Sandra Brown-Amintirea unui sarut.pdf

capitolul 1 Se aşezase a n u m e î n spatele sălii de curs, ca să-1 poată studia c u discreţie. N u se schimbase aproape deloc. D i n p u n c t de vedere fizic, d e c e n i u l scurs de la u l t i m a l o r întâlnire n u făcuse decât să-i sporească far­ m e c u l m a s c u l i n . La douăzeci şi c i n c i de a n i p r o m i t e a să devină u n b ă r b a t atrăgător şi v i r i l ; la treizeci şi c i n c i de a n i , p r o m i s i u n e a devenise realitate. S t y l u s u l l u i Shelley aluneca pe tabletă în t i m p ce-şi l u a n o t i ţ e . Era abia a d o u a săptămână d i n p r i m u l semestru, deci m a i rămâ­ nea destul t i m p p â n ă la e x a m e n u l p r o g r a m a t î n a i n t e de C r ă c i u n , însă el intrase deja serios î n materie, vrăjind întregul a m f i t e a t r u . C u r s u r i l e de ştiinţe p o l i t i c e se ţineau î n u n a d i n t r e cele m a i v e c h i clădiri d i n campus. Z i d u r i l e înveşmânta­ te în iederă, podelele d i n l e m n care trosneau f a m i l i a r şi h o l u r i l e înalte sugerau m a i degrabă o u n i v e r s i t a t e prestigioasă de pe Coasta de Est decât o facultate d i n nord-estul O k l a h o m e i , c o n s t i t u i n d u n m e d i u ideal pen­ t r u studenţii la d r e p t . Profesorul, G r a n t C h a p m a n , se sprijinea de catedra d i n l e m n masiv de stejar aflată în faţa a m f i t e a t r u l u i . D u p ă t r e i d e c e n i i în care t i t u l a r i i c u r s u r i l o r se rezemaseră de ea, catedra î n c ă se ţinea b i n e . La fel şi profeso­ r u l , se gândi Shelley. D o m n u l C h a p m a n era la fel de musculos şi de b i n e clădit ca în u r m ă c u zece a n i . M u l t e i n i m i t i n e r e tresăriseră la m e c i u r i l e d i n t r e echipa de bas­ chet a c o r p u l u i profesoral şi cea a studenţilor. î m b r ă c a t

Sandra Brown

6

în şort şi m a i o u , G r a n t C h a p m a n le tăia răsuflarea fete­ l o r de la L i c e u l P o s h m a n Valley, p r i n t r e care se n u m ă r a şi Shelley B r o w n i n g . I n t r e t i m p , muşchii b i n e conturaţi i se împlinise­ ră, trădând forţa maturităţii, iar p r i n părul n e g r u ca pana c o r b u l u i , la fel de z b u r l i t ca de o b i c e i , se zăreau a c u m fire a r g i n t i i . Deşi L i c e u l P o s h m a n Valley avea reguli foarte stricte în privinţa t u n s o r i i , tânărul profe­ sor de educaţie civică era d i n t r e cei care le încălcau c u nonşalanţă. Shelley îşi a m i n t e a foarte b i n e ziua în care auzise p e n t r u p r i m a dată de G r a n t C h a p m a n . - Shelley, Shelley, să vezi ce profesor avem la educa­ ţie civică! Era ziua înscrierilor, după vacanţa de vară. îm­ b u j o r a t ă de entuziasm, p r i e t e n a ei venise în goană să-i dea vestea cea mare. O să-1 avem î n semestrul al d o i l e a , şi e f r u m o s de pică. Ş t i e că a t u n c i c â n d vorbeşti despre C h i c a g o n u te referi la u n oraş d i n I l l i n o i s . E tânăr! O r e l e cu el o să fie b e t o n . A h , şi-1 c h e a m ă d o m n u l C h a p m a n , îi m a i strigase fata peste umăr. A c u m , Shelley îi asculta glasul p r o f u n d în t i m p ce răspundea la o întrebare pusă de u n s t u d e n t . N u percepu n i c i răspunsul l u i detaliat, n i c i întrebarea, căci se c o n c e n t r a d o a r asupra v o c i i l u i . Aplecată peste b a n c ă , cu pleoapele pe j u m ă t a t e închise, îşi a m i n t i p r i m a dată când auzise acele t o n u r i joase, perfect m o d u l a t e . - B r o w n i n g , Shelley? E prezentă? I n i m a i se oprise în loc. N i m e n i n u v o i a să fie stri­ gat pe n u m e în p r i m a zi de şcoală. Douăzeci de perechi de o c h i curioşi se aţintiseră asupra ei. Ridicase o m â n ă tremurătoare: - D a , d o m n u l e profesor.

Amintirea unui sărut

7

- D o m n i ş o a r ă B r o w n i n g , v-aţi rătăcit deja pantalo­ n i i de s p o r t . V i - i puteţi recupera de la vestiarul fetelor. Domnişoara V i r g i l a trimis u n bilet. I n clasă răsunaseră exclamaţii şi fluierături. C u obra­ j i i ca para f o c u l u i , Shelley bâlbâise u n „ m u l ţ u m e s c " că­ tre p r o f e s o r u l cel n o u . C r e d e a p r o b a b i l că era o bleaga. I n m o d c i u d a t , părerea l u i c o n t a m a i m u l t p e n t r u ea decât cea a colegilor. L a sfârşitul o r e i , pe c â n d se stre­ cura afară, el o oprise î n uşă. Prietenele ei stăteau în apropiere, c u o c h i i măriţi, p l i n e de i n v i d i e . - î m i pare foarte rău dacă te-am făcut să te simţi stânjenită. - N u - i n i m i c , răspunsese Shelley c u t i m i d i t a t e . - Ba da, este. La p r i m u l test vei p r i m i c i n c i p u n c t e suplimentare. N u le p r i m i s e n i c i o d a t ă , deoarece o b ţ i n u s e p u n c t a j m a x i m la p r i m u l test şi la m a j o r i t a t e a celor care u r m a ­ seră, î n semestrul acela, educaţia civică fusese m a t e r i a ei preferată. - V ă referiţi la p e r i o a d a de d i n a i n t e sau de după războiul d i n V i e t n a m ? Profesorul C h a p m a n îi adresase întrebarea s t u d e n t u ­ l u i care se interesase de i n f l u e n ţ a o p i n i e i p u b l i c e asupra deciziilor prezidenţiale. Shelley reveni în prezent. Desigur, el nu-şi a m i n t e a de „Browning, Shelley!" şi de p a n t a l o n i i ei de s p o r t rătă­ ciţi, după c u m p r o b a b i l nu-şi a m i n t e a n i c i de cele p a t r u l u n i scurte î n care predase la L i c e u l P o s h m a n Valley. N-ar f i avansat atât de m u l t în carieră, d e v e n i n d c o n s i l i ­ e r u l u n u i senator, dacă ar f i fost s e n t i m e n t a l . N-ar f i p u ­ t u t supravieţui s c a n d a l u l u i p u b l i c p r i n care trecuse dacă ar f i ţ i n u t m i n t e toate i n c i d e n t e l e n e î n s e m n a t e care

Sandra Brown

8

se petrecuseră c u a n i î n u r m ă , pe c â n d preda c o p i i l o r d i n t r - o c o m u n i t a t e restrânsă de f e r m i e r i . Poate de aceea i se părea neschimbat. I I văzuse adesea la televizor, c â n d r e p o r t e r i i îl m a i vâ­ n a u ca să-i smulgă vreo declaraţie, după scandalul care zguduise W a s h i n g t o n u l d i n t e m e l i i . Studiase fotografi­ ile ce i l u s t r a u t i t l u r i l e m a r i d i n ziare. C u toate că n u erau neapărat f l a t a n t e , n u reuşise să zărească u r m e ale t r e c e r i i t i m p u l u i pe c h i p u l care i se întipărise p e n t r u t o t restul vieţii în m i n t e . Shelley era sigură că n u avea s-o recunoască. La şai­ sprezece a n i fusese zveltă şi agilă. îşi păstrase supleţea, dar t r u p u l ei căpătase r o t u n j i m i f e m i n i n e . A n i i scurşi îi alungiseră trăsăturile, astfel că p o m e ţ i i înalţi îi scoteau în evidenţă o c h i i f u m u r i i . C o d i ţ e l e împletite dispăruseră cu desăvârşire. A c u m , părul des i se revărsa pe u m e r i î n cascade negre, lăsând v e d e r i i sprâncenele f r u m o s arcui­ te şi c o n t u r u l î n f o r m ă de i n i m ă al frunţii. Şcolăriţa î n u n i f o r m ă de majoretă dispăruse. Dispă­ ruseră şi i n o c e n ţ a , şi i d e a l i s m u l . Se transformase într-o femeie c o n ş t i e n t ă de realităţile l u m i i , marcate adeseori de egoism şi de nedreptate. P e n t r u a m i a oară, se între­ b ă de ce se înscrisese la acel curs. - G â n d e ş t e - t e la poziţia preşedintelui J o h n s o n pe vremea aceea, spunea C h a p m a n . Shelley aruncă o p r i v i r e la ceas. R ă m ă s e s e d o a r u n sfert de oră p â n ă la pauză, iar ea notase exact d o u ă rân­ d u r i . D a c ă n u era atentă, n u avea să o b ţ i n ă aceleaşi re­ zultate b u n e ca la c u r s u l de educaţie civică d i n p r i m u l semestru d i n clasa a unsprezecea. îşi a m i n t i o zi rece, c u vânt, d i n t o a m n a acelui a n .

Amintirea unui sărut

9

- A i f i dispusă să m ă ajuţi la corectat câteva după-am i e z i pe săptămână? o întrebase. Ea p u r t a geaca de piele a p r i e t e n u l u i ei de a t u n c i şi avea p u m n i i b i n e îndesaţi în buzunarele adânci. D o m ­ n u l C h a p m a n o oprise în c u r t e , între sala de s p o r t şi clădirea şcolii. V â n t u l îi răscolea părul care îi cobora p â n ă la gule­ r u l cămăşii, în c i u d a r e g u l a m e n t u l u i . î m b r ă c a t d o a r în sacou, se î n c l i n a uşor în faţă, d i n p r i c i n a vântului care bătea d i n s p r e n o r d . - Fireşte, dacă ai prefera să n u faci asta, e s u f i c i e n t să s p u i . . . - N u , n u , se grăbise ea să replice. îşi trecuse l i m b a peste buze, sperând că n u erau crăpate de la ger. Desi­ gur, mi-ar plăcea. D a c ă dumneavoastră credeţi că s u n t î n stare. - Eşti cea m a i b u n ă elevă a mea. A i p r e d a t o lucrare excelentă despre s i s t e m u l j u r i d i c . - M u l ţ u m e s c . Fâstâcită, se î n t r e b a de ce i n i m a îi zvâcnea gata să-i sară d i n p i e p t . Era d o a r u n profesor. M ă r o g , n u u n profesor oarecare. - T u poţi evalua partea obiectivă a testelor, iar eu v o i c i t i eseurile. M - a r scuti de m u l t e ore de m u n c ă seara. Se întrebase ce făcea seara. Se vedea c u o femeie? Acesta fusese subiect de speculaţii la n e n u m ă r a t e pe­ treceri în p i j a m a l e . î n oraş, nu-1 văzuse c u n i m e n i . în­ tr-o s e a r ă , c â n d l u a c i n a c u f a m i l i a la r e s t a u r a n t u l W a g o n - W h e e l , era şi el acolo. Singur. C â n d îi vorbise, Shelley fusese la u n pas de leşin. Bâlbâindu-se, îi făcu­ se c u n o ş t i n ţ ă c u părinţii, iar el se ridicase să dea m â n a c u tatăl e i . D u p ă ce se aşezaseră, frăţiorul ei vărsase pa­ h a r u l c u lapte, enervând-o la c u l m e . C â n d îndrăznise

Sandra Brown

10

să arunce o p r i v i r e spre masa d o m n u l u i C h a p m a n , des­ coperise că acesta plecase. - O K . C e zile preferi? îşi îngustase o c h i i d i n p r i c i n a soarelui, care strălucea p u t e r n i c , în c i u d a f r i g u l u i . Nu-şi putuse da seama dacă o c h i i l u i erau cenuşii sau verzi, dar îi plăcea f e l u l în care i se arcuiau genele l u n g i şi negre c â n d îşi strângea pleoa­ pele în f e l u l acela. - S p u n e ţ i - m i dumneavoastră. C u m el izbucnise în râs, adăugase: A m repetiţie c u majoretele j o i a , fiindcă v i n e r i ne î n t â l n i m p e n t r u m e c i . C e idioţenie! D o a r ştia asta. - Iar j o i a iau lecţii de p i a n . „ D e ce i-ar păsa, Shelley?" - C r e d că lunea şi miercurea ar f i cel m a i b i n e . - E în regulă, zisese el. E cam f r i g , h a i să i n t r ă m ! A p r o a p e că-şi pierduse e c h i l i b r u l c â n d el o luase pe neaşteptate de braţ şi o condusese spre uşa clădirii. I n v r e m e ce uşa se î n c h i d e a în u r m a l o r cu u n z g o m o t metalic, ea se gândise că ar f i p u t u t chiar să leşine de e m o ţ i e . N u vorbise niciodată despre asta c u prietenele ei. Era u n secret prea preţios ca să-1 dezvăluie. După-amiezile liniştite petrecute în clasa l u i deveni­ seră c e n t r u l în j u r u l căruia se învârtea întreaga ei viaţă. Se f r ă m â n t a î n zilele în care n u se ducea, se f r ă m â n t a şi în zilele c â n d se ducea, p â n ă ce clopoţelul suna u l t i m a oară. Se silea să n u alerge pe culoarele care se goleau treptat, însă adesea ajungea c u răsuflarea tăiată. U n e o r i , p r o f e s o r u l n u era acolo, dar îi lăsa u n teanc de hârtii c u instrucţiuni. Ea corecta lucrările colegilor, silitoare ca niciodată până a t u n c i . Adesea, c â n d i se alătura, el îi aducea o băutură răcoritoare.

Amintirea unui sărut

11

într-o zi, pe c â n d marca greşelile cu c r e i o n u l roşu pe care i-1 dăduse el, C h a p m a n se ridicase de la catedră, u n d e citea u n eseu i n d e s c i f r a b i l , şi îşi trăsese p u l o v e r u l peste cap. - E prea cald aici. Ş c o a l a asta n u face n i m i c p e n t r u conservarea energiei. U l u i t ă de imaginea care i se oferea în faţa o c h i l o r , fusese incapabilă să-i a d m i r e conştiinţa patriotică. Pro­ fesorul îşi încrucişase degetele c u palmele în sus şi îşi întinsese braţele deasupra c a p u l u i , arcuindu-şi spina­ rea şi etalându-şi j o c u l m u ş c h i l o r de sub cămaşa moale de b u m b a c , a p o i expirase c u u n o f t a t p u t e r n i c , coborându-şi braţele şi rotindu-şi u m e r i i , în încercarea de a-i relaxa. Shelley scăpase c r e i o n u l roşu d i n t r e degetele care i se înmuiaseră brusc. M a i avea puţin p â n ă să se topească, se gândise ea, dintr-odată c o n ş t i e n t ă de u n v a l înăbuşitor de căldură care n u avea n i c i o legătură cu t e r m o s t a t u l de pe perete. Ieşise d i n clasă năucită. D e ş i îşi dorea nespus să fie aproape de el, simţise brusc nevoia de a o lua la goană. însă n u avea c u m să se ferească d i n calea emoţii­ l o r care o l u a u cu asalt, căci frământarea era în lăuntrul ei. Era o stare cu t o t u l n o u ă şi diferită, p e n t r u care ex­ perienţele ei c u băieţii n u o pregătiseră defel. A t u n c i , n u reuşise să-şi dea seama ce era. A b i a m a i târziu, c â n d crescuse, reuşise să definească ce simţise în după-amiaza aceea: d o r i n ţ ă . î n zilele acelea de la sfârşitul t o a m n e i , a t i t u d i n e a l u i n u sugerase n i m i c altceva decât amiciţie. C â n d priete­ n u l ei venise să o ia după a n t r e n a m e n t e l e de la f o t b a l , ca s-o c o n d u c ă acasă î n maşina l u i C o u g a r r e c o n d i ţ i o n a t ă , d o m n u l C h a p m a n le strigase d i n u r m ă :

Sandra Brown

12

- Distracţie plăcută! - P â n ă la u r m ă t o r u l curs, vă r e c o m a n d să citiţi p r i m e l e t r e i c a p i t o l e d i n carte. S u n t îngrozitor de plic­ t i s i t o a r e , dar vă v o r o f e r i nişte i n f o r m a ţ i i de bază foar­ te u t i l e . C u v i n t e l e sale o smulseră d i n reverie. C h a p m a n îşi trecuse u n p i c i o r peste marginea catedrei, o poziţie care-i scotea în r e l i e f sexul. Shelley se î n d o i a că î n sală exista vreo femeie care să r ă m â n ă insensibilă la sexua­ litatea l u i copleşitoare. T r e b u i a să f i i oarbă sau senilă ca să n u te t u l b u r e . A r u n c â n d o p r i v i r e roată în j u r , observă că n i m e n i n u se p o t r i v e a descrierii. D i m p o t r i v ă , studentele aveau m a i toate î n j u r de douăzeci de a n i . S â n i o b r a z n i c i şi t a r i ieşeau în evidenţă sub t r i c o u r i , iar b l u g i i strâmţi, de marcă, p u n e a u în valoare nişte coapse atletice, perfect c o n t u r a t e . Plete l u n g i , răvăşi­ te, în diverse n u a n ţ e de castaniu, roşcat şi b l o n d . P r i n comparaţie, se simţi b ă t r â n ă şi neatrăgătoare. „Aşa şi eşti, Shelley", îşi r e a m i n t i . P u r t a o bluză de culoarea merişoarelor, asortată cu c i o r a p i i , şi o fustă g r i , de lână, care îi ajungea p â n ă sub g e n u n c h i . C e l p u ţ i n , ştia să se î m b r a c e c u gust şi încă n u era silită să p o a r t e u n c o s t u m d i n poliester. La douăzeci şi şase de a n i , era a d o u a ca vârstă. U n d o m n serios, c u păr g r i z o n a n t , şedea în p r i ­ m u l r â n d de b ă n c i . Luase copios notiţe, î n v r e m e ce tânărul cu.pălărie de c o w b o y de lângă ea m o ţ ă i s e liniştit tot cursul. - L a revedere, le spuse d o m n u l C h a p m a n c â n d se auzi clopoţelul. A h , da, d o m n i ş o a r ă R o b i n s ,

puteţi

r ă m â n e o clipă? Povestea se repeta. C â n d îi auzise glasul, Shelley aproape că scăpase d i n m â i n i t e a n c u l de cărţi pe care

Amintirea unui sărut

13

t o c m a i le strângea. M a i p u ţ i n interesaţi decât colegii de la P o s h m a n Valley, cei patruzeci de studenţi părăseau t r e p t a t sala de curs, mulţi d i n t r e ei p e n t r u a-şi a p r i n d e o ţigară. C u c a p u l plecat, tânăra femeie se strădui să-şi croiască d r u m p r i n t r e b ă n c i l e aşezate alandala, spre de­ osebire de rândurile o r d o n a t e d i n clasa l u i , în u r m ă c u zece a n i . Nepăsător, u l t i m u l s t u d e n t lăsă uşa să se trân­ tească în u r m a l u i . Shelley îşi stăvili p o r n i r e a iraţională de a-1 ruga să o lase deschisă. La câţiva paşi de catedră, după ce rămăsese fără pretexte de a-şi ţine o c h i i plecaţi, ridică perdeaua gene­ l o r negre şi, după zece a n i , reîntâlni p r i v i r e a l u i G r a n t Chapman. - B u n ă , Shelley. Ea reuşi să oprească în u l t i m u l m o m e n t s u s p i n u l d u l c e care-i urcase în gât. - B u n ă ziua, d o m n u l e C h a p m a n . Buzele l u i groase şi senzuale zâmbeau relaxat, în s c h i m b privirea îi cerceta c u atenţie c h i p u l . I i observă părul, o c h i i neştiut de v u l n e r a b i l i , eleganţa fină a na­ s u l u i , buzele... I i studie buzele o b u n ă b u c a t ă de t i m p . C â n d şi le u m e z i c u l i m b a , Shelley se blestemă p e n t r u scăpare. î n c ă p e r e a era p r i m e j d i o s de liniştită şi de tă­ cută. C h a p m a n se ridicase de la catedră şi a c u m stătea exact în faţa e i . Păruse î n t o t d e a u n a atât de înalt! N u înspăimântător, c i p r o t e c t o r . - E u . . . N - a m crezut că o să m ă recunoaşteţi. - T e - a m recunoscut d i n p r i m a zi de curs. S t â n d aşa de aproape, vocea l u i părea m a i răguşită, c u o n u a n ţ ă i n ­ t i m ă care o d e s c u m p ă n e a t o t a l . î n c e p u s e m să m ă î n t r e b dacă n-o să m ă saluţi deloc semestrul ăsta.

Sandra Brown

14

Tachinarea l u i b l â n d ă ştersese practic cei zece a n i î n care se maturizase. Shelley se simţi o adolescentă naivă, ca la p r i m a l o r întâlnire. - N - a m v r u t să vă stânjenesc, silindu-vă să vă a m i n t i ţ i de m i n e . V-aş f i pus î n t r o poziţie neplăcută. - I ţ i m u l ţ u m e s c p e n t r u grijă, dar nu-şi are r o s t u l . Te ţin m i n t e perfect. Sub p r i v i r e a l u i cercetătoare, Shelley se întrebă c u m o vedea a c u m , după u n d e c e n i u . Ea însăşi n u simţea că devenise m a i m u l t sau m a i puţin atrăgătoare; ştia d o a r că n u m a i era fata care corecta lucrări cu infinită aten­ ţie. A f l a s e că se îndrăgostise de el? V o r b i s e despre asta cu vreo iubită? „Ar t r e b u i s-o vezi c u m stă sfioasă şi cu­ m i n t e , c u palmele transpirate. D e câte o r i fac o mişcare, tresare ca u n iepure speriat." Şi-1 î n c h i p u i c l ă t i n â n d d i n cap c u milă şi râzând. -Shelley? Vocea l u i alungă aceste gânduri neplăcute, r o s t i n d u - i n u m e l e ca şi c u m l-ar f i repetat de m a i m u l t e o r i . - Da? întrebă ea cu răsuflarea tăiată. D e ce se împu­ ţinase brusc oxigenul? - T e - a m întrebat de cât t i m p eşti d o a m n a R o b i n s . - A h , de şapte a n i . D e fapt, n u m a i s u n t d o a m n a R o b i n s de d o i a n i . C â n d sprâncenele l u i , uşor z b u r l i ­ te şi masculine, se ridicară întrebătoare, îşi aţinti p r i ­ virea la p a n t o f i i fără toc şi m u r m u r ă : Este o poveste lungă şi plicticoasă. A m divorţat de d o m n u l d o c t o r Ro­ b i n s î n u r m ă cu d o i a n i . T o t a t u n c i a m hotărât să-mi reiau s t u d i i l e . - D a r ăsta e u n curs de licenţă. D a c ă alt bărbat ar f i p u r t a t b l u g i uzaţi, cizme de cowboy şi sacou, ar f i lăsat impresia că imită o vedetă

Amintirea unui sărut

15

de c i n e m a , însă G r a n t C h a p m a n arăta răvăşitor. O a r e d i n cauza cămăşii î n c a r o u r i , desfăcute la gât, care lăsa la vedere u n t r i u n g h i î n t u n e c a t de păr? Se sili să-şi d e s p r i n ­ dă p r i v i r e a de la el î n a i n t e de a-i răspunde. - A s t a s u n t . S t u d e n t ă , adică. N-avea n i c i cea m a i m i c ă idee cât de delicios îi arătau buzele c â n d zâmbea. I n u l t i m i i a n i , zâmbetele n u - i înfloriseră c u uşurinţă pe c h i p . D a r a t u n c i c â n d soseau, oboseala pe care neferici­ rea i-o întipărise în trăsături se risipea, iar colţurile buze­ l o r i se r i d i c a u , p u n c t a t e de gropiţe gemene. Grant

Chapman

păru

intrigat

de

adânciturile

d i n colţurile g u r i i ei. R ă s p u n s u l l u i întârzie d e s t u l de mult. - E r a i o elevă foarte b u n ă , şi m i - a m î n c h i p u i t că te-ai înscris la facultate după ce ai t e r m i n a t l i c e u l . - D a , a m fost la U n i v e r s i t a t e a d i n O k l a h o m a , dar... îşi abătu privirea de la el, amintindu-şi de p r i m u l se­ m e s t r u la N o r m a n şi de f e l u l în care îi schimbase viaţa întâlnirea c u D a r y l R o b i n s . U n e o r i , viaţa ia întorsături neaşteptate, î n c h e i e ea negăsind altceva m a i i n t e l i g e n t de spus. - C e m a i e n o u în P o s h m a n Valley? N - a m m a i fost pe acolo de c â n d a m plecat. D u m n e z e u l e , au t r e c u t . . . - Zece a n i , completă ea, a p o i v r u să-şi muşte l i m b a . S e m ă n a c u o fetiţă c u m i n t e care îi dădea p r o f e s o r u l u i răspunsul corect. C u prefăcută indiferenţă, adăugă: Sau c a m aşa ceva. - D a , fiindcă de acolo m - a m dus d i r e c t la W a s h i n g ­ t o n . A m plecat î n a i n t e să se î n c h e i e a n u l . Shelley îşi abătu p r i v i r e a spre fereastră. N u p u t e a v o r b i despre plecarea l u i . N-avea să-şi aducă a m i n t e , iar ea se străduise v r e m e de zece a n i să u i t e .

Sandra Brown

16 -Nimic

n u se s c h i m b ă în P o s h m a n Valley. D i n

c â n d î n c â n d îi m a i vizitez pe ai m e i , locuiesc t o t acolo. Fratele m e u predă m a t e m a t i c a şi e a n t r e n o r de f o t b a l la l i c e u . - Serios? - D a . E însurat, c u d o i c o p i i . Shelley p o t r i v i m a i b i n e t e a n c u l de cărţi pe care îl ducea î n braţe, s p r i j i n i n d u - 1 de sâni. Văzându-i gestul, C h a p m a n se aplecă să i le ia şi le aşeză pe catedră, î n spatele l u i . M â i n i l e ei rămaseră fără ocupaţie, aşa că şi le petrecu stângaci peste talie, sperând ca el să nu-şi dea seama cât de expusă se simţea. - Locuieşti aici, în C e d a r w o o d ? - D a . M ă o c u p d o a r de s t u d i i , aşa că a m î n c h i r i a t o căsuţă. - U n a m a i veche? - D e u n d e ştiţi? - Pe aici s u n t m u l t e de f e l u l ăsta. E u n orăşel de m o d ă veche, î m i aminteşte de G e o r g e t o w n . A m l o c u i t acolo î n u l t i m i i a n i pe care i-am petrecut la W a s h i n g t o n . - A h a , m u r m u r ă ea stingheră. E l se învârtise p r i n t r e elite, alături de cei frumoşi şi p u t e r n i c i . P r o b a b i l îi pă­ rea foarte provincială. D ă d u să-şi ia cărţile. N u vreau să vă reţin... - N u m ă reţii, a m t e r m i n a t pe ziua de azi. D e fapt, v o i a m să m e r g la o cafea. M ă însoţeşti? I n i m a îi zvâcnea n e b u n e ş t e . - N u , mulţumesc, d o m n u l e C h a p m a n . . . O întrerupse c u u n h o h o t de râs. - S e r i o s , Shelley, cred că-mi poţi spune pe n u m e l e m i c . N u m a i eşti la l i c e u . - N u , dar sunteţi în c o n t i n u a r e p r o f e s o r u l m e u .

Amintirea unui sărut

17

- Ş i î m i face plăcere. î m i î m p o d o b e ş t i sala de curs. A c u m , m a i m u l t ca niciodată, spuse el, dintr-odată so­ b r u . Totuşi, te r o g să n u - m i m a i s p u i „profesor". C u ­ vântul ăsta î m i evocă imaginea u n u i b ă t r â n e l absent, cu o c o a m ă de păr alb, s c o t o c i n d p r i n

buzunarele

largi ale h a i n e i de tweed după o c h e l a r i i cocoţaţi în vârful c a p u l u i . - P o a t e ar t r e b u i să organizaţi u n atelier de scriere creativă, sugeră ea zâmbind. A ţ i zugrăvit o i m a g i n e foar­ te grăitoare. - î n s e a m n ă că m-ai înţeles. S p u n e - m i G r a n t , te r o g . - M ă v o i strădui. - încearcă. Se simţea ca o fetiţă de t r e i a n i pe cale să recite „Că­ ţeluş c u părul creţ" p e n t r u întâia oară. -Eu... - încearcă, stărui el. - Fie. G r a n t . N u m e l e îi v e n i pe buze m a i uşor de­ cât îşi închipuise. î n toate fanteziile ei d i n u l t i m i i zece a n i îi spusese oare vreodată pe nume? G r a n t . G r a n t , repetă ea. -Vezi? N u ţi se pare m u l t m a i bine? C e zici de-o ca­ fea? N u ai alt curs a c u m , nu? D a c ă a i , o r i c u m ai întârziat deja, aşa că... - E u nu... - D o a r dacă n u c u m v a n u v r e i să f i i văzută c u m i n e . Schimbarea de t o n o s i l i să-i caute p r i v i r e a . C u v i n t e l e fuseseră rostite d o m o l , însă în t i m b r u l v o c i i l u i stăruia o u n d ă de a m ă r ă c i u n e pe care ea o sesiză i m e d i a t . -Din se

cauza poveştii de la W a s h i n g t o n ? C u m el

m u l ţ u m i s-o

privească sfredelitor cu o c h i i

aceia

gri-verzui, Shelley scutură v e h e m e n t d i n cap. N u , desigur

Sandra Brown

18

că n u , d o m n u l e . . . G r a n t . N u are chiar n i m i c de-a face c u asta. Se simţi mişcată c â n d îi văzu uşurarea evidentă. - F o a r t e b i n e . îşi trecu degetele l u n g i şi p u t e r n i c e p r i n păr. H a i să b e m o cafea! Nerăbdarea ce răzbătea d i n cuvintele l u i o convinse să accepte. G r a n t zâmbi, se întoarse să ia t e a n c u l de cărţi şi d o ­ sarul l u i cu n o t i ţ e , a p o i o î m p i n s e b l â n d spre uşă. C â n d ajunseră la i n t r a r e , se aplecă p r i n spatele ei să stingă l u ­ m i n a . P e n t r u o clipă, m â n a l u i îi cuprinse baza gâtului, a p o i alunecă până în talie, trimiţându-i u n f r i s o n p r i n c o r p . Deşi era u n s i m p l u gest c u r t e n i t o r , Shelley c o n t i ­ n u ă să-i simtă atingerea p r i n ţesătura b l u z e i î n t i m p ce străbăteau c a m p u s u l . H a l ' s , b a r u l d i n campus, era zgomotos, p l i n

de

f u m şi de clienţi. N e i l D i a m o n d îşi jelea singurătatea d i n difuzoarele amplasate strategic pe tavan. C h e l n e r i cu b a n d e r o l e d i n satin roşu petrecute peste m â n e c i l e albe p u r t a u tăvi c u halbe de bere spre mesele aglome­ rate. T i n e r i de t o t s o i u l , de la studenţi şi studente în p r i m i i a n i de facultate la i n t e l e c t u a l i bărboşi şi zdrah o n i c u m u ş c h i impresionanţi, erau îngrămădiţi lao­ laltă într-o d e z o r d i n e jovială. G r a n t o luă de braţ şi o conduse către o masă relativ ferită, într-un colţ al loca­ l u l u i . D u p ă ce se aşezară, el se aplecă şi îi şopti pe u n t o n confidenţial: - S p e r să n u - m i ceară b u l e t i n u l . î n t r u c â t ea părea n e d u m e r i t ă , îi explică: N u cred că cineva peste trei­ zeci de a n i e b i n e - v e n i t aici. A p o i , amuzat de p r o p r i a remarcă, se bătu cu p a l m a peste f r u n t e . D u m n e z e u l e , t u n u ai n i c i treizeci de a n i , n u - i aşa? D e ce m ă s i m t d i n

Amintirea unui sărut

19

ce în ce m a i aproape de p r o f e s o r u l acela bătrânicios, c u chica albă? C â n d c h e l n e r u l trecu în grabă pe lângă ei, G r a n t avu t i m p să c o m a n d e : - D o u ă cafele! - C u lapte? întrebă acesta peste umăr. - C u lapte? o întrebă G r a n t . C â n d ea dădu d i n cap în s e m n că da, îi repetă solicitarea c h e l n e r u l u i , a p o i spu­ se: U l t i m a dată c â n d te-am văzut, n u erai s u f i c i e n t de mare ca să b e i cafea, n u - i aşa? N u fusese atentă la întrebare, dar dădu d i n cap. I i era greu să n u se holbeze la el. V â n t u l îi răvăşise părul într-un fel foarte sexy, iar cămaşa l u i , desfăcută la gât, îi trezea gânduri tulburătoare. D a r y l R o b i n s se credea m a s c u l i n i t a t e a în persoană, însă avea d o a r câteva fire de păr rătăcite pe p i e p t , în v r e m e ce pielea arămie a l u i G r a n t era acoperită de u n desiş închis la culoare. C u m dorinţa de a-1 atinge cu vârful degetelor era irezistibilă, se grăbi să se u i t e în altă parte. O p r i v i r e în j u r îi c o n f i r m ă bănuielile. Studentele îl cântăreau d i n o c h i pe G r a n t cu u n interes sexual vă­ d i t şi o curiozitate amplificată de reputaţia l u i sulfuroa­ să, în t i m p ce faţă de ea m a n i f e s t a u o admiraţie plină de răceală. -Cu

timpul,

te obişnuieşti,

murmură

el obser­

vând că ocheadele îndrăzneţe ale f e m e i l o r d i n sală o stânjeneau. - C h i a r aşa? - N u . D e fapt, n u te obişnuieşti niciodată cu adevă­ rat, înveţi d o a r că e o atenţie inevitabilă, pe care t o t ce poţi face e să o i g n o r i . G â n d i t o r , G r a n t r o t i s c r u m i e r a de sticlă pe masa b i n e lustruită. Este d o a r c o n s e c i n ţ a

Sandra Brown

20

f a p t u l u i că ai apărut la ştiri în fiecare zi, v r e m e de câteva l u n i . N u are i m p o r t a n ţ ă cine eşti, b u n sau rău, agre­ sor sau victimă, v i n o v a t sau n e v i n o v a t . N o t o r i e t a t e a te p u n e în l u m i n a reflectoarelor. N i m i c d i n ceea ce faci n u m a i este p r i v a t . Se lăsă tăcerea până c â n d c h e l n e r u l , o b o s i t de aler­ gătură, le servi cafeaua. Shelley îşi turnă lapte în c a n ă şi zise: - I n scurt t i m p n-o să se m a i agite atâta la vederea ta. Primăvara trecută, vestea că o să p r e d a i aici s-a răspândit p r i n campus ca u n i n c e n d i u forestier. D u p ă o v r e m e , toată tevatura o să se stingă. -M-am

ales c u o avalanşă de înscrieri la c u r s u r i l e

mele. N u m i se pare f l a t a n t . î m i d a u seama că majo­ ritatea au procedat aşa d i n curiozitate. L - a m văzut pe cowboy-ul care d o r m e a azi lângă t i n e . Ea zâmbi, bucuroasă că expresia aceea precaută, încordată dispăruse de pe faţa l u i . - N u cred că a apreciat argumentele sofisticate ale prelegerii tale. G r a n t îi întoarse zâmbetul, a p o i o p r i v i hotărât, cercetându-i adâncurile o c h i l o r cu o intensitate care o înfiora. - D e ce ai ales c u r s u l m e u , Shelley? Ea îşi fixă privirea în ceaşcă. Peste câteva clipe, gândindu-se că tăcerea o i n c r i m i n a , spuse cu însufleţire: - F i i n d c ă aveam nevoie de credite. G r a n t n u - i luă explicaţia în serios. - E r a i şi t u în căutare de curiozităţi? V o i a i să vezi dacă m i - a u crescut coarne şi o coadă de c â n d n u m-ai m a i văzut?

