, eventual, cumpara Adrian Severin mii de certificate de proprietate si tot el a scos Tntreprinderile de sub ,,lutela" ministerelor, ca sa falimenteze mai repede... Acelasi premier cu pulover fara gat, initial sau... prooroc, soca prim-ministrii din fostul Jagar socialist" solicitand (ianuarie 1990)... desfiintarea CAER. Punct ochit, punct lovit; o serie de Tntreprinderi, mandria nepocii de aur", vor avea falimentul garantat ! Dupa 13 ani, tratatul cu Rusia va fl, Tn fine, semnat dar pe mormantul acestor fosti furnizoride baza... Politica de falimentare si pulverizare a econorniei romanestr este mai mult decat transparenta, adica stravezie Am mai scris pe aceasta tema si nu mai dezvolt. Tehnica este simpla. ai fntai, mamutii industriali sunt lasati fara comenzile externe obisnuite pana atunci. —ips'a ,,tutelei" slatului Tnseamna si iipsa unor barteruri Tn interesul |arii (camioane, tractoare, ,,Aro" etc. contra gaz, petrol s.a.) si vitale pentru respectivele Tntreprinderi. Fara co-menzi, vntorul este sumbru: blocaj economico-financiar, neplata salariilor, greve, imagine proasta in presa si, implicit, agravarea situatiei. Furnizorii nu yor mai livra, de teama neplatn, nici macar comenzile existente nu vor mai fi onorate, se vor aduna oatdriile pentru utilitafi (energie electrica etc.) si la bugetul statului iar falimentul este deja la usa! Intr-o asemenea situatie, Tn loc sa caule comenzi (de stat, pentru export, in barter) pentru respectivele uzine, guvernanth au agravat §i extins boala! Constienti de inutilitatea gestului dar in cautare de vo-turi, rmarinimosi", acestfa au anulat datoriile cStre bugetul de stat, an de an, creand un obicei de-a dreptul periculos §i au acordat diverse finantari nerambursabile. Tot de la buget, lasSnd cercetarea, sanata-tea, ihvatamantul la cota de avarie... ai mult, cy o inconstienta ce frizeaza reaua-intentje, cei de la APAPS (principiul raului distructiv in mitologia egipteana!) sau chiar guvernantii au anuntat intens falimentul unor uzine, apoi... le-au scos la yanzare! Doar-doar le vor vinde pe 1 dolar, cu comisioane secrete cat mai ngras_e"!... !n aceste condrtji de falimentare programata a econorniei de stat (la comanda externa, sub diverse teorii neconomice"), salvarea puteau ft nolle societal; particulare, nclasa de mijloc". Asa-numitele I -uri (intreprinderi mici si mijiocii). Intr-un mediu economic propice, acestea s-ar putea dezvolta, creand o economic reals, absorbind o parte.din §o-meri, degrevand statul de multe din cheltuielile cu cercetarea, inva|aman-tul, sanatatea,

specializarile, importurile etc., efectuand §i export s.a.m.d. Unele statistici arat§ ca, tn pofida tuturor greutatilor pe care le in-tampina (legislate ostila, lipsa creditelor, impozite si taxe exagerate),

sectorut privat este principala suisa de ventturi a Bugetulut (de stat sau local), totodata absorbind o buna parts a fortei de munca. Fiind si (mai) bun ptatnic. insa, este jefuit tn continuare! Justificarile pentru alimentarea permanenta a ..gaurilor negre" ale economic! stint mereu aceleasi: sglvarea industrial romanesti si evitarea crearii unor problems sociale. In primul rand, guvernantii uita ca, din 1990 rncoace, chiar ei au dus la faliment aceste uzine! §i tot ei au facut tot posibilul sa le vanda pe nimic, vaduvind bugetul de fonduri importante pentru mvatamant, sanatate etc.! Apoi, cine a cultivat nemunca, prin tot felul de salarii compensator!! (12, 24, 36!) §i alte ajutqare care au Tndemnat la... odihnS prelungita. So-lutia era una singura: stimularea crearii locurilor de munca. Informatiile aparute permanent Tn presa demonstreaz§ clar ca anu-mite intreprinderi, orice eforturi ar face, au soarta stabilita de mult! De exempfu: Siderurgica Hunedoara, ARO Campulung, Roman Brasov ?i ROCAR Bucure§ti, Guvernantii le-au gasit si _solu[ia : lichidarea volun-tar&! Pe care o vor ei, in nici un caz salariatii respectivelor uzine!... Sa citim, Insa, .printre randuri". Pregatitor, Tn anii anteriori, Siderur-gica a fost acuzata de americani ca vinde otel Tn SUA la pre( de dum-" ping, fScSnd o concurenta serioasS. ,ARO" ?i ..Roman" au umilit multe firme mari, Tn unele raliuri, in anii '80, iar Rocar pregatea un nou auto-buz, Tn colaborare cu polonezii. Pentru a Tntelege mai bine culisele acestei decizii, sa re(inem ca ARO, Roman §i'Rocar sunt fiecare pro-ducatori untci in domeniul lor. Daca nu vor mai exista, Romania va trebui sa importe ma§ini de teren, camioane §i autobuze! BineTnteles, cu frumoase comisioane... Se pare, deci, c3 actiunea spectaculoasa a celor de la ARO. care si-au expus produsele noi chiar pe scarile de la guvem, n-a impresionat cu nimic ,,Guvemul Adrian Nastase". Care stie foarte bine ce are de falimentat. 0 tntrebare: dictatorul Ceausescu cujn putea umbla cu ARO blindat si nu cu B W, ca democratii de azi?!... Intrebarea este valabila si pentru Armata, ministere, Parlament, Politie, Jandarmerie etc., institu(ii care au bugete Tn lei §i s-au invStat la cheltuieli Tn valuta... Aflam ca numai cele patrii uzine au acumulat datorii la buget de... 10.000 miliarde lei, adica 300 milioane dolari, cat un Tmprumut pentru care stam cu basca Tn mana la F I sau Banca ondiala! Daca Siderurgica pierde zrlnic 500.000 USD (?!), ce au pazit guvernantii atatia ani si ce au facut pentru eliminarea ng3urilor negre", doar erau ale'statului ?! —e-au facut si mai _negre"?... Sa ne mai gandim cate vieti de romani ar fi salvat o asemenea sums? Ori cate genii tinere ar fi convins sa ramana tn tara si nu sa contribuie la dominatia mondiala a SUA. Sau c§te locuri de munca ar fi creat si ce impozite ar fi v^rsat Bugetului daca I -urile ar fi beneficial de credite de o asemenea valoare, garantate de stat!... Politica guvernantilor (toji democrat! si adepti ai economiei de piaja) fata de I -uri e'sle Tnsa cu totul alia. De dezbracare Tn pielea goala si'lngropare in stil evreiesc... In Romania functioneaza peste 414.000 de firme. Din acestea, 1.531 sunt mari contribuabrli (cu obligatii la buget, fiecare, de peste 14 md. lei in 2001), din care 516 aveau, in 15.06.2003, datorii la bu-

get insumand... 69.400 miliarde lei (2,15 md. USD). De retinut aceste cifre, sunt foarte instructive... 7

Ei bine, daca la marile firme 1/3 sunt rau-platnice (cap de lista -cele de stat). dear 5% din I -uri, 28.000. sunt restantiere 28.342 miliarde lei. Dintre ele, 2.619 beneficiaza de esalonari la plate, cu 6.000 md. lei (cSt ..clientii politic!" Corneliu lacubov si Ion Niculaie, de la ,,Tutunul Romanesc"!). Numar ca, subliniaza Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIP R, foarte multe I -uri au ajuns in aceasta situatie neincasand banii cuveniti de la intreprinderile si institutirle de stat! Cu'toate acestea, onor inisterul Fi'nantelor s-a decis sa execute silit cele 23.000 de I ! Probabil ar fi mai lesne ca in cazul a doar 516 (dar ,,grase"!)... Nu conteaza ca un sfert din cele 23.000 activea-za in domeniul medical (sau poate tocmai de-aia, ca romanii sunt prea multi si incomodeaza!) si nici faptul ca se vor crea astfel... 250.000 de §omeri (cu ajutoarele aferente)! Guvernantii se arata mereu fngrijorati panS la lacrimi de proble-meie sociale dm firmele de stat dar cei 250.000 de viitori someri ,,parti-culari" nu-i impresioneaza nici macar dupa desert... Cei de la PN— au prins momentul sa strige ca ,Guvemul NSstase discrimineazd I ". Perfect adevarat. numai ca ei au facul altceva Tn 1996-2000 sau vor face altfel, dupa 2004, cand yor veni (iar) la guver-nare?!... Tofi se arata foarte grijulii cu poporul si presa a_tunci cand sunt In opozitie iar la putere uita totul Ceea ce dernonstreaza ca toti §tiu ce trebuie cu adevarat facut 51 nu fac, incriminandu-i si mai mull. Probabil ca, intr-adevar, este ,ordin sa se aieaga prafu'!"... fn ^Cuvfintul" unor lucrari anterioare am propus, apoi am insistat pe ideea inftintarii unor librarii de stat §i a extensiei chioscurilor ,,Rodipet" pentru carte. Daca ar vrea sa faca ceya util pentru nivelul cultural al romSnilor §i sa intre fn Istorie, nu numai prin ,,mineriade", presedintele Ion Iliescu ar putea lua exemplul unui alt presedinte, al Egiptului, a carui sotie a infiintat ,—antul de biblioteci ubarak"... Pentru concretizarea propune-rilor pe care'le-am tot publicat ar fi nevoie doar de o infima parte din datoria celor 516_ man contribuabili, de 69.400 md. lei. De la care ..organili" se lauda c^, ..numai m ultimele doua luni", au recuperat 297 mdT lei. Vqrba unui coleg de facultate, din Bangladesh, care ne comu-nica, in anii 70, o geniala constatare: Jn Romania, totul e la mi$to! "... Ne-o dovedeste si Anton Casa, reprezentantul Asociatiei Catolicilor din oldova, care, dupa un profund proces de gandire.'a dictat (25 iulie2003d.H): »Statul roman ar trebui s5 aibS o implicare mai directs $i mai pu-ternica pentru sprijinirea comunitatii catolice din oldova". Adica, zice el, pentru cei 260.000 de catolici'din judetele Bacau, Neamf $i lasi. Dar pe mine, ca ordodox, de ce sa nu ma sprijine?!... Iar in acest timp, lipsiti de medicamente, romanii ortodocsi trebuie sa se roage... la Papa qe la Roma, sa le puna o vorba buna la nDoamne-Doamne", sa-i taie de pe lista lui Sf. Petru... De peste 2.000 de ani, evreii considera ca romanii sunt... eel mai antisemrt popor (?! !} iar rabtnii i! Tnvata, tot de doua milenii, ca olah (roman) inseamna... holocaust §i ca Gog §i agog doresc distrugerea Israelului. Adica, getii si massagetii ! Si atunci, sa ne

mai mire obstinatia cu care Jii lui David'' (Yahve, Israel,' etc.) lovesc Romania, cu orice oca8

zie |i de unde nu te asteptr?! Scopul este clar: culpabilizarea, satanr-zarea chiar, a romanilor. pehtru ca acestia sa nu se mai revolte, sa devina docili, in cazul retrocedarilor (primal care si-a ,,gasit dreptatea" la CEDO este evreul Brumarescu), despagubirilor sau ,TreTntoarcerii' lui Itic si Rasela Tn Romania, Tn caz c§ evenimentele din Palestina iau o Tntorsatura pericu-loasa. Un asemenea program secret este semnalat si de dl. col. (r) Ftorian Garz, un specialist de marcS al informatiilor, pe care Tl completez: pentru evrei, desi secret pentru ,,goimi", adevaratul ,,Pam5nt at Fagaduintei" este Romania! De ce, va va convinge autorul acestui volum... otrvul pentru satanizarea romanilor este acelas.!: Holocaustul Care, de fapt, In religia iudaica, este o ,,ridicare la Yahye". Sionistii vor cu orice pret ca si Romania sa plateasca, cu varf §i Tndesat!, dupa 60 ani, la fel ca Germania. care a zis ,,stop" dupa achitarea a mai mul-tor miliarde de dolari... Prin martie 2003, Guvernul Adrian Nastase a binevoit sa emita o Ordonanta de Urgenta prin care contestarea Holocaustului (Tn Romania sau in general?)'se transforma Tn... 5 ani de Tnchisoare. Primul pe lista: Ion iescu! Dupa 1990, suntern ,,adormili" cu o informatie mai mult decat falsa, diversionista: ca in Romania au mai ram'as doar 6-7.000 de evrei, majoritatea batrani, care au nevoie de ajutor din partea statului roman. Probabil, au mai ramas doar cSteva sute ,,activi" si atunci asis-tam la un miracol: toti se afla in functii-cheie §i... conduc Romania! In toate domeniife..! Poate Tmi explica cineva, in aceste conditii, cum s-a Tntamplat ca, inlr-o Banca bucuresteana, toti cei contactati de sub-semnatul (cu o singura exceptie) sa fie evrei? Romanii au fost dintotdeauna ospitalieri si toleranti. §i atunci, de ce ^a fie mintiti cu nerusinare? Ce fapt grav ascunde o asemenea minciuna? JntSmplatb'r", in 13 iunre 2003 (Tn traducere oculta, simbolicS: »un inceput r$ui), un comunicat al ministrului V. Dancu crea un scandal total, inter-nationalizat de publicatiile iudeo-masonice din SUA si agentiile de presa afe'rente. ^burit" de 'ministrul Culturii, purtatorul de tichie Razvan Theodorescu, acesta afirmase ca, daca a existat yreun ..holocaust roma-nesc", oricurn acesta n-a avut loc pe teritoriul Romaniei. f, Presedintele Ion Iliescu a luat apararea Guvernului, bazandu-se pe adevarul istoric si Sionismul ondial a luat foe! Ca sa-i ,.pun3 la puncf pe nantisemitii" de la Bycuresti, s-a deplasat Tn Romania p§na ji secretarul adjunct al Apararii din SUA, Paul Wolfowitz, seful Caba-ei care conduce SUA, inclusiv pe G. W. Bush... In final, ,,voinicii" din Plata Victoriei s-au umilit total, umiltnd §i tara pe care o reprezinta, trim'itand in Israel, pentru ,,mea culpa", pe... Ion Antonescu, un obscur ministru-adjunct, specialist Tn turism si... gafe la lansarea ,Hustler". Prinzand curaj. cei mai vehement!... diplomat! de la Tel Aviv (lerusa-Irm este un ora§ petasgic, Tnfiintat in miieniul (X T.e.n., cand evreii nu existau nici macar in proiectele lui Yahve!) au purees dupa o luna la Bu-curesti, pentru a ne convinge ca Jsraelul sustine Romania pentru a ocupa un loc in ConsHiul de Securitate

al ONU, cu'statut de membrv neperma-nenf. Careni se cuvine de drept, conform principiului rotatiei!!... Vizita a fost mediata de ambasadorul din Romania. Sandu azor, migrat din Ploiesti st.. fost §ef al Politiei din Israel, anterior. Pai nu?! Probabil ca sa-i pnndS pe escrocii care fura Romania de... 13 ani 5! fug apoi in Israel...

Scopul vizitei era msa altul. Rezolvat cu ,,vesnicul pretin" Razyan Theodorescu, colaboratorul de nadejde al Editurii Hasefer si presedinte de onoare al Asociatief de Prietenie Romania-Israel: ,,s-a convenit ca Romania sa stabileasca o zi de comemorare la nivel national a HolocaustuluF. Oare Razvan, omul de cultura, o fi auzit de noloca-ustul de la Balti al celor 40.000 de romani omora'ti de comisarii poli-tici evrei ai armatei soyietice? par de holocaustul inteligentei romane. provocat de comunistii evrei ai anilor '40 '50, printre care si eel care ne d£ note acum Saul Bruckner, zis Silviu Brucan?!... In 25 iulie 2003, adica dupa exact... 42 zile {numarul lui Zal-moxel), presedintele Ion Iliescu devenea subiectul unui nou scandal alimentat dm Israel. Prileiul: un interviu publicat, la acea data, in editia electronic^ a ziarului israelit ..Ha'aretz". Ion Iliescu este un politician extrem de abil, chiar daca, Ja cald" e incitat periodic si nface gafe". Adic^, spune ce gSnde^te. Atat de abil, TncSt —eana i-a dorit moartea si... finalul II stiti. Interviul din ,,Ha'aretz'1 contine nu humai afirmajii normale dar §J de bun sim$. Se pare c3 Ion Iliescu s-a saturat de dorinta unora de a-l iransforma 7n marioneia si a dorit sa spuna lucrurilor pe nume. Citty si judecati: ' uHolocaustuI a fost un fenomen general in Europa (...) iar astfel de evenimente au avut loc §i in interiorui Romaniei (nea Nelu o Tntparce ca la Ploiesti! - n.ED.); masacrele de la Bucure$ti$i la$i din 1941 ?i trimi-terea evreoor in tagare de concentrate din Transmstria au avut loc in Romania iar liderii din acea perioada sunt responsabili pentru aceste evenimente (...) este imposibil sa fie acuzate poporui si societatea romana pentru acest lucru. Holocaustul nu a afectat numai populatia evreiasca din Europa. ulti altii, inclusiv polonezi (mai mult decat decimati de nazisli si boJsevic'i! - h. ED), au murit in acelasi fel. In Romania perioadei naziste, evreii si comunistii erau tratafi la fel (erau totuna! - n.ED). Tatal meu a fost activist comunist $/-a fosftrimis intr-un lagar. A murit la vSrsta de 44 ani, la maiputin de un an dupa ce s-a inters. (...) Oamenii se confrunta cu lipsuri si, in acelasi timp, oamenii vin cu revendicari, deoarece proprietatile au fost nationalizate in istoria Romaniei din timpul celui de-al doilea razbo( mondial si dupS acesta. fn-seamnS asta ca bietii cetateni romani din ziua de astazi trebuie sa plateasca pentru ce s-a intamplat atunci? erits sa Hjupuim pe cei care trSiesc acum in suferintS? Pentru a-i compensa pe ceilalti? Nu cred ca este potrivit." Desi, pe ici pe colo, mai apar unele afirmalii, de decenii Israelul nu-§i mai permite sa acuze nici poporui gerrnan, nici pe eel aus-triac, maghiar, rus, etc. de holocaust. Singurii, romanii sunt ,,fiii nimanui", pe care cei.de la Tel Aviv ii pot face in toate felurile ! Nici macar in ce priyegte nhofocaustul comunislilof, Iliescu nu greseste cu nimic: comunistii se Jnaltau" tot la Yahve, erau toti fiii lui, spiritual!! ai explicit: peste 90% din cei care au instaurat ,,puterea bolsevica" tn Rusia erau evrei de origine. Printre care —enin, Trotki, Dzerjinski (CEKA), Stalin, etc. etc. Cu o frenezie demna de o cauza mai buna, se revendica de 13 ani ..proprietafile evreiesti". Tema are doua aspecte total diferite. Dupa 19o5, aceste proprietati nu au fost confiscate, ci pur sj

simpiu au fost cedate statului roman fn schimbul unei despagubiri. are sau mica, aceasta a fost acceptata de respectivii, legal juridic, din dorin^a 10

de a pleca din Romania. Este un act comercial Tn care fiecare castiga In felul sau. acceptat juridic de ambele parti. si mi se pare penibil sa acuzj un sistem pe care l-ai creat!... In ce priveste perioada anilor 1944-1964, situatia esle si mai ciu-data. Este binecunoscut de toata lumea ca, atunci', Romania era la discretia tocmai a evreilor, Tncepand cu Ana Pauker si Tncheind cu brutele'din illie, gen Nikolski, Tofi acestia erau reprezentanfir evreilor care conduceau de la Kremlin: Stalin, Beria. olotov et Comp Dej? Cand a dorit independence Romaniei, a fost iradiat ! Si atunci, cum s3 acuzi, iar, un sistem pe care l-ai creat?! Dacil cineva poate crede ca evreii au fost oropsiti tntr-un sistem pe care ei l-au creat §i ei il conduceau, cu aroganta si brutalitatel... Daca coboram in timp.'ta perioada 1940-44, Tntrebarile care se nasc sunt de-a dreptul... exploziye: de ce nu a ramas ax Auschnit fara avere (dimpotnva, era apropiat germanilor!) si de ce legionarii au omorat varfuri ale inteligentei romane (N.lorga, V. adgearu - unul din cei mai mari economist! ai Europei) dar nu s-au gandit, de exemplu, sa ..execute" vreunul din capii Sionismului din Romania (Zisu s.a.)?! Rspunsul este unul abscons dar simplu. —egiunea era condusa, pe de o parte, de NKVD, prin agent! de genul lui Dimitrie Grozea, seful Corpului uncitoresc —egionar (organism tipic comunist !), iar pe de alta parte de Carol II, pnn agenturSSI Horia Sima. Ca si Kremlinul, NKVD era la discretia evreilor iar Carol II... la discretia amantei evreice Elena —upescu-Woff (o _celebra" croitoreasa)... Iar daca tot vorbesc Tncontinuu de Holocaust, si dupa 60 ani, de parca de zecile de milioane de yiclime ale comunismului, un sistem creat de evreii din Jagarul socialist", nu ar avea nici o importanta, pa-tru Tntrebari sunt de baza: de ce 6.000.000 de yictime, reprezentand fix 66% din evreii din Europa, cand se stie ca cifra 6 este una sacra pentru evrei (preluata de la traci)?; tnainte de a sataniza alte popoare. si-au asumat vreodata, public si deschis, propria istorie si vina?; de exemplu: dorinja postbelica de a crea un holocaust germanilor sau faptul ca, dupS cum afirma sursele occidentale, Hitler, finantatorii si ,parintii" sai spiritual!, H.Himmler (seful SS), R.Heydrich (seful Gestapo), Joseph Goebels (seful Propagandei), adjunctii lui Goring, conducatorul programului de eutanasie (SS-istuI dr. —eonard Contin), comandantul batalionului C de exterminate a evreilor din URSS (pastorul protestant Ernst Biberstein) etc., etc. de ce SUA si area Britanie au refuzat sa primeasca evreii amenintati de Holocaust, iar Romania si Spania (dictaturi care si-au gasit pedeapsa apoi !) au devenit singurele sperante de salvare ale

evreilor din Germania, Polonia sau Ungaria?; de ce organizatia Stern (si altele) a fost fidela pana la capat Germaniei naziste, iar unul din lideri, Yitzhak Shamir, a ajuns apoi prim-ministru?; de ce nu a fost Tnchis pentru ca a... contestat Holocaustul?!...; macar 5 ani. Suntem aburty cu Satana, 6+6-»-6=18, simbolistica de gradinita prin care se doreste satanizare'a lui... Zalmoxe/Saturn/Ra(m), zeul dacilor, care era atat de puternic, incat era... de 3 ori 6 (din care rezultS ca, domnind pe Terra, a 7-a planets, Dumnezeu-Zalmoxe/Saturn conducea si celelalte 6 planete ale sistemului solar!), dar, in 1945, Grupul —ehi (—eii!), continuare a Grupului Stern, care fsi dorea Jvlarele Israel - de la 11

Nil la Eupnrat", a reluat de la Abraham Stem... cele J8 Principii ale re-nasterii Nationale". Asa aflam si unde se afla, cu adevarat, Satana! Cu su'btilitatea si reteaua ,,0biectiv" n-a mers, poate trimiteti ossad-ul... Revenind la perioada rilzboiului, unele documente, oferite cfiiar de uzeul Holocaustului din New York (in speta de npretinulu Radu loanid) efectiv dezincrimineaza pe romani, anulcind din start si unele diversiuni... despagubitoare. Se vor despagubi pentru acea perioada. Sa vedem, atunci, ce Ti ras-pundea, Tn 15.07.f944, viceprim-ministrul ihai Antonescu (si ministru de Exteme), consiliat si de un anume Davidescu, lur Ira Hirscnman, repre-zentantul personal al presedintelui Roosevejt, membru al ,,War Refugee Board", unul dintre putmii americani Tmputerniciti sa negocieze cu inamicul (normal pentru eyreul 'Roosevelt!). Tn replica trimisa ziarului ,.Ziua", Radu loanid recunpaste: ,,Orice istoric responsabil $i cu acces la informal va recunoa$te ca", datorits atitudinii oporiuniste a regimulw Antonescu, jumatate din evreii romani au fast crufati $i-au supravietuit Holocaustului. Ceea ce, pentru {ara care avea a ireia populatia evreiasca din Europa nu era pufin lucru." Dupa ce a fost acuzata de antisemitism si antiromanism, iruna unteanu, TI pune la punct cum se cuvenea, pe Radu loanid, un bine-cunoscut... antiroman: J\m subliniat, totu$i fin articolul anterior, incriminat - n.ED) ca, spre deosebire de alte feri europene, in Romania, exterminarea evrei-lor nu a fost un obiectiv politic la nivet national. Daca, a$a cum consi-dera istoricul Radu loanid, «atitudinea oportunista» a Regimului Antonescu a salvat jumatate din evreii romani, nu ne ramane decat sa regretam ca in Europa anilor '40 nu au existat mat multi oameni de stat oportuni$ti" *. Ce l-a deranjat, fnsa, atat de tare pe Radu loanid in scrisoarea lui . Antonescu, citata in articolul anterior **. . (...) 4. Guvemul nu s-a amestecat in problemele evreie$ti, care sunt conduse de Centra/a Evreilor, adicS de insasi Comunitatea evreiasca, ex/stand un singur comtsar pentru chestiunile evreie$ti. De la 1940 pana azinici un alt serviciu nu a fosf creat pentru acestscop. (...) 9. Cateva mil de evrei au parasit in 1944 Romania, ca emigrant!, printre ace$tia gasindu-se absolut toti evreii venitl din Ungaria,' in urma persecutjilor de acolo. (...) 10. Guvernul a 'intervenit protejand pe evreii din Franta, avand pasapoarie, cerand §i obtinand repatrierea lor. Am intervenit, 'de asemenea, $i sunt in curs de a 'obtine protectiunea evretlor beneficiind de protectie romana, aflatori in Ong&ria sail in Transilvania de Word, cu toate ca Guvernul ungar, in general, refuza sa dea orice fel de respect chiar si celor cu pa$apoarte straine. (...) 12. Desi legile de expropiere a bunurilor rurale au atins si proprietatea evreiasca, aceastS proprietate intrand Tn patrimoniu! Statului prin efeclu[ legii, cei mai multi dintre evrei pastreaza inca posesiunea imobilelor, iar imobilele 'n-au fost vandute sau

transfe* N. edit.: ZIUA - Dosare u'trasecrete, 26.07.2003, p.ll - .Drama evreilor din Basarabia §i Bucovina" ( iruna unteanu). ** N. edit.: ZIUA - Dosare ultra secrete, 12.07.2003, p.lVI - ..Regimui Antonescu si evreii' ( iruna unteanu, Ciprian Nitufescu). 12

rate intr-un aft patrimoniu particular, tar unui numar insemnat de evrei i s-a recunoscut dreptul de proprietate. (...) 13. Dreptul de comerf al evreilpr nu a fast atins. A$a de pilda, unui dintre cei mai man furnizori ai Armatei azi este D-l Filderman (seful Comunitatii Evreie§ti si fost coleg de clasa al ma-resalului Antonescu! ; daca a asistat la Holocaust, cum de s-a implicat Tn el?! - n.ED). Frafii Karmitz au cea mai mare intreprindere comercialS industrials de farmaceutice din tar3. Evreii conserve exercifiul tutu-ror drepturitor imobiliare, de comert, de munca, etc. Ei nu presteaza serviciut milit'ar $i sunt supu$i unei simple (axe, in raport cu situatia patrimonial a fiecaruia si cu yeniturile pro-fesionale. Taxa se incaseaza de Centra/a Evreilor si nu de stat, care o foloseste in parte pentru nevoile de asistenta sociala ale comunitatii evreiesti sau pentru institutiile si interesele evreiesti (...). Evreii saraci care nu pot sS plateasca (axe/e fac munca de fo-los obgtesc, a§a cum prestatia in natura este indeplinitS de toti satenii din Statul Roman (...)" a ppresc aici, desj scrisoarea mai contine ?i alte aspects ex-trem de instructive. Inclusiv, modul Tn care cererea araba de sistare a emigratiei evreie§ti In Palestina a fost refuzata, de§i formulata de von Ribbentrop, ministrul de Externe al lui Hitler... Acum am Tntefes cu totii de ce l-a deranjat atat de mult pe Radu loanid publicarea acestei scrlsori. Pentru ca orice cititor s-a putut Tntreba. ca?i Ion Iliescu: ,,Unde este Holocaustuldin Romania?"!... Pentru ca, efectiv, pe teritoriul Romaniei nu exista dovezi care sa ateste existenta unui Holocaust (decimarea programata a unei populatii, conform definitiei.i. Sionismul ondial a ,,mutat" locul in Transnistria. Ghinion! Dupa cum puteti vedea din ,,Adevaruri explozive" - vol. Ill, gu-vematorul roman al trahsnistriei, AJexianu, a fost felicitat nu numai df; Papalitate, ci §i de lideri ai eyreimii din Romania pentru omenia de care a dat dovada in acele cainte timpuri de dominatie nazista... Ca o dovada (nedorita) stau si documentele trimise de Radu loanid si publicate in ziarul ,,ZIUA" * Din efe se constata cateva aspecte absolut ciudate fata de teoria sionista a .Holocaustului provocat de romani". Seful Biroului 2 din nordul oldovei (?eful contraspiona|ului militar) ne informeaza, dupa decenii, ca ^Domnul are$at a hotarat ca sa fie deportafi evreii comunifti, ace/ care au cerut sa treaca in Basa-rabia dupa cedarea catre Rusia sovietica, infractorii la legile de ordine publica si la legile economice 51 clandestine" Sunt curios ce ar mai putea comenta, m fata unui asemenea document clar, nprietenii Romaniei" ger. loanid, d'Amato j.a.! —inia data de maresal era precisa si autorilatile mtlitare din oldova stiau clar ordinele: »Pentru evacuarea umiatoare, 'propunem p_e top' evreii neangajati in intreprinderile locale $i la muncile ooUgatorii". Am vazut, ceva mai devreme, ca aresalul Antonescu a refuzat sa-i trimita pe ev_rei pe front, preferand sa le ceara contributii Tn bani sau munca, la fel ca si pentru romanii care nu erau inrolati

Din doua motive: pentru a evrta obisnuitel9 acte de tradare (Tnca de la 1859 erau sufici-ente dovezi !) si pentru a nu-i pune la discretia nazistilor aliati de pe * N. edit.: ZIUA - Dosare ultrasecrete, 26.07.03, p.ll - ,,Drama evreilor din Ba-sarabia 51 Bucovina" ( iruna unteanu) 13

frontul de est. Daca ar fi vrut sa scape cu once pret de ei, i-ar fi pus In linia intai si ar fi fost nacoperit". Antonescu a fost, mai intai, un om princtpial si apoi un patriot. Trebuie sa-l judecam realist si atunci vom observa ca el a fost fn prag de a aduce distrugerea tarii numai pentru a-si tine cuvantul dat (lui Hitler)! ilitar de canera, nu putea accepta moartea altora fara lupta, cavalereste, fata in fata. Pentru acest motiv, n-a acceptat sa fie im-plicat direct in'asasinate. Daca a fost implicat indirect, ramane sa do-vedeasca istoria si istoricii! Pana una-alta, dovezile istorice ne arata ca aresalul a refuzat ca nemtii sa-si faca de cap In Romania! In ciuda ocupajiei militare efective a tarii, Germania era somata mereu sasi pla-teasca cerealele si petrolul'primite... Cand Hitler ocupase aproape toata Europa. acesta platea importurile din Romania, in marci-aur iar romanii Tnca nu aflasera de hpsurile din restul continentului! De retinut ca acum, Tn plina democratie, Romania importa 1 milion tone de cereale si Tnca n-a ajuns la rezerva de aur adunata de Guvernul Ion Antonescu!-.. O guvernare care a ajuns la productil agricole mai mici decat cele de acum 60 ani, din timp de razboi, nu are efectiy nici un drept sa-si judece inaintasii, care au transformat tara intr-o oaza de pro-speritate, In plina catastrofa europeana!!... Holocaustul reprezinta un moment tragic, de nerepetat, din Istoria Omenirii. Numai ca el trebuie judecat logic si realist, pentru a fi inteles si evitat pe vntor. Satanizarea fara motiv a unor popoare nu face altceya decat sa irite §i sa creeze motive pentru extremist!. Orice roman cu logica poate sa judece implicit: ,Dac3 6.000 de evrei ne creeaza" asemenea probleme, nu e de inteles are§alul, care avea 800.000 pe cap, pe timp de rSzboi?!" Ion Antonescu nu a fost un antisemit, nu a urat evreii §i nimeni nu poate demonstra acest lucru. In orice pozitie ar sta! El a fost produsul vremurilor sale §r a vrut sa-s.i salveze fara de la nenorocirea ce o pandea la orice pas, mai ales dupa conducerea teribilista a lui Carol II, eel care II sfida pe Hitler {aproape sa-l Data, la singura Tntalnire... cap In cap!). Pentru ca nu a dorrt cuceriri teritoriale ( a refuzat propunerea lui Hitler de a primi Banatul sarbesc, insistand pentru remtregirea Ardealu-lui), i-a deportat pe evrei si tigani In Transnislria. Un gest reprobabil, fireste. dar de ce i-au refuzat' pe acestia ,,marile democratii", SUA §i Anglia?! Acum, puteau discuta cu noi fn cunpstinta de cauza... Tot acum, Jiii lui Israel" de pretutindeni ii acuza pe romani ca nu s-au opus Holocaustului. Ei s^au opus?! Cine i-a Impiedicat sa se opuna deportarilor cu arma In mana, cSnd aveau permanent reprezentanti la nivel Inalt? Cine i-a Tmpiedicat pe evreii bogati sa-si foloseasca in-fluen^a si banii pentru a-si salva coreligionarii, asa cum s-a IntSm-plat In cazul unui Rothschild, aflat pe drumul spre Auschwitz sau a avo-catului lui Antonescu (salvat de un agent dublu, tot evreu}? Pana la revolta din Varsovia (august 1944), foarte curios, nu este semnalata nici o altd revolta armata a evreilor din tarile ocupate de Germania nazista! Spuneam ca documented oferite de Radu loanid ne arata lu-crurijncredibile. In primul rand, constatam ca zeci de mii de evrei au fost ,,eva-cuatt" (Tn 1941), de ,,organele SS" inainte de administrarea roma-neasca a Transilvaniei. Apoi, In mod ciudat, m septembrie

1942, guvernatorul Alexianu raporta ,,zec/ de mii de evrei disparuti!" Unde? 4.000 erau tn judejul oghilev si... 65.000 in judetul Odessa.' Incredibil! 14

