Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

ACADEMIA ROMANIA

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN CULEGERI

I STUDI1

XIX. SARBATORILE LA ROMANI

SARBATORILE

TOAMNA

DE

POSTUL CRACIUNULUI

STUDIU ETNOGRAFIC DE

TUDOR PAMFILE.

SEDINTA DELA 27 MAIU 1913.

BUCURE*T1 LIBRARIILE SOCEC & Comp. LEIPZIG

i

C. SFETEA

VIENA

OTTO HARRA9SOWIT5

GEROLD & Comp.

1914

www.digibuc.ro

NICOLAE BALCESCU

www.digibuc.ro

DIN YIEATA. TOPORULUI RONAN

L. 3.

I. Hot-a din Canal, de Pompiliu Parvescu, 1908 . . Cimiliturile romdnefti, de T. Pamfile, 1908 Pogii populare din Maramuref, de Tit Bud, 1908 IV. Cdntece ci ureituri, de Al. Vasiliu, 1909 V. Din literatura populara, de N. Pasculescu, 1909.

a 1.

VI. Jocuri de copii, de T. Pamfile, 1909 VII. Sdrbâtorile poporului, de C. Riidulescu-Codin D. Mihalache, 1910 Industria casnica la Români, de T. Pamfile. Premiul oNeuschotz» din 1909, 1910 IX. Hore chinituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911 X. Legende, amintiri istorice, de C. RadulescuCodin, 1910 XI. Sarbatorile de yard la Romani, de T. Pamfile, 1911 XII. Cântece de tard, adunate de T. Pamfile, 1913 . . XIII. Bou ci leacuri, la oameni, vite i pasari, dupa datinele i credintele poporului roman adunate din

Tepu (Tecuciu) de T. Pamfile, 1911

a

I.

a

5-

»

6.

a

I.

» »

2.

1.50

» 2. a

»

4-

1.

XIV. Cdntece poporale ronninepi din Comilatul Bihor (Un-

aria), adunate de Bela Barta, 1913

»

5.

»

I.

a

5--

XV. Vremuri intelepte. Povestiri si legende romanesti, cu

lese de Dumitru Furtuna, 1913 XVI. Agriculiura la Români, de T. Pamfile, 1913 . . . . XVII. Ingeral Romdnului. Povesti si legende din popor, de C. Rädulescu-Codin, 1913 XVIII. Povestea lumii de demult, dupa credintele poporului roman, de T. Pamfile, 1913 Sarbatorile la Romdni : Sarbatorile de Martina

»

Postul

Crâciunului, de T. Pamfile, 1914 XX. Seirbâtorile la Romtini : Craciunul, de T. Pamfile XXI. Superstitiile poporului roman, de G. F. Ciausanu. Premiul Adamachi din 1913 XXII. Colinde din Ardeal, culese de Alexiu Viciu, 1914

»

2.2.-

sub presd

.

sub presd a 2.

Cuvinte scumpe. 7-clank, povestiri i legende romdnefi,

culese de D. Furtuna, 1914

www.digibuc.ro

»

1.50

ZIUA MACA VEILOR. Luna lui August 1 incepe cu Ziva Macaveilm 2, numitä si Ziva Macoveilor 3, Macovei 4, Macavei sau Zina crucii de varii 5, serbändu-se

de fapt Inchinarea sau Scoaterea sfintei crud. Prin Bucovina se crede cä acest Macavein are fapte capece iscu-

site, dar cà pägânii, cu toatä intelepciunea sa, l-au ars in cuptor, de viu °. In aceastä credintä gäsim de bunä samä un räsunet al celor scrise in Vietile sfintilor cu privire la Cei fapte frati dupd trup cari s'au numit Macobei, ucenicii preotului Eleazar din Ierusalim, feciorii Salomoniei, cari au fost uci0 de cätre Antioh. Prin jud. Neamt se crede pe alocurea ca au fost odatà numai cinci Macovei, cari se si serbeaza 7. i. August se mai numepte in popor pi Agust, Agost; Marian, S4rbiitorile, I, p. 96: Augustru, A ust, Masalariu, Gustar, Gustea sau Secerar, luna seceripului. In Gr. Tocilescu, Materialuri folkloristice, p. 1198,

gasim aceste pire,de bunft sama o compozttie,date ca populare Numai leneii asigura In August este treieripul Sa le pice mura 'n gura. la graiu (= greiu'!) Du-te, lenepule, pi strange Alearga pretutindeni gloate, la iarna nu mai plange, Unii la vie, altii la carpmuri, Ajuta pe altii, impaca De munca obositi, ei, biet, n'au tie parte Bali faca I rastimpuri. 2. Marian, Insectele, p. 168. 3. Culegere din jud. Neamt.

4. Culegere din corn. Baltatepti, jud. Neamt, cornunic. de d-1 I. Preutescu. 5. Culegere din com. Vanatorii-Neamtului, jud. Neamt, comunic. de d-1 V. §tirbu. 6. Diet. de Gb. Bileteki, corn. Voloca, cornunic. de d-na E. N.-Voronca. Voronca, Datmile, p. 561: 'In Voloca, despre Macoveiu se spune.... [ca] a avut 7 capete ; [paganiil I-au prins i l-au pus sa-1 arda ; a venit trisa unul

cu un cap pi acela l-a scapata. 7. Cred. Rom. din Baltate§ti, jud. Nemt, comunic. de d-1 I. Preut-scu. Sarlditerite de toamm7.

www.digibuc.ro

In aceasta zi, prin Bucovina, se face aghiasma in grädini, legurnelor. In corn. pentru insectele §i viermii vatarnatori pomilor Ropcea se duc la biserica snopi de .flon, buruieni i spice. Aceste flori

buruieni, dupa ce se vor sfinti, vor fi bune de intrebuinot in scildatorile sau baile oamenilor bolnavi ; spicele imblatite, dupa ce

s'au sfintit, dau cea mai buna arnantä de samanat 1. Maria .sfintit in aceasti ti nu face viermi Prin ud. Neamt aceasta zi se tine de catre gospodine, pentru ca sa le fie copiii feriti de boli «si alte napaste» 3 . Prin alte parti, tot din acest judet, se crede ca in aceasta zi nu-i este nimanui ingäduit sä culeaga ainepa. «Sunt cazuri când s'au gäsit culegatori morti in cânepà». 4 Prin Tara-Româneasca, pe unde aceastii sarbatoare se numeste Ziva-Crucii, preotii, ca de obiceiu, umblá «cu , boteaa iar poporul o pazeste cu nelucru, ca sä fie ferit de friguri 5. Acelas nume il poarta sárbatoarea si prin Oltenia ; pe aici insä o serbeaza numai femeile 6, «ca e rau de lovituri de moarte». Tot prin unele parti ale Olteniei, sarbaroarea a.-easta se chiarna Macoveiul stupilor ; deci in aceasta zi este datina de a se reteza, de a se taia fagurii, luându-se mierea si lasindu-se albinelor numai atât cat le-ar trebui pentru hrana lor de peste iarna. «Unii oameni, cari au stupi multi, mai opresc miere, pastriind-o in boranase de pimânt, mai pun in stickle sau plostele de rachiu», ca sá aiba din ce sa bea, dupace o amestea bine, pe la zile mari si praznice 7 . Vremea incepand sa se racoreascii, prin jud. Riau se crede cá nimänui nu-i este ingáduit peste aceasta zi ca sa se scalde, de'oarece scaldându-se cerbul in apa acum, apele se racesc 8 .

1. Voronca. Datinile §i credintele poporului romda, p. 942. 2. Ibidem, p. 561. 3. Cred. Rom. din Baltatepti, comunic. de d-I E. Preutescu. 4. Cred. Rom. din Vânatorii Neamtului, comunic. de d-1 V. .tirbu. 5. C. Radulescu-Codin pi D. Mihaiache, Sarbatorile poporului, p. 82. 6. Calendarul alustrat, Craiova 1911, la zi. 7. Dat. Rom. din Voicepti, jud. Vilcea, comunic. de d-I I. N. Popescu.Cred. Rom. din Baltatepti,jud. Neamt, comunic de d. T. Preutescu: et August, Macoveiu, e cap de post[ul Sântainarieif pi ziva crucii. Sunt trei zile ale Crucii pe : ziva de 14 Septemvrie, Duminica a treia din Postul-mare i ziva de 1 August». 8. Cred. Rom. din corn. Larga, jud. Buzau, comunic. de d-I C. Gh. Vartolomeiu.

www.digibuc.ro

PO BRRJENILE. Ziva de 6 August, când biserica noastrii serbeazä Schimbarea Ja faiii a Domnului nostril This Hristos, poporul o numeste PAYjeni, Probajine, Probajeni In Bucovina, ProbAje, Probejeni, Probrejeni, Probajne in Moldova, Bobrehjan, Pobreajen, Pobrejenia, Pobrijenia Obrejenia 2 sau Obrojenia in Tara-Romindiscä si Oltenia. Poporul nostru crede cä din aceastä zi incepe sä se probajeneascii, adecã sä se ingälbeneascä frunza codrului 3. Prin unele parti se zice chiar cä in aceastä zi se probo,-me cimpul si codrul 4.

Mai pretutindeni se crede ca orisicine are datoria sa se poarte bine cu ai säi, copiii mai ales, sa fie ascultätori si cuminti, oat-4i sau mustrati in aceastii zi, dtci altfel vor fi proboziti tot anul 5. In deobste oamenii nu trebue si se pro-

-ca sä nu fie probo,ziti, bazeascd,

«hueascä», intre dânsii 2.

Prin jud. Neamt, gospodarii cautä sä fie apucati de aceasta zi impäcati i împäciuiçi unii cu altii, did alttel aceastä sirbätoare ii va probazi i vor rämânei vräsmasi peste an 7. Multe gospodine si cite odati i unii gospodari se phesc ca sä nu mânânce mere, pere sau perje pänä la aceastä zi; in aceastä zi insä pot mâncä, deoarece cerul este deschis 8 Oricum, la aceastä i. C. Radulescu-Codin, 0 seama de cuvinte din Muscel, 1901, p. to. 2. Com. Voice§ti, jud. Valcea, comunic. de d-1 I. N. Popescu. 3. &ultoarea, f, p. 128. Cred. Rom. din corn. Larga, jud. Bacau, comunic. de d-1 C. Gh. Vartolomeiu. 4. &zatoarea, II, p. 52. 5. Cred. Rom. din com. Scanteia, jud. Vasluiu, comunic. de d-1 E. Vuza.Voronca, Datinele, p. 693. 6. .5eziltoarea, VI, p. 52. Cred, Rom. din corn. Larga, jud. Bacau, comunic. de d-1 C. Gh. Vartolomeiu. 7. Cred. Rom. din corn. Baltatqti, cOmunic. de d-1 I. Preuttscu. 8. Voronca, op. cit., p. 792.

www.digibuc.ro

4

sárbátoare se desleagä,

se ingädueste,

mâncarea poamei sau stru

gurilor, când se si duc la bisericá spre a se sfinti. Prin jud. Tutova se zice chiar cä cel ce mânâncd struguri inainte de aceastä zi, «isi afuriseste matele» 1 Prin Bucovina, Mo,sii de Schimbarea la fatä se sfintesc,

se

«prin rugicinne asupra strugurilor dusi la bisericä, din cari gustind oamenii drept naforä, se socotesc astfel ca pomana mo,silor. zice,

Dar si afarä de bisericä, dau acasä matroanele aceasti rornanä de struguri ; insä la Schimbarea la fafa se Mid putini struguri prispitori, copti» 2

Prin jud. Fálciu in aceastá zi se duce la bisericii must fácut din poama vaiatecä, pentru apaos ; altii fac coliva de struguri 3. Aromânii din Strumio «nu mânânca struguri pânä in ziva de 6 August, cum fac si ceilali Aromâni din alte Ord. In ziva aceasta, fiind sdrbätoarea Schimbarea la fata, toti Aromânii cari au vii, aduc struguri la biserick in strächini ori in cosuri de nuiele, i dupä ce preotul ceteste asupra strugurilor binecuvânteazä, crestinii ieau

in gurd câte o boabd. De aici incolo este deslegare la mâncare de struguri». «In Moldova e obiceiul ca atunci când se iea in gura o boabä din strugurul cetit, se zice : «poamä nouä in gurä veche». In Macedonia, când gustä intâiu dintr'un fruct nou, zic : «sänitatea a noasträ, hiavra Uvreilor», adecii «nouä sänätatea iar Ovreilor frigurile» 6.

Deoarece in aceastä zi din postul Sdna-Mdriei nu este ingdduitá mâncarea de pefte i untdelemn, in cinstea Pobrejenilor, aceste mâncäruri sunt deslegate, chiar de ar cdded inteo Miercuri sau Vineri.

Prin Bucovina se duc faguri de miere sau miere ca colivá la bisericd 5.

Pobrejenile socotindu-se ca zi de hour pentru varä, urnieazd cä apele, dupd credino poporului, se rdcesc in aceastä zi. Cerbii le spurd, urinándu-se in ele, si deci dela aceastä zi inainte nimänui nu-i mai este ingäduit sa se scalde 6. 132r.r.ele se duc,

«se cäldtoresc»,

iar

fokirtele,

i. Cred. Rom. din corn. Schineni, comunic. de d-nii frati Kahu. 2. Marian, Immorintintarea, p. 392. 3. Etym. tnagn. rom. p. 1260. 4. I. Nenitescu, Dela Rcuntinii din Turcia eurofiecina, p. 24. 5. Voronca, op. cit., p. 1179. 6. C. Gheorghiu, Calendarul femeielor superstitioase, p. 88.

www.digibuc.ro

5

terii §i toate jiginiile inträ in pamant. Care vietate nu va fi intrati Ora la aceastä zi, se poate ornori ; in deolwe fe,pii trebuesc neaparat uciO. Dad din intamplare un voinic vede un Farpe §i nu-1 omoara, acel §earpe se va preface in sineu. Dad §earpele va fi väzut de o femeie i nu va fi ucis, el va mud panä la anul 1. Prin Oltenia se crede ca in aceasta zi este bine ca fiecare si-§i ica. §i pästre.ze cate o crecuta cu apte prune, §i catevä alune

intr'un loc indosit, unde .nimeni sä nu umble ca sa le atingä ori sa le strice, cad ele vor fi bune de friguri i de alte boale in cursul anului 2.

Prin jud. Mehedinti ferneile se duc la pädure §i despoiate, cauta alune, pe cari le culeg Rand trei inchinAciuni. Aceste alune sunt bune pentru friguri 3. Prin jud. Muscel se crede ca la aceastä sarbatoare este bine sa se fure fiori de tigvit, cari sa se plarnadeasca in apa neinceputa. Din aceasta 'apä si bea ori§icine chiar din aceastä zi, ca sa fie ferit peste an de brdncd §i alte umflaturi. Oricurn, cel care capa.tä branca, daca bea din aceastá apa, se crede cà se tarniduqte. Acurn se culeg de pe camp avrameasa, finparateasa, tnufetelul, Juicteanul §i usturoiul de siimulastra, precum i alte -bälarii, cari vor fi folosite peste an ca leacuri impotriva multor boale. Fetele nil se laie, nu se- la, caci dad ar face astfel, coadele

nu le-ar mai cre§te 4, intocmai cum nid iarba nu va mai creste peste aceastä zi de inceput al toamnei. Prin Bucovina se mai spune ca aceastä zi trebue tinuta «pentru guri» 5. In sfarOt sarbatoarea aceasta trebue tinuta pentrud... «trebue nutä». «Acum vreo caliva ani, di se povestote din jud. Valcea, un orn s'a dus cu carul sa iea din fanul ce-1 avea peste Olt in zavoiu. Nici n'a apucat sa tread Oltul dincolo, caci i s'a fararnat carul, ducandu-se pe apä la vale i ne mai gasind in urmä decal o roatä, afara de provap, pe care l-au scos boii inot la mal» G. 1. R.-Codin, Mihalache, Sarbátorile, p. 82. 2. Dat. §i cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj, corpunic. de d-I --tit. St. Tutescu.

3. Etym. magn. rom., p. 951. 4. R.-Codin. Mihalache, op. cit., p. 81-3. 5. Voronca, op. cit., p. 694. 6. Culezere din corn. Voice§ti, comunic. de d-I I. N. Popescu, invatator.

www.digibuc.ro

SANTÄ-MARIILE.

I. Maica Domnului. Ráposatul Pdr. Sim. Fl. Marian ne-a läsat o lucrare intreagi completä cu privire la persoana Sfintei Fecioare Maria1, care cuprinde urmätoarele capitole : i. Nasterea Maicei Domnului, 2. Maica Domnului in stare binecuviintatd, 3. Maica Domnului ci Creiciun, 4. .Maica Domnului ci Trif cel nebun, 5. Fuga Maicei Domnului la Egipt, 6, Maica Domnului i paingönul, 7. Cdutarea Domnului ¡sus Hristos, 8. Adormirea Maicei Domnului §i 9. Maica Domnului, scdparea oameniter.

In cele ce urmeazä, vom alipi la aceste capitole, numai In material inedit, vom adaoge ca al io-lea capitol : Minuni ale parte, Maicei Domnului, läsand, fireste, de-o parte interesanful material cu privire la «Minunile Maicei Domnului», recte : «Cälätoria Maicei Domnului la Iad» i «Visul Maicei Domnului», de origine armräreascA.

Adaugeri la Maica Domnului Crdciun se vor face când va fi vorba despre Nasterea Domnului nos:ru bus Hristos, cu prilejul descrierii Crdciunului cu toate datinile sale. La Maica Domnului i Trif se adaug urmätoarele douä Povestiri :

India, care se aude prin jud. Covurluiu, are urmátorul cuprins : «Si la patruzeci de zile dupä Nasterea Mântuitorului, Maica Domnului luä doi pui de turturdle §i porni spre biserick cl se I'mplinise sorocul dupä lege. Mergeä sä-si inchine pruncul la templu. Cum inergei pe drum, iatä cä lute() grädinä sub un copac,. sta Trif cu un cutitas in mânä i curätià pomii de omizi. Trif,.

i. Legendele Maicei Domnului, Bucurqti 1904.

www.digibuc.ro

7

când vede pe Maica Domnului, incepe s'o tuyasca 1, crezand ca ar fi o altä femeie i nu Ea. Maica Domnului a intors capul si a vazut pe Trif. Suparandu-se, s'a intors inapoi zicand:

Fie azi ziva ta, cad a mea o sà fie mâni ! Si s'a intors acasa spre a se duce a douaai la templu. Si de aceea la i Fevruarie cade T riful (ziva sfântului Triton), iar la 2 cade Stratenia, adeca Intâmpinarea Domnului 2. A doua povestire o au Macedo-Românii i sunii : «Maica Precista a avut un frate, pe S fan tul Trifon. Acesta nu prea dadea crezarnânt sorá-sei, ca a nascut pe pruncul Isus din binecuvantarea lui Dumnezeu, si Ii punea la indoealä cinstea ei de fata ; din pricina asta nu vorbià cu (Musa i nici aveà ochi s'o vaza. Inteuna din zile, Trifon se afla cu mai multi oameni la taiat o vie. Iaca pe o carare ce trecea pe lânga gardul viei, oamenii vád o femeie tinerica, frumusicá, cu un prunc in brate, dar pe care n'o puteau cunoaste. Mai, cine sä fie femeiusca ceea cu plodul in brase ? iintrebä unul ; i toti isi aruncara ochii inteacolo. Cine sä fie, raspuns.! Trifon, care cunoscù pe sora-sa, ia cäteaua ceea a noastra ! Sfanta Fecioara, care se ducei sa-si fad nwlifta de 40 de zile, inchine pe prunc in templu, se intoarse din cale inapoi, când auzi cuvintele dusmänoase Cu cari o cinstia frate-sau, tocmai cand se ducea la sf. altar.