Amintirea unui sărut -Nu,

tăgădui

ea

cu voce m o a l e .

21 Sigur că n u .

Niciodată. - A i v r u t să vezi dacă te-am ţinut minte? Se aplecase peste masă, c u antebraţele s p r i j i n i t e de m a r g i n e . Distanţa d i n t r e ei se micşorase v i z i b i l , dar în loc să se retragă, Shelley simţi o p o r n i r e irezistibilă de a se a p r o p i a şi m a i m u l t . - E u . . . C r e d că da. N u m i - a m î n c h i p u i t că m ă ţii m i n t e . A t r e c u t atât de m u l t t i m p şi... - A i v r u t să vezi dacă m a i ţin m i n t e seara în care ne-am sărutat?

capitolul 2 I n i m a îi zvâcnea n e b u n e ş t e . Gălăgia d i n încăpere se auzea t o t m a i î n f u n d a t , fiindcă îşi simţea p u l s u l b u b u i n d în u r e c h i şi gura uscată. - U i t ă - t e la m i n e , Shelley! „Nu, Shelley, n u te u i t a ! V e i f i pierdută. O să vadă. O să ştie." O c h i i ei sfidară p o r u n c a disperată a m i n ţ i i şi îşi ridică privirea p e n t r u a o întâlni pe a l u i . Se zări reflectată în adâncurile verzi cu o expresie descompusă, u n c h i p p l i n de tristeţe şi confuzie. - Eu

îmi

amintesc

când

te-am

sărutat.

Tu

îţi

aminteşti? -Da. A m e ţ i t ă , închise o c h i i , rugându-se ca G r a n t să s c h i m ­ be s u b i e c t u l , să treacă la ceva n e u t r u , despre care p u t e a u discuta deschis şi cu uşurinţă. N u era în stare să retrăias­ că noaptea aceea care-i schimbase viaţa, atât t i m p cât el stătea la o palmă depărtare. Depanase a m i n t i r e a acelei seri în n e n u m ă r a t e rân­ d u r i . Era ferecată în cel m a i t a i n i c c o t l o n al fiinţei sale, într-un cufăr c u c o m o r i neştiut de n i m e n i , şi o scotea la iveală d o a r c â n d era singură. O discuţie c u el despre seara aceea ar f i î n s e m n a t să-şi p u n ă pe tavă toate secre­ tele, ca la u n c o n t r o l m e d i c a l . D i n păcate, el era hotărât să c o n t i n u e . - S-a î n t â m p l a t după u l t i m u l m e c i d i n c a m p i o n a t u l de baschet, îţi aminteşti?

Amintirea unui sărut

23

- D a , răspunse ea, străduindu-se să-şi e l i m i n e orice i n f l e x i u n e d i n voce. P o s h m a n Valley câştigase. - Ş i toată l u m e a şi-a p i e r d u t minţile de b u c u r i e . C r e d că orchestra a i n t o n a t i m n u l de zece o r i la r â n d . T o t oraşul se adunase acolo, urlând şi zbierând. Ju­ cătorii îl ridicaseră pe a n t r e n o r şi îl p u r t a u pe braţe pe t e r e n . Ea vedea t o t u l . Auzea t o t u l . S i m ţ e a m i r o s u l de f l o ­ ricele de p o r u m b şi vibraţia p o d e l e i sub tălpi în t i m p ce toată l u m e a bătea d i n picioare, în r i t m u l asurzitor al orchestrei. - Shelley, du-te şi ia s t i n d a r d u l , îi strigase u n a d i n t r e majorete. Ea încuviinţase şi-şi croise d r u m p r i n t r e spectatorii entuziasmaţi către b i r o u l a d m i n i s t r a t i v . T o c m a i ieşea pe uşă, c u steagul sub braţ, c â n d d o m n u l C h a p m a n intrase în goană. Fusese t r i m i s după t r o f e u l care u r m a să le fie î n m â n a t învingătorilor. - D o m n u l e C h a p m a n ! strigase entuziasmată, repezindu-se spre el. Profesorul era la fel de e u f o r i c ca toţi ceilalţi. Fără să se gândească, o cuprinsese de talie şi o ridicase de la podea. Se învârtiseră îmbrăţişaţi, u m p l â n d încăperea cu h o h o t e l e l o r de râs. C â n d o aşezase pe podea, şovăise o clipă prea m u l t , î n a i n t e de a-i da d r u m u l . Braţele l u i ar f i t r e b u i t să cadă i m e d i a t în lături, însă el şi le menţi­ nuse pe talia ei. M o m e n t u l era neprevăzut, p o s i b i l nefe­ r i c i t , c u siguranţă s p o n t a n . B ă t a i a aceea de i n i m ă fusese m o a r t e a şi naşterea ei. I n clipa aceea, Shelley se schimbase p e n t r u t o t d e a u ­ na. U i m i r e a le înecase h o h o t e l e de râs. Se

aşternuse

tăcerea, cu excepţia m u r m u r u l u i î n f u n d a t ce răzbătea

Sandra Brown

24

d i n s p r e sala de s p o r t . I n i m i l e păreau să le bată la u n i ­ s o n . M u ş c h i i t a r i ai coapselor l u i se lipiseră de picioare­ le ei, goale sub fusta scurtă de lână. U n braţ de-al l u i îi rămăsese pe talie, pe c â n d p a l m a celuilalt se deschisese larg şi f e r m peste spatele ei. împietriseră, holbându-se u n u l la a l t u l într-o fasci­ naţie m u t ă . E l îşi aplecase c a p u l într-o parte, după care, cu o delicateţe nesfârşită, gura l u i o atinsese pe a ei, dulce, nespus de d u l c e . Stăruise. Apăsase uşor. I i des­ făcuse buzele. A p o i vârful l i m b i i l u i îi atinsese l i m b a , provocând o descărcare de electricitate care îi zguduise pe a m â n d o i . G r a n t îi dăduse d r u m u l brusc şi făcuse câţiva paşi î n spate. V ă z â n d l a c r i m i l e de disperare ce se a d u n a u în o c h i i ei speriaţi, i n i m a i se chircise de dispreţ faţă de p r o p r i a persoană. -Shelley... Ea o rupsese la fugă. Ieşise în goană d i n sala de s p o r t , îndreptându-se c u steagul sub braţ spre maşina f a m i l i e i . Peste o j u m ă t a t e de oră, c â n d părinţii ei îngrijoraţi o găsiseră g h e m u i t ă pe b a n c h e t a d i n spate, le spusese că i se făcuse rău şi că trebuise să plece. - Te-am îngrozit în seara aceea, zise G r a n t a c u m . N u o atingea, deşi m â n a l u i se o d i h n e a foarte aproape de a ei. D a c ă ar f i c l i n t i t degetul m i c , ar f i atins-o. - D a . Vocea o părăsise. A b i a reuşea să-şi smulgă cu­ v i n t e l e . Le-am spus părinţilor m e i că mi-e rău, şi de fapt mi-a şi fost. N u m - a m p u t u t mişca t r e i zile î n acea vacan­ ţă de C r ă c i u n . î n c e r c ă să zâmbească, însă buzele îi t r e m u r a u . Zăcu­ se î n pat, pradă c o n f u z i e i şi tulburării, întrebându-se de ce sânii îi p u l s a u de fiecare dată c â n d îşi a m i n t e a buzele

Amintirea unui sărut

25

d o m n u l u i C h a p m a n apăsate peste ale e i . D e ce, c â n d mângâierile grăbite şi n e î n d e m â n a t i c e ale p r i e t e n u l u i ei n u reuşiseră decât s-o i r i t e , tânjise să simtă mâinile d o m n u l u i C h a p m a n pe t r u p u l ei? Dezmierdând-o. C u prinzându-i sânii. Atingându-le sfârcurile. Sărutându-i. Plânsese de ruşine, c u l a c r i m i m a r i şi fierbinţi care se topiseră în pernă. - N - a i fost singura. Ş i t u m-ai speriat îngrozitor, spuse el. C â n d Shelley îl p r i v i uluită, G r a n t râse c u a m ă r ă c i u n e . Iţi î n c h i p u i ce ar f i păţit într-o c o m u n i ­ tate restrânsă ca P o s h m a n Valley u n profesor s u r p r i n s sărutându-se c u u n a d i n t r e eleve? Aş f i fost norocos dacă aş f i avut parte de o m o a r t e rapidă. Slavă D o m ­ n u l u i că n u ne-a văzut n i m e n i , m a i degrabă de dra­ g u l tău, decât de al m e u . Spre deosebire de t i n e , eu p u t e a m pleca. - A i şi făcut-o, i m e d i a t după aceea. Se temuse să se întoarcă la şcoală după vacanţa de iarnă. C u m avea să dea o c h i i c u el? î n s ă aflase înain­ te de p r i m a oră că d o m n u l C h a p m a n n u m a i preda la P o s h m a n Valley. îşi dăduse demisia şi acceptase u n post de consilier senatorial la W a s h i n g t o n , D . C . N u ascun­ sese f a p t u l că aştepta o p r o m o v a r e în capitală, dar toţi fuseseră surprinşi de plecarea l u i bruscă. - D a , a m petrecut vacanţa în O k l a h o m a şi m i - a m sâ­ câit c u n o ş t i n ţ e l e p â n ă ce, în sfârşit, u n a d i n t r e ele mi-a găsit u n post. N u m ă p u t e a m întoarce la l i c e u . - D e ce? G r a n t o străpunse cu privirea l u i verde ca m u ş c h i u l . C â n d v o r b i , t o n u l îi era p o t o l i t , dar i n t e n s . - P o a t e erai naivă pe vremea aceea, Shelley,

dar

a c u m n u m a i eşti. Ştii de ce a m fost silit să plec. S ă r u t u l

Sandra Brown

26

pe care-1 ţ i n e m m i n t e a m â n d o i n u a fost deloc priete­ nesc. N u - m i trecuse p r i n cap să te a t i n g în f e l u l acela, cu atât m a i p u ţ i n să te sărut. Te r o g să m ă crezi, n u m a i avusesem asemenea gânduri necuviincioase faţă de n i c i o elevă. Insă odată ce te-am ţinut în braţe, s-a î n t â m p l a t ceva. N u m a i erai eleva mea, deveniseşi o femeie pe care o d o r e a m . M ă îndoiesc că aş f i reuşit să te m a i tratez ca pe o elevă după aceea. Shelley se gândi că apăsarea pe care o simţea în p i e p t u r m a s-o ucidă. Totuşi, trăi îndeajuns cât să-1 audă întrebând: - A i terminat? M a i v r e i cafea? - D a . A d i c ă da, a m t e r m i n a t şi n u , m u l ţ u m e s c . N u mai vreau. - Să mergem! G r a n t se ridică în picioare şi îi ţinu s c a u n u l . Ea se ridică repede, având grijă să nu-1 atingă. O d a t ă ajunşi afară, traseră în p i e p t cu nesaţ aerul proaspăt. - B u n ă ziua, d o m n u l e C h a p m a n ! O studentă, însoţită de t r e i prietene, îl o p r i în pra­ g u l r e s t a u r a n t u l u i . Avea genele încărcate de r i m e i , iar pe buzele m a r i şi p l i n e întinsese o cantitate conside­ rabilă de r u j . Părul îi era v o p s i t î n şuviţe şi c i u f u l i t cu o neglijenţă studiată. Shelley se întrebă dacă b l u g i i îi fuseseră sudaţi de t r u p , fiindcă n u credea să existe f e r m o a r care să s u p o r t e o asemenea presiune.

Sâ­

n i i ei generoşi n u erau încorsetaţi de s u t i e n pe sub bluza croşetată. - B u n ă ziua, d o m n i ş o a r ă . . . - Z i m m e r m a n . L u n i , m i e r c u r i şi v i n e r i , c u r s u l de la ora d o u ă . M i - a plăcut m u l t prelegerea dumneavoastră

Amintirea unui sărut

27

de i e r i , g a n g u r i ea. A m aruncat o p r i v i r e la bibliotecă peste câteva cărţi pe care le-aţi r e c o m a n d a t . - D a r le-aţi citit? Fata c l i p i , năucită de întrebarea dispreţuitoare a l u i G r a n t . A p o i zâmbi galeş, h o t ă r â n d să ignore i n s u l t a . - A m î n c e p u t să le citesc. - Foarte b i n e . D u p ă ce le terminaţi, mi-ar face plăce­ re să vă a f l u părerea. - O veţi afla c u siguranţă. Privirea ei vicleană o mă­ sură pe Shelley d i n cap până-n picioare. Pe c u r â n d , zise s t u d e n t a , după care îşi u r m ă prietenele în local. înaintaseră binişor pe t r o t u a r u l mărginit de librării c â n d G r a n t o întrebă într-o doară: - Fără comentarii? - Referitoare la ce? - La sârguinţa a l t o r studenţi. Shelley îl p r i v i zeflemitoare. - S u n t convinsă că d o m n i ş o a r a Z i m m e r m a n e preo­ cupată de foarte m u l t e l u c r u r i , dar e greu de crezut că s t u d i i l e se n u m ă r ă p r i n t r e ele. Fără a-şi putea stăpâni u n h o h o t de râs, G r a n t o luă de braţ şi traversă c u ea strada. - U n d e ai parcat maşina? - A z i a m v e n i t pe jos. - Lăudabil. încotro? C e l m a i sigur, cel m a i înţelept şi cel m a i s i m p l u l u c r u ar f i fost să se despartă în acel m o m e n t . Shelley R o b i n s alegea î n t o t d e a u n a cel m a i sigur, cel m a i înţe­ lept şi cel m a i s i m p l u l u c r u . Se o p r i pe t r o t u a r şi se în­ toarse c u faţa la el. - M u l ţ u m e s c , dar m ă p o t întoarce şi singură. - N - a m n i c i o îndoială, dar vreau să te însoţesc.

Sandra Brown

28 - N u e nevoie»

- N - a m spus că ar f i . - E m a i b i n e să n u v i i . - D e ce? - F i i n d c ă eşti profesor, iar eu s u n t s t u d e n t a ta, r e p l i ­ că Shelley, p r i m e j d i o s de aproape de a i z b u c n i în l a c r i m i d i n m o t i v e pe care n u le putea n u m i . - Aşa c u m e r a m î n a i n t e . A s t a te deranjează? - C r e d că da. D a . -Cu

o diferenţă esenţială, Shelley. D e data asta,

s u n t e m a m â n d o i o a m e n i î n toată firea. Profitând de n e h o t ă r â r e a ei, G r a n t îşi susţinu m a i departe p u n c t u l de vedere. Crede-mă, u n scandal e u l t i m u l l u c r u de care a m nevoie. N u vreau să fac n i m i c d i n ce ne-ar p u t e a c o m p r o m i t e pe v r e u n u l d i n n o i . - T o c m a i de aceea n-ar t r e b u i să f i m văzuţi î m p r e u n ă în campus. Poziţia l u i la universitate era, în cel m a i b u n caz, ne­ sigură. D e ce să rişte? D i n c o l o de p r o b l e m e l e l u i , tre­ b u i a să analizeze ce-ar f i î n s e m n a t r e î n n o d a r e a acelei relaţii. N u . N u putea cădea d i n n o u în capcană. T r e b u i a să reteze t o t u l de la rădăcină, chiar î n acea clipă. Nu-şi dădea seama de ce-1 lăsase să aducă v o r b a despre sărutul d i n u r m ă c u zece a n i , dar... - A m nevoie de u n p r i e t e n , Shelley. Ea ridică privirea şi-i văzu r i d u r i l e săpate de o parte şi de alta a g u r i i , p r e c u m şi cuta adâncă d i n t r e sprân­ cene. Suferise. Avusese parte de nişte necazuri c u m ­ p l i t e . D a c ă i-ar f i făcut o p r o p u n e r e r o m a n t i c ă , l-ar f i respins. P r o b a b i l . Posibil. D a r rugămintea aceea simplă n u putea f i refuzată. Era o celebritate, într-adevăr, însă era şi v i c t i m a p r o p r i e i notorietăţi. C i n e v a de c a l i b r u l

Amintirea unui sărut

29

l u i n u l e i n s p i r a s e n t i m e n t e de p r i e t e n i e o a m e n i l o r de r â n d . Era u n s n o b i s m pe dos. Adevărul era că se simţea s i n g u r . - B i n e , spuse ea în cele d i n u r m ă . - C e specializare urmezi? o întrebă G r a n t , p o t r i v i n du-şi p a s u l după al e i . - F i n a n ţ e şi b ă n c i . E l se o p r i d i n mers. - F i n a n ţ e şi bănci? - D a , f i n a n ţ e şi b ă n c i . Shelley se o p r i la r â n d u l ei. La ce te aşteptai? E c o n o m i e domestică? Spre s u r p r i n d e r e a ei, replica acidă îl făcu să izbuc­ nească î n râs. - N u , n u s u n t m i s o g i n . D o a r că n u m i te p o t închi­ p u i ca p e o f u n c ţ i o n a r ă de la b a n c ă , îndesată într-un c o s t u m g r i cu dunguliţe. -Doamne,

D u m n e z e u l e , sper să n u a j u n g

aşa!

râse ea, ceva m a i relaxată. C o n t i n u â n d u - ş i d r u m u l , îi explică: V r e a u să m ă specializez î n finanţele destina­ te c l i e n t e l e i f e m i n i n e . M u l t e b ă n c i au d e p a r t a m e n t e care se o c u p ă cu precădere de f e m e i , m a i ales antrep r e n o a r e sau f e m e i divorţate o r i văduve care, p e n t r u p r i m a d a t ă , t r e b u i e să-şi gestioneze singure b a n i i . A d e ­ sea, n u a u n i c i o idee, cât de vagă, despre c u m să fo­ losească u n carnet de cecuri, c u atât m a i puţin despre c u m să deschidă u n c o n t de e c o n o m i i sau să o b ţ i n ă u n împrumut. - Te a p r o b fără rezerve, declară el c u m â n a pe i n i m ă . C r e d că e o idee grozavă. - M u l ţ u m e s c , zise ea făcând o plecăciune. T r o t u a r e l e erau p u s t i i . Soarele se a p r o p i a de apus, iar c e r u l căpătase o n u a n ţ ă palidă de v i o l e t . Stejarii

Sandra Brown

30

şi u l m i i , c u frunzele atinse de vremea răcoroasă a t o a m ­ n e i , erau aplecaţi peste t r o t u a r , c o n f e r i n d aleii u n aer i n t i m . Ş i , într-adevăr, u n c u p l u găsise că

atmosfera

r o m a n t i c ă era irezistibilă. Paşii l u i G r a n t şi ai l u i Shelley răsunau sec pe tro­ t u a r u l crăpat, năpădit de l i c h e n i , pe c â n d se a p r o p i a u de c u p l u l de îndrăgostiţi. Fata stătea cu spatele l i p i t de u n copac, iar tânărul era aplecat peste ea. Sub p r i v i r e a v i n o ­ vată, dar curioasă a l u i Shelley, el îşi r o t i uşor şoldurile, iar ea c o b o r î m â n a sub talie p e n t r u a încuraja mişcarea şi apăsarea. S i m ţ i n d c u m sângele îi năvălea în o b r a j i i , riscă şi-1 p r i v i pe G r a n t cu coada o c h i u l u i ; stânjeneala îi s p o r i c â n d băgă de seamă că-i studia c u atenţie reac­ ţia. J e n a ţ i , grăbiră pasul, până ce îndrăgostiţii rămaseră în u r m ă . - Lucrezi? o întrebă G r a n t , p e n t r u a m a i slăbi încor­ darea d i n t r e ei. - N u . S u n t studentă de profesie. A m hotărât să-mi investesc t o t t i m p u l şi e f o r t u l în educaţie. A m reuşit să-mi f i n a n ţ e z s t u d i i l e î n aşa f e l î n c â t să n u f i u nevo­ ită să muncesc. - Partaj de b u n u r i ? N u m a i discutase niciodată despre divorţul ei, dar în m o d c i u d a t n u se simţi jignită de întrebarea l u i . A m ă r ă ­ ciunea care stăruise l u n i în şir după semnarea actelor de divorţ se risipise încetul cu încetul. Rămăseseră regrete, dar se aştepta la asta. - D a . N u v o i a m să d e p i n d de D a r y l , însă a m simţit că-mi este d a t o r cu o educaţie. I n cele d i n u r m ă , a m ajuns la o înţelegere care ne-a c o n v e n i t a m â n d u r o r a . - Te deranjează dacă te î n t r e b ce s-a întâmplat?

Amintirea unui sărut

31

- N e - a m căsătorit d i n greşeală şi a m divorţat c i n c i a n i m a i târziu. Traversară încă o stradă pustie î n a i n t e ca el să reia dialogul. - Fără detalii? - T e rog... - î m i pare rău, n-am v r u t să f i u indiscret. C r e d d o a r că i n d i v i d u l e n e g h i o b făcut grămadă. D a c ă o să-1 întâl­ nesc vreodată, p r o b a b i l o să-i şi s p u n . -Nu

contează. A r e ce-şi doreşte. Este m e d i c

în

O k l a h o m a şi excelează în d o m e n i u l l u i . D i n câte a m au­ zit u l t i m a dată, îi făcea c u r t e f i i c e i şefului de personal. D a r y l ar socoti-o o achiziţie pe cinste. G r a n t înjură p r i n t r e dinţi. - înţeleg că ţi-ai sacrificat educaţia şi ai m u n c i t , ca el să poată u r m a M e d i c i n a . - Ceva de g e n u l ăsta, da. D e s c u m p ă n i t ă de expresia l u i fioroasă, Shelley adăugă: A i c i locuiesc. G r a n t o u r m ă pe aleea îngustă şi neregulată care d u ­ cea spre o casă d i n cărămidă de culoare roşcat-cafenie, c u l e m n ă r i a zugrăvită în alb. Iarba şi arbuştii erau b i n e tunşi, însă curtea era plină de f r u n z e de la cei d o i n u c i pecan aflaţi de o parte şi de alta a aleii. - î m i place la n e b u n i e , Shelley! - Da? Şi m i e mi-a plăcut d i n clipa în care a m văzut-o. O să-mi fie greu să m ă despart de ea c â n d v o i t e r m i n a facultatea. - U n d e o să te duci? A i deja oferte de lucru? - D e o c a m d a t ă , n u . La primăvară, în s c h i m b , o să î n c e p să t r i m i t scrisori de intenţie. C r e d că va t r e b u i să m ă orientez spre zonele m e t r o p o l i t a n e p e n t r u a găsi

Sandra Brown

32

o b a n c ă d e s t u l de mare încât să aibă u n d e p a r t a m e n t dedicat c l i e n t e l e i f e m i n i n e . Spre sfârşit, glasul i se stinse t r e p t a t . O

tulbura

m u l t să-i vadă o c h i i aţintiţi asupra g u r i i ei c u o p r i v i r e devoratoare. - M u l ţ u m e s c p e n t r u . . . î n c e p u ea. - Shelley, n u eşti deloc curioasă? N u te-ai î n t r e b a t de ce o fată frumoasă şi bogată de senator s-ar s i n u c i d e d i n p r i c i n a mea? C u v i n t e l e l u i o surprinseră. N u se aşteptase ca el să deschidă fără rezerve s u b i e c t u l plecării sale de la W a s h i n g t o n . Fireşte, fusese curioasă, ca de altfel întrea­ ga ţară. C â n d t i t l u r i l e ziarelor anunţaseră sinuciderea u n e i a d i n t r e frumoasele W a s h i n g t o n u l u i , p u b l i c u l f u ­ sese scandalizat. L u n i în şir î n a i n t e de m o a r t e a ei, Missy Lancaster fusese văzută foarte des în c o m p a n i a l u i G r a n t C h a ­ p m a n . S e n a t o r u l Lancaster d i n O k l a h o m a părea să fie de acord c u ceea ce părea să fie o splendidă poveste de dragoste. A u r a vrăjită care î n c o n j u r a tânărul c u p l u se risipise însă a t u n c i c â n d tânăra femeie fusese găsită m o a r t ă î n a p a r t a m e n t u l ei d i n G e o r g e t o w n , î n u r m a u n e i supradoze de s o m n i f e r e . G r a n t C h a p m a n , acuzat că-i frânsese i n i m a , îşi pier­ duse l o c u l de m u n c ă . Avusese m a i a p o i proasta inspira­ ţie de a-1 da în judecată pe s e n a t o r u l Lancaster p e n t r u nerespectarea c o n t r a c t u l u i de m u n c ă . Presa profitase d i n p l i n de scandal. C e subiect putea f i m a i b u n decât o fată găsită m o a r t ă în pat, goală, c u o scrisoare de a d i o pe noptieră? Spunea aşa: „Dragul m e u , iartă-mă că te iubesc prea m u l t . D a c ă n u te p o t avea, prefer să m o r " . P e n t r u a înrăutăţi l u c r u r i l e , autopsia dezvăluise

Amintirea unui sărut

33

că Missy Lancaster era însărcinată. P u b l i c u l urmărise f l ă m â n d toate a m ă n u n t e l e s o r d i d e . Grant

câştigase

procesul,

dar

demisionase

din

funcţie de îndată ce j u d e c ă t o r u l p r o n u n ţ a s e s e n t i n ţ a . Putea f i considerat i n s e n s i b i l , dar n i m e n i nu-1 acuzase vreodată de prostie. Era s u f i c i e n t de deştept cât să-şi dea seama că în W a s h i n g t o n avea să fie ostracizat p â n ă la sfârşitul zilelor. - M i - a părut rău p e n t r u t i n e fiindcă a t r e b u i t să treci p r i n aşa ceva, zise ea î n cele d i n u r m ă . E l râse aspru. - P r o b a b i l ai fost singura d i n ţară care mi-a ţ i n u t par­ tea, c â n d î n toată povestea a m fost zugrăvit d r e p t ticălo­ sul l i p s i t de i n i m ă . N u te-ai gândit n i c i o clipă că t o t ce s-a spus despre m i n e putea f i adevărat? N u te-ai gândit n i c i o d a t ă că aş f i u n p r o f a n a t o r de virgine? N u te-ai în­ trebat dacă era al m e u c o p i l u l care a p i e r i t î n pântecele m a m e i sale sinucigaşe? Speriată de f u r i a întrebărilor l u i , Shelley făcu u n pas în spate. G r a n t , c u p r i n s de remuşcări, îşi t r e c u degetele p r i n păr şi oftă adânc, îndreptându-şi p r i v i r e a spre dale­ le de cărămidă. - î m i pare rău, Shelley. - N u - m i cere iertare. A i t o t d r e p t u l să f i i p l i n de a m ă r ă c i u n e . O r i c e s-ar f i î n t â m p l a t între t i n e şi M i s s y Lancaster, ai suferit m u l t m a i m u l t decât m e r i t a i . E l schiţă u n zâmbet pieziş. - U n d e erai c â n d a m avut nevoie de tine? A r f i fost m i n u n a t să te a m î n tabăra mea, î n c u r a j â n d u - m ă . - L u c r u r i l e se v o r rezolva. O a m e n i i uită. -Dar

tu? I i aşeză cărţile pe balustrada v e r a n d e i şi

făcu u n pas înspre ea.

Sandra Brown

34 -Eu?

- O să uiţi că a m fost i m p l i c a t într-un scandal c u o fată tânără, c â n d ştii că î n u r m ă cu zece a n i a m sărutat u n a c u m u l t m a i tânără? M ă c a r de-ar f i fost vreo mişcare sau v r e u n sunet care să risipească tăcerea apăsătoare d i n j u r u l l o r ! N i m i c n u îi distrăgea atenţia, aşa că toate simţurile ei se concen­ t r a u asupra l u i . î n a l t şi lat î n u m e r i , îi u m p l e a câmpul vizual. S i m ţ e a a r o m a de pădure a apei de c o l o n i e şi îi auzea bătăile i n i m i i . - Cele î n t â m p l a t e în P o s h m a n Valley au fost u n acci­ d e n t , zise ea răguşit. - C h i a r aşa? M i - a m spus şi eu acelaşi l u c r u , multă v r e m e după ce s-a întâmplat. D a r când te-am zărit zilele trecute a t r e b u i t să recunosc faţă de m i n e î n s u m i că poa­ te n u a fost. Poate n-am fost atât de detaşat pe cât ştiam că ar f i t r e b u i t . Poate a m întrezărit în t i n e p r o m i s i u n e a f e m e i i în care u r m a să te t r a n s f o r m i . Shelley... - N u . E l m a i făcu u n pas, iar ea se dădu î n a p o i . N u , Grant. - D e ce? - F i i n d c ă împrejurările n u s-au s c h i m b a t . - A s t a n u e u n m o t i v . C â ţ i a n i ai? Douăzeci şi şase? Douăzeci şi şapte? E u a m treizeci şi c i n c i . D a c ă aş f i fost altcineva şi ne-am f i întâlnit la o petrecere, n i c i n u te-ai f i gândit la vârstă. Ea îşi frânse mâinile, î n c e r c â n d să le stăpânească trem u r u l . Sau făcuse asta d o a r ca să nu-1 atingă? S ă n u - i mângâie şuviţa a r g i n t i e care-i atârna rebel peste sprânce­ ne? S ă nu-şi apese p a l m a pe reverul h a i n e i lui? - N u este v o r b a de vârstă, c i de s t a t u t . S u n t stu­ d e n t a ta.

Amintirea unui sărut

35

- La l i c e u , asta era i m p o r t a n t . însă aici, a c u m , în vre­ m u r i l e noastre, n u este. C r e d că s u n t e m d a t o r i , faţă de n o i î n ş i n e şi u n u l faţă de celălalt, să a f l ă m dacă sărutul de a c u m zece a n i a fost d o a r o întâmplare. Se a p r o p i e de ea şi-i apăsă mâinile pe u m e r i , l i p i n d - o de perete. S i m ţindu-i ezitarea, m u r m u r ă : N u , te r o g . N u m a i spune n i ­ m i c şi ascultă-mă! Zilele trecute, c â n d ai i n t r a t î n sala de curs, ai fost ca o adiere de aer proaspăt. D u p ă c o ş m a r u l p r i n care a m trecut, prezenţa ta mi-a a m i n t i t de v r e m u r i m a i b u n e . N u a m u i t a t niciodată seara aceea de decem­ b r i e , dar i m p a c t u l ei slăbise. C â n d te-am revăzut, a m i n ­ t i r i l e au revenit în forţă şi a m simţit aceeaşi t u l b u r a r e ca a t u n c i . V r e a u să te sărut d i n n o u , Shelley. C a r i e r a mea e distrusă. A m aflat cât de trecătoare s u n t fericirea şi succe­ s u l . C e i m p o r t a n ţ ă are dacă cineva n u e de acord? M - a m săturat să le fac pe plac altora. N u - m i c o n v i n e ce primesc în s c h i m b . O să te sărut, Shelley. N - a m absolut n i m i c de p i e r d u t . C â n d îi cuprinse bărbia c u degetele, mâinile ei se ridicară p e n t r u a-1 îndepărta; în s c h i m b , se încleştară pe u m e r i i l u i . P e n t r u o clipă nesfârşită, G r a n t o p r i v i intens î n o c h i i ei m a r i şi temători, a p o i îşi plecă f r u n t e a . Buzele l u i calde, p l i n e , încrezătoare le atinseră pe ale ei, a p o i , c u o presiune uşoară a l i m b i i , o făcu să şi le des­ chidă. V â r f u l l i m b i i l u i îi gâdilă c e r u l g u r i i , t r e c u peste dinţi, se avântă cât de adânc reuşi, ca să n u lase n i m i c n e e x p l o r a t . î n acea clipă, cătuşele u n u i d e c e n i u întreg de depresie îi căzură de la încheieturi. M â n a ei urcă la ceafă, p e n t r u a atinge şuviţele întu­ necate care-i cădeau peste guler. Zece a n i de d o r i n ţ ă şi de fantezii se regăseau în sărutul acela. I n i m a stătea să-i plesnească d i n p r i c i n a e m o ţ i e i stăvilite.