Ce se goate intelege de aici? bac^ ar fi primtt ordinul ..Hoiocaustul", ca sa jasa bine" In fata aresalului, respectivii ar fi raportat... si ce n-ar fi Tmpuscat, sa iasa la numar, nu ar fi sen's ,65.000 disparufi".»... Alte cateva documente sunl si mai neasteptate, privind din per-spectiva Holocauslului. De exemplu. in lagarele de la Berezovca (nu-me ludaic). se aflau intre... 4 si 467 de evrei, paziti de cate 3-5 ctvili si eventual 3 militari. Adica, 5 civili §i 3 militari la 467 de detinuti ! —a Rabnita, 1,371 de detinuti erau pa"ziti de un pluton de jandarmi. —a Bersad - 20 de civili §i \2 militari la... 7.279 de evrei. Cu totul inexplicabila este situatia de la oghilev, unde (stati pe scaune!)... 54.544 de evrei deportati i§i asigurau singuri paza ,,'sub raspunderea sefului coloniei !!! Holocaustul este singurul eveniment istoric impus prin —ege, aproape m toata EuropalTn schimb. Alexandra eel are (eel mai mare civilizator din Istorie!) poate fi Jacut " betiv, homosexual, epileptic si alte nememicii, Stefan eel are, ihai Viteazu batjocoriti de indivizi sflati ta .ora de sinceritate", Vlad Tepes salvatorul crestinismului euro-peah - transformat Tn Draculasi nifneni nu le ap_ar& memoria... Cartile care vor sa ofere |i alte informatii sunt date la topit (vezi Ion Coja), orice disputa pe tema Holocaustului (neaparat cu majuscula) este catalogata rapid .,antisemitism" si transformata in infractiune (ca si orice reactie omeneasca fmpctriva arogantei ,fiilor lui Israel", indife-rent unde s-ar afla pe P—ANETA —ORj. Terra are deja stapSni si noi, naivii, n-am aflat Tnca?! Sa ne zica si noua ca sa" slim! Atunci, de ce se feresc sa ne spun§ ca ei sunt ,,fiii lui Yahve", Stapanii —umii??!-.. Pentru c5 tupeu au cat Tncape cSnd vine vorba de Romania! * Dupa declaratia din interviu a presedintelui Romaniei (unii au ui-tal amanuntul !), T'ncalcand orice regufi protocolare si de bun simt, un anume Yosef —apid (ministrul israelian al Justitiei} a calificat drept jnsensibile" cele afirmate, completand dupa cum l-a dus capul: nEste adevSrat ca in Romania au nSmas 350.000 de evrei, dar 420.000 au fast ucifi acolo §i in teritoriile ocupate de armata romarta. Nu este suficient pentru ca Iliescu sa admits Holocaustul evreilor romani? " Uite, de-asta nu le placea de Ceausescu! Pentru ca un astfel de individ ar fi fost zburat ain guvern pe loc, pentru un asemenea afront adus unui presedinte de star! Cum ar fi, de exemplu, ca Rodica Stanoiu s^i-l acuze de coruptie pe premierul Ariel Sharon? De exemplu, intr-o conferinta de presa or-ganizatS In casa de la r7ilia§i vanduta nPetrom" cu 100.0t)0 USD. Acest...—apid(ar) stie ca Zalmoxe a trait 42 ani iar Romania are 42 de unitati administrative si... scoate 420.000 de ,,ucisi" (nu morti de foame s.'a., ucisi, pentru a ne sublinia nvinovatia"!). Cealall^ afirmatie dovede§te clar mrnciuna diversionista! Pentru ca a pomit de la un alt numar simbolic (770.000, incluzand simbolul Pamantului; deci erau... pamanteni Tn Romania, un vechi vis

nelmplinit!}, firesc, restul a devenit 350.000 (ce ne facem, insa, cu cei peste 400.000 de evrei romani emigrati in Israel?! In replied, presedintele Iliescu a declarat, surprins: ,Nu infeleg aprecierea Cprea mult bun-simt, ca presedinte, aduce daune Tntre'gii tSri in astfel de situatii! - n.EDJ. Am spus ca Holocaustul a fost un fenomen general in plan european. Nu exists Holocaust ro15

manesc, nemtesc sau polonez. A fast un pmces general, la care au fast componente ale acestui fenomen in plan european si pe teritoriul Romaniei (...) Sigur, in toate aceste analize se fee si nuantarile cores-punzStoare. Inclusiv Antonescu, dupa Stalingrad, a judecat cu mat muita atenfie unele lucruri si n-a mai cuplat, n-a mat acceptat aplicarea in Romania a masurilor extreme din faza finals fefa" de evrei. Ba din contrS, teritoriul romanesc a devenit o zona de refugiu pentru evreii din Ardealul ocupat (...). Acest fenomen trebute analizat in toata complexitatea lui. Romania trebuie sa-$i asume raspunderi pentru ceea ce este de asumat si sa predzeze lucrurile in contex-tul istoric dat. Asta a fost'aprecierea mea. AbordSm lucrurile cu realism si cu toata rSspunderea". Cuvinte normale si pline de bun-simt, spuneti? —asati mineriadele pentai alta data! Vi se pare, domnilpr! Con'ducerea ondiala din Israel a decis ca presedintele Romaniei... e bolnav Binetnteles: de fascism si antisemrtism, ca fascismul a fost dusmanul comunismului, deci al... iudaismului! Vorba pacatosului adevar graieste... Ei bine, pre§edintele Romaniei, zic El, ,,Stapanir —umii", ar trebui izolat ca si Jorg Haider, fostul premier al Austrfei ! Care a avut parte de acelasi scandal international, demonstratie de forta tipic iudeo-masonica. Practicata ?i de SUA In cazul Irakului, o ,,mare putere militara" (a 5-a!) creata doar de propaganda CIA. Ace§ti indivizi i$i permit intimidari mediatizate cu cei care nu au coloana vertebrala, pentru a speria §i pe altii. Cu Putin au in-cercat prin Berezovski §i, acum, respectivul e caotat prin Interpol... Pentru ei, timpul este scurt iar dezastrul devine tot mai mare. Prorocirile incep sa se confirme iar ultimele le sunt de-a dreptul ca-tastrofale! Chiar sursele evreie§ti (Apocalipsa si Nostradamus) anunta term distrugerea Israelului de catre tarile arabe! §i, dupa cum amintearfi, pentnj un popor adanc ancorat tn religie, Pamantul Fagaduinfei a devenit de secole (invazia de la finele secolului XVIII nu este deloc fntampla-toare!) Romania... A venit vremea Judecatii de Apoi ! Pentru ce anume, aflam din aceasta lucrare cu adevarat e'xtraordinara. Nu intamplator, incep sa se implineasca previziunile marelui prooroc Indian Sadhu Sundhar Singh, facute ?nca din 1922. Una din ele, mai mult decat incredibila: transformarea Rusiei Tntr-un mare prielen si alipirea Basarabiei (am tot scris: tn 2006! !). Deocamdata, seria de .(an" evrei, tnceputa cu —enin si Tncheiata cu Eltan, a fost stopata de... Vlad Putina, urmasul unui capitan al lui Dimitrie Cantemir si Petru I... In alte lucrari, am demonstrat pe larg ca viata pe Terra este urmarea unui vast Program Universal, de trecere'de la baza siliciu la baza carbon iar Pamantul a devenit un imens laborator, trans-format apoi in rezervatie naturala. Numeroase ipoteze stiintifice vin in sprijinul acestei teorii socante, revolutionare si greu de acceptat. Au fost create patru rase, Tn conditii neelucidate, care au fost puse de zei in opoztye razboinica din 2.000 i.e.n. Adica, de cand Ab.ram, fiu de are Preot sumerian din 16

Nippur, si-a tradat neamul si a devenit ,,parintele" unei rase noi. A 5-a ludaica*, simbolizata prin steaua cu 5 colturi, caracteristica Estului comunist (rosie) si Occidentului capitalist (albastra - SUA si UEJ. Adeseori, chiar evreii vorbesc despre ,,rasa semitci", pana acum o afirmatie greu de inteles. Cine vrea sa fn^eleaga, insa, Istoria Omenirii dincolo de ce vor uriii sa stim, trebuie sa renunte rapid la teoria evolu-tiqnista" a lui Charles Darwin $i sa stie sa citeasca Vechiul Testament printre randuri ! Pentru ca adevarufeste oarecum la mijloc. Great ia a fost realizata in etape, artificial, si nu natural, si nurnai trecerea de la o maimuta la alta a inreqistrat... 2 milioane de mutatii genetice! Daca evolutionismul ne vrea maimute, Vechiul'Testament - ca o pastis_a a vechilor religii - ne ancoreaza Tntr-o ideologie pasiva, din care nu putem pricepe mare lucru din istoria zbuciumata a Terrei... si a zeilor. Exista numeroase dovezi, mitolqgice si chiar materiale, ca ,,z.eii" s-au aflat intr-un razboi cumplit si mdelungat pentru creatiile lor si pentru ..ocuparea Pamantului". Dupa cum lasa.a se mtelege tablitele sumeriene si ..diverse mi-tun1. o civ izatie extraterestra care i-a detrona! pe adevaratii Creator! a dorit sa'dlstruga vechea creatie $i sa produca o noua rasa, avand ca baza omul alb aparut in' Ardeal. Simbolic. acesta este AB.RA —Fiul TatSlui RA °. creatorul rasei albe), sumerian, prav jnit deci din Tartaria (ori Symeria Sumeria, daca preferati). Asa cum Ar-dealul, Cetatea untilor era un perfect laboratpr genetic, si imensul desert arable oferea o izoiare totala pentru experimente genetice. Cele doua tabere de zei si-au sabotat reciproc experimentele arturie stau exploziile atomice din zona Buzaului, din Sahara, desertul arable, America de Nord, etc. Vechiul Testament recunoaste ca ,,parintele evreilor" este un tra-dator al rasei sale dar ne pfera si informatia ca experimentul a reusit dupa indelungi incercari. Sarah (printesa sumeriana - Sarai) nu vroia si pace sa ..produca" ceva, si atunci s-a apelat la o sclava egipteana. Adica, neagra... Dupa numeroase incercari, Abraham a avut un copil si de la Sarah (la 99 ani !), cu o genealogie bine reliefata. Foarte ciu-data este asemanarea cu imagistica egipteana Tn care faraonul era alb, iar so(ia sa - negroida, reprezentanafmpreunarea Cer-Pamant... Orice antropolog va va spune ca evreii sunt rude cu arabii doar prin... religie, Vechiul Testament afirmSnd ca ar avea ca stramqs co-mun pe Sem. Daca evreii ar fi mtr-adevar semiti (arabi), americanii n-ar fi reusit sa inventeze o armS biologica atcit de jriteligenta" meat, arunca-ta in Palestina, sa omoare arabi pe capete si... sa-i ocoleasca pe evrei! Acelasi antropolog mai ndezghetat" ca altii va observa ca varfurile politicii din Israel (Begin, Peres, Shamir, Rabin, etc.), ca si din SUA, de exemplu, au un specific cu totul special, ce nu poate fi explicat, in nici un caz de Darwin. Respectivii au un altfel de craniu decat ma-joritatea conationalilor lor (priviti-l si pe Jack Nicholson !), oarecum mai tnunghiular, ca si cum cinev'a ar fi dorit o marire a capacitatii craniene! Faceti comparajia cu

romuletii cenu§ii" ?i veti avea dovada. ai mult, vet,i afla si autorii experimentu'lui! * N. edit: De unde a ramas, In memoria Omenirii, ,,Coloana a 5-a"!... 17

De aid, si bt-milenara credinta" Tn ,,Poporul Ales".- De aici, si anu-mite ciudate previziuni exacte care, daca" n-au fost copiate, au fost inspirate de zeii proprii. Astfel, Tntelegem de ce Enoh avea re/atii cu zei blonzi si uria§i (stramosii nojtrf) §i a fost interzis de rabini si preotii crestini iar Vechiul Testament abunda Tn... Tngeri mici. ,,Rasa" evreiasca a aparut din nimic §i a primit, dintr-o data, un pamant... geostrategic, la fel ca eel ocupat de palasgo-traci In Romania si la Dardanele Cine i-a fnvatat pe ei sa ocupe punctele strategice ale emisferei de nord, cine I-a Tnvatat pe acel faraon sa Tn-ceapa" ..taierea'Canalului Suez inca din... 2.606 T.e.n.?! Este clarca noi, pamantenri, am fost doar ni§te boabe de orez pe tintarul Zeilor! Cine nu vrea sa priceapa acest lucru, nu va Tntelege nimic din trecut, prezent §i viitor! Nu va Tntelege nici .razboiul zeilor", care dureaza de zeci de milenii si continua si acum, in forme absconse, pentru a evita sanctiunile Sfatului Batranilor... Ne miram c5nd extraterestrii folosesc termeni grecesti, sau speci-fict mitologiilor Greciei antice. Uitam, Tnsa, ca aceste mituri, Ei le-au creatlmpreuna cu limba s.c.l.... ,,Razboiul secret al zeilor"este unul permanent si are caracter de continuitate eel putin de 4 milenii, de la tradarea lui Abram/ Abraham. El se poarta pentru dona ,,Centre ale —umii": Carpatii §i Palestina. Nu Tntamplator, HAR-DEA—-ul (Casa/Gr^dina Domn'ului) este revendicat de unguri, urmasii khasarilor trecu|i la iudaism Tn sec. VII e.n.. iar Palestina de urma§ii tracilor filistini !... —a fel de neTntamplator, Templul lui Solomon a fost distrus de Nabucodonosor (Nabu - fratele lui arduk/Ram.duk/Saturn/Zalmoxe) si, dupa 666 ani, de Pompei, aliatul lui Burebista. Cum 666 era numarul sacru al lui Zalmoxe e clar cS Istoria mai are multe secrete! Simbolistica dovede§te si ea un razboi permanent, in care Jiii lui Yahve" (zeul advers celor inalti si blonzi, ai geto-dacilor) au npreluat" continuu iar cei din ,,Daksa, Tara Zeilor" au tot perfectionat... Pentru ei, UNU era Soarele, ,,Zeul Primordial", fara de care nu ar fi existat ceilalti, restul planetelor, Aceasta teogonie n-o veti gasr decat la extra-tere^trii (de acum) inalti, blonzi, cu ochi albastri, exact cum ara-tau pelasgii, tracii, macedonenii sau dacii... Apoi, 3 §i 7 reprezentau pozitionarea Terrei Tn sistemul solar (de la ambele capete), de unde si 'Ge/Geta pentru Tara Zeilor (Romania), Tn care G=litera 7 si e=litera 3 din alfabetul grec... De men|ionat ca o asemenea ipoteza nu a aparut, eel putin Tn Romania, pana acum, Tncat hotii de idei pot sta linistiti... In banca'lor! Cei care cred ca anticii promovau simbolistica (sacra!) ca sa se afle ?n treaba sunt de-a dreptul naivi! itologia este fie preluata direct de ia ..zei", fie formata prin observatii directe si exacte sau preluata de la stramosi de mare Tncredere. Evolutia simbolisticii pelasgo-tracice ne poate fransmite informal" de-a dreptul incredibile! Prima cifra sacra a fost 6 (preluata apoi, tar-div, de evrei). Adtca, pozitia anterioara a Terrei: a 6-a/a 4-a?! Sa-vantii secoluiui XX, inclusiv de origine

iudaica, considera ca Terra a 18

fost pozitionata artificial pe aceasta ,,orbita a vietii ", facand ,,rocada cu' arte (vezi ,Revenirea Zeilor"- Florin Gheorghita). Foarte mglte informant mitologice sunt doar... date astronomice exacte. Intelegand acest adevar poate vom pricepe mai rnulte informa(ii .pculte" ale stramo§ilor...Cum pelasgii si dacii an nevoluat" de la sanctificarea cifrei 6 la 4 (in oglinda), 3 §17, apoi 9 sau 8, cu sta-bilizare definitiva pe 4 si 8 istoricii si astronomii au de lucru! O obser-vatie. dupa cum constata Z.Sitcnin, sumerienii (ardeleni) credeau Tntr-un sistem solar cu... 12 planete, in care planeta zeilor ar f Tntreta-iat sistemul nostru solar (de unde... Crucea!) dincolo de Terra. Deci, a 4-a si a 8-a planets, conform astronomiei dacilor. Care, sa nu uitam, au stabilit exact varsta Universului la... 19,44 miliarde ani !... ai ciudat este Tnsa, ,,tintarul" jucat de daci cu cei care le preluau traditiile. Dupa 6 numar sacru, odata preluat de evrei, au trecut la... 7 si 3/Preluate si acestea, dacii au aaoptat ^perechea" 4 §i 8, fn care cele doua patrate nbateau" triunghiurile preluate de iudei ca sterna (Tn-ca actuals). Numarul 9 reprezinta filialele Imperiului Pelasgic, mo-tiv pentru care 10, Centrul Suprem, devine un numar perfect pen-tru tracul Pitagora... Pentru copiatorii dornici de... a preluaputerea §i maretia Imperiului Pelasg, dupa revolta destructive creata in cele 9 filiale, 9 reprezen-ta o victorie 51 un motiv de sarbatoare. De aceea, Abraham a trecut la iudaism ia...99 ani iar masonul Clinton a lovit in... 1999, Tn mijlocul Traciei (mai ales Nis, localitatea natala a tracului Constantin eel are, care a dat ,,unda verde" crestinismului opus iudaismului. Pornind de la cele 12 planete, pelasgii §i-au creat ;i traditia celor 12 triburi care s-au impra^tiat in lume (est-vest), preluata Be evrei cu cele 12 triburi pe care nu e nimeni Tn stare sa le gaseasca. Asa se IntSmpla c§nd copiezi si habar n-ai ce copiezi... ai .cornuti" (de unde... dracii !), dacii vor trece apoi la sistemul 12+1=13. Adica, Soarele si cele 12 planete si astronomii ar face bine sS studieze mai atent istoria sistemului solar! De ciuda, evreii au con-siderat, apoi, ca al 13-lea poarta ghinion! De exemplu, lisus Christps, careje-a dat peste cap planurile de ocupare religioasa a Pamantului... In aceasta privinta sunt foarte multe de discutat. Tn decembrie 2000 (n arite istere'ale Piramidei Oculte", reeditata), desi TncepStor Tn domeniu, constatam ca Jegenda lui lisus este copiata dupa le-genda lui Zalmoxe"! O problema demna de toata atentia, pe care sper s-o .rezolv" Tn cSrtile urmStoare... De aproape doi ani, va ,amenin( cu Jstoria secrets a Omenirii" si, din diverse motive, am tot amSnat-o, inclusiv Tn aceasta toamna. El bine, Zalmoxe o fi crezut necesar sa lecturez mai Tntai senzationalul manuscris al prof. Tudor piaconut Pana una-alta, sa Tncheiem ..razbolul simbolisticii". Dublul lui 8 fiind 16, romanii s-au gandit ca... 17 este un numar fatal. Probabil pentru ca strica echilibrul dintre 10 si 6, numerele perfecte (1+2+3=6; 1+2+3+4=10!J Ca semn de tripla pulere, Zalmoxe a fost divinizat prin 3x6. Adica 18. Pe care iudeii l-au satanizat. Numai cS dacii aveau de mult un numar sacru: 19. Adica vechimea Universului, precizata la

Sarmisegetuzt. (Sarmis-e-getu-za), de 19.44 md. ani (calculata de... jncultii" daa, care n-ar fi avut scriere!!), ca si cic!'' astronomic In care Soarele si —una se remtalneau Tn acelasi punct (Apollo si Arthemis, Gemenii, Divini). 19

Cum 3x7=21 era deja Jumat" simbolistic, semitii au creat alfabetul de 22 litere-cifre. Fireste, 23 insemna un nou fnceput, din nou de la A. ai 'oti, cum sunt oltenii de azi (fostii... atlanti!), dacii au trecut la alfabetul de 24 de Ntere (3x8). nRazboiul de idei", de care vorbeste Sundhar Singh, nu s-a Tnche-iat fnsS aici. Noii extraterestri nu puteau si nici nu aveau timp sa parcurga toate etapele vechiului experiment din Carpati, reusit de zeii blonzi. uriasi. Au folosit baza genetica a experrmentelor anterioare §i, semn cS erau inferiori §tiintific, au dat rateuri peste rateuri cu Abraham si Sarah... Cu loate acestea, au vrut sa creeze o rasa su-perioara, un ,,poporales". Fiind mult inferiori Jnvatatorilor", ca stiinta pozitiva, §i aflati Tn pe-ricol de a fncalca porunca universala a non-interventiei, ,,omuletii cenusir" n-au avut alta cale decat cea a... preluarii si msusirii m-vatamintelor ,,Veghetorilor" inalti fi blonzi. Dupa ce declan?asera mai mutte ^razboaie ale zeilor" §i pusesera in pericol nu numai existenta sistemului solar, ci si a fntregului Program Universal de creare a vietii'pe baza de carbon, ..omulejii cenusii" nu Tsi mai puteau permite excese, ce puteau duce chiar la distrugerea lor ca rasS! $i, atunci, au actionat prin propriile creatii, la fel cum au facut-o si ceilalti. Astfel, putem explica brusca ,,pasiune" a pamantenilor de cucerin teritoriale §i expeditii ,,la marginea pamantului"... Pelasgii albi civilizeaza Jntregul PSrnant" (emisfera nordica mai Tntai), adica populatii negroide, fie salbatice, fie sub nivelul lor de civilizatie. Apoi, in Sumer sau Egipt, fostii robi semiti preiau puterea, prin revolts sau diverse conspiratii Tn care s-au specializat inca de atunci... Blonzii sumen'eni Ti numeau pe supusii lor,,cape(e negre". Negroizi sau bruneti? Savantii se mai cearta si actim pe aceasta tema... Creatr mai tarziu, cei din rasa nr.5 nu au alta sansa decat sa copieze §i sa fure de la Jnvatatori". Nimic fntamplator tn fapiul ca mai Tntai au fost sclavi, apoi au devenit ..stapani", traind din stiinta § i civilizatia anterioara. lar savantii Terrei se mira copilareste cum de s-au sons marile civilizatii iar Omenirea, In loc sa evolueze, si-a pierdut intreaga stiinta a trecutului... O metoda de pr'eluare a ,,vechrului" a fost si scrierea ,,in oglinda", In bustrofedon, Faptul ca semi|ii care au ,,mostenit" cultura sum'eriana, desi au oripilal Istoria Omenirii prin cruzimea lor, s-ay au-tointitulat vACAD/DACA" nu Tnseamna ca erau de origine daca, ci, pur si simplu, au vrut sa-si ascunda originea salbatica sub una civilizata-.. nPoporul lui Abraham" a aparut dupa 2.000 f.e.n. Conform mitolo-giei, era unul de statura mult mai redusa fata de pelasgi, inclusiv fata de filisteanul/palestinianul Goliath, de... 3_'m. Probabil, faptul c§, dupa 2.000 ani, a aparut crestinismul, care i-a fnfrant cu arme pasnice, i-a convins de... revansa peste alti 2.000 ani, cand va veni esial N-jr-'ai ca esia este trac'ul Dumnezeu- os, Saturn, adica Zalmoxe iar intre timp ,,omuletti cenusii" au devenit subordonati Jnvatatorilor" inalti si blonzi....

20

Dupa 2.000 ani de diversiuni si istorie falsifjcata, pusi Tn fata pro-; belor privind Dacia - Centrul Suprern al lumii antice si preistorice, rnulti romani au o prima reac(ie identica: .Am ajuns §i Buncul Pamantului?!'" Exact! Adevaratul, pe'ntru ca aceeasi pretentie au mai avut-o grecii, chinezii sau amerindienii. Am mai scris: istoria veche este... eel mai palpitant roman polijist! Proorocii antici aveau perfects dreptate, atunci cand prevedeau ca anul 2.000 va aduce descoperiri esentiale pentru Omenire. Si, ce poate fi mai important pentru Om, decat sa-si afle adevaratii parinti? Din HAR-DEA—. Casa/Gradina Domnului, din Romania -' ,,Gradiha aicii Domnului"... De aproape patru milenii, zeii invidio§i pe iubirea aratata de Dumnezeu Omului, Croatia sa, incearca sa deturneze Programul Terra de la scopul sau initial, crearea celqr 4 rase si a unui model de convietuire pa^nica, §i sa-st impuna propria ,,rasa', a 5-a, prin care sa stapaneasca intregul Pamant. Nu Intampl^tor, Gog §i agog dau fiori ?i acum adeptilor Torei! Getii §i massagetir, reprezentand rasa alba (pelasgica) civilizatoare, creafia zeilor Tnalti si blonzi, Jnvalatorii", au fosl limp de milenii supra-veghetorii pastrarii nealterate a —egHor, comandamentelor §i in-vatamintelor primite de la zeii civilizatort. —a fei de neTntamplator, profetii, mai vechi sau mai nqi (de la Nostradamus la Sundhar Singh), afirma aproape la unison ca renas.-terea Pamantului va porni §i se va realiza m Romania! Trecutul, prezentul si viitorul coexista, spun savantii, iar istoria este un cere si adeseori serepeta... Fiii Omului (reprezentat pe Bucegi) au parcurs aprpape Tntregul cere al istoriei, au trecut probele la care au fost supusi de Creatori, purific3ndu-se spiritual, iar Romania va redeyeni ce a fost Tn urma cu peste opt milenii: Centrul Spiritual al —umii. In fond, si Herakles/ Hercules a trecut 12 teste Tnainte de a deveni semizeu... Cercetatorii atenti ai Bibliei, au constatat surprinzatoare predicfii exacte dar si ciudate inadvertente. Explicatia este simpla: Biblia a fost furata de la geti, arii Preofi ai Antich'itatii si refacuta, fara ca autorii compilatiei sa priceapa multe din adevarurile incifrate de sacGrdotii ge$i } Ca Vechiul Testament este o pastisa dupa scrierile sacre ale altor'popoare recunosc chiar si cercetatorii de origine iudaica. De exemplu, Zecnaria Sitchin concluzioneaza ca sursa ar fi tablitele §i rntturile sumeriene. Numai ca sumerienii, plecati din untii Apu-seni, adusesera cu ei p parte din fnvataturile din tara de origine.'.. Din fericire, nepricepand sensufcorect al unor pasaje din Biblia getica, copistii evrei le-au preluat integral, oferindu-ne acum... do-vada furtului si informatii extrem de pretioase. De exemplu, oamenii au miqrat spre rasarit, s-au stabilit In tara Sinear 51 au ridicat acolo TurnuT Babel. Interpretarea generala ar'fi ca sumerienii au imigrat Tn esopotamia dinspre apus si au ridicat ziguratele. Sensul ascuns aj pasajului poate fi, msa, altul. Tartarienii au transhumat catre est si s-au asezat in campia de la poalele untilor Bucegi, adevara-tul... Turn Babel. Evreii au tragus Babel prin _Poarta _Zeilor", fara a observa ca Babilon are o terminate specific pelasgica (vezi Ion), preluatS si de greet. Babel poate tnsemna, msa, ,,fafa7 Be/" sau ,,Zeul Tata" §r face trimitere

la Sfinxul de pe Vf. Omu, care Tl re-prezinta pe Creatorul Omului, Omul are !n miturile romanilor, 21

adicS Uranus/Enki. Cum in mitologiile antice. pdata venit la putere, orrce zeu-fiu prelua atributul de ntata" (al zeilor si oamenilor) iar Bel-Baal esle sinonim cu arduk (Ram.duk!)/{Ra(m)/Saturn/ Zalmoxe, este posibil ca Babel sa faca trimitere la Omu mic, Cronos/ Saturn/Zalmoxe... Teritoriul Romanier este un adevarat tezaur istorrc, fapt sem-nalat si de N. Densusianu, fn urma cu un secol. Tntr-un ,,CuvSnt" anterior, afirmam ca cei care s-au chinuit (si se mai cninuie fnca!) sa distruga dovezile adevaratului ..Popqr Ales" (de fa nordul Dunarii de Jos) au pierdut timpul, pamantul Romaniei adSpos-tind atStea vestigii istorice, Tncat nu vor face fa(a la ritmul descoperiri-lor arheologice. N. Densusianu scria ca Romania este un El Dorado pentru arheologi. ta"ranii neputand ara de multimea de vestigii istorice exis-tente in paniSnt Ca o confirmare a acestei vecni realita'ti, la finele lunii iulie 2003, Tn comuna Gavpjdia (Timif), studentul Petr'u loan Barbo a descoperil, Tn albia raului Timis, un coif tliric al unei capetenii din sec. IV T.e.n.* Confectionat din bronz de cea mai buna" calitate, cu ornamente de ar-gint, aceastS opera de arta s-a... autosemnalat, sclipind Tn soare!... Daca vom sti sa ne pazim comorile arheologice, o mana de ajutor in cunoasterea istoriei reale a Romaniei 51 implicit a Terrei ne-ar putea oferi chiar... cercetatorii evrei. Revista nNew Scientist", preluatS de BBC, semnala Tn iulie 2003 o metoda cu adevarat revolutionary Tn prospectarea arneologica': Do/ cercetatori din Israel au demonstrat ca satelitii ar putea fi folosifipentru a descoperi comori arheologice". Dan Blumberg si Julian Daniels, de la Universitatea ,,Ben Gurion", au folosit asenzori radar cu microunde de bands P, care p&-trund mai adanc in pSmant §i oferS o rezolufie mai buna a imaginilor". ^\ceastS tehnica de fotografiere ar putea fi folositS pentru a gasi fosile, structuri geografice, cladiri ingropate $i chiar morminte co/eci/ve. Principalul impediment constS in faptul ca sistemul celor doi functioneaza doar pe pamant foarte uscat, intrucat apa absoarbe radiatiile microundelor (...) Sistemul prin satelit ar putea patrunde pana la 9 m sub scoarta terestra." * t Biblia ne spune ca venirea lui esia (de fapt osul, in latina prisca a pelasgilo/ iar Zeul os era-..Zalmoxe!) va fi anun^at^ de razboaie, calamitati naturale, molime (vezi SIDA, SARS!), dar si de importante descoperiri sr ,,minuni dumnezeie§ti" infaptuite de oameni si care se vorTnmulti. Furata de la geti. fiind, compilatorii Bibliei au avut grija sa o modi-fice in folos propriu, rnversand no^iunile. Astfel, Dumnezeul getilor, Zalmoxe, a devenit... Satana (inclusiv simbolul sau, 666), iar pasaiul cu minunile dumnezeiesti a fost completat; ,§is$ nu-i credetipe acedia , etc. O diversiune de proportii al carui scop il putem descifra abia acum, N. edit.: Romania libera, 24.07.03, pag.1. N. edit.: ZIUA, 12.07.03, p.12 - aSateli(ii cSutatori de comori"

(B. .) 22

cand romanii tind sa devina... un popor de paranormal), bioenergeticieni §i cu o generatie noua, a superinteligentelor!... Profetii ne asigura ca, Tnainte de venirea lui esia, Omenirea va afla ADEVARU— s.i-1 vor redescoperi pe Tatal. Decriptat, limbajul hiperbotic si simbolistic al acestora nu lasa loc de fndoiala. Dupa 2.000 ani de minciuna. oamenii vor afla adevarata jstorie a Pamantului, cine le este adevaratul Creator (zeii inalti §i blonzi din Carpati) §i erne au fost Parintii Omenirii (pelasgii de la nordul Dunarii de jos)... Cartea de fata poate ft un punct important de plecare in afla-rea ADEVARU—Ul. Daca metoda propusa de autor pentru descifrarea scrierii hieratice (sfanta) se dovedeste exacta si viabiia, atunci romanii au in fata una din acele descoperiri epocale de care amintes.te Biblia! Astfel, metoda prof- Tudor Diaconu poate face inutil efortui bimile-nar al Ocultei iudaice, de distrugere a vestigiilor adevaratului Popor Ales... Ascunderea adevarului nu va mai avea, astfel, nici o §ansa, el fiind fncifrat de sacerdo(ii geti nu numai Tn scrierea nieratica, ci chiar si in limba grecilor antici! Veti observa surprm§i ca orice cuvant are ascuns in el o serie de explicate §i mari secrete ale Omenirii! Pentru geti, am Preoti ai An-tichitatii,' cuvantul era concept si el trebuia sa exprime exact noliunea pentru care a fost creat. Imprastierea pe Pamant a rasei pelasgice si ulterioarele deteriorari §i modificari ale limbii unice a Fiilor Omului au distrus matrices perfecta a acesteia. Prof. Tudor Diaconu o numegte Jimba adamica". Desi evreii si-au Tnsu§it si pe primul om (adam=om, In ebraica), Adam a fost creat §i a crescut in Raiul de la Gurile Dunarii. Adica, pe Insula §erpilor, dupa cum am dovedit Tn .SECRETE—E TERRED Furata, Biblia getilor a fost falsificata. Neprofesionist, insal Atat de putin au tnteles din ea, falsificatoni, incat unele adaugiri §i modificari sunt de-a dreptul ridicole! Cele 4 raun ale Raiului curg... pe trei continente dar compilatorii, adaugand Tigrul si Eufratul, pentru a-l apropia pe Dumnezeu de Israel, au uitat doua elemente esentiale, care ne arata unde a fost creat, de fapt, Adam: Tison si Havila (in care se gasea mult aur). Adica, Tison/Tisa (nu Dunarea) si Vlahia (anagramat)! Descifrand ..scrierea secreta", prof. T. Diaconu nu numai ca ne demonstreaza furtul Bibliei getilor dar a descoperit §i... ,,planta ne-muririi" si leacul pentru SIDA! Ca nu e poveste, aflati din articolele de presa redate Tn cuprinsul lucrarii. Desi nu va lua niciodata Premiul Nobel (al unui inventator evreu cuprins de remuscari, cu... abonati evrei), prof. T. Diaconu poate in-tra in istorie, daca metoda sa Tsi gaseste si confirmarea stiintifica! Cum nimic nu este Tntamplator pe lumea asta, se pare ca a fost desttnat inca de la naftere, sa indeplineasca una din previziunile biblice. Daca DOR este numele ascuns al lui Salmocsis/Zalmoxe, atunci numele sau e chiar predestinat acestei descoperiri opocale: Tu.Dor Diaconu! Conform DE—R (1975), diacon=,,mem/?ru al clerului aflat pe prima treaptS a ierarhiei preote$tt". Q.e.d.... 23

