Scarlat Demetrescu - Din Tainele Vietii Si Ale Universului (Public PDF)

© COPYRIGHT EMET EDITOR GHIURI SELEGEAN 410610 ORADEA OP 1 CP 243 TEL O723165271 [email protected] ISBN 973 97770 O 7

DIN TAINELE VIE II \ ALE UNIVERSULUI PROF. SCARLAT DEMETRESCU

EMET

Vnchin aceast carte genera iei tinere, care va cunoa te prin ea de unde vine, pentru ce s-a n scut i unde se duce dup moartea trupului.

w %/nchin aceast carte celui care a fost în eleptul Khaladan, în a c rui cas din Ierusalim Domnul nostru Isus Christos a luat cea din urm cin , împreun cu ucenicii S i, i care s-a întrupat în neamul nostru, sub numele de Bogdan Petriceicu Hasdeu. A

(Lnchin aceast carte Celui care mi-a luminat calea vie ii, Celui care de atâtea ori îmbrac haina de om — Arjuna, Parsifal, Rasik, Melchisedek, Hermes, Moise, Osimandias... i totu i este St pânul suprem al planetei P mânt.

Precuvântare

m

- -am hot rât s dau la iveal acest tratat pentru ca omul s - i potoleasc întrucâtva setea de a cunoa te marile mistere ce-1 înconjoar . tiu de pe acum c , dup ce va parcurge câteva pagini, cititorul se va opri din lectur , punându- i întrebarea: „Dar de unde tie autorul c r ii de aceste mistere ale universului?" întrebarea e fireasc i merit s primeasc un r spuns. Prezenta lucrare este fructul comunic rilor entit ilor spirituale superioare, Lumini ale Cerului, care au revelat Adev rul câtorva iubi i fra i ai lor de pe p mânt1. La aceste comunic ri am ad ugat, în prima carte a lucr rii, cuno tin ele ezoterice publicate pân în prezent, în a doua carte vorbind doar Cerul prin trimi ii s i. A adar aceast lucrare este un m nunchi de cuno tin e adunate de la diferi i autori, din relat rile marilor lucizi spirituali pe care i-a avut p mântul pân acum, dar mai ales din comunic rile primite de la marile Lumini cere ti. Desigur, adev rurile descrise în acest tratat vor dep i în elegerea mul imii. Numai entit ile spirituale evoluate le vor în elege, aprecia, sorbi cu nesa , pân la ultima pagin . Cei care înc nu se ridic la nivelul acestor dest inuiri, vor zâmbi, socotindu-le fantezii, r t ciri ale unor min i bolnave. Acestora le recomand cu insisten s închid cartea i s nu o mai citeasc , deoarece, întradev r, le tulbur mintea i mersul vie ii. S dea Domnul ca Lumina, ca adev rurile expuse în aceast oper , s se reverse în sufletele semenilor mei, iar razele ei binef c toare s -i conduc pe calea binelui i a iubirii. Amin!

Ce minte redus avea omul cu mii i mii de ani în urm ! Ce greu î i ducea el traiul, prin câte suferin e a trecut, urcând treapt cu treapt , pân s ajung la libertatea de azi, la în elegerea diferitelor fenomene, la cunoa terea legilor fizice, chimice i biologice, care domin i conduc lumile fizice! Comparând via a omului primitiv cu aceea a omului din rile civilizate de azi, constat m o pr pastie imens . într-adev r, în primele timpuri omul era atât de ne tiutor, încât î i ducea via a aproape ca im animal. Gol, fl mând, gonit de fiare, omul r t cea s - i astâmpere foamea, când pe marginea m rilor - adunând plantele sau animalele aruncate de valuri, când prin p duri - culegând fructele arborilor, când prin câmpii - smulgând r d cini i tulpini suculente. Azi omul civilizat se r sfa în locuin e comode i somptuoase, î i procur hran peste necesar, se împodobe te cu haine scumpe, iar mintea i se înal de la preocup rile animalice de alt dat la probleme subtile, inven ii minunate, descoperiri tiin ifice, subiecte care ajung pân la infinit: suflet, spirit, nemurire, Tat l - Creatorul lumilor. Cu toat aceast ascensiune infinit a min ii omene ti, adâncindu-se în studiul materiei i al for elor ce o anim , savantul constat c este înconjurat de o infinitate de enigme, de o serie nesfâr it de mistere. într-adev r, suntem foarte departe de punctul de unde am pornit, dar mai este mult pân la ajungerea progresului final, destinat globului terestru pe care vie uim. Azi comunic m peste m ri i continente, zbur m spre în l imile cerului i str batem adâncul m rilor. Ne minun m de câte tim, de câte am realizat, i cu toate acestea, atâtea probleme fr mânt mintea omeneasc , a teptându- i solu ia, încât ne îngrozim de num rul i profunzimea lor. Comparând cuno tin ele noastre actuale cu cele pe care ni le rezerv viitorul, ob inem o rela ie asem n toare cu raportul dintre o pic tur de ap i apa unui ocean. Cunoa tem multe, dar cu toate acestea, putem spune c nu tim nimic, fa de câte suntem chema i s afl m.

1 Scriem P mânt - când ne referim la planeta P mânt în ansamblul ei, constituit din globul terestru înconjurat de Cerul sau sferele sale spirituale; scriem p mânt - când ne referim doar la.Terra, globul terestru pe care ne întrup m, coborând din Cer, pentru a ne face coala planetar . Aceast regul este valabil i pentru Soare, Lun sau planete. în aceea i idee, scriem Cer pentru desemnarea sferelor spirituale, a spa iului locuit de entit ile spirituale apar in toare P mântului sau oric rei alte planete sau corp ceresc; i scriem cer pentru spa iul fizic aflat deasupra orizontului - bolta cereasc sau firmamentul.

$

Din tainele vie ii i ale universului

Cu mii i mii de ani în urm , gra ie naturii fericite, a p mântului fertil, climatului cald i a unei rase de oameni ce î i trage originea din noaptea vremurilor, în sudul Asiei i în nord-estul Africii spiritul uman s-a luminat, a avansat i a emis idei i cuno tin e profunde, juste i cu o în l ime spiritual umilitoare pentru noi, europenii, care ne credem promotorii civiliza iei, lumin torii omenirii. Este adev rat c acele cuno tin e înalte nu erau posedate de mul ime, de poporul întreg, ci doar de preo ime, i dintre ace tia numai de ocupan ii treptelor superioare; secretele fiind transmise doar ini ia ilor destina i s urce treptele ierarhice ale preo imii. Poporului ne tiutor i se f ceau servicii i ceremonii impresionante, li se comunicau precepte morale i cuno tin e folositoare, exoterice - omul simplu fiind determinat s vad lumea i adev rul sub forme voalate, iar în preot - conduc torul vie ii sale terestre. Cuno tin ele reale, ezoterice, nu se comunicau vulgului, fiind sub amenin area pedepsei cu moartea. „Adu- i aminte, fiul meu - spunea preotul brahman noului ini iat - c nu exist decât un singur Dumnezeu, Suveran al lumilor, Principiul tuturor lucrurilor, pe care tu s -L adori în secret. Dar s tii, de asemenea, c acesta este un mister ce nu trebuie niciodat dezv luit vulgului stupid. Dac totu i o vei face, te vor lovi cele mai mari nenorociri." Numele secret al Tat lui creator — cunoscut doar de preo i i pronun at numai în serviciile i rug ciunile lor - era cuvântul AUM'. „Sfânta silab , compus din trei litere A-U-M, cuprinde Trinitatea vedic i trebuie p strat în secret", spunea marele legislator Mânu2, care a tr it în Epoca Indian , cu mii de ani înaintea vremurilor noastre. Ideea de a încredin a cuno tin ele înalte numai celor ini ia i, o întâlnim mai târziu, în Epoca Persan , la vechii per i. în Zend-Avesta3 citim urm torul text: „Curatul, Sfântul, Spiritul primordial al universurilor - i-o spun deslu it, în eleptule Zoroastnr* - exista înainte de cer, de ap , de p mânt, de foc, de plante i animale, înainte de omul sfânt, înainte de toate". La asemenea cuno tin e nu aveau acces decât magii, preo imea înalt a vechilor per i. Vulgul nu trebuia s le afle, sub pedeapsa de a fi torturat pân la nebunie, ori de a fi supus mor ii. Ideea p str rii în secret a cuno tin elor înalte o g sim i la evrei. Ilumina ii lor profe i sau mediumi î i ini iau discipolii în privin a textelor sacre. Mi na5 cuprinde urm torul text: „Este oprit s vorbe ti chiar unei singure persoane din Merkava6. Doar dac ai în fa un b trân inteligent î i este permis s -i comunici, în secret, i numai unele din capitolele ei". „Nu ini ia în aceast tiin teribil inteligen ele slabe, pentru c ea poate s le conduc Ia nebunie", spunea cabalistul7 elevului s u. 1 AUM (OM) - Verbul divin care desemneaz Sursa divin , cauza primordial a întregii crea ii, Sfera de unde venim i în care ne întoarcem. Acest cuvânt se pronun din gât c tre buze, fiind compus din guturala cea mai deschis A, din labiala cea mai închis M, legate prin U. în tradi ia mistic este reprezentat prin treimea literelor ebraice CCK. 2 Mauu (sanscr. - gânditor) - Cel de-al treilea Logos, sau Logos-ul planetar, Guvernatorul unui ciclu evolutiv planetar. El este Creatorul a tot ceea ce apare în Rondul sau Lan ul planetar pe care îl guverneaz . Orice Rond presupune doi Mânu: unui produce via a i forma uman la începutul unui Rond; i altul sintetizeaz , ca într-o s mân , bilan ul i rezultatele unui sfâr it de Rond. 3 Zend-Avesta (zend - lege) - Culegere de texte sacre atribuite lui Zarathustra, ce cuprind invoca ii, imnuri, înv turi i texte referitoare la ritualuri. 4 Zoroastru sau Zarathustra - Ini iat persan, fondatorul mazdeismului. El recuno tea ca Divinitate suprem pe Ahura Mazda, înving torul lui Ahriman — principiul r ului. 5

6

Mi na (ebr. - repeti ie, reiterare) — Culegere de comentarii referitoare 3a Tora.

Prin Merkava - Car ceresc - iluminatul p trunde în misterele cele mai intime i profunde ale esen ei i calit ilor Divinit ii. Prin ascensiunea extatic a lui ne amah - sufletul superior - misticii Merkava ating Heihalot - Palatele, l ca urile celeste. Purifica i prin ascez , îndeplinind mi vot - comandamente divine i tr ind în Deveikut - ata ament i comuniune intim cu Divinitatea, mae trii misticii Merkava ating momente de extaz prin contemplarea Numelor divine. Pornind de la viziunea Carului celest a lui Ezechiel i de la descrierea Tronului divin, Maasei Merkava - Crea iile carului, reprezint împreun cu Maasei Berei it - Crea iile dintâi, cele dou axe ale tradi iei misticii evreie ti - Cabala. N scut dintr-o revela ie divin , Cabala este primit de om i transmis prin cuvânt de la om la om, începând cu Mo e (Moise), care a primit-o de la Puterea divin . înv tura fundamental a misticii evreie ti este cuprins în Sefer lefira - Cartea crea iei i Sefer HaZohar - Cartea splendorii. Constituit într-un text cabalistic cosmogonic, într-o tiin a limbii sacre, Sefer Ie ira d o interpretare mistic alfabetului ebraic. Sefer Ie ira este atribuit patriarhului Abraham, care, prin contemplarea literelor ebraice, a p truns sensul revela iei divine. Literele ebraice sunt considerate vehicole ale potentelor creatoare, for e revelatoare ale Creatorilor - DTI5S Elohim, valoarea lor numeric având o func ie esen ial în crea ie. Angajat în c utarea Absolutului, misticul este c l uzit de puterea Cuvântului, a Verbului. Universul verbal, comparat cu un instrument muzical, reprezint scara ascensiunii mistice, limbajul manifestat de Gândirea divin în momentul crea iei. Crea ia este limbajul exprimat de Gândirea divin , manifestându-se ca putere creatoare a universurilor. Dup cum crea ia constituie un proces lingvistic i numerologic, omul este chemat s fie atent la sentimentele i gândurile sale, la cuvintele rostite, la privirele, gesturile i faptele sale. Rezumând esen a divin i modurile Sale de manifestare, Sefer HaZohar - scris în aramaic i având adaosuri în ebraic -- este un midra , un comentariu al celor cinci C r i, ale lui Moise, al Cânt rii Cânt rilor i C r ii lui Ruth. 1 Cabali tii, în elep ii Adev rului, cei care doresc s cunoasc Adev rul, comunic prin grai viu înv tura lor. Cabala transmiterea tradi iei mistice - se face printr-un mecubal, un cabalist care a primit Cabala, c tre un mecabel. Cabali tii î i transmit înv tura doar discipolilor trecu i de patruzeci de ani, când sufletul uman - ne amah - a atins maturitatea necesar primirii Adev rului. Literele ebraice care formeaz cuvântul ne amah - suflet - alc tuiesc i cuvintele mem aua - patruzeci de ani.

Precuvântare 9

Din aceast mic expunere, pe care nu o mai lungim, se vede preocuparea constant a marilor savan i de alt dat , de a nu spune adev ruri subtile unor oameni nepreg ti i în p trunderea în elesului adânc al lucrurilor i faptelor. Iat trei exemple - la trei epoci i neamuri deosebite - din care se poate vedea c lumea de jos avea cultul ei special i cuno tin e exoterice despre Dumnezeu i fenomenele din natur , iar preo imea superioar , st pâna absolut a tuturor bunurilor - i chiar a vie ilor celor de jos - de inea înaltele cuno tin e ale Adev rului, ale tuturor tiin elor. O condi ie se cerea acestor epoci i neamuri: cei care primeau cuno tin e din lumea spiritual s fie inteligen i, morali i b trâni.

Din cele enumerate, se pare c atât în India primitiv , atât la vechii per i, egipteni i chaldeeni, cât i la evreii din cele mai vechi timpuri, capitolul constituirii universului, al existen ei lumii invizibile, al for elor din natur i al comunic rii cu entit ile spirituale ce au tr it pe p mânt constituia o tiin secret , plin de mister i pericole, la care avea acces doar un num r redus de ini ia i. Existau lucr ri scrise, opere religioase sau filosofice ale epocilor respective: Vedele1, Zend-Avesta ori Tora2, pe care toat lumea le putea citi, dar tiin a ocult - cu filosofia i practicile ei deosebite, înv luite în cel mai adânc mister - se transmitea numai oral, celor ale i. Din noaptea veacurilor, centrul Asiei este locul de origine ai tuturor civiliza iilor lumii vechi, al credin elor i practicilor profesate de-a lungul timpului, rând pe rând, de toate popoarele, cu altern ri, cu suprim ri, dar g sindu-le pe toate, sub diferite forme, pân în ziua de azi. Aceste cuno tin e erau ascunse deoarece se refereau la domeniul înalt al materiilor subtile, al for elor superioare i legilor guvernatoare ale altor lumi; cuno tin e neîn elese de mintea nepreg tit a omenirii, mai ales a celei de pe atunci. Azi omenirea a f cut un pas pe treapta evolu iei, motiv pentru care nu mai este nevoie ca aceste cuno tin e s fie atât de ascunse. Nu se mai optesc la ureche, nu se mai propov duiesc prin p duri, temple ori mun i izola i, ca în alte vremuri, ci se scriu i se pun la îndemâna tuturora; dar chiar i în zilele noastre înc nu pot fi în elese decât de foarte pu ini. Omul a ajuns azi la un alt nivel moral i intelectual, i pentru a se în l a, i se ofer asemenea cuno tin e, asimilate cu nesa de cei chema i, de cei preg ti i spiritual. Aceste cuno tin e vor contribui la schimbarea conduitei omului, la l rgirea orizontului concep iei sale despre via i natur , preg tindu-1 pentru o via mai bun i mai iubitoare. Cititorule, cite te cu r bdare i aten ie aceast carte de tiin i filosofie cereasc , pentru c î i va lumina i în l a sufletul. 1 Veda (sanscr. - cunoa tere, tiin ) - O culegere de patru c r i sacre ale hindu ilor (Rig Veda, Yajur Veda, Sama Veda i Atharva Veda) cuprinzând imnuri, incanta ii i formule magice recitate în timpul ritualurilor de sacrificiu, cântece religioase, formule magice pentru exorcisme i descântece. 2 Tora (ebr. - înv tur , Ar tare) - Este revela ia divin ce st la obâr ia iudaismului. Tora reprezint inten ia Creatorului exprimat printr-un ansamblu de texte sacre, fiind constituit din Pentateuh, cele cinci C r i revelate ale lui Moise: Geneza, Exodul, Leviticul, Numerii, Deuteronomul. Tora scris este precedat i urmat de o Tora oral . Prin literele i cuvintele sale, Tora exprim Numele divin. Prin Tora, Divinitatea a creat lumea i prin Tora ne dezv luie scopul S u în momentul crea iei, Numele, atributele i inten iile Sale. Stând la baza oric rei existen e, Numele divin con ine sensul profund ascuns sub aparen e. Meditând asupra Numelui divin, misticul ajunge la extaz. Considerând c Limbajul divin este realitatea profund , cabali tii afirm c fiecare lucra exist numai propor ional cu participarea sa la Numele divin, manifestat în crea ie, fiind esen a ascuns a acesteia. Tora a fost scris prin intermediul celor dou zeci i dou de litere ale alfabetului ebraic. Prin combinarea acestor litere s-a n scut crea ia. Legea care a guvernat crearea universurilor st Ia baza na terii limbii ebraice. Prin urmare, meditând asupra literelor ce formeaz Tora i socotind valoarea lor, vom descoperi tainele crea iei - geneza, scopul i finalitatea ei. Tora se reveleaz doar celor care respect ale sale mi vot, comandamente divine. Exist patra c i, canale sau trepte de interpretare ale textelor sacre ebraice, a Sfintei Scripturi: 1. Pe al - sensul litera] al textului; 2. Remez - sensul alegoric; 3. Deru - sensul omiletic, teologic; 4. Soci - sensul mistic. Cele patru trepte sunt legate între ele i nu se pot separa. Ca urmare, cele trei canale inferioare vor r spândi focul mistic, lumina c ii lui Sod. Doar dup ce, urcând cele patra trepte de interpretare, în eleptul se va în l a de la sensul literal la cel mistic, va în elege deplin i limpede toate cele patru sensuri. Lui Rabi imon bar Yohai, care a tr it în Galileea secolului al l'I-lea al erei cre tine, considerat autorul C r ii Splendorii Sefer HaZohar - îi sunt atribuite urm toarele cuvinte: „Nefericire celor ce v d în Tora doar pove ti simple i vorbe obi nuite! Dac ar fi a a, am putea s redact m i noi o alt Tora, la fel de minunat . Dar adev rul este c fiecare cuvânt din Tora are un sens superior i un mister sublim, îmbr cate în ve mintele unor pove ti. Nefericit cel ce ia aceste ve minte drept Tora! Dac Tora ar fi fost f cut din cuvinte i pove ti obi nuite, cum ar fi fost ea proclamat Tora Adev rului, Tora perfec iunii, m rturia autentic oferit de Divinitate?"

PRIMA CARTE

Existenta lumilor invizibile Li timpurile îndep rtate, marii ini ia i comunicau discipolilor Adev rul. Azi, marile Lumini ale lumii spirituale comunic celor chema i Adev rul. Astfel afl m c în natura înconjur toare exist o diversitate de materii eterice, de diferite grade, a c ror fine e este atât de mare, încât sim urile fizice nu sunt în stare s ni le reveleze. Aceste materii sunt animate de unde vibratorii, diferite de cele care anim materia vizibil , tangibil , în sânul lor existând o infinitate de vie uitoare, de aceea i compozi ie cu mediul unde tr iesc. Aceste afirma ii, ca i multe altele, sunt primite azi de lumea savant cu neîncredere, ba chiar cu ironie, invocând întrebarea: „De ce nu se poate proba existen a acestor materii i for e, de ce nu pot fi v zute, auzite i pip ite de to i oamenii?" R spunsul la aceast întrebare este urm torul: Lumile hiperfizice, cu materiile i for ele lor, nu pot fi v zute i sim ite, nu se poate lua cuno tin de existen a lor, pentru c oamenii nu dispun deocamdat decât de organele de sim necesare perceperii lumii fizice. Este adev rat c omul are în fiin a sa - pe lîng organele de sim fizice - i organe de sim impresionabile de prezen a materiilor invizibile i a entit ilor spirituale vie uitoare în mediile hiperfizice, dar aceste sim uri dorm, stau latente în fiin a noastr . Numai când aceste sim uri superioare vor fi puse în activitate, când vor fi chemate la via , omul va deveni un medium între Cer i p mânt. Din acel moment el va auzi, sim i i vedea materii i fiin e animate de alte for e decât cele fizice. Cu alte cuvinte, lumea hiperfizic este pentru om la fel cum este lumea culorilor pentru omul n scut orb. El va auzi sunetele, va sim i cald sau rece, va pip i lucrurile moi sau tari din lumea fizic , dar nu va avea nici o idee despre ceea ce înseamn ro u, albastru sau verde. Mintea sa nu are posibilitatea s defineasc peisajele, perspectivele i culorile, deoarece nu a avut niciodat un organ capabil de a primi vibra iile luminii, care, sosind pe scoar a cerebral , se transform în no iuni de culori i forme. In mintea orbului din na tere, lumea vizibil de c tre un om s n tos nu provoac nici o no iune corespunz toare; îns cu toate c nu o vede, ea exist . Faptul c cea mai mare parte din omenire nu vede fiin ele, materiile din lumile hiperfizice, nu este im argument c ele nu exist . Dac printr-o „minune" sau opera ie, orbul din na tere ar dobândi vederea, la început n-ar pricepe nimic, ar r mâne uluit, dar treptat, f cându- i educa ia vizual a imaginilor sosite pe cortex, ajunge s ia pe deplin cuno tin i de acest domeniu necunoscut lui pân atunci. La fel s-ar întâmpla cu oricare dintre oamenii care dobândesc vederea spiritual . Dac gra ie unor evenimente neprev zute, unei educa ii sau practici speciale, omul ajunge s - i dezvolte sim urile superioare ale lumilor suprafizice, ar vedea forme i ar auzi sunete neinteligibile la început, dar încetul cu încetul, obi nuindu-se cu ele, le va în elege i distinge unele de altele. Pentru cunoa terea acestei lumi invizibile se cer ani de zile de observa ii i o continu educa ie. Se petrece acela i fenomen ca în lumea fizic . To i oamenii au ochi; cei s n to i v d lucrurile i fiin ele, dar oare to i cunosc natura, func ia i rostul lor în angrenajul universului? Sunt necesari ani de studii pentru a le cunoa te, deosebi i afla rostul în decorul vast al naturii. Unii oameni afirm : „Deoarece noi, deocamdat , nu sim im, auzim sau vedem aceste lumi invizibile, înseamn c nu a sosit timpul s le cunoa tem. Când va veni vremea, se vor dezvolta treptat i sim urile superfizice din noi i atunci le vom cunoa te. La ce bun s ne batem capul cu ele de pe acum? S termin m cu deplina cunoa tere a lumii fizice, i apoi omenirea va trece i la cunoa terea lumilor necunoscute". Argumentul este puternic în aparen , îns gre it în fond, i iat de ce. S presupunem c suntem chema i neap rat într-o ar îndep rtat , unde va trebui s tr im mul i ani. Ei bine, se cade s cunoa tem din vreme condi iile în care vom tr i acolo, mediul i influen a lui asupra noastr . Bineîn eles c ajungând acolo, ne vom adapta, vrând-nevrând, acelui mediu, dar oare nu este mai bine s cunoa tem din vreme noile condi ii i s ne preg tim pentru ele? Evident c da. A a fiind, nu numai c nu este de prisos, dar chiar se impune s cunoa tem lumile invizibile, deoarece cunoscându-le din timp vom ti cum s ne comport m atunci când dezbr când haina carnal , trupul, vom p trunde în aceste lumi, unde ne vom desf ura existen a în forme noi de via . Preg ti i ca atare vom fi scuti i s r t cim ani i ani în ne tiin i s pierdem astfel o vreme îndelungat pân s ne obi nuim iar i cu „noua" noastr patrie spiritual , veche din ve nicia veacurilor f r num r.

12

Din tainele vie ii fi ale universului - Prima carte

în afara acestui motiv esen ial, se cade s lu m cuno tin de aceste lumi i pentru faptul c ceea ce vedem pe p mânt nu este decât efectul unor cauze aflate în lumea invizibil . A a de exemplu: un om simplu constat cum telefonul transmite voci de la un loc la altul, vede cum tramvaiul circul pe str zi, vede efectul, dar cauza care le pune în func iune - electricitatea - nu o vede, nu o cunoa te. Acela i raport exist i între lumea fizic i cea hiperfizic . Noi nu vom ajunge s cunoa tem pe deplin lumea fizic , lumea efectelor, pân nu vom avea cuno tin e despre lumea invizibil , hiperfizic - domeniul cauzelor tuturor fenomenelor, lucrurilor i fiin elor vizibile pe p mânt. Ori de câte ori o problem este complex prin natura ei, se cade s se vin cu exemple cât mai numeroase. Iat un arhitect decis s proiecteze o cas . Acest om nu va îngr m di material peste material, f r nici o ordine, f r necesitate i în cantit i de prisos. Mai întâi se folose te de gândirea i imagina ia sa. î i croie te în minte o form de cas , cu o anumit distribu ie, cu un anumit aspect i dimensiuni. Dup aceea a terne pe hârtie ceea ce croise mental, i încetul cu încetul, urm rindu- i imagina ia, face pe hârtie un plan. Dup acest plan, începe construc ia - realizarea fizic a unei concep ii. Cu alte cuvinte, întâi a fost o crea ie mental , ideal , apoi a urmat realizarea ei într-o imagine, într-o form a ternut pe hârtie, într-un proiect, i în fine - realizarea ei în lumea fizic , cu material fizic. Ideea apar ine Lumii divine; imaginea, planul, apar ine lumii astrale; iar construc ia fizic apar ine lumii fizice. Casa, opera fizic este trec toare, pieritoare. Un foc, un cutremur o poate rade de pe suprafa a p mântului. Proiectul a ternut pe hârtie se poate distruge i el, dar arhitectul are în minte imaginea casei, care nu se va distruge niciodat . Omul fizic, personalitatea creatoare va pieri i ea, dar imaginea, crea ia sa mental , va dura în vecii vecilor în lumea invizibil , unde s-a imprimat ca pe o plac fotografic . într-adev r, universul este plin de o sum de materii extraeterate, numite fluide'. Aceste fluide au, printre alte însu iri, calitatea de a fixa pe ele imaginile, ideile emise de oameni, îngeri, supraîngeri i alte entit i spirituale. Cu alte cuvinte, în spa iile infinite se g sesc arhivele2 naturii, unde se imprim toate gândurile, evenimentele i sentimentele omenirii, fie întrupate, fie destrupate. Tot ce exist pe p mânt - aer, ap , mun i i câmpii, flora i fauna, totul are influen asupra omului. Dar în afar de influen ele lumii vizibile, asupra fiec ruia din noi se exercit influen e i mai mari, i mai puternice - influen ele lumilor invizibile. Noi suntem, la un moment dat, rezultatul influen ei mediului vizibil i invizibil asupra noastr , i al muncii depuse de spirit - st pânul trupului - potrivit evolu iei sale. S nu credem c tim tot ce ne înconjoar . Chiar în lumea fizic - tangibil , vizibil i cercetat cu sim urile noastre - se petrec o mul ime de fenomene de care r mânem ne tiutori, pentru c sim urile noastre m rginite nu ni le fac cunoscute. De exemplu, se afl înaintea noastr o statuie. Undele luminoase c zute pe aceast form se reflect i vin la ochii no tri, de unde sunt transmise la centrul v zului aflat pe cortex, de aici la suflet, i prin intermediul sufletului con tiin a noastr , spiritul, traduce aceste vibra ii în culoare i form . Dar oare cunoa tem noi totul despre aceast lumin ? Nu, i iat de ce. Se tie c lumina ce scald cu vibra iile ei suprafa a p mântului, vine de la soare. Dac facem s treac printr-o prism o raz de lumin , vom vedea c ea se descompune în mai multe fâ ii colorate, care întâlnind un ecran, ne dau spectrul solar, compus din apte culori: ro u, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo i violet. Noi atât vedem cu ochii. Cu toate acestea, adev rul este c fâ ia de lumin mai d na tere, trecând prin^prism , i altor culori, unele înaintea ro ului - infraro u, i altele dincolo de violet - ultraviolet. într-adev r, dac punem o lentil în dreptul spa iului gol dinaintea ro ului i a ez m în focarul acestei lentile o bucat de fosfor, vom vedea c fosforul se aprinde, deoarece razele obscure, invizibile ochiului nostru, trecând prin lentil , s-au concentrat, s-au manifestat sub form de c ldur , aprinzând fosforul. Prin urmare, înaintea ro ului exist unde vibratorii produc toare de c ldur . Dac punem la finele spectrului un paravan i al turi de el o plac uns cu o solu ie de cianur de potasiu, vom vedea cum aceast plac se va lumina sub ac iunea razelor ultraviolete.

1

Fluidul este o materie format din particule infinit de mici, de natur electric sau magnetic . Aceste particule ofer un suport energetic pentru informa ii mentale i sentimentale organizate în diver i algoritmi. In func ie de gradul evolutiv al vibra iilor i algoritmilor care anim aceste particule, exist o scar infinit de calit i ale fluidelor, de la cele inferioare, ce înso esc pietrele, pân la cele superioare, care intr în constitu ia Divinit ii. 2 Arhiva Aka (sanscr. - eter, fluid) - Cronica sau memoria spiritual permanent a tuturor vibra iilor din univers.

Existenta lumilor invizibile

13

A adar, exist în razele soarelui culori infraro ii i ultraviolete, invizibile ochilor no tri, dar sesizabile prin efectele lor. Dup cum ochiul nostru nu vede decât între anumite limite, urechea noastr nu aude decât sunetele produse în aer cu o frecven între 32-36.000 de vibra ii pe secund . Or în natura fizic înconjur toare se produc vibra ii de o frecven mai înalt de 36.000 Hz i mai joase de 32 Hz; dar urechea noastr nu le percepe, nu le aude, ca i cum n-ar exista. De aici tragem concluzia c suntem sc lda i din toate p r ile de vibra ii - unele transmise prin aer, altele transmise prin eter - de care îns nu avem cuno tin , pentru c nu de inem organe potrivite recep ion rii lor. A a de exemplu electricitatea - ale c rei unde se transmit prin eter - are de la 1.046.000 pân la 35.000 milioane vibra ii pe secund . Fluidul electric ce se scurge pe firele electrice nu este v zut de ochiul nostru, pentru c vibra iile sale au o frecven foarte mare. Dar imediat ce curentul electric întâmpin o rezisten în drumul s u - un filament de bec electric - num rul vibra iilor prin eter scade între 350 milioane i 760 milioane de vibra ii pe secund , filamentul devine luminos i ochiul nostru vede lumina. Pân în prezent se cunosc 63 categorii de vibra ii, din care fac parte undele hertziene, undele nancy, undele x, y etc. Din acestea, noi nu percepem decât opt categorii, prin urmare avem cuno tin de prea pu in. S presupunem c nervul optic n-ar dispune de sensibilitatea dobândit pân în prezent; desigur n-am avea nici o cuno tin de lumina soarelui, atmosfera din jurul nostru fiind întunecat . S presupunem acum c nervul ochiului ar fi impresionabil de undele electrice; în acest caz noi am vedea totul în jurul nostru, gra ie luminii emise de electronii care ne înconjoar din toate p r ile. Astfel n-ar mai fi pentru noi, nici noapte, nici zi, ci o lumin continu , atâta vreme cât electronii vor fi mâna i mereu în vârtejul infinit de rapid al mi c rii lor de rota ie i revolu ie. Având în vedere acest principiu, în elegem facultatea v zului i auzului spiritual a unor persoane numite clarv z toare sau lucide. Cu to ii primim vibra ii din lumea hiperfizic , dar r mânem nesim itori la ac iunea lor, deoarece con tiin a noastr nu r spunde la influen a lor, nu sesizeaz sosirea lor. Clarv z torii, lucizii, primind aceste vibra ii, le în eleg, con tiin a lor ia act de prezen a lor, i ei v d fenomene, fiin e, materii i for e la a c ror descriere r mânem pe gânduri. Evident c i între lucizi exist diferite grade: unii v d bini or, al ii bine i al ii foarte bine, la fel ca în cazul v zului fizic comun. Pentru ace ti oameni, vederea în lumea invizibil este un act involuntar - privesc i v d. Ei pot vedea i cu ochii deschi i i cu ochii închi i, ceea ce denot o independen între vederea fizic i cea spiritual . Ei v d cartea pe care o au în mân , dar în jurul ei, prin ea i dincolo de ea v d lumea invizibil . în aceast lume, luminoas prin ea îns i, prin care circul valuri de materii subtile, se vede o mi care deosebit de rapid în toate direc iile. Prin urmare lumea invizibil este i ea material , animat de numeroase for e, desf urate conform unor anumite legi. Aceste materii sunt de diferite densit i, formate fiecare din particule eterice de anumite dimensiuni i constitu ii, materii dispuse unele deasupra altora, conform fine ii lor, dar în acela i timp p trunzându-se rând pe rând, cele mai fine pe cele mai grosolane, sau cu particule mai mari. Vom descrie aceste materii dispuse în zone diferite, unele deasupra altora, în decursul capitolelor urm toare.

în peregrinarea lui pe calea evolu iei, timp de mii i milioane de ani, omul abia a ajuns s - i dezvolte inteligen a. Gra ie acestei inteligen e, el face azi descoperiri din ce în ce mai numeroase i mai uimitoare. Dup scurgerea a mii^ i mii de ani i veacuri, omul va deveni mai bun i mai în elept, iubind tot ceea ce-1 înconjoar . în fine, când evolu ia omeneasc va fi spre sfâr it, pe lâng o înalt inteligen i o bun tate îngereasc , omul va dobândi puteri deosebite, for e divine. Atunci se va termina evolu ia omenirii pe aceast planet . Masa umanit ii înaintat astfel, ridicat pân la termenul final al existen ei sale terestre, va trece pe un alt corp ceresc, pentru a- i continua diurnul evolutiv infinit, iar cei înapoia i, întârzia ii, vor fi trecu i prin întrup ri, pe un alt glob, de aceea i natur cu P mântul, ca s - i continue drumul neterminat. Constat m c evolu ia omului necesit multe secole, i totu i fiecare dintre noi poate gr bi sau scurta durata acestei evolu ii. Aceasta presupune o metod special , o hot râre nestr mutat , sacrificii mari, adic via a sfin ilor, a marilor mistici sau a yoghinilor. Prin alimenta ie i medita ie, prin retragerea departe de vâltoarea lumii, prin sfin enia, iubirea i jertfa manifestat pentru tot ce a creat Tat l i prin rug ciunile lor nesfâr ite, ace ti oameni ajung s - i activeze spiritul, dezvolt for ele

14

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

latente ascunse în adâncul lor, se ilumineaz i dobândesc puteri divine i cuno tin e ignorate de omenire. Din rândul acestor oameni ie eau savan ii de alt dat , întemeietorii unei tiin e vaste, din care s-a oferit omenirii numai atât cât putea pricepe i avea nevoie pentru avansarea ei. Bietul savant de azi se str duie te s tie ce este eterul, cum este constituit atomul. Se zbate în ipoteze asupra vie ii, a constitu iei lui, dar nu va cunoa te tainele vie ii decât în ziua în care î i va ilumina fiin a printr-o via moral , corect , conform legilor divine - de blânde e i iubire pentru tot ce exist în jurul s u. Numai atunci spiritul s u va lucra puternic prin cuirasa, prin înveli ul s u trupesc, i va vedea cu ochii spiritului atomul mare cât roata plugului, îi va vedea constitu ia, va în elege via a i evolu ia ei. Numai atunci când trupul s u, când sistemul s u cerebral va ajunge s vibreze ca i atomul, savantul modern va ajunge s cunoasc mai mult. Arunci nu va mai exista pentru el nici un mister privitor la atom. Va cunoa te rând pe rând toate materiile invizibile, toate foi ele ce lucreaz asupra lor i toate cauzele fenomenelor petrecute în natur . Reducând totul la materia fizic i la legile ce o st pânesc, savantul de azi nu poate, tocmai datorit acestui materialism feroce, s se înal e în sfere mai înalte, s cunoasc materii, legi, for e i fiin e mai subtile, decât cele cunoscute în jurul s u din copil rie. In antichitate, cei dota i cu inteligen , cei preg ti i de natur , se puneau sub conducerea unui mare preot, sfânt în conduita lui i versat în cuno tin e oculte i ale naturii. Acesta, timp de 20-30 de ani, îi pov uia pe discipoli, le descria i ar ta experimental tot ceea ce se refer Ia om i natur . In tot acest timp discipolii, erau inu i în locuri retrase, în plin natur , feri i de influen ele lumii, de gândurile ei josnice, de pornirile ei p tima e, de influen ele ei magnetice. Somnul, alimenta ia, b ile i exerci iile fizice, antrenamentele mentale i rug ciunile, toate erau reprezentate i executate cu scrupulozitate. An de an, se dezvolta în ei vederea în lumea invizibil i auzul în lumea t cerii, a celor f r glas. Când discipolul dobândea aceste dou instrumente de cercetare a naturii, dincolo de materia tangibil i analizabil , marele guru, ini iat sau preot, începea s -i descrie lumea fizic i lumea hiperfizic . Ii f cea cunoscut matematica, biologia, chimia i a a, rând pe rând, tot ce înconjoar pe om, natura întreag . O dat intrat în st pânirea lor, trecea la studiul foi elor i materiilor superfizice, a materiilor eteriforme, a fiin elor invizibile ochilor fizici. Când - dup ani de zile - î i însu ea întreg acest domeniu, trecea la cunoa terea originii i a crea iei universurilor, a vie ii i a tuturor fiin elor. Dup aceea î i încheia cariera de discipol cu aflarea celor mai înalte cuno tin e îng duite unui muritor - no iuni referitoare la Creatorul lumilor i atributele Sale. Din ziua când a reu it s - i înfrâneze sim urile i dorin ele, s - i ordoneze gândurile, s resping influen ele semenilor s i, el ie ea în lume, p ea în mijlocul omenirii, devenea la rândul s u o mare lumin spiritual . De acum înainte, cunosc tor a ceea ce exist pe p mânt i în Ceruri, el poate s - i lase trupul pe pat, la umbra unui copac, într-un loc retras, iar împreun cu o parte din sufletul s u s ias i s se îndep rteze de trup, s se ridice în spa iu, ca un nor nev zut, i acolo s vad , s cerceteze, s aud i s primeasc sfaturile marilor Lumini spirituale, înaltele entit i spirituale diriguitoare ale evolu iei lucrurilor i fiin elor de pe planeta noastr . în aceast faz , ini iatul posed puteri deosebite; poate face ceea ce omul nume te „minuni"1. El se ridic în aer, merge pe suprafa a apei, st în mijlocul fl c rilor, se face invizibil, vindec boli i face o seric nesfâr it de fapte, pentru c tie s mânuiasc toate materiile, cunoa te secretul legilor ce le guverneaz , realizând — asemenea unui mic creator — orice dore te. Vai lui dac o va face din vanitate sau împotriva semenilor s i! Un asemenea om era privit - cum ar fi privit i azi - ca un supraom, respectat de to i. De la ace ti ini ia i au r mas pân în zilele de azi ceea ce se mai cunoa te, ca tradi ie, despre lumea superfizic .

' Anumite fenomene i activit i spirituale sunt în mod gre it denumite „minuni" sau „fenomene paranormale", ele fiind cât se poate de normale. Dac în urm cu câteva sute de ani i s-ar fi prezentat omului imaginea unui televizor, el ar fi spus c este vorba de ceva paranormal i cu toate acestea televizorul este azi foarte normal chiar i pentru cei mai ne tiutori copii. Mai paranormal este faptul c de i suntem crea i de Tat l i vie uim în crea ia Sa, ne sustragem mereu de a-I fi recunosc tori i de a ne considera adev ra ii S i copii. i

15

Corpul fizic al omului Corpul fizic serve te spiritului drept instrument prin care observ , înva i se manifest în lumea fizic . Acest corp este format din materie fizic aflat sub patru st ri distincte unele de altele: solid , lichid , gazoas i eteric sau radiant . Dintre aceste patra st ri ale materiei fizice, tei sunt vizibile, tangibile i analizabile, iar a patra - cea eteric - este invizibil , imposibil de captat i analizat în laboratoarele actuale. Din aceast cauz suntem nevoi i s distingem, în coipul nostru fizic, dou p r i: trupul1 i corpul eteric.

Trupul Trupul este partea cea mai dur a corpului nostru fizic, fiind învelitoarea exterioar a fiin ei noastre reale, a entit ii spirituale2. Format dintr-un complex de celule orânduite în organe, reunite în sisteme, grupate la rândul lor în diferite aparate3, trupul desf oar diverse func ii biologice. Fiecare celul este alc tuit din molecule i acestea din atomi. Atomul se comport în lumea fizic precum o fiin vie, fiind capabil s duc o via independent . Ca orice fiin , atomul are o con tiin proprie, extrem de redus , dar nu mai pu in real ; form de con tiin pe care noi, p mântenii, nu o putem aprecia. Pân azi s-au descoperit 92 de categorii de atomi, constituind elementele chimice4 ale lumii fizice. Cum toate organele, toat materia gazoas , lichid sau solid a trupului nostru, sunt formate din asocierea acestor elemente chimice, trupul s-a mai numit i corp chimic. ' Pe parcursul întregii lucr ri vom folosi termenul de trup în Ioc de corp carnal sau corp de carne. Entitatea spiritual , spiritul sau duhul este format din scânteia divin învelit de perispirit sau înveli urile fluidice prin care scânteia divin evolueaz în crea ie. Cabala împarte omul în trei p r i fundamentale: 1. Nefe - corpul eteric sau principiul vie ii ce st la baza corpului fizic i al existen ei concrete. Nefe este for a care contribuie la construirea trupului. Cabala ne spune c nefe se introduce în s mân a b rbatului când se une te cu so ia sa. Dup ce omul, duhul, a p r sit lumea terestr , nefe înconjoar mormântul s u; 2. Ruah - suflu, via , sufletul format din corpul dorin elor i mentalul concret, este un mediator între nefe i ne amah. Ruah nu este atât de sensibil la influen ele lumii exterioare ca i nefe i cuprinde personalitatea sau ego-ul. Plutind între activ i pasiv, între interior i exterior, ruah reprezint leg tura dintre spirit i materie, unind în om lumea intern cu cea extern ; 3. Ne amah - „arborele vie ii", este spiritul ce cuprinde voin a, inteligen a i memoria. Este în leg tur cu Divinitatea, astfel c ruah i nefe ajung la Sursa divin prin ne amah. P trunzând în ne amah, Divinitatea îi d via lui ruah i nefe . Nefe i ne amah sunt esen e diferite - ca uleiul i apa - între care nu poate exista o conexiune direct . Din acest motiv este nevoie de un mediator, de ruah, care le une te. Nefe , ruah i ne amah nu sunt complet distincte i separate ci se interfereaz asemenea culorilor spectrului, care de i sunt succesive se topesc una în alta. Dup moartea biologic , nefe , ruah i ne amah se separ de trap i se înal fiecare în sfera de unde au venit. în loc s - i ia energia din Cer, tr ind în Divinitate i primind de la Ea în mod constant spiritualitatea de care are nevoie, omul î i îndreapt aten ia mai mult spre p mânt, spre lumea terestr , se afund tot mai mult în dragostea de sine i în senzualitate, absorbind energie din sufletul p mântului. Ca urmare ruah s-a îndep rtat de ne amah i s-a ridicat deasupra acestuia, preluând guvernarea fiin ei umane. Prin involu ie, partea inferioar a lui nefe , fiind ini ial un corp de lumin , a devenit un trup îmbr cat în piele, în acest fel omul a fost descompus în cele trei p r i fundamentale ale alc tuirii sale - spirit, suflet i trap. 3 Organismul uman, trupul, cuprinde: I. Aparatul de sus inere i mi care, compus din sistemul osos, articular i muscular; II. Aparatul de transport al materiei, cuprinzând sistemul cardiovascular - cu rol de a vehicula oxigenul i substan ele nutritive spre esuturi, luând de acolo produsele de dezasimila ie, pentru a fi eliminate, i sistemul nervos periferic - cu rolul de a conduce stimulii nervo i; III. Aparatul de import al materiei, asigurând, prin sistemul respirator, introducerea în organism a oxigenului - respira ia, iar prin sistemul digestiv, introducerea hranei - nutri ia; IV. Aparatul de eliminare al materiei, format din sistemul urinar i genital; V. Aparatul de corela ie al organismului, cu rolul de a uni într-o entitate individual componentele sale: 1. sistemul granuolar subdivizat în: a) sistemul hematopoietic, ce reface elementele sanguine i b) sistemul endocrin, cu rol de a produce hormonii, mesagerii chimici de leg tur între componentele organismului; 2. sistemul nervos central, numit sistem cerebrospinal sau nevrax, format din m duva spin rii i encefal, având rolul de a comanda întreaga organizare individual , întregind-o ca entitate în mediul extern i intern. Dup Cabala, omul reprezint modelul de alc tuire al cosmosului, prin principiile constitutive identice. Astfel, dup cum planetele se grupeaz între ele pentru a forma sisteme solare, organele omului se grupeaz în sisteme, alc tuind aparate, care genereaz func ii variate. Dup cum via a universurilor este între inut de curen i vitali, alc tui i dintr-un num r infinit de fiin e ultramicroscopice, ce scald astrele i planetele, r spândind principiul vie ii, via a omului este între inut de curentul sanguin, format din globule receptoare i purt toare de via , care scald i regenereaz organele, antrenând elementele inutile. 4 în prezent se cunosc 109 elemente chimice, grupate în tabelul periodic al elementelor. 2

16

(

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Pentru a servi cât mai bine spiritului, suntem chema i s procur m trupului alimente din cele mai apropiate de natur , f r s fie prelucrate printr-o serie nesfâr it de procese fizice i chimice. Aceste alimente trebuie s formeze, prin absorb ie i asimilare, un vehicol sensibil, bun reflector în exterior al voin ei spiritului, i bun receptor al impresiilor lumii fizice i astrale. Pentru ca trupul s r spund la interven iile lumii astrale i s redea fidel i integral manifest rile duhului, trebuie hr nit cu alimente vegetale i produse lactate în propor ii i sub forme cât mai asimilabile. Vom evita carnea, dulciurile, b uturile alcoolice, tutunul i cafeau. Aceste substan e, introduse în corpul nostru fizic, îl întunec , f cându-1 nesim itor la vibra iile eterice, venite din lumea invizibil sau de la entitatea spiritual aflat în interiorul s u, devenind astfel un r u interpret al voin ei spiritului. Se impune eliminarea alimentelor de origine animal din via a noastr , sau m car consumarea lor în cantit i cât mai reduse. Evident c în regiunile reci, unde vegeta ia este foarte s rac , sau în zonele cu un regim climateric variabil, în timpul iernii când vegeta ia doarme, omul va fi nevoit s consume i alimente de origine animal . S-ar p rea c via a este imposibil f r alimente de origine animal , dar cu toate acestea, sute de milioane de oameni tr iesc în diferite regiuni ale p mântului, fiind deplin s n to i i inteligen i, hr nmdu-se cu vegetale. Este doar o problem de obi nuin . în fiecare particul de aliment exist via , 'cu atât mai vie, mai puternic , cu cât fiin a din care provine alimentul respectiv apar ine unui regn mai înalt pe scara evolu iei. Celulele animale au o individualitate mai puternic decât cele vegetale i incomparabil mai vibrant decât particulele minerale. Aceast facultate de individualizare a celulelor animale face ca alimentul de origine animal s fie greu digerabil i asimilabil, necesitând o mare cheltuial de energie i fiind asimilat numai par ial. Dar ceea ce contribuie la îngreunarea asimil rii alimentelor de origine animal sunt fluidele eterice animale ce le înso esc, purtând în ele toat animalitatea, toate înclin rile vie uitorului din care au provenit, toate tendin ele i brutalitatea sa. Poate c , asemenea plantelor, i omul va avea facultatea de a se hr ni numai cu substan e minerale, pentru c ele posed o foarte mic energie vital , motiv pentru care sunt u or supuse prefacerilor. Atunci am consuma mai rar i în cantit i mai mici decât acum, când având un regim alimentar de origine animal suntem nevoi i s mânc m mult i de multe ori pe zi. Poate c va veni odat vremea când omul se va hr ni cu alimente concentrate, de natur mineral , chimic , sub form de pastile, care nu vor cere timp atât de îndelungat pentru digestie, absorb ie i asimila ie, r mânând organismului un mare spa iu de timp pentru odihn sau alte preocup ri. întrebuin area unui aliment de origine animal are ca urmare introducerea în trupul nostru a prea multe elemente chimice - fosfa i, carbona i i sulfa i - care, purta i de sânge în toate celulele, se depun în pere ii vaselor sanguine, i din elastice le fac rigide. Aceste elemente chimice, ca i altele, create în trupul nostru prin diferite combina ii chimice - ura i i oxala i - n v lesc în esuturile organelor i astfel, încetul cu încetul, organismul întreg î i pierde plasticitatea, vigoarea de mai înainte, devine rigid, î i reduce activitatea i b trâne ea sose te mai devreme decât ar fi timpul; ca urmare, p rul cade, din ii se cariaz , pielea se zbârce te, mu chii devin flasci i activitatea total a organismului se încetine te. în modul acesta, trupul nu mai corespunde cerin elor spiritului, acesta fiind nevoit s -1 p r seasc . Dac am c uta s introducem în trupul nostru numai alimente cu rol de între inere i reparare al organismului - care se uzeaz prin îns i func ionarea sa - alimente care nu-i fac r u, nu-i distrug esuturile i nu-i înt resc organele, vigoarea s-ar men ine mult vreme, b trâne ea sosind mai târziu. Este necesar ca atâta timp cât st m pe p mânt, s fim pe deplin s n to i, pentru a culege cât mai multe înv minte, prin intermediul c rora spiritul s se lumineze, s evolueze din ce în ce mai mult, iar con tiin a noastr s se ridice i s devin cât mai clar . Deoarece nu exist aliment, fie de origine vegetal sau animal , care s nu con in elemente ce solidific i înt resc esuturile, se cere — mai ales în a doua jum tate a vie ii — ca m car apa1 pe care o bem s fie cât mai s rac în s ruri minerale, în special carbona i de calciu. Dar regimul ideal este cel al fructelor i semin elor. Ele con in ap curat , substan e zaharoase u or asimilabile i albumine, sub forma cea mai simpl , u or de descompus i asimilat de organism.

1

Apa absoarbe cu u urin fluidele, p strând în moleculele ei memoria trecutului; ea poate fi u or înc rcat cu vibra ii sfinte dar i cu cele contrare. Din acest motiv, nu este indicat folosirea apei de conducte i din lacuri de acumulare, deoarece ne otr vim templul trupesc; pe cât posibil sa folosim apa de izvor. De asemenea, dac ne-am pierdut armonia i pacea interioar , o baie scurt în ap curat va absorbi fluidele contrare, ajutându-ne s ne restabilim pacea sufleteasc .

Corpul fizic al omului

.

17

Fructele i legumele sunt alimente care con in propor iile cele mai ridicate de materii nutritive i cea mai sc zut propor ie de substan e solide. Mierea de albine este înc un aliment excelent pentru organism. Cei care au luat cuno tin de existen a lumilor invizibile, tiu c animalele sunt fra ii no tri cei mai tineri i c spiritul lor va anima, în veacurile viitoare, corpuri umane. Se cade s nu chinuim, ucide i mânca pe fra ii no tri mai mici, ci, dimpotriv , s -i ajut m în existen a lor terestr , dup cum i noi suntem ajuta i de fiin e superioare nou , ca s ne urm m mai u or evolu ia pe p mânt. Putem consuma produsele ob inute de la animale - laptele i preparatele lactate (brânza, smântân , untul) - pentru c acestea sunt alimente ideale, natura punând în ele, într-o form cât mai asimilabil , tot ceea ce este necesar micilor urma i ai acestor vie uitoare. Laptele se ob ine prin îns i actul vie ii lor, f r a provoca animalelor suferin e fizice sau spirituale. încorporând alimente u or asimilabile, înlesnim formarea în trupul nostru de celule noi, care le vor înlocui pe cele uzate, generând în decurs de apte ani organe noi, total schimbate, cu totul noi fa de cele avute cu apte ani în urm . în acest mod, începând cu substan a moale a sistemului cerebrospinal, i pân la esutul osos compact ce alc tuie te scheletul, toat fiin a noastr fizic este supus unei necontenite primeniri1. A adar, în timpul vie ii terestre, la intervale de apte ani, trupul nostru se tope te i se reformeaz de mai multe ori. Cu toate aceste transform ri, noi r mânem aceea i. Materia cerebral se reînnoie te, schimbându-se complet, dar gândirea persist i împreun cu ea memoria î i p streaz amintirile unui trecut ce dep e te apte ani, i la care actualul nostru trup nu a participat. Tocmai acest fenomen dovede te existen a în noi a unui principiu deosebit de materia fizic , a unei for e invizibile, care persist în mijlocul prefacerilor fizice. Prin urmare, facult ile noastre spirituale n-au nimic comun cu materia fizic . Inteligen a, judecata i voin a sunt însu iri abstracte, pe care nu le putem confunda sau presupune c se nasc din materia sistemului cerebral sau a substan ei sanguine. Spiritul persist , este acela i chiar dac dispare materia fizic pe care o conduce. La terminarea vie ii terestre, când se va dizolva pentru ultima oar aceast materie fizic , r mâne spiritul nepieritor. Fizica i chimia ne spun c materia nu se pierde, ci se transform . Ei bine, la moartea noastr biologic materia fizic se va întoarce în lumea fizic de unde a fost încorporat . De asemenea, cuno tin ele tiin ifice de azi ne spun c energia nu piere nici ea, ci se transform . Spiritul - for a care a condus corpul fizic - va p r si la moartea biologic trapul, haina carnal sau instrumentul de care nu se mai poate servi, r mânând îns acela i ca înainte i ducându- i mai departe, sub o form eteric , noua sa via . Pentru cel dornic s fac studii în lumea invizibil , se recomand regimul alimentar vegetarian, dar cu observa ia ca trecerea la alimenta ia vegetarian s se fac gradat, pe cât posibil prim vara sau vara. Nu se poate trece dintr-o dat de la un regim alimentar de origine animal - cu care ne-am obi nuit din copil rie i pe care l-au avut mai multe genera ii - la un regim absolut vegetarian, ci trebuie s p im treptat, pentru a da r gaz organismului s se obi nuiasc cu noul regim, altfel risc m s ne îmboln vim. Organismul nostru se poate fortifica evitând cu grij alimentele ce con in prea multe materii minerale i consumând ap curat - pe cât posibil de izvor - iar pe de alt parte favorizând cât mai mult eliminarea, prin epiderm , a produselor v t m toare din organism, f când b i cât mai dese. Iat motivul pentru care cele mai multe religii prescriu b i cât mai frecvente, pentru c ele purific tmpul i între in s n tatea. B ile f cute cât mai des contribuie la o u oar transpira ie, ocazie cu care se elimin mari cantit i de s ruri din organism. Altfel aceste s ruri s-ar depune treptat prin esuturi, iar, în plus, apa cu care ne îmb iem con ine o mare cantitate de fluide, ce vor împrosp ta fluidele fizice din corpul nostru fizic. Se recomand s fric ion m tot trupul cu ap rece, pentru a produce o n v lire a sângelui c tre extremit i i s provoc m astfel o circula ie activ în tot trupul, antrenând s rurile c tre aparatul urinar, pentru a fi eliminate. Trupul trebuie dezvoltat prin exerci ii moderate pentru a-1 face flexibil i ager. C tre b trâne e, aceste exerci ii se pot înlocui cu plimb ri u oare, dar nu prea îndep rtate i obositoare. Din când în când este necesar s nu mânc m câte o zi deloc, ca s d m r gaz aparatului digestiv s se odihneasc , iar organismul s elimine toxinele. îns nu e indicat ca aceste zile de ajunare s fie prea dese sau prelungite, deoarece atunci, în loc s ajut m organismului, îl ruin m.

1 Gra ie acestui mecanism de regenerare este posibil vindecarea spontan i total a unui organism, dar numai în cazul dispari iei cauzelor suflete ti sau karmice ale bolii respective, sau dac amprentele eterice ale unor gânduri i sentimente contrare au fost terse din memoria celulelor.

18

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

O grij deosebit trebuie s avem ca defecarea s fie cât mai regulat , colonul trebuind golit zilnic i matinal. Trebuie s acord m o aten ie deosebit elimin rii excre iilor rezultate în interiorul trupului nostru. Când mânc m s fim cu gândul la actul mânc rii, c ci acest gând activeaz secre ia glandelor digestive i astfel digestia va fi complet . Este bine ca laptele sau cafeaua cu lapte s fie consumate încet, pu in câte pu in, pentru ca pe m sur ce le introducem în stomac, s fie atacate de sucul gastric; altfel, laptele intrat brusc în stomac, se coaguleaz în mas , formând o bul mare de brânz , greu de f râmi at i atacat de sucul gastric. De asemenea s acord m o aten ie deosebit aerului inspirat, pentru c în aer se g sesc atomi1 purt tori de energie vital . S evit m, pe cât posibil, incintele aglomerate — teatre, cinematografe, s li de concert, întruniri politice, deoarece acolo se g se te un aer foarte viciat. Cât timp nu se cuno tea anatomia trupului omenesc, nu se b nuia sublima sa alc tuirea. Azi se cunoa te interiorul s u, structura sa intim , pân la ultima sa celul . Studiile histologice, ale diferitelor esuturi din trupul uman, au ar tat savantului structura complex a diferitelor organe, dar mai ales a sistemului cerebrospinal, nevraxul fiind un labirint de celule nervoase. Luat în ansamblul s u, trupul omenesc se arat ca o oper grandioas , a c rei complexitate nu o întrece nici o ma in rie terestr . A a cum el se arat anatomistului, pare rezultatul unei evolu ii ce se pierde în noaptea adânc a veacurilor. Omul nici nu b nuie te tiin a posedat de marile i glorioasele for e angelice i efortul lor depus la construirea trupului în care î i duce traiul spiritul omenesc. Trupul omului este opera cea mai grandioas din tot universul. în el se cuprinde, în rezumat, tot ce a creat Tat l - binecuvântat fie Numele S u - de la scânteia divin , pân la mineralul globului nostru. în el g sim o arhitectur des vâr it , fizica i chimia p mântului realizate sub formele cele mai armonioase; Dac ai ti tu, omule, ce alc tuire sublim i s-a încredin at de Atotputernicul, pentru a te bucura de frumuse ile operei Sale, l-ai îngriji ca pe o nestemat de mare pre ; ca pe un bun de nepre uit. A adar fii atent, p streaz -1, îngrije te-1, dar nu uita, totu i, c trapul este vremelnic, c el a fost f cut din p mânt i în p mânt trebuie s se întoarc . Tu e ti ve nic. Din Ceruri te-ai coborât în trup i în Ceruri, patria ta ve nic , te vei întoarce. Unul va coborî iar cel lalt se va sui.

Când vrem s cunoa tem compozi ia mineral a unei plante, o lu m i o cânt rim, iar dup aceea o uscam. Prin c ldura aerului, ea pierde toat apa trapului s u. O cânt rim din nou i afl m cât ap a pierdut prin evaporare. Lu m acum planta uscat i o ardem într-un cuptor închis. Din cauza aerului fierbinte ^se vor degaja toate elementele volatile: bioxidul de carbon, hidrogenul sulfurat, amoniacul etc. în cuptor, în vasul de argil refractar va r mâne, din toat planta, o cenu , un praf format din mineralele ce intr în compozi ia plantei. Cânt rim acest praf i diferen a pân la planta uscat arat elementele chimice volatile. Trecem la analiza cenu ei i constat m c este alc tuit din aproximativ 12 elemente chimice - O, H, C, Ca, Ph, Mg, K, Na, CI, S, N, Mn organizate sub form de diferite s ruri - fosfa i, sulfa i, carbona i, cloruri. De când s-au creat în diferite puncte ale'globului crematorii pentru incinerarea cadavrului omenesc, din care r mâne doar o mân de cenu , s-a trecut la analiza acestei cenu e, constatându-se c trupul omenesc cuprinde acelea i elemente chimice întâlnite la plante, i organizate tot sub form de diferi i compu i - cloruri, sulfa i, carbona i, fosfa i, oxala i. Din studiile f cute de agrogeologi asupra scoar ei p mântului, s-a g sit c el cuprinde diferite minerale simple sau compuse, dar oricum ar fi, elementele lor chimice sunt Si, C, Ca, Mg, Mn, S, Na, K, O, H, Pb, Fe. Comparând seria de elemente din solul i subsolul p mântului cu seria de elemente chimice ce intr în constitu ia trupului uman, se constat o identitate aproape perfect . Acela i material mineral intr în constitu ia p mântului pe care îl c lc m cu piciorul, ca i în constitu ia trupului nostru. Evident, unul se prezint a a cum a fost constituit primordial, iar cel lalt se prezint sub o form atât de transformat , încât un ne tiutor nici n-ar b nui c diferitele organe, substan a sanguin , sistemul osos sau muscular sunt una cu râna de pe drum. într-adev r, mineralele p mântului se dezagregheaz din cauza c ldurii i a frigului, din cauza dilat rii i a contract rii continue i sfâr esc prin a se sf râma i pulveriza. Apa ploilor se infiltreaz Prana (sanscr. - suflu, r suflare) - Via a universal , for a vital , care se manifest pe toate planurile crea iei.

Corpul fizic al omului

]p

în p mânt i dizolv particulele lui, transformându-le în diferite solu ii minerale - sulfa i, carbona i, azota i. Pe suprafa a p mântului cresc o infinitate de forme vegetale. Oricare ar fi gradul lor evolutiv, toate absorb aceste solu ii minerale, le introduc în trupul lor i le prefac, gratie luminii solare, în substan e organice, cu care alc tuiesc celule vegetale. Acestea prin orânduirea i diferen ierea lor, vor constitui elemente reproduc toare, cu ajutorul c rora specia se va înmul i i r spândi. Prin r d cinile, tulpinile, franzele i fructele lor plantele servesc drept hran animalelor. Trupul plantei, introdus în trupul animalului sufer prefaceri, finalizate prin alc tuirea unei serii infinite de compu i chimici, ce vor constitui trupul celulelor animalului, contribuind astfel la cre terea lui sau la repararea elementelor anatomice distruse prin îns i actul vie ii lor. Dup câ iva ani, animalul va termina actul existen ei sale terestre, va muri. Trupul îi va r mâne pe terenul unde i-a sosit moartea, fiind expus aerului, c ldurii, umezelii, usc ciunii i microbilor ce-1 vor n p di. Un proces lung se produce sub ac iunea acestor factori, materia lui trecând din etap în etap , pân nu vor mai r mâne din el decât oasele. Unele materii se prefac în gaze - pierdute în atmosfer , altele se transform în lichide - strecurate printre particulele p mântului. în fine, p r ile tari, oasele, se vor pulveriza sub ac iunea bioxidului de carbon, a oxigenului, a c ldurii i a frigului, fiind, încetul cu încetul, risipite de vânt pe întinsul p mântului i c rate la distan de apa ploilor, iar apoi dizolvate. Astfel, din bietul animal nu a mai r mas nimic. Materia ce a constituit trupul s u s-a reîntors iar i în p mântul din care a plecat. Exist câteva animale, pe care omul le prinde sau le cre te pe lâng casa lui, pentru a-i servi ca aliment. Materia trupului lor, intrat în uzina trupului uman, sufer o prefacere i mai adânc decât prefacerea plantei în trapul animalului. Din elabor rile multiple i complicate se nasc în trapul omului o serie de compu i chimici, care, în definitiv, alc tuiesc celulele diferitelor esuturi. Când s-a terminat firul existen ei noastre, spiritul se înal la Cer, iar trapul îl depunem în p mânt, de unde a pornit odat , c ci p mânt era i în p mânt s-a reîntors. Cine ar b nui c mâna cu care scriem, ochiul cu care admir m frumuse ile naturii, sistemul cerebral cu care scrut m lucrurile i fiin ele din jurai nostru sunt p mânt pref cut! De necrezut, i totu i acesta este adev rul. Piatra a trecut în plant , transformându-se în substan organizat , iar de aici în animal sau om, revenind la sfâr itul existen ei sale de unde a plecat, la mineral. Roata vie ii împinge materia din prefacere în prefacere, pentru a crea forme noi, instrumente în care s vin alte entit i spirituale, pentru a înv a la marea coal a universului, a vie ii ve nice.

Corpul vital Un corp solid poate fi pus în mi care prin ac iunea unui alt corp solid. A a^de exemplu arcul de o el al unui ceas, strâns în jurai s u i apoi l sat liber, caut s se desfac . In mi carea sa de destindere, învârte o roti i aceasta, prin angrenaje, mi c o alta i din roat în roat se mi c minutarul i orarul ceasului. Dar un coip solid poate fi mi cat i de un corp lichid. Astfel apa unui iaz, a unei gârle, lovind paletele unei ro i de moar sau ale unei turbine, pune în mi care o piatr de moar sau un motor. De asemenea un corp solid poate fi pus în mi care de un gaz, curen i de aer ce puii în mi care o moar de vânt. Ei bine, exist corpuri solide puse în mi care de curen i eterici. Astfel trapul plantelor, animalelor i al omului este str b tut de anumi i curen i de natur eteric - invizibili ochilor - care între in via a, întreaga activitate intern i extern a trapului. în acest subcapitol ne vom ocupa de via a trapului - principiul i vehicolul care d vitalitate i pune în mi care trapul uman. Dac ochiul nostru vede, dac inima bate i mu chii se contract , dac gândim, vorbim i lucr m, într-un cuvânt întreaga via i activitate divers a trupului nostru se datore te unui curent de natur eteric , numit curent de via , curent vital. Am v zut pân acum c , în ultim analiz , trapul nostru nu este decât p mânt pref cut, având aceea i compozi ie mineral , sub diferite st ri, solid - sistemul osos, semi-solid - sistemul muscular i cerebrospinal, lichid i gazoas - sângele, con inând atomi de O, N, H, CO2 etc. Acest trap plurimineral are o existen parabolic , adic se na te, cre te, atinge un apogeu i apoi se stinge treptat, sc zându-i puterile i sfâr ind cu moartea. Cu alte cuvinte, are o na tere, o existen i o moarte. Toat aceast existen - Ia unii scurt , la al ii mai lung - se datore te celui de-al doilea corp fizic, numit corp vital, corp eteric.

20

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Dac umplem un vas cu nisip, acesta va lua forma vasului. S turn m acum ap în acest vas, vom vedea c ea va lua forma nisipului. Acela i lucru îl putem face cu un burete înmuiat în ap . Apa va ocupa ochiurile libere ale buretelui i, pentru un moment, va lua forma buretelui. La fel se întâmpl i cu vehicolul nostru fizic. Al turi de trup i în interiorul s u, p trunzându-1 din toate p r ile, se afl corpul vital, având acea i form cu el, dar alc tuit din materie eteric 1 sau fluidic . Dup cum trupul are diferite organe, orânduite în sisteme i aparate, corpul vital, umplând interiorul trupului i p trunzând organele sale, va reproduce absolut toate aceste organe, pân la ultima celul . Corpul vital este o copie atât de fidel a trupului, încât apare, pentru un clarv z tor, ca un al doilea trup, o imagine identic a acestuia, motiv pentru care a fost denumit dublul eteric. Am afirmat c vehicolul vital este format din materie eteric sau fluidic . Dar ce este fluidul? tiin a pozitiv de azi, cea predat în universit i i academii, nu cunoa te decât trei st ri ale materiei: solid , lichid i gazoas . tiin a ocult , sau super tiin a veacurilor trecute, vorbe te de st ri ale materiei fizice, care nu se v d, nu se simt i deocamdat , nu se pot cerceta i analiza în laborator; materii fizice numite radiante, eterice sau fluidice. Fluidul intr în constitu ia tuturor corpurilor din natur - de la microb pân la astre, de la om pân la universuri. Aceast materie eteric , i totu i fizic , ce nu lipse te din nici un corp, este format din particule infinit de mici. Cu toat dimensiunea lor neînchipuit de mic , particulele au volume i naturi diferite, în func ie de gradul de evolu ie al vibra iilor care le anim . Exist o scar infinit de calit i ale fluidelor, de la cele inferioare, ce înso esc pietrele, pân la cele superioare, care intr în constitu ia marilor Fiin e creatoare - Auxiliarele Fiin ei supreme Creatorii miliardelor de corpuri cere ti risipite în spa iu i ale fiin elor ce le populeaz . Din toat aceast serie nesfâr it de fluide, marile Lumini spirituale ale planetei noastre disting patru categorii de fluide fizice: 1. fluid planetar; 2. fluid solar; 3. fluid universic; 4. fluid cosmic. Pentru o mai bun în elegere, este necesar urm toarea descriere. S ne închipuim în mijlocul spa iului infinit o sfer uria , ale c rei dimensiuni întrec orice fantezie omeneasc . Aceasta este sfera crea iei sau cosmosul, plin cu un eter, cu un fluid de cea mai fin calitate, din seria fluidelor fizice, numit fluid cosmic. în interiorul sferei cosmice, plutesc patru sfere de dimensiuni inimaginabile, numite sfere-univers. Ele sunt a ezate în cruce, pe o linie spiral , la distan e deosebite fa de un punct central al cosmosului. Aceste sfere-univers sunt pline cu un fluid sau eter, de o calitate inferioar celui cosmic, numit fluid universic. în interiorul fiec rei sfere-univers se g sesc zeci de miliarde de stele, sisteme planetare de diferite m rimi, de diferite grade evolutive i constitu ii fizice. A ezarea lor în sfera-univers este ordonat dup o ordine numeric , descriind între ele forme geometrice. De pe p mânt, ochiul nostru le vede sub diferite forme - triunghi, grebl , car, jparpe - dar acest aspect al constela iilor nu este decât perspectiva lor v zut de om de pe p mânt. In realitate, ele sunt grupate câte dou , trei, patra i a a mai departe. Având în vedere evolu ia lor de la nebuloas pân la sori sau planete, sistemele planetare sunt împ r ite în 12 grade evolutive, iar num rul lor total trece de cincizeci de miliarde în fiecare univers - dup afirma iile marilor entit i spa iale. Dup cum fluidul din cele patru sfere-univers difer unul de altul, existând patru feluri de fluide universice, tot a a i cele 12 grade de sisteme planetare din fiecare univers au înjurai lor i în sânul lor un anumit fluid. A adar în fiecare univers exist 12 categorii de fluide numite fluid solar. In jurul fiec rui soare sau stele graviteaz unul, dou , trei sau mai multe corpuri cere ti, numite

planete. Toate aceste planete plutesc în marele ocean al fluidului solar respectiv. Fiecare planet fiind înconjurat de o atmosfer eteric , mai sub ire sau mai groas , numit fluid planetar. Fluidul fiec rei planete difer de al surorilor sale din acela i sistem, din cauza c fiecare are o vârst i ca atare o evolu ie diferit . Prin urmare vor fi tot atâtea feluri de fluide planetare câte planete exist în acel sistem solar.

1

Corpul vital uman este alc tuit din patrii categorii de eteruri fizice: 1. Eterul chimic - cel mai dens din cele patra eteruri care intr în constitu ia corpului vital. Acest eter înzestreaz regnul mineral cu propriete ile sale chimice, produce cre terea regnului vegetal, iar regnului animal i uman îi confer facult i legate de asimila ie, nutri ie i cre tere. 2. Eterul vital - nu este activ în regnul mineral, iar în regnul vegetal, animal i uman asigur perpetuarea speciei. 3. Eterul lumin - este în stare latent , inactiv , la regnul vegetal, urmând a se dezvolta în timp. In regnul animal i uman produce c ldura corpului fizic, anim sistemul nervos i muscular, i asigur percep ia senzorial . 4. Eterul reflector - este mai pu in activ la regnul animal. El este foarte dinamic la om, unde conduce vehicolul gândirii i înmagazineaz în memorie experien ele trecutului. Prin urmare corpul nostru fizic este alc tuit din materie fizic aflat în apte st ri: cele trei st ri chimice - solid , lichid i gazoas - i patra st ri eterice - necunoscute înc de tiin a actual .

Corpul fizic al omului

21

Dup ce am f cut aceast parantez revin la eterul sau fluidul corpului nostru vital. Totu i, nu pot trece mai departe f r a enun a de pe acum c în fiin a noastr integral se afl toate categoriile de fluide fizice expuse mai sus, a c ror totalitate formeaz ceea ce unii ini ia i numesc perispirit - o serie de corpuri fluidice intermediare între corpul fizic i scânteia divin numit spirit. Corpul nostru vital este format din eterurile inferioare con inute în gama de eteruri ale planetei noastre. Totu i, particulele lui au o mi care, o vibra ie, cu mult mai intens decât mi carea miceliilor ce compun substan a protoplasmatic a celulelor trupului nostru. Vibra ia particulelor fluidice pune în vibra ie protoplasma i nucleul celulei, mobilizând astfel întreaga celul .'Mi carea, percep ia, asimila ia, metabolismul, respira ia, reproducerea i excre ia celulei se datoreaz fluidului vital. Dac fluidul corpului vital s-ar opri brusc din activitatea sa, din mi carea sa vibratorie, imediat ar încetini i mai apoi s-ar opri activitatea celular . Din aceast cauz corpul eteric, corpul vital, poate fi considerat motorul trupului, animatorul s u, de unde i numele de corp vital, corp între in tor de via . Corpul eteric este intermediar între trup i un corp mai fin, aflat mai profund i cu o existen mai lung , numit corp planetar, denumit de unii oculti ti corp astral, considerând P mântul ca fiind una din numeroasele astre ale universului nostru. Despre trupul nostru am spus c are o existen efemer , adic are un început, o dezvoltare, un declin i un sfâr it. Din p mântul sau lutul p rin ilor s-a format, din laptele mamei a crescut, din natur s-a între inut i în p mânt se va întoarce. Ca orice în lume, e supus i el legii existen ei ciclice - se na te, tr ie te i piere, asemenea planetelor, stelelor i a tot ce exist în sfera crea iei, pentru ca din materia lor s se formeze alte corpuri, pe o scar evolutiv mai ridicat . Totul urc pe o scar ce se pierde în ve nicie i c tre o perfec iune f r de sfâr it. Pe m sur ce trupul nostru - din microscopic cum era în pântecele mamei - devine din ce în ce mai mare, al turi de el i în interiorul s u, se dezvolt i corpul s u vital. Dup cum trupul se între ine prin asimilarea de materii terestre, tot astfel se dezvolt i se între ine i corpul vital, absorbind din spa iu substan a vital , fluidul, asem n tor fluidului din care e format i eliminând materia uzat care i-a îndeplinit rolul de motor, de mobilizator al trupului. Când - dintr-un motiv oarecare: boal , b trâne e sau accident - trupul i-a terminat existen a, corpul vital p r se te i el trupul, nemaiputând primi materia vital din spa iu. Când trupul i corpul s u vital sunt prea uzate, spiritul nu le mai poate utiliza în observ rile i studiile sale. Atunci spiritul se retrage din aceste înveli uri i se ridic în spa iu, tr gând dup el perispiritul s u. Dup moartea biologic , vehicolul vital va r mâne o vreme în trup, stând în preajma lui, în jurul co ciugului, al casei sau al mormântului, dar apoi îl p r se te. Noaptea, în primele zile dup moarte, se poate vedea pe întuneric o mas alburie de form uman , oscilând, mi cat fiind de curen ii fiuidici ai spa iului. Acesta este corpul vital al trupului p r sit de st pânul s u - spiritul sau scânteia divin . Corpul vital zace în preajma trupului pân ce încetul cu încetul materia sa eteric se risipe te în mediul înconjur tor, disp rând cu totul. Cu atât mai s n tos i viguros va fi trupul, cu cât corpul s u vital va fi mai puternic i cu vibra ii mai înalte i armonioase. Corpul vital este cu ceva mai mare decât trupul, dep ind periferia acestuia cu câ iva centimetri. Persoanele clarv z toare, ori cele adormite prin pase magnetice, v d în junii omului o cea alburie, un nimb cu o l ime de 10-20 centimetri - constituind aura eteric . Rar g sim doi oameni care s aib acela i fel de materie eteric . Vehicolul vital este format i el din materie eteric de diferite calit i, existând o strâns rela ie între calitatea trupului i calitatea corpului vital. Cu cât un trup este format dintr-o materie mai pur , cu atât i înso itorul s u, corpul vital, va fi alc tuit dintr-o materie de o calitate mai fin . Prin urmare, intervine i aici legea asocierii i se potrive te vorba: „Spune-mi cu cine te înso e ti, ca s - i spun cine e ti". Corpul vital, ca i orice corp de materie din lume, are o sensibilitate a sa proprie, p orientare, i din aceast cauz am zice o con tiin , redus bineîn eles, dar nu mai pu in existent . într-adev r, el se mic oreaz în fa a agresiunii, i se m re te când este înconjurat de iubire. Atâta timp cât spiritul locuie te în coipul fizic, corpul vital este legat de perispirit i între ine func iile, s n tatea, c ldura i puterea trupului. Corpul vital nu p r se te complet trupul i nu se rupe deplin de perispirit, decât în momentul mor ii. Noaptea, când spiritul - pentru a- i tr i via a de spirit - p r se te trupul adormit, trage dup el o parte din corpul vital1. Acesta îmb indu-se în

1 Spiritul care p r se te trapul adormit trage dup sine, prin perispirit, nivelul superior al corpului vital, i anume cel format din eter reflector i eter lumin . Aceast evadare are loc f r ruperea leg turii existente între nivelul superior i cel inferior al corpului vital. Nivelul inferior, format din eter vital i eter chimic, r mâne în continuare în trup. în cazul când se produce ruptura între aceste dou nivele, survine moartea biologic .

22

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

oceanul de fluid eteric existent în jurul s u, absoarbe o cantitate din acest fluid, pentru a- i înlocui particulele uzate prin func ionarea lor. Prin magnetizare, se produce o separare între trup i spirit. De o parte r mâne trupul împreun cu nivelul inferior al corpului vital, iar de cealalt parte, spiritul cu perispiritul s u i cu nivelul superior al corpului vital. în acest caz, spiritul se comport ca i cum ar fi liber în spa iu, de i el se g se te tot în trup, sau prea pu in ie it în afara lui. O asemenea separare i o evadare par ial a spiritului are loc i în timpul anesteziei. în acest caz se poate ciopârti trupul f r ca acesta s sufere, întrucât corpul planetar - sediul sensibilit ii i senza iilor pl cute sau dureroase - a evadat împreun cu spiritul pe care îl înconjoar . Totul, marele i micul, imperfectul, ca i sublimul, sunt formate din materii de grade diferite de vibra ie. Totul provine din acela i unic eter, care pe m sur ce s-a îndep rtat de Central crea iei i-a încetinit vibra ia, iar eterul devenind din ce în ce mai compact, mai dens, mai rece, a trecut în stare gazoas , lichid i a sfâr it prin a se solidifica. Departe, în adâncul cerului pe care-1 admir m în nop ile de var , se afl o sfer a c rei m rime întrece pe a oric reia din cele patru universuri. Aceasta este Sfera-Laborator a tot ce vedem i nu vedem, a tot ce tim i nu tim, sfera din care pleac spiritul - pentru a evolua secole nesfâr ite, dup care se întoarce la Centrul creator, pentru a pomi iar i la drum, spre o nou etap evolutiv . Din aceast sfer pornesc - din ve nicie i în ve nicia care va veni - în fiecare din cele patru universuri, doi curen i1 cu o vitez deosebit de mare la început, parcurgând o traiectorie spiralat , incomensurabil . Ace ti curen i vin i înf oar cele patru universuri, obligându-le la o rota ie în jurul axei lor, asemenea ro ilor unui angrenaj, silite s se învârteasc de o curea de transmisie. în acela i timp cele patru universuri sunt purtate de cei doi curen i, într-o mi care de revolu ie în jurul Sferei-Laborator. Când ace ti curen i - unul de natur electric i altul de natur magnetic - ajung la sfera universurilor, desprind câte o ramur care p trunde în fiecare univers. O dat intra i în cele patru sfere-univers, ocolesc fiecare stea sau sistem planetar, le determin s se învârteasc în jurul axei lor i în acela i timp le poart pe o traiectorie eliptic , de la periferia sferei-univers spre centru i înapoi. Apoi p r sesc acest sistem periferic pentru a trece rând pe rând Ia cele intermediare i, în fine, ajungând la cele mai apropiate de centra. Curentul care a înconjurat un soare se abate rând pe rând la fiecare planet a acelui sistem solar, imprimându-le i acestora dou mi c ri, una de rota ie în jurai axei lor i alta de revolu ie în jurai soarelui lor. Pe m sur ce se îndep rteaz de Centra, curentul electric i magnetic î i încetine te viteza i devine din ce în ce mai dens i mai pu in activ. Dup ce curentul cosmic - electric i magnetic - a str b tut toate universurile, toate sistemele solare i toate planetele, se întoarce pe o alt traiectorie spiralat , în Central crea iei, în Sfera-Laborator, pentru a fi împrosp tat cu o nou materie fluidic , trimis din nou s între in mi carea i via a întregii crea ii. Cei doi curen i - electric i magnetic - au calit i infinite, fiind în m sur s produc o infinitate de efecte. Curentul electric, electricitatea, va da na tere la lumin , c ldur , mi care i sunet. Curentul magnetic, magnetismul, va genera combina ii chimice, fenomene fizice, vitalitate i s n tate. Din aceast cauz magnetismul mai este numit curentul de via , curentul vital, iar oculti tii indieni l-au denumit curentul afinit ii, al gravita iei, al simpatiei între oameni - curentul iubirii.

' Dup cum via a omului este între inut de curentul sanguin, în cosmos sau crea ie via a este între inut de curen i de lumin . Fohat (energie,' for , via ) reprezint suflul sau lumina Logos-ului, manifestarea vie ii, principiul pozitiv sau masculin al cosmosului, spre deosebire de materia cosmic (prakriti) - principul negativ sau feminin. Fohat este polenul, sperma cosmic , ce fecundeaz materia virgin (prakriti), z mislind cosmosul, crea ia manifestat . Printr-o emana ie de iubire, primul Logos fecundeaz materia virgin , creând un vid, un vortex, o emulsie de bule în materia devenit mam . Fiecare bul este un ou, o sfer plin cu via , constituind urzeala cosmosului, universurilor, astrelor, planetelor, atomilor etc. Materia vizibil este absen a materiei cosmice invizibile (Mulaprakriti), o gaur sculptat de energie, de Fohat, în materia invizibil . Materia vizibil o putem compara cu bulele de aer aflate în ap , care în acest caz reprezint materia invizibil . Aceste bule sunt formate în cele patru universuri de un vortex, vârtej de energie Fohat, care î i modeleaz o sfer , formeaz un vid în materia cosmic invizibil . Universurile sunt sfere sculptate în materia cosmic (Mulaprakriti), sistemele solare sunt sfere modelate de Fohat în materia universic (prakriti) etc. Prin urmare, sfera-cosmos, sfera-univers, sfera-soare, sfera-planet , sfera-atom sunt modelate de Fohat în diversele st ri ale materiei invizibile. Unu în esen a sa, Fohat devine triplu, septuplu, i urmând legea septenar se divide la infinit, dând na tere, în universul obiectiv, la diferitele energi convertibile între ele: electricitate, lumin , c ldur , sunet, 'mi care etc. Fohat nu este Spiritul, Logos-ul, ci emana ia Logos-ului care leag în mod indisolubil spiritul de materie, Pura a de Prakriti. Cabala spune despre Fohat c este „calul c l rit de gând". Pe lâng energia transmis prin sânge, procesele vitale ale organismului uman sunt dominate de energie nervoas sau magnetism. O form de manifestare a magnetismului este Prana, întâlnit pe toate planurile crea iei. Aceast Voin guvernatoare rev rsat pretutindeni este denumit de oculti ti magnetism universal, de cabali ti - Aour "118, reprezentând aurul alchimi tilor, cauza atrac iei universale, iubirea astrelor.

Corpul fizic al omului

23

Aceste dou feluri de materii-for e^nu se pot transforma una în alta. Ele sunt deosebite i reprezint for ele prin care se manifest însu i Creatorul, foi ele prin care El mi c i unific totul. Prin urmare vitalitatea sau curentul de via între ine via a de pretutindeni, deci i de pe P mânt. F r curentul vital, corpurile vie uitoare de pe planeta noastr , i din întreaga crea ie, ar r mâne nemi cate, nesim itoare, f r via . însu i globul nostru, ca de altfel toate globurile din cosmos, ar pieri, s-ar f râmi a, pulveriza i transforma în fluid, în materia prim , primordial . Materia vital este o substan n scut în infinitatea mileniilor, prin îns i evolu ia fluidului primordial. Prin urmare, ea este for a care ordoneaz materia fizic , determinând mineralele s se cristalizeze în anumite forme, plantele s aib anumit culoare, înf i are i m rime, animalele s creasc i s îmbrace o varietate de forme. F r aceast materie-for , f r aceast via , celulele trapului nostru nu ar mai fi legate unele de altele, pentru a forma esuturi, organe, sisteme i aparate. Toate fiin ele de pe suprafa a p mântului i de pe suprafa a infinitelor corpuri cere ti, î i datoresc via a acestei materii-for , acestei materii-via , substan fluidic radiatoare de via , din For a infinit de mare a Creatorului creatorilor. Tot ce e pu in, nu e de ajuns - este r u. Tot ce e prea mult, este îns i mai r u. Când», în totalitatea sa, organismul corpului vital func ioneaz neregulat sau nearmonic, absorbind din mediul înconjur tor prea mult sau prea pu in, se îmboln ve te i trupul, care st sub dependen a lui. Astfel, trupul sl be te, pierde putere fizic , obose te u or, îi cre te temperatura, pân când într-o zi, înceteaz s mai func ioneze. Atunci, activitatea lui încetând, se zice c a murit. Aceast materie vie, aceast for de via ce intr i se r spânde te în trapul nostru, p trunde pân la ultima celul , se furi eaz în interiorul ei i prezideaz toat seria de fenomene fizice i chimice ce au loc în sânul ei, activând prefacerea alimentelor în substan e asimilabile i a acestora în substan protoplasmatic , iar pe de alt parte contribuind la prefacerea i eliminarea substan elor care nu mai folosesc la via a celulei. Curentul de via sosit la Soare, dup ce prime te tonalitatea vibratorie a evolu iei astrului nostru, se îndreapt de jur împrejurul împ r iei Soarelui pân la ultimul s u slujitor i copil, pân la cea mai îndep rtat planet n scut din el - planeta Pluto. Pentru noi, oamenii, ca i pentru toate vie uitoarele p mântului, soarele este corpul d t tor de lumin , c ldur i via . F r el, p mântul ar fi cuprins de un frig îngrozitor, f r el, orice via ar înceta. Omenirea nu tie de existen a curentului cosmic, ci doar de cel pe care îl vede i îl simte, cel venit de la Soare, unde troneaz marea Lumin - Fiul iubit al Tat lui ceresc, St pânul i iubitorul nostru Mântuitor. La trecerea sa prin Soare, curentul vital prime te înc radia iile fluidice ale Sfintei Treimi solare, conduc toarea evolu iei a tot ce este în sistemul nostru. Sosit astfel în preajma P mântului, acestui curent i se mai adaug razele str lucitoare ale Sfintei Treimi planetare, conduc toarea P mântului, pe care îl înf oar i îl vivific sau îi d via . Prin urmare, curentul vital venit la suprafa a p mântului cuprinde materii fluidice de la Tat l ceresc, de la Fiul divin i de la Sfântul Duh. Materia vital , risipit în toate p r ile trupului, se fixeaz mai ales în jurai nervilor i a centrilor nervo i. Gra ie materiei vitale, neuronul transmite impresiile venite din afar , sub form de vibra ii, care trecând prin perispirit ajung la spirit; de la spirit, prin perispirit, pornesc comenzi la sistemul cerebrospinal i de aici la organe, mu chi etc. A adar, mul umit materiei vitale, ochii v d, urechile aud, pielea pip ie, nasul miroase i limba gust .