Sandra Brown

36

- S h e l l e y , Shelley, D u m n e z e u l e . . . şopti el cu buzele l i p i t e de ale ei. L i m b a l u i se c u f u n d ă d i n n o u în lăcaşul d u l c e , m a i f l ă m â n d ă a c u m , iar ea o î n t â m p i n ă cu aceeaşi înfocare. E l îşi c o b o r î braţul şi i-1 petrecu pe după talie. Cealal­ tă m â n ă alunecă pe spinarea ei până spre şolduri, apă­ sând, aducând-o m a i aproape. I n această poziţie i n t i m ă , Shelley simţi dovada tare a masculinităţii sale, şi asta o aduse brusc cu picioarele pe p ă m â n t . Realitatea l i m ­ pede a situaţiei l o r răzbătu p r i n pasiunea care-i răpise minţile. I I î m p i n s e cu palmele în p i e p t şi-şi dădu c a p u l pe spate. - Lasă-mă, te r o g ! E l îi dădu d r u m u l i m e d i a t şi făcu u n pas î n a p o i , pen­ t r u a-i acorda spaţiul de care e v i d e n t avea nevoie. Expre­ sia c h i n u i t ă de pe faţa ei şi f e l u l în care-şi scutura c a p u l îi dezvăluiau t u l b u r a r e a fără putere de îndoială. - î ţ i m u l ţ u m e s c că m-ai c o n d u s p â n ă acasă. E m o ­ m e n t u l să ne l u ă m rămas-bun. îi întoarse spatele, dar el o prinse de braţ. - Shelley, te r o g , n u m a i f u g i de m i n e ! - N u f u g . îi evită privirea. A m m u l t e de... - Ba da, f u g i , o întrerupse el. N u te-am p u t u t c u r t a î n a i n t e , dar de data aceasta n u m a i r e n u n ţ la t i n e fără o explicaţie. A fost prea b r u t a l , prea repede? M a i eşti îndrăgostită de soţul tău? Ea i z b u c n i în râs, dar era u n h o h o t spart. O veselie nesănătoasă. - N u . Te încredinţez că n u e v o r b a de asta. - A t u n c i , ce e? îl p r i v i învinsă şi descurajată, cu u m e r i i căzuţi.

Amintirea unui sărut

37

- G r a n t , ştii de ce n u p u t e m . . . D e ce n u t r e b u i e să se m a i repete niciodată. P e n t r u m i n e eşti p r o f e s o r u l m e u încă de a c u m zece a n i , când am i n t r a t p e n t r u p r i m a dată la ora ta. N u - m i p o t schimba în câteva clipe imaginea pe care m i - a m f o r m a t - o a t u n c i despre t i n e . I n m i n t e a mea, eşti în c o n t i n u a r e inaccesibil. Şi fie că v r e i să recunoşti, fie că n u , eu s u n t la fel p e n t r u t i n e . Privirea l u i c o b o r î la buzele ei, a p o i la umăr, într-un s e m n tacit de recunoaştere că avea dreptate. Lăsându-i braţul, îşi vârî mâinile în b u z u n a r e . - A i şansa la o carieră. A s t a , zise ea plimbându-şi m â n a între p i e p t u r i l e l o r , n u merită să-ţi rişti reputaţia. O c h i i l u i îi căutară privirea. - A s t a hotărăsc eu. - E u a m hotărât deja. N u p u t e m lăsa l u c r u r i l e să meargă m a i departe. A r f i u n dezastru p e n t r u a m â n d o i . Pur şi s i m p l u , n u e în regulă. N u a fost în u r m ă cu zece ani, n u e nici acum. î n a i n t e ca el să apuce să m a i scoată v r e u n cuvânt, Shelley descuie uşa şi se repezi î n ă u n t r u , trântind-o c u p u t e r e . R ă m a s e rezemată de ea o b u n ă b u c a t ă de v r e m e , până ce îl auzi îndepărtându-se, cu paşi lenţi şi abătuţi. L a c r i m i l e care îi dădeau ghes de atâta t i m p i se pre­ linseră, în sfârşit, pe o b r a j i .

capitolul 3 - A r ă ţ i grozav, Shelley, m o r m ă i ea către faţa u m ­ flată de plâns d i n o g l i n d a de deasupra l a v o a r u l u i . îşi t a m p o n a o c h i i înroşiţi cu u n şerveţel şi se aplecă să se spele d i n n o u pe faţă c u apă rece. D u p ă ce se uscă, apă­ să p r o s o p u l pe o c h i , sperând să poată î n d e p ă r t a imagi­ nea veşnic prezentă a l u i G r a n t C h a p m a n . C e te face să crezi că vei reuşi a c u m , dacă n-ai reuşit în u l t i m i i zece ani? Era m a i charismatic, m a i chipeş şi, în o c h i i ei de femeie, m a i v i r i l decât fusese vreodată. C a obiect al u n e i p a s i u n i adolescentine

reprezentase o a m e n i n ţ a ­

re, dar n u fusese n i c i pe departe la fel de p r i m e j d i o s ca a c u m . B ă r b a t u l pe care n u reuşise să-1 u i t e se întorsese în viaţa ei, iar ea n u ştia c u m avea să facă faţă situaţi­ ei, se gândi Shelley pe c â n d îşi p u n e a cereale c u lapte într-un castron. Fusese o idee foarte proastă să se în­ scrie la c u r s u l l u i . E r a u şapte m i i de studenţi la u n i ­ versitate, deci şansele să se întâlnească ar f i fost foarte m i c i . C u toate acestea, crease d i n a d i n s c o n j u n c t u r a în care să se vadă u n u l pe a l t u l de cel puţin d o u ă o r i pe săptămână. Cerealele trosneau în castron, dar ea n u le simţea deloc gustul în t i m p ce mesteca mecanic. G ă t e a foarte rar după divorţ; ca u r m a r e , dăduse jos cele n o u ă k i l o ­ grame care se adunaseră t r e p t a t de-a l u n g u l celor c i n c i

Amintirea unui sărut

39

a n i de căsnicie. O d a t ă î n c h e i a t divorţul, jurase să n u m a i gătească niciodată p e n t r u u n bărbat. I n d i f e r e n t la ce oră se întorcea D a r y l de la spital, se aştepta să gă­ sească masa întinsă. Dispreţul faţă de servitoarea supu­ să î n care se transformase îi lăsa u n gust amar în gură. Furioasă, clăti c a s t r o n u l în chiuvetă şi aruncă j u m ă t a t e d i n cereale. I I cunoscuse pe D a r y l R o b i n s la o petrecere a c l u b u ­ l u i de fete în p r i m a ei săptămână la u n i v e r s i t a t e . A b i a ieşită de pe băncile l i c e u l u i , u n s t u d e n t la m e d i c i n ă chi­ peş i se păru c u l m e a r o m a n t i s m u l u i . D u p ă p r i m u l dans, n u m a i schimbaseră p a r t e n e r u l toată seara. F e l u l î n care o ţinea în braţe în t i m p u l d a n s u l u i l e n t o t u l b u r a , dar a c u m era studentă. I n afară de asta, n u era neplăcut de agresiv. Zâmbetul l u i c u gropiţe şi frumuseţea l u i b l o n d ă îi t o p e a u i n i m a . Până la C r ă c i u n , întâlnirile l o r deveni­ seră m a i îndrăzneţe. - P e n t r u n u m e l e l u i D u m n e z e u , Shelley, c â n d o să creşti? o repezise el pe bancheta d i n spate a maşinii. S u n t s t u d e n t la M e d i c i n ă , ştiu c u m să n u te las însărci­ nată, dacă asta te îngrijorează. - N u e v o r b a de asta. N u cred că o femeie ar t r e b u i . . . î n a i n t e de... - C ă s ă t o r i e , î n c h e i e el b a t j o c o r i t o r . C r u z i m e a d i n glas îi dezvăluia frustrarea adâncă. D e unde-ai răsărit, d i n zona crepusculară? - N u râde de m i n e şi n u - m i l u a peste p i c i o r c o n v i n ­ gerile, protestase ea. A s t a s i m t , n-am ce face. E l înjurase d i n n o u şi rămăsese c u privirea pierdută pe fereastră. - La naiba, oftase el în cele d i n u r m ă . V r e i să te mă­ riţi? D a c ă îl r o g , tata ne poate ajuta cu b a n i i .

Sandra Brown

40

L u i Shelley n i c i m ă c a r n u - i pasase că p r o p u n e r e a n u fusese t o c m a i r o m a n t i c ă . Sărise de pe scaun şi îşi a r u n ­ case braţele în j u r u l gâtului său. - O , Daryl, Daryl... I n seara aceea îl lăsase să-i dea jos s u t i e n u l şi să-i săru­ te sânii. E l fusese î n c â n t a t ; ea, dezamăgită. Senzaţia n u era atât de plăcută pe cât se aşteptase. Dar, în f o n d , n u era bărbatul la care visase d i n t o t d e a u n a . . . A c u m , bărbatul acela se întorsese în viaţa ei, dar era la fel de nepregătită e m o ţ i o n a l p e n t r u o relaţie, cu ex­ cepţia f a p t u l u i că vârsta îi adusese o a n u m i t ă înţelep­ c i u n e . C h i a r aşa? Ştia că înţelept ar f i fost să se retragă de la c u r s u l l u i G r a n t C h a p m a n ; de asemenea, ştia că n-o să facă asta. D u p ă ce-şi cântărise opţiunile preţ de câteva ore, p r i ­ v i n d p u r şi s i m p l u în g o l î n loc să studieze, se simţi p r o ­ f u n d dezamăgită c â n d constată că el n u încerca deloc să ia legătura cu ea. La u r m ă t o r u l curs, intră în a m f i t e a t r u cu i n i m a bătându-i n e b u n e ş t e , dar ajunsese înaintea l u i . Se aşeză în spatele sălii, tresărind de câte o r i se deschidea uşa, până când G r a n t intră î n grabă, c u părul răvăşit şi cu o expresie preocupată. - î m i pare rău că a m întârziat, zise el lăsându-şi n o t i ­ ţele şi textele pe catedră. La plecare n u - i adresă n i c i u n cuvânt. D e o p o t r i v ă uşurată şi enervată, Shelley îşi spuse că ar f i t r e b u i t să se b u c u r e ; în d e f i n i t i v , îi venise m i n t e a la cap şi începuse să vadă l u c r u r i l e d i n perspectiva ei. A t u n c i , de ce era stăpânită de u n s e n t i m e n t de n e m u l ţ u m i r e ?

Amintirea unui sărut

41

Nu-1 m a i întâlni în campus, iar la u r m ă t o r u l curs G r a n t se purtă c u aceeaşi detaşare. A b i a când trecu pe lângă catedră, în d r u m spre ieşire, o salută relaxat: - B u n ă ziua, d o a m n ă R o b i n s . La care ea răspunse cu u n şi m a i relaxat: - B u n ă ziua, d o m n u l e C h a p m a n . „Naiba să-1 i a ! " spuse ea, a r u n c â n d t e a n c u l greu de cărţi pe masa d i n bucătărie. Azvârli p a n t o f i i , se îndreptă spre f r i g i d e r şi deschise uşa cu u n gest f u r i o s . „îmi face acelaşi l u c r u ca a c u m zece a n i . " î n realitate, n u făcea n i m i c , şi t o c m a i asta o scotea d i n sărite. „în clasa a unsprezecea n u m i - a m p u t u t lua gândul de la el. A t u n c i a stricat t o t u l . " Fireşte, n u fusese v i n a l u i că ea se îndrăgostise de el a t u n c i , după c u m n u era v i n a l u i n i c i a c u m . Sticlele şi borcanele d i n f r i g i d e r zdrăngăniră c â n d trânti uşa. „N-o să-mi dea viaţa peste cap a d o u a oară. N u ! " b o m b ă n i ea, smulgând capacul de la o cutie de suc. C u ocazia asta, îşi rupse şi vârful u n e i u n g h i i . îşi acoperi faţa cu palmele, plângând de n e r v i . „ O să mi-1 scot d i n m i n t e şi d i n i n i m ă chiar de-ar f i u l t i m u l l u c r u pe care îl fac. Jur!" Hotărârea n u o ţinu m a i m u l t de d o u ă zile. încărca­ tă cu teme şi b i b l i o g r a f i i , urca anevoie treptele de mar­ m u r ă ale b i b l i o t e c i i , hotărâtă să se concentreze exclusiv asupra s t u d i i l o r . G r a n t C h a p m a n f u p r i m a persoană pe care îi căzu­ ră o c h i i când intră în clădirea austeră. Şedea la o masă lungă cu u n g r u p de colegi de la D e p a r t a m e n t u l de ştiinţe p o l i t i c e . E l n-o zărise, aşa că profită de ocazie p e n t r u a-1 studia. î n c i u d a f i r e l o r a r g i n t i i de la tâmple, aducea m a i m u l t cu u n s t u d e n t decât cu u n profesor.

Sandra Brown

42

P u r t a o pereche de p a n t a l o n i de stofă şi u n p u l o v e r b l e u m a r i n , c u croiala gâtului în V . M â n e c i l e îi erau su­ flecate până la coate. C u bărbia sprijinită în p u m n i , se aplecase peste masă ca să audă ce spunea u n u l d i n t r e colegii săi. A p o i făcu u n c o m e n t a r i u la care ei râseră discret, m a i ales femeia care şedea lângă el. Atrăgătoare, pistruiată, c u u n aer savant, părea să aibă treizeci şi ceva de a n i . G r a n t îi zâmbi. - B u n ă , Shelley! Ea se întoarse şi se trezi faţă în faţă cu u n coleg de la c u r s u l de ştiinţe e c o n o m i c e . - B u n ă , G r a h a m ! C u m merge învăţatul? -E

p l i c t i s i t o r , zise el, după care se îndreptă spre

ieşire. Shelley îşi luă la revedere şi se întoarse zâmbind, însă zâmbetul îi îngheţă c â n d întâlni o c h i i l u i G r a n t . Privirea l u i o ţintuia de sub sprâncenele

coborâte,

fără să-i acorde atenţie p r o f e s o r u l u i care perora în g r u p u l l u i . O provoca să-1 i g n o r e , aşa că ea îl salută cu 0 înclinare a c a p u l u i , a p o i se răsuci pe călcâie şi o luă spre scări. G ă s i o masă liberă într-un colţ de la e t a j u l al trei­ lea şi r i s i p i grămada de cărţi pe care le avea de c i t i t . Graham

avusese dreptate, m a t e r i a l u l era t e r i b i l

de

p l i c t i s i t o r . O j u m ă t a t e de oră m a i târziu, c u v i n t e l e 1 se estompau în faţa o c h i l o r , părând lipsite de orice înţeles. C a să-şi ocupe m i n t e a rătăcitoare, î n c e p u să n u ­ mere paşii care se a p r o p i a u r ă s u n â n d uşor pe podeaua cu dale. M e r g i , m e r g i , stop! Intoarce-te! î n a i n t e ! Stop! Mergi, mergi... Dintr-odată, îl zări în faţa ei, la capătul u n u i m u n ­ te de cărţi aşezate u n a peste alta. C o l ţ u r i l e g u r i i l u i

Amintirea unui sărut

43

se ridicaseră într-un zâmbet de satisfacţie. O căuta? îşi c o b o r î repede privirea la cartea pe care o citea. C u coa­ da o c h i u l u i , văzu c u m G r a n t se a p r o p i e p â n ă ce ajunse chiar în faţa ei, de cealaltă parte a mesei înguste. C â n d el aşeză pe masă u n dosar înţesat de hârtii, ea îşi ridică privirea, a p o i şi-o îndreptă sugestiv spre o masă liberă aflată la câţiva paşi. - E ocupat? întrebă el c u o politeţe exagerată, înclinându-se uşor. - N u . D a r n i c i l o c u l acela n u este, arătă ea spre cealaltă masă c u u n gest d i n cap. - A i c i e m a i multă l u m i n ă . încercă să tragă s c a u n u l , dar î n t â m p i n ă rezistenţă. Se aplecă, să vadă ce-1 î m p i e ­ dica să iasă de sub masă, şi c h i c o t i uşor. S c a u n u l ăsta este ocupat. Picioarele ei, p u r t â n d d o a r nişte c i o r a p i , se s p r i j i ­ neau de el. Le c o b o r î pe podea, îngăduindu-i să se aşeze. D e ce se prefăcuse deranjată de prezenţa lui? D e fapt, i n i m a ei tresaltă de b u c u r i e că o căutase. D a c ă i n t e n s i t a t e a s e n t i m e n t e l o r pe care i le citea în o c h i era reală, G r a n t se b u c u r a la fel de m u l t să fie singur cu ea. Se priviră î n tăcere câteva clipe l u n g i . A p o i , luptându-se c u p o r n i r e a de a se î n t i n d e şi de a-1 atinge, ea îşi c o b o r î d i n n o u p r i v i r e a la carte, s i m u l â n d interesul. - A i c i , zise el, bătându-se cu p a l m a pe coapsă. - Poftim? întrebă ea cu vocea sugrumată, ridicându-şi brusc c a p u l . T r e b u i a să se poarte ca şi c u m era a d â n c i t ă în s t u d i u , iar el o întrerupsese. D e ce nu-şi strângea l u ­ c r u r i l e să plece? - Sprijină-ţi picioarele în poala mea. I n i m a îi bătea n e b u n e ş t e .

Sandra Brown

44

- N u , şopti ea, a r u n c â n d o p r i v i r e peste u m ă r . - N u e n i m e n i p r i n preajmă, m u r m u r ă el, făcând-o să se topească sub vraja v o c i i l u i . Te r o g . N u ţi-au îngheţat? Refuza să recunoască asta. - N u t r e b u i a să p l e c i de la întâlnire, spuse ea, spe­ r â n d să s c h i m b e c u r s u l discuţiei. - S-a t e r m i n a t . - S u n t convinsă că ai altceva m a i b u n de făcut. - D a , zise el deschizând d o s a r u l . A m de c i t i t . H a i d e , ridică picioarele. - G r a n t . . . d o m n u l e C h a p m a n . . . N u p o t sta c u p i ­ cioarele

în poala dumneavoastră.

D a c ă ne-ar vedea

cineva? Zâmbetul l u i păli uşor î n v r e m e ce îi

cântărea

cuvintele. - C o n t e a z ă atât de m u l t p e n t r u tine? N u era o întrebare p u r formală, iar ea n u o trată ca atare. Şovăi, plecându-şi o c h i i p e n t r u a n u - i întâlni privirea. - D a . Poate n u ar t r e b u i , dar contează. P e n t r u t i n e n u contează ce cred oamenii? - N u , răspunse G r a n t după o clipă de gândire. Poate ar t r e b u i să acord m a i multă atenţie părerii altora. S-ar putea să fie m a i sigur, m a i înţelept. Insă aş p i e r d e m u l t t i m p preţios p r e s u p u n â n d ce crede cutare sau cutare despre m i n e , şi p r o b a b i l m-aş înşela î n p r e s u p u n e r i l e mele. P â n ă la u r m ă , e m a i sănătos să faci ce ţi se pare b i n e p e n t r u t i n e , decât ce crezi că ar considera alţii că e p o t r i v i t . Fireşte, în l i m i t e l e d e c e n ţ e i şi ale legii, î n c h e i e el z â m b i n d .

Amintirea unui sărut

45

Shelley n u era dispusă să-i accepte divagaţiile, căci îşi dorea prea m u l t să-1 înţeleagă. -In

f e l u l ăsta ai reuşit să-ţi r e v i i după scandalul

de la W a s h i n g t o n ? D a c ă m i s-ar f i î n t â m p l a t aşa ceva, m-aş f i ascuns î n casă şi n-aş m a i f i îndrăznit să scot c a p u l în l u m e , chiar dacă n-aş f i fost vinovată câtuşi de p u ţ i n . T u faci g l u m e şi râzi, spuse ea,

amintindu-şi

de scena de m a i devreme în care el îşi amuzase colegii. N u cred că aş f i în stare să râd m u l t ă v r e m e dacă aş păţi u n a ca asta. G r a n t zâmbi cu b l â n d e ţ e . - S u n t şi a m fost d i n t o t d e a u n a u n luptător, Shelley. N - a m greşit c u n i m i c , şi să f i u al d r a c u l u i dacă v o i per­ m i t e u n u i scandal la care n - a m avut n i c i o c o n t r i b u ţ i e să m ă împiedice să d u c o viaţă pe cât de fericită şi de plină se poate. Se aplecă peste masă şi o luă de m â n ă . E i n i c i n u - i trecu p r i n cap să şi-o retragă. Sincer, zise el c u m â h n i r e , au fost m o m e n t e în care, dacă n u r â d e a m , aş f i i z b u c n i t î n plâns. Fără să-şi dea seama, Shelley îşi ridică picioarele şi-1 lăsă să le c u p r i n d ă între coapsele l u i p u t e r n i c e . - A m g h i c i t , erau îngheţate, şopti el î n t i m p ce-i masa vârfurile degetelor. D e ce vorbea î n şoaptă? R ă m a s e r ă tăcuţi m i n u t e întregi, privindu-se peste masa pătată de cerneală, înţesată de hârtii dezordo­ nate. N i m e n i n u le t u l b u r a i n t i m i t a t e a . Peste culoa­ rele slab l u m i n a t e ale b i b l i o t e c i i d o m n e a o atmosferă discretă. R a f t u r i l e înalte c u v o l u m e prăfuite alcătuiau u n zid î n j u r u l l o r . Ş o p t e a fiindcă, deşi se a f l a u într-o clădire publică, m o m e n t u l era i n t i m şi le aparţinea î n exclusivitate.

Sandra Brown

46

- E c a m răcoare aici, m u r m u r ă ea n e a t e n t ă . Sensul c u v i n t e l o r n u avea i m p o r t a n ţ ă . V o r b e a c u el, asta c o n t a . Era atât de aproape, încât putea să-i n u m e r e r i d u r i l e f i n e d i n j u r u l o c h i l o r şi să-i audă cea m a i uşoară şoaptă. A n i întregi tânjise să-1 vadă, iar a c u m se desfăta cu prezenţa l u i . - D e ce nu-ţi p u i jacheta? o întrebă el arătând spre c a r d i g a n u l pe care-1 ţinea pe spate, c u m â n e c i l e î n n o ­ date la gât. - N u , mi-e b i n e . D e fapt, îi era atât de cald, încât asta î n c e p e a s-o deranjeze. îşi simţea c a p u l i n c r e d i b i l de greu, dar în acelaşi t i m p foarte uşor. Era parcă a d o r m i t ă , însă c o n ­ ştientă de fiecare furnicătură d i n t r u p . N u m a i fusese încercată de u n asemenea amestec de e m o ţ i i d i n zile­ le în care şedea cu el în clasă şi corecta lucrări. P e n t r u o clipă îi venise să danseze, să dea frâu l i b e r entuzias­ m u l u i care o străbătea. A p o i îşi dorise să se lase pra­ dă u n e i moleşeli î n c â n t ă t o a r e , să se î n t i n d ă pe jos şi să simtă greutatea l u i asupra e i . A c u m se simţea în acelaşi fel. M u l t t i m p citiră - sau se prefăcură că citeau. Shel­ ley avea impresia că l u i G r a n t îi era la fel de greu să se concentreze asupra c u v i n t e l o r tipărite pe cât îi era e i . E l îi masa în c o n t i n u a r e picioarele. Mişcările n u m a i erau r i t m i c e , c i m a i degrabă leneşe, de-a d r e p t u l senzuale. C â n d t r e b u i a să dea pagina, îi c u p r i n d e a tălpile c u o m â n ă p â n ă ce o schimba cu cealaltă. E i îi plăcea la n e b u n i e să-i urmărească o c h i i în t i m p ce parcurgeau rândurile scrise. Ideea că ar f i p u t u t să-i parcurgă şi t r u p u l c u aceeaşi concentrare o făcu să r o ­ şească. G r a n t îşi înălţă c a p u l şi o p r i v i întrebător, a p o i

Amintirea unui sărut

47

zâmbi c â n d remarcă atenţia c u care îl studia şi îmbujcă­ rarea caldă care-i urca î n o b r a j i . - T o c m a i m i - a m d a t seama că n u ştiu n i m i c despre t i n e , se p o m e n i ea s p u n â n d . Despre l o c u l tău de o r i g i ­ ne, f a m i l i a ta... N u erai d i n P o s h m a n Valley. - A m crescut la Tulsa într-o f a m i l i e c u t r e i c o p i i . Tata a m u r i t c â n d e r a m la facultate. A m avut o copilărie nor­ mală şi fericită. C r e d că f a p t u l că e r a m f i u l m i j l o c i u î m i explică instinctele de luptător şi t a l e n t u l de a mă vârî î n încurcături. Poate că, î n c o n t i n u a r e , î n c e r c d o a r să atrag atenţia. Shelley zâmbi. - F i i n d cea m a i în vârstă, î n t o t d e a u n a a t r e b u i t să f i u u n e x e m p l u de u r m a t . U n d e s u n t fraţii tăi acum? Ş i m a m a ta? - M i - a m p i e r d u t fratele m a i m i c în războiul d i n V i e t ­ n a m . M a m a , care n u stătea foarte b i n e cu i n i m a , a m u ­ r i t câteva l u n i m a i târziu. - î m i pare rău, spuse ea sincer. Shelley n u pierduse n i c i o rudă apropiată. Deşi ple­ case de acasă de a n i întregi, ştia că părinţii ei erau aco­ l o , în caz de nevoie. îi dezamăgise o singură dată, c â n d divorţase. Pur şi s i m p l u n u reuşiseră să înţeleagă de ce fusese nevoie de aşa ceva. Ea n u le mărturisise la vremea respectivă că n u avusese de ales. D a r y l înaintase actele p e n t r u divorţ fără a catadicsi s-o avertizeze. - Fratele m e u m a i mare locuieşte la Tulsa c u nevasta şi c o p i i i . C r e d că îi este ruşine cu m i n e , oftă G r a n t . A m t r e c u t pe la ei î n a i n t e să v i n aici de la W a s h i n g ­ t o n . A fost b i n e v o i t o r şi afectuos, dar stânjeneala era palpabilă. - Poate că d o a r te admiră foarte m u l t .

Sandra Brozvn

48

- Poate. D e v r e m e ce a m rămas d o a r n o i d o i , mi-ar plăcea să f i m m a i apropiaţi. P r i v i n d - o în o c h i , adăugă: C r e d că va cădea în sarcina băieţilor l u i să ducă n u m e l e f a m i l i e i m a i departe. Ea înghiţi în sec şi-şi c o b o r î privirea la pagina pe care t r e b u i a s-o citească. Era acoperită de rânduri dese de text pe care ar f i t r e b u i t să le digere până a t u n c i . - E c i u d a t că n u te-ai căsătorit niciodată. - C h i a r aşa? - N u este? -Nu

t o c m a i . I n p r i m i i a n i petrecuţi la W a s h i n g ­

t o n , e r a m prea absorbit de carieră ca să m ă i m p l i c în ceva serios. D e c i avusese relaţii, d o a r că n u serioase, reflectă Shelley. -După

aceea, n u ştiu, c o n t i n u ă el ridicând d i n

u m e r i . C r e d că n-am întâlnit pe n i m e n i care să m ă atra­ gă, cel puţin n u d e s t u l cât să m ă însor. î n t r e ei se aşternu o tăcere apăsătoare. î n c o r d a r e a plutea î n aer. Degetele l u i îi masau arcada tălpilor cu mişcări l u n g i şi lente. La fiecare mângâiere leneşă, Shel­ ley simţea c u m i se întăreau sânii, iar i n i m a îi era stră­ bătută de u n f i o r . în cele d i n u r m ă , G r a n t hotărî să reia conversaţia. - î n a i n t e de seara în care te-am sărutat, n u m - a m gândit n i c i o clipă la ce făceaţi t u şi p r i e t e n u l tău s p o r t i v în maşina l u i tunată. însă multă v r e m e după ce m - a m m u t a t la W a s h i n g t o n , imaginaţia m-a adus î n p r a g u l n e b u n i e i . îl vedeam acoperindu-te c u săruturi, mângâindu-ţi sânii... - G r a n t , n u , g e m u ea muşcându-şi buza inferioară.

A m in tivea un u i săru t

49

- L u n i în şir a m încercat să mă c o n v i n g că mă pre­ ocupa neprihănirea ta, că aveam u n i n s t i n c t p a t e r n de a te proteja. D a r într-un f i n a l a t r e b u i t să recunosc de ce m ă f r ă m â n t a u atâta aceste gânduri. E r a m foarte ge­ los. E u . . . - N u , n u . N-ar t r e b u i să-mi s p u i aşa ceva. N u . . . - V o i a m să f i u eu cel care te sărută şi te mângâie. V o i a m să-ţi văd sânii, să-i a t i n g , să sărut... - încetează! îşi retrase picioarele şi se ridică atât de repede, încât se clătină ameţită. T r e b u i e să m a i iau o carte, zise ea, aproape răsturnând s c a u n u l c â n d îl îm­ pinse în spate. U i t â n d să se încalţe, se îndepărtă de masă alergând şi dispăru p r i n t r e r a f t u r i . Găsi u n culoar î n t u n e c a t , u n d e b e c u l cu n e o n se arsese, şi, s p r i j i n i n d u - s e slăbită de r a f t u l rece de m e t a l , suspină: -Nu Nu

m i se

poate

întâmpla

d i n n o u aşa

ceva.

p o t îngădui ca o m u l ăsta să-mi dea iarăşi viaţa

peste cap! însă o afectase deja, fizic şi e m o ţ i o n a l . îi paralizase m i n t e a , astfel că n u se putea gândi la altceva în afară de el. T r u p u l ei tânjea după al l u i . Ştia, după sărutul p r o m i ţ ă t o r de pe verandă, că G r a n t putea o s t o i setea arzătoare dinlăuntrul ei. J i n d u i a după împlinire, înro­ bită dorinţei pe care o simţea faţă de el. Şi-ar f i d o r i t ca mâinile şi buzele l u i să-i aducă eliberarea. L u c r u l acesta n u era cu putinţă. C o m b ă t u s e atracţia faţă de el a n i în şir şi avea să o c o m b a t ă în c o n t i n u a r e . Totuşi, c â n d îl auzi apropiindu-se p r i n î n t u n e r i c , n u se c l i n t i . Ştia că ar f i fost p r u d e n t să fugă, cât de repe­ de şi cât de departe putea, dar n u făcu n i c i o mişcare.

50

Sandra

Brown

î n s c h i m b , î n c r e m e n i în l o c , îngrozită că ar f i p u t u t s-o atingă... şi rugându-se să n u plece fără să o atingă. E l îi dădu părul la o p a r t e c u u n gest n e r ă b d ă t o r şi îi apăsă buzele pe ureche. - S h e l l e y , ce e î n neregulă? îşi l i p i t r u p u l de al ei. Era m a i înalt decât ea, d a r era u i m i t o r cât de b i n e se p o t r i v e a u , c u m u m e r i i l u i se c u r b a u peste ai ei, p i e p t u l îi proteja spatele, tăria l u i se cuibărea în m o l i c i u n e a ei. Shelley? repetă el. - T o t u l . T o t u l e în neregulă, zise ea scuturând c u m â h n i r e d i n cap. - N u e adevărat. N - o să îngădui eu aşa ceva. N i m e n i n-o să-mi spună că e i m o r a l , n u de data asta. Braţele l u i o cuprinseră pe după talie, trăgând-o m a i aproape. Ea se c u t r e m u r ă d e d o r i n ţ ă . - G r a n t , n u , te r o g ! N u m a i s u n t u n c o p i l . . . - Slavă D o m n u l u i ! - D a r m ă p o r t ca u n c o p i l . - D o a r dacă refuzi să r e c u n o ş t i şi să accepţi ce e ine­ v i t a b i l între n o i . - N u e i n e v i t a b i l . S u n t e m adulţi, responsabili şi răs­ punzători p e n t r u ceea ce f a c e m . A r t r e b u i să ne o p r i m î n a i n t e ca l u c r u r i l e să ne scape de sub c o n t r o l . E u ar t r e b u i să opresc asta. - Poţi? O poţi o p r i , Shelley? -Da,

da, da, repetă ea, d o a r p e n t r u a n u spune

contrariul. - N u m - a m p u t u t a b ţ i n e să n u te sărut î n u r m ă c u zece a n i . Slavă D o m n u l u i că a m reuşit să m ă stăpânesc şi n - a m mers m a i d e p a r t e , î n s ă restricţiile de a t u n c i n u m a i s u n t v a l a b i l e a c u m . A t u n c i , n u p u t e a m da curs

Amintirea unui sărut

51

atracţiei d i n t r e n o i , dar a c u m p u t e m . E u v r e a u . Ş i tu vrei. - N u , m u r m u r ă ea, suspinând c â n d mâinile l u i alu­ necară de-a l u n g u l t r u p u l u i său. N u , te r o g , G r a n t , n u mă atinge acolo. D a r era prea târziu, palmele l u i îi cuprinseseră sâ­ n i i şi începuseră să-i f r ă m â n t e . Buzele îi erau l i p i t e de obraz şi îi simţea respiraţia f i e r b i n t e şi tulburată. P i e p t u l îi urca şi îi cobora, l i p i t de spatele ei. A l u n g â n d orice împotrivire, îşi lăsă c a p u l pe p i e p t u l l u i şi-i cuprinse mâinile c u ale ei. - M a i tare, m a i tare, îl imploră ea disperată. Buzele ei le căutară frenetic pe ale l u i , peste umăr, în v r e m e ce apăsarea mângâierilor s p o r i . C u o stăpânire remarcabilă, G r a n t îşi eliberă gura şi o întoarse cu t o t u l spre el. îşi împleti degetele c u ale ei şi îi ridică mâini­ le de o parte şi de alta a c a p u l u i , aplecându-se î n a i n t e p e n t r u a o p r i n d e între t r u p u l l u i şi r a f t . Era p r i z o n i ­ eră de bunăvoie, răspunzând la sclipirea f i e r b i n t e d i n ochii l u i . Preţ de câteva clipe n u făcură altceva decât să se privească, c u i n i m i l e bătându-le n e b u n e ş t e . D o r i n ţ a , sălbatică şi primitivă, scapără între ei. P r i n t r e r a f t u r i ­ le de cărţi se auzeau doar răsuflările l o r agitate. C â n d , în cele d i n u r m ă , se aplecă s-o sărute, buzele ei îl aş­ t e p t a u întredeschise. L i m b a l u i urmări c u delicateţe c o n t u r u r i l e buzelor ei, a p o i , c e d â n d u n u i i m p u l s irezis­ t i b i l , G r a n t se desprinse d i n sărut şi îi sărută palmele pe r â n d . Shelley îşi înclină c a p u l într-o parte, copleşită de dezmierdarea l u i erotică, şi îşi p l i m b ă buzele şi nasul p r i n desişul răvăşit al părului său. L i m b a l u i e x p l o r a

Sandra Brown

52

căuşul sensibil al fiecărei p a l m e , până când ea suspină de d o r i n ţ ă , a p o i o sărută d i n n o u pe buze, legănându-se uşor d i n t r - o parte în alta, frecându-şi p i e p t u l de sânii e i . Sfârcurile i se întăriră i m e d i a t , trădându-i do­ rinţa f i e r b i n t e . - D a , da, şopti el îndepărtându-se uşor ca s-o vadă mai bine. C u o lentoare agonizantă, mâinile l u i alunecară pe p i e p t u l ei până ce îi acoperiră sânii în întregime, făcând u - i sfârcurile să tresară la atingerea p a l m e l o r calde. I n clipa următoare îşi îngropa faţa în m o l i c i u n e a decolteul u i ei şi inspiră adânc, ca şi c u m p a r f u m u l acela îmbătă­ t o r i-ar f i i n s u f l a t viaţă. - V r e a u să te văd goală. Ştiu că eşti frumoasă goală. Te s i m t . . . frumoasă. C â n d degetele l u i , rotindu-se l e n t , treziră u n răspuns şi m a i intens în sfârcurile sânilor ei p l i n i , repetă: Frumoasă... O desprinse de raft, sărutând-o cu o pasiune h i p n o ­ tică. M â i n i l e l u i alunecară în buzunarele de la spatele b l u g i l o r ei, apăsând-o pe tăria l u i virilă. - Strecoară-ţi mâinile sub p u l o v e r u l m e u . Ascultătoare, îşi apăsă palmele pe muşchii netezi şi t a r i . - E ş t i cald... G u r a l u i îi culese c u v i n t e l e de pe buze. L i m b a îi atinse uşor colţul buzelor şi gropiţele. - A t i n g e - m i pieptul! R ă m a s e neclintită o clipă, a p o i , c u mişcări şovăitoa­ re, încurajate de sărutările l u i fierbinţi, explora pielea de pe a b d o m e n şi de pe p i e p t , acoperită de păr creţ. Răsuflarea l u i d e v e n i şuierătoare. - V r e a u să te p ă t r u n d , m u r m u r ă el î n agonie. A d â n c . S ă m ă îngrop adânc în t i n e .

