Scala de Anxietate Cattell

SCALA DE ANXIETATE ANXIETATE CATTELL CATTELL - Consideraţii generale asupra testului. Semnifcaţia anxietţii Anxietatea este un simptom central în psihopatologie şi aprecierea sa ridică probleme serioase clinicienilor. Estimarea ei directă constituie, într-adevăr, o interferenţă plecînd de la observarea manifestărilor somatice şi de la verbalizările bolnavului. nsă manifestările somatice ale anxietăţii nu variază în paralel cu intensitatea resimţită şi introspecţia trecutului acestora nu este posibilă decît în cazul bolnavilor cu un nivel intelectual relativ ridicat. !e de altă parte, anumiţi subiecţi îşi inhibă manifestările anxioase, făcînd astfel şi mai dificilă "udecarea corectă a simptomului. #mportanţa manifestării anxioase anxioase pentru psihicul subiecţilor subiecţilor a determinat de mult timp pe psihologi să dezvolte o metodă de măsurare obiectivă a acestei emoţii posibile. n mod schematic, s-au utilizat în sfera scărilor de apreciere $ca de exemplu %cările lui &ittenborn, care sistematizează examenul clinic' trei feluri de instrumente( )' tehnici tehnici psiho-fizio psiho-fiziologic logice( e( poligrafie, poligrafie, electromiogr electromiografie, afie, înregistrarea înregistrarea clipirii pleoapelor, pleoapelor, electroence electroencefalog falografie* rafie* +' teste obiective obiective şi proiective de personalitate( desenul desenul în oglindă, #ndicele #ndicele &echsler &echsler-ellevue, -ellevue, estul estul orschach* /' chesti chestiona onare re de person personali alitat tate. e. 0ricare ar fi interesul pentru alte metode, se pare că în actualitate actualitate sînt tehnicile care permit obţinerea cea cea mai simplă a unei aprecieri corecte şi cantitative a nivelului anxietăţii. 1hestionarele de anxietate au fie o validitate aparentă, fie o validitate empirică, empirică, fie una factorială. %cările clasice ale lui a2lor, &elsh, &elsh, 3odlin şi !urcell $derivate din 3.3.!.#.' 3.3.!.#.' au, în î n general, în acelaşi timp, o validitate aparentă şi empirică. 4aliditatea 4aliditatea factorială a anxietăţii ridică într-adevăr o problemă. E2senc5, de exemplu, estimează că anxietatea nu este un factor, dar poate fi explicată prin combinarea factorilor de nevrozism şi de extraversiune. 6e fapt, un studiu îngri"it al literaturii de specialitate arată că în analizele factoriale ale chestionarelor aplicate subiecţilor normali sau patologici se izolează un factor, oblic în raport cu factorul de nevrozism, dar diferit de el. 1attell a a"uns a"uns la concluzia concluzia că factorul factorul de anxietate anxietate poate fi considerat ca un factor de ordin secund, noţiune noţiune care confirmă perfect datele psihopatologiei, în cadrul factorilor primari exploraţi prin testul )7 !.8. !.8. 1attell a putut construi astfel un chestionar de anxietate, compus din 9: de itemi. n despuierea lui, acesta  permite obţinerea unei note generale generale de anxietate, ca măsură a factorului de anxietate, anxietate, şi două note distincte A şi , corespunzînd respectiv anxietăţii manifeste şi anxietăţii voalate. !e de altă parte, este posibil studiul celor cinci factori primari ai personalităţii care saturează factorul secundar de anxietate, obţinînd astfel o informaţie asupra etiologiei psihologice a simptomului( factorul ;/ $< itemi'( nota ;/ indică în ce măsură anxietatea este legată de structurile caracteriale social aprobate* factorul 1 $7 itemi'( nota 1 dovedeşte slăbiciunea eului şi rolul său în apariţia anxietăţii* factorul = $9 itemi'( nota = dovedeşte contribuţia sentimentului de insecuritate socială la anxietate* factorul 0 $)+ itemi'( nota 0 exprimă anxietatea derivînd din presiunea supraeului* factorul ;9 $): itemi'( nota ;9 dovedeşte rolul forţelor pulsionale ale subiectului în geneza anxietăţii. Aceste cinci cinci note sînt, evident, evident, bazate pe un număr restrîns de itemi şi unele dintre ele au o validitate slabă. Ele furnizează, totuşi, indicaţii interferente care pot fi confirmate prin aplicarea chestionarului )7 !.8. !.8. aceluiaşi subiect. 1hestionarul de anxietate 1attell 1attell $care poartă titlul discret de de >8oaie de auto-analiză?', de aplicaţie rapidă, oferă avanta"ul de a permite printr-o singură aplicare nu doar o apreciere a nivelului general de anxietate $nota A@', ci şi o apreciere a anxietăţii manifeste, respectiv a anxietăţii voalate. 1hestionarul a fost validat empiric empiric în nevroze şi psihoze. şi găseşte aplicaţia în situaţii clinice, dar şi în orientarea vocaţională $pentru a decela subiecţii cu un nivel anormal de anxietate'. •