Fie ziva ta azi, c'a fi a mea mâni ! i pleca inapoi. Ajungand acasä, spuse mamei sale :

Mama, iea o manä de sare i o carra de in si fugi la vie, cá frate-meu taiat nasul ! Marna-sa luä cele ce-i spuse i inteo fuga ajunse la vie, numai

c'o mina de suflet, de teaniä

i

grijä. and colo, &Eve pe Trifon

bun sanatos.

r. Când un barbat vrea sa atraga atentia unei femei ori chiar pi ccha-chi., spre a nu atrage luarea-aminte a altora, cari poate din intamplare se aflä prin prejur. (Cine vrea sa-pi faca de cap, tu§e§te pi lume straina,. 2. Culegere din corn. jorapti, comunic. de Par. I. C. Beldie. 3. A mies viea, primavara ori toamna, a o curatI de uscaturi pi de altui barbat, cu anumife scopuri, tumte, se face ca tupepte

ramurile nefolositoare.

www.digibuc.ro

8

Da ce-i, mama, de venisi asa de speriata ? Ce sa fie, dragul mamei! la, sorii-ta mi-a spus cà ti-ai täiat nasul ! Hm !... Cum sa-1 taiu!.. Caci ask ridicand cosorul cu in-

covoetura in sus,nu 1-am putut taià; doar ia Si läsand cosorul peste nas cu ascutisul, flat harp !, iar nasul Ii pica la pamant. Atunci mama-sa il luà nurnai cleat, tranti mana de sare peste dietura, i punandu-1 la loc, Il lega cu carpa de in. Trifon vazit in aceasta un semn dumnezeesc i incepù a se incredintà de sfintenia i binecuvantarea dumnezeasd a rodului pantecelui surorii sale» 1. La Maica Domnului

painganul se adaug urrnatoarele doul

povestiri :

Intaia e aude prin jud. Tecuciu i suna astfel : «Ci-cl Maica Domnului torcea in furca fuior de canepa, cand vine painjánul si-i spune : -

Maid Precurata, eu torc mai subtire ca tine ! Dar dad nu vei toarce, ce sa-ti fac? ti zise Maica Dom-

nului.

Dad n'oiu toarce, si-mi dai tu foc atei mele; iar dad nu, sä-ti dau eu foc fuselor tale ! Mai trecù ce mai trecù si vine iar painjanul la Maica Domnului

zice :

Maid Preacurata, eu torc i es totdeodata, si nu ca tine ! Dar daca n'ai tese, ce si-ti fac ? SA mà ucizi !

$i s'au despartit. Peste putintica vreme, vazù Maica Domnului panza painjanului cea de tot. subtire i pe pain* mandru foc. $i pentruci Maica Dornnului nu se dada räniasà ca panza lui era mai subtire decat tortul Preasfintei, lasa gangania sa-i dea foc fuselor. Dar tortul gräì atunci : Maica lui Dumnezeu, de ce mä lasi sa ard ? $i Maica Fecioara a zis : r. Dict. de Coba Munteanu, com. Grivita, jud. Tutova, care qtie povestirea din Macedonia,comunic, de d. T. Popovici. Aceasta. legend& aromâneasca, necunoscuta in variante, o gasim aproape intocrnai între povestirile bulgäre§ti ; cfr. L. Schischrnánoff, Légendes religieuses bulgares, Paris 1896, p. 125.

www.digibuc.ro

9

PainjAnule, pInza ta sA fie subtire, dar tot pe unde nu-s .oameni s'o tesi si nimeni sä n'o poarte ; iar cdnepa mea sä creascA pe toate clile cu dânsa sä se imbrace tot omul. Ci-ci 1-ar mai fi i blAstärnat : cA cine va ucide un pain*, -sä i se ierte «dela Dumnezeu» trei pacate 1 Din vremea aceea, painjânul erA prigonit de oameni, iar cânepa .cu mare cinste sAmAnatA.

Väzând un painjin cinstea cea mare la care ajunsese cânepa, schimba, -isi luà chipul sdnuintei de cdnepd, i coloarea rele si le subtiè, ca doar-doar va scAph de moarte.

Maica Domnului aflä de aceasti prefacere

i

picioa-

meni din nou

sA fie ucis i asa ; iar cine Il va ucide, sä i se ierte de Dumnezeu -sapte pacate.

De atunci, cine ucide painjânul roscat, cu cap si cu picioarele grase, are iertate trei pacate, iar cine ucide pe celalt, «fArA cap», cu trupul ca sAmânta cânepei si cu picioarele lungi i subtiri ca firele de Or, va aveA dela Dumnezeu sapte pacate iertate» 2. A doua povestire se aude prin Oltenia si sunä astfel : aPaianjenul s'a pus la intrecere cu Maica Precista : care sá toarcA mai subtire. Se pune Maica Domnului i toarce subtire... subtire... Un' se pune i pAianjenul si toarce si mai subtire, si-si mai dä

i drumu'n jos pe fir...

FA si tu daca poti asA ! Când vede Maica Precista una ca asta, c'a intrecut-o un piianjän, cA-i mai dA i cu sic !, cA vezi dumneata, ea nu puteA sA

se lase pe firu-i tors,-1-a blestemat : Unde-i fi tu, ori in ce coltisor Ai fi bAgat, sA te omoare ; si cin' te-o omori, sä i se ierte dintr'o datA sapte pacate !» 3. i. C. Hogas in Arhiva, IV, p. 494: cAceasta credinta in popor si e intemeiata pe faptul ca oarecând Maica Domnului s'ar fi intrecut cu painjenul la tesut pi ca in cele din urma, tot Maica Domnului ar fi intrecut pe painjen, dar ea, suparata de curajul lui, ar fi lasat cuvânt in lume ca se vor iertâ câte sapte pacate de fiecare painjen ce va ucide cinevh». Cfr. mitul A rachneei, fiica lui Idmon, regele Colofonului, prefacuta de Minerva in painjen. 2. Culegere din corn. Tepu. 3. Diet. de M. I. Dumitrascu, corn. Boureni, jud. Dolj, cornunic. de N. I. Dumitrascu.

www.digibuc.ro

10

La Cautarea Domnului Isus Hristos se adaug urrnätoarele povestiri :

Intaia se aude prin Bucovina ; ea se poate socoti i ca o legendä a foarecelui i paianganului i are urmätorul cuprins : «Dupä ce au rästignit Jidanii pe Domnul Hristos, Maica Domnului umblä plângând i väicärându-se de jale si de durere cä i-au rästignit fiul. Pe unde mergeä ea plângând, plângeau de jalea ei toate vietätile de pe pärnânt ; iarba câmpului i florile livezilor se plecau inaintea Maicei Dort nului in sernn de jale. Un stol de nindunele au iesit inaintea Maicei Domnului pe un câmp frumos i i-au spus cá Fiul ei a treia zi are sä invie dirt morti, aiätându-i-se ei i Apostolilor. Atunci s'a mai linistit Maica. Domnului si a zis cätre rândunele : Voi rândunelelor, de azi inainte sä fiti cele mai curate paseri de pe fata pämântului ; si la care casä yeti face voi cuibul,. acea casä sä fie cu noroc. Si cine va sparge cuibul vostru, sa fie blästiimat !

A mers Maica Domnului mai departe, a trecut printr'o padure gänul

i i

s'a intâlnit cu Ufl piiiangän i cu un parece. Si väzInd päianoarecele pe Maica Domnului plângänd, i-au zis :

De geaba plângi, cä Fiul täu e mort si nu mai invie dupa cum crezi tu! Dar Maica Dornnului le:a räspuns : Fiul meu e fiul lui Dumnezeu j Dumnezeu va face ce voeste!

Si s'a dus Maica Domnului mai departe, si a tot mers pänä ce a dat inteo pädure. Temându-se sä nu riiticeascl, s'a intors înapo pe unde a venit. In timpul acesta, väzând päiangänul i oarecele cá Maica Dornnului nu le-a dat nici o blagoslovenie, s'au sfkuit ca. atunci când vor mai vedeä-o, so spänzure ! A zis soarecele catre päiangän :

Pentrua n'a vrut Maica Domnului sä ne blagosloveascä,. tu pdiangänule fa' o funie i and vom vedeä-o, s'o spänzuram ! Si n'a trecut mult, numai ce iatä Maica Domnului venind tot pe acel loc, la päiangän si la soarece. Päiangänul fäcuse o atä. groasä, o legase de o creangä, iar soarecele säpase sub creangä o groapä adâncä.

Dar Maica Dornnului a stiut gändul päiangänului si al parecelui si le-a zis : www.digibuc.ro

11

Tu, pdianganule, ai fäcut atä sä ma spänzuri pe mine ; tot spurcat si plin de viermi sa fii ; si cine te va vedea, sä te ucidä 1. Si tu, soarecule, atâta de spurcat sä fii de azi inainte, di unde vei pieri tu, sd rimale locul spurcat ; si cine te va vedea, sa te omoare ;. si cine va ucide un §oarece ori un paiangan, sa-i ierte Dumnezeu trei päcate ! De atunci soarecele si päiangänul sunt spurcati !» 2,

A doua povestire se aude prin Transilvania

si

sunä precum

urmeazä :

A fost uti om mare $i a plecat inteo pildure mare $i a tiiiat tin copac mare $i a facut o hisericä mare. Cu nouil usi, Cu nouil altare.

In altarul äl mare, a fost

cetindit Sfdina-Maria-a-mare cartea

milostivirii, de joi pâna Sâmbätd. Sâmbatä si-a facut carpe de fier si opinci de otel si a plecat. la Jordan. $i s'a intalnit cu Joan. Si a zis Maica Precista : Pärinte Ioane, Sfinte Ioane, ai vlzut ceva si ai auzit, cä am avut i eu un fiu din trupul rneu ? $i pe toti fiii i-am putut

i adtvdra, numai pre fiul meu nu 1-am putut ceti si adevärl. 0, Maicä Fecioarii, d n'ar fi sd graesc inaintea sfintiei tale, ca 1-au prins cânii de Jidovi, si-1 chinuesc si'n cruce de brad I!

cell

rästignesc !

Si se luä Maica Precista pe cale, pe cärare, cu cosita alba de. porumb 3", fata albii sgariind si se intâlnì cu inefterul de lemn.

Bunä ziva, mestere de lemn ! Mutumesc dumitale, Maid Precistä! De unde vii, mestere de lemn ? Am fost la Hristos de i-am fdcut crucea! Mi-a zis fac mai usoarä, si am fäcut-o mai grea!

sä a

Oh, sa lucrezi cu anul si sä nu ieai banul! Multumim dumitale, Maid Precistä ! r. Compara aceasta credinta cu cele ce rezultá din povestirile capi tolui Maica Domnului fi paingdnul, de mai inainte. 2. Diet, de d-1 Nichita Bizom, corn. Vatra-Dorna si cornunic. de d-1 Teofil Bizom, tot de acolo. 3. Cu parul ca pana hulubului alb ?

www.digibuc.ro

12

Si se lua Maica Precista pe cale, pe cirare, cu cosita alba de -porumb, fatä alba sgariind, i se intalni cu mqterul de fier. De unde vii, nieftere de fier ? Am fost la Hristos de i-am fäcut piroane in talpi §i in

palmi. Mi-a zis sa le fac mai mici, §i le-am fácut mai mari ! Oh, sä lucrezi cu anul §i sa nu ieai banul ! Se luä Maica Precesta pe cale, pe carare, cu co§ita alba de porumb, fata albi sgariind §i a ajuns la Impilatl. Acolo portile erau incuiate. Maica Prccesta a strigat, portile s'au descuiat §i a väzut pe fiul sail chinuindu-se pe cruce ; §i a zis : Pentru ce te chinue§ti tu, o fiul meu ? Nici pentru tine, nici pentru trine, ci pentru lumea toata. Cad n'ai auzit glas de secure in pädure §i cantec de fata mare; i n'ai auzit sa se despartä vitelul de vacä §i vaca de vitel §i copilul de mamä §i mama de copil !... Si care va auzi cuvintele mele i nu le va spune la lume, la

lunä, la saptämâna, la an, la jumätate de an, va apuca pe mina [ce]a stangä, se va duce pe calea a stramba, la mese stranse, la pahare goale, la viermii Ai neadormiti, in care se va viclui in veci, amin ! lar care va auzi cuvintele mele §i le va spune la lume, la

lunä, la saptämana, la an, la jumiitate de an, se va duce pe mana a dreaptä, pe calea a oablä, la mese puse, la pahare pline, la in-. genii lui Durnnezeu, unde va viclui in veci, amin !» 2. A treia povestire ne vine din pärtile de sus ale Moldovei, sub numele de Pavestea lui Dumnes.-eu. Ea este versificatä, dupa cum de

altfel pare a fi fost §i cea de mai sus : Cruce'n cask Cruce'n mask Cruce 'n tuspateunghiuri de cas'A ;

Da asta nu-i de fel cask Da-i biserica frumoask Cu pristariu De mgrgäritari, Cu ferestile de bucilti de tilmaie [mart.

SW bisericii mare, Din lemn mare,

Cu nouil usi, cu nouà altare. Maica Precesta'n mijlocu' bisericii [erk 'N maina dreapta cruce sffint5, Carte albil'n milna stfingà; Sedea Si cetiù

§i-adiveria Pe toti stintii, Pe toti proorocii, Pe toti schiopii,

t. De sigur ca : Pihit. 2. Dict, de batranut D. Magrineanu, de loc din corn. Frana, cornunic. de d-1 C. N. Mateescu, profesor in R.-Vilcea.

www.digibuc.ro

13

Ba, Maid, 1-am väzut CA el e de mult stiut Pusca lui de varä Fulger de cu seará ;

Pe toti orbii $i pe toatä lumen. $i-a putut cell Si-adeverl

5Pn ce chip ar fi ; Da de fiul ei Hristos, Isus cel prea frumos, Nu 1-a putut cell, Nu 1-a putut adiverl, Nici in ce chip ar pornit cu poalele strânse ;

Dacä-i acela,

Maica Precista

Nu-adevärati Ci räu invätati ; Pe cruce de chiparos 1-au rilstignit_

Pe drum wergeä, Lacrämi din och îi curgeä, Mere de aur se faceä, Pe toti slìntii strfingeil, La Raiu ii ducea, Pe Hristos 11 pomeniä.

Iar pe la o mijlocire de loc, S'a 'ntfinit eu Moisi- Prooroc. Moisi-Prooroc, N'ai väzut, N'ai auzit De fml meu, Hristos cel iubit N'am

N'am auzit, Nici cine-i n'am oblicit. CA eu In mijlocul bisericii stam,

Eu Il stiu $i 1-am väzut Cum 1-au chinuit 1-au bätut, L-au prins doisprezece tfilhari,

Jidovi arturari,

Drept In poartil la Pilat, Cu piroane-1 pironia De siingelei curgeä, Din sfinge, vin se fAceä. Cine muriä,

Cu vin Il prohodià $i'n puímânt Il punea, Pe Hristos îJ pomeniä. Cu cilmesä de urzicil-1 imbräcá, De sudori värsä,

Din sudori mir se fäceä ; Cine se nästeä,. Se botezá, Cu mir miruiit,

Pe scaun de aur sedeam, 'N milna dreaptá cruce sfântä, Carte albä'n mâna stângá,

Crestin '11 friceä,

$edeam

De párul pe jos add";

5i cetiam $i-adeveriam Pe toti Pe tosi proorocii, Pe toti Pe toti orbii 5! pe toatä lumea. $i am putut cetl

Din pär busuioc cresteä, Biserici se Meek Preotii le sfintiä, Cu busuioc le slintiä, Pe Hristos il pomeniä. $i-a pornit pc muntele Vaflimulu 5i-a strigat din vilrful muntelui : Secati voi märilor, Secati izvoarelor, Uscati-vii voi, dimpurilor

5i-adeveri

$i'n ce chip ar Da pe fluE meu Hristos, Isus cel prea frumos, Nu 1-am putut Nu I-am putut adeveri,

Nici In ce chip ar

Pe Hristos Il pomeniä. Curoana de spini 'n cap îi puneä,.

Uscati-vil voi Uscati-vä voi codrilor,

Lä flu! meu Hristos Ii mort! Maica de munte s'apropià $i muntele se topià

www.digibuc.ro

14

Pe Mil albil s'a spillat,

aur si-argint se sic-M.

Maica Precista sta

La rAsArit s'a uitat. Pe Hristos cAnd.1-a vilzut,

Si se mirA : Ce sA fie astA':

Si-atunci a strigat inger din cer 0, MaicA PrecistA, ce-ai Bine n'ai fAcut, CA lumea'n ist ceas ar'sA moarA! Las'sA moaril. CA nu-mi

CA finl meu Hristos Ii mort ! 0, MaicA PrecistA, sá te duci Pe cararea lui Adam,

La fânteina lu Iordan, C'acolo te-i IntAlni

Cu Maria Magdalina, Cu Maria lui Iacov cu toate mironositele. Dimineata te-i sculA, Pe fatä albA te-i spälà,

Cu duhul a suflat, Riinile i-a vindecat.

0 flut meu Hristos, Toate puterile'n milna ta au fost, Ce nu i-ai detunat, Ce nu i-ai In fundul Iadului SA-i fi bAgat,

Untie stun serpii Si smeii Si balaurii Si toate limbile cele rele ! 0, maica mea sfAntà, Cu cìt vorbesti. Cu-atilta pAcAtuesti !