Amintirea unui sărut Shelley răspunse s u s p i n u l u i împletindu-şi

53 degete­

le î n s m o c u l de păr d i n j u r u l b u r i c u l u i şi sărutându-1 pasional, ceea ce-1 făcu să se împingă î n ea c u mişcări provocatoare. La î n c e p u t , crezu că l u m i n i l e se stingeau şi se a p r i n d e a u d o a r î n imaginaţia e i febrilă. îşi dădură seama a m â n d o i că era s e m n u l că b i b l i o t e c a se închi­ dea î n c i n c i m i n u t e . T r e m u r â n d şi c u răsuflarea tăiată, se dezlipiră u n u l de a l t u l . E l îi p r i n s e m â n a sub p u ­ lover şi o m â n g â i e f e b r i l , a p o i o duse la gură şi-i sărută fiecare deget. - A r f i b i n e să plecăm, zise ea c â n d l u m i n i l e clipiră din nou. Se întoarseră î n grabă la masă. Shelley îşi strecură picioarele î n p a n t o f i î n t i m p ce strângea materialele de s t u d i u . C o b o r â r ă în grabă cele două etaje. C â n d ajunse­ ră la parter, râdeau d i n p r i c i n a e f o r t u l u i . - D o m n u l e C h a p m a n , văd că era să r ă m â n e ţ i încu­ iat în... Vocea f e m e i i se stinse când o văzu pe Shelley alături de G r a n t . Shelley o recunoscu pe tipa care stătuse lângă G r a n t la întâlnirea d e p a r t a m e n t u l u i de ştiinţe p o l i t i c e , aceea care râsese la g l u m a l u i , cea care n u părea să-şi poată d e z l i p i privirea de la el. A c u m le cerceta feţele î m b u j o r a t e şi hainele î n n e o r â n d u i a l ă . Fără îndoială, săreau în o c h i şi buzele p l i n e , îndelung f r ă m â n t a t e de săruturi ale l u i Shelley, pe care ea simţea şi a c u m înţe­ pătura bărbii l u i aspre. Zâmbetul d e v e n i o expresie de mustrare severă. - N o a p t e b u n ă , zise G r a n t grăbit şi, luând-o pe Shel­ ley de braţ, o î m p i n s e spre uşa lângă care aştepta porta­ r u l ca să încuie b i b l i o t e c a .

Sandra Brown

54

- N o a p t e b u n ă , d o m n u l e C h a p m a n , spuse femeia pe u n t o n acuzator. Shelley îşi d o r i ca p ă m â n t u l să se caşte brusc şi s-o înghită. Prinsă în vârtejul erotic al m o m e n t u l u i , îşi îngăduise să u i t e t e m p o r a r c u m ar f i arătat în o c h i i altcuiva o relaţie între ei. A c u m , când revenise d u ­ reros c u picioarele pe p ă m â n t , îşi dădea seama că o asemenea legătură amoroasă era d i n c o l o de orice dis­ cuţie. O a m e n i i ar f i văzut în ea n o u a jucărie a profe­ s o r u l u i rătăcitor, iar pe el colegii l-ar f i o c o l i t c u f i g u r i dezaprobatoare. D e îndată ce ajunseră în parcarea d i n faţa clădirii, îşi eliberă m â n a d i n a l u i şi se îndreptă spre maşina ei. - La revedere, G r a n t . - Shelley? Stai o clipă! strigă el apucând-o de m â n ă . Ce s-a m a i întâmplat, de data asta? - N i m i c , m o r m ă i ea smulgându-şi braţul d i n strânsoarea degetelor l u i . - N i m i c , pe naiba! I-o luă î n a i n t e , s u f i c i e n t cât să-i blocheze calea. S p u n e - m i ce s-a î n t â m p l a t între e t a j u l al treilea şi... A ! D o m n i ş o a r a E l l i o t ne-a văzut î m p r e u n ă . A s t a te îngrijorează? - I - a i s u r p r i n s privirea? S-a u i t a t la m i n e de parcă... N u contează. N o a p t e b u n ă ! î n c e r c ă să-1 depăşească, dar el n-o lăsă. - D e ce-ţi pasă ce crede? Părerea ei e chiar atât de importantă? O s t e n i t ă , Shelley îşi masă f r u n t e a . T â m p l e l e începu­ seră să-i pulseze. - N u , n u e v o r b a d o a r de ea, ci de toată l u m e a . Eşti profesorul meu... E l o p r i n s e de u m e r i şi o îndreptă spre el.

Amintirea unui sărut

55

- î n a i n t e de toate, s u n t bărbat, ce m a m a n a i b i i ! Iar t u , î n a i n t e de toate, eşti femeie. N u cred că asta e ade­ vărata p r o b l e m ă . A m dreptate? C e alte p i e d i c i ai m a i r i d i c a t în m i n t e a ta? Intuiţia l u i o făcu să împietrească de teamă şi de furie. - Dă-mi d r u m u l ! M â i n i l e l u i slăbiră t r e p t a t strânsoarea, a p o i căzură în lături. - î m i pare rău, oftă el a r u n c â n d o p r i v i r e în j u r . Ea băgă de seamă gestul i n c o n ş t i e n t care dezvăluia atât de m u l t e . - V e z i , Grant? Şi t u eşti precaut. Te îngrijorează ce ar spune sau ar crede ceilalţi dacă ne-ar vedea î m p r e u n ă . - B i n e , zise el înciudat. Recunosc, a m unele rezerve. Aş f i u n n e g h i o b dacă n u m-aş gândi că reputaţia mi-ar putea f i terfelită d i n n o u . D a r asta n u se va întâmpla, Shelley. D a c ă s u n t e m deschişi şi cinstiţi, cine o să ne acuze de indecenţă? Ea îi î n t â m p i n ă c u v i n t e l e scuturând dezaprobator d i n cap. - N u merge aşa. O a m e n i i caută î n t o t d e a u n a n o d î n papură. E firesc. - Eviţi adevărata p r o b l e m ă , n u - i aşa? C e te f r ă m â n t ă de fapt, Shelley? - N i m i c , stărui ea cu voce gâtuită. T r e b u i e să plec. Fără să-1 m a i privească, deschise p o r t i e r a şi urcă la v o l a n . Se ţinu dreaptă până ce îl depăşi, a p o i se lăsă moale în scaun. Avea dreptate. îi r i d i c a nişte p r o b l e m e pe care n i c i n u le putea b ă n u i . Iar ea n u ştia c u m să le î n f r u n t e .

capitolul 4 - D e ce n u ai v e n i t azi la curs? Eşti bolnavă? Trecuseră două zile de c â n d se văzuse cu G r a n t la bibliotecă. U l t i m u l l u c r u la care se aştepta era să-1 găsească la uşa ei. - N u , n u s u n t bolnavă. - D e ce n-ai v e n i t la curs? -Le

faceţi vizite personale

la d o m i c i l i u

tuturor

studenţilor care chiulesc, d o m n u l e C h a p m a n ? N u vă o c u p ă prea m u l t d i n preţiosul dumneavoastră timp? I r i t a t , îşi puse mâinile în şold şi-şi depărta picioarele. D e sub sprâncenele groase, o c h i i l u i o măsurară cu o p r i v i r e dispreţuitoare. - Eşti o laşă. - A i dreptate. Repeziciunea

cu care îi răspunsese îl s u r p r i n s e .

Se aşteptase la o izbucnire furioasă în care nega t o t u l . U n o f t a t l u n g îi trăda exasperarea. - Pot intra? -Nu. - Ba da. O împinse în casă până ce reuşi să închidă uşa în spatele l u i . Ea se bâlbâi în s e m n de împotrivire, dar el îi închise gura. N u cred că v r e i să purtăm discuţia asta pe verandă. Shelley îi aruncă o p r i v i r e grăitoare, a p o i îi întoarse spatele şi se aşeză în faţa ferestrei. - S p u n e ce ai de spus, n u va s c h i m b a l u c r u r i l e . A m r e n u n ţ a t la c u r s u l tău.

Amintirea unui sărut

57

- D e ce? - A v e a m prea m u l t e ore semestrul ăsta. - M a i încearcă o dată. - B i n e ! se răsti Shelley întorcându-se cu faţa spre el. N u m a i era eleva îndrăgostită care-1 r i d i c a în slăvi, era o femeie care-şi î n f r u n t a adversarul pe p i c i o r de egalitate. N u p o t r ă m â n e la c u r s u l tău după cele întâmplate seara trecută. N-ar f i t r e b u i t să te las să mă săruţi. -Nu

m-ai lăsat să te sărut. Ţi-ai j u c a t şi t u r o l u l

foarte b i n e . - E u . . . V o i a m doar să-mi satisfac curiozitatea, n i m i c mai mult. M i n ţ e a , încerca să câştige t i m p , iar el ştia asta. - C e ţi-a făcut soţul tău, d o c t o r u l şmecher, de te t e m i de sex? - N u mă tem! - Te t e m i de ceva. - Te înşeli. - A t u n c i , de u n d e atâta încordare? Ştii că n i c i p r i n gând n u mi-ar trece să te rănesc. C e ţi-a făcut D a r y l Ro­ b i n s de eşti aşa de rezervată în preajma bărbaţilor? -Nimic! - Spune-mi! - M i - a arătat ce fiinţe lipsite de i n i m ă , egocentrice şi vanitoase s u n t bărbaţii! strigă ea, cu sânii tresăltându-i d i n p r i c i n a agitaţiei. D u p ă câteva clipe apăsătoare de tăcere, trase aer adânc în p i e p t şi c o n t i n u ă : Tatăl l u i n u ne-a ajutat, aşa c u m sperase D a r y l . P e n t r u a ne între­ ţine, a t r e b u i t să r e n u n ţ la facultate şi să-mi găsesc de l u c r u . M u n c e a m într-un b i r o u , alături de o sută de alţi o a m e n i asemenea m i e . A m î n c e p u t ca angajată mărun­ tă şi, t r e p t a t , a m ajuns dactilografă. T i m p de c i n c i a n i ,

Sandra Brown

58

a m petrecut o p t ore istovitoare pe zi b ă t â n d la maşină. C â n d mă î n t o r c e a m acasă de la serviciu, făceam c u m p a r a t u r i l e , curăţenia, spălam hainele şi găteam. A p o i d a c t i l o g r a f i a m referatele l u i D a r y l . I n cei c i n c i a n i de m e d i c i n ă şi u n a n de rezidenţiat n u m - a m plâns n i c i o d a tă. Era d a t o r i a mea de nevastă. N u c o n t a că deveneam groaznic de plictisitoare, fiindcă subiectele mele

de

conversaţie se reduceau la bârfele de la b i r o u . Ş i D a r y l m u n c e a . învăţa. A s t a t r e b u i e să recunosc. Şi e f o r t u r i l e l u i au d a t roade. A o b ţ i n u t u n post la u n u l d i n t r e cele m a i m a r i spitale d i n oraş. Făcu o pauză ca să respire, a p o i spuse: - într-o seară, a m gătit la cină vită Stroganoff, u n u l d i n t r e f e l u r i l e l u i preferate. E l a i n t r a t în sufragerie, s-a aşezat la masă şi mi-a spus: „Shelley, n u te m a i iubesc. V r e a u să d i v o r ţ ă m " . E u a m strigat: „ D e ce?", iar el mi-a răspuns: „Fiindcă te-am depăşit. N u m a i avem n i m i c în c o m u n " . A c u m înţelegi de ce n u m a i vreau bătăi de cap? N u m a i vreau să f i u a m a n t a , femeia de serviciu şi bucătărea­ sa neplătită a u n u i bărbat. S u n t o femeie liberă şi inde­ p e n d e n t ă , n u vreau încurcături sau complicaţii. C h i a r dacă n-ai f i cine eşti, chiar dacă n-ar f i deja imposibilă o relaţie între n o i , n u te-aş vrea î n viaţa mea. Istovită, se prăbuşi pe u n scaun, îşi rezemă c a p u l de spătar şi închise o c h i i . N i c i m ă c a r părinţii ei n u aflaseră acea poveste dureroasă. N u ştia de ce i-o dezvăluise toc­ m a i l u i G r a n t . Poate a c u m avea să înţeleagă de ce refuza cu desăvârşire să-1 vadă. S i n g u r u l a m ă n u n t pe care-1 omisese era relaţia ei se­ x u a l ă cu D a r y l . N u se î m b u n ă t ă ţ i s e deloc după noaptea n u n ţ i i , care fusese u n coşmar. î n cele d i n u r m ă învăţase

Amintirea unui sărut

59

să tolereze f e l u l l u i de a face dragoste, asudat şi viguros. P r i n t r - u n fel de autohipnoză, îşi antrenase c o r p u l să-1 accepte, deşi m i n t e a ei îl respingea. N i c i u n gest de-al l u i n u reuşea s-o excite. Zăcea sub el ca o m o a r t ă . T r e b u i a să recunoască, fusese nedreaptă c u D a r y l . Se măritase c u el d i n m o t i v e greşite. La vremea aceea, credea că f e m i n i t a t e a şi căsătoria erau u n u l şi acelaşi l u c r u . T o a t e f e m e i l e se m ă r i t a u , iar l u i Shelley B r o w ­ n i n g i se părea de la sine înţeles să se

conformeze

standardelor. N u i se năzărise niciodată să se revolte îm­ potriva sistemului. Poate că ar f i avut o şansă la fericire dacă d i n căsnicia l o r n-ar f i l i p s i t u n i n g r e d i e n t esenţial: nu-1 iubea şi nu-1 iubise niciodată pe D a r y l , căci în i n i m a ei ardea cu o intensitate extraordinară torţa u n e i p a s i u n i nemărturi­ site. Se m u l ţ u m i s e c u altcineva fiindcă bărbatul pe care-1 dorea era inaccesibil. - Shelley. Vocea l u i d o m o a l ă , care străbătea încăperea şi a n i i , era ca o mângâiere. N u deschise o c h i i , î n c e r c â n d să se apere. - î m i pare rău că ai c u n o s c u t nefericirea. N u vreau să f i u o complicaţie în viaţa ta. îi v e n i să strige că î n t o t d e a u n a fusese o complicaţie, î n s c h i m b , deschise o c h i i şi spuse pe u n t o n o b o s i t : - A ş a d a r , n u insişti să avem o relaţie? G r a n t clătină d i n cap cu tristeţe. - N u te p o t lăsa să-mi scapi d i n n o u p r i n t r e degete. M - a m gândit că o să fie de ajuns până la sfârşitul semes­ t r u l u i dacă te văd la curs în fiecare zi. însă n u m a i p o t aştepta, după cele întâmplate aseară. Z i d u l care exista pe v r e m u r i între n o i n u m a i există.

Sandra Brown

60

- Ba da, şi e m a i înalt ca niciodată. N i s-au întâmplat prea m u l t e . - T u ai fost dispreţuită, iar eu m i - a m p i e r d u t naivita­ tea. N i c i u n u l d i n t r e n o i n u m a i este u n idealist. Putem să ne a j u t ă m reciproc. - P u t e m să ne şi r ă n i m reciproc. - S u n t dispus să-mi asum r i s c u l . - E u , n u ! strigă Shelley. D a i buzna în viaţa mea cu forţa u n u i uragan şi te aştepţi să mă a r u n c în braţele tale. Foarte b i n e , d o m n u l e C h a p m a n . D a c ă asta îţi mângâie o r g o l i u l , află că a m fost îndrăgostită de t i n e . V e n e r a m p ă m â n t u l pe care păşeai. L u m e a mea gravita în j u r u l după-amiezilor pe care le petreceam c u t i n e . N u făceam n i m i c fără să mă î n t r e b ce părere ai f i avut t u despre chestiunea respectivă. C â n d p r i e t e n u l m e u mă săruta, î m i î n c h i p u i a m că eşti t u . P o f t i m ! Eşti mulţu­ mit? Asta v o i a i să auzi? -Shelley... - D a r n u m a i s u n t o adolescentă cu c a p u l în n o r i ! D a c ă te interesează o asemenea dăruire oarbă, caută în altă parte. G r a n t scurtă distanţa d i n t r e ei d i n câţiva paşi l u n g i , îi aşeză mâinile pe u m e r i şi o zgâlţâi nervos. - A s t a crezi că vreau de la tine? Să m ă venerezi ca pe u n erou? Să ţi se scurgă o c h i i după mine? N u , Shel­ ley. Iţi respect inteligenţa, dar te vreau şi ca a m a n t ă . G o a l ă , pasională şi la fel de ispitită de m i n e pe cât s u n t eu de t i n e . N u încerca să-mi s p u i că n u ţi-a t r e c u t p r i n m i n t e gândul ăsta. Scuturând-o d i n n o u , c o n t i n u ă : N u te-ai întrebat niciodată c u m ar f i fost dacă aş f i cedat i m p u l s u l u i d i n seara aceea, dacă te-aş f i dus pe braţe, te-aş f i dezbrăcat, p r i v i t , atins, mângâiat? D u m n e z e u

Amintirea unui sărut

61

să mă ierte, dar exact asta aş f i v r u t să fac, şi a m bleste­ mat m o r a l a care m ă împiedica să-ţi văd t r u p u l , să-1 a t i n g , să-1 gust, să-i arăt ce î n s e a m n ă dragostea. Shelley g e m u şi încercă să-şi îngroape faţa în p i e p t u l l u i , dar el n u - i dădu voie. îi c u p r i n s e c h i p u l cu mâinile, obligând-o să-1 privească în o c h i . - N u ai avut o viaţă s e n t i m e n t a l ă fericită cu soţul tău. Nu-ţi plăcea să faci dragoste cu el, n u - i aşa? - T e r o g , g e m u ea. î n c e r c ă să se elibereze, dar G r a n t n u - i dădu d r u m u l . - Nu-ţi plăcea, n u - i aşa? întrebă el stăruitor. îşi ţinu răsuflarea p e n t r u o clipă, a p o i scutură f u r i ­ oasă d i n cap. - N u , şopti, a p o i repetă m a i apăsat: N u , n u , n u , n u . - D u m n e z e u l e ! î n t i m p ce o legăna cu b l â n d e ţ e , b u ­ zele l u i rătăciră peste părul ei, acoperindu-1 cu sărutări fierbinţi. Peste câteva clipe îi ridică bărbia cu degetul şi îi desenă c o n t u r u l î n formă de i n i m ă al frunţii. Eşti aşa de f r u m o a s ă ! C u o c h i i ăştia f u m u r i i , gura care în­ d e a m n ă la păcat, părul m o a l e , strălucitor şi n a t u r a l , n u răsucit î n cine ştie ce f o r m e complicate... Se aplecă şi-şi apăsă buzele peste ale ei, m u r m u r â n d : A i nevoie să f i i iubită de cineva care apreciază femeia d i n t i n e . Lasă-mă să te iubesc! - N u ştiu, G r a n t . . . -Mergem

în

ritmul

care-ţi c o n v i n e ţie. N u

ne

grăbim. G u r i l e l i se c o n t o p i r ă într-un sărut. O trase m a i aproape şi o simţi cutremurându-se uşor c â n d îşi îm­ pinse bărbăţia în ea. C u degetul mare îi mângâie pielea caldă a gâtului şi apăsă vena care pulsa.

Sandra Brown

62

- V r e i să v i i c u m i n e la m e c i u l de f o t b a l de sâmbăta asta? întrebarea se aşternu ca o mângâiere peste buzele ei întredeschise. O sărută d i n n o u , muşcându-i drăgăs­ tos buza inferioară, şi m u r m u r ă : D u p ă m e c i , p r o f e s o r i i s u n t invitaţi acasă la rector p e n t r u u n c o c t e i l N u poţi f i atât de crudă încât să m ă laşi să î n f r u n t p l i c t i s u l de u n u l singur. E i i se păru că degetul l u i îi aluneca pe sub braţ, desenându-i c o n t u r u l sânului, dar atingerea l u i era atât de uşoară, încât n u putea f i sigură. Totuşi, era s u f i c i e n t ca să-i taie răsuflarea c â n d răspunse: - N u cred că mi-aş putea ierta aşa ceva. E l îi degustă d i n n o u gura, slujindu-se de l i m b ă ca de u n i n s t r u m e n t c o n c e p u t a n u m e p e n t r u a o f e r i plăcere. - E sâmbătă, la d o u ă . D u p ă u n u l t i m sărut apăsat, G r a n t plecă, închizând uşa în u r m a l u i . - M a i încet, te r o g ! C i n e te crezi? Fundaşul vedetă? îl mustră Shelley pe c â n d G r a n t o conducea p r i n labi­ r i n t u l parcării de lângă s t a d i o n către porţile înţesate de microbişti. - S c u z e , spuse el î n c e t i n i n d pasul. M - a m gândit că majoreta d i n t i n e n-o să vrea să rateze î n c e p u t u l meciului. Frământările o chinuiseră de c â n d acceptase i n v i ­ taţia. Bunul-simţ îi spunea că ar f i t r e b u i t să-1 refuze. Totuşi, de câte o r i se afla î n c o m p a n i a l u i , bunul-simţ părea s-o părăsească. î n plus, n i m i c n u era m a i respecta­ b i l decât o petrecere acasă la r e c t o r u l universităţii? îi deschisese uşa cu o nerăbdare

adolescentină,

iar aşteptările n u - i fuseseră înşelate. A r ă t a

minunat,

Amintirea unui sărut

63

cu o cămaşă s p o r t şi p a n t a l o n i de stofă care îi s u b l i n i a u fizicul atletic. Părul l u i n e g r u , răvăşit ca de o b i c e i , stră­ lucea î n l u m i n a soarelui de t o a m n ă . - Eşti superbă, zise el, examinându-i fusta în d u n g i şi bluza de mătase care se asorta cu albastrul f u m u r i u al o c h i l o r . Fără şovăială sau stângăcie, o trase în braţe şi o săru­ tă f l ă m â n d . D u p ă ce t r e c u peste t u l b u r a r e a intensă pro­ vocată de bruscheţea acestui gest i n t i m , ea îşi petrecu braţele pe după gâtul l u i . I n cele d i n u r m ă , se desprinseră d i n îmbrăţişare c u i n i m a zvâcnind şi răsuflarea tăiată. G r a n t îşi l i p i buzele de urechea ei şi îi şopti: - A m putea sări peste m e c i u l de f o t b a l p e n t r u o par­ tidă în d o i , chiar aici. E u o să f i u a r b i t r u l şi-o să ţin scorul. T u t r e b u i e d o a r să i n t r i în joc. R o ş i furioasă şi îl î m p i n s e la o parte ca să-şi ia jacheta d i n lână albastră şi poşeta d i n piele întoarsă. E l râdea în c o n t i n u a r e c â n d o p o f t i să se urce în maşina l u i neagră, m o d e l s p o r t , u n D a t s u n 280 Z. G l u m i r ă şi se tachina­ ră în v r e m e ce el îşi croia d r u m p r i n t r a f i c u l aglomerat către s t a d i o n . Era p r i m a dată când se simţeau relaxaţi, pe p i c i o r de egalitate, ca d o i adulţi, uitând t r e c u t u l m o ­ h o r â t şi bucurându-se d o a r de prezent. - N u - i aşa că m e c i u r i l e de f o t b a l s u n t distractive? îi m u r m u r ă el la ureche. P e n t r u ca m u l ţ i m e a să n u - i despartă, G r a n t îşi petre­ cuse braţele pe după m i j l o c u l ei şi o împingea uşor în d r u m spre l o c u r i l e rezervate. Subînţelesul v o r b e l o r l u i n u - i scăpă. I i simţea apăsarea grăitoare a masculinităţii, iar răsuflarea l u i , î n ureche, pe obraz, pe gât, era o mân­ gâiere d u l c e şi plină de p r o m i s i u n i . - C r e d că profiţi pe n e d r e p t .

Sandra Brown

64

- N u te înşeli. E l ridică braţul până ce m â n a îi ajunse sub sânii ei. N i m e n i d i n m u l ţ i m e n-ar f i observat. D a r m ă poţi c o n d a m n a , c â n d s u n t însoţit de cea m a i f r u ­ moasă femeie d i n t o t campusul? -Mai

frumoasă chiar decât d o m n i ş o a r a

Zimmer­

man? întrebă Shelley cu o n e o b i ş n u i t ă răutate, referindu-se la fata care vorbise cu el în faţa

cafenelei.

E l i m p e d e că e atrasă de t i n e şi c u siguranţă are câteva însuşiri a d m i r a b i l e . - î m i plac m a i m u l t însuşirile tale. î m p i n s e braţul cât să-i ridice uşor sânii, astfel încât mesajul l u i să ajungă la ea cât se poate de l i m p e d e şi răs­ picat. S u s p i n u l l u i Shelley îl făcu pe bărbatul de alături să tresară. - M ă scuzaţi, v-am călcat? - N u , răspunse ea fâstâcită. P i e p t u l l u i G r a n t se c u t r e m u r ă într-un h o h o t de râs tăcut. C u r â n d , se lăsară cuprinşi de v a l u l de entuziasm care însoţea p r i m u l m e c i al s e z o n u l u i . După-amiaza era splendidă. Soarele strălucea, dar o adiere d i n n o r d păstra t e m p e r a t u r a m o d e r a t ă . Pe la sfârşitul celei de-a treia reprize, l u i Shelley i se făcuse cald, aşa că îl rugă pe G r a n t să o ajute să-şi dea jos jacheta. D u p ă aceea se simţi m u l t m a i b i n e , dar băgă de seamă că el era foarte agitat. N u reuşea să stea l o c u l u i n i c i m ă c a r a t u n c i când pe t e r e n n u se întâmpla mare l u c r u . - E ceva în neregulă? îl întrebă îngrijorată. N u pă­ rea să se simtă rău; dimpotrivă, avea u n aer sălbatic şi rebel care ar f i z g u d u i t d i n t e m e l i i orice femeie. Este ceva în neregulă? repetă ea, c â n d G r a n t n u păru dispus să răspundă.

Amintirea unui sărut

65

- N u , zise el repezit, b l e s t e m â n d p r i n t r e dinţi. N i c i pe departe. Echipa-gazdă t o c m a i executa o manevră complicată p e n t r u a câştiga douăzeci şi c i n c i de iarzi, iar m u l ţ i m e a se ridică în picioare, ovaţionând frenetic. Preocupată doar de starea l u i de s p i r i t , Shelley îşi apăsă p a l m a pe braţul l u i . - Grant? - T r e b u i a să porţi o bluză atât de sexy? o întrebă el, ţintuind-o cu o c h i i aceia care îi apăruseră de atâtea o r i în vis. N ă u c i t ă , p r i v i în jos. Bluza n u era foarte decoltată, însă adierea de vânt, înşelător de slabă, lipise mătasea de curbele voluptuoase ale t r u p u l u i ei, desenându-i si­ lueta. N e î n d r ă z n i n d să-1 privească în o c h i , se grăbi să î m b r a c e jacheta şi se prefăcu absorbită de evenimentele de pe teren. D u p ă f i n a l u l spectaculos al m e c i u l u i , c â n d echi­ pa-gazdă înscrisese în u l t i m e l e m i n u t e , părăsiră stadio­ n u l la fel de încet pe cât intraseră. G r a n t îşi ţinea m â n a petrecută peste u m e r i i ei, iar coapsele l i se atingeau în timpul mersului. -Nu

m ă p l â n g e a m , să ştii, zise el, făcând-o să

roşească. - N-a fost i n t e n ţ i o n a t , te asigur. - N u m i - a m î n c h i p u i t aşa ceva. î m i pare rău dacă vorbele mele te-au făcut să te simţi stânjenită. Sinceritatea i se zugrăvea în o c h i şi în voce, aşa că zâmbi iertătoare. - î m i pare rău că a m reacţionat atât de nervos. E l îi apăsă uşor p a l m a pe gât, în semn de înţelegere.

Sandra Brown

66

Pe c â n d aşteptau în m a ş i n ă să iasă d i n parcare, o întrebă: - T e - a r deranja să trecem pe la mine? T r e b u i e să-mi s c h i m b cămaşa şi să aleg o cravată. -Nu. Shelley zâmbea, dar i n i m a i se strânsese la gândul că u r m a să fie d i n n o u singură c u el, lipsită de protecţia u n e i m u l ţ i m i de m a r t o r i . D u p l e x u l l u i se afla la câteva cvartale de campus, în u n a d i n t r e zonele m a i m o d e r n e ale oraşului, dar n u m a i puţin liniştită şi intimă decât c a r t i e r u l u n d e l o c u i a ea. G r a n t deschise p o r t i e r a şi o ajută să coboare d i n maşi­ nă, a p o i o conduse la aleea pietruită care ducea la uşa de la i n t r a r e . - N u a m o verandă la fel de p r i m i t o a r e ca a ta, zise el arătând spre faţada georgiană, severă a casei. - D a r ai u n a p a r t a m e n t superb, remarcă Shelley de îndată ce intră. La parter se afla o încăpere spaţioasă, c u ş e m i n e u şi ferestre m a r i . î n spatele b a r u l u i se zărea o m i c ă bucă­ tărie, iar o scară î n spirală ducea spre d o r m i t o r u l de la etaj. Masa rotundă d i n camera de zi era înţesată de cărţi despre legislaţie şi p o l i t i c i p u b l i c e , c u o grosime i n t i m i dantă. Pe r a f t u r i se găseau t e a n c u r i de reviste, d i s c u r i şi dosare. T o t u l era o r d o n a t , dar p u r t a a m p r e n t a l u i . - î n capăt e o baie mică, dacă ai nevoie să te împros­ pătezi, îi spuse el pe când urca pe scară. - M u l ţ u m e s c . C r e d că t r e b u i e d o a r să-mi refac puţin machiajul. Scotoci p r i n poşetă, dorindu-şi ca degetele să n u - i m a i t r e m u r e aşa. î n cele d i n u r m ă , r e n u n ţ ă să m a i caute

Amintirea unui sărut

67

r u j u l şi-şi deschise o g l i n j o a r a c o m p a c t ă . A p r o a p e o scă­ pă d i n m â n ă c â n d îi auzi glasul de deasupra: - C e faci acolo? Eşti c u m i n t e ca o şcolăriţă. - Păi, eu... I n d i f e r e n t ce voia să spună, vocea îi rămase sugru­ mată în gât. A p l e c a t peste balustradă, G r a n t se stropea pe o b r a j i cu apă de c o l o n i e . . . g o l până la b r â u . P i e p t u l l u i era acoperit de u n păr f i n şi î n t u n e c a t care părea s-o invite să-1 atingă, să-i încerce t e x t u r a creaţă c u vârfurile degetelor. Se trezi că-i studia părul de deasupra catara­ m e i a u r i i de la curea. îşi a m i n t i de senzaţia pe care i-o stârnise când îl mângâiase la bibliotecă. întreg t r u p u l ei părea dintr-odată l i p s i t de vlagă, dar nu-şi putea d e s p r i n ­ de o c h i i de la el. - V i n i m e d i a t , o asigură, după care se retrase în afara câmpului ei vizual. îşi închise o g l i n j o a r a cu gesturi exagerat de p r u ­ dente, de teamă să n u o scape, a p o i se apucă să-şi caute peria. Spera ca gesturile de rutină s-o ajute să n u se m a i gândească la bărbatul acela senzaţional sau la f a p t u l că sângele îi zvâcnea în tâmple p u t e r n i c şi d u l c e precum siropul. - La naiba! î n j u r ă t u r a î n f u n d a t ă răsună de la etaj. A u z i mişcări târşâite, a p o i altă înjurătură. - C e s-a întâmplat? - M i - a căzut u n nasture de la cămaşă, şi n u a m alta curată care să se potrivească cu sacoul pe care v o i a m să-1 p o r t . - A i o trusă de cusut? - Sigur. - A d u - o aici, o să văd ce p o t face.

