Saracia in Romania

Sărăcia în România Realizat de : Duca Beatrice GR 31

Definire Sărăcia reprezintă o stare de dezavantajare multiplă , aflându-se în relaţie cu:

• Venitul • Educația • Locuința • Sănătatea

• Rolul individului în comunitate

Tipologie În funcţie de sectorul socio-economic în care populaţia nu atinge nivelul optim, sărăcia este caracterizată printr-un anumit tip şi intensitate:

Severă

Extrem ă

Modera tă

Aprecierea ratei sărăciei Indicatoru l Sen

Metoda quintilelor

Evaluarea sărăciei presupune şi se bazează, în general, pe existenţa unor niveluri bine definite ale standardului de viaţă pe care se consideră că trebuie să le atingă orice persoană pentru a nu fi considerată săracă, denumite praguri de sărăcie. Pragul de sărăcie relativă

Pragul de sărăcie absolută

Coeficientu l Gini

http://lideruldeopinie.ro/

În România prezintă o tradiţie în a fi cele mai sărace zone , sudul regiunii Moldovei, cel al Munteniei şi al Olteniei. Dacă luăm în calcul criteriul beneficiarilor de venit minim garantat, Vasluiul ocupă primul loc cu 2,7% din totalul locuitorilor. Buzăul, Mehedinţiul, Doljul şi Teleormanul se plasează pe următoarele locuri în clasamentul sărăciei. Gradul de sărăcie și de excluziune socială din România a ajuns în 2012 la 42% din populație, în creștere față de anul precedent, când acest indicator se afla la 40,3%. Acest indicator plasează România pe primele locuri în Europa, România fiind depășită doar de Bulgaria, cu 49%, în timp ce media UE se situa în jurul a 25%.

Sărăcia poate repreyenta un hazard atunci când duce, împreună cu foametea, la pierderi de vieți umane sau la modificarea accentuată a calității vieții indivizilor.

Epidemii

Sărăcia și foamet ea Excluziune a socială

Razboaie civile (revolte)

Elementene care pot fi afectate sunt, de fapt, oamenii în principal: Cei cu dezabilități Populația rurală, urbană

Cu nivel de educaţie şi calificare scăzut Comunități de etnii diferite

Factorii ce influenţează starea de sărăcie

l ăru m Nu scut cre e d ri e șom

l Număru e scăzut d ri de întreprin active

ă r ul m u N când s e r c de ţi r an emig

An -tis alfab mu e l

Studii de caz : Regiunile de Nord-Est și Sud-Vest ale României

Dolj Gorj Mehedinți Olt Vâlcea

Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui

1. Venituri

2. Ocuparea locurilor de muncă

Datorită creșterii ratei șomajului, regiunile sunt vulnerabile la sărăcie, deoarece populația nu mai are locuri de muncă (închiderea întreprinderilor- NE şi a exploatărilor miniere nerentabile-regiunea de SV), ne mai fiind capabilă să-și mențină un trai decent sau să aibă acces la toate serviciile necesare (domeniul sanitar, educațional, ș.a).

O altă cauză a creșterii șomajului și a vulnerabilității este creşterea costurilor de întreţinere a locuinţelor ce a determinat migraţia populaţiei şomere spre zonele rurale, unde practică o agricultură ineficientă dar mai ales în străinătate. Aceste lucruri reprezintă și un risc pentru manifestarea sărăciei. ”Riscul de sărăcie pentru persoane neocupate este de 6 ori mai mare decât cel pentru persoane angajate” (MMFPSPV,2010)

3. Numărul persoanelor emigrate Regiunea de Nord-Est

Regiunea de Sud-Vest

Dintre cele doua studii de caz, în Nord-Est numărul de persoane emigrate este cel mai ridicat, cu o rată a emigrării ce depășește chiar 50‰ , în trei dintre județele regiunii. Un singur județ prezintă o rată a emigrării de sub 0,30‰, acesta reprezentând nivelul minim de emigrare. Situație foarte diferită de regiunea ”adversă”, însă în regiunea de Nord-Est și populația este mai numeroasă: 3.714.050 de indivizi.

Spre deosebire de numărul de persoane emigrate din regiunea de,Nord-Est, în SudVest există doar un singur caz de emigrare a populației de peste 0,30‰, respectiv 4 județe în care rata emigrării este relativ mică, însă populația este mai redusă cantitativ decât în cealaltă regiune, fiind de 2.250.565 de locuitori, deci diferența este de aproximativ un million și jumătate de indivizi (1.463.485 oameni).

4. Accesul la utilități

Domeniul educațional prin manifestarea analfabetismului Domeniul sanitar

La nivel gimnazial, se manifestă o discrepan ță între cele două regiuni analizate, deoarece în regiunea de Nord-Est abandonul este în scădere, iar în SudVest a crescut.

Rata riscului de sărăcie Persoanele care fac obiectul indicatorului AROPE sunt cele aflate în cel puțin una din urmatoarele situații: - au venituri disponibile inferioare pragului de sărăcie; - sunt în stare de deprivare materială severă; - trăiesc într-o gospodarie cu intensitate foarte redusă a muncii.

”Riscul de sărăcie a fost constant mai mare pentru acelea și categorii de popula ție, respectiv pentru familiile cu 3 sau mai mulți copii (55% din populația afectată), famiile monoparentale , copii (0-17 ani) și tineri (18-23 ani), persoane cu nivel educațional scăzut , lucrători pe cont propriu și lucrători la negru, șomeri, femei casnice, populație rromă.” (MMFPSPV,2010)

Cum putem combate sărăcia ? Creșterea ocupării forței de muncă, mai ales pentru grupurile cu risc ridicat la sărăcie Promovarea accesului egal la serviciile de sănătate Oferirea de ajutoare sociale Creșterea participării la toate nivelele de învățământ și mai ales, eradicarea situațiilor în care copiii nu sunt înscriși la școală Reducerea părăsirii timpurii a școlii (abandonului primar/gimnazial)

Realizat cu Word cloud

Mulţumesc pentru atenție ! Bibliografie: Ionel Muntele, Daniel Tudora, (2010)- Distribuţia geografică a indicilor stării sociale a populaţiei rurale din Moldova apuseană, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași Raport privind sărăcia și incluziunea socială în România în 2009Ministerul Muncii,Familiei și Protecției Sociale, Direcția Programme Incluziune Socială https://statistici.insse.ro (Institutul Național de Statistică)