• • • •

- Descrierea !actorilor. Construcţia scrii !actoriale 0 scară adevărată adevărată trebuie să aibă o semnificaţie, o definiţie unică unică şi trebuie să fie în mod ştiinţific capabilă de reprodus în funcţie de anumite legi. rebuie rebuie mai întîi făcută distincţia între nevrotism şi anxietate. evrotismul, adică o trăsătură demonstrată în mod statistic ca unitară B.#. +/ în #ndexul Bniversal al factorilor psihologiei, a fost regăsit în mod repetat ca o unitate de către 1attell, osenthal, E2senc5 în cazurile clinice şi Cruen la copii. Este o trăsătură fundamentală,

-

rigiditate. 8actorul general de anxietate B.#. +9 s-a evidenţiat distinct pe parcursul analizei factoriale şi se caracterizează  prin note ridicate la listele obiective de( - tensiune* - instabilitate* - lipsă de încredere în propria persoană* - rezervă în a-şi asuma un risc* - tremurat* - diverse semne psiho-somatice. Există o tendinţă la nevroticii care au o notă crescută la B.#. +/ să aibă o notă crescută şi la B.#. +9. onnevroticii pot avea o notă foarte ridicată pentru factorul general de anxietate într-o situaţie care este realmente  provocatoare de anxietate. 6e aceea, ar fi o eroare să se confunde anxietatea cu nevroza $anxietatea este o emoţie  penibilă de aşteptare, teamă fără obiect' şi un tratament inteligent al nevrozei solicită o apreciere a ceea ce este implicat prin divergenţele dintre notele de nevrotism şi de anxietate. 0 bună percepţie a evoluţiei bolnavului solicită o apreciere a ceea ce indică compararea notelor de anxietate la diferite stadii ale tratamentului şi în situaţii diferite. 6iferenţa dintre anxietate şi nevroză s-a făcut la origine pe baza factorizării unei mai mari varietăţi de răspunsuri comportamentale la testele obiective de laborator care prezintă situaţii-miniatură şi a fost confirmată  punîndu-se în corelaţie notele obţinute la aceste baterii cu diagnosticele şi evaluările psihiatrilor. ămîne de arătat cum a fost transformată măsura tiparelor trăsăturilor astfel localizate de la astfel de baterii la teste chestionar mai scurte şi mai practice. %e admite că anxietatea, nevroza şi factorii de personalitate în general pot fi cel mai bine măsuraţi prin testele obiective de comportament 0-)D $Ad"ective-Anal2tic !ersonal 8actor atter2', dar administrarea acestuia cere timp şi competenţă. 1linicile au cerut un chestionar scurt, pentru a-l înlocui pe acesta cel puţin în munca de rutină. 1linicienii au apreciat că modificările deliberate cărora li se supun chestionarele, de pildă într-o situaţie de solicitare de serviciu, nu există deloc în relaţia bolnav-terapeut, unde subiectul este împins în propriul său interes să coopereze cît mai mult posibil. n consecinţă, au fost elaborate două chestionare scurte( .!.8. $evrotic !ersonalit2 8actor  test destinat în mod special măsurării factorului de nevrotism B.#.+/' şi prezenta scară de anxietate $care s-a arătat a fi strîns corelată cu factorul de anxietate B.