Par' nu m'am dat chinului

La rásfirit te-i uitA, Pe Hristos eh' 1-äi vedeA, Nid In cer, nici pe pAmAnt, Foarte de cAnii de Jidovi Cu Duhul ii sut15, vindecA. Ränile Ea atuncea s'a bucurat Si-asA a strigat : Izvoriti voi mArilor, IzvorIti izvoarelor, Inverziti voi cAmpurilor, Infloriti voi florilor, Faceti-vä voi pAnilor, Infrunziti voi codrilor, Ireseliti-vA voi paserilor, CA pe fini meu, Hristos cel iubit L'am adiverit, 5i s'a dus Maica Precista Pe cArarea lui Adam, La fAntAna lui lordan Si-acolo s'a 'nfalnit Cu Maria Magdalina, Cu Maria lui Iacov Si cu toate mironositele. Acolo a dormit, CU dilusele-a vorbit. De dimineatä s'a s.ulat.

$i nacazului Si muncilor, Cine se nristeA,

Nu se botezA; Cine se 'mpreunA, Nu se cununA. Da de-amft.

Cine se naste, se boteazii. Crestin se tlice; Cine se'mpreunii Se cununA. Si se leagii Onia de miel, Mielul de ()Me; Iapa dc mAnz, MAnzul de iapii ; Vaca de vitel, Vitelul de vacA ; $i cate-s pe pämAnt

Toate una de alta! 0, Elul men Hristos ! Scrie'n cArticie aceste cuvinte : Cine o spune cuvintele-aceste 'N-toatA seara .

Da nuaqiqi lu toatA seara, Da la o jumAtate de an ; Da nu la o jumiltate de au, Da miicar la un an,

www.digibuc.ro

15

Aceala sil dea din maim dreaptil, Sa se duca pe cärarea dreapta, La mese 'ntinse, La faclii aprinse, La pahare pline, La cuvinte bune.

Da cine-a sto

Si n'a spune-o, Sa deie din maim stanga, S'apuce pe cararea strambil, La mese stranse, La faclii aprinse, Li pahare desarte, La cuvinte rele, Amin, ami i, amin !

A patra povestire, asemeriea versificatii, cu mai multe amiinunte

insä, se aude prin partea Moldovei de jos Plecat-a un om mare Cu un topor mare, Pus pe spinare, La pädurea mare, Pe drumul cel mare, taie un lemn mare, Dintr'insul sa fact' o maniistire [mare.

Lemnul 1-a allat, In notiä 1-a despicat,

Dinteinsul c'a durat Manastirea eea mare. Cu nouil altare, Iar din lamara si cranca mai mica, Fäc0 i o biserica Mai mititica.

La biserica cea mare -Cetia StinM-Maria-cea-mare,

La strana cea mare, Cartea cea mare. La manastirea cea mica Cetia Setnta-Maria-cea-mica,

La strana cea mica,

i sulfa. astfel. Din cartea cea mica.

Cetia Santa-Maria cea milostivnicti,

La tofi fiisorii crestini cetia, cetiau Si-adiveriau, Numai fiisorul Maicei Preciste nu [se afia $i nu cetiii, Niel nu adiveria, Si Maica cu ochii Il cilta. Purees-a Maica Domoului Pe cale, Pe carare, Plangand, Vaicarand,

Iaä alba zdrelind Par galben darapandnd La mijloc de cale Se intalnl cu Ion

3.

Sdn-lon, Botezatorul Domnului. Graf Maica Domnului: Ioane,

1. Comunic. de d-1 D. Furtuna, corn. Manastireni, jud. Botwani, care adauge : cAceasta poveste mi-a spus-o rnatusa Marghioala P. Furtuna, S'o scriu prin cat-0, S'o auda tor:: ;

Cine-a vrea s'a cefi, M'a pomeni

Ea o zice in fiecare dirnineata i sara, dupa rugaciune fetelor din -sat cu de-a sila le-o spune 2. Mai inainte am vazut : Fates alba sgAriind. 3. Par galben despletind [pe spate, cum obisnuesc femeile cand le wp moare cineva din casa ori dintre rudeniile apropiate]. i

www.digibuc.ro

16

Maica pli'ngea

Sfin-Iuane,

De vazut N'ai vazut, De auzit N'al auzit, De Hristos, flu! meu Si liul lui Dumnezeu, Ce-a facut cu dfinsul nenmul Ji[dovilor Grait-a Ion San-Ion, Botezutorul Domnului, Catre Maica Domnului : Maicri Preacurata, De vazut Nu 1-am vazut, De-auzit Nu 1-am auzit,

Si se vaicara, La putul Iordanului Cu broasca se'ntalnia. Bung ziva broasca! Multamim,

Dar ce esti Elsa de mfilmita Cum MI nu liu Ca un flu nvui Si de acela aflai Ce Jidovii cu dfinsul au facut. Cil 1-au prins i 1-au legat, Ca I-au batut Si judecat, osânda i-au dat. (Anil, C51)611111

Da' am auzit Ce Jidovii ca dfinsul au facut,

De Jidovi Chinuitu-l-au, Horopsitu-1-au,

Cum nu s'a mai vazut, Cum nu s'a mai auzit $i nu s'a mai aflat. Cu crucea'n spinare 1-au purtat, Pe cruce I-au tintuit, Sus I-au ridicat, Intre ioi tfilhari 1-au pus,

Cii 1-au prins Si 1-au legat 1-au batut

Si I-au judecat $i osanda i-au dat Canii, Capctinii

De Jidovi. Chinuitu-1-au, Horopsitu-l-au,

In causal 1-au Intepat,

Cum nu s'a mai vazut Si nu s'a mai auzit Si nu s'a mai aflat. Cu crucea'n spinare 1-au purtat, Pe cruce I-au tintuit,

Din sange Vita de vie,

Din coasta i-au curs &Inge i apii ;

Din yip de vie Din poama

Sus 1-au ridicat,

Vin.

Intre doi tilhari 1-au pus,

Stinge!e Domnului penh-u crestini. Broasca grai :

In coastil 1-au Intepat,

Din coasta i-au curs &Inge i apa. Din sange í spa Vita de vie; Din vita (le vie

Maicuta, nu te mâhnl $i nu te tfingui, CA í eu avui doisprezece feciorei Ca doisprezece luceterei, Mititei,

Si-a venit o roata Forforoata mi-a omm-it unsprezece dint.

Din poama Vin,

&Inge le Donmului pentru crestini.

www.digibuc.ro

[dat5 ;

17

$i am ramas cu unul, Cel mai mititel,

Dar de väzut L-arn väzut, La curtile lui Pilat.

Mai frumusel, La ochi holb4tel

11 chinuiau cAnii,

La picioare Zise Maica Domnului cAtre broas[ea : Chiam5-1 sa-1 väd si eu ! Strigli broasca cAtre flu : Siminoace, Busuioace,

Vin la Maica Domnului Incoace ! Maica It viízù 5i-1 drAggli

Si cAtre broascA gräl : BroascA, brosculitä, Tu'n apA sà trAesti, Din ea sA te hränesti, Puturi sà DU paraduesti 2,

In apA sä mori Si de Imputit sit nu te Imputesti, SA fli spaim5 Jidovilor. Plecat-a Maica Domnului mai de[parte, Si se IntAlnl cu lemnarul, Mesterul lemuar : Tu mestere lemnar, De vAzut N'ai vAzut, De auzit N'ai auzit, De fiul meu, Fiul lui Dumnezeu, TatAl cerului Si al pamAntului ? Riispuns-a mesterul lemnar :

CApanii De Jidovi. Cu spini I-au bätut, Pe fatä sfAntA 1-au stupit,

Trestii sub unghii i-au yarn, Pe cruce 1-au rAstignit,

Cuie'n palme i-au bätut, Cuie'n patine i tälpi. Chiar eu crucea i-am filcut. De ce ziceau sfi i-o fac mai micrt, De ce eu i-am ficut-o mai mare, Ca A-1 intinzA mai tare. Alei, mestere lemnar ! Blestemat sit tii de azi inainte, Ca s'A inuncesti cu anul Si cu greu cfistigi banul ! $i a purces Maica Domnului Pe cale, Pe cArare, PlAngAnd

Si vAicArând,

Fatä dalbä zArAind, Pär galben dArApAnând. La mijloc de cale se'ntAlnl cu fie(rarul, Mesterul fierar : Tu, mestere fierar, De väzut N'ai De auzit N'ai auzit De fiul meu, Fiul lui Dumnezeu,

Tatal cerului

icutà, De auzit Nu 1-am auzit,

Si al pArnântului? Räspuns-a mesterul fierar :

r. Holbat, ochios, cu ochii mari si bulbucati ; Eminescu zice : (Bah bucatii ochi de broasca I» 2. A se paradul, a se darapani, a se pustil (despre casele parasite). Intelesul vier sului este deci : cPrin fiinta ta in apa de fantanä, aceasta sa

nu fie socotitä ca spurcatä 0 din aceastä pricina sä se paradueasca.

cu at.

3. De ce... de ce, cu Pamffle, Siirtnitorile de toamnd.

www.digibuc.ro

18

Fitti lui Dumnezeu, Stäpfin cerului

Maicuti,

$i pimantului?

De auzit nu I-am auzit, Dar de v5zut L-am viizut La curtile lui Pilat: chinuiau canii,

Maicutri,

Càpcinii De Jidovi.

Cu spini I-au batut, Pe fat5 sfantd 1-au stupit, Trestii sub unghii i-au Pe cruce 1-au ristignit, Cuie'n palme i-au britut, tälpi. Cuie'n palme Cuiele chiar eu le-am fácut. Adusu-mi-au tier de-ajuns si de [rimas, Eu le-am spus ci nu-i de-ajuns §i drinsii inc5 mi-au adus. $i din fierul dat, Eu nou5zeci si nou5 de pirti [le-am turat ;

Spus-an si fac cuiele cat palma. Eu le-am flicut cât degetul $i le-tan scurtat, sri nu fie miri[soare,

De auzit Nu 1-am auzit, Dar de vazut L-am vilzut La curtile lui II cifinuiau Cripcanii

De Jidovi.

Cu spini 1-au bitut, Pala sfânt5 i-au stupit, Trestii sub unghii i-au Oat, Pe cr.:ce 1-au ristignit, Cuic'n paime i-au Cuie'n palme FittI ti-a murit Si'n Haiti sta de-a dreapta Dom[nului.

Stri.45 Maica Doinnului

Cu glas tare: 0 ilia Mell, Fad lui Dunmezeu, Stipan cerutui

Ca sii nu-I str5pung5 tare. Alei, mestere fierar, Blagoslovit sri Ili de mine, Ca sii dai odati cu ciocanul, iasä lesne banul! Plecat-a Maica Domnului Pe cale, Pe c5rare. $i-a ajuns la Dealul-mare.

$1 p imântului ! De vazut Nu te-am vizut, De auzit

Pe deal s'a suit. Când la mijlac de deal,

te-au judecat 51 osânda ti-au dat.

Usa raiului Strigi Maica: Petre

Cânii,

Despre tine am auzit, Ce Jidovii cu tine au fäcut, Cii te-au prius $i te-au CA te-au britut

De vizut N'ai vizut,

De Jidovi Chinuitu te au, Horopsitu-te-au, Necinstitu-te-au,

De auzit N'ai auzit, De full meu,

Cum nu s'a mai v5zut Si nu s'a mai auzit $i nu s'a mai allot.

Siin-Petre,

www.digibuc.ro

19

Cu crucea'n spinare te-au purtat, Pe cruce te-au tintuit, Sus te-au ridicat, Intre doi tâlhari te-au pus,

Mai väzut-ati piinil acum

In coastA te-au Intepat Din coastri au curs Sânge si apA, Din sAnge si WI Vita de vie,

$i sbierând oaia dap miel

Urine de secure In pAdure,

Ori copil de fatà mare

Din vitA de vie Poarnii, Din poamA

Si mielul dup. oaie, Ori copilul dupa mama, Si mama dupä copil? De-acum toate-or II! Povestea asta cine o stie, S'o spuie ; Cine n'o stie,

Vin,

SA n'o spuie ;

Stange le tAn pentru crestin!

Cine-a sti-o Si a spune-o,

RAspuns-a liulcu gura catre Maica:

Maick toate s'au Intâmplat, Cu rostul lor cel adevArat, CA nainte oamenii se luaul i de cununat nu se cununau; Copiii se nAsteau Si de botezat nu se botezan ; Oamenii când muriau, In iadul negru mergeau.

Pe-atunci, stiuca'n talger nu se fsbilteil 2

Si coiosul noaptea nu cânta. Iar de când toate s'au IntAmplat Cu rostul lor eel adevArat, Oarnenii cari se lean, se cunund,

Il va lua Dumnezeu de mrina dreaptA

La luna, La sAptAmAna,

5i-1 va puriA pe la racse'ntinse Cu Mall aprinse, Cu pahare pline, Cu bucate bune ; Iar eine-a sti-o $i n'a spune-o, Il va lira Dumnezeu de milna [stiingil

La luna, La A p tilmAna,

Iadul s'a sfarilmat din temelie Si raiul s'a deschis,

$i-1 va purtA pe la mese goale, Cu ochii beliti, Cu dintii rânjiti,

.tiuca se sbate

Amin ! 3

FAcutii se boteaza,

.,,i cocogul dintii.

1. A se hat =a se casatori. 2. Stand Jidovii la masa i ospatand rasol de gtiucc1, indata dupa. rastignirea Domnului, se zice ca unul dinteinpii a zis : Cu toate acestea, ma tem ca nu cumva Isus Nazarineanul sa nu invie a treia zi din morti, dupa cum s'a lauddt ! Atunci sarira alti Jidovi ;i strigara : Atunci va invia cel rastignit, cand va invia gtiuca aceasta! Ddr §tiuca indata, zice-se cä a inceput a sari In taler i a stropi. pe Jidovi pe fata. i de atunci neamul jidovesc se crede ca-i pistruiat. (Cule2,-ere di i om. Tepu, jud. Tecuciu). 3. Diet. de Maria N. Rugina, corn. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

20

A cincea povestire se aude tot prin aceeas parte a Moldovei si are pär;i deosebite de cea de mai sus. Ea urmeazä astfel : Era un orn mare Si-avea un topor mare, S'a dus la o padure mare Si-a täiat un lemn mare Si-a fäcut o mänästire mare, Cu noua ui, nonä altare, In altarul cel mare, Sfanta-Maria-mare ; In celelalte altare, Maica Precista. Dot-anal nostru Isus Hristos I-a dat voie SA se suie la ceruri $i el s'a dat jos. Daca s'ar it dat La niste crestini botezati, Dar el s'a dat La niste card de Jidovi spurcati. Si a iesit Maica Domnului afarA $i s'a uitat In sus, in jos, SA vadA pe fiul ei. $i nu 1-a vazut.

Si a intrat inuntru Si a luat calla Cu maim dreaptA

$i a plecat pe petrteal lerusali[mului,

Care pe deasupra se topia, Pe dedesubt se del& Milicuta Domnului

Pe llama mergea, Cu glas mare pan' la cer, Cu lacrirni pan' la pamant, Cu fata albä sgariind, Cu par mare decurand 2. S'a'ntalnit c'un tne§ter de lemts Si-a zis: Buna calea, Maicutá ;

Multämesculi, dráguta I Ce umbli, MAiculä, Ce cauti? Ce umblu, ce caut Sfanta verdeleanca (sic) Fiul lui Dumnezeu, Carele-i mai marele cerurilor Si al pAmantului

Si al tuturor noroadelor. De vazut, nu 1-am väzut, Dar de auzit L-am auzit, Cand 1-au prins canii de Jidovi In campul lerusatimului. Cu brau de rug 1-au incins, CoroanA de spini pe cap i-au pus, Cu fiere 1-au hränit, Cu otet 1-au adapat, Trestie pe sub unghii i-au bägat, In sfantul obraz 1-an scuipat, Cu sulita in coastä 1-au Impuns, Sangele 1-au pornit, In pahar 1-au oprit. Pe cruce 1-au rastignit, Cu piroane 1-au pironit

$i crucea chiar eu i-am filcut : De ce zicea s'o foe mai mica, De ce o faceam mai mare, CA nu mä tinà lemnul bani. Sa dea Dumnezeu, Me*ter de lemn, Cate surcele. Atatea carpèle ! 3 $i iar a plecat Maica Domnului

Pe partea Ierusalimului, Care pe deasupra se topia, Pe de desupt se sleia. Maicuta Domnului

1. Parte, partie, cArare fAcutA prin ornAt ; accent pe (22 (Tepu-Tecuciu)..

2. cExpresie ce.se poarta din gura in gura §i tine Ioc de despletinds (nota culegAtorului).

3. Ccirpeala, arpiturA, petec, adeca : SA ai pe tine atAtea petece [din lipsa banitor], cate surcele ai facut cioplind cruceal

www.digibuc.ro

21

Pe (Musa mergea,

Pe (Musa mergea,

-Cu glas mare pana'n cer, Cu lacrAmi pana'n pamant. Fata albA sgariind, Cu par galben decurand, S'a intalnit c'un me§ter de fier. i-a zis :

Cu glas mare pana'n cer

Bunä cale, Maicuta, Mullumescu-ti, draguta ! Ce umbli, Ce cauti? Manta verdeleancA, Care-i mai mare-al cerurilor -Si al pamantului $i al tuturor noroadelor.

Cu lacrAmi pana'n pAmant. Fata albk sgariind,

Si cu pärul decurand. S'a Intalnit cu o broasca. Blind calea, MaicutA ! Multärnescu-ti, drAgutä I

Ce umbli, MaicutA, ce cauti? Ce umblu, ce caut? Sfanta verdeleanca, Fiul lui Dumnezeu Care-i mai mare cerurilor Si pämântului Si tuturor noroadelor. A, Maica, pentru un fecioras iti

De vazut Nu 1-am vazut,

[faci sama ?

Dar de dansul am auzit Gaud l-au prins canii de Jidovi Pe campul Ierusalimului : Cu brat' de rug 1-au incins, CoroanA de spini pe cap i-au pus,

Eu am avut

Cu fiere 1-au hranit, Cu otet 1-au adApat, Trestii sub unghii i-au bagat

Fulfuroata mi i-a omorit pe ate doispre-

In srantul obraz I-au scuipat, Cu sulita In coasta I-au 1mpuns, Sangele s'a pornit, In pahar 1-au oprit, Pe cruce 1-au rästignit, In piroane 1-au pironit, $i cuiele chiar eu le-am tAcut. de ce ziceau sa le fac mai mari, De ce le fAceam mai mid $i mai subtiri, SA nu treacä priu degetel, SA nu-1 doara, sarmanul de El ! SA dea Dumnezeu, mester de fier,

Cand ai da cu ciocanul, SA se facA banul !

Doisprezece feciorasi Ca niste nAsturasi

Si a venit Sf. Petru Cu math' [zece deodatA. Atunci Mdicuta Domnului

Ii lam). sami SW dada cu carja'n cap $i-o omoarA.