Prof. Tudor Diaconu este, fnsa. si un erudit, gen pe cale de dispari-tie fn Romania... Subiect al unei vie^r tumultoase, In care a uitat, totusi, sa ajunga" pe —una alaturi de Neil Armstrong! , autorul acestui volum de senzatie ar putea imbogati orice scenarist de film de la Hollywood! Corespondent de presa de la'15 ani, fotbalist la ,,U" Cluj-Napoca, ..student cu probleme", matematician, filolog, istoric. poet si mai ales, un caracter pu-temic, constient de propria-i vaioare, care si-a permis zeci de ani sa sfi-deze imppstura din regimul comunist... Tmi fnchipui ce au avut de indurat ,,cultumicii" anilor '60-'80, pentru ca ironia prof. Diaconu Jngroapa din primal Cand spui ,,e,rudit", imaginea este a unui om pierdut printre mor-manele de carti. Wr-adevar, in camera sa de apartament de bloc din Pitesti, prof. T.' Diaconu este greu de reperat dintre sacii de... lucrari scrise, carti vechi si rare si articole aparute In diferite publicatii, care ii tapeteaza peretii. Cel mai bun punct de reper pot fi doar m'asina de sen's, cana mare de cafea si tigara mereu aprtnsa".., Odata iesit, insa, din ,,lumea sa interioara", departe de morga ,,savanlilor pe puncte", eruditul profesor redevine ncopilul teribil" al vremurilor din tinerete. De-loc sf^tos, cum sunt ?n general septuagenarii, omul Tudor Diaconu are o stiinta de a intretine o atmosfera, specific^ doar oltenilor (se lauda ca e oltean!), pe care nu te poti sup^ra niciodata, in ciuda ironiei de-a dreptul ucigatoare! A?a se poate explica si incredibilul fapt ca n-a fost arestat niciodata fnainte de 1989! Umorul sau era prea savuros, desi ridiculiza tot, de la Stalin la Ceausescu, pentru a nu se impune si Tn fata obtuzilor activisti... Cu un fiu Tn Canada si o fiica la Atena, reallzati profesional, prof. Tudor Diaconu ar putea beneficia linistit de libertatea de pensionar. Pro-babil, insa. a uitat de mult ce Tnseamna timp liber. Pana si vizitele m Grecia sunt de documentare si nu cred sa mai cunoasca cineva asa de bine monumentele §i mai ales inscriptiile Greciei antice... Ne-am cunoscut dupa ce mi-a fost semnalata cartea sa, ,,—imba vorbita de Adam fi Eva". Pentru a-l gasi, anii de ziarist de ancheta mi-au fost de mare folos... Prima convorbire telefonica a fost mai mult decat interesanta": -ar interesa sd colaborSm §i sd v3 public o carte... Da, fiule, am 60! - Nu-ti face probleme, am doar 73 ani, avem timp pentru toate! Cei care Tl cunosc pe prof. T. Diaconu, deja Ti recunosc stilul... Acum, Imi este dator o bere... Deoarece nu este deloc usor sa lu-crezi, ca editor, cu eruditi ca Paul —azar Tonciulescu sau Tudor Diaconu! Pentru ca orice descoperire duce la noi conexiuni, obiceiul este ca tema respectiva sa fie tratata rapid Tntr-un articol, pentru a o feri de uitare. Din acesl motiv, colaborarea cu cei doi autori a fost identica. In concluzie, n-a fost deloc usor sa selectez... 1.000 de pagini si sa le asez Tn ordinea fireasca, pentru a obtine... nmaterialul exploziv" pe care fl ve(i lectura acum. lar toate acestea fn plina vara si canicula. Deci, prof. Tudor Diaconu tmi datoreaza o.. _bere, frate cu romSnul"... 24

Autorul ..Scrierii Secrete" dovedeste foarte clar, prin descifrarea vechilor inscriptii, ca Biblia, asa cum este cunoscuta acum, este o varianta (masluJta) a Cartii Sacre a getilor. Oricat de senzationala ar apare aceasta afirmatie, ea este connrmata din surse occideritale §i chiar.de cercetatori evrei ! In ..Enigmele Terrei" - vol.1 (Ed. Saeculum I.O - Vestala, 1996), pag.68, Horia C. atei semnaleaza ca 1/3 din guansi (din Canare) sunt de origine filisteana {adica traci, stramosii palestinienilor de astazi), izgonitt din Canaan de Joshua. Conform lui Procopius, la Tanger se afla o inscriptie cu caractere feniciene; nNoi suntem cei care am fugit din fata lui Joshua ialharul". Robert Charroux confirma aceste informatii senzationale, completandu-le cu altele, de aceeasi valoare, in ,,C'artea cunba$terii interzise" (Ed. Elit. 2000), pag.102, 114-116. Sa incepem cu o cunoscuta declarable a celebrului cercetator pe-ruvian Daniel Ruzo (dupa nume, de origine iudaica!): ,Pe malurile -lului, rocile din bazalt negru, care au rezistat eroziunti $/ mileniilor, pre-zinta remarcabile sculpturi asma. Am descoperit reprezentari identice in Carpatii romaneyti. In concluzie, consider ca avem aid marturia asupra existentei unei mari civilizatii care se intindea pe tot global inainte de Potop. Scriitorul -de origine iudaica aurice Guignard, autorul cartii ,Cum am descifrat limba etruscS", a tradus in franceza formulele sacr'e recitate de preotesele guanse, lydiene §i etrusce (adica... pelasge!) $i a ajuns la o concluzie §ocanla: »Vreme de milenti, guan§ii au pastrat aceste taine dar evreii, pro-veniti din razboinicii lydieni (etrusci - n.ED) ?/ femeite kuchite, au facu't o schisma $i nu au pSstrat decaf credinta in Dumnezeul unic jaceasta schisma o releva §i textele descifrate de prof.T.D.; mtr-adevar, formidabil - n.ED.). Impotriva acestor eretici, evreii inte-gri$ti au infiintat secta eseniana (Is-sonir = fiii ghefii) in memoria strarno§iior nordici. Hristos ?/ mama sa apartineau acestei sects". Intr-adevar, ,,mai clar de a§a nu se poate" (am citat din T.D.)! Toate acestea confirms ce scriu dm noiembrie 2000... Esenienii, spune Josephus Flavius (istoric evreu, fost reyolutionar anti-roman con-vertit), fusesera instruiti de pletstai-i (preo^ii) daci! Revin la evolutia: Ge - Geta - getae - gh'eata - gheata. Astfel vom tntelege ca esenienii erau... Fiii Geei, adica urma§it dacilor! Nu intamplatbr djvinizau Soarele [ca dacii) si se autointitulau ,,Fiii —uminii", numindu-i pe iudei ,,Fiii intunericului"... Deoarece, de la bun inceput, ace?tia credeau Tn Sin, zeul —unii. De altfel, textul spune clar ca esenienii aveau... ,,stramo§i nordici", adica daci! $i mai clar: lisus si Fecioara aria erau si ei... daci, cum am tot afirmat, si acum intelegem, inca o data, de ce Romania este numita de doua milenii (inclusiv'de Papa loan Paul al ll-lea) ,,Gradina aicii Domnului"!! Si se mai confirma ceva din cele tot scrise anterior: evreii sunt urmarea unui metisai cu tati pelasgi... erci, aurice! Acelasi aurice Guignard, intr-o alta carte citata de R. Charroux (.Biblia —ydianS") ne ofera... bomba-bombelor, confirmlnd Tnca o data metoda prof. Tudor Diaconu si aruncind in aer o diversiune iudaica ce rezista de 2.000 ani!

Puneti-va centurile de siguranta, va rog! 25

‡aGuan§ii §i-au gravat pe morminte nenumarate extrase din Biblia primitiva dupa care evreii au facut o traducere denaturata". ‡ Adevarata Biblie a fost scrisa de guati$i si de pelasgi. Biblia ebraica, sirnpla traducere a celei a guansilor, a fost scrisa in Egipt, cand evreii nu au mai inteles limba fnaintasilor lor (?! - n.E.D.J, Codul Nannarchal a fost nemodificat de noua versiune, care nu este opera lui oise, ci a lui Ezdra" (pag. 339). Informatiile (oferite de un evreu, a se rejine!) sunt de-a dreptul senzationale si cruciale pentru Istoria Omenirii !! Acesta rsi intituleaza cartea' ,,Biblia A —ydiana". ica, prima Biblie (cealalta fiind pastisa) a fost etrusca, deci pelasgica, deci Tsi avea originea in Ardeal! Furat de basmele din Vechiul Testament —fuga din tgipt", dixit Discovery, n-a fost dovedita niciodata arneologic sau din hieroglife, care nu o mentioneaza!), .G. crede ca furtul s-a produs In Egipt. Exceptand zeii - faraoni §i clasa conducatoare, egiptenii erau negroizi de statura mica! Daca inaintasii evreilor au fost lydienii (etruscii) blonzi si tnalti (pe atunci prevala ascendenta b^rbateasca), Biblia nu putea fi furata din Egipt. ai mult, prof. T. Dtacpnu demonstreaza ca, ?n scrierea hieratica, Egipt insemna Jume". Adica, evreii s-au rupt de ,,lume", de rasa alba, pelasgica si au ratacit in pusttul din nordul Daciei... F. Couteaud ne ofera mca un argument c$ religia cre§tina este o creatie a uria^ilor de la nordul Dunarii de Jos: ,,guans!i o celebrau pe Fecioara aria (pe care . Guignard o numeste Thurma sau ikil, Fecioara GiganticaY'. —a pag. 339 si 342, R. Charroux ne ofera alte informa(ii si consideratii socante: nBiblia a fost falsificata cu buna stiinta. Faptul este evident, dat fiind ca, in mod voluntar, se omite a se pofneni despre existenta piramidefor, a minunatelor temple din Valea Nilului, la fel cum nu sunt mentionate numete faraonilor, pe care nu se poate ca populaf/a lui oise sS nu le fi cunoscut! In Biblia lor, evreii au vrut, pur §/ simplu, sS steargS cu buretele civilizatia egipteana!" ..Bhagavat-Gita este o evanghelie, o buna-vestire anuntata in lume de un zeu care s-a transformat in om. Povestea lui Hristos, misiunea sa, au fostcuprinse in Bhagavat-Gita". Inca o data, se enonta faptul ca Biblia a fost furata si falsificata! Cand? Sunt posibile doar doua variante; Tnainte de apantia civilizatiei egiptene si a piramidelor sau mult mai tarziu, cmd Egrptul nu mai prezenta importanta. Prima varianta se exclude din start, evreii aparand mult timp dupa ridicarea piramidelor. A doua este mai plauzibila si pare a data chiar din perioada... aparftiei crestinismului ! ai mult, desi distanta este foarte mare si apareht n-ar exista motive, ..Apocalipsa" lui loan Teolpgul satam-zeaza pe... Burebista si Deceneu ! De ce? Pentru ca aliatul lor, Pompei, a distrus templul de la lerusaliml...

Acelasi loan Teologul (674-749 d.H.) subliniaza importanta —egii Universale a celor 10 porunci. Pe cele adevarate, —egile lui Za'lmoxe, adevaratul Dumnezeu (Zalmoxs/Salurn/Rarn, nu preotul lui Zalmqxe, pe care il mentioneaza Herodof!) tocmai le-ati citit la Tnceputul cartii. Ctt despre Bhagavat-Gita, pentru cei care stiu ca arienii proye-neau din zona Carpatilor, este clar ca Jn mtregul Imperiu Pelasgic, din Egipt p?na in India,'Cartea Sfanta era acceasi... 26

Sundar Singh era un Indian budhist, adversar Tnversunat al cresti-nismului. Pana tntr-o zi Tn care lisus i-ar fi aparut si l-ar fi Tntrebat exact ca pe Saul/Pavel: _De ce mS oropse^tf?" De atunci, spunea, a avut mai multe JntTlniri cu Christos". In 1922, a vizitat Romania $i Tn acelasi an si-a publtcat impresiile si noile reve-latii: ,—a picioarele aeslrulut". O carte devenita celebra, mai ales prin douS profe^ii implinite... de Ceausescu: ,ln Romania se va construi, mai intii un canal care va uni a-rea Neagra cu Dunarea si care va functions normal, precum si un alt canal, care va uni Dunarea cu marele oras reconstruit al Bu-curestiului (...)" Profetul indian ofera §i alte date, incredibil de exacts. ai mult, Sundar Singh anunta si construirea Casei Poporului, inclusiv durata constructiei ! In anil 70-'80, mesajele extratere§trilqr din Comandoul Ashlar vbr confirma §i alte profetii: Ä{...) scoarta Pamantului va lua foe, clima va suferi unele schimbari, cutremure ingrozitoare (...)" etc. Amanunte socante puteti gasi in »SECRETE—E TERREI" - vol. II §i *REVENIREA ZEI—OR". Cine l-a inspirat §i ce viitor i se pregateste Romaniei aflam Tn continuare: ..(...) Romania are o mare misiune Dumnezeiasca de redresare spirituals ce o va face pana la urma sa se mfati$eze ca un verita-bil model de urmat pentru Jntreaga Umanitate. (...) cea care mi-a inspirat (...) aceste profetii este Preasfanta NSscatoare a lui lisus §i reamintesc ca, din care sfrrrt, locul de cinste in ocrotirea Romaniei Jl ocupa aica Domnului si apoi marile pu-teri ceresti, la toate acestea adaugandu-se si majoritatea sfintilor din qer". In continuare, Sadhu (n untele"!) Sundar Singh ne arata ca... fericirea mult-a5teptata a rom§nilor este foarte aproape: ..Vremurile de exploatare, teroare, inselaciune si asuprire vor asfinti in aceasta fara. Fiecare locuitor af acestui popor ales se va bucura din plin de binecuvantarea $i harurile divine, multi dintre acej-tia fund inzestrati cu mfe/epc/une si felurite puteri de a face mi-nuni, Toate darurile se vor revarsa peste aceasta fara aleasa, care va avea nobila misiune de redresare spirituala a intregului glob pamantesc". Preluand o Biblie falsificata1, biserica noastra Ti Tnvaja1 pe romani sa se fereasca... de romanii supradotati, facand jocu! iudaismului! nBasarabia va fi alipita Romaniei pentru totdeauna (am preva-zut acest lermen, Tnca din 2000, pentru 2006; vom trai f i vom vedea! -n.ED.), cScipoporul rus va cinsti aceastS Jara aleasa $/ va renunta la aceasta provincie (...) In vremunle viitoare, poporul rus, plin de dragoste, va veni in aiu-torul lucrarii pe care Romania o va avea de indeplinit in lume. (...) Razboaiele, panics si neintelegerile de tot felul vor face ca arile Puteri, cum ar fi Rusia, s$ se prabu$easca, spre bucuria tarilor mid care o alcatuiesc. Ateii vor incepe sa cerceteze scrierile sfinte (pre-zent! -n.ED.)5/se vorpreocupa sa inteleaga stiinta spiritului, cautandsa descopere tot ceea ce este ascuns in am. Gratie acestor cercetari, o noua cotitura se va produce in viata unor pamanteni".

27

Prabusirea Rusiei (URSS), prevazuta de Sundar Singh in 1992, s-a Tmplinit deja... Textul care urmeaza dovedeste furtul Bibliei getrlor §i masluirea ei in sens invers, Jmpotriva Adevaratului Popor Ales! Un lucru este clar: Cartea Sfanta a getilor a fost lasata de zei, o super-civilizatie cosmica, pentru care vrrtorul nu prezenta nici un secret, in toa'te amanuntele! Evreii afirma ca au desctfrat Codul Bibliei, ca acesta ar preciza viitorul fn cate trei variante (ar fi aflal ca Itzhak Rabin urma sa fie asasi-nat dar nu ar fi fost crezuti,,.) dar numai folosind... Biblia original!! Care? Cine o are? Nicaieri pana acum evreii nu s-au laudat ca" ar avea vreun exemplar original al Vechiului Testament ! On obscur ziarist din New York si un savant matematician din Israel afirma ca Vecniul Testament ar fi efectiv un... sofisticat program computerizat! —ucru impo-sibll, daca ne amintim ca Biblia este un fals, adeseori cu masluiri ridi-cole... Explicatia nu poate fi decat una singura: evreii detin si acum o copie a Bibliei adevarate, a geti/or! Acesta este ,,originalul"... Faptui ca se vorbeste despre un ..original" este mai mult dec§t straniu $i dove-de§te ca Biblia a fost falsificata! ai mult, ca n-a fost Biblia lor!! Pentru ca Tn nTora" sunt prevazute pedepse capitate ale lui Yahve pentru oricine va schimba macar vreo litera... ludeo-Biblia §i-a luat toate masurile de siguranta pentru virtor si a schimbat sensul originalului: ,,Sa nu-i credeti pe cei care fac minuni, nu sunt trimi§ii mei, sunt tucrkrile Satanei'. " Cu alte cuvinte, ale lui Zalmoxe, adevaratul Dumnezeu, marele... adversar al lui Yahve/ Enlil/Zeus/Jupiter, patronul noii rase de zei... Ä(...) Prin intermedivl poporului roman ales, Bunul Dumnezeu {exisla si un... Raul Dumnezeu?! - n.ED.) va vorbi oamenilor de pe tot Pamantul, trimifandu-i pe cei a/es/ din mijlocul acestui popor fn ajutorul celorlalte fiinte omenefti, pentru a le ajuta sa se ridice la o viata superioara si la desavarsirea dumnezeiasca. (...)'in timpurile care vorveni, fara cea aleasa de Bunul Dumnezeu va fi focarul redresarii spirituale de pe fata Pamantului. inunile cele fara numar ce se vor facs in aceastS tara $i taine-fe ce se vor descoperi funa o aveti In fata, cea a prof, t, Diaconu! -n.ED.) in vremurile ce vor veni in aceste locuri vor face ca popoarele lumii,sS cerceteze, pline de daruire, misterele dumnezeiesti. In Romania, Dumnezeu (§i nu Satana*, cum spune Biblia iudaica! - n.ED.) va face cu putinta aparifia unor man miracole, pentru ca cei a/ej/ s5 le descopere tar necredincio$ii s$ se intoarca la credinta cat mai repede (deci asta fi durea! - n.ED). In acest popor ales al rornanilor, Dumnezeu a pus o inimS calda $i iubitoare, firea oamenilor fiind deschisS sS descopere cu u$urinta calea catre desavar$ire, aproape toti fiind capabili sa lumineze ce-lelalte popoare prin darurile divine pe care le detin". Acum este clar cine este adevaratul Popor Ales al Omenirii $i de ce romSnii sunt satanizati si loviti farS Intrerupere de 2.000 ani?! * N. edit.: In tradijiile romanilor, Creatorul Ornului, Uranus/Enki apare ca... mo§ Stan din Baragan! Intre Stan gi Satan exista diferenta de o litera...

28

Cea mai yeche manastire din lume, Sf. Ecaterina, de la poalele untelui Sinai, si unul din cele mai importante centre de pelerinaj crestin din lume, a fost construita, intre anii 527-567, de tracii bessi (una din cele mai mandre si puternice populatii trace) la cererea imparatului... oltean Justinian, Insteresant este ca aceasta manastire, ce Tl are ca al doilea ctitor pe Constantin Brancoveanu, se afla In... Egipt §i nu in Palestine si define a doua biblioteca de manuscrise sj icoane crestine, dupa Vatican. Tot aid se afla si un tablou cu inscriptia in limba romana... Deioc in-tamplator: dupa cum am mai semnalat cu alte ocazii, Tn zona mca se mai vorbeste o romana arhaica! Sunt urmasii bessilor constructor! si academicienii nostri ,,pe puncte" ar putea afla originea cuyintelor pe care te considers slave dar si miracolul limbii romanesti, pastrata... 1.500 ani in conditii de izolare totala! Atunci vor Tntelege, poate, cum e [josibil ca ar-gesencele sa pastreze portul popular gasit reprezentat si datat stiin-tific in... 3.500 i.H.I Dintr-un interviu publicat Tn ,,ZIUA" (iulie 2003) al E.S. Wafaa Ashrat oharram Bassim, ambasador al Egiptului, ne dam seama ca Romania se afla pe drumul prevazut de profetul Indian Sundar Singh. Nu stiu daca d-na Bassim l-a studiat pe Sundar Singh dar ceea ce ne comunica este extrem de instructiv: ,RomSnia are un potential considerabil in acest domeniu in care ex-ce/eazS, adica medierea diplomatica. Credent ca va avea un rot impre-una cu Europa, in general. Are privilegiul de a avea relatii foarte bune cu diferitele pStti din regiune, datonta istoriei sale dar datorita filozofiei sale, §i anume de a 'pastra loate canalele deschise, atat cu lumea araba, cSt §i cu Israel. (...) Romania are un potential Juristic foarte mare: este o tarS frumoasa, cu oameni minunati, a'veti o naturS extraordinara. Avet! de toate: mare, munji, statiunt balneociimaterice". (Paranteza. In septembrie 1989, la TSrgul International de la Da-masc, am insistat ca ,,peretii" exteriori ai pavilionului' nostru deloc atractiv, exceptand q poza..! In marime natural^ Ceausescu-Hafez El Assad, la care sirienii se opreau, exclamau pe loc ,,Ceaucescu", apoi, dupa o gandire de cateva secunde Romania" - sa fie acoperiti cu tablourile ^uristice" ce zaceau nefolosite. Am gasit intelegere la direc-torul Centrului de Perfectionare al CE - directorul Pavilionului Roma-niei ‡ si imediat sirienii a'u facut coada la tablourile cu Poiana Brasov sau Olimp, neglijand total ,,maretele" noastre produse..- Desi nu erau crestini, I§i faceau efectiv cruce'si ma Intrebau buimaciti... daca nu cumva erau trucaje!!). ^§ vrea s5 transmit prietenia si sentimentele extraordinare pe care poporul egiptean le are fata de poporul roma_n (...) sunt sigurS ca in Egipt ati simtit ca simplul rapt cd sunteti roman le-a aprins tnimile oa-menilor (in 1989, la Damasc, romanii erau... sfinti intangibili, datorita politicii pro-arabe a lui Ceausescu si miilor de sirieni care studiasera in Romania, incat te simteai ca la Bucuresti - n-ED.). Cultura, arta Rorhaniei sunt foarte cunoscute in Egipt, in special

teatrul, dansyl, folclorul, muzica. Pentru sport, bineJnteles, in special sportul principal, fotbalul (au avut grija ..Nasul" si ..Corleone" si de aces,t .sector1 - n.ED.)." In concluzie, dupa cum ne tot spun profetii, inclusiv Nostradamus (ntara ocrotila de Dumnezeu" cu cei n4 Invata^i care detin Intreaga In29

vatatura a OmeniniT Romania are marea misiune spiritual! de a realiza Rena§tere Pamantului §i de a afla marile adevaruri ale Omenrrii. Fara sa exagerez cu nimic. rnceputul poate fi facut cu ,,Scrie-rea Secreta"... 23.07.2003 Eugen DE—CEA Nota: In aceasta vara. am rnregistrat un fenomen ciudat si deloc pla-cut: comenzi Tn serie de 1-2-3 milioane lei care n-au mai fost ridicate si achitate, provocandu-ne daune (penalizari po^tale) de mai multe milioane. Poate respectivii sunt obi$nuiti cu alte edituri, nu se a§teptau c3 le livram In 1-3 zile 51 au plecat Tn coricediu, crezand cS gasesc cartile la intoarcere! Cine §tie, poate e vorba doar de nesimtire... Promit ca, daca acest fenomen va continua, voi aloca doua pa-gini §i pentru ace$ti ,,tepari". Daca vrem sa (re)intram fn normalitate, nesimtjrea trebuie neaparat sanctionata! Pana atunci, voi oferi un sihgur nume, al unei ndoamne". Care, cqntactata telefpnic a uitat de scuze 5! bun-simt. preferand sa-§i ex-prime Tntregul sictir de nclient(?) stapan"(!): - Catanescu Adreea - str. Calarasilor nr.6, Braila, tel. 0239/613.133. Un alt caz, particular §i ciudat, este un difuzor cu tarabe, din Braila: A.F. Stoian Neculai (mobil 0722.828.954). Cumparator In ramburs al cartilor Editurii OBIECTIV, acesta ne-a demonstrat, In doua randuri, ca este atat de bine jnsurubat" la Oficiul Postal nr.6 earlier Hipo-drom, Tncat i se permite sa ridice cartile §i dupa 2-3 luni, de?i terme-nul maximal este de 15 zile!!... §i acum, vorba ndoamnei": .Ura si la gara".,. cS au sosit titlurile noi delaEdituraOS/£C7/W.., 30

CUVANT fNAINTE 0 prima si esentiala calitate ce se cere cercetatorului stiintific este credinta in capacjtatea cercetarii de a descoperi adevarul, unita cu pas'iunea de a cerceta. Pe acela§i plan de importanta §i esentiali-tale este intuitta adevarului, Aceasta arunca licariri neasteptate in Tntunericul neclmoasterii si fndreapta pasii spre porti nebanuite ale cunoa§terii revelatoare. Inarmat cu aceasta caiitati, cerceta'torul se daruieste muncii sale pe care o duce cu tenacitate §i abnegatie, lovindu-se la tot pasul de piedici, cazand si ridicandu-se, trezindu-se In fata unor stSnci ce par a nu fi escaladate si totusi mergand mereu inainte, fara a astepta ras-plata cercetarii sale. Cand lumina s-a facut tn fata sa, rasplata cea mai ametitoare ii este verif icarea intuitiei care l-a purtat prin Tntuneric pSna la limanul adevarului. Dar. odata trecuta ameteala cuceririi, cerce-tatorul porne§te din nou la drum spre altitudini nascute din cele atinse cu tot atatea Tntrebari puse de un Sfinx pe care Tl poarta m el Tnsusi. entorul pite^tenilor a fost Nicolae iulescu, autorul cartii ,,Dacia, Tara Zeilor", carte care arunca lumini surprinzatoare asupra trecutului fnnegurat al stramosilor nostri, si acest titlu apologetic urmare§te sa a?eze pamantul patriei noastre ca vatra a lumii vedtce Ceea ce Tl intereseaza Tndeosebi este limba. embru activ al cenaclului bucures-tean DECENEU, inginerul iulescu va forma la Pitesti un nou embriqn al cerceta"rii pluridisciplinare la biblioteca judeteana, nedespartit afectiv de profesorul Tudor Diaconu, la care si locu'ia Tn perioada de vara. Acesta T§i Tncepe prezentarea cercetarilor sale la Brasov, la Casa de cultura, prin conferinta n ari mesaje ale antichitatii - limba dacicff1 pe 18 decembrie 1978, invitat la clubul ,,Amicii infinitulw". —a Pite§ti, abia Tn 1982, Tn cadrul simpozionului de inginerie istorica, sustine co-municarea ,,—imba tracilor pe inelul de la Ezerovo", cu care prilej afirma pentru prima data existenta codului getic. anifestarea din cadrul zilelor cultural educative ale Bibliotecii Jude-tene Arge§ era patronata de Asociatia Oamenilor de §tiinta din Romania. Dupa" moartea lui N. iulescu, un alt spirit dotat pentru cercetarea pluridisciplinara - doctorul Hie Stanciu, creeaza un cere pluridisciplinar de studii privind istoria si limba romaneascS, Pitestii devenind Tn anii urmatori un centru national, Tn care se adunS anual si bianual cerce-tatori din toata tara. Am patronal aceste sesiuni, Tn calitate de pre§e-dinte onorific al cercului. Presedintele executiv, dr. Hie Stanciu, ca si secretarul stiintific prof. Diaconu au continual pe cont propriu cercetarile lui iulescu. —a aceste reuniuni s-au cunoscut Timotei Ursu, Flonn Stanescu, Constantin Bejgu, Alexandru Forje, Constantin lordache, Cella Delavrancea, I. Constantinescu-Caracal, George Vaida, I. Cionchin, Paul —azar Ton-ciulescu, Alexandru Pele, dr. G. Iliescu, etc., sprijiniti direct de prof. dr. Nicolae Copoiu. Acesti ingineri, profesori si doctor! erau uniti de flacara nobila a patriotismului. 31

Inca din ultimii ani ai secolului trecut. savantii cum sunt Krelshmer Tn 1898 sau Gunther m 1929, ca si Nicolae Densusianu Tn 1913, pre-cedat de Bogdan Petriceicu Hasdeu Tn .. agnum Etymologicum Romaniae", specialist) in diverse domenii ca arheologia, lingvistica, ajunsesera la concluzia ca origin ea popoarelor ariene trebuie cau-tata Tn bazinul hidrografic al vechiului Istru si al Danubiului, cum era denumirea Dunarii dincolo de Cazane si Portile de Fier, Ideile aces-tea n-au reusit Tnsa sa se impuna suficient, Jar Tn ce-l priveste pe N. Densusianu, opera sa ,,Dacia Preistorica", in 1500 de pagini, a fost calificata ca utopica. Cartea lui iulescu ,,Dacia, Tara Zeilor ", la'randul ei a fost refuzata de edituri, astfel ca Tn limba romana Tnca nu s-a tiparit. Cei doi cercetatori, emuli 51 prieteni ai lui N. lulescu, dr. Hie Stanciu si prof. Tudor Diaconu, care i-au cunoscut stradaniile §i com-petenta multilaterala 5! multivalenta, §i-au luat sarcina nobila de a-i continua opera, continuand-o ei Tnsusi printr-o neobosita cercetare §i confruntare a vestigiilor trecutului poporului roman. —a tntrebarile: Cum se reflecta in limba noastra acest fond stra-mosesc, si relatiile acestuia cu limba latina" si alte limbi vechi si noi europene (?)..., cum se reflecta spiritualitatea vedica Tn civilizatia daci-Ipr si cum se poate acoperi Calea Zeilor cu vestigii ale acestei spiritua-litati (?) da un raspuns matematizat cartea de fata. Aceste idei nobile sunt prezentate si in revista ,,O U", editata la Pitesti Tncepand din 1990 de aceeasi cercetatori, dezvaluind perma-nenta codului getic, de la Tartaria - primul scris din fume si pana la pi'atra de pe mormantul lui W. Shakespeare. Descoperind miraculoasa lume a tracilor, citim istoria cu ochii nostri, Jn limba romaneasca. Este o regandire a trecutului Tntreg, care, odata realizata, ridica alte semne de Tntrebare la care asteptam raspuns Tn continuare. lata minunea limbii noastre! Academician Nicolae Teodorescu (,—imba vorbita de Adam §i Eva") 32

Capitolul I SCRIEREA SECRETA... IN PRESA RO ANA Decodificarea Tntregii scrieri a Antichitatii (,Flacara" - anul XXXV - Nr.2 (1595yiO.01.1d86) O cercetare stiintifica de mare interes si de importanta valoare, din multiple puncte de vedere, este pe cale de a se finaliza la Pitesti, in cadnjl unui Cere de studii pluridisciplinare, ce fiinteaza sub auspiciile Asociatrei Oamenilor de §tiinta din Romania.. Obiectivul acestei cercetari este remarcabil: de a reface Tntreaga cunoastere a trecutului, folosind atat datele istorice certe, cat si elemente de adevar din mitologie si car(ile de cult, Tntr-o articulatie logica, rationala. care permite suplinirea eel putin partiala a ,,iz-voarelor pierdute", etoda de cercetare este una indubitabila, din moment ce se ba-zeaza pe un algoritm matematic de o deqsebita forta euristica, prin care se poate decodifica orice scriere hieratrca (Tn care sunt pre-zente, conex, litere latine si/sau grecesti, amestecate cu simboluri secrete), indiferent de spatiul geografic si timpul istoric carora apar-tine respectiva inscriptie. lar ipoteza fundamentala pe care o degaja rezultatele de pana acum ale acestei cercetari este una coplesjtoare ‡ aparttia limbilor este consecinta unei revolutii alfabetice care a fost provocata premedi-tat §i care a constat in codificarea (incifrarea) in patru moduri dis-tincte a unei limbi unice, ,,pulverizata" in varii modatitati de expri-mare (mnemonica, pictografica. ideografica, acrofonica), dar toate gandite fonetic s.t comprimate in litera. Autorii acestei variabile ..rebotezarr a lumii " au fost getit,deci revolutia alfabetica si, prin asta, originea limbilor arfr plasatam spatiul ca'rpato-dunarean. O asemenea avaiansa de noutati, a caror confirmare ar produce o veritabila revolutronare a modului'nostru de a percepe si de a ne raporta la trecutul istoric foarte indepartat, nu poate fi, desigur, asimi-lata dintr-o data. Cum spun undeva interlocutor!i no§tri »desprinderea de cunoscut presupune ur/'asi in gandire. Cciti pot explica, chiar azi, ce tnseamnS e=mc ?" Revista noastra, pastrand o necesara si cuvenita distanta critica fata de admiterea acestor rezultate ca definitive si certe, le face, totusi, cunos-cute in virtutea rnalienabilului drept la ipoteza stiintifica pe care-l are, din principiu, orice cercetator. Respectand acest drept, respectam to-lodata datoria fireasca pe care specialistii, istoricii, tott cei angajati pe fron-tul cunoa§terii gtiintifice a trecutuiui nostru, o au in a se implica In analiza acestei ipoteze si a rezultatelor pe care le incu.nba, astfel Incat munca cercetatorilor pitesteni sa poata fi integrate sub girul necesar al autorita-(ilorin materte. Publicam mai jos un interviu luat autorilor acestei cercetari - dr. Hie Stanciu sr prof. Tudor Diaconu. Continutul acestui interviu, care s-a sedimentat in urma unor deloc simple ,,dezbateri", > 33

pentru intelegerea reciproca a intentiilor, reprezinta, trebuie s-o spu-nem, doar o preliminara punere fn ternS cu obiec'tul, metoda si rezulta-tele partiale ale acestei cercetari, prin care speram. deci, nu sa Tnche-iem discutia cu verdicte definitive, ci dimpotriva, sa deschidem, potrivit menirii revistei noastre, un fructuos dialog Tntre specialist!) interesati de aceasta tematica. Prof. Tudor Diaconu: Noua paradigma ofera putinta conexiunii part,ii Tn intreg. Algoritmul nostru se bazeaza pe aflarea aspectului izomorf al grafiei cu litera si cifra. Pentru aceasta a trebuit sa analizam foarte temeinic toate ,,alfabetele", care, de fapt, sunt UNU—, eel protolatin, §i sa stabilim baza matematica a fiecarei litere. Pictograma, ideograma, silabarul, alfabetul nu sunt forme de comunicare fn evolu-tie, ci moduri de reprezentare a aceluiasi Tnteles invariant. Tn principal pe noi ne intereseaza GETII. Totul tncepe de la IO. Recitirea atenta, Tn traducerea lui Ghica, a ceea ce a scris parintele istoriei, Herodot, deschide noi punti Tn cunoasterea istorica. Dr. I. S.: Una din concluziile studiilor noastre este ca getii nu au fost un popor. cum se spune, ci numai casta sacerdotala IO a daci-lor din neamul trac, cum se stie. Asa rezulta si pe inelul de la Ezerevo, descifrat de profesorul Diaconu fnca din 1980, rezultatul cu totul deosebit fiind comunicat la o sesiune stiintifica de la Pitesti, Tn 1982. Acad. Condurachi aprecia acest inel drept principal izvor de cunoastere a limbii tracilor. Cunoscand filiatia: messageti - get! - getuli, casta ,,acoperea" trei continente, ceea ce justifica relatiile Iciudate" Tntre, de pilda, limba birom (vorbita Tn Nigeria septentrionala si comentata de —uc Bouquiau}, protolatina §i scrierea protosumeriana. Parerile Tncetatenite despre ,,indo-e(jropeana" ar putea fi revizuite. Revolutia alfabetica este una, iar sursa necunoscuta se afla Tn spatiul carp'ato-danubian - fapt care explica si totodata este confirmat de descoperirile tablitelor de la Tartaria, Caranovo, Gracianita, —ipinski-Vir, care stau de mai multi ani in atentia cercetatorilor din lumea Tntreaga. in consens cu majorilatea cercetatorilor, codul identificat de noi confirma anterioritatea, cu eel putin un mileniu fata de sumerieni, a scri-erii, a primului alfabet, eel dac, de la Slon (despre care au scris Hasdeu si Bolliac), §i care au aparut aici la noi, la Tartaria. Aici e ,,capu §i tncepStura mo§ilor", cum scria cronicarul Ureche. Prof. T.D.: —imba vorbita era unica, s-o numim limba dacilor, dar incifrarea ei dupa un anumit cod apartine in mod premeditat getilor, castei ce vroia sa delink si sa mentina monopolul cunoasterii. Cete patru coduri de cult (ebraic, latin, elin, Sanscrit) sunt parti, sunt cele patru sferturi ale cunoasterii. Aici este marele secret si mister al getilor: _pulverizarea" prin limba, prin numire a unitStii cunoasterii. Totul pomeste de la viziunea cunqa§terii pe care o aveau getii, acestt sacerdoti ai mtregii antichitati. Parcurgand Tn spirala. conform codului (algoritmului), drumul invers acestei ^risipiri lingvistice" ajungem la acel 5508, Tnscris pe toate lacasurile noastre de cult si care dateaza Jacerea lumii ", adica botezarea ei prin cuvant. adica nug mirea. Se pune, astfel, intr-o lumina noua Tnsasi mult discutata pro-