Sandra Brown

68

î n câteva secunde, G r a n t coborî scările în s a l t u r i . - A m chiar şi aţă albastră, a n u n ţ ă el î n c â n t a t . îi întinse u n ac de cusut şi u n cartonaş pe care erau înfăşurate fire în m a i m u l t e c u l o r i . Ea îi luă setul d i n m â n ă , r e c u n o s c ă t o a r e p e n t r u că avea ceva de făcut şi n u era silită să-1 privească. î n t r u c â t cămaşa l u i era des­ cheiată, p i e p t u l acela m i n u n a t de v i r i l îi trezea cele m a i ascunse fantasme. - U n d e e nasturele? - U i t e , zise el întinzându-i u n nasture m i c şi alb. - N u o... d a i jos? - N u poţi coase nasturele aşa? - B a da. Shelley înghiţi în sec, ştiind că era m u l t m a i nesigură pe sine decât lăsa să se vadă. C u m v a , în c i u d a degetelor paralizate, reuşi să vâre aţa în ac. - A r t r e b u i să ne aşezăm? întrebă el. - N u , aşa e foarte b i n e . Era al treilea nasture de la guler, cel d i n m i j l o c u l p i e p t u l u i . Reţinându-şi t r e m u r u l , Shelley prinse între degete m a t e r i a l u l d e l i c a t , îl î n t i n s e b i n e şi, s t r e c u r â n du-şi m â n a pe sub el, vârî acul. Se străduia să nu-1 atingă, dar firele de păr creţe o gâdilau, iar căldura p i e l i i l u i , atât de aproape de m â n a ei, i se t r a n s m i t e a în t o t c o r p u l . î n unele clipe, el părea să n u respire. C â n d expi­ ra, îi simţea răsuflarea pe f r u n t e şi pe o b r a j i . A r f i j u r a t că z g o m o t u l s u r d pe care îl auzea era bătaia i n i m i i l u i , dar putea la fel de b i n e să fie a ei. C â n d t e r m i n ă , abia se m a i ţinea pe picioare. - Foarfecă? întrebă cu voce răguşită.

capitolul 5 - Foarfecă? E l repetă cuvântul de parcă îl auzea întâ­ ia oară. O c h i i l u i îi ţintuiau pe ai ei, îndepărtând strat după strat de apărare, până ce-i ajunse la suflet. N u ştiu u n d e este, zise în cele d i n u r m ă . - N u - i n i m i c . Fără a se gândi, dorindu-şi d o a r să în­ cheie acel m o m e n t extrem de tulburător, p r i n s e aţa între dinţi şi o rupse t n d o u ă . A b i a a t u n c i îşi dădu seama că buzele ei se apropiaseră la o fracţiune de c e n t i m e t r u de p i e p t u l l u i . Răsuflarea ei îi răscolea părul de pe p i e p t . - S h e l l e y , oftă el dezmierdându-i creştetul. N u reuşi să se retragă. M i n t e a îi spunea să se fereas­ că, să fugă, dar t r u p u l refuza să se supună. C e d ă i m e d i a t seducţiei m o m e n t u l u i . N i c i măcar n u încercă să l u p t e cu i m p u l s u l care o împingea către el, n e î n d u r ă t o r ca f l u ­ x u l o c e a n u l u i . I I atinse drăgăstos c u nasul. - D i n n o u , Shelley, d i n n o u . Te rog! Părea la fel de pătruns ca ea. Vocea îi era inegală şi subţiată, lipsită de rezonanţa obişnuită c â n d îi prinse c h i p u l între p a l m e . Shelley închise o c h i i şi îşi l i p i buzele de el. Şovăi o clipă, însă reacţia grăitoare a t r u p u l u i l u i o încuraja. I I sărută d i n n o u , deplasându-se l e n t pe întinderea piep­ t u l u i c u m u ş c h i de oţel. C â n d ajunse la u n sfârc, îi simţi privirea sfredelind-o, aşa că îşi ridică uşor c a p u l . Secun­ dele se prelungiseră într-o mică eternitate. Mişcarea h i p ­ notizantă a degetelor l u i pe capul ei încetă. Aştepta. - A r trebui? şopti ea. Vrei?

Sandra Brown

70 - D a r t u vrei?

Luă hotărârea inconştient. î n a i n t e de a-şi da seama de implicaţiile d e p l i n e ale acţiunii sale, l i m b a i se strecu­ ră p r i n t r e buze şi trecu uşor peste sfârcul l u i , după care, tachinându-1, repetă delicat mişcarea. G r a n t g e m u scurt î n a i n t e de a o p r i n d e în braţe. - D o a m n e , eşti d u l c e . Atât de dulce... Shelly îşi lăsă c a p u l pe spate, iar el îşi c o b o r î b u ­ zele spre ale ei. G u r i l e f l ă m â n d e se lipiră u n a de alta, a p o i l i m b a l u i îi pătrunse în gură şi puse stăpânire pe ea. Având grijă să nu-1 înţepe cu acul, tânăra feme­ ie îşi petrecu m â n a pe după gâtul l u i , trăgându-1 m a i aproape de ea. Cealaltă m â n ă se întinse peste p i e p t u l maiestuos,

pieptănând

desişul

de

păr,

frământând

muşchii t a r i . G r a n t se îndepărtă cât să-şi poată c o b o r î m â n a pen­ t r u a-i atinge sânii u m f l a ţ i de d o r i n ţ ă . V â r f u r i l e degete­ l o r l u i dezmierdară b o b o c i i sensibili, care se întăriră şi m a i m u l t sub bluza de mătase. - S h e l l e y , ai visat vreodată la asta? A i visat că te a t i n g aşa? - D a , da... - Şi eu. S ă m ă ierte D u m n e z e u , dar v i s a m la asta încă de c â n d erai m u l t prea tânără ca să apari î n asemenea fantezii. î n t i m p ce buzele l u i se p l i m b a u peste ale ei, G r a n t m u r m u r ă : A c u m p u t e m t r a n s f o r m a fanteziile în realitate. Vlăguită, se s p r i j i n i de el. V o i a să cedeze, deşi era c o n ş t i e n t ă că n-ar f i fost înţelept. îl iubea. Ajunsese la această concluzie incontestabilă cu m u l t t i m p în u r m ă . N u m a i era u n i d o l , o b i e c t u l u n o r închipuiri adolescen­ t i n e . Era bărbatul pe care-i fusese s o r t i t să-1 iubească,

Amintirea unui sărut iar a c u m venise

momentul

71

să-şi d u c ă d e s t i n u l la

îndeplinire. C e î n s e m n a u oare p e n t r u G r a n t toate acestea? I n v r e m e ce ea tânjise de d o r u l l u i , n u t r i n d v i s u r i i m p o ­ sibile, închipuindu-şi situaţii r o m a n t i c e care n-aveau să devină niciodată realitate, el dusese o viaţă agitată la W a s h i n g t o n . C h i a r se gândise la ea, sau avea p u r şi sim­ p l u m e t o d e m a i sofisticate decât D a r y l p e n t r u a o atrage în pat? îşi clădise o existenţă n o u ă pe r u i n e l e căsniciei cu D a r y l . P l a n u r i l e ei de v i i t o r fuseseră î n t o c m i t e c u grijă şi se desfăşurau aşa c u m prevăzuse. D a c ă l-ar f i p r i m i t pe G r a n t C h a p m a n î n viaţa ei risca să distrugă t o t u l . D e s p r i n d e r e a d i n îmbrăţişarea l u i era m a i dureroasă decât o rană de p u m n a l , dar t r e p t a t îl împinse până ce el cedă şi îi dădu d r u m u l . C u u m e r i i căzuţi, se îndrep­ tă spre fereastră, p r i v i n d peisajul crepuscular. A u z i c u m G r a n t îşi deschise f e r m o a r u l ca să-şi vâre cămaşa î n pan­ t a l o n i , a p o i c u m îl trase la loc. - N - a m fost niciodată i u b i t u l l u i Missy Lancaster. N u o atinsese, d a r c u v i n t e l e l u i o făcură să se întoar­ că spre el c u o c h i i măriţi. - G r a n t , zise ea c u tristeţe, asta n u are n i c i o legătură cu n o i . Ezit să... facem dragoste, d a r n u d i n cauza celor întâmplate între t i n e şi fata aceea de la W a s h i n g t o n . C o l ţ u r i l e buzelor l u i se relaxară, însă p r i v i r e a nu-şi p i e r d u intensitatea. - M ă b u c u r , fiindcă între Missy şi m i n e n u a fost n i ­ m i c . C e l puţin, n u ceea ce a crezut toată l u m e a . D a c ă aş f i spus adevărul gol-goluţ aş f i dezvăluit o mărturi­ sire confidenţială, şi n u p u t e a m face asta. Aşezându-şi

Sandra Brown

72

mâinile pe u m e r i i ei, stărui: Crede-mă, Shelley! N u te m i n t în privinţa asta. O c h i i ei îl cercetară atent, însă n u descoperiră n i c i urmă de t u l b u r a r e ascunsă. - T e cred, G r a n t . - Iţi m u l ţ u m e s c , oftă el, după care o sărută uşor pe buze. Mergem? N u vreau să-mi p u n în p r i m e j d i e catedra întârziind la petrecerea r e c t o r u l u i . Peste câteva m i n u t e ieşeau d i n a p a r t a m e n t . G r a n t îşi luase sacoul de sus şi-şi pusese o cravată. Shelley se retrăsese la toaletă ca să-şi refacă m a c h i a j u l - a c u m chiar era nevoie - şi să se pieptene. R e c t o r u l l o c u i a pe u n d o m e n i u aflat în proprietatea universităţii. Aşezată în vârful u n u i deal, vila impozan­ tă, în stil c o l o n i a l , avea o verandă pe care o străjuiau şase coloane albe. G r a n t parcă D a t s u n u l la baza dealu­ l u i , după care î n c e p u r ă urcuşul. G l a s u l l u i era înşelător de n e v i n o v a t când întrebă: - D a c ă povestea de la W a s h i n g t o n n u era m o t i v u l , de ce m-ai o p r i t , Shelley? Paşii ei şovăiră pe aleea cu pietriş. E l o prinse de braţ şi o î n d e m n ă să meargă m a i departe. - A m nevoie de m a i m u l t t i m p , zise ea cu voce joasă. T r e b u i e să ştiu dacă ceea ce s i m t a c u m este real sau doar o p r e l u n g i r e a ceea ce a m simţit în u r m ă cu zece a n i . Era o m i n c i u n ă . I I iubea, îl iubise şi avea să-1 iubeas­ că î n t o t d e a u n a . D a r n u v o i a ca el să ştie l u c r u r i l e aces­ tea d e o c a m d a t ă . - N u s u n t sigură că vreau să mă i m p l i c într-o relaţie. M i - a fost foarte greu să-mi p u n viaţa la p u n c t , iar a c u m , c â n d a m cu adevărat şanse de a reuşi, m ă t e m să risc. Se o p r i şi se întoarse cu faţa la el. N u m - a m s c h i m b a t

Amintirea unui sărut

73

foarte m u l t d i n liceu, cel p u ţ i n în ceea ce priveşte m o ­ rala. Pentru m i n e , sexul n u este o distracţie d i n t i m p u l liber. N-aş putea să fac dragoste c u t i n e şi a d o u a zi să-mi văd senină de ale mele ca şi c u m n i m i c n u s-ar f i întâmplat. Flacăra d i n o c h i i l u i o pătrunse p â n ă în adâncul sufletului. - M ă b u c u r să a u d asta, fiindcă dacă aş face dragoste cu t i n e , n u cred că te-aş m a i putea lăsa să pleci. L u i Shelley îi luă câteva m i n u t e ca să se smulgă d i n transă şi să precizeze: - I n afară de asta, s u n t e m în c o n t i n u a r e profesor şi studentă. E l îşi dădu uşor c a p u l pe spate şi slobozi u n h o h o t de râs. - P o ţ i scoate oricând a r g u m e n t u l ăsta d i n m â n e c ă , nu? C a u t ă o scuză m a i b u n ă , Shelley. C u i naiba îi pasă de aşa ceva! R e c t o r u l u i îi păsa. C o c t e i l u l - sau, m a i degrabă, de­ gustarea de v i n u r i - era la fel de r i g i d şi de f o r m a l pe cât anticipase G r a n t . Gazdele îi î n t â m p i n a r ă

ceremonios

de îndată ce m a j o r d o m u l le deschisese uşa, iar Shelley p u t u să constate că înfăţişarea fizică a r e c t o r u l u i se po­ trivea de m i n u n e cu funcţia l u i . Era înalt, auster, c u pă­ r u l a r g i n t i u , e m a n â n d u n aer de s u p e r i o r i t a t e . O salută c u r t e n i t o r , însă ea simţi că o c h i i l u i albaştri şi v i c l e n i o măsurau atent. S o ţ i a l u i , o m a t r o a n ă solidă cu părul g r i z o n a n t , în­ tr-o n u a n ţ ă m a i albăstrie decât a soţului, avea u n zâm­ bet nesincer î n c r e m e n i t pe faţă. Părea m a i preocupată

Sandra Brown

74

să-şi aranjeze c i o r c h i n e l e de d i a m a n t e de pe p i e p t u l ge­ neros decât să-şi întreţină oaspeţii. - Ţ i - o p o ţ i î n c h i p u i pe d o a m n a M a r t i n zvârcolindu-se în ghearele pasiunii? o întrebă G r a n t c u j u m ă t a t e de gură, pe c â n d se î n d e p ă r t a u . C u t r e m u r a t ă de u n h o h o t tăcut de râs, Shelley aproape scăpă p a h a r u l de v i n d i n m â n ă . I I luase de pe tava de a r g i n t pe care o p u r t a u n u l d i n t r e c h e l n e r i i angajaţi a n u m e p e n t r u seara aceea. - T a c i d i n gură, m o r m ă i ea p r i n t r e d i n ţ i , străduindu-se să păstreze o expresie cuviincioasă. D i n cauza ta o să vărs v i n u l şi va t r e b u i să d u c bluza asta la spălătorie, c â n d altfel aş putea foarte b i n e s-o p o r t încă o dată. N u p u t u să n u observe că femeile d i n încăpere, colege sau soţii ale p r o f e s o r i l o r , se a d u n a u în j u r u l l u i G r a n t ca găinile. O îngreţoşau întrebările l o r s u b t i l e , concepute a n u m e p e n t r u a îndrepta discuţia spre Missy Lancaster şi sinuciderea ei. C u pricepere, el reuşi să le orienteze către alte subiecte. Bărbaţii d i n încăpere v o r b e a u despre m e c i u l de d u pă-amiază şi despre şansele echipei de a î n c h e i a cam­ p i o n a t u l pe u n loc fruntaş. G r a n t o prezentă pe Shelley fără să i n t r e în d e t a l i i , dar u n u l d i n t r e foştii ei profe­ s o r i îşi a m i n t i de ea. Fără îndoială, vestea relaţiei d i n ­ tre profesor şi studentă avea să se răspândească r a p i d p r i n t r e invitaţi. O j u m ă t a t e de oră m a i târziu, Shelley şi G r a n t se a f l a u în b i r o u l r e c t o r u l u i , discutând despre avantajele t a b l e l o r în comparaţie cu şahul. C h i a r a t u n c i , gazda îşi făcu apariţia în prag. -Aici

eraţi, d o m n u l e C h a p m a n . Speram

s c h i m b a o vorbă cu dumneavoastră.

să p o t

Amintirea unui sărut

75

Părea d e s t u l de p r i e t e n o s , d a r f e l u l î n care î n c h i s e uşile d u b l e în u r m a l u i îi s t â r n i t i n e r e i f e m e i p r e s i m ­ ţiri s u m b r e . - T o c m a i a d m i r a m încăperea, zise G r a n t cu a m a b i l i ­ tate. E splendidă, la fel ca restul casei. - D a , răspunse M a r t i n , dregându-şi glasul fără a f i nevoie. D u p ă c u m ştiţi, clădirea e p r o p r i e t a t e a universi­ tăţii, dar când a m fost n u m i t rector şi ne-am m u t a t aici, M a r j o r i e a redecorat t o t u l . Se o p r i î n faţa p e r e t e l u i aco­ p e r i t de o bibliotecă, îşi prinse mâinile la spate şi î n c e p u să se legene pe călcâie. D o m n u l e C h a p m a n . . . - V ă r o g să mă scuzaţi, m u r m u r ă Shelley, îndreptându-se spre uşă. - N u , d o a m n ă R o b i n s . C e a m de spus vă priveşte şi pe dumneavoastră, aşa că vă r o g să r ă m â n e ţ i . - B i n e , spuse ea după ce aruncă o p r i v i r e furişă spre Grant. - D u p ă c u m ştiţi, î n c e p u r e c t o r u l sfătos, universita­ tea are standarde r i d i c a t e , atât d i n p u n c t de vedere aca­ d e m i c , cât şi etic. Ţ i n e m e n o r m la reputaţia instituţiei noastre, m a i ales că se află sub p a t r o n a j u l B i s e r i c i i , şi ne s i m ţ i m d a t o r i să v e g h e m asupra ei. D i n acest m o t i v , zise el, î n t o r c â n d c a p u l şi fulgerându-i i n c h i z i t o r i a l c u p r i v i r e a , m e m b r i i c o r p u l u i profesoral t r e b u i e să aibă o reputaţie fără cusur, în campus şi în afara l u i . I n încăpere se aşternu o tăcere m o r m â n t a l ă . C e i d o i împricinaţi n u scoaseră o vorbă şi n u se clintiră, dar ea băgă de seamă c u coada o c h i u l u i că G r a n t avea p u m n i i strânşi. - N e - a m asumat u n risc angajându-vă la această u n i ­ versitate, d o m n u l e C h a p m a n . Senatul v-a evaluat c u atenţie d o s a r u l şi a hotărât că presa d i n W a s h i n g t o n

Sandra Brown

76

a fost nedreaptă c u dumneavoastră. M ă r i n i m o s , v-a acordat prezumţia de nevinovăţie. Aveţi r e c o m a n d ă r i excelente. C â n d veţi p u b l i c a lucrări ştiinţifice, aşa c u m v-aţi manifestat intenţia, veţi aduce şi m a i m u l t prestigiu universităţii. D a r dacă ieşiţi c u o studentă, fie ea şi m a i în vârstă decât colegele sale, sunteţi v u l n e r a b i l la c r i t i c i şi aruncaţi o l u m i n ă nefavorabilă asupra instituţiei, m a i cu seamă după tragedia adusă recent în atenţia p u b l i c u l u i . M ă văd n e v o i t să vă cer să n u vă m a i vedeţi c u d o a m n a R o b i n s , al cărei statut de femeie divorţată complică şi m a i m u l t situaţia d i n p u n c t de vedere m o r a l . G r a n t n u păru i m p r e s i o n a t n i c i de seriozitatea recto­ r u l u i , n i c i de cucernicia acestuia. - A l t f e l , ce se întâmplă? T o n u l l u i c a l m contrasta cu expresia aprigă ce i se întipărise pe faţă. - A l t f e l , ne v o m vedea nevoiţi să vă r e v i z u i m contrac­ t u l la sfârşitul s e m e s t r u l u i . G r a n t traversă încăperea spre Shelley şi a p o i o luă de braţ. - N u n u m a i că m-aţi i n s u l t a t şi mi-aţi pus m o r a l i t a t e a la îndoială, dar aţi calomniat-o şi pe d o a m n a R o b i n s . . . -Grant... - A cărei reputaţie este fără cusur. Shelley încercase să-1 întrerupă, de teamă că gestul l u i cavaleresc de a-i lua apărarea avea să-1 înverşuneze şi m a i m u l t pe rector. J u d e c â n d după paloarea aces­ tuia,

puţini

îndrăzniseră

să-i nesocotească

vreodată

avertismentele. -Vă

mulţumim

pentru

ospitalitate,

mai

spuse

G r a n t , trăgând-o spre uşă. V ă r o g să-i transmiteţi mulţu­ m i r i d i n partea noastră şi d o a m n e i M a r t i n .

Amintirea unui sărut

77

Deschise uşa larg, trecu m â n d r u p r a g u l şi, c u Shelley de m â n ă , îşi c r o i d r u m p r i n t r e oaspeţii care le a r u n c a u ocheade p l i n e de curiozitate. C u o b r a j i i fierbinţi de j e n ă , Shelley se rugă ca g e n u n c h i i să n u - i cedeze, m ă c a r p â n ă ieşeau d i n casă. N u cedară p â n ă ajunseră la maşină, m o m e n t în care se prăbuşi t r e m u r â n d pe s c a u n u l pasagerului. G r a n t v o r b i abia după ce părăsise aleea v i l e i , intrând pe şosea­ ua p u ţ i n circulată: - S u n t l i h n i t de foame. C e ai prefera? Pizza? Ea întoarse c a p u l şi-i aruncă o p r i v i r e şocată. - Pizza? G r a n t , r e c t o r u l universităţii t o c m a i te-a ame­ n i n ţ a t cu concedierea! - N u poate face asta fără v o t u l m a j o r i t a r al s e n a t u l u i universităţii. î n c i u d a publicităţii negative de care a m avut parte şi a aurei de scandal care mă învăluie, u n i i m e m b r i s u n t fermecaţi de celebritatea mea şi v o r să m ă păstreze. Alţii îşi d a u seama că s u n t u n profesor al n a i b i i de b u n . S i n g u r u l l u c r u care m ă înfurie la c u l m e e f e l u l î n care te-a atacat. C e măgar făţarnic! D a c ă ar avea oca­ zia, n u cred că ar refuza să iasă cu t i n e . - G r a n t ! strigă ea acoperindu-şi faţa cu m â i n i l e . T u l b u r a r e a evidentă d i n glasul l u i Shelley îl trezi la realitate. Posomorât, n u m a i scoase o vorbă pe t o t par­ c u r s u l d r u m u l u i , n i c i măcar a t u n c i c â n d o p r i în faţa casei ei. V r e m e îndelungată, statură împietriţi în tăcere. Pro­ f i l u l l u i , l u m i n a t de strălucirea slabă a f e l i n a r e l o r de pe stradă, era la fel de f e r m p r e c u m al r e c t o r u l u i M a r t i n , î n cele d i n u r m ă , Shelley îşi adună c u r a j u l şi spuse: - N u ne m a i p u t e m vedea, G r a n t . N u ca astăzi.

Sandra Brozvn

78

C â n d se întoarse cu faţa spre ea, hainele îi foşniră în î n t u n e r i c . îşi petrecu braţul pe după tetiera ei şi o ţintui cu p r i v i r e a . - O să laşi o caricatură a respectabilităţii c u m este M a r t i n să ne despartă? - Ş t i u ce este, oftă ea. D a c ă n-ar ocupa funcţia pe care o o c u p ă , n u m-aş gândi n i c i o clipă la el sau la părerile l u i . D a r este r e c t o r u l universităţii, iar t u eşti angajatul l u i . - î n c o n t r a c t n u a m n i c i o clauză referitoare la feme­ ile c u care p o t ieşi. - D a r există o lege nescrisă c o n f o r m căreia profeso­ r i i n u ies cu studenţii. A m încercat să-ţi s p u n d i n p r i ­ m u l m o m e n t ce v o r crede despre n o i o a m e n i i de aici. N - a i v r u t să asculţi. N u s u n t e m pe Coasta de Est sau de Vest, ci în i n i m a A m e r i c i i . Asemenea l u c r u r i n u se fac, p u r şi s i m p l u . - C e e atât de groaznic în ceea ce facem? strigă el, pierzându-şi c a l m u l pe care se străduise atât de m u l t să-1 păstreze. C â n d o văzu tresărind, înjură în b a r b ă şi oftă exasperat: î m i pare rău. N u s u n t f u r i o s pe t i n e . - Ş t i u , zise ea d o m o l . - N u m a i vreau încă u n scandal în viaţa mea. La naiba, e u l t i m u l l u c r u pe care mi-1 doresc. M a i ales, n u vreau u n scandal care să te afecteze în v r e u n fel. Dar, pe toţi d r a c i i , n u p o t r e n u n ţ a n i c i la t i n e . -Va

t r e b u i . C u m crezi că m-aş simţi dacă

ţi-ai

pierde slujba d i n cauza mea? C r e z i că aş putea trăi cu ideea asta? - A m t r e c u t p r i n greutăţi m a i m a r i , Shelley. C r e de-mă, s u n t u n luptător. N u m-ar afecta.

Amintirea unui sărut

79

- Pe m i n e m-ar afecta foarte m u l t . Deschizând p o r t i ­ era, Shelley m u r m u r ă : La revedere, G r a n t . M â n a care o prinse de braţ avea tăria u n e i gheare de oţel. - N - o să-i las să ne despartă, i n d i f e r e n t c u ce ne-ar a m e n i n ţ a . N - o să te las n i c i pe t i n e să r e n u n ţ i la t o t . Shelley, a m nevoie de t i n e . Te v r e a u . Ştiu că şi t u mă v r e i la fel de m u l t . Cealaltă m â n ă răsări d i n î n t u n e r i c şi o cuprinse de ceafă, trăgând-o înspre el. - N u , reuşi ea să îngaime î n a i n t e ca buzele l u i să le acopere pe ale ei într-un sărut b r u t a l , în care pasiunea se împletea c u frustrarea. I n t i m p ce o i m o b i l i z a c u o m â n ă , o c o b o r î pe cealal­ tă p e n t r u a-i c u p r i n d e sânul. Degetele l u i , p r i c e p u t e în arta seducţiei, îi mângâiară sfârcul până când acesta se întări, dovadă a dorinţei ei crescânde. - N u , te r o g . . . şopti ea. N u m ă m a i atinge. L i m b a l u i alunecă pe buza ei inferioară, a p o i o răsfrânse p e n t r u a-i dezmierda i n t e r i o r u l d u l c e . -Nu-mi

refuza asta, Shelley.

D u p ă atâta v r e m e ,

n u - m i răpi şansa la plăcere. E şansa a m â n d u r o r a , pen­ t r u care a m plătit d e s t u l p â n ă a c u m . V r e a u d o a r să te cunosc î n întregime. î n c e p u c u urechea, pe care o explora c o n ş t i i n c i o s , gustând şi m u ş c â n d c u b l â n d e ţ e . M â n a l u i Shelley se încleştase pe coapsa l u i . Fără a se gândi, strângea t o t m a i tare m u ş c h i u l î n c o r d a t de sub p a n t a l o n , pe măsură ce dezmierdările l u i îi sporeau excitaţia. D a c ă G r a n t n u ar f i fost stăpânit deja de dorinţa de a o poseda, ges­ t u l ei ar f i fost de ajuns ca să-1 aţâţe. Aşa, mângâierea

Sandra Brown

80

ei i n c o n ş t i e n t ă îi intensifică hotărârea de a-i înlătura te­ m e r i l e şi rezervele. G u r a l u i f l ă m â n d ă c o b o r î pe pielea netedă a gâtu­ l u i , a p o i , fără să se sinchisească de prezenţa h a i n e l o r , depuse săruturi fierbinţi şi u m e d e pe curbele generoase ale sânilor ei. C â n d ajunse la sfârc, Shelley îi suspină n u m e l e şi îşi împleti degetele în părul l u i . L i m b a l u i trecu uşor peste m u g u r e l e întărit, arzând-o p r i n mătasea albastră şi p r i n dantela subţire a s u t i e n u ­ l u i . Respiraţia ei deveni agitată şi superficială în v r e m e ce sărutul devenea t o t m a i insistent. C â n d gura l u i îi c u p r i n s e în întregime vârful sânului, nu-şi p u t u reţine u n strigăt de plăcere. Celălalt sân se b u c u r ă de aceeaşi atenţie m e t i c u ­ loasă. G r a n t îşi eliberă gura d o a r cât să-i rostească n u ­ mele într-un m u r m u r răguşit, a p o i îşi strecură m â n a pe sub fusta ei p e n t r u a-i mângâia coapsa. C u sensibi­ litatea aţâţată de t e x t u r a mătăsoasă a c i o r a p u l u i , Shel­ ley î n c e p u să-şi rotească b a z i n u l de parcă ar f i v r u t să-i încurajeze explorarea. N i c i u n u l n u era pregătit p e n t r u t u m u l t u l de emo­ ţie care-i z g u d u i c â n d m â n a l u i ajunse la î n c h e i e t u r a coapselor. C u f r u n t e a apăsată pe sânii ei, G r a n t şopti c u v i n t e de a l i n t în v r e m e ce degetul l u i mângâia erotic r o t u n j i m e a d u l c e a p u b i s u l u i , iar coapsele ei se relaxau şi se desfăceau uşor. - Shelley, t r e b u i e să te iubesc, spuse el cuprinzând-o cu u n braţ. B ă r b a t u l pe care şi-1 dorise d i n t o t d e a u n a îi oferea a c u m o pasiune fără l i m i t e . D e ce se sfia să o primească? F i i n d c ă n u era u n basm, c i viaţa reală.

Amintirea unui sărut

81

„ A s e m e n e a l u c r u r i n u se întâmplă în realitate, se gândi ea. N i c i u n bărbat la care o femeie a visat a n i In şir n u se întoarce în viaţa ei ca u n prinţ călare pe u n cal alb. N u există d e z n o d ă m i n t e perfecte. U n d e v a , cândva, trebuie plătit u n preţ." A r f i fost lesne să cedeze şoaptelor l u i de dragoste şi dorinţei ei arzătoare. I I dorea cu fiecare părticică d i n t r u p şi d i n suflet, însă riscul era prea mare p e n t r u ceea ce ar f i p u t u t r ă m â n e d o a r plăcerea u n e i n o p ţ i . G r a n t era dispus să rişte t o t u l de d r a g u l u n e i aven­ t u r i . I n f o n d , putea o r i c â n d să se retragă. C â n d t e r m i n a cu ea, după ce îi frângea i n i m a d i n n o u , putea p u r şi s i m p l u să dispară, lăsând-o să-şi adune d i n n o u c i o b u r i ­ le r i s i p i t e ale vieţii. N u credea c u adevărat că G r a n t s-ar f i p u t u t d o v e d i atât de i n s e n s i b i l . Pe de altă parte, n u crezuse asta n i c i despre D a r y l . J u d e c â n d la rece, femeile erau la m i l a băr­ baţilor pe care îi i u b e a u . O r i c â t de m u l t l-ar f i i u b i t pe G r a n t , n u voia să m a i fie atât de vulnerabilă. La început, G r a n t nu-şi dădu seama că ea se zbătea să se desprindă de el, n u să se a p r o p i e . A t u n c i c â n d mâinile ei îl împinseră c u hotărâre, o p r i v i n e d u m e r i t , scuturând d i n cap ca să-şi limpezească m i n t e a . -Shelley? - La revedere, G r a n t . Deschise p o r t i e r a şi c o b o r î împleticindu-se. - Shelley! îl auzi strigând-o. Alergă pe alee, intră î n casă şi trânti uşa de parcă ar f i fost urmărită de d i a v o l . Asemenea u n u i r o b o t , care ştia exact ce să facă, dar era lipsit de s e n t i m e n t e , se duse în d o r m i t o r şi se dezbrăcă. Era atât de tulburată, î n c â t

Sandra Brozvn

82

vederea celor d o u ă pete de pe bluză o făcu să izbucneas că în l a c r i m i la gândul că t r e b u i a dusă la curăţătorie. Petrecu d u m i n i c a î n c h i s ă în casă. Ploaia n e c o n t e n i tă reprezenta o scuză perfectă ca să n u iasă. P r i m i u n t e l e f o n de la m a m a ei, care o întrebă dacă se întâmpla se ceva n o u şi dacă îi plăceau c u r s u r i l e d i n semestrul acela. Shelley alese să nu-1 p o m e n e a s c ă pe p r o f e s o r u l de ştiinţe p o l i t i c e . G r a n t părea d o r n i c să-i respecte hotărârea: în ciuda aşteptărilor ei, n u o s u n ă . L u n i seara se luptă c u sine însăşi, întrebându-se dacă să meargă la c u r s u l l u i G r a n t de a d o u a zi sau să renun­ ţe la el, aşa c u m a m e n i n ţ a s e c u o săptămână în urmă. Avea m o t i v e clare ca să r e n u n ţ e ; c u toate acestea, găsi şi argumente p e n t r u a c o n t i n u a . I n p r i m u l r â n d , n u v o i a să-i ofere r e c t o r u l u i M a r t i n satisfacţia v i c t o r i e i . N u era v o r b a că r e c t o r u l ar f i aflat, dar n u putea î n d u r a g â n d u l de a ceda aşa de repede. I n al d o i l e a r â n d , n u v o i a ca G r a n t să o considere o laşă. Se lăudase că-şi pusese viaţa la p u n c t , că era i n ­ d e p e n d e n t ă şi că se p u t e a descurca foarte b i n e singură. D a c ă dădea î n a p o i la p r i m u l s e m n de d i f i c u l t a t e şi se retrăgea c u coada între p i c i o a r e , ar f i socotit-o proastă, imatură şi n e d e m n ă de atenţia pe care i-o acordase. N-ar f i p u t u t s u p o r t a aşa ceva. M a r ţ i , c u o c h i i înroşiţi de plâns şi cu o hotărâre se­ veră întipărită pe trăsăturile-i delicate, se duse la curs. G r a n t era î n p i c i o a r e , aplecat peste catedră, frunzărindu-şi notiţele. F e l u l î n care îşi încleşta falca dădu de în­ ţeles că era c o n ş t i e n t de prezenţa ei, dar n u se sinchisi să r i d i c e p r i v i r e a .