#. +9'. n mod general, dimensiunile personalităţii decelabile şi măsurabile cu a"utorul chestionarelor sînt bine cunoscute şi definite. naintea actualelor cercetări cu privire la anxietate era necunoscut faptul că răspunsurile care indică din punct de vedere psihiatric anxietatea, de un fel sau altul, sînt realmente distribuite printre 7 din cei cei )7 factori, adică dintre trăsăturile unitare şi fundamentale de personalitate din testul .!.8. 1orelaţiile şi factorizarea notelor obţinute pentru aceste 7 structuri de personalitate au dovedit că cea mai mare parte dintre ele $0-pornire spre culpabilitate, ;9-tensiune ergică, ;/-lipsă de integrare, 1-slăbiciunea eului, =-lipsă de securitate, F-timiditate' sînt legate împreună într-un factor de ordin secund. Există un factor de anxietate unic, care apare de-a lungul modului de expresie al chestionarelor, la fel ca şi în testele obiective de laborator, dar expresia pe parcursul chestionarelor arată pe lîngă aceasta că anxietatea comună poate fi raportată la G surse sau forme distincte( dezvoltarea conştiinţei de sine  ; /, forţa eului  1, insecuritate sau tendinţe paranoice  =, înclinarea către culpabilitate  0, tensiunea ergică - ;9. ealitatea unităţilor structurale a acestor G surse poate fi arătată în plus prin( corelarea perfectă*  cei G factori variază în raport cu vîrsta*  în funcţie de situaţiile experimentale*  corelarea asemănătoare cu criteriile psihiatrice şi profesionale.  %cara a fost construită adunînd itemii celor G factori cu coeficienţii solicitaţi. Aceasta furnizează un test standard de referinţă pentru măsurarea anxietăţii, construit corect pornind de la unităţile funcţionale găsite şi datele clinice. 1ea mai mare parte dintre cei care o vor utiliza vor fi satisfăcuţi să obţină o singură notă pentru acest factor de anxietate generală. 6ar unii pot să dorească pe lîngă aceasta să ştie care din cei G factori de  personalitate este cel mai intens responsabil de producerea anxietăţii pentru un caz dat. 6e aceea, grila de corecţie este aran"ată de aşa manieră încît să se poată distinge cei G factori din total, dacă aceasta este necesar. !entru a aprecia din plin ce semnifică această analiză a anxietăţii în termenii structurii de personalitate, este necesară o familiarizare generală cu dinamica structurii personalităţii exprimată în terminologia experimentală modernă. Este necesară o scurtă expunere a structurilor de personalitate reieşite din lucrările de analiză factorială. ". Dezvoltarea conştiinţei de sine (eul social ideal)  $;/'  acest factor arată aparent gradul de motivaţie în integrarea comportamentului individual în "urul unui sentiment de sine, acceptînd conştient standardele sociale aprobate. Absenţa unei atare integrări a comportamentului în cadrul unui concept clar despre sine este, după cum indică saturările de ordinul +, mai "os de -< pentru ; /. 0 saturare este corelarea obţinută prin experienţă în analiza factorială între manifestarea măsurată $aici ; /' şi factorulHtrăsătura fundamentală $aici anxietatea'. ota  pentru componenta ;/ poate astfel să fie considerată ca o măsurare a gradului în care s-a asociat anxietatea cu structurile caracteriale şi cu obişnuinţele sociale acceptate.