Acestei materii-via i se datoreaz faptul c mineralul, în decursul veacurilor, devine mai subtil, se cristalizeaz i, mai târziu, se transform într-un mineral, cu o compozi ie atomic mai bogat în electroni i protoni, urcând astfel pe o treapt evolutiv superioar . Curentul vital sau magnetic cuprinde o gam variat de fluide magnetice, necesare tuturor treptelor evolutive ale planetelor, sorilor i universurilor. Astfel, se în elege c fluidul magnetic mineral are o calitate i deci o vibra ie inferioar fluidului magnetic vegatal. De asemenea, fluidul magnetic animal este superior fluidului magnetic vegetal, dar inferior celui uman. Prin urmare, urcând pe scara evolu iei, organizarea corpului vital este tot mai perfectat , iar acest coip vital, la rândul s u, ajut la crearea i între inerea unui trap cât mai complicat, superior prin percep iile sale.

Dup cum trapul are nevoie de hran - ca s creasc i s - i înlocuiasc p r ile uzate - i corpul vital al omului se hr ne te, absorbind din mediul înconjur tor materie vital , pentru înlocuirea celei uzate i eliminate. Aceast absorb ie se face prin actul respira iei, prin porii pielii i o dat cu

24

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

ingerarea alimentelor, care, ca orice materie fizic , sunt animate de fluid vital. îns corpul vital absoarbe cea mai mare cantitate de materie vital prin organele sale speciale, pe care le vom descrie numaidecât. Absorb ia - direct sau indirect - de vitalitate se face în mod diferit, dup condi iile mediului înconjur tor. Astfel, când spa iul este mai luminos, cantitatea de materie vital fiind mai mare, absorb ia este mai activ , prin urmare, puterile i func iile corpului vital sunt i ele mai active. Când îns cerul este înnorat, i în special noaptea, când este întuneric, absorb ia este mai redus . Ca urmare, trupul primind un impuls mai mic, puterile sale, vitalitatea lui sunt mai reduse. Iat în elesul dispozi iei noastre suflete ti - mai bun vara, când e soare i lumin , i triste ea sau indispozi ia iarna sau când vremea este închis . A adar, sufletul este influen at de instrumentele avute la dispozi ie - corpul vital i trupul. Persoanele cu vederea spiritual v d prin aer o puzderie de particule luminoase aflate într-o continu mi care sau vibra ie, fiind mai vizibile în zilele cu soare, cu mult luminozitate. Aceste infinite punctule e luminoase sunt aglomer ri de particule din fluidul magnetic sau vital. Cantitatea de materie vital absorbit ziua, abia face fa nevoilor trupului, aflat într-o continu activitate. Din aceast cauz , c tre sear ne sim im obosi i. Noaptea, activitatea trupului se reduce, consumul de materie vital fiind mai mic. Absorbind în continuare fluid vital, coipul vital acumuleaz mari cantit i de materie vital , motiv pentru care diminea a, dup odihna nop ii, omul se simte dispus suflete te i capabil s reînceap activitatea fizic sau intelectual . A adar, ziua consum m mai^mult decât acumul m, noaptea, îns câ tigul este mai mare decât consumul. încorporarea fluidului vital este mai ampl în prima parte a nop ii i mai redus c tre ziu . Poporul a concretizat acest adev r, spunând: „Un somn de o or înainte de miezul nop ii face cât dou c tre ziu ". în a doua parte a nop ii, când vitalitatea este mai redus , spiritul muribundului p r se te trupul s u obosit sau bolnav. Spiritul nostru se simte fericit în lumea materiei fizice, când are la dispozi ie instrumente în plin putere i activitate. Omul este mai sensibil i mai în eleg tor când se afl la o temperatur potrivit , decât în condi ii de c ldur ori frig exagerat. într-adev r, în regiunile ecuatoriale, electricitatea din atmosfer fiind foarte mare, cre te temperatura i luminozitatea. C ldura exagerat împiedic vitalizarea trupului; motiv pentru care omul nu poate gândi, sim i i lucra bine în regiunile cu temperatur prea ridicat . Situa ia este asem n toare în regiunile polare, unde datorit luminii slabe i a temperaturii foarte sc zute, absorb ia de materie vital este dificil i insuficient , sistemul cerebral aflându-se în imposibilitatea de a înregistra cu fidelitate ideile emise de spirit. Prin urmare, electricitatea moderat favorizeaz vitalitatea corpului vital i în mod indirect a trupului. îns o cantitate prea mare sau prea mic de electricitate împiedic activitatea corpului vital.

Centrele de activitate ale corpului vital Toate p r ile trupului nostru sunt importante, toate sunt necesare unei bune vie uiri, dar unele sunt indispensabile. Astfel, se poate tr i f r un picior, o mân sau un rinichi, dar nu se poate tr i

f r inim sau ficat. Cu alte cuvinte, exist o scar ierarhic a importan ei dintre diferitele p r i componente ale trupului. La fel se întâmpl i cu vehicolul vital. De i este format din aceea i materie, totu i el este organizat, adic în unele zone materia sa este mai fin , dând na tere unOr centre sau organe, aflate într-o vibra ie, într-o activitate ce dep e te pe cea a corpului vital în ansamblu. Clarv z torii v d la suprafa a corpului vital discuri sau rozete de forma unor mici farfurioare, cu mijlocul scobit i pu in adâncit, având diametrul între 1-3 centimetri. Aceste rozete sau discuri sunt centrele de absorb ie ale fluidului vital din mediul înconjur tor. Ele sunt în num r de apte, pozi ionate astfel: 1. la baza coloanei vertebrale; 2. în dreptul splinei; 3. deasupra ombilicului; 4. în dreptul inimii; 5. în dreptul furcii gâtului; d>. în dreptul spa iului dintre sprâncene; 7. în dreptul cre tetului capului. La majoritatea oamenilor, dintre aceste apte centre numai una este într-o activitate intens , i anume cea din dreptul splinei, celelalte abia se învârtesc sau la unii chiar stau pe loc. Privit de persoanele magnetizate i mai ales de cele clarv z toare, centrul splenic are aspectul unei flori cu ase petale. El se rote te de la stânga spre dreapta, cu o vitez deosebit . Prin aceast învârtire se produce un sorb, care atrage din mediul ambiant fluid vital, îndreptat c tre o mic

Corpul fizic al omului

25

deschidere din mijlocul s u. Procesul este asem n tor cu cel petrecut la un aspirator electric, care absoarbe aerul dintr-o înc pere i-1 elimin în afar . Din cauza rota iei i acumul rii de fluid vital, acest disc se arat str lucitor. Fluidul absorbit este îndreptat în interiorul corpului vital pentru a ac iona, f r oprire, asupra diferitelor organe, esuturi i celule ale trupului. Fluidul vital lucreaz asupra fiec rui organ dar cu preponderen asupra sistemului cerebrospinal, centrul de comand al trupului. Un sistem cerebral bine înv luit i p truns de materia vital se afl în deplin func iune i mai ales în stare de a primi ideile-imagini venite de la spirit, i de a le imprima pe miceliile protoplasmei celulelor nervoase. Sistemul cerebral bine alc tuit i condus de corpul vital se bucur de o memorie excelent , fie în stare de veghe, fie de somn. Orice percep ie vizual , auditiv , tactil , olfactic i gustativ din timpul zilei, se imprim în perispirit sub form de imagini reale sau simbolice, de dimensiuni ultramicroscopice, trimise în acela i timp de perispirit pe cortex, pentru a se imprima i depune în miceliile celulelor sale. în timpul nop ii, spiritul - înconjurat de perispirit sau suflet - retr gându-se din trup, vede, aude i simte tot ce exist în lumea eteric . Aceste percep ii, ale unor duhuri sau forme eterice, sunt transmise de perispirit sistemului cerebral, prin cordonul fluidic care-1 leag de corpul vital, imprimându-se în celulele sale nervoase asemenea imaginilor primite, de la lumea materiei fizice, prin organele de sim . Cum sistemul cerebral difer de la om la om, cum puterea de recep ie a spiritului difer , iar i, de la spirit la spirit, dup gradul s u de evolu ie, se în elege c i imprimarea imaginilor, mai ales a celor eterice, se va face la unii foarte puternic, la al ii mai slab, iar la al ii atât de nebulos, încât la de teptarea din somn, cortexul nu mai poate reda nimic con tiin ei de zi. Iat motivul pentru care unii oameni re in perfect, sub form de simboluri, de vise, c l toriile i experien ele lor din timpul somnului trupului, iar majoritatea nu- i amintesc decât fragmente. Cauza rezid evident în calitatea sistemului cerebral, în gradul de evolu ie al spiritului, dar într-o bun m sur i în calitatea corpului vital, care face leg tura dintre perispirit i sistemul cerebrospinal, dintre suflet i trup. Curentul de materie vital absorbit de centrul splenic se precipit perpendicular pe centrul discului. O parte din el p trunde în corpul vital, dirijându-se în special c tre sistemul cerebrospinal, iar o alt parte o porne te paralel cu suprafa a corpului vital, adic în sensul celor ase petale ale discului, formând astfel ase curen i tangen iali, care se îndreapt c tre toate p r ile corpului vital, dar mai ales spre celelalte ase centre vitale, pentru a le stimula. Datorit acestor ase curen i radiali se na te prin induc ie un curent circular, care trece o dat pe deasupra unei petale, apoi pe dedesubtul petalei vecine, unduindu-se asemenea nuielelor de r chit , de pe fundul unui co , ce împletesc be ele a ezate radial, asemenea spi elor unei ro i. Discul de la baza coloanei vertebrale are 4 petale, discul splenic 6 petale, discul ombilical 10 petale, discul inimii 14 petale, discul laringian 16 petale, discul dintre sprâncene 96 de petale, iar cel din cre tetul capului 190 de petale. Dup cum lumina soarelui pare unic i de culoare alb , tot astfel curentul vital este alb. Dar tim c raza de lumin solar trecut printr-un cristal se descompune într-un spectru format dintr-o succesiune de apte benzi colorate, începând cu ro u i sfâr ind cu violet. De asemenea, curentul vital absorbit de centrul splenic se desface în apte culori. Curentul care p trunde direct i perpendicular pe disc - animând sistemul nervos central i periferic - are culoarea roz, asemenea unui trandafir. Ceilal i ase curen i, de culori diferite, apuc fiecare pe câte una din cele ase petale ale centrului splenic, astfel: pe o petal curge curentul vital ro u, pe a doua portocaliu, pe a treia galben, pe a patra verde, pe a cincea albastru i pe a asea violet. Ajungând la destina ia lor, ace ti curen i se difuzeaz în tot corpul vital, dar în special în jurul centrelor vitale, pentru a le pune cândva într-o mi care de rota ie. La început, când omul este atras de mirajul for elor i lucrurilor p mânte ti, aceste centre se mi c foarte încet. Dar, dac omul va înf ptui cât mai mult bine în jurul s u i va împlini toate cerin ele morale, centrele vitale intr într-o mi care deosebit de rapid , absorbind i ei direct din spa iu fluidul corespunz tor, înc rcând astfel cu mari cantit i de fluid corpul vital. Corpul vitaî se uzeaz îndeplinindu- i rolul de organizator al vie ii i activit ii tuturor organelor din trup. Particulele sale venind în contact intim cu materia carnal , sufer o sl bire a calit ilor vitale, motiv pentru care trebuie, treptat, eliminate, prin porii pielii i extremit ile trapului - cap, mâini i picioare. Oamenii se influen eaz unii pe al ii prin fluidele emanate din fiin a lor, cu toate c aceste fluide nu se v d. Mergând într-o vizit i stând lâng o persoan , de i antrenat într-o discu ie interesant , omul simte ceva nedefinit, ceva ce-1 nemul ume te. Pleac indispus din acea vizit , i bietul om se

26

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

întreab ce o fi cu el. Nu g se te nici o explica ie, dar simte un efect negativ asupra sa. Cauza acestei nemul umiri este fluidul vecinului s u. Acea persoan , având o via prea lumeasc , o conduit echivoc , o concep ie de trai prea legat de bunurile p mântului, este plin de fluide de pe treapta celor inferioare. Ea eman , ca i o sob , efluvii invizibile, care înv luie i p trund corpul vital al celor din preajm . Aceste efluvii lucreaz asupra trapului - i el prost influen at - iar spiritul, resimte aceast influen nenorocit . Iat în elesul depresiunii suflete ti. Oamenii se încarc între ei, în mod direct, cu fluide de calitate inferioar . Atmosfera fluidic a s lilor de spectacol, teatru, conferin etc, ne scald cu fluidele lor, de cele mai multe ori de calitate joas . Câ i oameni au intrat în aceste s li! Câte suflete josnice, pline de vicii de tot felul, au stat pe scaunele acelea! Totul din acea sal - pere i, podele, fotolii - este p str tor al fluidelor degajate de mul imea care a frecventat sala respectiv . Aceast influen nefericit asupra noastr are loc i când c l torind în alte localit i suntem nevoi i s dormim într-un hotel. Camera, mobilierul, saltelele, patul sunt îmbibate cu fluidele diferitelor persoane care au poposit prin ele. Trecerea prin fa a unui abator, a unei cârciumi, a unui local de toleran , ederea prin s lile de jocuri - unde sufletele au fost zbuciumate de dorin a câ tigului ori de triste ea pierderilor - ne încarc cu fluide de calitate inferioar i greu, foarte greu ne purific m de ele. Dup cum stând într-o t b c rie, o buc t rie, ori o fabric de coloran i, diferite gaze cu un miros nepl cut îmbib hainele, p rul sau pielea noastr i mult vreme nu sc p m de ele, tot astfel fluidele aninate de fiin a noastr se desprind târziu de pe noi i din noi. O, i dac ar fi numai atât! Dar înc rca i cu aceast materie eteric de calitate inferioar , ne transform m în magne i ce atrag fiin e i duhuri, de la baza sc rii umanit ii, entit i inferioare c rora le plac aceste fluide mizerabile. Prezen a lor, într-un num r mai mare sau mai mic, contribuie i mai mult la infectarea noastr . Corpul lor perispiritual fiind de cea mai joas calitate, ne bombardeaz cu fluidele lor accentuându-ne otr virea. Totu i, nevoile vie ii ne târ sc prin aceste localuri, zise de distrac ie - teatru, cinematograf, ateneu. în acest caz se recomand ca cel pu in cât st m în aceste locuri s ne cre m o învelitoare protectoare la exteriorul corpului fizic. In acest scop, în momentul când p im pragul acestor localuri, ne oprim i f r s ne gândim la altceva, adun m, mental, din atmosfer , din spa iu, fluide benefice i le a ez m în jurai nostru, formând o învelitoare luminoas , o coaj str lucitoare i protectoare. Nu este vizibil , nu o putem pip i dar ea totu i exist . De acum, gra ie acestei învelitoare fiuidice superioare, nu vor mai p trunde în corpul nostru vital fluidele de calitate inferioar . Corpul nostru vital va fi str b tut numai de fluide superioare pe care le aspir pentru menirea sa, i de care e însetat prin natura sa. Aceast învelitoare ne ap r nu numai de o proast influen , dar i de furtul de vitalitate din partea celor s raci în ea ori a celor bolnavi. Vitalitatea, fluidul magnetic, este la dispozi ia oric rui vie uitor, în cantit i infinite, c ci un curent uria sose te mereu la suprafa a p mântului din Sfera divin , Laboratorul tuturor crea iilor. Dar dup cum exist indivizi care m nânc din abunden , dar asimileaz prea pu in, tot astfel exist oameni care de i au la dispozi ie tot ce le trebuie, nu sunt capabili s absoarb , i mai ales s re in , i s utilizeze fluidul vital absorbit. Corpul lor vital nu poate produce acea vibra ie care s stimuleze celulele trapului lor. Asemenea oameni, lipsi i de fluid vital, entit i spirituale lipsite de puterea de a imprima o anumit vibra ie materiei vitale absorbite, sunt adev rate pompe aspiratoare. Ei caut , în mod incon tient, s absoarb fluidul altor oameni, f r ca ace tia s - i dea seama. Acum se va în elege i mai bine de ce, de câte ori intr m în camera unui bolnav, de câte ori întâlnim un om debil, ori st m în vecin tatea unei persoane nervoase, avem neap rat nevoie de înveli ul protector amintit mai sus. înveli ul acesta ne mai ap r i de miliardele de unde-gânduri care str bat v zduhul în lung i în lat, în sus sau în jos, i care trecând prin trapul i mentalul nostru, valuri-valuri, stârnesc idei identice, pomenindu-ne cu gânduri f r sens, f r nici o leg tur logic între ele, n scute ca din senin în mintea noastr trupeasc . Ele nu sunt idei n scute din spiritul nostru, ca o urmare a activit ii sale proprii, ci sunt o consecin a ideilor venite de aiurea, generate de alte entit i. Dar, mai trist este c , de i din fire suntem serio i, de i prin educa ie suntem morali, de i prin instruc ie suntem în eleg tori, ne pomenim c gândim la acte reprobabile, la combina ii josnice, la pl ceri animalice. Când ne oprim din cursul f r sfâr it al gândurilor i analiz m ceea ce am gândit, ne mir m de unde ne-au venit în cap asemenea gânduri comune. Gra ie înveli ului fluidic protector putem fi feri i de aceste unde-gânduri, ce str bat spa iile în fiecare moment, c ci miliardele de entit i spirituale întrupate ca i cele destrupate din jurul p mântului genereaz necontenit gânduri care necurmat bat la poarta sufletului nostru.

Corpul fizic, al omului

27

Am spus c aceast p tur eteric protectoare nu se vede, nu se simte i ea totu i exist . Ca prob a existen ei sale sunt demonstra iile fachirilor indieni, care prin puterea voin ei i a imagina iei lor, creându- i aceast învelitoare protectoare, pot str bate prin fl c ri, sau se pot culca pe j ratec, f r ca focul s le produc vreo arsur , f r s simt vreo durere. Dac noi, oamenii, nu suntem preg ti i decât pentru lumea fizic , terestr , f r s putem înregistra fenomenele eterice, nu înseamn c ele nu exist . Faptele le demonstreaz , i omul, cu o judecat pus în slujba analiz rii acestor fenomene, trebuie s se plece în fa a faptelor. Exist persoane cu un trup s n tos i un corp vital în deplin activitate - instrumente admirabile ale unui spirit evoluat - având capacitatea s absoarb cu putere cantit i mari de fluid vital, astfel încât sunt adev ra i acumulatori magnetici. Aceste persoane influen eaz pe cei cu care vin în contact, producând în ei o intens atrac ie i simpatie. în acela i timp, ace ti oameni au facultatea de a vindeca, prin gândul, privirea sau atingerea lor. Prin voin , ei revars din bel ugul lor de fluid magnetic asupra unui om suferind, producând armonie în corpul s u vital, care, la rândul s u va îns n to i trupul debilizat de boal . Astfel se produc vindec ri miraculoase, de c tre mediumi numi i vindec tori. în aceast oper sublim de iubire, de vindecare, în afar de aportul acestor persoane, se adaug i fluidul rev rsat din spa iu de anumite mari entit i spirituale, numite medici spa iali. Fluidul medicilor spa iali dup ce a fost absorbit de omul vindec tor este umanizat i apoi se scurge prin mâinile i ochii lui, peste omul suferind. Plantele i animalele absorb i ele vitalitate, dar utilizarea lor este mai redus decât la om. Dintre toate plantele, bradul i araucaria au cele mai mari puteri de absorb ie i eliminare. Iat de ce p durile de brazi sunt d t toare de s n tate, de for vital , mai ales bolnavilor de nervi. La un om s n tos, curen ii vitali ce ies prin porii trupului sunt perpendiculari pe suprafa a acestuia. Din aceast cauz cea a, sau aura din jurul trupului s u, se arat striat . Când omul este bolnav sau debil, prin nop i nedormite, prin munc excesiv sau depresii suflete ti, liniile de expulzare - strimerii - sunt aplecate, sub un unghi oarecare, fa de suprafa a trupului. Radia iile fluidice puternice resping orice microb aflat în atmosfera din jurul corpului fizic, tot a a cum mu tele sunt îndep rtate de un ventilator. Când îns radia iile fluidice sunt slabe, obstacolul fiind mic, microbii p trund în trup mai ales prin c ile respiratorii i omul cade bolnav. Persoanele dotate cu darul vederii spirituale v d, de jur împrejurul omului, emana ii fluidice mai intense prin ochi, prin orificiile nazale, ale urechilor i prin vârful degetelor de la mân . Oricât de uzate ar fi aceste radia ii fluidice, dac pornesc dintr-un corp viguros, perfect s n tos, pot contribui la s n tatea i vigoarea unui corp debil sau sl bit de boal , numai prin apropierea celor dou corpuri. Fluidul rev rsat de corpul s n tos va fi absorbit de cel debil, sim indu-se astfel mai dispus, sau, bolnav fiind, se va îns n to i. Nu e bine ca un om s n tos s doarm în acela i pat cu un bolnav, c ci fluidul s u vital va fi absorbit cu toat puterea de cel bolnav, s rac în fluid vital. De asemenea, nu e bine ca un copil s doarm în pat cu o persoan mai în vârst deoarece corpul vital al celui b trân va absorbi, incon tient i insezizabil, s n tate, fluid vital din corpul vital al copilului, a c nii cre tere i dezvoltare va fi lent i insuficient .

tim deja c cel mai de jos centru de for vital al corpului eteric este a ezat la baza m duvei spin rii. Acest centru al iubirii trupe ti, are patru raze, i când este în rota ie, se arat sub o culoare ro ie-portocalie sau culoarea focului. în dreptul ombilicului se afl pe suprafa a corpului vital centrul ombilical, având o culoare ro ie cu reflexe verzi, fiind v zut de lucizi în momentul când se afl în activitate. El anim partea inferioar a trupului, în special sistemul digestiv, cu glandele sale anexe - ficatul i pancreasul i sistemul urinar sau excretor, format din rinichi i c ile urinare. Deasupra centrului ombilical se g se te centrul inimii, ar tându-se lucizilor, în momentele de activitate, sub o culoare aurie. Pulsa iile, diastola, sistola, i repausul inimii se afl sub influen a acestui centru. Activitatea intens a centrului inimii este un indiciu c duhul acelui om este înclinat spre spiritualitate, spre problemele filosofice ale vie ii spirituale. Mai jos de laringe, aproximativ în dreptul scobiturii pe care o formeaz gâtul cu sternul i oasele claviculare se afl centrul laringian. El se arat sub o culoare alb struie cu reflexe albe, argintii, ca acelea ale lunii pline pe luciul apei. Al aselea centru se afl între sprâncene i are o culoare albastr -violacee. Maximul s u de activitate confer omului vederea eteric , vederea lumii invizibile a spa iilor.

28

Din tainele vie ii i ale universului — Prima carte

Al aptelea centru, cel deasupra capului, are o mul ime de raze i se prezint celor cu vederea spiritual sub o culoare alb str lucitoare, asemenea soarelui. Acest centru confer fericitului care îl are în activitate capacitatea de a se îndep rta de trupul s u, ca spirit, i de a avea deplina con tiin a percep iilor vizuale i auditive din lumea spa iilor, re inându-le perfect în mintea trupeasc , dup reîntoarcerea în trup. Toate corpurile, toate înveli urile, sunt sub dependen a sau influen a spiritului. Cu voin , printr-o via curat i prin exerci ii regulat repetate, reu im s punem în activitate centrul din dreptul bazei m duvei spin rii. Acest centru, o dat pus în rota ie, absoarbe fluid vital, pe care îl trimite erpuitor de-a lungul m duvei, pân la sistemul cerebral, pân la centrul din cre tetul capului, în ascensiunea acestui curent de foc, omul simte o c ldur , ca un fir cald ce porne te de jos în sus, în tot lungul spatelui, pân la cap. Persoanele cu adev rat cunosc toare ale acestor mistere nu g sesc destule cuvinte s previn pe cei care vor s fac asemenea exerci ii f r prezen a i sfaturile unui ini iat, c ci din binef c tor, acest curent poate provoca o nenorocire, arzând esuturile, dezorganizând sistemul cerebrospinal i aducând, dac nu chiar moartea, cu siguran paralizia ori nebunia. Cel decis la un astfel de antrenament trebuie s aib un corp s n tos i o via perfect moral . Urmarea nepriceperii mai este c acest curent, nefiind hot rât dirijat mental în sus, o poate apuca în jos, spre organele genitale pe care le supraexcit , i din normal omul devine o brut , un monstru depravat, care nu- i mai poate înfrâna be ia sim ului sexual. înv tura tras din nefericirea celor impruden i sau nesocoti i este s nu for m natura. E mai bine s l s m curs evolu iei fire ti, silindu-ne pe calea moral i prin credin s gr bim ridicarea spiritului pe treptele evolu iei, el producând, în mod direct, perfec ionarea instrumentelor sale. Varietatea i num rul fenomenelor suflete ti este foarte mare. Iat înc unul. Am ar tat c în afar de persoanele s race în fluid vital, exist persoane bogate în fluid magnetic, pe care îl cedeaz cu u urin . în paginile anterioare, am v zut c acest fluid vital poate fi corupt de unii oameni sau de mediul ambiant, ori poate fi absorbit de al ii. Dar absorb ia fluidului vital, poate fi exercitat i de c tre una sau mai multe entit i spirituale, oameni spa iali, spirite sau duhuri neîntrupate. Oare cu ce scop fac ele aceast opera ie? Prin puterea lor spiritual absorb aceast materie eteric , învecinat cu materia fizic a P mântului, pentru ca, dup ce o concentreaz , s produc diferite fenomene de natur terestr . Astfel produc sunete cioc nituri, zgârieturi, deplas ri de obiecte sau ridicarea lor în spa iu. Dac entit ile spirituale au o putere mare în mânuirea, combinarea i concentrarea fluidelor vitale, pot produce vorbire uman ori pot conduce mâna unei persoane numit medium - uneori chiar i f r voin a ei - pentru a scrie un text oarecare, cu un con inut str in de cuno tin ele sale i uneori chiar în limbi str ine. Dac scopul lor se extinde pe o raz mai mare, pe lâng fluid magnetic, entit ile spirituale absorb chiar gaze, lichide i semisolide din trupul mediumului, pentru ca dematerializându-le s realizeze din ele un om eteric, numit fantom . O asemenea opera ie se nume te materializare. Uneori aceast materializare este doar exterioar , adic entitatea spiritual face numai un înveli material, cât mai apropiat de materia carnal , înf i area lui exterioar fiind asem n toare cu tr s turile, m rimea i forma omului pe care îl reprezint . în aceast materializare entitatea spiritual reproduce chiar ve mintele, podoabele, armura sau armele epocii în care a tr it. Aceast materializare se poate compara cu un balon de cauciuc, cu chip de om. Cel mai mic zgomot, cea mai mic tulburare adus mediumului, cea mai mic distrac ie a asisten ei sau tendin a de a pune mâna pe materializare, pot provoca o mic orare, o turtire a fantomei, ca i cum s-ar dezumfla un balon. Acest proces precipitat are ca urmare suferin a mediumului, i chiar a spiritului operant; iar dac gre eala asisten ei a fost nesocotit , se poate produce un asemenea dezechilibra în corpul mediumului, încât el s cad bolnav pentru mult vreme, pân în pragul mor ii sale. în asemenea cazuri î i asum o mare r spundere entit ile spirituale operante, dar mai ales asisten ii ignoran i ai marilor taine ale vie ii. De aceea se cere ca, în prealabil, participan ii s cunoasc , din literatura parapsihologic , procesul acestor fenomene i s fie anima i de un mare calm, de o sfânt credin i s procedeze cu o des vâr it metod i pruden . Se impune o participare lini tit i con tient cu toat aten ia i precau iile posibile, cel pu in în primele luni de antrenament. Dup ce procesul materializ rii a avansat destul de mult i s-a consolidat prin apari ii repetate, micile perturb ri sau impruden e nu mai au rezultatele dezastruoase amintite mai sus. Când sub conducerea for elor îngere ti participante la crea ie, la apari ia primilor oameni pe p mânt, se fac experimente care reproduc acest proces, când o entitate spiritual dore te s se arate în trup, a a cum a fost ea în una din vie ile sale p mânte ti, materializarea nu mai este doar exterioar , ci complet . Entitatea spiritual care dore te s se materializeze reface pân la ultima

Corpul fizic al omului

29

celul organismul fizic avut odinioar , cu toate organele i aparatele sale, cu alte cuvinte, un om des vâr it. O dat opera ia terminat i mai apoi consolidat prin repet ri, un asemenea om, venit din Cer, în mijlocul asisten ei, se poate mi ca, poate vorbi, dansa, cânta din voce sau la un instrument, cu alte cuvinte se comport ca un om n scut din pântecele mamei sale p mânte ti, având toate facult ile intelectuale din întruparea sa precedent . Aceasta este opera cea mai sublim pe care i-o poate imagina un om, este suma tuturor tiin elor de acum i din vecii vecilor; cu aceast ocazie având loc cele mai înalte fenomene chimice, fizice i biologice din tot universul. Materia cu care se fac asemenea opere grandioase este împrumutat de la medium, de la asisten i i din spa iu. Au fost cazuri când s-a constatat c dup materializare, corpul fizic al mediumului a pierdut din în l ime i greutate. Uneori aceast opera ie a necesitat dematerializarea membrelor sau chiar a trupului întreg, mediumul disp rând în acest caz din v zul asisten ei, fotoliul s u r mânând gol. La finele edin ei, când entitatea spiritual î i dezbrac haina materializat i se retrage, trapul mediumului se reface, reap rând treptat pe fotoliu. In tot timpul acestor m re e crea ii, mediumul doarme iar con tiin a lui e suspendat , deoarece spiritul s u, înconjurat de înveli urile sale perispirituale, se afl în afar , în spa iu, în aceea i camer unde are loc aceast opera ie divin . Dac puterile mediumului sunt insuficiente sau când entit ile spirituale doresc s -1 menajeze, ele fac economie de materie i energie, materializând doar mâna sau capul celui pe care vor s -1 reproduc . O asemenea materializare se nume te par ial . S-au v zut cazuri când o mân materializat , ce se pierdea la cot într-o cea fluidic , ridica un scaun sau scria pe o foaie de hârtie cu un creion pus la îndemân . De asemenea s-a v zut cum dou mâini cântau la pian sau Ia o mandolin ce plutea în spa iul od ii. Au fost materializ ri fotografiate, v zându-se pe placa fotografic fiin a materializat al turi de mediumul adormit. Pentru ca cei care au v zut asemenea fenomene ale lumii spa iale s nu sus in c sunt doar iluzii, aceste mâini i-au l sat amprenta în parafin cald , care fiind apoi umplut cu ipsos, reproduce o mân , cu toate amprentele pielii i ale venelor. Marile entit i spirituale fac aceste opera ii sublime dintr-un ordin înalt, pentru a ar ta omenirii c exist un spirit i c el este nemuritor. Scopul eviden ierii acestui mare adev r este ca omul s duc un trai firesc, dar cu ochii i gândul îndrepta i mereu spre Cer, pentru a nu gre i i pentru a iubi tot ce a creat Tat l ceresc din eternitate. Mediumul sufer cu ocazia acestor str lucitoare probe ale existen ei i nemuririi spiritului. El sufer în tot timpul edin ei, ba chiar dou -trei zile dup aceea organismul îi este sl bit, mai ales sistemul nervos. Dar i-a pus corpul fizic la dispozi ia semenilor s i trupe ti i a luminilor cere ti, din dragoste i respect pentru Adev r, pentru dovedirea Adev rului. Legea sacrificiului are urm rile ei str lucitoare. Acest om, cu trapul alc tuit conform spiritului s u evoluat, se supune cu liber voin i dezinteresat, oferind omenirii o prob a nemuririi spiritului i a menirii sale în ve nicie. El sufer , dar tocmai prin faptul c aduce un serviciu omenirii, în virtutea legii iubirii aproapelui, urc scara evolu iei spirituale. Prin sacrificiul s u, el atrage ^iubirea entit ilor spirituale superioare, fiind acoperit cu lumina i puterea lor, în via a sa terestr . înaltele entit i spirituale vor conlucra pentru ca via a lui s se scurg mai lin, în mijlocul furtunilor vie ii omene ti terestre, s fie ferit de boli, de influen a fluidelor v t m toare; pe scurt, va fi ajutat în toate împrejur rile, chiar i în cele p mânte ti, dar mai ales în evolu ia sa spiritual . Prin dragostea de a pune în eviden tainele Cerului, sufletul mediumului dobânde te o deosebit luminozitate; i dup cum în jurai unei l mpi electrice puternic luminoase se adun o mul ime de fluturi, mul i alearg în jurai s u, c utând s -i absoarb fluidele superioare. Dar orice tentativ a celor care vor s profite de trapul inert al mediumului este z d rnicit de o puternic gard de entit i spirituale luminoase, aflat în jurai s u. în afar de medium - am spus i repet - în timpul demonstra iilor de materializare to i asisten ii contribuie, mai mult sau mai pu in, cu fluidele lor. Dar mai presus de to i sufer entitatea spiritual care produce fenomenul de materializare. Suferin a ei se datoreaz , în primul rând, faptului c din sferele înalte ale Cerurilor, coboar în masa fluidelor inferioare. Sfor rile sale de a produce aceast crea ie uman , trupeasc , precum i adversitatea curen ilor gândurilor josnice i a fluidelor otr vite, îi fac ederea în tot timpul opera iei - aici jos, printre oameni - sufocant i istovitoare pentru subtilitatea i fine ea sa spiritual . Dar dup cum mediumul se înal prin sacrificiul corpului i al sufletului s u, tot astfel sacrificiul acceptat de acest spirit evoluat îl ridic pe o treapt de evolu ie superioar . El urc mereu pe scara ce duce la Lumina infinit a Fiin ei supreme.

30

Din tainele vie ii i ale universului — Prima carie

Mintea omeneasc se va dezvolta pe parcursul secolelor prin subtilizarea materiei sistemului cerebrospinal; iar paralel cu perfec ionarea lui, prin suferin , prin experien e repetate, spiritul omului dobânde te tot mai mult în elegere i cunoa tere, fiind împins spre perfec iune de legea de neînl turat a evolu iei. în anul 1911, dr. Walter I. Kilner, într-o lucrare intitulat „The Human Atmosphere", ar ta c printr-un anumit dispozitiv se poate vedea aura din jurai trapului omenesc, în special aura vital . Pentru a urm ri stare de s n tate a pacien ilor s i, dr. Kilner a realizat din vase de sticl sub iri i turtite, umplute cu diferite lichide colorate, o lentil sui-generis, prin care privea pacientul. De regul , punea în aceste vase o solu ie alcoolic de cianin . Dac dorea s aib i alte nuan e colorate, ad uga carmin, albastra de Prusia sau galben de Cambodgia. Dr. Kilner privea mai întâi câteva minute printr-o sticl , care con inea o solu ie de culoare închis , apoi repede privea pacientul printr-o sticl cu solu ie de culoare deschis . în prealabil, pacientul era a ezat în dreptul unui ecran negru, la o distan de 30 centimetri. Privindu-1, vedea în jurul s u o cea alburie de 10-20 centimetri, asemenea unei benzi, unui nimb, cu o l ime egal în jurai trapului dar mai lat în jurai capului. Ea era oarecum transparent i prezenta strimeri1 perpendiculari pe suprafa a trapului. Dup direc ia strimerilor, dreapt sau aplecat , dr. Kilner tia dac pacientul s u merge spre bine sau nu. El a mai constatat c aura vital a unui b rbat se deosebea în l rgime i contur, de cea a unei femei; iar persoanele intelectuale au în general o aur mai lat . De asemenea a observat în aur prezen a unor raze colorate care apar i dispar. Ele par a fi în leg tur cu sexul, cu starea moral i mai ales cu voin a pus în ac iune.

Orice obiect care vine în atingere cu o persoan , absoarbe magnetismul uman al persoanei respective. Aceast absorb ie este cu atât mai puternic , cu cât contactul a fost de mai lung durat . Dac un anumit obiect - inel, ceas, stilou, br ar - este purtat, mai târziu, de o alt persoan , tot magnetismul acumulat în el se va rev rsa asupra noului purt tor, influen ându-1 într-o asemenea m sur încât îi va imprima acelea i porniri sentimentale i va fi str b tut de gânduri asem n toare cu ale persoanei care a posedat ini ial acel obiect. în felul acesta se explic ac iunea exercitat de talismane asupra purt torilor ei. Pe baza acestui adev r, se explic i influen a asupra credincio ilor a tot ce exist în biseric . Din to i cei care au venit s se roage în l ca ul Domnului au emanat gânduri de supunere, smerenie, iertare, iubire i implorare a Divinit ii. Toat sim irea, toat gândirea lor, unit cu actele i rag preotului, au impregnat pere ii i mobilierul acelui templu cu fluide de ordin superior, care vor sc lda pe cei ce vor mai veni în acea biseric . Pe orice pune mâna omul - c ci mai ales prin mân se scurge magnetismul - se încarc cu fluid magnetic. Pietrele pre ioase i apa se încarc cel mai u or i cu mai mult magnetism. Patul în care dormim ani în ir, se îmbib cu fluidele noastre. Ele vor exercita o influen atât de mare, încât dac fluidele noastre sunt de un ordin inferior, o alt persoan culcându-se în acel pat va fi agitat , indispus , va avea vise urâte, sau va suferi de insomnie. De aceea se recomand expunerea la aer i soare a saltelelor i schimbarea lenjeriei de pat când suntem g zdui i la un hotel sau pensiune. •

i i

Un rol deosebit a jucat corpul vital, în Egipt, pe timpul domniei faraonilor. Materia eteric a acestui corp, posedând anumite însu iri, a fost întrebuin at mii de ani de c tre preo ii egipteni, pentru impunerea suprema iei lor în stat, pentru ap rarea rii contra altor neamuri, pentru vindec ri, pedepsirea tr d torilor de ar sau men inerea formei de stat.

1 Pentru observarea i fotografierea aurei eterice, azi se practic electronografia. Prin aceast metod un sistem viu este supus, pentru un timp foarte scurt, unui curent electric de intensitate mare. în acest fel se transmite sistemului un impuls electric ce determin un r spuns electro-magnetic, care se imprim pe o plac fotosensibil . Dup developare se pune în eviden o zon luminoas în jurul sistemului testat. De asemenea se observ radia ii - strimeri - care au o luminozitate, form i structur variabil . La persoanele s n toase strimerii sunt lumino i, drep i, organiza i armonios i perpendicular pe întreaga suprafa a trupului. La persoanele bolnave strimerii au o luminozitate redus , prezint curburi, sunt r spândi i haotic, apleca i în jos i cu pete întunecate - zonele respective ner spunzând semnalului electric. Pe electronograma f cut la dou persoane cu afinit i i compatibilit i între ele, se observ c strimerii se atrag, iar la persoanele incompatibile - se resping. Electronograma sistemelor vii difer de a celor nevii prin faptul c este variabil .

Corpul fizic al omului

'

JJ

Am ar tat c rolul corpului vital este s conduc angrenajul trupului. Noaptea, duhul st pân evadeaz din trapul s u, pentru a- i retr i câteva ceasuri via a de duh. în momentul ie irii, duhul trage dup sine i corpul vital, dar numai par ial, c ci dac l-ar lua complet, trupul r mânând f r un diriguitor ar înceta s mai func ioneze. De aceea, spiritul ia cu el numai o parte din materia corpului vital, pentru ca prin intermediul lui s - i men in forma uman , asem n toare, cu trupul l sat s doarm . Cealalt jum tate, dup ce î i repar materia uzat se întoarce în trup, conducându-1 mai ^departe, pân la întoarcerea st pânului. învelit în hainele sale perispirituale i având la exterior o parte din dublul s u vital cu chip de om, duhul este legat de restul dublului r mas în corpul fizic printr-un/zr format din materia eteric a corpului vital. Rolul acestui cordon este ca for a spiritual a duhului s se reverse asupra dublului r mas în trup, iar pe de alt parte, duhul s fie în tiin at de tot ce se întâmpl cu trupul s u. Orice va sim i trapul, se va transmite corpului vital r mas în trap, iar acesta, prin cordonul vital,, va transmite cele întâmplate corpului vital luat de duh. Prin intermediul perispiritului tirea se va transmite la spirit, care va analiza i decide dac e cazul s se întoarc acas , în trapul s u, ori r mânând unde se afl , s dispun ce s fac trapul s u. Prin urmare, acest cordon fluidic are func ia de a transmite informa ii de la trap la spirit i de la spirit la trup, realizând comunicarea între dou vase - corpul eteric r mas în trap i cel care, înv luind perispiritul, înso e te spiritul. Când un duh întrupat iese în spa iu, este numaidecât recunoscut de un duh liber - o entitate spiritual destrupat - deoarece, pe de o parte, atârn de el un fir fluidic, iar pe de alta, are o form uman perfect conturat , gra ie corpului vital purtat de spirit prin spa iu. Duhurile libere de curând destrapate au de asemenea o form uman , dar ea nu este atât de clar conturat ca la entitatea spiritual captiv sau întrupat . La duhul liber aceast form este efemer , fiind construit dintr-o alt materie, dintr-un fluid mai subtil, care intr în constitu ia corpului planetar. Când dou duhuri umane întrupate, se întâlnesc noaptea în spa iu, se recunosc, pentru c se v d oameni, ca pe p mânt. Aceste forme umane se deplaseaz , fac mi c ri cu capul, cu mâinile i cu corpul, la fel ca oamenii întrupa i. A a de exemplu când vorbesc, mi c buzele ca i orice om sau gesticuleaz cu mâinile. Când un al treilea intr în vorb , întorc capul, pentru a vedea i asculta pe cel intervenit. . ' A adar duhul întrupat se comport în evad rile lui nocturne prin spa iu, ca orice om întrupat. Numai picioarele nu i le mai mi c , nu mai p e te cu ele, întrucât duhul plute te prin spa iu. Dup cum trapul uman cre te din copil rie pân la maturitate, tot a a i corpul vital sau dublul cre te în m rime. Spiritul copilului iese din trap tot sub form de copil. Treptat, cu înaintarea în vârst , trapul ia alte înf i ri i dimensiuni, i paralel cu el, dublul eteric îl înso e te mereu ca aspect i m rime. Dublul vital al omului b trân, se arat prin spa iu - în ie irile duhului - sub forma unui b trân, asem n tor cu trapul l sat s doarm acas . Dar în afar de aceste schimb ri paralele cu schimb rile trupului, dublul mai poate lua forme diferite - prin voin a st pânului sau a duhului. A a de exemplu, dac omul este coco at, duhul poate s - i reduc aceast cocoa a dublului s u i astfel corpul vital s se prezinte cu o form corect , f r nici o diformitate, f r aceast tampil a corec iei aplicat entit ii spirituale în via a sa terestr . De asemenea, dac îi lipse te vreuna din membre, duhul î i poate crea mâna sau piciorul amputat, prezentându-se prin spa iu complet, ca i orice alt duh. Numai forma fe ei, înf i area chipului s u uman, nu st în putin a duhului s -1 schimbe, s -1 modifice. Ba este tampila permanent

a duhului, cât timp va fi întrupat. Pentru a se face cunoscut oamenilor trupe ti, când se arat în visele lor sau ca st ri fantomale, duhul î i poate modela dublul vital pân la a crea ve minte în jurai s u, asemenea îmbr c mintei care învele te trapul omului. Procedeul este asem n tor cu cel prin care sculptorul creeaz haine în jurul statuii sale, haine confec ionate din acela i material, marmur sau bronz, ca i fa a sau mâna statuii. Sentimentul pudorii exist într-un grad i mai ridicat la duhuri. De aceea, în spa iu, organele genitale nu mai sunt realizate. Iar pentru ca duhurile s se recunoasc mai u or între ele, când c l toresc prin spa iu, î i creeaz ve mintele cu care obi nuiesc s - i îmbrace trapul. în peregrin rile sale nocturne, când trapul s u se odihne te, duhul este înso it de o parte din materia corpului s u vital. Exist cazuri rare, când duhul întrupat este chemat în fa a Tribunalului suprem, pentru a r spunde de o fapt comis împotriva legilor divine. Dar entitatea spiritual nu î i poate p r si corpul vital, de care este legat prin perispirit, deoarece survine moartea trapului; pe de alt parte^ cordonul fluidic nu se poate lungi atât de mult, iar ruperea sa înseamn iar i moartea trupului. în ambele cazuri moartea se produce prin asfixiere, respira ia i inima oprindu-se brusc, întrucât duhul este legat de trap, prin bulbul rahidian, în sânul c ruia se afl central nervos care coordoneaz mi c rile pl mânilor i ale inimii. Pentru a se evita aceast situa ie Tribunalul suprem

32

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

nu îl mai cheam pe cel gre it la în l imea considerabil a sediului S u - 300.000 kilometri - ci instituie un tribunal ad-hoc, într-o zon inferioar , înaintea c ruia apare pârâtul. O dat cu sosirea nop ii trupurile adorm, iar duhurile pleac s se întâlneasc în spa iu cu rudele, prietenii i cunoscu ii, continuând convorbirile întrerupte în timpul zilei. Ie irea corpului vital care- i urmeaz duhul se face prin to i porii trapului, asemenea aburilor dintr-un vas cu ap fiart sau dintr-o pâine scoas din cuptor. Entit ile spirituale care au dep it un anumit grad de evolu ie î i pot p r si complet corpul vital, dac au de f cut c l torii mai lungi. Aceast opera ie este necesar pentru^c materia eteric a corpului vital este greoaie, iar spiritul vrea s fie cât mai u or în c l toria sa. în acest caz, duhul î i ocrote te trupul i dublul s u, tot a a cum noi, oamenii, înainte de culcare avem grij s încuiem poarta, u ile i ferestrele, pentru a nu se furi a vreun ho în cas i s ne surprind în somn. Duhul î i ia toate precau iile, ca nu cumva vreun alt duh s intre - în lipsa sa - în trupul i dublul s u i s se fac st pân pe el. în acest scop roag pe un prieten spa ial s -i supravegheze de aproape trapul i s -1 fereasc de orice duh, care ar c uta s intre în el. Desp r irea complet a perispiritului duhului de coipul s u vital nu e o opera ie tocmai u oar . De aceea, pentru o asemenea opera ie entitatea spiritual are nevoie de ajutorai unui confrate, duh liber, i de regul face apel la duhul aflat mai tot timpul pe lâng el, la drepta ul' s u. O dat eliberat, duhul î i ia forma sferic i o porne te la dram. Prin urmare forma sa este identic cu cea pe care o va avea dup ce - prin actul mor ii - î i va p r si definitiv trapul. Dar s vedem cum se desf oar actul mor ii. Duhul, înconjurat de perispiritul s u, iese din trup tr gând dup sine dublul vital. Dup aceea, dublul vital este p r sit i el, r mânând f r st pân, lâng angrenajul sau trupul pe care 1-a condus pân acum. Acest dublu va d inui atâta timp cât trupul va fi înc viu, c ci se tie c trapul, chiar dup acrul mor ii, tr ie te înc o perioad de vreme, prin celulele sale vii. încetul cu încetul, celul cu celul , trapul moare, dublul vital se destram , iar materia lui se risipe te în spa iu. Dup p r sirea vie ii terestre, duhul inferior mai vine pe la cimitir s - i vad trapul care se distrage zi de zi. îl doare dispari ia trapului s u, îl plânge, îi e mil de el, pentru c a fost un instrument prin care s-a bucurat în via a lui trupeasc . Duhul superior nu vrea s mai aib nici un raport cu fostul s u trap i ca s evite orice atrac ie magnetic din partea trupului s u, dore te ca acesta s fie ars, i nu îngropat. Chiar i azi, exist în lumea spa iului dou grup ri cu p reri diferite: unii cer ca trapul lor s fie ars, o dat cu aceasta risipindu-se i corpul vital, pentru ca nimic s nu-i mai influen eze i s -i atrag spre lumea terestr ; al ii sus in îngroparea trapului, ca s persiste cât mai mult dublul vital, a c rui materie s poat fi întrebuin at în îndeplinirea unor scopuri. Din a doua grupare de entit i spirituale fac parte i preo ii egipteni, care prin conservarea trupului i deci prin p strarea corpului vital s-au str duit s - i impun domina ia asupra poporului, pentru ca religia lor s d inuiasc peste veacuri i ara lor s fie populat mereu de duhuri apar in toare grupului lor, devenind astfel o putere armat i economic . Or pentru acest scop aveau nevoie de un instrument ceresc, o for puternic i totu i nev zut . Din cercet rile lor i din revela iile cere ti, au aflat c acest instrument poate fi materia eteric a dublului eteric, a corpului vital. De aici s-a n scut ideea mumific rii trapului, prin el persistând i dublul s u vital, cu a c rui materie eteric s lucreze în mod ocult, în scopul urm rit. Astfel, preo ii egipteni au reu it s men in statul lor, cu religia lor popular

i cu ini ierile lor

secrete, peste dou sprezece mii de ani, dup cum afirm duhurile superioare actuale ale P mântului, în acest scop, li s-a revelat metoda de mumificare a trupului, opera ie mig loas , dar trainic , îng duind trapului s d inuiasc mii de ani. Prin aceast opera ie, trapul tr ia mereu o via vegetativ lent i invizibil ; iar paralel cu el, tr ia i dublul vital, legat de trapul ce nu murea definitiv. Astfel entitatea spiritual era înl n uit oarecum de coipul vital i de trupul pe care îl animase. Liber devenea duhul i totu i era într-un fel subjugat celor dou corpuri l sate jos, era prizonierul corpului s u fizic, neputându-se reîntrupa în alt ar i în sânul altor neamuri. Prin urmare era silit s pluteasc mereu în atmosfera fluidic a rii sale, influen ând pe cei de jos în sensul tradi iei i culturii egiptene. A adar, puterea statului egiptean era determinat de opera iile magice ale preo imii i era sus inut din spa iu de puternicele duhuri - fo tii preo i i faraoni, cu familiile lor. Multe veacuri, faraonii au fost mari ini ia i i erau exponen ii lume ti ai castei preo e ti.

' Drepta ul este entitatea spiritual de rang egal cu entitatea spiritual întrupat , pe care o ocrote te pe tot parcursul vie ii sale terestre.

Corpul fizic al omului

JJ

Duhurile superioare, ale celor ini ia i, conduceau din spa iu via a terestr i spiritual a poporului egiptean. La înmormântarea acestor oameni de elit , se f ceau conjura ii teribile i se scria un blestem, pus în sarcofag. Sarcofagul era a ezat, în secret, în cripte s pate în inima mun ilor sau în locuri ne tiute decât de marii preo i. De atunci au trecut mii de ani. Multe duhuri a c ror trupuri au fost mumificate au plecat de pe planeta noastr i cu toat tiin a preo ilor de a men ine necurmat trupul viu, acesta a suferit, în ace ti mii de ani, o alterare, risipindu-se i dublul s u vital. Legea e lege. ' Dublul vital al entit ilor spirituale care înc n-au plecat, au o asemenea for în ele, încât gra ie jur mântului legat de existen a lor, produc efectul jur mântului, când le sunt profanate mumiile. A a s-a întâmplat în cazul dezgrop rii mumiei faraonului Tutankamon, provocând moartea a apte persoane. To i cei atin i de dublul vital al mumiei faraonului, au fost otr vi i fluidic, pl tind cu via a înc lcarea blestemului1. Pericolul profan rii, i în special venirea în contact cu dublul vital al mumiei, erau cunoscute de poporal egiptean, îngrozit de ideea de a-1 atinge. Numai str inii, numai tâlharii altor neamuri, necunoscând sau nesocotind for a acestui blestem i a dublului vital al mumiei, devastau mormintele, pentru a fura podoabele. Din cele expuse se vede c , de i mumia în aparen pare a fi un corp mort, în realitate este înc un corp viu i datorit vie ii sale, r mâne viu i dublul vital, care tr ie te, palpit , respir i î i primene te mereu materia. Unul e viu prin altul i duhul e captiv amândurora. Azi, a disparat interesul pentru crearea mumiilor, o dat cu p r sirea planetei noastre de c tre marile i str lucitele duhuri care au inaugurat aceast practic . Din grupul lor au mai r mas, în atmosfera fluidic a P mântului, câteva entit i spirituale, ce f cându-se vinovate de mari gre eli au fost p r site de marele stol al duhurilor albe, care a plecat. Entit ile spirituale întrupate în Egipt posedau cuno tin ele îmb ls m rii, ale mumific rii, de pe planeta de unde veniser pentru a se întrupa la coala P mânt. Cuno tin ele marilor preo i egipteni, referitoare la mumificare, s-au pierdut, iar pe de alt parte, alte idei anim acum umanitatea duhual a P mântului i de aceea nu se mai recurge la aceast opera ie. îmb ls m rile de azi nu pot p stra trupul mii de ani, ele fiind slabe imita ii ale îmb ls m rilor egiptene. Biserica cre tin , prin preo ii ei, ca i cultul mozaic, prin rabinii s i, sunt împotriva arderii trupului. Noaptea, în timpul somnului trapului lor, aceste duhuri se supun injonc iunilor conduc torilor grupului spiritual din care fac parte, for e cere ti care prin intermediul dublului vital vindec pe cei c rora legea o îng duie, sau supun cu ele duhurile recalcitrante. Foarte rar se mai descoper câte un trup care se usuc i pare c se mumific de la sine. Aici e opera Cerului, prin interven ia unor anumite duhuri spa iale, prin ac iunea lor fluidic , mumificând trapul omului cuminte, care a dus o via de sfânt. O fac în ideea ca dublul lor vital s persiste sute de ani, iar cu materia sa fac anumite vindec ri, considerate de om miraculoase. îns aceast înalt medicin cereasc nu este cunoscut decât de marile for e albe ale P mântului. Pe scurt - materia dublului vital uman este format dintr-o materie eteric , o sabie cu dou t i uri. Prin aceast materie eteric se pot face vindec ri, dar tot prin ea se pedepse te ori se supune ordinii stabilite orice duh r zvr tit. Ea este un instrument ceresc, cu propriet i oculte, neb nuite de lumea trupeasc . Trapul se poate asem na cu un automobil, al c rui proprietar i animator este entitatea spiritual . Dup cum automobilul este condus i între inut de un mecanic, coipul vital se îngrije te de bunul mers al trupului. în general, duhul nu se ocup de administrarea i bunul mers al trupului. Toat

aceast oper o exercit dublul vital. Prin urmare conducerea func iilor fiziologice se face numai de c tre dublul vital, f r tirea duhului, acesta având preocup ri de ordin superior, i anume, analizarea gândurilor sosite din toate p i ile universului.

Cât de ne tiutori suntem, Doamne! Câte taine exist în universul T u! Câte fenomene nev zute se petrec în jurai nostru, de care nu avem nici o idee! C ldura sau frigul, lumina sau întunericul, via a sau moartea, mi carea sau gândirea i multe altele, sunt efectul unor forte ce s l luiesc în lumea invizibil a spa iului. Fie Numele Domnului binecuvântat, omenirea le va cunoa te odat pe toate! Amin.

1 „Moartea î i va întinde aripile sale asupra celui ce va tulbura lini tea marelui faraon" - blestemul conjura iei scrise pe sarcofagul lui Tutankamon.

34

Corpul planetar sau terestrian al omului Al treilea corp al omului este corpul terestrian1, sau planetar, denumit de unii oculti ti corp astral. Denumirea de astral nu este potrivit , întrucât d na tere la confuzii sau interpret ri gre ite, într-adev r, vechii oculti ti î i închipuiau c dup p r sirea trupului, a înveli ului carnal, spiritul omului, devenind liber prin actul numit moarte, poate vagabonda de la un corp ceresc la altul, printre planete i stele. Având în vedere c astrele înoat într-un ocean specific de materie fluidic , entitatea spiritual neputând peregrina pe un astru, f r un vehicol format dintr-o materie asem n toare mediului astral respectiv, au denumit corp astral, acest înveli fluidic al spiritului. Entitatea spiritual venit la coala lung a planetei P mânt nu se poate mi ca, dup destrupare, decât în spa iile fluidice ale planetei noastre. Ea nu se poate îndep rta de zona fluidic a P mântului, pentru a se duce de exemplu în Jupiter sau Neptun, asemenea evad ri fiind îngr dite de legi inflexibile i de condi ii îndeplinite doar de entit ile spirituale conduc toare ale evolu iei P mântului. Aceste entit i se numesc îngeri terestrieni, i nici lor nu le este îng duit s p r seasc atmosfera fluidic a planetei decât pentru îndeplinirea unor misiuni. Grosimea atmosferei fluidice proprie globului nostru terestru este de aproximativ 700.000 kilometri, ea fiind cu des vâr ire deosebit de eterul, de atmosfera fluidic a celorlalte planete din sistemul nostru. Iat motivul, printre multe altele, pentru care o entitate spiritual terestr nu poate c l tori pe alt planet , ea fiind nevoit s dezbrace mai întâi haina fluidic terestrian , corpul planetar, i apoi s îmbrace o hain planetar format din fluidele planetei respective. Dar de unde s - i procure înveli ul fluidic al planetei pe care ar dori s peregrineze, c ci aici pe P mânt nu-1 g se te, i chiar dac ar exista, nu tie cum s i-1 însu easc . Pe scurt - al treilea înveli al scânteii divine este un corp fluidic, format din materia ce învele te planeta unde duhul î i face coala evolutiv . Acest vehicol corespunde înveli ului fluidic al planetei noastre, denumirea sa corect fiind cea de corp terestrian sau corp planetar. Dup ce am stabilit acest adev r, s vedem rolul îndeplinit în fiin a noastr de acest corp fluidic. Dup pozi ia sa, corpul planetar se afl în profunzimea corpului vital, fiind intermediar între corpul vital i corpul solar - a ezat i mai adânc în masa fluidic a perispiritului. înveli ul terestrian al omului este de diferite calit i, dup cum i înveli ul fluidic planetar al globului este i el de diferite calit i, reprezentate prin culorile i nuan ele adecvate. Fiecare entitate spiritual îmbrac un corp planetar format din materia fluidic planetar corespunz toare sferei unde î i are re edin a. Materia ce formeaz înveli ul fluidic general al p mântului este cu mult mai fin decât materia fluidic vital , ce învele te orice corp de pe suprafa a p mântului. Ceea ce - în mare - este atmosfera terestrian a globului nostru, în mic, este corpul fluidic planetar ce înconjoar i p trunde orice corp mineral, vegetal, animal sau uman de pe suprafa a planetei. Superioritatea materiei planetare fa de cea vital , const în intensitatea i puterea mai mare de vibra ie a particulelor ce o compun. Energia n scut din vibra ia materiei planetare este cu mult mai mare decât cea produs de particulele vitale, care anim corpurile de pe suprafa a p mântului.

Pe m sur ce ne îndep rt m de p mânt, de globul terestru, apropiindu-ne de periferia atmosferei sale fluidice, materia terestrian este mai fin , are o lungime de und mai mic i o frecven vibratorie mai mare, motiv pentru care este din ce în ce mai vie i mai luminoas , pân la albul cel mai str lucitor. Vibra ia puternic a materiei terestriene îi d însu irea de a str bate prin fluidul vital i prin aerul, lichidele i solidele p mântului, de parc ele nici nu ar exista. Astfel se explic faptul c materia fizic este p truns de materia terestrian , i c entit ile spirituale, învelite la exteriorul perispiritului cu haina terestrian , au posibilitatea de a p trunde - în deplas rile lor terestre - prin ziduri, u i, ferestre, prin toate corpurile fizice. Duhurile inferioare, bântuind cu miliardele suprafa a p mântului, str bat prin case, mun i, copaci, f r ca ele s simt ceva i f r ca noi s tim de ele. Uneori aceste entit i spirituale inferioare p trund în corpul fizic al omului i, din nefericire, în acela i trup i corp vital vie uiesc dou entit i spirituale - st pânul, care nu- i d seama c este posedat, i un intrus care constituie ceea ce se nume te un posedant. 1

Acest corp este cunoscut i sub numele de corpul dorin ei, pentru simplul fapt c este purt torul sau vehicolul dorin elor.

Corpul planetar sau terestrian al omului

5j

Dincolo de materia fluidic terestrian ce acoper ca un înveli general, de jur împrejur, globul nostru, printre planetele sistemului nostru se afl materia solar , sau atmosfera fluidic a soarelui nostru, în care înoat toate planetele, îmbr cate cu înveli urile lor planetare de calit i diferite, în func ie de gradul lor de evolu ie. Materia terestrian este împ r it în trei zone mari: alb la periferie, albastr la mijloc i ro ie la suprafa a p mântului. Zonele exterioare, cele mai fine, penetreaz pe cele mijlocii i inferioare. Zonele mijlocii penetreaz pe cele inferioare, precum i toate corpurile de la suprafa a p mântului. Prin urmare, la suprafa a p mântului întâlnim toate categoriile de materii terestriene, predominând materia terestrian ro ie, ceva mai redus fiind cea albastr i cu totul infim cea alb . Dac o entitate spiritual alb - cu re edin a în zonele periferice ale atmosferei fluidice terestre, având o hain planetar format din fluidul terestrian alb - vrea s coboare pe suprafa a p mântului, trebuie s se înveleasc , fulger tor, cu toate materiile fluidice terestriene de culoare albastr i ro ie, ca s aib posibilitatea de a se men ine aici jos unde predomin mediul fluidic ro u. Aceast materie ro ie, inferioar celei albe din care este alc tuit subtilul s u corp planetar, îi procur o suferin spiritual de nedescris. Iat motivul pentru care coborârea pe suprafa a p mântului a entit ilor spirituale superioare este un mare sacrificiu. Din aceast cauz comunic rile omului cu fra ii din spa iu se stabilesc de regul cu entit i spirituale inferioare, sau pu in evoluate, i foarte rar cu cele albe, care dirijeaz i comand celor de sub ele. Materia terestrian p trunde prin corpul vital i trup, ar tându-se la exteriorul trupului nostru sub forma unei aure, mai sub iri sau mai groase, mai întunecate sau mai luminoase, dup cum spiritul acelui om este mai mult sau mai pu in evoluat. Grosimea ei poate atinge 40-50 de centimetri i va fi cu atât mai întins i mai luminoas , cu cât omul va fi mai corect în via , mai pios, mai moral, mai intelectual - cu alte cuvinte, o entitate spiritual cu o mare vechime i o mai lung coal evolutiv . Aura corpului planetar este într-o continu vibra ie, suferind varia ii de la moment la moment, în func ie de condi iile meteorologice, starea de s n tate a omului i starea sa sufleteasc : dorin ele, sentimentele i gândurile sale, calmul sau iritarea, cumin enia sau tic lo ia sa etc. Dac , prin actul mor ii, duhul unui om pios, bun i corect i-a p r sit trupul, el va p r si i corpul vital, i dac gradul s u evolutiv este de spirit alb, va dezbr ca, rând pe rând, fluidele planetare ro ii i albastre, r mânând în sfera sa, învelit numai cu fluidele albe corespunz toare gradului s u evolutiv. Când o asemenea entitate spiritual coboar pe suprafa a p mântului, cu o oarecare misiune sau pentru a comunica cu anumite entit i spirituale întrupate, str lucirea sa este atât de puternic - cu toate c este învelit în materie planetar inferioar - încât este v zut de omul trupesc. Aura planetar , asemenea aurei vitale, înconjoar trupul omului, reproducând oarecum, într-o form cu mult mai vag , conturai trapului s u, i are înf i area unui ou cu vârful în jos. Aceast materie planetar nu o de ine numai omul, ci fiecare corp viu de pe suprafa a p mântului. A adar, în afar de aura vital , toate corpurile au în jurul lor i o aur planetar , bineîn eles format dintr-o materie planetar de o calitate cu mult inferioar celei din care este format corpul planetar uman. Dac un om i-a pierdut un picior sau o mân , membrul fluidic planetar persist mult vreme, din cauza atrac iei magnetice foarte puternice dintre particulele materiei planetare, i în anumite zile, câlld aerai este foarte Umed sau înc rcat cu mult electricitate, simte o durere la piciorul pe

care nu-1 mai are. Cu timpul, acest membru fluidic se resoarbe, materia care-1 formeaz retr gându-se treptat în restul corpului planetar. La fel se petrece i cu ramurile unui copac. Dac t iem o creang , partea planetar corespunz toare acestei ramuri persist mult vreme. De asemenea, materia astral a unui obiect din jurai nostru o oal , un scaun, o statuet - se divide în tot atâta buc i în câte s-a rapt obiectul. Pentru punerea în eviden a acestui fapt, s-a f cut urm toarea experien . S-a trecut o raz luminoas printr-o prism ob inându-se astfel un spectru solar. Dac între prism i ecranul pe care s-au proiectat cele apte culori ale spectrului solar se interpune membrul planetar corespunz tor celui trupesc amputat, se constat c nu se mai formeaz pe ecran nici un spectru. Aceasta se întâmpl pentru c ceva a împiedicat trecerea razelor colorate spre ecran, i acel ceva este membrul fluidic planetar, persistent în momentul experien ei. Corpul planetar este organizat pentru îndeplinirea misiunii sale, adic diferitele lui particule sunt ordonate, a ezate în anumite dispozi ii i direc ii, cu vibra ii adecvate. Cu alte cuvinte, el este viu, or prin faptul c tr ie te i func ioneaz , materia din care e compus se uzeaz , se corupe, i ca atare trebuie eliminat i înlocuit cu alta, proasp t , nutritiv i asimilabil . In acest scop corpul planetar exercit o dilatare i o contractare asem n toare cu cea a corpului vital, deci o m rire i

36

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

o mic orare a volumului s u, absorbind la fiecare pulsa ie a sa, materie planetar din mediul înconjur tor. Când se dilat , absoarbe materie nou ; când se contract , o elimin pe cea uzat . Asemenea trupului i corpului vital, corpul planetar se hr ne te i este într-o continu primenire. S-ar p rea c to i oamenii, având un corp planetar, absorb din atmosfera fluidic a p mântului aceea i materie. Nu se întâmpl a a, pentru c fiecare individ are un coip planetar deosebit, conform gradului evolutiv al spiritului s u. Potrivit naturii sale, corpul planetar absoarbe, pe cale selectiv , numai acea calitate de fluid planetar din care se compune el însu i. Coipul planetar este o icoan fidel a sentimentelor, impresiilor, senza iilor i dorin elor noastre. El se schimb în tonalit i de culori i vibra ii, dup st rile noastre suflete ti. Fiecare calitate sau defect al sufletului nostru - noble ea sau tic lo ia fiin ei noastre - se arat în exterior, în aura noastr planetar , prin anumite culori. Dac punem -în fa a unui clarv z tor, a unui om care a dobândit vederea spiritual , o persoan - vesel sau trist , calm sau iritat , vicioas sau cuminte - mediumul lucid ne va indica anumite culori i vibra ii în undele aurei din jurul corpului i în special în cea care înconjoar capul persoanei examinate. Astfel, ro u aprins denot mânia de care e cuprins un om, ro u închis arat c acel om e un senzual desfrânat, ro u brun dezv luie pe omul zgârcit, pe avarul al c rui gând e îndreptat numai la bani, uitând c totul va r mâne aici, când va sosi momentul cel mare. Cenu iu deschis arat frica, portocaliu indic un om orgolios, mândru de fiin a sa. Galbenul denot pe omul ce posed o inteligen superioar . Violetul arat pe omul spiritualizat. Rozul deschis, asemenea rozelor, arat iubirea sub toate formele ei. Culorile corespunz toare sentimentelor i pasiunilor omene ti, fiind legate de gradul de evolu ie al entit ii spirituale, au un caracter permanent, persistând pe parcursul unei vie i terestre. Numai st rile suflete ti ocazionale - durerea, veselia, iritarea de moment - se arat prin culori corespunz toare lor, care pier odat cu schimbarea st rii suflete ti. St rile suflete ti superioare genereaz vibra ii armonioase, unde vibratorii egale, ritmice i ordonate, care se propag în spa iu pe mari distan e. Dac întâlnesc în calea lor un om, îi provoac o armonizare a vibra iilor înveli ului s u spiritual, iar acesta se va sim i mai lini tit, mai mul umit, f r s tie cauza noii sale st ri. j t Omul preocupat de gândul, r zbun rii, al uciderii, al furtului, omul fr mântat de invidie i pasiuni josnice, r spânde te în jurul s u' unde neregulate, dezordonate, cu intensit i i amplitudini diferite. Prin vibra iile lor, aceste unde dezarmonizeaz tot ce întâlnesc în cale. Un om nervos, ce nu- i g se te lini tea,;pe care îl irit to i i toate, are corpul planetar într-o continu furtun . Unor asemenea oameni li s^ recomand un mediu lini tit, la ar , departe de vâltoarea lumii, de furnicarul marilor centre urbane.) locuri unde influen ele nefericite ale omenirii în fr mântare sunt mai reduse. Spa iile sunt îmbâcsite de un p ienjeni de idei i sentimente propagate în diferite direc ii, sub form de unde, f r a se deranja unele pe altele. Ele sunt mai bogate în marile aglomera ii omene ti i mai pu ine în regiunile îndep rtate, sate, mun i, p duri sau în largul m rilor. Din acest motiv naturilor suprasensibile li se recomand c l torii pe m ri, ederea la munte sau în localit i izolate. Intrând într-o cas unde e triste e, plâns i jale, omul se simte de la o vreme cuprins de o mâhnire ce-i face r u, c utând s se îndep rteze de acel focar de vibra ii, care îl cople esc. Intrând într-un cerc vesel, de mare bucurie, vibra iile planetare plecate din fiin a acestor persoane dispun pe orice om, sim indu-se atras i re inut cât mai mult lâng aceast surs de vibra ii binef c toare. Dintre toate defectele omului, ura este cea mai puternic , vibra iile ei propagându-se departe de autorul lor, lovind i zdruncinând corpul planetar al altora. Un asemenea om plin de venin este un criminal anonim, care contribuie prin defectul s u la întârzierea evolu iei omenirii.

Func iile corpului planetar Oorpul planetar îndepline te în om urm toarele func ii: 1. este puntea de leg tur între corpul vital i restul perispiritului, sau mai pe scurt, între suflet i corpul fizic; 2. serve te de vehicol, c ci prin ajutorul lui, entitatea spiritual întrupat sau destrupat se poate deplasa prin spa iile planetei noastre; 3. este centrul de transformare în senza ii al impresiilor din lumea exterioar . tiin a pozitiv de azi, predat în facult i i academii, crede i afirm c procesul elabor rii senza iilor are loc în sistemul cerebral uman. Cât de departe sunt de adev r oamenii de tiin ! Va sosi timpul când se vor convinge c aceast afirma ie a fost gre it . Toate la vremea lor. O persoan adormit prin fluid magnetic sau printr-un anestezic - al c nii suflet a ie it din trap - poate fi în epat , i se poate t ia un organ, i se poate pune la nas un flacon cu amoniac sau

Corpul planetar sau terestrian al omului

37

introduce în gur chinin , i cu toate acestea vom observa ca trupul s u adormit r mâne insensibil, nu simte absolut nimic. Sistemul s u nervos cental i periferic este la locul s u, atunci de ce impresia exterioar nu se transform în senza ie? R spunsul vine de la sine. Senza ia se produce în coipul planetar, aflat în afara trupului, în momentul experien ei. Având particulele sale într-o continu activitate, denotând o anumit sensibilitate i chiar tendin a de reflex, corpul planetar, se poate considera ca fiind un coip viu, ce are o via proprie, i prin extensie - o con tiin i o voin a sa particular . E greu de cuprins ideea c o materie este considerat vie prin ea îns i, i în plus c are capacitatea s exprime o voin i s aprecieze ceea ce-i convine i ceea ce-i d uneaz ; i totu i, acesta este purul adev r. Oricare ar fi gradul de evolu ie al unei materii - c ci i materia este supus legii evolu iei - ea are sensibilitate, în elegere i voin , pentru c e vie, fiind format din particule vii, adev rate fiin e, infinit de mici. Dar, s m întorc la corpul nostru planetar. Materia solid , lichid i gazoas a p mântului nostru are destinul s evolueze, pentru a se transforma în materie planetar de un grad superior. Dar oricât de fin ar fi materia planetar , ea simte o atrac ie exercitat de surorile sale inferioare materia gazoas , lichid i solid a globului, pe care st piciorul nostru. Atunci când, prin îndeplinirea func iilor sale, corpul nostru planetar s r ce te în materia sa constitutiv , se na te în el o stare particular de necesitate, de respira ie, tradus omului trupesc sub form de foame sau sete. Aceast aspira ie, aceast chemare a corpului nostru planetar, se nume te dorin . Cu alte cuvinte, corpul nostru terestrian - al entit ilor spirituale întrupate - este sediul dorin elor omene ti, a tot ceea ce satisface gura, a tot ceea ce produce senza ii - unirea sexual etc. Coipul planetar este sediul unde se na te i se fixeaz mândria, ura, avari ia, l comia i multe alte vicii. El ne leag puternic de p mânt, prin toate bunurile i pl cerile pe care acesta ni le procur . Din aceast cauz , corpului planetar i s-a mai dat, de c tre unii oculti ti, numele de suflet-animal. El fiind bruta din om, care îl împinge la satisfacerea sim urilor i a pasiunilor josnice. Impresiile venite din afar - dup ce au fost înregistrate de organele de sim - sunt transmise corpului planetar, sub form de vibra ii, prin intermediul corpului vital, în special al celui din jurul nervilor. In corpul planetar sunt transformate în senza ii de durere sau pl cere, duse mai departe la scânteia divin , entitatea spiritual real i ve nic a tuturor fiin elor. Spiritul ia cuno tin prin propriet ile corpului intelectului, corp aflat în imediata vecin tate a spiritului, i în interiorul c ruia senza iile înregistrate sunt transformate în st ri particulare, numite emo ii. A adar impresiile lumii fizice sunt percepute de organele de sim ale trapului, de unde sunt transmise din corp în corp vital, planetar, solar, mental - pân la gânditorul central, scânteia divin , care ia cuno tin i decide, potrivit gradului s u evolutiv. Am ar tat c înveli ul planetar se afl în toate corpurile de pe globul nostru, începând cu mineralele i sfâr ind cu omul. Evident c în fiecare î i are rolul i gradul s u func ional, în conformitate cu treapta de evolu ie a sistemului respectiv. Sensibilitatea i reflexele corpului planetar al mineralelor vor fi foarte reduse, nefiind sesizate de organele noastre de sim . Ele sunt ceva mai accentuate la plante i se arat cu o not destul de puternic la animale. Gratie corpului s u planetar, un câine simte durere, ip i fuge când este lovit. Apari ia st pânului s u îi produce o mare bucurie, iar lipsa mai îndelungat a acestuia, îi provoac triste e. Moartea st pânului o plânge cu lacrimi, c zând într-o profund depresie sufleteasc . Câinele are manifest ri asem n toare cu ale omului; el iube te pân la sacrificiu, dar i ur te pân la moarte. E lacom, e gelos pe un alt câine, când vede c e mângâiat sau i se d mai mult aten ie, i a a mai departe.

De aici tragem concluzia c vehicolul planetar este un instrument general pe planeta noastr , pentru orice spirit, de orice fel i grad ar fi el - mineral, vegetal, animal sau uman. Orice corp sau instrument al spiritului, fiind format din materie vie - cu sensibilitate, cu în elegere i voin - poate înregistra impresiile mediului înconjur tor prin oricare parte a sa. Iat o prob . Se adoarme magnetic un om, sufletul s u din cauza curentului magnetic al magnetizatorului sufer o separare de corpul s u fizic. Din aceast cauz , el se comport ca i cum ar fi oarecum liber în spa iu. Punem acum un ziar în fa a ochilor celui adormit; cu pleoapele l sate, el cite te ziarul. Dar ceea ce e mai curios este faptul c el cite te chiar dac îi punem ziarul la ceaf . Se citeaz numeroase cazuri când o persoan a citit cu vârful degetelor de la mân sau picior. In ultimul timp, experien ele au fost duse i mai departe. Astfel, sufletul unei persoane a fost scos din trapul s u i dus la câ iva metri. Dac s-a a ezat un ziar într-un punct indicat de un lucid, punct corespunz tor locului unde se afla sufletul celui magnetizat, s-a constatat c el vede, iar trapul s u a ezat pe fotoliu spunea cele scrise în ziar.

38

Din. tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Pân aici am vorbit despre func iile generale ale materiei planetare, care intr în constitu ia corpului nostru planetar. Dar asemenea corpului vital, i corpul planetar prezint nuclee unde materia planetar pare a fi mai activ , formând ca i în cea vital , rozete, centre de for . Asemenea centrelor vitale dintre care - la omul obi nuit - doar unul este în activitate, i în cazul centrelor planetare - în general - numai unul este activ. Dar prin evolu ie, spiritul le poate activa rând pe rând pe toate. De asemenea, în corpul planetar se disting apte centre de o activitate deosebit : 1. centrul din dreptul bazei coloanei vertebrale; 2. centrul splenic; 3. centrul ombilical; 4. centrul inimii; 5. centrul laringian; 6. central dintre sprâncene; 7. central din dreptul cre tetului. Intrarea în activitate a fiec reia din aceste centre aduce în plus o facultate nou omului. Dac central inimii este în func iune, omul va sim i prezen a unei entit i spirituale, i anume printr-o senza ie de aer rece, de r ceal , în cazul unui spirit inferior i de c ldur , în cazul unei entit i spirituale superioare. Când central laringian intr în rota ie, omul devine medium auditiv, iar prin activarea centrului dintre sprâncene el va vedea entit ile spirituale care str bat spa iile asemenea licuricilor. Aceast viziune este mai clar în întuneric, deoarece lumina zilei mascheaz duhurile, la fel cum lumina soarelui nu permite vederea stelelor pe cer. S-ar putea na te în mintea cuiva întrebarea. „De ce spiritul, când este în afara trapului, vede, aude i simte lumea înconjur toare prin intermediul corpului planetar, iar când revine în trap, nu mai poate vedea, sim i, auzi în lumea invizibil decât ceea ce permite trapul s u, numai ceea ce înregistreaz organele sale de sim ?" Cauza acestei neputin e este prezen a corpului vital, care este un corp semi-fluidic. El are func ia de a între ine viu i într-o perfect activitate trapul. Dar tocmai prezen a corptilui vital constituie un fel de paravan între trap i spirit. Corpul vital apar inând lumilor fizice, fiind semi-fluidic, nu permite ca impresiile spirituale din afar s ajung la entitatea spiritual i deci ca spiritul s ia cuno tin de existen a i fenomenele lumii spirituale i a entit ilor sale. Iat de ce noi, oamenii, nu vedem nimic dincolo de lumea fizic . O intoxicare a trapului cu c rnuri st tute, cu pe te conservat, cu b uturi alcoolice sau diferite narcotice, produce, prin repercusiune, o învolburare, o întunecare, o sl bire a puterii de sensibilitate i func ionare a corpului planetar. Dar chiar i o tulburare a corpului vital poate dezechilibra organismul planetar al omului. Astfel, o iritare continu produce o dezarmonie func ional a corpului vital i, prin reflexie, i a corpului planetar. De asemenea, o emo ie puternic , provocat de fric , e în stare s zdruncine atât de puternic corpul planetar, vital i trupul, încât omul poate orbi, poate înc run i s-au îmb trâni într-un minut, poate s r mân mut, s paralizeze, sau chiar s moar .

Din cele descrise mai sus s-a putut vedea c exist o corela ie strâns între instrumentele pe care le are la îndemân spiritul. Nu se poate ca al turi de un trup degradat s existe un corp planetar subtil i sensibil. Entitatea spiritual nu poate fi înfiorat de un sentiment sau o emo ie nobil , dac nu posed un corp intelectual superior i un corp planetar constituit dintr-o materie fin . Josnicia unuia le coboar i pe celelalte. Se în elege c un corp fizic nu poate fi un instrument perfect, dac el se hr ne te cu c rnuri, mai ales de mamifere. Cu cât carnea apar ine unui animal mai evoluat, mai apropiat de regnul uman,

cu atât va produce în corpul nostru fizic substan e mai pu in asimilabile i o cantitate mai mare de toxine, absorbite în sânge i duse în toate p r ile trapului nostru. Carnea este înso it de fluidul planetar animal. Or dac acest fluid, care apar ine unei trepte evolutive inferioare pe scara fluidelor planetare ale globului nostru, este încorporat în corpul planetar al omului, îl va vicia i îi va coborî gradul calitativ, din uman, în animalic. Omul are impresia c e greu, chiar imposibil s tr iasc f r carne, i aceasta deoarece genera ii nesfâr ite au consumat came, organismul s u cerând imperios alimentul cu care s-a obi nuit din copil rie. Dar dac e greu s se renun e în totalitate la alimenta ia carnal , cel pu in masa de sear s fie lipsit de carne. Cine are o voin puternic poate s renun e cu totul la carnea de mamifere i s consume tot mai multe vegetale, în special fructe. Un corp fizic între inut curat, hr nit numai cu vegetale, produse lactate i ou , va deveni un corp pur fizice te. Potrivit evolu iei sale în corela ie cu trapul, spiritul î i va agonisi un coip vital i planetar cât mai fin, care s r spund cu u urin la toate manifest rile, la emo ii frumoase, sentimente religioase, nobile, de iubire i mil . Un asemenea om, aflat în fa a unei nenorociri, se simte zguduit, sare în ajutor i nu e capabil s fac r u nim nui, el fiind o pild frumoas semenilor s i, prin r bdarea i pacea fiin ei sale.

Corpul planetar sau terestrian al omului

39

Pe când carnea otr ve te corpul fizic i degradeaz corpul planetar, b uturile alcoolice, cafeaua i narcoticele - tutun, ha i , opiu i altele - distrug organismul, ruinându-1 de timpuriu i reducând puterile coipului vital i planetar. Un asemenea om devine nesim itor, iar ca s fie mi cat întrucâtva i el, are nevoie de pasiuni puternice, grosolane - be ie sau sexualitate desfrânat . O plag a omenirii este fumatul, care, prin spiritul de imitare i printr-o concep ie gre it se întinde din ce în ce mai mult, pân i la tinerele fete. Urm rile sunt multiple i nenorocite! în afara faptului c mineaz din ii, corupe saliva, intoxic stomacul, pl mânii, sângele, întregul trup, p r ile eterice ale nicotinei se strecoar i otr vesc corpul vital i planetar. Urmarea este reducerea sensibilit ii, sl birea memoriei i minarea fizicului. Celor care doresc s progreseze pe calea spiritualit ii li se recomand s renun e cu des vâr ire la acest obicei josnic, ce distruge totul în calea lui. Un om al c rui regim alimentar este exclusiv carnal, care bea cafea, b uturi alcoolice i fumeaz întruna, atrage i emite fluide inferioare, formând în jurul s u o atmosfer fluidic de proast calitate. Prin acest fapt, el devine un magnet pentru entit ile spirituale inferioare, care se complac în aceast atmosfer , se alipesc de aura lui, urm rindu-1 peste tot i mdemnându-1 prin sugestie s mai bea, s mai fumeze, i astfel, asemenea unor demoni nev zu i, caut prin gândurile lor josnice s influen eze mintea bietului p mântean, împingându-1 cât mai adânc în vicii de tot felul. Unele duhuri inferioare o fac din r utate, altele din gelozie - deoarece ele sunt mai dec zute decât al ii, altele o fac din dorin a propriei lor satisfaceri, prin faptul c omul, afundându-se din ce în ce mai jos în viciu, emana iile eterice ce se ridic din jurai lui satisfac propriile lor pasiuni. Omul care se sile te i î i impune o anumit linie de conduit , adun zi de zi materie superioar , atât pentru corpul s u vital, cât i pentru cel planetar. Spiritul având o anumit directiv i dispunând de instrumente cât mai fine, se dezvolt mai repede, sco ând la iveal , cât mai devreme i cât mai multe calit i spirituale. Astfel, urmând ani de zile, spiritul urc treptele evolu iei cu pa i uria i. Divinitatea a creat în a a fel lucrurile în lume, orânduind astfel for ele în infinit, încât entitatea spiritual - liber sau întrupat - s nu stea pe loc o ve nicie. O for nev zut - legea mi c rii, a activit ii - o împinge mai departe, în mersul s u, în evolu ia sa. Oricât de lene ar fi un spirit, oricât de mult ar gre i un om, nu se poate ca în noianul faptelor sale josnice s nu-i lic reasc i lui un sentiment frumos, s nu fac i el un bine, s nu ajute i el un nefericit ca el. Nu se poate ca în vârtejul vie ii sale animalice s nu aib un gând mai nobil, mai iubitor. Efectul produs de aceste câteva fapte, sim uri i gânduri altmiste, contribuie la iluminarea spiritului s u i la îmbun t irea corpului s u vital i planetar. Din zi în zi, din an în an, entitatea spiritual avanseaz , astfel c la plecarea din via a trupeasc duce cu sine un capital - e drept, mic, dar care ad ugat la cel câ tigat în alte vie i, contribuie la progresul s u. Rari, extrem de rari sunt oamenii care s duc o existen atât de întunecat încât s nu poat avansa cu absolut nimic, într-o via terestr . Este adev rat c , în general, umanitatea progreseaz foarte încet, precum, de asemenea, sunt cazuri rare când unele entit i spirituale, gra ie unei voin e tari, se decid la o via spiritual , la o via dac nu de sfânt, dar cel pu in sfin it . Aceste entit i spirituale p esc atâtea trepte evolutive într-o singur via , cât parcurg altele în 20-50 de reîntrup ri succesive. Mersul lor pe drumul nev zut al spiritualiz rii îi duce cât mai repede c tre Divinitate, Izvorul de unde revars în lume via a, for a, ideile i hot rârile. S nu uit m c anumite st ri psihice ajut sau vat m corpului nostru planetar. A a de exemplu o depresiune sufleteasc , pierderea unei persoane dragi contribuie foarte mult la dezorganizarea corpului planetar i la întunecarea spiritului celui l sat în valurile gândurilor negre i ale dezn dejdii. Oricât de grea ar fi via a, oricâte adversit i întâlnim pe calea ei, s c ut m, cu hot râre ferm , s înl tur m negura grijilor din mintea noastr . Numai r mânând lini ti i, reci la diversele greut i, vom fi în m sur s recept m razele fluidice coborâte din Infinit - de la Tat l ceresc - spre P mânt, raze prin care s înt rim p r ile componente ale triplei noastre fiin e umane - spirituale, suflete ti i trupe ti. Mânia, iritarea produc o mare furtun în corpul planetar uman, n scându-se cu aceast ocazie curen i dezordona i, care atrag din spa iu entit i spirituale inferioare, malefice, c rora le place s se scalde în valurile furtunoase ale corpului planetar. Prezen a lor înt re te i mai mult iritarea omului, astfel c azi a a, mâine a a, persoana respectiv ajunge cu vremea s se supere din nimic, s nu se mai poat st pâni, c ci corbii lumii invizibile contribuie prin fluidele lor ca planetarul lui s fie mereu în dezordine. Iat un om care va patina aproape pe loc, având o via tr it pe p mânt în chinuri, dar f r nici un folos sau cu un folos prea mic. în fine, calitatea gândurilor care ne trec zilnic prin minte contribuie la înt rirea sau sl birea corpului planetar. Gândurile plecate din focarul central, de la lumina scânteii noastre, pun într-o vibra ie mai puternic vehicolul planetar, decât pe cel fizic. Când aceste gânduri sunt înalte, nobile,

40

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

generoase, exprimând frumosul i binele, ele trec c tre exterior, c tre corpul fizic, prin corpul planetar punându-1 pe acesta în vibra ie cu o anumit frecven vibratorie i îl obi nuiesc cu acest fel de vibra ie, ordonat , dându-i deci o anumit rezonan . Când îns ne trec prin minte gânduri josnice, de pl ceri sexuale, de ur i r zbunare, corpul planetar vibreaz dezordonat i cu o frecven joas . Cu vremea, corpul planetar se obi nuie te cu acest gen de vibra ii i devine u or influentabil la undele corespunz toare acestor gânduri, ale altor oameni, gânduri care plutesc, într-un num r foarte mare, prin atmosfera p mântului. Un asemenea corp devine un instrument netrebnic al duhului, care va fi ca un st pân nobil în haine zdren uite. Dar asupra acestei idei vom reveni.