Amintirea unui sărut

83

T o t u l decurse la fel în următoarele două săptămâni. N u se m a i uită niciodată la ea ca şi c u m ar f i văzut-o c u adevărat. I n repetate rânduri, Shelley v r u să intervină tn discuţiile aprinse pe care G r a n t le încuraja î n t i m p u l c u r s u l u i , dar se a b ţ i n u . Era capabilă să păstreze tăcerea la fel de m u l t ca şi el. într-o după-amiază, c â n d venise m a i devreme anu­ me ca să-1 oblige să-i adreseze cuvântul, îl s u r p r i n s e în c o m p a n i a d o m n i ş o a r e i Z i m m e r m a n . S t u d e n t a era aplecată peste colţul catedrei într-o a t i t u d i n e seducă­ toare şi deloc subtilă. C u u n zâmbet larg pe c h i p , el îşi înclinase s c a u n u l pe spate şi îşi sprijinise picioarele pe colţul catedrei, foarte aproape de coapsa ei. Shelley scrâşni d i n dinţi, făcând e f o r t u r i să-şi d o m o l e a s c ă por­ nirea de a smulge s c a u n u l de sub el şi de a o pălmui zgomotos pe d o m n i ş o a r a Z i m m e r m a n peste o b r a z u l fardat excesiv. Furioasă pe G r a n t şi dezgustată fiindcă-i păsa, nu-şi luă deloc notiţe în t i m p u l c u r s u l u i , preferând să se u i t e ostentativ pe geam. La f i n a l , înşfacă t e a n c u l de cărţi de pe b a n c ă şi se repezi pe lângă el, îndreptându-se spre uşă. - D o a m n ă Robins? Se o p r i brusc, astfel s t u d e n t u l care venea în spate se izbi de ea. I-ar f i i g n o r a t apelul, dar colegii ei îl auziseră, î n afară de asta, n u voia să-i dea apă la m o a r ă să o ia peste p i c i o r . îşi îndreptă spatele şi u m e r i i şi se întoarse p e n t r u a-i î n t â m p i n a o c h i i v e r z i - f u m u r i i . - Da? rosti ea cu toată răceala de care se simţea în stare, deşi sângele începuse să-i fiarbă d i n clipa în care îi spusese pe n u m e .

84

Sandra Brown - A m nevoie de u n asistent de cercetare care să mă

ajute şi la evaluarea lucrărilor. A ţ i f i interesată de post, d o a m n ă Robins?

capitolul 6 Se h o l b a la el î n c r e m e n i t ă în t i m p ce studenţii se îndreptau într-o m u l ţ i m e zgomotoasă spre ieşire. Ce-şi închipuia, că era o păpuşă care dansa când trăgea de sfoara potrivită? N u - i acordase n i c i o atenţie v r e m e de c â t e v a s ă p t ă m â n i , i a r a c u m îi cerea să-i f i e asis­ t e n t ă de cercetare! - N u cred, d o m n u l e C h a p m a n , spuse ea pe u n t o n glacial. î n a i n t e să-i întoarcă spatele, el adăugă grăbit: - D a ţ i - m i voie, cel puţin, să vă explic care este fişa p o s t u l u i . D a c ă n u sunteţi interesată, v o i ruga pe altcineva. Discuţia l o r părea cât se poate de obişnuită, dar atracţia sexuală şi ostilitatea clocoteau

sub

pojghiţa

c u v i n t e l o r politicoase. Shelley avu i m p u l s u l de a-l p o ­ t o p i cu reproşuri fiindcă o ignorase; î n acelaşi t i m p ar f i v r u t să se arunce în braţele l u i , implorându-1 să o primească. î n d e a j u n s de matură ca să-şi recunoască slăbiciunea, refuză să-şi trădeze e m o ţ i i l e , a d o p t â n d o expresie i m p a ­ sibilă şi o postură rigidă. C â n d u l t i m u l s t u d e n t părăsi sala de curs şi închise uşa, G r a n t spuse c a l m : - Luaţi loc, d o a m n ă R o b i n s . -Mă

grăbesc, d o m n u l e

Chapman.

Prefer să ră­

m â n î n picioare. N u s u n t interesată să d e v i n asistenta dumneavoastră.

Sandra Brown

86

E l clătină d i n cap şi-şi trecu p a l m a peste ceafă, într-un gest de i r i t a r e . Shelley îşi a m i n t i de f e l u l în care îi descrisese p r o f e s o r u l t i p i c şi îşi înăbuşi u n chicot. N u arăta aşa n i c i pe departe. C r o i a l a p a n t a l o n i l o r lui era fără cusur, scoţându-i î n evidenţă şoldurile înguste. C ă m a ş a ecosez, în n u a n ţ e de g r i , verde şi r u g i n i u , se î n t i n d e a peste muşchii netezi ai p i e p t u l u i şi u m e r i l o r . Desprinzându-şi c u greu privirea de la s m o c u l de păr în­ t u n e c a t care i se iţea p r i n guler, o ridică spre o c h i i l u i . Se d o v e d i o greşeală nesăbuită, căci p o f t a pe care o c i t i acolo o reflecta f i d e l pe a ei. - A m nevoie de a j u t o r p e n t r u d o c u m e n t a r e , doam­ nă... La naiba! Shelley. A r p r e s u p u n e lectura u n o r materiale p e n t r u care să-mi faci dări de seamă orale, nu scrise. A v e m u n e x a m e n săptămâna v i i t o a r e şi a m nevo­ ie de a j u t o r la evaluare. A m g r u p e de peste patruzeci de studenţi. Ea îşi studia vârfurile p a n t o f i l o r . N u erau n i c i pe de­ parte la fel de interesante ca silueta l u i masculină, dar n u v o i a să rişte. C â n d o privea, avea impresia că mintea înceta să-i funcţioneze. Se strădui să i m p r i m e v o c i i u n t o n categoric. - N u vă p o t ajuta. E l c o n t i n u ă ca şi c u m n-ar f i auzit-o. - Eşti o studentă excelentă. Ş t i u că semestrul acesta ai u n p r o g r a m încărcat, dar n u lucrezi şi nu- ai obligaţii de f a m i l i e . Iar eu a m nevoie de t i n e . Shelly îşi ridică repede p r i v i r e a . C u v i n t e l e acestea îi a m i n t e a u de altele, pe care le m a i auzise. Expresia pier­ dută de pe faţa l u i G r a n t îi c o n f i r m a b ă n u i a l a că pledoa­ ria l u i ascundea u n înţeles m a i p r o f u n d , dar simţi c u m îi cedau u l t i m e l e rămăşiţe de împotrivire.

Amintirea unui sărut

87

- S u n t convinsă că puteţi găsi pe altcineva, r ă s p u n s e ea c u u n t r e m u r în glas. - Ş i eu s u n t convins. D a r n u vreau pe a l t c i n e v a . Te vreau pe t i n e . Postura ţeapănă pe care şi-o impusese se relaxa t r e p ­ tat, p â n ă ce c o n t u r u l u m e r i l o r îşi recapătă m o l i c i u n e a f e m i n i n ă . Ferindu-se de o c h i i l u i de culoarea m u ş c h i u ­ l u i , p r i v i pe fereastră la n o r i i cenuşii. - U n d e v r e i să lucrăm? - C e l m a i b i n e ar f i în a p a r t a m e n t u l m e u . Toate textele s u n t acolo. Cărţile s u n t prea grele ca să le porţi după t i n e . I n plus, a m u n sistem excelent de catalogare p e n t r u examene. - A r f i o n e b u n i e , G r a n t . I n loc să-i s p u n ă că n-ar f i î n d u r a t să împartă încăperea aceea p r i m i t o a r e c u el, se gândi să-i ofere u n pretext i m b a t a b i l : D a c ă r e c t o r u l M a r t i n ar afla vreodată... - I-aş spune că a m avut nevoie de u n asistent, l u c r u adevărat, şi că eşti cea m a i b u n ă studentă a mea, l u c r u de asemenea adevărat. I I î n f r u n t ă c u toată stăpânirea de sine şi c a l m u l de care se simţea în stare. - A r f i totuşi de preferat ca asistentul acesta de care ai atâta nevoie să fie u n s t u d e n t , n u o studentă. P e n t r u p r i m a dată, colţurile g u r i i l u i schiţară u n zâmbet fugar. - D e preferat p e n t r u cine? O b s e r v â n d că trăsăturile ei se destinseseră puţin, se grăbi să adauge: Ţ i - a m simţit lipsa, Shelley. - N u spune asta, îngăimă ea b l e s t e m â n d l a c r i m i l e pe care le simţea adunându-se î n o c h i . N u , te r o g ! N u c o m ­ plica situaţia.

Sandra Broum

88

- T u o c o m p l i c i . Ţ i - a m spus că m e r g e m în r i t m u l tău, dar eu n u m a i s u p o r t situaţia asta incertă şi chinuitoare. - M - a i i g n o r a t aproape t r e i săptămâni, îi atrase ea atenţia. Aş f i p u t u t la fel de b i n e să f i u m o a r t ă . - N u , Shelley. E r a m prea c o n ş t i e n t de prezenţa ta. A m sperat, pervers, că suferi la fel de m u l t ca m i n e . I n fiecare n o a p t e zăceam în pat cu gândul la t i n e , Ia m i r o s u l , la g u s t u l tău. -Nu... - T e doresc atât de m u l t , încât doare. Făcu u n pas in faţă şi-i aşeză mâinile pe u m e r i . Shelley... - D o m n u l e C h a p . . . M ă scuzaţi, i n t e r v e n i studenta provocatoare pe u n t o n tărăgănat şi i n s i n u a n t . Se rezema de uşa deschisă, cu o p r i v i r e vicleană în o c h i i mijiţi. Shelley îşi şterse discret l a c r i m i l e de pe o b r a j i şi se întoarse spre fereastră. îşi încrucişa braţele peste talie, într-un gest defensiv. - C e este, d o m n i ş o a r ă Z i m m e r m a n ? întrebă G r a n t scurt. D e l o c intimidată, fata îi î n t â m p i n ă expresia severă c u u n zâmbet i n s o l e n t . - N i m i c . Poate aştepta. Pe c u r â n d , zise ea, după care părăsi sala de curs, închizând b i n e uşa în u r m a e i . P e n t r u o clipă încărcată de t e n s i u n e , n i c i u n u l d i n ­ tre ei n u se c l i n t i . A p o i G r a n t se a p r o p i e de ea. - S h e l l e y , îmi pare... - D e . ce n-o r o g i pe ea să-ţi fie asistentă? Pare mai m u l t decât dispusă să facă orice p e n t r u t i n e . Expresia surprinsă de pe faţa l u i o u m p l u de satis­ facţie, însă n u reuşi să-i alunge supărarea. Iraţional, îşi vărsa pe el f u r i a pe care ar f i t r e b u i t s-o focalizeze

Amintirea unui sărut

89

asupra p r o p r i e i idioţenii. N u era m a i presus decât celelalte, gata să se arunce în braţele l u i , t â n j i n d după a t i n ­ gerea l u i . C â t e se m a i ţineau după el? G â n d u l că poate era d o a r o femeie d i n t r - u n întreg h a r e m o înfuria. - S u n t sigură că d o m n i ş o a r a Z i m m e r m a n a ta sau alta de f e l u l ei ar da orice ca să petreacă seri l u n g i alături de t i n e , aplecată peste v o l u m e l e tale prăfuite. L u i G r a n t îi f u greu să-şi stăpânească m â n i a . Shelley îşi dădu seama după crisparea m a x i l a r u l u i şi după f e l u l în care îşi ţinea braţele, ţ e p e n e pe lângă c o r p . - N u e d o m n i ş o a r a Z i m m e r m a n „a mea". C e legătu­ ră are? E o studentă tânără şi prostuţă. Şi ce? A i puţină încredere în m i n e , Shelley! V r e i să m ă ajuţi sau nu? Era o provocare pe care t r e b u i a s-o accepte dacă n u voia să pară laşă. - D a , o să te ajut. O să fac cercetare şi corectură p e n t r u t i n e . D a r e o chestiune strict profesională. - Sigur. - V o r b e s c serios. S t r i c t profesională. - A m înţeles. A m â n d o i m i n ţ e a u şi ştiau asta. La m o m e n t u l respec­ tiv, m i n c i u n a le era utilă ca să pretindă că n u era v o r b a decât de o simplă relaţie academică. - Ş i c u cât o să mă plăteşti? E l m o r m ă i o înjurătură şi-şi vârî mâinile în buzuna­ rele p a n t a l o n i l o r , gest care-i s u b l i n i e c o n t u r u l şolduri­ lor. Shelley îşi abătu privirea. - C e părere ai de douăzeci de d o l a r i pe săptămână? D o u ă seri pe săptămână. - P a t r u z e c i sună m a i b i n e . Douăzeci pe seară, cel m u l t t r e i ore, de la şapte la zece. - D e acord, oftă el. Te aştept în seara asta.

Sandra Brown

90

- T r e b u i e să m ă pregătesc p e n t r u u n test la econo m i e . Pot v e n i mâine-seară. - B i n e . O să v i n să te i a u . - V i n singură cu maşina. Supărarea şi frustrarea alcătuiau o aură palpabilă în j u r u l l u i . Scapără de m â n i e . - Ştii u n d e stau. - D a . N e v e d e m la şapte f i x , d o m n u l e C h a p m a n . T r e c u pe lângă el, deschise uşa şi părăsi sala de curs î n a i n t e de a ceda i m p u l s u l u i de a-şi îngropa degetele în părul l u i des şi z b u r l i t şi de a-1 i m p l o r a să o sărute. - E ş t i foarte punctuală, remarcă el când îi deschise uşa în seara u r m ă t o a r e . - A m p r o m i s că v o i f i . - Intră! P u r t a o pereche jerpelită de b l u g i , u n t r i c o u fără m â n e c i şi o pereche de m o c a s i n i . Shelley simţi c u m i se accelera p u l s u l , dar trecu pe lângă el afişând u n calm o l i m p i a n . îşi alesese c u grijă ţinuta, formată d i n t r - o b l u ­ ză albă c u j a b o u , o cravată neagră îngustă şi o fustă d i n lână neagră. Părul strâns într-o coadă subţire c o n t r i b u i a la aspectul i m p e c a b i l şi e f i c i e n t pe care era esenţial să-1 creeze. Se uită c u voită neplăcere la m o r m a n e l e de hârtii care înţesau măsuţa de cafea şi podeaua. - D e u n d e încep? E l îi agăţă p e l e r i n a într-un cuier de lângă uşă şi îi făcu s e m n s-o ia î n a i n t e . - A ş vrea să te uiţi peste cărţile astea, îţi s p u n eu la ce capitole, şi să notezi situaţiile în care C o n g r e s u l a trecut peste v e t o u l preşedintelui. D e asemenea, notează şi dacă legea aprobată a avut, în cele d i n u r m ă , efecte benefice

Amintirea unui sărut

91

ţi d i n ce m o t i v e . O să fie o întrebare b u n ă p e n t r u exa­ men, iar dacă s t u d e n t u l a c i t i t b i b l i o g r a f i a ar putea o f e r i mai m u l t e exemple p e r t i n e n t e . - N - o să d a u şi eu acelaşi examen? - O să primeşti alte întrebări. Ea încuviinţă absentă, căci n u se putea gândi decât la o c h i i l u i m i n u n a ţ i . Privirea l u i G r a n t rătăci spre gura ei şi zăbovi acolo o clipă, î n a i n t e să s p u n ă ursuz: - E u o să lucrez aici, dacă ai întrebări. Petrecură restul serii în aceeaşi încăpere, dar n u se întâmplă n i m i c . D u p ă ce Shelley se aşeză c o m o d pe ca­ napea, el p o r n i sistemul stereo, a p o i se îndreptă spre masa înţesată de materiale şi se apucă de treabă. D u p ă o oră, sau poate chiar m a i m u l t , se ridică şi se întinse, ridicându-şi braţele deasupra c a p u l u i . Shelley ridică p r i ­ virea d i n întâmplare şi zări în treacăt pielea d i n t r e t i v u l bluzei şi b l u g i i cu talie joasă. Observat aşa, pe furiş, b u ­ r i c u l l u i , acoperit de părul n e g r u şi mătăsos pe care şi-1 a m i n t e a u atât de b i n e degetele ei, căpăta o aură erotică surprinzătoare. M o d u l în care b l u g i i roşi îi scoteau î n evidenţă m a s c u l i n i t a t e a îi făcea i n i m a să bată năvalnic şi d u r e r o s . îşi t r e c u l i m b a peste buze şi c o b o r î c u greu privirea la pagina pe care o citea. Preţ de câteva m i n u ­ te, n u reuşi să se concentreze asupra c u v i n t e l o r , care deveniseră neclare. - Cola? o întrebă el ţ i n â n d uşile b a r u l u i deschise. - D a , te r o g . Se întoarse în camera de zi cu două pahare înalte. Aşeză u n u l pe u n s u p o r t , pe măsuţa de cafea. - M u l ţ u m e s c , zise ea c u vocea l i m p e d e . - C u plăcere, răspunse el p o l i t i c o s .

Sandra Brown

92

La ora zece f i x îşi vârî p i x u l în geantă, aranja cu grijă p a g i n i l e pe care notase informaţiile cerute şi se ridică. I i duse hârtiile la masă. - G a t a , Shelley? Privirea l u i îi urmărea sânii, care se r i d i c a u şi cobo­ rau i u t e . - D a , a m t e r m i n a t . D a c ă e nevoie de lămuriri pe marginea notiţelor mele, le ofer cu plăcere. Braţele l u i goale arătau m i n u n a t . C u r b e l e b i n e reli­ efate ale m u ş c h i l o r erau accentuate de j o c u l de u m b r e şi l u m i n i . îşi d o r i să-1 atingă, să-1 mângâie cu dragoste, asemenea u n u i s c u l p t o r care admiră statuia pe care a făurit-o d i n l u t . - N u mă îndoiesc că s u n t clare şi concise, spuse el ridicându-se. V r e i să te plătesc cu b a n i gheaţă? Se apropiase prea m u l t , aşa că ea se retrase spre uşă. C u o c h i i plecaţi, îşi î m b r ă c ă pelerina. - N u . îmi poţi da u n cec la fiecare două săptămâni. - î n regulă. Vocea l u i scăzută, răguşită, o atrăgea irezistibil. îşi atinse, umărul cu bărbia când întoarse privirea spre el. - N o a p t e bună. Avea mâna pe clanţă, dar şovăi să o apese. îşi do­ rea să spună sau să facă ceva, să îi ceară să p u n ă capăt acestei farse r i d i c o l e . î n clipa aceea, c â n d t r u p u l îi cerea i m p e r i o s să cedeze, i s-ar f i supus cu b u c u r i e , alungând u l t i m e l e rămăşiţe de precauţie. D e ce n u se apropia de ea, de ce n u o mângâia, n u o săruta? Faţa l u i avea o expresie împietrită, care îi ascundea cu desăvârşire intensa frământare interioară. îşi luă rămas-bun scurt şi p o l i t i c o s . - Noapte bună.

Amintirea unui sărut

93

î n seara următoare, Shelley se ocupă de evaluarea lucrărilor. E l îi dăduse o listă de p u n c t e pe care t r e b u i a Să le atingă fiecare eseu. - N o t e a z ă d o a r elementele d i n b a r e m . Calculez eu nota m a i târziu. Lucrară în tăcere până c â n d fură întrerupţi de târâ­ i t u l t e l e f o n u l u i . G r a n t se ridică de pe canapea, u n d e stătuse întins pe spate, cu cartea pe care o citea sprijinită de p i e p t . - A l o ? . . . N u , d o m n i ş o a r ă Z i m m e r m a n , n u cred că v-am pus n o t ă , deocamdată... N u , veţi afla n o t a odată cu toţi colegii dumneavoastră... Apreciez asta, dar... N u . La revedere! Aşeză la loc r e c e p t o r u l c u o expresie de i r i t a r e . - Fata asta n u r e n u n ţ ă niciodată! -Pru? Se întoarse spre Shelley c u o î n c r u n t a r e exasperată. -Pru? Ea

ridică lucrarea s t u d e n t e i , pe care t o c m a i

o

corectase. - P r e s c u r t a r e de la Prudence. Este scris chiar aici. P-R-U-D-E-N-C-E, cu p r i m e l e trei litere încadrate de ghilimele. E l îşi dădu capul pe spate şi i z b u c n i în

hohote

de râs. - D a c ă ăsta n u e u n n u m e n e p o t r i v i t , n u ştiu care a l t u l ar putea să f i e . - S u n ă des? Shelley formulase întrebarea parcă într-o doară, în t i m p ce aranja c u grijă cărţile pe care le citise deja. - Geloasă?

Sandra Brown

94

- N u , zise ea scurt, dar n u a n ţ a f u m u r i e d i n o c h i i ei albaştri îi dezvălui f o c u l care m o c n e a sub suprafaţă. G r a n t rânji răutăcios. - S u n ă în zilele în care n u uită în sala de curs u n o b i e c t după care t r e b u i e să se întoarcă sau c â n d n u dă peste m i n e î n t â m p l ă t o r la C e n t r u l p e n t r u

studenţi.

E subtilă ca o locomotivă. Shelley era pe cale să-i spună că n u se cuvenea să primească a p e l u r i de la studente, dar ce d r e p t avea s-o facă? I n f o n d , ea şi P r u Z i m m e r m a n erau pe p i c i o r de egalitate. - E atrăgătoare într-un fel foarte d u r d u l i u , c o m e n t ă ea pe u n t o n posac. - A s t a e d o a r u n alt fel de a spune că are sânii mari? Ea căscă gura de u i m i r e , ceea ce îl făcu să râdă iarăşi în h o h o t e . O f e n s a t ă , închise gura şi m o r m ă i p r i n ­ tre dinţi: - V ă d că ai observat. - A ş observa şi u n b u l d o z e r care se îndreaptă spre m i n e c u viteză. - B i e t u l de t i n e ! - C e să fac dacă toate studentele d i n campus s u n t în­ drăgostite? Zâmbetul l u i se preschimbă într-o încruntare fioroasă. T u vorbeşti! A m văzut p r i v i r i l e galeşe pe care ţi le aruncă t i p u l care stă lângă t i n e la curs. Pe de altă parte, ar t r e b u i să-ţi m u l ţ u m e s c p e n t r u că îl ţii treaz în t i m p u l orelor. Se a p r o p i e de ea până ajunse la o palmă distanţă şi m u r m u r ă : I I înţeleg. Şi pe m i n e m ă ţin treaz fanteziile î n care j o c i r o l u l p r i n c i p a l . Brusc, Shelley îşi simţi gura uscată. - T r e b u i e să plec, zise cu voce răguşită.

Amintirea unui sărut

95

O c o l i masa c u atâta g r a b ă , î n c â t îşi j u l i şoldul. I n m o d surprinzător, G r a n t n u î n c e r c ă s-o oprească, dar o urmări p r i n încăpere ca u n p r ă d ă t o r pe c â n d ea îşi lua poşeta, h a i n a şi d o s a r u l cu care venise. -Shelley? -Da? Privirea l u i îi cercetă faţa, z ă b o v i n d m a i m u l t asu­ pra g u r i i . - N i m i c , oftă el. E în regulă d a c ă m a i l u c r ă m v i n e r i seară? Joi a m o şedinţă de d e p a r t a m e n t . -Da. - N e vedem atunci. - P l o u ă ? G r a n t se ridică d i n f o t o l i u şi se duse la fereastră. - D a , plouă c u găleata. - Era f r i g când a m ajuns acasă m a i devreme. I n după-amiaza aceea, c l u b u l studenţesc d i n care făcea parte organizase u n ceai p e n t r u d o a m n e l e d i n c o r p u l d i d a c t i c . Shelley m a i zăbovise ca să ajute la cu­ răţenie şi, fiindcă era în întârziere, mersese pe jos până la a p a r t a m e n t u l l u i G r a n t . Era m a i aproape decât parca­ rea u n d e îşi lăsase maşina d i m i n e a ţ ă . Sosise c u răsuflarea tăiată, p u r t â n d î n c ă bluza g r i de mătase pe sub u n t a i o r albastru ardezie. - V i i de la o nuntă? c o m e n t ă el z e f l e m i t o r c â n d îi deschise uşa. Lucraseră în tăcere ore în şir. A c u m , ajunsă la f i n a l u l t e a n c u l u i de lucrări, Shelley ridicase c a p u l c â n d auzise r o p o t u l p l o i i pe acoperiş, două etaje m a i sus. - V r e i să fac focul? Stai cu picioarele strânse sub t i n e de vreo oră, şi ştiu cât de reci p o t deveni.

Sandra Brown

96

C u v i n t e l e l u i îi amintiră de seara petrecută în hi bliotecă, c â n d îi încălzise picioarele cu mâinile. Preţ de o clipă se priviră în o c h i , după care ea se uită la şemineu cu m e l a n c o l i e . - N u t r e b u i e să te deranjezi. M a i a m câteva teste de evaluat, după care trebuie să plec. - N u e n i c i u n d e r a n j , zise el. î n t i m p ce G r a n t se ocupa de foc, Shelley m a i citi d o u ă lucrări şi făcu î n s e m n ă r i pe m a r g i n e . Era concen­ trată asupra u n u i eseu i n d e s c i f r a b i l c â n d , brusc, l u m i n a se stinse, iar încăperea se c u f u n d ă în î n t u n e r i c . R i d i c ă privirea şi-1 văzu pe G r a n t c o b o r â n d m â n a de la întrerupătorul de pe perete. Pe f u n d a l u l flăcărilor pă­ rea m a i masiv, m a i p u t e r n i c şi m a i m a s c u l i n ca oricând. C h i p u l îi era l u m i n a t de f o c u l d i n vatră, care îi desena u m b r e adânci pe faţă. D i n p r i c i n a c o n t r a s t u l u i , expresia l u i era i m p o s i b i l de descifrat, în s c h i m b hotărârea cu care se îndrepta spre ea îi dezvăluia intenţiile. Shelley se aşeză cu spatele d r e p t şi îşi l i p i tălpile de podea, parcă pregătindu-se să o ia la fugă. -Mai

a m de e v a l u a t u n eseu, zise ea c u voce

tremurătoare. - P o a t e aştepta. E u n u m a i p o t . A m aşteptat deja zece a n i . C u l u m i n a f o c u l u i dansându-i în p r i v i r e , întinse m â n a şi-i îndepărtă o şuviţă de păr de pe f r u n t e , apoi îi mângâie c u tandreţe obrazul înroşit de e m o ţ i e . Peste câteva clipe, buzele p l i n e se răsfrânseră p e n t r u a-i p r i m i atingerea, lăsându-1 să-şi î m b i b e degetul mare c u necta­ r u l g u r i i ei.

Amintirea unui sărut

97

Shelley îşi ţinu răsuflarea c â n d m â n a l u i îi alunecă pe gât, apăsă b l â n d în gropiţa de la bază, a p o i îi dezmierdă clavicula. P r i n degetele l u i părea să i se scurgă î n t r u p o le­ targie delicioasă. C u m putea f i răspunzătoare p e n t r u ce avea să se întâmple, c â n d atingerea l u i îi risipea orice împotrivire? C â n d degetul l u i arătător îşi c r o i d r u m spre decolte­ u l a d â n c , Shelley deschise o c h i i m a r i p e n t r u a-i întâlni pe ai l u i . O singură p r i v i r e f u de ajuns; toate precauţiile, rezervele şi inhibiţiile fură u i t a t e . C h i p u l l u i era u n c u r c u b e u de d o r i n ţ e . Privirea îi strălucea de pasiune. P r i n t r e buze, răsuflarea inegală aducea u n t r i b u t de dragoste f e m e i i pe care mâinile l u i o v e n e r a u . O m â n ă îi sprijinea c a p u l r i d i c a t spre el, pe c â n d cealaltă se delecta cu pielea ei ca mătasea. I n i m a îi stătu în loc, a p o i p o r n i să bată n e b u n e ş t e c â n d m â n a l u i se o p r i la p r i m u l nasture. G r a n t aştepta, savurând m o m e n t u l , l u m i n a f o c u l u i , ploaia, expresia î n c â n t a t ă de pe faţa ei. A p o i degetele l u i eliberară d i n b u t o n i e r ă nasturele î m b r ă c a t în mătase. I i apăsă p a l m a peste i n i m ă , vrând parcă să-i simtă fiecare zvâcnire. A l d o i l e a nasture se desprinse, graţie degetelor l u i p r i c e p u t e , însă n i c i u n u l d i n t r e ei n u se c l i n t i . Se p r i ­ veau în o c h i de parcă s-ar f i h i p n o t i z a t reciproc. La î n c e p u t , d o a r b u r i c u l d e g e t u l u i arătător alunecă peste marginea l e n j e r i e i ei i n t i m e d i n satin g r i , însă cu­ r â n d i se alăturară şi celelalte ca să exploreze r o t u n j i m e a sânilor acoperiţi de dantelă. Shelley schiţă u n zâmbet, pe care el i-1 întoarse, însă expresia de pe faţa l u i nu-şi p i e r d u intensitatea.

Sandra Brown

98

G r a n t c o b o r î breteaua de satin a s u t i e n u l u i suficient cât să poată î n d e p ă r t a dantela care îi acoperea sânul şi zăbovi să-i privească pielea de fildeş care strălucea, însu­ fleţită parcă de o viaţă p r o p r i e . O atinse cu n e ţ ă r m u r i t ă grijă, u i m i t de r o t u n j i m i l e generoase care păreau înşelător de m i c i sub h a i n e , dar care-i u m p l e a u p a l m a . D e s e n ă c u degetul c o n t u r u l sfâr­ c u l u i , a p o i o aţâţă şi m a i intens frecându-1 delicat între degete. U n sunet, pe j u m ă t a t e suspin, pe j u m ă t a t e scân­ cet, scăpă d i n gâtul ei pe c â n d se apleca în faţă. Agitată, căută ceva de care să se apuce, care s-o reţină î n l u m e , care s-o împiedice să se piardă în abis. îşi strecură m â n a sub p u l o v e r u l l u i şi o înfipse adânc sub talia b l u g i l o r , strângând m a t e r i a l u l între degete, a p o i îşi apăsă f r u n t e a peste p i e p t u l l u i , clătinând capul într-o parte şi alta, în v r e m e ce el îi t o r t u r a d u l c e sânul. M â n a l u i , apăsată pe ceafa ei, o a p r o p i a t o t m a i m u l t . - G r a n t , G r a n t , repetă ea într-un r i t m senzual, ce se potrivea pe cadenţa imprimată de degetele l u i mângâie­ toare. S u t i e n u l îi alunecase sub sâni. M â i n i l e l u i rătă­ ceau aparent fără ţintă, dar o atingeau în aşa fel încât să-i trimită p r i n t r u p v a l după v a l de plăcere. - T e r o g . . . suspină ea. I I trase c u m â n a , î n c e r c â n d să-1 aducă m a i aproape. I n cele d i n u r m ă , G r a n t î n g e n u n c h e în faţa ei şi îi c u p r i n s e o b r a j i i între p a l m e . - Shelley, te iubesc. Răsuflarea l u i d u l c e şi f i e r b i n t e îi adia pe buze. N i m i c n u m ă poate o p r i . Ea clătină d i n cap. - N u vreau să te opreşti.

Amintirea unui sărut

99

C u m â i n i sigure şi nerăbdătoare, îi c u p r i n s e c a p u l în mâini şi îl coborî spre sâni. T u l b u r a t , orbeşte, el îi aco­ peri c u sărutări fierbinţi şi u m e d e pielea parfumată. C â n d gura l u i îi cuprinse sfârcul şi îl supse uşor, ea îşi a r c u i i n s t i n c t i v spinarea. E l îi petrecu m â n a pe după m i j l o c şi o sili să se mişte în sus şi în jos. C â n d îşi p o t o l i foamea primitivă şi sălbatică, mişcările l u i deveniră m a i rafinate şi m a i t a n d r e ; o c u p r i n s e delicat cu buzele, a p o i o atinse cu l i m b a în t i m p ce mâinile ei i se încleştau în păr. G u r a l u i urcă până c â n d o întâlni pe a ei. L i m b i ­ le se înfruntară, se cuceriră u n a pe alta, se supuseră reciproc. - î m i d a i voie să te dezbrac? şopti el, c u buzele l i p i t e de pielea catifelată de sub ureche. -Da. îi trase bluza răvăşită de pe u m e r i şi îi c o b o r î s u t i e n u l până în talie, a p o i îi desfăcu n a s t u r i i de la fustă, îi trase f e r m o a r u l şi o ajută să se elibereze de h a i n e . Privirea l u i , însoţită de mişcarea mâinilor, c o b o r î spre p i e p t u l ei. îi cuprinse sânii n u cu pasiune, ci c u veneraţie, şi o sărută dulce pe gură înainte să se lase d i n n o u în g e n u n c h i . D o r i n ţ a l u i era atât de intensă, î n c â t aproape că îi sfâşie c i o r a p i i când îi trase în jos pe picioare. Shelley îi netezi sprâncenele cu degete i u b i t o a r e pe c â n d el cucerea fiecare c e n t i m e t r u de piele, atingând-o în voie, sărutând şi gustând, până ce îşi îngropa n a s u l în m i e z u l feminităţii ei. - G r a n t , suspină ea d u l c e . îi f u de ajuns să-i audă geamătul ca să se r i d i c e , s-o ia în braţe şi să urce grăbit pe scara în spirală.