$i se duse la un lac $i se spdla pe brata, Pe &IA,

Pe spate.

Si avek un ou roq in buzunar. Se uitA 'n sus, Se uità 'n jos, Pe campul Ierusalimului

Si-a vazut o fan de Jidov $i a zis: Cafelico, ia vino'ncoace!

Si iar a plecat Maica Domnului Pe partea Ierusalimului, Care pe deasupra se topia, Pe dedesubt se sleia. IMäicua Domnului,

Na oul aist'ro

i te du

La tatil-tau acasA,

spune :

Tan, a inviat Dumnezeu!" Copila se duse Si spuse

I. [Plangand] cu glas mare, [ca se auzia] pana'n cer.

www.digibuc.ro

22

Cum a invätat-o Maica Domnului.

Pe cand tata-sau se gatiä Sa se pupa la mask Cu cocop fript,

.tiuca fiarta'n zeama, Pane de grail In vatrk Atunci copila zise: Tatä, a inviat Dumnezeu! Da, a mai 'nvià Isus Nazarineanul, Cand a canta Cocosul aist fript

Si a bate stiuca asta flarta Din zearnk din aripi! Si a creste pânea cea de grail Din vatril !

Atunci cocosul cel fript De graba a cantat, Stiuca cea fiartä in zeamä Din aripi a batut, Când alergä la pane, Daduse spicele pe bdgeac 1. Un sgomot mare s'a auzit, Porti de fier singure s'au deschis, Mäicuta Domnului a ras

Pe fiul ei 1-a väzut si a zis: Ah, ilia meu. Eu ti-am dat voie Sa te sui dela cerul hittidu Rana la a/ cloilea, Si dela al doilea, Rana la a/ nouálea cet, Si tu te-ai dat jos. Dacä te-ai 11 dat La niste crestini botezati,

Dar te-ai dat la niste cani de

A, maid, maicuta mea,. Mi-a fost drag S'aud vantul batând, Iarba fasaind, Boii mugind, Plugurile scartiind, Voinicii suierand, Copiii cantând, Femeile cantând a. Cine va spune Aceste cuvinte La luna, La saptarnana,

Mid i-a da /liana, De mana dreapta 1-oiu luk_ Si 1-oiu duce La porti deschise, Fac lii aprinse, La mese 'ntinse, Pahare pline Si bucate bune. Gine-a sti

Si nu le-a spune La luna, La saptarnana, Când i-a da maim, De maim stânga L-oiu luk. $i 1-oiu duce La porti inchise, Fac lii stanse,

La mese strânse, Pahare deserte Si strachini deserte. Amin, Amin Si cu Dumnezeul nostru lauda! 3).

pidovi spurcati.

i. Bageac, bageag, bageaca, hogeag, horn, horn& 2. Cele 7 versuri de pana aici se aud si In plugupoarele din ajunul lui Sf. Vasile pi descrie mergerea caralor incarcate de grail, spre mom-ä . pentru a macinä de colaci. 3. Dict. de Ilinca V. Vintila, si comunic. de d-1 T. Cruceanu, inva tator, Tutcani, jud. Covurluiu.

www.digibuc.ro

23

A §asea povestire se aude prin jud. Buzau

§i

sunä precum

urmeaza :

A fost un ona mare

Nu 1-am väzut, Maicä,

Si a lust un topor mare Si a täiat un copaciu mare

Dar de auzit

Si a Meat o bisericä mai e, Cu nouà upi, cu nouil zährele. In zäbreaua mare Sade Stint4-M4ria-mare; In ziibreaua micà Sade Sánt4-Maria-mial; In z5breaua din mijloc Sade Maica Domnului.

Am auzit, CA-1 cAsnesc câinii de Jidovf

La poarta lui Pilat, Pe cruce de brad Maica Domnului daca auziä, Lepäda haine cerepti Si MA haine calugärepti Si pleca multä cale

Pap aibà sgâriind,

Maica Domnului pedeä,

Pär galben stnulgänd,

Carte eetia, Lacrämile ii eurgea, k.0 mähramele ptertea, Slove de aur se fäceä.

Plfingänd

Se uitii Maica Domnului pe umärul [snug

Dincolo de Oda era un cal, un

$i tânguind, Prin spini $i prin märäcini.

Si n'a väzut pe nirneni; Se uità i pe umärul drept $i váza pe Ion

[mägar i o salcie. Vino incoace, calule ! SA tree,

Sfeintu-Ion,

ca má inec lará calul n'a volt sä vie

Pe un cal alb. Ci nu era alb de fel, Ci era alb de spumä.

Si Maica Domnului I-a blästámat. Sä miinânci pi sat sä nu mai ai. A chetnat pe mägar

Si ti IntrebN Maica Domnului : Ioane, SfInte-loane,

$i mágarul a venit. Dar Maica Domnului i-a zis: Intoarce-te indärät, Cä epti prea märunt pi ma Inec. Apoi i-a sis salciei :

N'ai väzut un flu al meu, Domnul Dumnezeu,

Si un fin al täu?

Sälcioarä.

1. Cuprinsul catorvA versuri de pâna aici, 11 gasim In acest colind ardelean, comunic. de d-1 Petre Ugl ;: La cea piatra razimata Pe cruce de lenan 1-or pus, Maica sfânta-i suparata. Cu sulita 1-or strapuns, Vin trei lagen i.o Intreaba : Apa i sânge a curs. Ce eti, Maica, suparata ? Si-1 luara Cum sa nu fiu suparata, 5i-1 sburara, Ca cu ochii m'am uitat, Sus la cer il ridicara, Pe Hristos mi 1.or lfiat Plânge Maica 0 se frânge Mi 1-or luat $1 inima-i noata 'n sânge. $i mi 1-or dus Luna fata pi-a schimbat, La curtile lui Pilat, Soarele s'a'ntunecat !

www.digibuc.ro

24

P1eac5-ti vârful si te f5 punte

5i s'a intilnit cu un me§ter de fier, intrebi Maica Domnului, [zicând :

SA trec, Cii mi inec.

Iarii salcia

plecat vfirful

5i s'a läcut punte $i a trecut Maica Domnului. $i i-a zis : Si fii blagosloviti !

In ziva de Florii, Si te iea toti oamenii prin mini [si biserici Pleci Maica Domnului Multi cale Imparitie, Fati albi sgfiriind, Fir galben smulgand, Plfingând $i tânguind,

Prin spini §i prin märicini 5i s'a intalnit cu un rne§ter de [lemn.

Mestere de lemn, Mestere de lemn, N'ai vizut un fiu al meu, Domnul Dumnezeu ? Nu I-am väzut, [crucea.

5i de ce au zis ca si i-o fac mai [mici, D'aceea am ficut-o mai mare ; $i de ce au zis s'o fac mai usoari, D'aceea am ficut-o mai grea.

[piroane de tier. De ce au zis sä le fac mai suMiri, De aceea le-am fäcut mai groase; $i de ce au zis si le fac mai as[cutite, De aceea le-am ficut mai ne[ascutite. Maica Donmului a zis : Mestere de fier, Mestere de fier,

Si dai cu ciocanul Ca si capeti banul I Plecä Maica Domnului Multi cale impärätie, Fati albi sgfiriind, Pin galben smulgtmd, $i tânguind, Prin spini 5i prin Valli a ajuns la poarta lui Pilat. Maica Dnmnului

A dat cu piciorul sting si nu s'a [deschis,

A dat cu piciorul drept si s'a des[chis.

Maica Domnului a zis : Mestere de lemn, Mestere de lemn,

Când In curte,

Nici un spor s5 nu se mai aleagi [de lucrul Liu! Plecà Maica Domnului

Dar au venit la mine si-i fac

Plângfind

Dar au venit la mine si-i fac

Multi cale imp5ritie, Fati albi sgfiriind, Pir galbin smulgind, Plângind 5i tinguind, Prin spini $i prin nuirìicini

Mestere de fler, Mestere de iler, N'ai vizut un fiu al meu, Domnul Dumnezeu 1 N'am vizut, Maica Domnului,

Era o piatrà ascutiti $i s'a pus ca inima pe ea, Ca si se taie. Dar piatra s'a topit ca ceara de foc. Maica Domuului s'a sculat §i Ovreii au vilzut-o §i i-au zis : Mario, Mario,

Cand s'o face piinea spic de grau $i paharul de vin vita de strugure, §i ourile albe dela babk rosii,

www.digibuc.ro

25

cocosul din strachina o invia din aripi o da, Atunci fiul täu o Invia! Dar nici vorba nu sfarsia, Si pânea spic de grail Meek Paharul vita de strugure se fäce a (male albe se rosia Si cocosul Invia Si pe toti Ii orbia Si Domnul Hristos invia. Maica Domnului Dacä 11 vedeA,

Ii zicea : Fiul meu, Dumnezeu,

Mare putere ti-am dat eu tie, Sa nu te dai câinilor de Jidovi, Sá te chinueascä Si sä te omoare. Maica,

Nu m'am dal pentru unul ori pen[tru doi, Ci m'am dat pentru lumea toata,

Cä pal nu ma dadusem, Eu n'auziam cocosul cantand, Bicisor trosnind, Flueras zicând, Niel a dorl liica de maicii, Nici maica de fiica. Nici vaca de vitel,

Nici vitelul de vaca, Nici oaia de miel, Nici mielul de oaie. Dar cand m'am dat, Pre toate le-am auzit I meu, Dumnezeu, Cine a sti povestea ta i o povesti-o [la anul,

La jumatate de an, La lunä, La saptamânii, Sà mai dreptii sa 11 iea De mâna dreaptä sä It dual pe calea cea dreaptii, La mese intinse, La fäclii aprinse

íi la pahare pline. larä cine o sti-o n'o povesti-o, Nici la anul, Nici la jumätate de an, Nici la luna, Nici la saptämänä, Sä DIM strâmbii täi, Sa-1 iea de mâna stângii, Sa-1 clued pe calea cea strâmba, La mese stranse,

La Mai stânse la pahare goale

In sarsit a saptea povestire ne spune numai partea carc priveste intalnirea Maicei Domnului cu 6roasca. Ea se aude prin pàrçile de jos ale Olteniei si glasueste astfel : «and Jidovii au rastignit pe Domnul Hristos, Maica Doinnului s'a dus sa-1 jaleasca 2. Tot jaluindu-se ea asà, haid' ca nimereste o broasca. Mai din una, mai din alta, broasca 'ce s : La ce te mai jelesti, Maica Precista, de geaba, ca... s'a dus... s'a dus !... Da' Maica Precista : I. Culegere din cona. Sageata, jud. Buzau, comunic. de d-1 C. N. _Mateescu, prof. in 11.-Valcea.

2. A jáll un mort, a-1 boci la stall), a-1 plânge la stalp. 3. [Zi]ce.

www.digibuc.ro

26

Päi de ce sä nu mä jälesc, cä doar unul am avut

i

1 pe-

ästa mi 1-au rästignit Jidovii !

Las', Maid Precistä, d i eu am avut Nouii brotdcei,.

Toti cracdndtei 1, Cu ochii holboreitei 2, Ca mine de trumu§ei,

pe tosi i-au cälcat carele mocänesti de pe drum ; mi-a mai limas, i i-acela ca vai de el !

si

dor unuf

Maica Precesta de colo : la chiamA-1 sä Broasca-1 chiami :

väd

i eu !

Fir de busuioace, fa fa-mi-te 'ncoace,

mi te van Maica Precista! 5i broticelul odatã sare de unde era bagat : creac-creac, Asti-

cum e el &cut. Cum 1-a vizut aà Maica Precista, a 1nceput sä zambeasci (linga fiu-säu rästignit untie s i-a zis i «fir de busuioace...» Si fiindcä a fäcut-o sä zâmbeascä, broasca pe Maica Domnului, Maica Precista a blestemat-o :

Tu sä mori §i si nu te'mputi

i

nici hoara 4

sá nu faci

ca alte leghioane... Si zice[-se], e adeviirat. 51 ci-ca de-atunci broasca se usucá'n drum, calcä carutele peste ea si hoarä nu face !» 5 O variantä a acestei povestiri se aude si'n pärtile de sus ale Olteniei:

«Pe vremea când rästigniserä Jidovii pe Dornnul Hristos, Maica.

Domnului plângeä la cruce, de udà lemnele i pietrile. 0 broascä,. trecând din intimplare p'acolo, i väzând cum Maica Domnuluiplângeä si se väicäria, prinse a o'ntrebh : Da' bine, femeie, ce ai de plângi asà cu foc si cu suspin ? I. Cracdnatel i crelcdnicel, cracanat de picioare. 2. Holbordtel, cu ochii bulbucati. 3. Uncle, fiindca; ex. unde n'ai nici 'o palma de loc, sprijini pe cei ce vor impärtirea pámânturilor sträine ? 4. Hoard, viermi. 5. Culegere din coin. Boureni, jud. Dolj, comunic. de d-1 N. I. Du mitraFu.

www.digibuc.ro

27

Iaca ce sä am, broasca lui Dumnezeu, e fiul meu rästignit de Jidovi, Ii räspunse Maica Domnului. E, si numai pentru atâta te olicAi i te väidri dumneata Päi vezi bine Ca da ; ce, e putin lucru sä-ti omoare cineva copilul ?

He, he, dar mie cä aveam : Noull copilasi, Nouä cräcdnei bortooi,

A trecut unul cu carul peste ei ! §i tOt

nu mi-a pärut räu ; dar tie de unul numai ! I, broasca necredincioasä, omul sä te omoare, dar tu sä nu

te imputi : sä te usuci ca prigorica la soare !» 1. Dintre colindele ce pomenesc aceasti cäutare a Maicei Domnului,..

pomenim urmätoarea, care se aude in Transilvania Pe unde-ati trecut Zori, dragi zori, Nu vA revàrsati,

Nu vä arätati, C'am Intârziat, Umblând, colindând, Toate satele, Toate casele, PánA ce-am ajuns La aceastà cas4 Naha i frumoas5, Cu var Cu fie §icuit4, Cu aur boffin'. Umblând, colindând, Noi c'am Intâlnit Maica supáratà, Fata lacramatii ; Maica obidità, La haine cernità. Maica läcrAma S-i asâ ne'ntrebA : Juni colindatori, D'umblând, colindând, Nu cumv' ati vgzut

Piisorul meu, Drag sufletul men 1 Fiioru1, maic5, Noi nu 1-am vAzut, §i de 1-am väzut, Nu 1-am cunoscut. Fiisorul meu, Sufletelul meu, Lesne-i d'a-1 cunoaste : Perisorul lui, Pana corbului : Fetisoara lui, Spurna laptelui; Ochisorii lui, Douil mure coapte, Coapte de sub toi, Ne-ajunse de ploi ; Coapte la racoare, Ne-ajunse de soare ; Coapte la plimânt, Ne-ajunse de vânt ; Mustäcioara lui, Spicul grâului ! 2

1. Dict. de d-1 I. Fira, corn. Zlätärei, jud. Valcea, cornunic. de Gh. Fira. Mai scurt in .5ez4toarea, XIII, p. 176. 2. A. Bârseanu, Cincizeci de colinde, Brasov 1903, p. 567.

www.digibuc.ro

d-1

28

La capitolele de mai sus, ar mai fi trebuit, dupä socotinta mea, inca alte douä. In intâiul trebuiau asezate toate Minunile Maicei Domnului pe cari poporul nostru le cunoaste, iar in cel deal doilea, tot ce nu se putea cuprinde in capitolele premergatoare si anume : Alte povestiri fi credinte ca privire la Maica Domnului. Acestea insa, ca si minunile, sunt ao de multe, incat de bunä sama zä raposatul academician dinadins le-a läsat de-o parte, pentru ca sa nu mareascä prea mult culegerile celor nouä capitole. Tot din aceasti pricina nu pot nici eu aclauga, la cele de mai sus, decât urmätoarele sire, ca exemplu numai : Intre minuni pomenim legenda plantei Palma Maicei Domnului :

(Se zice ea mai inainte yreme, boala grabnicd nu avea leac. hue() zi, Lisaveta, maica Sfantului loan Botezätorul, care suferià de aceastä boala, calatoria impreuna cu Maica Domnului pe niste

si din una in alta, s'au luat in vorbä. Si a zis Maica lui Sf. Ioan : De multi ani umblu sä ma lecuesc si n'am dat Inca peste o buruianä buna. Si Maica Domnului i-a räspuns :

-câmpii ;

Uitä-te la iarba asta ; iea-o, fierbe-o si'n scaldätoare scaldä-te

de cate trei ori pe zi, trei zile in sir, ca te vei tämädui! Maica Lisaveta fäcù intocmai dupa invätiitura Fecioarei si doban& sänätate. De atunci rämase acelei buruieni numele de Palma Maicei

Domnului, pentrucä are frunza in chip de palma ; iar o boald, cea grabnica, de atunci are leac pe lume» 1 Prin jud. Doroboiu, se aude urmätoarea legendä a Navalnicului: aNavalnic erà numele unui fläcäu frumos, cäzut din cer de frumos. Fetele, cum il vedeau, se prapädiau dupa dânsul si si faceau sami. Dad intra undeva in vreun sat, toate cärärile se incurcau pentru fetele cele frumoase si toatä partea temeiascä nu-si mai tinel firea si umblau femeile buimace, bete, nu altceva. Bliatul cel näzdrävan, caci si nazdravan era galätusul cel frumos, ajunse inteo pädure, si acolo ce sä se mai afle ? Maica Domnului, având a trece prin locurile acelea pline de copaci si de buruieni fel de fel, îsi incurcä si ea drumul din pricina lui, si ori incotro s'ar fi intors, tot degeaba: trei zile si trei nopti a trebuit I. Culegere din com. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

29

sä rätäceascä Prea Sfânta, panä ce inteo bunä dimineatä, drept la

zori, se intâlneste in intunericul pädurii c'o babá imbracatä in cam* albä, umblând dupä buruieni de leac. $i fiind pe semne §i ea tehuitä de holteiul cel fermecator, o intrebá : Pe cine cauti, bättina a lui Durnnezeu, in zorii diminetei ? Hei, pe Navalnic, voinicul cel ce urseste fetele, räspunse baba. Si am sä-i fac de urit, sä nu mai incurce cärärile oamenilor!