34

blema a cpntinuitatii, care este dovedita implicit prin acest drum continuu ai limbii, al unei limbi unice. Dr. I.S.; Drumul cunoasterii prin limba a istoriei noastre, a istoriei stra-vecni pomeste de la concluzia ca omul european stia o limba, una stn-gura, aparuta fn epoca de dupa ultima glaciatie Wumn. Acel stadiu al vanatoarei, unanim acceptat ?n existenta omului este atestat si de sinoni-mia din limbile europene a denumirilor animalelor furnizoare de hrana. Exista si un mic dictionar paleo-european reaiizat de Nicolae iulescu, din care rezulta aceasta sinonimie. O alta etapa ar fi calea pas-torilor carpato-istrieni, ,,Drumul zeilor ", marcat de stand uriase, care este mentionat in multe izvoare, sense in dtferite epoci si locuri Pindar. Kausitaki - Upanisad, Herodot, Ovidki, Cantemtr. NicoJae iulescu fi consi-dera pe acesti pastor! drept creator! ai stiintei s.i artei primare. Redefinirea lor este utila pentru a Tntelege mai bine si mai exact ce erau barbarii despre care Clement Alexandrinul scrie: ,,Barbarii nu au fast numai descoperitorii filosofiei, ci $i descoperitorii tehnicii, ftiintei si artei ". Prof. T.D.: etoda de cunoastere propusa de noi urmeaza, prin al-goritmul gasit. calea spiralata a materiel in rniscare, traversand si nu oco-lind ,,misterele". Dupa ce va fi parcursa aceasta cale de cunoastere. va fi necesarS o noua paradigma, penlru ca, Tn sine, cunoasterea este infinita, ca si universul. mersul sau spre o nVega" fiind asemenea unui burghiu. RED: in ce consta acest algoritm? Cat de operational este? Ce puteti descifra cu ajutorul lui? Dr. I.S.: Tntr-o prezentare foarte schematica. algoritmul consta in urmatoarele: orice inscriptie sau simbol, de orice natura, si indiferent de spatiul geografic al sursei arheologice. este transpusa Tn cuvinte (si, deci, litere) romanesti, in§iruite continuu tntr-un tabel sau matrice. Fiecaret litere i se asociaza una §i aceea§i cifra, indiferent de pozitia Tn care figu-reaza, rezultand astfel o noua matrice, formata din numere, de data aceasta; cu aceste numere se fac anumite operatii matematice, dupa niste reguli precise, mereu aceleasi, obtinandu-se firesc, alte numere, care sunt supuse acelorasi reguli; algoritmui se sfarfefte cand se obtine o anumita ,,cheie", de asemenea, mereu aceeasi. §irul de cifre obtinut la sfarsitul acestor succesive operatiuni iterative este re-pus in litere, care - culmea - compun cuvinte cu sens in limba romaneasca. Cateva exemple: celebrul inel de la Ezerovo Tncepe: ,,Noroc, scrii limba odata spusa geta, imnul Trpii apare" etc.; discul din Festqs: ..Sumer e ora$, aid e domn Patesi Vlad, e barbat "; Tartaria (tablita rotunda)... Toate inscriptive intraductibile cu dictionarele curente, aflate pe piatra si aur. se crtesc prin acest algoritm. Indiferent de spatiul geografic, indiferent de timp - Tncepand cu mileniul VI i.e.n. si pana la inscrip^ia misterioasa de pe mormantul lui W. Shakespeare. Toate se citesc levogir, abater! aparente fiind la cele continui si spiralice. Daca literele lipsesc, ori nu sunt clare, inscriptia este ilizibila. Orice Tncercare de reconstituire cu adaosun - procedeu vechi ca si in cazul Tncercarilor de

reconstructie a limbii indo-europene - este inoperanta. 35

Prof. T.D.: Acelasi algoritm decodifica si cognomenele perso-nalitatilor antice, precizeaza cuvintele fundamentale ambigue pana acum, ca si notiunile fundamentale din sfera filozofiei, religiei si mito-logiei generale Decriptarea scrierii hieratice inseamna cunoas-terea totala a materiel, spiritulut, a trecutului mdepartat al neamu-lui omenesc in general. Aceasta codificare a ramas esenta miste-relor getice. Casta si-a pastrat secretul eel mare: scrisul. metafora, parabola. In fond, sacerdotii au ascuns materialitatea lumii, geneza adevarata, ca sa ne exprimam In termenii actuali. Dr. I.S.: Noi foarte bine putem sa incepem cu insusi fnceputul din anava - Dharma - Sastra {Cartea legii lui anu), fnca din perioada vedica. Pentru ca, la inceput, a fost crearea graiului articulat, a cuvantu-lui care scoate omenirea din haos, cum se spune metaforic. ,,Scoaterea lumii din haos" s-a facut prin numirea ei, prin ,,botezarea" ei. Dar - si acesta este lucrul eel mai important - numai in limba noas-tra romaneasca se poate exp ca interrelatia cifra - litera semn gra-fic prin intermedia! carora au fost ,,mascate" acele denumiri initiate Prof. T.D.: In Herodot IV, se vorbeste despre nurile din Scitia, Tntre care si mult discutatul Tyarantos. In Jzvoareprivind istoria Romanist", la pag.31, nota 29, se comenteaza astfel: Jn realitate, cele trei rauri, indiferent care ar fi ele, curg intre Prut §i Siret. Avem de-a face cu una dintre numeroasele gre$eli ale lui Herodot, datoratS informatiilor insufi-ciente despre regiunile noastre, din interiorul continentului . Deci, Herodot ar gresi, dar asa sa fie? —uand cele trei denumiri Tn cauzi, Oltul, Alutus si Tyrantos si aplic^ndu-le separat algoritmul amintit pe scurt mai sus se obtine unul si acelasi rezultat cifra 1 (va amintiti Tart^ria? nOltu e soare initial...\) —a Ocni(a s-a ga"sit un cuvant ,ciud'at" BACI—, altul TIA- ARKOS, altul REB, toate au sens. Sa spunem ca Bacil era un alt nume al lui BORE-AS, despre care diversi cercetatori ai her-meneuticii spun cate si mai cate? Cum spuneam, acelafi algoritm permite dezvaluirea identitatii reale a eroilor mitologic! si biblici. aflarea a ceea biografii antichitatti n-au vrut sa se afle. Am alcatuit un dictionar de peste 1.000 de pag'ini cuprinzand 646 de astfel de ,,acte de identitate ale neamului romanesc". Pe teritoriul tarii noastre au fost gasite peste 90% din inscriptiile lumii stravechi. Cu un salt peste timp, tipografii nostrii vor face carti de cult, pentru zone largi, cu Jimbi" de cutt diferite.De pilda, intre 1690-1716, tipo-grariite noastre vor edita c^rtile grecesti, arabe, slavone si georgiene etc. BrSncoveanu era numit ,,P1o)emeu vrednic de cununi*T fn 1701 apare la Snagov —Hurghierul bilingv greco-arab. in anul urmator Ceaslovul greco-arab, In 1706 Evanghelia de Psaltire araba... Tipografia Ramni-ceana tipa-rea mai fntai la Aiep carti de cult, apoi a fost mutata la Balamand si la Saeg, In sudul —ibanului. Ivireanu, ajuns In v^rful ierarhiei ecleziastice la noi, in-struieste pe ihail Istfanovici la Ramnic si-l trimite la Tiflis, unde tipareste, in 1709, primele carti caucaziene, un —iturghier si Evanghelia... lata cum traditia ,,stupului" romanesc este factor.de cultura In continuare...

Cum observa cercetatorul ardelean Ackner, pe peretit minelor de la Gradistea uncelului s-au gasit litere si monograme mgrece§ti". Sa36

paturile din 1950 au scos la iveala blocuri de piatra cu inscriptii despre care se presupune ca ar fi fost un pomelnic cu nume de regi... .Se presupune", pentru ca nimeni nu s-a ocupat de ele. De aceea, inscrip-tiile trebuiau sa fie numai latine, pentru ca asa spune dogma care tine §i azi pe loc cercetarea poporului si a limbii noastre. RED.: Unde se silueaza In ipoteza dumneavoastra, latinitatea limbii si a poporului nostru? Dr. I.S.: Chiarin centrul ei, in sensul ca latinitatea noastra nu vine din afara. Protolatinii suntem noi. De aici se desprind toate codurile de cult §i Itmbile de mai tarziu Prof. T.D.: Nu gresim daca afirmam ca, azi, despre spiritualitatea daco-getilor se stie cam cat se stia si cu un secoi tn urma, Despre limba, nimic mai mult decat banuieli. Etnogeneza se afla In acelasi stadiu. Citind inscriptiile, aflam, de pilda, amanunte despre Dromikete, care avea imr-adevar cetatea Helis, cum scrie Diodor, dar era Slonul din zona Buzaului. Citind criptograma din Psaltirea Scheiana (pag. 483), aflam ca loan I (Burebista) este ucis la Cozia, prin decapitate, exact la 5 mai 44 T.e.n. Aflam despre seria de regi daci si mari preoti din dinastia damboviteana a Decebalilor. Sfera scrierii hjeratice este vasta, o aflam si in nordul Africii, la Tassilli, Tn zona mediteraneeana', in Italia si Grecia. Diversele modalitati de reprezentare redau unitatea acestei scrieri, care, oricat ar parea de incredibil, fixeaza pe marmura si piatra sau pe aur limba latina ,,vul-gara", pe care noi o numim, de (apt, limba dacilor sau romaneasca. lata de ce paradigma schimba cu totul liniile mari ale cunoasterii adevaratei antichitati. Spuneam ca istbria noastra indepartata se implica in ceea ce istoricii numesc ,negura veacurilor", care este Tn fond aparitia omu-tui european, cultural, care a creat baza intregii civilizatii si culturi ulterioare. Getii sunt acestia, cei mai drepti si viteji dintfe traci. e-cunoasterea luptei surde dintre biserica rasariteana si cea secreta, a Romei, a privat pe istorici de documentele de baza. Ete se despart mai tarziu. Pe de alta parte, atat in cartile sapientiale, cat §i in mitologie, cuvintele cu mai multe intelesuri, vorbirea alegorica si metaforica etc. n-au fost intelese. Imagihatia s-a perpetual in timp, ca rostogolirea bulgarelui de zapada, antren'and erori grave. RED.: Cum credeti ca va fi primita de specialisti cercetarea dumneavoastra? Prof. T.D.: Noua paradigma va avea atata viitor cat Incorporeaza m sine. Nimeni nu-i va putea scurta sau prelungi existenta, in afara rezis-tentei pe care i-o da adevarul 5tiintific incorporat. ' Dr. I.S.: Apoi, in nici un fel nu ne intereseaza opinja celor care consi-dera incheiata cercetarea trecutului nostru indepartat. Incercand sa com-bata aceasta ipolezS, ei de fapt o vor confirms $i perfectiona, daca vor aprofunda fie si numai izvoarele scrise, care dau mult de gandit. RED.: Atunci, ce credeti ca ar trebui facut pentru consacrarea acestei paradigme? Prof. T.D.: For(ar)d putin nota, cred ca nimic. Ea exista. Denumita metalimbaj get, axioma notiunilor aparent vide, si abia

acum descifra37

rea scrierii hieratice, truda a luat conturul, perfect deocamdata, al noii paradigms. Va elucida actualele mistere si enigme, va fi folosita de alte mint) mai luminate, va deveni metadigma, iar noiie... necunoasteri vor crea o alta... paradigma a cunoasterii. Trebuie volens-nolens, sa repetam mersul ,,burghiului" spre... Vega! RED.: Totusi, credeti in succesul tezelor dumneavoastra? Dr. I.S.: Da. Ratiunea triumfa sigur, dar greu! Prof. T.D.: Nu. beocarridata. Desprinderea de ,,cunoscut " cere uriasi In gandire. Cati pot explica, chiar azi, ce-nseamna e=mc ? Octavian §tireanu (N. edit.: Autorul articolului din ,,Flacara", Octavian §tireanu, esie acum consilierul presedintelui Ion Iliescu) Recunoasterea Arhiepiscopului Pimen Cartea ..—imba vorbita de Adam 51 Eva", de Tudor Diaconu si Hie Stanciu. a fost bine primita §i de arhiepiscopul PI EN al Sucevei si Radautilor. Acesta scrie: ,,Va multumim pentru carti. Sunt o contribute remarcabila la cu-noa$terea 51 intelegcrea limbii fi formarii poporului roman. Ce pacat, insa, ca sunt munti de hartie Tnnegrita si rauri de cerneala Tmpotriva latini-t^tii limbii noastre si a existentei noastre bimilenare pe aceste locuri; ce pa-cat ca nu suntem vecinide tara cu altcineva decat cu ungurii$/'m§ii... Bunt// Dumnezeu nu va lasa Romania pe mainile lor, ci o va lua in grija Sa sfanta. Dorind pe mai departe succese autorilor. Arhieresti binecuvantari, Pimen Arhiepiscop al Sucevei §i Radautilor ,,O opera de eruditie" —ucrarea ,,—imba in care au vorbtf Adam §i Eva' (autori - Hie Stanciu si Tudor Diaconu) este apreciata de Patriarhia Romana sec-torul Tnvatamant - ca fiind o nopera de eruditie", profesorii pitesteni fiind considerati .cercetatori competent.! Tn donieniu, pasionati si cu mult atasament fata de cultura si fiinta nationale". Va prezentam, alaturat, o adresa a Patriarhiei, remisa noua, la redactie - de chiar unul din autori, prof. Tudor Diaconu - prin care sunt recunoscute si apreciate stradaniile lingvistilor pitesteni. .Patriarhia RomSna Administratia Patriarhala - Sectorul Tnvatamant Prea cucernice parinte, Confirmand primirea lucrarii ,,—imba vorbita de Adam si Eva" au-torii Hie Stanciu §i Tudor Diaconu. Apreciem lucrarea ca o opera de eruditie, alcatuita pe baza unor studii lingvistice si istorice exhaustive, de cercetatori care se dovedesc competent! Tn domeniu, pasionati si cu mult ata§ament fata de fiinta si cultura nationala Q-' 38

Pe baza de izvoare istorice si interpretarea unor elements mitolo-gice, autorii elaboreaza multe ipoteze de importanta deosebita in domeniul originii, etnogenezei, limbii, scrierii, culturii 'si in general a civiliza(iei noastre. Continuarea unor asemenea preocupari, cu argumentari si con-cluzii noi, precum si abordarea unor problems legate de crestinismul romanesc in perioada sec. V-XIH ar reprezenta o activitate de cerce-tare benefica pentru domeniul de referinta si in general pentru stiinta ft cultura romaneasca. unca autorilor este laudabila iar Prea Fericitul Parinte Patriarh TEOCTIST aprecraza rezultatele de pana acum si binecuvanteaza stradaniile viitoare. Episcop, Consilier Patrrarhal. Teofan Sinaitul Prof.Diac. Nicu D.Octavian Vicar Patriarhal ". 03.10.1996} Profesorul pite§tean Tudor Diaconu este convins: ,,A doua venire a lui lisus se apropie" Dupa 2000 de ani, E— se va tntoarce la Stanisoara Credeti in sfarsitul lumii? Da, cred in sfarsitul lumii, a§a cum o percepem astazi. —umea de maine va ft o lume de o inimaginabila spiritualitate, va fi o lume desavar§ita moral, dreapta, buna. Apocalipsa este de fapt aceasla trecere de la lumea de astazi la lumea de maine, este lupta care se duce in noi pentru transformarea spirituala. AR ACHE- DON U— este lupta finala dintre bine si rau, in care binele va invinge. Cand credeti ca se va int§mpla? Apocalipsa este in desfas. urare de cativa ani buni. In majon tatea profetiilor, sfar§itul lumii a fost prezentat ca sfarsitul civilizatiei omene§ti - prin tot felul de cataclisme. Nu este adevarat. Civilizatia omeneasca nu se va drstruge, nu va disparea, se va purifica. Vor pieri multi oameni rai, necredinciosi, iar cei buni si credinciosi vor continua §i vor crea o societate noua, mult mai dreapta si mai buna condusa de un ..pastor "-IISUS HRISTOS. Cand credeti ca va avea loc a doua venire a lui lisus Hristos? —upta decrsiva - AR AGHEDONU— - se va da intre ..fiii luminii "si Ä///"/' intunericului ", asa cum ne spun manuscrisele de la area oarta. Jn acele zile, nu toate religiile vor fi de la Domnul, de$i despre E— vorbesc". Chiar si pentru cei care nu vor sa observe acest lucru este evidenta asemanarea izbitoare cu realitatea zilelor noastre. Ultima confruntare dintre bine si rau va dura, conform textului, 40 ani, adica tot atat cat spune Vechiul Testament ca au ratacit evreii in pustiu. Dupa semnul care se manifests, cred ca este foarte

39

aproape ziua decisive - ziua venirii noului ES1A. Nu stiu daca va fi 2000, 2003, 2005 sau 2033, cum indica unele profetii. Conform cercetarilor dvs. si afirmatiilor facute Tntr-un interviu acordat recent in ..Curierul zilei", Irsus s-a nascut la StanisoaraValcea. Credeti ca va reveni aici dupa 2.000 ani? Da. Aici va fi ,.Noul lerusalim". Hoi avem deja ,.Casa Domnului "-cunoscula sub numele de ,,Casa poporului ", descrisa Tn Biblie, (dimensiunea si asezarea ei corespund perfect cu Casa Domnului)*. Evreii s-au chinuit si se chinuie sa construiasca TE P—U— (CASA) DO NU—UI si nu au reusit, nu vor reusi, pentru ca nu ei sunt poporul ales, ci noi, romanii. Ei au falsificat Cartea Sfanta si istoria §i Dumnezeu nu Ti iarta. Suntefi pregatit? Nimeni nu este pregatit pentru acesl eveniment. Cei ce vor primi pe lisus vor fi de-a dreptul ingeri Poate generatia anilor '90, despre care se spune ca sunt ftinte de lumina reincarnate * ingeri, sfinti, arhangheli, heruvimi si sera'firni. '- Credeti Tn retncarnare? Refncarnarea este un subiect mult discutat si Tnca neelucidat. Biserica Ortodoxa nu accepta acest concept In mod explicit, desi vorbeste despre invierea mortilor, iar stiinta este neputincioasa Tn fata evidentelor. Greseala pe care o fac, atat religia, cat si stiinta, este ca limiteaza existenfa omului la viata in forma materiala 'si atat. Or, viata este vesnica, fiind un sir de existence in forma materiala §i spiri'tuala. Cand un spirit se reincarneaza, o face din doua motive: fie are p misiune pentru a accelera evolutia Omenirii (in acest caz este un spirit avansat), fie este trimis pentru a'-si ridica nivelul spiritual, si Tn acest caz este un spirit inferior. Viata in forma materiala este o scoala Tn care, prin lectiile primite, spiritul trebuie S3 se apropie tot mai mult de Creator. As vrea, daca se poate sa comentati pu^in expresia: ,,§i nu ne duce pro noi in ispitS" - TATA— NOSTRU. Ar putea Dumnezeu {Tatal nostruj sa ne duca in ispita? In rug^ciunea ..Tatai nostru ", asa cum o stim noi, Dumnezeu este acuzat implicit de na ne duce in ispHS", ceea ce este contrar definitiei unui Dumnezeu considerat Jnfinit de bun, infinit de bland". Versmnea oficiala nu este adevarata rugaciune TATA— NOSTRU. Am cunoscut mai multe variante, dar cea mai apropiata de versiunea oficiala este cea publicata in cartea ..UNIVERSU— —UI EDGAR

CAYCE" a lui KOECH—IN DE BIZE ONT. CAYCE a enuntat Tntr-un mod cu totul neasteptat, adevaratul ,,Tatal nostril ", asa cum l-au primit apostolii: ,,TatSI nostru carele e$ti in ceruri/Slaveasca-se numele TauA/ie Imparatia Ta, faca-se voia Ta/Precum in cer, a§a §i pe pamant./Da-ne noua pentru maine, cu ce sa implinim/Trebuintete timpului nostru/larta-ne noua pacatele noastre precum si noi/lertam celor ce ne-au gresit §i ne gresesc/FH calauza noastra 'in vremuri grele/De furtunS si ispita/Du-ne pe calea cea dreapta/lntru iubirea numelui Tau. Am terminal ". * N. edit.: Amanunte senzaitonale in ,,SECRETE—E TERREI Istoria incepe in Carpati " ‡ vol.11. 40

Astfel, versiunea ,,$i nu ne duce pe noi in ispita" este o ofensa adusa bunatatii divine. Unii spun'ca lisus ar fi fost $i Tn India, in untii Oasmir. Ce credeti? lisus cand era copil a fost In Egipt si ,,Egipt " Tnseamna ,,—U E". Nu se stie nimic despre lisus Tntre 12-30 ani. Dovezi con crete nu sunt, desi unii autori s-au grabit sa afirme ca in acea perioada a viejii ar fi fost la un temptu budist sau tibetan la initiere. dupa care s-ar fi inters si a facut minunile cunoscute. SS fim seriosi'! India sau Tibetul de astazi sunt ce sunt din punct de vedere spiritual, raportate la civilizatia occidentala de astazi. Or, ele nu au fost dintotdeuna asa. lisus Hristos era Fiul Omului, deci megalitele de pe O U - SFINXU—, avand dubleta Tn Egipt, ne lamuresc Tn privinta relatiei Tntre Vechiul si Noul Testament, care este perfecta, avand in ve'dere ca Templul lui Salmocsis de la §inca Veche are 15.000-7.000 ani (IZOTOP CAR BON 14), tar fnvatatura lui Salmocsis o aflam integral pe treapta superioara in infin'ita iubire de oameni a Domnului nostru lisus Va mullumesc! .Tudor (nCur/eru/z//e/"-Pitesti, martie 1997) Eroii de roman printre no! Provocarea destinului Refuzand categoric starea de mediocritate, lui Tudor Diaconu nu-i mai ramanea decat o singura alegere: sa ajunga celebru sau sa se sinucida. (...) Scenariul autobiografiei sale este absolut netipic, mai ales pentru perioada In care a fost nevoit sa traiasca. Un copil supradotat care, la cinci ani, devora biblioteca foarte bine dotata a tatalui sau, un intelectual de tara, cum rar se putea Tntalni Tn acei ani. Rama-nand de timpuriu orfan, singurul baiat Tntr-o casa cu multe fete, este cat se poate de rasfatal dar ?i silit sa-$i asume destule responsabilitati. Prin §coala primara si prin liceu, a trecut fara frecvcnta, pentru ca nu aveau ce sa-i ofere, iar la Universitate ar fi putut sa dea lectii multora dintre profesorii sai. (...) lese la pensie de la §coala Generala nr.4, unde fusese, pro-babil, singurul profesor din fara care nu a tinut seama nici de programa analitica, nici de manual, nici de metodica oficiala, pre-dand, de fapt, un alt fel de istorie. (...) §i totul nu ar parea decat o poveste romantata, dac3 nu ar fi explodat bomba provocata de cele doua volume ale unei carti, dintr-o serie de zece (coautor - medicul reumatolog dr. Hie Stanciu), in care vrea sa demonstreze ca primele cuvinte rostite in lume de Adam si Eva au fost in limba romana. Daca este adevarat ca ro-mana a fost limba primordiala din care s-au desprins latina, greaca, ebraica si toate celelalte, daca este adevarat ca Tntreaga

civilizatie de pe aceasta planeta a pornit din spatiul carpato-danubiano-pontic, Tnseamna ca toata stiinta de azi sta pe-falsuri, ca tot ce au acumulat savantii de-a lungul se'coleior trebuie aruncat la co§ul de gunoi, cS 41

totul va fi reinvatat §i rescris pe baza ideilor domnului Tudor Oiaconu. Care nu mai are nici o indoiala sa creada ca este eel ales si eel rnvestit sa schimbe lumea. Pe deasupra, a mai descoperit si pe§-tera ce fotosea zeului dac Zamolxis. §i caruia i s-a mai oferit si minunea de a gasi planta pe care o pierduse Ghilgames: elixirul tineretii fara batranete $i al vietii fara de moarte. Ra~mane de vazut'daca domiiul Tudor Diaconu va pastra nemurirea numai pentru sine sau ne va face si noua parte de un pic de vesnicie. Oricum arfi, nimeni nu-l va putea scoate din istoria contemporanS a Pitestului, iar daca va ajunge ce vrea sa ajunga\ numele orafului va intra, odata cu el, in e tern i tat e arin IONITA (,,Ev. Zilei", martie 1997) . —imba vorbita de Adam §i Eva Dintre sutele de carti, astazi ne vom apleca umil-cronicareste asupra iucrarii a doi cercetatori a'rgeseni, d-nii Hie Stanciu si Tudor Diaconu. Primul volum al acestei lucrari ambitioase (Acte de identitate ale neamului romSnesc), intitulat ,,—I BA V6RBITA DE ADA §l EVA", va surprinde nu numai pe cei mai fmpatimiti cititori, dar speram ca fi pe cercetatori fi academrcieni. De ce? Pentry ca, in primul rand, dl. George Pruteanu i-a facut o publicitate indirecta excepti-onala, asa cum nu a mai avut nici o lucrare aparuta dupa anul 1989. Nu cunoastem motivele, dar banuindu-l moldovean din oldova, care in limba Cazaniilor inseamna ,,—ocul unde m-am nascut", a fost sa-tisf^oit de ideea avansata de autori ca trei sferturi din Dacia, adica carpii, sau dacii liberi, n-au fost niciodata cuceriti sau subjugati spiritual. Uneori, rar, doar politico-administrativ si nici atunci mtreaga oldov^. Ci doar felii. aschii si bucatele. Alteori, pana la jum^tate... Ori, ce inseamna Tn fata mi-leniilor un centru administrativ? Putin, fata de Central Spiritual. , Despre preocupa>ile si munca prof. Tudor Diaconu, am aflat cu multi ani Tn urma, atunci cand, enigmatic precum Sfinxul. acesla ne vorb'ea de un cod secret al gefilor si despre o anumita retinere a unor academicieni. Revenind la ,,stilul" d-lui Tudor Diaconu, as zice fara teama ca nu in zadar se purta voit persiflant prin taYg, chiar pro-vocator, anuland orice incercare de dialog: ,,Pro§tilor, punefi mana pe carle! Dar degeaba puneti! —asati-va $i de sens, ca $i a§a unii dintre voi n-au citit mai mult de doua-trel prostioare!" Ne place, nu ne place, asa este omul Tudor Diaconu, direct si nemilos, chiar si cu cei mai apropiati prieteni si admiratori. Pot sa spun ca este coltos precum granitul si ascuns, viclean ?n me§tesug, ca si inscriptiile ce-i dau mil de nopti de insomnie... (..'.) Astazi cand logica (pe care o cauta ?i dl. George Pruteanu) folosita de autori, ne trimite la ,,permanenta codului get ", intek>-gem de ce acad. Nicolae Teodorescu afirma ca ,,/a multe intrebari (...), da un raspuns matematizat cartea de fata' 42

Remarcam, oricum, avertismentul pus cu schepsis din Clement: Jn lucrarea aceasta a mea de amintiri, adevarul e mtr-adevar semSnat id si co/o, fSrS o ordine stabilitS, ca sS scape celor care ciugulesc ca gaitele". Cu alte cuvinte. cei neinitiati au s.ansa enorma de a prinde ca-patul unei verigi, ?nsa daca 'le'lipsesc celelalte podoabe, siragu! nu poate fi rfefacut cu moneda calpa... Foarte bine! (,,Curierul de Arges", martie 1997) Cu Tudor Diconu, Intre limba vorbita de Adam §i Eva §i Tratatul de medicina naturista A intrat In linie dreapta, spre tipar. o carte la care s-a lucrat 20 ani. Este vorba despre un autentic tratat de medicina naturista, al carui autor nu este medic sau chimist, ci profesorul Tudor Diaconu, debutant Tn volum la 66 ani, prin controversata ,,Umba vorbita de Adam s/ Eva", carte ce a fost intens mediatizata si despre care ziarul nostru a publicat §i elogii si contestatii. Ecourile ei nu s-au slins, iar multi adversari au devenit sustinatorii de fond. 'Cum autorul prezinta noua aparitie editorials drept carte a mile-niutui al Ill-lea, l-am abordat cu ,,distanta" cuvenita noutatii. * Reporter: De unde si cum ati Tnceput acest drum solitar? T. Diaconu: Din acelasi reper: scherea hieratica, Am vrut sa aflu daca nu cumva CODU— UNIC al antichitatii era generalizat. Si este. Deci, daca au Tncifrat totul, trebuia - volehs-nolens - acelasi cod. E vorba despre acelasj algoritm: scrierea unica a ge^ilcr. -a pus pe ganduri amanuntul ca, in timp ce noi murim aiurea, ca §i medicii, prelatii, cinul calugaresc, preotii traiesc mai mult. De ce? Se zice ca ei h-au grij—.Dar boierii sau bancherii au? S-a zis ca este vorba de credintci. Dar, ce, trebuie sa fii preot ca sa crezi Tn Dumnezeu? Trebuie sa fii gaina ca sa vezi daca oul este proaspat? Acestia stiu mai mutt de-cat medicii! Trebuia aflat misterul get. an preoti si regi. faraoni, etc... Rep.: Cine a fost primul pacient? T.D.: Eu. Dupa doua preinfarcte, cram terminat. i-am facut si tes-tamentul, iar medicamentele alopate ma duceau spre Styx. Am aflat la timp planta si, dupa cateva bai, iata-ma din nou sanatos Asta e! Rep.: In ce stadiu era boala? T.D.: Cred ca finala, pentru ca mi s-a interzis fumatul, alcoolul, F. .I.—! Rep.: Ce spuneau medicii? T.D.: a cainau, se uitau cu mila si ma Indopau cu medicamente. Pe atunci imi pierdusem vocea, ca Eltan. De fapt, am fost internal de doua ori fa Spitalul Judetean si am avut noroc cu dl. dr. TETU, un om deosebit, un medic de exceptie. In faza spitalizarii. Apoi, dupa sapte bai cu planta, au constatat VINDECAREA. Asta e tot. Rep.: Si planta este un secret? T.D.: Nicidecum. Este salcia plangatoare - Salix alba. Planta am intalnit-o Tn mitoiogie, la calaioriile In infern ale lui Orpheu, Aeneas, 43

Dante (lecturi ^nesemnificative', cred unii...) Ea reda fonja vitala, deci reface functiile importante ale sistemului cardio-vasc'-^ar, biorit-mul organismului uman Un amanunt ar fi acela ca, fn c'^nditiile actuate, folosirea plantelor este salutara, nu costa nimic, sunt la tot pasul si, cum starea bugetului de austeritate e o chestiune curenta, va duce la insanatosirea populatiei. ai ales, cei de varsta a treia vor fi be-neficiarii descoperirii mete. Ei nu doresc nimic altceva decat sa poata sa-si recapele sanatatea. Rep.: Cum se foloseste? Ceaiuri, baie? T.D.: Numai baie. Nu putem sti ce doza trebuie de la individ la in-divid. Prin piele - prin care respiram - organismul ia cat are nevoie. Atat. Deci, se fierb §ase smicele de salcie fvedeti ca numar una este cea buna, cea care face o ngama" - un vase al ei, nmatura vraji-toarei" din basmele romanesti; iata sensul ..Duminicii Fforiilor ", dupa care urmeaza...?nvierea!). Pentru ca nu §tiu reactnle pierderilor sau transform£rilor prin fierbere, mai adaug §ase smicele nefierte. Temperatura bail nu va depagi pe cea a corpului. Dupa circa 30 de minute, se iese din baie si, fara a folosi prosopul, se intra mtr-un ha-lat in care se sta tot 30 de minute, m stare de odihna. Omul este revigorat de planta. §i totul este bine... Ba, fiind vorba §i despre setea de viata, putem spune ca e apa vie din basmele noastre... Rep.: In afara" de dv., s-a mai refacut cineva total? T.D.: Vreo zece pana acum. numai ca oamenii Tn general nu dau doi bani pe cei farS diplome de medic. Eu am tot respectul pentru cei minimum §ase ani de studii, dar faptul ca acela care ne trateaza' OARE de boala ,,|tiuta" de el ma face sceptic. Rep.: Va rog sa prezentati cartea Tn cateva fraze. Ce este nou? T.D.: Totul, dedus din Cod. Nimic de la altii, pe care, binetnteles, i-am studiat. Cartile sunt la vederea oncui Am decodificat toate plantele, arborii, etc. fi am constatat rolul fiecamia Tn acest ecosistem. Nu este bine sa amestecam plantele Tn ceaiuri, ca doar, doar o iesi ceva. Nu! Se anuleaza constituentii analogici. Plantele nu uctd, dar Tn zadar o folosesti pe cea pentru ureche daca te doare ficatul, si invers. Se.?tie ca primii medici au fost animalele, prin instinct. Nou ar fi ca am aflat planta care reface P—AS A. Ca fiecare cancer are un feac anume. Ca energia solara este condensata Tn plante, si mulle altele. (,Arge$ul ", aprilie 1997) Profesorul Tudor Diaconu va spune: ,,Povestea alfabetului " Profesorul Tudor Diaconu publica Tn anul 1996 Tn Editura ,,Omul Crestin", cartea ,,Povestea alfabetului". Editura ,,0mul Crestin" are ca manager pe George Tomu. —ucrarea a avut Tn calitate de consilier literar pe arin lonita, rnembru al ,,Uniunii Scriitorilor din Romania", cunoscut §i ca prolific ziarist. —ectorul cartii a fost Oana Toma. 44

Autorul cartii, profesor Tudor Diaconu, face parte din acea cate-gorie a oamenilor de cultura persecutati de regimul trecut s. i care nu aveau dreptul sa publice. De aceea este posesorul unei bogate lite-raturi de sertar. Cartile sale se bazeaza pe o metoda proprie de cerce-tare §tiintifica a istorier limbii romane, una dintre carti fiind o poveste a alfabetului. Dupa scnimbarile petrecute In 1989 Tn tara, acumularile sale interioare explodeaza fn editurj, care fi permit sa Tsi valorifice proprietatea intelectuala Tn cateva carti deja publicate. entionam aici si cele doua volume publicate din lucrarea sa ,,—imba vorbita de Adam si Eva", vol I, partea I §i a il-a. etoda sa de lucru are originalitate prin aceea ca se documen-teaza din izvoare vechi bazate pe marturii discontinue, razlete, din vre-mea dacilor, nedescifrate. Autorul §i-a facut un cod personal de des-cifrare care reprezinta o proprietate intelectuala a sa. Cele mai sus spuse se bazeaza pe cunoasterea lucrarilor prezentate de autor la mai multe sesiuni stiintifice sau vazute in manuscris Tn ..laboratorul" sau. Am cilit in pre'sa sau Tn adrese catre autor, opinii favorabile sense deTnalte personalitati biserice§ti: Teoclist, Plamadeala, Pimen, Caiinic, s.a. Nu trebuie neglijat faptui de a preciza Tn acest semnaj de carte ca literatura veche din Romania a rest sistematizata de primii istorici literari pe baza de documente existente Fn biserici, reluate Tn diverse editii. O lucrare absolut originala Preocupari similare lui Tudor Diaconu, anterioare sau Tn paralel de-a lungul celor 30 ani de cercetari §tiintifice la fel de persecutate, au creat, Tn Romania, N. iulescu, care a lasat, Tn manuscris, cartea ,Dacia - Tara Zeilor". refuzata de editori, astfel ca-Tn limba romana nu s-a tiparit, si Alexandru Pele, care publica doua lucrari de lingvisticS, »Perenitatea elementelor daco-romane" (In editura ,,Cele trei Crisuri ", mai multe episoade) si ,Etnonimele romanilor", pubticata Tn Editura Abraddaba, Oradea, 1996. Opinii despre lucrarile lui Tudor Diaconu au prezentat acad. Nicolae Teodorescu. pre§edinte de onoare al ^Asociatiei Oamenilor de §tiinta din Romania" (al carei membru vechi este §i prof- Tudor Diaconu'}, prof.univ.dr.ing. —eonachescu P. Nicolae, prof. Cornel Constantinescu s.a.). Pornind de la faptui ca nimeni nu stie originea alfabetului, autorul, printr-un sistem original in versuri, cu multe referinte la sistemul constructiei literelor si a rezultatelor cercetarilor istorice, prezinta fie-care litera din alfabet, comparand-o cu numerotarea aferenta Din aceste motive are un caracter complet original. Drd. Chirita lonel embru Tn Comitetul' Roman de Istorie si Filozofia ^tiintei, Academia Romana - Bucuresli (,Arge$ul", mai 1997 45