Sandra Brown

100

Pofta trupească arzătoare şi dragostea

tandră

se

l u p t a u în o c h i i l u i în t i m p ce o î n t i n d e a în pat. C u o îndrăzneală de care n u se ştia capabilă, Shelley se ridică într-un cot şi îl urmări dezbrăcându-se. I n v r e m e ce lenjeria l u i sumară cobora pe coapsele şi gambele musculoase, îi p r i v i fascinată bărbăţia erectă. N u se p u t u împiedica să n u m u r m u r e : - Eşti f r u m o s , G r a n t . F r u m o s . C u t i m i d i t a t e , degetele ei se întinseră să-i atingă coapsa dură. Se aplecă înspre el, sărutându-1 şovăitor la î n c e p u t , a p o i cu o pasiune care îi răpi răsuflarea, gân­ d u r i l e , viaţa. - D u m n e z e u l e , Shelley... Se lăsă să cadă pe pat alături de ea şi îi l i p i t r u p u l de al l u i , astfel că pântecele ei m o a l e îi absorbi tăria dorinţei. Peste câteva clipe, m â n a l u i îi despărţi c u blân­ deţe coapsele şi îi atinse m i e z u l feminităţii c u dezmier­ dări t a n d r e , i u b i t o a r e , care o făcură să se c u t r e m u r e de plăcere. - N u - m i v i n e să cred că se î n t â m p l ă aşa ceva. E doar u n vis? D ă , D o a m n e , să n u f i e . . . - E real, draga mea. T u eşti reală. Iubită, scumpă, o femeie adevărată. Shelley suspină răvăşită c â n d el o atinse c u m n u m a i fusese atinsă n i c i o d a t ă . I n i m a , m i n t e a şi s u f l e t u l parcă îi t o t creşteau, p â n ă c â n d e x p l o d a r ă într-o ava­ lanşă strălucitoare de l u m i n ă . D i s p e r a t ă , î n c e r c ă să-1 tragă deasupra e i . -Grant... - N u , dragostea mea, şopti el c u buzele l i p i t e de gâtul ei. V o m f i egali de la început.

Amintirea unui sărut

101

C u v i n t e l e l u i n u aveau sens p e n t r u m i n t e a ei în­ ceţoşată. C â n d

m â n a l u i i se strecură sub

şolduri

şi i le ridică, se grăbi să-şi înalţe b a z i n u l ca să-1 primeas­ că, u n d e v a adânc, în cel m a i lăuntric colţ al ei. Potopită de u n val de foc, abia dacă reuşea să p r i ­ ceapă că în doar câteva m i n u t e avusese parte de ceva ce n u i se m a i î n t â m p l a s e n i c i o d a t ă în viaţă: să ajungă la extazul erotic. C u t r u p u r i l e încă l i p i t e , zăceau îndestulaţi, cu ră­ suflarea tăiată. Părul ei mătăsos, u m e d , se răsfira pe p i e p t u l l u i . M â n a l u i o mângâia leneş pe spate. - G r a n t , crezi în basme? şopti ea, nevrând să întreru­ pă clipa aceea de b e a t i t u d i n e . I I simţi deşteptându-se d i n n o u , agitându-se în adân­ c u l t r u p u l u i ei. - Până în seara asta, n u credeam.

capitolul 7 G r a n t studie bucata de omletă d i n furculiţă şi zise pe u n t o n meditativ: - N i c i măcar n-ai întrebat. S h e l l e y îşi lăsă u ş o r c a p u l într-o p a r t e şi îl p r i v i nedumerită. - Despre ce? E l mestecă în tăcere, înghiţi, a p o i luă o gură de cafea. - N - a i întrebat n i c i m ă c a r o dată despre m i n e şi Missy Lancaster. Ea p r i v i în jos, la f a r f u r i a goală. Parcă niciodată n u m â n c a s e ceva atât de gustos şi n i c i n u - i fusese atât de f o a m e . D u p ă ce făcuseră duş î m p r e u n ă , se învelise în h a l a t u l l u i d i n catifea albastră. L u i îi ajungea la j u ­ mătatea coapselor, dar ei îi cobora p â n ă la g e n u n c h i . I I convinsese să p o a r t e d o a r p a n t a l o n i i de p i j a m a . A c u m , ridicând p r i v i r e a peste resturile de la p r i m u l m i c d e j u n l u a t în d o i , f u d i n n o u uimită de cât de chi­ peş era. Avea părul î n c ă u m e d de la duş. O b r a j i i îi erau netezi, proaspăt bărbieriţi. Părul de pe p i e p t se încreţea şi se răsucea într-un fel care o i n t r i g a în c o n t i n u a r e , deşi îl cercetase în n e n u m ă r a t e rânduri în t i m p u l n o p ţ i i , cu o c h i adormiţi şi degete leneşe. îşi a m i n t i gustul sărat al p e l i c u l e i subţiri de transpiraţie care-1 acoperea de câte o r i făceau dragoste. O culesese de pe pielea l u i c u vârful l i m b i i î n t i m p ce el îi m u r m u r a la ureche c u v i n t e de dragoste şi-şi împletea degetele în părul ei.

Amintirea unui sărut

103

- N u era i m p o r t a n t să ştiu, îi spuse peste câteva cli­ pe, c â n d se trezi d i n reverie. N i m i c d i n ce ai făcut sau ai f i p u t u t face n u s c h i m b ă ceea ce s i m t p e n t r u t i n e . M - a m gândit că, dacă v r e i să ştiu, mi-ai spune fără să fie nevoie să te î n t r e b . G r a n t puse ceaşca de cafea pe farfurioară şi se întin­ se să-i acopere mâinile c u ale l u i . - N u ştiu ce fel de a m a n t ă era Missy Lancaster. N u a m fost niciodată - niciodată, Shelley - a m a n t u l ei. Era îndrăgostită de altcineva. I i luă u n t i m p destul de l u n g să digere informaţia. - T u erai îndrăgostit de ea? S i m ţ i c u m i se înfigea în p i e p t gheara geloziei. N u voia să ştie, dar t r e b u i a . - N u , spuse el zâmbind trist. N - a m fost niciodată alt­ ceva decât b u n i p r i e t e n i . M i - a m d o r i t de n e n u m ă r a t e o r i să n u - i f i fost u n p r i e t e n atât de b u n . Poate ar m a i f i în viaţă. Văzându-i expresia uluită, adăugă: Dă-mi voie să-ţi explic. Missy avea o aventură cu u n congresman. Era tânăr, arătos, r e m a r c a b i l , v i z i b i l în p l a n p o l i t i c . . . şi însurat, cu t r e i c o p i i . î n c r u n t a r e a de pe c h i p u l l u i Shelley îi dezvălui păre­ rea despre c o n g r e s m a n u l respectiv. - Exact, zise G r a n t , interpretându-i corect expre­ sia. A m considerat că afecţiunea ei se îndrepta spre bărbatul n e p o t r i v i t , dar era îndrăgostită n e b u n e ş t e de t i p u l ăsta. O r i c u m , a m cunoscut-o pe Missy c â n d a m î n c e p u t să lucrez p e n t r u s e n a t o r u l Lancaster, şi î n scurt t i m p a m d e v e n i t p r i e t e n i . Deşi n-aş f i v r u t , a m fost de acord să o însoţesc la o recepţie u n d e u r m a să-şi întâlnească i u b i t u l . D u p ă ce el a t r i m i s pe cineva să-i

Sandra Brown

104

c o n d u c ă soţia acasă deoarece „intervenise ceva u r g e n t " , s-a strecurat cu Missy la l o c u l l o r de întâlnire, - Iar întâlnirea asta a d a t t o n u l celorlalte. - într-adevăr, aşa a fost. M - a m trezit pe post de paj al u n e i a d i n t r e cele m a i drăguţe fete d i n W a s h i n g t o n . Fie o l u a m de la întâlniri şi o d u c e a m acasă devreme, d i m i n e a ţ a , fie l u a u n t a x i . O r i c u m , o a m e n i i au tras con­ cluzia că se vedea cu m i n e , n u cu u n congresman având o soţie î n c â n t ă t o a r e şi t r e i c o p i i . Dezgustul l u i G r a n t faţă de respectivul p o l i t i c i a n era evident. La fel de e v i d e n t era şi dezgustul faţă de p r o p r i a vinovăţie. - C e s-a întâmplat? î n t r e b ă ea b l â n d . D e ce s-a s i n u ­ cis Missy? - D i n m o t i v e l e o b i ş n u i t e . Era însărcinată, iar con­ g r e s m a n u l s-a făcut foc şi pară c â n d a aflat. I n t o t acest t i m p , naiva de Missy crezuse că o să-şi părăsească nevas­ ta p e n t r u ea. O avertizasem de l u n i întregi că visa la cai verzi pe pereţi, dar n-a v r u t să m ă asculte. M-a sunat de la a p a r t a m e n t u l l o r secret. C â n d a m ajuns acolo, era de neconsolat. I n d i v i d u l îi spusese că avea să-i aranjeze u n avort discret, dar era t o t ce-i putea o f e r i . C â n d am lăsat-o acasă, a m sfătuit-o să se ducă la culcare şi să se m a i gândească. A d o u a zi, era m o a r t ă . Shelley îşi apăsă m â n a peste a l u i . - D e ce n-ai spus n i m ă n u i despre asta când ai fost acuzat pe n e d r e p t şi concediat? D a c ă te-ai f i dus la senator şi i-ai f i mărturisit t o t u l cu discreţie, n u te-ar f i crezut? - P o a t e , n u ştiu. D a c ă n-aş f i dezvăluit identitatea n e m e r n i c u l u i , ar f i p u t u t crede că i n v e n t a m t o t u l ca să m ă protejez. D a c ă i-aş f i spus cine era t i p u l , ar f i p u t u t

Amintirea unui sărut

105

să-i ceară socoteală. M i - a r f i plăcut să-1 văd p r i m i n d ce i se cuvenea, dar n u v o i a m să-i d i s t r u g soţia şi c o p i i i . Erau s i n g u r i i nevinovaţi în toată povestea aia încurcată. C h i a r şi Missy era s u f i c i e n t de matură ca să ştie că t o t u l are c o n s e c i n ţ e . - Puţini ar f i p r o c e d a t ca t i n e , să-şi asume v i n a pen­ t r u ceva ce n-au făcut. - N u m ă r i d i c a în slăvi, Shelley, ripostă el cu u n râs amar. La m o m e n t u l acela n u - m i păsa de p r o b l e m e l e m o r a l e ; p u r şi s i m p l u mergeam î n a i n t e d i n inerţie. M ă săturasem de d u p l i c i t a t e şi de bârfe. D a c ă colegii m e i mă credeau în stare de o asemenea c r u z i m e , a t u n c i n u m a i v o i a m să a m de-a face c u ei. E r a u pregătiţi, erau nerăbdători să m ă socotească v i n o v a t fiindcă îi d i s t r u ­ sesem viaţa fetei. Pur şi s i m p l u n u mi-a m a i păsat ce credeau despre m i n e . G r a n t tăcu, iar v u l n e r a b i l i t a t e a l u i o i m p r e s i o n a p r o f u n d pe Shelley. Peste câteva clipe c o n t i n u ă : M - a m dus la W a s h i n g t o n p l i n de speranţe, cu u n respect aproape fanatic faţă de g u v e r n şi faţă de m e m b r i i elitei p o l i t i c e . A m descoperit în scurt t i m p că s u n t o a m e n i , la fel ca n o i toţi, c u toate slăbiciunile f i r i i o m e n e ş t i . M - a m întors simţindu-mă m a i presus de toate astea. D a r n u s u n t c u n i m i c m a i b u n , î n c h e i e el ţintui n d - o c u p r i v i r e a l u i cenuşiu-verzuie. O ridică în picioare şi o conduse î n j u r u l măsuţei, a p o i îi c u p r i n s e mâinile într-ale sale. - N u cred că, dacă erai măritată, ar f i fost vreo d i ­ ferenţă p e n t r u m i n e . Văzându-te după zece a n i de ab­ senţă, m a t u r ă şi m a i frumoasă ca o r i c â n d , n-aş f i lăsat u n soţ să stea în calea dorinţei mele. Aş f i făcut şi aş f i spus orice, ca să se întâmple ce s-a î n t â m p l a t între n o i aseară.

Sandra Brown

106

Shelley îi mângâie părul a r g i n t i u de la tâmple. Vocea ei v i b r a de e m o ţ i e . - N - a r f i fost nevoie să te străduieşti prea m u l t . Slava D o m n u l u i că n-am fost pusă în faţa d i l e m e i de a ale^i între t i n e şi u n soţ. N u cred că în m o m e n t u l luării deci ziei aş f i ţ i n u t seama de morală. - S o ţ u l tău n-a ştiut să aprecieze femeia d i n t i n e , ştiu asta. Reacţiile tale de aseară mi-au demonstrat-o. V a n i t a t e a l u i masculină o făcu să zâmbească. - D a c ă v r e i să s p u i că n u m-a i u b i t c u m t r e b u i e , ai dreptate. N u mi-a d e z m i e r d a t niciodată sânii c u gura. U n e o r i , îi săruta, dar niciodată c u m mi-ar f i plăcut şi niciodată c u m ai făcut-o t u . Nu-şi dădea seama de u n d e căpătase atâta îndrăzneală, dar n u se simţea ruşinată să discute cu el despre asta. N u m-a gâdilat cu l i m b a la încheieturile g e n u n c h i l o r , n-a v o r b i t cu m i n e în t i m p ce făceam dragoste şi n i c i n u m-a ţinut în braţe după aceea. N-a fost în stare niciodată să mă aducă la orgasm şi n u m-a iertat p e n t r u asta. T u ai reuşit. Toată noaptea. E l îi luă m â n a şi o duse la gură, sărutându-i palma cu pasiune. - Iţi m u l ţ u m e s c p e n t r u confesiune, Shelley. D u m n e ­ zeule, a m v r u t să fie aşa. D u p ă reacţia ta surprinsă, aşa părea să f i e . Aşa am sperat. S u n t u n ticălos egoist, dar dacă n u a m p u t u t să f i u p r i m u l bărbat d i n viaţa ta, am v r u t asta. Ea îi urmări c o n t u r u l sculptat al buzelor cu u n deget iubitor. - N-a î n s e m n a t n i m i c să-mi p i e r d v i r g i n i t a t e a . A fost dureros p e n t r u m i n e , u n act executat fără dragoste sau tandreţe. N o a p t e a trecută a fost... Privirea îi rătăci p r i n bucătăria micuţă, de parcă ar f i căutat ideea abstractă

Amintirea unui sărut

107

întipărită pe pereţi. î n cele d i n u r m ă spuse: A fost ca u n fel de naştere. A m d e v e n i t femeie. O c h i i l u i erau p l i n i de e m o ţ i e . - T e iubesc. - Te iubesc. A p o i , fiindcă le reţinuse v r e m e de zece a n i , m a i rosti o dată acele c u v i n t e , clar şi răspicat. G r a n t o trase spre el şi îşi apăsă c a p u l pe sânii ei. Braţele ei îl cuprinseră şi-1 ţinură aproape. Petrecură o b u n ă bucată de v r e m e în poziţia asta, mărturisindu-şi dragostea. C â n d îşi ridică o c h i i , în privirea l u i se citea o invitaţie fără echivoc. - T o a t ă discuţia asta despre sărutatul g e n u n c h i l o r m-a făcut să... Cu

m â i n i p r i c e p u t e , desfăcu c o r d o n u l d i n j u r u l

taliei ei subţiri. H a l a t u l se desfăcu, o f e r i n d u - i priveliş­ tea g o l i c i u n i i ei. Mângâindu-i coapsele, G r a n t îşi plecă f r u n t e a şi îşi apăsă buzele pe b u r i c u l ei. î n t i m p ce l i m b a l u i p ă t r u n d e a în gropiţa m o a l e , m u r m u r ă : - Crezi că ai avea chef? D a c ă n-ar f i t r e m u r a t deja de dorinţă, buzele l u i , pe care le simţea u m e d e şi fierbinţi pe pântece, ar f i con­ vins-o fără zăbavă. - T r e b u i e să-ţi fac o mărturisire, b o l b o r o s i Shelley. M - a m gândit la asta înaintea ta. - N u f i aşa de sigură. - H a i să u r c ă m ! - H a i să r ă m â n e m aici! î n a i n t e ca ea să-şi dea seama ce se petrecea, o trăsese deja î n poala l u i . - G r a n t , niciodată n-am... E l îi făcu ştrengăreşte c u o c h i u l şi începu să-şi dezle­ ge şiretul p a n t a l o n i l o r .

Sandra Brown

108

- A i fost î n t o t d e a u n a . . . A h , Shelley... O elevă excelentă. A i p r i n s t o t u l foarte repede, rosti el p r i n t r e dinţi, în v r e m e ce ea făcea dovada u n e i n e o b i ş n u i t e priceperi de a i n o v a . I I c u p r i n s e în căldura ei u m e d ă şi î n c e p u să se mişte seducător. - E ş t i . . . u n . . . profesor b u n . C o n ţ i n u t u l sec şi neinteresant al m a n u a l u l u i de f i ­ n a n ţ e pe care-1 studia refuza să i se întipărească î n m i n ­ te. Preţ de u n ceas se străduise să absoarbă informaţiile d i n text, dar m i n t e a îi fugea în altă parte. N u era î n stare să-şi dezlipească o c h i i de la bărbatul care şedea în par­ tea cealaltă a încăperii şi să se concentreze asupra cărţii d i n poală. I I iubea atât de m u l t , încât abia se putea abţine. Senzualitatea l u i G r a n t şi reacţiile pe care i le stârnea o u l u i a u . D a r y l c u n o ş t e a în a m ă n u n t mecanica actu­ l u i sexual, însă n u avea habar de r o m a n t i s m şi n i c i de nevoile p a r t e n e r e i sale. A r f i fost şocat să descopere că femeia care i se dăruise l u i G r a n t cu nesfârşită pasiune era aceeaşi care zăcuse sub el apatică şi indiferentă. L-ar f i distrus să afle ce a m a n t j a l n i c era. G â n d u l îi stârni o plăcere perversă. - Priveşti în g o l . Cuvintele

domoale

ale

lui Grant o

treziră d i n

visare. - învăţ. - Sigur, zise el c u vădită îndoială. - Ţ i - a ş f i recunoscătoare dacă n u m-ai m a i întrerupe. E l rânji, a p o i se întoarse la lectură. V r e m e a rece şi u m e d ă îi încurajase să r ă m â n ă în casă. Se întorseseră în pat după ce strânseseră vasele

Amintirea unui sărut

109

de la m i c u l d e j u n . P u i u l de s o m n îi înviorase, dar ho­ tărâseră să lenevească t o t restul zilei. Preţuiau t i m p u l care le fusese dăruit şi n u v o i a u ca fericirea să le fie perturbată. Ea îi spusese că avea de învăţat p e n t r u u n e x a m e n la finanţe. C u m G r a n t t r e b u i a să-şi pregătească prelegeri­ le d i n săptămâna u r m ă t o a r e , stabiliseră să se despartă două ore ca să lucreze. î n m i j l o c u l încăperii, jucaseră o scenă de rămas-bun d e m n ă de u n f i l m siropos. - H a i să stăm î m p r e u n ă pe canapea, m u r m u r a s e el sărutând-o pe ureche şi desenându-i c o n t u r u l c u l i m b a . - N u . N u ne-am t e r m i n a t r e b u r i l e , şi asta n-ar face decât să ne prelungească c h i n u l . - P r o m i t să n u m ă a t i n g de t i n e . - D a r eu n u p o t p r o m i t e . îşi strecurase mâinile

pe sub cămaşă,

lipindu-şi

palmele de p i e p t u l l u i . - D a r o să stau t o c m a i î n partea asta, se plânsese el. O să-mi fie d o r de t i n e . - N-ar merge, oftase ea, deschizându-i n a s t u r i i de la cămaşă şi sărutându-1 pe p i e p t . - T e t e m i că o să-ţi distrag atenţia? C ă o să fac aşa ceva? îşi plecase c a p u l şi îi trecuse l i m b a peste u n sfârc. O convinsese să r e n u n ţ e la t a i o r u l strict, aşa că Shelley era î m b r ă c a t ă într-o cămaşă m a i veche de-ale l u i , c u mâ­ necile suflecate p â n ă la cot, şi o pereche de şosete albe. C ă m a ş a îi ajungea p â n ă la j u m ă t a t e a coapsei, o f e r i n d u - i o protecţie derizorie. C â n d se retrăsese, b u m b a c u l moale era u m e d acolo u n d e poposiseră buzele l u i . - S a u ceva care să-ţi distragă atenţia aşa?

Sandra Brown

110

Degetele l u i îi mângâiaseră pântecele p â n ă găsiseră V - u l î n t u n e c a t d i n t r e coapsele ei. - O f , G r a n t , gemuse ea. C u u n e f o r t de voinţă, îşi proptise palmele în p i e p t u l l u i ca să-1 împingă. Gata, t r e b u i e să ne a p u c ă m de treabă! - N - a i haz, m o r m ă i s e el; c u toate acestea, se dusese ascultător să lucreze în partea cealaltă a camerei. A c u m , o oră m a i târziu, t o t n u ştia m a i m u l t d i n materia p e n t r u examen decât î n a i n t e . C h i a r şi de la dis­ tanţa asta, G r a n t îi distrăgea atenţia în c o n t i n u a r e . N u se putea gândi decât la c u m făcea dragoste, la f e l u l în care buzele şi mâinile o purtaseră pe c u l m i l e excitaţiei sexuale aşa c u m nu-şi închipuise niciodată că era p o s i b i l . A r f i t r e b u i t să-şi imagineze că aşa avea să fie. O a r e sărutul d i n u r m ă c u zece a n i , sărutul interzis care refuza să i se şteargă d i n m i n t e , n-ar f i t r e b u i t să-i dea de înţeles că n i c i u n b ă r b a t n u avea să o iubească p r e c u m el? Se gândea la t r e c u t c u afecţiune. La v i i t o r n u se gân­ dea deloc. O speria. î n c o t r o se îndreptau? îl voia, dar jurase să n u i se m a i dăruiască n i c i u n u i bărbat. Cât t i m p fusese măritată c u D a r y l îşi pierduse i n d i v i d u a l i t a ­ tea. Fusese o u m b r ă palidă, lipsită de consistenţă, lipsită de suflet sau s p i r i t . A s t a n u avea să i se m a i întâmple niciodată. G r a n t spusese că o iubea. D a r cât avea să o iubească? N u adusese v o r b a despre u n angajament pe t e r m e n m a i l u n g . Era d o a r u n energizant la care apela ca să-şi revină după dezastrul de la W a s h i n g t o n ? O d a t ă v i n d e c a t , ce avea să simtă p e n t r u ea? - T e uiţi î n g o l şi te î n c r u n ţ i , o t a c h i n a el.

Amintirea unui sărut

111

Shelley c l i p i până ce reuşi să-1 vadă b i n e , iar încrun­ tarea i se r i s i p i într-un zâmbet m u l ţ u m i t . D a c ă relaţia lor era lipsită de v i i t o r , n-avea să se gândească la asta acum. N u voia să irosească t i m p u l pe care-1 aveau făcându-şi g r i j i şi despicând f i r u l în p a t r u . - î m i pare rău, spuse ea închizând cartea c u zgo­ m o t . M ă g â n d e a m la n o t a ruşinoasă pe care o s-o iau la examen, n u m a i d i n v i n a ta. D u p ă ce aşteptase n e r ă b d ă t o r cea m a i subtilă i n v i ­ taţie d i n partea ei, sări de pe scaun şi se aşeză pe ca­ napea, luând-o în braţe şi c u c e r i n d u - i gura c u u n sărut fierbinte. -S-ar

putea să fie nevoie să te mulţumeşti c u u n

nouă. - Ţ i - a i făcut p l a n u l cursurilor? reuşi ea să-1 î n t r e b e când, într-un f i n a l , îi eliberă gura. G r a n t o ignoră şi î n c e p u să o sărute pe gât. Ea şi-1 arcui graţios p e n t r u a-i uşura accesul. - M - a m gândit... S-ar putea să m ă apuc să p r e d a u a n a t o m i e şi fiziologie. N e - a m distra pe cinste făcând cer­ cetare. A i p r i m i n u m a i zece. - C h i a r aşa? m u r m u r ă ea cu o voce îngroşată. E l îi desfăcu t r e i n a s t u r i de la cămaşă şi o mângâie cu tandreţe pe sâni. C u p r i n s e u n u l î n palmă, îl ridică uşor şi îşi apăsă buzele pe p r o t u b e r a n t a î n t u n e c a t ă . - A h a , m o r m ă i , fără a-şi dezlipi gura de pe sfârc, muşcându-1 uşurel cu nesfârşită dulceaţă. M â i n i l e ei îi alunecară pe spate şi i se lipiră pe coapse, peste b l u g i . A p o i , cu mişcări n e î n d e m â n a t i c e , î n c e p u să se l u p t e c u f e r m o a r u l b l u g i l o r . - Grant? - D a , dragostea mea, da...

Sandra Brown

112

împietriră a m â n d o i c â n d soneria de la uşă târâi zgomotos. G r a n t îşi apăsă f r u n t e a pe a ei şi oftă l u n g . Soneria se auzi a d o u a oară. E l o p r i v i cu regret. - N u te c l i n t i , îi o r d o n ă , încheindu-se la b l u g i pe c â n d se îndrepta spre uşă. O crăpă foarte p u ţ i n şi între­ b ă scurt: Da? U n c h i c o t i t seducător o precedă pe P r u Z i m m e r m a n î n încăpere. - Aşa vă î n t â m p i n a ţ i prietenii? A b i a a t u n c i o văzu pe Shelley, care se ghemuise într-un colţ al canapelei, c u picioarele a d u n a t e sub ea. îşi încheiase î n grabă cămaşa, deşi m a t e r i a l u l se p l i a pes­ te coapse într-un fel foarte grăitor. G r a n t n u avusese t i m p să se î n c h e i e la cămaşă. Pru îşi strecură c u îndrăzneală degetele de-a l u n g u l b u t o n i e ­ relor, s p u n â n d : - A m v e n i t să vă cer o listă de l e c t u r i s u p l i m e n t a ­ re. La test n u m - a m descurcat atât de b i n e pe cât mă aşteptasem. L u i Shelley n u - i venea să creadă cât de obraznică era fata. P u r t a o bluză m u l t prea strâmtă. N u avea sutien, iar sfârcurile i se zăreau clar p r i n m a t e r i a l u l t r i c o t a t . Se a p r o p i e de G r a n t c u o mişcare u n d u i o a s ă şi îşi înclină c a p u l într-un u n g h i care, cu siguranţă, i se părea irezis­ t i b i l . C â n d îşi strecură m â n a sub cămaşa l u i , Shelley f u cuprinsă de o gelozie cumplită şi ţipă furioasă. C u u n gest hotărât, G r a n t o apucă strâns de înche­ ietură şi îi îndepărtă m â n a . P r u se întoarse i u t e spre Shelley şi îi întâlni o c h i i albaştri p l i n i de f u r i e . Măsură d i n t r - o p r i v i r e î m b r ă c ă m i n t e a sumară a r i v a l e i sale.

Amintirea unui sărut

113

- D o m n i ş o a r ă Z i m m e r m a n , vă r o g p o l i t i c o s să n u m a i veniţi pe aici şi să n u m a i sunaţi. D a c ă aveţi ceva de discutat c u m i n e , p u t e m face asta î n sala de curs. G r a n t era ţeapăn. Shelley b ă n u i a că, dacă n u s-ar f i stăpânit, ar f i strâns-o de gât pe tânăra femeie. -Nu

fiţi r i d i c o l ,

domnule

Chapman.

Ştiţi de

ce

am venit. - î n cazul acesta, c o m p o r t a m e n t u l dumneavoastră m i se pare obraznic şi j i g n i t o r . N u t r e b u i e să vă r e a m i n ­ tesc că sunteţi s t u d e n t a mea, n i m i c m a i m u l t . - T o t asta e şi ea! ţipă P r u , î n d r e p t â n d u n deget acu­ zator spre Shelley, care abia se stăpânea să n u se repeadă la ea şi să-i scoată o c h i i . A r f i sugrumat-o c u plăcere, după ce-1 atinsese pe G r a n t aşa c u m o făcuse. C e caută aici, dezbrăcată şi tolănită pe canapeaua ta? - A s t a n u e treaba d u m i t a l e , replică el fierbând de m â n i e . O apucă de u m ă r cu asprime şi o î m p i n s e spre uşă. Deschise uşa c u o m â n ă şi o dădu afară c u cealaltă. - E i b i n e , va f i treaba mea să-1 i n f o r m e z pe d o m n u l rector că te c u l c i c u studentele, îl a m e n i n ţ ă ea, î n a i n t e ca G r a n t să-i trântească uşa în nas şi să o î n c u i e . - îţi v i n e să crezi aşa ceva? strigă el, trecându-şi ner­ vos m â n a p r i n părul deja răvăşit. E u . . . Shelley? î n acel m o m e n t îi zări faţa palidă, încordată. N u m a i t r e m u r a de f u r i e , ci se ghemuise înfricoşată într-un colţ al cana­ pelei. C e este? o întrebă, repezindu-se spre ea. Shelley înghiţi în sec. - N i m i c , G r a n t . C r e d că ar t r e b u i să m ă d u c i acasă. D ă d u să se r i d i c e , dar mâinile l u i o ţintuiră î n loc. O sili să-şi înalţe c a p u l , ca să-i întâlnească p r i v i r e a .

Sandra Brown

114

- U i t ă - t e la m i n e , îi ceru, c â n d ea încercă să-şi fe­ rească o c h i i . D e ce? D e ce vrei să te d u c acasă? De ce, la naiba? - F i i n d c ă . . . A r e dreptate, G r a n t . N-ar t r e b u i să f i u aici. O a m e n i i v o r crede... - M ă doare u n d e v a de ce cred o a m e n i i ! răcni el. - Pe m i n e , n u ! se răsti ea. - S h e l l e y . . . M â i n i l e l u i îi cuprinseră u m e r i i atât de strâns, încât ea se strâmbă de d u r e r e . E l slăbi strânsoarea şi spuse pe u n t o n m a i c a l m : V i a ţ a m-a învăţat că, oricât ai f i de precaut, î n t o t d e a u n a v o r exista oa­ m e n i care n u v o r rata ocazia de a te arăta c u degetul. O a m e n i l o r le face plăcere să-i c o n d a m n e pe alţii, f i ­ indcă asta îi face să se simtă siguri pe sine. N u a j u n g i nicăieri dacă te străduieşti să-i m u l ţ u m e ş t i pe

toţi.

Este i n u t i l , i m p o s i b i l . Ceea ce contează este ca t u să fii mulţumită. - N u , G r a n t . A m învăţat de t i m p u r i u că există reguli care t r e b u i e respectate, fie că ne place, fie că n u . N o i î n c ă l c ă m regulile. V r e m e de douăzeci şi şapte de a n i m i - a m trăit viaţa într-un a n u m e fel. N u p o t î n c e p e să fac s c h i m b ă r i a c u m . A v u nevoie să-şi a d u n e toată voinţa ca să-1 privească în o c h i şi să spună l i m p e d e : D a c ă n u mă d u c i c u maşina î n campus, plec pe jos. E l înjură v i o l e n t . - B i n e . D u - t e să te s c h i m b i ! Câteva m i n u t e m a i târziu ieşeau d i n a p a r t a m e n t . Fără să-i pese de ploaie, G r a n t o ajută să se urce î n ma­ şină şi p o r n i m o t o r u l . - M a ş i n a mea e parcată în spate la H a y w o o d H a l i , zise ea, observând că se îndreptau în sensul opus faţă de campus.

Amintirea unui sărut

115

- M i - e foame. î m i făcusem p l a n u r i să te scot la cină în seara asta. - D e ce? C a să-mi plăteşti favorurile? Se întoarse brusc spre ea, iar Shelley se înfiora văzând u - i scânteia de f u r i e d i n o c h i . - Interpretează c u m v r e i , mârâi el. A r f i preferat să-i dea o palmă. C e l puţin, a t u n c i ar f i usturat-o d o a r o b r a j i i . L a c r i m i l e îi înceţoşară vederea, în t o n cu ploaia care ropotea pe parbriz. î n t o a r s e c a p u l , p e n t r u a ascunde efectele pe care le avusese asupra ei d u e l u l verbal, şi îşi ţinu u m e r i i drepţi. G r a n t conduse până la u n restaurant foarte p o p u l a r de la marginea oraşului. E x t e r i o r u l rustic se potrivea de m i n u n e cu peisajul scăldat în ploaie. - Sper că-ţi place f r i p t u r a . - Du-te n a i b i i , p u f n i ea, după care deschise p o r t i e r a şi se repezi p r i n ploaie spre intrarea r e s t a u r a n t u l u i . G r a n t voia să respecte t i p i c u l şi s-o i n v i t e la cină, însă ea n u m a i avea răbdare: simţea nevoia să se întoarcă acasă şi să-şi lingă rănile. - Intră, zise el încordat, ţinându-i uşa. Ea îi aruncă o p r i v i r e furioasă î n a i n t e de a trece pe lângă el. O ospătăriţă îi conduse la o masă d i n apropie­ rea şemineului. - V ă servesc ceva de la bar? - N u . D a , răspunseră la u n i s o n . - E u n u vreau n i m i c , zise Shelley cu o d e m n i t a t e înţepată. - Bere la d r a f t , vă r o g , spuse G r a n t . Shelley studie în a m ă n u n t m e n i u l până ce fata se întoarse cu berea l u i G r a n t şi îi invită să c o m a n d e . - Shelley? întrebă el p o l i t i c o s .

Sandra Brown

116

- D o a r o salată c u sos vinaigrette. - O să ia şi friptură. M u ş c h i f i l e , gătire m e d i e , şi car­ t o f i la c u p t o r c u c o n d i m e n t e . P e n t r u m i n e , coastă în sânge şi c a r t o f i la c u p t o r c u sos T h o u s a n d I s l a n d . î n c h i s e m e n i u l şi i-1 întinse ospătăriţei n e d u m e r i t e . Privirea l u i o provoca pe Shelley să-1 contrazică. Ea ridică d i n u m e r i şi îşi aţinti o c h i i la f o c u l d i n c ă m i n . Păstră o tăcere hotărâtă pe t o t p a r c u r s u l c i n e i , răspunzându-i la întrebări, dar fără a deschide vreo dis­ cuţie. D a c ă ideea era s-o recompenseze, n-avea să-i dea satisfacţie n i c i în r u p t u l c a p u l u i . Pe d r u m u l spre campus, f u r i a l u i crescândă n u făcea altceva decât să o hrănească pe a ei. I u b i t u l a t e n t d i n a j u n dispăruse, iar în l o c u l l u i răsărise u n bărbat furios şi p l i n de a m ă r ă c i u n e pe care nu-1 cunoştea. Dintr-odată, constată c u s u r p r i n d e r e că G r a n t vira pe strada ei. - M a ş i n a mea... - D a , ştiu, este la H a y w o o d H a l i . N u vreau să con­ d u c i pe vremea asta, m a i ales o maşină... - Pot să a m grijă de m i n e ! strigă ea. - S u n t convins că poţi, se răsti el. Fă-mi pe plac, bine? Apăsă frâna şi o p r i î n faţa casei, a p o i o apucă de braţ, r o s t i n d u n s i n g u r cuvânt p l i n de forţă: N u ! C u o fărâmă de indiferenţă şi foarte multă frică, Shelley se supuse şi aşteptă ca el să-i deschidă p o r t i e r a . - M u l ţ u m e s c p e n t r u t o t , zise ea dulceag î n a i n t e de a vârî cheia î n uşă. - N u aşa de repede. G r a n t o p r i uşa c u vârful panto­ f u l u i şi intră în u r m a ei. N u o să te las să i n t r i într-o casă goală după ce ai petrecut noaptea î n altă parte, oricât de b i n e te-ai pricepe să ai grijă de t i n e .