Navalnic, care pândia inteun tufis, a si iesit la luminä, gata sä iea vieata, si. bätrânei precum si Maicei Prea-curate. Dar aceasta, cunoscând cine-i fäcuse mare necaz, a blagoslovit asuprä-i, zicând : ITilvalnic esti, navalnie, sl fii; Intre buruiene de dragoste esti,

buruianA de dragoste sä rfimâi, precum a §1 rämas : buruianä de dragoste pentru leac, caci §i acum,

el creste prin päduri pe vetre, anume stiute de babe fäckoare de «lulnea dragä». De Sfânta-Maria mare, de obiceiu, se duce vreo baba de acestea

in zori la pädure ; si impreunä cu ea merge tineret mult chiuind !». Supärat, nu se cade nimeni sä meargä la o asà iscodire, care cere veselie si voie bunä. Duc in mânä mai cu sarni zähar si pe langa altele, zice biata baba cea imbräcatä in curatä frurnoasä cä m esä al ba :

Curn näväleste lurnea la zähar, ash sa näväleascä si dragostea'n casi la mine ! De obiceiu se chiue mai tare, când se dä cu ochii de buruiana dragostei, adicä a näzdrávanului si frumosului Nävalnic» 1 Ca «povestire diferitä», pomenim iarä§ numai una in care sevorbeste despre blestemarea Apostolilor de cätre Maica Domnului «In seara vinderii Fiului dumnezeesc, Jidovilor de cätre Iudar väzuse Maica Precista cum din toatä multimea Apostolilor, nici Petru, care se jurase cä nu se va deslipi de Domnul nici la moarte, nu era lângä Fiul ei. De asta, cu mare jale isi plânse ea odrasla .

t. Culeasa de d-1 D. Furtuna, dela d-ra Alexandra Leontescu, com. Vlasinesti. Z. Pantu, Plantele cunoscute de poporul romdn, Bucureti 1906, p. 185-6 : c Nitvalnic, Limba cerbului, Limba vacii, Llmba vecinei,

Scolopendrium vulgare Smith. = Scolopendrium officinarum Schwartz...Aceasta planta, cu proprietati amare §i rezolutive, eate purtata de fete in Ban, caci dupa credinta poporului, navalnicul are puterea magica de a. face sa navaleasca petitorii din toate partile».

www.digibuc.ro

30

i jalea ii erà cu atât mai mare, cu clt Mci un ucenic apärase cu credinta §i bärbätie. Dupä immormântarea trupului sfânt, venit-au Sâtnbätä dimineap. Apostolii la Maica Doninului, sä plängä Irnpreunä cu dânsa stäpânul lor, dar St. Fecioarä nu-i primi, ci-i blästämä sä se imprävie §i sä umple pämântul, cum s'au imprä§tiat in seara vinderii ; -iar lui Iuda, cel care pretuise mai presus banul decát pe Fiul lui Dumnezeu, Iar tu, i neamul tau, sá vä vindeti §i pentru bani sä vä Zumnezeeascä ;

ucideti.

Cei unsprezece apostoli s'au impr4tiat, propäväduind cuvántul lui Dumnezeu, cä-i usturase mult la suflet blästamul Mdicei Domiar Iuda se facù negustor, el i urma5ii lui; ace§tia pentru bani se mânâncä i se vând unii pe altii. Din neamul lui Iuda se -trag ludeii, adicä Ovreii sau Jidanii, «cä lor, in cärtile adevarate le zic numai Iudei, adecä feciori de-ai lui Iuda vânzatoral !» 1 Cat privete credintele pe cari poporul nostru le are despre persoana Maicei Doninului, ele sunt nenumärate. Tara§ numai ca o pildä insetnnäm aici urmätoarele lucruri S'a väzut in povestirile cu privire la «Cautarea Domnului Isus Hristos», cum se vorbege de Maica Doinnului, de Sdntii-Mdria-mare -§i de Sdntd-Mdria-micd, intocmai ca de trei persoane bine deosebite intre dânsele. Cu privire la aceasta, rnarturisesc §i eu ca prin cele mai multe pärti cele doua Sdntd-Marii sunt privite de poporul nqtiutor .de carte ca neavând nici o legatura cu Maica Domnului. Prin Bucovina, unii spun cä Maica Domnului e o stea care se

aflä längä lunä 2 Tot pe acolo se zice ca Maica Domnului este Luceafdrul de dimineard 3.

Cultul Maicei Domnului insä este foarte adânc säpat in sufletul poporului nostru. Dacá Ut cu totul aproape pe Dunineszeu i pe Sf. Dub, pomenind numai pe Isus Hristos, «Doamne Isuse Hrisnu uitä niciodatá pe Maica Domnului. toase, Dumnazeul nostril», Tormulele «Doamrte, Maica Domnului» §i «Dumnezeu i Maica Domnului» sunt stereotipe. Când cere ploaie, zice : «Doamne, Maica Domnului,cla Doatnne 1. Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu. 2. Voro»ca, op. cit., p. 5142. 3. Ibidem, p. 1329.

www.digibuc.ro

31

ploaie !» ; când blastamä zice : «SI dea Dumnezeu i Maica Domnului, -sa nu mai vada lumina soarelui, etc.». Pentru aceasta i icoana Sfintei Fecioare rareori lipse§te din casele Românilor. Mânastirile

posed multe asemenea icoane despre cari se zice cà sunt fdcatoare scotindu-se in «sfânta dela...», -de minuni numite sfinte, procesiuni pentru ploaie §i purtându-se spre acest scop din sat in sat 1.

Prin Bucovina, pe vremuri de seceta, se aruncii o icoana de a Maicei Darnaului pe apa. 2. «Pentru dragoste», tot prin aceste parti, feciorii i fetele spalä Icoana Maicei Domnului cu busuioc §i apa se atuncä peste flori 3. Pe langa nepretuitul ajutoil pe care Mika Domnului II dä cre--

tiniloi, atat prin rugaciunile ei catre Domnul Hristos, cat §i prin fácut din fuiorul puterea sa insas, precurn ar fi scoaterea cu navodul, ce se elk preo;ilor la Boboteazä,a sufletelor din iad 4, pe lInga marea .ajutorinta ce o da bolnavilor ce se «caineaza si se väicareaza», Ea singua auzindu-i §i scoborindu-se la ei pe «scari de aur», Maica Domnului, pe lânga toate acestea, mai poruncqte spre binele norodului §i o sumä de lucruri. Astfel de cite ori poporul nu stie motiveze o trebuintä, zice ate odatä ca «ash e bine», dar mai place Maicei Domnului» ; i de câte ori vrea sä doveales ca. deasca pricina pentru care ceva «nu-i bine», zice cá anu-i place Maicei Domnului». Ci câteva exemple incheiu acest prea lung capitol Prin jud. Vâlcea, dupä ce se ridicä räsboiul din casa, trebue ca mature de indata casa, ca sä nu stea Maica Domnului gospodina

in genunchi din aceasta pricina

;

Cu spatele ina poi sa nú meargä ninieni, ca râde Dracul §i plânge Maica Dornnului 6 j Sa nu sezi cumva pe o masa, ca. läcrameazä Maica Domnului. 7 1. Vezi mai pe larg intea mea Agricultara la Români, p. 12-3. Voronca, op. cit., p. 931. 3. Ibidem. p. 897. 4. Marian, Sarbâtorile, I, p. 173-4 ; Immormântarea, p. 330-1. S. Cred. Rom. din Zlatarei, jud. Valcea, comunic. de d-1 G. Firi. 6. .5eztítoare1, I, p. 123. 7. Culegere din jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

32

II. Postul Santa-Märiei. Cu cloud säptarnâni inainte de ziva Adormirii Maicei Domnului,.

se lasa sec pentrn Postul Santit-Mariei, care se socoteste a fi tot* de «mare», ldica de sama, ca si «Postul mare» de dinaintea Pastilor, din care se zice a este chiar rupt. Toatä lumea trebue sä-1 .tinä cu sfintenie, nefiind ingäduitä mâncarea de frupt sau de dulce cleat bolnavilor si copiilor 1 Cu privire la jud. Muscel, despre acest post se scriu urmatoarele : «In acest post nu se rnananca nici chiar [mancari prajite cu] untdelemn, iar deslegarea de peste nu-i decat o singurä zi, Pobrejenia, caci Postul Seintd-Mariei este rupt din Paresemi». E credinta cä la inceput

postul Pastilor era de noua saptamâni, dar väzandu-se cà e prea lung si prea säracicios, ash cä oamenii iesiau prea slabi in primavara, cand trebuià sä se dea cu totul muncilor, s'a micsorat acest post cu doua saptämâni si s'au pus aceste zile de post inaintea &in/aMdriei mari, cand e belsug de legume si zarzavaturi Prin unele parti din Bucovina se crede cä clad plouä mult in acest rost, aceasta se intampla din princinä ca la starsitul Cdflegilor de carne a nins mull 3. Lucrul acesta este vrednic de stiut, pentruca pe aceasti vrerne munca campului este in toiu si se stie cat de mult pot strica ploile.

Nu trebue si se confunde postul acesta al Santä-Märiei cu Postul Maicei Domnului, care este altceva. Acest post dacä se päzeste, se crede cä aduce implinirea tuturor dorintelor. Färä a fi manios pe cineva sau supärat pentru vreun lucru, gospodarul, si mai ales gospoditv, incepe sa posteasca ziva de Luni toata ziva, pink a doua zi dimineata. In saptämlna urmätoare se posteste ziva de Mani, §i tot astfel mai departe, zilele urmätoare, in curgere de sapte saptamâni. Candela, in tot timpul acesta, trebue sä ardi farä curmare. Unii oameni totus mänâncä putina pane si beau api 4. Prin jud. Suceava, i. Ion Creanga",I, p. 23, credinta din corn. Tepu, jud. Tecuciu: (Co-.

pilul mic se intarca de obiceiu la un an pi jumatate, El n'are pacat daca

suge tata in zi de post pi chiar in pusturile nzari (Postul cel mare pi Postul ScInta-M4riei care-i rupt din postul cel mare)». Cred. Rom. din. csm. Voicepti, jud. Valcea, comunic. de d-1 I. N. Popescu, inv. 2. R.-Codin-Mihalache, op. cit , p. 83. 3. Cred. Rom. din corn. Straja, comunic. de d-I D. Dan. 4. E. N.-Voronca, op. cit., p. 280.

www.digibuc.ro

33

postirea aceasta de sapte zile se tiiceä mai de mult numai in Postul mare, in chipul aratat mai sus. In saptiimâna patimilor se postiau de-a valma, toate zilele, mâncând numai o singurit datä pe zi, seara, dupä ce räsäriä. Steaua ciobanului. «Cine vrea sä aibä noroc i sä -ajungl

zile bune, posteste cu drag si Dumnezeu I! ajutä» 1. Acest post se aseamänä si el cu un altul, care se chiarna postul negru. «Dacä ti s'a furat o vità sau altcevä de sama, sit fad postul negru pentru a aflà pe hot, adicä daca il incepi Joia, de pilda, sä nu mänânci nimic i nid sä bei, si desbräcat de orice hainä, sä te inchini i sd bati mätänii toatä ziva, de dimineatä pâna seara, nici din casa sä nu iesi. Aceasta, ziva intâia. In sAptämâna viitoare, postesti ziva care vine la rând, Vineri, si tot ash sapte saptamâni, pâna ce ai iricheiat säptämäna hi. ziva-in care ai inceput postul negru. Dacä ziva de incheiere cade inti'o särbätoare mare, ca Craciunul, Pastele, treleue sa se posteascä i aceasta pentru ca postul sä fie cu folos. Dad postul e facut cu credintä, i se va trage moartea tâlharului, daca nu se va descoperi. Acest post se face tot a ì stând in pielea goala la intunerec, astupat in cuptorul unde coci pânea, pentru a fi si mai negru» 2.

III. Santa-Mária-mare. Särbätoarea dela i 5 August, Adormirea Maica Domnului, se cunoaste i se serbeazä in popor sub nurnele de Santa-Maria-mare, Stinta-Maria-cea-mare sau Precista-mare.

Ea este wcptatii cu aceeas bucurie aproape ca si Pastele sau «cild postril ei a fost tinut mai abitir ca al Cräciunului». Inspre aceasta zi, ca si in zilele de primejdie, prin jud. Muscel rostesc urmatoarele versuri, cari sunt cunoscute sub numele de Visul Macei Doinnului. Piatra peste Maica Domnulni Jos pc piaträ sedeä, Domnul Hristos P'altä parte veniä. 0! Maica noastrii ce iubesti,

Ori dormi, ori odinefti? 0, Doamne, fiul men, Niei dorm. nici odinesc, Putinel sown insomnai $i mare vis cà visai : Uncle te prinsese eânii de Jidovi.

t. Credinta pi datina comunic. de d-1 M. Lupescu, pentru corn. Bogdanepti pi Spatarepti. 2. Dat. i cred. Rom. din corn. Hantepti, jud. Dorohoiu, Impart. de d-1 N. V. Hântescu. Pauline, Sarbdtorile de toamnd.

3

www.digibuc.ro

34

In Udeia Te ciísniä, Te chinuiä, Cu otet si liere te-adiipä' ; Te'mbräcase Cu ciimasii de urzicii, Te 'ncinsese Cu bräu de märäcine, Si-ti pusese Coroanä de spini pe cap, 0, Doamne, Maica noastrii, Cum mä vrea bate eu palmele

Peste fa(a obrazulni, Cu biciu de foc din cer, L-oin sägetä. 0, Doamne, Hui men, Cine va prea ziee Aste cuvinte slinte,

Ziva de trei ori Si noaptea de dotal ori, Niei locu nu-1 va arde, Nici Tatarii nu-1 va rob], Nici de ciumä nu va murl; trei on si nuaptLa de lucru care se si urmeaza, recitandu-se z.ua

cloud ori 1.

Dimineata, femeile rnerg la biserica si impart sirugnri la saraci

pentru sufletul mortilor. Tot astfel se dau si prune coapte ; asemenea prin Bucovina st partite Moldovei de sus, gospodinele aduc la biserica faguri de lniere 4. In de obste, cu acest prilej merg si pe la tarniiiazi mortii familiilor lor 6. Prasnice pentru acesti chnitire raposati se tac atat in dimineata Sambetei de dinaintea Santa-Mariei 8, cat si a doua zi dupa Santa-Marie, nui ales cand acesti morti sunt proveniti din inecati, arsi, mancati de lupi, i alte cumpene 7. Peste zi se fac hori in s te tineretul joaca, iar Litt-Anil si copiii bat nucii pe la vii, campuri i prin gradini. Femeile cari au ca nume de botez pe cel de Maria sau Mar:a, îi serbeaza «patronul», adica ziva numelui ; tot astfel fac i barbatii

cari poarta nurnele de Marin sau Mdrin. Totus unele temei se feresc de a-si avei acurn hjrljmósuj, cand e vorba de o Adormire deci de o Moarte, fie chiar si a Maicei Domnului. Hirtimosul il vor tinea deci la cealaltä Scintd-Marie sau la Maria Magdalena 6 «In aceasta zi se povestesc Minunile ivlaicei Precistei, tacute atunci cand i-au prins Jidovii feciorul : cum a binecuvantat pe broascd

cand a marwaiat-o, cum a binecuvantat pc rac sä pima merge si 1. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 84.

2. Calendarul Ilustrat, Craiova .1910, la zi. 3. Madan, Immormantarea, p. 392. 4. Voronca. op. cit., p. 1179. 5. Marian, Immornuintarea, p. 341. 6. Voronca, op. cit., p. 389. 7. Ibidem, p. 887. 8. Culegere din com. Tepu, jud. Tecuciu

www.digibuc.ro

35

-ash. (d'a'nclAratelea, pentrucä d'a'ndiratelea mersese and furase cuiul pe care 11 bätuse Mäntuitorului in inima), sä-i fie de atunci inainte ..deste apärätor piciorul cu care a apucat cuiul ; i carnea lui a -racului sa se poatä mânch in ofice zi, chiar in post» 1 Asemenea

povestiri am dat si eu mai sus. Prin unele pärti din Transilvania, in aceastä zi unii cautä sä prinda insecta numitä goanda-de-aini 2 ; ea se va tineä ascunsi un an intreg sub icoana Maicei Domnului, pentru ca si fie feriti de turbare cânii de _pe lângä casa gospodarilor 6.

Prin jud. Muscel, deoarece rodul viilor acum incepe sä dea în copt, in aceastä zi se obisnueste a se tocmi pindarii 4. Din struguri, in aceastä zi este bine sä se miinânce intâiu 5. Despre gustosii i frumosii struguri de pe la aceastä siirbätoare, se yomeneste in descantece, zicându-se : ...Iar N. sà ramaie curat, Luminat,

Ca steaua din cer, Ca roua din camp, Ca strugurii in vie In ziva de Seintä-Marie 6.

Tot pe acum este si vrernea când turmele scoboarä dela munte, dupä cum ne spune urmiitorul cântec muscelean : La Scintii-Alaria-mare Tulesc oile devale se duc i nu mai vin Pan' la Stântul-Constantin;

Fara stapani, Strungute Fara oite,

Scaune fär' de Wife,

se duc si nu vin iarä Pan' la dalba primävara.

Izvoare

Far' de mioare 7;

Raman stäni

sau acest cântec argesean, o varianti a celui de mai sus : Saraci brazi Incetinati, Voi la ce và legänati?

Cum sa nu ne leganam, Când noi singuri rämânern!

1. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 83-4. 2. Hippobosca equina, Latr. 3. Marian, Insectele, p. 398. zt R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 83. 5. Dat. Rom. din corn. Voicesti, jud. Vâlcea, comunic. de d-1 I. N.

l'opescu. 6. Dintr'un descântec de spurc, cules din corn. Rusca, jud. Falciu. 7. R.-Codin-Mihalache, op, cit., p. 83.

www.digibuc.ro

36

La Santa:Maria-mare Tulesc oile devale Si rAmiin stânele goale;

Strungute Fárg oite, Scaune fárá bAcite,

liArnân stAni FAO stApAni,

FiírA oi miíruntel

Munte

Sau, in sfarsit, acest cântec doljean : SA dea la ciobani sA Wince. Foaie verde miirgälit, Merge vitele ptiscând ciobanii fluierând

Drliguvi Scintä-M4rie,

Nu rasa toamna sä vie, CA-mi iea baciu'n melitle, Riiman stânile pustie, TArlita fArli oite, Scilunel lArá Care face brAnza dulce,

Si mieluseii vghiertind 2 mamele lor plângiind 3 !

Despre culegerea navalnicului

aceastâ zi am pomenit mai SUS-

IV. Sânta-Maria-mica. Ziva de 8 Septernvrie, când Biserica noasträ särbeazä Nafterea Maicei Domnului, poporul romfm o nume§te Srinta-Maria-cea-mica, Srinta-Maria-mica sau Precista-mica. Prin unele poporul o socote§te ca ziva unei sfinte, in deosebi de SF. Fecioarä Maria sau Sântä-Mária-mare Ca si prin unele pfuli se socotqte §i aceastä särbatoare ca zi de botar pentru vara 5. Páliiria nu se mai poate pura câtid copiii vád pe cu pe cap dupá aceast" zi, le strip: A trecut SântA-Märia, De-acum se spurcA cânii In pAlArie,

sau incii mai dt-a dreptul 6. Prin jud. Vfilcea se strigá : A trocut SAntA-MAria, SA lepildám l

1. T. Pamfile, Ctintece de fara, BucureSi 19t3, p. 233. 2. Vgherlind, sbierând. 3. Candrea, Densusianu, Speranta, Graiul nostru Bucuresti 19°6, p. 83.