Profesorul pite§tean Tudor Diaconu sustine ca lisus s-a nascut la Stani§oara In aceastii vara atentia intregii lumi a fost Tndreptata asupra ul-timei eclipse totale de Soare a mileniului Zona Valcea a fost capitals mondiala a acestui fenomen astronomic. De curand, profesorul pi-te§tean Tudor Diaconu a vizilat —otriforul, un superb areal montan de pe Valea Oltului El sustine ca a oescoperit acolo, fn zona val-ceana, un templu care dateaza de circa 7.500 ani. In opinia dum-nealui, in preajma eclipsei, acest templu a fost reactivat de o forma de energie necunoscuta. Templul se afla dincolo de fvlanas-tirea Cozia, pe partea dreapta a Oltului. Dupa cativa kilometri, se ajunge pe un drum forestier, la o cascada de vreo 25 metri Tnaltime Prin stanga ei, urea pieptis o pantS pietroasa de 75-80 de grade, termi-nata pe creasta. Urmeaza coborarea fn tunelul prin care apa se pra-valeste Tn cascada. Profesorul Diaconu este convins ca in acest templu s-a in-tamplat ceva extraordinar. aTemplul are cristate Gama care acjioneaza la nivel mental de la 14 la 24 cicluri pe secunda. Dupa deplasarile obositoare pana aid, pe creasta, m-am simtit extraordinar de bine imediat ce am intrat in templu. -am refacut pe loc! Cativa alpinist/ de treaba au amenajat puncte de sprijin pe versant si eclipsa din 11 august a putut fi urmarita perfect de aid, de pe cupola templului, de nume-rosi turisti rom&ni si strain!". Cercetarile pe care le face de peste 35 ani l-au condus pe profesorul Diaconu la o concluzie uluitoare: exista o legatura clara fntre templu si faptul ca aici a fost o zona de maxima vizibilitate a eclipsei. ,,O linie imaginara, ce da directia principals a fenomenului astral, porneste din Retezat, trees prin zona Troiei (Templul Gama de la —otrisor), prin adevaratul Nazaret (Stanisoara, con-tinuandu-se prin Tomis (Constanta), adevarata capitala a geto-dacilor ". Profesorul p'itestean sustine ca unele fragmente din Ap^calip-sa se refera la acest templu: .Jemeliile zidului cetatii stint impodobite cu tot felul de pietre scumpe. fntiia piatra de temelie este de jasp, a doua de safir, a tret de halcedon, a patra de smarald (...) —a templul Gama, temelia este de smarald. Astfel spus, aceast zona poate fi numita, pe drept cuvfnt, Noul lerusalim. Toate enigmele s-au creat prin numerologia sacra. Nu e un secret ca preofii isi aloca nume ceresti. De aici toata confuzid. Dubletele create pentru a ascunde adevarul i-au indus in eroare pe istorici. Decodificfnd cuvantul Bethleem, se arata clar ca este vorba despre anastirea Stanisoara, de Ifnga Cozia. in apropierea ei sunt doua pesteri: una cu chipul lui lisus, iar cealalta cu chipul Sfintului Nicolae. Aceste marturii exista si pot fi vazute la Stanisoara si la Templul Gama. Ca o concluzie, eu cred ca lisus s-a nascut aici. Am s£ aduc curand dovezi si mai dare!" Sorin Stoica (,Curierul zilei". mai 1997) 46

Conctuziile profesorului Tudor Diaconu au facut valva in lume O echipa de canadieni vine la templul Gama de la —otri§or Zilele trecute, profesorul Tudor Diaconu a fost anuntat telefonic dcspre o vizita inedita a unor canadieni interesatt de Templul Gama de la —otrisor-Valcea, Cu putin timp inaintea eclipse! de Soare din luna august, cunoscutul profesor a descoperit acest templu dincolo de Cozia, pe partea dreapta a Oltului, langa o cascada de aprpximativ 25 de metri. Dupa spusele profesorului, Hacest templu are cristate gama care actioneaza la nivelul mental de la 14 cicluri pe secunda la 21. —a baza lul se afla smarald, piatra despre care se aminte§te in Apocalipsa". Convingerile d-lui Diaconu sunt acelea ca aceste locuri sunt de fapt, marturii ca aici s-a nascut lisus. Ideile sale au starnit curiozitatea specialistilor din tara fi din strainatate, dupa cum spuneam mai sus. De altfel, domnia sa este invitat la Arad si la Craiova sa participe la niste sedinte pe aceasta tema, invitatie facuta de specialist! Tn parapshihologie. Cu echipa canadiana va merge chiar la fata locu-lui, la 1-Otris.or .Tudor (BCuriew/z//e/"-Pitesti. mai 1997) Un scriitor arge§ean a intrat Tn topul oamenilor de cultura pe 2001 Pentru anul 2001, A ERICAN BIOGRAPHICA— INSTITUTE §i UNIVERSITY CA BRIDGE l-au nominalizat pe scriitorul pite§tean Tudor Diaconu ca facand parte dintre cei mai importanti oameni de cultura din lume. Desi a publicat doar 10 din cele 70 de carti pe care le-a sens pana tn prezent, lucrarile sale au fost mai mult apre-ciate in America decat la noi in tara. Volumul pe baza caruia Diaconu a primit aceste aprecieri se intitu-leaza ,,—imba vorbita de Adam ?/ Eva", o carte ce reprezinta doar inceputul patrunderii Tn tainele decodificarii cuvintelor. Despre scriitorul Tudor Diaconu va mai putem spune ca pe 8 august a.c. implineste 71 ani, ca s-a nascut Tn comuna Barasti de Vede, judetul Olt si ca a absolvit scoala primara §i liceul particular, avandu-l ca dascal pe tatal sau. —a varsta de 15 ani era corespondent de presS pentru jude^ul Olt, la ziarul Romania —ibera, iar la 18 ani a devenit redactor la ace-lasi ziar, ocupSndu-se de sectia de arta ,,ABC". Este absolvent al Fa-cultatii de —imba Romana si Istorie - Bucuresti. iar in anul 1956 s-a stabilft Tn Pitesti. A fost profesor la —iceul nr.2, §coala generala nr.4 si —iceul de Arta. Tn 1992 a renuntat la catedra iar astazi se ocupa doar de scris si de Tndatonnle ce-i revin ca secretar general stitntific al Academiei Oamenilor de §tiinta, filiala Arge$, Corina lancu (.Curierul de Arge§", mai 1997) 47

Cel mai mare scriitor din lume traie§te la Pite§ti? In perioada 15-18 august, fa Hotelul Ä Intercontinental" din Bucuresti s-au desfa"surat lucrarile celui de-al doilea Congres International de Dacofogie ..Burebista 2001", urmat de o vizita la Sarmizegetusa. Un con-gres Tn care au participat, alaturi de alti specialist! de prestigiu in isto-ria veche a Romanic! si patru cercetatori argeseni; Tudor Diaconu, se-cretar general al Acadamiei Oamenilor de §tiinta, Filiala Arges, Octavian Bretan, Ion Horobeanu si prof.univ.dr.ing. Nicolae —eonachescu. Profeso-rul pite§tean Tudor Diaconu s-a remarcat, Tn a doua zi a lucrarilor congre-sului, prin comunicarea stiintifica ,,Decodificarea scrierii getice", O co-municarea primita cu vii aplauze si urale de asistenta, lucru rar intalnit pe la congrese Dupa cum se stie, prof. Tudor Diaconu a publi-cat (deocamdata) doua volume din n—imba vorbita de Adam §i Eva", alaturi de cateva romane si carti de versuri, dar opera sa, aflata in manus-cris, este deosebit de vasta (peste 70 de volume). De piida. are Tn manuscris o enciclopedie a leacurilor romanesti, Tudor Diaconu sus-tinand ca a (re)descoperit nu numai leacul la cancer, dar si la SIDA 6 descoperire care spera sa-i aduca Premiul Nobel pentru medicina, desi, ne-a declarat, descoperirea ..—imbii vorbite de Adam $i Eva" este epocala! De altfel. chiar daca In tara nu prea e luat Tn seama (cu exceptia unor mitiati), opera lui Tudor Diaconu intereseaza peste hotare, dovada $i prezenta sa iminenta Tntr-un dictionar al celor mai importante personalitati de pe glob! Deh, nimen'i nu e profet Tn satul lui... Astep-tam si noi 'cu interes alte provocari sosite din partea prof. Tudor Diaconu, eel care recent a sarbatorit sapte decenii de viata. Daca —ucian Blaga, Nichita Stanescu si arin Sorescu au ratal Nobelul, daca ircea Cartarescu nu a reusit sa-i convinga pe suedezi, poate ca Tudor Diaconu cu leacurile si cu limbile vorbite de Adam si Eva sau de geti, va reusi sa aduca Nobelul la Pitesti(J.D.). (.Curierul de Arge§", mai 1997) Tudor Diaconu —imba vorbita de Adam §i Eva Cu ani m urrriei, un autor, (Gabriel Gheorghe) a propus editurii Tn care lucram o culegere comparata de proverbe romanesti. Faptul de a fi comparat cu proverbele latine, italiene, franceze, spaniole, portu-gheze si de a fi Tncercat sS demonstreze prioritatea Tn timp si nuanta-rea proverbelor romanesti ?i de a fi combatut unele erori perpetuate cu privire la originea ,,de Tmprumut" a multora dintre proverbele noastre a facut ca manuscrisul respectiv sa fie privit cu o exagerata" rezerva. Cinci sau chiar sase referate de specialitate au fost cerute Tnainte de publicare. (E vorba de lucrarea ,,Provertele romanesti §i proverbele lumii romanice", ulterior distinsa cu Premiul Academiei), Am avut surpriza de a mi se oferi recent spre lectura o lucrare de o indrazneala asemanatoare. Autorii, membri ai Asociatiei Oamenilor de 5tnnta din Romania, in baza unei coplesitoare §i complexe do-cumentari la surse istorice, arheologice, (iterare, lingvtstice, mito48

logice etc., au realizat o surpnnzatoare si captivanta pledoarie pentru confruntarea unor vechi teze lingvistice cu nolle descoperiri arheologice. Autorii merg mult mai departe, propunand noi ippteze menite amlatura vechile teze privind formarea limbii romane §i locul civilizatiei geto-dacice in contextul istoric al formarii popoarelor indo-europene. Re-curgand la argumente surprinzatoare, inclusiv la scrierile vedice, la compararea vocabularului unor limbi de origine latina, romanice, celtice, germanice etc. cu fondul de cuvinte romanesti, autorii t§i propun sa demonstreze ca in teritoriul istro-carpatic-pontic a fost un feagan al civilizatiei vechi s.i ca stramos.ii nostri au avut o scriere §i o limba puternica, din care au iradiat influence spre exterior. Se sus-tine, Tntre altele. ca ,cheia de dezlegare a limbii vedice este limba populara veche a neamului romanesc' (p.37), ca leaganul arianis-mului vedic este Dacia (p.39), ca »toponimia some$ana oglinde$te lumea zeitatilor vedice de cult lunar ". Aducand argumente Tn spriji-nul tezei permanentei codului getic cu privire la originea limbii $i civilizatiei daco-getice, autorii recurg la noi interpretari ale unor afirmatii bi-blice §i mitologice, dezvaluind unele mari enigme, reconstituind noi amanunte despre regii geti: Ene Basarab, Dromikete, loan I (Burebista) §i dinastia Decebalilor. pe^i unele ipostaze §i concluzii formulate par riscante, daca ne raportam la istoria veche a§a cum ne fusese prezentata, cred ca se cuvine ca o asemenea interpretare sa fie cunoscuta, analizata cu rigurozitate de catre specialisti si oameni de cultura al caror spirit nu este subjugat dogmelor. Cu atat mai mult cu cat multi autori de prestigiu din strainatate §i multe izvpare vechi, prec'um §r unele recente descoperiri (tablitele de la Tartaria) confirma eel mai adesea firul acestor ipoteze. Caci nu este exclus ca Tn cultura noastra sa fi fost inoculate in timp erori grave care sa ne afecteze memoria propriului trecut. S-au mai dpvedit asemenea cazuri. Tntelept este s5 luam nota si sa ajutam la clarificarea istoriei noastre, Tnl^tu'rand erorile si apropiindu-ne de certitudini. Autorii spera ca noutatile aduse vor putea fi Tntregite si »vor mobilize forte nebSnuite in cercetarea HngvisticcT. Cu atat mai mult cu cat s-a constat ca nsc/iema-tismul si scleroza istoriei este si mai evidenta dupa fncheierea raz-boiului rece. anualele lauda ceea ce huleau inainte... Intreaga isto-rie trebuie studiata din nou "(p 157) Gheorghe arin (nUniversul c6rjii", nr.11-12/2000) 49

Capitolul II DOVEZI PENTRU OA ENII PRI ORDIA—I - RO ANII J"otu$i, unde ar trebui s3-i plasam pe Daco-romani? Ungurii, sarbii, bulgarii fi grecii sunt de acord ca ei n-au ce cauta, cu nici un pref, nici in Transilvania, nici in Serbia, nici in Bulgaria, nici in acedonia sau in Pind. Ei n-au cSzut totu§i din cer $i n-au venil nici din fundul iadului. AceastS UNANI ITATE I PO-TRIVA RO ANI—OR incita, prin urmare, la adopta-rea lezei cu privire la dainuirea daco-romanilor in nordul Dunarii Ferdinand —ot (Observatii asupra cartii lui G. BrSlianu -,.O enigmS §i un tniracol istoric: Poporul Roman" (15augusl 1943) isterul get A mai trecut o jumatate de veac si problemele ETNO GENE-ZEI neamului nostru romanesc sunt aceleasi. Ne propunem sa aducem fn lumina repere istorice mai putin cunoscute sau comentate. care ofera o noua perspectiva in cunoa5terea adevaratului trecut al stramo?ilor no§tri, pe de o parte, iar pe de alta. sa regandim limba romaneasca in structura sa intima, prin ipoteza getica. Asa cum vom vedea, getii au fost apartinatori castei IO, regi si mari preoti ai intregii antichitati, misterul get constituind cheia de bolta a cunoasterii adevarului. Ei au CODIFICAT limba primara adamica, sintetizand mtreaga stiinta a trecutului. Izvoarele sense, pe care le prezentam ne vor da po'sibilitatea de a regandi trecutul Omenirii, in general, ?i al neamului nostru, Tn special. Prin decodrficarea scrierii hieratice vom afla originea alfabetului, ca fi primul scris din lume... Pentru aceasta, va trebui sa acceptam o solutie matematizata, sisifica si vom observa cu bucurie ca izvoarele istorice fn uz se completeaza fericit cu cele ..pierdute" si mai ales amanun-tul ca, de fapt, au fost INCIFRATE, fn ,,pierduta" limba a dacilor, adica in buna limba romaneasca. Falsificarea istoriei nu se poate face de-cat prin falsif icarea limbii. lata, deci, cateva repere care au stat la baza elaborarii ipolezei genetice, pe care le vom regandi ,,sine ira et studio". In Dacia - eel mai vechi popor al Terrei ,Am fScut multe experience in viata mea ca sS aflu care a fost eel mai vechi poppr de pe pamani $i ce limba vorbea ace/ popor, in fine, am ajuns la convingerea ca limba cea mai veche a fost a FRIGIENI—OR, adica a PE—ASGI—OR, s/'prin urmare este poporut eel mai vechi". Faraonul PSA ETIC, 700 i.e.n. cf. HERODOT, cartea II 50

Deer: frigienii sau Divinii Pelasgi, cum fi numeau grecii, fara Ins§ a-i preciza la origine. N. Densusianu Tn _Dac/a Preistohca" Ji prezinta pe larg, iar patria de origine este DACIA. Interesant. * ..Colhii $i Dacii ma cunosc, ei vorbesc o limba barbara, de idioma —ATINA". (HORATIU - .Odefe". 1,20) Deci, limba dacilor era de idioma latina. Foarte important de reti-nut, mat ales ca latinitatea limbii noastre. EVIDENTA oricui, este anterioara razboaielor cu romanii... - Horatiu (65 - 8 i.e.n.). De ce oare deranjeaza atat latinitatea limbii noastre a'nte-romana"? t ,Grecii ne numesc §i pe noi romanii, barbaji ". (Pliniu eel Batran - Jstoria natural^") Pliniu eel BStrSn a trait Tntre anii 23-79 e.n. Prin greci, el denumea, bineinteles, pe scriitorii de greaca veche.,. * J—imba prisca, adica limba batrana, a fast aceea pe care au folo-sit-o locuitorii cei vechi ai ttaliei, in timpul lui lanus." (PAUSANIAS - Jstoria Greciei") A trait Tn sec. II e.n. —imba prisca era limba cea mai veche latina, dupa Isidor, limba triburilor pastorale, pastrata Tn carminele saliare, cu mult Tnainte de fundarea Romei. ‡ ,,S-a dat numele de Scyt intregii mase latins, ca nume geografic". (STRABO - .Geografia") Nascut Tn 58 T.e.n. Precizarea este foarte important^ pentru a descifra campania din 514 T.e.n. a lui DARIUS Impotriva ,,scitilor"! * ,,Grecii numesc limba latina - limba pe care o vorbesc scitii ". Papa NICO—AE I, catre IHAI al Ill-lea al Bizantului (865 e.n.) lata o repetetare autorizata a stravechimii latine a limbii. Cicero vorbea... lingua rornaneasca ,,—imba romana are mai multa latinitate decat cea italiana". CAVASIUS - Oe Administrations Regni Transylvaniae A§a este, dar atunci cum ne-am romanizal, limba fiind elementul esential? Nu cumva toata teoria noastra este iluzorie? Poezie? Nu cumv'a romanistii ignora cu buna stiinta aceasta realitate? Jn Italia, in Span/a, in Galia, poporul se slujea de un idiom de formatie mai veche sub numele de lingua rornaneasca, ca pe timpul lui Cicero". —EC—ERC - oldo-Valahia, Paris, 1866 51

Aceasta nu putea fi dec&t limba veche romaneasca, din care s-au desprins limbile neolatine numite... din prolatina, deci... * ,,ln slavona se gasesc multe cuvinte romanesti, mai ales in cea bisericeasca" COURTENAY BAUDOIN-1900 Exact invers de cum sustin slavistii nostri in dictionare! ,Originea neamului romanesc trebuie cautata la trad cu mil de ani inaintea altor popoare si aceasta ne da dreptul de a ne considera noi, romanii, ca adevaratii mostenitori ai acestor locuri ". NICO—AE IORGA « Ä Getii si Sarmatii apar ca popoare fnrudite si vorbesc aceeasi limba barbara latina ". OVIDIU - Tristele, II, 188-189 Ca si Horatiu, care spunea acelasi lucru despre Daci, poetul exilat la Tomis precizeaz3 latinitatea ante-romana a limbii getilor! 4 ,Gelonii, dupa o trad/tie veche a grecilor erau din aceeasi familie cu AgatSrsii, de la raul ARIS"( ure$). HERODOT, I, IV, 10 * » acedonenii erau de asemenea un popor pelasg". JUSTINI, lib. VII,1 A ,,0 limba barbara latina se vorbea si in provindile I——YRICU—UI inca fnainte de cucerirea romanilor. Sub nutnele de Illyria se intelegeau, in timpunle mai vechi, toate tinuturi'J spre apus de Tessalia si acedonia, pana la mare §i pana la Istria, iar in timpul Imperiului, faceau parte din Iliric: Noricul, Panonia, Dalmatia, oesia §i CE—E DOUA DACH de peste Dunare". SEXTUS RUFUS - .Breviariunf. C. VI , cf.'Bocking Not. Dign. II,6 ai precis decat alata nu se poate: deci, limba barbara latina stra"veche se vorbea pe un spatiu vast, inclusiv DACIA. v _Za/moxe, filosoful si legtuitoru/ eel mare at getf/or a fast, dupa tra-diliile grecesti, unul si acelasi cu Saturn", NASEAS - Frag.Hist. Gr. Ill, 153 52

,,Civilizatia §i Istoria au inceput Tn Romania" fSuveranitatea lui SATURN se extindea si asupra germanilor. In cantecele lor istorice, dupa cum scrie Tacit, germanii celebrau pe TUISTO, Deus Terra editus (URAN) sipe fiul sau ANNUS (Saturn). Franc/7, cum scrie Gregoriu de Tours, adorau pe Saturn, ca si Saxonii, Galii, Egiptenii, Fenicienii, iar area Norduiui era marea lui Saturn". N. DENSUSIANU - .Dacia Preistorica" .Capete clasice care pot fi luate ca model pentru camee; capetele acestea au mauntnj ceva ce prevesteste infStisarea lor de dinafara. In adevar, nicaieri nu vei putea gasi o putere de intelegere mai rapi-da, o minte mai deschisa, un spirit mai ager, insotit de mladierile purtarii, asa cum o afli la eel din urma roman. Aces* popor unit (scrie inainte de Unirea Principatelor - nn.) si ridicat prin instructie ar fi apt sa se gaseasca in fruntea culturii spirituale a Umanitatii Si, ca o completare, limba sa este atat de armonioasa si bogata, ca s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pamant. (...) Poporul roman ar fi indicat sa stea in fruntea civilizatiei spirituale a omenirii, iar limba poporului roman s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pamant ". A—FRED HOFF ANN - Jstoria Pamantului", Paris, 1820, p.3075 * .Civiliiatia si istoria au inceput acolo unde locuieste azi nea-mul romane'sc". W. SCHI——ER, arheolog american * ,Dupa cucerirea I—IONU—UI, ca{iva troieni, fugind de Ariel, au ve-nit cu corSbiile in Sicilia $i, a§ezandu-se cu locuinfele in yecinatatea Sicanilor, au fost numiti impreunS cu ei E—Y I*; cetatile lor erau ERYX $/ EGESTA. Impreuna cu ei au venit §/ cajiva Foceeni, imptn§i de furtuna de la TROIA". TUCIDIDE, Vl,3 * ,PE—ASCA e mama —atinei si a greacai ". NIEHBUR - Jstoria romanilor' * fPatria originara a INDOEUROPENI—OR sunt teritoriile Carpa-to-Danubiano-Pontice (DACIA ARE)". Cf. E. de ICHE—IS, O.SCHRADER, H.SCH IDT, H.HENCHEN, G.DEVOTO, G:WI—KIE, W.SCHI——ER * ..Pe tablitele de la Tartaria, scrisul apare in Dacia cu mult inainte deSumer". R. SCHI——ER - Reader's Digest, 7/1975 * N. edit.: In Vechiul Testament, ingerii erau numiti E—OHY I (H nu se cites)... 53

,Tablitele de la Tartaria sunt mai vechi cu un mifeniu decaf monumentele scrierii sumeriene... Aceasta ar fnsemna, pur §i sim-plu, ca scrierea sub forma pictogramefor a aparut in sud-estul eu-ropean si nu in esopotamia, cum se credea pana acum. Daca in cele trei cazuri (Tartaria-Garanovo-Gracianita) este vorba de sen's, atunci se impune o concluzie surprinzatoare: avem de-a face cu CEA AI VECHE SCRIERE DIN —U E. Concluzia aceasta vine in intam-pinarea parerii exprimate de arheologul britanic, profesorul Colin Renfrew, care a executat recent sapatufi in localitatea bulgara Sitagroi si care a afirmat ca in sud-estul Europe! a existat in vechime o zo-na cu civilizatie inaintata "-. Acad. V—ADI IR I. GEORGIEV - Sofia nNeasteptata descoperire a fast scoasS la iveala in Transilvania, in mica asezare romaneasca Tartaria... Dar pe arheologi if a$tepta mai departe o surpriza: tablitele gasite s-au dovedit a fi cu 1.000 ani mai vechi decat cele sumeriene. Ramanea sa se vada in ce mod, aproape cu 7.000 ani in urma, departe de hotarele mult-slSvitetor civi-lizatii antice orientate, unde nimeni nu se a§tepta, s-a ivit cea mai ve-cne (panS in zlua de azi) SCRIERE A O ENIRII". V. TITOV - arheolog rus * ..Tracii alcatuisera in epoca miceniana una si aceeasistraluci-ta civilizatie, cu grecii de o parte si frigienii de alta'. VASI—E PARVAN - ..Getica", p.130 —imba moldava = dacica - ,,muma celei latine§ti" ,—ingvistica a descoperit, in secolul trecut, cS in limba greaca sunt cuvinte negrecesti, iar in limba romana sunt cuvinte nelatine. (...) S refer la geti §i la prestigiul deosebit de care ei se bucurau in antichitate y/ in Evul ediu. Fapt paradoxal: romanii, urmasi directf ai geto-dacilor, nu §tiau ca, in baza unei vechi traditii, spaniolii fi numarau pe gefi printre stramo$ii for si ca, in anumite izvoare, Danemarca se numea Dacia. Alt (apt paradoxal, analog cu primul, const3 in aceea ca cronicarii spanioli nu stiu nimic despre cucerirea Daciei de catre Traian, fmparatul de origine hispanica". IOSIF CONSTANTIN DRAGAN . -..Wo;'frac/7",nr.182/1987 JarS DACHII, prea marea lor limba deosebita avand, cum o la-sarS ?i cum o lepadara a§a de tot §i luara a romanilor, aceasta nu se poate socoti, nici crede". Stolnicul CONSTANTIN CANTACUZINO, citat tn ,,Origines el accessus Transylvanianum", —yon, 1667, de —orenzTopeltin 54

»Caci mat curand se crede ca aceste noroade au luat numele de Vlah de la oldoveni, carele erau mult mai invecinate, dandu-l Italienilor, decat de la Italieni pentru a-l da oldovenilor. lata o tabela: romaneste italiana latina incep comincio incipio alb bianco albus cetate citta civitas domn signore dominus masS tavolo mensa vorba parola verbum cap testa caput- is vanat coccio venatio ...De altminteri, trebuie sa obseryam ca sunt in limba moldava unele cuvinte ce nu sunt cunoscute in limba latina, nici in alte dialects ate popoarelor vecine, ?/' care, prin urmare, pdate au ramas din limba veche dacica". DI ITRIE CANTE 1R - .Descriptio oldaviae', III nDe aceea, macar ca ne-am deprins a zice ca limba romana e fiica limbii latine?ti^ adeca ceei corecte, totu§i, daca vom vrea a grai oblu, —I BA RO ANEASCA E U A —I BII ceii latinefti ". PETRU AIOR - Jstoria pentru inceputurile Romanilorin Dacia", Pesta, 1812, pag.316 nu sunt porunci omenesti, Domnul meu, ci porunci ale limbei, care striga: Domnilor vedeti-ma, ca in verbii mei sunt mai regu-lata decat toate limbile, nu ma schimb, o idee o arat cu acelea§i liters; ce ma sugrumati, ce ma facet! anevoie de infeles si anormala? " [ON HE—IADE RADU—E8CU - nCurierul de ambe sexe", Buc-, 1812, pag.33 * ..—atineasca, departe de a ft trunchiul limbilor care se vorbesc as-tazi, s-ar putea zice ca este mai putin in firea celei dintai si, daca nu m-a? (eme s5 dau o infatisare paradoxala unei observatii juste, a? zice ca ea este cea mai noua din toate, sau eel putin este aceea in ale ca-rei parti se gasesc mai putine urme din graiul popoarelor din care s-a nascut. —imba latineasca se trage intr-adevSr din acest grai, iar celelalte limbi, mai ales cea moldoveneasca sunt !nsu$i acest grai ". D'H AUTERIVE - ,, emoriu asupra vechii si actualei stari a oldovei", Ed. Academiei, 1902, p. 255-257 * ,,Un vartej de indaratnicie a tot buimacit mintile noastre intru a ne socoti romani curati, puind in alte temeiuri si ace/a cum ca totii dacii ar ft pierit pana la eel din urma sub sabia lui Traian". B.P.HA§DEU - ,,Pieht-au Dacii?' 55

,,Cu cat cercetarile etimologice progreseaza la not, cu atat ne con-vingem mai mult de doua lucruri. ai intai ca elementele latine pana acum, si al doilea ca, in cazuri cand cuvinte romSnesti se potrivesc cu inteles si forma cu cuvinte ale popoarelor fmprejmuitoare, la ele obscure etimologiceste, noi am fost mai ales cei care le-am dat, decat cei care le-am primit". SEXTI— PUSCARIU - .Istoria limbii", p.667 Civilizatiile greaca §i romana - create de... ,,barbari " ! —iteratura greaca incepe printr-o capodopera de neinte-les epopeea homerica. Aparitia unui geniu neprecedat de nimic, pare greu de admis". JEAN DEFRADAS - ^—iteratura Elina", Paris, p.17 * ,Printre alte miracole care au faurit gloria Rome/, uimeste mai ales eel datorita Caruia limba taranilor latini a ajuns abia in cateva secole s8 devina unut dintre instrumentele de gandire cele mai eficace si cele mai durabile, pe care le-a cunoscut Omenirea". PIERRE GRI A— - ..Civilizatia romana", 1973, bug., pag.207 * —imbile romanice, astfet cum ne apar in monumentele sense din evul de mijloc, nu deriva din cea latina nici pe calea filiafiunii, nici pe calea coruptiunii, ci ele ni se prezinta numai ca o redesteptare a dia-lectelor vulgare, ce serveau inca inainte de ce limba latina ajunsese a se constitui intr-o limba nobila. Aceste dialecte vulgare au ramas obscure in tot timpul cat limba latina a fost intrebuintats in serfs si ca limba de instructiune in scoli. fndata~ ce scoalele au inceput si limba nobila s-a pierdut in mijlocul barbariei, dialectele vulgare, care pana acum nu se puteau misca, fura gata sS /a locul limbii latine, si din mo-mentete acestea incepe o noua civilizatie fn lumea romana". PIRONE DIN UDINE, citat fn »Dacia Preistorica", p.721-722 ft J)in punct de vedere al lingvisticii romanice ar fi bine sS se retina doua lucruri: notiunea de romanitate a fost o no(iune esential politick, iar rotnanii nu si-au propus nicicand o asimilare violenta a populafiilor supuse, si nu au incercat nicicand sa-si impuna limba lor ". CAR—O TAG—IAVINI - .Originea Itmbilor neo-latine" * .—imba romaneasca este din cefe cu dreapta masura: ea nu are consoane prea moi, nici prea aspre, nici prea lungi saw prea scur-te, mai toate sunetele sunt medii §i foarte curate". ..Celor ce vor o purificare absoluta a limbii, le vom raspunde ca dcele vorbe pe care ei vor sa le alunge sunt asa de concrete, asa increscute in fesatura limbii romane, incat trebuia sa rupi tesatura toata 56

ca sa le scof/, 51 cum ca toata limba se de$ira atungand vorbe de o iluzorie origine slava ". . E INESCU - ..Cugetari ", p.354 a creat limba literara, a sftinfit-o s/ a ridicat-o la rangut unei limbi HIERATICE si de stat ". . E INESCU - ..Timput ", 10.10.1881 Tot pamantut avea o SINCURA —I BA si aceleasi cuvinte". GENEZA, II, 1-9 A aBarbarii n-au fast numai descoperitorii filosofiei, ci si des-coperitorii tehnicii, sliinfei si artei... Trebuie sa merg mai departe acum §/ sa" arat lamurit ca filosofia greaca a furat din filosofia bar-bara... Pentru ce trebuie sS mai spun ca cei mai multi dintre ei au fost de neam barbar si si-au facut ucenicia intre barbari... Pe Pla-ton il gasim ca lauda pe fafa totdeauna pe barbari si-$i aminte$te ca atat el, cSt si Pitagora au invatat cele mai multe §i mai frumoase invS-taturi traind printre barbari". C—E ENT A—EXANDRINU— - ,,S(romafe/e", p.54,361,49sq, Ed.Buc..1982 area Taina - Israel Tn Istorie Jn sfar§lt o alta greutate de interpretare cu aceasta metoda a unor cart/ din Scriptura constS in aceea ca NU —E AVE §/ IN —I BA IN CARE AU FOST SCRISE iNTAlA OARA... Apoi limba e pds-trata f < de popor, nu numai de invajati, pe cand intelesul ?/ textele le pastreazd numai invatatii g/ tocmai de aceea putem sa concepem u$or ca acestia au putut sa schimbe §i sa falsifice tnfetesul textelor vreunei carji foarte rare, pe care o aveau in stapanirea lor " BENEDICT SPINOZA- Jratat Teologico-Politic", cap.VII * ,Sunt limbi care au 24 panS la 44 sunete si nu se pot folosi de mai pufine elemente pentru perfectiunea pronuntarii lor. —a acestea se mai adauga reciproca transmutare a literelor de care se servesc deci, nu ca eufonie (...) Totusi, lasand la o parte toate acestea, ca fiind mai pu-{in necesare, CINCI sunt cele ce se numesc VOCA—E, iar celelalte se numesc UTE sau SE I UTE. Care va ft gramaticul eel mai priceput in a§ezarea literelor, care, pe langa acele cinci vocale sa ageze (of atatea litere mute, adica, langa A,E,I,0,U, sa adaoge B,C,D, etc. $i sa arate cafe cuvinte se pot com-pune cu acele ZECE —ITERE? Daca va reusi, voi fi nevoit sa cred, fara sa mai fie nevoie de alt martor, ca toate limbile au fost inventate de mintea omeneascS, a?a cum spun tradijiile pagane. Daca nu, sa creadS el in adevarul ca vor-bele din care se compun toate limbile 5/ se exprima prin cele 24 p§na 57

la 44 elemente au fast prin revarsare daruite de Dumnezeu, in mod mistic s/ supranatural. De aid, rezulta clar ca daca mintea omului nu poate afla cafe cuvinte se pot compune din barim zece //fere, este conform cu adevarul, cu atat mai putin va afla cate se pot compune din 24 sau 44 de litere". DI ITRIE CANTE IR - . etafiles', Ed.Buc., 1928, p.186-187 * ,,Daca exista ignorant,/ care nu inteleg limbajul alegoric, al lui Homer, care nu au putut patrunde arcadele intelepciunii (...) acejf/a sa se dea in laturi din drumul nostru, dar noi, care ne-am sacrificat cu ablatiunile sacre, sS mergem inainte, luand cele doud poeme (Iliada s/ Odyseea) drept ghid pe urmele sfantului adevar ". HERAC—IT RETORU— (sec. I T.e.n.). cf- F: Buffiere - ,,—es ythes d'Homer et la pensee grecque", Paris, 1973, pag.68 * Jn fiecare cuvant al Scripturii ar sta ascunsa o taina suprema, care este sufletul cuvantului, $i alte taine mai putin profunde, ce sunt vestmantul primei taine. Omul profan nu vede'in fiecare cuvant decat corpul, adica sensul literal. Dimpotriva, oamenii clarvazaton vad in fiecare cuvant anvelopa, care invaluie sufletul, si, prin aceasta an-velopa, ei intrevad sufletul". SEHER HA-ZOKAR - ,,Cartea splendorii ".Paris, 1925, p,23 * ,Exista trei lucruri ascunse: Dumnezeu in lumea transcendents, Israel in istorie, —egea in domeniul gandirii ". Ib. ZOHAR, 73 b.Ill Secretul getilor - obsesia anticilor Jraditia esoterics sustine ca pomul binelui $i al raului era o vita. Painea este simbolul intelectului, iar vinul simbol al iubirii, de aceea elhisedec apare inaintea lui Avraam cu paine si vin, ceea ce va fi una din motivarile Cinei lui Hristos (Pa, 14,18)... Veniamin g^seste, in sacul sau de grau, paharul lui losif. lisus a spus: «Trupul meu este o hrana s/ sangele meu este o bautura. ancati trupul meu s; beti san-gele meu s/ veti avea viata». Vulgul n-a inteles nimic. lisus a aaSugat cCamea nu fotoseste la nimic.Cuvintele pe care vi le spun eu sunt dun si viata» (loan, 6, 53-63). A fi in eul tau adevarat inseamna a manca Trupul lui- A trai in cele materiale, inseamna a bea sangele lui. El daruia nuntasiloj vinul eel nou: NOUA TAINA A EVANGHE—IEI. Vinul e facut din apa - simbol al materiel in toate religiile. A transfprma apa in vin insemna a intrebuinta materia in folosul spiritului. Transformarea apei in vin este poslbita numai celui care POATE U -B—A DEASUPRA APEI $i a valurilor ei ( atei, 14, 22-32). El nu mai e supus contradictiilor. Ucenicii, ctes/ au o corabie (sistemul legii vechi sau orice alt sis'tem filosofic) se tern de furtuna. Toate sistemele sunt distruse de furtuna. Cand intra lisus in corabie, furtuna inceteaza. Dupa 58

o alta povestire, furtuna inceteaza cand lisus se frezesfe. Acelasi sens are si omorarea —eului de catre Samson sau Hercule. (...) Ce esfe Edenul? El este intelepciunea suprema, e Punc-tul Central «lod», raspunse Zoharul." SF. AXI ARTUR1SITORU— A _Nu s-a sens- inca adevarata istorie a gefilor, istoria mitului getic, mult mai mare si mat semnificativa decat cea a a faptelor concrete, pe care le numim istorice. Faptul concret se consuma, nu serve$te decat pentru o povestire. itut e prezent si, chiar daca ia forme nebanuite si obisnuieste sa se ascunda, adevarul lui e prezent §i se proiecteaza asupra viitorului. Ideea getica e unul din miturile cele mai obsedante s/ mai puternice din imaginatia anticilor... O alta profetie, intre altele ale lui Seneca, avea sa se impli-neasca nu prin apele Dunarii, ci prin v/o/enfa gotilor, care lucrau straniu cu numele getilor, cu istoria acestora, preschimbata in pro-pria tor istorie, $i cu zeul ZA O—XE, - nu cu zeul Walhalei - avea sa rastoarne toata lumea antica §/s5 ajunga in vartejpana in Span/a... Secretul getilor era, inca din vremea lui Seneca, impenetrabil... Acest mod' de a se ascunde in nume, de a desemna lucrurile printr-o ape/ajie dubla sau multipla (chiar uneori cuvintele sunt gre-cesti sau romane, pentru ca numele adevarate ramaneau necunoscute este o alta forma a ermetismului dacic: Zamoloxis Gebeleizis; Danubiusister; Carpathus - Caucasus; Decebalus Diurpaneus; Dad-Davi-Dai-Getae (si variante assagetae, Thyragetae,.. .etc.). Tot ce apartine acestei tari si cunoastem prin izvoare literare an-tice trebuie supus unei critici foarte severe, pentru a putea separa cele douS planuri ale lumii daco-getice, insufident observate chiar si de istorie// ce/ mai scrupulosi: planul real al cunoasterii directe $i... Oe la mit nu mai e decat un pas pana la utppie. lar aceasfa es(e marea creatie cSreia i-a dat nastere geniul dacilor Utopia gejilor de ei inspirata. Radacinile acestei utopii le gasim in Homer, acolo unde poetul vorbeste despre trad si amazoane; origin! mai precise aflam in Herodot... Un singur nume nu se intalneste in Cronica regelui Alfonso, unde e vorba de Dacia si de istoria ei: eel al lui Traian... Neverosimila scapare din vedere, care nu e lipsita de interes, ci umbra a istorie/..." A—EXANDRU BUSUIOCEANU - ,,Utopia getica " * nC/ne isi apara tara, chiar cand il asteapta ura, moartea, pe-deapsa, ace/a trebuie socotit ca-i intr-adevar un O ". CICERO - .Pro ilone; 82 59