Existen a noastr este asem n toare mi c rii pendulei, a succesiunii zilelor i nop ilor sau a anotimpurilor. Omul tr ie te o via de zi i o via de noapte, o via p mântean i una spa ial sau spiritual . Ziua, omul este con tient de lumea fizic înconjur toare, prin intermediul corpului s u fizic. Noaptea, entitatea spiritual , înconjurat de perispirit, p r se te acest corp fizic i se dep rteaz mai mult sau mai pu in de el, dup cât este de evoluat. Duhul str bate spa iile, se întâlne te cu fra ii destrupa i sau întrupa i, se consult , întreab i se instruie te. A adar noaptea î i tr ie te via a spiritual , de spirit eliberat de trapul s u, în care totu i este captiv, legat fiind de el prin r-un fir asemenea unui balon legat prin cablu de p mânt. în înalta Ei în elepciune, Divinitatea a în eles c e nevoie ca spiritul întrupat s se elibereze pu in noaptea, dup atâtea ceasuri de temni în trap. Entitatea spiritual n-ar putea s rabde în temni a trupului s u zeci de ani, cât dureaz o via de om, de aceea Divinitatea a orânduit odihna trapului în timpul nop ii, ca i odihna p mântului i a vegeta iei în timpul iernii. Noaptea, în timpul evad rii sale, spiritul e con tient de lumea spiritual , ca i de cea fizic , prin întregul s u corp spiritual, prin perispirit. El vede, simte, aude atât în lumea fizic a P mântului, cât i în lumea invizibil , spiritual a acestuia. Con tiin a spiritului i impresionabilitatea corpului planetar este mai mare când spiritul se g se te în afara trapului, în patria sa spiritual , decât atunci când st afundat în materia fizic a trapului s u, care îi reduce din vibra ie i deci din sensibilitate. Eliberat de corpul s u fizic, spiritul poate umbla prin dormitor, trece prin ziduri, u i i ferestre, c l tore te prin împrejurimi, ori la mari distan e, pentru a vizita locuri i prieteni p mânteni, parcurgând aceste spa ii cu o vitez deosebit de mare. Entitatea spiritual aproape c nu cunoa te timp i spa iu, ea deplasându-se cu o vitez ce dep e te viteza luminii. Am putea spune c ea str bate spa iile ca i gândul. Dore te s mearg la Paris; când a gândit s plece, se pomene te c a i ajuns, putând înconjura p mântul în câteva secunde. C l torind prin spa ii, prin atmosfera planetar a p mântului, spiritul se poate întâlni cu prieteni de pe p mânt, al c ror coip fizic se afl în somn, sau îi poate întâlni pe iubi ii s i destrupa i, care au p r sit complet corpul fizic. Se poate întâlni cu entit i spirituale mai evoluate decât el, duhuri de la care poate afla cuno tin e noi. în timpul peregrin rii sale, poate, lega prietenii noi, asist la conferin e spa iale, ori mediteaz asupra unor proiecte sau probleme, pe care acum, având o con tiin superioar , le va rezolva cu u urin , i la de teptarea din somn va descoperi cu mirare dezlegarea problemei pe care în ajun nu o putuse solu iona. De exemplu, un medic nu a reu it s stabileasc diagnosticul unei boli; în starea de spirit liber o vede clar, i la de teptare cunoa te precis natura bolii pacientului s u. în stadiul actual de evolu ie, omul nu a ajuns la gradul spiritual în care s - i aminteasc perfect tr irile i experien ele avute în lumea spa ial , în timpul somnului trppului s u. Foarte rari sunt oamenii, de diferite grade de cultur i categorii sociale, cu minunatul dar de a- i aminti aproape exact ceea ce au v zut, sim it i auzit noaptea, în peregrin rile lor spirituale. Majoritatea oamenilor nu- i amintesc' absolut nimic, un num r restrâns î i aminte te confuz i neclar câteva fapte f r leg tur între ele, cli ee din care nu rezult nici o concluzie. Cauza necunoa terii activit ii nocturne a spiritului uman se datore te prezen ei corpului vital i mai ales a materiei sistemului cerebral. Am mai spus i repet - corpul vital r mâne totdeauna în trup, ca s -1 conduc în timpul când st pânul pleac în c l torii de studii prin sfere cere ti. A adar el nu particip la înregistrarea panoramic a activit ii intelectuale a fiin elor din spa iu. Spiritul, revenit în corpul fizic, sufer un fel de întunecare a memoriei sale, uitând cele petrecute în timpul nop ii. O cea , o nebuloas se las i acoper memoria sa. Din aceast cauz , o dat intrat în cu ca sa, nu mai are limpezimea ideilor sale; ca atare, nu le poate proiecta cu fidelitate pe celulele cortexului, pentru a i le pune în vibra ie i reaminti în timpul zilei. A a se întâmpl cu majoritatea oamenilor. îns exist cazuri când în vederea evolu iei i a realiz rii unei misiuni deosebite, marele întrup tor, lucreaz , contribuie ca vehicolul vital al entit ii

Corpul planetar sau terestrian al omului

41

spirituale pe care îl întrupeaz la o nou via terestr , s fie în unele zone, oarecum incomplet sau cu orificii. Prin aceste mici sp rturi, spiritul acestor oameni va avea posibilitatea s transmit , corpului fizic adormit, imaginile i ideile culese în spa iu. în fine, exist oameni care pe lâng faptul c au corpul vital cu mult mai sub ire i cu mai multe sp rturi, mai au i un corp fizic delicat i sensibil. Spiritul lor, foarte evoluat,' are atâta for de manifestare i vitalitate, încât supline te ceea ce lipse te din puterea de conducere a corpului vital. Asemenea oameni pot cu u urin proiecta pe cortex tot ce au aflat, auzit i v zut în timpul nop ii. Nu numai c ei î i amintesc experien ele din via a lor nocturn , dar au posibilitatea s vad în lumea fizic i apoi, fixându- i aten ia în lumea invizibil , v d i aud ceea ce este inaccesibil altora. Ace ti oameni, foarte rari, de i sunt în trup, de i sunt în stare de veghe, pot tr i i în alte lumi, dincolo de cea terestr . Pentru ei nu mai exist actul mor ii, la ceasul cel mare dezbr cându- i definitiv haina trupeasc , p r sesc con tient lumea terestr , pentru a se reîntoarce în patria lor etern , între iubi ii lor, în sferele lumii spirituale. Aceast stare excep ional este urmarea unui ir de vie i tr ite în renun ri, în ceea ce prive te fascina ia vie ii omene ti. Ace ti oameni s-au condus cu în elepciune, în elegând c totul e efemer în via a p mânteasc . Aceste entit i spirituale au absolvit coala vie ii terestre cu mare vrednicie, urcând zeci de trepte spirituale într-o singur via , pe când al ii, pentru aceea i ascensiune, au nevoie de zeci de vie i trupe ti. Oricine poate ajunge la aceste st ri fericite, dar î i trebuie voin , ca s duci o via conform planului divinului Creator. S iube ti, s aju i în tot momentul, s te mul ume ti cu ceea ce i-a dat destinul i s nu te mai preocupe problemele lume ti. Somnul reglementar, alimenta ia vegetarian , purificarea, rug ciunea la tot pasul, dar mai presus de toate iubirea fa de tot ce a creat Tat l, te duc sigur la aceste st ri i grade evolutive. Ei, dar cine o poate face? Greu, foarte greu ca omul s se smulg din noianul pl cerilor i poftelor vie ii p mânte ti; i totu i, repet, e posibil. într-adev r, exist în lume o lege a obi nuin ei, care poate ajuta oric rui om la realizarea atingerii unui scop. Totul e s vrei. F când exerci ii zilnice, cu consecven i la anumite ore stabilite, po i s ajungi, cu ajutorul Cerului, la rezultate uimitoare. E posibil, dar pentru aceasta se cere mai întâi o moralitate des vâr it , o credin profund i o înclinare ne rmurit de a face binele în jurul t u. Cel ce nu va avea aceste prealabile dispozi ii suflete ti, s nu se apuce de aceste exerci ii. Saltul sufletului s u va fi prea puternic i î i va pierde no iunea realit ilor. Mintea acestui om se va tulbura i va deveni un dezechilibrat mintal i chiar mai r u. A adar, aten ie! Nu v angaja i pe c i necunoscute. tii de unde pleci, dar nu tii unde vei ajunge. Pentru asemenea oameni este preferabil evolu ia normal - fireasc , înceat dar sigur care îi duce la st ri gradate i con tiente ale spiritului. Marii asce i indieni i tibetani ajung, prin via a lor auster i consacrat exerci iilor spirituale, s p r seasc vehicolul lor fizic, parcurgând mari distan e. Acolo pot s - i creeze un alt corp material, prin care se manifest , se arat i vorbesc cuiva, i apoi, dematerializându-se, se întorc, precum fulgerul în trupul lor. Asemenea mari spirituali ti, numi i yoghini, pot s mearg deasupra apei, pot s stea în mijlocul fl c rilor, f r ca un fir de p r s ard de pe trupul lor; pot s se ridice cu trupul lor în spa iu, i ca un aeroplan, s treac peste lacuri, mun i i p duri; pot s se fac nev zu i, dematerializându- i propriul lor trup, i ref cându-1 apoi în alt parte. Dar niciodat nu fac aceste fenomene ca demonstra ie ostentativ marelui public, ci numai pentru a- i încredin a ucenicii. Mici i u oare evad ri ale spiritului din temni a sa se petrec la oricare dintre noi, dar numai în caz de boli grave, când tiranul nostru, trapul, a sl bit încât for ele sale s-au redus i nu mai are t ria de a re ine sufletul în interiorul s u. Atunci, spiritul c l tore te departe, prin alte ora e i ri, i se arat celor dragi, sub forma unui om de cea , a unei fantome. De asemenea, în preajma mor ii sau imediat dup moartea trapului, entitatea spiritual pleac în dep rt ri i se arat la iubi ii s i, ori la cel c ruia i-a f g duit în timpul vie ii c i se va ar ta. Fa de fenomenele produse de marii mae tri yoghini, aceste manifest ri fantomatice sunt comparabile cu începuturile modeste ale unui copil la vioar , fa de genialitatea unui valoros muzician. Marii i rarii asce i ai planetei noastre sunt capabili s produc fenomene pe care mintea omului, judecata noastr , la lumina cuno tin elor tiin ifice actuale, nu le pot admite, mai ales c mul i, foarte mul i nu le-au v zut i nici nu au auzit de ele. Totu i, despre aceste fenomene au scris i au vorbit mari i serio i înv a i, i mul i guvernatori englezi, civili i militari, din regiunile Indiei i ale Tibetului. Omene te ai dreptate s te îndoie ti, dar s nu uit m c întotdeauna au existat fenomene i lucruri pe care omul le-a socotit imposibile i azi le vedem realizate. Imposibilul nu exist decât pentru im anumit moment al evolu iei omenirii.

42

Corpul solar i corpul mental al omului Crearea unei nebuloase are loc în Sfera divin . Acolo, nenum ra i Creatorii divini, sublimele Auxiliare ale Tat lui ceresc, preg tesc totul, materii i spirite, dup noul plan al Creatorului, pentru noua .crea ie, care se afl pe o treapt superioar fa de cele precedente. Când totul a fost pus la punct, nebuloasa pleac în fruntea unei str lucite Entit i spirituale, a c rei vechime evolutiv se pierde în ve nicie. Aceast Entitate are rangul de Fiu divin, Fiu de Dumnezeu. în jurul S u are milioane de entit i spirituale, îngeri solari i îngeri planetari, care vor fi ajutoarele Sale pe soarele central i în planetele împ r iei Sale. în acela i timp, Conduc torul nebuloasei are la dispozi ia Sa toate treptele de fluide, de la particulele simple din infinit, pân la cele mai complicate fluide i categorii de atomi. în fine, în jurul S u mai are o infinitate de duhuri de toate gradele, i anume duhuri care vor anima atomii, moleculele i mineralele ce vor intra în constitu ia soarelui i a planetelor împ r iei Sale. De asemenea, va avea duhuri care se vor întrupa în viitoarele forme vegetale, animale i umane ce vor popula viitoarele planete. Cu alte cuvinte, Guvernatorul acestei nebuloase are în jurul S u totul, materii i duhuri, de la a (alfa) la co (omega). Aceast vast arc sau corabie spa ial este purtat prin cosmos i apoi prin unul din cele patra universuri, de curentul cosmic. Pentru ca entit ile spirituale s poat tr i în mediul cosmic - adic în mediul fluidic aflat între cele patra universuri - trebuie s fie îmbr cate într-o hain format din fluid cosmic, numit corp cosmic. Din momentul intr rii în una din cele patru sfere-universuri - unde se afl un mediu mai dens decât cel din cosmos - entit ile spirituale sunt învelite de marii Constructori ai sistemului, cu o alt hain , aplicat peste cea cosmic , o învelitoare fluidic asem n toare cu mediul fluidic al universului unde se afl , i f r de care nu s-ar putea men ine în acest mediu. Acestei învelitori i-am dat numele de corp universic. Dup o c l torie de mii de ani, având o traiectorie spiralat , nebuloasa ajunge la destina ie. Aici se opre te din c l toria sa i începe s fie r sucit pe loc de c tre curentul cosmic i deci silit s ia o form sferic . Din acest moment, unele fluide din central nebuloasei încep s se transforme în J atomi i astfel nebuloasa, din fluidic , a trecut în stare atomic , adic s-a transformat într-o stea, j într-un soare. j

în jurul soarelui atomic, str lucitor i luminos, se afl o atmosfer fluidic , în sânul c reia vor | tr i toat gama de duhuri, de la cele mai simple, pân la Guvernatorul solar. Pentru ca duhurile s j poat subzista în acest mediu fluidic solar, e necesar s aib în jurul lor fluidul ajuns prin concentrare î pân la punctul st rii de soare. A adar duhurile vor ob ine în jurul lor o hain format din fluid | solar, numit corp solar. \

în fine, din cauza rota iei soarelui gazos înjurai axei sale, se na te o for centrifug , provocând desprinderea uneia sau a mai multor buc i din masa fluidic ce înconjoar soarele gazos. Din cauza dimensiunilor mai mici, aceste buc i s-au condensat mai repede, dând na tere mai întâi unor mici sori, iar mai apoi, printr-o nou condensare, unor planete lichide, care continuând procesul de r cire i condensare au ajuns la starea solid . Ca orice astru planetar, i globul nostru a trecut prin aceste trei st ri — gazoas , lichid i solid . în toate stadiile îns , el a fost i va r mâne înconjurat, pân la finele existen ei sale, cu o atmosfer fluidic planetar . Când s-au desprins planetele din soare, s-a separat din el i gama de duhuri planetare, dar pentru ca ele s nu fie atrase înapoi de soare, au fost învelite cu o hain i mai dens decât cea avut în soare, învelitoare numit corp planetar. A adar, duhul sau scânteia divin prime te în Sfera divin trei haine fluidice - haina t tar , haina respiratorie i haina mamar - c rora apoi li se adaug haina cosmic , haina universic , haina solar i haina planetar . Prin urmare, entitatea spiritual este format din opt p r i: scânteia divin i cele apte înveli uri ale sale. în momentul de fa Soarele este un corp fierbinte, luminos, înconjurat de o atmosfer fluidic deosebit de mare, unde înoat toate planetele sale. Unele duhuri albe i îngerii planetari au posibilitatea s - i dezbrace haina fluidic a p mântului - corpul planetar - i s se duc în Soare, unde particip la cursurile de înalt tiin cereasc , predate de superiorii cohortelor îngere ti. Dup terminarea cursului se înconjoar din nou cu hain fluidic planetar , pentru a se putea întoarce pe planeta de care apar in, i f r de care nu ar putea

1 [ I f \ 1 E j j I ] f j J

sta pe acest astru, c ci Soarele i-ar atrage c tre sine.

Corpul solar i corpul mental al omului

f

{ f ( j I j j j j 1

\ \ L î 1 ; ii

! 1 j ' i j l j \ l t ; I , [

43

} De i Soarele în definitiv e un astm ce în veacurile viitoare va deveni o planet , totu i fluidul | s u este superior fluidului planetar, care învele te p mântul. Din aceast cauz , corpul solar al omului nu mai ia forma trapului, a a cum o face corpul vital i planetar. El r mâne sferic, învelind corpurile mai profunde, ale duhului sau scânteii. De altfel vom vedea mai târziu c însu i corpul planetar nu- i mai men ine forma de om, dup p r sirea corpului fizic, prin actul numit moarte. j Perispiritul duhului întors, din exil, în patria sa, î i reia forma sferic , prezentându-se prin spa iu 1 ca o sfer . Acela i lucra se petrece i cu înveli ul universic i cosmic. Ele sunt în jurai scânteii sub j form sferic , învelindu-se concentric unul pe altul. Amândou îi servesc la plutirea i mi carea prin spa iul cosmic i universic. Acesta i numai acesta e rolul lor. Scânteia divin sau duhul este o individualitate ve nic . Ea nu poate tr i singur decât în sânul Tat lui. îns , destinul ei este s cunoasc opera Tat lui, tot ce a creat El din infinitatea timpurilor. In acest scop scânteia divin c l tore te prin cosmos, prin cele patru universuri i infinitatea de sisteme solare, primind ca vehicol, în aceste c l torii de studiu, mai multe înveli uri fluidice, care îi servesc drept instrument de cercetare i înregistrare a tot ce va experimenta în crea ia, în opera P rintelui s u. Cum mediile pe unde va c l tori au diferite consisten e, scânteia a fost învelit în apte haine, sau tunici, dintre care trei centrale i patra periferice. Cele patra haine externe - corpul planetar, solar, universic i cosmic - sunt numite de unii oculti ti: haina astral , datorit faptului c este format din materiile în care înoat miliardele de corpuri cere ti sau astre. Celor trei înveli uri sau corpuri interne, le-am dat numele de corpuri divine. l Al treilea din aceste trei corpuri sau înveli uri divine, i anume cel extern, este sediul în care se alc tuiesc formele materiale care corespund unor idei ale spiritului, al doilea înveli este sediul | memoriei sau arhiva unde se depun toate cuno tin ele câ tigate de duh în nesfâr ita lui carier , i, în fine, primul, cel mai profund înveli este sediul voin ei. Prin puterea de a crea idei, se dezvolt cultura i inteligen a duhului, prin însumarea acestor cuno tin e se dezvolt memoria i sentimentele divine, iar în prima hain se dezvolt voin a. Voin a, memoria i inteligen a sunt cele trei mari facult i pe care scânteia i le dezvolt în lunga coal a vie ii sale. i •< «i

i

a I e l

:

a II n

. i

l>

'a 'a d1 a j *a îa

în continuare ne propunem s studiem înveli ul produc tor de idei, sau corpul unde iau na tere formele diferitelor idei, create de duh. Orice duh are acest corp al gândurilor, corp mental, dar nu la toate este deopotriv de dezvoltat. Dup cum tot omul normal are ochi, dar nu to i oamenii v d deopotriv de bine, dup cum to i oamenii au sistem cerebral, dar nu to i pot vorbi i gândi la fel, pentru c la unul e mai bine alc tuit i la altul e în curs de perfec ionare, de asemenea corpul mental, este diferit organizat i perfec ionat la fiecare entitate spiritual . La unele duhuri umane, el a fost pus mai de mult în func iune, i ca atare organizarea lui e mai evoluat , la alte duhuri - desigur, mai tinere sau mai neatente, mai lene e, am putea spune - el a fost pus la treab mai rar, i ca atare este mai pu in organizat. ; A adar corpul gândurilor difer de la duh la duh i, ca urmare, de la un om la altul. Astfel, omul i simplu - duhul mai tân r - nu poate crea i recep iona decât idei comune, pu ine la num r, i în | general din categoria celor concrete. Omul superior - duhul mai b trân - poate crea i primi idei I superioare i poate în elege con inutul ideilor abstracte, tiin ifice i filosofice. Prin urmare, între ; omul vecin cu animalul i omul savant se întinde o gam infinit de individualit i, care au corpul î mental în diferite stadii de dezvoltare. ; Duhul întrebuin eaz acest instrument, corpul mental, în ve nicie. Or prin îns i faptul func ion rii '. sale, materia fluidic din care e alc tuit se uzeaz i ea, ca orice materie din lume. Din aceast \ cauz , materia acestui corp trebuie primenit necontenit. In vederea acestui scop, duhul execut un \ fel de pulsa ie - o mi care de dilatare i contractare asem n toare cu respira ia - gratie c reia corpul i gândurilor elimin materia uzat i absoarbe din mediul înconjur tor materie proasp t . în acest fel \ corpul mental î i poate îndeplini rolul s u de modelator al formelor ce exprim o idee. S nu ne închipuim c înveli urile scânteii divine se acoper complet unele pe altele. Fiecare \ înveli sau corp tinde s aib contact cu planul din care provine materia sa, deci s fie în leg tur ' cu lumea de aceea i substan cu sine. Materia fiec rui înveli p trunde printre particulele materiei : înveli ului extern - care este mai dur - i se arat la exteriorul trapului, dac este vorba de un duh întrupat, contribuind astfel la formarea aurei umane. Cum corpul mental trebuie s stea în jurai ; scânteii divine i cum scânteia are sediul în sistemul cerebral sau deasupra capului - dac duhul ; este mai evoluat - se în elege c aura gândurilor se va afla mai mult în jurai capului. ' S expunem în câteva cuvinte mecanismul vie ii omene ti. Trapul are o necesitate. El influen eaz ' corpul planetar prin intermediul corpului vital. în corpul planetar se na te o dorin corespunz toare

44

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

necesit ii sau impresiei primit de la trup. Dorin a corpului planetar se transmite sub form de vibra ii, de-a curmezi ul celorlalte corpuri, pân la scânteie - suveranul central. Scânteia divin ia cuno tin de ce s-a petrecut în afara corpului s u, cuget în interiorul s u i apoi se decide. Atunci, pune în ac iune voin a sa, dup care corpul s u începe s vibreze. Prin vibra iile sale treze te din corpul memoriei anumite forme sau cli ee corespunz toare dorin ei sau necesit ii respective. în fine, potrivit celor tiute i experimentate deja, se concretizeaz în corpul gândurilor o form ultramicroscopic , o individualitate de-sine-st t toare, un corp viu, o fiin , numit idee. Aceast idee este expulzat în afar , determinând în drumul ei anumite vibra ii în corpul planetar. La rândul s u - datorit impulsului venit de la aceast idee - corpul planetar, prin intermediul corpului vital, comand unui anumit centru din sistemul cerebrospinal s intre în ac iune, pentru îndeplinirea necesit ii cerute, a evit rii neajunsului sim it, sau a ob inerii lucrului dorit. Iat foarte pe scurt, traiectul ac iunilor din afar la scânteie i transmiterea deciziei de la scânteie spre exterior, la trup. Lumea fizic impresioneaz trupul, scânteia divin ia cuno tin , iar prin corpul gândurilor, emite ordine, idei, executate de trup. La unele duhuri facultatea voin ei ia o dezvoltare deosebit de mare. Un asemenea om are o voin puternic , dar neavând un capital bogat de cuno tin e nu prea poate realiza opere durabile i de mare importan . Exist duhuri cu o mare inteligen , datorit faptului c i-au exercitat continuu i sistematic corpul mental, acumulând cuno tin e. Din cauza acestei deosebite activit i spirituale, acest corp a luat o dezvoltare, o putere mai accentuat fa de celelalte. Un asemenea om are o ascu ime de spirit deosebit , fiind o mare inteligen în mediul s u de via . Unele duhuri se silesc din r sputeri s p streze i s memoreze adânc senza iile vizuale i auditive. Asemenea oameni î i dezvolt în mod deosebit corpul-arhiv sau memoria. Evreii memorând din copil rie pasaje întregi din c r ile lor religioase i-au dezvoltat memoria foarte puternic. Prin urmare oamenii se deosebesc între ei, prin puterea voin ei, inteligen ei i a memoriei. Ferice de cine le va dezvolta deopotriv pe toate trei. Gra ie impresiilor din afar - idei i fapte, spiritul caut mereu, în marea arhiv a corpului s u memorial, ideile corespunz toare, pe care le în ir , le combin i deduce ceea ce va urma - ca fapte, sau ceea ce va hot rî - ca idei, un altul. Acest proces, repetat mereu, acord acestui om o facultate superioar , numit intui ie. Scormonirea ideilor din rafturile corpului memorial i punerea lor pe primul plan se nume te imagina ie. Duhul nu poate imagina ceea ce nu a recep ionat, ceea ce nu a v zut, citit sau auzit cândva. Imagina ia este facultatea de a crea mental idei noi, având ca model ideile deja câ tigate i depozitate în corpul memorial. Din cele expuse mai sus se în elege c gândirea este material , reprezint o for deosebit i se produce sub impulsul voin ei duhului. O prob c ideile omului sunt materiale i exteriorizabile este faptul c , dac unei persoane adormite prin fluid magnetic i se descrie un obiect sau i se transmite mental ideea referitoare la acel obiect, ea spune c vede acea idee, sau mai exact c vede obiectul la care se refer acea idee. Se poate merge i mai departe. Lu m o foaie de hârtie i ne gândim în fa a ei la o idee, de exemplu un scaun. Ideea noastr se exteriorizeaz , se materializeaz i se înregistreaz pe hârtie. Amestec m aceast hârtie, pe care aparent nu e nimic, cu alte hârtii asem n toare la culoare, m rime i calitate, i le ar t m magnetizatului, care va indica faptul c pe una din ele se vede un scaun. Este chiar foaia de hârtie în dreptul c reia am gândit i pe care, pentru a o recunoa te, am în epat-o u or cu un ac la un col , lucru de care hipnotizatul nu avea cuno tin . A adar ideea noastr a fost exteriorizat i ca atare mediumul adormit a v zut-o. Când hârtia pe care era înregistrat presupusa form -idee

- scaunul - a fost prezentat întoars hipnotizatului, acesta a întrebat: „De ce mi-o prezin i r sturnat ?" Hipnotizatul va vedea dublu atunci când este invitat s priveasc hârtia printr-o prism . Cu alte cuvinte, forma-idee este atât de real , atât de material i exterioar , încât ea trimite raze luminoase, care trecând prin prism , produc o dubl refrac ie. Dac e invitat s priveasc printr-un binoclu, i anume prin lentilele ocularului, magnetizatul vede obiectul jmai aproape, iar dac prive te prin lentilele obiective, îl vede mai departe decât este în realitate. în fine, mediumul va vedea imaginea reflectat i într-o oglind . în urma acestor experien e, psihologii vor fi nevoi i s recunoasc materialitatea gândului i anume c ideea, forma ei spiritual , a fost emis de spirit, a trecut prin corpul mental, s-a învelit cu o por iune din materia lui i apoi a fost proiectat din corpul omului atât de obiectiv , încât a putut fi v zut de hipnotizat sau înregistrat pe o plac fotografic . Orice idee referitoare la un obiect din lumea fizic , va reproduce, într-o form microscopic , obiectul respectiv. Dac cineva se gânde te la idei abstracte - avari ie, justi ie, frumuse e, sublim etc. - acestea vor fi reprezentate prin simbolurile respective. Tot ceea ce ne înconjoar în lumea fizic ne impresioneaz . Orice impresie se transmite de la organele de sim prin nervi, i anume prin fluidul care înconjoar nervii, pân la sistemul cerebrospinal, mai precis pân la corpul vital ce-1 învele te. Aici, imaginile venite din afar se transform în

Corpul solar i corpul mental al omului

^j

senza ii, trec ca fulgerul prin corpurile astrale i ajungând în corpul mental, stau ca imagini în fa a scânteii, care le examineaz i în elege sensul. Din acest moment duhul a perceput în elesul imaginilor sosite i conform acestor imagini decide în ce sens s ac ioneze. A adar, din exterior spre interior au urmat o serie de acte spirituale: impresii, senza ii, percep ii, concep ii. Pe m sur ce cre te num rul observa iilor i aten ia acordat înregistr rii lor este mai încordat , cuno tin ele vor fi mai numeroase i mai bine re inute. Tr ind în lumea fizic , adic în lumea materiei celei mai dense, omul se în elege cu semenul s u prin vorbire. Vorbirea este o vibra ie sonor a aerului. Ea învele te sau con ine o imagine, o figur , corespunz toare unei idei. Duhurile nemaiavând trap, nu mai au posibilitatea de a produce unde sonore. Ideile lor fiind lipsite de haina vorbirii sonore, apar una dup alta în fa a duhului, care le vede, le tie în elesul i astfel afl ceea ce gânde te „vorbitorul" s u. Ideile sunt imagini, forme, care au fiecare o culoare i o anumit vibra ie, deci o anumit muzic eteric . Duhul prive te ideile colorate i muzicale i în elege prin în irarea lor gândirea emitentului lor. Gânditorul emite fulger tor, i la fel de fulger tor în elege i r spunde receptorul. Datorit necesit ii de a produce sunete, cu ajutorul expira iei i a vibra iei coardelor vocale, omul trupesc vorbe te extrem de încet, fa de viteza fulger toare a convorbirii dintre dou duhuri. în general, omul trupesc nu vede i nu aude gândirea duhului. Unii oameni aud aceast vorbire spiritual , percepând-o de parc ar auzi o convorbire telefonic . O aud în capul lor, în spirit, dar li se pare exterioar , venit din afar . Ace ti foarte rari oameni se numesc mediumi auditivi. Alte persoane, asemenea duhurilor libere, v d aceste idei. Ele privesc un om i v d emanând gândirea din capul s u, cunoscând ce gânde te. Ace ti oameni sunt i mai rari i se numesc cititori de gânduri. Din descrierea de mai sus se în elege c autorul gândirii este scânteia sau spiritul, iar corpul mental nu face decât s procure material pentru crearea imaginilor care corespund acelor idei. Dup cum, prin exerci ii fizice practicate sistematic, se dezvolt trupul unui om, prin studiu, medita ii i concentr ri continue, se dezvolt corpul mental sau al gândurilor. Dar dup cum executând un travaliu fizic, prelungit, sim im c ne sl besc puterile din ce în ce mai mult, pân la epuizarea complet , când vrând-nevrând suspend m acea activitate, corpul gândirii, tot citind sau meditând, obose te, se epuizeaz i simte nevoia unui repaus, pentru ca în acest interval de timp s - i refac materia uzat . Am ar tat c fiecare idee are o culoare proprie. Când sunt înso ite de st ri emotive, ideile sunt mai clare, mai viu colorate i cu o vibra ie mai puternic . Clarv z torii ne-au revelat câteva culori corespunz toare unor st ri suflete ti. Astfel iubirea se manifest printr-o culoare roz , sup rarea, mânia - printr-o culoare ro ie aprins , egoismul - printr-o culoare mohorât , brun închis , iar spiritualitatea sau credin a - printr-o culoare violet deschis . Cu cât duhul evolueaz , st rile sale suflete ti se ridic din inferioare spre st ri superioare. Corpul s u mental devine mai fin, se transform , construindu-se dintr-o materie fluidic din ce în ce mai fin , ca urmare, va avea o vibra ie tot mai rapid . Corpul mental format dintr-o materie de calitate inferioar este supus influen elor corpului fizic, i va atrage din afar idei inferioare, comune, cu vibra ii lente, urâte i resping toare ca form i culoare. Veacurile trec, observa iile permanente i suferin ele îndurate îl fac pe duh mai activ, mai tare în voin i mai atent. Din aceast cauz , el se dezrobe te din ce în ce mai mult de influen ele i dorin ele corpului fizic, iar de la o vreme chiar de atrac iile, dorin ele i înclina iile materiei vii,

care constituie corpul s u planetar. Din acest moment, ideile ce fr mânt corpul mental devin mai înalte, mai abstracte, mai filosofice, într-un cuvânt mai spiritualizate. Suferin ele îndurate secole nenum rate au f cut duhul mai în elept. De acum înainte el tie s înfrâneze materia corpului s u planetar i s elimine din corpul gândurilor ideile venite din afar , ideile de o calitate inferioar . Omul ajunge uneori atât de con tient, încât în fa a unei situa ii grave, a unei împrejur ri excep ionale, pare c aude în interiorul sufletului s u o voce - vocea con tiin ei sale - spunându-i cum s decid , ce atitudine s ia pentru a rezolva o situa ie sau împrejurare dificil . Aceast voce este graiul t cut al duhului c tre sistemul s u cerebral, c tre personalitatea în care s-a întrupat. Duhul face o coal prin intermediul instrumentelor sale, i în special prin corpul mental, cu care culege ideile ce plutesc prin spa iu, ca praful prin atmosfer . Dar pentru ca acest corp s func ioneze perfect, se cere pace i calm în celelalte corpuri, i în special în corpul planetar sau corpul dorin elor i emo iilor. Dac aceste corpuri sunt lini tite, toate ideile sosite din afar vor fi redate clar i spiritul le va putea interpreta. Când aerul e lini tit, când nu bate nici un vânt i suprafa a lacului este lin , cerul i stelele se reproduc fidel pe luciul apei, ca într-o oglind . Pe furtun , apa de la suprafa se încre e te i

46

-

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

mi carea ei nu permite reflectarea cerului. Tot a a, când corpurile eterice ale omului sunt într-o vibra ie ordonat i calm , în corpul gândurilor se reflect nu numai imaginile lumii fizice, ci chiar i cele ale lumii fluidice. Omul ajuns la st pânirea de sine, vede duhurile din spa iu, pentru c imaginile lor fiind bine recep ionate de scânteie, sunt reflectate din interior spre exterior, imprimându-se pe cortex. Un asemenea om, numit lucid, vede cu ochii min ii sale entit ile spirituale din jurul s u. A adar, facultatea de a fi lucid are la baz dezvoltarea corpului mental, care red perfect imaginile lumii fizice înconjur toare i ale celei spa iale. Se în elege c un asemenea dar nu este opera unei vie i, ci rezultatul a numeroase reîntrup ri i a st ruin ei, din ce în ce mai mari a duhului.

R mâne bine stabilit c atunci când un om gânde te, emite iruri nesfâr ite de forme-idei, care p r sind fiin a uman se propag prin spa iu. La ie irea din corpul duhului, ideile penetreaz materia eteric , aflat peste tot în univers. Din aceast Cauz materia eteric ce umple universul intr în vibra ie ondulatorie, sub forma unor sfere concentrice. Materia fluidic a spa iilor nesfâr ite este asem n toare apei unui imens ocean. Prin urmare undele fluidice mentale pot fi comparate cu undele create de o piatr aruncat în ap , unde care pe m sur ce se îndep rteaz de locul contactului dintre piatr i ap , pierd tot mai mult din amplitudinea oscila iilor. Fenomenul propag rii formelor-idei se aseam n i mai mult cu vibra iile produse de limba ce love te clopotul unei biserici, vibra ii care pun în mi care aerul ce se mi c sub forma unor unde sferice concentrice. La fel se petrece i cu gândirea noastr . Ea joac rolul clopotului, care, vibrând, pune în vibra ie materia subtil mental , risipit în universul nostru. Aceste unde ale materiei mentale întâlnesc mii i milioane de alte unde, trecând unele prin altele f r s - i perturbe vibra iile i f r s - i devieze sensul mi c rii. Fenomenul se aseam n cu fenomenul fizic numit interferen , când undele de lumin trec unele prin altele f r s se deformeze. Se în elege c puterea de propagare a undelor mentale este direct propor ional cu puterea prin care ideile au penetrat aceast materie i au pus-o în mi care; la rândul lor, ideile vor avea o vibra ie, o for , cu atât mai mare, cu cât ele apar in unei game mai înalte din seria nesfâr it de idei create de duh. Anumite împrejur ri - ca de exemplu apropierea de sistemul nostru a unei comete, st rile de opozi ie sau conjunc ie ale unor planete, efluviile magnetice mai mari ori mai slabe ale stelelor etc. - produc agita ii în oceanul fluidic al universului. în acest caz, propagarea undelor ce vor purta ideile emise de duh va fi, oarecum, paralizat . în Cer totul se petrece asem n tor ca i pe p mânt. Acelea i legi domnesc în toate lumile, de ! toate gradele, bineîn eles adaptate mediului respectiv. [

în zilele când magnetismul cosmic, solar sau planetar este mai mare, aerul e agitat i sunetul j clopotului de la biseric moare la o mic distan de el. Dac aerul e lini tit, vibra iile clopotului | se propag în dep rtare, fiind auzite pân în satele vecine. f

Acela i fenomen se petrece i cu propagarea ideilor noastre prin spa iu. Când atmosfera mental [ este calm , gândirea noastr e purtat pe undele materiei mentale, pân la locul destinat, impresionând destinatarul gândului nostru. Ziua, din cauza c ldurii solare, aerul vibreaz . Datorit curen ilor flUidiCÎ se produc agita ii în atmosfera materiei mentale, motiv pentru care gândirea noastr nu str bate prin oceanul fluidic decât foarte greu i la o distan apropiat . Noaptea, când aerul este mai lini tit i materia gândurilor e mai calm , ruga noastr , sugestia noastr , poate str bate prin oceanul fluidic la distan e de zeci de ori mai mari decât în timpul zilei. Iat de ce se recomand ca rug ciunea s o în l m la miezul nop ii. Ea va str bate spa iile pân la Soarele nostru, de unde anumite duhuri, îngeri-solari, au datoria s o transmit mai departe, prin tot universul, pân la centrul Sferei divine, sediul Tat lui creator. Când un om analizeaz ceva, face o reflexie, mediteaz asupra unei probleme oarecare, el creeaz idei. Ele neavând nici o destina ie, ie ind din corpul eteric al omului, vor r mâne în jurul s u, formând o atmosfer de gânduri în jurul capului. Cât timp acest n scocitor de idei va fi activ, preocupat^ de diferite probleme ale vie ii, aceste idei nu vor avea nici un rol, nu pot produce nici un efect. îns de îndat ce creatorul lor va fi lini tit, cu mintea liber , aceste idei, prin vibra ia lor, vor pune în vibra ie materia sa mental , generând idei similare, cu acelea i forme, muzic i culori,

Corpul solar i corpul mental al omului 4 j

Pentru a ilustra i mai bine influen a gândului asupra noastr , s lu m dou exemple. Cineva a fost nedrept it sau p gubit de un altul. în mintea p guba ului sau a nedrept itului s-a n scut ideea de ur , de r zbunare. Aceast gândire a dat na tere unor forme-idei, care stau în preajma lui. Din timp în timp, aceste forme-idei se furi eaz în interiorul, în mentalul s u, iar spiritul, amintindu- i de paguba, de nedreptatea ce i s-a f cut este r scolit de ideea r zbun rii. Gânduri noi înt resc pe cele dintâi, pân când ideea urii i a r fuielii, lucrând mereu asupra mentalului s u, îl determin s execute fapta r zbun rii, ce îi încol ise în minte. Astfel, într-una din zile, love te, r nind grav, sau ucigând pe cel care 1-a nedrept it. Nefericitul crede c i-a f cut dreptate, uitând c nu are dreptul s judece faptele omului pedepsite sau nepedepsite de legile omene ti. Un om consider c soarta, sau Divinitatea 1-a n p stuit i i-a dat nenorociri, pierderi materiale, boli sau suferin e morale pe care i se pare c nu le mai poate suporta. într-o zi, r sare în mintea sa ideea c pierind de pe arena vie ii, va sc pa de nenorocirile ce i s-au ab tut pe cap. Se decide s se sinucid , dar înc nu are curaj. Zilele urm toare, gândurile negre îi r sar iar în minte, i din analiza lor ajunge la aceea i solu ie - numai moartea le poate pune cap t. Azi a a, mâine a a, ideea sinuciderii se înr d cineaz din ce în ce mai tare în mintea lui, i într-o zi, un glon a sf râmat o existen uman . E o dezertare în fa a vie ii terestre, pentru a sc pa de durere - crede el - dar vai lui! c ci, pentru actul s u nesocotit, va suferi i mai atroce în lumea duhurilor. Iat de ce se impune s examin m din timp în timp, ce fel de idei alearg prin mintea noastr , i de îndat ce constat m c ele sunt de o calitate inferioar sau josnic , s trecem la alte idei, adic s c ut m s le gonim din mentalul nostru, pentru a nu ne mai influen a. Dar este posibil ca gândul nostru s fie destinat pentru o anumit persoan . în acest caz, aceast form -gând se îndreapt , prin spa iu, asemenea unui glon , pân la persoana respectiv , i dac o va g si liber , se va introduce în corpul gândurilor ei i de acolo va lucra asupra spiritului, producând anumite efecte, dup natura i destina ia formei-gând. Dac persoana destinatar este ocupat , forma-gând va sta în preajma ei pân în momentul când, devenind liber , se strecoar în interior i o influen eaz . S exemplific m i acest fenomen. O mam afl printr-o scrisoare c fiul ei este bolnav. Aceast mam î i iube te copilul ca pe ochii din cap, i înainte de culcare înal o rug fierbinte Celui Atotputernic, ca s -i trimit s n tate fiului ei. Gândul de iubire, rug ciunea au dat na tere la anumite forme-idei, care s-au îndreptat ca fulgerul c tre fiul ei i vor rev rsa în organismul lui toat energia spiritual a materiei ce compune aceste idei de iubire, ale dorin ei de îns n to ire. Sub impulsul acestei materii i a razei desprinse din marele curent cosmic ce cutreier lumile solare i planetare, fiul ei se va vindeca. Nu este o minune, ci pur i simplu un act de chimie spiritual , de vindecare cereasc . Cineva mi-a f cut un mare r u. Am suferit greu de pe urma lui, i totu i, amintindu-mi de preceptul Luminii, numit Isus Christos, l-am iertat. Gândul de iertare s-a dus ca o s geat , direct la el, dar din cauza firii, a naturii sale r ut cioase, mintea fiindu-i mereu într-o furtun , respinge formele-idei de iertare. Ele revin la autorul lor, dar în drumul lor de întoarcere - pe firul magnetic pe care au fost emise - atrag din spa iu fluide mentale de acela i grad superior, acoperind cu binecuvântare emi torul. Acest om iert tor a rapt orice leg tur karmic 1 cu acel spirit inferior, pentru c 1-a iertat, iar pentru gestul s u sublim a fost urcat pe o treapt spiritual superioar . Un om poart o ur de moarte cuiva. A auzit de puterea gândului, i ca atare îl blestem . Dar pentlll ca opera s fie deplin , cere concursul unor persoane care practic magia neagr . Forma-gând

a acestui om i a slujitorilor s i se îndreapt c tre persoana indicat . Dar dac aceast fiin este un suflet bun, pios i drept, fluidele sale, având o vibra ie cu o frecven foarte înalt , resping aceste imagini-idei trimise. Ele se întorc pe dramul pe care au venit, dar, în traiectoria lor prin spa iu, atrag un val de fluide de aceea i calitate inferioar , cople indu-1 pe autorul lor. Astfel se adevere te zicala: „Cel care preg te te groapa altuia, cade el în ea!" A adar, lua i seam la ce gândi i, i aminti i-v mereu c pute i face un mare bine prin gândurile voastre, dar i un mare r u. Fi i aten i s nu gre i i prin gânduri, c ci orice gând ce are la baz r utatea i invidia, î i va produce efectul matematic. Dar vai ie, gânditorule! C ci amarnic vei pl ti aceast ac iune nev zut , dar cu efecte vizibile i palpabile.

1 Karraa (sanscr. - ac iune) - Legea cauzalit ii universale, care leag cauzele unor noi ac iuni. în virtutea legii cauzei i a efectului, omul se na sale, conform determin rilor din existen ele sale anterioare. Prin urmare, malefice, generate de ego-ul uman, pe parcursul unor vie i terestre. Karma plan fizic, mental i sentimental.

toate ac iunile de efectul lor, aceste efecte devenind te sub o fatalitate care va ac iona asupra sa i a vie ii karma desemneaz un grup de afinit i benefice sau poate fi individual sau colectiv , manifestându-se pe

48

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Aminti i-v mereu c cea mai mare for din lume este ideea sau gândul. Cu gândul a creat divinul Tat tot ce vedem iAim vedem. Dar ideea cea mai sublim este rug ciunea. în bucurie, mul umi i prin rug Tat lui. în nenorocire, în l a i-v gândul la Cel care conduce i ine în mân tot universul. Ideile rug ciunii se înal spre Centrul divin i de acolo coboar o raz str lucitoare, care te scald dându- i s n tate în boal , ajutor în primejdie, mângâiere în durere, lini te i pace sufletului t u zbuciumat.

tiin a, i în special armata, sunt preocupate, de câ iva ani, de problema transmiterii gândului. Gra ie nenum ratelor experien e f cute, fenomenul sugestiei a intrat, în fine, în templul unde oficiaz savan ii p mântului. Oamenii p mântului se în eleg între ei prin grai, dar fiind la distan e mari între ei, se pot în elege i numai prin puterea transmiterii gândului - telepatie. Telegrafia mental este posibil pentru oricine, numai c se cere o preg tire prealabil , un exerci iu prelungit. Literatura parapsihologic citeaz diferite exerci ii. Iat , pe scurt, un exerci iu care treze te facultatea transmiterii gândului. Dou persoane dornice s dobândeasc acest dar se întâlnesc într-o camer în fiecare zi i la aceea i or . Dup ce se a eaz fiecare pe câte un scaun, spate în spate, se stabile te ca unul s fie transmi tor, iar cel lalt receptor, roluri schimbate cu vremea, pentru ca nu cumva unul s devin prea activ iar cel lalt prea pasiv. Amândoi se hot r sc s fac gol în mintea lor, pentru câteva minute. Apoi, transmi torul gânde te, repetând în mintea sa o idee simpl , de exemplu a unei figuri geometrice sau a unui obiect din camer . Se concentreaz puternic asupra acestei idei, pentru a o trimite partenerului s u. în primele zile se va constata c din zece idei, dou sunt recep ionate i opt nu. în zilele urm toare, cinci din zece sunt primite, iar dup câteva s pt mâni, opt. Când progresul a ajuns aproape sut la sut , se trece la exprimarea unei propozi ii cât mai simple. Dup câteva s pt mâni, când este însu it aceast form simpl de comunicare, se trece la transmiterea de asocieri de propozi ii, adic a unei fraze simple. Pe acest dram se p e te cu r bdare i cu o voin de fier, luni de zile, dar truda nu va fi zadarnic . Reu ita se va vedea sosind curând, îndemnând la continuarea exerci iului. Când s-a ajuns la recep ionarea primelor fraze, partenerii se vor separa în înc peri diferite, aflate în acela i imobil. Dup ce reu ita a început s fie câ tigat i în acest fel, fiecare din cei doi se înarmeaz cu câte un creion i un caiet, pe care noteaz cele comunicate i primite. Adic transmi torul formuleaz în caiet ceea ce gânde te, iar receptorul scrie în caietul s u ideile ce par s se fi n scut în mintea sa. Dup experien se compar caietele între ele, constatându-se exactitatea sau eroarea cu care au fost recep ionate gândurile. Prin exerci ii continue, reu ita îndeamn partenerii s se îndep rteze, unul fiind într-o parte a ora ului iar cel lalt în alt parte, i la ora convenit , unul transmite i altul prime te, dup care î i controleaz caietele. Urmând astfel — cu r bdare i consecven - se poate ajunge la transmiterea unor fraze complexe, recep ionate i citite ca într-o carte. Telegrafia mental este practicat de oamenii primitivi. Trapele franceze din Senegal, sau cele engleze din Nigeria, au avut ocazia s constate c mi c rile lor erau cunoscute cu zile înainte de c tre triburile aflate la mari distan e, f r existen a telegrafului i a po tei. Dac fenomenul transmiterii gândului este un fapt cert, s -1 folosim spre binele semenilor no tri. tim c exist persoane cu o pasiune oarb pentru jocurile de noroc, risipindu- i banii i pâinea copiilor. Prin puterea gândului avem posibilitatea s determin nrun astfel de om s nu- i mai piard nop ile, s n tatea i rodul muncii în aceste localuri nenorocite. în acest scop - dup miezul nop ii când presupunem c trupul s u doarme - îi evoc m duhul. La chemarea noastr , el sose te i st în fa a noastr . De i nu-1 vedem, îl rug m st ruitor, cu toat puterea de argumentare, s nu- i mai azvârle banii la jocuri de noroc, ci s se gândeasc la so ie i copii, la responsabilitatea pe care o are de a-i hr ni, îmbr ca i educa. Repetând sugestia mai mult timp, constat m cu bucurie c am reu it s sc p m o familie de la mizerie. Pova a noastr a intrat în corpul mental al juc torului pasionat, lucrând asupra spiritului atât de puternic, încât la de teptare ra iunea 1-a îndemnat spre o nou conduit , a sim it o porunc intern , care 1-a îndemnat s nu- i mai arunce la masa verde agoniseala. Am corijat un viciu, am f cut un bine. Transmiterea i puterea gândului a fost cunoscut cu mii de ani în urm de marii preo i din India, Chaldeea i Egipt, dar dezv luirea ei se pedepsea cu moartea, deoarece, dac prin puterea gândului în eleptul putea face bine, omul nepriceput putea face cel mai mare r u semenului s u. Legile divine nu sunt scrise peste tot, dar înc lcarea lor aduce asupra celui care a p c tuit toat greutatea lor. Vai de duhul care va întrebuin a puterea gândului pentru a nenoroci pe altul!

Corpul solar i corpul mental al omului

49

Am v zut cum prin puterea gândului, a rug ciunii, se poate vindeca un bolnav. în diferite centre parapsihologice de pe glob se recurge la vindecarea sau eliberarea de vicii pe calea magnetismului, dar tot prin intermediul ideii1. In acest scop, bolnavul este adormit, hipnotizat de c tre un magnetizor. Dup ce a fost complet adormit, i se spune: „Ai fost bolnav, dar de acum boala va trece, mâine vei fi mai bine, poimâine mai u urat, iar peste trei zile vei fi complet vindecat." Dac e vorba de un viciu, i se sugereaz s nu mai bea, s nu mai fumeze, s nu mai fure etc. De cele mai multe ori, dac n-au intervenit alte împrejur ri, aceast metod a dat rezultate frumoase.

Ca orice în lume, obi nuin a, buna educare duc la perfec iune. Astfel i corpul mental trebuie silit s lucreze ordonat, atent i metodic. Suntem chema i s facem tot posibilul ca materia mental s devin din ce în ce mai fin . In acest scop, vom hr ni corpul mental cu ideile unor conferin e morale, tiin ifice i filosofice. Vom citi lucr rile de seam ale marilor gânditori ai omenirii. Dar mai presus de toate, ceea ce contribuie cel mai mult la fabricarea i subtilizarea materiei mentale, este propria noastr gândire, reflectarea la ceea ce am f cut i urm rile ei, reflectarea la ceea ce va trebui s facem i analizarea sub toate aspectele a efectelor ce vor urma. De la actele i vorbele noastre, vom trece la vorbele i faptele celor cu care am venit în contact. Care e dedesubtul vorbelor i faptelor, de ce au procedat a a i nu altfel, ce au vrut ei s zic etc. Deosebit de mult se dezvolt puterea gândirii noastre, când examin m natura i ordinea din ea. Gândind mereu la probleme abstracte, filosofice, ne vom obi nui într-o asemenea m sur cu acest grad înalt de gândire, încât ideile banale sau josnice ne vor provoca nepl cere. O conversa ie trivial ne va determina s plec m din acel mediu. Obi nuit cu adev rul, mentalul nostru nu mai e capabil s emit minciuna. Cantitatea de cuno tin e acumulate ne face mai în elept, a a c zâmbim de mil când primim explica ii i argument ri care denot o des vâr it ignoran a naturii omene ti i a legilor naturii. Spiritul se va ascu i într-o asemenea m sur , încât prin induc ie sau prin deduc ie, întrevedem sau descoperim adev rul în toate situa iile i împrejur rile cele mai complexe. Corpul mental este o mas de fiin e ultramicroscopice vii i în ve nic activitate. Ca urmare, mentalul omului este ve nic în activitate, gânde te mereu, secund de secund . Duhul gânde te în ve nicie, neputând sta în repaus, trebuie deci s -i oferim idei, pe care s le fr mânte, s le analizeze, s trag din ele concluzii; pe scurt, s - i fac educa ia, care îl va în l a cândva Ia rangul de Divinitate. Dac îl l s m f r idei, f r aceast hran spiritual , duhul devine flotant i este asaltat de valurile de gânduri de toate calit ile, care plutesc prin spa iu. Astfel se explic ciud enia ideilor ce ne trec prin minte, mirându-ne de unde am pornit cu gândul i unde am ajuns. Nu e de mirare s constat m c ne gândim la lucruri, fiin e i fapte de care ne ru in m. A adar, noi trebuie s provoc m ideile, spiritul trebuie s fie generatorul lor, pentru a nu ne l sa influen a i i târâ i de valuri de idei sosite din afar , spre gânduri contrare naturii i educa iei noastre. Dup cum prin exerci ii fizice sistematice dezvolt m trupul nostru, tot astfel trebuie s dezvolt m i instrumentul gândirii. Deosebit de important este ca atunci când citim sau ascult m ceva, s fim aten i, adic s facem abstrac ie de tot ce exist în jurul nostru, s facem s tac îns i gândirea noastr i s ne concentr m toat aten ia spiritului asupra c i ii citite sau asupra oratorului. In felul acesta, toat energia fiin ei noastre o rev rs m asupra c r ii sau oratorului, ideile scrise sau emise defilând în forme clare prin fa a scânteii. Astfel, scânteia divin va face o înalt coal ; iar con tiin a, puterea ei de p trundere, de în elegere, cre te în fiecare zi. S nu pierdem din vedere c suma de idei, de no iuni, depus în arhiva spiritului, se transform , sau mai exact d na tere la aptitudini ce vor constitui în viitor comoara noastr spiritual ; facult i a c ror totalitate va constitui for a noastr creatoare din veacurile viitoare. S nu uit m c atâta vreme cât vom peregrina din planet în planet i dintr-un sistem solar în altul, corpul nostru mental va fi acela i. Din via în via , prin diferite întrup ri, suntem chema i s -1 facem mai fin, mai puternic, capabil de a prinde orice no iune, oferind scânteii divine posibilitatea de a în elege con inutul ei. Animalul are gândurile i reflexiile sale, i el are un corp receptor al gândurilor, un creator de forme-gânduri, dar ce distan evolutiv desparte corpul s u mental de cel al omului! Prive te în urma ta, omule, i vezi ce drum nesfâr it ai parcurs! Ai pornit de la somnul adânc al duhului mineral, ai visat ca duhul vegetal, ai în eles ca duhul animal i gânde ti la infinit, ca om! E ti sus! Negr it de sus pe scara evolu iei, i cu toate acestea, ce drum nesfâr it st în fa a ta! Curaj, al ii l-au parcurs, i azi miliarde de For e divine cânt osanale Celui dintru început. M rire Tat lui, Fiului i Sfântului Duh, în veci. Amin.

50

Moartea

.Fenomenul mor ii 1-a preocupat pe om de la apari ia sa pe p mânt. Nici un eveniment nu 1-a pus mai adânc pe gânduri ca starea de nemi care i r ceal din momentul mor ii trapului omenesc. S lbaticul cel mai primitiv are no iunea mor ii, are sentimentul c s-a petrecut ceva extraordinar cu semenul s u, c ci nu mai simte i nu se mai mi c . Acest sentiment s-a înt rit prin observarea c toate fiin ele mor dup o vreme. într-adev r, tot ce exist , materii i fiin e, trebuie s - i schimbe starea. Toate mor, dup în elesul nostru omenesc, toate trec prin diferite faze, din punct de vedere spiritual. S racul i bogatul, ignorantul i savantul, cu to ii trebuie s trecem prin poarta mor ii, care ne duce la via a spiritual . To i suntem supu i durerii de a vedea pe cineva iubit, plecând de lâng noi în lumea invizibil ochilor no tri fizici. Acest eveniment, extrem de natural, instituit cu des vâr it în elepciune de Cel Atotputernic, a produs asupra omului - pe parcursul a mii i mii de secole - atâta fric , atâtea griji i supersti ii, încât toat existen a lui a stat sub teroarea zilei fatale, c va muri, se va pr p di pentru totdeauna. Nici azi, când omul a ajuns s scruteze multe din secretele naturii, omenirea nu este l murit ce este dincolo de mormânt. Alt dat , marii ini ia i cuno teau cauza i scopul acestui fenomen. Restul omenirii era ne tiutoare i prea înapoiat ca s în eleag tainele i actele intime ce au loc cu prilejul trecerii din lumea materiei grosolane, în cea a materiei eterice. Azi îns , l rgindu-se gradul de în elegere al omului, e posibil s se reveleze unui num r mai mare de oameni seria de fenomene ce au loc în timpul desprinderii entit ii spirituale din haina sa terestr . în infinita Sa în elepciune, Tat l iubitor aprinde în anumite locuri candele, înalte cercuri de revela ie, i prin ale ii S i spa iali formeaz instrumente - mediumi, prin intermediul c rora entit ile spirituale reveleaz oamenilor întregul proces al mor ii, modul cum se face trecerea din starea fizic în cea spiritual . Prin aceste cercuri de revela ie sau de ini iere, omul prime te cuno tin e direct din Cer, prin intermediul mediumului. Exist câ iva oameni, risipi i prin mul imea omenirii, cu darul minunat de a vedea i auzi fenomene i lucruri pe care majoritatea nu le vede i nici nu le aude. Ace tia v d entit ile spirituale i aud vorbirea lor exprimat prin gânduri ce par a fi vorbire omeneasc . Un asemenea om e un fericit al p mântului, pentru c are cuno tin de entit ile spirituale care î i duc traiul în sferele cere ti. Pentru un asemenea om, moartea nu mai prezint un aspect îngrozitor, el v zând toate etapele mor ii, actul mor ii în toat desf urarea ei, în elege c moartea nu este decât un fapt ce înlesne te omului ascensiunea pe scara evolu iei ve nice. Este o necesitate imperioas ca omul s tie ce este moartea, s se conving de rostul acestui mare act din existen a sa, pentru a sc pa de povara gândului „Ani s mor!" Cunoscând Adev rul, el nu va mai fi cople it de durere, b tut de vântul gândurilor negre, c i-a pierdut pentru veci iubita sa so ie, scumpa sa mam ori adoratul s u copila . De ce aceast jale, de ce aceast nelini te? Dac omul ar cunoa te Adev rul, n-ar mai fi atâtea zbucium ri suflete ti, atâtea tragedii, sinucideri i tulbur ri mentale, cu ocazia plec rii celor apropia i. Aceast trecere de la o stare la alta este un fenomen comun întregii crea ii. Apa este lichid , ea poate trece în anumite condi ii în stare solid , gazoas sau radiant . Dar în orice stare s-ar afla, ea tot ap r mâne. Mineralul dilatat prin c ldur , contactat prin frig, crap , se sf râm în buc ele, în rân . La rândul s u, praful poate fi dizolvat de apa ploilor, pref cut în solu ie i absorbit astfel în corpul plantelor, unde se preface în materia constitutiv a plantei. Cei ne tiutori, privind o plant , nici nu b nuiesc c în interiorul ei exist acela i mineral, acela i lut, piatra de var sau nisipul pe care calc piciorul lor. Plantele mor, animalele mor i ele, adic sunt p r site de sufletul lor, de acel ceva care le d via . Planetele i stelele, la o vreme se destram , se pulverizeaz i apoi se risipesc în spa iu, pulberea lor fluidizându-se mai târziu i reîntorcându-se la izvorul de unde au purces cândva, cu miliarde de veacuri în urm . In lumina acestui adev r, via a omului dobânde te un alt în eles, iar moartea, din oribil , resping toare, devine un eveniment firesc, chiar fericit, pentru motivul c omul scap din întunericul vie ii p mânte ti, pentru a trece într-o lume de lumin , unde via a este mai u oar , scap de noianul suferin elor i grijilor necurmate, pentru a trece într-o lume lini tit i plin de fericire - dac s-a silit s p zeasc legile divine. Este o necesitate absolut ca omul s cunoasc ce se va petrece cu el în momentul mor ii, pentru ca acest prag ce desparte dou existen e - cea terestr i cea spa ial - s fie trecut cu toat

Moartea

51

încrederea, deoarece numai astfel ne redobândim repede con tiin a în lumea cealalt . Dac , la ora fatal , omul vine cu idei false din lumea terestr , r mâne sub domeniul fricii i al ne tiin ei, iar trecerea se va face greu, cu o agonie prelungit ; în plus, ajuns acolo, mult vreme spiritul nu e l murit unde se afl , ce s-a întâmplat cu el, se zbate în ne tiin , i târziu, uneori foarte târziu, afl c nu mai este în lumea fizic , ci într-o lume format dintr-o materie diferit i în condi ii cu totul deosebite de cele p mânte ti. Acest act general i natural a generat nenum rate presupuneri i diferitele credin e. Astfel, cei care pretind c ar cunoa te mecanismele lumii fizice, nu v d în via a plantelor, animalelor i a omului decât fenomene fizice, chimice i biologice, considerând c via a omului este tr it acum pe p mânt, i nu este altceva decât rezultatul func iilor aparatelor i sistemelor din organismul s u. A adar, „Bucur -te, omule, cât tr ie ti, c ci dup moarte nu mai e ti decât un stârv nesim itor, pe care viermii îl vor roade i f râmi a. Totul s-a ispr vit cu tine, când ai ie it din cadrul vie ii". O alt categorie de oameni cred c mai exist poate ceva dincolo de moartea trupului. Ei vorbesc despre o via din lumea cealalt , de i nu tiu ce este, cum este, unde este acea lume i cum î i duce omul acea via ? Ace ti oameni - suflete bune, miloase, cump tate în fapte i în cuvinte - cred în afirma iile reprezentan ilor bisericii de care apar in, i anume c exist o alt via , pentru care omul trebuie s se sileasc s o dobândeasc . Dar slujitorii bisericii nu pot da nici o l murire despre aceast via spiritual , deoarece, ei în i i au pierdut orice contact cu Cerul, r mânând doar cu zidurile bisericilor care au devenit simple construc ii; pentru c o biseric întreag poate deveni 0 cas obi nuit când cei care intr în ea respir doar în m rginirea lutului lor terestru, pe când un copac devine templu sfânt când este îmbr i at de dou mâini a c ror suflet este un canal al Divinit ii. A adar, reprezentan ii bisericilor nu sunt în stare s explice sau s descrie absolut nimic din fenomenele sau fiin ele sferelor cere ti, ei doar impunând o simpl afirma ie care te las rece i nu te scoate din cercul îndoielii. Bie ii oameni ar dori s se conformeze unei vie i exemplare, dar nu se pot scutura de ap s toarea i zdrobitoarea îndoial : „A a o fi? Mai exist pe undeva un loc unde spiritul omului î i mai continu existen a?" în fine, exist oameni, foarte pu ini la num r, care cunoscând ceva din ceea ce se afl dincolo de v lul ce desparte lumea vizibil de cea invizibil , se silesc s - i duc existen a terestr în deplin cuno tin de urm rile ei, pentru a putea, dup moartea trupului lor, s se bucure de o via spiritual cât mai fericit . Din cele expuse, se vede c exist cel pu in trei categorii principale de oameni care au vederi deosebite asupra vie ii. Unii nu cred în existen a vie ii dincolo de moarte. Al ii înclin a crede, i ca atare se silesc s dobândeasc fericirea cereasc , dar nu tiu cum o fi i unde o fi. în fine, a treia categorie cunoa te o parte din Adev r i se sile te s duc o via corect , tiind c ceea ce seam n , în via a terestr , va culege în vie ile viitoare. Curios este faptul c în vremurile îndep rtate, omenirea era mai simpl , necunosc toare a fenomenelor din natur , dar era mai încrez toare în existen a unei vie i dup moartea fizic . Azi, când mintea omului este mai clar i când suma cuno tin elor terestre duce la concluzia existen ei unei Divinit i i a unui plan de evolu ie, nu se mai crede în nemurirea spiritului, într-o via dincolo de hotarul mor ii. Curiozitatea cre te când vedem c statele civilizate care domin p mântul prin puterea lor militar , prin prosperitate economic i descoperiri tiin ifice, sunt atât de înapoiate în cunoa terea legilor spirituale i suflete ti, iar popoare s race i înapoiate cunosc unele legi i fenomene din domeniul invizibilului, si anume legea evolu iei ve nice i rolul vie ilor nenum rate, pe care omul trebuie s le parcurg pe P mânt i pe alte planete, ca s urce pe scara cunoa terii i a moralit ii. R spunsul îl g sim în faptul c noi, europenii, suntem o ras de oameni noi, care avem, e drept, toat vigoarea tinere ii, dar i o superficialitate în cugetare, pe când popoarele Orientului - indienii, chinezii, tibetanii etc, sunt popoare b trâne, al c ror trecut se pierde în negura vremurilor, ei num rând în istoria lor dinastii, legislatori i înv a i de acum 30.000 de ani. 1 Occidentalii, cu via a lor intens , cu goana dup realiz ri p mânte ti, cu fr mânt ri pentru câ tiguri materiale, acord prea pu in aten ie preocup rilor suflete ti. Popoarele Orientului pe lâng satisfacerea vie ii trupe ti, acord o aten ie deosebit necesit ilor suflete ti i spirituale; din aceast cauz , puterile îor suflete ti sunt mai mari. Astfel se explic num rul mare al celor care se bucur de facult i spirituale în rândul acestor popoare, pe când în rile occidentale persoanele clarv z toare sunt foarte rare. S-ar fi cuvenit ca aceste taine s fie cunoscute de preo imea tuturor religiilor i s fie comunicate omului, dar cei care le cunosc - rabinii - o in ascuns . Preo imea cre tin - care a cunoscut i propov duit timp de dou sute de ani dup plecarea Domnului din preajma P mântului, nemurirea spiritului i reîntruparea acestuia — a pierdut orice cunoa tere referitoare la lumea invizibil , iar azi, ne tiutoare, se m rgine te s propov duiasc doar dogma referitoare la conduita vie ii fizice. Ea nu

52 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

mai este în m sur s explice via a omului dup moarte, m rginindu-se doar la simple afirma ii despre o via plin de chinuri în iad, pentru cei care s-au f cut culpabili în lumea p mântean , i de o via fericit în rai, pentru cei care s-au conformat preceptelor propov duite de Sfânta Scriptur , interpretat de fiecare biseric dup bunul s u plac, prin judec i infirme i m rginite. Unde este iadul i raiul, sub ce form i cât timp î i petrece omul existen a în aceste locuri - nu tie nici ea. Biserica era ini ial în posesia Adev rului, dar azi nu mai este în m sur s ne descrie originea vie ii, rolul vie ii i legile care îi domin evolu ia, în eternitate. In timpurile îndep rtate ini ia ii transmiteau oral discipolilor aceste cuno tin e, iar în prezent, se a tern pe hârtie, formând diferite tratate. Ob inute de la autori diferi i, în ri i timpuri diferite, prin compararea lor s-au ales p r ile comune i constant transmise, constituindu-se Doctrina revelat . Din expunerea ei, omenirea afl azi despre rostul spiritului i sufletului în lumea fizic i metafizic , despre crea ia Tat lui i despre natura i atributele Fiin ei supreme. In general, aceste comunic ri nu sunt crezute de ignoran i, cei care se pretind savan i le neag cu înc p ânare, f r ca m car s le studieze, de i Tat l ceresc a dat fiec rui om judecat , prin care s cerceteze lucrurile i faptele, s le cânt reasc i s extrag din ele Adev rul. Este la mintea celui mai simplu om c dac explica iile referitoare la modul în care moare omul, cum se reîntrupeaz i traiul s u în spa iu, ca entitate spiritual , se potrivesc la dou zeci, o sut , o mie de comunic ri f cute în timpuri diferite i unor persoane clarv z toare, str ine între ele i aflate în ri îndep rtate unele de altele, este nepermis, ca s nu zic stupid, s nu le dai crezare. Logica, bunul-sim cere s cite ti, s cercetezi i s cau i s te convingi prin propriile tale sim uri. In felul acesta, oricine are ocazia s descopere comunic rile entit ilor spirituale luminoase, coborâte printre noi, p mântenii. Prin aceste comunic ri ele ne descriu existen a lor în imensitatea spa iilor, senza iile tr ite cu ocazia trecerii pragului mor ii; oferindu-ne totodat sublime sfaturi prin care s ducem o via cuminte, fr esc , pentru a ne bucura de fericirea vie ii spa iale. Cunoscându-se aceste taine, omenirea va vedea în actul mor ii o simpl trecere de la o form de via la alta, asem n toare oarecum ie irii dintr-o cas în curte, dintr-o închisoare la libertate. Fenomenul se petrece ca i cum unul i acela i om i-ar dezbr ca un pardesiu i l-ar ag a în cui. Oare, prin acest act, î i pierde omul personalitatea? Desigur c el r mâne absolut acela i, cu aceea i judecat , cu acelea i sim minte, calit i i defecte; cu altei cuvinte, cu acela i bagaj intelectual i moral, cu afecte i pasiuni pe care le-a avut pân atunci. Moartea fizic nu schimb cu nimic ceea ce a v zut, citit, auzit i experimentat omul în diferitele sale vie i terestre. Dup moartea fizic , la de teptarea sa în lumea spa ial , el nu este nici mai presus nici mai prejos de gradul s u evolutiv. Se poate întâmpla ca într-o via terestr o entitate spiritual s fie un profesor universitar, un ministru sau orice alt personalitate, i cu toate acestea, duhul s u are un grad evolutiv inferior. Dar e posibil ca un biet cioban, un biet ran, ne tiutor, dar admirabil ca moralitate, dup destrupare s fie o mare lumin spiritual , ocupând în via a cereasc un înalt grad spiritual. Prin urmare valoarea unei entit i spirituale nu se m soar dup rangul s u social p mântesc, dup cuno tin ele sale lume ti, ci dup vechimea scânteii sale divine, dup gradul s u de evolu ie moral i intelectual . De i omenirea este înc departe de cunoa terea înaltelor taine ale naturii, totu i citirea i auzirea lor o pune pe gânduri, i într-o oarecare m sur î i va schimba conduita, pentru c ideile lucreaz asupra ei asemenea unor for e, îndemnând-o s nu mai genereze cauze ale c ror efecte se vor întoarce împotriva ei. Cunoscând câte pu in din aceste taine, linia vie ii umane va fi mai ferm , mai demn , i moartea nu va mai stârni groaza încercat de to i cei care nu cunosc Adev rul.

O, Doamne, cât a dori ca fra ii mei s ajung cu to ii la cunoa terea acestor adev ruri, orânduite de Tine în lume! Pentru c cine se ostene te s studieze aceast tiin , nu va mai gre i! Cuno tin ele cu privire la univers i via constituie o tiin , pentru c fenomenele se produc ve nic dup acelea i legi, norme fixe, dup care se desf oar via a. Or o sum de legi ce privesc acelea i fenomene, produse totdeauna în acelea i condi ii, formeaz o tiin . Dar aceast tiin te poart c tre Autorul tuturor for elor i legilor stabilite, la Fiin a suprem , Tat l creator. Raportul dintre om i Creatorul lumilor v zute i nev zute se nume te religie. Cunoa terea acestei tiin e nu te va mai l sa s cazi în gre eala atâtor b nuieli i supersti ii, ce bântuie omenirea. Când va ajunge s se conving c moartea e un act absolut natural, ca orice necesitate fiziologic - fiind o trecere necesar dintr-o form de trai într-alta - omul nu va mai c dea în gre eala de a boci zile i ani plecarea în lumea invizibil a celor dragi. El va ti c durerea sa produce vibra ii, a c ror unde eterice str bat spa iile din jurai p mântului. Aceste unde, având o anumit for , o anumit lungime de und , merg i se adreseaz direct celui plecat din lumea fizic , producând asupra lui o impresie penibil . S rmanul spirit, nici nu i-a revenit bine din z p ceala trecerii pe poarta mar ii i este cople it de triste ea, de vibra iile sim mintelor de durere, jale i dezn dejde ale celor r ma i în lumea fizic . Aceast durere îl zguduie atât de mult, îl tulbur atât de puternic,

Moartea

53

încât mult vreme nu- i poate l muri noua stare, i foarte târziu ia cuno tin pe deplin de mediul unde se afl . Suferin ele iubi ilor s i l sa i jos, în planul p mântesc, îl întristeaz atât de mult, încât în loc s -1 ajute la deslu irea noii situa ii, la avansarea lui, ace tia îl trag în jos, lâng ei, aproape de p mânt, i nu-i dau posibilitatea sufleteasc s se despart de ei, pentru a se în l a în sfera cereasc , în zona spa ial , cuvenit gradului s u evolutiv. Astfel, îi fac un r u, din necunoa terea legilor vie ii i ale mor ii, i din egoismul lor c nu-1 mai au fizic printre ei. Orice efort este insuficient pentru a convinge, pentru a îndemna pe toat lumea s se lase de doliu, de haina neagr , de crepul de jale - semnul dezn dejdii, al regretului plec rii în lumea luminii, al celui drag. Nu mai este nevoie de aceste demonstra ii arhaice, de pe vremea când omenirea abia se orienta în via , ca i bietul copila în primii s i ani de existen . A trecut vremea când în mormânt se puneau bani pentru ca defunctul s aib cu ce pl ti transportul i taxele pe la diferitele v mi cere ti, sau era îngropat cu armele sale. Au fost timpuri de grozav ignoran , când se îngropa sau se ardea so ia, sclavul i calul celui plecat în lumea sferelor cere ti. Dac îi iubi i cu adev rat pe cei pleca i de lâng voi, nu-i mai plânge i, c ci aceste lacrimi îi ard fluidic, cum arde j ratecul trupul vostru. Este mai bine, mai demn, mai spiritual, s v în l a i gândul cu iubire, cu respect, rugându-v zilnic pentru luminarea i avansarea pe c rarea vie ii lor ve nice. Al turi de aceste rug ciuni este de mare folos - pentru cel ce se roag i pentru cel pentru care se roag - ca vorba sau gândul s fie tradus în fapt . Tot ce exist în natur , de la electron Ia univers, e legat unul de altul, formând un bloc condus pe calea destinului spre mai bine, mai frumos, spre perfect. Tat l dore te ca omul, de i absolut liber în gândurile, vorbele i mai ales pe faptele sale, s lucreze la marea oper de solidaritate, la ajutorarea celui slab, la mângâierea celui întristat, la ad postirea, îmbr carea i hr nirea celui în mizerie. în aceast idee, având în vedere legea solidarit ii, ajuta i, în numele celui plecat, dup posibilitatea voastr , pe orice nenorocit ie it în cale, indiferent de neam sau religie. Prin aceasta ajuta i un gre it al vie ii, din alte întrup ri, iar pe de alt parte ajuta i pe iubitul vostru din spa iu, care în virtutea legii coresponden ei va primi unde fluidice superioare i situa ia lui se va îmbun t i. Ilustrez aceast recomandare cu un exemplu. într-una din zilele lui decembrie 1936, ghidul cercului nostru de revela ie - Sfântul Mina, ne recomand s ne rug m pentru sufletul unui oarecare Vasile. „Ruga i-v pentru el, s rmanul, c ci, n scut orb în lumea voastr , a tr it pân c tre b trâne e în întunericul vie ii fizice. Dar la o vreme, disperat de soarta lui, s rmanul i-a curmat via a, crezând c termin cu nenorocirea. Vai lui! A sc pat de întunericul lumii voastre, dar venind aici a dat peste o bezn i mai profund . O fapt necugetat , prin care acum e i mai nenorocit." Noi, asisten ii, ne-am propus s ne rug m pentru sufletul s u, s aprindem câte o lumânare la biseric i s facem câte o mic poman în numele lui. A trecut o vreme i într-o sear , la o edin , ne pomenim c ghidul ne anun prezen a lui Vasile, care în cuvinte foarte înduio toare, ne mul ume te i ne aduce la cuno tin c a început s se risipeasc bezna din jurul s u i c întrez re te lumina materiilor spa iale. Nu exist entitate spiritual , care, dup ce a p r sit lumea fizic , s nu coboare la suprafa a p mântului, pentru a-i vizita pe cei l sa i jos, pentru a-i sugestiona cu îndemnuri de curaj sau a-i ajuta, dându-le fluide de înt rire fizic , de s n tate, ori chiar s -i ajute efectiv în activitatea lor intelectual sau fizic . Evident, duhurile neavând trap nu pot ajuta în aceast direc ie decât pe cale flllidic — materie pe care o concentreaz cu puterea voin ei i a gândului lor pân aproape de a

deveni o for fizic . Ele vin mereu lâng noi, ne îmbr i eaz , ne s rut , î i sprijin capul pe pieptul nostru, dar având vehicole formate din materii subtile celei fizice, r mân imperceptibile organelor noastre senzoriale. Se întristeaz când ne v d i ne fac cunoscut prezen a lor prin mici semne: trosnituri de obiecte, cioc nituri în oglind sau geam, spargerea de la sine a unui pahar, ori printr-o str fulgerare, dac odaia este întunecat . Va veni vremea, peste mii i mii de ani, când omenirea avansând mereu pe c rarea nev zut a progresului spiritual, va ajunge s -i vad i s -i aud pe cei din lumea spa ial . Prin concentrare mental , oamenii trupe ti vor lua leg tura cu lumea spiritual , a a cum vorbim i ne în elegem azi noi, oamenii, între noi. Atunci, cei mai mul i vor crede în existen a spiritului ve nic nemuritor, atunci vor în elege tainele na terii, ale vie ii i ale mor ii, i motivul pentru care Tat l ceresc populeaz din ve nicie spa iile infinite cu miliarde de corpuri cere ti. Dar pân atunci, doar acei oameni au darul de a auzi i vedea lumea spiritual cu locuitorii s i, a-1 c ror spirit a revenit de foarte multe ori la via a trupeasc , trezind prin suferin la o con tiin superioar scânteia divin din ei - miezul spiritului lor, care a dobândit un grad înalt pe scara evolu iei. Chemând mental pe cei iubi i, ace ti clarv z tori se pot între ine cu ei, primind r spuns la întreb ri, în limita permis de superiorii entit ilor spirituale cu care comunic .

54

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Orice comunicare f r învoire prealabil este pedepsit . Voi da un exemplu. Tr ia în Bucure ti un cet ean care ducea o via cuminte i retras , din modestul s u venit. Potrivit trecutului s u spiritual, Domnul 1-a învrednicit cu darul auzului spiritual. Pe vremea când era elev la coala comercial din Bucure ti, avea im coleg cu care se în elegea foarte bine. Acest coleg a p r sit de tân r via a terestr , întorcându-se în lumea spiritual . Intr-o sear , mentalul cet eanului fiind liber i lini tit, aude „glasul" fostului s u coleg - locuitor al Cerului - care îi aduce la cuno tin c în curând va avea o mare nemul umire, de unde nici nu se a tept ; i anume, fratele îl va da în judecat , cerându-i o pretins sum pe care ar fi primit-o de la mama lui, înainte de moartea acesteia. într-adev r, peste câteva zile prime te cita ie de chemare în judecat , dar neexistând nici o prob , fratele pierde procesul. Entitatea spiritual a f cut aceast comunicare cu de la sine putere, f r permisul superiorului s u. Urmarea a fost c , pentru gre eala sa a fost judecat i condamnat la o nou întrapare. A trecut mai bine de un an i cet eanul nu a mai fost vizitat din spa iu de prietenul s u spiritual. într-o sear îi aude cu mirare din nou „glasul". întrebându-1 de ce a lipsit atâta vreme, prime te urm torul r spuns: „Dragul meu, orice gre eal , cât de mic , se pl te te, fie de c tre voi, fie de c tre noi. Iat , pentru faptul c te-am prevenit de ceea ce inten iona fratele t u, am fost pedepsit s m nasc în sânul unei mame aici, în Bucure ti. Am stat în întunericul întrup rii i dup na tere, trupul meu a mai tr it câteva luni, dup care m-am întors, l sând în lacrimi i durere pe s rmana mea mam , care cu mare dragoste m-a purtat la sânul ei. Acum iat -m iar liber i voi mai veni la tine, dar nu î i voi comunica nimic, f r învoirea celor mai mari."

A nega este u or i comod. Cuminte este ca atunci când auzi despre o problem care dep e te sfera cuno tin elor tale sau despre un fenomen ce i se pare ie it din comun, s spui: „Poate o fi a a! Voi cerceta, i voi avea ocazia s m conving." Dar nu i-e permis ca f r nici un studiu, f r nici o cercetare, senten ios, s spui: „E imposibil! Aceast afirma ie nu este serioas , nu este cunoscut de tiin !" Am tiut noi ceva despre existen a microbilor, care fiind atât de mici - trei- apte miimi dintr-un milimetru - nu se pot vedea cu ochiul liber nici în ap , nici în aer, nici pe corpurile sau obiectele din jurul nostru? Nu! Pentru c ochiul nostru nu percepe decât pân la o anumit limit . Or corpul vie uitorului fiind sub aceast limit e transparent i razele de lumin trec prin el i—1 scald într-un ocean de lumin din care cauz bietul nostru ochi nu-1 mai vede. Când s-a descoperit microscopul, care m re te de mai multe mii de ori, am aflat de existen a acestor vie uitoare, i de atunci s-au scris mii de pagini despre via a i forma lor, despre activitatea lor malefic sau benefic . La fel se petece cu entit ile spirituale, omul nu le vede dar cu toate acestea ele exist . Lumea terestr de azi, va forma mâine pe cea spiritual din spa iu. Noi trimitem în spa iu mor ii no tri, iar ei ne trimit noii-n scu i. A sosit timpul ca pe lâng cuno tin ele referitoare la materia fizic , s cunoa tem i fiin ele spirituale, rostul i via a celor dou lumi care se întrep trund, se influen eaz una pe alta i se ajut la ascensiunea entit ii spirituale pe Scara lui Iacob, în ve nicie, spre infinita cunoa tere i putere.

Actul mor ii Senza iile care preced i urmeaz actul mor ii fizice sunt infinit de variate de la om la om, i ele depind mai ales de meritul, de în l imea moral a spiritului care p r se te p mântul. în general, separarea spiritului de coipul fizic se face gradat, foarte lent. Uneori aceast separare se face cu mult înaintea încet rii func iilor organismului uman. Cu cât leg tura fluidic dintre trup i suflet este mai mare, omul al c rui trap moare simte o durere mai mare i agonia este mai lung . Pentru omul cu multe gre eli, momentul destrap rii spiritului este plin de fric . Ce va fi, unde va merge? Are impresia c în fa i se deschide un abis, care îl cheam i unde se va pr v li. Pentru cel blând, milos i moral, moartea se manifest sub forma unei sl biciuni; îl cuprinde o piroteal , care îl trage pe nesim ite într-un somn dulce, pl cut. Degajarea spiritului se face pe nesim ite, deoarece prin îndeplinirea datoriilor morale nu s-a legat puternic de partea material a acestei lumi, prin urmare a fost slab unit de corpul s u fizic. Cât lupt , cât agonie Ia omul lipit de bunurile p mântului, care nu a cunoscut decât pl cerile materiale, uitând c e vremelnic pe acest p mânt!

Moartea

55

Când omul e gata s treac din via a p mânteasc în via a cereasc , se observ stingerea treptat a func iilor vitale, de i organele fac mari sfor ri pentru a- i îndeplini în continuare rolul. Cauza reducerii treptate a puterilor trupului se datoreaz corpului vital, între in torul vie ii trupe ti, stingându-se ca o candel în care s-a consumat untdelemnul. Corpul vital nu mai are vitalitate suficient , pentru c nu mai prime te influxuri suficiente de la sufletul retras treptat din corpul fizic, în caz de accident, acest proces este scurt i rapid, iar în caz de boal , sl biciunea fiziologic îl cuprinde pe om cu o derulare mai lent . Când ora mor ii a sunat, nici o putere din lume, nici o tiin omeneasc nu mai poate împiedica plecarea spiritului din lumea fizic i trecerea lui în lumea spiritual . în momentul când perispiritul începe s - i desfac leg turile de celulele trapului, se simt furnic turi în t lpile picioarelor. Treptat, j perispiritul se retrage din picioare i mâini. Vitalitatea p r sind extremit ile trapului, acestea se I r cesc i î i pierd sensibilitatea. Perispiritul se retrage în lungul picioarelor, apoi în lungul [ abdomenului, i se întâlne te în piept cu partea venit din mâini. Aici se face un mic popas, dup care retragerea continu în lungul gâtului, ajungând în cap, unde înconjoar sistemul cerebral. Din cauza comprim rii perispiritului în encefal, acesta dobânde te o puternic luminozitate, ce radiaz { prin craniu, formând înjurai s u^o aureol . Aceast aureol poate fi observat , pe întuneric, de c tre j cei care vegheaz muribundul. în aceste momente, omul e dus, pierdut ca într-un vis, v zându- i i defilând prin mental toate actele vie ii, întâmpl rile prin care a trecut i manifest rile sale de ! cruzime sau iubire. Nimic nu se uit ; imaginile ac iunilor se deruleaz înaintea spiritului, asemenea unui cinematograf. î i vede ambi iile neîmplinite sau succesul ob inut, vede recuno tin a celor pe care i-a mângâiat, sau ura celor pe care i-a f cut s sufere. Se vede a a cum este în realitate - nu mai este nici bogatul, nici s racul, nici împ ratul, nici ranul, ci omul cu merite i gre eli. Panorama întregii vie i terestre se deruleaz fulger tor, dup care spiritul este cuprins de o amnezie complet , de o întunecime, de -o incon tien des vâr it . învelit de perispirit, spiritul se strecoar afar prin cre tetul capului, sub forma unei cete alburii, ce se înal spre tavanul înc perii. Entit ile spirituale inferioare, mai materialiste, p r sesc trapul prin gur , o dat cu ultimul suspin. Dup ce întreaga mas fluidic a perispiritului s-a degajat din coipul fizic, se adun , se concentreaz i ia forma trapului ce î i sfâr e te via a. în fine, cordonul se rupe i spiritul î i ia zborul spre regiunile subtile ale spa iului, trecând prin tavan, perete sau fereastr , f r nici o dificultate. Pân când nu s-a rapt cordonul fluidic - sufletul fiind legat de corpul fizic - sistemul cerebrospinal mai func ioneaz , vorbirea se manifest sub voin a spiritului exteriorizat i muribundul spune c vede în camer , în jurai s u, fiin e fiuidice, în care î i recunoa te p rin ii sau prietenii, pleca i deja din lumea terestr . Uneori între ine conversa ie cu ei, iar cei de fa ascult , se uit , dar nu v d nimic. Aceste fiin e invizibile - dintre care una este c l uza în noua via spa ial - au venit, din iubirea ce o poart celui care p r se te p mântul, s -1 ajute la destrapare i apoi s -1 conduc în noua sa c l torie. în fine, o respira ie profund , un suspin adânc este semnul separ rii complete a spiritului de trap. în acest moment inima î i opre te activitatea. Totul s-a ispr vit. Omul real, cel ve nic, i-a p r sit haina trupeasc , s-a eliberat din stânsoarea materiei. în acest moment solemn, cei din jurai mortului sunt cuprin i de fiori, jalea cople e te sufletul lor, plâng i se arunc peste trapul ce moare, dar totul e în zadar. Aceste manifest ri sunt fapte necugetate, pentru c ipetele lor, exploziile lor suflete ti, tulbur spiritul care se destrapeaz i nu-i dau libertatea necesar de a se separa de trup, ba chiar contribuie uneori la rechemarea sa în trup,

pentru câteva momente, pentru ca din nou, cu mari sfor ri, s efectueze destruparea hot rât . Dac lumea ar ti cât r u face spiritului prin aceste v ic reli, s-ar ab ine de la ele. Dac l-am iubit cu adev rat pe acest om, se impune s ne st pânim durerea, s facem lini te absolut în junii s u, i în aceast t cere religioas s ne rug m i s mul umim Celui care a orânduit atât de sublim crea ia,

în acest fel s ajut m entit ii spirituale care p r se te planul fizic s dobândeasc puteri i s se desprind cu u urin de trapul s u. S nu-1 plângem pe cel ce se destrapeaz , pentru a se na te în lumea cereasc , într-o lume unde omul este mai con tient i mai cunosc tor al legilor eterne, ci s ne plângem pe noi, cei r ma i înc în valea plângerii, în lumea suferin ei i a întunericului spiritual. S nu-i mai plângem pe iubi ii no tri, pentru c ne vor vizita, i din spa iu, ochii lor vor fi mereu îndrepta i spre noi, dragostea i ajutorai lor vor lucra pentru ridicarea noastr , pentru a ne sus ine în existen a noastr trist pe acest p mânt. Ei ne plâng, cu drept cuvânt, pentru c înc n-am terminat seria încerc rilor i sufletul lor e torturat de mila ce ne-o poart . Se str duiesc s înt reasc trapul i sufletul nostru, pentru a trece cu u urin încerc rile ce vor contribui la evolu ia noastr spiritual . în continuare voi reda comunicarea unei entit i spirituale superioare, referitoare la actul mor ii. „Omul este b trân, dar s n tos. A venit îns timpul s - i p r seasc trapul. Ce se petrece în preajma

56

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

acestui ceas final? Dore te oare spiritul s - i p r seasc tmpul pe care 1-a armonizat, 1-a condus i c mia îi datoreaz o serie de realiz ri, de pl ceri i bucurii? Anii s-au scurs. Via a în comun, dintre trup i spirit, i-a unit într-o leg tur deosebit de puternic . în aceast perioad de timp, sufletul a înv at s - i hr neasc vehicolul eteric sau corpul vital, care în definitiv este i el de natur fizic . Se simte bine în el, îi este drag via a în corpul s u fizic. Se vede îmb trânit i totu i ar mai dori s tr iasc . E drept c nu mai are vioiciunea i vigoarea din tinere e, dar înc e bine i s n tos. Vrea s se mai bucure de frumuse ile i bunurile p mântului. Leg tura dintre spirit i corpul fizic a devenit atât de puternic , încât dac nu i-ar sim i sl bit puterea, memoria, vederea i auzul, nici nu s-ar gândi la alt existen . De moarte nici nu vrea s aud . Vede, aude c a murit cutare ori cutare - dar parc acest fenomen e departe de el, existând doar pentru al ii, nu pentru el, i mai ales, nu în curând! Fra ilor, am întrebuin at termenul vostru - «a muri», dar el nu este potrivit, pentru c omul nu moare, ci numai î i p r se te cele dou înveli uri fizice - trupesc sau carnal i semifluidic sau eteric. Atât de bine s-a obi nuit entitatea spiritual în corpurile sale fizice, încât nu-i mai vine s plece din ele, fiind asemenea unui ocna , care dup zece ani de temni a uitat s mai tr iasc în libertate. Dar cum totul în univers are un sfâr it, a a i omul; vrând-nevrând, va trebui s plece. Când, în virtutea Legii divine, sose te termenul destrup rii — termen fixat înainte de momentul întrup rii entit ii spirituale - din în l imile spa iilor sose te o entitate spiritual , un mesager special, numit destrup tor. Acest mesager se apropie de omul ajuns la cap tul existen ei sale p mânte ti, i începe s -i vorbeasc noaptea - spirit c tre spirit - despre frumuse ile sferelor cere ti, despre vremelnicia vie ii terestre, despre coala terestr pe care deocamdat a terminat-o; îi spune c a sosit momentul s se reîntoarc acas , în patria spiritelor, sfere infinite din jurul p mântului. Stând zi i noapte lâng el, destrup torul îl influen eaz . Ziua îi sugereaz ideea c via a pe p mânt e trec toare - nimeni nu a r mas ve nic aici, to i i toate vie uitoarele trebuie s p r seasc , la o vreme, via a din mijlocul materiei fizice. Noaptea, când spiritul î i p r se te tmpul, mesagerul destrup tor se adreseaz direct spiritului evadat din pe tera trupului, spunându-i: «Frate, ai stat destul în acest trup al t u, te-ai bucurat în el, ai suferit cu el, acum a sosit momentul s te reîntorci la noi». Astfel, zi i noapte, spiritul b trânului începe s se conving , iar ziua, când se afl în casa lui de lut, are idei vagi c nu mai are mult de stat printre oameni, are presim iri c s-a apropiat socoteala p mânteasc i începe s comunice aceast impresie celor din jurul s u. Ace tia caut s -i combat presupunerile, s -1 încurajeze, de i v d i ei adev rul, cel iubit se tope te din zi în zi, se stinge ca o candel ce i-a consumat uleiul. Sl biciunea omului b trân nu provine de la sugestiile strecurate de mesagerul destrup tor, ci de la opera iile executate de acesta metodic i cu mare r bdare. S vedem în ce const aceast opera ie. Voi, cei întmpa i, v sus ine i, v repara i trupul prin asimilarea alimentelor digerate. Dar i corpul eteric func ioneaz i din aceast cauz se uzeaz i el. Cum se face repararea, regenerarea lui? Corpul vital se reînnoie te, se repar prin absorbirea fluidului semimaterial, eteric, aflat în atmosfera din jurul globului vostru. Aceast absorbire se face ziua prin actul respira iei, dar este mult mai intens noaptea, când spiritul iese din tmpul adormit, tr gând dup el înveli urile perispirituale, împreun cu o parte din corpul vital. Prin puterea voin ei i a gândului, spiritul adun din atmosfera înconjur toare fluid eteric fizic sau semieteric, i îl introduce în corpul s u eteric, silind în acela i timp s ias din interiorul s u elementele uzate, fluidul perimat. Odat aceast absorbire îndeplinit , dublul eteric este reintrodus în trup. Prin urmare, omul fizic se hr ne te prin

dou modalit i: în timpul zilei î i hr ne te tmpul prin alimente, i tot ziua - dar cu preponderen noaptea - î i hr ne te cu fluid eteric corpul vital. Spiritul mesager-destrup tor, care st mereu în preajma mo ului nostru, începe s -i fure din fluidul fizic, îl demagnetizeaz sau defluidizeazâ, absorbind din el cantit i de fluid eteric. în felul acesta, bietul om m nânc ziua alimente fizice, se hr ne te noaptea cu fluide magnetice; dar ce folos? pentru c destrup torul îi ia o cantitate mai mare de fluid decât absoarbe el noaptea, în stare de somn. A adar o entitate spiritual destrupat execut o opera ie ocult i clandestin asupra unei entit i spirituale întrupate. în aceast opera ie nu se amestec nici o alt entitate spiritual , deoarece fiecare este con tient c se procedeaz la o fapt bun , i anume la eliberarea unei entit i spirituale din c tu ele c rnii, ale materiei fizice, i c se ac ioneaz conform ordinelor superioare, date în virtutea Legilor divine. Destrup torul ar putea împiedica asimilarea de fluide din timpul nop ii, dar aceasta ar însemna pentru duhul exteriorizat al b trânului, o tortur mai vie decât chinuirea trupului prin frustrarea de hran fizic . Or aceast cruzime nu este permis în lumea cereasc , unde domnesc Legile sfinte i eterne ale universului. Defluidizarea corpului fizic se face ziua, subtil i nev zut, în mod consecvent i progresiv, f r tirea spiritului, prizonier în întunericul trupului. Defluidizarea brusc i^u este permis , aceasta producându-se doar în caz de accident sau sinucidere.