multă apăsare conţine în germene anxietatea. 0 a doua ipoteză $care pare mai ştiinţifică' este aceea că o tensiune anxioasă puternică a cauzat o anumită regresiune şi a împiedicat creşterea normală a Eului. $. Insecuritate sau tendinţe paranoice $='  raţiunea corelării tendinţei paranoice cu anxietatea este ascunsă. %ituaţia socială grea cauzată de comportamentul paranoid $idei, susceptibilitate, orgoliu exagerat' ar  putea să producă anxietate sau, mai curînd, această notă reprezintă participarea lipsei de securitate socială la anxietate, care apare paralel cu dezvoltarea elementelor de apărare paranoice. %. Tendinţe spre culpabilitate $0'  pe plan descriptiv, factorul 0 este cunoscut ca reprezentînd culpabilitatea anxioasă depresivă. !oate fi o înclinare constituţională către anxietate, în formele ei extreme, poate să fie sindromul depresiv, autoacuzarea şi anxietatea combinată la unii bolnavi din spitalele de psihiatrie. 1aracteristica centrală este un sentiment de nedemnitate, de anxietate şi depresiune cu înclinare către orice fel de sentiment de culpabilitate. n termeni freudieni, factorul poate fi acoperit prin conceptul de anxietate cauzată de  presiunile supraeului. &. Tensiunea ergică $;9'  este una din componentele cele mai importante, dată fiind corelarea pe care contribuţia ei o exprimă. Ea pare să exprime gradul la care anxietatea este născută prin presiunea pulsiunilor trezite şi nevoilor nesatisfăcute de orice fel. !ulsiunile descoperite ca fiind legate pozitiv de această componentă sînt exercitarea apetitului sexual, nevoia de consideraţie şi teama de situaţii inedite. ivelul său se manifestă în înclinarea spre emotivitate, tensiune, instabilitate şi nervozitate.

- aplicarea testului 6upă stabilirea unui contact cu subiectul, examinatorul îi dă foaia de testare şi îi cere să completeze urmărind instrucţiunile de pe prima pagină privind persoana şi luînd cunoştinţă de timp. estul poate fi aplicat individual sau colectiv $luînd precauţiunile necesare pentru a evita sugestiile şi copiatul'. u este de dorit să se spună subiectului că este vorba de un test de anxietate. 4a fi desemnat ca o >foaie de autoanaliză?. Este necesar ca examinatorul să confirme verbal necesitatea ca subiectul să fie cît mai sincer şi să reafirme caracterul confidenţial al rezultatelor. ăspunsurile trebuie marcate pe foaia de testare. estul necesită circa G minute pentru un subiect cu o capacitate de citire medie. !entru persoanele care folosesc un timp excesiv trebuie reamintit că pentru fiecare întrebare se cere primul răspuns venit în minte.

- procedeul de corectare 1orectarea se efectuează aplicînd grilele $tabelul 7' pe foaia de testare deschisă. 1el care corectează numără +, ) sau : puncte pentru fiecare item $după cifra care este imprimată sub cercul prin care apare răspunsul'. %e plasează grila + pe partea dreaptă a paginii. %e marchează notele ;/, 1, etc. pe pagină, dacă sînt dintre notele parţiale. %e totalizează aceste note parţiale pentru a obţine nota A. %e procedează la fel cu grila /  nota . 8ără a ţine cont de notele parţiale, se raportează notele A şi  în pagina 9 a probei, unde figurează răspunsul testării. %e adună aceste note pentru a obţine nota brută simplă. %e efectuează eventual pe această valoare corectarea pentru vîrstă şi se caută în tabelul + valoarea standard corespunzătoare. %e încercuieşte această valoare standard în coloana din dreapta. %e poate, deci, cu o singură privire să se cunoască poziţia individului. 6acă se doreşte descompunerea în notele brute totale $pagina + @ pagina /', ;/ $-', 1$-' etc., se raportează la a doua linie a tabelului +. 6acă circumstanţele o cer, se corectează notele pe sexe şi vîrste $tabelul 9'. !e urmă se etalonează aceste note cu a"utorul tabelului / şi se indică sub fiecare notă brută nota standard corespunzătoare. %e pot adăuga apoi comentariile calitative şi clinice care au rezultat din observarea subiectului în timpul administrării testului sau în urma primei consultaţii care a urmat. %înt posibile trei note finale, după alegere( )' nota totală de anxietate( suma punctelor obţinute pentru cei 9: de itemi, deci suma notelor A@* +' distincţia între cele + note( AIanxietatea voalatăHacoperită $suma punctelor obţinute pentru pagina +  itemii )-+:', Ianxietatea manifestăHsimptomatică $suma punctelor obţinute pentru pagina /  itemii +)-9:'.  otele următoare sînt destinate să furnizeze o măsură privind gradul în care bolnavul este conştient sau nu de anxietatea sa şi, poate, de dorinţa de a o sublinia în mod conştient. 1ercetarea a stabilit că subiectul cu o ingeniozitate suficientă poate stabili prin întrebări indirecte, cu o intenţie ascunsă, care este adevărul. Este util să se dispună separat itemii cu >simptome manifeste?, în primul rînd ca o