Capitolul III IGNORANTA ACADE ICA ANTIRO ANEASCA Deznationalizare prin slavizare Studentia mea de la Cluj m-a convins ca nu avem decat banuieli etimologjce.'si nicidecum o stiinta a limbii noastre. Ca student la sectia slavistica a Universitatii am obse'rvat ca tot ce aflasem de la cursurile de drept §i filologie bucures.teana, ori Scoala de literature erau false, noii mei dascali fiind promotorti ideilor din opera lui Stalin, arr, etc. dar bazati pe eel care scria istoria limbii noastre - Al. Rosetti, completat de Al. Graur §i lorgu lordan." —a Bucuresti, incercasem zadarnic s& aflu ce anume determine lupta intestina din lingvistica si impiicatiile ei. Abia urmarind Tn (imp ideile noi si vechi am observat ca ei continuau cu elan pe CIHAC, chit ca Hasdeu Ti dase o replica zdrobitoare, uitata de toti. Dar lasati de o parte mai erau Cantemir, Eminescu, Odobescu, N. Densu$ianu, care aparasera limba de impuritatile vecinilor. §\. mai toti erau vene-tici. De fapt, se sustinea ca, din'5.765 de cuvinte, 2.361 erau slave, deci 2/5, §i 1/5 latirie, adica 1.165 cuvinte. Nu voi spune decat ca mentor era acad. Petrovici. Ce-i deranja mai mult pe respectivii? —alinitatea ante-romana a limbii noastre! Deci, ei urmau sa ,,probeze" priorrtatea slavilor, bul-garilor, ungurilor, etc, Tntr-o tara pustie, unde ..romanii apar abia in sec. Xllr'... Pastrez de atunci o carte numita Jnfluenfa limbilor slave meridionals asupra limbii rom§ne (sec. VI-XII)", Ed. Acad. R.P.R. si un zambet amar te cuprinde cu fiecare pagina. Atunci rusofonii, acum anglo-fonii! Ciudat. Este o gluma mai yeche despre Bernard Shaw care scrisese despre o carte ca e rea, iar autorul nu merita nici palme... Sentinta judecatoru/ui califica ofensa si-i cerea lui Shaw sa-si retraga cuvinte'le... Shaw a trebuit sa-si ceara scuze publice, deci s-a dus $i si-a rectificat pareriie, dar, in loc de scuze, l-a palmuit pe preopinent, spunand: ,Am gresit: merits palme!"... ,,De la RTm ne tragem" Sa luam cateva etimologii gresite, sa le corectam macar acum: H—FOV, Zic slavistii sustinuti de Rosetti c£ vine din bulgarul elke (elke = arin) (1st. —imbii, vol Ifl, p'. 85, ed.1964). Aici este o dubla gre-seala: mai tntai ca termenul Elkov nrcr nu mai este in uzul respective! limbi bulgare §i trebuie aflat In greaca veche, Tn termenii e/os = loc mlastinos si Elikoe, numele unui soi de salcie, numit Tn romaneste ,,zalpg"... Deci, termenul bulgar a rezultat din combinarea celor doua cuvinte, devenind astfel bulgarul Elka = arin. Numai ca e un cuvant paleo-european, pe care Tl regasim Tn germanul Alnus, Erie (das), Tn rusul Olcha, etc- Dar si Tn grecul fobos, fovos =padure si spaima, deci lle-fobos = padure inspaimantatoare, ca si wqs/ros = teribil, feroce, Tnspaimantator. Un text clasic latin spune acelasi lucru despre legiuni N. edit.: Toti de origine iudaica... 60

romane inspaimantate de padurea llfoyului. Darcele doua monosi-labe: lle+fov arata" ca e un stravechi cuvant romanesc, aid fiind codrii Vlasiei. De (apt, e vorba de limba adamica din tara Havila/Vlahia, cum este denumita in Biblie tara Raiului pamantesc.' ‡ Rimnic. Chit ca 'BDe la Rim ne trageni', cum zice Cronicarul, deci R=soare, i-inceput, m=matrice, pentru ca la noi literele sunt concepte definite, nu ncuvinte" ca Tn toate celelalte. lata ca Rosetti (p.85) II face slav, provenind chipurile din »rybnikU ". De (apt, el reia o eroare a iui C.C.Giurescu. care Tn Jstona pescuilului 51 pisciculturil" deriva termenul din stavul riba care insemna peste. De (apt RI IC este un termen compus RI =NIC (Gin) cinul prelatilor de la Rim. In plus, mai este un vecni cuvint nrimna - rimne", grauncioare de pamant care se vad pe limp ploios pe unde a trecut o rama. §i acest cuvant are cores pondent Tn greaca veche - Homos, dara, urma \asala de o trecere; tot ramne se numesc in graiul popular si gogoloaiele de pamant provenite din lespezi de huma, rupte din malurile torenjilor de yiitura si bolovSnite in cadere. Ramnele acestea se formeaza, se rotunjesc prin rostogolirea bolovanilor de huma de catre apele umflate de pfoi. Cand gunoaiele se scurg, ramnele se ingramadesc din loc in loc, stavilesc scurgerea apei §i formeaza In dosul lor ni§te tauri, numite la deal rimnice. Prin extensiune, in unele zone ale (arii au fost numite rimnice, un fel de gropane unde se pr^seste peste. In fine, rimne se numesc si parte din glandele salivare. Cand cineva pofteste lucruri de mancat secreta sucul numit si Jind", expresie care este cfara romanilor prin rfmneste = \ se umple gura de jind, jinduieste. Expresii ca ,,se uita cu jind" sau jtrmegy? au cam acela§i inteles. Dar, uneori rdmnele se umfIS §i vindecarea se face prin niste scule populare numite stricnele. Cele dou§ ape numite RSmnic sunt alimentate de ni§te parlia§e in Valcea si la Rimnicul Sarat, unde se pot vedea si azi, mutSndu-si locul dup&

fiecare viitura. —ocuind cativa ani la Rfmnic am observat acest fenomen, iar CINU— respectiv e p'rezent in seminariile teologice, din respectivele orase. Vechi centre religioase. Cuvant compus ca §i... CAD+ OS (mo§ Dae)* ori enu+ orut (nume otru), primacasta 10 de la noi... Anglo-saxonii §i plugul dacic ‡ orunglav. I se mai spune oranalav, asezare din bazinul infe rior al Oltetului, la cca. 12 km nord de Bals. Alt cuvant considers! ca slav, fara n'ici o explicatie, probabil numai pentru ca terminatia ,^4V" e socotita slav§, eroare evidenta, pentru ca vom afla priginea comuna a codului latin cu eel grec, provenind din limba noastra. Astfel, orrine e un fel de ceramica din categoria portelanurilor inferioare si ulakos = lapte, iar utakeros = laptos. Tn latina clasicS, urrhina - portelan, iar murha, murheus-a-um = facut din (laut de calciu; gleba = bulgare de pa"mant (lebe, (r.engl. glebe dar si ground/and earth). Se mai poate adauga cuvantul moroKhos, un fel de huma folosita la albltul hainelor (acute din panza de in sau canepa. E vorba de o argila alburie folosita pentru porlelanuri si, cum ne aflam ISnga Oboga, centru yestit de olarie \r\ca din neolitic, etimologia romaneasca vecne este evidenta. * N. edit.: Compus identic, dinspre mijioc, ca in cazul zeului sumerian arduk, fiul Iui Enki-E.A./Uranus. In (apt, Ram.duk. 61

‡ Dumbrava (Damb-vara), dumus brevis in latina clasica sau dumosus = acoperit cu tufe. Rosetti crede ca vine de ladubu = arbore. respectiv ..dobrava". Se poaledeosebi greu ignorantade reauacredinta... ‡§/pof Termen evident onpmatopeic, sss-§ss.-jjj, susurul a'pei, §uvoi, vijpi, Jll, tnsemnand apa in general. Termenul ,,rop" ‡ ropotui ploii din limba birom (Nigeria) = caderea ploii. Se stie ca Artemis ca si Apollo erau din tara Hiperboreenilor. Artemis era numita si Potamia. Termenul e strav'echi romanesc, fntalnit in latina clasica: poto-are = a bea, a potoli setea, aflat si in elina: potos - races, a face sa bea etc. (cuvant explicat inca din 1996, In vol. I ,,—imba vorbita de Adam si Eva"), spaniol: pqtca etc. *Ptug. Oricat de slav ?l apare lui Rosetti, ce ne facern cu germa-nul Pflug, ori cu englezul Ploug? Ce au in comun bulgarii cu apusul Europe!? Si de cand Volgarii-nomazi faceau agriculture?! Dar, ce sa mai comentam, daca si ..cormana" e cuvSnt bulgar la Rosetti si §aineanu*, dar devine maghiar la Coteanu, din Korman/??1? Ei pu-leau observa termenul elen Korma, care inseamna imprSstietoare, exact ce face cormana plugului, care risipeste brazdele de pamant... Orfifostei la plug?! ‡ 7amas (vezi Tamasfalva si Tamasfalau) Eroarea o face initial Alexandm Philippide, care denva numele din onomasticul maghiar Tamas (,,Toma in Originea Romanilor", vol. II, p. 369). par, ce ne facem cu Jndreptarul Geografic" al lui Ptolomeu ,,Ge-ografia", partea a Ill-a, harta a IX-a a Europe!, unde aflam Tamasidava la 54°26': 47°3T cu specificatia ca se afla aproape de Siret (^Hierasus") si pe care prof. univ. dr. ' arin Popescu-Spineni o identifica cu Racata'ul (,Dacia in lit. greaca $i latina a epocii romane", ed. 1978, p. 43. Izv.geogr.) Dar, de fapt, luand drept reper Napoca, ce se afIS la 10 minute sexagesimale, Tamasidava este la Bacau. Aici se afla si Tamas, loca-litate ce tine de com. Chiedris (Bacau). —ucrurile se complica pentru ca avem alt'Tama§, la 12 km. de Bu.cures.ti, unde numai de unguri nu putem vorbi ! Dar dava = barbat, precum w.da/a^vaduva, fara bar-bat, ca 5! vi.tel, vi.afa, vi.for, iar elinul phalos in perioada cultului falic si itifalic, ca s'i falnic, falos etc. Academia cinste§te... du$manii Romaniei I? Vi.teii noflrl cu pompa academica se dovedesc ignorant!. Si, ca sa incheiem cu Eminescu: ,,Cand s-au auzit pe aid cuvinte slave, limba romaneascS era formats de secole". Daca, la Cluj, Petrovici se chinuia sa slavizeze limba, la Bucu-re§ti, lorgu lordan a bulgarizat-o, el fiind de aceeasj obarsie*. Expli-catia savanta a lui lorgu lordan a etnonimului roman este urmatoarea: roman in sensul eel mai ales social (firan, sof $/ vechi iobag). Uneori N. edit.; Al. Rosetti si —azar $amoanu, de origine iudaica. Ca §i Al. Graur, au Tncercat sa mvete poporul roman... cum sa vorbeascS romaneste! N. edit.: in fapt, de engine iudaica.

62

ne putem gandi si la semnificat,ia ironica de ^igarf printr-o falsa deri-vare de la rom (p.397). Dar nu numai atat, ..savantul" se chinuia sa rupa Ardealul de Romania, cand scria: ,,ln Ardeal, exemple de nume cu termina(ia «escu» n-am fntalnit §i cred ca nici nu exists. De attfel, romani ardeleni de ba$tina lonescu, Popescu, etc pot pSrea aproape absurde" (p. 17). Sa zicem ca nu stie istone, fund filolog, altfel vedea listele Imperiului Austro-Ungar, cu pierderile de ardeleni numHi Popescu, lonescu, Alexandrescu, Andreescu, etc. Dar, ca filolog, ne asteptam sa §tie ceva mai multa literatura si lingvis-tica. Eroare. Si aici este absent Academicianul de carton**, pentru care dam cateva mostre de nepricepere. Scrie: DI A - hipocoristic al lui Dimitrie, conform bulgarului DI A, femeialuiD/ O(p.172). Gninion, pentru ca Dima n-a avut rabdare s5 a$tep_te pe urmasii lui Asparuh, Krum, Teryel etc., pentru ca numele a aparut in Iliada, ceva mai de multispr, §i era un trac frigian, astfel: »Unchi al lui Hector $i fratele mamei lui Hector, anume Asiu, feciorul lui DI AS, un locuitor de pe malul raului celui frigian, Sangariu "(Iliada XVI, vers 688-690). ASIA ‡ bulgar Asia, (p.39). lar zbfrci, ca nu ne lasa Homer: ,,Gemu darsi-n coapse izbindu-se de ASIU, hirtacianul huli ca un om care-?/ iese din fire: prea te-ai facut tu, Zeus, acum iubitor de minciuna". Oare Homer nu trebuie citit decat de elevii cursului elementar?... Blonzii daci - plavi, flahi, vlahi Chiar numele de Valah are mai multe emlicatii, care mai de care .savante". §aineanu: »Nume ce germanii §/ slavii 'l-au dat romanilor2, Plural: numele romanilor siavizati in oravia §i Croatia - cu valah desemnau popoarele tnvednate neg'ermane (celti §i romani). De la dan$ii trecu la slavi Valahu, Vlahu, om de origine fomana. Italia sau Valahia, unde rus. Volohu, grec modem Wanes, ungar Olah, turc Iflak. Valahia f. nume etnic slavo-german, dat unteniei, trecut §i la alte popoare §i admis odinioarS in limba noastrS oficialS". Dic(ionarul explicativ il da drept provenit din slavul Vlahu. Referitor la cei din oravia, Tntr-un studiu Stefan ate§, definit drept eel mai important studiu, ca si in cartea lui Karel Radlec ,Vlasi ve Slezku a na orava", Praga, 1916, p.530. Vlahii erau foarte numerosi aici, astfel ca Biblia de la ulmutz, in 1418, consemneaza Epistola lyi Pavel catre Galateni sub titlul ,,Epistola Vlahum" si nu Galatum. In Ardeal sunt

consemnate Terra Blacjiorum (1222), Tara Hat,egului (1247), Tara Uaramuresului (1300). In oldova, Tara Brodnicilor, iar fn Diploma Cavalerilor loani(i cnezatele si voievodatele romanesti. Dictionarul DE: ,,denumir£ sub care sunt cunoscuti romanii in Evul ediu ", repetata Tn DER. In Dictionarul limbii romarie moderne: ,,Nume dat pana la jumatatea sec.XIX poporujui roman de alte popoare". In afara confuztei, mai allam §i neadevaruri, denotand ce arata in-cultura. Daci si romani ne numim de mii de ani. Poetul Publius Naso noteaza ca romanii Ti numeau pe daci - ,,plavi" - pentru culoarea blonda a paruluj lor (flavus-a-um = balan); prin palatalizare a devenit ** N. edit.: Intr-adevar, pe toate cartoanele scrie: Jnstilulul de —ingvistica lorgu lordan al Academiei Romane"!... 63

Ffahus, Vlahus. In sec.V, deci cu mult inainte de venirea slavilor, intal-nim toponimul V—AHERNE (474) ceea ce ar insemna Vlahesti; in 578, numele regelui Vlah arata continuitatea acestui etnonim, pe o arie geo-grafica impresionanta. Varianta cu V betacizat apare de timpuriu: Ba!ak(sec. IX), Blakumen (sec. XI), Blakima Balakaia (1120), Bolohov (1150), Blakorum (1224), Bolohovskaia zemlja (1421). Pe tentoriul nos-tru de azi Vlaja (Cluj), Vlahii (Constanta) Vlasca Jllfoy) Vlasceni (Dam-bovita), Vlascut (Arges), Vlahija (Harghita)... etc. Dar iata ,,in afara : Jugoslavia: vlahoberg (fn Istria), Vlahi (mai multe sate) Vlaov, Vlasici, ylasca (toate in regiunea istro-roman^), alaturi de satele Rumeni, Rimania, Kapela, Vlasca, Vlascovo, Vlaska ala, Vlaska katun, Vlahovi, Vlasi, Valachycsa, Vlaska-Voda etc. In cronicarii bizantini apar localitafile : Batrana, —up, Draculici, Katunari, Kornusa, Stupari, Cuma, Porcina, ut, Ursulec, etc. Grecia: Vlachokerasia (in Arcadia), Vlahoiasi, Vlacho-Clisura, Vlaho-livadi, Vlachqs, Virtopi, Curtesi, Nicolita, Furca, Breaza, Armata, Baiasa, Fiorina, Fetita, Castani, Osani etc... Albania: Vlah'intta, Vlahina, Vlahovo, Vlahani, Vlaho-Psilotara, Vlah Gorangi, alSturi de sate precum: —arga, la Virtopi, Colonia Armei, Fieri, Poiam, Ardeni, unde locuiesc §i azi romani; Bulgaria: Vlah- ahala, Vlasbordo, Vlahi-Bunar, Vlasko selo, Vlasi, alaturi de toponimele: Haiduci, Funda, Colibi, Katunica, psa, Troian, agura, Cercelat, Cufurica, Banisor, Pasarel, Vacare\, Bucium, Peris, Satra, Catun, Roman etc. Cehoslovacia: Bella Valaska, Vlascova, Vlanovita, Hora Valasica, Valaska, dar si altele, precum: Staul, —ak, Peste', Barbat, Cerbul, Brusturi, Sekatura, Soimuf, Strunga, Bradul, etc. Polonia: Bolechow, Woloszyn, Wolosianka, Woloszata, ca si agura, Rorunda, Baltagul, Capul. Cerbul, —eurda, Niagra, Troian. Ungaria: Olahpatan, sau Wlachov, Vlehovce, etc. Iata un teritoriu vast, care cuprinde statul Burebistian fi arata prin toponime cine erau acolo primii locurtori, si mai dies ce limba vorbeau mai inainte de venirea hoardelor migratoare aduse din Asia de bizantini si de catolici, mai tarziu Interesant este ca ai nostri nexperti", desi se plimbS peste tot, nu observa ceea ce nu cere 9 stricta" specializare in lingvistica, stiindu-se ca un toponim nu poate fi modi-ficat dupa bunul plac. Un exemplu simplu ar fi Brasov. o yreme a fost denumit ora$ul Stalin, dar aromas tot Brasovpentrufocalnici... Nu mai amintim toate elucubratiile panslaviste si ne oprim aici... Subminarea statului roman -prin... dicfionarele Academiei! Subminarea si distrugerea unei culturi nationale se face din

interior, prin ocuparea punctelor de comanda de indivizi certati cu morala §tiintifica, care denigreaza cu obstinatie adevaratele valori. Acest aspect se va putea urmari in cele ce urmeaza ,,sine ira et studio". Cocotarea unor false valori se face Tn timp. deliberat, me-todic. subminand marile noastre personalitati, puse la index din varii motive, precum Cantemir, Eminescu, Ha$deu, Nicolae Densu-sianu, care nu mai sunt demult studiat^ci comemora(i... Avertismentul dat de Eminescu in'Scrisorile sale celebre, si, explicit, in a doua (,,De ce pana mea rdmane in cemeala, ma fntreb/7"), este eloc64

vent pentru cercetatorul de bunS credinta' si analiza sa este perfecta. Cel mai malt for, Academia, a promovat iira §i dispretul fata de propriul popor, de adevaratele safe valori. Falsele dictipriare neconcordante sporesc confuzia termenilor fundamental! si babilonia sporeste In propor-tie geometrica. Ultima batjocura - culmea, reeditata recent! - este Dic-tionarul explicativ al limbii noastre, ce incheie batjocura lui Cihak, combatut la vremea sa de Hasdeu dar neluat Tn seama de nimeni... Ce afla de acolo elevii si studentii? Ca limba romaneasca este o lada de gunoi in care migratorii ne-aii lasat cuvintele de baza, ca 2/3 din fon-dul principal de cuvinte sunt slave, ca jumatate din ele au origine necunoscuta, deci nu sunt creatia noastra... ca nici un cuvant de al nostril n-a patruns In limbile celor din jur... Un asemenea subiect merits un studiu aparte. Brambureala dic-tionarelor editate la noi constituie puncte de sprijin aje propa-gandei antiromanefti, urmarind subminarea statului national, leri §i azi. Daca in §3ineanu* mai auzim de cuvinte straromarie, ele dis-par cu totul Tn DEX-ul lui Coteanu. Am aflat de undeva despre AETICUS HISTRICUS, dezvaluit de istoricul V.Nestor ? Nu. Teoria vidului dacic §i falsul prin omisiune FalaUl prin omisiune functioneaza perfect, ieri si azi. Ca DACIA a fost locuita de la aparitia omiilui p dovedesc izvoarele arheologice ce exista cu prisosinta, numai ca nepriceperea amanuntului ca tracti erau denumirea mitica a dacilor a presarat incertitudini pe care le tot vantura denigratorii de neam si limba cu obraznicia lor caracteristica... Teoria vidului dacic sterge, de pilda, pe autorul unei cosmografii din secolul V, iar furia anticrestina ateista sterge din istorie ierarhii yietii bisericesti, cand arhiepioscopia Tqmisului, vechea noastra capitala, avea un dialog permanent cu marii teologi, precum Vasile eel are, loan Chrysqstom, Auxentiu de Durostprum, Satiros din Callatis {sec.Ill a.H), Hercleides —ambos, tot din Callatis, caruia i se atribuie o carte despre Viata lui Arhimede, ori Istrqs, autorul unei carti despre tragedie etc. Nu este un secret pentru nimeni ca de stiinte se ocupau prelatii, care-si schimbau numele reale prin simboluri jtiute numai de ei, de casta 10. Acest Aeticus Histricus a cutreierat intreaga lume, Europa, Asia, Africa. Peste 5 ani traieste la Atena, apoi Tn Spania fiind negutator de pietre scumpe si aur, filosof, etnograf, geograr, explprator, medjc. El va trace prin Armenia, la portile Caspice, Alania pana la area In-ghetata.Nu va ocoli esopotamia, Izvoarele Gangelui din Himalaya, cu 6 nava de constructie proprie, pana in Ceylon. Exploreaza Babilonia, Arabia, Egipt, —ibia. Textul .Cosmografiei" nu s-a p§strat dec&t Intr-o forma destul de abreviala, dar informatiile sunt de mare pret pentru cercetatorii de mai tarziu. S-au facut du'p§ ea numeroase copil care au circulat, Una a ajuns si la Isrdor de Sevijla, care, pe baza ei, face lucrarea enciclopedica sub numele ,Etimologii". Alt exemplar este * N. edit.: —azar §aineanu (1859-1934), lingvist §i folclorisl, evreu din Ploiegti, militant pentcu iudaism. De^i, pana In 1901, cand a emigrat in Franta, nu a putut obtine cetatenia romana, a

debutat cu articolul ,,Elernentele turce^ti in limba romana" (18E15) §i a incheiat (In Romania) cu lucrarea Jnfluenla orientala asupra limbii si culturii romane" (1900). S-a casatorit cu fiica lui Ralian Samilca, editoRil sau. DupSemigrare.ii vainvata§i pe francezi cum sa vorbeasca... 65

folosit de presbiterul Ironim prin secolul VIII, care ha$ureaza pasajele neconforme cu dogma Evului ediu apusean. Copierea celor o suta de pagini se face la scoala de manuscrise de langa catedrala din Freising-Bavaria, In timpul arhipastoririi lui Arbea (764-784), q copie pastrandu-se la biblioteca public^ din —eipzig. Importanta cartii lui Aeticus Histricus este subliniata si In secolul [X. de catre Hrabanus aurus benedictinul, care li arata §i ba$tina, Histria. Pana m sec.XVI erau 40 de varfante ale copiei initials a cartii intitu/ate ^Cosmografia". Totodata, cuprinde un alfabet sui-generis 'cu 22 de litere. Ce este interesant? Ca reface sigla noastra, ce va fi evidenta la Cham-pollion, sj de mare sprijin scrierii hieratice, etapa cruciala Tn cunoaste-rea adevarului nostru trecut. Bulgarii §i ungurii se cred... olteni ! E timpul sa intrSm Tn fondul problemei, dezv^luind ignoranta celor care ,ne fac legi 5; ne pun biruri, ne vorbesc filozofie", cum scria cu dezgust marele nostru Eminescu. latS un cuvant simplu; BANAT (Ban+at), precum 5! Cnezat, Tar+at, Voievod+at etc. din substantiv + sufixul at. —a fel Duc+at, arquis+at etc. Ei bine, cuv^ntul BAN, desi evident Bania e Tn pltenia, e considerat de Emese Kis ca fiind ....de origine maghiarS indiscutabil8"(\SQ , 100). Cunoastem toate tertipurile maghiare, dar sit vedem replica oficiala prin dicfionarele noastre, care ar trebui sa fie Clare: ‡ Dictionarul limbii romane contentemporane (D—RC): nTitlu de dregatorie: aj purtat de dregStorut delegat de regele Unganei, cu administrarea unor provincii: Croafia, Dajmatia, Severinul pe care $i-l adaugau la tituiatura ?i Domnii TSrit Rpmane§ti, dupa ce au luat in stapanire, in sec.XVI, Cetatea Severinului; b)($i forma de mare ban) titlu purtat de dregatorul delegat de domnul Tarii Romane§ti cu carmuirea Otteniei; mat tSrziu) titlu purtat deprimu) bpier in rang (numit ban at Craiovei), care /$/ avea repedinfa la Bucuresti §i se bucura de o autoritate notninaia asupra Olteniei; c) mlu purtat de dregatorii delegati cu administrarea unorjudete, ca de exemplu, ehedinti, Tismana etc. {D—R—C, I, p,193). ‡Dictionarul limbii romSne modeme: ,,(inv.) Titlu de dregator: a) (§i in forma de mare-ban) titlu purtat de dregatorul delegat de domnul larii Roma-ne$ti cu carmuirea Olteniei; (mat tarziu) titlu purtat de primul boier in rang in Tara Romaneasca (numit ban at Craiovei); b) titlu purtat de dregatorii delegati cu administrarea unorjudete oftene; c) titlu purtat de dregatorul delegat de regele Ungariei cu administrarea unor provincii "(D—R ,66). ‡Dictionarul encicfopedic roman: ,,Dregator maghiar insarcinat, din secolul Xll, cu conducerea unei regiuni de granfya". Dupa inlrarea Severinului in componenta Tarii Romanepti, dregatorul

acestei cetafy a luat titlul de ban. Acesta 'apare pentru pnma oara in sfatul domnesc in timpul lui ircea eel Batran (1386-1418). El a devenit un fel de guvematqr al Olteniei. Incepand din 1761, banul a fost refinut la Bucure$ti ca sfetnic al domnulu1 $i inkxuit la Craiova cu un caimacan. In oldova, dregatoria este consemnata documentar din secolul al XVIII-lea" (DER, 1,288). ‡ Dictionarul explicatiy al limbii romane: j) Guvernator al unei re giuni degranita din Ungaria feudalS 2) Titlu §i funcfie de mare dregator in Tara Romaneasca dupa sec.XV; ($i fn forma de mare ban) titlu purtat'de boierul ce guvema Banatul Severinului, apoi Oltenia, Cel mai malt rang boieresc; persoana care detinea acest rang" (DEX,72). 66

‡ icul dictionar encyclopedic: .,1) Din sec. X, la slavii din sud, titlu purtat de unit demnitari cu atributii politice, administrative, judiciare §i mili-tare; 2) Din sec. XIII-XVI in Un'garia, dregator regal, conducatorul unei regium de gran/fa"; 3) In Evul ediu fa Tara Romaneasca: reprezentantul Domnului in Oltenia, din sec. al Xltl-tea pana la 1831 (§i in forma de mare-ban) a fost primut demnitar dupS damn in ierarhia dregatorilor. Vreme indelungata, Bania a fost apanajul familiei Craiove^tilor. Din sec.XVII, in oldova dregStor domnesc; persoana care avea titlu de ban" ( DE.96). Sjji vedem cum stau lucrurile la unguri despre BAN: Tn .. agyar ertelmezb kezisetar": »Guvemator insarcinat cu conducerea unor regiuni din sudul Ungariei, intre sec. XII-XVI. Dupa 1867, tittul se. acorda si sefilor guvemelor autonome croato-stovene-dalmate'. In ^ magyar torteneti etimologiai szofara": 1) 1116 - Functionar superior regal al Croatiei, Slavoniei §i Dalmaliei; 2) 1233 Guvernator al limeselor sudice; 3)' 1535 - Comandantii uhor celati de frontiera; 4} 1644 - D9mn ( nytesz, I, 236). Punand cap la cap textele, observam inadvertente. intre care: —a slavii de sud titlul BAN e cunoscut din sec. X, dar la noi se spune ca este numai un titlu purtat de dregatorii maghiari din sec.XII... Apoi, diclionarele maghiare spun ca titlul era pentnj regiunile sudului, iar ale nbastre nu precizeaza nimic. Apoi, cand apare titlul? Inainte sau dupa ce e luata cetatea Severinuluiy Cercetarea de fond arata ca este mult anterioara venirii slavilor In Balcani. Cuvantul este neclar lingvistilor ce ne pricopsesc cu inadvente flagrante Tn §tiinta. Unii ti dau origine slava, altii maghiara, iar'ungurii il aduc din sarhocroata, De unde? De la AVARI... Statul lui Burebista avea... multi ban! Harababura este perfects! Saltimbancii nostri fac... stiinta. ?i, iata ca acest termen este raspandit Tn toata tara, dovada vechimea sa: Ban, Bani§or'm SSIaj, B$ne§ti lArad, Dambovita, llfov, Prahova, Valcea, Suceava, Vaslui), Baneasa (Constanta. Galati, Neamt, Teleorman, Bucuresti), Bania Tn Caras-Severin, Bantya Tn Hunedoara', Banu in lasi. Apoi, nume topice cu tema BAN avem Bane$ti fTn oldova, raionul Telene§ti), Septebani (raionul Rajcani), Doibani (in raionul Dubasari), toate Tn Transnistria. Deci, toata Dacia tl are. Dar si este atestat de la 1213 Salaj, cf. Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania (de Coriolan Suciu), desi e mult mai veche localitatea... —a Dictionarul onomastic roman, al lui N.A.Cpnstantinescu, apare Tn 1205. Cele de mai sus atesta sudul Ungariei? In sudul Ungariei este Salajul?