Moartea

y

Omul se tope te ca o lumânare, i în m sura în care îi sl besc puterile fizice spiritul se elibereaz de milioanele de leg turi nev zute, înnodate cu corpul s u fizic. Astfel spiritul, fiind ceva mai eliberat, devine mai sensibil, mai senzitiv la undele vibra iilor psihice sosite din spa iu. încetul cu încetul, b trânul nostru, s n tos pân mai lunile trecute, se deprinde cu ideea plec rii, începe s se împace cu ideea p r sirii lucrurilor scumpe lui, dar mai ales se împac cu ideea c Tat l îl recheam la El, p r sind pe cei dragi de pe p mânt. în fine, a sosit ziua fericit pentru cei care se vor bucura de sosirea lui în Cer, i trist pentru . cei de pe p mânt, care se despart de p rintele, fratele sau prietenul lor. Când ceasul cel mare a b tut, sosesc entit ile spirituale din familia sa - fra i, surori, p rin i, copii - care au p r sit p mântul înaintea lui. Ele vin atrase de tainicele leg turi magnetice i de vibra iile primite, aflând c iubitul lor p mântean, este gata de a se întoarce în Cer. Atunci ele coboar ca fulgerul, îl înconjoar i stau în a teptarea ie irii sale din trup. Prin prezen a lor, prin vibra iile corpurilor lor spirituale i prin rug ciunea lor, înlesnesc desc tu area spiritului de corpul fizic. O dat cu ele sose te i o entitate spiritual , un expert al spa iului, un medic ceresc, cu misiunea de a rupe cordonul fluidic ce une te perispiritul de corpul vital. El are un rol asem n tor cu al moa ei voastre terestre, care taie cordonul ombilical ce une te copilul de placenta mamei sale."

Corpul omului se poate compara cu o cl dire, construit ini ial pe un schelet de beton armat, în care se înal ziduri de c r mizi, pentru a desp r i înc perile între ele. Schema, canavaua trupului omenesc o croie te spiritul, în momentul începerii operei de reîntrupare, folosind drept materie prim fluidul ce înso e te cele dou elemente sexuale ale p rin ilor. Printre firele acestei canavale, se orânduiesc celulele n scute din diviziunea oului, dezvoltându-se cu ajutorul materiilor venite de la mam . Pe parcurs, spiritul î i m re te re eaua, dintr-o materie asem n toare luat mereu de la p rin ii copilului, i în acela i timp celulele se ordoneaz dup liniile acestor fire. Canavaua cre te i paralel cu ea cre te i trupul micu ului din pântecele mamei. în general, fiecare celul se compune din trei p r i: o membran la exterior, o substan asem n toare albu ului de ou - la interior, numit protoplasma i un mic corp str lucitor - la mijloc, numit nucleu. în masa protoplasmei se afl o mul ime de granule microscopice, numite micelii. Totalitatea re elei pe care este cl dit trapul nostru formeaz corpul vital. Materia corpului vital este într-o ve nic circula ie, i aceast mi care este provocat de o mic ramur a marelui curent cosmic, care circul prin întregul cosmos i în tot ce se afl în el. Sub influen a acestui curent vital, ce constituie o muzic sublim , miceliile din interiorul protoplasmei se mi c , danseaz în jurai nucleului. Prin mi carea lor, se freac de protoplasma, dar mai ales unele de altele, generând în corpul lor electricitate. Totalitatea electricit ii din micelii produce, prin induc ie, magnetism în masa celulei. Gra ie acestei for e magnetice, celulele in una de alta, se atrag între ele, i constituie ceea ce se nume te coeziune celular . La începutul vie ii umane, celulele se înmul esc i trapul cre te. Acest proces se petrece pân înjurai vârstei de 28 de ani. Urmeaz perioada când celulele uzate se înlocuiesc pe m sura distrugerii lor, i ca urmare, trapul r mâne acela i. în fine, vine a treia parte a vie ii terestre, când celulele noi nu le mai înlocuiesc în acela i num r pe cele uzate — constat m sc derea gr simii, reducerea treptat a sistemului muscular, a taliei trapului i apar zbârciturile pielii - de aici debilitatea celor ajun i în vârst , nemaiavând la dispozi ie dinamismul asigurat de miceliile din celulele numeroase avute în anii preceden i. Celulele care se reînnoiesc pe o distan mare de timp i se reduc ultimele sunt celulele nervoase. Din aceast cauz , encefalul este cel din urm organ ce pierde contactul cu perispiritul. Toat aceast oper de reparare, de înlocuire, se face sub imboldul, sub conducerea spiritului st pân. C tre sfâr itul vie ii, se al tur omului mesagerul-destrup tor, un spirit din spa iu de un anumit grad, cunosc tor i me ter în desfacerea leg turilor fluidice, eliberând astfel firele fluidice ale perispiritului de corpul fizic. Acest specialist, fizician ceresc, face opera ia de sl bire a adeziunii perispiritului de corpul fizic, pentru ca la timpul oportun, desprinderea spiritului de trap, s se fac cu OA mai mare u urin . In caz de plecare prin boal , fratele spa ial retrage zi de zi o anumit cantitate din fluidul corpului vital al celui preg tit s p r seasc via a terestr . în dreptul organului din care lipse te cantitatea de fluid vital, necesar între inerii mi c rii miceliilor celulare, nu se mai produce electricitate, i deci nici magnetism. Din aceast cauz , sl be te vitalitatea organului respectiv, începe dezorganizarea sa i celulele nu mai au for a necesar func ion rii lor. In fine, uneori apar aici i

58

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

viet i microscopice, viru i, care des vâr esc opera distragerii celulare. Sl biciunea func ional a acestui organ produce, prin influen , o perturbare, o tulburare i în alte organe interne i astfel tot trupul sl be te în puteri iar omul se tope te ca i ceara la para focului. Când s-a împlinit termenul durerii i mâhnirii la care trebuia supus, intervine mesagerul-destrup tor i desprinde ultimele fire ale leg turii cu acest corp fizic redus i f r putere. Entitatea spiritual , scânteia înso it de perispiritul s u, iese în afara corpului s u fizic bolnav, între inând, de la distan , via a trupului ruinat de boal . Din acest motiv moartea acestui om, la ora cea sfânt , se face u or. S-a stins via a din el, zi cu zi, ceas cu ceas. Un ultim efort i totul s-a ispr vit.

Moartea prin sinucidere are un alt aspect. Pentru a terge cât mai mult din lista gre elilor f cute în alte vie i, duhul, încrezut în puterile sale, a cerut Forului suprem o via grea, plin de boli, dureri suflete ti, am r ciuni i lipsuri materiale de tot felul. Venind jos, ca om, a uitat - conform Legii - ceea ce el însu i a cerut, i în aceast existen terestr ofteaz , plânge i crede c este n p stuit de soarta impus de Tat l divin. Dup o vreme, i se pare c nu mai poate îndura aceast via i crezând c dac va pieri de pe arena vie ii, va sc pa i de mizeria ei, se sinucide. Vai, nefericitul de el! Prin actul s u nesocotit, prin dezertarea sa de la coala vie ii planetare, cerut i voit de el prin libeiul s u arbitru, a înc lcat Legea divin , care interzice distrugerea. Din acest motiv el va suferi i mai groaznic în via a cereasc i în vie ile lui trupe ti viitoare. Duhul omului care i-a distrus trupul, instrumentul orânduit de Tat l divin ca s -1 ajute în înv area iubirii, va r mâne pe lâng Acadavrul s u pân în ziua când ar fi trebuit s -1 p r seasc în mod firesc, conform destinului s u. în tot acest timp, el va repeta mereu actul sinuciderii, pân la nebunie, pân la exasperare, provocându-i dureri atroce, de neînchipuit.

Câ i oameni, atâtea feluri de a p r si trupul la ora fatal . Iat o femeie devenit mam , dar ea nu- i asum responsabilitatea de a trece prin procesele fiziologice ale sarcinii i urm rile ei. Nu vrea s nasc i s se încarce cu nepl cerile, greut ile i responsabilitatea al pt rii, vegherii, cre terii i educa iei copilului. Prin urmare, recurge la avort - un mijloc brutal pentru a sc pa de el. Se poate întâmpla ca din cauza acestor demersuri, voite de ea, s moar . Evident, în acest caz moare i copilul. Dar ce diferen între moartea unuia i a celuilalt, a mamei fiind echivalent cu sinuciderea, iar copilul fiind victima mamei. Spiritul copilului se desparte cu u urin de embrionul din pântecele mamei, leg turile fiind pu ine i slabe. îns , spiritul mamei iese din corpul s u fizic - nepreg tit de mesagerul-destrup tor - cu mare greutate, cu mari sfor ri, din care cauz are o agonie sfâ ietoare. Dar nu numai atât; spiritul mamei trebuie s în eleag groz via faptei comise. Din acest considerent, Legea divin a sortit ca spiritul s stea, ca în cazul sinuciga ilor, lâng cadavru, resim ind durerile de na tere ale unei mame, dureri repetate pân în ziua fixat în destinul ei, ca fiind data p r sirii corpului fizic. Numai rug ciunea fierbinte c tre Cel Atotputernic - a ei sau a celor r ma i în urma ei - o pot u ura din aceast tortur de neînchipuit. Treptat, î i revine i î i recunoa te gre eala comis . Se na te în ea dorin a de a reveni pe p mânt pentru a- i repara gre eala, devenind mam

i n scând cu pl cere, cu toat dragostea, copiii prin care, Legea divin a hot rât, s coboare entit i spirituale la o nou via terestr .

Când omul moare prin accident drepta ul, entitatea spiritual asistent care înso e te toat via a terestr a acestui om, cunoscând c se apropie termenul fatal, cheam pe misionarul desemnat de a-1 asista în momentul producerii accidentului. Acesta, sosit ca fulgerul, o dat ce spiritul - prin violen a accidentului - a fost expulzat din temni a sa, taie rând pe rând ultimele r d cini fluidice ce mai re in spiritul de trup. Eliberat cu totul, spiritul î i ia zborul c tre sferele cere ti, spre locul rezervat lui, dup meritele vie ii sale terestre. Acest caz de destrupare este adoptat foarte rar de c tre înaltul For Judec toresc al P mântului, i de obicei este aplicat spiritelor lene e, indolente, care au nevoie de zguduiri, de como ii puternice, pentru a fi puse în ritmul evolu iei normale i generale, a entit ilor spirituale. O asemenea moarte este o durere, o nenorocire pentru omul terestra, dar fiind o de teptare a con tiin ei entit ii spirituale, constituie pentru ea o fericire. Astfel se adevere te vorba omului - „Tot r ul spre bine."

Moartea

59

Exist cazuri când un b rbat sau o femeie sunt întrup ri ale unor frumoase lumini cere ti. în acest caz se stabile te o conversa ie de la spirit la spirit, urmat de o în elegere între spiritul mesager destrup tor i spiritul întrupat, ajuns la finele existen ei terestre. în urma acestei în elegeri opera iile destrup rii decurg în mod normal i treptat, prin buna învoire a entit ii spirituale întrupate. în unele cazuri spiritul întrupat s-a ata at atât de tare de via a i bucuriile p mânte ti, încât nici nu vrea s aud de p r sirea trupului, care îi procur atâtea pl ceri lume ti. S-a obi nuit în el i îi place aici printre oamenii trupe ti. Dar legea e lege, i el trebuie s se întoarc în marea patrie cereasc , c ci a sosit timpul recolt rii roadelor sem nate pe p mânt în existen a sa terestr . Ca urmare a dispozi iei sale suflete ti, el se opune, nu vrea s revin la via a ve nic , nu vrea s p r seasc via a temporar . în acest caz, mesagerul-destrup tor î i impune voin a i puterea, cu mult superioare, o lupt de natur mental i fluidic se angajeaz între cei doi, din care, desigur, cel superior - mesagerul-destrup tor - va ie i înving tor. în cele din urm entitatea spiritual întrupat se va supune i va trebui, vrând-nevrând, s p r seasc trupul i via a terestr . De multe ori, în locul for ei, se face uz de diploma ie, iretenie, de o oarecare momeal . în acest scop, în afar de fratele misionar, sunt trimi i în jurul candidatului la moartea fizic , iubi ii s i, întor i înaintea lui din planul fizic. Ei vin, i dac nu mai au form uman , adun materie fluidic i î i fabric un corp fluidic, asem n tor cu cel avut în via a terestr precedent , cu îmbr c mintea pe care au purtat-o. Fizionomia i forma trupului lor o p streaz perfect în memoria lor spiritual , i la nevoie o g sesc înregistrat în arhiva spiritual a planetei noastre. O dat ce au luat înf i area ultimei lor întrup ri, vin i se arat spiritului candidat la na terea în lumea spa iilor i stau toat noaptea de vorb , aducându-i aminte cu mult duio ie de cei dragi, trezindu-i în suflet dorul dup ei. .Zilele trec, dorul dup cei dragi se intensific i dup un timp, spiritul se decide s nu se mai agate cu disperare de materia carnal , de trupul în care i-a dus atâ ia ani nenorocita existen terestr .

Exist situa ii când destruparea se face cu o u urin de care se mir cei de fa . Astfel, prin conduita celor care au dus o via cuminte, sem nând blânde e, mângâiere i iubire în jurul lor, spiritul i perispiritul se afl deja în afara trupului, conducându-1 din exterior, prin intermediul corpului vital. La ora fatal , la ora cea sfânt nu mai r mâne de f cut decât o mic sfor are i spiritul urmat de suflet se desprinde de trup, luându- i zborul în spa iu. Rolul mesagerului-destrup tor a fost, în acest caz, foarte redus. O simpl formalitate legal , t ind numai cordonul fluidic, care abia mai inea captiv sufletul de trup. Oamenii ace tia trec de la via a trupeasc la cea spa ial ca într-un vis, f r nici un zbucium, f r nici o durere; s-au întors pe partea cealalt , au oftat i au plecat. O desprindere u oar de trup o au i cei idio i, orbi, coco a i, schilozi etc. Starea lor fizic voit de ei sau acceptat , pe când erau în spa iu - difer pe p mânt de cea a majorit ii oamenilor, provocând în adâncul sufletului lor o mare.mâhnire, o negr it durere sufleteasc . Aceast stare fizic dezavantajat a fost urmarea unor mari i grozave gre eli din alte vie i. Ca spirite, au acceptat în mod con tient, spre isp ire, aceast cumplit form de via , dar revenind - ca om trupesc în lumea fizic , au uitat de ceea ce s-au angajat în fa a Forului suprem, când i-au dat consim mântul gr ind: Amin! Aceste dureri suflete ti, resim ite ani de-a rândul, au împins spiritul la exteriorul trapului, leg turile suflete ti dintre trap i spirit fiind foarte slabe. Când a sosit termenul plec rii, destraparea se face foarte u or, ca i în cazul entit ilor spirituale miloase i drepte. Opera mesagerului-destrup tor este foarte redus : taie cordonul fluidic care ine legat spiritul, prin suflet, de trap.

Din situa iile prezentate mai sus, se poate deduce c moartea survine: 1. din cauza uzurii corpului - b trâne e; 2. prin violen a produs de un liber arbitra nesocotit - sinucidere, crim ori accident; 3. prin boal , uneori foarte de timpuriu, avându-se în vedere provocarea durerii în sufletele celor dragi, în scopul con tientiz rii sau a pl ii unor gre eli din trecut, din alte vie i. în continuare vom cunoa te actul mor ii, pe baza comunic rilor primite de la Sfântul Mina, una din marile Lumini ale P mântului. Iat cum gl suie te el, ca o not mai am nun it a fenomenului destrup rii.

60

Din tainele vie ii . i ale universului - Prima carte

„Greu -a afundat în lut spiritul când s-a reîntrupat, dar tot atât de greu se desprinde din lut la ora fatal . In acest scop, e nevoie de concursul mai multor for e spa iale, spirite superioare sosite la momentul hot rât, pentru a înlesni desprinderea spiritului ce i-a terminat coala vie ii terestre. Dup gradul evolutiv al entit ii spirituale care se destrupeaz , sosesc trei mesageri-destrup tori, fiecare cu o misiune special . Cel mai mic în grad are rolul de a demagnetiza i deelectriza corpul fizic, pentru a nu mai avea puterea de a re ine, prin for a sa atractiv , sufletul. Al doilea, superior celui dintâi, me ter în mânuirea fluidelor, taie pe rând toate firele fluidice ce sunt aninate de celulele trupului, oper asem n toare cu t ierea r d cinilor unui copac, ca s poat fi smuls din p mânt. Al treilea, superior celui de-al doilea, opereaz din exterior, asemenea unui sorb, a unui puternic magnet spiritual, atr gând toate particulele eterice ce formeaz perispiritul spiritului, pe cale de eliberare. El atrage la exteriorul corpului fizic - fir cu fir, particul cu particul - tot perispiritul, i-1 aglutineaz într-o mas care prin memoria ce o posed - c ci orice materie î i are via a i memoria sa - se adun într-o form uman , eteric , absolut identic cu forma trupului ce agonizeaz pe patul de moarte. în acela i timp, acest savant al spa iilor lucreaz asupra celei mai divine p r i din om, asupra scânteii spiritului, pentru ca ea - fiind de esen divin - s ias cea dintâi, s p r seasc din prima secund trapul, pentru ca dup ea s vin , rând pe rând, celelalte p r i componente ale spiritului, cele apte haine eterice ale scânteii. Acest destrup tor, de cel mai înalt grad ierarhic, se str duie te ca nu cumva s mai r mân legat de perispirit resturi din materia eteric a corpului vital, pentru c în acest caz spiritul va suferi pe tot timpul ederii sale în spa iu; în plus, aceste particule eterice de o calitate inferioar vor prejudicia felul i calitatea noului corp fizic, în care se va întrupa spiritul în viitor. Prezen a acestor mari entit i spirituale, a destrup torilor, este absolut necesar , pentru c în jurul muribundului, adeseori se afl membrii familiei sale, care prin jalea i prin dorin a lor de a men ine printre ei pe iubitul lor, exercit o foi de re inere puternic . Aceast for atractiv a celor iubi i este neutralizat , este învins de for a atractiv spiritual a entit ilor superioare, care prezideaz destruparea. Se întâmpl uneori, ca for a celor din jurul muribundului s fie atât de puternic , de sfâ ietoare, încât spiritul este rechemat, readus din nou în trupul s u, care, oarecum galvanizat de dorin a vie a celor din jurul s u, reia pentru câteva clipe cursul vie ii terestre, deschizând ochii, privind i chiar vorbind con tient în lumea fizic . îns aceast revenire e de scurt durat , pentru c foi ele spirituale, cu puteri dublate, atrag din nou în afar pe cel care i-a întrerupt calea spre desc tu are. De aici necesitatea ca în ultimele momente, lâng muribund s nu stea decât o singur persoan . To i ceilal i - familia i prietenii muribundului, s se adune într-o camer mai dep rtat i s r mân acolo în t cere i rug ciune, pentru a u ura efortul celui ce- i p r se te cu ca în care s-a prins atât de puternic la reîntruparea sa. O dat ce cordonul fluidic ce leag sufletul de trup a fost t iat, duhul e luat de spiritele asistente i este înconjurat cu o re ea fluidic creat de ele. Motivul acestei opera ii este urm torul. Dup ce spiritul s-a desprins de trup i a devenit liber, treptat, spiritele asistente îl dezbrac i de haina planetar . Cum spiritul nu poate sta în preajma globului p mântesc f r acest înveli , spiritele destrup toare îl îmbrac cu o nou hain fluidic , o hain provizorie în care se va prezenta în fa a Forului suprem, când i se va da una potrivit ascensiunii sale evolutive. Dezbr carea hainei planetare trebuie s se fac treptat, cu mare pruden , pentru c altfel spiritul sufer , i se tulbur claritatea con tiin ei, aducându-se prejudicii viitoarei sale reîntrup ri. Cât prive te materia hainei planetare dezbr cate, aceasta se risipe te i dizolv în spa iul înconjur tor. Aceast materie planetar va servi entit ilor spirituale de acela i grad evolutiv cu a entit ii care a dezbr cat acest corp planetar, la crearea unui nou înveli planetar, în momentul întrup rii lor. A adar o hain nou se va creea din materia ce a mai fost utilizat , i deci perfec ionat , în acest mod fiecare materie a crea iei este spiritualizat , urcând tot mai sus pe treptele evolu iei. De i devenit liber, spiritul mai p streaz oarecum leg turi fluidico-suflete ti cu fostul s u trap. Aceste leg turi trebuie rupte treptat, i nu brusc. Iat motivul pentru care recomand - în special occidentalilor vechiului continent - înmormântarea în locul inciner rii, deoarece prin incinerare ultimele leg turi fluidice ale trapului cu fostul s u st pân i constructor se rup brusc. Din aceast cauz spiritul sufer o como ie în urma c reia î i pierde pentru mult vreme con tiin a. Prin înmormântare, dezagregarea corpului este lent , materia sa se descompune în minerale, iar leg turile fluidice se desprind încet de tot ce a apar inut fostului trap p mântesc."

Moartea

5/

Voi prezenta câteva expuneri ale unor entit i spirituale, care ne descriu principalele impresii tr ite în momentul trecerii lor din lumea fizic în cea spiritual . Fenomenele exterioare, v zute de cei din jurul muribundului, apar in lumii fizice, a adar ele nu ne pot orienta asupra senza iilor resim ite de spirit în momentele când, tr gând dup el sufletul sau perispiritul, p e te pragul existen ei lumii fizice. Numai entit ile spirituale care au trecut prin aceast experien ne pot descrie impresiile i ideile avute în momentul p r sirii trupului. Numai dup relat rile lor vom putea reconstitui întreaga serie de fenomene ce au loc în momentul mor ii fizice. Pentru a cunoa te cât mai pe larg întreaga gam de fapte ce au loc în momentul când spiritul p r se te corpul s u fizic - pân trece în deplin con tiin în lumea spiritual , unde î i va petrece existen a o bun vreme - trebuie s lu m leg tura cu Cerul, prin intermediul unui medium, dar numai într-un cerc de revela ie condus de un ghid, de o mare Lumin cereasc . F r s invoc m noi anumite spirite, acestea vor fi aduse de c tre ghidul cercului, din rândul rudelor, prietenilor sau cuno tin elor noastre, i ne vor descrie cum au trecut pragul mor ii, ce au sim it, v zut i auzit în jurul lor în acele momente i cum se simt acum în sfera, în nivelul spa ial în care se afl . Dac aceste comunic ri se vor potrivi i asem na în p r ile lor fundamentale cu cele primite de al i mediumi, în timpuri i localit i diferite, nu poate exista nici o îndoial c cele v zute i sim ite de spiritele care se destrupeaz sunt o realitate ce constituie un capitol din marea serie de fenomene desf urate în natur , din ve nicie. Iat cum se exprim eminentul profesor universitar Hyslop, din SUA, dup ce a studiat ani de zile fenomenele spirituale i mesajele primite de la entit ile spirituale care au p r sit lumea trupeasc . „Majoritatea oamenilor ridiculizeaz conceptul unei lumi spirituale. Dar ace ti domni, care dispre uiesc cu atâta u urin aceste probleme de o covâr itoare importan , nu se gândesc c , procedând astfel, î i dau aerul c ar cunoa te toate fenomenele naturii? C r ile literaturii revelate sunt deosebit de importante pentru c ne dau o idee asupra lumii spirituale, oferindu-ne prilejul de a compara între ele detaliile con inute în diferitele comunic ri ob inute. Or din cele primite pân acum, se constat c înv mintele transmise de entit ile spirituale care ni se reveleaz prin mediumi diferi i, concord între ele. Este evident c , în asemenea împrejur ri, o concordan de informa ii fundamentale i repetate, va avea o mare valoare pentru demonstrarea existen ei reale a lumii spirituale."

Voi descrie una din comunic rile celor ce au trecut pragul mor ii, extras din lucrarea eminentului profesor universitar italian Bozzano. Iat un mic pasaj din expunerea f cut de judec torul american Edmonds, intitulat „Letters and Tracts on Spiritualism", referitoare la moartea bunului s u prieten i coleg, judec torul Peckam, care a pierit într-un naufragiu. „... Dac a fi putut s -mi aleg în acel moment modul destmp rii, desigur c n-a fi adoptat pe acela impus de legea destinului. Cu toate acestea, acum nu m mai plâng de ceea ce mi s-a întâmplat, dat fiind natura minunat a noii mele existen e. în momentul mor ii, am rev zut ca într-o panoram evenimentele întregii mele existen e. Toate scenele, toate ac iunile f cute în decursul vie ii trupe ti, mi-au trecut prin fa a privirii, ca i cum ar fi fost gravate în mintea mea, în formule luminoase. Nici unul din amicii mei, din copil rie i pân la moarte, n-au lipsit la apel. In momentul când m afundam în mare, inându-mi so ia în bra e,

rni-au ap rat p rin ii, i mama îmi întinse mâna i m trase din ap , dând dovad de o energie pe care n-am în eles-o decât abia acum. Nu-mi amintesc s fi suferit. Când m-am scufundat în ap , nu am încercat nici o senza ie de fric , r ceal sau asfixiere. Nu-mi amintesc de asemenea s fi auzit zgomotul valurilor, care se zdrobeau deasupra capului meu. M-am desprins de trup aproape f r s -mi dau seama i avându-mi so ia strâns lâng mine, am înso it-o pe mama, venit pentru a m primi i conduce. Primul sentiment penibil m-a cuprins când îmi zbur gândul la scumpul meu frate, dar mama îmi observ nelini tea i-mi spuse: «Fratele t u nu va întârzia s vin i el aici». Din acel moment, orice sentiment dureros disp ru din sufletul meu."

O expunere i mai interesant o g sim în cartea „Startling Fact in Modern Spiritualism" scris de medicul american E. Wolfe. Comunicarea provine de la entitatea spiritual a unui soldat care a murit de tifos, într-un spital, în timpul r zboiului pentru abolirea sclaviei dintre statele de nord i cele de sud ale SUA. Fiind întrebat ce impresii a avut când a intrat în lumea spiritual , entitatea spiritual a r spuns.

62

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

„M-am sim it ca i cum m-a de tepta din somn. Nu m mai sim eam bolnav, lucra de care m miram grozav. Aveam o vag b nuial c s-a întâmplat cu mine ceva ciudat, dar nu puteam s -mi dau seama ce anume. îmi vedeam trupul întins pe pat i-mi ziceam: «Ce fenomen ciudat!» Am privit înjurai meu i mare mi-a fost mirarea când i-am v zut pe cei trei camarazi ai mei uci i în tran eele din fa a Wickburg-ului, camarazi pe care eu însumi îi îngropasem. - Ce ai sim it apoi? - Am avut o senza ie asem n toare cu aceea când te cuprinde somnul, când gmdurile se pierd încetul cu încetul. Dar pân la aceast întunecare, gândul meu lucra într-una. Mi-am amintit deodat de toate evenimentele vie ii, de tot ce am v zut i auzit, de tot ceea ce am f cut, spus i gândit. îmi aminteam de jocurile i glumele din copil rie, le-am gustat ca i atunci când s-au produs. - Poveste te-ne primele tale impresii când ai sosit în lumea spiritual . - V spun c cei trei camarazi nu m-au p r sit, din momentul destrup rii mele pân în momentul când îmi f cui intrarea în lumea spiritelor. Aici aveam bunici, fra i, surori, care, cu toate acestea, n-au venit s m primeasc . Dup destrupare, mi se p rea c umblu pe p mânt solid i am v zut o femeie b trân , care mi se adres , spunându-mi: «Jim, iat -te. Ai venit la noi?» Am privit-o cu aten ie i deodat am strigat: «O, mam -mare, tu e ti?» «Eu sunt, dragul meu Jim. Vino cu mine». Ea m-a condus departe de acel loc, la locuin a ei. Odat sosi i, îmi spuse c trebuie s m odihnesc i s dorm. M-am culcat i am dormit mult timp. - Locuin a de care îmi vorbe ti are aspectul unei case de pe p mânt? - Desigur, în lumea spiritelor po i s creezi, cu puterea gândului, orice dore ti."

Extragem un caz din lucrarea intitulat „The Morrow of Death by Amicus". în aceast culegere de comunic ri, spiritul preotului N. A. Stockwell comunic prin mediumul numit Ernest H. Peekam, urm toarele idei, referitoare la moartea sa fizic . „Când eram în lumea terestr , nu mi-am putut face nici o idee despre existen a omului dincolo de mormânt. Aveam asupra acestui subiect idei confuze i nesigure, care se învârteau mereu înjurai concep iilor obi nuite - ale unui paradis rezervat celor buni i ale unui infern gata s înghit pe cei r i. Pe timpul meu nu se prea cuno tea posibilitatea comunic rii cu entit ile spirituale. Nu r mânea decât s faci teorie i s ai credin în Dumnezeu. Credin a o aveam. în aceste condi ii, e inutil s mai spun c atunci când m-am g sit în lumea spiritelor, am r mas profund mirat în fa a realit ii. Am fost primit, înt rit i ajutat de persoane cunoscute pe p mânt i care m precedaser în marea c l torie. Primii mei pa i în lumea cereasc au fost supraveghea i de ghidul meu. Dar ceea ce constituia pentru mine suprema bucurie, în acel moment, a fost întâlnirea cu scumpa mea so ie, care m înconjura cu toat aten ia, plin de devotament i afectuoase mângâieri. Pot afirma c prima mea impresie în lumea spiritual a fost proba c iubirea so iei mele nu sl bise prin moartea ei. Moartea nu poate suprima afec iunea, nici împiedica întâlnirea a dou spirite care s-au iubit pe p mânt. Una din primele descoperiri în aceast nou lume a fost aceea de a m descoperi pe mine însumi. Adev rata mea personalitate se desf ura înaintea mea cu toat cruzimea culorilor i aceast descoperire nu era prea m gulitoare pentru fiin a mea. Procesul mor ii fizice - ca i cel al rena terii în lumea spiritual - este foarte interesant. In mod normal, de îndat "ce înceteaz func iile trapului - proces care poate dura uneori im timp foarte lung - suferin ele fizice i mâhnirea sufletului înceteaz i ele, i încetul cu încetul se trece gradat la starea de incon tien absolut . Dar aripa mor ii o dat trecut , vine o dezlegare sublim : spiritul rena te la o nou existen . Duhul la început nu bag de seam c a dezbr cat trapul, dar dac se întâmpl s observe prea devreme acest lucru, el r mâne deosebit de tulburat, mai ales când moartea a rapt leg turi afective puternice. Dar în lumea spiritual nimeni nu e p r sit. Toate entit ile spirituale, f r excep ie, când ies din criza mor ii sunt primite de conduc tori experimenta i, pentru a-i înt ri, consola i asista. Ei vor intra în noua existen dup cum cer condi iile lor morale, intelectuale i spirituale. Mediul care îi va primi va fi determinat de gradul lor de spiritualitate. Dincolo de moarte ne a teapt pe fiecare o situa ie preg tit de noi pe p mânt. Nu po i s te duci în alt loc decât în sfera de care apar ii. Calific rile noastre spirituale ne fac s gravit m, cu o precizie de neînfrânt, c tre condi iile de existen corespunz toare meritelor i lipsurilor noastre. Marea lege a afinit ii regleaz acest proces inexorabil. Omul merge dup moartea sa în locul de el preg tit, prin traiul s u pe p mânt. Acolo, el se adun cu semenii s i, gravitând în sânul acelor legiuni spirituale în mijlocul c rora se va sim i foarte bine. Voi descrie în dou cuvinte natura substan ei întrebuin ate în construc iile sau crea iile mediului nostru spiritual, precum i metodele întrebuin ate. Lumea noastr este cea mental , a gândului. Tot

Moartea

53

ceea ce se vede aici, tot ce e utilizat aici, este crea ia gândirii. Chiar corpul nostru spiritual prin care ne exercit m activitatea este o crea ie substan ial a gândului Creatorului. în jurul nostru iau form crea iile gândirii noastre, care se unesc i se armonizeaz cu gândurile celorlal i. Unele din ele sunt exterioriz ri incon tiente ale unor spirite, altele, din contr , sunt rezultatul foi ei' creatoare a gândului voit i cu un scop determinat. Noi suntem fiin e construite din gândire, i exist m într-o lume creat prin gândire. Aici, tot ce exist pare a fi constituit dup felul cum a lucrat gândirea. Substan a asupra c reia se exercit for a gândirii este - în raport cu noi - tot atât de solid i durabil ca piatra i metalele din mediul vostru terestru. Vou v este greu, fire te, s conceperi asemenea lucruri. Asemenea vou i eu îmi imaginam c toate crea iile de aici sunt formate dintr-o materie vaporoas , dar venind aici, am v zut c ele sunt, în felul lor, tot atât de solide i viu colorate ca i obiectele solide i colorate ale mediului terestra. Casele sunt zidite de spirite specializate în a modela, prin puterea gândului, aceast materie eteric , spiritual . Desigur, cei ce tr iesc în mediul terestru, radical deosebit de al nostru, vor în elege cu greu, iar unii chiar deloc cele afirmate de noi. Cu toate acestea, te asigur c procesul de care î i vorbesc este foarte simplu, natural i eficace. înv mintele date acum p mântenilor, constituie una din numeroasele taine pe care Isus din Nazaret nu le-a propov duit decât ucenicilor S i, pentru c omenirea de atunci nu era coapt pentru a le primi."

Voi descrie acum ideile i impresiile unei doamne care în timpul vie ii trupe ti nu prea frecventa biserica, dar v zând, citind i auzind despre fenomenele i manifest rile spiritului a devenit credincioas . Trecând dincolo, prin actul mor ii fizice, ea comunic prietenei sale, doamna Dufey, care era medium. „ tiam c am s mor, i totu i nu-mi era team de aceast plecare. Amenin rile bisericii pierduser de mult orice putere asupra mea. M sim eam gata s înfrâng criza mor ii cu o senin tate filosofic . Mi-am propus chiar s urm resc, cu interesul unui cercet tor, apropierea domoal a marelui ceas. Nu voiam s pierd aceast suprem ocazie de a câ tiga cuno tin e psihologice, care scap cercet torilor tiin ifici. Am r mas deci lini tit în fa a progresiei lente a agoniei mele, sperând s pot comunica, mai târziu, observa iile mele, f când astfel un serviciu umanit ii, risipind teama produs de ora fatal asupra omului. Mi se p rea c înot în afara trupului meu, într-un mediu necunoscut. Nu vedeam nimic din ceea ce credeam c se va produce în timpul crizei mor ii. Citisem descrieri interesante, referitoare la un fel de «epilog al mor ii», în virtutea c reia evenimentele vie ii se deruleaz în con tiin a muribundului. Eu nu am avut nimic din acestea. Cu toate c nu am fost o femeie prea dr g stoas , un singur gând, un singur sentiment domina atunci con tiin a mea, i anume iubirea purtat persoanelor dragi pe care le p r seam. M sileam ca ra iunea s -mi st pâneasc toate impulsurile, toate emo iile. Aten ia îndreptat asupra actului mor ii mele fizice sfâr i prin a m obosi, i treptat o somnolen m n p di. Era atât de dulce i m odihnea atât de bine, c în cursul acelei perioade de semicon tien , care a precedat starea de incon tien total , reflectam asupra faptului c am mai încercat o senza ie asem n toare de dou ori în via a mea p mânteasc . M-am de teptat marcat de un sentiment de ciud , cum se întâmpl adesea, când î i dai seama c ai dormit peste timpul convenit. Dar în curând aceast de teptare mi s-a p rut i mai dulce decât perioada care precedase somnul. M sim eam bine, ceea ce îmi demonstra c nu eram pe punctul de a muri. Deodat , aud în camera vecin câteva persoane vorbind cu jum tate de voce. Ascultându-le prin u a întredeschis , nu prea în elegeam sensul conversa iei lor. Dar concentrându-mi mai bine aten ia, ajung s prind în elesul cuvintelor lor. Iat fraza în discu ie: «F r îndoial , era o excentric ». O alt voce r spunse: «O, da, i în plus era o înc p ânat în p rerile ei». Prima relu : «Pentru asta a fost lovit mereu de atâtea nenorociri». i a a mai departe, urma conversa ia asupra unor incidente din via a mea. Eram surprins , vorbeau de mine întrebuin ând verbul la imperfect; ce înseamn asta? M credeau moart ? îmi veni ideea c poate doar se prefac, c m consider moart , numai ca s aud conversa ia lor. De aceea am hot rât s o chem pe una din ele, ca s vad c n-am murit i c acum m simt mai bine ca oricând. Dar ele nu au luat în seam chemarea mea i continuau s vorbeasc mai departe. Am chemat din nou, cu o voce i mai tare, dar degeaba. Atunci m-am decis s întrerup bârfa lor, mergând eu la ele. Dar am r mas uimit . Cine era manechinul a ezat în patul meu, cu fa a palid , ca un cadavru? L-am examinat i am v zut c avea bra ele încruci ate pe piept i picioarele întinse i epene; un cear af alb îl acoperea. Dar, lucra ciudat: îl puteam vedea i prin aceast pânz i am recunoscut în acel manechin tr s turile mele. «Dumnezeul meu! înseamn c am murit!» -

64

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

mi-am zis, i în acel moment o puternic senza ie m-a cople it, p trunzând pân în adâncul sufletului. Tot trecutul meu ap ru i n v li ca un val în con tiin a mea. Tot ce-am înv at, tot ce-am sperat, cu privire la marea trecere i la existen a spiritual , se prezenta spiritului meu cu o claritate de nedescris. Era un moment solemn i înfrico tor, dar groaza s-a risipit repede i solemnitatea grandioas a acestui eveniment a r mas singur . Trebuia s m resemnez i s ascult tot ce spuneau despre mine acele femei bârfitoare, f r s le pot reduce la t cere. Astfel, era pentru prima oar când trebuia s m v d în lumina în care m vedeau al ii. Cele spuse erau pentru mine ca i o oglind convex a ezat în fa a vederii mele spirituale, în care defectele caracterului meu erau exagerate i deformate prin convexitatea sticlei reflectoare. Astfel c prima lec ie spiritual îmi era dat chiar de amicele mele. O dat satisf cute, cele dou femei se ridicar pentru a veni s contemple, pentru ultima oar , tr s turile amicei lor decedate, al c rei caracter l-au disecat cu atâta cruzime. Trei entit i contemplam acest cadavru, cu toate c a treia nu era v zut de celelalte dou . Priveam aspectul fe ei mele, distrus de suferin , i în timp ce cu mâna mea invizibil am încercat s îndep rtez de pe frunte câteva uvi e albe de p r, o mil negr it îmi cople i sufletul, gândindu-m la soarta acestui trup b trân, de care m vedeam separat acum pentru totdeauna. Eram moart ! Ce senza ie stranie — s te tii mort i totu i s te sim i plin de via ! Cât de ne tiutori sunt p mântenii! Cum nu tiu ei c murind, e ti animat de o via nou , extraordinar ! Probabil c murisem de vreo 24 de ore. Adormisem în lumea p mântenilor i m-am de teptat în lumea entit ilor spirituale. Numai în acest moment mi-am dat seama c sunt în lumea spa iilor cere ti. Dar unde sunt spiritele atâtor persoane scumpe, care au trecut înaintea mea frontiera mor ii? M a teptam s le v d ie indu-mi înainte i urându-mi bun sosit în lumea cereasc , pentru a-mi servi de consilieri i ghizi. Izolarea în care m aflam nu m înfrico a, dar totu i am încercat un penibil sentiment de decep ie. Aceast stare n-a durat decât un moment, c ci abia reflectam asupra acestor idei, c a i disp rut camera unde m aflam. Cum - nu tiu, dar m-am trezit în mijlocul unei câmpii întinse. Frumuse ea peisajului era de nedescris. Peisajele p mântului sunt frumoase, dar cele cere ti sunt minunate. Mergeam, dar, lucru ciudat: picioarele mele nu atingeau «p mântul», alunecam peste el, ca întn-un vis. Dar unde erau cei pe care îi iubisem? Unde erau amicii de care eram atât de legat pe p mânt, i care au venit aici înaintea mea? Pentru ce aceast izolare în noua mea existen ? Nu-mi amintesc s fi rostit aceste gânduri, dar ca i cum m-ar fi auzit cineva, am v zut înaintea mea doi tineri a c ror frumuse e întrecea tot ce spiritul uman poate s - i imagineze. Cu mul i ani în urm , cu lacrimi de durere i disperare, puneam în mormânt, unul dup altul doi copii mici, pe care îi adoram. Adesea, plângând pe mormântul lor, întindeam bra ele înainte, ca i cum a fi vrut s -i recâ tig din ghearele mor ii care mi-i r pise. O, dragii mei copii, cât v-am dorit! Când au ap rat ace ti tineri, fulger tor, din instinct, am sim it c sunt copiii mei, deveni i acum adul i. N-am mai ezitat i am întins bra ele ca i alt dat pe p mânt, dar de data aceasta i-am strâns cu adev rat la sânul meu! «O, scumpii mei copii, v-am reg sit, în fine, i acum sunte i ai mei pentru totdeauna!»" Cu regret întrerup expunerea acestui spirit care î i revede apoi p rin ii, prietenii i spiritul s u ghid, pentru a examina i alte m rturisiri din lumea spa ial .

Revista englez „Light" publica în anul 1922, în câteva numere consecutive, comunic rile trascendentale primite de doamna Hope Hunter - femeie simpl i necunosc toare a doctrinei reyelate - de la fratele ei mai tân r, care murise pe câmpul de lupt , în Fran a. i Aflând de moartea fratelui ei, se de tept în ea dorin a de a afla ceva despre el. în acest scop, se duse la o prieten care poseda o plan et cu literele alfabetului i încercând s ia leg tura cu fratele ei, descoperi cu mirare c prime te silabe, cuvinte, fraze, deci constat prezen a unei inteligen e, care se str duia s -i comunice. In curând, entitatea spiritual îi recomand s p r seasc plan eta i s scrie. Ceea ce f cu, i astfel deveni un medium scriitor automat. Ulterior ea scrie directorului revistei: „Nu am avut ocazia s m instruiesc. La 14 ani, dup moartea tat lui meu, am renun at la coal . Ca atare, nu pot s compun un text. Nu tiam i nu tiu nimic despre experien ele spiritualiste. îns , spiritele care îmi comunic m îndeamn s prezint mesajele primite unei persoane competente în aceast privin ." Iat un crâmpei din comunic rile fratelui s u. „Am murit lovit de un fragment de obuz. Mi s-a spus de cei de aici c moartea mea s-a produs în mai pu in de un minut. Convulsiile agoniei au fost foarte scurte, cu toate c mi s-a p rut c au durat ore. Când am fost lovit, m g seam pe marginea tran eei. Dup încetarea convulsiilor, m-am

Moartea

.

55

v zut din nou, a a cum eram înainte, i în perfect .s n tate. M vedeam soldat. Primul meu gând fugi la Ben al meu (micul s u copil), i deodat jn-am trezit acas la mine, unde l-am v zut dormind al turi de mama lui, scumpa mea so ie Carrie. îi vedeam tot atât de bine ca i cu ochii trupului. Pe urm te-am v zut pe tine i pe John (so ul sorei sale). M-am gândit apoi la mama i m-am v zut transportat la ea. edea pe pat, i-arn adresat câteva cuvinte, dar ea nu a dat nici un semn c m-ar fi auzit. , . Atunci am revenit în Fran a, la locul unde am c zut mort. tiam c am murit! Aici mi s-a întâmplat un lucru ciudat: am v zut trecând pe dinaintea mea toate evenimentele vie ii mele, constatând cât de r u m-am purtat. Dup aceea, un spirit se apropie de mine. Era tat l meu. în primele momente nu l-am recunoscut, dar când m cheam pe nume - «Will», l-am recunoscut i m-am aruncat plângând în bra ele lui. Eram deosebit de emo ionat. Nu mai tiu cât timp am stat a a. Mi-amintesc numai c în acest timp nu-mi mai vedeam camarazii i nu mai auzeam zgomotul b t liei. Dar ce ciudat! vedeam gândurile camarazilor mei! Am aflat astfel c au r mas foarte impresiona i de moartea mea. Când amicul meu Frank s-a apropiat de cadavrul meu, pentru a se asigura c eram cu adev rat mort, l-am v zut înc o dat , ca i cu ochii trupului. Eram apoi într-o stare de confuzie de idei. Tata era to lâng mine, încurajându-m i spunându-mi c nu va trece mult i-mi voi recâ tiga echilibrul mental. Dup care m-a condus la locuin a sa, unde tr im acum, împreun , a teptând venirea mamei la noi. într-o zi, tata îmi spuse: «Vrei s o vezi pe mama-mare?» Nu o întâlnisem înc în lumea spiritual , ea g sindu-se într-un loc îndep rtat. Apoi tata ad ug : «Formuleaz - i puternic dorin a de a fi lâng ea i eu voi face la fel». Am f cut-o amândoi i deodat ne-am avântat în spa iu cu iu eala fulgerului. în mai pu in de o secund am fost lâng ea. Era împreun cu tata-mare i cu unchiul Waiter, pe care nu-1 cunoscusem în timpul vie ii mele terestre, dar mi-am dat seama imediat c îl cuno team de pe când întrupat fiind, tata m conducea, în timpul somnului, de multe ori la el." într-un alt mesaj, entitatea adaug detalii referitoare la momentul mor ii sale: „Au murit i al i camarazi de-ai mei, ei îns , neputându- i da seama c au murit, credeau c viseaz . Eu mi-am dat seama imediat c am murit, dar nu-mi puteam explica acest fapt, pentru c vedeam la fel ca înainte. înainte de a pleca în r zboi, nu m-am gândit niciodat la condi iile probabile ale lumii spirituale. în timpul ederii în tran ee, mi-a fugit gândul la Cer, dar nu-mi puteam imagina adev rul. Fire te, aveam în cap descrierile din c r ile biserice ti despre coruri i harfe îngere ti. Dar ceea ce era de neîn eles pentru mine, dup ce am murit, era faptul c m vedeam i sim eam absolut ca i mai înainte, pe când în realitate eram o umbr , o cea . De asemenea nu-mi puteam explica faptul c atunci când v vizitam, v vedeam pe to i ca pe o cea , ca umbre. Imediat dup moarte, când v-am vizitat acas , v-am v zut ca i când eram printre voi, dar mai târziu, treptat, voi îmi devenea i din ce în ce mai pu in corporali; acum v v d asemenea unor corpuri diafane, adic v v d a a cum ve i fi aici, ca spirite. Aici sunt foarte ocupat, i a a suntem cu to ii. Nu întrerupem lucrul nostru decât când ne sim im obosi i. S tii îns c oboseala noastr este de alt natur decât a voastr . î i voi vorbi alt dat de ocupa iile mele. Pentru acum, noapte bun !" ; într-o alt comunicare, intervine spiritul ghid al acestui tân r, care d explica ii referitoare la cele spuse de pupilul s u. Iat comunicarea sa: „De îndat ce a fost lovit de o schij de obuz, fratele t u a tiut c ora mor ii a sosit pentru el. Necunoscutul i se prezenta teribil în spasmele agoniei sale. în momentul când î i comunica, a retr it aceste grozave momente. De aici tres ririle convulsive ale mâinii tale, care te-au impresionat atât de mult. în fond, criza mor ii este aceea i pentru toat lumea. Dar pentru un soldat ucis fulger tor, lucrurile difer întrucâtva. Când a sosit momentul fatal, corpul eteric, pare p trunde trupul, începe s se desfac de el, pe m sur ce vitalitatea se retrage. Procesul e asem n tor cu acela al ie irii fluturelui din crisalida sa. în timp ce corpul eteric se elibereaz de trup, vin anumite entit i spirituale, pentru a da ajutor spiritului ce se destrupeaz . Este o na tere întocmai ca i a unui copil în mediul terestru; i aici e nevoie de o îngrijire, de ajutor. F r acest sprijin, el s-ar sim i pierdut, dezorientat, înfrico at. Or primul lucru este s convingi spiritul c nu e mort. în general, cu aceast misiune sunt îns rcinate rudele noului sosit. Fratele t u i-a spus c s-a transportat imediat la Somerset, unde î i v zu mama, copilul, so ia i pe tine cu so ul t u. Voi încerca s - i explic cum s-a petrecut acest fenomen. în momentul mor ii, spiritul mai r mâne câtva timp impregnat de fluide umane, fluidele corpului vital. Aceasta înseamn c el are înc raporturi cu lumea terestr . P r sind trupul s u, el r mâne învelit numai de corpul sufletesc. în aceste condi ii este suficient ca el s se gândeasc la un loc oarecare, pentru ca s fie transportat la locul unde îl poart dorin a sa. Primul gând al fratelui t u

66

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

a fost îndreptafcu mare iubire c tre so ia i micul s u copil. El se g si deci instantaneu la ei, i fiind impregnat înc de fluide umane, a putut s -i vad ca i cu ochii fizici. Apoi, fratele t u i-a povestit: «Am v zut trecând pe dinaintea mea toate evenimentele vie ii mele, constatând cât de r u m-am purtat». Este vorba de un fenomen foarte important al existen ei spirituale, care în general, precede sanc iunilor ce vor urma i c rora trebuie cu to ii s ne supunem, în vederea corect rii gre elilor noastre. Viziunea se desf oar înaintea noastr într-o secund , dar ea ne apas prin volumul s u i ne zguduie prin intensitatea sa. Atunci ne vedem a a cum am fost, de la leag n pân la mormânt. N-a putea s - i spun cum se produce acest fenomen, dar fundamentul lui rezid din timpul existen ei noastre terestre. Toate ac iunile i gândurile, bune sau rele, sunt înregistrate pentru totdeauna în eterul care impregneaz organismul nostru. în definitiv, e un procedeu fotografic. Fratele i-a comunicat cum 1-a întâlnit pe tat l vostru. Toate acestea s-au produs într-o secund a timpului vostru, dar fratelui t u, care calcula timpul dup intensitatea evenimentelor, i s-au p rut ore. La început nu 1-a recunoscut, ceea ce se întâmpl des. într-adev r, destrupatul nu se a teapt s se întâlneasc cu rudele lui; oricum, aspectul lor se schimb . în general, o cre tere a corpului spiritual exist i la noi. Un copil care p r se te via a terestr cre te pân atinge maturitatea, iar un b trân redevine tân r, pân la punctul deplinei lui validit i. Tat l vostru a murit în plenitudinea vârstei adulte i de aceea fiul s u nu 1-a recunoscut, pentru c au trecut prea mul i ani de atunci si el a atins în lumea noastr o stare de o radiant frumuse e. îl recunoscu totu i, când i-a vorbit. în lumea spiritual nu te po i în ela. O alt afirma ie a fratelui t u e deslu it prin ea îns i. El spune: «Puteam s v d ceea ce gândeau camarazii mei». Faptul acesta are loc în via a spiritual , pentru c transmiterea gândului este modul normal de conversa ie între entit ile spirituale. Când un p mântean gânde te, ideile se exteriorizeaz din fruntea lui i iau anumite forme concrete, corespunz toare ideilor sale, forme pe care toate entit ile spirituale tiu s le citeasc . Fratele te-a informat c tr ie te cu tat l s u în locuin a acestuia. Este absolut adev rat. i-am explicat alt dat , într-un alt mesaj, c în lumea spiritual gândirea i voin a sunt for e prin care se poate creea orice dore ti. Gândirea e totul în lumea spiritual . Prin for a gândului unit cu voin a, entit ile spirituale creeaz tot ce au nevoie." Ne oprim aici, pentru a nu da o extensie prea mare acestei expuneri.

Am descris pân acum comunic rile unor entit i spirituale care au dus pe p mânt o via moral obi nuit . Voi descrie acum cele comunicate de o entitate spiritual care s-a ab tut din calea normal a vie ii. Iat ce spune un nobil englez care nu era un om r u, i totu i i-a dus via a în petreceri, ba chiar i deprav ri. Comunicarea lui a venit prin doi mediumi, dou persoane ce erau prietene, i anume doamna Aimee Earle i doamna Florence Dismore. j

j [

într-o zi, pe când doamna Dismore cânta la pian, doamna Earle - clarv z toare - îi atrage aten ia prietenei sale, c vede o entitate spiritual , având chipul unui om brunet. A doua zi, pe când cele dou prietene erau din nou împreun i comentau cele citite într-o carte a literaturii revelate, i doamna Earle vede din nou aceea i fantom , care p rea c ascult subiectul comentat de cele dou j prietene, i venind vorba de persoana lui, se adres celor dou femei: „Dar eu nu sunt mort, iat -m , j sunt aici lâng voi". Spiritul ghid al doamnei Earle - care era de fa i totu i invizibil tuturor - j îi spuse s nu r spund nici un cuvânt acelui spirit i s continue s citeasc , f când abstrac ie de prezen a spiritului. Spiritul ghid al noului venit în lumea cereasc îl aduse aici ca s -1 conving c el într-adev r a murit i c acum se g se te în lumea spiritual . Dup ce a în eles noua stare i lume în care se afl , spiritul a fost convins s - i dest inuie, ca o spovedanie, via a sa gre it . „De câte lucruri trebuie s te dezobi nuie ti când vii în noua existen ! Oh, de câte, de câte! Dar cum s faci ca s te ridici? E târziu pentru mine, i cu toate acestea am în jurul meu spirite generoase, care m încurajeaz , înt rindu-mi credin a c voi vedea i eu splendorile spa iilor i voi auzi armonia cereasc . Acum nu m mai simt egoist, ba chiar am o mare simpatie pentru to i. Mi s-a aplicat un tratament energic, dar necesar. O secund dn via a terestr mi-a fost de ajuns s m sinucid. C zusem la baza unei stânci. Un bloc se desprinse mai apoi de sus i-mi strivi capul cu des vâr ire, f cându-m de nerecunoscut. Am fost identificat dup hârtiile avute la mine. Dup aceea, am fost cuprins de întunericul cel mai profund. Am încercat s merg, pip ind prin întuneric. Nu z ream nici o lumin . O t cere de mormânt era în jurul meu, ceea ce m îngrozea. îmi p rea îns c lic re te în dep rtare o lumin

Moartea

67

i c prind anumite sunete muzicale. M întrebam: «Ce s însemne acestea?» Sim eam c înnebunesc, pentru c luptam cu necunoscutul. în fine, obosit, am c zut la p mânt, într-o depresie moral de nedescris. Când mi-am revenit, m-am trezit - nu tiu cum - lâng stânca unde era întins trupul meu. Am încercat s -1 ridic, s -1 înviu, dar am fost nevoit s m îndep rtez, respins de mirosul, care se ridica din el. îmi veni iar i ideea c trebuie s fiu nebun, f r s m gândesc la eventualitatea mor ii mele fizice. Nu tiu cât timp am r t cit în jurul acestor stânci, dar în sfâr it, într-o zi «nebunia» mea ajunse într-o faz nea teptat . Eram într-o cas , de unde nu puteam pleca, i în care se aflau dou persoane necunoscute. La început am ascultat muzic la pian, apoi, lectura unei c r i i conversa iile care au urmat. Am aflat pe urm c cele dou doamne tiau de prezen a mea. Ascultam atent, aflând de la ele c omul posed un spirit care continu s tr iasc i dup moartea trupului. îmi ziceam: «Ce absurdit i vorbesc aceste doamne!» Dar deodat , cineva îmi face cunoscut c ceea ce se spunea era adev rat, i c eu eram cel ce murise. Atunci m-am întrebat: «Cum? Eu sunt mort? Dar arunci unde m g sesc? Ce am devenit?» De îndat ce m-am convins c am murit, lucrurile s-au schimbat. Eram înconjurat de spirite doritoare s m asiste. Nu v pute i face idee ce fr mânt ri se produceau în mine. Am întrebat: «Sunt mort? Dar mai curând m cred nebun». Mi se r spunse: «E ti mort, dar numai pentru lumea trupeasc , a percep iilor fizice; e ti îns mai viu ca oricând, pentru c e ti în lumea spiritual . Acum te g se ti într-o alt lume. Asemenea ie, i noi am trecut prin asemenea crize ale mor ii, înainte de acomodarea la aceast lume. De îndat ce î i vei da seama de noile condi ii de existen , continu progresul t u spiritual». Spre marea mea surpriz , eram informat c aceast adunare de spirite se reunise pentru a m ajuta, i c aceasta se f cea dup interven ia unuia dintre vechii mei amici. Nu-mi trecea prin minte cine putea fi acel amic generos. Spiritele din jurul meu îmi spuneau c trebuie s reintru pentru câtva timp în mediul oribil de unde abia m scoseser , dar c o raz de lumin va str luci pentru mine, ca o stea de speran , care în fine m va ajuta s ies din întuneric la lumin . Dup pu in timp, m-am reg sit în acela i mediu întunecat, dar o slab lumini str lucea lâng mine i deveni steaua mea polar . Cu cât o priveam mai mult, cu atât lumina sa p rea c devine mai str lucitoare. Ea se ar ta, când la dreapta, când la stânga mea, dar nu se stingea niciodat . N-a putea calcula durata ederii în întunericul atenuat prin acea raz luminoas . Parc nu-mi vine s descriu evenimentele prin care a trecut sufletul meu! Prin bun tatea unui alt spirit - demn de Isus din Nazaret - spiritul meu se precipit în abisul remu c rilor. Nedrept ile mele s-au ridicat în fa a mea ca o fantom , care m urm rea i m ar ta ca fiind cel mai mare tic los. Cu toate acestea, trebuie s -mi continui povestea, ca s v pute i face o idee despre puterea iubirii mediului spiritual. Nu exist în lume decât o singur lege: Iubirea, care atrage iertarea. în fine, m gr besc s m spovedesc. Ierta i-m , dac pute i; cât despre mine, nu-mi pot ierta ceea ce am f cut. Cel care a putut s m ierte este cel mai sublim dintre oameni, iar generozitatea lui îmi sfâ ie inima. Amicul pe care l-am tr dat în via a terestr , pe care l-am p r sit prad destinului s u, f cându-I un proscris al societ ii, a chemat spiritele în jurul meu, ca s m asiste. Am v zut cum aceste spirite s-au dat deoparte i cum un spirit avansa spre mine, surâzându-mi. L-am privit atent; el era - Ambrosie, amicul pe care l-am tr dat! îmi întinse bra ele, iar eu mi-am ascuns fa a în um rul s u! M opresc; nu mai pot continua de emo ie... destul pentru azi". Ne oprim i noi cu descrierea f cut de aceast entitate spiritual pentru a nu ie i din subiectul nostru. Din aceast expunere constat m c omul care a dus o via plin de desf t ri i gre eli, omul care i-a curmat firul vie ii, venind în lumea spiritual , este marcat cu fluide impure, de o calitate inferioar . Gândurile de ur i r zbunare, clevetirea i blestemul, ca i fapta contra legilor morale i divine, determin un sorb de fluide inferioare, care se încorporeaz în corpul sufletesc al spiritului gre it. Sosind în lumea cereasc împov rat de aceast materie greoaie, spiritul nu are posibilitatea de a se elibera de ea decât printr-o suferin moral i o durere coiporal - de natur spiritual . De aici groaza de întuneric i tortura prin frig sau fl c ri arz toare. Durerea este medicamentul, instrumentul care face ca spiritul, scânteia divin s aib o vibra ie atât de înalt , încât s provoace eliminarea materiei eterice ordinare. Treptat, spiritul se dezbrac , se scutur de aceast materie impur . De îndat ce s-a purificat, este atras în sus c tre nivelul gradului s u spiritual. Timpul necesar acestei purific ri nu se poate fixa. Unii stau pu in timp în aceast izolare, întuneric, foc sau ghea , iar al ii stau secole.

în continuare dau cuvântul unei alte entit i spirituale, care î i m rturise te impresiile primelor momente ale trecerii pragului mor ii.

68

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Cine nu a auzit de celebrul actor Rudolf Valentino? Acest distins artist în via a sa terestr era un medium scriitor i v z tor. Fiind în turneu în SUA, la New York, a trecut printr-o opera ie care s-a sfâr it cu plecarea lui în spa iu. So ia lui Valentino, Nata a Rambova, locuia în Fran a, lâng Nisa, unde f cea edin e cu mediumul american G. Benjamin Wehner, utilizat pe vremuri i de teosoful Helena Petrovna Blavatski. Pe când Valentino era operat la una din clinicile din New York, la Nisa, so ia sa Nata a inea o edin în care se manifest spiritul unei bune prietene a familiei Valentino, cu numele Jenny, comunicând c a stat tot timpul la c p tâiul muribundului, descriindu-i transportul i opera ia. Dup o s pt mân Nata a prime te o scrisoare de la sora ei aflat la New York, comunicându-i, printre altele, c Valentino în ultimele momente ale vie ii spunea c vede i se între ine cu fosta doamn Jenny. In fine, însu i spiritul lui Valentino a venit într-o alt edin i a confirmat c a fost asistat de Jenny în ultimele momente ale vie ii sale trupe ti. Red m acum comunicarea lui Valentino, despre felul cum a trecut pragul mor ii. „Pe când m g seam în condi ii foarte grele, de i nu tiam c am s mor, am v zut fantoma : lui Jenny. Am fost surprins de venirea ei i cred c mi-am exprimat mirarea, spunându-i pe nume. ; Era înconjurat de o lumin de culoare roz, i m privea surâzând, întocmai cum f cea când era printre noi, mai ales când vedea c am nevoie de încurajare; apoi î i întinse bra ele c tre mine. Prin surâsul ei, p rea c îmi spune: «Nu te mâhni c pleci». Viziunea disp ru în secunda urm toare, dar i am în eles c va trebui s mor. Din acel moment aveam intui ia c durata existen ei mele terestre | s-a sfâr it. M îngrozeam de acest gând, nu voiam s mor! O senza ie ciudat m cuprinse apoi, mi se p rea c m scufund în abis. Lumea mi se p rea mai frumoas i mai pl cut ca oricând. M gândeam la lucrurile mele, care îmi pl ceau atât de j mult. Gândul îmi fugea la casa mea, la lucrurile i animalele mele favorite. Diferite amintiri mi se | îngr m deau în minte, despre automobile, iahturi, bani, costume, c l torii. Totul îmi p rea de mare j pre , iar gândul c voi p r si toate acestea m îngrozea. j

Aveam impresia îngreun rii trupului meu, i în acela i timp, ceva din mine devenea din ce în ; ce mai u or, ca i cum s-ar urca în aer dintr-un moment în altul. Timpul trecea. Ceva misterios i j necunoscut se ar ta ochilor mei în dep rtare. M sim eam scufundat în ceva imens, care îmi f cea [ s tremure sufletul. Sutele de proiecte propuse s le realizez mi se prezentau spiritului. Viziunea ; trec toare, dar vie, a lui Jenny m convinsese îns c nu voi mai putea materializa nimic din ceea | ce pl nuisem. Nu puteam uita surâsul ei încânt tor, bra ele întinse c tre mine i lumina spiritual j care o înconjura. |

în mintea mea se prezenta confuz amintirea tuturor persoanelor cunoscute. Fe e, fe e i iar i i fe e. Erau persoane cunoscute doar de câteva zile, sau cu mult timp în urm . M gândeam la veselii ! mei confra i, la persoanele care îmi cereau ajutor, la cele apar inând altei clase, venind la mine : pentru nevoile lor. Am v zut figura M riei, a lui Albert, a Adei, a tantei Tesie, a lui Schenk, a j Muziei i a ta. Apoi îmi venir în gând amintiri în leg tur cu tata i cu mama. îmi v zui copil ria, { coala, frumoasa mea Italie, primul meu voiaj în America, totul. Acest flux de amintiri îmi adormi [ suferin ele. Evenimentele cele mai neînsemnate, cele mai ridicole, ale existen ei mele se prezentau ! vii în mintea mea. Pl ceri, nebunii, dureri, tot ceea ce f cusem în cursul vie ii mele sosea nechemat, \ nu tiu de unde, pentru a face act de prezen . Toate acestea sfâr ir prin a m ame i, i, în fine, I mi-am pierdut con tiin a. Când mi-am revenit, opera ia chirurgical se terminase. Toat lumea îmi surâdea i m încuraja. [ Trebuia s stau absolut lini tit, cu toate c aveam multe de întrebat. De i m sim eam destul de tare, | în cele din urm zile ale vie ii aveam un sentiment inexplicabil de fric . Credeam c dac a putea j s m ridic i s m ocup de problemele neglijate, a fi înl turat aceast fric misterioas . Natural, j nu mi se permitea s m mi c. Scrisoarea primit de la tine m-a încurajat. Aveam chiar o intui ie [ ciudat , c în curând te voi revedea i c , dintr-un moment în altul, te voi vedea intrând în camera [ mea. Ghidul meu spiritual de moment, doamna H. Blavatski, îmi explic faptul c aceast senza ie I înseamn c eu însumi voi veni s te v d. Mai târziu am fost cuprins de o mare greutate în respira ie. Atunci am în eles c sfâr itul mi se apropie. Ora extrem m prindea prea repede. Nu cred, scumpa mea Nata a, s m fi cuprins frica de moarte, dar tremuram de necunoscut. Tu tii c întotdeauna am fost nelini tit în fa a nesiguran ei j unei situa ii. Atunci, draga mea Nata a, am început s în eleg c o schimbare se produce în fiin a i mea. îmi p rea c se desprinde ceva din mine. Sim eam un fel de tragere, ca i cum ceva din trupul

meu era smuls, i paralel cu aceast senza ie îmi ap ru tot cortegiul funerar: prohodirea, incinerarea sau înmormântarea — lucruri care îmi produceau oroare. j Preotul sosi, ca o raz de lumin în întuneric. M-am spovedit, cu tot sentimentul de fric ce îmi [ provoac fa ada unei catedrale ce defila pe dinaintea ochilor. Mi s-a dat împ rt ania. La terminarea \

Moartea

^

ceremoniei, m sim eam deja departe de mediul terestra. Situa ia mea mental se modificase. Biserica m inea ca i o mân prieten . Nu mai eram singur, nu-mi mai era fric . N-a putea spune cât timp a durat aceast stare. în fine, am deschis ochii ca i dup trezirea dintr-un greu i adânc somn, având în acela i timp sentimentul c sunt luat repede în sus. Eram cufundat într-o splendid lumin albastr i am v zut venind în întâmpinarea mea pe Black Feather1, pe Jenny i pe mama mea. Eram deci totu i viu! Acestea sunt, draga mea Nata a, primele mele impresii când am trecut pragul mor ii." într-o alt comunicare, Valentino î i continu povestea. „Era în ziua când trapul mi-a fost transportat la loca ul s u cel din urm . Se vedea deja o sl bire a interesului publicului, fa de persoana mea. Dar dup ce trupul îmi era depus în mormânt i jurnalele au încetat s se mai ocupe de mine, am încercat un sentiment de singur tate nemângâiat . M revoltam împotriva destinului, care m-a smuls din apogeul gloriei mele. Mi se p rea c arta nu mai poate exista de aici încolo f r mine. Acum râd de mine, de naivitatea de a crede c dispari ia lui Valentino ar produce un doliu ireparabil pentru art . Eram în mediu terestra, m plimbam pe Broadway. Aceast strad îmi p rea atât de real i m sim eam atât de viu, încât uitasem starea în care m aflam. Dar nimeni nu-mi acorda nici o aten ie. M vedeam i vedeam atât de reali oamenii, încât nu puteam s deslu esc marea schimbare produs în mine. M plictiseam de atâta plimbare printre trec torii atât de gr bi i, care p reau to i hot râ i s m îmbrânceasc . La un moment dat, venii piept în piept cu o femeie. Ea îng lbeni i se strânse lâng domnul care o înso ea, strigând: «Dumnezeul meu, de unde veni suflarea aceasta atât de înghe at pe care am sim it-o?» Aceast exclamare m înfurie. A adar moartea m schimbase într-o suflare glacial ? M-am îndreptat c tre un grup de actori de teatru, care se g seau în col ul Str zii 47, aproape de teatru. Luând pe unul de bra , îi strig tare: «Sunt Rudolf Valentino!» Dar omul meu nu auzi i nu sim i nimic. El continua s discute i s râd cu cel lalt. Nu- i pot spune ce resentiment m cuprinse atunci! A fi plâns de durere i ciud . Dar orice revolt era de prisos. Deodat , îmi amintesc de tine, de scrisoarea ce mi-ai trimis-o când eram grav bolnav, ca i de telegrama Muziei i a unchiului Dick. Pe când m gândeam astfel, m simt atins de bra . M-am întors, lâng mine era o femeie cu forme matronale, cu ochi inteligen i i genero i. Nu voi uita niciodat vocea sa dulce i încurajatoare, care, cu hot râre impetuoas , îmi spuse: «Condamnare la fl c rile infernului i-a prezis biserica. Vino cu mine! Nimic nu e adev rat din ceea ce i s-a infiltrat în spirit de c tre reprezentan ii confesiunii cre tine. Sunt ni te s rmani orbi. Tu ai nevoie în acest moment de un ghid. Iat -m ! Am fost în via a terestr H. P. Blavatski», i zicând aceasta, m lu cu ea. Mi-am pierdut cuno tin a, dup care m trezesc în salonul unchiului Dick. Era noapte. Sc rile vilei erau luminate. Ghidul meu era pe prag i îmi f cu semn s avansez. Am trecut împreun prin mai multe od i cunoscute i am ajuns în camera Muziei. Tu erai cu ea. în fa a voastr era Georges Wehner, dormind adânc într-un fotoliu. Doamna Blavatski îmi spuse: «Acum po i vorbi cu ai t i». Astfel am început s comunic cu tine."

O anumit categorie de entit i spirituale r mân legate de mediul unde au tr it, devenind adesea

spirite turbulente sau fantome. Multe spirite nou venite, în lumea spiritual , nu rezist como iei mentale provocat de schimbarea produs . Ca minare, printr-un efect al ignoran ei lor, al fricii, al resentimentului avut - deoarece au fost smulse din lumea materiei, lumea pl cerii pe care atât de mult o iubeau - vor petrece mult timp jos, la suprafa a p mântului, vizitând locurile pe unde au tr it. Prin urmare - din cauza concep iilor false, a ata amentului fa de materie i a pasiunilor lor terestre - ele se g sesc în p tura ro ie, cea mai joas a atmosferei fluidice a p mântului, în afara lumii fizice i totu i prin lume. Ace ti nenoroci i sunt cei c rora li s-au dat numele de spirite r t citoare, despre care se vorbe te atât de mult în experien ele mediumice inferioare. Unele din aceste spirite r t citoare sunt atât de neclintite în înc p ânarea i felul lor de a gândi p mântean, încât sunt adev ra i orbi, care în acest r stimp nu au posibilitatea avans rii spirituale. Ceea ce e mai r u este faptul c aceste nefericite spirite r mân alipite lumii p mântene timp de mul i ani, i uneori timp de secole. ' Entitate spiritual care a primit misiunea de a fi ghidul spiritual al lui Valentino, în activitatea sa de raedium. Ultima întrupare a lui Black Feather a fost în India.

70

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Concluzii De zeci de ani se fac diferite observa ii, se experimenteaz i se adun material referitor la manifest rile spirituale. Azi, num rul manifest rilor spirituale înregistrate este atât de mare, iar num rul celor care le-au analizat i sintetizat este atât de impozant, încât doar aceia nu se încredin eaz de valoarea revela iilor venite de dincolo de v lul lumii fizice, care închid ochii i nu vor s vad , care î i astup urechile i nu vor s aud . Este inadmisibil ca omul s manifeste ignoran fa de modul cum moare trupul s u, fa de sentimentele i senza iile resim ite de entit ile spirituale, când trec în lumile spa iale. Examinând seriile nesfâr ite de m rturisiri ale entit ilor spirituale ce i-au dezbr cat trupul, se constat o concordan între ele, confirmându-se unele pe altele. Nu se poate admite ca persoane inculte sau necunosc toare ale fenomenelor spirituale, din ri i timpuri diferite, s se concerteze între ele i s debiteze - con tient sau din subcon tientul lor - despre fenomene identice, referitoare la existen a omului dincolo de hotarele mor ii. Când entitatea ce comunic d probe - prin comunic rile ei personale i intime, ne tiute de nimeni — c într-adev r, ea este fosta personalitate terestr , i când ea, ca i alte entit i spirituale, descrie acelea i fenomene, petrecute i resim ite în lumea invizibil , o minte rezonabil , dezbr cat de orice idee prestabilit , nu poate s nu admit realitatea lor. Din enumerarea acestor câteva cazuri, se poate constata c exist fenomene,fundamentale - care se produc în mod constant, indiferent de gradul evolutiv al entit ii spirituale ce se destrupeaz , i exist fenomene secundare - care se produc sau nu, în func ie de evolu ia spiritului trecut în lumea spa ial . Fenomenele fundamentale prin care trece entitatea spiritual dup p r sirea vie ii terestre sunt: 1. La început, nu crede c trupul s u a murit; 2. Se vede om, ca i mai înainte; 3. I se deruleaz panorama întregii vie i terestre; 4. Este întâmpinat de rade sau prieteni; 5. Cade într-un somn; 6. Sesizeaz c lumea unde a sosit este splendid sau întunecoas , conform faptelor sale; 7. Observ c lumea cereasc este substan ial , real i asem n toare ca aspect cu cea terestr ; 8. Constat c entit ile spirituale comunic între ele prin gândire - limbajul spiritual; 9. Remarc faptul c gândirea este for a creatoare a lucrurilor i fenomenelor; 10. Vede c entit ile spirituale str bat spa iile, ca gândul, în sus sau împrejurul p mântului; 11. Constat c potrivit condi iei lor morale i evolu iei lor intelectuale, entit ile spirituale graviteaz automat c tre nivelul spiritual corespunz tor. Fenomenele de ordin secundar prin care trece entitatea spiritual dup p r sirea vie ii terestre sunt: 1. Dup ce- i vede trupul întins rece i palid pe pat, observ c are un corp eteriform; 2. Constat c dup cum în lumea trupeasc nu exist doi indivizi absolut identici, tot a a dou entit i spirituale nu pot s treac în mod absolut prin acelea i fenomene spirituale, fiind vorba de diferite grade evolutive; 3. Dou duhuri care au tr it pe p mânt împreun ca so i, se yor duce fiecare în nivelul lor spiritual, dar pot s se întâlneasc i s - i comunice ideile i sentimentele de câte ori doresc; 4. Cu toate c orice entitate spiritual poate crea prin puterea gândului s u, marile crea ii sunt rezervate doar anumitor ierarhii de spirite specializate; 5. Entit ile spirituale dominate de pasiuni umane r mân totdeauna legate de mediul unde au tr it, un timp mai scurt sau mai lung, dup intensitatea pasiunii lor. în general, moartea fizic nu le produce nici o schimbare în în elegere, de aceea ele se cred tot p mânteni, cred c tr iesc tot printre oameni trupe ti. Dintre aceste spirite sunt i cele ce bântuie anumite locuin e; 6. Durerea sfâ ietoare a celor r ma i pe p mânt îi produc torturi groaznice i din aceast cauz nu poate s intre în rela ie cu ei. în acela i timp, este re inut la suprafa a p mântului, nepermi ându-i-se s se ridice la nivelul corespunz tor evolu iei sale; 7. V zându-se singur , se însp imânt , dar imediat aude o voce sosit de departe. Este vocea unui spirit amic, care sim ind din dep rtare nelini tea sa, vine s -i vorbeasc i s -1 sf tuiasc . Din toate aceste afirma ii se relev cât de numeroase taine exist în operele Creatorului, pe care omul nu le cunoa te i nici nu caut s le afle. El se alipe te cu toat puterea sufletului de lucrurile p mânte ti, trec toare precum fumul, uitând c e un musafir al p mântului, al acestei forme de via trupeasc .

71

Judecata, via a i ocupa ia duhului

Judecata duhului Intrupândi iu-se ca om pe p mânt, entitatea spiritual sau duhul î i duce via a s vâr ind uneori fapte bune, dar, de cele mai multe ori - fapte necugetate. în în elepciunea Ei, Divinitatea a socotit c nu e bine ca gre elile comise de un duh în decursul întrup rii sale s i se înscrie mereu în cartea vie ii, pentru c el are deja acumulate destule crime, minciuni, pasiuni i alte gre eli din vie ile trecute. Duhul s-a întrupat s lichideze sau s corijeze o parte din ele, dar dac se adun gre eli noi în cartea vie ii sale, nu va mai putea s le achite niciodat . Prin urmare, Divinitatea a hot rât ca multe din gre elile comise de un om trupesc, în decursul unei vie i, s fie pl tite chiar în acea via . Prima judecat a duhului are loc în timpul vie ii sale terestre. La câteva ceasuri sau zile de la gre eala comis , duhul este chemat sus, în fa a unui Tribunal compus din cei trei superiori ai marelui grup din care face parte - grupul german, latin, slav etc. în fa a acestui For de prim grad, apare spiritul culpabil i acuzatorul s u. Acuzatorul î i formuleaz plângerea contra fratelui s u, care i-a adus o critic nedreapt , o pierdere nemeritat , o suferin nemotivat etc, i cere ca Justi ia divin s -i dea satisfac ie. Inculpatul este înso it de drepta ul s u, care a v zut i auzit tot, asistând ca martor al Divinit ii. Vinovatul nu- i poate nega fapta, ci cel mult caut s o motiveze, pentru c patru martori gl suiesc împotriva sa. Astfel fapta este înscris în perispiritul gre itului, este cunoscut de drepta ul s u, de drepta ul victimei, i, în plus, e fotografiat în arhiva eteric a P mântului. A adar, negarea este imposibil , cel mult acuzatul caut s se scuze. Examinând împrejur rile, judec torii apreciaz gravitatea faptei, iar Legea divin , cerând ca nimeni s nu se fac judec torul semenului s u, dicteaz o pedeaps mai mare ori mai mic . C tre diminea , duhurile se coboar în trupurile lor i nici unul dintre ele nu tie ce s-a petrecut în acea noapte, sus în spa iu. Dar în zilele urm toare, anumite for e execut sentin a asupra culpabilului i el cade greu bolnav, are o pierdere oarecare, ori sufer moralmente din cauza unei ac iuni f cut contra persoanei sale. Cu alte cuvinte, omul trece prin zile grele, în care sufletul îi este zdruncinat din senin tatea, pacea i mul umirea lui. în general, aceste pedepse nu sunt de lung durat i nici atât de drastice, încât s schimbe prea mult destinul. Este ca i cum s-ar ese o pânz i, din timp în timp, un nod apare în urzeal sau b t tur i pânza iese cu mici noduri. Cu alte cuvinte, via a î i urmeaz firul trasat, orânduit dinaintea întrup rii duhului, dar în decursul ei intervin lacrimi i suferin e, care sunt fructul gre elilor actuale ale duhului. A adar, în decursul vie ii trupe ti, duhul se prezint de multe ori în fa a Juriului suprem al marii colectivit i din care face parte, pl tind gre elile comise în aceast via .

Dar în fine, a a de pe mosorul vie ii s-a terminat, ziua plec rii a sosit i duhul trebuie s - i p r seasc locuin a de lut. Dup încetarea vie ii terestre, duhul e luat de ghidul s u, urcat în fa a celor trei superiori ai grupului s u, care examinându-1 sumar, dau o sentin provizorie, ordonând în ce nivel va locui pe durata ederii sale în spa iu. Dup aceea e luat de ghid i coborât la suprafa a p mântului, pentru a sta o vreme în preajma celor dragi, consolându-i, conducându-le pa ii, corectându-i i încurajându-i. Cu aceast ocazie, el asist la înmormântarea trupului s u, observândui trupul pe care 1-a animat i cu care a gustat toate pl cerile lumii trupe ti. Dup aproximativ 42 de zile - timp în care se purific în sferele inferioare - duhul î i ia zborul i se înal în nivelul desemnat, conform hot rârii superiorilor grupului s u. Dup o edere mai scurt sau mai îndelungat în spa iu, timp în care a luat cuno tin de tot trecutul s u, superiorii s i decid coborârea la o nou întrupare. în vederea stabilirii noii forme de via , duhul va fi prezentat înaintea Forului suprem al P mântului. Pentru desf urarea acestei judec i, ghidul s u îl prezint în fa a celor trei superiori ai P mântului, superiorii îngerilor care conduc evolu ia globului, cu tot ce se afl pe el. Acest Juriu suprem al P mântului este prezidat, de la distan , de St pânul sistemului solar. Juriul P mântului

72

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

examineaz toat via a duhului candidat la reîntrupare - binele i r ul f cut de el, i examinarea sa este v zut , auzit i tiut , chiar în acel moment, de Guvernatorul solar. în fine, Domnul, stând pe tronul S u solar, pronun sentin a care este transmis mental, de la distan . Dup gradul de evolu ie al duhului putem spune c exist dou moduri în care decurge judecata. Dac duhul ce se va întrupa este de un ordin inferior, cei trei superiori ai grupului s u expun fulger tor via a lui uman , faptele luminoase i petele întunecate ale existen ei sale. Judecata este audiat de Domnul din tronul S u solar, i de Juriul suprem al P mântului. Sentin a se d de Domnul i este pronun at de pre edintele Juriului suprem al P mântului format din trei entit i angelice, înconjurat de 9 asesori i 27 delega i, to i îngeri, apar inând Forului suprem al P mântului, compus din 39 de sfinte duhuri angelice. Entitatea candidat la întrupare care apar ine unei trepte evolutive superioare, fiind con tient de puterea legilor cere ti i cunoscându- i acum, ca duh - dup o analiz îndelungat - toate gre elile, î i alc tuie te singur planul noii vie i terestre, prin care s - i achite datoriile sau s - i repare gre elile, din alte vie i. înf i ându-se în fa a Forului suprem - format din 39 de îngeri, sfinte duhuri ale Adev rului i Domnului suprem i nev zut - duhul decis s se întrupeze î i prezint planul întocmit pentru noua sa via trupeasc . St pânul sistemului solar, examinând planul i g sindu-1 bun î i d binecuvântarea, iar Juriul suprem al P mântului, prin pre edintele s u, în numele Celui de sus, pronun Amin, adic : S fie a a precum tu ai dorit. Spiritele inferioare nu au discern mântul necesar întocmirii unui destin nou prin care s - i achite datoriile i s repare gre elile comise împotriva p rin ilor, copiilor, fra ilor, semenilor. Nu e u or s alc tuie ti o form nou de existen p mânteasc , în care angrenajele s fie astfel f cute încât s satisfac , dintr-o dat , mai multe exigen e, i s realizeze mai multe repara ii. De aceea, în asemenea cazuri, cele trei sfinte duhuri supreme ale grupului de care apar ine duhul examineaz trecutul vie ii sale, adun faptele, le elimin pe unele, le prefer pe altele, pentru a fi reparate cât mai multe din datorii sau sup r ri, i în fine, din totalul lor alc tuiesc un nou destin, pe care duhul inferior îl prime te, i se supune, cunoscând înalta în elepciune a celor care au examinat i hot rât. Judecata fiind f cut , duhul e coborât de ghidul s u în nivelul cuvenit gradului s u evolutiv, i de acum, pân la viitoarea sa întrupare, face urm toarele trei lucruri capitale: 1. îndepline te misiunea primit de la superiorul grupului s u; 2. asist la conferin ele-lec ii ale superiorilor s i, pentru a înv a noi taine cere ti; 3. preg te te viitoarea sa via p mânteasc , c utând duhurile împreun cu care se va întrupa, încheind cu ele anumite în elegeri. Prin urmare a doua judecat se face între dou întrup ri ale duhului.

