Scoala Engleza A Relatiilor International

Scoala engleza a relatiilor internationale Denumirea de Scoala Engleza reprezinta un termen creat in anii 70, ce reprezenta un grup de autori britanici sau cu afinitati britanice, al carui scop era acela de analiza a societatii international.Dintre membri consacrati ai acestei scoli o sai amintim pe Hedley Bull, Martin Wight, John Vincent si Adam Watson ale caror publicatii au aparut in perioada dintre ani 60` si sfarsitul anilor 80`.Scoala engleza mai este cunoscuta si sub denumirea de “rationalism” –eticheta data de autori contemporani unui set de fundamente teoretice care pleaca de la premise commune si anume:rationalitatea actorilor internationali utilitatea metodelor pozitiviste pentru explicarea fenomenelor international,posibilitatea unor teorii obiective,verificabile empiric si generalizabile,referitoare la realitatea international. Idea de baza a Scolii Engleze este aceea ca statele suverane formeaza o societate anarhica in care ele nu trebuie sa se subordoneze unei mari puteri superioare.Reprezentantii scolii engleze vor demara ample modalitati prin care sa dezvaluie acele conditii care sunt posibile in politica internationala ce pot da un grad de siguranta sau acele contracte dintre actori intrucat acestia nu considera razboiul ca pe o principal amenintare ci mai degraba dificultatea unor intelegeri dintre state care sa fie respectate de o asa maniera incat sa nu degenereze in anarhie si haos.O alta trasatura caracteristica a rationalismului se refera la intelegerea si parcursul istoric al relatiilor international.Potrivit lui Hedley Bull relatiile internationale au evoluat dea lungul timpului in 3 etape: a)prima etapa se caracterizeaza prin existenta statelor ca entitati de sine statatoare,independente fara legaturi intre ele,relatiile internationale neexistand practic in aceast format. b)o doua etapa se distinge prin aparitia sau intemeierea unui system de state,caracterizat de existenta. c)a treia etapa se indentifica prin aparitia unei societati de state sau societati internationale-cu alte cuvinte a unui system de state in care acestea sunt legate printr-o serie de reguli commune formand astfel o societate. Ultima etapa coincide cu istoria ultimelor 3 secole in care cunoastem ceea ce este o societate internationala in adevaratul sens al cuvantului.In linii mari ea se

contureaza in trei directii definitorii ce corespund unor traditii de abordare in Relatiile Internationale.O prima traditie este cea hobbsiana,centrata pe conflict si razboi,o a doua traditie este cea lokeana,care accentueaza relatiile contractual si de schimb,din relatiile internationale iar o a treia traditie este cea kantiana care se concentreaza asupra proceselor de solidalizare transnationala.De aici distingem 3 procese esentiale pe care societatea de state se structureaza;razboiul,shimbul si solidalizarea carora le corespund trei scoli de gandire;realismul, rationalismul, si revolutionismul. Cea mai semnificativa contributie pe care rationalismul o adduce in studierea relatiilor internationale este teoretizarea ordinii,a elementelor care fac posibila stabilitatea si reducerea incertitudinii in interactiunile invernationale.Scoala engleza subliniaza faptul ca conceptualizarea ordinii si regulilor,insotita de analiza implicatiilor ei pe plan practice si normative,reprezinta o propunere de a schimba unghiul de abordare a relatiilor internationale.Ordinea este definite de Hedley Bull ca un aranjament menit sa asigure urmarirea unor scopuri commune,care constituie tocmai factorii de mentinere a coeziunii,de structurare a societatii internationale.Societatea internationala de astazi,si prin urmare,ordinea existent in cadrul ei vizeaza mentinerea urmatoarelor scopuri; 1. Pastrarea sistemului in sine 2. Pastrarea independentei statelor vorbind de suveranitatea externa 3. Pacea(definite ca absenta a razboiului o conditie fireasca a relatiilor interstatale 4. Limitarea violentei 5. Respectarea posesiunilor 6. Stabilitatea posesiunilor Aceste scopuri sunt identificate ca alcatuind interesul comun minim pe care statele lumii il pot recunoaste pentru a putea vorbi despre o societate internationala a zilelor noastre.Pentru ca aceste scopuri sa fie realizate au luat nastere importante institutii internationale,identificate de autori ai Scolii engleze ca fiind ;balanta de putere,dreptul international,diplomatia,razboiul,marile,puteri si,mai recent,organizatiile internationale si drepturile omului. Concluzii

Putem conchide cu faptul ca prin intermediul Scoalii Engleze s-a realizat primul current de teoretizare a relatiilor internationale prin care este evidentiata ideea conform careia lipsa unei autoritati centrale in relatiile internationale nu implica neaparat inexistenta ordinii.Mai putem preciza ca politica internationala este bine reglementata de existent unor institutii si norme si nunumai,la nivelul interactiunii dintre state fie ele militare, economice, sociale se stabilesc interconexiuni ce nu concept a fi incalcate. Pentru un autor ca Andrew Linklater,principal contributie a Scolii engleze consta tocmai in aceasta conceptualizare a ordinii,aceasta cautare extinsa a modalitatilor in care state caracterizate prin culture diferite pot convenii asupra unor principia minimale ale ordinei si justitiei internationale,formand o societate a statelor. O ultima concluzie si cu aceasta o sa inchei prezentarea Scoala Engleza este via media dintre realism si revolutionarism, sustine ca sociatatea internationala este or ealizare precara , dar este in acelasi timp singurul context in care pot avea loc evolutii radical.