Ce are el comun cu slavii sudici? Poate numai Banisor, de langa Sofia, comun cu eel din judetul Salaj. Iar realitatea este altaBanisor (BAN-Hsor) Tntr-o regiune unde mai aflam nume de locuri romane§ti, precum: Barbatita, Gurguliat, Kornul, Pasarel, Purcenica, Vacarel, Vlasi, Cornita, Vlasca, Ursulita, Cerbul, arul, urga§, Singurel, Bucina, Haiduci, Kolibi, Kufurita, Bucium, Satra etc... Nici bulgarii nu se lasa mai prejos Tn falsuri lingvistice. Iata ce scrie Ivan Petkanov (—'element roumain dans les "langues Balca-niques): ,,Banisor - nom de lieu, par exemple un quartier dans I'aire septentrionale de Sofia porte ce nom" (DRO ,3,p.l36). Numai ca el da §\ cum s-a format acest cuvant, pornind de la o tema fals§. El zice: 67

Jatin Balnea, bulgar banja+sufix romanesc. De ce e fals? Nu-i spun nimic cuvintele.din jur, care sunt romanestj? Cum un feminin are denvat masculin??? In ce limba? Normal arfi tost banjisoara-banisoara. Fone-tica este siluita de acesti falsificatori si nu rhai intramtn amanunte, nu folqsesc nimanui. Fals ordinar! Un Banisor apare si in Jugoslavia, Tn regiunea Kraziste-Vlasina (cf. Rosetti, IR—,432). Acolo are Tn jur: Crucita, Negrisor, agura, Kormatura, Kornisor, Kqmet, Taor, Rotunda, Durmitor, Cipitor, Visitor, Romania, Vlasi si afte zeci de nume ce sunt romlinesti, deci apartin limbii adamice. In Cehoslovacia: Banauti Tn fostul cqmitat Zeplin, Banova Tn Trencin, Banreve Tn fostul comjtat Corner. Si, tot Tn context toponimic romanesc, precum: Albul, Arsita, Bradul, Brustura, Balta, Cerbana, Gaura, Corbul etc... ' Dream m Polonia, cu: Bannica, atestat Tn 1549, ca si eel din Hune-doara, Banicka, ca si Banica din 1563, unde Stefan etes am infeste 112 sate romanesti, Tn regiunea Sambor 97, Tn Przemyeal 72, Tn Belz 25, Tn Halici 17 si alte 6 Tn regiunile Sandecz si —ubaczeo. Nu mai vor-bim de cele nord-carpatice. Dup§ N.DrSganu, atestarile Tncep din 1210, aghiarizarea §i bulgarizarea vlahilor Sa vedem sudul Ungariei. Numele sunt maghiarizate literal, dar sunt cele romane§ti, ca si eel de la frontiera austro-iugoslavS. Cu slavii lucrurile sunt clare dupa 888, cand se introduce Tn biserici ritul slavon. Pana atunci era latina de baza. Inlocuirea latinei cu slavona o aflam din marturiile lui Paisie, la anul 1150, Tn Carst-venik de la Buda, unde citim: fParintele Teofilact a invitat pe fmpSratuI Asan ca sS treaca fn Valahia, sS o cucereascS si sS o cureje de eresuf rornan, care atunci stapanea in ea. Asan s-a dus si a supus ambele Vlahii sub stapanirea sa si a sHit pe vlahi, care panS atunci citeau in limba latina, sa lase marturisirea romanS §i sS nu mai citeascS fn limba latina, ci in limba bulgarS si s-a poruncrt ca aceluia care va citi in latina sa i se taie limba §i de atunci vlahii au fnceput a citi bulgare§te..." (RTO.593). Dupa loan Bogdan, documentele unguresti nu vorbesc de voievozii romani decat de la jumatatea secolului al Xlll-lea Tncoace (p.106)... Voievodatul s-a Tmprumutat Tntr-o epoca cu mult mai veche si aceasta trebuie sa o punem fnainte de venrrea ungurilor, Tntre sec VI-IX (ibid.176). Dar, cum slavii nu au state pana fn sec.VII, Samo (623-678), Uniunea celor 7 triburi (sec.VII), Slovenia (Tn 630), acedonia (Tn 658), este clar ca nu poate fi vorba de un Tmprumut de la slayi. ai mult, conducatorii bulganlor se numeau hani, nicidecum bani, voievozi, ori la noi hanatul nu este cunoscut. Cea mai tarzie mentiune a banului este din 1478, cand Rayn \yayvoda Tn Caransebes era si viceban al Severinului (Bogdan, p. 172). Ban - un print din sudul Frantei... Vom mai derula cateva date certe. Astfel Tn anul 1335, ‡curteanul Dionisie este ,,maqister si banus de Zeurino" (p.t69); Tn 1241, Tn cronica persanului FadJ Allah Ra§id-od-Din sunt amjntite luptele lui Ordu (con-ducatorul hoardei din timpuF invaziei tatare), care,

tfecand prin tara llaut (Oltului) a Tnt^lnit pe Bezeren-ban §4 l-a batut. In 1240, Tntalnim pe —uca bano de Scevrin, Tn 1233 aveam j)rincoipe militiae paganorum 68

nomice OsoA", Tn Banatul timisan (RTO.261). ai sunt atestati bariul Simion din Bistri^a-NSsSud, caruia Andrei aljll-lea, rege ungar, Ti con-fisca mosia de la Saploc (Onomastica,111). In onografia, almanah al Cfisanei, Aurel Tripon arata ca, Tntre 1201-1205 si anterior, aici g§sim pristalzi si bani romanesti, yoivozi ca Pavel voievod, pe voda conte Sobqzton, satul cneazului (Villa KenezH, AC, 17). Inca Tn anul 1261, Voievodatul Transilvaniei avea Tn frunte pe banul IRNERIUS (DIRI, I, 112 etc.). In sec.XIII, banatele devin voieyodate. —imba are §i femininul de Bana, care e toppnim si Tn Ungaria si Tn sud, la arpmani. Or, aromanii nu au suferit nici o influents maghiara, iar slavii imigreaza Tn sec.VI-VII Tn Peninsula BalcanicS. CuvSntut are o arie larga, In provensala, Tn sudul Franfei, cu sensuri de: proclamation, tyrannie, convocation, amende,jpeine etc, ce Tn maghiar§ sau sarbo-croata', nici nu exists. In franceza are fi sensul de prinf, apoi banal, al banului, caracter monosilabic al limbii noastre. Dar erorile lingvistice au un \ar\\ mare. §i, ce aveau avarii cu apusul Europei? Sarbii vin in Balcani fn sec. IX, din mun^ii Kos §i Durmitor, iar centrul teritpriului sSrbesc se afla pe valea Ibarului si a —imului. pe cursul oravei apusene, un adapost natural, dupa care se extind. Tn 1403, primesc de la unguri capitala lor, Ora§ul Alb, cand recunosc suzeranitatea maghiarS, sub §tefan —azarevici. Sigur este vorba de BE—GRAD. Cat de Bajan de la Ban, avar, nici nu poate fi vorba, pentru ca avarii erau condu§i de kagani, nu de bani... Or, latinrtatea noastra cu reverbe-rafii clare Tn apus este evidertta tuturor. Oar AI.Graur TI crede ca venind din germanul Bana - interdictie, dar aribanul dumisale are alte sensuri (proscriere, anatema, interdictie, vraja, farrnec etc.) Tn engleza Tnseamna izgonire, anun^area publica a unei cSsatprii etc. Nicaieri print. §i Tn per-sand banul are sensul de pazitor, semantism apropiat de neolatine. De altfel, efigia banului era imprimata pe monede, circuland fn Banatul respectiv, la fel cum ducatul, sau marca Tn marcile germane, francul Tn Fran^i etc. Tntr-un text din Nicolae Olahus se menflona: , aijos de podul lui Troian se afta cetatea Severinului, impreunS cu alte trei care depind de ea: Or§ova, Peth, ihald. Carmuitorul lor se numea Ban (Banusf, amintjnd maiJos §i termenul Bantum, Banat deci (Olahus, 128). iron Costin mentioneaza: ^..mai sus de untenia, Tara ehedinfului". §i mai departe: aBanul ehedinfului are steag §i muzicd ostaseasca si o pecetie deosebftS in dependence de domnii munteni" (Costin.l .23Q--231). Prezenta lor este in nord si sudul Dunarii. lat§-le: Timisean, Severin,, Olteniei, ehedin^ilor, Craiovei, sSrbese devenit Voivodina, Banatul'Bosniei, Rama (Hertegovina), Banatul Knrn, de Ozora, de So, de Kucevo, de acva etc. Ungurii vin fn Banat Tntre 1002-1003, cfnd era conducator Gyla (Gelu). Numele ungar al Banatului azi e Bansag, Tnsemnad ,,Do/er/e", deci nu de Banat. Tn cronicile medievale forma era Banatus, nu Bansag. Sarbii vin fn Banat fn sec. XV. Numele sarbesc e Banat, nu Bansag, pentru ei Cehii §i slovacii vin, ca §i bulgarii, fn sec. XVIII. Dupa Pasarovits vin svabii. Tofi

noii-veniti numesc Banat, nu Bantus, demonstrand vitalitatea §i vechimea termenului ro-manesc. ai curios e ca forma ungureasca Bantusi, e atestata abia Tn 1765. Pentru cine stie maghiara e clar ca putea fi Bansagi, dar nicio-datd Bantusi. Si fn aceste teritorii, elementul romanesc s-a bucurat de Jus valahicum" (Tn turca .cema'at-rEflakan"). , . 69

Cronicile vechi consemneaza pe romanul lacob Garliste, Tn 1487, ca vine Ban al Bosniei, ceilalti cnezi... mcepand cu sec.XIII. Oar si atunci mai erau consemnati, Tn hrisoavele vremii, banii: lula, —uca (1233), Stefan (1243), Oslu (1254), Ponith (1266), loa n (1238), Teodor, ihail. Titlul de ban al Slavoniei dispare din acte Tn 1224, al Bosniei Tn 1251, al Dalmafiei Tn 1254. Din Transilvania Imerius, la 1261. ...§i fn Franfa exista termenul Banat, pastrat pana azi Tn De-partamentul Ariege, arondismentul Foix, cantonuf Tarascon-sur-Ariege. Deci, nici o Jegaturd cu limba slavS sau maghiara, pentru ca mai apar Ban-de-sept, Tn departamentul Vosgilor, Ca si Ban-sur- entre. Alt termen derivat e Tn francezS Banlieu (espace d'une tieu autour d'une ville ou s'exercait le droit de ban), care aminte§te de Banlocul timigan. In Grande Encyclopedic, termenul Banlieue pare descris astfel: ,,Des le XI siecle en rencontre dans les actes des mentions de ces territoires avoismantles villes". Toate povestile porrresc de la analize fabricate de autorii de ,sfS-raiace" precum Graur, care crede ca nu e romSnesc, ca trebuia Ban latin sa dea Ban. Bucuros de isprava, crede ca a lichidat cuvantul din limbS. Cat de savant e Tn lingvisticS, se vede clar fara ochelari de cal K.. lorgu lordan: ,,Romanii sunt... bulgari! " Daca Tn scrierile lui Graur mai aflam si lucruri bune, adevarate, insul dovedind Tn general instructie solida, copie a celei franceze, la lorgu lordan ignoranfa Tsi da mana cu mitocania zarzavagiului bulgar. El, poate nici nu stie ca bulgarii (b-DAIN A E AO EANTIAEI yti A I^EPAIHATA. IHATEA Este scrierea sfanta, hieratica. Sa o citim fonetic, in limba adamica, limba noastra, limba sfanta romaneasca, limba unica a Omenirii: o t a 1 a mb d a e 98726:4315-5-10 fa P s i 1 o n £ n t a 6235-10-74189-1 ,,Noroc! scri limba i u 1 u Ps i 1 o n Pi s t e a g d a c 0 odata spusa geta. a 1 f a mi i i b t 97104-8-2856-11Imnul Troli apare, a P a t r u i n Ve spus e un pilon, r s P u s a e P s i 13 aflasi enigma si prin 1n ot na rmio au 11 £~ at i1 492-7-783UO-7-6 a mb d a t a u a 1 5 epos, Slon pilon f/, 9410-6-5678-2-3: Slon ai aflat. 21-1—I BA v'o da tata 13456-1-109872 AHVE, fatal F. A. 7-3-968345-1-12isit enigma ca popa 1-10 ONO ACRIT, 625-13-897-9-103 Ilionul Om pusa 4 lupta DAC. Fiu, fatal 4-13-8:91235-9-6 in cult cap avu 7-1-10 ADA A—B; spun 234-13-101-9-576 actele din O antic sen's ii pe la noi 89-7 intaiu alfabet DAC 62897:13-4-105-2 la Slon, sta in pilonul -4 pus, ti DAC. Spita 1059:3647:812 get-familie IO. Unu 31-2-2:9:51068-1 e rapit, apare spus: /$ 9-74 loara filonul Elin 1234-1-59-4-7108 Tata A'DA a 6-17 fabulat." 5681103429-12-7 129 5467910-8-83-5-2 Ro o m i c r o n — 1 a mb d a i o t a s 67:105439-3-821i g ma t a u e P s 9i 1 o n Pa t r u i n Ve r s P u s a e 178:561029-5-34Ps i 1 o n a I f a 1s i g ma n i i e P s i 1o nr oe Ps 3458-4-679-10-12 i 1on ni i e Ps i 1ona1f a t ‡ 10-11u i o t a 1 a mb d 8745:236-5-1910 at aut he t a a 1f a n i i e t a s 1-1-7236109-1-84 i g ma c a P P a o 5-7-' mi c r o n i o t a uPs i 1o n c u 1 34-1-29156-7-108 c a t P u s a Da 1 7 f a i n t a ±u1T auc u 1c a t PU 65-2 s a 1 a mb d a P u 12-1-43710-4-98 n c t I n E a De 1 t a o mi c r o n m 6-5-5478109-1-31 i i ePsi 1pna 2 1 f a n i i t a Vi

37102:8.91-2-45-16 456-11-2910-3-38-5 -17 891023:546-2-17-88910-2-31246-3-75 10-2-3456271-4-891689-5-10:53274-8-1 8617-5-5342-2-109115649-5-810723 56-11-71041-6-8923 -25412:7:12381096 -2

Noroc ! scri —-I BA odatS s-pus3 GETA Im-nul TROII ap-are spus e un pilon, afla?-i Enigma §i p-rin Epos S—O N e pilon = i S-—ON ai aflat. —I BA v-b da T-ata AHVE Tat-al F. A i§it en--igma ca Popa ONO ACRIT I-—IONU— Om pu-s'a. lupta DAC. .Fiu, tatal in CU—T cap avu ADA alb spu-n Actele din O :antic scr-is £i pela no-i intaiu A—F-ABET DAC la S-lon stS in Pi-lonul pus ii DAC. Spi^a GE-T: familia IO. UNU e rapit a-861 pare spus i? loarS FI—ON-U— Elin Tata ADA a fabulat.

Getii ne semnaleaza... furtul Bibliei II NOROCISAES 93210:54768-6-1 EROS Cosia n. I T T P U E N P G S 7-8-314:962-1-1085 n. Tip Get spuSS—PSNEPIA 1-3-41095:83726 s PAIS plesnOTF—I BATI 10-16-912-5-45678-6-3 i tot —imba FTATAAHVEFE 9-12-1234-2-5678-2-10:F. Tata AHVE e SA10AOPAIC 1276105-5-34-1-98-1-Sapoca IO ia —PVSATAFIU 516:8910-2-2347-4- alt Fiu,-pusa NFVVVAADA 68910-15-25-3-341:7 Adam fu Unu ANNNATRIIPI 5143-4-78-1-96102-2-tman £i prin —A—FABETTO 2345678-5-1019: Alfabet O—T APIOPI—ONU 1243-2-5678910 apoi pilonu—'U —.I S — A A R E 1-2-3467:10:895-6-7 1 —I—A e ars UUS S RO—N—TA 617:29103:582445 -8- nul stag loaram D A A . - 13-4 D . aEros Cosia nn. Tip get Pais plesni tot. —imba FF. Tata Ahve (Sapoca) e IO la alt Flu; pusa Adam fu unu Atman. li prin Alfabet O— T apoi pilonul —I—A e ars, unul stas loaram - D ". Ill erosiptipi 6512107-5-3984 Pierit OPIS Ipaisimime 2365:9874-4-10:1 PAIS imi e 1aaasassalt 562101-11-9843:7 asatS —AEA spsmvvvnvam 8152-3-10976:34 upus anu munaoltpvlie 45:6217:10389 It Panu —qli aelunulsta 3-3-651:7243-4a Uns —eul s 1 a. 1921B8-2AT—AS. ,,Pierit Opis Pa/sr imi e lasata: —aea; supus anu mult, Panu —O—IA uns —eul AT—AS". IV I O P'l S P A T S I 23109:6745-2-18-7- Opis Pais £i ETA—AEA A ,12345-3-6:91087-2 etala e ama NU U—TPANU 9101:7832:143: NUN Panu AU A U N S V E. 524665-8—umetu. aOPIS PAIS ti etala, e mama NUN, Panu A U - —umetu ". V opisoaaatn 2189:357105-64 poet IOAN Asunpanuauma 6-16-9105487-1-312-2- u ANAVA pun. aPoet IOAN Asu ANAVA pun". VI P-O E T 0 A U U N 12347-5-9568 Poetu Noua 0 nou3 ~ invariant Cheia ecuatiei litera N, cu care am Tnceput decriptarea inscriptiei de pe inel. In exterior sunt gravate 6 litere: I H T E A. —e citim: lotaetalam 57-12-32469:8110 Ea toata —imBdatauepsi 15-11-43-1-61079 ba ta Fia? 1 o n a 1 f a 2761:48215-8-3: Deul Apoll-N. nEa toatS limba ta Fia§ - Deul Apoll - N". OTOATAIBB 9821:45376-5-10 BIO catat BFIASDEU—PN 310-17-56812-10-974-4 AN Delfi pus.

,,BIO 130

catat BAN Delfi pus".

blomanuns '156:7823:94-5- BAN unic mm. BANUNICA 1254:6783-4- Banu IOAN. BANVV Atlas - primul Ban al Craiovei ?! Acesta este textul incifrat pe celebrul inel. Pe eel de la Celei, cu vechime Tnca din epoca bronzului, e pomenit episcopul de AR-DEA—, ca §1 Banu BOB de la Celei. Se atesta astfel stravechimea institute! Bdniei la Romani, pana in Evul ediu, Banul Craiovei fiind Ipcjiitor de Domn §i a doua persoana Tn stat.* Dictionarele Tn uz Tl prezinta drept cuvant strain, persan, sSrb, maghiar, etc., iar lorgu lordan crede ca este venit din limba avarilor, trecut la sarbi si la noi. Balamuc total Ban.uieli, ban.alitati, care n-au nimic Tn comun cu stiinta limbii noastre iar respectivii par gaini oarbe cu ghiarele-n boabe. Tuturor: Ciocu'mic! Cum toti cercetatorii erau convinsi ca vor descifra limba tracilor este subTnt,eles ca se pune punct tuturor elucubratiilor hermeneute, care n-au facut nimic decat sa multiptice ignoranta si banuielile. Speram ca, daca se va constata vreo eroare, vor rupe tacerea si falsul prin omisiune permanentizat de lingvistica oficiala, iar daca nu, sa constate demn ca am pus punct unor denigrari asupra limbii noastre romanesti. Pe piatra si aur nu scrie oricine si pricum! Erau mesaje pentru viitprime... Desi textul este cristal, pentru cei care nu au dictionare, sau n-au avut posibilitatea de a se documenta Tn probleme de limba, vom da Tn continuare cateva repere pentru o mai exacta pricepere a textului. ‡ utatia consonatista da acelasi sens unor cuvinte aparent diferite. Astfel, BAN/ PAN/ HAN au acelasi Tnteles. Ceea ce atesta simplu Tn litera P surda sonorei B, iar H (eta) are acelasi Tnteles. In plus, de aici: BAN+at = Banat. Precum cnezat, regat, principal, voievodat, \aial, etc. Familia cuvantului BAN are 30 de alte cuvinte formate cu baza BAN, ceea ce nici o limba din cele ,,banuite" nu are, —imba romana - un... program computerizat ?! ‡Nproc, urare traditionala romaneasca. DEX Tl considers slav (nemotivat); e greu de Tnteles, cum vine de la nnaroku", cand de fapt invers= coron, dec! cre§tere Tn rang! Dar daca n-au Tnteles c3 Tn limba noastra... dop / pod plutesc pe apa, pe lichid, cum vor pricepe brichet - chibrit, care le-ar putea licari putina lumina Tn cap? Sau foc/gyuffo - maghiar, cand surda romaneasca, litera C are corespondent sonora G? Dar, cum nu vom speria lupul cu pielea oii, expertii nostri vor turna Tn continuare glosare care Tmpletesc ignoranta cu ura Tnradacinata de falsa etnogeneza Tn uz, cand ei nu vad nici Sfat/staf, vechiul Sfat al batranilor la noi? Sa le adaugam ca AN.ager e un "* N, edit.: Traditia vine... din yreme Atlantidei ! Platon arata.ca Atlas era fiul eel mare al lui Poseidon, deci... locptorul, iar N. Densusianu demonstra c§ Atlantida era... Oltenia (Atl-Alt=Olt). 131

cuvant compus, in care an=Om iar ager, ca si agil, spune acelas lucru - sprinten, iute d© minte. Etc. ‡Deci, limba vorbita a getilor este cea din text. Codul era numai pentru initiatii castei IO, Da, in relatiile obisnuite era limba comuna, po-pulara; limbajul profesional este cu totul altceva. Numai a|a vom pricepe caderea Troii - a codului primar get, din care ies toate celelalte. De la Cbzia, dupa isprava cu calul de lemn - metafora prin care se reda regula descifrarii - prirvEO—, zeul vanturilor (cu.vant) pricepem relafia directa cu mitologia biblica a Tumului Babel, pe care destui It mai eauta si azi... —a Slon s -au scos vocalele din cronici §i din Paliile romane§ti si a urmat ,,baba oarba" printre litere... Aici fost primul alfabet. ,,Tata AHVE" era get!! ‡AHVE-Yahweh, tetragrama sacra (YHWH), divinafie postelohista ebraica - chipurile - dar pe care nu-l pot explica, desi astfel au Tncercat sa fundamenteze monoteismul teologic rabinic (rabin - binar!). —ui oise i se atribuie introducerea cultului iahvist. Povestea cu Romulus §i Remus e reluatd cu fiica faraonului, robia egipteanS etc., cu templul ,,mobil sau fix" pana la eel din lerusalim cladit de Solomon, mii de ani de bezna, pana ce fenicienii ridicd acest templu, iar fenicienii erau preojii lui Salmocsis (amanunte in Gustave le Bon - ,,l_es premiere civilisations"). De altfel, ei fondeaza totul pe banuiala: ,,Eu mS numesc dupS faptele mele. Eu md numesc cand Shaddi, cand Shebaoth, cand Yahweh, cand E/oar»"(skema rabah, IIH ceea ce arat§ ca repeta politeismul, necum monoteismul, pentru c£ SAVA. ot, este nume rpmanesc, Saya. leri si azi. Restul? Cuvinte sucite. Cunoscutul lor Altruism" Ti determina sa ne scrie si noua Noul Testament, dupS ce au faptuit cea mai mare crima: Rastignirea. —egea lor e alta: ,,Ochi pentru ochi §i dinte pentru dinte". Ca raiul biblic este in pustiu, e alt§ poveste... Numai ca lapte §i miere Tnseamna oi §i albine... . ‡Onomacrit din text este personaj real, care a trait in sec. V T.e.n. si, la porunca tiranului Pisistrate, a adunat toate textele care circulau sub numele de Homer, pe cale orala, dand forma definitiva poemelor homerice. Ca s-a pastrat numai Tn limba elina, e opera scribilor poli-gloti de latemplele de cult din tara si din afara. Asa cum stabilirea tex-tului biblic a necesitat munca enorma, si Iliada si Odiseea au capatat sensuri, multiple sub pana marilor scriitori. Evreii Tncropesc numero§i profe^i ai Vechiului Testament dar, de fapt, micii profeti sunt crea-\\a lui EZDRA, cum pbservasera mai multi exegeti ai textului biblic. ‡Descendente direct^ din Adam a creatprului cultului este, dupa ac-tele din O , certa ca §i Tntaiul alfabet al lumii. Spita getilor era familia IO. Fara echivoc. Erau marii preoti, faraonii antichitatii. Daca luam Tn seama si precizarea lui Clement, ca Egipt Tnseamna —U E, pricepem sensul real al multor Tntamplari povestite Tn mitologia biblica si laica... ‡Ca au luat filonul elin, se preclzeaza Tn ultima fraza. 132

untele Sion - langa... Slon (Buzau) In derivat apare Eros, divinitate pastrata la grecii vechi, si care nu-i altul decat PAIS. In dialogurile Phaidros si Sympozion ale lui Platon, e un daimon-fiintei intermediary Tntre zeu si om. Anacreon Ti of era ca pasi-une arsicele; fnai e denumit Cupidon, Amor, Kama, etc dar, de fapt, este sarpele biblic care o ispite§te pe Eva. Alte masti, aceeasi gama... cum scrie Eminescu. Tot aid se precizeaza ca era la Sapoca, langa Slon, toponim existent §i azi. Aici era si untele Sion Biblic... Ill Opisul a pierit odata cu I I/ISIS si ne-a ramas —AEA, pe care 0 pastram in balada iorifa. anu a lasat —eul Atlas. Noul Adam era Tn alfabet AT AN, pastrat in filozofia Vedelor, care, de la Putna, tradusa tn codul Sanscrit, devine... zeitate indiana. Atman sau Brahmassufletul universal, sinele obiectiv, con?tiinta pura a celui care depaseste i,fpamea §i setea, suferinfa, tulburarea mintii, batrantfea §i mpartea" (Brihadarnyaka Upanisad, III, 5, 1). Definitia cuvSntului o da Tnteleptul YajinyavaJkya cStre sofia sa aitreyi astfel: Jntr-adevar, acest brahman nu piere, el e de o natura nepieritoare (... ) El e neinfeles, pentru ca nu se poate intelege, e de nesurpat pentru ca nu se poate surpa, nu se pripone§te pentru caede nepripon'rt, nueste legal, nu se ctatiha, nu fndurS raul"(\b\d. IV, 5, 15). El se retncarneaza, aceasta este ideea permanentei. IV . , Nominalizeaza perechea fundamentala mama NUN §i monosi-laba yedica AU .Nune pastrata de zisa mrtologie egipteana ca zeita a boltii ceresti. DupS Plutarh are 5 odrasle: Osiris, Horus, Seth, Isis si Nephthys. Erau socotite cele 5 zile care completeazS pe cele 360, durata anului. Era un simbol al uterului. Aum era sfanta monosilaba vedica (OU , O U, AU ). Homer-nascutm... 7 locuri ?! Inscriptia din 6 litere exterioara sintetizeaza totul si ne arata ca a fost inelul lui loan. Dar, mai pe larg se poate scrie 6 carte... Numai ca cele 6 litere ne dau putinta citirii binare, ce comple-teaza fericit ideile de mai sus. Sub aceastd forma l-am prezentat la simpozionul de la Pitesti, din 5 iunie 1982, simpozion condus de Aca-demicianul Nicolae Teodorescu, sub egida Asociatiei Oamenilpr de §tiinta din Romania, institutului de Studii Social Po'litice si Bibliotecii Judetene Arges. lata decodificarea de atunci, cum a fost prezentata: lotaetal am 57-12-12469:8110 Ea toat5 —I bdatauepsi 13-13-45-1-2976-2-843-4-BA ta Dseu Pan 1 o n a 1 f a 125107-1-6- —O—IA - F. ,,£a toata limba ta Dseu, Pan, —oliaF".

II

' OTOATAIAB 34567-5-212-3- . D A — F 381109-5-4 —I BA F. a 1 f a . 133

Toati. ODA

‡In fine, pentru ca nu s-a sen's nimic despre descoperirea lui Bolliac de la Slon si nu este cunoscuta'Tn general, o prezentam asa cum a aparut Tn nTrompeta Carpatilor", Tnsotita de comentariul lui B. P. Hasdeu: ,,Ecce dar, literae Blachorum, pe can, cu mult inainte de anul 1250, dupa cum ne spune Keza, Sacuii le-au deprins, le-au Tmpru-mutat de la strabunii nostri, in cursul unei Tndelungate vecinatafi fn creierii Carpatilor... A-B-CI-T-D-C-F-G-GI-I-J-K-—- -N-NI-O-OA-P-R-V-S-KI-TU-IU-J-I-Z. Nu este, in fond, nici a deosebire de ordinea celorlalte alfabete ariane sau semitice". ‡Referitor la identitatea lui Homer exista un distih: ,,Nepta poleis erizusi sofin of/a rizan Homeru: Smyrna, Rhodes, Colophon, Salamis, Chios, Argos, Athinai." Paradoxal, sa nu i se cunoasca nici locul nasterii: nu se putea na§te in 7 locuri! Ceea ce este evident este ascunderea adevarului... Identitatea lui Eros - un secret dezvaluit In ce-l priveste pe Eros, la vedici era Agni zeul focului, corporal Priap, denumire a lui Agni. In imnurile vedice se chema de fapt PRI-ANA, ceea ce denumeste suflul vital (Tn Atharva-Veda, XI, 5: Brihad Araniaca - Upani§ad, 3, 8; Bhagaya - Gita), etc. In cartea ,, itologia Greciei antice", Paul Decharme subliniaza ca era Eros-ul orficilor, astfel: nDupa ei (orficii - nn), la inceputul incepuiurilor, noaptea cu ari-pile ei negre, fecundate de vant, a depus un ou; din acest ou, la Tmpli-nirea timpului a ie§it acest Eros, zeul scanteietor, cu aripi de aur, zeul. luminii §i al vietii". Se vede ca acest Eros ng prea seamana cu pruncul sagetator, a§a cum Tl stjam noi! Cel pe care Tl asemanam cu Agni este mai de-graba o comprimare a celor doua conceptii - orfica §i hesiodica, pri poate ambele mainte de separate. In acest sens era fo6ul launtric, care, dominand arzStor sexele, lejmpinge unul catre altul, generand creafia Tn toata cuprinderea ei. In vechea conceptie vedica de PRI-ANA. PA a iesit acest PRIAP la greci. In greaca veche, Tn^elesul este incert. De aceea, va trebui s§ apel^m la limba adamica pentru a price-pe monosilabele respective. Deci, PRI.AP. In toate limbile Pa. ter, papa, Tnseamna tata. Este §i sigla penisului, dar nici cuvantul mama, Tn orice limba ar fi, nu se afla Tn afara consoanei (13) onomatopeea suptului. Deci vom vedea Tn continuare cuvintele romane§ti care Tncep cu monosilaba PRI: PRI. an, vechi termen denumind boul cu par ro?cat PRI. gorie - numele unei pasari care cuibareste prin gaurile din malul apelor si r§pilor. Numele si-l trage din jocul specific Tn stol, pe zSpuseala prevestind ploaia. Pieptul paserii e ro§iatic. PRI. colici - omuleti scanteietjori (scanteiufa Tn folclor), un fel de spirite rele ce umbla noaptea, cand luna e Tn descrestere, pe carSrile izvoarelor. ' PRI.spa - loc specific caselor taranesti, locul eel mai Tnsorit (pri+spa=spatiu Tnsorit) 134 -

PRI. chiciu - prispa caminului sau hornului, corlata, cuvant derivat de §aineanu diacehtri Pripecek(!). Halal stiintS... PRI. ce- cearta, mfierbantare, cauza ce duce la...palme fncalzind obrajii celor in diputa . PRI. elnic - folositor (bate fierul cSA e cald) PRI. eten - cineva care se poarta cu caldura psihica. PRI. ec- nume popular al lunii aprilie, cSnd Soarele se face mai simjit in natura PRI. horiu - pasare cu gatul rosu PRI. saca - loc special Tnsorit unde sunt asezati stupii de albine PRI. ma. vara devine explicit - Pri+ a=prima Vara... Din acelasi Paul Decharme, citam in continuare.-'ttsa cum observa Strabon, existenja lui Priap li era necunoscuta lui Hesiod. Cultul aces-tui zeu era intr-adevar localizat pe malul Helespontului, in ora§ele —amsac, Parion, Thatos, apoi in toata Grecia, dar mai cu seamS Tn Italia. De obicei era considerat ca fiu al lui Dionisos fScut cu o nimfS, sau chiar cu Afrodita. Priap exprima Tntr-adeySr, ca §i Bachus, in sensul eel mai general, energia productive a naturii. Dar el adduga §i ideea de productivitate §i generare cu ajutorul dragostei §i iubirii. El este, de asemenea, Tnrudit cu Eros, dar nu cu acel zeu idealizat de arts §i poe-zie, ci cu Eros in sensul saufizic, cu Eros forfa primitiva a naturii, care, la origine apropie Tmpreunand toate fiintele §i asigura dainuirea specii-lor pentru totdeauna. Priap personified puterea de fecundare a naturii vegetale, dar in special pe aceea a naturii animate. Domeniul sSu fa-vorit fl constitute terenurile umede, unde vegetajia creste exuberant, livezile si grSdinile, ale caror roade erau puse sub protecfia obscene! sale imagini (cultui alic). El prezide, in acela§i timp, pcopa§irea unor animatefolositoare, cum arilcaprele §ioile §iera protectorulcrescato-rilor de albine"(pag. 482-483). Avea motiv sa stea pe prispa! India Pontica din nordul arii Negre Precizand ca India Pontica era Tn nordul arii Negre, cum scrie P. Giles (,,Cambridge History of India"), prin grupul \firos, iar poten-tialul creator prin zeul Shiva lingvam (principiul matricial), devine ale-gorie Tn cuplul plug-brazda (Atharva-Veda XIV, 2,14): aFemeia aceasta a venit ca un ogor viu semSnafi intr-fnsa, barbati, samanta voastra". Ideea este reluata Tn terrhenul general de fertilitate si Tn Pluguso-rul traditional romanesc: ,,holde pline de bel§ug, pentru brazda de sub plug"e\c, Tn sens generalizat, desigur aratand originea comuna. , ‡O ultima precizare ar mai trebui la cuvantul AT AN. Pentru ca dic-tionarele noastre spun ca e cuvant polonez, sau folosit qle cazaci, 'e ara-tam ca e format din Hat+man. Hat era fasia de pamant hearata care servea de hotar Tntre mosii. Ca era sau nu capitan, general Tn armata, nu se dep§rteaza de sensul apararii hatului, hotarelor. Ca, eventual, el avea Tn marts nhatul" nu-i bai, dar ca sa spui ca e cuvSnt turcesc,. deja s-a Tn-trecut orice limita a nepriceperii! Coteanu Ti da origine necunoscuta, si e de crezare, pentru ca a scapat de o bataie de cap. Grav este ca acest 135

DEX - dicfionar explicativ, o ru§ine a lingvisticii profesate la nor, a fost reeditat recent, fara nici o corectura. Cel din 1975! Cum i-am probpzit destul pe bucherii din lingvist ica, s§ vedem ce Tntelegeau getii vedici prin atman: ,,Pentru eel care §tie astfet, care gande§te astfel, viata precede Atmanul, Atmanul experienfa; de-la Atman memoria, de laAtman spa-\\u\, Tejas, Apele, aparitia §idisparitia lucrurilor, hrana, forfa, ratiunea, gandirea, cuvantul, vorbele, imnurile, actul ritual...de la Atman por-ne$te tot ce exista. Acela se cheama UNU si 3 §i 7 §19; se spune de asemenea c3 este 11.111 §i 20.000, se mai cheama SKANDA" (Chandogya Upani§ad). Numai ca SKAND (CS = O )* = onada... N. edit: X (ics) 8 repiezinla pe lisus Hristos, Fiul Omului. 136 V
  ‘

4 4
 V  


          ‘   
                
‘ ‘ ‘   ‘  

‘ ‘ ‘
‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 
‘  ‘‘ ‘ 
‘
‘  ‘‘ 
‘ ‘ 
‘ ‘  ‘
 ‘

 ‘         ‘ ‘

‘ 
‘  ‘  
‘ ‘ ‘ ‘  
‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘‘ ‘ ‘      V         
   
 ‘ ‘ ‘

‘ ‘ 
‘ ‘
‘‘
‘
‘
‘‘  ‘ ‘   ‘ ‘
‘ðð

 ‘ 

‘


‘ ‘‘ 
‘

‘

‘  
‘ ‘  
‘  ‘ ‘ ‘‘‘
‘

‘ ‘  ‘
‘

‘    
‘
‘ 
‘
‘
 
‘ 
‘  ‘ ‘ ‘   ‘ 
‘

‘‘ 
‘‘‘     
 
         !
‘‘
‘ ‘  ‘
‘"
‘
‘  ‘  ‘ ‘

‘ !
‘             

   !                      
 ! 4 "   4  !      #     4           !      4    !                  ‘ #‘  
‘ 
‘‘ 

‘
‘ ‘"
‘   ‘‘
           V
  
‘   ‘  ‘ "‘
 ‘ 

‘ 
‘ ‘ 
‘ ‘  
‘
‘      V 
               ‘$ ‘
‘ 
‘ 
‘‘  

‘ ‘
‘ 
‘ % ‘ ‘ &‘
‘  ‘
‘  ‘  

‘


‘‘‘‘ ‘ 
‘‘ 
‘ ‘

‘

       $ ‘ !‘       

‘‘  
‘ ‘‘‘
 ‘'
( 
‘# ‘ 
‘‘%

‘‘‘ ‘ 
       
  &)
‘
‘
 ‘‘
 ‘      
   %ðð
   ð

 ð

 
ð
„*‘ 

 
 ð
ð


  

ð   
ð   
 +, ‘‘-.‘
 
 
  +,‘/0‘1.‘!"