în fine, a treia i cea mai înfrico toare judecat are loc când s-a terminat ciclul, pentru care a venit o entitate la coala planetei noastre. Ea are loc aproximativ dup 26.000 de ani de existen pe acest glob. Pe parcursul celor 26.000 de ani, entitatea spiritual i-a dus existen a când pe p mânt - ca om trupesc, când în Cer - ca om ceresc sau duh spa ial. în scurgerea acestui timp, omul a tr it sute i mii de vie i. Unele din ele au fost mai bune, altele mai zbuciumate, unele mai în elepte, altele pline de tic lo ii. Dar, în fine, legea evolu iei 1-a împins mereu mai sus. Timpul trece încet, dar secolele se în ir , i iat c a sosit finalul colii planetare. Acum se face marea alegere, acum are

loc marele examen al acestei existen e ciclice de aproximativ 26.000 de ani. Pentru acest examen, am nun it i nep rtinitor, însu i Guvernatorul solar se coboar din Tronul m ririi Sale i înconjurat de Juriul S u solar, compus din sfintele duhuri angelice solare, vine spre P mânt i î i stabile te Judecata în atmosfera fluidic a Lunii noastre. La aceast Judecat divin asist f r consultare Juriul P mântului, format din marile entit i conduc toare ale planetei noastre, care de acum nu mai au nici un cuvânt, ele asistând doar ca simpli martori la sfânta i divina Judecat . Unul câte unul, duhurile P mântului, care au terminat ciclul ederii lor pe aceast planet , trec pe dinaintea Domnului i a îngerilor S i. Negr ita tiin a Divinului solar vede meritele fiec ruia, i cei buni i drep i sunt trecu i la dreapta Lui, iar cei nevrednici la stânga. Entit ile spirituale tremur din toat fiin a lor, stând în fa a Divinului solar, la Judecata f cut în numele Tat lui ceresc. înfrico ate sunt sufletele lor, c ci tiu c dreapt e Judecata Celui care str luce te cu o lumin orbitoare în fa a lor. Acum v d toat groz via conduitei lor, cât au stat pe acest glob. Cei care au dus o existen din bine în mai bine, vor fi condu i de îngerii solari pe o alt planet , mai avansat , iar cei care au stagnat, din existen în existen - opunându-se curentului evolutiv, prin liberal lor arbitru, r u aplicat - vor fi lua i de al i îngeri i du i pe o planet inferioar a sistemului nostru. Aici duhul lene se va trezi din toropeala sa i nu va mai ignora legile cere ti

j j j \ > j j

j

j j I \ I j [ j j \ [

Judecata, via a i ocupa ia duhului

7J

i omene ti. îns , de multe ori, aceste duhuri simt duse pe un alt soare, da i în primire Guvernatorului altui sistem, pentru a fi repartiza i pe una din planetele acelui sistem, de o evolu ie asem n toare cu a P mântului nostru. Entit ile spirituale r mase în urm cu evolu ia lor nu mai pot fi re inute în jurul P mântului, pentru c în locul valului de spirite de care apar in i care trebuie s plece, sose te un alt val de duhuri, de pe o alt planet , inferioar P mântului, val sosit aici s - i fac noua coal ciclic , planetar , superioar celei precedente. Astfel, val dup val, pleac , i alte valuri de duhuri sosesc. Acest ciclu se va repeta miliarde de ani, pân ce planeta noastr va ajunge la finele existen ei sale. Aproximativ la fiecare 26.000 de ani are loc, în fa a divinului nostru St pân, marea Judecat , de care vorbe te i Sfânta Scriptur . Prin urmare, pe acest glob terestru, omul trece prin trei feluri de judec i: 1. judec ile din timpul unei întrup ri; 2. judec ile de dup fiecare întrupare; 3. Judecata divin de la finele colii planetare. Doamne, d t rie sufletului meu s nu mai gre esc, i astfel s nu m ru inez, de faptele mele, în fa a gloriei Tale! F Doamne, ca sufletul meu s fie con tient de Legile Tale, ca astfel s m întorc cât mai curând în sânul T u, de unde am purces cândva, în noaptea adânc a miliardelor de ani. Amin.

Via a duhului în spa iu Dup ce i-a p r sit trupul i corpul vital - corpuri apar inând globului p mântesc - o perioad duhul are forma corporal asem n toare cu a omului trupesc. Se vede pe sine i mai vede un altul întins pe pat, galben i nemi cat, care seam n nespus de mult cu el, parc s-ar vedea într-o oglind . Caut s în eleag i nu poate s se l mureasc . Doar spiritul evoluat, p r sindu- i haina de lut, în elege c el nu moare niciodat , iar cel de pe pat nu e decât ve mântul s u. Curând, i duhul evoluat i cel mai pu in evoluat cad într-un somn adânc, când nu mai tiu nimic de ei. Acest somn ine la unele duhuri câteva zile, la altele câteva luni, dar sunt cazuri când dureaz un an, doi. Somnul acesta este indispensabil, oferind duhului posibilitatea s se odihneasc , s - i refac for ele pierdute prin efortul desprinderii de corpul s u fizic. Prin urmare, se petrece un fenomen asem n tor cu somnul noului-n scut, care obosit de presiunile i durerile expulz rii din matricea mamei sale, are nevoie s doarm pentru a se reface i obi nui cu noua lume unde a sosit. Dup un timp, mai scurt sau mai lung, duhul se de teapt i î i începe noua carier de om spa ial. Unele entit i spirituale sunt înconjurate de duhuri cunoscute i în eleg pe deplin noua situa ie. Altele îns , chiar i dup acest repaus, nu pot s - i dea seama unde sunt. Ar întreba, i im v d pe nimeni în jurul lor. Aceste duhuri - al c ror perispirit este înc impur, adic îmbibat cu materie vital - simt necesitatea s se coboare la suprafa a p mântului, i pe firul leg turilor eterice revin acas , unde î i g sesc familia i semenii, în toiul activit ii. V zând la fel cum vedeau pe vremea 1 când aveau un trup, v zându-se i sim indu-se pe sine, se cred vii, tr ind printre oamenii trupe ti. La omul simplu sau ne tiutor ideea mor ii este legat de ideea unei pieiri ve nice, dar constatând t c tr ie te, v zându-se înc viu, el se crede om p mântean. Târziu deslu e te c totu i a trecut în | ceata celor de sus. A a de exemplu, vrea s ia un obiect din casa lui, s -1 a eze în alt parte, i constat c mâna îi trece prin acel obiect. Se adreseaz so iei, copiilor, dar, cu mirare, vede indiferen a lor, parc ar fi surzi. E normal s nu-1 aud , pentru c vorbirea lui este eteric , spiritual , diferit ! de cea sonor a oamenilor trupe ti. De multe ori s-a întâmplat ca un astfel de duh s soseasc la edin ele de comunic ri cu entit ile cere ti, i întrebat de un om trupesc ce mai face, r spunde c e foarte ocupat, c î i \ construie te o cas nou . Nu tie c a murit i c în lumea cereasc nu mai are nevoie de haine, [ mâncare i ad post. El car c r mizi, le îmbin cu var i vede cum treptat se înal zidul s u. Toate I acestea sunt realit i - dar realit i eterice, construite cu puterea gândului s u i din materia eteric [ ce umple universul; construc ii vremelnice, ce d inuiesc doar pân când gândul s u are astfel de | preocup ri. Asemenea acte, similare cu cele terestre, sunt foarte numeroase i frecvent executate de | locuitorii sferelor inferioare ale Cerului. ( Duhul inferior umbl , dar constat c plute te deasupra p mântului i nu mai are nevoie de I mi carea picioarelor. Când vrea s se duc undeva, se i pomene te ajuns acolo, în virtutea dorin ei,

74

Din tainele vie ii i ale universului ~ Prima carte

prin ea i se afl în mijlocul camerei. Un ir de asemenea experien e face lumin în mintea lui, i de la o vreme î i d seama c nu mai e printre cei „vii" i c acum e în ceata „mor ilor". Iat pentru ce este de mare folos pentru om, ca înc de pe când se afl în lumea trupeasc s studieze fenomenele spirituale, fie c le crede, fie c nu, pentru ca atunci când va trece pragul mor ii i se g se te în lumea de dincolo, s - i aminteasc de cele citite, i astfel s nu mai r t ceasc vreme îndelungat , f când coal i ajungând târziu la cunoa terea Adev rului. Repet, ca s fie bine l murit. Lumea cereasc , invizibil p mântenilor, nu se afl într-un anumit loc din spa iile universului, ci este chiar în jurai p mântului. Ea este orânduit în diferite nivele, sfere sau zone, populate de duhuri dup vechimea i meritul lor. Acel om care a dus pe p mânt o via vecin cu a animalului, uneori chiar i mai rea, pentru c s-a afundat în mocirla pasiunilor degradante, la trecerea sa în lumea cereasc î i va continua existen a tot atât de mizerabil ca i pe p mânt, c ci va locui în stratul inferior al P mântului, în eterni cel mai grosolan din jurul p mântului. El va sim i sete, va suferi de foame i va avea dorin e bestiale, dar cum nu mai are trup, i deci posibilitatea de a le satisface, va suferi grozav de mult, r t cind f r int în spa iu, în sfera corespunz toare purit ii i evolu iei sale. Se coboar la suprafa a p mântului, frecventând cârciumi, baruri, cluburi, case de toleran , abatoare etc, adic locuri unde se exercit ac iuni, pe care firea i josnicia sa le mai dore te. în aceste locuri se alipe te de câte un om, i prin sugestii, îl îndeamn s se afunde i mai adânc în viciu, sim ind astfel o satisfac ie direct - prin emana iile primite, i indirect - prin pl cerea de a ispiti i pe altul s fie p tima ca el. Ducându- i astfel vreme îndelungat o via netrebnic , el devine un spirit malefic, un demon al bietului om trupesc, slab în voin a i judecata sa. \

Omul care a dezertat din fa a unei vie i grele, pline de am r ciune i suferin - destin acceptat j de el înainte de a se na te, ori omul care din ur a suprimat via a unui semen al s u, când se va j de tepta la via a spa ial , se va g si înconjurat de o cea fluidic , neagr ca noaptea cea mai j întunecat , sim ind un frig care face s -i tremure toat fiin a, pân la exasperare. Umbl ca orbul | prin spa iu, nev zând feeria fluidelor, nev zând pe nimeni. Starea aceasta poate s se prelungeasc ; sute de ani, pân când îi va deveni atât de chinuitoare, atât de insuportabil , încât va striga: „O, j Doamne! de e ti pe undeva, scoate-m din acest chin!" La apelul s u c tre Divinitate, un glas se < va auzi curând lâng el, i îi va spune: „Frate, ai gre it, ai înc lcat Legile în fa a c rora se pleac \ tot universul. Roag -te i i se va u ura starea." La îndemnul acestui binevoitor, duhul gre it înal | o rug fierbinte de iertare, la care Divinitatea r spunde prin trimiterea unei raze fluidice, risipind j cea a întunecat . Duhul începe s vad în jurul s u i astfel nu mai r t ce te la voia întâmpl rii prin j spa iu. |

Ducându- i via a p mânteasc în preocup ri numai materiale, tr ind numai pentru el i | considerând rug ciunea ca un act inutil i pierdere de vreme, când va reveni în lumea ve nic , omul j va pluti în prima perioad a vie ii spirituale în nivele apropiate p mântului, în sfera unde î i duc j via a eteric i sufletele animalelor, care au nevoie de o scurt edere în spa iu. Sufletul plantelor j nu st decât foarte pu in timp în spa iu, deoarece se coboar curând în trapul noii plante. Duhurile j animalelor vor avea îns o atitudine du m noas , v zând în acel duh pe cel care le-a urm rit cu ur | i le-a ucis cu l comie pentru a le devora. Astfel, ederea duhului uman în acest nivel este plin de [ groaz . Din fericire pentru el, pe parcursul timpului i pe m sura rugii sale de a fi sc pat din aceast j sfer a groazei, se ridic în nivelul corespunz tor gradului s u evolutiv. j In timpul ederii lor prin spa iu, entit ile spirituale mai evoluate duc o via

de studii, de

[

analize i concluzii. Ele sunt foarte active, circul în toate direc iile sferei lor, adunându-se pentru a discuta diferite probleme cere ti sau omene ti, prin care în eleg crea ia i fenomenul vie ii. A adar fiecare duh î i are ocupa ia sa i este preocupat de ceea ce îi place. Duhurile sunt cu atât mai fericite, cu cât se afl în nivele superioare, cât mai dep rtate de suprafa a p mântului. Fericirea le j estejorovocat de vibra ia, culoarea i muzica fluidului sferei unde vie uiesc. In stare normal , când nu este pedepsit, duhul nu simte nici cald, nici frig, de i are no iunile acestea de la oamenii p mântului i din amintirile lui, de pe când avea trup. Este îns impresionat de umezeala aerului, când se coboar la suprafa a p mântului cu scopul îndeplinirii unei anumite j misiuni, întrucât apa are proprietatea de a absorbi fluidele ce compun corpurile sale. | în lumea fizic , ochii omului nu v d decât exteriorul corpurilor. Ochiul spiritului - reprezentat [ prin întregul s u corp spiritual - vede i exteriorul i interiorul oric rui obiect, adic privirea j fluidic a duhului str bate din exterior spre interiorul oric rui obiect, i se poate opri s observe la j

nivelul (

unde

inten ioneaz

s

vad

mai

bine.

Iat un ceas de buzunar. Ochiul omului vede doar capacele lui, sau un capac i o lentil , sub j care se observ cadranul i cele dou indicatoare. Spiritul vede prin cadran i roti ele, pân dincolo 1 de capacul opus. Roti ele le vede nu numai suprapuse, ci pe flecare în parte, c ci fiecare pies e

Judecata, via a i ocupa ia duhului

75

str b tut de vederea sa i se poate opri la una din roti ele pe care vrea s o examineze mai de aproape. Omul trupesc prive te o carte. El vede numai coperta de carton a acestei c r i. Duhul, privind aceea i carte, cu vederea sa str bate coperta de carton i rând pe rând toate filele, pân la cea din urm . Dac dore te, se poate opri cu vederea sa la pagina 75, de exemplu, i poate în acest caz s citeasc , rând cu rând, tot ce st scris pe aceast pagin , f r ca aceast carte s fie deschis i f r s fie scoas din raftul bibliotecii unde se afl . Omul nu poate vedea decât vibra iile cele mai rare i mai lente ale lumii fizice în care se afl . Duhul, ajuns în lumea spa iilor, vede vibra ia celulei nervoase, mi carea miceliilor dintr-o celul , vibra iile diferitelor categorii de fluide, i aura din jurul tuturor lucrurilor i fiin elor. Orice gând, dar mai ales orice discu ie despre cel plecat din planul fizic, provoac o vibra ie a fluidului din jur, vibra ie care propagându-se prin spa iu penetreaz duhul, luând cuno tin c cei dragi sau prietenii s i, vorbesc de el. Concentrându- i aten ia, duhul ia cuno tin de tot ce se discut despre el. Aten ie, dragii mei cititori! Mor ii vo tri tiu tot ce vorbi i i tot ce gândi i despre ei. Cuprin i de dor, ei coboar ca fulgerul, v privesc, v îmbr i eaz , v s rut cu înfocare, dar fiind mai subtili decât aerul, voi nu-i vede i, nu-i auzi i, nu-i sim i i, nu ti i c ei sunt al turi de voi. V zându-v uneori în suferin , sau în mari dureri suflete ti, ar vrea s v vorbeasc , s v fac cunoscut c n-au murit, c tr iesc, c stau lâng voi, dar nu pot s se manifeste în chip vizibil omului trupesc. Câteodat produc prin vibra ii de dragoste o c ldur iubitului lor, asem n toare cu radia ia cald ce vine de la o sob , dar bietul om - preocupat de gândurile i durerile sale nenum rate - nu bag de seam c ldura dulce, care îl înc lze te, în general, pe partea dreapt a trupului. Uneori, mai ales imediat dup destrupare, când înc au ceva din puterile fluidului vital, duhurile pot absorbi fluid din spa iu, îl condenseaz pân Ia punctul de a realiza un deget semimaterial, i apoi ciocane cu el, o dat sau de mai multe ori, în mobil , oglind sau fereastr , ori sparg un pahar sau trântesc un mic obiect de pe mas . Alteori, camera fiind închis pe deplin, se simte un curent, o mi care de aer care înceteaz repede. Se citeaz cazuri când s-a ar tat fulger tor o flac r ori un punct luminos. Duhurile fac tot posibilul — dup natura i puterile lor — s -i încredin eze pe iubi ii lor c sunt i ei prezen i, i li se sfâ ie sufletul de durere când constat c nu reu esc. Dup puterile lor, cvasi-fizice, dup nivelul lor, duhurile pot produce diferite manifest ri, ca s arate c sunt prezen i i c aprob sau nu cele spuse. Lumea trupeasc ar trebui s fie con tient de bucuria pe care o provoac duhurilor când î i aminte te de personalitatea lor, vorbind duios despre ea. Ar trebui s tie ce sentimente profunde de recuno tin i iubire stârne te în sufletul duhurilor depunerea unei flori pe mormântul lor. Dar pe când amintirile duioase i parfumul florilor le procur o fericire nesfâr it , plânsul necurmat i disperarea celor l sa i pe p mânt îi tortureaz într-o mare m sur . Dac îi iubim cu adev rat, s nu-i mai supunem la asemenea torturi, s ne st pânim, pe cât posibil, lacrimile care îi ard i s -i ajut m în drumul lor ^ceresc prin undele vibratorii ale rug ciunilor noastre, care le sosesc ca o briz binef c toare. în loc de morminte costisitoare - i în definitiv, pieritoare - mai bine s se fac milostenie în numele celui plecat, u urând mizeria unui b trân, s r cia unei mame v duve sau ajutând un copil orfan, lipsit de dragoste i de necesarul material. Duhul ia cuno tin de gândurile noasti'e îndreptate c tre el i se coboar ca fulgerul pe fiml dragostei pentru a asista la rug ciunea noastr în l at c tre Cel Atotputernic pentru u urarea sufletului s u. Undele vibra iilor de rug ciune îi dau puteri s - i desprind de pe perispirit impurit ile eterice contractate în via a sa p mânteasc .

Eliberat de impurit i, vibra iile perispiritului s u iau un ritm mai rapid, duhul putându-se în l a la un nivel mai înalt, pân în sfera unde va întâlni un eter ale c rui vibra ii corespund cu ale perispiritului s u. A adar rug ciunile celor de jos ajut mult celor de sus, dup cum i rug ciunile celor de sus ajut celor de jos, în mersul vie ii lor terestre. Oamenii care au tr it modest, silindu-se s fac binele, cu vorba i cu fapta, pe cât le-a fost posibil, care n-au uitat pe Cel de unde au purces cândva i au între inut prin rag leg tura mental cu El, implorându-L pentru cei bolnavi i suferinzi, pentru cei liberi i întrupa i, în momentul destrup rii se vor dep rta imediat de cadavrul lor, nedorind s asiste la înhumarea trupului lor. Aceste duhuri vor trece repede prin perioada de somn, i la de teptare vor fi perfect con tiente de starea i locul în care se afl . Ele vor str bate ca un balon toate sferele inferioare ale P mântului, în l ându-se f r oprire pân în sfera corespunz toare propriilor merite spirituale. Da; dar asemenea spirite sunt rare, ele apar in lumii anonime, în general pu in instruite, dar cu o inim de aur, fiind înzestrate cu sentimente altruiste, ajutând cu ce pot i devotându-se pentru mângâierea aproapelui lor în suferin . Asemenea duhuri î i duc în spa iu o existen a de mul umire deplin , de cea mai mare fericire pe care o poate oferi în prezent planeta noastr . îns i aceast fericire are un sfâr it, duhul fiind trimis jos, la o nou lec ie, o nou misiune, o nou întrupare.

76

Din tainele vie ii i ale universului ~ Prima carte

Dac nu exist fericire perpetu , nu exist nici suferin ve nic . într-adev r, cel mai r u criminal, monstrul cel mai întunecat pe care l-a avut umanitatea, va pl ti prin groaznice suferin e - pe planeta noastr , ori va fi trimis spre expiere pe o alt planet , unde va fi supus unei existen e echivalente cu iadul biblic. Dar dup o vreme, fie ea i veacuri, tortura lui va lua sfâr it. R ul produs de el se va anihila prin îns i suferin a sa; treptat i se va lumina con tiin a i va lic ri în el dorin a de a repara tot r ul produs celor cu care a venit în contact, pe când tr ia pe p mânt. Un asemenea specimen a fost Torquemada, capul inchizi iei din Spania, care a stat în întuneric i frig trei sute de ani; un exemplar i mai groaznic a fost i este Nero, împ ratul roman care a ucis zeci de mii de cre tini în arenele romane, fiind arunca i fiarelor s lbatice, ori un i cu p cur i ar i ca adev rate tor e vii, luminând parcurile, în timpul nop ii. Nero sufer de arunci pân în prezent în inelul fluidic al lui Saturn. Prin urmare, cel care i-a des vâr it cu fidelitate destinul, programul vie ii sale p mânte ti, când va trece în lumea celor t cu i i invizibili, va resim i o u urare, o fericire, sentimentul libert ii, ca i când ar fi ie it dintr-o temni care îi m rginise mi c rile i puterea de în elegere. Sosit în spa iu, toate sim urile lui — v zul, auzul, sim irea - sunt însutite. Acum se mi c precum fulgerul, vede pân în z rile dep rtate ale abisurilor cere ti, aude din spa iu pân la suprafa a p mântului, realizeaz fluidic tot ce mintea lui poate concepe. Pe scurt - o via sublim , plin de farmec, având un câmp infinit de ac iune. Cu drept cuvânt se poate spune c a trecut din moarte la via . Noi îi consider m mor i pe cei pleca i dintre noi, i îi plângem. Mai mor i suntem noi, pentru c toate facult ile noastre sunt m rginite de trupul nostru. Ei sunt cei vii, pentru c au revenit la via a adev rat , la forma de via care e ve nic i umple tot universul.

Ocupa ia duhului în spa iu Creatorul ini ial - care a f cut tot ce exist în cosmos - gânde te i lucreaz în ve nicie. El e îns i legea activit ii, El nu se odihne te niciodat , El a creat, creeaz i va crea în ve nicie. Toate fiin ele n scute din El i prin voin a Lui, vor fi deci supuse acestei legi, adic s lucreze continuu. Aceast lege este aplicabil i materiilor, de toate gradele evolutive - de la eterul primordial i pân la mineralul ce constituie planetele. Materiile sunt într-o continu evolu ie, într-o continu vibra ie, a c rei frecven cre tere mereu. A adar nu exist pasivitate nici chiar la piatr , sau stânca muntelui - pe care o bate vântul, ploaia, gerul, soarele etc. - i ea este într-o continu vibra ie, prefacere chimic i mecanic . Totul este în activitate. Omul trupesc nu cunoa te legile eterne ale Creatorului, dar Tat l ceresc i-a pus în via necesit i, condi ii, care îl silesc s lucreze, s fie într-o ve nic activitate. Ac iunea, gândirea, determin scânteia din om s fie atent , s vad , s în eleag , s prevad i s înve e. Pentru ca duhul s câ tige experien , omul trebuie s munceasc . Munca de orice fel are ca urmare perfec ionarea, avansarea spiritului. Cum din fire omul - din cauza lutului care tinde s redevin la starea sa de activitate lent - are tendin a s trând veasc , s tânjeasc i de s-ar putea s -i vin totul de-a gata, Divinitatea i-a creat necesit i pe care el trebuie s le satisfac , c ci altfel ar pieri. Trupul trebuie hr nit, deci procurarea hranei este prima lui preocupare; de diminea a pân seara, trebuie s aib în vedere satisfacerea foamei i a setei. Dar procurarea hranei solicit munc , alerg tur , b taie de cap. în afara satisfacerii acestor necesit i, trupul trebuie ferit de intemperii i frig. Atunci - goana pentru haine, dar acestea se procur direct sau indirect, prin bani, ob inu i tot prin munc . în fine, vremea rea, ap rarea contra atacului animalelor s lbatice, aspira ia unui confort a dictat omului dorin a construirii unui cuib, bordei sau cas . Dar ob inerea materialului de construc ie i construirea casei cer iar i munc sau echivalentul acesteia - banul. A adar, pentru satisfacerea strictelor lui necesit i vitale, omului îi trebuie cas , hran , îmbr c minte, pe care nu i le poate însu i decât muncind din greu, din tinere e pân la adânci b trâne i. Toate acestea au fost orânduite de în elepciunea Tat lui ceresc, pentru c munca este rug ciune, coal i scara pe care se înal puterea de în elegere a spiritului, ca s vad cât mai departe i s în eleag frumuse ea i adâncimea în elepciunii Celui etern. Munca are ca scop iluminarea duhului, transformarea spiritului dintr-o scânteie abia pâlpâind într-o lumin creatoare de lumi i fiin e, pentru a deveni cândva un auxiliar al Tat lui ceresc. Dup ce i-a dezbr cat haina de lut, duhul se înal ca un fluture în spa iu, unde î i petrece mult vreme via a real , permanent , via a de duh spa ial. Aici, dup o perioad de odihn , de reculegere, reintr în hor , pentru a munci la opera Tat lui ceresc.

Judecata, via a i ocupa ia duhului

//

Se spune des: „Ce e pe p mânt este ca în Cer"1, ceea ce corespunde unei realit i. într-adev r, omenirea este mânat azi, în cursul activit ii sale, într-o continu fr mântare, din' ce în ce mai intens i mai înalt . Dar munca este deosebit de variat , fiecare îndeplinind o activitate diferit , iar drama vie ii se joac mereu, duhul specializându-se din ce în ce mai mult, i în acela i timp perfec ionându- i vechile ocupa ii. Aceea i activitate intens i fr mântare o întâlnim i în Cer, în spa iile din jurul corpurilor cere ti. V zduhurile sunt pline de o infinitate de duhuri, care - ca i albinele unui stup - sunt într-o continu activitate, fiecare f când un anumit lucru. A adar specializare exist i în Cer ca i pe p mânt. De fapt, specializ rile din Cer au adus, rând pe rând, pe cele de pe p mânt. In Cer se gânde te, se studiaz , se perfec ioneaz o ocupa ie oarecare, i apoi prin reîntruparea duhului este aplicat i în lumea materiei fizice. M voi str dui s v descriu fugitiv câteva din ocupa iile exercitate de lumea spa ial . Una din ocupa iile de c petenie ale lumii spa iale este studierea mediului unde plutesc i tr iesc, într-adev r, toate duhurile sunt împinse de necesitatea de a studia eterul în care se mi c , cu care se hr nesc i construiesc ceea ce priceperea i sfera lor de cuno tin e le permit. Evident, aceast preocupare nu poate s apar in decât spiritelor cu o evolu ie mai avansat . Este vorba de studierea fenomenelor fizice - cu legile lor, i de studierea fenomenelor chimice cu multiplele lor combina ii; cu alte cuvinte, cunoa terea legilor fizice i chimice ale mediului eteric ce umple spa iile i în special spa iul planetei noastre. Dup cum am mai spus, în lumea spa iilor cere ti totul se petrece ca i pe p mânt. Milioane, sute de milioane de oameni trupe ti respir aer, consum hran , dar habar n-au ce compozi ie are aerul sau hrana consumat , nu cunosc ce fenomene intime se petrec cu aerai i alimentul introdus în trupul lor. Simt doar c e nevoie s respire i s m nânce, în rest, procesele prin care se transform aceste substan e nu le cunosc i, de fapt, nici nu-i intereseaz . Situa ia este asem n toare i în spa iu, în lumea spiritelor. Majoritatea duhurilor au cuno tin e sumare despre seria nesfâr it a fluidelor i legilor care prezideaz la combinarea i desfacerea lor. Numai o minoritate se dedic - la fel ca pe p mânt - cercet rii proceselor de combinare a fluidelor, studierii analizelor i sintezelor la care pot fi supuse i cunoa terii legilor fizice i chimice care guverneaz fluidele. Aceste duhuri, fizicienii i chimi tii cere ti, cerceteaz dispunerea fluidelor în jurul p mântului, calit ile, vibra iile i curen ii lor. Studiaz efectele fluidelor - favorabile sau nefavorabile - asupra anumitor existen e sau crea ii. Rezultatele muncii lor sunt apoi comunicate mental duhurilor cu alte îndeletniciri. în afar de duhurile savante în chimie i fizic , unii savan i studiaz corpul duhului i bolile la care este expus. Oricât de ciudat ar p rea aceast afirma ie, ea corespunde totu i unei realit i. Duhul are un corp material, dar foarte subtil, diafan, eteric. Acest corp are o anumit anatomie, organizare, compozi ie i fiziologie, un mod de func ionare, deci este supus diferitelor influen e i expus tulbur rilor func ionale i maladiilor. Aceste cauze, influen e sunt studiate, cercetate, i se caut prevenirea lor, sau vindecarea efectelor lor. Pe lâng studiul anatomiei i fiziologiei duhului, medicii spa iali, fac studii asupra raportului dintre corpul spiritual i corpul fizic al omului trupesc. De i î i duc existen a în spa iu, entit ile spirituale studiaz anatomia i fiziologia trapului, pentru a diagnostica i vindeca anumite boli. Spiritele medici sunt preocupate de cunoa terea din ce în ce mai complet a corpului uman i a bolilor la care este supus, pentru c au interesul ca atunci când vor veni pe p mânt, întrupându-se, s pun în practic studiile lor — f cute în spa iu — referitoare la diferitele opera ii i tratamente ale

corpului uman, dezvoltând astfel cuno tin ele omenirii. Când în urma studiilor, medicii cere ti au ajuns la rezultate noi, când s-au des vâr it într-o anumit ramur medical , primesc misiuni de pus în practic jos pe p mânt, vizitând bolnavi, mai ales în spitale i clinici, lucrând direct cu instrumentul lor -fluidul, i cu metodele lor proprii, pentru vindecarea bolnavilor care nu sunt înc destina i s plece din lumea trupeasc . Alteori sugereaz medicilor p mântului, luminându-le duhul, s descopere boala real a pacientului, sau îi îndrum cum s intervin în opera ia chirurgical . Multe descoperiri, tratamente, i perfec ion ri realizate pe p mânt, în materie de procedee operatorii, se datoresc sugestiilor i influen elor duhurilor medicale, care au aflat în spa iu o nou metod de a realiza o opera ie, pentru vindecarea unor boli incurabile pân atunci. Chimia i fizica stau la baza existen ei lumilor. Anatomia i fiziologia sunt pârghia existen ei duhului, dar în afar de aceste temeiuri ale existen elor materiale i spirituale, în lumea spa iilor se 1

sus".

„Precum în Cer, a a i pe p mânt". în Tabula Smaragdina, Hermes Trismegistos afirm : „Ceea ce e jos este ca i ceea ce e

78

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

exercit toate preocup rile p mânte ti. Tot ce exist pe p mânt a fost ini ial realizat fluidic, în spa iu, i apoi creat pe p mânt, cu materia fizic a p mântului. Medicina, chimia i fizica stau la baza cuno tin elor savan ilor care fac destruparea sau întruparea spiritului uman. Anumite entit i - perfect cunosc toare ale fluidelor, a compozi iei i combina iilor lor - sunt desemnate s asiste spiritele întrupate în momentul eliber rii lor din lutul unde au tr it, înlesnind desprinderea fluidelor corpului lor perispiritual de corpul fizic. Se tie c spiritul este într-o leg tur intim cu c m ile sau înveli urile sale. Aceea i puternic coeziune exist între aceste înveli uri i trup. Corpul planetar este unit cu corpul vital, a c rui firi oare eterice p trund printre esuturile i celulele trupului, legându-se cu protoplasma fiec rei celule. Dup cum trunchiul unui copac se ramific în ramuri din ce în ce mai fine, pân la cele din urm ramuri care poart o frunz , tot astfel corpul vital i planetar se ramific formând scheletul eteric al esuturilor trupului, termina iile lor având câte un fir înfipt în centrul celulei. înveli urile fluidice planetare i vitale sunt legate între ele printr-o es tur intim , dar sunt legate i cu celulele trupului, i cu perispiritul, care la rândul s u este legat cu scânteia divin sau spiritul, toate aceste corpuri formând împreun un tot unitar numit om. La momentul hot rât - moartea trupeasc aceast leg tur strâns i intim trebuie rupt . Duhul, pe cale de plecare, cade într-un fel de vis, de sl biciune, de incon tien . El este incapabil sa desprind miliardele de fire care leag corpul planetar de celulele corpului fizic. Având în vedere c omul nu poate executa aceast opera ie asupra lui însu i, Cerul - din experien a miliardelor de veacuri - a prev zut ajutorul unor entit i speciale, numite medici cere ti sau destrup tori, care cu experien a lor, cu for ele de care dispun corpurile lor fluidice, desfac rând pe rând toate firele eterice care vivific celulele trupului. Aceast opera ie se face subtil i treptat, cu mult înainte de ziua ultimului suspin. Pe m sura ruperii acestor fire, trupul sl be te, puterile vitale se reduc i omul se tope te pe picioare. Concomitent cu aceast desfacere, perispiritul duhului p r se te corpul fizic. A adar, procesul mor ii nu se m rgine te la cele câteva ore de agonie, ci el poate începe cu zile, s pt mâni i chiar cu luni înainte. Chiar dac ochii au devenit sticlo i, trupul s-a r cit i în epenit, procesul mor ii continu înc mult vreme. Spiritul i-a p r sit corpul fizic, i totu i via a acestuia, a celulelor ce-1^ compun, dureaz înc mult vreme, chiar dup ce a fost p r sit de st pânul sau cârmaciul s u. într-adev r, fiecare celul este activat în func iile sale de c tre corpul vital, dar cu ocazia mor ii, duhul se desparte de corpul s u vital. La rândul s u, corpul vital, gra ie educa iei de o via întreag i a memoriei sale — asigurat de iner ia micilor viet i, corpuri ultramicroscopice, din care este alc tuit - continu s pompeze din mediul înconjur tor eterni vital cu care hr ne te protoplasma celulei. Astfel se explic cre terea în continuare a p rului, a unghiilor i mi carea miceliilor din protoplasma. S nu pierdem din vedere c , în definitiv, alimentele cu care se hr ne te orice om sunt esuturi formate din celule, acestea la rândul lor sunt alc tuite din molecule, formate din atomi, iar atomii au provenit din organizarea protonilor i electronilor, care sunt particule eterice. Materia fizic solid , lichid sau gazoas este eter condensat, energie condensat . A adar a te hr ni eteric este tot una cu a te hr ni cu un aliment solid sau lichid - format din totalitatea unitar a particulelor eterice - care în intimitatea trupului se desface în p r ile lui componente. S nu uit m c i entit ile spirituale se hr nesc, î i repar corpul, perispiritul, cu eter corespunz tor din spa iu. Prin urmare - în Cer, unele entit i spirituale au rolul de asisten i la c p tâiul omului trupesc, pentru a-1 ajuta, prin tiin a lor, s p r seasc lutul în care a fost ani de zile întrupat. Cum oameni trupe ti sunt cu miliardele i cum ei mor pe rând, se în elege c Cerurile sunt pline de ace ti speciali ti, care se des vâr esc pe m sura exerci iului misiunii lor, asemenea medicilor tere tri. Dac exist medici destrup tori, care execut eliberarea entit ii spirituale din carapacea sa carnal , înseamn c exist i medici întrup tori, care în func ie de gradul evolutiv al entit ii ce coboar în lutul vie ii terestre, îl asist , mai mult sau mai pu in, în procesul de întrupare. Când unui duh i-a sosit timpul s p r seasc nivelele sferelor sale fluidice i s coboare la întrupare, el cade treptat într-o somnolen . Aceast stare este provocat de anumite duhuri superioare, pe care duhul candidat la întrupare nu le vede, fiind mai evoluate decât el, i deci au un corp mai subtil, format din fluide mai fine. Legea cereasc suna astfel: Duhul inferior nu vede niciodat pe cel superior. Duhul superior îl magnetizeaz , îl adoarme întrucâtva, pentru a-i suprima o parte din con tiin i voin . în aceast stare duhul are o con tiin vag , aude i vede într-o oarecare m sur , dar n-are claritate în în elegerea fenomenelor ce au loc în jurul s u. în condi iile acestea duhul nu este capabil s lucreze - în plenitudinea con tiin ei i a tiin ei sale - la construirea viitorului s u trup. De aceea - în func ie de gradul celui care se întrupeaz - Cerul desemneaz unul sau mai mul i medici întrup tori, care în deplin tatea con tiin ei i a tiin ei posedate, execut opera lor în p r ile hot râtoare ale trupului, potrivit cu destinul noului întrupat.

Judecata, via a i ocupa ia duhului

jg

Oricât de hot rât i de tare ar fi un duh pe voin a sa, dac trebuie s - i fac un trup netrebnic, în vederea împlinirii unui destin mizerabil, îi vine greu s - i construiasc un trap urât, coco at, un sistem nervos central idiot sau alte organe mizerabil alc tuite. Din acest motiv Divinitatea a orânduit ca al ii s conlucreze la orânduirea celulelor, la formarea esuturilor i aglomerarea lor în organe. întruparea este o oper mai complex i mai dificil decât destruparea, i numai tiin a savan ilor medici întrup tori poate preg ti casa, temni a în care bietul duh se va coborî pentru împlinirea destinului s u. La timpul s u, vom vedea ce oper complex execut ace ti mae tri întrup tori de duhuri umane. Cu aceast ocazie trebuie amintit i întruparea duhului vegetal i animal. Când împrejur rile au devenit imposibile vie ii plantei, sau când ciclul vie ii sale s-a terminat, la destruparea sa asist i ajut anumite duhuri umane. Duhul vegetal îns nu are o edere de lung durat în spa iu, el fiind curând atras într-un nou ciclu de via , într-o nou s mân , pe cale de dezvoltare într-un embrion, sau pui de plant . La fel se întâmpl i cu animalul, care - asemenea plantei i omului - este asistat în momentul mor ii sale de un duh uman, specializat în acest scop. De asemenea, dup fecundarea femelei, apare duhul uman, care sub ocrotirea i preg tirea necesar , înlesne te întruparea duhului animal în pântecele femelei speciei sale.

Seria speciali tilor cere ti este nesfâr it , ca i a celor p mânte ti. Iat un fapt ne tiut nici chiar de slujitorii bisericii cre tine. în altarul fiec rei biserici se afl ase entit i spirituale albe - trei la dreapta i trei la stânga mesei sfinte - având for e opuse i ac ionând în sens contrar. în momentul când preotul îngenuncheaz i invoc harul divin, pentru sfin irea vinului i anaforei din potir, se roag i cele dou categorii de for e treimice, atr gând din spa iu, din marele curent cosmic ce înconjoar planeta noastr , un fir fluidic, o raz pe care o dirijeaz c tre potir, unde se combin profund cu vinul i anafora, dându-le din acest moment însu iri divine. Cuminec tura va fi acum o hran sfânt pentru sufletul curat i smerit, ori un foc distrug tor pentru cel mândru i impur, care, prin via a sa p c toas i trupul s u pâng rit, a îndr znit s se ating de aceast raz divin , trup din trupul Tat lui, Fiului i Sfântului Duh. Tot în leg tur cu l ca ul de în l are al gândului i sentimentului c tre Cel Atotputernic, v fac cunoscut c , o dat cu tâmosirea unei biserici, se desemneaz din spa iu un duh alb, din ceata preo ilor i c lug rilor cere ti, care va avea sub protec ia sa-acel l ca , închinat unui martir, cuvios sau sfânt. Nu doresc s extind prea mult aceast parantez , dar se cere pomenit urm torul fapt. în fiecare duminic sau s rb toare religioas , în afara preotului terestru al sfântului l ca , mai oficiaz i un duh superior, inând locul duhului ce are sub patronare acel l ca . Când preotul oficiaz jos printre oameni trupe ti, preotul ceresc oficiaz în spa iul bisericii, asistat de duhuri umane i acompaniat de coral spa ial.

în primele 40 de zile dup destrupare, duhul v zând durerea celor dragi pe care i-a l sat pe p mânt, coboar lâng ei i îi înconjoar cu fluidele sale, pentru a-i lini ti i restabili oarecum armonia fluidic a vibra iilor eterice ale corpurilor acestora. Noaptea, în timp ce dorm trupurile celor dragi, se întâlnesc - duh cu duh - i îi face aten i s nu mai plâng , s nu mai fie dispera i, pentru c el tr ie te. La de teptare, întrupatul uit de întâlnirea i dialogul avut în decursul nop ii cu cel drag plecat din sfera fizic . Alteori, spiritul destrupat creeaz decoruri fluidice i ia forma uman , asem n toare formei din ultima sa via terestr . Cele dou duhuri, cel întrupat - al c rui trap doarme - i cel destrupat se întâlnesc în acest decor artificial, vorbesc i î i deap n amintirile comune. Uneori impresia decorului, forma chipului i dialogul se imprim atât de puternic în spiritul omului trupesc, iar de aici pe cortexul s u, încât la de teptare î i aminte te de cel drag care a p r sit lumea terestr . Dup trecerea acestei perioade - acordat spiritului destrupat pentru a-i lini ti pe iubi ii s i îndurera i, ei se ridic în spa iu, pentru a i se încredin a o anumit misiune sau ocupa ie. Totu i, din când în când, el va reveni, vizitând pe cei dragi, dându-le câte un vis, dar î i va vizita i mormântul, locul unde a fost depus ve mântul s u de p mânt. Timp de apte ani, duhul inferior coboar mereu la suprafa a p mântului, i privind prin stratul de p mânt de deasupra cadavrului, vede ca prin geam starea de descompunere în care se g se te adoratul s u trup. El poate intra cu u urin în mormânt, pentru a examina mai de aproape destr marea vehicolului s u omenesc. Toate aceste vizite i

50

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

analize au scopul de a i se face o educa ie, de a i se întip ri adânc în spirit c el nu a fost trupul, ci trapul i-a fost dat ca un instrument în lumea fizic , un înveli i un vehicol prin care a înv at, a lucrat i s-a deplasat. Aceste vizite sunt determinate de dou cauze: 1. faptul c între duh i fostul s u trup exist înc o puternic atrac ie magnetic , provocat de eterul mineral ata at de materia carnal sau mineral a trapului, eter care exercit o atrac ie irezistibil spre locul unde a fost depus trupul; 2. influen a exercitat de entitatea spiritual investit cu rolul de ghid asupra pupilului s u, duhul inferior fiind luat, vrând-nevrând, de ghidul s u i dus la cimitir, ca s vad cum organele, esuturile i celulele fostului s u trap - dezvoltat în decursul vie ii sale trupe ti din alimente animale sau vegetale, crescute din materia p mântului - trec printr-un proces de descompunere, prefacându-se în p mânt. Cu aceast ocazie reamintesc c în general majoritatea oamenilor stau în primele zile în jurai cadavrului lor, v d i aud toate preg tirile pentru înmormântarea fostului lor trup i iau cuno tin de bucuria mo tenitorilor i de sinceritatea celor ce cu adev rat i-au iubit. Aceste duhuri asist la prohodul preo ilor, urm resc carul mortuar i privesc scena înhum rii trapului lor. Citesc în inimile prietenilor i rudelor, sinceritatea sau ipocrizia, cunoscând acum, la ceasul cel mare, sentimentele cele mai adânci ale celor din mediul unde au tr it. Om pe om se poate în ela, dar om pe duh niciodat , pentru c el vede, aude i simte gândurile i sentimentele oric rui om cu care vine în contact, citindu-le ca într-o carte deschis .

Dup ce s-a destrupat i a devenit liber, dispunând de posibilitatea de a se mi ca la viteze mari prin spa iu, în momentele libere i cu acordul superiorilor s i, duhul porne te în c l torii de studii terestre. Cât a fost om trupesc, timpul - dar mai ales mijloacele materiale - nu i-au permis s c l toreasc . Acum nu mai are nevoie de bani, vize, pa aport, vapor sau hotel. Este suficient s vrea, s se gândeasc la locul dorit i se îndreapt spre el ca un glon . C l torind, prive te câmpiile, dealurile, mun ii, satele i ora ele. Se plimb pe str zile ora elor, viziteaz muzee, institu ii culturale, localuri de distrac ie, asist la spectacole de teatru, conferin e i astfel î i face educa ia sufletului, v zând, cunoscând i în elegând i alte culturi, alte forme de via uman , decât cea cunoscut în mediul s u natal. Uneori viziteaz laboratoare i asist la experien ele savan ilor. în fine, viziteaz marile biblioteci unde zile i ani la rând urm re te anumite c r i i subiecte, citindu-le pagin cu pagin , cartea r mânând nedeschis în raft. în afar de publicul trupesc ce umple s lile ateneelor, amfiteatrele conferin elor literare sau tiin ifice, se mai afl în atmosfera s lii sute i mii de auditori nev zu i, duhuri, care asemenea întrapa ilor, sorb cu nesa cele revelate, expuse sau interpretate cu aceast ocazie. A adar omul duh î i urmeaz cultura i în spa iu, asistând uneori la cursurile i conferin ele terestre. Adesea duhul c l tore te prin alte ri, ca s -i viziteze pe cei dragi, din via a precedent sau din via a actual , desp r i i prin actul mor ii sau al întrup rii. Asemenea vizite fac i duhurile întrupate, în timpul nop ii, când l sându- i trupul dormind, se duc prin dep rt ri, unde, viziteaz pe cei dragi i discut cu ei ca de la duh la duh. Leg turile contractate într-o via

anterioar sunt reînnodate în alto^vie i, iar pe m sur ce trece

vremea i num rul lor se înmul e te, cu atât ele devin mai puternice. In asemenea condi ii, duhul din Cer viziteaz , urm re te i ajut pe cel iubit, care î i desf oar via a pe p mânt; de asemenea duhul întrupat, noaptea când trapul i se odihne te, se ridic în spa iu i î i cheam iubitul spa ial - dac nu are posibilitatea s se duc pân la el. Iubirea face minuni i evolu ia este mult înlesnit de ajutorul reciproc al celor care s-au iubit cu înfocare.

Orice lucrare omeneasc este urm rit de aproape i de un duh spa ial. Iat un artist picteaz un tablou sau un sculptor se str duie te s realizeze o lucrare artistic . Opera la care lucreaz nu este numai a lui, c ci în jurai s u se afl unul sau mai multe duhuri, care îl inspir . Sugestiile curg i spiritul întrupat realizeaz frumoase opere de art , fiind convins c propriul s u duh i-a dictat s fac a a. Realitatea este c la aceast oper au contribuit dou entit i spirituale, una întrupat i alta liber . De multe ori, mediumii clarv z tori v d la repeti iile teatrale cum un spirit, fost mare artist, insufl prietenului, colegului s u trupesc, modul de interpretare, o atitudine, anumite gesturi i a a

Judecata, via a fi ocupa ia duhului

gl

mai departe. Când vor exista mai mul i clarv z tori, umanitatea trupeasc va afla i va în elege cât de intim este legat lumea de jos cu cea de sus, lumea trupeasc cu cea spiritual . Este firesc s fie a a, pentru c traiul uneia e continuarea celeilalte, cei de jos fiind întruparea celor de sus, iar cei de sus fiind duhurile eliberate din temni a materiei fizice.

Printre numeroasele ocupa ii i specializ ri cere ti ob inute de marile lumini, duhurile albe, prin rangul la care au ajuns, li se impune i trecerea prin coala crea iei, pentru a- i însu i tiin a cre rii formelor de diferite vie uitoare: minerale, vegetale i animale. Iar cei mai evolua i ai lumii spirituale albejnva i crearea trupurilor umane. în zonele superioare ale P mântului i în special în jurul Lunii, duhurile angelice arat entit ilor spirituale albe cum se poate face dintr-un fluid o piatr , un mineral oarecare. Bineîn eles, când este vorba ca acest corp fluidic s fie tradus chiar într-un mineral p mântesc, coboar spre suprafa a p mântului, unde g sesc fluidul cel mai concentrat, cu ajutorul c ruia fac forma cristalin sau amorf a acelui mineral. îngeri de un grad superior arat duhurilor-elevi i îi pun s execute corpurile diferitelor plante. In anumite timpuri i locuri de pe p mânt - în fa a unui num r restrâns de oameni ale i, g si i vrednici s asiste Ia aceste experien e - duhurile angelice sau elevii lor fac în edin ele de materializare o plant terestr , care imediat dup terminarea experien ei trebuie dematerializat în fluidul din care a fost alc tuit . De aceast experien profit mii de duhuri albe, care au asistat nev zute la aceste înalte studii de crea ie. O alt categorie de îngeri arat celor ajun i la o anumit treapt evolutiv , cum se procedeaz - prin concentrarea fluidelor - la crearea unui animal. Asisten ii v d, înva i apoi creeaz i ei un trup animal, prin concentrarea fluidelor. în unele ocazii, foarte rare, în cercurile înalte de revela ie au fost realizate materializ ri de animale, bineîn eles cu scop pur demonstrativ i instructiv. în aceste laboratoare spirituale, duhurile albe au realizat din fluidele avute la dispozi ie — luate din spa iu, de la medium i de la asisten i - o form , un tipar în care a fost introdus un duh de animal. în fine, duhurile de pe ultimele trepte ale evolu iei terestre sunt instruite, la un moment dat, de modul cum se alc tuie te un trup uman. Materializ ri umane, aidoma unui om viu, se fac pe p mânt în cercurile de revela ie, unde omul trupesc comunic cu Cerul, cu mari Lumini cere ti care se reveleaz , coborând Iubirea i Adev rul pe p mânt. Este opera cea mai grandioas la care poate fi martor un om, i anume s asiste la crearea unui trap de om, animat de un duh uman, cunoscut sau necunoscut în acel cerc. Asemenea demonstra ii sunt prezentate numai oamenilor care i-au însu it teoria i trebuie s pun în practic cele înv ate de la profesorii lor îngeri. Cum duhurile creatoare sunt rare i cum cei care merit s asiste la asemenea manifest ri sunt i ei pu ini, se în elege de ce mediumii de materializ ri sunt atât de rari.

Via a duhului în eternitate este o coal . El trebuie s înve e despre tot ce a creat Fiin a suprem , Tat l ceresc — binecuvântat fie Numele S u. Cosmosul este cutreierat de gânduri-ordine, plecate de la Unicul Creator, al tuturor creatorilor

i de la marii Creatori, din Sfera-Laborator. Aceste ordine br zdeaz fluidul care umple universurile i sunt recep ionate de entit i spirituale în l ate la rangul de Fii divini, singurii capabili de a le în elege. Fiii divini sau Guvernatorii sistemelor planetare dup ce descifreaz i prelucreaz aceste ordine sosite din Sfera-Laborator le transmit guvernatorilor sau îngerilor planetari. Prea pu ine duhuri umane aud sau descifreaz aceste ordine. Prin urmare distingem trei categorii de unde-gânduri: fiulare, angelice i umane. Asemenea unde-gânduri mai pot porni de la înger la înger, în jurul P mântului. Undele-gânduri angelice pot pleca de la îngerii solari la îngerii planetari, cu diferite ordine, pentru a se face pe "p mânt anumite ac iuni. Undele-gânduri pot pomi de la un Fiu divin sau Guvernator solar c tre un alt Fiu divin. A adar, spa iile intersiderale sunt pline de o re ea de unde-gânduri, care trec în toate direc iile, fiind auzite sau recep ionate numai de c tre cei c rora le sunt destinate. Undele emise de posturile de radio reprezint în mic ceea ce se petrece, în mare, în câmpul infinit al universului nostru. Luna este coala unde îngerii P mântului instruiesc duhurile albe despre undele-gânduri i fac experien ele necesare pentru înv area acestui capitol din marea Carte a Tat lui divin.

82

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

coala crea iei Tat lui nostru este f r sfâr it ca i opera Lui. Duhurile avansate trebuie s înve e legile principale ce domnesc în lumile create de Tat l ceresc. Ele sunt chemate, în primul rând, s înve e legea legilor - Iubirea, sub toate formele ei, aplicat la fluid, particul eteric , atom, molecul , protoplasma, celul , esut, organ, organism, planet , soare, univers, la întregul cosmos. Duhurile trebuie s - i însu easc toate formele sub care se prezint legea evolu iei în regnul mineral, vegetal, animal, uman, angelic i Creator divin; trebuie s înve e regulile, durata, etapele i toate aspectele acestei ve nice transform ri, a evolu iei, care poart totul, în ve nicie, tot mai sus, spre des vâr ire. Preocuparea cea mai însemnat dintre toate este tiin a vie ii, tiin a operei Tat lui divin - binecuvântat fie Numele S u. Copilul-om ajuns la vârsta de 7 ani este capabil s în eleag multe lucruri i memoria sa re ine multe înv turi. Ani de zile, fiin a lui se str duie te s afle despre trecutul i prezentul a tot ce-1 înconjoar . La 14 ani, în elegerea lui cuprinde un orizont destul de vast, iar la 21 de ani - de trei ori apte — se afl în deplin tatea judec ii. Puterile sale suflete ti sunt acum atât de înalte, încât poate analiza evenimentele i fenomenele din jurul s u. Prin ra ionamente, doar din câteva premise, el poate scoate la iveal adev ruri abstracte. De acum a pornit pe drumul unei cariere, asigurându- i oarecum existen a trupeasc . î i încheag o familie i începe adev rata sa oper omeneasc . De acum începe s - i depene firul destinului, înv ând via a sub toate aspectele ei, cu toate bucuriile i am r ciunile ei. De la na tere i pân în mormânt via a este o continu coal . Scopul reîntrup rii este înv area i iar înv area. Ne na tem pentru a veni la coala materiei celei mai dense, pentru a cunoa te, pentru a înv a tot ce se refer la ea, ca fenomene, ca via i legi. Tat l a statornicit ca aceast coal - teoretic i practic - s fie continuat i în spa iu. Ea va fi urmat , pe rând, pe toate categoriile de planete, pe toate rangurile de sori, în toate cele patru universuri, i mai departe - în toat crea ia n scut în Sfera central sau Laboratorul divin. Putem spune c coala nu are sfâr it, c ci Tat l mereu creeaz alte forme de materii i fiin e, stabile te legi noi. Via a fiind ve nic , i înv area este ve nic . Prin urmare, dup o perioad de recuperare, duhurile planetei noastre sunt adunate din timp în timp, în anumite locuri, unde li se predau cursuri sau conferin e în leg tur cu diferite subiecte, potrivit gradului lor evolutiv. Conferen iarul este totdeauna o entitate din lumea alb . îngerii planetei noastre in la rândul lor conferin e duhurilor albe, f când dest inuiri asupra tainelor cere ti, ini ial despre cele privitoare la P mânt, apoi despre cele referitoare la sistemul nostru solar, i, în fine, despre tainele legate de cosmos i infinit. Nu m pot opri f r s eviden iez misiunea1 acordat unor entit i spirituale - de a lua leg tura cu lumea terestr . Sfânta Treime a P mântului, cu aprobarea Forului solar, desemneaz în anumite perioade i în anumite puncte ale planetei, entit i spirituale, duhuri albe, din ceata preo ilor, c lug rilor i arhiereilor cere ti, pentru a prezida, sf tui i conduce cercurile de revela ie de pe suprafa a globului. în toate veacurile, Cerul, conducerea spiritual i material a P mântului a c utat s stabileasc câteva faruri, de unde s radieze lumina nemuririi spiritului i a cuno tin elor privitoare la natura v zut i nev zut . Din aceste cercuri de revela ie se r spândesc cuno tin ele i astfel se d prilej omenirii s ia contact i sa mediteze asupra ideilor care au fr mântat-o din ve nicie, aici sau pe alte planete. Ele vor constitui tradi ia, legenda, tiin a ini iatic , anonim despre via , îngeri, Creatori, Divinitate. Tot Forul solar suprem permite, în anumite cercuri, ca mari Lumini — cu savanta lor tiin i cu ajutorul a sute i mii de entit i - s produc diferite fenomene, levita ii, scrieri, materializ ri etc. Dar crearea unei fiin e umane, animale, vegetale sau minerale, reprezint culmea manifest rilor for elor cere ti. Ele produc omului - demn de a participa la asemenea manifest ri - o negr it impresie i, de aici, o nezdruncinat convingere în ceea ce prive te existen a vie ii dincolo de mormânt. Nu mai insist asupra acestui capitol care i-a propus s expun judecata, via a i ocupa ia duhului în spa iu, aceste subiecte putând face obiectul unui tratat voluminos. Inten ia mea este s dau cititorului o idee general despre natura în mijlocul c reia î i duce traiul. Vor veni al ii dup mine, care vor l rgi cercul revela iilor, spre luminarea omenirii i gloria Tat lui ceresc - binecuvântat fie Numele S u, acum i în vecii vecilor. Amin. 1 Prima carte a acestei lucr ri con ine fragmente din comunic rile unor entit i spirituale. Cartea a doua este în întregime comunicat de entit i spirituale, fiind fructul unei asemenea colabor ri dintre Cer i p mânt.

83

Reîntruparea Jxeîntruparea sau reîncarnarea este fenomenul revenirii spiritului omenesc din spa iile cere ti în lumea fizic , într-un nou trup omenesc. Adev rul reîntrup rii a fost cunoscut de ini ia ii veacurilor apuse i revelat i azi de marile Lumini ale spa iilor. Aceast cuno tin o posedau pieile-ro ii din America - din Alaska pân în Peru i Bolivia, cel ii din Europa, locuitorii b tina i din insulele Hawaii. în Asia, ideea reîntrup rii este i azi foarte r spândit exercitând o mare influen în conduita omului. Peste 600 milioane de locuitori ai Indiei, Indochinei, Tibetului, Chinei, Mongoliei i Japoniei, cred în reîntrupare i cunosc legile ei la fel cum noi, occidentalii, tim c sângele circul prin vasele sanguine. Pentru asiatici, legea reîntrup rii este o lege ca orice lege natural - legea contrac iei la frig i a dilata iei la cald a corpurilor. Ea este socotit o lege fundamental , care se exercit asupra tuturor entit ilor, fie ele minerale, vegetale, animale, umane, fie soare sau univers. Vechimea acestei cunoa teri se pierde în noaptea veacurilor i aproape c nu exist religie sau legend care s nu aib un sâmbure din aceast idee. Reîntruparea fiind cunoscut din timpuri foarte îndep rtate i trecut prin mintea diferitelor popoare, a ajuns la noi sub diferite forme i înso it de numeroase erezii. Gândirea superioar a omului de azi a înl turat p r ile absurde apar inând supersti iei pentru a-i reda valoarea filosofic i moral avut în trectul îndep rtat. Gra ie nenum ratelor comunic ri f cute de entit i spirituale, în edin ele de revela ie, aceast idee se întinde peste tot p mântul, fiind g sit fireasc , deoarece explic multe probleme sociale, religioase i filosofice, nerezolvate pân azi.

Este mai bine de un secol de când tiin a a luat un avânt uimitor, valul descoperirilor purtând omul pe undele nev zutului, spre în l imile infinitului. An de an, omul î i îmbog e te cuno tin ele cu privire la lumea înconjur toare, dar în aceea i m sur credin a lui sl be te i omenirea alunec pe panta materialismului. Bisericile sunt din ce în ce mai pu in frecventate de credincio i deoarece preotul de azi, pierzând leg tura cu Cerul, cu tiin a i cu arta, nu mai este în stare s dea un r spuns acceptabil la întreb rile referitoare la via , crea ie, destin, Absolut, nefiind în m sur s explice fenomenul na terii i al mor ii. Din aceast cauz , mul i afirm c religia este de prisos, ba chiar d un toare, întrucât ea stagneaz progresul omenirii, i în loc s -1 apropie pe om de Tat l s u creator, îl îndep rteaz . Se sus ine c biserica - fiind îngr dit de dogme i deci anchilozat în acelea i forme de mai bine de o mie de ani - vine flagrant în conflict cu datele tiin ifice r spândite în masele populare. Omul de azi nu este satisf cut de r spunsul oferit de biseric , el având nevoie de o religie tiin ific i artistic , bazat pe iubire, cunoa tere i comuniune cu Divinitatea. Dar i savan ii - gr bi i s proclame domnia materiei i a legilor ei - se vor convinge, în curând, c în afara materiei tangibile, mai exist i alte substan e eterice, conduse de legi diferite celor fizice. La începutul apari iei materialismului se credea c acesta va da un r spuns satisf c tor la toate întreb rile. Se afirma c , în definitiv, nu exist în univers decât materie, energie i legile

care le pun în activitate, c au murit pentru totdeauna vechile credin e care, secole de-a rândul, au stagnat civiliza ia, c spiritul de care se tot vorbe te nu este decât produsul imagina iei, iar religia o în iruire de pove ti i rug ciuni, care nu l muresc via a i adâncul prefacerilor din natur i din corpul omului. Fizicianul a demonstrat prin experien e c natura este condus de legi; chimistul, gra ie cercet rilor ingenioase, reveleaz lumii structura necunoscut a materiei; biologul, în teoria sa evolu ionist , arat c exist o ordine în lume i un scop în toate domeniile complexe ale vie uitoarelor. în straturile succesive ale scoar ei terestre se cite te, azi, minunata istorie a secolelor scurse. Telescoape gigantice ne aduc mai aproape nebuloase, galaxii i miliarde de sori îndep rta i; trupul omenesc este studiat i cunoscut pân în cele mai ascunse celule. Lumea întreag este în fream t la fiecare nou descoperire. Dar cu toate acestea flac ra de entuziasm a materiali tilor se stinge treptat; iar la lumina maturit ii spiritului, lucrurile i fenomenele sunt v zute mai clar, spiritul nostru revenind la tiin a ezoteric , la tradi ia i comoara spiritual a omenirii. Din acest considerent ne vom str dui s relu m ideile abandonate în vremurile materialismului, acordând acestor studii aten ia cuvenit . Asemenea cercet torului de minereu pre ios - care reia i realege metalul pre ios din buc elele aruncate - omul caut azi în aceste cuno tin e vechi, s mai g seasc multe i neb nuite bog ii, desconsiderate de-a lungul secolelor de ignoran i întuneric.

84

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Este evident c printre lucrurile noastre de pre exist i podoabe false, f r valoare, cu toat str lucirea lor. Astfel, tiin a va fi obligat s mai arunce din teoriile sale inexacte, religia - din dogmele, ritualurile i ipocrizia ei, iar filosofia - din specula iile ei de arte. în fa a acestor fr mânt ri intelectuale, prefaceri i conflicte, omul r mâne dezorientat i se întreab cu nelini te: „Care este adev rul?" Natura omului este f cut s caute mereu, s - i explice existen a lucrurilor i a faptelor, s - i chinuie sufletul în fa a enigmelor ce se ridic mereu în drumul s u. Din aceast cauz , materialismul - atât de trâmbi at i pompos întronat - se n ruie, i omul se întoarce c tre datele tiin ei ezoterice, c tre tradi ia spiritual a lumilor invizibile, ascuns i încuiat cu zeci de lac te, c utând s - i explice prin ea existen a lumilor i a destinului omenesc. Bietul om se întreab mereu: „Exist un Dumnezeu, o Putere inteligent , infinit , care a creat totul în univers atât de armonios?" „Da", îi r spunde biserica. „Da", r spunde i sufletul s u, dar el vede în jurul s u nedrept i, r zboaie, calamit i, boli, suferin e de tot felul. In sufletul s u se na te întrebarea: „Dac exist un Dumnezeu, de ce permite atâta suferin i nedreptate? De ce slabul cade prad celui puternic?" Prive te în jur i constat violen i cruzime: opârla m nânc furnici, ea este mâncat de arpe, arpele este mâncat de un arici, care la rândul s u cade prad unei vulpi. Toate fiin ele omoar i la rândul lor sunt omorâte, i atunci se întreab bietul om: „Unde este mila i dreptatea lui Dumnezeu?" Omul nu în elege nimic din desf urarea evenimentelor petrecute în jurul s u, pentru c nu cunoa te adâncul tainelor ce îl înconjoar , dup cum nu tie c moartea va face s se nasc via a i mai str lucitoare. El nu tie, pentru c în fa a lui st aparen a, iar nu realitatea. Omul ne tiutor nu vede în lume decât un vast complot al s lb ticiei f r mil , de la mic la mare, i nedumerit, se întreab : „Dac exist , într-adev r, un Dumnezeu, de ce exist atâta mizerie în lume? De ce oameni puternici i s n to i devin într-o bun zi orbi? De ce copii nevinova i sunt lovi i de boli, i mame - care strâng cu dragoste la sân un copila - sunt omorâte?" De câte ori nu se întreab ignoran ii: „De ce în aceast lume binele r mâne nerecompensat i r ul nepedepsit? Adesea criminalul circul liber i inocentul este aruncat în închisoare. Dispre ul îi urm re te pe cei ce muncesc i îi împinge c tre mormânt, pe când în lume forfotesc neru ina i i arlatani. De ce atâta nedreptate?" Religia ar vrea s ne fac s în elegem c în lumea cealalt aceste suferin e vor fi r spl tite, p catele noastre vor fi iertate i ignoran a luminat . Baza i pe aceste afirma ii, timp de secole, oamenii au ridicat ochii spre Cer, au suferit încerc rile acestei lumi, cu speran a c se vor bucura dincolo de fericirea promis . Scepticul îns , zâmbind, r spunde acestor suflete frumoase i încrez toare: „Dac Dumnezeu a creat aceast lume pe care o vedem atât de nedreapt , ce mai putem a tepta în lumea de dincolo? Dac nu este dreptate aici pe p mânt, pentru ce ar fi mai mult acolo? Dac toate sufletele se nasc egale, de ce soarta oamenilor este atât de diferit ?" Oare s fie la mijloc o simpl întâmplare? Se poate concepe un univers alc tuit de Tat l ceresc, în care vie ile oamenilor sunt aruncate la voia întâmpl rii? Nu, de o mie de ori nu — r spunde omul cunosc tor - deoarece chiar dac nu vedem totul i toate, lumea noastr fizic este guvernat de legi sublime i absolut juste. Cu toate acestea, ne tiutorul, dar mai ales materialistul, vine mereu, în fa a aparen elor ce ne înconjoar , cu argumente noi i cu întreb ri de felul: „De ce unii oameni au un trup s n tos i plin de via , iar al ii îl au slab i bolnav? De ce unii sunt frumo i i din fiin a lor respir distinc ia, iar al ii au o înf i are grosolan i brutal ? De ce unora li s-a dat o inteligen vie, iar al ii sunt anima i de pu ine gânduri, i acelea confuze?" Cu mul i ani în urm , trec torii puteau vedea pe treptele Universit ii din Bucure ti un om mic, diform. Avea aproape 40 de ani, dar trupul s u nu era mai mare decât al unui copil de 8 ani. Bra ele îi erau închircite, capul mare, iar picioarele arcuite. î i era greu s -1 prive ti. î i câ tiga existen a vânzând piepteni, butoni de man et i multe alte nimicuri. Universul s u intelectual se limita la r spântiile unde î i petrecea via a. Dac s-ar compara s r cia acestei vie i, suferin ele lui morale, dorin a lui vag de iubire, zilele sale triste, orizontul cuno tin elor sale restrânse, cu existen a lipsit de griji a unora afla i în plenitudinea fizic i mental , ori cu desf tarea sentimental i moral , cu în elegerea larga a altora, multora dintre noi ni s-ar tulbura mintea i nu am mai putea spune nici un cuvânt. Acestea sunt faptele, i tu - care tii c în dosul acestor inegalit i exist totu i o dreptate te mâhne ti deoarece nu o po i demonstra pe în elesul tuturor. To i te combat cu emfaz i î i arunc în fa fel de fel de argumente. Materialistul, scepticul i ateul te vor întreba: „Pentru ce un copil se na te într-un bordei, condamnat prin îns i na terea sa la o via restrâns , iar un altul se na te

Reîntruparea

g^

în mijlocul unei societ i avansate în cultur i civiliza ie, unde are prilejul s înve e i s fie educat. Unul vine în lume într-o camer trist i murdar , unde stau gr mad i al i neferici i. Fire te, de pe el curg zdren ele, iar educa ia i-o va face pe întinsul maidanelor. Un altui se na te într-o familie bogat , crescut în cele mai bune condi ii i instruit în cele mai bune coli. Unul va fi mai târziu un cer etor, iar cel lalt o personalitate de seam . Dac exist într-adev r entit i spirituale i dac ele se nasc egale, pentru ce atâta favoritism? De ce un copil sosit în lumea aceasta este condamnat dinainte la o via mizerabil , plin de priva iuni, pe când un altul cunoa te o via fericit ? Ei, unde este Dumnezeul t u, de care tot vorbe ti? Dac El ar exista, n-ar mai fi aceast diferen , aceast distribuire inegal de înlesniri ale vie ii." Oare destinul ne este impus f r o lege i f r nici un scop? Pentru ce ocaziile oferite oamenilor sunt atât de inegale? Unul va lucra penibil toat via a sa, i din cauza unui accident î i va sfâr i zilele într-un azil, iar un altul mo tene te o mo ie întins , posed palate i automobile, c l tore te prin ri îndep rtate i cu- toate acestea este un inactiv, un membru inutil societ ii. Cum de este permis acest lucru, când se spune c nici un fir de iarb nu cre te f r voia lui Dumnezeu? Totu i, cu aceast orânduire - în aparen nedreapt - suntem în mod instinctiv înclina i s credem c , în adâncul tuturor lucrurilor i întâmpl rilor, trebuie s existe Gândirea i Voin a Tat lui, plin de iubire i întemeiat pe dreptate, dar din nefericire nu o putem proba sprijinindu-ne numai pe faptele acestei lumi, pentru c haosul moral este mai evident decât Ordinea divin . Este adev rat c biserica cre tin încearc s rezolve aceste probleme, dar nu dispune de mijloace tiin ifice pentru a-1 convinge pe om de existen a unui spirit, ve nic tr itor, într-o evolu ie continu , trecând prin toat gama formelor existente, pentru îndeplinirea Legilor divine i atingerea perfec iunii. Religiile p mântului neputând da l muriri asupra acestor st ri de lucruri, majoritatea omenirii - ne tiind ce este dincolo de mormânt, dincolo de lumea materiei fizice - r mâne dezorientat , întrebându-se cu team i îndoial dac într-adev r exist spiritul i Dumnezeu. Cu toate acestea Adev rul este cunoscut prin comunic rile fra ilor no tri din Cer, comunic ri care ne permit s vedem via a sub alt aspect, înt rind credin a noastr , în bun tatea Tat lui i în existen a unui scop al vie ii. La baza acestui adev r st realitatea revenirii noastre în via a terestr , a repetatelor noastre reîntrup ri. Pu ini oameni î i dau osteneala s g seasc o explica ie lucrurilor i fenomenelor lumii înconjur toare. Dac totu i se apuc s cerceteze, sunt lua i imediat de curentul ideilor actuale i revin la credin a mul imii. De exemplu: se na te un copil. Credin a general este c spiritul s-a n scut o dat cu trupul copilului. Aceast explica ie superficial provine din observa ia omului c pe m sur ce se dezvolt trupul copilului, con tiin a lui dobânde te un orizont mai întins. Mai târziu, dup ce omul dispare prin actul mor ii, dispare i con tiin a, în mod aparent pentru c observatorul cerceteaz doar cadavrul celui plecat. Dezvoltarea paralel dintre trup i con tiin d impresia c sediul i organul producerii con tiin ei ar fi sistemul cerebral, dar adev rul este cu totul altul în urma numeroaselor experien e parapsihologice, putem afirma c nu sistemul cerebral este sediul în elegerii, al ra iunii i al con tiin ei, el fiind doar instrumentul spiritului. în elegerea sau con tiin a este fructul, rezultatul unei activit i de mii i milioane de secole a spiritului omenesc, care se manifest în lumea exterioar prin intermediul sistemului cerebrospinal. S nu neglij m faptul c ascu imea inteligen ei, a con tiin ei, depinde de subtilitatea alc tuirii scoar ei cerebrale, de sensibilitatea i calitatea acestui instrument. Encefalul unui copil reflect greu

în elegerea spiritului s u, pentru c înc nu a atins dezvoltarea complet ; ca urmare, i inteligen a de care d dovad este redus . Pe m sur ce cre te copilul, encefalul s u se organizeaz i inteligen a lui se arat tot mai clar . C tre b trâne e, celulele nervoase încep s degenereze, i din aceast cauz exteriorizarea spiritului declin din zi în zi, f cându-se greu i confuz. Când moartea distruge sistemul cerebral - instrumentul spiritului, acesta nu se mai poate exprima în lumea fizic , dar con tiin a persist , pentru c este o însu ire a spiritului - consecin a unei vaste înv turi dobândite în lunga serie de existen e prin care a trecut. A adar, spiritul tr ind ve nic, existen a con tiin ei omene ti nu depinde de sistemul cerebrospinal, dup cum un artist nu depinde de vioara sa. Este adev rat c spiritul sau con tiin a - asemenea muzicianului - are nevoie de un instrument, pentru a se exprima în lumea fizic , i c aceast manifestare va fi cu atât mai fidel i mai admirabil redat , cu cât instrumentul - sistemul cerebral, va fi mai bine organizat. Entitatea spiritual , asemenea trupului, are o vârst . Exist spirite tinere i altele b trâne, îns nu exist un paralelism între trup i spirit în privin a vârstei trupului. Evident, când spiritul a fost trimis de Tat l ceresc în lume, pentru a cunoa te i înv a, era la începutul carierei sale evolutive. Milioane de secole s-au în irat, i el — peregrinând prin diferite planete, sisteme solare i universuri - s-a ridicat în în elegere i putere, devenind tot mai bun cunosc tor a tot ce a creat Fiin a suprem .

86

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Cu alte cuvinte, dup cum exist o evolu ie a formelor de via mineral , vegetal , animal i uman , tot astfel exist o continu i ve nic evolu ie pentru spirit. La început, via a se arat - cel pu in pentru globul nostru - prin fiin e infinit de mici i extrem de simple, care în decursul miliardelor de ani s-au dezvoltat, prin evolu ie, spre forme tot mai complicate, sfâr ind cu omul. Nu exist nici un motiv s credem c aceast evolu ie nu va continua mereu în veacurile urm toare, ap rând noi forme de plante, animale i oameni. Revin înc o dat asupra ideii de evolu ie. Exist dou serii de evolu ii: evolu ia corpurilor sau a formelor, i evolu ia spiritului care anim aceste forme. Am v zut din rândurile precedente c pe m sur ce spiritul se ridic la o con tiin mai înalt , caut s conduc o form mai perfec ionat , mai subtil i mai bine organizat . Gra ie acestor forme superioare, contactul spiritului cu lumea înconjur toare este mai profund, iar manifest rile sale sunt mai fidel exprimate. Entitatea spiritual î i câ tig din lumea exterioar în elegerea, iluminarea, gra ie unei puteri aflate în stare latent , poten ial , în scânteia divin . Am putea compara facult ile spiritului cu facult ile acumulate într-o s mân . De exemplu, în s mân a de stejar sunt cuprinse toate calit ile acestei plante. M rimea copacului, forma frunzelor, a florilor, fructelor, toate calit ile p rintelui sunt strânse, comprimate în s mân . Ele nu a teapt decât mediul propice de dezvoltare, pentru a se transforma într-un falnic copac. Tot astfel, spiritul caut mediul corespunz tor dezvolt rii facult ilor sale. Acest mediu este forma pe care prin vibra iile sale o va perfec iona din ce în ce mai mult. Dar pe când s mân a se dezvolt în câ iva ani, spiritul î i pune în valoare toate puterile i facult ile într-un timp deosebit de mare, de miliarde de secole. Pentru ca aceast dezvoltare s aib loc, spiritul colind din trap în trup, din ce în ce mai fin, mai ml dios, mai bine alc tuit. Sistemul cerebrospinal, format din numeroase celule nervoase, cu numeroase ramifica ii protoplasmatice i sinapse nervoase, este un instrument care prime te impresii din afar i le transmite sufletului. în starea de veghe a trupului, spiritul, conduc torul trupului, prin intermediul sistemului cerebrospinal i al sufletului, culege mereu informa ii, înv minte, pe care le adun în nepieritoarea sa comoar de cuno tin e. Dar con tiin a st rii de veghe, din timpul zilei, este numai un episod din con tiin a omeneasc . Noaptea, evadând din corpul fizic, spiritul are o putere de în elegere mai mare, expresia sa este mai luminoas , deoarece nu mai este îngr dit de trapul dens, nu mai are datoria s lumineze con tiin a acestuia. Prin urmare, con tiin a este atributul spiritului i persist dup p r sirea temporar sau definitiv a corpului fizic, fiind mai luminoas decât atunci când spiritul era prizonier trapului. Micu ul copil, este micu numai cu trapul, c ci nu se tie ce foi spiritual , ce talent, ce geniu zace în el în stare latent . Cine tie ce con tiin puternic a teapt momentul s - i dezvolte instrumentul fizic, pentru a- i manifesta puterea de în elegere, culeas în milioane de veacuri prin alte vie i, petrecute pe acest glob i pe multe altele. Reîntruparea este actul spiritului de a îmbr ca în decursul secolelor, rând pe rând, trupuri noi. Fenomenul acesta are loc în tot universul, în natura întreag , nu numai în regnul uman. Pretutindeni unde vedem o form vie uitoare, s fim siguri c exist un spirit închis în acea form , un spirit aflat pe dramul evolu iei, al perfec iunii. El se serve te de aceast form fizic pentru a câ tiga cuno tin e i experien , pentru dezvoltarea voin ei i înv area iubirii. Trapul uman fiind un instrument din cele mai perfec ionate de pe p mânt, permite spiritului manifest rile cele mai înalte, neîntâlnite în regnurile inferioare. La nici un vie uitor nu g sim un centra nervos mai complex alc tuit decât la om. Când studiem natura, vastul plan al universului, observ m cum conservarea formei nu are nici o importan , cum natura nu face economie de forme. Moartea este pretutindeni. Nenum rate corpuri fizice se distrag pentru ca din materia lor s se formeze alte corpuri, în care sa vin s - i fac coala vie ii un nou spirit. Natura distrage formele, f r nici o mil , dar entit ile spirituale care le utilizeaz , existând mereu, p streaz toate amintirile, toate facult ile, dup moartea corpului fizic, facult ile manifestându-se mai departe, când spiritul va trece în alt corp. De aici tragem concluzia: reîntruparea este trecerea unor fiin e con tiente nepieritoare, într-un alt corp fizic, potrivit stadiului lor evolutiv, proces prin care spiritul, fiin a con tient , va lua mai departe cuno tin de fapte i lucruri din lumea fizic , le va analiza i va. trage înv minte. Din acest punct de vedere, P mântul - ca i universul întreg - este o vast coal . într-adev r, natura este destinat s ofere fiin elor vie uitoare experien e de tot felul, pentru a le stimula în dezvoltarea lor, formând astfel o succesiune infinit , din care regnul fizic cunoscut nu formeaz decât o mic parte. Dup cum un colar care se duce în fiecare zi la coal înva , face experien e i se ridic dintr-o clas în alta, entitatea spiritual coboar de multe ori pe p mânt, la marea coal a vie ii,

Reîntruparea

57

pentru a înv a, a suferi, a dobândi experien i a se ridica mereu, din treapt în treapt , c tre spiritualitate. La începutul evolu iei noastre omene ti, eram s lbatici, deoarece puterile noastre morale i intelectuale abia erau trezite. Dup ce am parcurs mai multe vie i în aceste condi ii primitive, ne-am ridicat pu in mai sus, ne-am dezvoltat încet facult ile mentale i moralitatea, i ne-am n scut într-o civiliza ie ceva mai avansat . în aceste întrup ri diferite am suferit mult, pentru c am fost perver i, pasiona i i câteodat criminali. Dar pe m sura trecerii secolelor, dup ce am sem nat destul r u, vocea con tiin ei noastre a început s se fac auzit din adâncul tainic al fiin ei noastre, evitând astfel s mai facem ac iuni rele. Din acest moment, ne-am n scut într-o ar civilizat . Pe m sura înmul irii întrup rilor, ne ridic m facult ile intelectuale i moralitatea, gra ie disciplinei i presiunii legilor sociale. Suntem înc ne tiutori, capabili de a face i câte o fapt grosolan , i cu toate acestea ne ridic m mereu, pe scara binelui i a perfec iunii. Vie ile trec astfel unele dup altele, fiecare aducând bucurii i dureri, circumstan e favorabile i obstacole de tot felul, succese i nereu ite - toate având scopul de a ne face s ajungem fiin e care posed cuno tin e cât mai multe despre via , cu experien e felurite i o inteligen vast . Treptat începem s gândim, s reflect m, înainte de a porni la o ac iune, nemail sându-ne târâ i de sentimente nerezonabile, de pasiuni sau de impulsul momentului. Pentru a profita de observa iile, suferin ele, piedicile i seria întreag de dureri i bucurii ale vie ii terestre - care ne duc, vrând-nevrând, pe drumul unei evolu ii lungi, lente, penibile - este necesar s ne retragem departe de p mânt, în mijlocul unor noi condi ii, cele ale lumii invizibile. Dup fiecare reîntrupare, pentru a face bilan ul, pentru a cânt ri faptele, vorbele, percep iile, sentimentele, bucuriile i durerile noastre, ne retragem în lumea cereasc , fiecare în sfera de care apar ine. O imagine palid a acestei retrageri ar fi aceea a negustorului care toat ziua s-a str duit în pr v lia sa, pentm bunul mers al afacerilor, i seara se retrage cu condicile acas , s fac socoteala zilei respective: cât a vândut, cât a cump rat, cât are de pl tit i de încasat. în urma analizelor efectuate în sferele superioare ale atmosferei fluidice terestre, ni se dezvolt facult ile mentale, cre te sim ul nostru moral, spiritualitatea ni se de teapt . Deoarece am dobândit în numeroasele noastre vie i, în lumea civilizat , o sum de experien e, suntem pe cale de a deveni gânditori mai profunzi i ocup m o situa ie - relativ important , pe scara social . Unii dintre noi sunt mai avansa i, fiind cunoscu i de lume ca guvernatori ai civiliza iei, fie prin splendoarea inteligen ei lor, fie prin frumuse ea caracterului lor moral, ori prin profunzimea viziunii spirituale. în toat aceast cale lung - de mii, de zeci de mii de secole - nu exist favoritism; scopul este cre terea i dezvoltarea con tiin ei. Starea atins de unii o vor atinge i al ii în viitor, dac vor ti s utilizeze experien ele lor din trecut. Unii sunt înainta i i au mai mult putere, pentru c evolu ia lor a început mai de mult i au o experien mai bogat . S nu ne mâhnim când vedem c unii dintre colegii no tri sunt în clase superioare, pentru c vom ajunge i noi acolo; e vorba numai de timp. înaintea noastr sunt spirite b trâne, iar în urma noastr vin spiritele tinere, i acest lan merge la infinit. Pe când milioane de entit i spirituale trec dintr-o clas în alta, pentm a ajunge scopul final - perfec iunea divin , alte milioane urmeaz mereu pe urmele lor. Astfel, la lumina reîntrup rii, putem s ne reprezent m umanitatea urcând o imens scar , al c rei cap t inferior se scufund în începutul obscur al primilor pa i, i al c rui cap t superior se pierde în gloria Tat lui divin. Nu cunoa tem lungimea acestei sc ri, dar aceasta n-are nici o importan ; ceea ce e important este c ne g sim acum pe una din treptele ei i c locul nostru în urcu ul acestei sc ri ni-1 arat iubirea, moralitatea, cumin enia, voin a i inteligen a de care d m dovad . Marii b rba i i marile femei ale acestei lumi, prin via a i prin efortul lor, nu sunt decât exponen ii unor experien e, a unei lungi serii de reîntrup ri. Individualitatea noastr este totdeauna aceea i, cu toate c putem s îmbr c m un trup masculin într-o întrupare, i un trup feminin în alta. Aceasta pentru a armoniza i completa evolu ia noastr . în fiecare întrupare avem un corp fizic diferit, un nume diferit, p rin ii no tri pot fi entit i spirituale diferite, dar aceste schimb ri nu ne împiedic deloc s ne p str m individualitatea. în momentul na terii în lumea fizic , entitatea spiritual nu iese dintr-un ocean de via , cum o cred unii filosofi, iar moartea biologic nu ne face s ne pierdem sentimentul existen ei individuale. Entit ile spirituale n-au sex, dar planul evolu iei stabile te un sex corpului nostru fizic, generând famila, c minul, responsabilitatea pentm copii, sacrificiul personal, rela iile de afec iune prin care temperamente diferite vin în contact - întâlnirea lor având o mare valoare educativ . Trupul nostru are nevoie de hran , de îmbr c minte i de locuin , iar eforturile depuse pentru ob inerea acestor bunuri materiale au dus la dezvoltarea civiliza iei. Astfel s-a dezvoltat for a fizic , moral i mental a oamenilor. Locuitorii zonelor cu o clim cald , tropical — unde natura ofer gratuit tot ce este necesar omului - sunt lene i i neciviliza i. Cre terea i dezvoltarea noastr este

88

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

mai rapid când circumstan ele exterioare ne for eaz s gândim i s lucr m pentru a supravie ui. Suntem cu atât mai favoriza i, cu cât via a ne este mai activ ; evolu m cu atât mai repede, cu cât via a ne este mai dificil , trecut prin dureri. Mecanismul vie ii umane este astfel alc tuit de Guvernatorul sistemului nostru planetar, ca omul s - i croiasc singur calea prin noianul nevoilor vie ii. Este adev rat c e p zit, condus în mod nev zut, sf tuit mental pe ce drum s apuce, dar în definitiv omul are liberul s u arbitru. Ferice de sufletul s u, dac va lua calea cea dreapt a moralit ii, a cinstei i a iubirii. Vai de via a sa viitoare, în noua sa întrupare, dac se va abate de la destinul ales de el, pe când se afla în lumea invizibil . Metodele noi de educa ie au demonstrat c cel mai bun mijloc de a dezvolta ini iativa i inteligen a copilului este de a-1 l sa la propria lui judecat , oferindu-i prilejul de a- i exercita singur facult ile. Spunându-i totul, explicându-i totul, i se poate dezvolta memoria, dar în rest copilul r mâne de o sl biciune de plâns. Ceea ce este adev rat pentru dezvoltarea i educa ia unui copil, este adev rat i corespunde i colarului vie ii terestre. Aplicând principiile de mai sus, în elegem pentru ce sunt necesare obstacole de tot felul în cursul vie ii i pentru ce chiar gre elile noastre sunt indispensabile progresului nostru spiritual. Reîntruparea nu înseamn c spiritul omului rena te într-un trap de animal. Aceast credin a fost r spândit în popor de preo ii egipteni, asirieni i indieni, ca o sperietoare pentru omul imoral i redus mental. Ea nu corespunde adev rului. Este absurd s credem ca o fiin omeneasc — înzestrat cu o sim ire aleas , cu un sim moral i inteligen superioar - s se nasc într-un trup de animal imoral i neinteligent. Cu ce ar contribui la evolu ia general o asemenea întrupare? Toate faptele naturii au un scop determinat - evolu ia, regul de la care nu poate face excep ie nici reîntruparea. Legea reîntrup rii nu cere ca noi s ne na tem imediat dup moarte; cu toate c se poate întâmpla, în unele cazuri, ca ea s se fac în minutele urm toare p r sirii trupului. în aceast privin ' s-au citat cazuri când o persoan a murit, i-a p r sit trupul uzat de boal sau distrus printr-un accident, i s-a reîntrupat imediat în trupul unui copil în agonie. Spiritul copilului s-a desprins de trupul s u fraged i imediat i-a luat locul un spirit, care i el î i p r sise re edin a carnal . Asemenea cazuri de reîntrup ri pripite sunt rare, provenind din ignoran , nesupunere la reguli i dintr-o dorin vie de a mai tr i în lumea c rnii. ; în revela iile f cute de entit ile spirituale de înalt evolu ie, se spune c perioada între moarte i na terea viitoare poate fi extrem de scurt - când e vorba de un s lbatic. Cu cât spiritul este mai evoluat, cu atât timpul ederii sale în spa iu este mai mare. Ea se poate prelungi la marile Lumini ale spa iilor globului nostru, la mii de ani. Perioada medie, general , între dou întrup ri este de aproximativ dou sute de ani. Repet îns c acest interval este variabil, din diferite motive. Astfel spiritul poate s doreasc o ascensiune spiritual mai rapid — prin suferin a vie ii trupe ti. Poate dori coborârea în lumea fizic mai devreme, pentru a repara nedrept ile comise. De aceea nu se poate da o regul general . Ideea reîntrup rii displace multor oameni, la gândul c iar i va trece prin ignoran a copil riei, gre elile tinere ii, sl biciunile maturit ii i neputin a b trâne ii, trecând din nou prin iroaiele lacrimilor, prin seria durerilor fizice i morale. Dar oricâte nepl ceri încearc omul, oricât de îngrozitoare ar fi perspectivele noii vie i, nu se poate înl tura legea reîntrup rii, stabilit în natur de Creatorul lumilor. Istoria depune m rturie cât de greu î i face drum legea evolu iei, cu cât batjocur i ironie au fost întâmpinate noile idei tiin ifice, filosofice sau artistice. Totdeauna ideile noi au întâmpinat o mare opozi ie i o dârz neîncredere. Este firesc ca i ideea reîntrup rii s fie respins la început, mai cu seam când nu se acord aten ie i bun voin în examinarea faptelor. Dar oricare ar fi p rerea unora sau altora, ea este i va r mâne în veci o lege divin . Aversiunea pe care omul o resimte la ideea reîntrup rii provine din faptul c spiritul s u are con tiin a deplin a greut ilor vie ii de pe aceast planet . Cu alte cuvinte, nu îi displace ideea reîntrup rii în sine, ci îi displace reîntoarcerea pe p mânt, în lumea încerc rilor i a suferin elor. Aceast perspectiv este adev rata cauz a antipatiei pe care o manifest omul fa de reîntrupare. Omul nu consider via a ca un mijloc, ca un teren favorabil dezvolt rii spiritului, ci o apreciaz totdeauna dup m sura în care i-a satisf cut dorin ele, ambi iile sau dup cât s-a distrat. Cum via a nu abund în aceste fericiri dorite, i în locul lor avem parte de suferin , de munc grea, de mâhniri - care nu au alt scop decât de a ne înv a repede i bine - suntem determina i s refuz m reînceperea vie ii pe aceast planet . Da, am accepta, dac am fi siguri c la revenire nu vom mai trece prin suferin i ne vom bucura de modalit i mai fericite ale vie ii terestre, de a vedea toate dorin ele noastre împlinite. Cu toate acestea, s nu uit m c experien ele cel mai greu de suportat ne fac s înv m cele mai mari lec ii ale vie ii, c suferin ele i nereu itele noastre, care ne deprim , reprezint

. Reîntruparea

.

gg

o for foarte puternic , o lumin vie pentru viitor, pentru via a urm toare. Atunci vom vedea revenirea pe p mânt sub un alt aspect. Dac ne gândim numai la pl cerile noastre, reîntruparea este o perspectiv tot atât de nepl cut ca i aceea de a parcurge din nou anii lungi de studiu prin coal . Dar dac tim c prin revenirea noastr urc m treptele care ne duc la lumina în elegerii i la puterea divin , c revenind în lume, putem fi utili acesteia, contribuind la fericirea semenilor, ideea reîntrup rii ne umple de entuziasm i ne insufl voin a de a reveni. De altfel trebuie s tim - iar dac nu vrem, via a ne-o va demonstra - cele mai multe dureri omene ti provin din faptul c nu ascult m de anumite principii morale. Când vom ti s ne conducem în lume astfel ca faptele noastre s fie în rezonan cu armonia universal , vom culege rezultate fericite.