Astfel, corectarea primelor +: de întrebări dă nota A $anxietate voalată', iar celelalte +: de întrebări dau nota  $anxietate manifestă'. /' o distincţie între G note corespunzătoare unor structuri ale personalităţii care intervin în anxietatea descrisă mai sus. Este suma pentru cele + pagini reunite privind punctele obţinute pentru itemii cuprinşi în ; / $-', 1$-', =, 0, ;9. otalurile parţiale rezultate din această grupare rămîn foarte mici, testul în întregime urmînd să furnizeze pe scurt o notă de anxietate.  ota + este destinată să fie utilizată ca un raport brut >manifest-voalat?, a cărui valoare trebuie să fie interpretată în lumina experienţei clinice privind testul.  otele brute )-/ trebuie interpretate după ce au fost transformate în note standard cu a"utorul etaloanelor.  otele trebuie a"ustate funcţie de vîrstă şi sex $femeile au note de anxietate mai ridicate'. 6iagnosticul şi tratamentul sînt mult uşurate dacă se ştie că anxietatea totală este datorată tendinţei de culpabilitate $0', sau slăbiciunii eului $1', sau lipsei de securitate socială $=' sau stimulării excesive a tendinţelor care nu pot să se descarce $;9'. Aceste variabile permit să se obţină notele standard, dar se vor considera ca indicînd existenţa unor probleme numai notele J-):, cu toate că notele D-< ar putea să "ustifice o cercetare mai profundă dacă ele apar asociate cu alt indice. endinţa la culpabilitate $0' exprimă în forma sa extremă( - o depresie patologică anxioasă* - autoacuzarea* de aceea o notă crescută în $0' trebuie să reţină atenţia. Efectele tratamentului se văd manifestîndu-se asupra factorilor 1, ;/, ;9. 6e aceea, trebuie distinsă anxietatea normală, legată de o situaţie oarecare, de anxietatea patologică, de origine nevrotică sau psihotică. ;/, ;9 sînt aspecte ale personalităţii mai puternic determinate de mediu decît celelate, iar anumite influenţe constituţionale intră în >forţa eului?. ;9 şi 1 variază cel mai puternic în raport cu schimbările de situaţie pe termen scurt. 0 şi = rămîn foarte stabile la modificările situaţiilor. %e poate presupune că situaţiile de stres nu numai că generează o puternică presiune şi pulsiuni $;9', dar în acelaşi timp tulbură şi slăbesc forţa eului $1'. 0 fluctuaţie puternică, de la o ocazie la alta, este ea însăşi un semn de instabilitate dinamică legată şi de diverse alte condiţii. 1ompararea tendinţelor din notele testului cu etapele de adaptare conştientă la conflicte, la elemente rezultate şi la situaţii noi ar trebui să furnizeze tehnici noi.

- etalonare Tabel 1 – Itemii corespunzători factorilor cestionarului ! "umăr Itemi itemi

Descriere 'actoru l ;/ 6efect de integrare sau de coeziune a conştiinţei de sine ! =ipsă de forţă a Eului sau nevrotism general # #nsecuritate paranoică, lipsă de securitate socială $ %entiment de culpabilitate, depresie  patologică, anxietate depresivă ;9 ensiune ergică, pulsiuni şi nevoi nesatisfăcute

<

), +, /, 9, +), ++, +/, +9

7

G, 7, D, +G, +7, +D

9