 


#„*‘  !! 


 $ +,‘1‘/2.‘
 %

ð
  



# 

 
 

&'ðð

 

 ð
 () * +
 ,-.#ð /# ‘

-1‘

‘‘‘‘
‘ ‘ ‘
‘ ‘


‘‘( ‘  
‘/‘ ‘ ‘ !3‘ 4
‘
‘) ‘
 ‘‘/-55/6‘ ‘ ‘ 
 ‘ 
‘ „'7‘ !‘
‘       
  
 % ‘ ‘ ‘ ‘ 

‘ ‘

  ‘ ‘

  ‘ ‘ ‘  ‘ ‘  ‘ ‘ 

‘ ‘ /111‘ ‘ /0-8‘ ‘ „'‘ ‘ -28‘ ‘ /88‘ ‘ 9‘ ‘ 9#:!‘ ‘ /52-‘ ‘ /20‘ ‘ --5‘ ‘ /858‘ ‘ „9,‘ ‘ „;‘ ‘ /00‘ ‘ /-51‘ ‘ -1‘ ‘ /1-8‘ ‘ & 9‘ ‘ %9‘ ‘ /2-5‘ ‘ //6‘ ‘ ‘‘‘-2‘ ‘ /5-1‘ ‘  9‘ ‘ # ;,‘ ‘ /-55‘ ‘ /6‘ ‘ /61‘ ‘ /558‘ ‘ %9 '‘ ‘ #
 ‘
‘ 
‘‘„‘‘ 
‘ ‘
‘
‘  ‘ 
 & ‘  ‘
 ‘ ‘ 
‘4

‘‘  ‘

‘ ‘  
‘"
 ‘"‘ 
‘
‘)
‘
 


‘‘‘‘ ‘‘
    ‘   
‘ ‘ ‘ 

‘  
‘   ‘ 
‘ 9   ‘
‘ 
 ‘ ‘‘ ‘ ‘# ‘‘‘
‘" ‘ ‘ ‘
‘ 

‘

     ‘ 
 ‘ ‘

‘ 
‘ ‘‘‘‘
   
  #      ‘ ‘‘  ‘ 
   ‘‘  ‘ 
‘
‘ ‘
‘ <‘‘‘ i

 ‘ ‘
  ‘
‘! ‘‘ ‘‘-‘ = ‘
‘‘‘
 ‘ ‘0‘= ‘‘9)  ‘
‘&‘-2>086 251

        I ‘5 1 > 8 2 0 6 / >    5   0  - ‘  
  
   ‘ / 8 1 > 6   - 0 2  5 >‘‘

‘%;„‘ ‘ ?, ‘ ‘ #  15-2>/8  60‘  ‘ ‘    ‘ E
 ‘ 9  ‘  ‘2056-/81>‘ ,?„&;‘  ‘/1586 2>-0‘  0   ‘ ‘    ‘
‘ ‘0-6>-2/ /‘ ‘ ‘ 5>18‘
‘ ‘
M
‘

‘ ‘


        ‘ -681/>‘ ‘ ‘ 250‘           ‘0>-/816>52‘ ‘
  
   ‘ 1->/685520‘  
     ‘ 6>81>5-20/ 2‘

,„
‘ ‘ „‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘


‘ ‘ ‘
 ‘' ‘

‘ ‘ ‘  ‘&„ -   6 / > 2 0   ‘ ‘ ‘ 5 ‘ # ' ‘ ‘ ‘  
 ‘ ‘ ;#p )-ðp
 /,#‘

    4  $‘

& # &  9 <  ' $ ‘ 1 8  > / 0 5 - > 2 6  ‘ ‘ ‘& M‘ '  9   ?  „   ‘ 15-20>6>8/  ‘ ‘  ' ‘ ‘ ‘  ‘ 9  ,  ;  „ &  ? ‘ / 8 0  /    6 - 2  5 1 >‘   ; ‘?   „  3 ‘ &        ‘ 2 -  > 5 1 6   > / 8 0‘ ‘ &‘ ‘ ‘  ‘ < < „ < <      ‘ 0>6-/>5>18>2 ‘   - 2 6 8 1 -  5 ‘

7%!‘

‘
 
‘L‘

2/‘

J‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ M 
 ‘ ‘    
 ‘ ‘  ‘ ‘ # ;  „ ,‘?  ‘

G <  „ <    $ , ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 01 5>6 8- / 2/‘    „  < „  ‘‘ ‘6 / - 2 0  -  1  8 >5 +   .‘ &        , ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 015>8-26/‘ < $ $ '   ' #  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 5-/8120>6/‘ ' < ;  „ #  # „ < ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ->86/0/2>‘ ‘ 0>5>‘


N‘ ‘ ‘ ‘ 
 ‘, ‘     ‘ ‘ „   ‘ ‘ #,‘
       ‘ -/6>205160‘ ' M‘& 
 ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ --5/>1226 ‘  ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ &  ‘          ‘ 86>/-2051 2> ‘  ‘ ?    M‘ ‘ ‘  ‘      ) 
 ‘ 68518/>2-0‘   ‘ ‘   ‘  ‘
  

  ‘ 2/> -5  /6182  5 0‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ ‘  ‘ %6;/-81>‘   ‘  ‘ ?  
‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘‘  ‘ 81>6502-/0 ‘ '‘ ‘ ‘ 
‘   
 




‘ 5 0 /  6 8 1 8 5 1 - 0 >‘

#9&; - / / >  / 8 5 0 2 /  ‘  ‘ ‘ ;   ‘ ‘ &     ‘ ; < „ # $ „ &  ‘ ‘ ‘ ‘ 150/‘ '‘ ððO
 

 ð


 

 O‘

         ‘ 6 /  8 >0 2   5 1  8 - ‘   '  ‘   ‘ ‘         
‘ 2>/-50>81>6> ‘   ‘ ‘     ‘   
‘ ‘

‘ N‘ ‘  ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘/6226‘


   
‘   1 - > 2 0 5 /  1 6 #   ‘ '  ‘ ‘  ‘'
‘ ‘ ‘ ‘ +0518/‘ &9#‘‘'‘    % !  !  # ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 2--6/0518/‘ ‘#‘!  ‘




 
KO ð
K 
   ‘           ‘ ‘ ‘ ‘ 18>‘506-//2597‘PP‘ ‘‘ ‘ 8/-110-‘ ‘ ‘ 52‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 9H‘ ‘ ‘ ‘  9‘  ‘
‘ ‘ ‘  ‘ ‘
‘ ‘  ‘ &‘ ‘ ‘ 6?6# ‘ -05/-> ‘  ‘
‘ ‘
‘  ‘

‘

  V  

1$ ‘

‘  ‘ 
‘
‘ ‘‘ ‘
‘  

 
 %‘ ‘

$:5;ð

ð  '0:ð -

ð
 

ð '

ð/ ‘ á‘ á

  . %

 ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘

‘ ‘

‘
‘‘‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ #‘ ‘‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘
‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ #‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘$‘ ‘‘ ‘‘‘‘‘‘
‘‘‘‘ ‘
‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘ # ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ 
‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘#  ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘
‘ ‘ ‘ $‘ ‘ ‘‘ ‘‘‘‘ ‘ ‘ # ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘#‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ $ ‘ ‘

‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘
‘‘‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘  ‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘  ‘  ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘
‘ ‘  ‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘#‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘
‘
‘‘ ‘ ‘ ‘  ‘‘‘‘#‘ ‘$‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘
‘‘‘ ‘

‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘  
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ $ ‘ ‘ ‘
‘‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ p‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘#‘ $‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ # ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ #‘‘‘‘
‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ $‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘‘‘
‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  # ‘ ‘ ‘#‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘@ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘

‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘
‘‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ #‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘ 
‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ # ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘
‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘
‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ # $‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ # ‘ ‘ ‘ #‘‘ ‘‘‘‘‘‘‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘  ‘  ‘ $‘‘‘ ‘‘C
‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘  ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘#‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘  ‘ ‘$‘ ‘‘ ‘ H
‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘
‘‘ ‘   *   %  ‘ ‘‘

áá 
á á‘  -*
á 
  á ‘ +2 "!6 / 
  á8
‘ * +3 % á 
 á  ‘ 98  3"2 ! á

á 
‘ 6** 1-7 
 á á
‘ % #6 ááá
 ‘ * 2#( 
áá
áá
‘  ## #! á  
 ááá 0 "( ;‘ $*%6‘ á áá
áá
‘ +2 & 6 á

 á‘ áá
 áá
‘ ** á  %0 1# á á 
 ‘ á  á
á 
‘ 7%  $! á  á  
‘  3"2 #! -% á á áá
 ‘ +3 *% 13#" * #!  á  á
‘ á  á
á
  ‘ (% $+ 3 áá á 
 ‘ $% * 2 á
áá á 
‘ * -* * !$  * á
   á‘ á á
  á ‘ - #! % á
á 
 ‘ .%  #!  á  á 
á‘ 2-*   :13#" #! á
á  á‘ % %. á
á á‘  áá
 
á ‘ / * 1+"$ #! % á
 á  ‘ áá
 á ‘ "6   !. -* % 6%  
áá á ‘ + 1 + 00 á áá
á 
‘ á
  ááá ‘   0  
ááá ‘ !" 1 6*‘   ááá ‘
 á

‘

á‘

ðð


   ð 
 ð   
ð 
 ð 


 
 ð O
 

ð 
   





ð 




 
   ð    
 

ð K 

  
 ð
   O
 ð 

ð K 
 ð

ð

 
 ð
 

  O
ðð  
 ð


 ð


K ð

 K  ð 
 



 ð K
 O

 OKð
 ‘ ? ;  & #  ;   $ ‘ 582/6100-2‘   ‘ ‘ ?   ‘ ‘     ‘ $  $ $ $ $     ‘ 1  6/ 8 05-5  / 8‘  ‘  $  ‘   ‘ ‘   ‘ $ # „ „ < < „ < „ & ‘ /  6 >   0 0 8  H 6  1 - 2  5  ‘   ‘ ,

‘ ‘ ‘ ‘   ' ; <  <  „ $ ‘  6   2 2  ‘ ‘ ‘ 0 5 - / > 1 8‘   ‘ 6 0 2 -    -  ‘' 21/  ‘ 
‘ ‘

‘ ‘

‘          ‘8286/5/-0> ‘ , ‘;9 ‘        H  ‘ 5 0 > 1> 1 /  0 2  -> ‘

 ‘ ‘  ‘ ‘   ‘

ðð (
ð

' 6*>>

  ð 0p67p



  

 
 i‘ 2 2 "  #    1 $ áá  
 02 2"#‘ $ $  3 # # 3 # # + á   á
 #  3/ $#$‘ + +  "    + ! á 
á
á !+ + ‘ ! " &  

á‘  O

ð 

ð 
 
 0 )‘   ‘  ‘ ‘  ‘
‘  ‘
‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘    6> 2 - / / 8   -   0 5 1  1 ‘ ‘ ‘ 9  ‘       >  p   ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘

9  9  $ $ ‘ ‘

‘   ‘ ‘ ‘   ‘

H‘

/ - 2  / 05   ‘

H H‘

99‘Q‘

   +/ 
  $ ‘ #
‘  
‘  ‘ ‘               $   V5
 
    ‘  ‘ ‘3‘‘ ‘‘ ‘

‘‘
‘‘


‘  
‘

 
‘‘‘‘ ‘  I
‘‘ ‘ ‘
‘
‘
‘ ‘‘"
‘
‘ 

‘‘ 
‘ ‘‘"

‘  
‘  
‘ ‘

CH@H‘ ‘ ‘ 25‘

  4           ‘ !„‘‘
‘‘;‘  ‘) ‘‘' )
 ‘‘‘ „;'‘ ‘
„‘ ‘
‘ )
‘
‘
‘
J‘+//8.‘ #
‘ „  ‘
‘ , ‘ ‘  ‘ „  ‘ ‘ ‘  ‘   
‘ +‘ðð










 
 ‘

  
‘‘
 ‘$‘ (
 
     
  

A$   

  
ð 
%+‘ /00/01.‘ 3
‘   ‘  >‘ *
 D
 ð  
 
  
    #* 
 0
,#
‘   ‘
>‘  

&  & 
#6
 ‘ 0‘

 ,#„>‘2
 

& ð
;,*‘7 

 
'
ð B,‘

   
‘ &
‘‘ ‘‘„ 6> /8  50 ‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘ E
 ‘ 
   
 ‘ 051 1 /68> -2   ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 'M
‘ ‘ ‘, ‘


    
 ‘ /1> 6> 82/05  2 H‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 8-0>/1520‘ 

‘ ‘ 91->1-2/0058‘ U‘ ‘ ' ,-15186‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 9‘‘
 ‘ < $   „  ' <  $ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 806-/>215/‘
‘ ‘ ‘'
 ‘    

 O


‘

‘ ‘ ‘  ‘  ‘ ‘    ‘

‘ ‘
‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘  ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  5 0 > / >  - 2 > 1 8 6    /  ‘ 9 ‘ ? 
‘ % ‘+‘‘
‘'
‘ ‘
‘ .‘
 ‘ ‘? 
‘ ‘ „
‘ + 3‘ ‘  
‘  
‘ 
‘
‘  .‘ ?

‘  ‘
‘ 9
) ‘‘"
 ‘
‘
‘ 
‘%
 
‘
‘ "         V  
‘ ‘
‘‘
‘68‘
‘‘ ‘C‘  ‘     

  
    „ ‘ ,

‘ 
 ‘  ‘  ‘ ‘ ‘ 
‘  

 ‘ 

‘ ‘  ‘ '   
‘ ‘ ‘ ‘‘    ‘%   $  $ & ‘ ;  9  9  $ # ‘ ! ‘‘& ‘‘ ‘ ‘; ‘ ‘ ‘; ‘ ‘ ‘ 81620 ‘ ‘L0‘ ‘          ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 156-/80 260‘  ‘; ‘  ‘           ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 680-5/12‘  ‘ ‘ & ‘  ‘  

  

‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 06‘>‘-286/5‘>1‘  ‘ ‘ < < <
 
 #, &

‘ 
‘  ‘      $  ;  # ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 052/‘ ‘ ‘ 81>‘‘ ‘ 6/‘ ‘ ‘ ‘ ‘   ‘  #    <    9 ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 21/-18>506‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘ /20>‘ ‘',‘ ðð O 

 


  OK


O  ‘ <  '  ,    „ ; ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 20‘ ‘ /-65 1 ‘ ‘ ‘ 08-‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ & ‘ ‘ ,‘H‘ ' $  #  '  ,  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ -/8166‘‘52‘ ‘ ‘ „;'&„ 05 /  - ‘

15   ‘

7‘ ‘
 

‘ ‘‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 4  ‘  
‘ ‘
I‘ ‘ 
‘ " ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  
‘ ‘
‘ 3‘‘ ‘)
‘ ‘  ‘
 
‘ V ‘ ‘ ‘ 1-20/528‘ ‘&
„‘ ‘           ‘ 86/>‘ ‘ ‘ 082-251‘ ‘& ‘#  ‘


   
H    ‘ 87>‘02/5/-6/‘
‘ ‘ 
‘',‘  
     ‘ 02%-/16>5‘ 
 ‘'‘‘
     
‘ 0>816/5‘ ‘ -2‘ 
‘ ‘ „
 ‘9‘         ‘ -8/0581611‘

 ‘ ‘ ‘&‘        ‘0-2>816/-5‘  ‘ ‘ #M‘ ‘ ‘ 
 
   ‘ 020‘ ‘ 18-6/>‘  ‘ ‘ 812‘ 2 - 0 8 /  0  ‘

ðð  O  ‘ „‘ ‘ ‘ !„‘ ‘  
‘ ‘   (   
  ‘ /-6250810‘   
 ‘

 ‘  ‘ 
‘ ‘ & ‘  ‘ ‘  ‘  ‘  ‘ 51-8-/>‘ ‘ ‘ 062>‘ 9  ‘ ‘  
‘  )    
  ‘ /51-88602-‘  ‘
 ‘      
‘ 10261//-85 ‘   ‘ <  ‘ !     ‘    
   ‘ /526/‘ ‘ 1-0 ‘ 
 ‘ ' ‘ &   ‘    
     ‘ 0-5 /-2 // 516> ‘
‘ #   ‘ &    ‘          ‘ 56618-0/2-‘  ‘   ‘  
     ‘ -2-  0 15/  -2018  - ‘  
‘ ‘   ‘ ‘
  ‘  
    ‘ 65/8‘ ‘      ‘

ðð
 
ð  

 
  
  
 



 

O V0 K

 


 






‘ !    '  & 9  < ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 068-2051/‘ „
‘!& ‘ <  H <  < 9 &  & ‘ ‘ ‘ ‘ 1-52>8/6/>‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 9< ‘


‘‘

# &     &  < ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 0025>686-1>‘ ‘ ‘ ‘ ‘ H‘
„‘ ‘ &,/-205180>‘  '‘ 
 ‘   
  „    ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 51‘ ‘ ‘ 86/-2/‘  ‘ &  
 ‘ ‘ ‘
‘ ‘ ‘   ‘ -//>‘ 
I ‘

ðð O  




 

‘

 !  & !  2  6  # á
 á  -%  2 # 1 # 2  á
    ?‘

ðð

  



‘   
   
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 50>-/2  /2->861/  2&  ‘  ‘&
‘  
‘  ‘  ‘ ‘    ‘

 



 ‘

&  !  & < < ‘ ‘ - 2 0  / -  ‘

‘ ‘ ‘ ‘ :‘
   ‘

 ‘

  $ ‘    
  ( 
     ‘ ‘ ‘‘ 

‘ 
3
‘>‘ "
 
ð  ‘H‘ ‘ ‘ ‘ ‘


ð ‘ 
H    
  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 2 5 1  2 8 -  0    0 6 ‘ &    ‘ ‘
‘ ‘  9   ‘  
    ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 2     0 8 5 -   6 1  1 >/ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ H‘ ‘ < ‘&   ‘ ‘ ‘& ‘    

   ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ - /    6 0 2 >5 8 1 /  ‘ 9#;‘ ‘ ‘

‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ C‘

05‘

   
    ‘ 18652-6/0‘ ‘ ‘ ‘ 
‘„ ‘
   
   ‘ 2>81>6-/>50 ‘ ‘ ‘

‘ ‘ ‘'‘ 
‘ 
   ‘ 206-/8/51‘ 3
‘ ‘ ‘&; ‘        ‘ 201-15/-68‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘&#;‘ !„‘      
 ‘ 816>2-0/52‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘
‘ ‘ #3‘ 
      ‘ 6/8>1->502‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ 
‘  ‘


   
   ‘ 0>6/->18552‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘ '‘9‘‘ 
      ‘ 0-2>>68/>20/51‘ ‘ ‘ 2-0/851‘ 
‘ ‘   ‘$ ‘ ‘#‘Z‘‘„‘‘‘/52>-6‘
N‘ ‘ #  ‘  ;   < &  9  ‘ 2/‘ ‘ 65/0->81‘  ‘ & 
‘   ‘ 9 <
 '   ,  $ < ; ‘ 861->/>205/1‘ 
‘$
‘' ‘ $‘‘ ðð
  
 ð  ) 
 
  >  
 7
(
*#‘           ‘5/-0>2>186‘ & ‘‘&  ‘ 
       ‘ >186/502-/‘ ‘ ‘ 9‘$

‘
    
  ‘ 1--26>5/80‘ ‘ ‘‘ $
I
‘
   H      ‘ 6882051/‘ ‘ /-‘ &
‘ O‘ ‘  
    
‘ 05>/-051 6‘  ‘      ‘ ‘ ‘ ‘
‘ ‘  ‘ 86-22/5‘ $‘ ‘ ‘ />‘  ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ $;& ‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘    0>/ - 2   / ‘  #(   # ‘ 
‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘



‘ ‘ ‘ 
‘  
‘‘  ‘‘‘ 
‘3
‘
4‘
:
  
 

,# ð

 
 


 
 ð 
‘  
‘ !


‘ +05/.‘  3
‘ !‘ 
   
    ‘

>
 



)$$ ‘ ‘  
‘ ‘ ‘ ‘‘!‘ ‘ ‘861 / /502- 2>‘ !  ‘#  ‘ ‘  ‘


‘ ‘  ‘  ‘ ‘  ‘ & ‘ ‘ „ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ -2005/861> ‘ '
‘E ‘
        ‘ 2- -/6 5518 1 0‘ N ‘  ; ‘   ‘  ‘
        ‘ /-5 5>512  68 ‘  ‘ ‘ % 5-8/20  /6 ‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ 4 ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ /0  - 1  - -26 8> 5‘ ‘
‘ ‘  ‘ ‘   ‘ &  ‘      
   ‘ /-152026>8‘ 
‘ ,  ‘ $   ‘         ‘ 6/>1820 6-5‘  ‘   ‘ ‘ ;‘ ‘  ‘         ‘ -15/0286‘  9 ‘  ‘ #  ‘    
   ‘ /5 6 2- 0186 - ‘  
‘  ‘ ‘ „  ‘
„

  
 ‘ 6>-512/8/0‘ <  
‘  
‘ ‘ <  ‘  
    
‘ 20 5> 1> 6 8  /  / >‘   ‘ ‘ ‘ 
I ‘ ‘ 502-/‘ ‘ ‘ ‘ ;7>7)
# 0766#
 

 

 
 

K
       p7 *‘
ð #6,#‘ < ‘    
   ‘ />-5820/6‘ ‘ 
 ‘ ‘ #  ‘  ‘  ‘  ‘  ‘  ‘   ‘  ‘   ‘
‘51>02/> 68  - ‘ H-‘  ‘   ‘ ‘ $
 ‘  ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘  ‘  ‘ ‘  @  ‘ ‘  ‘ 18 105/-> 62  0 ‘  N ‘    ‘ ‘ ‘   ‘  
  H    ‘ 8-6///2051- ‘   ‘ ‘ #
‘  ‘ ‘ ‘ ‘  ‘  ‘  ‘  ‘  ‘  ‘
‘ 1--/5826>02‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘
‘,  ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘  ‘ 2->186  / /05  / ‘ ‘ ‘   ‘ 

   ‘ -/05> 18  2- 6 ‘ 3
‘ „   ‘ ‘ ‘ 3
‘ 

     ‘ -/05> 18  2- 6 ‘
= ‘    ‘ ‘ ‘
 ‘   ‘    
   ‘ / -  -  2 2 5 1 0 8  5  6> ‘  ‘  ‘ ‘ ‘
 ‘  ‘
‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ 1052/-8/‘     ‘  ‘ ‘ ‘ J ‘

20 
 K

  #



ð
K
 ###  . 3
# @‘

 #
#
6,#‘   #  #   $   ‘ >05-2 //861 2‘ ‘ ‘ #-‘ ‘ $  ,    , „  ' ‘ 1-/50-682-‘,,‘ ‘ ‘ ‘ ‘  ‘ ! < ; !  , ;  ‘ 05>1862  2/-  2 ‘
‘,  ‘   6> ‘ ‘ M
‘ ‘ „   ‘

< E  ' <  ‘ />>0/5->2861 2‘ 



‘11‘ ‘
‘ ‘
‘ ‘22‘ ‘ 5‘

„
 ‘

‘‘

(‘ ‘  

 ‘)‘ ‘
‘80‘  ‘ ‘    ‘ &‘ #

‘ „
)‘ S
‘    ‘ Q‘ '‘ ?
  ‘ #
‘  „‘ 
‘
‘  ‘ !
‘
‘ „


‘ #

 ‘  ‘ %-‘‘
‘ ‘
‘'4

‘' )
‘ ‘‘9 ‘ ‘E 
‘‘ ! ‘ ‘ 
‘ 
‘
‘ 


 ‘ '
 ‘
‘ 

‘
‘ ‘ ,
  ‘ -0F
 >F 
ð 621‘ +0
   .  >F 
ð#
‘61.‘
‘ 

‘,)
 ‘-

/#‘ ! ‘ " ‘ ‘ 
‘  ‘ H  ‘ 

 
‘ 
‘ ‘ ‘ 

‘
‘ 
‘‘

  ‘‘&  ‘- ð‘2   ðL 
&
#1##J#

#H#  

# #
 A0#%#
 ##
&



  
3,#!‘ ‘    29/     +)0‘ ‘ 6‘ ‘ /‘ ‘ 1.‘
 
       +‘  
.‘  ‘ 
‘ ‘ „ ‘ 

‘



‘ + 
.‘ $ ‘  ‘  ‘  >‘/85‘ ‘‘
 4 $     @ ‘
 ‘ 
‘‘‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘5‘
‘ 
‘  
‘

 ‘ (
‘‘‘‘   ‘‘‘9
‘//‘->‘ ðð

@ '>  99
 

ð


 
ð

ð

&



 & ð   

ð  4, ‘ 

‘   ‘ 



@‘   ‘ ( ‘ ‘ 

  

‘   ‘ ‘  ‘ 
‘  ‘  ‘  ‘  

‘ ‘ 

R-‘  
 ‘ ‘
‘
‘ „‘ 
‘  ‘ 
‘

>
     :$ ‘ ‘F 
ð 621‘ +0
   .  >F 
ð#
‘61.‘3
‘ (

‘,)
 ‘-

/#‘ ! ‘ " ‘ ‘ 
‘  ‘   ‘ 

 
‘ ‘ ‘ ‘ 

‘
‘ 
‘‘

  ‘‘V- ð‘ 
          
     *
 V      ‘B
‘‘


 ‘

‘3
‘ ? ‘



‘  
‘ 
‘‘ ‘‘ ‘ 
‘ ‘ ‘  9

 


ð


 
ð

ð

&


 & ð   


ð  4, ‘ 

‘   ‘ 



@‘   ‘ ( ‘ ‘ 

  

‘   ‘‘  ‘
‘  ‘ ‘ ‘  

‘‘ 

I‘  
 ‘ ‘
‘
‘„‘
‘  ‘ 
‘

>
     :$ ‘ 

 & 
‘
 ‘+‘

‘\‘‘‘
.‘   ‘‘‘# 
‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘
 
‘‘
 ‘‘0‘ )
‘ ‘ ‘‘

‘\‘-‘ ‘
‘
‘ ‘H
‘ ‘ ‘ ‘
"‘-5‘
‘ ‘‘ ‘ 

‘
‘ 

‘  ‘ 
‘

V          ‘  ‘ 
‘ ‘ ‘ ‘   ‘ ‘ 
 ‘ 


‘
‘ !
‘‘‘‘ ‘) 

‘‘ 
‘ ‘ 
L‘‘ ‘‘ ‘ ‘


‘  
‘  ‘!‘ ‘ ‘ 
 ‘ 
‘ ‘


‘ 

‘ 

‘

‘ ‘ 
‘   ‘ ‘              

     
   
                 ‘         
          
 
                   
       

 
    ‘ ‘
 
 ‘ 
‘ ‘ ‘  ‘  ‘ !  (‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘  
‘


‘ ‘  ‘  


‘  ‘ &
‘ 
 ‘  ‘  ‘ ‘ ‘  
‘ 
‘ !‘ 
‘ ‘ ) ‘

‘ ‘ „ ‘ 

‘ „


‘ ‘  ‘‘)
‘
‘ ‘ 
‘‘‘
‘ ‘( 
‘ &‘ ‘‘ ‘      #  
           $      
   
              
     ‘??  ‘‘

‘ ‘
‘ ‘  
‘‘ ‘  ‘
‘ ‘$ I
‘  ‘ ‘ ‘ "‘  ‘   ‘ ‘ 


‘  ‘ ‘ ‘ 
 
‘  ‘ ‘ < ‘ < ‘
‘ ‘        
  ‘


‘  
‘ ‘ !  0  ‘
‘‘

‘3
‘    ‘ 9
‘ ‘ „‘  ‘ +‘ ?‘ ‘ /1.‘ ;‘ ‘  ‘‘ ‘‘ 

‘‘


‘
‘ 
‘ ‘


‘‘

‘ 

‘ ‘ 

‘
‘  ‘   ‘  
‘ 
T
‘ 

‘ ‘  ‘  
 
‘
         
    

         &‘ 4‘ ‘ 



M‘ ‘‘‘
‘L‘ 
‘ ‘‘ 
‘  
‘ ‘&‘ 
‘
 ‘   ‘‘‘
 ‘ ‘‘
‘ ‘6>205 / ‘

'', ‘

A  # #  ' < < < ‘ '  !     9 A ‘

- 6 / 0 5 6   8 1 >2  ‘ 60>/>-2>518 /‘

8  0 5 2 -  1 ‘ A ‘ ‘ ‘ 1 8 - / > 2 0 5‘
‘ ‘ „„‘ ‘  - 2 /  / ‘ ‘ ‘ # 6-/>5>02 ‘   ‘   ' ‘‘   ‘ ‘ $‘$‘ ‘ ‘ ‘$‘‘'‘# ‘ -1> 05> 82/6  0 ‘

 ‘  ‘ ‘ ‘  ‘ ‘  ‘ ‘ ‘  ‘  ‘  ‘ ‘  ‘ ‘  ‘     ‘ ‘ ‘  ?  ‘

      ‘ >518-2206>‘           ‘  / 2 2 1 /   / - - 0 0 5  6  ‘

 ‘ ‘ ‘  ‘  ‘ ‘ ‘  ‘

68/‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ H‘

/>05182  5 -> 6

‘!  ‘ ‘ ‘ ‘ „ „ ‘ ####‘ ‘ ‘  ‘

$Q ‘



>


 ')

H‘

>>>>>#00000#(N#,  /‘ ‘ ‘‘ ‘$‘ ‘N‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘
‘‘ ‘   / - > 8 > 2 0    5 1 6   > ‘ # 666 &*  (‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘' ‘  ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ # ‘ ‘ ‘ 52-116/8-0 ‘ 1 2+' % ‘ ‘ ‘‘ ‘‘ ‘ ‘ ‘‘   ‘ ‘‘ ‘  ‘ ‘ ?‘ ‘ 5022/-1268 ‘ 1# % 0% - ** ‘ ‘ ‘‘ ‘‘  ‘‘  ‘ ‘ ‘‘‘,
‘
‘ ‘‘‘‘ 

‘ ‘‘‘ ‘
‘   ‘
‘‘ ‘ ‘
‘

‘
‘‘ ‘ 
‘ )
‘ ‘‘3
‘ ‘ ‘‘ ‘
   ‘



5    ‘ ‘ðð*F


 B





  &
 
ð       ð
  


&
   ð
      
       



 
     
 








  0 @  B


F   
,#‘ ‘ðð
 
 

 # 

11ð

 
ð
 

ð 

         # p    $
ð 

A %#
    
   

ð
  
#    )
 
p 
 ð


ð &
 
 
JJ

,#‘ 8/‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘

‘
‘
 ‘   ‘  ‘   ‘ &))U ‘ ‘ ‘ 
 ‘ 
  
 ,ð‘ 
 ‘  ‘
(
‘ ‘ ‘ ‘ ( 
‘ '‘ ;‘  ‘ 
‘  ‘ ‘    
 
           
   
  

‘ ‘ 

‘ 
‘‘ ‘‘ 
 

‘  
   
  
 
       

  !
‘ ‘

‘
‘/1‘‘ ‘‘  ‘ 
‘ ‘ ‘ ‘
‘‘  ‘ 

‘ ! ‘ '=
‘ 
‘ ‘             ‘ ‘  ‘„ 
‘‘
‘‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘‘  
‘& ‘)‘‘‘„ ‘   ‘ 
‘ 

‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 5‘‘
‘ ‘ ‘ 
‘‘ ‘  ‘ ‘
 ‘

V*V  ‘

    *    
  

  2           -     9   

‘ ‘
(  ‘  
‘ ‘  ‘     
‘ 
‘‘ ‘ ‘‘ ‘ ‘   

‘  ‘ ‘ ‘ &  
‘ %

‘ ‘ 
 ‘


 ‘ 


ð Að

  

    


# > -

*   
 #‘ I ð 
  

ð 


#  
  

  
 

&
 



 
 
  ð        
   

#7
ð
  
Qð 

   $

###
 
 ð
#* 
 
 # 0 
      ð 

$    
 
      
  
 
    
  
# p*56)p0p> )ð (p7 0 7B, ‘

      $ ‘ ‘  
‘"
‘ ‘  ‘ ‘


‘
‘


  
‘Q

 ‘
‘‘‘6866‘  ‘    
   $  ‘ 
‘
‘
‘
‘ ‘ 
 
‘ ‘ 


‘ 
‘   ‘  ‘ ? ‘ 

 ‘  ‘ ‘ ‘  ‘ ‘
3
‘ 
‘  ‘‘ ‘‘
L‘9 ‘ 
‘Q‘
‘‘‘ ‘ ‘‘  ‘ ‘ 

L‘ ‘ðð
 
ð 



  
 ðð 


  
ð   



 
 +?‘
‘,‘< ‘0-.‘


          ‘ 9
‘ ‘ð
  4 ‘
  

‘,

‘ ‘3 
 ‘!‘‘# I83
‘‘0





A

‘ ‘5


  ‘‘ ‘ ‘ &‘ ‘‘ /‘ 9 
‘‘ ‘



‘ ‘ ‘ //‘ ?
   
‘\‘?
 ‘ 
A " ‘ ‘/2‘ !
‘
‘' 
‘„‘‘' ‘/0‘ 
4 
45
 ,-2‘ 

‘‘  ‘

‘ ‘ 
‘ ‘/8‘