4- C. D. Gheorghiu, Calendarul fen.eilor superstifioase, p. 89. s5. Marian, SarMtorile, I, p. 94. 6. Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu. 7. Culegere din corn. Voicesti, comunic. de d. I. N. Popescu, ca referindu-se, fara cuvânt dupa soeotinta mea, la Stintd-Mtiria-mare.

www.digibuc.ro

37

«Gerul stä pana in Postul Sdnipietrului pe ape si dä krona, cänd

sunt pe-atuncea brumi; apoi se ridicä si se duce cu totul i tocmai intre Sdntd-Mdrii vine iar» 1. Prin uncle parti se crede ca daca dela Santa-Maria-mare si pana la Santa-Maria-cea-inica nu cade brurnd, se imput Jidovii. Fiindcä in timpul celor trei säptämâni dintre aceste douä särbátori se intärnplii foarte rar sä cadà bruind, poporul român din Banat spune astfel, ca sd-si batä joc de Jidovii blestemati de Maica Domnului. Prin jud. Muscel se fac prasnice pentru räposati, iar bärbatii si femeile cari n'au copii merg la bis.erici si se inchinä cu multe mätänii, ca sä se indure Durnnezeu i sä le dea si lor prunci, cum a dat odatä bätrânilor Ioachim si Ana, nasatorii Maicei Domnului 2. Prin jud. Vâlcea, aaceasti Sdntdmdrie se socoteste mai micä decât cealalta, dar se piizeste cu nelucru ca si Stintainfiria cea lnare»3.

V. Stoborul A doua zi dupä Säntä-Märia-micä, prin jud. Muscel poporul serbeazä Stoborul Sfdntd-Mdriei-rnici, in cinstea Sfintilor Ioachim si Ana.

Cine lucreazä in aceastä zi, va suferi de lovituri'. i. Voronca, op. cit., p. 888. 2. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 84-5. 3. Cred. Rom. din corn. Voice;ti, cornunic. de d-1 I. N. Popescu. 4. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 85.

www.digibuc.ro

SEINTUL MAN DE TOAMNA. Sirbätoarea Tdierii capului Sflintului loan Botgfitornl se nu meste in popor Sfeintul loan de toarnnd, Sf. loan taie capul pe var.;:d1,. Sf. loan taie capul pe curechiu 5, Sf. Ivan, tfiierea capului 3, Sf. loan cap tdiat 4-, Ziva crucii 5 sau Brumariul '1. De aceastä särbätoare se leagii urnmItoarea legendä care se aude

prin jud. Muscel : Sf. Ioan erà un tânär särac, cuminte si foarte frumos ; si tocmai pentru aceastä frumusete, o femeie bogatá isi puse ochii pe dânsul. Inteo zi se intâlneste si-i spune chiar Ca peste noapte II va asteptâ la dânsa acasä. Sä vinä dar, cä va fi bine de el, sl vinä,

ci de nu va veni, vai si amar va fi de capul lui. Sf. loan, care stia din ce pricinä Il paste acest greu päcat, se intristä adânc si se rugä lui Dumnezeu sä-i iea ceeace ce-i cäsuneazi si sä-1 facä urit. In atâta scârbä frumusetea cea ademenitoare acest chip socotià el cii femeia aceea isi va intoarce fata si gândurile cele rele dela dânsul. Dumnezeu se milostivi de fecior si-1 invätä, se zice, ca sä

scoatá cutitul si sä-si taie capul. Sf. Ioan facù intocmai in aceasta zi de toamnä si in locul capului sail se pomeni cu un cap de oaie. Astfel a plecat spre casa femeii care il chemase. Când aceasta 1-a vilzut, s'a cutremurat de spaimä si cu ocäri I-a dat Mara, 1. Corn. Tepu, jud. Tecuciu. 2. Corn. Baltatwi, jud. Nearnt, cornunic. de d-1 I. Preutescu. Voronca, op. cit., p. 944. 3. Voronca, op. cit., p. 797. 4. Ibidem, p. 754. 5. Calendarul ilustrat, Craiova 1910, la zi. Com. Voicepti, jud. Valcea, comunic. de d-1 I. N. Popescu. 6. Corn. Baltatepti, jud. Neamt, comunic. de d-1 I. Preutescu : gSf. Joan de toamn4 se mai numepte pi Brumariu, fiindca el de multe ori vine cu bruma».

www.digibuc.ro

39

In acest chip St. Joan a fost scutit de phcat. Frumosul lui cap a fost aflat toctnai mai tarziu, la 2 5 Main, cand biserica porunceste i poporul nostru erbeazá chiar Aflarea capului Sfcintului Ioan Bote;:ittorull.

Bucovinenii cunosc urmátoarea povestire : Sf. loan cap taiat erà un fecior in casä la Irod-Impitrat §i femeia lui Irod tare s'a ingradit cu dânsul, dar el n'a vrut sä se

dea in dragoste cu ea. De dull, impärAteasa i-a pus un inel scump in buzunar. A cäutat la t-cqi si numai la el s'a gäsit inelul ; i de aceea ha pus la inchisoa re.

Impäratul acesta aveh o fatä care juch tare frumos i la o petrecere fata a jucat ash ca tatäl ei i-a zis sä ceari ce va vrea, cáci el

îi va da. Mä-sa a 'nvärat-o sä cearä capul lui St. loan. De stiam ash., a zis impäratul, iti dam mai bine capul meu.

Dar =it n'avea ce face si a poruncit de i l-a taiat. Atunci fata a venit cu capul pe tipsie, jucand ; i impäratul a blestemat-o: De-amù, draga mea, tot sä joci ! Si intrn una joad, cäci ea e frigurile, boala ce cutremutä pe om» 3. Aceste povestiri, fireste, sunt inrudite cu cele ce se cetesc in

biserid, din Mineie, la aceastä särbätoare. Tdiarea capului e vaqei sau pe curechiu insemneazi Täierea capului ca pe varzñ, adicä nu retezarea gatului, ci hdcuirea capului, cum se hdcuie sau se toaca (tocaneaW yarn (curechiul). Deci in aceasta zi nu va fi ingäduit sa se taie nimic cu cu¡itul, ci totul sä se rupä cu mâna 3 ; nu va fi ingAduit sä se rnanânce vaqa 4 Cad «lui Sf. loan de sapte ori i-au täiat capul pe curechiu i iar a'nviat» 6. Tot astiel in aceastä zi nu este bine sit se manânce fructe roi. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 66 0 842. Voronca, op. cit.) 13- 754. 3. Dat. i cred. Rom. din corn. Voice0i, jud. Valcea, cornunic de d-1 Cred. Rom. din com. Costepti, jud. Tutova, impart. I. N. Popescu, înv. de d-ra Maria I. Mircea : ,,Sa nu se taie nimic in aceasta zi; nici chiar unghiile". 4. Pretutindeni. 5. Voronca, op. cit., p. 944. Cred. Rom. din Nemti§or, jud. Neamt, impart. de d-1 Al. Moisei.

www.digibuc.ro

40

tunde taxi seamänä cu un cap, precum : merele, perele, nucile si nici capatinile de usturoiu 1. De asenleni nu se mânâncä perje sau prune, cari, fiind negre, au cerut acelas post si pentru poama sau strugurii

negri. Cine gusta dinteacest soiu de fructe, face un päcat 2 sau se pune in primejdie de a cäpAtà tot soiul de boale 3. Prin alte pärti nu se bea nici vin rosu si nici fructe sau legume rosii, asemuite, credem, cu sângele ce a curs din capul Stântului si nici coarne sau curechiu murat 4 nu trebue sä se rnânânce, deoarece oin aceastä zi e Sf. Ioan care taie capul pe curechiu» 5. Numai femeile insärcinate, cari din pricina poftelor ar puteä pierde, au voie sä guste in aceastä # de post din orisice ar vol. 6. Postul se tine pentru amäduirea de boale si mai ales de friguri. In aceastä zi, la Mândstirea Topolnita din jud Mehedinti, care are bramul acestei zile, odin vechime este obiceiu» sä se adun'e «o multime de lume din satele vecine la petrecere. Aceastä adunare, unii o numesc goire, altii rugii. Este credintä in popor, cä oricine ar fi prins de friguri, de ar posti in ziva aceasta si ar merge la mâniistire, este insänätosit indatä si pentru totdeauna scäpat de a-1 mai Joan,

prinde acea boalä» 7.

Prin jud Neamt, in aceastä zi de post hora nu este ingäduitä. Vitele scoboarä dela munte, in asteptarea frigului 6. I. Voronca, oß. cit, p. 278, 797 0 944. 2. Cred. Rom. din corn. Jora0i, comunic de d-1 P. Gh. Savin. 3. Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.

4. Nici nu se gase§te pe aceasta vreme, decât foarte rar 0 numai pe la târguri poate, pe la birturi. 5. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 88. 6. El. Sevastos, Nafterea (câteva coale intrerupte), p. 89. 7. Rev. pentra ist. arh. fi filolog. An. I, vol. I, p. 166. 8. Cred. Rom. din con,. Coste0i, jud. Tutova, impart. de d-ra Maria I. Mircea.

www.digibuc.ro

SIMION STÁLPNIC UL. Legenda Sfdntului Simeon StdIpnicul, cäruia poporul Ii zice mai ales Simion Std1pnicul, Stdlnicul 1 sau Sldlpnicul 2, al ciirui prasnjc se

serbeazä in ziva de i

Septemurie

3,

urineazä a§à cum se aude in

Bucovina :

A fost odatä un bãiat siirac dar frumos, frumos de sta sä se mäsoare cu soarele, cu toate cä nimic nu-i mai frumos pe lume ca soarele. Si inteo zi, flädivasul acsta se impäcii sii aducä apä unui i. Sezcitoarea, VI, p. 63. 2. Culegere din corn Stefanepti, jud. Vâlcea, comunic. de d-1 I. N. Popescu.

3. Septemvrie se mai numepte i Siictèmvre, Rapciune, Rapciuni, Vinimeriu sau Viuiel. 0 zicala din Tara-Româneasca zice ca : In luna lui Rapciuni, Cad ropii pe täciuni, aratind, cred, lasarea frigului pi deci indesarea copiilor la foc (Marian, Särbatorils I, p. 98 7). Prin alte parti se aude : A venit tuna lui Rapciuni, S'apeaza Tiganii pe taciuni, cu acelap inteles (Tocilescu, Mat. folk., p. 1206). In jud.Valcea, acest fragment

de cântec, Invederat nou, suna: Septemvre (Rapciune, Cad copiii pe taciune). .Septemvre este racoare, Dupa bruma da i soare Dar el nu p -ea incalzepte,

Pielea o cam fnurzicet

i

rau o infurnia

Musca d'abià sbarnâepte,

Ea ca vara nu ciupepte. Puricele sta, nu pipca, Lesne-1 prinzi daca te muFal (Mat. folk., p. 1198).

Macedo-Românii numesc luna lui Septemvrie Avidznulciunle, lesul viilor (P. Papahagi, Basme aromeine, p. 546.)

www.digibuc.ro

eu-

42

Jidov. Merge la antânii, dar când sä scoboare cofa, vede un fearpc incolacit in fantânä. Cum 11 vede, se inspäimantä i da sa fuga, dar searpele indata I! striga Mete, hiete, nu te'nspaimânta din pricina mea ; vino mai bine si mä scoate de aid, ca mare bine ti-oiu prinde si eu. La cevei gandì, aceea ;i se va izbandi pe data ! Fläclul se intoarse indärat, scoase searpele din fântanä, merseapoi intealt loc, luä apa. pentru Jiclov si apoi i-o duse. Mergand pe drum se gândia ca foame ; si se mai gandià ca bine ar fi sa aiba ceva toale nou5. Acasii vede spânzurat inteuri cuiu un suman si aláturi de el o camasii. Pe masa apoi, stäteau fel de fel de bucate si bauturi, ca sä rnânânce i sa se indestuleze cum se cade. Seara deci, se culd multämit si a doua zi se scula plin devoia cea buna. Apoi daca-i ash, ii zise bäiatul, de ce sa nu ma folosesc eu de darul acesta dat de Dumnezeu. Hai de-acurn la imparat ! Si la impärat porneste numai deck Imparatul tocmai atunci isi nuntia tata cu nu stiu cine. Nunta era mare, minunata, frumoasä, dar mireasa era pare-ca si mai frumoasä. Ce bine i-ar sta fetei de impfirat lânga mine si mie ce bine mi-ar sta 15130 dansa ! Colea, aläturi ! 5i sa purceada ingreuiatk sä fad un copil, ca sä aiba cine sa-mi zicá 5i mie «tata» ! pe data lucrurile se intâmplara dupä &duffle lui. Toate se implinesc, dar imparatul se intuneca amar de aceasta rusine ne mai pomenita. la auzi ! Jute porunceste sa-i fad un poloboc mare, sa puna in poloboc pe cele trei sufiete i apoi sä le dea dru-

mul pe at* sa se tot dud, si de intors sä nu se mai intoarca ! Si cum porunceste, asà se si face. Feciorul cel frurnos cu fata de 'mpärat si cu pruncul lor incep sä pluteasca in poloboc pe apa, ar fi plutit mult si bine, daca voinicul nostru nu s'ar fi gandit cà mai bine ar fi sä traga vasul la mal, acolo crape cercurile astfel el si cu ai säi sa se pomeneasca pe uscat. Si intocmai asa s'a í intamplat. A doua zi a socotit O. se trezeascä in palatul impärätesc, si-asa a fost, tocmai atunci când impäratul bätran se intâinplase murise. Tânärul nostru s'a incununat si a inceput sä-si stapaneasci norodul.

www.digibuc.ro

43

Acest irnparat a fost mai tarziu, nu se stie cum, Sf. Simion Prin unele parti se zice ci Sf. Silnion se nurneste Strilpnicult din pricina ca el «toatä vieata lui a stat inteun picior pe un stalp inalt si mânile tinea pitnântul sä nu cada ; mä-sa niciodata nu 1-a vizut la fatä, din pricina cá nu voià sa se scoboare jos» 2. Credinta ca Sf. Simion a stat toata vieata lui inteun stalp, o cetim de altfel in mineiul acestei zile, de unde, fireste, a trecut in popor :

«Suparandu-se fericitul fSimion, la care lumea se adunase ca sa-1 vada] de ô cinstire ca aceea si de neodihnä, aflat un strain chip de scäpare din acevile ornenesti. Pentruca a gandit sa-si zideasca un stdlp i pe dânsul sa stea ca asa sa nu poatä cei ce veniail a se atinge de dansul. Deci a zidit sttilpul si pre dânsul o chiliutä stramta de doi coti si acolo suindu-se, petreceà in post si in rugaciune».. petrecut treizeci Prin jud. Neat-lit se crede ca acest sfânt

de ani in acest stâlp 3. Prin Bucovina se spune ca Sf. Simion a stat pe stl!p un an de zile, inteun picior, rugand pe Dumnezeu numai sa nu ploaie in acest timp. «In ziva aceea, cred ca la i Septemvrie, merg vrabiile si-I ciupesc» 4, poate pentru a nu indura lipsa foamei pricinuitä de secetii. Povestirea cu «stalpul» o intalnim i prin Oltenia 6. Sf. Simon tine, se zice pe alocuri, cerul si pamântul, adica pfinidntuluz ce stau pe peftele din mare. Pentru acest cuvânt, ziva lui se serbeaza prin Bucovina ca zi de mare primejdie 6. Prin Oltenia ziva se lucreaza prin unele parti din Tara-Româneastä nici nu se pomeneste de acest sfânt 7. Prin Bucovina se zice cà Sf. Simion tine minturile toate la un loc. Odata, murindu-i 1.11:1 copil, s'a maniat inteatita pe Dumnezeu, incat s'a pus si a inchis vanturile, astfel cà in curand lumea s'a I. Voronca, op. cit. p. 2. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 88. 3. Cred. Rom. din com. Baltatqti, comunic de d-1 I. Preutescu. 4. Voronca, op. cit., p. 393. 5. Cred. Rom. din corn. Voice;ti, jud. VAlcea, cornunic de d-I I. 'N. Popescu : gSe nume§te astfel (Stalpelnicul), fiindca toata vieata lui a ;ezut nurnai intr'un stfilp 6. Voronca, op. cit., p. 393. 7. In R.-Codin-Mihalache, op. cit., nu-I aflarn.

www.digibuc.ro

44

umplut de toate räutatile neavând cine sa le spulbure de pe

fata.

pamantului. Dumnezeu, vazand aceasta, s'a pus cu rugaminte pe liinga dânsul, dar de geaba ; i-a trimis pe ceilalti sfinti apoi ca

sa-1 roage, dar iaräs in zadar. Nuinai inteun târziu, când a venit acqul §i i-a spus CA si lui i-a luat Dumnezeu o multime de copii, Sf. Simion s'a mai potolit si a dat drumul vânturilor. Iar pe cocos I-a blagoslovit ca sa poata avea }Ana la patruzeci de gaini de neveste ls. In aceasta zi se zice CA vrabiile merg sl-si fad boierescul, luând

din tot soiul de pdne cite cevà in cioc si ducând aceste roduri nu se stie unde. Plecarea vrabiilor, cad in ziva de Sf. Simion nu se \Tad 3, se mai chiarna si ,nergerea la mdsurii. «Undeva, inteo vizuina de munte sau codru, este o baba, Impdrdteasa tuturor paserilor», unde pornesc toate vrabiile. Baba «le mäsura [grauntele] cu dimerlia ; numai vârful 11 rade si acela sboara inapoi, iar celelalte [graunte] ii ramân sa-i fie de brand babei peste an» s. Pe-alocuri, unii socot aceasta zi ca inceput de an, se intelege, o riimäsita din vechea datina bisericeasca care socotià la i Septemvrie inceputul anului. De aici credinta ci St. Simion «tine anul i cum e ziva lui, aF,à e tot anul». 4 Prin jud. Neanat se socoteste ca Inceput de toamna §i ca zi 4e hrarn 5. Felul cum va fi vremea peste an, se poate afla si dupa viermele .care de obiceiu se afla in merele sau gogoa,sele de stejar. In acestea,

«cine stie sa caute in ziva de Sf. Simion, e ca si cum ar calla in zodie». Daca viermele va fi sburat pe aceasta vreme, e semn ca anul va fi secetos, usciicios. Dad' viermele va fi cu aripi, anul va fi potrivit in roade. Daca aripele nu-i vor fi crescute, Inca anul viitor va fi bogat in roade 6. Prin jud. Suceava se crede ca dacl va tuna dupa aceasta zi, este semn cii toamna va fi lungii 7. /. Voronca, op. cit., p. 413-4. 2. eblu-i gasì o vrabie, sa dai un galbena. 3. Voronca, op. cit., p. 393. 4. Ibidem : eDaca dimineata e ploioasa, va fi pritnavara ploioasa_ Daca e la amiazi frurnos, va fi anul bun. Daca toatä ziva e ploaie eau -soare, va fi tot anul ploios sau secetos. Daca este Sf. Simion posomorît, toamna e rea §i n'au chip oamenii saii stranga graneley. 5. Cred Rom. din corn. Baltatqti, comunic de d-1 I. Preutescu, 6. Voronca, op. cit., p. 394. 7. ..eziitoarea, VI, p. 63.

www.digibuc.ro

45

Mai pretutindeni, in aceastä zi, atat barbatii, cat si femeile lucreaza.