Marele scop al reîntrup rii este educa ia. Din acest motiv ne na tem mereu pe p mânt, nu pentru c am fi sili i de cineva, ci pentru c entitatea spiritual - în timpul ederii sale în spa iu - în elege legile divine care guverneaz în univers, în elege legea evolu iei i necesitatea ascensiunii spiritului pe scara infinit a spiritualit ii. Ne întrup m mereu, pentru c Divinul a s dit în esen a noastr , în scânteia divin , dorin a neînfrânat de a ajunge la picioarele Celui care ne-a chemat la via . . , : Entitatea spiritual dore te s revin mereu în materia fizic pentru a înv a, pentru a se lumina i purifica. Cel care tr ie te pe p mânt, uitând de legile din spa iu, nu dore te s revin pe p mânt, el sim ind doar c s-a s turat de atâta munc i amar. \ : într-adev r, omul care a mâncat, i înc prea mult, nu se mai gânde te la mâncare. De aceea, la finele unei întrup ri terestre e de a teptat s nu mai dorim reîntruparea. Aceast dorin nu se na te în prima perioad a ederii noastre în spa iu, pentru c avem nevoie de un r gaz, timp în care entitatea spiritual în elege noua condi ie de existen , cunoa te scopul venirii sale acolo i a vie ii sale terestre. Con tiin a spiritului întrupat este m rginit de corpul fizic, i aceast con tiin devine splendid ,. extins , când nu mai este limitat de acest corp. între aceste dou condi ii - de duh întrupat i duh liber - exist un spa iu de timp, în care entitatea spiritual î i ia un avânt deplin i intr în posesia con tiin ei sale luminoase. Iat de ce în prima perioad a existen ei sale în spa iu, entitatea spiritual se cutremur la ideea unei noi reîntrup ri în întunericul i zbuciumul vie ii terestre. Puterea, în elepciunea i for a caracterului sunt rezultatul unei educa ii de secole i nu urm rile unui destin capricios. Cunoa terea legilor i principiilor care conduc universul se dezvolt încet, pe parcursul timpului infinit. Prima coal a spiritului-om se face la suprafa a corpurilor solide, pe p mânt, în lumea fizic . A adar ne trebuie multe corpuri ca s ne ridic m la o în elegere din ce în ce mai înalt , mai profund , i prin urmare avem nevoie de multe vie i, serii nenum rate de reîntrup ri. Pe parcursul lor, se de teapt facult ile mentale ale spiritului, întocmai cum se lumineaz i se manifest inteligen a copilului, pe m sur ce el cre te. Scopul vie ii este de a dezvolta puterile noastre, care zac latente, embrionar, în spirit. Cu alte cuvinte, avansarea spiritului nu provine din ad ugarea a ceva nou, ci pune în valoare predispozi iile spiritului, gra ie experien elor f cute în infinitatea timpului. Se petrece cu noi exact ceea ce se petrece cu s mân a, care fiind pus în p mânt ca s germineze, dezvolt ceea ce era deja creat în ea, gra ie ac iunii mediului înconjur tor asupra sa. Existen a fizic are ca scop stimularea facult ilor latente ale spiritului. Spiritul con ine poten ial for e deosebite, gra ie c rora vom poseda în viitor puteri i cuno tin e infinite. Prin urmare, via a noastr terestr are ca scop acumularea de experien e, care la rândul lor vor dezvolta facult i - din ce în ce mai numeroase i mai puternice - de care ne vom servi în diferitele lumi pe unde vom tr i. Dac vecinul are o virtute sau o calitate pre ioas pe care noi nu o posed m, nu înseamn c el a primit mai mult decât noi, doar c el i-a dezvoltat aceast calitate mai devreme decât noi. Dac vrem s fim i noi ca el, nimic nu ne împiedic s depunem eforturi, prin care vom scoate din adâncul scânteii noastre divine acea calitate. Talentul unui artist, armoniile divine percepute de un muzician inspirat, spiritul lucid i r bd tor al unui savant, profunzimea-gândirii unui filosof - toate aceste calit i i multe altele se pot dezvolta în noi, i a teapt momentul s le scoatem la iveal , prin magia voin ei noastre. Evolu ia spiritului, a scânteii divine este f r sfâr it. Evolu ia formei este o func ie a lumii fizice, dar nu este singura. Lumea noastr i altele au ca scop înflorirea con tiin ei pân ajunge în preajma Celui ve nic. Evolu ia materiei se produce lent, în timpuri incomensurabile, pentru a

90

Din tainele vie ii fi ale universului - Prima carte

transforma eterurile în atomi, atomii în materie mineral , materia mineral în materie vegetal , materia vegetal în materie animal sau uman , materia uman în materie angelic . într-un timp care se pierde în negura unui trecut infinit, am p r sit sediul nostru sublim, Cerul, pentru a st pâni materia oferit de Creator. Atunci ne-am început evolu ia în sistemul material. La început ne era foarte greu s punem materia în vibra ie. Con tiin a noastr era redus i puterile ei foarte slabe pentru a în elege ceva din lumea materiei. Cu trecerea timpului, încetul cu încetul, am dublat materia voin ei noastre, i acum - când am atins stadiul de om - avem capacitatea de a în elege vibra iile fizice i de a ne impune voin a asupra trupului nostru. Mai mult chiar: am început s în elegem vibra iile lumii astrale i s domin m pu in corpul nostru emo ional. Dar umanitatea înc nu cunoa te nimic din regiunile spirituale ale patriei noastre cere ti. Aici, la coala P mântului, avem trupuri tinere i b trâne, a c ror vârst se socote te dup anii scur i între leag n i mormânt; de asemenea avem spirite tinere i b trâne, al c ror câmp de via este mai vast i cuprinde mii de reîntrup ri pe p mânt. Dar luat ca element esen ial al naturii, spiritul este f r m sur , f r vârst i f r limit . El va fi f uritorul noilor lumi în ve nicia ce va veni. Cel mai înalt ideal visat, cele mai vaste i radiante puteri dorite exist în noi. Pentru a le ob ine, este inutil s întrebuin m chem ri i rug ciuni; trebuie s lucr m ca s le dezvolt m, întocmai dup cum exers m la pian ore în ir, pentru a câ tiga u urin a de a ne exprima sim irea prin clapele lui. Suntem întocmai ca omul aflat lâng o comoar ascuns sub p mânt. Ea nu iese din locul unde a fost pus ; trebuie s muncim, s pând p mântul, pân ce o scoatem la iveal . Dar pentru a câ tiga în elepciunea, trebuie s culegem din gr dina lumii florile durerii i pl cerii, ale iubirii i urii, ale ac iunii i iner iei, ale succesului i insuccesului, ale veseliei i triste ii, ale p cii i nelini tii. Vom cre te pe m sur ce vom st pâni aceste for e contrare, i vom ajunge cu timpul s mergem cu un pas sigur în mijlocul furtunii vie ii. Când ne na tem, natura nu caut decât un singur lucra: educa ia noastr . Ea nu încearc s ne distreze, ci caut s ne dezvolte spiritul prin fel i fel de experien e. Natura ne ofer din sânul ei înv minte valoroase, care ne l rgesc în elepciunea. în general, suferin a - considerat de lume o nenorocire — este un excelent r scolitor al spiritului coborât în materie, un excelent antrenament pentru dezvoltarea facult ilor spirituale. Azi începem s în elegem c educa ia adev rat nu se m rgine te la înv area diferitelor ramuri de cuno tin e - filologie, matematic , tiin ele naturii, filosofie etc. - care nu pot stimula decât facult ile intelectuale. Educa ia adev rat este f cut de natura care armonizeaz caracterul, înt re te sim ul moral, încurajeaz emo iile generoase, disciplineaz inteligen a, de teapt puterea voin ei i dezvolt capacitatea de a sim i Prezen a divin . Lumea fizic este singura coal unde se studiaz întregul program. Crea ia este o vast universitate, minunat organizat , pentru progresul miliardelor de fiin e vie uitoare, care locuiesc suprafa a, interiorul i atmosfera planetelor. Toate observa iile i experien ele noastre - mari sau mici - fac parte din acest stadiu. Dar nu suntem cu to ii în aceea i clas , i nu înv m aceea i lec ie, entit ile spirituale având vârste diferite. Toate fiin ele vie uitoare, oricare ar fi - un atom, un microb, o plant , un animal, un om, ori un înger - vor întâlni în coala lumii lucruri de observat i experien e de f cut, care îi vor duce cu un pas mai departe pe dramul evolu iei. Din nefericire, nu to i sunt convin i de acest adev r. Avem impresia c în alte lumi, în alte medii, progresul nostru ar fi mai rapid, i nu vedem, nu în elegem c împrejur rile vio ii de aici, din via a actual , ne invit s înv m multe lucruri pentru a ne ridica. Din diferite motive, prea pu ini dintre noi tiu s profite de înv mintele vie ii cotidiene. Numai când suntem doborâ i de încerc ri amarnice, înv m câte ceva. De aceea avem nevoie de multe vie i, pentru a înv a s distingem binele de r u. Am putea în elege aceast deosebire într-o vreme mai scurt , dac ne-am sili s facem acest discern mânt, dar ne târâm via a în voia întâmpl rii, i când încerc m o am r ciune, arunc m vina pe soarta noastr tic loas . Alerg m toat ziua, încoace i încolo, ca i copiii dup fluturi str lucitori, i aten ia superficial nu ne permite s ne însu im lec iile profunde, prezentate de împrejur rile vie ii terestre. Divinitatea a orânduit lucrurile de a a natur încât s înv m perfect, contrar ignoran ei i incon tien ei noastre. Ea a dispus ca aceea i lec ie s se repete în fiecare zi, în fiecare an, în fiecare via , pentru ca în elesul ei s ne lumineze odat i odat spiritul. Când nu suntem aten i sau nu vrem s ne însu im o lec ie, ni se impune prin suferin , pentru a re ine aten ia noastr dispersat ; alteori, lec ia este înso it de o pl cere captivant , pentru a excita dorin a noastr . Cu o r bdare sublim , mama iubitoare întrebuin eaz mângâieri pentru a- i face copilul ascult tor, cuminte. Dac am fi elevi buni, vie ile noastre ar fi mai pu in întunecate de suferin , dar pentru c nu ascult m vocea interioar a con tiin ei, pentru c nu acord m aten ie actelor noastre, vine durerea, bate la poarta vie ii, pentru a ne face ascult tori. Dac am fi mai hot râ i s înv m, dac am culege

Reîntruparea

9;

cu pl cere din fiecare eveniment o înv tur , dac am vrea s ne asociem cu dragoste evolu iei i s colabor m cu Divinitatea - în loc s ne înc p ân m s rezist m i s ne revolt m, cre terea noastr ar fi rapid i fericirea mai constant . Vom cunoa te m re ia vie ii când ne vom aminti de experien ele din trecut, când vom vedea leg turile care le unesc, când vom poseda în elepciunea, când vom ti sensul profund i scopul spiritual al evenimentelor din via , de atâtea ori repetate. A adar, în elepciunea este esen a descoperirilor, cuno tin elor i experien elor, distilate prin filtrul suferin elor. Dac am cerceta esen a materiei noastre i am studia neîncetat gândurile i sentimentele noastre secrete, am vedea c cele mai multe din dureri sunt cauzate de egoismul nostru, de dorin a arz toare de a poseda lucruri i fiin e. ^Egoismul este tendin a de a strânge avere, de a face din eul nostru personal centrul universului. în spa iu, când ne leg nam pe undele eterice, spiritul tie c suntem uni i cu toate fiin ele, dar când aceast în elegere curat este întunecat de corpul fizic pe care-1 îmbr c m, sim ul nostru de unitate se limiteaz la cercul strâmt al trebuin elor i dorin elor noastre, transformându-se în egoism. In timpul când roata vie ii i a mor ii se rostogole te, suntem nevoi i s l rgim hotarele egoismului nostru individual, pentru a cuprinde în el i familia. Vom munci pentru so ia i copiii no tri, c ci în elegem în mod clar c ei sunt uni i cu noi. Cu vremea, stabilim leg turi cu prieteni, consacrându-ne i lor, cu aceea i dragoste cu care ne-am d ruit familiei noastre. Mai târziu, în acest egoism colectiv vom cuprinde na iunea noastr i, în fine, omenirea întreag . Astfel, încetul cu încetul, egoismul se transfom în altruism. Marii Lumin tori ai lumii au atins acest nivel, pe care îl vom ajunge cu to ii în veacurile viitoare. înc nu am ajuns la acest nivel sublim de spiritualitate; cu toate acestea, spiritele noastre sunt foarte b trâne i în adâncurile con tiin ei noastre sunt înscrise toate amintirile unui trecut tr it în alte ri i în alte trupuri. De multe ori am iubit, dar de multe ori, orbi i de pasiunile noastre, în timpul furtunoaselor noastre întrup ri, am urât, am luptat, am ucis, cu inima plin de mânie. De multe ori durerea ne-a sfâ iat inima la moartea trupurilor celor dragi nou , i cu toate acestea, mereu ne-am întâlnit cu aceste fiin e scumpe, cu care am tr it i lucrat în alte întrup ri. Dar în acela i timp, ne-am întâlnit i cu cei pe care i-am urât, jefuit sau omorât. De aici trebuie s în elegem c este o absurditate s -i trat m drept p gâni pe cei care nu ador Divinitatea în acela i mod ca noi, cu acela i ceremonial, în aceea i limb i sub acela i nume. în alte vie i i sub alte orizonturi am avut na ionalitatea i am iubit i venerat Divinitatea sub numele i cultul celor pe care acum refuz m s -i recunoa tem ca fra i. Ce nebunie - s -i dispre uim pe cei mai pu in dezvolta i decât noi; ei sunt fra ii no tri tineri, care încep s înve e lec iile vie ii, cunoscute deja de noi. Ce îngustime de spirit - s -i desconsider m pe cei care au un trup de o culoare diferit de a noastr ; pentru c i noi am tr it în aceste rase, i nu se tie dac nu ne mai mân destinul, ca trimi i ai Divinit ii, ca misionari, în mijlocul acestor fra i ai no tri, pentru c în plan spiritual to i oamenii sunt la fel i to i suntem fra i. Cunoscând adev rul reîntrup rii, nu am mai râvni la bunurile i însu irile altora, nu ne-am mai mâhni c al ii au i noi nu avem. Astfel, ce nu avem azi, în aceast via , vom realiza în viitor cu munc , r bdare i încredere în puterile noastre spirituale, c ci Tat l - binecuvântat fie numele S u - ofer bog iile Sale celui ce st ruie te. Nu exist el, oricât de îndep rtat, pe care s nu-1 putem atinge prin eforturi repetate, sacrificii, renun ri, chiar dac pentru reu it avem nevoie de mai multe existen e sau întrup ri.

Entitatea spiritual inferioar nu- i poate determina locul i p rin ii viitoarei sale întrup ri, pentru c ea nu este destul de avansat ca s poat face alegerea cu discern mânt. Spiritele superioare care au aceast misiune - observând gradul de inferioritate al spiritului candidat la întrupare - decid i îl trimit, aproape f r voia sa i incon tient, într-un anumit mediu prielnic pentru avansarea sa. Spiritele evoluate nu mai au nevoie de aceast tutel sau impuls de la spate, ci singure - când sunt în spa iu - î i aleg locul pe care-1 consider potrivit dezvolt rii unor anumite facult i ori repar rii unor gre eli f cute în via a terestr anterioar . în general, locul na terii este determinat de iubirea sau ura contractat alt dat pe p mânt. Iubirea este un fel de leg tur magnetic între fiin ele ce s-au iubit cu mare foc. De i separate una fiind în lumea fizic , alta în lumea spa iilor, duhurile se cerceteaz noaptea, se iubesc mai departe i caut s se apropie în viitoarea via p mânteasc , dup cum se caut i tr iesc împreun în Cer. Aceast leg tur le determin s revin pe p mânt, sub diferite aspecte - ca p rin i i copii,

92

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

ca fra i, so i, aman i, rude sau prieteni. Este posibil ca rela iile lor fizice s se schimbe la fiecare reîntrupare, în scopul înt ririi cât mai puternice a leg turii de iubire dintre ele. Reîntruparea spiritului uman poate s se fac în trupuri diferite ca sex; într-o via fiind b rbat, în alta femeie. Progresul pare a fi mai accentuat când un spirit a avut o serie de reîntrup ri într-un sex, urmat de o alt serie într-un alt sex, i a a mereu, pe c rarea lung a evolu iei noastre. In general, dup 6-7 reîntrup ri, trecem în trupuri de sex opus. Aceste forme sexuale sunt determinate de nevoile avans rii noastre ori ale repara iilor de îndeplinit. Este clar c b rbatul are o serie de calit i - vigoare fizic , voin , curaj, iar femeia are alte calit i - r bdare, sensibilitate etc. In func ie de necesitatea dobândirii uneia din aceste calit i, spiritul e nevoit s se reîntrupeze într-un trup masculin ori feminin. irul reîntrup rilor pe p mânt se face pân ce spiritul i-a însu it tot ce putea înv a, cerceta i observa pe aceast planet . Când termin coala acestui glob p mântesc, entitatea spiritual se reîntrupeaz pe o alt planet , de un grad superior, unde aerai, apa, mediul, via a în general, se prezint în condi ii superioare. Aici, spiritul va avea posibilitatea s înceap o alt serie de experien e, de studii, care îl vor duce la cuno tin e mai înalte.

Argumente aduse în sprijinul legii reîntrup rii loate afirma iile referitoare la revenirea spiritului uman în corpuri fizice noi, nu prea pot convinge pe omul care aude pentru prima oar de acest fapt. Pe buzele tuturor se va na te întrebarea: „Care este dovada c într-adev r spiritul revine pe p mânt, în chip uman, în carne i oase, pentru o nou via terestr ?" într-adev r, problema este de cea mai mare importan , pentru c se refer la existen a noastr , la spirit, i merit toat osteneala pentru a face s p trund acest adev r în mintea oamenilor. înainte de a ar ta seria de argumente care pun într-o lumin deplin conving toare adev rul legii reîntrup rii, voi expune mai întâi câteva obiec ii la adresa acestui adev r. S-a afirmat: „Spiritul uman poate s avanseze i în cer, f r a mai fi nevoie s revin pe p mânt, în trup". Dup afirma iile teologilor diferitelor biserici, rezult c dac omul a tr it pe p mânt conform anumitor precepte, când va muri, spiritul s u se va duce în cer i acolo va tr i pân la judecata cea din urm . Nu ni se spune nimic despre activitatea omului, atâtea i atâtea milioane de ani. în ce stare se g se te el acolo? R mâne cu acelea i cuno tin e i con tiin ca pe p mânt? Ni se r spunde: „El î i duce acolo via a, prosperând mereu spre perfec iune". Dar cum - nu ni se arat . Noi, spirituali tii, afirm m: în Cer, omul face studii de ordin spiritual, dar evolu ia cere studii i în sânul materiei fizice. Aici, pe globul acestei planete, sau pe alte globuri similare, se îndepline te progresul, mai ales cel moral, pentru motivul c în Cer nu exist atâtea tenta ii ca pe p mânt, i deci aici pe p mânt avem ocazii s ne dezvolt m for ele, caracterul moral i discern mântul nostru mental. în Cer trecem în revist faptele de la na terea i pân la moartea noastr biologic . In Cer nu mai exist afaceri ori zbucium ri politice, care s -1 preocupe pe om i s -1 fac s - i dezvolte facult ile mentale. Acolo nu exist decât probleme înalte, precum cele ale evolu iei spiritului, fizica i chimia fluidelor, crea ia, pe care pu ini din oamenii sosi i în Cer sunt capabili s le analizeze i cerceteze pe deplin. Cei mul i, infinit de mul i, nu simt nici o atrac ie spre asemenea analize i nici nu sunt în stare s le în eleag , deoarece con tiin a i evolu ia lor sunt abia la început. S presupunem c am lua nou p r i din popula ia globului terestra i le-am duce într-o parte a universului unde nu exist afaceri, jurnale, c r i, teatru, cinematograf, c l torii, politic ; într-un loc unde nu au posibilitatea s m nânce, s bea, s doarm , s munceasc , s inventeze; într-un loc unde nu este posibil pictura, sculptura, muzica - cu alte cuvinte, nici o ocupa ie i nici un interes care s le preocupe mintea, s le impulsioneze inteligen a. Ace ti oameni s-ar plictisi îngrozitor. O asemenea via , în cerul descris de reprezentan ii dogmelor biserice ti, nu ar putea s -1 duc pe om la nici un progres, i în special pe omul s lbatic sau mediocru din punct de vedere moral. Numai prin revenirea pe p mânt, prin reîntruparea în corp fizic omenesc relu m firul întrerupt cu ocazia mor ii fizice, i culegem - în aceast mare coal a P mântului - observa ii noi, trecem prin încerc ri i dureri, ne zbucium m i vom pleca cu un capital bogat de cuno tin e i înv turi morale, pe care le vom analiza i din care vom scoate rezultate ce ne vor ridica pe o nou treapt a evolu iei noastre ve nice. Unii înclin s cread c spiritul omului se reîntrupeaz dup o edere de câtva timp în spa iile eterate, dar nu mai revine pe globul P mântului nostru, ci se reîntrupeaz direct pe alte planete cu

Reîntruparea

P3

condi ii superioare, unde progresul omului se realizeaz mai u or. E drept c i pe alte planete exist fiin e umane; cât despre nivelul lor evolutiv, la unele este inferior P mântului, pe când la altele este superior. Dac spiritul s-ar întrupa în prima categorie de planete, omul s-ar g si acolo în asemenea condi ii, încât în loc s progreseze ar sta pironit locului, pentru c totul îi este inferior. în cazul în care omul s-ar întrupa pe o planet superioar , ar întâlni acolo condi ii i oameni atât de avansa i, încât nu ar putea s - i duc traiul nici între cei mai s lbatici oameni ai acelei planete. Numai pe P mânt - unde, la interval de 26.000 ani, au sosit în valuri milioane de entit i spirituale, ca i cârdurile de rândunele - putem s evolu m, pentru c numai aici g sim totul înjurai nostru în armonie cu natura noastr fizic i spiritual . Oricare ar fi mediul de unde am plecat, vom g si aici în aceast perioad de timp multe scenarii prielnice pentru reîntrupare. Pe p mânt ni se prezint toat gama evolu iei: de la s lbaticul din p durile Braziliei i pân la sfântul religiei brahmane, mozaice sau cre tine - modelul suprem al evolu iei p mânte ti. La ce bun s r t ceasc omul prin alte planete, când el trebuie s fac coala de gradul corpului nostru ceresc? Numai în anumite situa ii ar putea s se reîntrupeze pe o planet inferioar , i anume când e trimis acolo ca misionar de spiritele înalte, slujitorii Tat lui, pentru a lumina i duce la progres rapid, anumite popula ii de pe acea planet , sau când fiind un spirit recalcitrant, care nu poate progresa pe planeta noastr , e trimis pe o alt planet , unde condi iile de via sunt mai grele decât pe p mânt. Unii afirm c reîntruparea este o no iune contrar credin ei cre tine. Oare de unde au scos acest argument? când despre ea se face aluzie chiar i în Sfânta Scriptur . Mai întâi^trebuie s tim c aceast credin a revenirii spiritului la via a terestr este veche de când lumea. în primii dou sute de ani dup Christos, cre tinii credeau în aceast revenire necontenit pe p mânt, i numai de atunci s-a început înl turarea acestei credin e, prin votul celor ignoran i, ca fiind o p rere eretic . S-a mai zis c ideea reîntrup rii nu înal spiritul. P rerea aceasta e cât se poate de necugetat . Cum poate fi în l toare ideea c dup moarte spiritul omului pleac în cer i acolo duce o via de visare extrafizic , nefâcând nimic, stând alene mii i milioane de secole?! Unde i cum mai avanseaz el când a p r sit via a terestr din fraged copil rie sau direct de la coamele plugului? Adev rul este c dup ce spiritul i-a analizat toat via a p mânteasc i a tras înv mintele folositoare, este cuprins de o iubire nesfâr it fa de cei l sa i pe p mânt, fa de întreaga umanitate, în credin a c - prin experien a dobândit în suferin ele i gre elile sale trecute - le poate fi de folos, dore te s revin pe p mânt, cu scopul de a-i îndruma i sf tui s nu repete r ul f cut de el alt dat , îndemnându-i s se ridice la fapte bune, care i-au procurat fericire în spa iu, provocând astfel, dup puterea lui, progresul fra ilor s i p mânteni. Dorin a duhurilor evoluate de a reveni pe p mânt, pentru sprijinirea i pov uirea celor înapoia i nu este oare un act sublim, ce concord cu iubirea la care ne-a îndemnat str lucitul Spirit, sublimul nostru Domn i Dumnezeu Isus Christos? Care concep ie este mai nobil ? S tr ie ti etern într-un paradis, în mod inactiv i numai pentru tine, egoist, ori s revii periodic pe p mânt i s participi la progresul omenirii, s -i aju i pe fra ii t i mai tineri, care ov ie ori cad în drumul evolu iei lor? Dezbr ca i de povara dogmelor create omene te de conduc torii bisericii cre tine, dezbr ca i de orice prejudecat , vom descoperi c ideea reîntrup rii r spunde unui plan sublim în evolu ia universului, planul Celui infinit în în elepciune, Creatorul nostru - binecuvântat fie Numele S u. Dac via a noastr terestr a fost pres rat cu mai multe împrejur ri i evenimente de o importan deosebit , durata ederii în sfera cereasc este mai mare, pentru ca prin examinarea vie ii terestre s putem analiza i extrage înv tura moral sau tiin ific , înregistrat în noi sub form de aptitudini, înclina ii ori facult i cu care vom reveni în viitoarea reîntrupare. S-a mai afirmat: „Dac este adev rat c omul se reîntrupeaz mereu, atunci so ul va fi separat de so ie, copiii de p rin i i prieten de prieten, deci se elimin posibilitatea de a se reg si în cer". Mul i i-au închipuit c întoarcerea pe p mânt se face curând dup moartea fizic i c atunci când revenim la întrupare, ai no tri s-ar sui la Cer. Or adev rul este c edem mult vreme în spa iile din jurul p mântului, unde sosesc rând pe rând cei dragi. Iubirea este una din cele mai mari forte ale universului. Prin iubirea ce ne-a legat pe p mânt, ca prieteni, fra i, so i sau p rin i i copii, ne c ut m i ne întâlnim în bucuria neînchipuit i neegalat cu nimic pe p mânt. în spa iu, to i cei care se aseam n se adun . To i cei care au suferit, au plâns, au fost buni ca noi, cu to ii ne adun m i form m, cu cei iubi i, o vast familie, în cadrai c reia discut m, observ m i ne comunic m impresiile i înv mintele. A adar, nu suntem separa i în Cer, i ne vedem dup moartea terestr . Temporar se poate întâmpla s nu ne mai întâlnim în reîntruparea noastr pe p mânt, pentru c ne na tem în ri diferite, în familii diferite - bogate sau s race etc. - dup nevoile avans rii noastre. Dar aceast situa ie nu este cea caracteristic . Regula general este c spiritele, când pornesc la reîntrupare, caut s revin unele lâng altele, în aceea i familie, pentru ca astfel iubirea i sprijinul lor s continue pe mai departe, în noua via terestr .

94

Din tainele vie ii i ale universului — Prima carte

într-adev r, dou entit i spirituale legate prin iubire într-o via terestr , când vor reveni în laboratorul naturii terestre vor c uta s se apropie una de alta - ca fra i sau surori, p rin i i copii, ca prieteni sau rude. In aceste noi forme fizice, în aceste noi leg turi, iubirea va lua alt înf i are, alt colorit i în definitiv, la fiecare întrupare ea va sfâr i mai spiritual decât era la început. în spa iu, în timpul analizei spirituale, ni se reveleaz în mod regresiv cauzele i împrejur rile apropierii noastre de acele entit i spirituale cu care ne-am legat prin leg tura divin a iubirii fundamentul crea iei tuturor universurilor din trecut i viitor. Prin urmare spiritul nostru nemuritor p streaz întreaga con tiin : cine a fost, unde a tr it, cu cine s-a legat în bine i în r u, are memoria deplin a vie ilor trecute i dorin a vie a unei ascensiuni ce duce la Perfec iunea divin . Cei care nu cred decât în lumea terestr , se aga mereu de fel de fel de argumente. Astfel, ei întreab : „Dac actul reîntrup rii este un adev r, atunci de ce popula ia cre te mereu pe p mânt? Ar trebui ca ea s r mân constant . Dac oamenii de pe p mânt vor forma lumea invizibil iar ace tia, la rândul lor, vor reveni s -1 populeze, ar trebui ca popula ia p mântului s r mân aceea i." Argumentul ar putea fi valabil, dar se uit c evolu ia este un fenomen universal, valabil pentru fiecare regn - mineral, vegetal, animal, uman, c i pietrele, plantele i animalele evolueaz , urcând treapt cu treapt . Datorit evolu iei, spiritul animalelor superioare, ajuns la o anumit etap evolutiv , se va întrupa într-o personalitate uman , într-un corp uman apar inând unei rase primitive. Pe lâng acest aport venit din lumea animal , mai exist i un contingent de spirite care au evoluat pe alte planete, inferioare P mântului; atingând acolo maximul de evolu ie, ele vin s - i continue evolu ia pe planeta noastr .

Este adev rat c tiin a a f cut progrese mari în domeniul cercet rii materiei vizibile, palpabile i analizabile, dar în domeniul sufletului i mai ales al spiritului se cunoa te prea pu in, i de un num r restrâns de oameni. în jurul nostru se petrec atâtea fenomene neexplicate de tiin a materialist - vise, prevestiri, materializ ri, vindec ri, comunic ri cu entit i spirituale - fapte care probeaz c spiritul i con tiin a lui persist de-a lungul vremii i dup moartea corpului fizic. Dac studiem cu aten ie aceste fapte, ajungem la convingerea c nici una din calit ile mentale, morale i spirituale posedate de con tiin a omeneasc nu sunt pierdute dup moartea corpului fizic, deci aceste calit i nu pot fi produsul structurii celulare a organismului nostru, i nu se transmit prin ereditate fizic . tiin a revelat este Adev rul care lumineaz regiunile necunoscute ale spiritului, adev r ce satisface i pe savantul scrupulos i pe omul simplu, cu condi ia s fi atins o oarecare treapt evolutiv , puritate i umilin , i s fie înc lzi i numai de credin a existen ei unei Providen e creatoare. Exist dou teorii importante referitoare la spirit: 1. Individualitatea con tient intr în ac iune numai din momentul na terii sale pe p mânt, adic omul este o crea ie a Divinit ii, la fiecare na tere. 2. Individualitatea con tient exist de veacuri i ea nu face decât s coboare, din când în când, în mijlocul materiei fizice i s anime o form material , fizic . Prima interpretate a fost dat i sus inut de vreo 1.500 de ani încoace. Num rul celor care sus in aceast teorie este în sc dere continu , deoarece cu toat înapoierea în care ne g sim, în ceea ce prive te tiin a spiritual , logica ne arat c aceast teorie duce la urm ri imposibile. într-adev r, este absurd s presupunem c doi so i, prin actul lor sexual, dau na tere unei personalit i care va tr i în ve nicie. Normal este ca o personalitate chemat la via printr-un procedeu fizic, s înceteze de a mai tr i în urma procedeului fizic al mor ii sale. Se invoc puterea divin în crea ia acestui om chemat la via a fizic . Curios, se invoc puterea creatoare a Divinit ii numai cu ocazia unirii sexuale a oamenilor?! Dac este vorba de crea ia de moment a Divinit ii, ea nu s-ar putea face i f r r scolirea pasiunilor omene ti? Divinitatea este infinit în putere, în în elepciune, dup cum rezult din tot ce este în jurul nostru. Planul urm rit este acela ca p rin ii s formeze lutul în care va veni omul spa ial, entitatea spiritual ce va însufle i materia fizic , n scându-se un om trupesc. Prin urmare, spiritul nu e o crea ie de moment, pentru c noi exist m de miliarde de veacuri — de pe când animam o particul eteric , un atom, o molecul , un bob de nisip, i de alte multe miliarde de ani - de pe când eram numai sfere luminoase în spa iile infinite ale cosmosului. i apoi cum putem s ne închipuim o Divinitate atât de p rtinitoare, atât de nedreapt , încât s -1 aduc pe om în lumea fizic numai o dat , f r posibilitatea ca acesta s - i repare gre elile, s -1 creeze acum i unora s le d ruiasc calit i mentale, morale i spirituale în l ate pân la statura unui sfânt ori a unui savant. Iar altora

Reîntruparea

95

s le acorde o existen întunecat , ignorant , s lbatic i plin de mizerie? în elesul clar pentru o minte dezbr cat de prezum ii este c spiritul a preexistat înainte de a se întrupa i c el revine mereu în trup, ca s înve e ceea ce nu a tiut în alt via , s repare ceea ce a gre it i s - i corecteze imperfec iunile. Judecata - darul sfânt a ezat de Tat l în fiin a noastr - ne spune c spiritul preexist trupului, c el tr ie te dup moartea trupului, c pentru a se perfec iona, revine mereu în mediul unde a mai înv at, într-o alt existen fizic , adic se reîntrupeaz . Numai gra ie acestei legi ne putem explica diferen a dintre indivizi, pe plan trupesc, intelectual i spiritual. Totul depinde de evolu ie. Astfel în elegem c destinul nostru actual este rezultatul trecutului nostru, iar cât prive te na terea noastr printr-un procedeu fizic, în pântecele mamei, acesta este numai pentru a ob ine un corp fizic, un costum de scafandru prin intermediul c ruia spiritul s - i continue studiile i cercet rile în sânul lumii fizice. Dac prin acest instrument ob inut de la p rin i mo tenim anumite însu iri fizice - o oarecare asem nare fizic , o predispozi ie pentru o anumit boal , nu înseamn c sunt ereditare i însu irile spirituale i suflete ti. Aceste însu iri sunt rezultatul muncii spiritului de-a lungul a mii de reîntrup ri. A a se explic cum în sânul unei familii simple, din p rin i f r calit i spirituale deosebite, se na te un geniu.

în general, omenirea crede c jtr ie te o singur dat pe p mânt, uitând c via a noastr este scurt , fie ea i de o sut de ani. în acest interval scurt de timp, nu putem întâlni ocazii destule pentru a înv a totul, a a c la sfâr itul vie ii terestre suma de cuno tin e i în elepciune este foarte redus . Ai înv at filologie, nu cuno ti tiin ele naturii; ai înv at filosofie, n-ai cuno tin e de art ; ai cunoscut s r cia, nu ai idee de starea sufletului când dispune de bunuri p mânte ti - i a a mai departe. In acest caz, progresul spiritului, bagajul cu care spiritul trece por ile mor ii, este redus. S nu uit m c pu ini oameni ating vârsta b trâne ii, c exist numeroase cazuri când omul p r se te planul fizic în tinere e sau chiar în fraged copil rie. Mul i n-au decât o existen de câteva zile sau ore. Ei bine, ce înv minte a putut aduna acest spirit nemuritor, în decurs de câteva zile petrecute în ne tiin , ca sugar. Situa ia se schimba dac omul vine mereu la reîntrupare. Oricât de scurte ar fi existen ele sale p mânte ti, înv ând câte ceva în fiecare via , aceste pu ine cuno tin e, experien e i observa ii, se acumuleaz în decursul a mii de reîntrup ri, formând astfel un capital vast, care va contribui la cunoa terea esen ei crea iei, a Legilor divine, f cându-1 pe om bun, milos i moral. Treptat, pe nesim ite i f r tirea sa, omul se va ridica la o înalt spiritualitate. întreba i-v judecata, i ve i vedea c ea v va r spunde ca fiind logic aceast revenire prin reîntrup ri, i c este imposibil o singur existen . Na terea apare chiar f r nici un rost, când p r se ti lumea aceasta în fraged copil rie. Pentru ce ai mai venit la via ? Numai s apari ca un meteor, f r s fi gustat i în eles ceva din ea, i s pieri pe veci de pe arena vie ii? Exist atâtea argumente care conduc la admiterea adev rului revenirii prin întrupare la coala terestr , încât numai cine se îngr de te de suficien a cuno tin elor sale îl mai poate nega. Omul nu are timpul necesar s observe natura, s studieze lumea înconjur toare, pentru c în copil rie este prea nepriceput, sistemul s u cerebral nefiind format pentru a-i în elege fenomenele. Mai târziu î i face studiile, cariera, i este prea absorbit c tre o singur latur a vie ii. Urmeaz familia, copiii i grijile se adun pe capul s u. C tre b trâne e, este mai liber, îns fizicul e gârbovit, sl bit i nu mai dispune de vigoarea necesar studiului i medita iei asupra fenomenelor vie ii sub toate aspectele ei. A adar, în aceast durat scurt a traiului s u pe p mânt, petrecut aproape numai pentru existen a animalic , omului îi r mâne pu in timp pentru studiul naturii, pentru studiul fiin ei sale sub aspect moral i spiritual. Este absolut nevoie s revenim mereu pe arena globului nostru, în lumea materiei fizice, pentru a aduna experien e noi i a înv a lec ii noi. Chiar dac am presupune c via a noastr ar dura o mie de ani, inteligen a noastr nu este deocamdat capabil s asimileze într-o singur întrupare tot ce se poate cunoa te. Numai prin reîntrup ri continue, repetate, avem posibilitatea s cunoa tem via a sub toate aspectele ei, s cunoa tem toate domeniile tiin ei, s trecem prin toate genurile de civiliza ie i s cunoa tem fiecare activitate uman . La începutul existen ei sale, în primele sale întrup ri, am spus c spiritul con ine în interiorul s u, în stare latent , toate posibilit ile de în l are moral , intelectual i spiritual . Tr ind zi de zi în mijlocul materiei fizice i a for elor ce o pun în mi care, ele îl impulsioneaz , lucreaz asupra lui i îl fac din ce în ce mai în eleg tor. Pân în momentul când aceast calitate nu este pus în eviden , omul este imoral, ignorant, f r spiritualitate i st pânit de instincte joase.

96

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Dac suntem r i cu semenii no tri, înseamn c nu s-a de teptat în noi înc mila. Dac suntem egoi ti, înseamn c nu am pus în vibra ie iubirea, renun area la ceea ce ne este de prisos, pentru a u ura pu in via a celor de o esen cu noi, a fratelui nostru, creat de acela i Tat ceresc. Rând pe rând ap rând calit ile spiritului, dispar instinctele inferioare din noi pentru c în definitiv r ul prin el însu i nu exist , ci doar lipsa binelui, absen a calit ilor spirituale care nefiind puse înc în activitate în fiin a noastr , nu ne-au permis s îndeplinim binele. Copilul mic trage de coad , de urechi, bietul animal i nici prin gând nu-i trece c îi produce durere, c face un r u. Peste câ iva ani, când sufletul copilului a mai evoluat, când corpul s u emo ional sau planetar se exprim mai puternic, el este mai sensibil la durerea altora i nu mai este atât de crud. Ceea ce se petrece, în mic, cu sufletul copilului, se petrece, în mare, cu omul, cu evolu ia nesfâr it a spiritului. La început, omul este crud, egoist, s lbatic i ne tiutor, absolut ignorant de tot ce se petrece în jurul s u, dar observa iile, experien ele, încerc rile de tot felul îl înva mereu; astfel treptat el ajunge la în elegere, mil , iubire i cumin enie. A fost imoral în primele timpuri ajunge dup nenum rate întrup ri la deplina moralitate; a fost s lbatic - ajunge în elept. Din cele expuse se vede c omul vine pe p mânt i înva tot ce-1 poate lumina, tot ce-1 poate face mai bun. în elegând aspectele i fenomenele vie ii, pricepem mai u or problema r ului i a binelui. Când toat lumea va practica binele, frumosul i adev rul, va dispare r ul i suferin a. Dar pân va ajunge omul la aceast înalt etap a evolu iei, va înv a la coala naturii, va suferi, se va reîntrupa pân când va ajunge s deosebeasc ce este folositor, frumos i moral în faptele, vorbele i gândurile sale. De multe ori omul deosebe te, teoretic, binele de r u, i totu i alunec i face r ul, dar curând sose te suferin a i îi atrage aten ia asupra faptei s vâr ite. S r mân bine întip rit în mintea noastr : pe aceast planet , i în stadiul actual de evolu ie, suferin a este singura cale de educa ie, de ridicare a omului pe scara evolu iei.

Cât tr ie te pe p mânt, omul înva ceva - uneori i ceva bun. Multe din cele înv ate nu le poate utiliza în lumea de dincolo. Atunci, revine la via a p mânteasc , pentru ca aceste cuno tin e acumulate în vie ile anterioare, sub form de capacit i, s le pun în slujba omenirii i în acela i timp s le perfec ioneze. Marii oameni de tiin , inventatorii, muzicienii, pictorii, oamenii profund religio i i marii mistici i spirituali ti sunt mari pentru c au acumulat înv minte peste înv minte în multele lor vie i trecute. Civiliza iile pot pieri - i cu ele arta i tiin a lor, religia i filosofia lor - dar fiin ele umane care au produs aceste civiliza ii nu pier. Ele tr iesc, î i amintesc i dup o perioad de timp revin pe p mânt, înzestrate cu tot talentul câ tigat în vie ile trecute, pentru a construi civiliza ii mai înfloritoare. Urm rind evenimentele din trecutul istoric al popoarelor observ m cum unele na iuni se ridic vertiginos pân la înalte trepte ale bog iei, puterii i civiliza iei, se bucur un timp de o prosperitate i str lucire des vâr it , apoi încep s dea înapoi - cad în obscuritate sau pier de pe arena p mântului. Studiem circumstan ele exterioare care ar putea s ne explice decaden a unui popor i nu g sim o explica ie conving toare. Constat m o decrepitudine în toate sensurile i o diminuare a num rului locuitorilor, atâta tot. Cercetând prin prisma legii reîntrup rii afl m cauzele dec derii unui popor pân la pieirea sa. Cât timp via a social i politic a unui popor este cuminte - familia solid , educa ia îngrijit , credin a bine întronat în suflete, iar guvernan ii sunt anima i de iubirea neamului lor, spre a-1 duce la un ideal - entit ile spirituale evoluate caut s se nasc mereu în mijlocul acestei na iuni, care se ridic repede în grandoare i exprimare pe toate planurile. A adar, str lucirea unui popor depinde de valoarea entit ilor spirituale reîntrupate în sânul s u, fiind chemate de mediul din ce în ce mai prielnic avans rii lor spirituale. Imediat ce corup ia p trunde în masa acestui popor, când familia nu mai are temeiuri puternice, când educa ia este ubred i moravurile u oare cuprind întregul popor, entit ile spirituale luminoase, evoluate, nu mai vin aici, se reîntrupeaz în alte popoare, unde î i pot continua evolu ia. Din acel moment, neamul acela nu mai are oameni de seam , pe nici un plan, iar poporul r mâne sub conducerea spiritelor tinere, pu in evoluate spiritual i f r experien . Astfel popula ia scade cu timpul, pân ce nu mai reprezint un factor important în concertul popoarelor, fiind cople it de alte neamuri. Când poporul roman a fost cuprins de corup ie moral i politic , entit ile spirituale care au contribuit la gloria sa s-au întrupat la gali i germani; e drept, mai pu in civiliza i, dar mai puri

Reîntruparea

97

fizice te i mai puternici în credin a lor. Rezultatul inevitabil a fost pieirea popomlui roman, dec derea imperiului i înflorirea na iunilor tinere.

în decursul vie ii noastre terestre, muncim, ne hr nim, ne distr m, dar, în lunga sau scurta ei scurgere, contract m datorii fizice i morale. P rin ii ne-au crescut cu mari sacrificii fizice i suflete ti. Prietenii ne-au împrumutat i mângâiat la boal sau necaz. Am adus pe lume copii pe care nu i-am educat destul de atent i de multe ori i-am chinuit, i a a mai departe. Mereu obliga ii, de diminea a pân seara. Anii trec, i, dup ce firul vie ii s-a rupt, unde i când vom mai putea pl ti toate aceste datorii de ordin material i moral? Am mâhnit, am furat, am omorât i nimeni nu ne-a tiut. Când i unde repar m toate aceste tic lo ii ale vie ii noastre? în ceml propov duit de biseric ? Nu. în spa iile infinite, în via a spiritual de dincolo de moarte, nu mai este posibil repararea faptelor s vâr ite în lumea fizic . Am f cut aceste acte necugetate deoarece n-am avut discern mântul moral dezvoltat. Spiritul, ajuns în lumea spa ial , vede incorectitudinea vie ii sale, vede viciul în care s-a afundat ori crima comis , i atunci, fire te, fiind mai con tient, se c ie te; ar vrea s - i cear scuze, dar nu o mai poate face; ar vrea s repare gre eala fizic , dar nu are mijloacele fizice, tr ind într-un mediu spiritual. Atunci, entitatea spiritual revine la o nou via terestr , pentru a pl ti i repara r ul produs. Consecin a gre elii fizice este durerea fizic , i când o suferim, înv m s nu mai repet m în viitor gre eala respectiv . O gre eal moral , o datorie moral neachitat se va pl ti printr-o durere moral , devenind din ce în ce mai lumina i. Astfel ne d m seama c orice fapt se pl te te, orice r u s vâr it altuia se va întoarce împotriva noastr , fie în aceea i via , fie în via a urm toare. Prin urmare, numai prin legea reîntrup rii în elegem situa iile noastre fizice i morale, destinul nostru, numai ea men ine i pune în eviden Justi ia divin .

Reîntruparea explic i diferitele facult i ale omului. Un copil se na te în sânul unei familii obscure, uneori vicioase, imorale, i cu toate acestea, copilul - de i fizic seam n cu unul din p rin ii s i - este foarte cuminte, inteligent i mai târziu devine un om de valoare. Nimic din anturajul s u nu i-a dezvoltat calit ile suflete ti. De unde inteligen a, de unde moralitatea, de unde însu irile lui spirituale? R spunde Ceml: Spiritul le-a adus cu sine din alte vie i. El a venit în sânul acestei familii ignorante, imorale cu scopul împlinirii unei datorii, din cauza unei leg turi cu ace ti p rin i dintr0 alt via , ori pentru împlinirea unei hot râri a Celor de sus, care au voit ca prin el s urce i p rin ii s i pe scara spiritualit ii. Exist i cazuri, când în familii onorabile, culte, bine sub toate raporturile, se nasc copii care am r sc bie ii p rin i tot restul existen ei lor. Seam n fizic cu unul din generatori, dar nu seam n prin înclin rile morale i intelectuale cu nici unul dintre p rin i. Din aceste exemple reiese existen a eredit ii fizice, fiind pus în eviden faptul ca vehi colul fizic al copilului poate sem na cu p rin ii s i, i se pot transmite ereditar anumite însu iri fizice de la p rin i, dar nu sunt ereditare însu irile suflete ti i mai ales cele spirituale. P rin ii nu au f cut decât s -i procure un trap - fetusul, iar spiritul ce se întrupeaz în acest corp fizic este str in, este o alt crea ie a Tat lui, sosit prin ace ti p rin i în lumea fizic , pentru îndeplinirea destinului s u. Uneori el se ridic , alteori totul a fost de prisos, r mânând acela i ca înainte de na tere. Este adev rat c eul suprem, spiritul, este limitat pân la un anumit punct de instrumentul pe care îl va utiliza, de corpul fizic în care se va întrupa. Astfel, omul este un complex format din calit ile fizice ale trupului s u - mo tenite în parte de la p rin i, i din însu irile spirituale câ tigate în vie ile trecute. In general, copiii n scu i din p rin i slabi de spirit sau vicio i sunt i ei redu i i imorali, ca i p rin ii lor, pe de o parte pentru c elementele generatoare procurate de la p rin i sunt de o calitate inferioar , grosolan , iar pe de alt parte spiritele dispuse s se întrupeze în aceste familii sunt în general slab dezvoltate. F r admiterea reîntrup rii nu este posibil explicarea diferen ei de inteligen , cumin enie, voin , caracter i temperament între copiii aceleia i familii. Fiecare vine în lumea fizic cu bagajul s u de moralitate, spiritualitate, din vie ile trecute. Prin urmare reîntruparea ne explic diferen ele dintre oameni, diferen e care nu sunt urmarea unor întâmpl ri f r sens, nici a vreunei legi a eredit ii fizice, ci ele se datoresc vârstei spiritului omenesc, gradului s u evolutiv.

98

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

în l imea inteligen ei, dib cia, talentul artistic, noble ea sentimentului, moralitatea, voin a nu au fost d ruite la întâmplare de cineva, ci au fost câ tigate printr-o munc lung i aspr . Nimeni nu ne-a înzestrat cu vreo calitate oarecare, ci am dobândit-o la coala grea i dureroas a vie ii.

Probele reîntrup rii Am ar tat în paginile trecute argumentele logice care pledeaz pentru în elegerea i admiterea principiului reîntrup rii. De i ele singure ar putea constitui o dovad a revenirii la via a terestr , totu i s-a ridicat un argument, care în aparen pare foarte puternic. S-a afirmat: „Dac noi am mai tr it pe p mânt, de ce nu ne amintim de acele vie i trecute? Faptul c nu ne amintim dovede te c nu am mai tr it i deci ideea reîntrup rii este o simpl fantezie sau o ipotez lipsit de fundament. Pentru ce s suferim acum, din cauza unor fapte pretinse c le-am fi s vâr it în alte vie i, dac nu p str m nici o amintire de aceste ac iuni gre ite ale noastre? Cum putem s stabilim o leg tur între cauz i efect, între faptele, sentimentele i vorbele noastre din trecut i suferin ele din prezent, când nu tim ce am f ptuit, cugetat sau vorbit în alt via ? Ce înv tur putem trage, dac nu ne amintim de ele, ca s în elegem c suferin ele, starea noastr fizic sau moral de azi sunt urm rile acelei vie i? Da. Aceast doctrin ar deveni clar i orice minte cuget toare o va accepta, dac ne-am putea aminti câte ceva din vie ile trecute." în aparen argumentul este puternic, dar în realitate - foarte slab, pentru c nu se cunosc tainele divine. Mai întâi s ne l murim asupra memoriei noastre actuale. Pân la dovedirea existen ei noastre din alte timpuri, s vedem cât de bine memor m faptele, ideile i vorbele noastre, chiar în via a prezent . C utând în trecutul nostru, încercând s ne amintim de anii copil riei constat m c nu mai tim ce-am f cut, ce idei am avut, ce sentimente am încercat. R sar unele fapte, întrez rim unele împrejur ri ca prin cea , ne amintim unele vorbe sau idei. Dar atât! Constat m c nu suntem în stare s reînviem întru totul anii dulci ai copil riei. Am nuntele au disp rut, nu ne-au r mas decât crâmpeie din faptele i evenimentele înregistrate mai puternic în fiin a noastr . Acum nu mai avem decât un rezumat al anilor trecu i. Dar nu ne amintim nici faptele, vorbele i ideile noastre din anul trecut. A îndr zni s afirm c nu ne putem reface mental nici sentimentele i faptele petrecute ieri, alalt ieri. Rog pe cititor s încerce s ^- i aminteasc gândurile, vorbele i tot ce a f cut ieri, i se va convinge de cele afirmate mai sus. în aceste condi ii, cum avem preten ia s ne amintim ac iunile noastre, starea social , suferin ele i nedrept ile îndurate sau produse în alte vie i? Azi tim s citim, s înv m dintr-o carte, dar oare mai tim noi cum am p it de la liter la liter , cum am înnodat literele i cuvintele ca s exprim m o cugetare? Constat m doar c urm rim ideile exprimate într-o carte, în elegem esen a cuprins în ea, rezultat al primilor ani de coal . Detaliile prin care am trecut pentru a ne însu i cititul i scrisul s-au uitat, am nuntele faptelor noastre din copil rie s-au ters din mintea noastr . Ne-au r mas îns anumite capacit i, un înv mânt general, restul scufundându-se în întuneric. Când eram mici, ne-am b gat degetele în apa fiart i ne-am op rit. Anul, luna, ziua, nu ni le mai amintim, dar avem în memorie rezumatul, înv tura: nu e bine s bagi mâna în ap fiart c te op re ti i doare. De aici esen a acelei lec ii: s fii prudent. Toat conduita noastr actual , întreaga noastr în elepciune este suma concluziilor, rezumatul înv mintelor din existen ele noastre trecute. Când eram mici, de fric sau de ru ine, spuneam minciuni. Dup dovedirea minciunii, ne ru inam i eram pedepsi i pentru fapta noastr . Mai târziu, c tre maturitate, am uitat am nuntele acestor cazuri, dar am r mas cu însu irea de a spune adev rul. Acest caracter splendid l-am dobândit ca rezultat al mai multor gre eli din copil rie, urmate de pedepse. Astfel am ajuns la starea moral de a fi loiali în spusele noastre. La fel am creat i celelalte calit i ale noastre. Cum, prin ce greut i i suferin e am trecut, care este pre ul lor - nu mai tim. Ceea ce tim e c avem o concep ie de via , anumite tendin e i facult i. Creatorul le-a aranjat astfel ca, din toate înv mintele, observa iile i durerile noastre, s extragem numai esen a lor. Bietul nostru sistem cerebral nici n-ar fi în stare s re in din copil rie pân la moartea sa toate am nuntele existen ei noastre. Oare cum am mai putea scrie o scrisoare dac în momentul când ne-am apuca de scris, ar n v li în mintea noastr toate fazele prin care ara trecut pentru înv area scrisului? în spiritul nostru s-a imprimat, ca rezumat, ca extract, ca germen, tot ce am v zut, auzit i sim it în diferitele noastre vie i.

Reîntruparea

gp

Dar totu i, într-un col al sufletului nostru se g sesc înscrise - infinit de minuscule - toate informa iile i faptele vie ilor trecute. Dac printr-un mijloc oarecare - regresie hipnotic - le trezim în con tiin a noastr , toate evenimentele vie ilor noastre tr ite pe p mânt se vor derula, asemenea imaginilor unui film panoramic, pân în cele mai mici detalii. Uneori aceste imagini, ascunse în profunzimea fiin ei noastre, revin la suprafa spontan i produc, prin expunerea lor, mirare celor din jurul nostru. Dar acest fenomen se întâmpl foarte rar i mai ales la copiii sub vârsta de apte ani. Un biet pui, abia ie it din g oacea oului, alearg iute s se ascund la apari ia unei p s ri de prad . Dar de unde tie c acea pas re îl poate r pi i mânca? „Din instinct" - vor r spunde oamenii de tiin , ceea ce nu este suficient pentru a explica un fapt. Noi vedem în aceast ac iune o reamintire, care rezum în sine multe mor i sau dureri ale acelui pui, cauzate de p s ri r pitoare, iar acum la amintirea mor ii sau a durerii de atâtea ori repetat , puiul de g in fuge însp imântat s se ascund . Nu exist familie în care copii crescu i în acelea i condi ii s nu prezinte calit i suflete ti i tendin e diferite. Constat m c unul din ace ti copii are talent artistic, în jocurile sale desenând diferite figuri, reu ite pentru vârsta lui. Altul prezint dexteritate de a înv a un me te ug oarecare, are tendin e care indic însu iri pentru a deveni un manufacturier, un meseria priceput ori un fabricant renumit. Un altul neglijând coala, deodat o p r se te i se avânt în afaceri, devenind un om cu o reputa ie r sun toare în lumea afacerilor. Al i tineri, cumin i, lini ti i, se retrag pentru a- i citi c r ile, departe de agita ia tinerilor de seama lor. Toate aceste tendin e nu sunt înclin ri capricioase, ci chem ri imperioase ale spiritului, din cauza cuno tin elor posedate, ca rezumat al ocupa iilor din vie ile precedente. Orice ar face p rin ii, rar, foarte rar pot înfrânge aceste porniri suflete ti ale copiilor lor. Prezen a acestor calit i înn scute poate fi explicat prin faptul c omul, în vie ile anterioare, a fost de exemplu un muzician, i venind în via a actual , simte o înclinare spre muzic . Asimilând vertiginos cuno tin ele i cu un talent ce se impune aten iei înc din primii ani ai copil riei, profesorul s u constat o aptitudine ce uime te. Un asemenea spirit va c uta s se reîntrupeze într-o familie cunosc toare de muzic , în stare s -i ofere un corp fizic delicat, un sistem nervos vibrant la undele sonore. în acest mediu prielnic, el va avea ocazia s - i continue studiile anterioare i s - i des vâr easc talentul muzical. Este evident c acela care nu a mai dobândit cuno tin e muzicale în alte vie i, sau care a asimilat prea pu in, va fi greoi la înv tur , având nevoie de mult vreme pân va ajunge s cânte la un instrument i pân s se des vâr easc în practica sa. S nu pierdem niciodat din vedere c ceea ce înv m într-o via sunt cuno tin e p strate pentru ve nicie. Când dintr-o ceat de copii, aproximativ de aceea i vârst vedem pe unul mai îndr zne i autoritar, comandând i luptând în fruntea celorlal i, evident întrez rim în acest copil pe fostul militar de grad superior, din alt via . Când unul dintre elevii unei clase este mai vorb re , inând cuvânt ri colare, pledând în numele colegilor s i, în diferite ocazii, putem fi aproape siguri c acest spirit a fost într-o alt via un orator, un conduc tor sau un om politic. Câte ac iuni de-ale omului nu ne cheam judecata pentru a admite adev rul reîntrup rii spiritului? Privi i micu a copil , în jocurile ei nevinovate, cum g te te, leag n p pu a, c utând s o adoarm , certând-o pentru neascultare etc. Oamenii de tiin vor zice: „Da, desigur, omul având o mare putere de observa ie, copila reproduce ceea ce a v zut la mama ei". Explica ia nu are temei, deoarece se pune întrebarea: De ce oare numai feti ele au acest fel de joac , nu i b ie ii, c ci i unii i al ii sunt în jurul mamei lor? Adev rata explica ie este c aceast dr g la copil reproduce în mic, ceea ce a mai f cut în via a precedent , când era mam . Exist tineri care se îmbat de frumuse ile naturii. Un r s rit sau apus de soare face s vibreze de pl cere fiin a lor, fream tul frunzelor din p dure, susurul izvoarelor de munte, mugetul valurilor m rii îi proiecteaz într-o lume de vis ri mai mult ca pe oricare semen al lor. Acest om desigur a fost un poet ori un artist, în vie ile trecute, natura sa atât de sensibil formându-se prin exercitarea, gustarea i aprecierea frumosului. Exemple în acest sens sunt cât se poate de multe i variate, toate explicându-se logic, prin existen a noastr în alte vie i pe p mânt. Mul i oameni trec nep s tori pe lâng o biseric , iar unii intr în ea f r s simt ceva în sufletul lor. Prin obicei, prin conven ionalism, adopt o atitudine cucernic la ascultarea unei rug ciuni, dar nu vibreaz în ei absolut nimic. Dar pe când gândurile lor zboar aiurea i nu sunt aten i Ia rug ciune, altul este p truns pân în adâncul sufletului de ceremonia religioas , sorbind cuvintele slujitorului altarului. Desigur, aceast evlavie nu provine din cuno tin ele, starea social i concep iile actuale de via , ci este reflexul unui sentiment împ rt it într-o alt via , când era un credincios des vâr it sau un preot cucernic, cutremurat de credin în Divinitate.

100

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Principiul reîntrup rii se prezint mereu judec ii noastre, a teptând ziua când vom în elege c este un principiu universal, care se aplic de la corpurile inerte pân la om, de la microb pân la corpurile cere ti. Voi prezenta un alt caz, din cele numeroase, ce ne amintesc de principiul reîntrup rii. Expui un adev r la dou persoane care au aceea i lumin intelectual i au primit aceea i educa ie. Te vor asculta în acela i timp amândou i vei constata c una din ele a în eles i adopt adev rul respectiv, pe când cealalt mi-1 în elege, sau dac a în eles nu-1 adopt . Acceptarea din partea unei persoane i refuzul din partea celeilalte este o dovad a reîntrup rii. într-adev r, persoana de aceea i p rere cu tine a mai întâlnit acest adev r, 1-a citit, studiat i cunoscut într-o alt via , pe când cealalt persoan întâlne te pentru prima oar aceast problem , nefiind preg tit trebuie s mai reflecteze în cursul vie ii actuale sau viitoare, pentru a o g si just . Iat în elesul divergen elor de p reri dintre oameni asupra unei probleme oarecare, unul având o amintire vag despre adev rul respectiv, iar altul abia acum ia contact cu el, urmând s mediteze în via a sa prezent . Astfel se explic faptul c la citirea unei c r i ezoterice unii cad pe gânduri i caut s se adânceasc în cunoa terea acestei profunde tiin e, pe când cei mul i refuz sau îi las rece acest domeniu. Desigur, ace tia din urm nu vor mai fi atât de ne tiutori în via a lor viitoare ca în cea actual . Legea reîntrup rii iese în eviden i în momentul când analiz m evolu ia omului din copil rie i pân la b trâne e. în general, copilul mic este egoist; vrea s posede orice lucru, i se^pare c sora sau fratele s u au lucruri mai frumoase i le leap d pe ale sale, cerându-le pe ale lor. In aceast epoc a existen ei sale, copilul reproduce imaginea omului primitiv, a st rii sale pe când - cu multe alte vie i în urm — era un s lbatic de prin junglele p mântului. Peste câ iva ani a mai crescut, i acum se joac de-a solda ii - jocuri sfâr ite adeseori cu mici accidente, zgârieturi, cucuie etc. De cele mai multe ori b ie elul c l re te un b , închipuindu-1 un cal n r va , greu de st pânit. Acum iube te un alt b ie el, acum îl gone te sau îl love te. J3e sup r repede i f r vreun motiv serios i curând, printr-o minciun ori f g duial , se împac . în aceast perioad a vie ii sale, copilul reproduce epoca de barbarie a omenirii, când omul iubea, cre tea calul i îl c l rea, când era mândru, r zboinic i în ve nic pornire la atac i cucerire, r zbun tor, iute la mânie, i uneori iert tor. Mai târziu, tân rul este st pânit de cercetarea lucrurilor, i totu i este înc nestabil, nefixat în p rerile sale. La aceast vreme contracteaz prietenii ce vor dura pân la moarte; acum iube te o fat cu toat ardoarea tinere ii sale; acum este generos i se arunc orbe te în vârtejul pasiunilor, a înf ptuirilor nobile, patriotice sau umanitare. El reproduce la aceast vârst imaginea redus a evului mediu, a vremurilor cavalere ti. Unii oameni arat o judecat profund , ce cump ne te just faptele i lumea, fiind deplin st pâni pe bucurii i am r ciuni. Este tipul sau icoana omului evoluat. Uneori, acest stadiu este foarte concentrat, ar tându-se chiar de timpuriu. Exist b ie i prea maturi mental, pentru vârsta lor, iar unii tineri în toate actele i reflec iile lor, se arat tot atât de maturi în judecat ca i un om în vârst . tiin a explic aceste schimb ri ca fiind urmarea dezvolt rii fizicului, care cre te i se organizeaz mai repede i mai bine la unii decât la al ii. Spirituali tii îns v d în aceste etape ale dezvolt rii mentalit ii i sentimentului omenesc o prob a revenirii noastre pe p mânt, dovada c omul î i retr ie te sumar, de la na tere pân la b trâne e, toate etapele evolu iei spirituale, de-a lungul a mii de reîntrup ri. Prin urmare, avem de-a face cu st ri de con tiin ale spiritului, i nu cu cre terea corpului s u fizic, cu înftml irea i prefacerea celulelor ce alc tuiesc corpul p mântesc. Dintre argumentele i exemplele enumerate, nici unul nu este atât de clar i de conving tor ca i cel al copiilor precoce. într-adev r, în mijlocul unei familii modeste - atât prin inteligen , cât prin situa ia ei material - se na te un copil, care din fraged copil rie indic o mare inteligen , o uimitoare atrac ie^ i pricepere spre un anumit câmp de activitate - matematica, pictura, muzica, limbile str ine etc. în curând ace ti copii atrag aten ia asupra lor i mai târziu se reveleaz ca mari genii ale omenirii. Cercetând ascenden a acestei familii se constat c nici unul din membrii ei nu a dat dovad de o asemenea genialitate; dar ceea ce este mai uimitor e c descenden a acestui geniu este de o valoare mental i moral inferioar , uneori submediocr . Atunci se pune întrebarea: De unde aceast mare inteligen , de unde acest mare talent? Când i unde a putut s înve e atât de profund unele discipline, limbi sau tiin e? Oamenii spa iali, entit ile spirituale ne spun, prin comunic rile lor, c aceste genii au dobândit, în nenum ratele lor vie i trupe ti, experien e numeroase în domeniul genialit ii lor, o profund în elegere i înalte facult i. Acum, revenind la via a fizic , le pun în eviden de timpuriu, din fraged copil rie i la un nivel pentru care al i oameni trebuie s sacrifice ani de munc încordat .

Reîntruparea

joi

Copilul a venit în aceast familie pentru c are leg turi cu ea, din alte reîntrup ri, are anumite datorii de achitat. Dar curios - copiii s i nu se mai ridic la în l imea geniului s u, pentru c el, Ia rându-i, nu le-a procurat decât un corp fizic în care a coborât la reîntrupare un spirit obi nuit. Copiii vin în familia acestui mare om, ca urmare a unei leg turi din alte vie i, pentru ca prin lumina mentalului s u i prin natura sa delicat s primeasc o instruire i o educa ie deosebit . O ciud enie des întâlnit în via a noastr , este i aceea de a vedea o femeie care d impresia de ceva b rb tesc în ea. Prin gândurile, caracterul i comportamentul ei, prin energia i îmbr c mintea ei masculin i chiar prin glasul coborât, liniile fe ei i prezen a unei urme de must i, te pune pe gânduri i te determin s zici: Iat o femeie-b rbat. Pe de alt parte exist b rba i care prin aspectul lor fizic, delicat, adesea cu musta i barb redus , prin glasul lor înalt, prin emo ionabilitatea lor, prin puterea intuitiv i întreaga lor natur feminin , te îndeamn s exclami: Iat un b rbat cu apuc turi i sensibilitate de femeie. Acest contrast în aspectul fizic i în manifestarea sufletului se poate explica prin reîntrupare. Am ar tat c spiritul revine în lumea terestr - când femeie, când b rbat - pentru a- i termina educa ia spiritual . Dup o serie de vie i petrecute în trupuri masculine, câ tigând destule cuno tin e în aceast form , spiritul schimb sexul, întrupându-se de aceast dat ca femeie, pentru a înv a lec iile vie ii terestre ca so ie i mam . Cum îns spiritul a tr it într-o lung serie de forme masculine, el s-a obi nuit cu anumite gesturi, cuvinte i atitudini masculine. Schimbând sexul, sufletul imprim , vrând-nevrând, noului trup creat reminiscen e din formele precedente de b rbat, i în acela i timp reproduce ceva din preferin ele, sentimentele i apuc turile sexului precedent. Acela i fenomen se petrece când se trece de la forma feminin la cea masculin . Iat adev rul acestei enigme, mult vreme necunoscut sau fals explicat. în existen a sa terestr , omul se manifest adesea în a a fel încât pune în eviden revenirea sa la via a fizic . Un astfel de fenomen - subiect de cercetare i discu ie în lumea celor care se ocup cu probleme psihice - este i acela al fricii „nejustificate", manifestat de unele persoane fa de anumite conjuncturi sau elemente ale naturii. Unele persoane au o fric nest pânit de a pleca cu o luntre pe un lac sau cu vaporul pe mare, altele au o fric groaznic de foc, de tunete i fulgere, de mul ime, de în l ime, de înc peri închise sau pentru nimic în lume nu ar r mâne singure într-o pivni sau nu ar ie i noaptea singure prin întuneric etc. Psihologii explic aceast fric a omului prin faptul c în primii ani ai existen ei sale, copil fiind, a fost impresionat puternic de aceste fenomene sau situa ii, i ca un reflex îndep rtat, dar puternic, este st pânit i la maturitate de aceast team . Al ii, tot materiali ti, atribuie frica senza iilor resim ite de mam pe când purta în sânul ei acest copil, i deci c el ar fi primit como ia mamei, care acum la maturitate s-ar reflecta în sufletul s u. Nici una din aceste explica ii nu poate sta în picioare. Adev rul este c fiecare din aceste persoane au sentimentul de fric pentru c , într-o alt via , au trecut printr-unul din aceste evenimente tragice, au pierit într-un naufragiu, într-un incendiu, au fost omorâte cu pietre de mul ime sau ucise în bezna nop ii. Ra iunea se al tur la aceast explica ie i respinge pe cele de mai sus, dac afl c nici copilul i nici mama n-au trecut printr-o asemenea situa ie sau fenomene, în actuala lor via terestr . Printre numeroasele cazuri de amintiri îndep rtate, de prin alte vie i, este i urm torul. într-o vizit , c l torie sau la un spectacol, se întâlnesc pentru prima dat în via a lor doua persoane. De

îndat ce î i încruci eaz privirile, sau de cum î i dau mâna i schimb dou -trei cuvinte, se na te deodat o iubire, o amici ie între ele, pe care nu o mai terge nici vremea, nici împrejur rile. Oamenii de tiin au c utat s dea o explica ie i acestui fapt, bine constatat în lumea noastr fizic , prin supozi ia c aceste dou persoane ar avea acelea i sim minte, acelea i idei, c psihicul lor ar vibra dup acela i diapazon. Dar, lucru ciudat: cele dou persoane resimt aceast simpatie puternic chiar dac n-au schimbat nici o idee între ele. Se v d pentru prima oar i de la prima privire se plac, se simt atrase de o for misterioas . Nu este vorba nici 'de omogenitatea de idei, nici de concordan a de sentimente, pentru c au fost cazuri când cele dou persoane erau de vârste i condi ii sociale diferite, cu sentimente i vederi deosebite, i cu toate acestea s-au sim it atrase una c tre cealalt . Aceast atrac ie se explic u or, prin adoptarea principiului reîntrup rilor multiple. în alte vie i, cele dou persoane au aviit leg turi între ele, sub o form oarecare - trupeasc sau sufleteasc . In aceste existen e trecute s-au legat puternic prin iubire, devotament, respect i sacrificiu. Când în alt via destinul îi pune fa în fa pe fo tii iubi i, prieteni sau pe fostul copil i p rinte etc, iubirea ce i-a legat alt dat a izbucnit din fiin a lor în afar , ca o raz de lumin , imediat se plac, se simpatizeaz , o putere misterioas împingându-i s se cunoasc , împrieteneasc , s se iubeasc .

102

Din. tainele vie ii i ale universului - Prima carte

De asemenea exist cazuri când, aflându-ne într-un voiaj printr-o ar str in , i trecând printr-un ora str in, ni se pare c -1 cunoa tem, c l-am mai v zut cândva, de i pentru prima oar trecem prin acest ora . Sunt unii care recunosc perfect unele str zi, ba chiar unele case, i merg pân acolo c pot spune ce urmeaz dup o cotitur de strad . Aceast trezire în con tiin a noastr a unor amintiri, a recunoa terii unor regiuni sau ora e pe care nu le-am mai v zut, nu se pot explica în nici un alt chip decât admi ând c am mai tr it într-o alt via în aceste regiuni sau ora e. Dovada cea mai izbitoare, cea mai uimitoare a revenirilor noastre la coala p mântului, se ob ine atunci când unii oameni î i reamintesc perfect fapte, împrejur ri, localit i i persoane din alt via . Aceast reamintire poate fi provocat sau natural . Parapsihologii au ajuns cu studiile i cercet rile lor pân acolo s pun în stare de somn, prin fluid magnetic, o persoan sensibil . Din cauza acestui val de materie magnetic - rev rsat de magnetizator asupra unei persoane sensibile, care se pune cu devotament în slujba tiin ei - se produce o desc tu are a spiritului de trapul s u. Cum spiritul are tendin a de a se dep rta de p mânt, el se desprinde de trup. In aceast stare de libertate, spiritul î i redobânde te facult ile spirituale pe care le are, când trece de bariera mor ii. Fiind interogat, spiritul poate spune am nunte din via a sa actual , dar dac îl vom întreba dup de teptare, el nu- i aminte te episoadele descrise în stare de somn magnetic. Ceea ce uime te este faptul c aceast persoan ne poveste te via a sa anterioar , locul unde a tr it, a murit, cu cine a fost c s torit , câ i copii a avut, cum i-a chemat i unde sunt, dac mai tr iesc. Dac se cerceteaz datele ob inute, se constat exactitatea absolut a celor declarate. Aceast experien , ca i multe altele de acest gen, dovede te în,.mod clar, f r posibilitate de a mai comenta, c fiecare din noi avem înscris în arhiva vie ii noastre, în corpul nostru spiritual, toate amintirile altor vie i, pe care nu le mai putem ti acum, când suntem închi i în trup. Acest adev r st la baza legilor vie ii, chiar dac unii nu vor s admit existen a i nemurirea spiritului sau al ii care o admit, nu vor în raptul capului s cread c revenim pe p mânt - îmbr când i dezbr când numeroase trupuri. Ei sus in c dac am mai tr it, ar trebui s ne amintim. Nu ne amintim, pentru c vehicolul fizic actual, sistemul cerebral actual, nu a luat parte la acea via , nu a înregistrat nimic din acele timpuri, pentru c nu exista pe atunci. Tmpul actual, sistemul cerebral pune astfel o barier între trecut i prezent, împiedicând amintirile înscrise în corpul nostru spiritual s revin la suprafa i s lu m cuno tin de ele. Numai când prin pase magnetice punem trapul în pasivitate iar spiritul devine liber, amintirile din alte vie i se desf oar înaintea noastr ca pe ecranul unui cinematograf. Uneori amintirile altei vie i vin la suprafa a con tiin ei noastre în mod spontan, f r pase magnetice. îns , de cele mai multe ori, ele se prezint fragmentar, încât nu se poate reconstitui întreaga via a persoanei respective. O femeie spune, de exemplu, c a tr it într-o cas mare, departe,.într-o ar cald , c avea un so care o brutaliza i c , în fine, într-o zi a omorât-o i i-au r mas doi copii: Aii i Fatima, dar nu ne spune în ce ora , în ce an i cum se numea so ul ei. Chiar când se dau date mai clare i mai ordonate, tot nu se pot face verific ri, deoarece faptele sunt petrecute la o epoc îndep rtat , într-o localitate de pe un alt continent al globului, astfel c e greu, dac nu imposibil, s fie cercetate i deci controlate. Copiii pân la vârsta de apte ani î i amintesc mai bine decât oamenii maturi vie ile lor trecute, din cauz c pân la aceast vârst leg tura dintre spirit i trap este mai slab decât în restul vie ii lor terestre, i deci pot s revad ceea ce este înscris în corpul lor spiritual; în plus, pân la aceast vreme, sistemul lor cerebral fiind mai delicat, înc în formare, având deci o mai mare plasticitate, permite exteriorizarea amintirilor din via a trecut . Din nenorocire, p rin ii lor, care n-au auzit i deci nu cunosc adev rul reîntrup rii, crezând c odraslele lor au halucina ii, r t ciri ale min ii, îi ceart i-i opresc s mai spun asemenea „bazaconii", ori nu le dau nici o importan , punându-le pe seama fanteziei. P cat, pentru c multe lucruri edificatoare am putea afla prin ei i ne-am încredin a pe deplin de aceast mare lege a divinului Creator! Probabil c numai acele persoane, la care din anumite motive spiritul revine la reîntrupare imediat dup moartea fizic , î i amintesc de via a lor trecut . în aceste cazuri spiritul nu mai trece prin zonele spirituale din jurai p mântului, p strând înveli ul planetar, aproape intact, prin urmare revine la noua întrupare cu vechiul înveli planetar. Asemenea cazuri jsunt foarte rare, pentru c un astfel de om va suporta cu greu adversit ile vie ii terestre i va profita prea pu in de noua sa întrupare, având instrumente uzate, acelea i pe care le-a avut i în via a terestr precedent . De aceea, Divinitatea, în înalta Ei în elepciune, a orânduit ca dup fiecare via terestr s urmeze o vie uire în spa iu, o via de repaus, de meditare, i numai astfel, odihnit, spiritul s revin pe p mânt, cu sinteza vie ii trecute, cu înveli uri i instrumente noi, pentru a înv a lec ii noi, fîindu-i înlesnit ridicarea pe scara progresului.

Reîntruparea

]Q3

Constat m c majoritatea oamenilor nu- i amintesc vie ile precedente. Rezult c aceast ne tiin este urmarea unei legi pe care Divinitatea a s dit-o în via a omului. Desigur, motive puternice au determinat aceast uitare, motive pe care mintea noastr redus nu este în stare s le întrevad . Dintre numeroasele motive, unul ar fi urm torul: reamintirea vie ilor trecute, cunoa terea faptelor noastre din trecut ar constitui o piedic în înaintarea noastr spiritual , o adev rat nenorocire. Creatorul tuturor fiin elor, corpurilor cere ti i al universurilor, a vrut ca noi, la fiecare coborâre pe p mânt, s înscriem pe o pagin alb , o nou via , având impresia c acum ne-am n scut pentru prima oar . Din copil rie pân la moarte, în mod incon tient, vedem, auzim, adun m observa ii i cuno tin e, analiz m diferitele directive morale, ne comport m mai bine sau mai r u, mai moral sau mai chiop tând, mai intelectual sau mai credincios, dup capitalul spiritual adunat în vie ile trecute. Nu e bine s ne cunoa tem vie ile precedente. Dac în via a trecut - de i cu un nivel intelectual ridicat, de i cu o situa ie social mai de seam - într-un moment de mare iritare, ne-am ucis prietenul ori so ia, în via a urm toare, cunoscând aceast fapt , am fi chinui i de gândul crimei. Fapta rea va reveni mereu în con tiin i vom fi nelini ti i în existen a actual , astfel c progresul spiritual ar fi z d rnicit, sau cel pu in redus. Nu e bine s ne cunoa tem vie ile precedente, pentru c se poate ca iubitul nostru copila s fie unul din cei care în alt via , fiind tutorele nostru, ne-a torturat, ne-a mâncat averea, l sat de p rin i, i ne-a l sat pe drumuri. Cu ce dragoste am mai privi acest copil, ce iubire am mai avea fa de cel ce ne-a nenorocit i brutalizat alt dat ? A a ne tiind, ne consider m copilul ca fiind carne din carnea noastr i în virtutea legii divine, a iubirii, îl ador m cu frenezie, dorindu-i fericirea des vâr it în via a sa terestr . De ce s fim st pâni i de gre elile noastre din trecut? De ce s ne tortureze remu c rile unor fapte tic loase din alte vremuri? De ce s fim mâna i i mai departe de acelea i idei, prejudec i de ras ori religie? Dup cum nu e bine s ne cunoa tem trecutul, tot a a nu e bine s tim nici viitorul nostru. Cine tie prin ce cotituri ale destinului suntem sili i s trecem, sa ne facem educa ia amarnic , pentru a urca pe scara evolu iei! Cine tie prin ce nenorociri trebuie s mai trecem, pentru dezvoltarea spiritualit ii noastre, i atunci, cunoscând dinainte torturile morale, suferin ele fizice ce ne a teapt în viitor, oare cu ce elan vom mâna via a înainte, oare vom mai munci cu dragoste i avânt ca s agonisim, s ne cre tem copiii, s fim morali i activi? Necunoscând m re ia i infinitele planuri ale Divinit ii nu în elegem binefacerile uit rii cu care ne-a înzestrat bunul P rinte ceresc. Deoarece nu ne amintim, neg m principiul reîntrup rilor noastre, al tuturor fiin elor, al tuturor corpurilor cere ti, planete i sori. Uitarea este o fericire, o binecuvântare pentru om. Dac nu ar fi uitarea, via a noastr ar fi un iad aici pe p mânt. Din fraged copil rie i pân la co ciug, atâtea lacrimi, dureri i griji ne urm resc, încât dac uitarea n-ar a terne v lul ei binef c tor, pentru a ne arunca în vârtejul vie ii de toate zilele, existen a noastr pe p mânt nu ar mai fi posibil . S mul umim bunului Creator pentru tot ce a f cut i stabilit. El le-a întocmit pe toate cu des vâr ita în elepciune, pe care în stadiul ajuns nu suntem înc în stare s le apreciem i în elegem.

Paralel cu progresul trupului, cu alc tuirea sa fizic , sensibilitatea sa mai înalt i inteligen a din ce în ce mai vie, omul a ajuns s lucreze, s supun materia prin voin a sa i s realizeze descoperiri înalte i uimitoare. S-ar crede c suntem într-un mar victorios al cuceririi naturii, spre folosin a noastr , c omul p e te din ce în ce mai gr bit c tre cucerirea fericirii sale. Cu toate minunile realizate de inteligen a sa vie, totu i nivelul moral al omenirii este azi înc foarte sc zut. Omul fur mereu din secretele naturii, dar nu pentru a ajuta omenirii în progresul ei, ci pentru a f uri arme noi, mijloace noi de a- i ucide fra ii. Am descoperit legi fizice i chimice, nu pentru a ne înlesni via a, ci ca s ucidem copii i femei, fra ii no tri, fiii unuia i aceluia i Tat creator! Dac savantul crede în materia fizic i în legile ce o anim , omul ignorant ori omul semidoct nu mai are nici o busol în via a sa. Valurile vie ii îi poart în toate direc iile i nu mai au nici o speran . Alearg la biseric , dar se întorc acas tot sub ap sarea nevoilor vie ii; citesc c r i care s -i lumineze asupra scopului durerii i asprimii acestei vie i, i mintea lor r mâne tot atât de confuz ca i mai înainte. Iat starea în care se afl azi omenirea! Dac înv turile sublimului nostru Mântuitor, Isus Christos, s-ar fi p strat curate, nealterate cum erau în primii dou sute de ani ai cre tinismului, dac slujitorii casei Domnului ar reveni la

104

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

forma lor simpl de via , ca alt dat , când cuno teau profund legile divine, i ar adopta ceea ce tiau atunci, i anume adev rul c entitatea spiritual revine mereu la via a terestr , omul ar deveni mai bun, mai milostiv i ar în elege rostul vie ii. O moralitate des vâr it ar cuprinde omenirea i din sufletul fiec ruia s-ar ridica la Cer osanale Celui Atotputernic. Reîntruparea este un Adev r divin, care l rge te orizontul tuturor cuno tin elor omene ti, oferind mai clar decât orice sentimentul eternit ii. Ea dezvolt în noi imagina ia i ne transport gândul pe nesfâr ita dâr a secolelor scurse. Reîntruparea con ine inspira ia poetului, lumina filosofului, bucuria sfântului, i arat tuturor drumul c tre Tat l. Acum tim c în lunga istorie a progresului nostru spiritual, am mai tr it pe când ne închinam la idoli, asemenea triburilor s lbatice de azi. De atunci, am urcat treptele vie ii i mai târziu am oferit daruri lui Brahma, în vastele temple indiene t iate în piatra mun ilor. Secolele s-au în irat i în alte întrup ri, am c zut înfrico a i la p mânt, când focul divin fulgera în templul lui Zoroastru din vechea Persie. Via a ni s-a scurs mereu, ca i apa fluviilor, îmbr când diferite trupuri umane i în diferite ranguri sociale, depunând flori la picioarele lui Osiris i ale zei ei Isis, pe vremea faraonilor, în templele de la Theba i Memphis. Am tr it i am murit, ne-am n scut în sânul a diferite popoare i religii, ne-am sim it mândri de neamul c ruia îi apar ineam i socoteam religia noastr cea mai pur , cea mai înalt . Am cântat cântece ritmice înaintea altarelor de marmur ridicate în Grecia str veche. Ne-am supus stricte ii legilor de fier ale Imperiului Roman i poate, unii dintre noi, am fost printre cei care am dat cu pietre i am cerut r stignirea divinului Isus. Acum iat -ne reveni i pe p mânt, pentru a adora din nou pe Tat l etern, fiind mereu în pelerinaj pe drumul lung al na terii i mor ii.

Procesul reîntrup rii Când a sosit ceasul coborârii la întrupare, entitatea spiritual superioar porne te singur i cu hot râre, cunoscând perfect toate fazele prin care va trece, atât în timpul reîntrup rii, cât i toate peripe iile vie ii sale. Linia îi este clar trasat i ea î i va urma cu sfin enie planul destinului. Entit ile spirituale inferioare - i mai ales cele oarecum con tiente de cuptorul de purificare i dureri în care coboar - au nevoie de încurajare, de îndemn fr esc. în acest scop, pleac în stol ia reîntrupare, pentru ca v zându-se unele pe altele, s prind curaj. O ceat mare de str lucitoare entit i spirituale le înso esc, vorbindu-le mereu de legea evolu iei i de fericirea lumilor superioare, în acela i timp, un cor sublim de entit i spirituale - de muzic astral - le înso esc din nivelele lor de pornire c tre suprafa a p mântului. ' Sub îndemnul zborului în comun i sub adierea muzicii cere ti, entit ile spirituale pornesc cu voie bun . Datorit faptului c , pe m sur ce coboar , atmosfera fluidic este din ce în ce mai dens , mai grosolan i resping toare, entit ile spirituale superioare, mari for e spirituale, atrag din marele curent cosmic fâ ii puternice de fluid magnetic i înv luie cu ele spiritele pornite la reîntrupare. Sub influen a acestui fluid, entit ile candidate la întrupare cad într-un fel de somnolen ; sunt treze, v d, aud, tiu ce fac, dar nu mai sunt pe deplin st pâne pe voin a lor. Ca i magnetiza ii sau hipnotiza ii de pe p mânt, r mân sub influen a magnetizatorului lor, care îi conduce pe calea

gândului. Astfel preg tite, sunt oarecum sub influen a mental a marilor entit i spirituale ce prezideaz reîntrup rile acestui grup de duhuri. Sosind în apropierea p mântului, fiecare spirit candidat la întrupare este luat de ghidul s u i îndreptat c tre o anumit regiune a p mântului, c tre o anumit ar , provincie, localitate i familie, c tre o anumit mam .

Actul unirii a doi indivizi de sex opus este înv luit de cea mai mare tain . El î i are obâr ia în eternitate i s-a petrecut i se petrece în lumile eterice. Actul unirii fizice este doar forma materializat a unirii fluidice, spirituale. Cu sfial ridic un mic col i or al acestei taine, de care pomene te i preotul din biserica cre tin , când face slujba cununiei. Toate entit ile spirituale au aceea i origine, au aceea i îmbr c minte spiritual , deoarece toate sunt formate din esen a Tat lui ceresc. Cu alte cuvinte, entit ile spirituale sunt egale i f r sex. S p r sim trecutul de o eternitate, prin care au trecut aceste spirite, pân au ajuns la etapa de spirite umane, animatoare de corpuri umane. în spa iu, entit ile spirituale umane sunt absolut la fel

Reîntruparea

JQJ

ca aspect, deci nu au nici un fel de sex. Ele sunt sfere luminoase, fiecare din aceste sfere fiind format dintr-un punct microscopic str lucitor, care este esen a sferei, scânteia divin , spiritul propriu-zis, iar în junii scânteii se afl o aureol fluidic , un înveli eteric, format din cele apte înveli uri fluidice pomenite i care formeaz corpul spiritului sau perispiritul s u. Cu toate c entit ile spirituale sunt perfect identice, de la originea lor, Creatorii care le-au preg tit calea au lucrat asupra lor astfel încât ele s se manifeste diferit, fiind înc rcate cu dou feluri de fluide de natur electric - fluid electric negativ i fluid electric pozitiv, aflate într-un echilibru oarecare. La unele entit i spirituale fluidul pozitiv îl întrece pe cel negativ, iar la altele predomin fluidul negativ. Cu alte cuvinte, spiritele au dou feluri de electricit i, dar unele sunt predominant pozitive, iar altele predominant negative, aceste fluide având rostul lor în via a spa ial a entit ilor spirituale. Prin îns i existen a spiritului în spa iu, natura acestui fluid electric se altereaz , se schimb într-un alt gen de fluid, fiind nevoie de o primenire. Procesul de primenire se desf oar în mod asem n tor cu respira ia trupului nostru. Spiritul execut un fel de palpitare - se dilat i se contract , inspir i expir - eliminând prin acest act mecanic fluidul corupt i absorbind din spa iile siderale fluid proasp t. Acest travaliu dureaz ve nic, spiritul absorbind propor ii inegale de fluid electric pozitiv i negativ. La unele entit i spirituale se acumuleaz mai mult fluid pozitiv absorbit, deoarece puterea de alegere fluidic de natur pozitiv a fost mai mare decât cea negativ , iar la alte spirite, doza de fluid negativ se acumuleaz într-o m sur mai mare. Astfel spiritul se încarc prea mult cu un anumit fel de fluid electric, sim indu-se îngreunat de cantitatea prea mare a fluidului preponderent, i atunci caut o posibilitate de desc rcare. Desc rcarea are loc pe cale de schimb. Dou entit i spirituale care de miliarde de veacuri au pornit împreun , pe drumul nesfâr it al evolu iei, se simpatizeaz , se caut , se doresc, vor ca mereu s se sf tuiasc i s se ajute. Când entit ile spirituale între care s-a stabilit o iubire din ve nicia îndep rtat - ve nicie care, totu i, are un oarecare început - se simt îngreunate de o doz mare de fluid pozitiv sau negativ, se alipesc una de alta i fac între ele un schimb din plusul de fluid acumulat. Prin acest act, s-au eliberat de povar , iar schimbul le produce o senza ie de fericire. S vedem, pe scurt, explica ia marii taine a mariajului. Spiritul care de ine în jurul s u mai mult fluid pozitiv se va întrupa mai des în trap masculin, iar spiritul mai bogat în fluid negativ se va întrupa mai des în trup feminin. în toate formele de via - mineral , vegetal , animal sau uman - principiul feminin se supune principiului masculin. Iat de ce b rbatul este mai cu ini iativ , mai energic, i de ce femeia este mai pasiv i r bd toare. Astfel în elegem i sensul cuvintelor spuse de preot la cununie: „Iar femeia s se team de b rbat", adic s fie supus b rbatului ales i s - i duc cu el traiul pân la mormânt. Dup ce am vorbit pu in despre marea tain a dualit ii, a unirii spirituale, vom aborda i subiectul unirii trupe ti a doi indivizi de sex opus. Am mai spus-o i voi repeta mereu: totul este orânduit de Divinitate i executat de slujitorii S i de diferite grade. Lu m dou substan e chimice i le punem fa în fa , de exemplu un acid i o serie de metale sau oxizi metalici. Acidul va manifesta o anumit preferin pentru unul dintre aceste metale, i se va uni numai cu unul din ele, dând na tere unei substan e noi, numit sare. Unirea dintre un acid i un oxid sau metal se datore te fluidelor care le înso esc i stau la baza lor. în fluidul unuia electricitatea este predominant pozitiv , iar în fluidul celuilalt predomin electricitatea negativ . Cu

cât un oxid îi procur acidului mai mult fluid contrar, cu atât mai mult acidul desface oxidul i se combin cu el. Astfel se petrece unirea în regnul mineral. Pentru mintea noastr , fenomenul este mai clar, mai deslu it în regnul vegetal. Aici elementul reproduc tor, zis mascul, merge c tre elementul sexual femei. Oriunde ar fi, oricum ar fi organele purt toare ale acestor dou elemente, ale acestor dou celule generatoare, ele se atrag, se cheam i se unesc. Se atrag deoarece se doresc, i se doresc pentru c fiecare este purt tor de fluid electric de sens opus. De exemplu, gr untele de polen, purt torul unei aureole fluidice mai bogat în electricitate pozitiv , se îndreapt c tre ovulul din camera ovarian a gineceului, pentru c este chemat, este atras de fluidul predominant negativ al acestuia. Iat în elesul unirii gr untelui de polen cu ovulul, de pe urma c ruia se na te oul, începutul viitorului pui de plant . Dac trecem la regnul animal, vom fi martorii aceluia i plan de unire i perpetuare a speciei. Un individ, masculul, emite o celul generatoare numit spermatozoid, i cel lalt individ, femela, emite o celul generatoare numit ovul. Din unirea lor se na te celula numit ou, din care se va forma embrionul i mai târziu viitorul animal. Cele dou celule generatoare au alergat una spre alta i s-au unit din motivele sus amintite, dând na tere unui produs care de ine elementele materiei fizice i fluidice provenite de la doi indivizi de sex opus.

106

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Un fapt îns r mâne constant. Unirea între cele dou elemente cu înc rc turi electrice diferite, se face în anumite condi ii i mai ales în anumite epoci. într-adev r, nu oricând i nu în orice condi ii o floare produce polen i ovule. Nu oricând femela prime te s fie fecundat de individul mascul. Totul se face dup o ordine nev zut , dictat din spa iu de foi ele spirituale invizibile. Omul, coroana crea iei Tat lui divin pe p mânt, cu toat în elepciunea cu care a fost înzestrat de Creator, se abate de la legea sfânt a procrea iei, a form rii de trupuri noi, în care s coboare i s se fixeze un spirit pentru o nou via terestr . El a coborât sfânta unire spiritual i a batjocorit sfânta unire trupeasc . Asemenea celorlalte regnuri i la om este indicat momentul firesc pentm unirea trupeasc , în zilele din preajma fazelor lunare, când se produce eliminarea ovulelor de c tre femei. Dintr-un act divin, hot rât cu regul , la toate vie uitoarele, omul a f cut un act de patim , de viciu. Frumuse ea spiritual i chiar trupeasc a fost terfelit i corupt prin noroiul pl cerii. Dar, în viitor, omenirea cunosc toare a legilor înc necunoscute, se va ridica la nivelul fmmusetii legilor divine. în fine, în momentul când elementul sexual masculin, spermatozoidul, p r se te organul generator, este înconjurat de o aureol fluidic , în care sunt fixate toate particularit ile fizice i toate defectele trupe ti ale p rintelui emi tor. Mama emite celula sexual feminin , numit ovul, care asemenea spermatozoidului are o zon fluidic , în care sunt imprimate toate particularit ile trapului acestei femei. Din unirea celor dou elememte sexuale se va na te oul, care va purta în sine toate particularit ile trapului celor doi generatori. La plante i animale, actul unirii, formarea oului, evolu ia embrionului i, în final, na terea se fac sub influen e cosmice determinate, realizate sub imperiul unor legi fixe. Numai omul se abate de la aceste legi, prin liberul s u arbitra. Dar totu i, cu toat ignoran a omului fa de legile morale i fa de exemplele din natur , pe care Domnul i le pune înainte, actul procre rii trebuie s aib loc la timpul s u, pentru ca i actul na terii s se petreac sub privirea unor anumite constela ii i influen a unei anumite planete. Actul na terii la om, mai dramatic decât la animale, în general este înso it de mari dureri. în acele momente femeia mam renun pentm restul zilelor ei la orice unire trupeasc . Dar zilele trec i uitarea a ternându-se j>este aceast durere, unirea are loc din nou, potrivit cu ceea ce a orânduit Divinitatea pe p mânt. într-adev r este de în eles pl cerea unirii trapului celor doi îndr gosti i. în perispiritul lor se produce o desc rcare electric — pozitiv de la unul i negativ de la altul — r spândit reciproc în perispiritele lor. în acest moment, spiritul lor simte o senza ie de fericire, pe care omul necunosc tor al tainelor lumii nev zute o atribuie trapului s u. Atât de mare este aceast fericire, încât ea întunec amintirea marilor dureri ale na terii. Sub imboldul acestei pl ceri, actul se repet , pentru a avea loc noi z misliri de trupuri, în care s - i g seasc culcu un spirit, pentru 0 nou via terestr . Exist cazuri când în destinul unor oameni a fost scris s nu aib copii, pentru c , într-o via precedent , tat l a avut o conduit repulsiv fa de copii, brutalizându-i pân a stins orice iubire din inima lor, ori pentm c în alt ^via femeia nu i-a vrut, c utând mereu s scape de ei, imediat ce a constatat c va deveni mam . In aceste cazuri, cei doi so i se vor uni fizice te, dar nu vor avea urma i, pentru c drepta ii lor - veghind ca destinul lor s deraieze cât mai fidel planului întocmit sus i acceptat de ei când erau spirite libere în spa iu - le neutralizeaz fluidele celulelor generatoare. Urmarea este c elementele lor sexuale, lipsite de fluidele corespunz toare, nu se vor atrage, nu se vor putea uni pentru a da na tere \imii ou, murind înaintea fuzion rii lor. Iat pentru ce SC zice în

popor: „Nu le-a dat Dumnezeu copii". Legea divin , prin reprezentan ii i slujitorii Tat lui, nu le acord aceast bucurie, chiar dac în aceast via ar dori din tot sufletul s aud i ei spunându-li-se cuvântul magic: „mam " sau „tat ". Totul se pl te te, mai curând sau mai târziu. Dreptatea Tat lui este ve nic i se aplic f r cru are. Spiritul candidat la reîntrupare, înso it de ghidul s u, se apropie de viitorii s i p rin i i st în preajma lor. Sosind ziua unirii lor fizice, o for a spa iilor lucreaz asupra celor doi generatori, înv luindu-i cu anumite fluide, pentru a-i dispune la unire trupeasc ; iar bietul om se supune asemenea unei marionete. El crede c este voin a sa, pl cerea sa, s se „iubeasc " cu partenera lui. Da, aceast unire este la fel ca alt dat , dar pe când atunci era o simpl manifestare animalic mai joas chiar, f r s fi avut vreo urmare - de data aceasta omul se supune unei forte care îl îndeamn , în vederea unui act divin, pentru un scop ce intr în planurile Creatorului. Cei doi so i s-au unit, crezându-se singuri, i cu toate acestea ase martori au fost de fa : drepta ul tat lui, drepta ul so iei, spiritul care se va întrupa, ghizii celor doi so i, precum i marele întrup tor. De îndat ce s-a format oul, spiritul candidat la întrupare î i înconjoar mama cu o band eteric i se pune în leg tur cu oul. De acum începe marea oper necunoscut de tiin a materialist . Voi descrie pe scurt principalele faze ale form rii copilului în pântecele mamei i na terea lui.

Reîntruparea jg j

Spiritul coborât la întrupare înconjoar cu perispiritul s u trupul viitoarei sale mame, perispiritul s u luând forma unei rochii, strâmt sus i larg în poale, adic forma unui clopot, a unui trunchi de con. Acest înveli fluidic se întinde din dreptul umerilor mamei, pân mai jos de glezn , capul ei r mânând liber. Se tie - fiind dovedit i de tiin - c vehicolul fizic al omului con ine o mas de fluide electromagnetice. Dintre toate organele corpului omenesc, cel mai bogat în fluid este sistemul nervos central i periferic. Orice ac iune de natur fluidic venit din spa iu, va lucra asupra întregului corp fizic, dar sistemul cerebrospinal va r spunde cel mai promt i mai' puternic la aceste influen e. Dac ac iunile venite din afar vor fi puternice, encefalul, care este de o sensibilitate deosebit , va fi penetrat, fluidul s u fiind pus violent în vibra ie. Vibra iile neobi nuite ale fluidului cerebral vor ac iona la rândul lor asupra cortexului i a celulelor nervoase. Impresionate puternic, celulele nervoase fiind puse în vibra ie cu o putere neobi nuit , se va produce în ele o perturbare func ional , care va sfâr i, în timp mai prelungit, cu un dezechilibru mintal. Cum sistemul cerebrospinal este comandantul organismului, de la el plecând toate ordinele prin care sunt dirijate func iile organelor interne, se în elege c i aceste organe vor func iona dezordonat. Astfel, omul va avea mi c ri necoordonate, î i va pierde orientarea în spa iu, dereglându-i-se circula ia sanguin , secre iile hormonale, excre ia etc. Pe scurt, o dezordine general , de pe urma c reia va suferi spiritul, posesorul acestui trap dezarmonizat. Cunoscând aceste legi, spiritul coborât la reîntrupare caut s nu fac nici un r u mamei sale - din acest moment aceast femeie îi este mam - ferindu-se s -i înconjoare capul cu perispiritul s u. Trunchiul de con fluidic se afl uneori mai aproape de trupul mamei, alteori mai dep rtat, în func ie de vârsta mamei, culoarea pielii, a p rului i ochilor. Dac mama este tân r , spiritul încercuitor st mai departe de ea, vitalitatea corpului ei fizic fiind destul de ridicat . Gra ie vitalit ii puternice, spiritul încercuitor, candidat la întrupare, trebuie s se in la o distan mai mare, pentru ca influen a perispiritului s u s nu fie resim it prea puternic de mama sa. Când, din neaten ie, se întâmpl acest lucru, mama are dureri de cap i o nervozitate neobi nuit . Dac mama este mai în vârst , spiritul înconjur tor se apropie mai mult de ea, pentru a o influen a ceva mai puternic, trapul ei neimpresionându-se ca cel de 17-20 ani. Se tie c persoanele cu ochii negri emit i primesc mai puternic fluidele electrice. Ochii sunt supapele trapului, prin care spiritul emite valuri de unde electromagnetice, fermecând sau adormind un om ori un animal. Dac femeia aleas s fie mam va avea ochii negri, spiritul sosit la întrupare va c uta s p streze o distan mai mare de trapul ei, decât în cazul când culoarea ochilor îi este deschis , pentru ca nu cumva pe calea ochilor razele sale fluidice s influen eze prea puternic perispiritul mamei sale. Acelea i considerente le are în vedere spiritul, când mama sa va fi brunet . Când ne piept n m, se aud pârâituri i firele de p r se zbârlesc, respingându-se unele pe altele. Prin piept nare se produce o frecare între p r i pieptene. Din aceast frecare se na te electricitate diferit în p r de cea din pieptene, generând fulgere microscopice, urmate de mici tunete, percepute sub form de pârâituri. S-a observat îns c p rul negru dezvolt mai mult electricitate decât cel blond. Prin urmare, spiritul-fiu va sta mai departe de iubita sa mam brunet , pentru a nu-i produce niciA0 greutate. în general, cea mai mic apropiere dintre fiu i mam este de câ iva centimetri, iar cea mai mare nu trece peste un metru de la suprafa a trapului mamei. Spiritul înconjur tor nu se va alipi niciodat complet de trupul mamei sale, pentru c în acest caz vibra iile lui, fiind prea apropiate, izbesc cu

putere în trapul i perispiritul mamei, cauzându-i prejudicii. O gre eal f cut din necunoa tere sau neaten ie poate avea rezultate dezastruoase, de care spiritul r mâne r spunz tor în fa a Divinit ii. Dar în definitiv care este motivul pentru care spiritul nou venit la via a trupeasc nu st deoparte, ci înconjoar trupul mamei sale? Explica ia este urm toarea. Viitoarea mam , în vederea acestei sfinte misiuni, trebuie s aib preg tite anumite condi ii fizico-organice i suflete ti. Aceste condi ii le asigur spiritul coborât la reîntrupare. O dat ce spiritul-fiu î i înf oar mama, începe s trimit raze fluidice c tre trupul ei. Aceste raze o p trund, i lucrând asupra perispiritului i a unor organe, produc schimb ri anatomice i fiziologice. Astfel glandele mamare încep s se dezvolte în vederea marelui scop - producerea secre iei lactice. Organele generatoare se congestioneaz , trec prin anumite modific ri, preg tind condi iile pentru p strarea embrionului i cre terea fetusului. Se produc o serie de transform ri interne, vizibile uneori i la exterior - umflarea buzelor i picioarelor, p tarea pielii etc. Dar în afar de preg tirile provocate de spiritul-fiu, mama este cuprins de sentimente i dispozi ii suflete ti, cu totul diferite de st rile ei anterioare. Aceste sentimente i dispozi ii o determin s primeasc cu pl cere vestea sosirii unei fiin e la via a p mânteasc , s-o accepte, s-o iubeasc i creasc în idei i st ri suflete ti demne de o mam des vâr it , s n-o resping , s nu caute s scape de ea.

108

'

Din tainele vie ii i ale universului — Prima carte

Dac femeia ar ti ce misiune sublim îndepline te în lumea noastr trupeasc , n-ar mai c uta s abdice de la acest m re rol în mecanismul vie ii de pretutindeni. Vai de sufletul femeii care va respinge un spirit c ruia în Cer i-a promis c îi va fi mam , dar ca om trupesc îl gone te, desp r indu-se de el. Amarnic se va c i în spa iu i i se va pl ti i ei cu aceea i eliminare, de i va arde de dorin a vie ii trupe ti, pentru avansare, pentru terminarea acestei coli planetare. De i spiritul înconjur tor, spiritul-fiu se ine la o distan oarecare de femeia-mam , totu i el ia contact cu trupul ei în trei regiuni: 1. printr-un fir fluidic se leag de m duva ei, de a a-zisul nod vital, realizând un contact intim cu perispiritul mamei; 2. prin ombilic se leag de bazinul în care se va forma c su a lui carnal ; 3. se leag de central aflat în partea inferioar a laringelui, în scorbura unde se unesc claviculele cu sternul i unde palpit sufletul, pentru c aici se produce un fel de inspira ie i expira ie fluidic , un sorb de fluide spa iale i o eliminare de fluide uzate. Dup cum, peste nou luni, mama va ine copilul s u drag în bra e i îl va acoperi cu dragostea ochilor s i, tot astfel spiritul-fiu, în cele nou luni de zile cât va ine gesta ia noii fiin e umane, o îmbr i eaz pe dinafar , cu toat dragostea lui. Ce minune pentru noi, oamenii! Ce fenomen natural pentru lumea spa ial ! Prive ti la femeia îns rcinat i nu vezi nimic în jurul ei; ea se mi c , se îmbrac i se dezbrac i nu simte prezen a nici unei materii. Trece printre oameni, pe lâng obiecte i nu simte nici o nepl cere. Cu toate acestea, duhul este prezent, ca o cea invizibil în jurul pântecelui ei. Mari sunt faptele tale, omule, dar opera spiritului e mai mare: construirea noului edificiu trupesc pentru viitoarea sa via terestr . Aceasta este marea sa lucrare. Spiritul este arhitectul propriului s u trap, c ci a a cum î i va a terne, a a va „dormi" în haina sa carnal . Or pentru împlinirea acestei opere el are nevoie de fluide spa iale, pe care le are la dispozi ie din oceanul fluidic înconjur tor. în afar de aceste fluide libere, spiritul-fiu are nevoie i de fluidele umanizate ale mamei sale. El ia cu precau ie, cu r bdare, pu in câte pu in, din fluidele mamei, lucrând cu ele asupra oului, determinându-1 s se divid , s creasc , s ia treptat forma uman , s - i organizeze rând pe rând diferitele organe. Aceast absorb ie de fluide umane se face noaptea, de la mam , când trapul ei doarme, în a a fel încât s nu aib repercusiuni asupra acestuia. Spiritul mamei, aflat în afara trupului s u adormit, ofer cu dragoste fluid din fiin a sa trupeasc i perispiritual , pentru a ajuta spiritul-fiu, la opera sa constructoare. Dar spiritul-fiu are nevoie i de fluidele tat lui, pentru ca leg tura iubirii s se împânzeasc i cu ceva de la tat . în perispiritul mamei predomin fluidul electric negativ, la tat predomin fluidele pozitive. Operele Creatorului sunt totdeauna armonizate prin împerecherea contrariilor, a pozitivului cu negativul. Spiritul sosit s - i construiasc re edin a în care va s l lui ani de zile, trebuie s aib Ia dispozi ie i fluid pozitiv i fluid negativ, procurat de la ambii p rin i. Pe când fluidele mamei Ie absoarbe noaptea, pe ale tat lui le absoarbe ziua. Exist cazuri când spiritul înconjur tor, spiritul-fiu, absoarbe fluide umanizate într-o cantitate mai mare de la tat decât de la mam . în acest caz, fizicul copilului va sem na mai mult cu tat l decât cu mama. Dac mama ofer mai mult fluid umanizat, copilul va sem na mai mult cu ea. Când propor iile furnizate de cei doi p rin i sunt aproximativ egale, trupul copilului va avea caractere fizice comune celor doi p rin i. Dar exist cazuri când un copil nu seam n nici CU tata, nici cu

mama, ci cu una din rudele apropiate - v r, unchi etc. în acest caz spiritul-fiu a absorbit mai multe fluide de la acea rud a p rin ilor s i, persoan de care e legat printr-o existen comun i dr g stoas dintr-o via anterioar . Iat în elesul real al marii taine a eredit ii. Cât s-a discutat, cât s-a scris despre aceast problem important i câte ipoteze i presupuneri nu s-au elaborat, pentru explicarea acestui fenomen spiritual, general în via a fizic mineral , vegetal , animal i uman . Pornind de la date fizice, nu se poate ajunge la o concluzie real în explicarea unui fenomen cu r d cini adânci în lumea spiritual . Cu toate c efectul fenomenului eredit ii este vizibil în planul fizic, cauzele î i au r d cinile în materia invizibil a spa iilor. Numai când savantul va cunoa te fizica i chimia fluidelor lumilor spa iale, când va descoperi materiile metafizice, energiile care le anim i legile care le guverneaz , va g si solu ia tuturor fenomenelor înc nedescifrate. Ceea ce este interesant i sublim, în acela i timp, e faptul c ziua spiritul-fiu î i înconjoar mama, iar noaptea, mama p r sindu- i trapul, vine i î i înconjoar spiritul-fiu; astfel, de la o vreme, se realizeaz o înconjurare reciproc în jurai trupului matern. în elesul tainic al acestor îmbr i ri fluidice alternante este urm torul. Ziua, spiritul-fiu primind anumite fluide venite din Infinit, le îndreapt c tre mam , care la rândul ei le concentreaz spre pântecele ei, spre copilul în

Reîntruparea

jgp

formare. Noaptea, spiritul mamei absoarbe din spa iu anumite fluide, pe care le revars asupra perispiritului spiritului-fiu. Spiritul-fiu cât i spiritul-mam contribuie astfel la o oper comun . Toate aceste ac iuni se concentreaz asupra pruncului, care prin hr nirea continu cu diferite fluide i cu substan ele asimilate din sângele mamei, se dezvolt foarte rapid. In timpurile st vechi, tainele naturii erau bine cunoscute'. Viitoarea mam avea grij s - i a eze patul în direc ia est-vest, i anume cu picioarele la r s rit i cu capul la apus, a a dup cum a r mas obicei de a se a eza mortul cu fa a la r s rit. Scopul urm rit era urm torul. Se tie c marele curent cosmic, dup ce a înconjurat Soarele, vine s înconjoare i planeta noastr . Direc ia acestui curent este la început de la r s rit la apus, dar de la o vreme se ridic pe unul din meridiane spre nord. Este bine ca trupul femeii îns rcinate s fie a ezat pe axa curentului cosmic, astfel ca acesta s intre prin picioarele sale, s str bat trupul i s ias prin cre tetul capului, adic în acela i sens în care se retrage spiritul din trup, la moartea acestuia. Cu cât sfin enie mânca, bea, dormea i tr ia mama pe acele vremuri! Dup ce patul era direc ionat în felul descris mai sus, somnul ei trebuia s aib loc imediat dup apusul soarelui, adic din momentul în care se întuneca i pân când începea s se lumineze de ziu , dar negre it înainte de r s ritul soarelui. Noaptea, perispiritul ei se înc rca cu fluide spa iale cosmice, iar ziua acumula fluide solare i terestre. Cu cât dragoste i respect î i privea so ul perechea iubit , aflat în aceast situa ie nobil i important . O îngrijire deosebit îi acorda prin vorbe, fapte i atitudine, scutind-o de orice emo ie violent sau sup rare, i hr nind-o cu alimente consistente i în cantit i mici. So ul se separa de so ie, pentru a nu împiedica, prin apropierea lui, desf urarea fenomenelor oculte de care avea cuno tin , f r s cunoasc am nun it mecanismul lor. Orice contact fizic era interzis în timpul sarcinii so iei, pentru a nu produce spasme interne, care ar fi comprimat puiul uman, în formare în pântecele mamei, iar pe de alt parte, spasmul erotic trimite fluide de ordin inferior c tre copil, contribuind la nefericirea fizic i intelectual a viitorului om. Cât de în eleg tori erau oamenii în acele vremuri, sufletul lor frem tând la vibra iile venite din spa iu, de i tr iau într-o epoc lipsit de tehnica civiliza iei de azi! Am spus c spiritul-fiu absoarbe fluide de la p rin i, pe care concentrându-le pân la o cvasimaterializare, î i f ure te trapul, fetusul din pântecele mamei. Pe când absorbirea de fluide materne se face u or, spiritul-fiu fiind în preajma mamei, absorbirea de la tat este mai dificil , pentru c el nu este mereu prezent. Absorbirea fluidelor paterne se face f r jtirea tat lui, ca om, îndeplinindu-se la orice distan s-ar g si tat l de so ie i de viitorul s u fiu. într-adev r, tat l ziua se duce la birou, la cafenea, la club, jucând o partid de c r i, ori e plecat departe, prin alte ri, cu misiuni sau afaceri. Oriunde s-ar afla, la orice distan în jurul p mântului, spiritul-fiu, ajutat de fra i spa iali, absoarbe fluid din corpul fluidic al tat lui s u. în aceast privin , intervine o problem foarte grea pentru bietul spirit-fiu: felul cum î i duc via a p rin ii s i. în perioada când so ia este îns rcinat , se cere ca ambii p rin i s tr iasc dup o anumit conduit . Astfel mama se va sili s nu se supere, s - i impun un calm deplin, pentru c sup rarea ei va produce furtuni, perturb ri în perispiritul ei, împiedicând spiritul întrup tor în opera lui constructiv ; pe de alt parte, materia furtunos procurat de mam va d una la alc tuirea perfect a trapului micu ei f pturi. Se mai cere ca mama s nu oboseasc , pentru c o activitate corporal prelungit îi sl be te trapul, având repercusiuni asupra perispiritului s u i deci asupra copilului din pântecele ei. A adar se cere odihn , dar f r a se c dea în limita opus , ederea prelungit fiind la fel de^ d un toare. între o activitate încordat i o edere dus pân la trând vie e de preferat cea dintâi. îns calea de mijloc este cea mai favorabil . Munc , mi care — dar nu pân la oboseal , pân la sleirea trapului. Se mai cere ca sim urile, în special v zul i auzul s fie pl cut impresionate pe tot timpul sarcinii. Natura, prin peisajele ei încânt toare — munte, p dure, litoral - ofer imagini care prin ochii i perispiritul mamei penetreaz copilul, contribuind foarte mult la alc tuirea perfect i armonioas a trapului s u. Vorbele blajine i frumoase, vibra iile armonioase, muzica melodioas , au de asemenea un ecou puternic în fiin a pl pând din sânul mamei. Contribu ia tat lui, prin fluidele sale, la alc tuirea trapului copilului s u, este la fel de important ca i cea a mamei. Via a cuminte, calm i rezonabil , a tat lui va avea urm ri fericite pentru viitorul s u copil. So ul trebuie s evite nop ile pierdute la bar sau la masa verde a jocurilor de noroc; el trebuie s respecte orele de somn, s nu transforme noaptea în zi, c ci lipsa de somn aduce sl biciunea perispiritului-s u, care tim c î i primene te fluidele uzate noaptea, când trapul s u doarme. Alimenta ia tat lui trebuie s fie, în tot timpul sarcinii so iei sale, calculat , simpl i u oar . B uturile alcoolice, tutunul, cafeau i condimentele vor acumula o anumit varietate de fluide în perispiritul s u, iar acesta va emite unde vibratorii nedorite. De asemenea, agita iile sale în domeniul politicii sau al afacerilor, lovesc nevinovata fiin pe cale de formare, contribuind la

110

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

nefericirea sa. Se cade ca tat l s fie con tient c vibra iile i fluidele pe care le r spânde te înjurai s u trebuie s fie armonioase i benefice trupului uman, ele reflectându-se în alc tuirea embrionului. Iat marea misiune a p rin ilor în procesul reîntrup rii unui spirit, sosit în mijlocul lor în calitate de copil, având o mare responsabilitate fa de legile divine. Cu m sura cu care ai m surat, i se va m sura la timpul întrup rii tale. Ferice de mama care pune toat grija s prepare calea viitorului copil! Ferice de tat l care pune toat aten ia s nu se fac vinovat, prin conduita sa, de vreo sl biciune sau malforma ie a viitorului copil! Nou luni de zile spiritul-fiu a lucrat cu aten ie i dragoste asupra mamei i asupra trupului din pântecele ei. Dar a sosit momentul na terii, spiritul-fiu îndep rtându-se cât mai mult de trupul mamei sale - pân la trei metri. Când micul trup a pornit spre lumina zilei, spre via a terestr , perispiritul spiritului-fiu se desparte în dou jum t i. Imediat ce a ie it copilul, spiritul-fiu îl înconjoar , iar cele dou jum t i ale perispiritului se reunesc în jurul s u. Nou luni de zile duhul i-a înconjurat i înf urat mama; de acum, ani de zile mama va îmbr i a trupul copilului ei, animat de duhul f r de care ar r mâne inert, ca o bucat de carne atârnat în cuiul unui m celar. Vechea în elepciune - ob inut în veacuri prin revela ie i stabilit prin observa ii - recomand prezen a unui num r mic de persoane în camera de na tere. Privirile, gândurile i sentimentele celor prezen i produc valuri de fluide magnetice, electrice i spirituale, care au consecin e asupra trupului sensibil al copilului, asupra mamei i spiritului-fiu care pânde te momentul de a- i lua în st pânire trapul, casa de lut, în care va vie ui pe acest p mânt. Moa a i un ajutor - dou sunt suficiente, f r s umble forfota, f r agita ie, ci totul s fie orânduit din vreme i toate a ezate de partea capului mamei, adic spre apus. Nu e bine s se umble pe la partea opus , spre r s rit, adic în jurai picioarelor l uzei, pentru c este perturbat curentul divin, venit dinspre r s rit, care acum, mai mult ca oricând, are o influen hot râtoare asupra pruncului ce vine cu un strig t, cu o prim respira ie la via a trupeasc a p mântului. Mama fiind a ezat cu capul spre apus, prime te curentul cosmic de la picioare. în momentul ie irii la via a terestr , copilul prime te curentul divin de la cap spre picioare, asemenea unei binecuvânt ri a Tat lui ceresc, asemenea unui prim s rat în noua sa carier . Acest uria curent divin a pornit de la Tat l, str bate cosmosul, învele te universurile, înconjoar rând pe rând galaxiile, sistemele solare, ajunge la fiecare planet , înv luie i între ine cu via , mi care i vibra ie tot ce se afl pe corpurile cere ti, pentru a se întoarce la Tat l. Diri soarele nostru, din central sistemului nostru planetar, sose te un al doilea curent - curentul solar. Acesta are o influen special asupra vie ii i a evolu iei. în fine, trecând prin atmosfera fluidic din jurai p mântului, cei doi curen i iau din spa iu, din zona unde a s l luit spiritul care se întrupeaz , o coloan de fluid care va avea imprimat în ea toate gândurile i sentimentele, chintesen a tuturor ac iunilor acestui spirit în nesfâr ita sa carier umana. Acest curent fluidic, al propriei esen e evolutive a fiec rei entit i spirituale, îl vom numi curentul terestru. A adar, în momentul na terii copilului, entitatea spiritual prime te trei influen e - cei trei magi de la r s rit - fiind sc ldat de un curent care con ine trei feluri de fluide: divine, solare i terestre. Prin întrupare, fiecare entitate spiritual prime te trei forte, oferindu-i o anumit t rie, cu care va lucra de acum încolo asupra trapului s u, asupra casei sale. Curioas cas , pentru c în orice cas omul se ad poste te în interiorul ei, pe când aici spiritul st pân st deocamdat afar , în jurul trapului s u, luând în definitiv tot o form uman , dar ceva mai mare. înc din prima secund a ie irii pruncului din întunericul matricei la lumin , acest om fluidic, ce înconjoar micu ul trup, se leag printr-un cordon fluidic cu bulbul rahidian. Orice spirit este legat de trapul s u prin bulb sau mielencefal, punctul prin care m duva spin rii se leag cu encefalul. Odat distras acest punct printr-o în ep tur de ac sau prin spânzurare, omul moare tr znit, spiritul fiind rapt de trapul s u. Casapii de la abator lovesc cu cu itul în acest punct biata vit , care dintr-o singur lovitur se pr bu e te la p mânt. Spiritul va lucra asupra întregului s u trap, dar mai ales asupra sistemului cerebrospinal, lucrare executat conform destinului s u. Aflat în fa a unui destin mai trist, spiritul lucreaz cu durere asupra encefalului s u, f când din el un instrument rudimentar, un pian dezacordat, prin care nu se poate manifesta, de i cunoa te multe. A adar, spiritul lucreaz la propria sa nefericire, ca om pe p mânt; e trist i dureros, dar a a e destinul i spiritul nu se poate abate, pentru c este asistat de o entitate spiritual -mai puternic , despre care vom vorbi îndat . Chiar dac spiritul-fiu nu vrea s fac ceea ce a jurat sus în Cer - adic s - i f ureasc un trap conform destinului s u - o va face curentul terestra. Aceast coloan fluidic aduce toat for a, chintesen a evolu iei sale din vie ile anterioare i nu va îng dui spiritului s construiasc altceva decât ceea ce corespunde gradului s u evolutiv.

Reîntruparea

///

Un spirit inferior, cu toate c vrea, nu poate s - i alc tuiasc un trup sensibil, care s -i redea fidel voin a i gândirea. Un duh superior de ine toat cuno tin a de a- i f uri un trup admirabil, care s manifeste corect sentimentele i gândurile sale. Trupul s u subtil i sensibil va putea înregistra i o parte din influen ele lumilor eterice. Spiritul-fm a sosit din primul moment al producerii celulei-ou. El î i înconjoar mama, pentru a o preg ti i pentru a împmmuta materie fluidic de la ea. Dar în afar de aceast prealabil oper - chiar din prima secund a sosirii sale - spiritul se pune în leg tur printr-un fir fluidic cu celula-ou din pântecele mamei. La cap tul s u, acest fir înf oar oul de jur-împrejur, i pe m sur ce oul cre te i se divide devenind o mas celular , firul se îngroa mereu devenind un cordon fluidic prin care se stabile te un raport din ce în ce mai complex între spiritul care urmeaz s se întrupeze i fetusul din pântecele mamei. Prin acest cordon fluidic, spiritul înconjur tor trimite mereu fluide embrionului, provocând diviz ri celulare, anumite direc ii de cre tere i calit i de celule, acordând o aten ie deosebit celulelor care vor forma sistemul cerebrospinal. Calitatea, rezisten a i dimensiunea fizic a viitorului copil depind de materia trimis din exterior de spiritul-fîu. Aceste for e, aceste fluide nu sunt trimise c tre interior la voia întâmpl rii, ci dup un plan prestabilit, conform hot rârii luate în fa a Juriului suprem, deci potrivit cu destinul spiritului venit la via a terestr . A adar, toat dezvoltarea embrionului din pântecele mamei se face sub coordonarea i ac iunea puternic a spiritului din afar . Dar la opera de construc ie a trupului, în care va s l lui ani de zile spiritul-fîu, contribuie i alte for e, intervin i alte influen e, pe care le voi descrie în cele ce urmeaz . Din cele expuse pân acum, constat m c pruncul - adorat i strâns cu drag de mam la pieptul ei - a fost opera a trei entit i: tata, mama i fiul, iar cele trei ursitoare, de care vorbesc legendele populare, sunt cei trei curen i - divin, solar i terestru - veni i s îmbrace vehicolele noului-n scut. Dup felul cum au lucrat ace ti factori, copilul va avea un trup frumos, normal sau hidos, va avea o inteligen vie sau redus , va fi sensibil sau grosolan. Zilele s^e vor în ira, iar mama îl va îngriji i hr ni, oferindu-i materie terestr , pentru ca lutul s creasc . în aceea i m sur în care trapul se m re te, perispiritul, corpul fluidic extern se m re te în volum, absorbind mereu din spa iu materie fluidic identic . Aceast absorb ie se face gra ie unei pulsa ii, a unei mi c ri de apropiere i dep rtare a perispiritului de trupul s u, un fel de flux i reflux, asem n tor respira iei. într-adev r, când copilul inspir , perispirirul se apropie de trupul pe care-1 înconjoar , trimi ând un val de fluid în interiorul s u. în momentul expira iei copilului, perispirirul se dep rteaz de trup, absorbind din spa iu fluidul necesar lui i trapului s u. Prin aceast ac iune continu , spiritul-fiu, înv luit de perispirirul s u, n v le te pu in câte pu in în profunzimea trupului s u. Procesul acesta se înf ptuie te timp de apte ani, când, în fine, spiritul-fîu a p truns complet în trap. Din acest moment, spiritul - din exterior copilului - a devenit interior. Dac pân acum, chiar în timpul zilei, mai avea raport cu lumea sa spa ial , de acum spiritul nu mai vede în afara temni ei sale carnale decât lumea fizic înconjur toare, prin ferestrele celor cinci sim uri. Dar pentru c aceast izolare de lumea cereasc pe tot restul vie ii p mânte ti ar fi insuportabil , divinul Creator a orânduit ca noaptea spiritul s ias din temni a sa i s reia contactul cu lumea invizibil a spa iilor, pentru a se fortifica i strânge puteri s suporte întunericul i suferin a captivit ii zilei urm toare. Noaptea, ie ind din trupul s u, spiritul recunoa te c este un spirit captiv, legat prin cordonul fluidic de corpul s u fizic. Spre ziu intr în trup i nu mai tie nimic de lumea invizibil , de feeria i muzica sublim a spa iilor. Uneori, cei din jurai copilului de 4-5 ani iau cuno tin de povestirile sale bizare. Spiritul copilului fiind exterior, duce oarecum o via semi-spiritual , având amintiri pe care le comunic sistemului cerebral. Dup vârsta de apte ani, când spiritul se îngroap complet în lut, copilul nu mai are aceast clarvedere.

Am ar tat c spiritul este asistat de un frate mai b trân în evolu ie. Este ghidul s u, f r nici un rol în opera construirii trapului pupilului s u. Dar o dat cu ei a venit din în l imea Cerurilor, din sferele superioare fluidice ale p mântului, un mare spirit, un mare savant, numit mesagerul întrupâtor. El a coborât pentru a prezida i contribui prin tiin a sa, prin pove ele sale i prin coordonarea fluidelor, la întruparea mai multor^spirite încredin ate lui. Mesagerul întrap tor st la distan i de acolo conduce întreaga activitate. îi înva , îi îndeamn sau corijeaz pe cei care încep ac iunea de înconjurare a trapului femeii-mam i mai târziu a copilului. Conduce, vorbe te - prin graiul gândirii - ordonând celor care i-au fost încredin a i.

112

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Dar în afar de înv tura dat ucenicilor s i, mesagerul întrup tor adun anumite fluide din spa iu i le îndreapt c tre spiritele la a c ror reîntrupare asist . Prin urmare, în afar de ac iunea proprie a spiritului înconjur tor, a spiritului-fiu, i mai presus de ea, se adaug ac iunea puternic a mesagerului întrup tor. Mesagerul întrup tor îndreapt c tre fiecare spirit-fiu un fluid de calitate diferit , pentru c destinele lor sunt diferite. Prin înaltele sale cuno tin e, prin marea sa putere spiritual , mesagerul întrup tor ine sub controlul s u executarea punct cu punct a destinului fiec rui spirit. De justa aplicare a ordinelor mesagerului întrup tor este r spunz tor spiritul-drepta , care fiind prezent, controleaz toat seria fenomenelor i prefacerilor din trapul mamei, cât i din embrionul aflat în pântecele ei. Ac iunea spiritului-fiu asupra mamei sale i a viitorului s u trup are coeficientul zece, iar ac iunea mesagerului întrup tor are coeficientul nou zeci. Prin urmare, ac iunea de reîntrupare este f cut de mesagerul întrup tor într-un procent de nou zeci la sut . Aceasta este regula general . Exist situa ii când spiritul ce se va reîntrupa este o mare lumin a spa iilor, venind ca misionar printre fra ii s i trupe ti, pentru a-i ridica i produce o schimbare moral-spiritual printre ei. în acest caz spiritul-fiu este atât de puternic, cunosc tor i con tient de misiunea sa, încât preg te te el însu i prefacerile mamei i lucreaz la alc tuirea viitorului s u trap. Pe lâng ac iunea mesagerului întrup tor asupra dimensiunii, formei i structurii organelor micu ului trap, rolul s u de c petenie este de a determina sexul fetusului - masculin sau feminin, înv luit într-un mister, aceast ac iune este exercitat chiar din primele momente ale construirii fetusului. Se tie c entit ile spirituale n-au sex, c sunt identice sub acest raport, între ele diferind doar poten ialul electric, la unele mai mult pozitiv iar la altele mai mult negativ. Cu toate acestea, când coboar la via terestr îmbrac o hain - când masculin , când feminin , în func ie de scopul urm rit. A adar, sexul este determinat de necesit ile evolu iei entit ii spirituale. Un spirit cu o înc rc tur fluidic preponderent pozitiv va îmbr ca în câteva întrup ri un trap masculin, dup care într-una sau dou întrup ri ia i un trap feminin. Dup aceea revine la filiera sa de întrup ri b rb te ti. Prin urmare, dup serii de întrup ri b rb te ti, se intercaleaz câte o form feminin . Spiritele al c ror corp este înc rcat preponderent cu fluide electrice negative vor fi femei în 7-9 întrup ri, dup care vor lua o form masculin . Ele revin la seria de întrup ri feminine, dup care iau din nou o form masculin , i a a mai departe. Cineva ar putea întreba: „Dar cine determin , în destinul omului, sexul i cum de se men ine pe p mânt un raport aproape constant între oamenii de sex masculin i cei de sex feminin?" R spunsul este urm torul. în Cer, ca i pe p mânt, e orânduit principiul diviziunii muncii. Am ar tat c lumea spa iilor, a atmosferei fluidice a p mântului, este împ r it în dou : lumea oamenilor i lumea îngerilor. Oamenii sunt elevi, fac coal ; îngerii sunt profesorii, care predau lec ii i guverneaz , preg tind evolu ia a tot ce se afl pe p mânt - mineral, vegetal, animal i uman. Lumea îngerilor, a celor care conduc evolu ia globului nostru cu tot ce se afl pe el, este împ r it în grape, ranguri i func ii deosebite. Una din numeroasele func ii ale acestor str lucitoare spirite este men inerea ordinii, a echilibrului dintre sexe pe suprafa a p mântului, fie la animale, fie la om. Urm rind aceast orânduire, ele caut ca întrup rile s se fac astfel ca un sex s nu dep easc prea mult pe cel lalt. La un moment dat, într-o ar , provincie sau ora pot s fie mai mul i b rba i decât femei; totu i raportul este men inut pentru c în alt localitate, provincie sau ar , num rul femeilor este mai mare decât al b rba ilor. Este posibil ca în anumi i ani - de regul dup marile r zboaie, când cad în lupt mul i b rba i i r mân multe v duve - pe tot globul, s fie mai multe femei decât b rba i, dar raportul se restabile te imediat, n scându-se dup r zboi mai mul i b ie i decât fete. Toat aceast orânduire, contabilitate cereasc , este urm rit i determinat cu mare grij de cei care au aceast misiune important . în Forai Judec torilor supremi asist i Guvernatorul suprem al întrup rilor. El prime te de la subalternii s i ordinea numeric pentru un anumit timp, i când observ c s-a dep it prea mult num rul unui sex, intervine, modificând ordinea întrup rilor, pân când se va restabili echilibrai. Totul e ordonat, totul e prev zut i executat dup un anumit plan. în lumea spiritelor care conduc destinele oamenilor de pe p mânt, exist o categorie de entit i cu misiunea de a determina forma trapului unui duh, conform cu planul destinului alc tuit de Juriul suprem. Exist trei mari modele de trupuri, îmbr cate de spirit în func ie de destinul s u: 1. o form pentru entit ile spirituale destinate unei vie i obi nuite, comune; 2. o form pentru duhurile ce vor cultiva tiin ele i artele; 3. o form pentru entit ile spirituale cu o misiune moral-spiritual .

Reîntruparea

JJ 5

Trupul fiec rui om este înc rcat cu anumite categorii de fluide, organele sale fiind astfel alc tuite încât s corespund uneia din aceste trei mari categorii de vie i terestre. Dar între aceste trei forme destiniale se g sesc o infinitate de modele de trupuri, corespunzând isp irii gre elilor din trecut, îndeplinirii unor anumite func ii sociale ori câ tig rii unor aptitudini. Dup spusele cunosc torilor acestor adev ruri spa iale, exist serii catalogate de modele fluidice, d mite de ace ti mari diriguitori destiniali; modele avute în vedere de mesageml întmp tor, spiritul care se va întrupa i ghidul s u. Nici o abatere nu este îng duit , neaten ia unuia dintre ei va fi greu sanc ionat , c ci totul în univers trebuie s mearg armonios i dup un plan preconceput. Prin urmare, la reîntruparea unui duh au contribuit tat l, mama, duhul însu i i mesageml întmp tor. Dar în afara acestor patra forte, intervin influen e de un ordin îndep rtat, ^importante totu i, prin marea lor putere. Este vorba de influen a planetelor din sistemul nostru solar. într-adev r, în vorbirea comun a popoarelor se spune de un om fericit: „Sub ce stea bun s-a n scut!" sau de un om nenorocit: „Vai de steaua lui!" Vorbele acestea - transmise din veacuri nesfâr ite prin grai viu - î i au în elesul lor tainic. în tot timpul gesta iei copilului în pântecele mamei, sosesc din spa iile siderale raze fluidice de la. stele i planete. Dar influen a cea mai puternic vine de la planeta aflat , în momentul na terii copilului, la meridianul sau în vecin tatea meridianului locului na terii sale, contribuind într-o anumit m sur la destinul omului, la felul cum îi va fi trupul. Dup gradul evolutiv al acestei planete, dup undele vibratorii pornite de la ea i sosite pe p mânt, trapul viitorului copil va fi: s n tos, debil sau bolnav; frumos sau urât; va avea un sistem cerebral redus sau admirabil, i a a mai departe. Fiecare planet imprim în copilul sosit la via a terestr o anumit calitate. Marte pecetluie te omul cu dispozi ii r zboinice, f cându-J hot rât, dintr-o bucat . Copilul privit de Venus va avea un sistem nervos sensibil, un trap armonios i pl cut, va fi un sentimental cu înclina ii spre frumos. Dintre p catele omului, cele capitale sunt: egoismul, orgoliul, avari ia, senzualitatea, minciuna, furtul, uciderea. S vedem câteva exemple de reîntrup ri prin care duhul î i repar gre elile. S zicem c un om, prin destinul s u, î i f ure te un trup viguros, cu un aspect ce stârne te admira ia celor din jur. Dar f cându-i-se complimente, vorbindu-i-se de frumuse ea sa, se treze te în sufletul s u ideea c este deosebit fa de ceilal i oameni. El se va admira în oglind , ocupându-se prea mult de fiin a sa. Ideea c are un fizic deosebit se fortific i mai mult în adâncul sufletului s u, devenind mândra de sine. S rman frate ne tiutor! El confund frumuse ea ve nic cu frumuse ea unei mase de p mânt, pieritoare ca form . în loc s fie preocupat de str lucirea con inutului, el pre uie te vasul exterior. Mândria e contra legilor divine, pentru c ea alunec u or pe o pant i mai rapid , care-1 duce pe bietul suflet în abisurile întunecate ale orgoliului. Omul orgolios se crede mai presus de to i, prin fizicul, inteligen a, darul vorbirii, puterea de a subjuga voin a oamenilor, prin averea sau rangul s u social. Orgoliul este cea mai mare injurie adus infinitei Puteri i în elepciunii Tat lui ceresc. Aceast încredere a omului - un vierme, un fir de praf, pierdut în infinitatea spa iilor i miliardelor de uria e corpuri cere ti - duce la rezultate incalculabile, în marele angrenaj al mecanismului vie ii de pretutindeni. în asemenea cazuri, de porniri spre abisuri înfior toare i ucig toare, Divinitatea a hot rât o lege - înfrângerea orgoliului chiar de la începutul afirm rii sale. Legea cere ca în via a urm toare, omul mândra de propria-i frumuse e s ia o form urât , s - i duc traiul într-un trup schilod, la care lumea s priveasc cu comp timire, ori s - i întoarc cu dezgust capul. Tr ind în acest trap, sufletul va fi secund de secund am rât c e un diform, c nu e i el ca to i oamenii. Are un cap mare sprijinit pe un trap de copil, ori poart în spate o cocoa ce inspir repulsie etc. Din cauza diformit ii nu poate ob ine o situa ie social deosebit i câteodat e chiar lipsit de mângâierea de a avea o so ie i copii în jurul s u. Aceast diformitate va produce în mintea sa ideea: „Ce r u e ca omul s fie schilod, deosebit de ceilal i!" Or noaptea, când spiritul s u evadeaz din corpul fizic, când î i tr ie te via a de spirit, cunoa te cauza acestei deforma ii, tie c e consecin a mândriei din via a precedent , c ci el a voit-o i acceptat-o, la judecata cea mare, când i s-a alc tuit destinul. Din analiza situa iei sale, a leg turii dintre mândria sa din alt via i diformitatea actual a trapului, ajunge la urm toarea concluzie: mândria nu e bun pentru c duce la suferin fizic i sufleteasc . Aceast idee, aceast înv tur , se întip re te adânc în mentalul s u, înf i ându-se mereu înaintea sa, în întrup rile viitoare, ori de câte ori va avea tendin a s se admire, s se cread deosebit de ceilal i oameni, s fie mândru de sine. Iat în elesul prezen ei unor forme hidoase printre oameni. Nu întâmplarea a creat aceste forme, ci o lege spiritual a fost pus în aplicare, pentru îndreptarea celui pornit spre p cat. Dac pentru un defect oarecum mic se aplic o asemenea corec ie — atras în mod automat de cel mândru de sine - cu atât mai grea va fi via a viitoare pentru sufletul orgolios. Dup ce a fost

114

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

o inteligen , un orator, un conduc tor de oameni, neînc pând în piele de mândrie pentru rangul, puterea i averea sa, în via a imediat urm toare vine grozavul corector, tergând pentru totdeauna din sufletul acestui om orgoliul, care dac ar domni în lume, s-ar pr bu i sori i universuri, pref cându-se în haos. Acestui spirit i se recomand un plan de via , pe care, cu greu, dar îl accept tiind c nu e posibil alt cale, i anume ca în urm toarea via trupeasc s fie un cretin, s vrea s se exprime i s nu poat . Spiritul înso it de aceast reducere cerebral , este nevoit sa tr iasc într-un mediu umil, într-un c tun i în sânul unei familii s race i izolate, unde nu va mai avea putin a domin rii; i pentru ca opera de corijare s fie deplin , i se d i o form trupeasc resping toare. Imbecil, diform, izolat i evitat, va duce o via obscur , departe de înv lm eala marilor centre urbane. In timpul nop ii spiritul î i vede starea nenorocit în care î i duce traiul trupesc. O durere nesfâr it cuprinde sufletul s u i iar i, ca spirit tie c el a voit acest fel de via uman , fiind urmarea unei st ri nenorocite, când a crezut, ca om, c este perfec iunea întruchipat , ori c puternic ca el nu este altul. Leg tura între trecut i prezent,. înnodarea între cauz i efect na te ideea c orgoliul nu e bun, c ci ce e ti tu, omule, pe p mânt? Trupul t u, averea, titlurile i puterile tale sunt efemere i ca fumul vor trece toate. Cât de mic e trupul omului fa de globul terestru! Dar la rândul s u, p mântul, este de 1.300.000 ori mai mic decât soarele. Soarele nostru e mai mic decât steaua Antares de 474 de milioane de ori. Ca steaua Antares exist mii de corpuri cere ti în universul de care apar inem. Dar Divinitatea a creat un cosmos care con ine patru universuri. Cât de mic e ti tu, omule, fa de sfera infinit a crea iei! Cu ce drept te crezi puternic, în elept, de ce e ti orgolios de fiin a ta? Frate, fii cu capul plecat în fa a lumii, c ci e ti infinit de mic, în mijlocul crea iei. Tr ie te cu modestie i curaj — dar f r îngâmfare, încrez tor — dar nu în puterile tale, ci în ajutorul venit de la Tat l, infinit de puternic i atot tiutor. Dar s zicem c cei lumina i, care in în mân cump na Justi iei divine, au hot rât ca omul s fie în via a terestr bogat, s -i mearg bine i veniturile s intre din toate p r ile în contul s u. Venind în via a p mântean , bietul om nu tie c a fost doar îns rcinat cu misiunea unui simplu de in tor, cu rolul de administrator al unei averi care nu e a lui, dup cum crede el, ci apar ine p mântului, mai exact St pânului P mântului, Duhului Suprem, Guvernatorul destinului nostru, Cel reprezentat în icoana de la altar ca inând cartea evolu iei în mân , pe o pagin având A (Alfa) — ceea ce înseamn : Eu sunt încep torul crea iei acestui sistem planetar, i pe alta Q. (Omega) - ceea ce înseamn : Eu sunt Cel care voi prezida cea din urm disolu ie a acestui sistem i voi duce la Tat l rodul evolu iei împ r iei Mele cere ti. R sf at în pl cerile i bunurile p mântului, omul bogat va tr i cu ele numai pentru el i ai lui, neavând nici un gând de mil , f r s dea un ban pentru o coal , o biseric , un azil de s rmani, un orfelinat, un cer etor, un nefericit care-i iese în cale, sufletul s u r mânând rece ca ghea a. Dar, toate au un sfâr it - mineralul, vegetalul, animalul, omul, planeta, steaua, toate apar i dispar, materia lor fiind mereu în cursul prefacerii f r de sfâr it. Via a acestui om bogat se va sfâr i, spiritul se va ridica în spa iu, unde nu va de ine nimic din cele avute pe p mânt. Fiind singur - o stelu cu cea eteric - va în elege marele adev r: a fost un bogat nemilos, i tot ce a avut nu era al s u, ci al p mântului, c ci era materie din materia terestr . Atunci îl cuprinde regretul c sufletul i-a fost rece fa de suferin a celor mul i. Se va c i, dar va fi prea târziu. Legea divin cere imperios perfec iunea, cere reparare i avansare spiritual . Acestui om încercat, dându-i-se averi ca s vad

cum le va gospod ri, îi va fi h r zit s se reîntrupeze în via a urm toare, sau alta, în s r cie. Va fi un nefericit, de pe care vor curge zdren ele, ad postindu-se prin poduri sau pivni e. Via a lui se va scurge în plâns i tremurat, în adânc i mult suferin trupeasc i sufleteasc , fl mânzind adesea i tr ind din ceea ce lumea se va milostivi s -i dea. Noaptea, spiritul va cunoa te cauza st rii sale actuale, iar în sufletul s u se va s pa adânc: Vai de omul f r mil , grozav va pl ti pentru lipsa lui de altruism, c ci. totul din natur — mic i mare - este legat prin legea solidarit ii i a iubirii. în toate i întotdeauna exist suferin a pentru a lefui i dezr d cina defectele contractate din ne tiin i înr d cinate pe calea obi nuin ei. Ai fost un mare potentat, conducând f r judecat i mil - vei fi într-o via urm toare un biet nefericit, în care vor da to i i te vor supune torturii i batjocurii nes buite. Ai ucis, f r s fii con tient c întrerupi coala unui spirit, stricând orânduirile cere ti - vei cunoa te valoarea acestui act nesocotit, fiind i tu suprimat, poate tocmai când erai mai fericit, în cursul unei frumoase vie i omene ti. Ai furat, i-ai însu it averea unui orfan - negre it vei cunoa te în elesul acestui act în via a p mântean . în via a urm toare sau într-una ceva mai dep rtat , vei fi i tu orfan i vei fi l sat pe drumuri s rac i nefericit, a a cum ai f cut tu alt dat . In modul acesta se pl tesc toate gre elile f cute de om.

Reîntruparea

//5

O persoan este acuzat de o fapt foarte grav - omor sau furt. Un om care o du m ne te, merge la judecat i punând mâna pe sfânta cruce, jur c într-adev r persoana respectiv a comis fapta, descriind crima, f r remu care. Vai, suflet nesocotit! ura i du m nia i-a întunecat lumina spiritului, con tiin a a adormit în el i amarnic î i va plânge, în Cer i pe p mânt, pornirea p tima împotriva unei f pturi de aceea i origine, plecat din acela i Izvor de via . Acest nefericit î i va vedea groz via, în toat goliciunea ei, când va fi în spa iu. Plânsul i c in a sa vor umple infinitul, dar nu va exista nici o posibilitate de iertare. Numai repararea, trecerea prin suferin a celui nevinovat va terge crima de a lua ca martor pe Cel mai Sfânt între sfin ii eternit ii. Ajurat în numele Lui; în via a urm toare sau peste multe alte întrup ri, va fi acuzat pe nedrept de crim , petrecându- i restul zilelor p mânte ti în întunericul ocnei, ori va coborî în lumea terestr f r grai, fiind mut din na tere. Se va sim i extrem de nenorocit, fiind con tient c to i vorbesc i numai el nu are darul sfânt de a se în elege prin vorbire cu semenii s i. Iat pentru ce Mântuitorul i Lumin torul sufletelor noastre a spus prin trimi ii S i: „Nu m rturisi i strâmb. S nu face i jur mânt nici pe Cer — pentru c este Tronul Tat lui, nici pe P mânt — pentru c este a ternutul picioarelor Sale, nici pe capul t u s nu juri — pentru c nu po i s faci un fir de p r alb sau negru. Ci cuvântul vostru s fie: Ceea ce este da - da; iar ceea ce este nu - nu; iar ce e mai mult decât acestea, de la cel r u este". Nu aduce i ca martor al minciunii voastre pe bunul P rinte ceresc. Prin acest act se aduce cea mai mare ofens Tat lui, care iart prin îndurarea Sa, c ci cunoa te micimea omului i con tiin a lui întunecat , dar nu iart legea instituit de El din eternitate i pentru ve nicie. Prin urmare, avem printre noi fra i i surori lipsi i de facultatea vorbirii, pentru c în alt via au gre it tocmai prin grai. De câte ori întâlnim în via vreun frate nefericit, ne vine parc în minte: „Doamne, dar acest om — mai exact, acest spirit — cu ce o fi gre it?" Din în elepciunea popoarelor de peste veacuri nesfâr ite au r mas aceste cuvinte: „Ce p cat o fi ap sând pe acest suflet de nu vede lumina?" într-adev r, nu este nenorocire mai mare decât a avea ochi i a nu vedea cu ei frumuse ile naturii, culoarea i forma variat a fiin elor i lucrurilor. O noapte adânc îl înconjoar pe acest nefericit. Ar vrea s se serveasc singur, ar vrea s circule prin lume, dar nu poate f r s fie condus de un altul. tie c al ii v d, c se orienteaz oriunde vor, i c numai el este mai prejos de orice animal. Este negr it suferin a ce-i roade sufletul, secund cu secund . Via a lui e un infern i e cel dintâi care dore te s plece din aceast via a, plin de întuneric. Ca om nu tie nimic din trecut, constat c e orb din na tere, sau c ulterior i-a pierdut vederea, îns cauza acestei groaznice infirmit i nu o cunoa te. Dar noaptea, când trupul s u doarme, î i cunoa te starea, tie c pl te te o poli grea pe care st scris o mare gre eal f cut într-un a din vie ile sale trecute, când a adus nenorocire altora, pe calea v zului. A spionat, a v zut i a spus, dup care a urmat osânda grea pentru cei pe care i-a pârât. Ori prins de mânie, în veacuri îndep rtate i-a chinuit adversarul zdrobindu-i ochii. Ai luat vederea altuia - i se va lua i ie putin a de a mai vedea. ,, Cine trage sabia, de sabie va muri", i-a spus Domnul lui Petru, în momentul când era arestat de servitorii arhiereilor evrei în gr dina Ghetsimani. Iat marea tain , iat pentru ce sunt în lumea noastr trupeasc atâtea deosebiri între oameni, în privin a s n t ii, inteligen ei, moralit ii, voin ei, situa iei materiale sau sociale. Ei sunt ori pe drumul ascensiunii marelui munte al evolu iei care duce la picioarele Creatorului, ori sunt forme de via prin care isp esc gre eli mari din alte vie i. Prin urmare, suferin ele nu sunt jocul întâmpl rilor, întâmplare nu exist în natur . Totul e orânduit, totul se mi c voit, i dup norme de o armonie i exactitate necuprins de mintea noastr . Toate aceste diferen e, diformit i i nenorociri, nu i le poate explica bietul om trupesc, deoarece ele se datoresc unor legi, unor orânduiri sau fapte ce apar in lumii nev zute - lumii spiritelor spa iale i a legilor divine, dup care totul se mi c , de la electron i pân la sfera crea iilor. Iat pentru ce am afirmat c numai prin reîntrupare se face avansarea spiritual , c ci coala vie ii acestei planete se va urma pe alte corpuri cere ti, în forme materiale din ce în ce mai fine, în forme corporale tot mai apropiate de perfect. coala planetei noastre este doar o clip din coala universic pe care o vom parcurge în eternitate. Totu i, în compara ie cu efemera noastr existen trupeasc , este foarte lung - aproximativ 26.000 de ani, i pe toata durata acestei coli, trebuie s lu m diferite forme, s tr im în diferite nivele sociale i în sânul diferitelor neamuri ale p mântului. Am convingerea c în veacurile urm toare, peste trei sau patru mii de ani, tema reîntrup rii va fi mai bine i pe larg cunoscut , i omenirea trezit la o con tiin mai luminoas va avea o alt conduit , fiind iubitoare a tot i toate ce au fost create de Fiin a suprem . Doamne, lumineaz sufletele noastre s nu mai gre im, c ci acum tim c totul se pl te te prin suferin ! Amin.

116

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carie

Regresie hipnotic Voi expune, în rezumat, experien a celebr a renumitului magnetizator francez Alphonse Bouvier, din Lyon, f cut în 1905. O prob a nemuririi spiritului i a nenum ratelor sale întrup ri.

„Aflând de studiile colonelului de Rochas asupra regresiei memoriei, am dorit la rândul meu s controlez aceste fenomen, având în curând satisfac ia de a vedea i înregistra revel ri din vie i trecute. Dintre mediumii mei, cel cu care am avut cele mai frumoase experien e a fost o doamn instruit i foarte distins , n scut într-un mic or el de pe apa Isere, în anul 1876. Dup terminarea cursurilor universitare, aceast doamn s-a m ritat cu un ofi er i acum - în anul 1905 - este mama unei feti e de 4 ani. Am fost ajutat de dânsa în cercet rile mele, pentru c dorea foarte mult s cunoasc fenomenele psihice. Pentru a nu m repeta, expun câteva puncte generale, care vor da în elegerea celor ce vor urma. De exemplu: de câte ori îndrept mediumul spre vârsta copil riei, se mi c i vorbe te asemenea unui copil. C tre o faz i mai înapoiat , copilul abia poate vorbi. în fine, când mediumul este adus pân în faza vârstei de sub un an, face gesturi cu mâinile i buzele ca i cum ar suge. Când îl fac s revin în faza din pântecele mamei sale, se încovoaie ca un fetus, cu mâinile pe lâng trupe i cu pumnii în dreptul ochilor. Din luna a treia pân la concep ie, mediumul cade pe spate. în fine, când mediumul e dus i mai mult înapoi - adic în starea de spirit liber - se vede cum în momentul întrup rii face eforturi, ca i cum ar vrea s se sustrag unei for e care îl atrage i îl poart c tre viitoarea sa mam . In tot timpul experien ei, magnetizez mediumul, oprindu-m numai când vreau s aflu ceva asupra unei faze oarecare, s primesc explica ii sau s -mi descrie via a respectiv . Când doresc s revin la via a actual , îl demagnetizez în sens invers, pas cu pas, faz cu faz , readucerea brusc la via a actual fiind foarte periculoas . De câte ori trecem printr-o via în care a îmbr cat trup feminin, are timbrul i gesturile de femeie. De câte ori se prezint ca b rbat, are tonul mai gros i atitudinea caracteristic b rbatului, în fine, când e vorba de un b trân bolnav, vârsta i starea sa suferind sunt zugr vite prin gesturile i vocea obosit a unui b trân. Iat pe scurt experien a. Am a ezat mediumul pe un fotoliu comod. I-am f cut pase de adormire. încetul cu încetul i s-au l sat pleoapele, dup care a adormit profund. Când am luat cuno tin c s-a exteriorizat complet, îl fac s treac repede, în mod regresiv, prin toate etapele vie ii sale terestre. îl trec mai departe, prin faza celor nou luni din pântecele mamei sale, i în fine - ca spirit în spa iu. Adus pân la aceast faz , mediumul îmi spune c acum e spirit liber prin spa iu, c se mi c în jurul p mântului, vizitându- i p rin ii i prietenii, c î i caut logodnicul, pe Louis, care a plecat de pe p mânt înaintea sa, dar c nu-1 g se te, i mai adaug c adesea se duce la cimitirul din Briancon, ca s - i priveasc trupul purtat în via a sa terestr , ca domni oar , numit Margareta Duchesne. A murit în anul 1860, în vârst de 26 ani, din cauza unei boli pulmonare. Dus i mai înapoi, se vede tân r , dar bolnav ; tu ind mereu, î i duce mâna la piept, spunând c are sentimentul c va muri din cauza acestei boli i e tare mâhnit , pentru c îl iube te pe Louis Jules Martin, care î i face acum stagiul militar la Briancon. Din acest stadiu am trecut mediumul înapoi, prin copil rie i na tere pân la starea de spirit, în aceast stare el declar c e nefericit, pentru c sufer chiar în spa iu. Nu prea tie ce e cu el, pentru c se simte greoi ca plumbul. îl întreb cum de sufer , dac este spirit i nu mai are trup; i-mi r spunde: «Da, nu mai am trup, dar am un corp sufletesc, care îmi red înc senza ia de durere din trupul p r sit». I-am ordonat s - i reia trapul. Se supune pe plan spiritual, se vede b rbat, i tu e te mereu i acum. î i exprim dorin a s moar , c ci via a e grea i plin de mizerii. Prefer s moar , pentru c atunci nu va mai suferi - crede i el, ca toat lumea, c moartea aduce alinare. îl întreb în ce an tr ie te; îmi r spunde c în 1780 i are 42 de ani. Adaug apoi c pe când era de 38 ani, se afla la Milano, unde era lucr tor la un oarecare Paoli, t ietor i sculptor în marmur , dar c nu prea era îndemânatic. Cu aceast ocazie, î i descrie patronul ca fiind un be iv, o brut care 1-a sc rm nat de multe ori. Dus înapoi la vârsta de 25 ani, spune c e slug într-o b c nie, iar la 21 ani a fost chemat la recrutare, dar a fost respins, având trapul prea slab.

Reîntruparea

jjy

Când avea 19 ani, spune c vindea jurnale, între care ziarul «Durance». întrebat ce scria acest ziar, r spunde c nu tie, dar se aude c vor veni austriecii. întrebat din nou în ce an este acum; el r spunde: «1757». La 18 ani se vede ucenic la un cizmar, meserie pe care o g se te prea grea, nu i-a pl cut i a p r sit-o. La 16 ani, se vede acas la p rin i i m rturise te c vrea s fug , pentru c prea îl pun s fac mereu treab . îl întreb unde locuie te acum; iar el îmi r spunde: «La Saint-Pierre, aproape de Briancon, unde tat l meu e cultivator la o ferm .» La 12 ani merge la coal , dar nu-i place deloc cartea. Ca profesor are pe un preot numit Antoine, cu care înva catehismul. La 10 ani spune c îi e frig, pentru c nu are haine. «Mama mi-a f cut ni te pantaloni dintr-o rochie veche de-a ei, j copiii când m v d cu ei î i bat joc de mine. Mi-a spus s fiu cuminte, c ci îmi va face ni te haine noi când m voi împ rt i. Atunci voi avea i eu pantaloni frumo i. Când m r zbe te frigul, m duc în grajdul boilor i vacilor, unde e cald». La 6 ani e întrebat dac se joac . «A , de unde s m joc, m pune mereu la treab .» Mediumul este adus treptat în pântecele mamei sale, i din nou ca spirit în spa iu. I se spune c e spirit i r mâne nel murit, întrebând: «Dar ce e aceea spirit?» I-am explicat c spiritul e omul f r trup - explica ie pe care se pare c nu prea a'în eles-o. Prive te în jurul s u i întreab : «Dar unde sunt, pentru c nu-mi v d copiii i prietenii?» I-am spus din nou c nu mai are trup i c a trecut prin procesul numit moarte; iar c cei dragi ai s i au r mas jos, printre p mânteni. în fine, e readus mai înapoi, în faza de p mântean, i e întrebat ce sex i ce vârst are. R spunde c e femeie, are 30 ani, se nume te Jenny Ludovic i este în anul 1702. Are doi copii, Auguste de 7 ani i Jean, n scut de curând, i locuie te în localitatea Plouermel împreun cu so ul ei, care lucreaz doage pentru butoaie. La 16 ani se vede la unchiul ei, numit Marietti, fiind orfan . Unchiul ei n-a dat-o la coal , dar a înv at-o s semneze. El face serviciul la un farmacist. Aplecându-se într-o parte, pare c -mi spune o confiden : «Cred c unchiul e tat l meu, dar nu trebuie s o spun. Când vorbesc de tat l meu, îi vin lacrimi în ochi. El e foarte dr g stos cu mine. Cred îns c unchiul meu n-a fost cuminte, dar n-am dreptul s -1 judec, fiind foarte bun cu mine.» La întrebarea dac iube te i pe altcineva în afar de unchiul ei, r spunde: «Cunosc i pe Ludovic. De i e v duv i are doi copii de la prima so ie, îi port o dragoste deosebit i a tept m amândoi, ner bd tori, s ne c s torim. E atât de dr gu i dulce cu mine! Ne-am în eles ca pe copii s nu-i inem noi, ci s -i trimitem la bunica lor, p strându-le totu i toat aten ia noastr ». E readus la 12 ani. Se vede tot la Plouermel, pe marginea apei, unde adun flori de câmp, pentru ceaiuri. «Unchiul mi-a ar tat care sunt acele plante, c ci i le d farmacistului - Ursului, cum îi zice el domnului Joannes Yves.» întrebat dac poate enumera câteva din aceste plante, r spunde afirmativ, i începe s le în ire: «Ochiul-pisicii, planta-cerului, steaua-firmamentului, picioral-p ianjenului, oglinda-sufletului». La 5 ani se vede pe genunchii unchiului, care o mângâie i o ajut s - i fac din berberi coroni e. Este magnetizat i dus mai departe, pân la vârsta de 3 ani. La aceast vârst , orfana afirm : «îi spun unchiului meu - unchiule, când e de fa cineva, dar când suntem numai noi doi îi spun - tat , i atunci m mângâie pe obraji. Pe mama nu o tiu». Adus în momentul na terii, spune: «V d o femeie pe pat, greu bolnav

i pe tat l meu plângând».

Dus înaintea acestei întrup ri, adic în faza de spirit, mediumul spune c sufer grozav de lovitura de lance primit între coaste, pe partea sa dreapt . Este întrebat: - Dar cum se face c ai o durere fizic , când tu nu mai ai trup? - Da, i totu i simt durerea în partea dreapt , din cauza unei împuns turi primite la Marignan. Se^continu regresia i este întrebat: - în ce an suntem i cum te nume ti? - Suntem în anul 1515 i am 22 de ani. M numesc Michel Bery, i punându-se un creion în mâna mediumului, scrie foarte neîndemânatic: «Michel Bery, de la curtea regelui». - Ce faci acum? - Lupt m de trei zile i trei nop i contra elve ienilor. - Ce p rere ai de regele t u? - O, Francois este un brav i are o inim bun . - Cum îl socote ti tu c e bun, când el omoar atâta lume? - Omoar pentru c e necesar. - Dar dac tu vei fi omorât, crezi c mai r mâne ceva din tine? - A , ce s mai r mân , totul se sfâr e te cu moartea.

i/5

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

E dus la vârsta de 20 ani, i este întrebat: - Ce faci acum? - Ce s fac, plec m spre Amiens. Englezii vor s le mai d m o lec ie. - în ce an e ti? - 1513. Nu cred s mai tr iesc mult timp, dup visul avut. Cred c peste doi ani nu voi mai tr i. Am visat în prim vara asta c îmi curge sânge dintre coaste, din partea dreapt a trupului, str puns cu o lance. - Dar crezi în vise? - Da, pentru c ceea ce am visat, mai totdeauna s-a realizat. N-am fost în elat niciodat . E du la vârsta de 19 ani. în acest moment se vede glumind cu prietena sa, Diane de Concy. Este întrebat dac o iube te i dac are planuri s întemeieze o familie. - A , de unde. Mi-e drag , dar nu m gândesc s m însor cu ea. - i ce faci acum? - Sunt în serviciul regelui, ca mu chetar, corp creat de Carol al Vl-lea, fiindu-i fric i de pielea de pe el. La 18 ani spune c se duce s se înroleze în garda st pânului s u: «M duc cu pl cere, dar trebuie s o p r sesc pe Diane, pe micu a mea, cu b rbia roz i din ii ei micu i». La 16 ani spune c se fâ âie pe lâng Charlotte de Montmorency, de la care nu-i fuge gândul. E întrebat dac se bucur numai el de favorurile acestei tinere, la care mediumul r spunde: «O, tiu bine c ea cocheteaz i cu Francois, care e de aceea i vârst cu mine, dar pu in îmi pas de asta». La 12 ani e paj la curtea regelui. La întrebarea ce fac6 el la curte, r spunde: «Ei, ce s fac? Conduc doamnele - i cu un gest gra ios întinde mâna i cu surâsul pe buze imit conducerea unei doamne a cur ii. Dau scaunul i îndrept rochia doamnelor i câteodat m plec i le s rat picioru ul. A, trebuie s tii c nu se permite la to i pajii s s rute piciorul doamnelor. Mi se spune c sunt dr gu pentru c am ochi alba tri i p rul blond. Doamnele m plac i eu le voi pl cea când voi fi mai mare.» La 9 ani spune c tat l s u îl va trimite la curte, s serveasc de paj. E întrebat de ocupa ia tat lui s u? «Cum, nu tii? E paznicul casei de Montmorency, la Civry. I s-a promis c m vor lua ca paj la curte, dar se teme s nu m stric acolo.» Mediumul e adus din nou în starea de fetus i mai apoi de spirit. Din acest stadiu, i se comand s treac în faza de întrupat, în momentul mor ii sale. întrebat ce vârst are, r spunde c are 20 de ani. Se nume te Mariette Martin, face lecturi unei doamne ce avea un b iat, pe Gaston, care dac n-ar fi murit - omorât de calul s u - ar fi devenit so ul s u, contra voin ei mamei sale. Dus la 18 ani, e întrebat ce face. R spunde c acum e la contesa de Guise, unde pred lecturi nepotului ei. La vârsta de 4 ani spune: «Mama e sup rat c tata e mereu bolnav i nu mai poate face desene pentru rege.» Este întrebat de care rege e vorba «Nu tii? E Filip cel Frumos.» Mediumul e readus pân la faza de spirit. în aceast stare, nu- i d seama c a murit. I se pare c e tot om pe p mânt. Starea aceasta confuz se datore te numeroaselor sale gre eli, f cute pe când era întrupat. într-adev r, în precedenta via a fost stare a unei m n stiri, tiranizând tinere fete, din ordinul celor de sus, inându-le în carcere, f r soare, i punându-le s lucreze lucruri mig loase cu acul. întrebat în ce an tr ie te, r spunde: - 1010. - Ce rege tr ie te acum? - Robert al Ii-lea, Capetul. Nu-mi vine s -i pronun numele, c ci din cauza lui frumoasa Blanche de Paris e închis , pentru ca fratele ei Robert s -i ia toat averea. La 60 de ani se vede preg tind tinere fete care doresc s se c lug reasc . Este întrebat : - Pentru care motiv sunt aduse s se c lug reasc ? - Pentru ca fra ii lor s le ia averea. - Cine i-a adus-o pe Blanche de Paris? - Nu pot s - i spun. Mi-e fric de abatele Choiselles. - Dar ce e ti tu în m n stire? - Sunt superioar de 20 de ani în m n stirea «Compagne de Jesus» i am sub ordinele mele 20 de c lug ri e, dar sper s fiu avansat ca stare , când voi avea sub mâna mea totul i toat lumea la picioarele mele. Trecut în faza de spirit, mediumul spune ca îl dor ochii, i î i poart mâinile peste ochi. întrebat din ce cauz sufer , r spunde c fiind soldat, a fost prins de Attila, la Chalons sur Marne i c din ordinul lui i s-au ars ochii. Nu avea la aceast epoc decât 31 de ani, se numea Carlomee i era comandantul unei unit i franceze, sub ordinele lui Masoee, iar deasupra tuturor comandan ilor avea pe Marovee. Aceast lupt a avut loc în anul 449. întrebat dac cunoa te pe Dumnezeu, r spunde

Reîntruparea

jjp

c da, i to i ai timpului s u îi fac sacrificii de oameni care sunt ar i, c ci a a îi place dumnezeului lor. Era p gân. La 25 de ani e plugar, împreun cu mama sa, Li, locuind în inutul Albinos, prin care curge apa Tourn unde lucreaz p mântul. Este dus treptat în sânul mamei sale i apoi în starea de spirit. Din nou spune c sufer mult, c ci a fost ars de viu de împ ratul roman Probus, la vârsta de 40 de ani. Fusese p zitor al palatului împ ratului i era originar din inutul numit Romulus, prin anul 279, când a purtat numele de Esius. Spune c ur te de moarte pe împ rat, deoarece i-a r pit feti a, ca s o fac metresa lui. Pentru a se apropia de împ rat, s-a oferit ca soldat lui Pecius, comandantul g rzii palatului, cu gândul ca la prima ocazie s -1 omoare, r zbunând-o astfel pe feti a sa, Florina. A fost prins asupra încerc rii sale i ars de viu împreun cu fiica sa. Printre lacrimi, spune c prietenii din gard i-au jurat r zbunare, omorându-1 pe împ rat. Are mângâierea c fiica lui a murit pur . Dus în via a precedent mediumul spune c este o tân r , numit Irisee. Adun flori pentru preotul Aii, ca s . le ard la picioarele zeilor, producând un fum care se ridic pân la cer, pân la locuin a zeilor. Poveste te c preotul îi pov uie te pe oameni s se roage, pentra ca sufletul lor s se ridice sus pân la zei, în Cer. Este în anul 100 dup Christos i tr ie te în ara numit Imondo - aproape de Trieste. «Preotul m ia i m face s inspir din fumul plantelor arse, ce au proprietatea s m trimit spre zei, cu care vorbesc i îi comunic preotului. Eu nu v d zeii, dar îi aud i îi spun lui Aii ceea ce îmi comunic ei. Nu muncesc, ci al ii îmi aduc de mâncare, dar nu am voie s fiu v zut de nimeni. In fiecare zi adun flori de irum pe care preotul le depune la altar, iar seara le arde. Respirând fumul lor, trupul meu r mâne jos, iar eu m ridic în sus, c tre zei.» La întrebarea, cum se vede când se ridic sus, r spunde: «Ca un glob alb. Aii m iube te i m-a crescut de mic , cerându-m p rin ilor mei, care m-au dat cu bucurie.» Descrie c fiind mic , de 6 ani, a fost luat s fie sacrificat zeilor, dar a fost sc pat de un tân r comandant r zboinic, numit Jeus. Când s-a f cut mai mare, spune c 1-a iubit i la rândul ei I-a sc pat din închisoarea unde a fost închis de un adversar al s u, cu numele de Joanime".

Cu descrierea acestei vie i se termin experien a lui Bouvier, c ci de aici înainte spiritul mediumului nu mai vede clar în vie ile sale anterioare. în rezumat, mediumul ne-a descris nou din vie ile sale anterioare. în prima a fost Margareta Duchesne. în via a precedent a fost b rbat, un sculptor în piatr . în a treia a fost un copil orfan, numit Jemry Ludovic. în a patra via a fost b rbat i se numea Michel Beiy. în a cincea a fost o institutoare, numit Mariette Martin. în a asea a fost stare a unei m n stiri. în a aptea - ofi er în armata lui Merovee, care a luptat contra lui Attila. în a opta - soldat pe timpul împ ratului roman Probus. în a noua - vestal în templul din ara Imondo. Aceast str lucit experien a lui Bouvier, al turat de cele ale lui Rochas i ale altor mul i experimentatori, pune în eviden existen a unei individualit i - spiritul - care îmbrac în decursul veacurilor diferite trupuri umane, devenind diferite personalit i, ce î i deap n via a pe scena p mântului dup cum un actor joac rolurile sale, pe scena unui teatru. Ce sublim a orânduit Tat l crea ia! Prin câte vie i a trecut omul! Cu cât du m nie i~a urm rit semenul! Câte crime a comis, pentru a înl tura pe cel care p rea c st în drumul ambi iilor sau

scopurilor sale! Dorim sa revedem aceste crime? Cu ce lini te sufleteasc am mai trai, v zând josnicia vie ilor noastre din alte timpuri? Dac am cunoa te toate faptele noastre, dac ar ti i cei care au suferit de pe urma noastr , recunoscându-ne, ar c uta s se r zbune i crimele s-ar ine lan . V zându-ne, ar striga în gura mare i lumea ar c uta s suprime din sânul ei un asemenea tâlhar sau criminal. O, dac am cunoa te zilele negre ce ne a teapt în viitor, cu ce curaj am mai tr i zilele ce ne despart de acel accident, de acele suferin e sau nenorociri puse în dramul vie ii, pentru a scoate din ele în elepciunea ce ne lipse te? Divinul Creator a instituit uitarea, ca s nu mai tim trecutul ru inos, nici viitorul plin de lacrimi i dureri sfâ ietoare. Omenirea trebuie s tr iasc lini tit , cunoscând doar via a prezent . Ce fericire ar fi pentru spirit dac ar putea uita i el, dar este imposibil, c ci uitarea ar echivala cu moartea spiritual . Spiritul este o fiin care va tr i în ve nicie i uitarea, neexistând pentru el, gre elile comise îi vin mereu în minte, iar remu carea faptelor sale uneori este atât de groaznic încât dore te s se reîntrupeze pentra a nu- i mai aminti de ele. Doamne, iart gre elile noastre, i d -ne puteri s nu le repet m! M rire Tat lui, Fiului i Sfântului Duh, în veci. Amin.

120

Destinul omului Dup ce am luat cuno tin de p r ile constitutive ale omului, de continua lui prefacere i de mersul s u - la unii mai lent, la al ii mai rapid - pe c rarea evolu iei, s vorbim de marea lege a cauzalit ii, care prezideaz reîntrup rile omului, ale tuturor vie uitoarelor i lumilor. Tot ce exist are o cauz creatoare. Orice fapt produs de un om are un mobil, o cauz determinant . Prin urmare, fapta este efectul unei cauze. în anumite împrejur ri efectul poate deveni o cauz , generând la rândul s u un alt efect. Cu alte cuvinte, în scurgerea timpului f r sfâr it, cauzele i efectele se înl n uiesc la infinit. Originea tuturor cauzelor este Creatorul. Un om cu s n tatea, inteligen a, situa ia sa social , cu toate însu irile fiin ei sale p mânte ti, suflete ti i spirituale, este rezultatul unei serii nesfâr ite de cauze, produse de el în alte vie i. In existen a omului nu intervine ceea ce lumea nume te „întâmplare". Lumea ne tiutoare crede c întâmplarea face ca unul s fie norocos i altul nefericit. Omul face asemenea afirma ii pentru c nu- i cunoa te vie ile trecute, nu tie ce conduit a avut în acele existen e, nu poat s fac . o leg tur între via a actual i faptele, sentimentele i gândirea ce i-au fr mântat fiin a în alte existen e. Din acest motiv, când întâlnim un eveniment în calea noastr , avem impresia c întâmplarea a f cut s trecem prin acel eveniment, c puteam s -1 evit m dac în timpul acela nu eram acolo. Dac am de ine facultatea spiritual st pânit de foarte pu ini oameni - de a vedea în urma veacurilor irul nesfâr it de locuri, familii, na iuni în care am tr it alt dat - am putea examina fiecare via , cu faptele noastre, cu dorin ele ce ne-au mânat existen a, cu sentimentele ce ne-au c l uzit, cu gândurile ce ne-au determinat toate ac iunile, am vedea c am produs când bucurii, când mâhniri, am comis când fapte juste, când nedrept i - p gubindu-i pe al ii, c în unele vie i am comis comploturi, crime i ne-am torturat semenii; cu alte cuvinte, am generat o mul ime de cauze care acum, în aceast via , sau în cele viitoare, î i produc efectul. Prin aceste fapte, gânduri i sentimente ne-am creat un destin bun sau r u, care trebuie pl tit neap rat, asemenea unei datorii. Numai astfel ajungem la cunoa terea perfect c suntem ceea ce am cauzat alt dat , c suferim pentru c i-arn f cut pe al ii s sufere, c ne bucur m pentru c am mângâiat alt dat , i a a la infinit. V lul ce acoper trecutul ascunde cauzele st rii noastre din prezent. Ins toate vor fi descoperite la vremea lor. în planul crea iei Tat lui este cuprins ca lucrurile s fie a a cum sunt acum, adic s plutim în ne tiin , pân când, prin suferin i dureri, pârghia cunoa terii ne va ridica la o via în eleapt . Tr im azi - în ceea ce prive te problemele spirituale - asemenea s lbaticului care nu cunoa te nimic din legile lumii fizice. El considera ploaia, vântul, fulgerul, cutremurul etc, ca fiind fenomene produse Ia întâmplare, f r cauze. Pe parcursul timpului, trecând prin numeroase vie i terestre, el se ridic la cunoa terea fenomenelor fizice, ajunge s cunoasc materia fizic i legile care o conduc. Din acest moment, când va sta în fa a unui efect va cunoa te cauza care a generat-o, ori v zând o cauz , va ti ce va urma - efectul ei. Dup cum din ne tiutor, omul a p it încetul cu încetul spre cercetarea naturii, câ tigând mereu cuno tin e i stabilind, pe parcursul a mii i mii de veacm-i, legile i condi iile care determin un anumit fenomen fizic, tot astfel, ridicându-se din ce în mai sus, pe scara spiritualit ii, omul va ajunge, în veacurile ce vor urma, s cunoasc în lumea metafizic , în lumea invizibil , materiile i for ele care le pun în activitate, va ti s mânuiasc aceste materii i for e. Atunci va fi con tient c în domeniul moralei i al vie ii spirituale, lucrurile se petrec ca i în lumea fizic .. Dup ce va în elege c orice ac iune este urmat de o reac iune, va duce o via mai cump nit , mai con tient , esându- i în mod con tient destinul. î i va s di o via viitoare mai fericit ; nu va mai fi juc ria naturii, ci î i va aservi natura scopurilor sale. Tr ind mai în elept, iubind i ajutându-i pe cei neferici i, rugându-se Celui Atotputernic, omul nu va mai avea un destin greu, iar ca urmare a acestui fel de via , curând va r ri pelerinajul de la p mânt la Cer i de la Cer la p mânt. Roata mor ii i a na terii se va învârti mai departe, dar nu pentru a-I readuce la suferin . El va deveni un spirit luminos, ducându- i de atunci în veci o existen spiritual , ajutând - de sus din spa iu, i jos pe p mânt - pe cei slabi i ne tiutori, pentru ca i ei s - i sfâr easc evolu ia p mânteasc . îns pân atunci omenirea î i va târî existen a din gre eli în gre eli, suferind pentru a se îndrepta i înv a. Pân atunci, bietul om crede c totul îi vine din lumea înconjur toare, c el nu este decât un biet fulg purtat de vânt, la voia împrejur rilor, c în fa a destinului nu se poate face nimic.