Dacä nu va fi o gresealä, pomenesc si faptul a prin unele 0114 sub numele de Simion Stalpnicul, se intelege si ziva de 2 1 Julie 1..

VAVILA.

In ziva de 4 Sqtemvrie se serbeaza prin unele parti Vavila,. ziva Mucenicului Vavila, ((pentruca toata vieata lui a petrecut-o nurnai -in pädure cu dobitoacele», din care pricina chiar ajunsese sä aibi trupul acoperit cu par, ca .si dänsele 2 i. C. D. Gheorghiu, op. cite, p. 87. 2. Ibidem, p. 88-9.

www.digibuc.ro

C1UDA LU1 ARHANGHEL. Chula lui Ai hanghel, numitä si Ciuda Arhanghelului 1 Ciuda Sfiniilor Arhangheli 2, Ciada 3 sau Minunea Sfdniului Arhanghel Mihail,

se serbeazá mai ales in Bucovina si partea de sus a Moldovii, in ziva de 6 Septemvrie. Ciuda lui Arhanghel se crede a fi, prin unele pill-0 din Bucovina, nurnele nevestei lui Arhanghel pe care acesta ar fi läsat-o din pricina traiului räu, aici, in aceastA zi, iar el a fugit atatea sätptämani, panä s'a oprit la 8 Noemvrie. Prin alte parti, asemenea bucovinene, se crede cà aceasti zi ste läsatä ca sä se serbeze in cinstea ciudei Sfantului Arhanghel, care i-a pricinuit-o diavolul atata vreme cat Sfântul l-a slujit. Inteadevär, se povesteste cá hotarind Dumnezeu lui Adant sä are numai trei brazde, acesta, dupii sfatul diavolului, care i a prins boii, in schimbul unui legarnant, s'a dat necuratului, pe sine si pe toti urmasii lui. Dumnezeu, ca sä scoatä legamântul dela iad, a trimis pe Arbanghelul Gavriil, spunându-i sä slujeascii un an, pinä cand diavolul il va intrebà la ce a venit. Arhanghelul sluji un an, diavolul nu-1 intrebä si Dumnezeu -trimise pe cel mai mare intre ingeri, dill nou. Dupa al doilea an, Arhanghelul tranti cu ciudd usa iadului, incat diavolul se inspiiimântä.

Atunci acesta a fost intrebat : Cum se poate dobandi zapisul de inchinare al omenirii ? Iar stäpanul iadului Ii räspunse: 1. Culegere din com. 13altate;ti, jud. Neamt, comunic. de d-1 I. Preutescu.

2. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 3. 1. A. Zanne, Proverbele Românilor, vol. IX, p. 289. D. Dan, Straja, p. 99. 4. Ca nume propriu intdlnim un personaj in pov4ti, Ciuda-frafilor., numele celui mai mic, dar celui mai istet dintre cei trei frati, care cu tot -nacazul sau ciuda ce-i purtau fratii, ii scapa dela multe nevoi T. Pamfile, -Graiul vremurilor, p. bi).

www.digibuc.ro

47

Cand se va nave cincva din Duh sfant prin Fecioara ! In aceasta zi nu se cade sa lucreze nitneni, caci se poate intamplà ca pe unul ca acela sa-1 apuce o ciudd din care i se poate xi-age chiar inoartea. Arhanghelul Mihail zice chiar

Nu te teme de mine, dar teme-te de ciuda mea! In aceasta privinta se povestqte ca doi frati au pornit in a.ceastd zi sa-§i faca stogurile de fan. Alti oameni, vazIndu-i, le-au zis: Nu mergeti astazi, ca-i zi de mare primejdie ; azi e Ciuda

lui Arhanghel! Dar fratii raspunsera :

Puteti sa vi ciuditi voi cat veti vol, cà noi tot ne ducem ! Si s'au dus.

Acolo la camp, unul s'a ridicat pe stog ca sa aze palele de fin, iar celalalt a inceput sa-i dea de jos fanul cu furca. Si tot lu.crand astfel, a gre§it cel de jos i a luat pe cel de sus in furca, ucigandu-1 in chipul acesta. Iar Dumnezeu, ca sa dea lumii o pilcla, lua chipurile acestor .doi frati i le puse in lunä . Prin jud. Dorohoiu, in aceasta zi nu se coasii, ca sa nu se infample cevi rim 3 . Prin a'te parti se crede ca in aceasta zi fiecare trebue sa se fereasca de sfe.zi si batdi, ca sa nu fie indnios tot anul 4.

Prin jud. Neamt, sub numele de Cuida Sfintilor Arhangheli se i ziva de 13 Julie

intelege

i. Voronca, op. cit., p. 37. 2. Ibidem, p. 620-1. D. Dan, Straja, p. 99: Ciuda Arhanghelilor -se serbeaza pentru primejdii. 3. Cred. Rom. din com. Viasine*ti, impart. de d-1 Al. Leontescu. 4. Zanne, op. cit., IX, p. 289. Cred. Rom. din corn. Baltate§ti, jud. -Neamt, comunic. de d-1 I. Preutescu : Ciuda Arhanghelului se tine pentru a nu fi cuprins [ornul lesne] de mânie, sau pentru [a fi ferit] de ciuda». 5. Culegere din corn. Nemti§or-Vanatorii, jud. Neamt, comunic. de d-I Al. Moisei.

www.digibuc.ro

ZIUA CRUCII.

L Postul Crucii. Prin jud. Tecuciu unele femei tin postul crudi in cinstea Sfintef

neniancând de duke o siiptämänä intreagä inainte de 14 Septemvxie, adica inainte de iva Cructi. Femeile cari tin acest post onelegat la carte», adici neporuncit

de biserid, inerg in ziva de Inaltarea Sfintei Crud la bisericä, ieau nafurit i aghiasmei mare,agbiasrnä dela Bobotea25,-- iar acasä ur meazä a nu mind" si a nu bea nimic pinä seara, and väd c'au_ räsärit stelele. Chid stelele se ivesc pe cer, ieau din nou nafurii aghiasmä mare si apoi cineazä 1.

Se pare di acest post erà mai de demult päzit pe o scarä maiintinsä. Astäzi, prin unele pärti din Bucovina, se postesc numai trei, zile : ziva de Ziva-crucii si celelalte douä zile dinaintea acestei sär-bätori. Asemenea se posteste si Vineria ce cade inaintea lui 14 STtemvrie,a Aouiisprezecea din cele douasprq.ece Vineri 2, «pentru intärirea cinstei» 3.

II. Ziva Crucii. Ziva Crucii,Inaltarea Sfintei Cruci,este una din särbätorilecele mai mari ale poporului nostru, dacä nu «cea mai mare, di ea aduc aminte ci-1 tineà o matu§a a mea, Paraschiva lui lancu MareN corn. Negrile0i, jud. Tecuciu. 2. Voronca, op. cit., p...277 : Afar« de Vinerile din saptarnâna, sunt

peste an Douasprezece Vineri mari, n cari se cuvine ca omul sa nu rnânânce-nimic pana a dbua zi. Altii manâncá inspre seara p bucatica de- pâne 0 [lea) apa, iar Wan ziva Q petrec In post ;i rugaciune. De regula se poste§te pentru scopuri anumite fetele postesc ca sa se maritea. Aceste Vineri sunt inainte de SE. Andreiu. Craciun, Stratenie, Patruzeci de Sfinti

Blagovi0enie, Durninica mare, Sanzieni, Sf. Petru, Schimbarea la fata: Sf. Maria. Taierea Capului Sf. loan i Ziva Crucii. 3. Ibidem, p. 278.

www.digibuc.ro

49

(crucea)-i arma cea mai puternid a Domnului Hristos si a omului». Prin cruce s'a sfintit,s'a blagoslovit pämântul, când Diavolul a dus pe Dumnezeu in cele patru pirti ale noului parnânt, cu gänd ca sä-1 arunce in apa cea fad. sfärsit ; prin cruce s'a sfintit carul ce era al diavolului, luându-se acum din staphirea lui ; prin crucea ferestrei,cerceveaua, s'a sfintit casa, izgonindu-se Diavolul dinteinsa; prin cruce se sfinteste in fiecare zi omul, facându-si semnul ei si tot crucea ajuta la orice imprejurare, când Necuratul si duhurile rele stau sä primejdueasca pe crestin.

Când pe orn il cuprinde o spaimä, scapä numai decit, dad isi aduce aminte in ce zi a saptämânii a fost in anul acela ZivaCrucii I.

In aceastä zi se cade ca toatä lumea sa posteascä, sä nu manânce frupt ; pe alocuri se spune ci-i bine sä posteasca omul toatä ziva, nemâncând nimic 2. Numai femeile insärcinate pot gusta din

ce le va fi pofta in aceastä zi 3. In nici un chip nu se vor mânca fructe cari au ceva cu infätisare de cruce inteinsele, precum ar fi usturoiul 4, nucile, pepenii, §. a.

De muncit nu se munceste nimic si fiecare este dator sit mearga la bisericä, ducind colive si poarne pentru sufletele celor raposati.

Mäcar in aceasta zi fiecare crestin trebue sit intre in fagasul dreptätilor, spre cinstirea Sfintei Cruci ; minciuna nu-i ingaduita ; se spune 6* unul s'ar fi spanzurat, spunând cä ar fi fost la bisericä, lucru ce nu-I facuse 5. Prin unele parti se obisnueste ca preotii sa hoteR:e, aded sa faca aghiasmcl in aceasta zi 6.

Prin Bucovina, in aceasti zi se pun pe pomii cari n'au rodit peste vara, curpeni de pepeni, pentru ca sit rodeasd la anul viitor. Tot prin aceste parti se duc pomi la biserica si se fac prasnice 7. Aceste pomeniri constau din Odle nouä, pline cu apa curatii, miere i. Voronca, op. cit., p. 491. 2. Dat 0 cred. Rom. din com. Voice§ti, jud. Valcea, comunic. de d-1 I. N. Popescu.Voi onca, op. cit., p. 278 §i 852. 3. E. Sevastos, Na$erea (foi), p. 89. 4. Voronca, op. cit., p. 549. 5. Ibidem, p. 854. 6. R.-Codin-Mihalache, op. cit , p. 85. 7. Voronca, op. cit., p. 389. ..

Pamfile, Seirbeitorile de toamnei,

4

www.digibuc.ro

50

sau mied, fiind impodobite pe la gura cu stramdturd rosie, iar pe deasupra fiind acoperite cu un colacel sau covrig i o muntind de ceard. Acestea se trimit mai ales la casele cu copii. Pe unde nu sunt copii, se trimit cane precum i alte vase mai mari, de cari se stie cá sunt de nevoie in acea casä. Cei ce duc capätd de asernenea tn.*, intocmai ca i la Sdndetta mofilor 1. Poamele cari se dnc in aceastä zi la bisericä spre a se sfinti,

se pästreaza in parte pând in ziva de Alexd, când se vor arde prin grädini, la olaltä cu cuiburile de ornizi ce se vor culege in aceasta zi, pentru ca pomii sä se afume ca sä fie feri0 prin chipul acesta de ontki peste vará 2.

Dacä dupä Zina Crucii se intiirnplä si mai tunä, acest fapt se socoteste ca un semn ca toamna va fi lungä 3 In sarsit, prin unele locuri din Transilvania, precum si prin Banat, sub numele de Ziva Crucii se intelege adesea si ajunul Bobotezei 4.

III. Inchiderea pAmântului. Prin Bucovina se aude urmätoarea povestire cu privire la supärarea oamenilor de catre insecte : «La inceput atilt gingäniile, dit

i

gujuliile necäjiau a0 de

tarewpe oameni, cä acestora nu odata le era lehamite chiar si de vieatä din pricina bor. Väzind dela un timp Durnnezeu ca gAngäniile i gujuliile isi fac de cap, cl necontenit Ii necajesc pe oarneni, i s'a acut mild de acestia i voind sä-i mantue de aceste viet4i nesuferite, le-a varit inteo lacrä. Nu mult dupä ce a prins Dumnezen pe toate gangäniile si

gujuliile din lume si le-a bagat in lacrä, iata ca trece pe acolo din intimplare un orn cu numele Alexä. Durnnezeu, cum it vede, il opreste si-1 intrebl : unde merge ? Spre mare, rdspunse "Dad ri-i calea spre mare, zise mai departe Dunmezeu,atunct fä bine si du lacriça aceasta pânä acolo, si asà cum o vezi arunca-..) 1. Marian, Inimormeintarea, p. 392-3. 2. Idem, Sarbatorile, II, p. 205-6. 3. Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. 4. Marian, StIrbeltorile, I, p. 169

www.digibuc.ro

51

in mare ; catä insä nu cumvi sä o deschizi si sä te uiti in liuntru, c'apoi nu e bine! Si cum rosti cuvintele acestea,

'II

dete läcrita in care erau toate

gângäniile si toate gujuliile de pe lume *ate. Alexi nu se puse de pricinä, luä läcrita si pornì departe, incotro era indreptat. Insä când a ajuns la malul märii, nu s'a putut ribda ca si nu deschidä lacra si si vadä ce-i intr'insa, de-i asa de grea..., di lacra era foarte grea. N'a apucat insä bine a deschide lacra, si numai ce vede di o sumedenie de gingänii si gujulii prind a särì dinteinsa si anume : unele pe mal, altele in apä, si a se ascunde care unde amid : unele prin iarba, altele prin nisip, unele pe sub pietre si prin borti, iar altele prin cräpiturile lemnelor si ale pomilor si iaräs altele in adâncul márii.

A'exä, când viza aceasta, se bágä in toate räcorile. hr mai dupä aceea venindu-.-ii in fire, a inceput a alerga in dreapta si in stanga, ca sá le prindá si sä le bage iaräs in lacrä. Dar degeaba i-a fost toatä alergätura si munca, deoarece nu le-a mai putut prinde.

Si de atunci, nu numai pimântul, ci chiar i apa märii e plinä -de tot felul de jigänii, ginganii si gujulii. Iar pe Alexá, pentrudi n'a ascultat, ci a deschis lacra, Dumnezeu 1-a preficut in cocostárc, ca si le strangä inapoi.

Si tot de atunci, dela Ziva Crucii §i phi la Alexii, toate gIngäniile, jigäniile si gujuliile sunt ascunse ca inteo lacri prin cele borti, vägäuni si alte ascunzisuri, iar când soseste ziva lui Alexi, atunci iaris incep a iesl din ascunzisurile lor, a umblà in toate pirtile si a-i necäji pe oarneni, dad nu se stiu fed de dânsele, mai tot asa ca si la inceput» 1 Credinta cä pämântul se inchide pentru unele vietiti, la Ziva Crucii, o afläm in multe pärti din Bucovina 2. ,Ferpii, inainte de a intrà in pämânt , se aduná la alunif, ca

acolo sä facä piatra sculnya. Cine se va intImplà prin urmare pe 1. M:irian, Sarbettorile, If, p. 201-3. 2. Cred. Rom. din corn. Tepu 0 Brahasegi, jud. Tecuciu. 3. Cred. Rom. din Larga, jud. Ricau, Impart. de d-I C. Gh. Vartolo-meiu : cSearpele nu se mai arata dela Ziva Crucil pana la Sf Gheorghe. .De-aici prinde a ie0,.

www.digibuc.ro

52

acolo, e bine sä iea nuia, de alun, sâ o vâjaie inspre alunis zid de trei ori : Serpi, De riiu fficätori,

Inträ'n bortii, cä iarna vine rau pentru tine!

Dupa rostirea acestor vorbe, sä se dea repede la o parte, did serpii insirându-se unul dupä altul, vor porni din alunis. Vräjitorul trebue sä ucidä pe cel din frunte, pe cel din mijloc i pe cel din coadä ; in gusa acestui din urn-A sä caute, cäci va aflà in ea piatra cea scumpä, támäduitoare de foarte multe boli 1 Dupä o credintä bucovineanä insä, sunt serpi cari nu inträ In pämänt in aceastä zi. Acestia sunt cei ce au muscat oameni ; pentru acest mare päcat, pämäntul nu-i poate primi in sanul säu. Ei sunt meniti ca omul sä-i ucidá i cu chipul acesta greseala fäptuitä sä se steargä. Cu bátul cu care s'a ucis un asemenea searpe, sä se incun jure casa de trei ori pe vremuri de ploaie en piatra, ca aceasta sä se imprä stie 2.

Prin alte Valli, tot din Bucovina, se spune cu toate acestea Ca. dupá Ziva Crucii nu-i mai este inglduit nimänui sd mai ucidä searpe ; «de acurn rândueala sà se ascundii sub pärnânt» 2. Ziva Crucii

e ziva searpelui ; de aceea, in aceastä zi nu se taie lernne, ca sä nu, vinä searpele in casä.

Pämânt «se inchide» nu numai pentru vietii, ci si pentru ierburi : de Ziva Crucii vorbesc toate florile arati parerea lor de räu cà se usucä. Acele plante cari Inca îi mai pästreazä vieata,. se socotesc a fi necurate, sau a fi menite altor scopuri decit nevoilor desfätärilor omenesti.

Fragi, dad se vor mai gäsi dupä Ziva Crucii, nu trebue sä se manance, cäci acestia sunt sorociti mortilor. Inchizandu-se pärnântul si pentru gaze, e firesc lucru ca si paserile sä se cälätoreascä 4.

Prin Bucovina se crede cà dad cineva zace de friguri §i-1 aI. Cred. Rom. din corn. Negrile;ti, jud. Tecuciu, dic. de T. Marip_ 2. Voronca, op. cit., p. 807. Ibidem, p. 853 : De Ziva Crudi toatedihaniile intr in pamant, afara de ferpii ce-au mancat oameni i pe pamantul nu-i prirne;te. 3. Ibidem.