Destinul omului

121

Influen a gândurilor, dorin elor i faptelor în formarea destinului Pentru a im mai bâjbâi în întuneric, ca orbul lipsit de vedere, e nevoie s cunoa tem marea lege a cauzalit ii, legea cauzelor i a efectelor, cunoscut în Orient sub numele de karma — ac iune iar în poporul nostru destin, lege oglindit în vorba românului: „Ce semeni, aceea vei culege". In timpul existen ei sale terestre, omul emite din fiin a sa trei feluri de for e. Mai întâi emite vibra ii mentale, numite gânduri, care se r spândesc în infinit. Ele lucreaz în jurul nostru sub forma unor cauze uria e, producând efecte în fiecare secund i la orice distan , asupra oric rei fiin e sau lucru, asupra oric rei materii sau forte. Prin gândurile sale, omul devine un emi tor de unde, care ac ioneaz mai slab sau mai tare, mai aproape sau mai departe, dup cum i gândul s u a fost dictat de o voin mai tare sau mai slab . L-am putea compara pe om, în ceea ce prive te gândirea sa, cu un magnet, care ac ioneaz în jurul s u pe o arie magnetic , mai mic sau mai mare, dup cum i el este mai slab sau mai tare. Dar o compara ie mai just ar fi aceea cu un post de emisiune radiofonic sau telegrafic. Acest centru emite unde care se risipesc de jur împrejurul sta iei radiofonice, pe distan e cu atât mai mari, cu cât emisia a fost mai puternic . Dar asupra acestei probleme vom reveni mai târziu. A doua categorie de forte ale fiin ei noastre sunt dorin ele. Ele se nasc în sufletul nostru i se fixeaz ca idei-for e în corpul nostru mental. Aici vibreaz continuu i a teapt momentul prielnic de manifestare, s se realizeze — fie în lumea eteric , fie în lumea fizic p mânteasc , în fine, a treia categorie de for e sunt foi ele fizice denumite fapte, i sunt puse în lucru de cele dou forte descrise mai sus: gânduri i dorin e. Dar s nu pierdem din vedere c energiile mentale sunt cele mai puternice, c ci ele ac ioneaz asupra materiei cu care i din care Creatorul a creat i creeaz totul. S vedem acum modul cum ac ioneaz aceste trei feluri de forte cât timp tr im pe p mânt, i efectele pe care le produc. Rezultatele lor se es între ele ca firele unei pânze, din care vom construi viitorul nostru corp vital i fizic, determinând astfel i felul de via ce-1 vom avea în viitoarea reîntrupare. Cu alte cuvinte, s vedem felul în care aceste trei feluri de cauze constitue destinul nostru viitor. S nu uit m îns c , în via a sa pe p mânt, omul are în fa a sa dou destine: 1. un destin din veacurile trecute, care 1-a adus aici unde este acum, cu fizicul, inteligen a i starea sa social ; 2. al doilea destin este esut de acum încolo, combinând-ul prin cele trei for e de mai sus. Ferice de omul care achit cât mai mult din datoriile veacurilor trecute, i pe de alt parte se sile te s nu mai contracteze altele noi. în acest caz, via a sa terestr viitoare îi va fi mai u oar , mai lipsit de suferin e fizice sau suflete ti. Cât de complicat este via a omului, câte fire înnoad în existen a sa, prin nenum ratele leg turi contractate cu alte fiin e! Omul se na te când în România, când în Fran a, când în Asia, când în America, în diferite familii, st ri sociale i regiuni, în existen a sa fiind legat magnetic prin iubire sau ur de to i cei cu care vine în contact. Destinul s u din trecut se înnoad cu cel viitor i destinul s u individual se leag de destinul colectivit ii, al na iunii din care face parte. De aici, o re ea foarte complicat de leg turi spirituale, care toate trag de om spre anumite locuri, st ri sociale i condi ii de existen . Vom l sa deoparte problema destinului na iunii din care face parte un om, pentru a urm ri doar destinul s u individual - care îl leag în lan uri puternice, ducându-1 la o via redus , sau îi d putin a unei vie i rodnice, intelectuale i morale, devenind astfel un centru spiritual ce va radia în jurul s u raze nev zute, producând efecte reale i precise, atât în familie, cât i la nivelul na iunii în care tr ie te. Cu o alt ocazie, am ar tat modul cum prin gândurile noastre refacem i organiz m corpul perispiritual. într-adev r, când gândurile, preocup rile noastre mentale sunt obi nuite i inferioare, cele ale existen ei de toate zilele — mese copioase, chefuri, pl ceri senzuale, urzeli calomnioase ori r zbun ri etc. - perispiritul devine mai grosolan decât era pân atunci, prin faptul c se îmbib cu o materie eteric de proast calitate, din mediul înconjur tor. Când gândurile noastre se înal la probleme tiin ifice, la preocup ri de felul ridic rii neamului, u urarea durerii celor neferici i etc, cu alte cuvinte - la idei de un ordin superior, atragem din spa iu, f r tirea noastr , materii eterice de o calitate superioar , îmbibându-ne astfel perispiritul cu o materie fluidic superioar . Cu un coip perispiritual mai fin, cu un instrument mai delicat, omid-spirit acumuleaz mai bine cuno tin e, reflect mai profund asupra celor v zute, i astfel va putea realiza planuri ori descoperiri geniale, folositoare omenirii. Or tocmai acest gen de activitate intelectual contribuie la crearea unui destin frumos în via a viitoare. Tocmai aceste preocup ri preg tesc viitorul s u corp spiritual. Ele

122

Din tainele vie ii , i ale universului - Prima carte

îl înzestreaz pe om, în viitor, cu calit i suflete ti, cu daruri intelectuale minunate, cu o minte cuprinz toare i în eleg toare a celor mai abstracte probleme. Pentru realizarea acestor dispozi ii suflete ti, acestor facult i, omul trebuie s se nasc într-un trup perfect, cu un sistem cerebral care s r spund u or la impulsurile primite de la spirit. Din cele expuse se vede c omul este singurul f uritor al destinului s u, suportat în viitoarea sa via terestr . El este me terul care î i ese haina viitoare, perispiritul, i dup cum a pus o grij mai mare ori mai mic , acea hain va fi mai fin ori mai grosolan , mai curat sau mai p tat . Se poate ca acea hain s fie mai frumoas decât cea din întruparea precedent . îns poate s fie inferioar , pentru c în via a actual s-a l sat târât de pornirile trupului, a dus o via prea material , iar gândurile i-au fugit mereu la lux, petreceri, onorari, adic mintea i-a fost str fulgerat de idei prea p mântene i nu 1-a preocupat nimic din ceea ce l-ar fi apropiat de sferele spirituale. i-a inut spiritul în mrejele materiei, nu 1-a pus în leg tur cu Creatorul, unde a luat fiin . Tat l ne-a dat urzeala i ne-a dat i suveica - voin a cu care s esem pânza fluidic a existen ei noastre viitoare. A adar, suntem creatorul propriei fericiri sau nefericiri. Faptul c ne afl m mai sus ori mai jos pe scara social este rezultatul muncii noastre. Am determinat cauze care ne aduc într-o stare plin de mizerii sau într-o stare de bel ug. Toat starea noastr prezent nu ne-a f cut-o Creatorul - cum cred cei care nu cunosc legile cere ti - ci noi am fost f uritorii ei. Dac am lucrat în acord cu con tiin a noastr , cu sim ul milei i al iubirii, ne vom ridica sub toate raporturile, iar dac am tr it contrar legilor morale i am lucrat dup impulsurile trupului i pornirile p tima e, vom c dea în abis, vom avea un loc nefericit, o via plin de boli, de lovituri ale soartei, de lipsuri materiale ori de întunecimea min ii. în loc s urc m gr bit c r rile binelui, frumosului i adev rului, pentru a ajunge la eliberarea vie ii p mântene, coborâm în profunzimile întunericului i ale r ului, r mânem în urm , departe de cursul evolu iei ce curge gr bit spre perfec iune. Dar s vedem pe rând, cum lucreaz cele trei for e - gândul, dorin a i fapta - asupra noastr i a celor din jurai nostru. Dintre to i factorii care determin viitoarea noastr întrupare i modul de via desf urat în acea întrupare, gândul este factorul cel mai puternic, cel mai hot râtor. Este firesc s fie a a, deoarece gândul este opera omului real, a scânteii divine, a spiritului etern, aflat în interiorul nostru. Scânteia divin produce energie, care se traduce în vibra ii în materia divin ce o învele te. Aceste vibra ii poart cu ele ideile, captate alt dat din spa iu i fotografiate, cli eul lor fiind re inut în jurai spiritului, în perispirit. Ideea este o lumin învelit într-o por iune de eter - numit gând, care ia o form i posed o anumit culoare i vibra ie. Trebuie s tim c gândul n scut în mintea unui om este mai concret sau mai abstract, mai comun sau mai filosofic, dup facult ile mentale de inute în via a sa actual . Aceste facult i s-au format în timpul vie ii din sferele spirituale ale P mântului, din materia mental care a fr mântat mintea omului pe când era întrupat pe p mânt, în via a sa precedent . A adar gândirea oamenilor este diferit , deoarece vârsta entit ilor spirituale difer , a a cum i trupurile noastre se deosebesc între ele dup vârst . O gândire comun apar ine unui spirit tân r, o gândire abstract apar ine unui spirit b trân, trecut prin multe vie i, ridicându-se pe scara spiritualit ii prin înv mintele trase din existen ele trecute. Din cele expuse rezult dou înv turi mari, pe care e bine s le re inem: 1. g nu mai gândim mereu, f r nici un rost, de una de alta, trecând de la un subiect la altul,

abordându-le superficial, f r s ne concentr m în mod serios asupra unui anumit subiect; 2. s nu permitem s se nasc în noi - sub influen a unor factori invizibili ori sub impresiile celor petrecute în timpul zilei - idei josnice, necuviincioase, de critic ori ur împotriva cuiva. Dar s vedem care este ra iunea acestor recomand ri. Dac gândim dezordonat i trecem mereu de la un gând la altul, în irându-le ca m rgelele pe a , producem în corpul perispiritual vibra ii dezordonate, imagini care abia formate se distrag prin imaginea urm toare, i a a mereu mai departe. Aceast furtun , aceast înv lm eal de imagini abia conturate, adun în jurai nostru o materie haotic , din care spiritul nu va putea extrage, prin analiz , nici o concluzie sau înv tur . O în irare de imagini d putin spiritului s fac o analiz a m rimii, intensit ii i culorii ideilor, cu alte cuvinte - o compara ie ce are ca rezultat o judecat . O în irare de judec i d na tere la un ra ionament. Dintr-o sum de ra ionamente, spiritul extrage o înv tur , ce are ca rezultat final na terea unei aptitudini, a unei facult i. Or dac gândim mereu f r rost, o adev rat avalan de idei confuze i fugitive va cople i spiritul, care nu va mai avea un material de judecat clar i precis, nu se va putea forma un ra ionament, deci nu va urma nici un câ tig pentru el. Omul va veni în via a ulterioar cu o mentalitate tot atât de inferioar ca cea avut în viata trecut .

Destinul omului

J23

în existen a noastr terestr , lung de mii i mii de ani, urc m încetul cu încetul scara lui Iacob, scara spiritualit ii. Dai" din nefericire nu exist numai sui uri, ci sunt i c deri spirituale, din cauza unei vie i nesocotite, a unor gânduri josnice, sim uri brutale i fapte ru inoase sau criminale. Concluzia este c trebuie s ne silim s acord m aten ie gândurilor noastre i din când în când s ne oprim mintea din iner ia activit ii ei i s control m ce gândim. Când constat m c ne-am ab tut de la subiectul ini ial, s ne întoarcem la el, s st ruim i s ne concentr m asupra aceluia i gând, pentru ca imaginea mental croit prima dat s o fortific m, s o facem mai evident , cu un contur mai precis, astfel ca materialul din care se va forma judecata, ra ionamentul i înv tura, facultatea ce va r mâne în ultima analiz , s fie puternic. Urmând astfel, mintea noastr devine din ce în ce mai clar , vorbirea mai coerent , no iunile mai înalte, ra ionamentul mai puternic. Dar s nu urm rim numai claritatea imaginilor, ci mai ales calitatea i puritatea lor. Pentru aceasta s ne silim s citim, s vorbim, s gândim numai despre probleme serioase, tiin ifice, filosofice sau artistice, idei ce îmbrac frumosul sub toate aspectele, gânduri umanitare sub configura ii infinite. Gândind astfel, hr nind mintea cu asemenea subiecte i evitând discu iile, c r ile sau filmele obscene, de aventuri, sex, crim , perversitate i via destr b lat , pe scurt, c utând s înl tur m orice fel de imagini sau gânduri inferioare, atragem din mediul înconjur tor particule eterice fine, cu un grad înalt de evolu ie. în acest fel perispiritul - instrumentul i vehicolul spiritului, al eului nostru spiritual, suprem, format din scânteia înconjurat de cele trei înveli uri centrale va deveni din ce în ce mai luminos, va atrage i emite la rândul s u, idei, judec i i ra ionamente, manifestând facult i superioare, care vor constitui bog ia noastr spiritual , darurile noastre mentale, talan ii din viitoarea reîntrupare. S urm rim acum procesul petrecut în spirit i s vedem felul în care gândurile ne preg tesc pentru via a urm toare un destin mai bun, ori mai r u decât cel actual. Spiritul omului, scânteia divin are facultatea de a emite unde vibratorii, care pun în mi care materia divin a corpului nostru spiritual. Corespunz tor acestor vibra ii se nasc în corpul spiritual imagini a c ror totalitate formeaz gândirea sa. De asemenea când o persoan vorbe te, produce vibra ii receptate de urechea noastr , i prin fluidul care înconjoar nervul auditiv sunt transmise fluidului ce înconjoar cortexul cerebral, iar de aici - prin corpul planetar, solar, universic, cosmic i divin — ajung la spirit, care prive te aceste imagini, le vede forma, culoarea i aude muzica lor special , în elegând astfel despre ce a vorbit sau gândit interlocutorul nostru. Imaginile se în ir prin fa a spiritului, ca i proiec iile unui cinematograf. Prin urmare, spiritul nu aude sunete ci vede imagini. De multe ori, cuvintele se traduc prin imagini neclare, având, form i contur nedeslu it, cu intensit i abia perceptibile; din aceast cauz nu sunt în elese i ca urmare nu se pot memora. Motivul care a determinat producerea ideilor d acestor forme-gânduri anumite culori. A a de exemplu, dac ne-am gândit s cump r m un c rucior unui paralitic, ori s d m un ajutor b nesc unui nefericit intuit pe patul s u de boal , acest gând de mil se traduce printr-o form colorat roz, înso it de un sunet pl cut. Cum mai totdeauna gândurile noastre sunt înso ite de sentimente, dup ce imaginile lor au luat na tere, pornesc prin spa iile eterice, producând, sub forma unor cauze, efecte identice cu natura lor înalt sau joas . Cei care posed vederea spiritual v d aceste forme-gânduri asemenea unor fiin e colorate i sonore i pot urm ri ispr vile lor în lumea spa ial . Prin dorin ele, pasiunile i gândurile sale nobile sau ordinare, omul este un creator de fiin e, reproducând în mic ceea ce Creatorul universurilor a produs în mare. Lumea din jurul nostru este plin de hoarde nesfâr ite de asemenea crea ii, agen i produc tori de bine sau r u, entit i benefice sau malefice, for e ce ac ioneaz asupra celui care le-au creat, sau a celor pe care îi vor întâlni în cale. Durata vie ii acestor fiin e în spa iu depinde de energia cu care au fost înzestrate de creatorul lor. Uneori via a lor ine numai atât cât a gândit autorul lor, alteori dureaz s pt mâni, luni i ani de-a rândul. Dar în afar de for a ini ial , existen a lor se lunge te i se înt re te, prin repetarea aceluia i gând în zilele urm toare. Dac autorul lor revine cu gândul la acelea i idei, sentimente i pasiuni sau dorin e, le trimite o nou cantitate de energie prin care ele se fortific , dobândind o mai mare putere de rezisten în timp. Cum lumea este înc destul de înapoiat i cum fiecare om genereaz astfel de fiin e, spa iile sunt pline de miliarde de asemenea crea ii, iar cele de acela i gen, atr gându-se unele pe altele, se fortific prin influen e reciproce i astfel durata vie ii lor se lunge te, fiin a lor cap t o consisten i mai mare, iar forma-lor un contur i mai precis. A adar tr im într-un roi nev zut de fiin e, cu tendin e benefice ori malefice, create toate de duhurile umane. O dat create, aceste fiin e, forme-gânduri se in lâng autorul sau generatorul lor, formând în jurul s u. o cea ; prin vibra iile lor, produc în mintea autorului vibra ii similare, acel om gândindu-se din nou la persoana pe care o ur te sau la o fapt bun . A adar aceste fiin e îl îndeamn din nou

124

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

pe creatorul lor la du m nie împotriva aproapelui s u, ori îl determin s porneasc la realizarea actului frumos la care se gândise mai înainte. Dac ar exista numai fiin ele create de propriile sale gânduri i sentimente, omul ar mai putea câ tiga lupta împotriva lor, dar prin gândul s u josnic, obscen sau de ur , el atrage din dep rtare - asemenea unui magnet - i alte asemenea fiin e malefice, care îl vor n p di i îndemna i mai intens spre senzualitate i perversiune, spre mânie i ur . De aceea, ori de câte ori sim im tendin a de a ne irita, de a porni la o ac iune necugetat , s ne amintim c acestea nu sunt manifest rile spiritului nostru, ci îndemnul tic los al crea iilor malefice din jurai nostru. Atunci s revenim hot râ i la calm, la ideea c to i sunt fra ii no tri, c îns i piatra este un frate al nostru mai mic, o crea ie - asemenea nou - a Tat lui ceresc. Dac ne-am scuturat de ideile negre sau r ut cioase, calmul se a terne peste sufletul nostru, devenim mai cumin i i nu mai atârn m destinului nostru înc o ghiulea, care s ne re in alte veacuri pe treapta evolu iei pe care ne afl m. Când aceste fiin e malefice vor întâlni în hoin reala lor un om lini tit - un suflet curat, credincios Tat lui, str duindu-se s nu fac r u nim nui, nici cu gândul - ele vor fi respinse asemenea benzilor de hârtie din fa a unui ventilator, neputându-se apropia de el, nu-1 vor putea influen a. Acest om pur, cinstit i blând, va atrage c tre el, asemenea unui magnet uria , toate fiin ele i entit ile benefice, care au fost create de al ii, prin gânduri sublime de rug ciune, mil , iubire i generozitate. R zboaiele, revolu iile, mi c rile muncitore ti i altele de genul lor sunt provocate de gândurile de du m nie, r zbunare, uneltire ale multora. Ele plutesc în spa iu ca fiin e1 nev zute, pline de energie poten ial , ca uria e baterii, i la un moment dat izbucnesc, se manifest în planul fizic, împingând indivizii, masele la ac iuni militare ori la revolu ii, mi c ri ale gloatelor incon tiente. Drojdia societ ii umane, asemenea unei fiare, se arunc în lupt , ucide, distrage, d râm institu ii, fur i jefuie te, dreptatea pierind pentru un moment. Multe mi c ri politice, militare, economice, culturale au fost preg tite prin manipul ri, urziri de gânduri, cuvânt ri sau scrieri provocatoare, care de fapt s-au acumulat în spa iu, de unde apoi s-au rev rsat jos,. în planul fizic, sub influen a lor omul distrugând totul i l sând în urma sa ruin i doliu. Chiar crimele se înmul esc când ura ajunge la paroxism. Omul vorbe te azi de r u, mâine se înfurie, poimâine blestem i f g duie te r zbunare. Mereu pornesc din fiin a sa gânduri de mânie sau de ur atroce, care se acumuleaz în spa iu. Acest munte de ur se ridic din mentalul milioanelor de oameni r ma i înc în stare înapoiat — asemenea particulelor de ap ce se evapor de pe suprafa a oceanelor - formând în spa iul din jurai p mântului nori întuneca i, care lucreaz apoi asupra tuturor, dar în special asupra generatorilor lor; astfel crimele se in lan . Frica este o alt foi care lucreaz asupra mul imii - mai ales asupra omului necredincios provocând boal sau inactivitate. Frica sl be te trapul, mentalul revenind mereu la obiectul fricii, mic oreaz rezisten a trapului, pân când într-o zi omul cade lovit chiar de ceea ce îi era fric , de ceea ce mereu a n scut i hr nit cu gândul: boal , pagub etc. Prin urmare, gândurile du m noase sau de team ale omului creeaz fiin e malefice, care vor împiedica pe autorul lor i pe al ii s progreseze spiritual, f cându-le f r voia lor o atmosfer fiuidic plin de imagini, de forte generatoare de team , du m nie etc. A adar fiecare om se coboar pe sine, dar în acela i timp împiedic o lume întreag s progreseze. Prin acest fapt, omul nesocotit este un generator de r u, creând bariere în evolu ia general a umanit ii, care în mod firesc tinde spre mai bine. în acest fel, sufletul s u se încarc cu o povar mai mare i destinul s u viitor va fi nefericit sub toate raporturile. Toate gândurile care trec prin mintea unui om, în via a sa terestr , con in o imagine infinit de mic , depus în arhiva sa nepieritoare. Când spiritul trece bariera mor ii fizice i porne te la drum, î i va vedea în planul analizelor, cercet rilor i concluziilor trase din materialul adunat - adic în sfera sa proprie, corespunz toare vibra iilor corpului s u spiritual - toate aceste imagini, care vor defila prin fa a spiritului asemenea unei armate în fa a comandantului. Omul î i vede atunci toate actele, pornirile, dorin ele i gândurile din via a sa terestr .

' Aceste fiin e-gânduri colective, denumite egregor, se nasc din sânul unei comunit i mai mari de oameni sau al unui popor, atr gând din sferele spirituale entit i care se întrupeaz , exprimând i materializând gândurile i sentimentele grup rii respective. Egregor-ul fiec rei grup ri umane are o form i culoare particular , exprimând gândurile, sentimentele i dorin ele comune ale membrilor grup rii respective. Orice grupare, orice mi care cultural , religioas , artistic , tiin ific , politic , social , sportiv etc, are un egregor. Uneori egregor-urile unor popoare lupt între ele, în sferele inferioare ale Cerului, dup care izbucne te pe p mânt un r zboi între popoarele respective. Ar fi bine ca toate grup rile, popoarele i diferitele mi c ri spirituale i culturale s ini ieze formarea unui egregor a! p ci i iubirii, al binelui, frumosului i adev rului.

Destinul omului

125

Aceste imagini hot r sc calitatea corpului s u planetar, felul de via , caracterul i facult ile sale, într-un cuvânt destinul din via a sa urm toare. Prin urmare, omul poart cu sine arhiva în care se afl înregistrate toate vie ile sale umane, de la început i. pân la sfâr it, cu toate actele, împrejur rile, locurile pe unde i-a desf urat via a, rela iile avute cu al ii, pornirile, pasiunile, dorin ele i gândurile sale. S-ar p rea c ceea ce relatez sunt simple afirma ii. Ei bine, în majoritatea cercurilor de revela ie existente pe p mânt, entit ile spirituale misionare, care doresc s -i lumineze pe fra ii lor p mânteni, ne aduc la cuno tin adev rul c omul poart cu sine, înscris în corpul s u divin, tot ce a suferit, gândit, vorbit sau f cut în lungul ir al reîntrup rilor sale. O afirma ie de acest fel - a c rei valoare este incalculabil pentru reformarea comport rii omului i a concep iei sale de via - nu poate fi primit prea u or. Ea are nevoie de verific ri, de probe i experimente. în capitolele precedente, am ar tat câteva din experimentele unor speciali ti în aceast materie - Rochas, Bouvier, Gibier, Lancelin etc. - prin care s-a dovedit clar i neîndoielnic c spiritul omului poart cu el, înscris cu litere eterice, ac iunile tuturor vie ilor sale anterioare. Am citat cazuri în care unele persoane u or sensibile, adormite de magnetizatori, au descris una sau mai multe din vie ile lor trecute. Formele gândurilor care pluteau prin spa iu au pierit demult, dar imaginea lor, depozitat în materia divin a spiritului, a r mas pe veci. Tot pe veci au r mas înscrise imaginile lor i în materia etern , memorial a planetei i a universului nostru. Ele s-au fotografiat pe aceast materie ca pe o plac fotografic . Tot ce s-a petrecut în noaptea veacurilor pe p mânt - fenomene meteorologice, maree, cataclisme, r zboaie, apari ii sau dispari ii de continente sau forme de vie uitoare etc. - s-au înscris pe aceast materie arhiv a P mântului. Cât timp va tr i P mântul i cât timp va exista acest univers, tot ce a gândit un om, tot ce a dorit i sim it în lunga lui serie de vie i pe diferite planete, va r mâne întip rit în aceast arhiv a Cerului. In aceste profunzimi abisale ale Cerurilor se g sesc toate cli eele a tot ce a fost odat sau tot ce a gândit, sim it i f cut omul. Cu to ii privim cerul, dar nu vedem imaginile din aceast arhiv , format dintr-o materie eteric invizibil ochiului nostru. Cu toate acestea, exist persoane - întrup ri ale unor entit i spirituale evoluate - care au darul divin de a citi memoria eteric a P mântului. Acestor persoane li s-a zis c au darul clarvederii, iar facultatea lor a fost numit psihometrie. Pentru a g si c rarea c tre Arhiva Cerului, unde sunt înscrise faptele, sentimentele i dorin ele unei persoane care nu este de fa , clarv z torul are nevoie de fotografia persoanei sau de un obiect oarecare - îmbr c minte, bijuterie - purtat de persoana respectiv . Fotografia sau eterul ce înso e te obiectul - degajat din persoana care 1-a purtat - c l uze te spiritul clarv z torului pân la cli eele înscrise în Cer, pe care le cite te. Clarv z torul vede tot ce a f cut persoana respectiv în via a sa, împrejur rile prin care a trecut, bucuriile de care a avut parte, suferin ele i pierderile întâmpinate. Uneori descrierea este atât de exact i de am nun it , încât îi uime te pe cei din jur. Clarv z torul nu face decât s urm reasc în irarea panoramic a locurilor i evenimentelor prin care a trecut o persoan , întocmai ca un spectator ce prive te un film despre via a unui om. Marile duhuri, membrii Juriului suprem - orânduitorul vie ii oamenilor - privesc în marea Carte a Creatorului i citesc trecutul duhului pentru a-i stabili programul viitoarei sale vie i p mânte ti. Iat de ce trebuie s fim aten i mereu la gândurile, vorbele i faptele noastre, pentru c toate se înregistreaz i se pl tesc. Acesta e comandamentul, dar bietului om trupesc îi este foarte greu s nu gre easc . De diminea a pân seara, când ne culc m, gura nea mers mereu i de cele mai multe ori am

dojenit, criticat, oc rât sau blestemat. Acest fel de ac iuni sunt aproape neînsemnate fa de infinitatea gândurilor ce ne-au trecut prin minte de diminea a pân seara. Ele mai rar sunt de laud sau cu un fond de iubire. Cele mai multe planuri ale omului sunt de r zbunare, în care gelozia se ese cu invidia. Mai toate au ca baz personalitatea noastr , ego-ul nostru, presupus a fi ofensat sau mic orat. Dac vrem s reprezent m raportul dintre cele trei categorii de ac iuni omene ti dintr-o zi, am atribui num rul 1 gre elilor cu fapta, 100 pentru cele cu vorba i 10.000 pentru cele cu gândul. A adar omul face cele mai multe gre eli cu gândul. Fericit este omul care nu gre e te cu fapta; însutit mai fericit este cel care nu vorbe te de r u pe aproapele s u i nespus de fericit va fi în via a viitoare, omul care se va sili s nu gre easc deloc cu gândul. Din cele expuse, se în elege c atunci când entitatea spiritual are un instrument fin la îndemân poate realiza opere delicate, iar atunci când dispune de un instrument mai grosolan nu poate face decât lucr ri comune. tim c gândurile creeaz facult ile, tendin ele i concep iile omului. tim c suntem chema i - punând în ac iune voin a noastr i o aten ie deosebit - s ducem o existen lini tit , în eleapt , sfin it i iubitoare, c utând mereu s ne instruim i s alin m durerile altora, cu fapta ori cu vorba,

126

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

s ne str duim s treac prin mintea noastr gânduri generate de preocup ri tiin ifice, filosofice i artistice. Gândind astfel mereu se na te în spirit, din ce în ce mai imperios, tendin a de a- i realiza i pune în practic gândurile. Ajun i în spa iu, intensific m într-o asemenea m sur aceste gânduri, încât la viitoarea reîntrupare venim cu ele, sub forma unor daruri înn scute, venim cu porniri ori facult i care uimesc pe to i cei care le constat sau aud de ele. Gândind mereu la probleme înalte, duhul se obi nuie te cu asemenea gânduri, cele comune provocându-i durere. Iat a adar c dup felul cum am gândit într-o via ne preg tim o stare superioar sau inferioar , în via a urm toare. S nu ne mai mir m atunci de ce unul prinde în elesul unei expuneri mai repede i altul mai greu; de ce unul e dispus s înve e mai repede algebra, care comport no iuni abstracte, iar cel lat nu i le poate însu i; de ce unul are dispozi ii filosofice i altul nu se poate ridica de la gândirea comun , i a a mai departe. Acesta este în elesul progresului nostru mental, dintr-o via în alta. Acesta este mecanismul urcu ului spiritual pe scara existen ei terestre, pentru ca în fiecare via s ad ug m la cele câ tigate într-o existen precedent o nou facultate, o nou dispozi ie spre mai bine, spre o mai mare în elepciune. Cred c oricine a urm rit aceste rânduri, în elege c numai astfel se ridic omul din întunericul min ii s lbaticului pân la lumina min ii savantului, i de aici la în elepciunea îngereasc a sfântului. Acesta este rostul existen ei noastre terestre, s ne ridic m mereu la cumin enie, la în elegerea c totul din jurul nostru este Divinitatea manifestat , c to i oamenii sunt copiii aceluia i Tat Creator, prin urmare suntem fra i, i trebuie s ne iubim. Prin bun tate înt rim toate facult ile divine care zac adormite în scânteia noastr i devenim entit i spirituale luminoase, cu puteri uimitoare, fiin e care vom contribui la progresul a tot ce ne înconjoar .

A doua categorie de energii desf urate de om în via a sa p mântean sunt dorin ele. Acestea ne îndeamn cu toat puterea s intr m în st pânirea lucrurilor pl cute, s ob inem bani, case, mo ii, obiecte de art etc. Dorin a este motorul care ne mân spre onoruri i pl ceri de tot felul, pe scurt - c tre tot ce apar ine vie ii p mântene. Dorin ele sunt aspectele voin ei spiritului, degradate i pervertite de corpul nostru planetar, care cere^satisfac ia n zuin elor sale terestre, întrucât apar ine globului p mântesc. în faza actual de evolu ie, majoritatea oamenilor este animat de dorin e inferioare, cu to ii alergând s - i satisfac pântecele cu cele mai scumpe i felurite bun t i, to i doresc s se înal e în ochii semenilor s i prin glorie, renume, onoruri i vanit i efemere, neinteresându-i ce va fi dincolo. Pu ini, foarte pu ini, spiritele b trâne stau deoparte i duc o via retras , pioas , c utând s - i îmbog easc mintea cu noi cuno tin e, ar tând o blânde e ce cucere te, iertând gre elile celor care le fac r u, tiind c sunt spirite tinere, care abia urc scara spiritualit ii. Entit ile spirituale b trâne fiind întrupate doresc i ele ceea ce este în leg tur cu via a fizic — întrucât i ele sunt oameni — dar mai presus de toate urm resc cu nesa ceea ce înnobileaz sufletul, tergând lacrimile altora, pov uindu-i i ajutându-i pe semenii lor. Corpul nostru planetar se formeaz în func ie de calitatea i puritatea dorin elor noastre. Dac ne fur poftele c tre îmbr c minte luxoas , bijuterii, automobile costisitoare, case de prisos etc, corpul nostru planetar va aspira dm atmosfera eteric a p mântului materie vie inferioar . Dac ne

conducem spre o via tihnit , indiferent fa de lux, de lumina în el toare a vie ii terestre, corpul nostru planetar aspir materie planetar de cea mai fin calitate. Materia eteric - fin sau grosolan - va determina dup p r sirea vie ii terestre, dup moartea biologic , sim minte superioare sau inferioare, bucurii ori mâhniri, dureri suflete ti ori fericire. A adar dorin ele contribuie, în mod fatal, la formarea unui corp planetar mai delicat sau mai grosolan, în viitoarea noastr reîntrupare. Venind la o nou întrupare, duhul va influen a, prin constitu ia sa, fetusul din pântecele mamei sale, determinându-1 s ia o form incorect . Un coip planetar cu metehne va determina formarea unui corp vital slab, care va con ine, poten ial, cauzele unui sistem cerebral slab, a viitoarelor boli, a epilepsiei i în general a tuturor bolilor nervoase. Dac omul va persista mult vreme pe aceast cale nesocotit , viitorul s u trup se va forma incorect. Pentru c dorin ele înscrise în corpul planetar trebuie realizate cândva, omul se va na te, în viitoarea lui reîntrupare, în mediul în care dorin ele din existen a sa precedent vor putea fi satisf cute. Dac a fost animat de dorin e superioare, el se va na te într-o ara, familie i mediu civilizat, oferindu-i-se posibilitatea s se ridice mai sus i s - i realizeze dorin ele superioare. Dac a fost st pânit de dorin e lume ti, va c uta s se nasc acolo unde aceste for e vor fi cheltuite, risipite.

Destinul omului

127

In anumite împrejur ri se poate întâmpla ca o dorin , o pasiune, s nu poat fi împlinit nici în noua întrupare. In acest caz ea va fi urm rit veacuri de-a rândul în viitoarele întrup ri, pân când, în fine, se va realiza. Dorin ele sunt forte, care nu se sting veacuri peste veacuri, neg sindu- i echilibru decât în ziua împlinirii lor. Cu alte cuvinte, dorin ele sunt for e care-1 fac pe om capabil s realizeze un obiectiv, s conduc spiritul spre realizarea sa, dup care înceteaz de a mai fi o for .

în fine, destinul se mai f ure te i cu ceea ce fâptuie te omul în lumea fizic . Aceste ac iuni pot folosi sau d una persoanelor cu care el vine în contact. Cu alte cuvinte, faptele noastre de tot felul - din copil rie i pân închidem ochii - lucreaz asupra noastr i a celor din jurul nostru, fericindu-i sau nenorocindu-i, împiedicându-le sau favorizându-le evolu ia. Toate faptele exercitate asupra fiin ei sau bunurilor unui semen, se înscriu în corpul nostru divin, precum i în Arhiva Cerului, determinând felul nostru de via în viitoarea reîntrupare. De orice natur ar fi fapta, ea va trebui neap rat s - i g seasc satisfac ia, dup care va urma plata sau r splata ei. Ac iunile noastre sunt rezultatul unor cuget ri i dorin e. Gândurile i dorin ele au lucrat asupra spiritului, pân l-au determinat s intre în ac iune. Tocmai prin faptul c au avut loc cuget ri i dorin e, înseamn c ac iunile sunt efectul, exprimarea final , a unor cauze — gânduri i dorin e produse în existen a anterioar . Dup ce gândurile i dorin ele au g sit o posibilitate de exprimare, un mod de realizare, nu vor mai exercita nici un imbold asupra spiritului, asupra omului intern. Dar dac exprimarea, tradus prin fapte, va produce o nou durere, pagub etc, aceste fapte se vor transforma în cauze noi, care vor deveni for a creatoare a unor efecte noi, care î i vor cere dreptul de a se manifesta i înf ptui cândva. Orice ac iune las o urm nepieritoare în duhul omului. Dac repet m mereu aceea i ac iune, ea se încet ene te în fiin a noastr trupeasc , devine automat , conform legii obi nuin ei. Or un asemenea automatism pune în general un z gaz, o barier celorlalte manifest ri ale ego-ului nostru. Noroc c aceast stânjenire nu dureaz decât atât cât dureaz trupul care contractase acest automatism. La crearea viitorului corp fizic, aceste obiceiuri nu vor mai exista, pentru c noul trup nu mai are nimic comun cu corpul fizic din întruparea trecut . S vedem acum modul cum faptele noastre ne leag , pe viitor, de persoanele c rora le-am f cut bine sau r u. Omul este o fiin sociabil . Ca prob a acestei afirma ii este faptul c fiind izolat, de i va fi înconjurat de toate înlesnirile vie ii, omul se va sim i nefericit. Or, convie uirea sa cu al ii aduce cu sine neap rat influen e reciproce - ac iunile unora asupra celorlal i. Aceste ac iuni pot fi în leg tur cu bunurile p mânte ti, cu fiin a sau trupul, ori cu sufletul. De exemplu afl m c un coleg de coal este în mare nevoie material , c este literalmente muritor de foame. Dac sufletul nostru e r scolit de mil pentru acest semen nec jit, ne vom duce i-i vom da bani, lucruri necesare, îmbr c minte, i-i vom ridica moralul printr-o vorb duioas , de încurajare. Fapta noastr nu va r mâne doar ca o expresie a bun t ii, ci va na te o leg tur karmic între noi, care va lucra asupra sa, în vecii vecilor, pân când îl va determina, în alte existen e, s ne pl teasc sub forma unui sprijin oarecare material. Numai prin aceast fapt a lui destinul a fost satisf cut, datoria achitat .

S lu m i un alt exemplu. Sim indu-se pe patul de moarte, un om îl roag pe un frate s accepte îngrijirea copiilor s i i administrarea averii l sate. Or dac acest om nu are o con tiin înalt i o inim miloas , va cheltui din averea copiilor în folosul s u. în veacurile ce vor urma, acest om va fi urm rit pentru fapta sa, c ci i-a legat existen ele sale viitoare de soarta acestor mo tenitori neferici i. Când nu se va a tepta, într-una din existen ele viitoare, va fi deposedat, la rândul s u, de un altul, r mânând în mizerie, pentru ca astfel legea divin s fie aplicat . Atunci va înv a lec ia amar : omului nu îi este îng duit s ia din bunul altuia. Se poate întâmpla ca mila i iubirea noastr , con tiin a c to i oamenii suntem copiii aceluia i Creator, s ne duc la c p tâiul unui om care zace bolnav i n-are pe nimeni s -i dea un pahar cu ap , s -1 îngrijeasc , s -i tearg lacrimile i s -i aminteasc adev rul c nu e singur pe lume i c Tat l nu 1-a p r sit. Fapta aceasta ne leag de fratele nostru i în existen ele viitoare, tocmai când vom fi mai singuri, mai lipsi i de c ldura sufleteasc , ni se va pl ti gestul f cut în veacurile trecute. Astfel de exemple se pot în ira în sute i mii de chipuri. Dac am ajutat pe plan material, ne vom bucura în viitor de un destin favorabil sub aspect material. Dac am fost pentru semenul nostru cauza mizeriei sale materiale sau fizice, vom avea un destin deplorabil, n scându-ne în circumstan e care ne vor provoca suferin e fizice, sau mizerii materiale.

128

Din tainele vie ii i ale universului - Prima, carte

Urm rile karmice sunt independente de motivul care ne-a decis s facem o fapt oarecare, bun sau rea. Dar s nu pierdem din vedere c motivul va avea un rezultat hot râtor în destinul viitor al omului. A putea spune c dintre cei doi factori - ac iune i motiv - motivul este precump nitor fa de fapta produs . Pentru o în elegere mai clar , s lu m trei exemple. 1. Un om bogat, având multe propriet i, las un imobil pentru ad postirea, cre terea i educarea copiilor orfani. Este o fapt foarte frumoas , care va aduce roade karmice, inevitabile în vie ile sale viitoare. Dar omul nu a f cut acest gest doar din mil , ci împins i de un gând ascuns, de mândrie, de vanitate, s se recomande aten iei lumii. Cei doi factori - ac iunea i motivul - î i vor produce fiecare efectul lor. Acrul prin care atâ ia copii neferici i vor fi sc pa i de mizerie, devenind oameni cu un rost în societate, va contribui ca în via a sa viitoare s se bucure de o existen i mai îmbel ugat decât cea actual . Dar omul se va sim i ca un parvenit, în mijlocul luxului i al comodit ii sale. Va fi mereu umilit, ca o consecin a mândriei sale de alt dat . Vedem c fapta a adus consecin ele sale - o existen îmbel ugat , iar motiva ia - vanitatea i mândria, care sunt atribute suflete ti, au adus consecin e suflete ti - umilin a, izolarea i dispre ul fiin ei sale. 2. Un om a furat, a în elat o via întreag , i totu i inima sa nu a murit cu totul în fa a milei. Din ce a furat i adunat, ajut o v duv , cre te un copil orfan, bucur un nefericit. Ajutându- i semenii, omul se va bucura pe viitor de o via înlesnit din punct de vedere material, dar pentru c a produs pagub , pentru c s-a bucurat de bunul altuia, va fi ocolit mereu de lume, i va trece prin paguba cu care î i p gubise odinioar semenii. Dup cum f când binele a recoltat binele, tot a a, cel care a produs r ul va recolta r ul, chiar dac a fost împins de motive altruiste. 3. în vederea bunului mers al institu iei, directorul îl d afar pe un func ionar incorect. Motivul a fost l udabil: s fie un exemplu i s stabileasc ordinea în institu ie. Dar func ionarul incorect a fost lovit în existen a sa material . Pentru motivul de a fi corectitudine în via a oamenilor, fostul director se va reîntrupa cu dispozi ii suflete ti prin care va fi ordonat, lini tit i mul umit de el i starea în care se afl . Dar, în via a trecut aruncând pe drum un frate de-al s u, lipsindu-1 de pâinea cea de toate zilele, va trebui s guste neap rat, m car temporar, lipsa prin care a trecut fratele s u. Prin urmare, una este fapta comis , i alta motivul. Dar vreau s subliniez - între fapta fizic i motivul care a determinat-o, motivul are o putere mai mare în orânduirea viitorului destin. într-o via sau în mai multe, producem când bine, când r u, fa de atâtea persoane din jurul nostru, încât revenind în via a viitoare, nu putem pl ti dintr-o dat toate faptele rele, clevetirile r spândite ori gândurile urâte cu care am umplut spa iul, adresându-le fra ilor no tri. Motivele pot fi multiple. E posibil ca în timpul întrup rii noastre actuale s nu se fi întmpat persoanele c tre care am contractat datorii, leg turi karmice, în via a sau vie ile precedente. Se poate ca aceste persoane s se fi întrupat odat cu noi, dar potrivit destinului lor, s-au întrupat în alte ri, sau chiar dac tr iesc în aceea i ar , se pot afla într-un alt nivel social, f r s existe posibilitatea unui contact între noi, prin care s ne achit m datoria fa de ele. Cum legea Justi iei divine trebuie împlinit , urmeaz c vom reveni de mai multe ori la via a fizic , pentru ca odat i odat s venim în raport direct cu to i cei fa de care suntem datori cu repara ii. în lumea spa iilor exist entit i spirituale str lucitoare, de a c ror vechime i evolu ie nu avem nici o no iune. Ace ti îngeri, cu rolul special de a regla i stabili ordinea achit rii datoriilor contractate de duhurile umane, aleg din lista cea mare, din totalul gre elilor, al destinului nostru, o anumit cantitate, pe care ne-o dau spre achitare într-o întrupare, urmând ca restul s fie pl tite în vie ile urm toare. îngerii combin o mul ime de dispozi ii fizice i suflete ti, pentru ca anumite obliga ii din marea noastr datorie s fie achitate. Ei conduc spiritele la reîntrupare într-o anumit na iune, dup aptitudinile câ tigate de duhul respectiv, i orânduiesc astfel ca întruparea s aib loc într-un rang social, într-un trup i într-un moment favorabil pentru achitarea datoriei încredin ate spre plat la pornirea într-o nou via a terestr . De regul , aceast orânduire se face cu oamenii afla i pe treptele inferioare ale sc rii evolu iei spirituale. Entit ile spirituale mai b trâne, cunosc toare a marii legi evolutive, dorind s se dezrobeasc 1 de c tu ele gre elilor din trecut, pentru a se ridica în lumina Cerurilor, caut s - i ia o por ie cât mai mare, cât mai dureroas , din destinul lor, achitându- i mai repede datoria adunat în timp de mii de veacuri. A adar ele î i f uresc singure programul vie ii viitoare. Trecând din lumea eteric în cea fizic , bietul spirit a uitat totul, i când mizeria, prigoana i o via plin de dureri i lacrimi îl cople esc, se mir de atâta nefericire i datorit ne tiin ei sale se revolt : „Cu ce am gre it Doamne de sunt atât de pedepsit?" A uitat s rmanul c singur i-a ales aceast via sfâ ietoare. Nu i-a impus nimeni, nici chiar Creatorul, alegând-o acolo sus, pe când tia de legile care duc la splendorile negr ite ale vie ii spirituale. Cum suma gre elilor adunate veacuri nenum rate este foarte mare, i cum ea nu se poate achita într-o singur via , omul revine mereu la via a terestr , întrupându-se pân când va terge toate

Destinul omului

J2g

gre elile adunate în trecut. Omul revine mereu în trap, n scându-se în locurile unde sunt întrupate duhurile cu care a contractat cândva leg turi spirituale, în bine sau în r u, tr ind acum ca fra i, ca so i, ca p rinte i copil, ori ca buni prieteni. Pe parcursul noii existen e terestre duhurile î i achit datoriile acumulate una fa de cealalt , prin bucurii comune, iubire i sprijin pân la sacrificiu. Astfel, ura din alte vremuri se va terge prin iubire, jefuirea de alt dat se va compensa prin sacrificiul i d ruirea de acum, i a a mai departe. S lu m un exemplu. Un copil se na te într-o familie s rac , de care este legat prin trecutul s u. P rin ii s i fiind s n to i i fizicul lor având anumite însu iri estetice, dau copilului, prin ereditate, un trup s n tos i o înf i are atr g toare. într-o via precedent , duhul acestui copil a f cut un mare bine unui om, pe care acum destinul 1-a adus s se nasc în preajma acestei familii. De i copilul s-a n scut în sânul unei familii s race, îi este h r zit s dispun de o mare avere. Cei din spa iu, care ajut la marea oper a Creatorului, combin astfel condi iile ca datornicul de alt dat , fiind acum, om bogat, s nu aib copii i totu i s - i doreasc . V zând acest copil frumos i inteligent, bog ta ul îl place nespus de mult i îl cere de la p rin ii s i s raci pentru a-1 adopta, educa i cre te ca pe copilul s u. Copilul - fostul filantrop, care 1-a scos din mizerie pe actualul bog ta , î i prime te r splata faptei din partea datornicului s u de odinioar , care îi pune acum la dispozi ie întreaga avere. Pentru ne tiutori, asemenea împrejur ri par n scute „din întâmplare", ele fiind de fapt efectele unor cauze produse în trecut. Destinul cere desf urarea evenimentelor dup modul cum era conduita omului în trecut. în felul acesta, Justi ia divin se aplic f r gre eal i f r îndurare. Astfel omul, P mântul, universul întreg merg în scurgerea timpului f r de sfâr it din progres în progres. Din cele expuse în acest capitol al destinului, în elegem c trapul nostru, este cl dit dup calit ile corpului vital, la rândul s u corpul vital a fost construit conform corpului planetar, acesta conform corpului mental, care î i ia for ele necesare i se supune destinului spiritului coborât la reîntrupare. Corpul nostru vital va fi construit de spiritele constructoare, în func ie de calitatea materiei mentale acumulate i în func ie de sentimentele frumoase sau urâte de care am fost anima i în via a trecut . De asemenea, corpul vital este f urit conform anumitor datorii pe care le avem de pl tit din lista mare a gre elilor noastre. In jurul corpului vital sau dublului eteric, se orânduie te un complex de celule, sisteme i aparate - ca într-un tipar sau model - pentru a forma un tot unitar, un corp fizic cu o înf i are mai comun sau mai frumoas , cu un sistem cerebrospinal mai fin ori mai redus. Acest corp fizic va fi o temni pentru bietul spirit; mai strâmt sau mai larg , mai întunecat sau mai luminoas , dup cum i-au fost faptele din via a trecut . Spiritul, omul adev rat, va lucra în aceast temni pe cât îi va permite lumina i spa iul ei, pe cât îi permite sistemul cerebral, va lucra cu facult ile sale f urite prin gândurile de alt dat . De i înc tu at i m rginit în aceast via , spiritul poate gândi, sim i, dori i face ca via a sa viitoare s fie mai u oar , mai liber i cu puteri mai mari, sau va face ca facult ile sale viitoare s fie i mai reduse, via a sa i mai trist . Omul este împricinatul, acuzatorul, judec torul i victima sa proprie. El face gre eli, se judec , se condamn , î i construie te temni a pedepsei sale, se m rgine te sau se înal în puteri spirituale.

Destinul colectiv In existen a sa terestr , omul nu cunoa te legile care conduc universul, ducându- i via a f r tie nimic despre marile scopuri ale Divinit ii. Când faptele sale rele s-au acumulat prea mult, când gândurile i vorbele au creat în preajma sa o lume nev zut , împiedicând ajungerea fluidelor superioare pân la el, cople it de povara p catelor sale adunate din via în via , omul va fi smuls din seria nesocotin elor sale, printr-o zguduire sufleteasc puternic . Acest seism îl va aduce la o alt ^concep ie, la o alt în elegere a adev rurilor, a legilor, a leg turii dintre el i cauzele create de el. în vederea acestui scop, destinul s u este astfel alc tuit încât via a trupeasc s -i fie brusc curmat , printr-o moarte violent în r zboi, revolu ie, incendiu, cutremur, naufragiu, catastrof feroviar etc. To i cei desemna i de For ele cere ti, de spiritele executoare ale legii destinului, s treac printr-o moarte violent , vor fi aduna i într-o zi la un loc, fiind pu i în situa ia de a pieri brusc din existen a lor fizic . Se vor îmbarca pe acela i vapor - care va naufragia, trenul lor va deraia, vor merge la un teatru, unde vor fi carboniza i de un incendiu etc. îns vor sc pa to i cei nedestina i acestui fel de a pleca din lumea fizic , neavând în destinul lor datorii de pl tit printr-un accident s

130

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

sau catastrofa. Ace tia vor pierde trenul sau vor renun a în ultimul moment de a mai pleca cu acel tren sau vapor, vor sc pa ca prin minune din mijlocul unei catastrofe seismice sau a unei însp imânt toare ploi de gloan e etc. Cazul se va prezenta mul imii ne tiutoare ca fiind „o sc pare providen ial ", dar în realitate a fost determinat de legea cauzalit ii. Ca s ilustrez acest fel de expiere al destinului colectiv, ters printr-o suferin comun , voi cita un caz petrecut în ara noastr . în anul 1930 presa român a publicat date asupra nenorocirii petrecute în comuna Coste ti, jude ul Arge . în S pt mâna Patimilor, în preajma comemor rii învierii Domnului nostru Isus Christos, s-a aprins, de la o lumânare, biserica de lemn, arzând 110 persoane. Un cerc de revela ie din Bucure ti, a primit, prin intermediul unui medium, o comunicare referitoare la acest caz. Iat textul comunic rii: „Sunt mai bine de trei sute de ani de când prin apusul Europei oamenii se ucideau între ei, pentru ideile lor religioase. în Fran a, sub instiga ia preo ilor, cet enii catolici îi urm reau i-i exterminau pe hugheno ii protestan i. Cu toate prigonirile i suferin ele îndurate, hugheno ii au preferat s moar decât s se lepede de credin a lor. La acea epoc , într-un mic s tuc, pitit la poalele mun ilor Ceveni, s-a ascuns o mân de hugheno i, goni i ca fiarele s lbatice, catolicii considerându-i eretici. Aici, neavând biseric , s se roage lui Dumnezeu, se furi au noaptea unul câte unul pe drumuri ascunse, pe c r ri pline de spini, c tre un punct mai ridicat al muntelui, unde se adunau într-un ad post de vite, f cut din trunchiuri groase de lemn i scânduri. Nu departe de acest s tuc, era un or el unde î i avea sediul episcopul catolic din partea aceea. E S pt mâna Mare, se in predici prin toate bisericile catolice, ocazie cu care se tun i fulger în contra ereticilor. între altele, episcopul din acest ora spuse: «A-i distruge pe ace ti oameni este o binefacere, este a face un lucra pl cut domnului, a câ tiga un loc în cer»-, i apoi cu un gest larg le d du binecuvântarea. «Duce i-v , c uta i-i i oriunde îi ve i g si, denun a i-i». O voce ascu it de femeie se ridic din mijlocul mul imii: «Eu cunosc un cuib de hugheno i, tiu unde se adun , i peste câteva ore se vor întruni acolo. S mergem s -i distingem». Din mul ime se desprinse o ceat de 110 persoane - b rba i, femei i tineri - i prin drumuri ascunse, necunoscute neferici ilor de hugheno i, s-au dus pân la locul lor de rug ciune. Sub ad post se aflau 73 de persoane, în l ând cu sufletul pierdut rugi fierbin i c tre Cel Atotputernic. Cei veni i au înconjurat ad postul, au aprins tor e i i-au dat repede foc. B rba ii inteau cu archebuzele înc rcate, gata s ucid pe oricare ar da s fug din aceast cas de rug ciune. Predicatorul observ groz via, î i d du seama c nu mai este nici o sc pare. Cu vocea tremurând de emo ie, zise: «Fra ilor, a venit vremea s d m socoteal Domnului de ,via a noastr . Bunul Dumnezeu s ne ierte p catele, sl biciunile i groaza de care sufletele noastre sunt cuprinse acum, i s ierte i pe nenoroci ii care ne-au urm rit cu ura lor, precum i-a iertat Mântuitorul pe c l ii S i». A doua zi - s rb toare mare printre catolici. S-a mai distras un cuib de erpi. Sus pe munte nu a mai r mas decât o mân de cenu , oase calcinate, o Biblie ars pe la col uri - Cuvântul Domnului nu piere. A i iertat voi martiri, dar legea drept ii, legea cauzalit ii nu se poate înl tura. Ac iunea nesocotin ei lor va trebui s aib urm ri, sanc iuni! Trei sute i mai bine de ani, spiritele acestor uciga i au r t cit prin spa iu, înv lui i în noaptea neagr i tortura i de actul lor nebunesc. Domnul i-a adunat pe to i la un loc, azi pe unul, mâine pe altul, aducându-i din nou pe p mânt, ca oameni trupe ti în satul Coste ti din România; iar în S pt mâna Mare, pe când se rugau, au ars to i cei 110 care au dat foc fra ilor de alt credin . Au pl tit fapta lor din trecut! Legea divin s-a executat. Cine omoar prin sabie, prin sabie va pieri. Cine omoar prin foc, prin foc va pieri. Nimic din ce pare omului neîn eles, nu este f r rost. Totul este recompensat - i fapta bun , i cea rea!"

P mântul se rote te în jurai axei sale într-o zi, i în acela i timp c l tore te mereu în jurul soarelui, înconjurându-1 într-un an. Vremea se scurge mereu, anii i secolele se în ir f r oprire. Entit ile spirituale vin valuri la reîntrupare, pe suprafa a p mântului, pentru a- i face coala vie ii, iar dup un timp se întorc în spa iu. Aceast migra ie intens , de la Cer la p mânt, ori de la p mânt la Cer, se urmeaz sute de mii de ani, având ca scop perfec ionarea. Umanitatea se în ir astfel incon tient pe calea evolu iei, împins de legea progresului. Din aceast mul ime nesfâr it , r sar în anumite locuri i momente, entit i spirituale în care se dezvolt facult i divine, gra ie con tiin ei lor mai devreme iluminat , gra ie destinului lor mereu fericit, gra ie unor zguduiri suflete ti ce au înfl c rat i cuprins întreaga lor fiin . Aflând rostul vie ii,

Destinul omului

;j/

în elegând legea binelui i a iubirii, ace ti oameni î i analizeaz firea, î i recunosc caracterul i sl biciunile, pornind hot râ i la corectarea defectelor i la înt rirea pârtilor bune. tiind c totul are urm ri, c vor fi ierta i în aceea i m sur în care au iertat, cunoscând c orice fapt rea, oricât de redus ar fi, va trebui expiat , fiind con tien i c orice gând preg te te mentalitatea i facult ile omului din prezent, dar mai ales pe cele din vie ile viitoare, vor exprima în via a lor terestr doar blânde e i iertare. Ace ti oameni se desprind din cursul general al ^evolu iei, vor urma con tient i tiin ific o cale spiritual , acumulând în fiin a lor materii mai fine. în acest fel vor dispune de for e mai mari decât fra ii lor, p ind gr bi i s - i termine cât mai repede coala p mântului. Mii de veacuri a durat pân când omul, supus la flac ra durerilor i a suferin elor de tot felul, a ajuns la momentul fericit în care s în eleag c deasupra tuturor lucrurilor exist legi inflexibile. Din acest moment, omul trece în sfâr it la partea a doua a existen ei sale terestre, se na te în lume din nou, dar de aceast dat se boteaz în lumina spiritualit ii. Va muri i se va na te i de acum înainte, dar vie ile lui se vor scurge mai lin, vor fi mai pioase, mai fericite iar progresul s u spiritual va fi din ce în ce mai accentuat. Omul va ti c minciunii care cutreier spa iile trebuie s -i opun foi a adev rului, pentru ca astfel s distrug for ele ce se opun mersului omenirii spre perfec iune. El va ti c împotriva for ei gândurilor egoiste, care dezagreg materiile i tulbur armonia din natur , e nevoie s r spândeasc mereu foi a iubirii i a unirii. El va ti c for a rug ciunii, ce cheam din spa iu lumin - for ele i materiile binef c toare - poate ameliora sau vindeca o boal , poate consola o pierdere sau înt ri un suflet. Atunci, asemenea unui soare d t tor de via i lumin , omul va r spândi c tre anumite persoane bolnave, nec jite i disperate, valul rug ciunii sale, le va înconjura cu fluide benefice i luminoase, d raindu-le s n tate i eliberându-le din adâncul mâhnirii în care au c zut. Prin urmare, din ziua când omul s-a convins c exist legi ce conduc existen a universurilor, din ziua când se str duie te s repare trecutul i s - i amelioreze viitorul, el va lucra cu for ele pe care i le pune la dispozi ie Divinitatea, pentru ridicarea celor de sub el. Gra ie voin ei sale, î i va îmbun t i mereu destinul i va îndulci soarta altora, pân va ajunge la perfec iunea final a evolu iei terestre. El va face ceea ce realizeaz i fizicianul, care emite un sunet de o anumit vibra ie, urmat de un alt sunet a c rui limit inferioar de vibra ie corespunde limitei superioare a primului sunet; cele dou sunete se vor întâlni, i la întret ierea acestor dou for e sau vibra ii se produce lini te. Acest fenomen poart numele de interferen '. Tot astfel poate lucra for a iubirii contra for ei urii. în felul acesta, omul drept va ajunge la t cere i pace, la armonizarea i echilibrarea for elor sale, la eliberarea sufletului de sub influen a nefast a for elor distrug toare. Sublimul nostru Domn Isus Christos a spus: „ Când unul te love te, întinde i cel lalt obraz". El a dorit s spun : palma primit acum e palma pe care ai dat-o odat ; este efectul cauzei produs de tine într-o alt întrupare. Tu, care ai primit palma, nu trebuie s r spunzi cu o alt palm , c ci în acest caz generezi o cauz , al c rei efect îl vei culege cândva. Ca s nu mai continue aceast în irare de cauze i efecte, întinde i cel lalt obraz, în virtutea legii iert rii. E greu de în eles în l imea acestor cuvinte ale Luminii lumilor sistemului nostru solar, dar i mai greu este de aplicat.

Când î i termin omul existen a terestr ? Sunt miliarde de veacuri, pe care mintea noastr nu le poate cuprinde, de când omul a plecat din Sânul Creatorului i a venit în sfera crea iilor, pentru a studia opera Tat lui i a se îndumnezei. De atunci a trecut din materie în materie, suflul de via din Via a Creatorului animându-1 din ce în ce mai intens. A fost o form subtil - ca gândul, a fost o fiin ubred - ca materia astral . A fost rând pe rând piatr , plant , animal i mai apoi om, tr itor pe un glob, ducându- i o existen vecin cu a unui animal. Au trecut multe milioane de ani de atunci, din ne tiutor ridicându-se, prin suferin e atroce, la în elegere i cunoa tere. Con tiin a i se lumineaz din ce în ce mai mult, iar acum este în mijlocul unor vie i superioare, în mijlocul unei civiliza ii ce pare a-1 duce mereu înainte. 1 Orice gând sau ac iune benefic va anihila pe cele malefice înregistrate în Arhiva cereasc . Marile Lumini cere ti ne recomand pentru fiecare gre eal comis cu gândul, vorba sau fapta, s le „interfer m" cu gânduri i fapte izvorâte din iubire.

132

Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Ia seama, omule, cuno ti destul de bine materia fizic i legile ei, posezi multe din secretele naturii, dar ai pierdut leg tura cu sferele subtile, cu materia primordial a Creatorului, cu legile divine, cu însu i Creatorul t u! Sufletul t u se desfat cu pl cerile lumii fizice, la luminile ei sclipitoare, dar pieritoare. Nu uita s prive ti i Cerul, nu uita rug ciunea - scara ce te ridic în sferele sublime ale vie ii ve nice. Rug ciunea este antena pe care o întinzi spre Infinit, pentru a se coborî fluidele divine ce te vor înt ri i ferici. Ai suferit veacuri peste veacuri, ai trecut prin toat gama am r ciunilor i chinurilor suferin ei suflete ti, ai pl tit mereu din datoriile contractate i înscrise în cartea ta cereasc , de pe când erai s lbatic, mai apoi barbar, rând pe rând bandit, ho , avar, un egoist feroce, un vanitos f r seam , i a a mai departe. Dar, la fiecare întrupare, via a p mânteasc te-a înv luit cu tenta ii i dorin e noi, care te legau iar de p mânt, înscriind din nou în cartea destinului t u gre eli peste gre eli. A a fiind, se pare c abia achit m din destinul nostru o gre eal din trecut, c facem altele noi. Dac lucrurile stau astfel, când ne vom sc pa de leg turile p mântului, de chemarea la na tere i moarte? Când vom înceta de a mai reveni în trup, aici sau pe o alt planet ? Când vom ajunge s ne ducem traiul în spa iile infinite, sub form de spirit, asemenea unei sfere str lucitoare? R spunsul vine din antichitatea profund a umanit ii: când nu vei mai avea nici o dorin terestr . Dar cum e posibil s tr iasc omul f r dorin e? Dorin a face parte din îns i f ptura noastr , ea este o form a voin ei i voin a este cârmaciul vie ii noastre în ve nicie. Cu toate acestea, numai lipsa dorin elor materiale - care ne îmbie la posedarea diferitele lucruri, la ob inerea unor pl ceri i st ri sociale - ne poate elibera din c tu ele vie ii p mânte ti. Cât timp însu irile divine dorm în scânteia din om, este nevoie ca omul s alerge, s doreasc , s se zbat , s sufere, pentru ca prin aceste ac iuni s scoat din somnolen a lor facult ile sublime, con tiin a divin ce zace latent în lumini a din fiin a noastr . Motorul ac iunilor omului este dorin a. Sub imboldul ei, sub biciuirea ei, omul e scos din iner ia sa, din lenea sa. Privi i la s lbaticul din jungl ^ cum doarme întins la umbra copacilor. Se de teapt la o vreme, se întinde, dar pare intuit locului. Ins foamea începe s -1 îmboldeasc , în minte îi vine imaginea mânc rii. Se na te în el dorin a de a- i procura ceva de mâncare ca s - i potoleasc foamea. A adar, foamea îl determin s se ridice, s umble, s caute un fruct, o r d cin , un vierme ori un animal mai c rnos, ca s - i împace nevoile organismului. Când i-a astâmp rat foamea, se lunge te din nou s trând veasc . Or dorin a de a- i procura hrana îi de teapt sim urile, îl face sprinten, îl înva s rabde, pân va g si ce s m nânce. încetul cu încetul, ani de-a rândul i vie i dup vie i, se dezvolt în fiin a sa facult i mentale ce tind spre realizarea celor dorite. Astfel, sub imboldul dorin ei, omul caut s - i creeze o existen mai bun - cas , îmbr c minte, hran - s - i satisfac o pl cere fizic sau moral . Dorin a ne ridic mereu, din existen în existen , spre^nivele superioare, renume, glorie, i, în fine, spiritualitate. în aceast continu evolu ie, se constat o iluminare a con tiin ei, devenind din ce în ce mai luminat , mai just apreciatoare a lucrurilor i fenomenelor. Cu timpul, omul ajunge s în eleag rostul vie ii, minun ia legilor divine. De atunci,^ el are pe buze lauda Celui suprem, în inim mila i blânde ea, respingând iluziile vie ii terestre. în elege c este necesar s se îmbrace - curat i simplu, c trebuie s aib un ad post - modest i lipsit de lux, de podoabe scumpe. încetul cu încetul, dorin ele sale devin din ce în ce mai pure, mai spirituale, nu se mai sup r , iube te tot i pe to i din jurul s u, iart celor nesocoti i, nu se mai teme, c ci tie c deasupra tuturor planeaz

Duhul Celui nev zut. Se roag pentru iertarea gre elilor altora, ajut cu fapta sau gândul umanitatea, pentru a se ridica i ea din noaptea neagr a existen ei materiale, spre ziua existen ei spirituale. Cu alte cuvinte - omul duce o via modest , retras , neîn eleas de cei mul i. în tot cursul acestei vie i, el în elege s - i fac cât mai con tiincios datoria de so , tat i membru al societ ii din care face parte. O astfel de via , dus de-a lungul unei serii de întrup ri, are ca rezultat tergerea gre elilor trecute i evitarea altora, în cadrul aceleia i vie i. Consecin a unor astfel de vie i este ajungerea la eliberarea spiritului din c tu ele ce-1 re ineau legat de p mânt. Omule, ducând o astfel de existen vei avea multe ocazii s te încredin ezi prin sim urile tale interne, prin sufletul t u, prin revelarea unor fenomene, glasuri i melodii divine, care te vor zgudui din adâncul fiin ei tale i vei crede nestr mutat, în via a etern a spa iilor, în bun tatea nesfâr it a Creatonilui. Astfel vei ajunge la ultima sau penultima ta întrupare aici pe p mânt; nu vei mai veni pe acest glob, în pe tera întunecat a trupului, terminându- i existen a trist în aceast vale a plângerii i suferin ei. Te vei în l a în z rile albastre unde vei duce o via fericit i ve nic . Ai pl tit scump, pelerinule, aceast fericire. Ai trecut cu bine lunga ta evolu ie p mântean . De acum vei duce o existen de spirit, supus totu i legii evolu iei, urcând mereu treptele spiritualit ii, pân vei ajunge de unde ai plecat, în preajma Luminii infinite, a Creatorului.

133

(le

descrierea integral a vehicolelor entit ii spirituale umane i a vie ii sale terestre, prezentat în prima carte, exprim cuno tin e i reflec ii extrase din lucr rile publicate de înainta ii mei, la care am ad ugat i din adev rurile, comunicate de prietenii mei cere ti.

>e acum înainte, în a doua carte, va vorbi doar Cerul, reprezentat prin cele mai înalte grade de entit i spirituale apar in toare P mântului.

nntr-un material dictat timp de apte ani - cuprinzând peste trei mii de pagini - mi s-a îng duit s extrag numai aceast parte, permis a se comunica omenirii în stadiul actual al evolu iei sale.

A DOUA CARTE

135

Comunic ri din Cer

Se cere t cere ini iatului JVLarii preo i ai antichit ii adunau pe papirusurile lor tot ce aflau de la noi, i orânduindu-le dup materie i alfabet, p strau cu grij aceste scrieri, ca nu cumva s se piard sau vreun ochi indiscret s le citeasc . De atunci au urmat dec deri, prefaceri i r sturn ri de guvern mânt, revolu ii, r zboaie, acte de vandalism, iar focul i sabia le-au distrus. Cele pu ine care s-au mai strecurat de-a lungul veacurilor au fost distrase i ele în epoca întunecat a Evului Mediu. In epoca actual , noi, albinele Cerului, c ut m s refacem tiin a ascuns din noaptea timpurilor. Conform legii divine, omul fiind om nu tie nimic de lumile invizibile. Dac el se afl pe o treapt mai ridicat de spiritualitate, încerc m s -1 convingem de existen a lumii noastre invizibile. în acest scop îl punem în fa a unor fenomene fire ti, dar uimitoare pentru el, stârnindu-i puternic curiozitatea - resortul care îl va împinge la studiul acestor fenomene. O dat pornit în cercetarea lumii noastre, îi punem în cale un medium de comunic ri, i prin el îi pred m cuno tin e referitoare la lumea cerurilor. Cu alte cuvinte, c ut m s introducem pe discipolul nostru în tiin a pierdut din veacurile apuse. In fine, când el s-a adâncit suficient în aceste studii, coboar marile entit i spirituale, revelându-i din tainele cele mai înalte la care un p mântean are acces. In antichitate, când cei ale i întâlneau un fenomen necunoscut, nu ne mai întrebau pe noi, entit i spirituale libere, ci se duceau la biblioteca sfânt , unde, c utând, aflau explica ia fenomenului respectiv, sau primeau r spuns la anumite întreb ri referitoare la problemele vie ii. Azi, cere i s v explic m tot ce vede i i auzi i. O facem bucuro i pentru luminarea voastr , dar nu totdeauna avem la îndemân instrumentele necesare, mediumi de o anumit valoare. De aceea suntem nevoi i s alegem din mul imea omenirii pe cei coborâ i în lume cu misiunea de a fi r spânditorii luminii lumii noastre, i punându-le în cale un bun medium de comunic ri sau f cându-i pe ei mediumi auditivi, le spunem tot ce este necesar, pentru ca ei, la rândul lor, s le a tearn pe hârtie i s le transmit mai departe ale ilor sau ucenicilor lor. Astfel refacem tiin a Cerului, pierdut în timpurile îndep rtate. Dificult ii de a g si un bun medium se adaug i faptul c nu oricând o mare Lumin cereasc se coboar ca s depene din tiin a universului, c ci numai str lucitoarele duhuri sunt posesoarele unor cuno tin e înalte i numai ele au posibilitatea s ne fac asemenea dest inuiri. A adar se cere un bun instrument i o mare Lumin care s comunice. Dar aceast entitate deosebit de luminoas nu poate comunica oricui, ci numai misionarilor coborâ i aici pe p mânt. în general, lumea noastr superioar nu se pune în leg tur decât cu oamenii morali. Nu se pot da perlele Cerului, cuno tin a Adev rului, decât sufletelor pure. Aceasta este cea mai de seam condi ie. Nu aceea i exigen se cere i din partea mediumului. Desigur, dac un medium este un om corect, cu sentimente frumoase, el va constitui un instrument admirabil, dar aceast condi ie nu este absolut . Mediumitatea sa nu este în raport cu moralitatea sa. Se în elege c un duh luminos comunicând printr-un medium cu o moralitate ceva mai sc zut , va suferi mult, dar în definitiv el se achit de o misiune, iar durerea sa va fi recompensat . Lumea Cerului caut s aduc la sentimente mai bune chiar i pe cei imorali. Isus Christos, Fiul Tat lui divin, st tea El de vorb numai cu cei morali? Fugea El de cei imorali? Pe ace tia c uta El s -i îndrepte, c ci pentru lumea imoral coborâse pe P mânt, ca s -i vindece. Isus Christos nu venise s -i vindece pe cei bolnavi trupe te. E drept c i-a vindecat pe mul i de lepr , a dat vedere orbilor i grai mu ilor, a înviat mor i etc, dar la urma urmei El nu venise pentru aceste semne care ar tau Divinitatea Sa. A venit s stabileasc o doctrin , o nou linie de conduit omenirii. Mul i bolnavi afla i în Palestina au r mas nevindeca i! A adar, El nu venise s vindece durerile fizice, ci s îndrepte starea de imoralitate a omenirii. Se poate îmboln vi trupul, dar se poate îmboln vi i duhul. Dintre aceste dou boli, cea mai grav e a duhului, a spiritului. Imoralitatea este o boal a scânteii, a spiritului uman. Dac s-ar mai fi p strat scrierile antichit ii, a i fi v zut acolo c i scânteia se poate îmboln vi, i boala ei se manifest prin pervertirea legilor Tat lui ceresc. Tot din acele scrieri a i fi v zut c

136

Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

boala spiritului aduce dup sine neap rat i durerea trupului spiritului întrupat, sau a perispiritului duhului liber, destrupat. Preocuparea principal a entit ilor spirituale înalte este studiul. Ele vor studia în vecii vecilor, f r de sfâr it. Dar dorin a lor este de a împ rt i, cât de cât, din cuno tin ele lor în rândul fra ilor mai mici - fie cei din spa iu, fie coborâ i în trup. Iat pentru ce am a ternut i noi aici aceste cuno tin e, ca s fie aflate de cei ce au în suflet dorin a de a le cunoa te. Noi comunic m aceste adev ruri din dragoste pentru semenii no tri, din con tiin a c totul trebuie s evolueze. La fel cum am comunicat i în alte timpuri, comunic m i azi cu lumea trupeasc , dar nu vrem ca din adev rurile noastre s se fac o profesie, s se câ tige de pe urma lor. Noi comunic m Adev rul numai din dragoste i ca s fie r spândit printre oameni, pentru ca atunci când vom veni i noi printre ei s nu bâjbâim prin întunericul ne tiin ei. Când voi fi iar i printre voi, oameni trupe ti, i voi vedea c cel ce posed asemenea taine nu caut s câ tige din ele, sau mediumul nu caut s profite din darul s u, voi da crezare cuvintelor sale. Spiritul nu trebuie ispitit cu bani. Acolo unde se cer bani, vorbe te alt spirit, iar acolo unde este inim curat i dezinteres, va veni s comunice un spirit luminos. O comunicare pl tit , asemenea unui spectacol de teatru, nu reflect Adev rul i s nu-i acorda i nici o încredere. Spiritele superioare se îndep rteaz de unde v d c domne te l comia. Planul divin este plin numai de duhuri dezinteresate. Noi nu suntem instrumente oarbe, la dispozi ia oricui; avem individualitatea noastr i scopurile noastre nu se îndeplinesc cu satisfac ii materiale, ci numai cu dragoste i bun tate. Dac g sim un bun medium, îl acoperim cu iubirea i protec ia noastr . Acolo unde el omene te este bine condus, facem din el un fericit, iar acolo unde e r u condus, va deveni un nefericit. în antichitate, când preo ii descopereau un medium în afara templului, îl luau sub ocrotirea lor, împreun cu familia lui, îl îngrijeau, dându-i tot ce avea nevoie. Mediumul era separat de restul lumii, hr nit cu anumite alimente, era instruit, pentru a face din el un medium des vâr it. A a s face i i voi, de in torii unor mici temple, modeste copii ale templelor din antichitate. S -i iubi i, mângâia i i ajuta i pe mediumii vo tri, pentru a-i feri de întinare i imoralitate. Re ine i bine: din moment ce mediumul cere bani, adic face o meserie din darul s u, va fi acaparat de spirite inferioare, care îl vor neferici. Adesea azilul de nebuni va fi ultimul s u loca . Trebuie s ti i - i nu este vorba de egoism sau p rtinire, dar omenirea nefiind pe aceea i treapt evolutiv , tainele noastre nu pot fi strigate, spre cele patru col uri ale p mântului. Noi nu avem voie s comunic m totul i mai ales oricui. Cuno tin ele noastre le r spândim în lume asemenea unor mici semin e aruncate într-un noian de vorbe inutile. Din ele trebuie scoase cele voite de noi i înc i acelea interpretate. Numai ale ilor no tri le spunem tot Adev rul, dar lor le cerem t cere i iar t cere, c ci înc nu e îng duit s se tie jos la voi, tot ceea ce tim noi. T cerea este pârghia studiului. Cu cât ve i t cea mai mult, cu atât vi se va da mai mult. în antichitate, ini ia ii no tri ascultau fermeca i cuvântul nostru, dar t ceau. Ei nu ne tr dau niciodat . Azi, la fel ca i atunci, nu se îng duie s spui în dreapta i în stânga cele aflate de la noi, cei de sus - pentru c pe de o parte, mul imea ne va contesta existen a - spusele i fiin a noastr - iar pe de alt parte, cele comunicate de noi vor p rea atât de deosebite de cuno tin ele p mânte ti, încât v vor socoti pe voi, iubi ii no tri, fiin e pierdute, candida i ai ospiciilor de nebuni. în lumea noastr exist oameni plini de o iubire des vâr it , dar tot aici - în sferele inferioare - sunt i r zvr ti ii Legilor t tare, fiulare i duhuale. Contra acestora este greu s rezista i i ve nic sunte i în pericoi de a c dea în la ul lor. De aceea trebuie mare b gare de seam , ca asemenea r zvr ti i sau incon tien i s nu se furi eze pe lâng fiin a voastr , în cercurile voastre, în templele voastre. Pericolul este i mai mare când mediumul vostru e imoral sau lipsit de t ria spiritual . Concep iile voastre morale se schimb din veac în veac. Pe timpul ini ia ilor marilor temple din Egipt, fratele lua de so ie pe sora sa, ceea ce azi ar constitui un incest. Prin urmare, nu este absolut necesar ca mediumul s fie moral, dar cei care populeaz templul1 trebuie s fie de o puritate des vâr it . Noi coborâm i ne spunem cuvântul numai în templele .pure, curate fizic i fluidic. în via a voastr terestr zice i: „Omul sfin e te locul", ceea ce nu e tocmai exact. Noi spunem:. „Locul sfin e te omul". într-un templu pur fluidic nu pot s - i dea întâlnire duhurile inferioare, i dac prin surprindere se furi eaz vreunul, el r mâne oarecum paralizat i nu- i poate desf ura ac iunea. Acest adev r s-a verificat în lumea voastr terestr . S-a întâmplat ca o femeie c zut în abisul deprav rii, intrând într-o m n stire, s - i închine restul zilelor Domnului, poc indu-se prin rug ciune i resemnare, cu timpul devenind o sfânt , citat de biserica cre tin . Templul nu se compune numai din ziduri, ci mai ales din slujitorii s i i din credincio ii ce vin s îngenuncheze în fa a Tat lui. S nu v preocupe num rul celor care vin în templul vostru, pentru c e mai bine s fi i pu ini dar buni. Totul e ca tiin a noastr s nu piar . Acestea sunt sfaturile noastre, i c uta i s le pune i în practic .

Comunic ri din Cer js ?

P mântul este scena, iar oamenii sunt actorii A a e orânduit de sus, ca în general omul trupesc s nu tie de noi, s nu cread în ruptul capului c exist , prin spa iile eterate, o lume a entit ilor spirituale. Omul neag cu putere existen a noastr . Cei care ar vrea s cread cer probe peste probe. Ar vrea s ne aud vorbindu-le prin odaia lor, ar vrea ca o rud a lor plecat din lumea p mânteasc s le lase o prob scris pe hârtie. Pentru unii nici aceste probe nu sunt de ajuns, ar vrea s li se arate iubitul lor plecat, în came i oase, s -1 vad i mai ales s -1 pip ie, ca nu cumva ochii i urechile s -i în ele. Majoritatea oamenilor declar : „Cum s credem în existen a spiritului? când el nu ni se arat , când nu tim cum este, ce constitu ie are, dac mai gânde te ca noi. Nu tim dac cineva a v zut, auzit sau vorbit cu vreun spirit. A adar, nu putem crede numai dup vorbe în existen a spiritului". Noi, duhurile, îi în elegem i le d m dreptate. Cum s cread , dac nu ne aud, nu ne v d i nu ne pot pip i? într-adev r, ia-1 pe un s lbatic antropofag din p durile Noii Guinee i vorbe te-i de stilou, cerneal i hârtie. El te va asculta, dar nu va în elege nimic, m car c i se vorbe te de lucruri comune, pentru c în via a sa de pân atunci nu a v zut i nu a pip it asemenea obiecte. Legi severe ne opresc s ne facem cunoscu i oricui. Nu orice îi este permis unui duh. Bineîn eles, e vorba de duhurile con tiente de ceea ce fac, iar nu de cele cu totul inferioare, pentru care nu exist nici o lege. Ele sunt oarbe i se conduc, ca i animalele pe care le-au însufle it, numai dup impulsul de moment i sub imboldul instinctului. Din exemplul urm tor se va vedea c nu putem interveni evident în via a fratelui nostru întrupat. S zicem c asista i la un spectacol de teatru foarte reputat. Un artist cu renume, joac rolul împ ratului roman Nero, tiranul care a ucis mii i mii de oameni. Interpretarea sa este admirabil i red perfect, firea, gesturile i cruzimea lui Nero. Lumea uit unde se afl i pare ca vede aidoma pe acest împ rat despotic. Iat c în cursul piesei, când lumea este mai atent la desf urarea ac iunii, un individ de dup culise apare pe scena teatrului i începe s spun : „Onorat public, v rog s nu v indigna i, s nu-1 blestema i pe Nero, pentru c împ ratul acesta e fratele nostru, actorul X. S nu-i purta i pic pentru c acesta e rolul s u. Bietul om nu distruge nimic, fiind un cet ean cuminte, un so ideal i tat a cinci copii". V închipui i ce impresie penibil ar fi printre spectatori i în ce depresie va c dea bietul artist. Suprafa a p mântului e scena vie ii. Lumea ce î i duce via a pe p mânt este format în acela i timp din actori i spectatori. Fiecare om joac rolul asumat, sau atribuit de sus. El nu trebuie s tie decât de rolul s u interpretat pe scena lumii, rol dictat de gradul s u evolutiv i de destinul s u. Unul va juca un rol de rege, altul de servitor i un altul de cer etor. Nou , entit i spirituale ale sferelor cere ti, nu ne este îng duit s venim i s spunem la toat lumea: „S ti i, oameni buni, c acest rege este fostul tâlhar dintr-o via terestr precedent , s ti i c acest cioban este cutare sfânt din Cer" etc. Nu ne este permis aceast dest inuire, pentru c lumea cunoscând adev rul, nu ar mai privi cu respect la iubitul s u rege iar pe omul simplu l-am face s protesteze, s se întristeze i mai profund de starea lui nenorocit sau umil , când de fapt în Cer el este o mare lumin . El va judeca asemeni oric rui om i judecata omului trupesc este de cele mai multe ori gre it . Omul nu trebuie s tie ce a tiut în Cer, el nu tie ce a f g duit maimarilor s i, iar când vine jos, î i blestem ziua na terii. S venim noi s spunem unui om nepreg tit adev rul despre starea sa, înseamn s -i tulbur m personalitatea, s facem o fapt nesocotit , pentru care vom pl ti. Nu trebuie s ne facem cunoscu i i mai ales nu trebuie s convingem decât pe cei ajun i la un grad de evolu ie, când cunoa terea lumii noastre nu mai poate tulbura via a lor trupeasc . Din acest moment, le devenim sf tuitori i deci de un .mare folos în evolu ie. De aici rezult c majoritatea oamenilor nu trebuie s cunoasc aceste taine, nu trebuie s tie de existen a noastr . Ei nu trebuie s tie decât de Creatorul care i-a creat i de îngeri - slujitorii S i de lumin . Numai când duhul omului a atins un anumit indice de lumin i puritate, legea îi acord dreptul i ne îng duie s -i facem cunoscut existen a noastr , s -i revel m din normele de conducere i din tainele ce ne înconjoar . Ca o prim treapt , ca un prim pas f cut de la ne tiin pentru a se ajunge la revela ie, este producerea unor fenomene parapsihologice. Mai-marii no tri, ne îng duie - ba chiar ne ordon s producem anumite fenomene în fa a omului apropiat de gradul de a cunoa te câte ceva din constitu ia spiritului i a universului, fenomene care îl pun pe gânduri i mai apoi îl determin s le cerceteze i s le urm reasc peste tot. încetul cu încetul, judecata sa înl tur ideile preconcepute ale mediului s u fizic i intelectual, i de la o vreme se na te în el ideea c poate exist o lume eteric prin spa iu, plutind în jurul omenirii trupe ti. Cu trecerea timpului, dup oscilare i zbucium, va veni deplina convingere. E posibil ca aceast convingere s nu se îndeplineasc în chiar via a

138

Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

când a v zut fenomenul; în acest caz, în via a sa viitoare va fi un adept des vâr it al lumii spa iale. De acum înainte, numai acestui om îi putem vorbi despre tiin a divin , înscris în marea carte a Creatorului, despre tiin a tiin elor - Natura înconjur toare pe care în ve nicia viitoare trebuie s o înv m la perfec ie.

Cerul trebuie s aib leg turi cu omenirea trupeasc Oricât de trist i grea este via a trupeasc , ea este totu i necesar evolu iei spiritului. Spiritul întrupat nu tie decât ceea ce-i reveleaz sim urile trupe ti. Regula stabilit de Divinitate este ca omul s cread c aceasta este prima i ultima sa via . Totu i, aceast regul are i excep ii. Tot regulile cere ti ordon ca în anumite împrejur ri i locuri, unora dintre oameni s li se fac cunoscut c via a e în totul, c spiritul are o origine divin i deci existen a lui e ve nic . Fiind în întuneric, omul e greu de convins c exist miliarde de corpuri cere ti cu flor , faun i oameni asemenea planetei noastre. El are nevoie de probe care s -i demonstreze c pe lâng for a i materia fizic mai exist — chiar în fiin a sa — i alte for e i materii. A a unora dintre oameni li se arat cum un altul se înal - leviteaz - de la suprafa a p mântului. Nu a mai v zut niciodat i nici nu a auzit de un asemenea fenomen, care înfrânge legea atrac iei p mântului. Alteori li se ofer ocazia s vad un om care tie ce se petrece sau se vorbe te în alt ora , ar sau continent. Cum de vede sau aude acel om ce se petrece la distan e îndep rtate de el? Cu ce ochi vede el întâmpl rile din alte localit i? De asemenea sunt nenum rate cazuri când un om, cu aparen a c trupul s u doarme, vorbe te despre evenimente ce se vor întâmpla zilele sau lunile viitoare. Zilele trec i evenimentele prezise se desf oar cu exactitate. De unde a tiut el de aceste evenimente? Unde le-a v zut? Cu ce le-a v zut? Astfel se produc, în anumite situa ii, fapte ce uimesc i provoac polemici din care se trag concluzii. Asemenea fenomene i multe altele s-au produs, se produc i se vor produce în toate timpurile. Cei chema i le v d, le studiaz i se încredin eaz c în dosul paravanului de carne i oase se afl un alt om - eteric, care vede, aude, simte la distan e inimaginabile, c acest om se nume te om spa ial, duh, spirit sau entitate spiritual , locul firesc al existen ei sale fiind spa iile sau sferele cere ti. încetul cu încetul, cel destinat s cunoasc aceste taine ajunge la convingerea c exist lumea duhurilor, ce dirijeaz lumea materiei fizice. Regula este ca, la anumite etape ale evolu iei lor, majoritatea oamenilor s nu tie decât de lumea v zut , auzit i sim it prin sim urile trupului lor. Dar al turi de acest ocean de ne tiutori, Cerul vrea s existe printre ei i misionarii s i, trimi ii s i, c rora - de i îmbr ca i în haina ne tiin ei - s li se reveleze lumea Cerului. Acestor oameni li se pun la îndemân instrumente - mijlocitori între Cer i p mânt, mediumi, prin care lumea Cerului produce anumite fenomene pentru a-i convinge, i apoi cu totul câ tiga i cauzei cere ti li se comunic taine - tiin a cerului, r spândit prin grai sau scris semenilor; aruncând astfel o s mân ce va r s ri în unele locuri, pentru ca omenirea s nu zac în întunericul ne tiin ei. Azi noi, duhurile, c ut m s lumin m prin cuno tin ele noastre mai ales pe cei cul i, pentru ca cele aflate de la noi i difuzate prin personalitatea lor - ce se bucur de o stim i reputa ie binecunoscut - s aib toat t ria i lumea s î i zic : „Dac Wallace, Newton, Crookes, Lombroso, Lodge, Notzing, Baret i mul i al i savan i ai p mântului afirm c exist spirit, c spa iile sunt pline de entit i spirituale i c se poate comunica cu ele, atunci trebuie s fie a a". inem s v atragem aten ia c tiin a lumii noastre nu se poate revela decât treptat, an de an, metapsihica noastr practic având nevoie de mul i ani pentru a fi cunoscut , controlat i pus în practic . Cine vrea s cunoasc în profunzime tiin a Cerului, trebuie mai întâi s citeasc tot ce s-a scris despre lumea noastr , i apoi s caute s controleze cele citite, prin diferi i mediumi. Numai adev rurile constant comunicate i.prin mediumi diferi i, s le considere ca adev rate; restul s le arunce, ca fiind vederile, presupunerile, ipotezele comunicantului care ori nu posed deloc adev rurile, ori le tie superficial. E drept c , în prealabil, cerem cultur spiritual , dar mai mult cerem practic f cut cu noi. Credin a în existen a noastr se dobânde te mai mult sau mai pu in prin lectur , dar mai presus de cele citite sunt cele v zute, ca fiind f cute de lumea noastr . Experien a, practica înseamn pentru noi mai mult decât teoria. Dorim ca lumea evoluat s fie cuprins de dorin a nest pânit de a ne cunoa te i experimenta. Va veni vremea când aceast dorin se va extinde, se va concretiza i dezvolta în anumite temple ale noastre, unde se vor face experien e conving toare. Va veni o vreme

Comunic ri din Cer

/3