4. Culegere din corn. jar4tea, jud. Putna.

www.digibuc.ro

53

pucä aceasta särbätoare tot bolnav, boala ase va inchide» in trupul lui i frigurile nu-1 vor slabi Ora la anul viitor 1. Vremea räcindu-se pe la aceastä särbätoare, prin unele parti Ziva Crucii se socoteste ca zi de soroc, 'and turmele de oi trebue sa scoboare din munte 2.

IV. Buruieni §i poame de leac. De Ziva Crucii, atat in Bucovina, cat i in Moldova, se duc la bisericd tot soiul de frunze i flori de vikdoage, haz, migunele, busuioc, a., cari se pun imprejurul sfintei cruci. Preotul dupä ce sfarseste randueala slujbei, ridicä crucea, o incbind in patru pärti odatä la mijloc, iea un mänunchiu din frunze si tlori si merge in altar. Atunci norodul cautä ca prin toate chipurile sä dobandeasca mäcar cat de puOne flori sau frunze, cari se crede a fi bune de leac pentru durerea de cap si de dinti B. Cu cräcusoare de busuioc aprins se afuma cei bolnavi de friguri 4. Deasemenea busuiocul care se iea rlela crucea preotului e bine sä se punä in teica din care beau gainile apa, spre a le ferì de molimi 5. Florile i verdeata sfinvitä in aceastä zi se folosesc de fete in lautoarea ce si-o fac pentru spälatul capului, crezand astfel cä nu le va cadea pärul. Deasemenea sunt bune de leac si buruienile din gradina 6 sau din camp 7, cu toate cä nu-s sfintite in bisericä. Ele trebue sa se culeagi insä in aceastä zi. 1. Voronca, op. cit., p. 853.

2. Dat. Rom. din com. Baltätepti, jud. Neamt, comunic. de d-1 I. _Preutescu.

3. Culegere din jud. Tecuciu. 4. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 89. Voronca, op. cit., p. 852. 5. Gr. Grigoriu-Rigo, Medicina populara, II, p. 15. 6. Culegere din jud. Tecuciu. 7. Dat pi cred. Rom. din com. Boureni, jud. Dolj, comunic. de d-1 I. I. Dumitrapcu : cFemeile sträng fel de fel de buruieni (mai ales babel e, crezând ca acestea au leac mai sigur la vindecarea feluritelor boale»..Fezatoarea, III, p. 49 : In ziva de Ziva Crucii se strâng fel de fel de buruieni pi poame pentru leacul oricaror boale.Dat pi cred. Rom .din corn. jud. Neamt, coinunie. de d-I I. Preutescu tin aceasta zi se culeg caline, burueni de leac ; pui perje pe o crengutá de perj pi-s bune de leac... Se strange baliga dela vite din aceasta zi, care-i bunä de leac. Se culege rnacul.

www.digibuc.ro

54

Maträguna, nävalnicul §i alte ierburi sunt bune pentru fäcut de dragoste 1. Najdtnica sau buruienile de näjit cari se strâng in aceastä zi sunr

bune pentru näjit la vite 2. Dad' aceste ierburi i flori se strâng in aceastä zi si se pun sub stresina casei, ele vor apära casa i vecinatatea de tunet

i träsnet s.

Dintre poame, se duc la biserid mai ales perjele cari vor fi bune de lecuit durerile de cap, cele de dinti, umfläturile i galcile. Prin partile de jos ale Moldovei, se aduc acasa, se insira pe un bat si se pun la stresinä sau la o grindä, iar când cineva are buba cea rea sau befica cea rea, desface o asemenea perjä sau prunä i o intinde pe bubä sau besicä 4.

Prin Bucovina, unii ieau cu gura noui perje din copac i le pun la pästrat, iar când il doare pe cinevi capul 6, fierbe douä dinteinsele si le pune la frunte. «Tot asttel i când ti se desveleftt mana».

Altii, tot prin aceste parti, ieau din porn ate o perjä pe care o tin in casä i dud simte cä cineva Il vorbeste de rau, se spala cu aceastä perja,punând-o in al:a 6. .Nucile din aceasti zi sunt bune de os mort : se mesteca miezut gurä si cu aceasta se unge osul 7. Prin jud. Suceava, in aceastii zi, inainte de a räsäri soarele, femeile arund in garduri câte o baligä, infigand inteinsa boancee, asttel ca la räsärirea soarelui sä se gäseasd in gard. Cu aceastä baligar uscatä i aprinsä, se afumä, descintându-se befica cea ea 2. Prin alte i. C. D. Gheorghiu, op. cit., p.

89.

2. ..ezdtoarea, IV, p. 129. 3. Voronca, op. cit.. p. 8o6, 852. 4. Culegere din jud. Tecuciu. Dat Rcm. din corn. Costqti, jud Tutova, impart, de d-ra Maria Mircea. 5. Voronca, op. cit., p. 855 : Ziva Crucii se tine pentru durere de cap. 6. Ibidem, p. 694. 7. Dat i cred. Rom, din corm Vicovul de sus, Bucovina, comunic. de d-1 P. CArstean. 8. Comunic. de d-1 M. Lupescu : Bounce, bochioi, vazdoage. qezatoarea, I, p. 55,

www.digibuc.ro

55

pärti, aceastä baligä este bunä si de najit 1, bubi z 8, buba cea rea 8, junghiu, scrintiturt, durere de dinti si altele 4. Tot cu aceastä balegä se poate afumi si mini de albine, ca sä nu fugä; ate odatä, si tot spre acest scop, se pune pe lângä balegi si husitioc de-al albinelor, care se mai numeste si roinifd . In sarsit, flácaii pun in aceastä zi husuioc prin buzunare, ca sa-1 joace in horä, crezând a cu chipul acesta räutätile vor fugi dela dânsii si cinstea ii va incununä pretutindeni 6

V. Carstovul. Prin pärtile de räsärit ale Olteniei, la ses, precum si prin unele pärti pin Tara-Româneascä, Ziva Crucii se chiamä si Carstov sau Ccirstovul viilor, and se crede cä este bine sä se inceapä culesul viilor. «In multe pärti, prin Muscel, se fac petreceri mari de bucuria acestei deslegäri» 7.

Tot dela aceastä zi incep sä se batä si nucii, pe unde nu s'au bätut la Sâtitä-Märia. Se stie cä prin vechile vii se gäsesc foarte multi nuci 8.

SF. MACOVE1U. Prin Bucovina, când la 15 Septemvrie Biserica cinsteste pe

Mucenicul Nichita, poporul român serbeazä pe-alocuri pe Sf. Macoveiu, cel ce fereste paserile de uli 9.

r. Gr. Grigoriu-Rigo, op. cit., I. p. 124.G. D. Gheorghiu, op. cit., p. 89. Dat.Rom. din corn. Costepti, jud. Tutova, impart, de d-ra Maria E. Mircea.

2, Gr. Grigoriu-Rigo, op. cit., I, P. 28. 3. lindem, p. 12. 4. Voronca, op. cit., p. 852. 5. Ibidem, p. ri79. 6. Dat. 0 cred. Rom. din Vicovul de sus, Bucovina, comunic. de d-I P. Carstean. 7. Calendarul Ilustrat pe 1910, la zi.R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 85 : gE post 0 'II ;in femeiles. 8. Dat Horn, din corn. Tepu, Nicoreati a. a., jud. Tecuciu ; ale celor din corn. Baltategi, jud. Neann, comunic. de d-I I. Preutescu : «In aceasta zi [se] bat nucile 0 [se] incepe culesul poameip. 9. Voronca, op. cit., p. 854.

www.digibuc.ro

56

MICEN1CA FOCA. In ziva de 22 Septernvrie Biserica noasträ präsnueste pe Mucenicul Foca, iar poporul, prin unele pärti din jud. Muscel, fie din legatura ce-o fac intre numele de Foca si foc, fie din confuzia acestei zile cu cealaltä särbätoare, cu acelas nume 1, serbeazä pe Foca ; «mul0 säteni, femeile mai ales, nu lucreaza in ziva aceasta, ciici se tern de foc» 2.

ZAMISLIREA. Zamislirea Sf. loan B.ne.zittorul, präsnuitä de Bisericä la 24

Septemvrie, e tinutä in popor, dupà cum afläm pentru unele pärti din jud Muscel, sub nurnele de Zdmislirea B.

T IC LEL E. Ziva de 24 Septemvrie, când Biserica noasträ cinsteste amintirea Mucenicei Tecla, este cunoscutä si serbatä prin unele pàrçi din Tara-Româneascä sub numele de Tecle sau art. Téclele.

Prin jud. Muscel, unii säteni socotesc Teclele ca pe niste despre cari se va vorbi mai incolo, serbându-le prin urmare in acelas fel si pentru aceleasi pricine. Alti säteni, tot din acest judet, cred cl Teclele sunt Strefeti-

Filipi,

tele, Tresfetitele sau Tiecdrafii4.

Teclele se prizesc cu mare sträsnicie, mai ales prin pärtile muntoase, crezându-se dt ar fi rele de foc, dar mai ales de lupi. La casa celui ce va indräzni sa lucreze, lupii vor veni si vor mina berbecii oile celui ce va fi crescätor de turmä ; din aceastä pricinä, peacolo aceastä särbätoare se mai numeste si Teclele berbecilor 5. I. T. Pamfile, SOrbatori de vaiet, p. 213-4. 2. R.-Codin-Mihalaehe, op. cit., p. 85. 3. Ibidem. 4. Trei-Ierarhii. Vorba Treieraqi se aude i prin Barlad ; numele acesta il poarta chiar pi o biserica. De altfel in literatura populara in loc

de Patriarhi se zice Patriat*. 5. R.-Codin-Mihalache, ob. cit., p. 85.

vinte din Muscel, p. 72.

www.digibuc.ro

R.-Codin, 0 salnd de cu-

57

Prin alte pärti, Teclele se nurnesc Berbecari §i ;in trei zile :

26, 27 si 28 Septemvrie. Ele se serbeazä «pentrucä-i räu de lupi, ce fac sbranca printre dobitoace». In aceste zile, nu se matura prin casä, nu se rdfnefte, nu se macind, nu se coasa, nu se umbli cu frigäri sau ;epoaie, topoare si alte unelte ascu;ite 1. Prin jud. Prahova, Berbecarii se mai numesc si Filipi, tinând trei zile ; in acest timp «nu se impunge in piele», nu se dä nimic pe längä CA nu se coasii si mäturä, cu imprumut, foc mai ales, crezindu-se cä fäcând aceste lucruri, neascultätorul va fi incercat de lupi sau va fi pägubas in vite 2.

ADORMIREA. Prin unele WO din jud. Muscel, ziva de 26 Septernvrie, când -se cinsteste de Bisericä Adormirea Sf. Ioan Evanghelistul, poporul serbeazä Adormirea, cu nelucru, ca nu cumva sä dea peste clAnsii vreo primejdie si sä-i «adormä» pentru vesnicie 3.

HARITONUL. Ziva Murenicului Hariton,

28 Septernvrie,

se serbeazä

-prin unele pärti din jud. Dolj sub numele de Hariton, spre a fi lurnea feritä de boale4. Prin alte pärçi, aceastä zi s! numeste Hai se serbeazä cu mare smerenie de cätre cei ce se tern ca aceasti zi sä nu-i innebunneascii15.

riton cel nebun

r. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 90. 2. Revista pentra istorie, arheologie i filologie, An. LE, P. III, pag. 388. Culegere din com. Baltätepti, jud. Nearnt pi cornunic. de d-1 I. patroanes. Preutescu: cTeclele cad in Iunie 3. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 85. 4. Dat. pi Cred. Rom. din corn. Halangepti-Zaicoiu, jud. Dolj, comu.nic. de d-1 N. I. Dumitrapcu. 5. C. D. Gheorghiu, op. cit., p 90.

www.digibuc.ro

58

PROCOA VA .

Luna lui Octoinvriei incepe cu särbatoarea care, prin Buco vina si pãrile Moldovei de sus, se numeste Procoavil, Sf. Procoava sau Procoavele, cänd «Biserica prdsnueste Acoperdnuintul Domnului la .

Maicei

Mai in toate pärtile este o sdrbätoare cu totul a femeilor. 'SE Procoavä se crede Ca este un sfânt sfintit de Dumnezetv printre cei dintii. El acopere pämântul cu stratul de ,-,:apadd; de aceea fetele se inchinä lui ca sá le acopere si capul lor cu bielsuguI parului, precum i ca sä le ajute spre a se märità cât mai curând.. Prin jud. Neamt, Procoavele se serbeaz5 pentru vite sau ocasä ne acopere Maica Domnului §i sä ne aibä in paza, de toate prirnejdiile : de inec, de foc, de cumpcind, de napastie, de ducd-se-pe pustitt sau uciga-l-toaca §i de vräjmasul cel räu» 5. Prin unele pär0 din Bucovina, in aceastä zi se scot icoanele la câmp si se face agbiasma 8.

Pe-alocuri e o zi de bram. In sfarsit, pe-alocuri se povesteste cä in aceastä zi, pe vremea lui, Sj. Andreiu a väzut pe Maica Domnului plutind in vAzduh, cu mânile intinse, rugându-se lui Dumnezeu pentru neamul omenesc 7r. Octomvrie se mai numepte pi Brunzeirel, cluna and Incepe .34 brumueasc4», adeca sa cada intaile brume. Intr'o versificatiune carturareasca, se pare, cetim (Mat, folk. p. 1198). Octomvrie e nec4jos pi sufla rece, Cu lenepii el n'are pace. Pasul lenep nu se trece, Face pe lenepi sä planga El pe unde merge, parlepte la pleptu-pi sa se stânga. Si copacii verzi nu-i iubepte. Tremura de-a lui frica Golanii, sä-i vada, nu-i place, pielea i-o infurnica 2. Prin jud. Tecuciu, capacul, pocripul sau acoper4mantul sicriuluk (cosciugului), se numepte procov4. 3. Culegere din orapul Piatra-Neamt ; de fapt in aceasta zi e Sf. Ap. Anania i cuv. Roman. 4. Dat. i Cred. Rom. din corn. Baltatepti, comunic de d-1 I. Preutescu 5. Idem celor din Vanatori-Neamt, comunic. de d-1 V. Stirbu. 6. Voronca, op. cit., p. II i 278. 7. C. D. Gheorghiu, oP. cit., p. go.

www.digibuc.ro

59

VINERÊLELE.

I. Vinerea mare. Sub numele de Vinerea mare sau Vinerea celor 12 Vineri 1, seintelege de catre poporul roman de pretutindeni sarbatoare Cuvioasei Paraschiva, präzmuiti de Biserica in ziva de 14 Oetomvrie, si care, prin Bucovina, se mai numeste i Nicuvioasa 2. Moastele- acestei Sfinte se afia in biserica Trei-lerarhi din Iasi,. de unde se scot in procesiune la acea zi de mare sarbatoare, i când, din toad Moldova aproape, din Basarabia si Bucovina, se aduna lânga sfanta racli o mare de credinciosi. Astfel intelegem de ce, prin unele parti din Bucovina, sarbätoarea aceasta, dupa nutnele sfintelor moaste,. se mai numeste i SfataVineri din Iafi 1. Romanii basarabeni povestesc, prin imprejurimile Akkermanului, legenda unui izvor numit al Sfintei Paraschiva, in urmatorul cuprins :

«De mult, de foarte mult, pe când pe ad mifuiau hordele tätäresti, o banclä de Tätari a pus mana pe o fatä de o frumusetä mare, care se numia Paraschiva. Prizoniera a fost vindutä in haremul unui Pasä din Akkerman. Pap, cum a väzut acea fatä, a cazut fermecat de atâta frumusetä si a voit s'o induplece cu fel de fel de daruri scumpe, ca sa-i fie de nevastä. Dar totul a fost in zadar : fata n'a voit sä se fad cadlna. Atunci pap a turbat de mâniesi inteo noapte a voit s'o iea cu sila, insa fata a izbutit sä fugä din harem. Soldatii trirnisi ca s'o prindä au gasit-o pe malul limanului când erau sä puie maim pe dansa, ea s'a prefäcut inteun izvor» '. Prin jud. Muscel, «poporul stie cä sfânta aceasta a fost fatä säraca, färi parinti, care-si dadeâ i bucätica dela gurä saracilor ; d'aia s'a facut sfantä. Asemeni i haine, ce bruma le-ava, le linpärtia cu säracii» 5.

Prin unele parti se crede cä St. Paraschiva a fost chinuitti de pägani inteo Vineri, si de aceea, in orice zi ar cädel aceasta sárbái. D. Gheorghiu, op. cit., p. 90.Despre Vineri, vezi M. Gaster,. Lit. pop. rom., p. 388 pi urm. 2. Voronca, op. cst., p. 610. 3. Ibidem, p. 278. 4. Z. C. Arbore, Basarabia in secolul XIX, p. 277 8. 5. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 86.

www.digibuc.ro

60

-toare, poporul o numeste Vinerea mare si o sozoteste ca una din

cele mai mari särbätori 1. *i prin jud. Tecudu gäsim credinta cä Cm,. Paraschiva a fost chinuitä de catre pägini, si anume a fost fiartä «in smoalä si'n pucioasä» ca sä se lepede de credinta crestiná. Aceastä socotintä popularä credem cä porneste din faptul ca Sf. Paraschiva se numeste Vinerea ',tare, iar despre o Sfdnta Vineri se rostesc colindele cu adevarat, cit pentru credintele sale cele crestine, pägânii au chinuit-.

0 variantä a unui astfel de colind sunä precum urmeazä : Sus pe slava cerului, La poalele raiului, La scaunul Domnului, La scaun de judecatä, Unde vine lumea toatà, Genunchiat-a Sfeinta Vineri, .Genunchiä Si mili plängeä : Stii, Doamne cil m'ai trimis, Pämäntel sit ti-1 botez.

TO s'au dat botezului, Nurnai una nu s'a dat: Cetatea Iordanului Nu s'a dat botezului,

Nici crestinätiitilor. Dar pe mine prinsu-m'au, Prinsu-m'au, Legatu-m'au, Cu cutit tiliatu-m'au, In cazan bägatu-m'au

Si trei zile fiertti-aau,

Numa'n cearä si'n iinä. Apoi strecuratu-m'au, In gard aruncatu-m'au; i-aun fäcut cum am putut $i la tine c'am venit, Sri-mi dai sfinti de ajutor. Pe Irod ca s5-1 omor2!

In aceastä zi nu se lucreazä, fiiind primejdie de boale 8 ; cu nici un chip nu se coasa, fiind räu de träsnet, de grindina si boli de ochi. Prin unele pärti din jud. Neamt, in aceastä zi, ca si in celelalte «12 Vineri de peste an», cine va coase sau va toarce, se crede ca va face negh la mânä 4. Unii gospodari postesc aceastä särbiitoare nemâncând frupt 6