Amintirea unui sărut

117

î n c h i s e uşa şi aprinse l u m i n a , a p o i inspecta pe în­ delete i n t e r i o r u l î n t i m p ce ea stătea î n v e s t i b u l , d i n ce în ce m a i iritată. C â n d G r a n t se întoarse, prea puţin dispus să plece - îşi dăduse jos jacheta şi o ţinea pe u m ă r - , îi spuse pe u n t o n î n c o r d a t : - Noapte bună. E l rânji ş m e c h e r şi lăsă jacheta pe u n scaun. - A s t a se spune de o b i c e i în d o r m i t o r , Shelley. Sub privirea ei stupefiată, se a p r o p i e şi o trase b r u t a l la p i e p t u l său, î n c o n j u r â n d u - i talia cu u n b r a ţ ca u n cleş­ te de oţel. Cealaltă m â n ă i se strecură î n păr şi îi trase c a p u l pe spate. - Ş i , de o b i c e i , urarea e însoţită de u n sărut. - N u , apucă ea să rostească, î n a i n t e ca gura l u i să o acopere pe a ei. O sărută n e m i l o s , c o t r o p i n d u - i gura c u l i m b a . Deşi ea se zbătea şi se zvârcolea, o ridică fără d i f i c u l t a t e şi o duse în d o r m i t o r , u n d e o aşeză fără mare c e r e m o n i e pe pat şi îi ţintui t r u p u l c u al l u i , lăsând-o fără suflare. - Lasă-mă! L a c r i m i de frustrare şi f u r i e i se p r e l i n g e a u pe o b r a j i î n v r e m e ce-1 lovea c u p u m n i i î n p i e p t . - N i c i o şansă. îi c u p r i n s e încheieturile c u o m â n ă . Se luptă c u n a s t u r i i de la bluză şi, p e n t r u a d o u a oară î n douăzeci şi p a t r u de ore, îndepărtă lenjeria i n t i m ă p e n t r u a-i dezveli sânii. S p u n e - m i că nu-ţi place, că n u v r e i şi n u ai nevoie de asta. O dezmierdă c u m â n a care îi rămăsese liberă. A t i n ­ gerea l u i era tandră, î n contrast c u strânsoarea degetelor care o i m o b i l i z a u . - N u , te r o g , g e m u ea simţind răspunsul răzvrătit al t r u p u l u i său.

Sandra Brown

118

îşi agita c a p u l pe pernă, însă l u p t a era pierdută, o ştia prea b i n e . Făcea e f o r t u r i curajoase, dar lipsite de convingere. G e m e t e l e ei de împotrivire se preschimbară în scâncete de i m p l o r a r e când el îşi trecu l i m b a peste sfârcurile întărite, atingându-le uşor, ca o bătaie de a r i p i de f l u t u r e . La p r i m u l s e m n de acceptare d i n partea ei îi eliberă mâinile. Shelley i le înfipse în păr, temându-se a c u m că el ar f i p u t u t să se retragă. - Shelley, Shelley, şopti el aplecat peste pântecele ei, ridicându-i fusta şi trăgându-i c i o r a p i i în jos. îşi blestemă n e î n d e m â n a r e a . Nevrând ca intensita­ tea dorinţei sale să o sperie, se sili să o ia m a i încet, dar mâinile ei frenetice îl apăsau pe u m e r i şi îl i m p l o r a u cu disperare. O sărută î n n e b u n i t de dorinţă c â n d degetele, p o r n i t e să exploreze, îi c o n f i r m a r ă bănuielile. Era pregă­ tită p e n t r u el, supusă şi u m e d ă . Se grăbi să se lepede de h a i n e . C â n d reuşi, îi c u p r i n ­ se faţa în p a l m e şi îi căută privirea. - Crezi că o fată prostuţă ca ea ar putea i n t e r v e n i în­ tre noi? D u p ă zece a n i de c h i n , crezi că aş lăsa pe cineva să ne răpească d i n n o u fericirea? Ea clătină d i n cap în t i m p ce l a c r i m i de i u b i r e îi umezeau o b r a j i i . - Ţ i - a m spus că, dacă vei f i a mea o noapte, n-o să te m a i p o t lăsa niciodată să pleci, u r m ă el. Totuşi, o să te las dacă-mi ceri asta. O să plec. C h i a r a c u m . D a r tre­ b u i e să m ă r o g i . Degetele ei i se împletiră în păr. Trăgându-i c a p u l în jos, îi şopti, cu buzele l i p i t e de ale l u i : - N u , G r a n t . N u pleca. - C i n a . N u v o r b e a m serios când s p u n e a m . . . - N i c i eu. A fost o prostie d i n partea mea.

Amintirea unui sărut

119

- A m d e v e n i t v i o l e n t . D a c ă ţi-am făcut rău... - N u , n u , g e m u ea. A c u m , iubeşte-mă! T r u p u l l u i se cufundă în al ei, tare şi p l i n , u m p l â n d g o l u l pe care i-1 crease în viaţă absenţa l u i . A j u n s e r ă la apogeu repede, în acelaşi t i m p . Pe c â n d forţa l u i vitală se revărsa în i n t e r i o r u l ei, G r a n t îi şopti: - N i m i c n u o să ne m a i despartă. Shelley îl crezu. Se deşteptă în braţele l u i . I i simţea răsuflarea regula­ tă în creştetul c a p u l u i , iar asta o încredinţa că d o r m e a adânc. I i îndepărtă cu grijă mâinile t a n d r e , îi acoperi g o l i c i u n e a p e n t r u a-1 feri de răcoarea dimineţii şi se stre­ cură la d u l a p , de u n d e scoase u n halat călduros. înfăşurată în el, păşi uşor spre bucătărie cu intenţia de a pregăti cafea, p e n t r u a i-o servi l u i G r a n t la pat. A d â n c i t ă în gânduri, visând la p r o m i s i u n i l e ispititoare care s-ar f i p u t u t concretiza după ce băutura îşi făcea efectul revigorant, n u auzi d i n p r i m a clipă bătăile în uşă. întrebându-se cine ar putea f i atât de devreme, se duse să deschidă, însă c h i p u l pe care-1 zări p r i n vizor îi făcu i n i m a să se oprească în loc. - D a r y l , şopti ea uluită.

capitolul 8 E l bătu d i n n o u , de data asta m a i tare. C u gesturi a u t o m a t e , Shelley descuie uşa şi o deschise. Preţ de câteva clipe l u n g i se priviră ţintă peste prag. Shelley se m i n u n ă de indiferenţa desăvârşită pe care o simţea. C â n d v a , la scurt t i m p după divorţ, p u l s u l i-ar f i crescut n u m a i la s i m p l a l u i vedere. A r f i d e v e n i t t u l b u ­ rată şi stânjenită. C â n d v a , D a r y l avusese puterea de a o face să se simtă n e î n s e m n a t ă . N u m a i era cazul. C a dovadă a f a p t u l u i că-şi recăpătase încrederea în sine, îl lăsă pe el să vorbească m a i întâi. N u p u t u totuşi să n u observe că rămăsese chipeş, într-un fel copilăros, c u gropiţe în o b r a j i . - B u n ă d i m i n e a ţ a , Shelley. Te-am trezit? - D a , m i n ţ i ea. O încerca u n s e n t i m e n t de s u p e r i o r i t a t e la gândul că era goală pe sub halat şi că D a r y l n u o putea excita, aşa c u m n u reuşise niciodată. A r f i v r u t să se răstească la el, să-i f l u t u r e pe la nas eşecul, să-1 înjosească şi să-1 umilească aşa c u m făcuse el î n seara în care o anunţase c u răceală că n-o m a i voia în viaţa l u i . - Pot intra? Shelley ridică d i n u m e r i şi se dădu la o parte. F u r i a îi ascunsese gropiţele d i n o b r a j i , observă ea. Era m â n i o s , d i n t r - o pricină sau alta. R a r e o r i se supăra într-atât încât să se vadă. D u p ă ce aruncă o p r i v i r e p r i n încăpere, se întoarse spre ea.

Amintirea unui sărut

121

- S t a i jos, îi ceru. îşi ţinea mâinile pe şolduri şi îşi frământa degetele, u n alt s e m n de t u l b u r a r e . -Nu,

răspunse

ea

încrucişându-şi

braţele

peste

piept. Nu-şi putea î n c h i p u i ce-1 adusese acolo d i n O k l a h o ma C i t y d u m i n i c a , la o oră atât de matinală, dar n u avea de gând să se m a i supună p o r u n c i l o r l u i , ca o d i n i o a r ă . Deşi era curioasă, n u i-ar f i d a t n i c i în r u p t u l c a p u l u i satisfacţia de a-1 întreba ce poftea. îl p r i v i cu detaşare. Falca l u i era încordată. Scrâşnea d i n dinţi, u n nărav de care încerca să se dezveţe de a n i în şir. î n c e p u d i n n o u să-şi f r ă m â n t e degetele, c u braţele ţ e p e n e . - î m i poţi spune ce n a i b a crezi că faci? Ea c l i p i des şi râse. - M ă pregăteam să fac o cafea. D a r y l făcu u n pas a m e n i n ţ ă t o r î n faţă. - N u face pe m i r o n o s i ţ a cu m i n e , la d r a c u ' ! Ştii la ce m ă refer. La i n d i v i d u l ăla, C h a p m a n . Te vezi c u el? Se î n t r e b ă n e d u m e r i t ă c u m îi p u t e a u ieşi c u v i n t e l e p r i n t r e buzele strâns l i p i t e . - D a , răspunse ea s i m p l u . M e r g de d o u ă o r i pe săptă­ m â n ă la c u r s u l l u i de ştiinţe p o l i t i c e . - E m a i m u l t de atât! răcni el, vărsându-şi brusc f u ­ ria pe care abia şi-o stăpânise. U n p r i e t e n de-ai m e i v-a văzut î m p r e u n ă la m e c i u l de f o t b a l şi a p o i la rector aca­ să. Te d u c i pe la a p a r t a m e n t u l l u i seara. C e n a i b a crezi că faci? - N u te priveşte. Shelley îşi aruncase c a p u l pe spate într-o a t i t u d i n e sfidătoare pe care el n-o m a i zărise şi care, pe m o m e n t , îl u l u i . F u r t u n a care se a d u n a în o c h i i ei albaştri îi era,

Sandra Brown

122

de asemenea, n e c u n o s c u t ă . C â n d îşi r e v e n i d i n mira­ re, şuieră: - Pe naiba n u m ă priveşte! Eşti... - F o s t a soţie, d o m n u l e d o c t o r R o b i n s . La alegerea ta, dacă-ţi a d u c i a m i n t e . N u ştiu ce cauţi aici şi c u atât m a i puţin de ce crezi că e treaba t a , dar te r o g să pleci. Ignorând-o, D a r y l p u f n i dispreţuitor: - A i visat la el î n t o t d e a u n a , nu? N u cred că-ţi dai seama cât de des îi repetai n u m e l e .

Dumnezeule,

cine-şi m a i aduce a m i n t e de p r o f e s o r i după şapte, opt a n i de la t e r m i n a r e a liceului? D a r t u , n u . D o m n u l C h a p m a n î n sus, d o m n u l C h a p m a n î n jos. C r e d e a m că te b u c u r a vestea că prinsese u n post i m p o r t a n t la W a s h i n g t o n , dar a c u m înţeleg m a i b i n e . M i - a m închipuit ca reputaţia l u i dubioasă o să-ţi stingă pasiunea adolescen tină. Sau ce i-a făcut fetei aceleia de la W a s h i n g t o n ia s p o r i t îndrăzneala? N-avea de gând să-i ia apărarea l u i G r a n t î n faţa aces t u i b u f o n . Răsucindu-se pe călcâie, se îndreptă spre uşa şi o deschise. - N u te m a i deranja să m ă vizitezi, D a r y l . La revedere! E l străbătu încăperea d i n câţiva paşi m a r i şi trânti uşa, a p o i o înşfacă de u m e r i şi o scutură v i o l e n t . - Te c u l c i c u el? - D a , r o s t i ea apăsat, c u o p r i v i r e triumfătoare. Fieca re clipă e u n p r i l e j de b u c u r i e . - C ă ţ e a afurisită, i z b u c n i el. Shelley îşi dădu seama că-1 lovise u n d e îl durea m a i tare. I i înţepase o r g o l i u l , care o r i c u m t r e b u i a d e z u m f l a t de a n i b u n i . Iţi d a i sea­ m a î n ce h a l te faci de râsul l u m i i ? O scutură şi m a i zdravăn, d a r ea n u c l i p i .

Amintirea unui sărut

123

- T e fac de râs pe t i n e , D a r y l , şi asta te enervează. Ce-a făcut p r i e t e n u l tău? S-a întors î n oraş şi le-a spus t u t u r o r că nevasta ta palidă şi sfioasă n u m a i pare atât de palidă şi de sfioasă? Le-a spus t u t u r o r că n u m a i are nevoie de tine? C ă e m a i fericită î n fiecare ceas d i n viaţa ei decât a i reuşit s-o faci t u î n c i n c i a n i de căsnicie? D a c ă e pe-aşa, are dreptate. - Taci d i n gură! zbieră e l . N u - m i pasă ce faci c u viaţa ta, d a r m ă interesează f e l u l î n care o afectează pe a mea. M i - a m făcut u n n u m e , o să m ă însor c u fiica şefului de personal. Iţi poţi î n c h i p u i ce î n s e a m n ă p e n t r u cariera mea o asemenea partidă? D a r dacă se duce vestea despre aventura dezmăţată pe care o ai c u p r o f e s o r u l tău, toate p l a n u r i l e mele de v i i t o r s-ar putea duce pe apa sâmbetei. Vei p u n e i m e d i a t capăt acestei relaţii r i d i c o l e , cel puţin până m ă însor. Shelley i z b u c n i î n râs, l u c r u care îl înfurie şi m a i abitir. - N u m e l e tău, căsătoria ta, cariera ta. Crez că-mi m a i pasă de toate astea? - N u ţi-a păsat niciodată! - Ba da, scrâşni ea. M i - a păsat îndeajuns cât să m u n ­ cesc d i n greu ore î n şir p e n t r u a ne întreţine în v r e m e ce t u îţi vedeai de facultate. M i - a păsat îndeajuns cât să fac cercetare p e n t r u t i n e şi să-ţi b a t la calculator lucrările plictisitoare şi l u n g i cât o zi de post. C â n d ai absolvit pe l o c u l al treilea, n u te-ai gândit să-ţi arăţi recunoştin­ ţa o f e r i n d u - m i o vacanţă sau măcar o cină î n oraş. A i plecat într-o excursie de t r e i zile î n M e x i c c u d o i d i n t r e colegii tăi. - M e r i t a m să m ă odihnesc! - Ş i eu!

Sandra Brown

124

- D e c i m i c a ta cascadorie de a c u m e o răzbunare p e n t r u toate nedreptăţile pe care ţi le-am făcut? Ea scutură d i n cap de parcă n u i-ar f i v e n i t a crede. - E g o i s m u l tău n u încetează să m ă uimească. N - a ş r i s i p i atâta energie preţioasă pe t i n e . D i n partea mea, n-ai decât să d e v i i cel m a i c u n o s c u t m e d i c d i n l u m e sau să putrezeşti î n

i a d , D a r y l R o b i n s . M - a i alun

gat d i n viaţa ta, şi este cel m a i b u n l u c r u care m i s-a î n t â m p l a t vreodată. - Ş i p e n t r u m i n e a fost cel m a i b u n l u c r u , mârai D a r y l aplecându-se spre ea. C â n d m ă gândesc că am r e n u n ţ a t la l i b e r t a t e ca să m ă î n s o r c u u n sloi ca tine! M i - a i j u c a t o festă foarte urâtă, draga mea. M - a i făcut să te doresc atât de m u l t , încât te-am l u a t de nevastă, doar p e n t r u a descoperi că eşti frigidă. P u n p a r i u că p r o f u l a avut şi el u n şoc, nu? Sau ai fost î n d e a j u n s de cinstita cât să-1 avertizezi că a face dragoste c u t i n e e la fel de excitant ca a face dragoste c u u n cadavru? Ea păli, şocată de c u v i n t e l e l u i înjositoare. î n a i n t e sa apuce să deschidă gura, D a r y l zbură de lângă ea şi se izbi de perete. B r a ţ u l l u i G r a n t îl apăsa peste gât ca bară de fier. C u p i e p t u l g o l , căci avusese t i m p doar ta să-şi tragă b l u g i i pe el, arăta înfricoşător, barbar. Părul îi cădea pe f r u n t e c u o nepăsare primitivă faţă de con venţii. Nebărbierite, fălcile l u i i n s p i r a u şi m a i multă hotărâre. Privirea l u i îl sfredelea pe D a r y l c u o poftă păgână de vărsare de sânge. - D a c ă îi m a i vorbeşti vreodată aşa, îţi şterg de pe m u t r ă zâmbetul s i m p a t i c c u care te mândreşti atâta, mă râi el. D a r y l înghiţi î n sec. Fără succes, încercă să pară curajos:

Amintirea unui sărut -Aşadar,

poţi

adăuga

şi

agresiunea

125 la

celelalte

infracţiuni. G r a n t i z b u c n i î n râs, deşi n u era n i c i u r m ă de veselie în privirea l u i arzătoare. - N - a i decât să s p u i ce v r e i despre m i n e . Insultă-mă, dacă asta îţi ridică m o r a l u l . C r e d e - m ă că a m fost atacat de alţii m a i m a r i şi m a i b u n i decât t i n e , R o b i n s . N u m ă poţi atinge. E u , în s c h i m b , te-aş p u t e a u c i d e c u uşurinţă p e n t r u f e l u l în care îi vorbeşti l u i Shelley. - A m spus d o a r adevărul, chiţăi D a r y l . - A i v o m i t a t m i z e r i i . N u a m de gând s-o jignesc pe Shelley oferindu-ţi d e t a l i i despre f e l u l în care facem dragoste, dar te asigur că este cea m a i e x t r a o r d i n a ­ ră experienţă d i n viaţa mea. î n v r e m e ce t u zaci în­ gheţat, î n aşternuturile reci şi sterile ale căsniciei tale d i n interes, vreau să te gândeşti la t o t ce ratezi, la t o t ce-ai a r u n c a t d i n p r i c i n a o r g o l i u l u i tău m o n u m e n t a l şi i m b e c i l . î n i n t e r i o r u l l u i Shelley lucea o l u m i n ă caldă de re­ cunoştinţă şi de dragoste. N i c i m ă c a r n u băgă de seamă privirea sfredelitoare a l u i D a r y l . O privea c u alţi o c h i , însă ea nu-1 vedea decât pe G r a n t . - A ş a d a r , veţi c o n t i n u a m i c a voastră aventură m u r ­ dară? întrebă D a r y l pe u n t o n b a t j o c o r i t o r . - N u , răspunse G r a n t m o a l e . L u i Shelley i se strânse i n i m a , iar o c h i i i se măriră de spaimă. Fără a-i da d r u m u l l u i D a r y l , G r a n t îşi întoarse privirea spre ea. - N u e o aventură. O să ne căsătorim. Buzele ei se desfăcură a m i r a r e , dar n u scoase o vor­ bă. D a r y l rămăsese şi el fără c u v i n t e .

Sandra Brown

126

- Iar eu s u n t m a i deştept decât t i n e , R o b i n s , conti­ n u ă G r a n t . O s-o iubesc aşa c u m t u n-ai ştiut, de i d i o t ce eşti. I i respect inteligenţa şi ambiţia. C a r i e r a ei va f i la fel de i m p o r t a n t ă ca a mea. C ă s n i c i a noastră va f i u n p a r t e n e r i a t . O s-o fac să u i t e a n i i pe care i-a petrecut lângă t i n e , în care a fost d o a r preşul n o r o i o s de la intra­ re. C u o ultimă p r i v i r e aprigă, îi dădu d r u m u l spunând p r i n t r e dinţi: Cară-te de aici! Ne-ai stricat dimineaţa, dar n i m i c m a i m u l t . D a r y l aproape se prăbuşi pe podea ca să se calmeze. C â n d îşi v e n i în f i r e , îşi îndreptă h a i n a şi, aruncându-i l u i Shelley o p r i v i r e plină de dispreţ, spuse în bătaie de joc: - Felicitări! A p o i făcu greşeala de a-i întoarce spatele l u i G r a n t . - Robins? - Da? zise d o c t o r u l , înfruntându-1 agresiv. - A s t a e p e n t r u toate situaţiile în care ai rănit-o, iar eu n u e r a m acolo ca să te trosnesc. P u m n u l l u i G r a n t ţâşni şi se înfipse în pântecele l u i D a r y l c u u n sunet î n f u n d a t . D o c t o r a ş u l cel m â n d r u se aplecă în faţă, ţinându-se cu mâinile de b u r t ă . N e m i l o s , G r a n t îl înşfacă de guler, îl ridică în picioare şi-1 târî spre uşă. I I î m b r â n c i pe verandă şi îi dădu d r u m u l d i n strânsoare cu acelaşi respect pe care i l-ar f i arătat unui şobolan m o r t . C â n d reveni î n ă u n t r u şi o văzu pe Shelley, expresia de pe faţa l u i se î n m u i e . Strângând-o la p i e p t , îi ridic ă bărbia cu degetul arătător şi o p r i v i c u dragoste. - N - a m avut l u m â n ă r i şi v i n , n u m - a m lăsat în ge­ n u n c h i , dar a fost o cerere în căsătorie. Mărită-te cu m i n e , Shelley, şopti el nerăbdător, apăsându-i capul pe umărul l u i .

Amintirea unui sărut

127

C u i b ă r i t ă î n braţele l u i , Shelley închise o c h i i într-un efort de a alunga a m i n t i r e a zâmbetului de superiori­ tate al l u i D a r y l , de a-şi şterge c u v i n t e l e l u i înjositoare din minte. - N u ştiu, G r a n t . P u r şi s i m p l u n u ştiu. E l îi simţi nehotărârea şi îi înţelese reticenţa de a se angaja d i n n o u într-o relaţie serioasă. îndepărtând-o uşor, spuse cu b l â n d e ţ e : - H a i să facem o d r u m e ţ i e ! încăperea asta d u h n e ş t e a R o b i n s . C u p u ţ i n n o r o c , odată ce s u n t e m în m i j l o c u l n a t u r i i , o să vezi m a i clar că v r e i să te măriţi c u m i n e . - Eşti foarte tăcută, observă G r a n t . P u r t a t ă de c a p r i c i o s u l v â n t de t o a m n ă , o

frun­

ză b r u n - a u r i e se aşezase pe o b r a z u l l u i Shelley. E l o î n d e p ă r t ă c u u n deget şi îi m â n g â i e părul răsfirat în poala l u i . - M ă gândesc. Stătuseră într-o tăcere contemplativă p â n ă ce G r a n t parcase m a ş i n a pe d r u m u l îngust, mărginit de copaci. - H a i să f a c e m o p l i m b a r e , propusese el î n t i n z â n du-se să ia o pătură veche de pe bancheta d i n spate. D u p ă ce o ajutase să treacă peste u n şanţ n u foarte adânc, se adânciseră î n pădurea care căpătase u n l u c i u a u r i u de la vremea răcoroasă de t o a m n ă . Frunzele aş­ t e r n u t e pe jos alcătuiau u n covor care foşnea sub paşii lor. întinseseră pătura sub u n stejar c u o c o r o a n ă boga­ tă, iar Shelley se aşezase c u c a p u l î n poala l u i , p r i v i n d p r i n t r e r a m u r i l e masive ale c o p a c u l u i , fără a se gândi cu adevărat la ce se petrecuse în d i m i n e a ţ a aceea, dar bucurându-se de tăcerea prietenoasă, de tăria coapselor l u i , de răsuflarea l u i care îi atingea faţa. - G â n d u r i plăcute? o întrebă el.

Sandra Brown

128

- Cele m a i m u l t e , d a . - M i le împărtăşeşti şi mie? - M ă g â n d e a m că alături de t i n e m ă s i m t m a i b i n e decât m - a m simţit o r i c â n d î n viaţa mea. îşi dădu capul pe spate ca să-1 vadă m a i b i n e . înţelegi ce v r e a u să zic? -Da. - V r e a u să f i u alături de t i n e t o t t i m p u l . -Nu

văd care e p r o b l e m a . Te-am c e r u t de soţie,

Shelley. - Ş t i u , ştiu, zise ea. Se ridică î n şezut şi îşi plecă f r u n tea peste g e n u n c h i , a p o i m u r m u r ă : D a r n u ştiu dacă ar t r e b u i să ne căsătorim. - înţeleg, spuse G r a n t d o m o l . î m i poţi spune de ce.

;

P u t e m v o r b i despre asta? A r e vreo legătură c u scandalul de la W a s h i n g t o n ? - N u , n u . Fără să r i d i c e p r i v i r e a , Shelley clătină d i n cap îngândurată. Ţ i - a m spus că, î n ceea ce m ă priveşte, e ca şi c u m n u s-ar f i î n t â m p l a t . E l îi apăsă p a l m a pe spate, pe sub h a n o r a c , şi începu s-o mângâie c u t a n d r e ţ e . - E ş t i îngrijorată că v e i redeveni o femeie d i s c r i m i nată? Şovăiala ei f u m a i grăitoare decât c u v i n t e l e . Retră gându-şi m â n a , G r a n t simţi nevoia s-o liniştească: Ţi-am spus că v o m f i p a r t e n e r i c u d r e p t u r i egale. C r e z i că te vreau b l â n d ă şi supusă? V r e a u o soţie şi o a m a n t ă , nu o servitoare. A i avea acelaşi statut ca şi m i n e . Ţi-ai croit u n d r u m î n viaţă şi o să m e r g i m a i departe. S u n t mân d r u de asta. V r e a u să-ţi îmbogăţesc viaţa, n u să-ţi răpesc independenţa. O apucă de b ă r b i e şi i-o ridică c u b l â n d e ţ e . C â n d îi î n t â l n i p r i v i r e a , o c h i i ei î n o t a u î n l a c r i m i .

Amintirea unui sărut - Cum

poţi

f i atât

de

înţelegător?

129 întrebă

ea

emoţionată. - S u n t m a i în vârstă şi m a i înţelept decât t i n e , o ta­ c h i n a el. C â n d colţurile buzelor ei schiţară u n surâs, adăugă pe u n t o n serios: D e fapt, n u s u n t g e n u l de bărbat care vrea să-şi ţină nevasta în u m b r ă , de teamă să n u - i a m e n i n ţ e o r g o l i u l . N u văd c u m succesul tău ar putea face altceva decât să-mi îmbogăţească viaţa. - D a c ă a j u n g d i r e c t o r de bancă? - V o i f i alături de t i n e , împingându-te uşurel în sus dacă te descurajezi. M â n a l u i îi alunecă pe f u n d şi îl strânse uşor. O perspectivă care m ă î n c â n t ă . Ea roşi, m a i atentă la ce u r m a să-1 î n t r e b e decât la dovezile l u i de afecţiune. - Ş i dacă hotărăsc că vreau să stau acasă şi să a m o familie? - O să-mi îndeplinesc partea mea d i n îndatoriri, îi p r o m i s e el cu o licărire de zâmbet în o c h i . Shelley, în­ cerc să-ţi s p u n că aş face orice p e n t r u fericirea ta. V r e a u să f i i fericită cu m i n e . V r e a u să f i m fericiţi î m p r e u n ă . Spre s u r p r i n d e r e a l u i , faţa ei se s c h i m o n o s i a plâns. - S h e l l e y , p e n t r u n u m e l e l u i D u m n e z e u , ce... - Şi eu vreau să f i i fericit cu m i n e , dar m ă t e m că o să te dezamăgesc, scânci ea. - Despre ce vorbeşti? întrebă el u l u i t . - E adevărat ce a spus D a r y l . D u p ă ce ne-am căsăto­ r i t . . . e r a m ca u n sloi de gheaţă. N u ştiu ce s-a î n t â m p l a t cu m i n e în u l t i m e l e zile, dar n-am m a i fost n i c i o d a t ă aşa. D a c ă ne căsătorim şi... te dezamăgesc? N-aş î n d u r a gândul. T u ai avut atâtea f e m e i , şi... - S h e l l e y , Shelley! O strânse la p i e p t şi îşi trecu de­ getele p r i n părul ei, masându-i gâtul cu b l â n d e ţ e . C h i a r

Sandra Brozvn

130

ai de gând să-1 asculţi pe f a n f a r o n u l ăla şi-o să te laşi afectată de t o t ce spune? D u m n e z e u l e , chiar n u vezi de ce te-a i n s u l t a t în h a l u l ăla? I i ridică bărbia şi o p r i v i ţintă î n o c h i i înecaţi de l a c r i m i şi de n e d u m e r i r e . Ştia că sub aparenţa rigidă se ascundea o femeie pasională şi senzuală. A m ştiut asta în u r m ă c u zece a n i , când te-am sărutat. C e i-a trezit p i z m a l u i R o b i n s şi i-o va trezi pen­ t r u restul vieţii l u i n e n o r o c i t e e că n-a reuşit să aducă la l u m i n ă senzualitatea aceea. M o t i v u l p e n t r u care a v e n i t azi n u a fost teama că relaţia noastră i-ar putea distruge cariera; era c u r i o s . U n i m p u l s masochist 1-a împins în­ coace, să vadă c u o c h i i l u i dacă femeia senzuală d i n t i n e fusese eliberată. A fost de ajuns o singură p r i v i r e ca să-şi dea seama de adevăr. î n t r u c â t e u n laş, singura l u i apăra­ re a fost să te i n s u l t e , să-ţi jignească f e m i n i t a t e a . - D a r poate are dreptate. - O să-ţi dovedesc cât de amar se înşală. Vocea l u i guturală avea u n t o n foarte i n t i m . Shelley îl p r i v i încrezătoare, c u o c h i i m a r i , pe c â n d el se aplecă şi o sărută uşor pe obraz. Buzele l u i se m u t a r ă a p o i pe tâmplă şi urcară spre f r u n t e . Se îndepărtă puţin ca să examineze rezultatele. - O c h i i tăi capătă n u a n ţ a aceea f u m u r i e care îmi spune l i m p e d e că eşti excitată. C h i a r şi c â n d negi, o c h i i te d a u de g o l . î n t i m p ce vorbea, îi freca l o b u l u r e c h i i între degete. Se aplecă să-1 sărute, a p o i îl gâdilă jucăuş c u l i m b a , îna­ i n t e de a-1 apuca între dinţii a l b i şi de a-1 r o n ţ ă i uşurel. Străbătută de u n f i o r , îşi apăsă i n c o n ş t i e n t mâinile pe u m e r i i l u i . G r a n t n u se grăbea. A c o r d ă aceeaşi aten­ ţie pasionată şi celeilalte u r e c h i , până c â n d ea încercă

Amintirea unui sărut

131

să-şi răsucească c a p u l p e n t r u a-şi apăsa buzele pe gura l u i vrăjită. C â n d , în cele d i n u r m ă , îi făcu pe plac, îi pecetlui buzele cu ale sale, sfidând providenţa să-i despartă. L i m ­ ba l u i pătrunse a d â n c , explorând m i n u ţ i o s , evocând a m i n t i r e a v r e m u r i l o r care le erau atât de scumpe. - Iţi iubesc gura, şopti el, p e c e t l u i n d u - i buzele cu să­ rutări fierbinţi. D o a m n e , o iubesc. D e câte o r i o sărut, e ca şi c u m aş gusta o prăjitură delicioasă. Se întinseră pe pătură. M â i n i l e l u i se strecurară sub h a n o r a c u l ei şi se delectară c u t e x t u r a de s a t i n a p i e l i i ei calde. C u o lentoare excitantă, o mângâie p â n ă ajunse sub sâni. îi c u p r i n s e în palmă, abia atingându-i. Zâmbi c â n d observă că răsuflarea ei se înteţise. Fără să se m a i poată stăpâni, îi ridică h a n o r a c u l , lăsând raze­ le soarelui să-i dezmierde p i e p t u l g o l . -Cum

te poţi î n d o i de f e m i n i t a t e a ta, c â n d ai

asemenea sâni? o întrebă, mustrând-o d u l c e . S u n t m i n u ­ naţi. Plăsmuiţi a n u m e ca să-i iubesc. îşi plimbă degetul peste ei în c e r c u r i t o t m a i m i c i , până ce Shelley î n c e p u să se f r ă m â n t e de d o r i n ţ ă şi, apucându-1 de păr, scânci: - Sărută-mă! E l desenă c o n t u r u l sfârcurilor c u vârful l i m b i i , a p o i , în t i m p ce-1 strângea pe u n u l între degete, c u o b l â n d e ţ e nesfârşită, îl supse pe celălalt. Pe măsură ce Shelley alu­ neca t o t m a i a d â n c în transă, şoldurile ei se u n d u i a u pe pătură ca într-un balet senzual. M â n a l u i alunecă spre coapse, strângându-le p r i n m a t e r i a l u l ros al b l u g i l o r până când de pe buzele ei se desprinse u n s u s p i n .

Sandra Brown

132

Nu-şi propusese să o c h i n u i e , ci să-i provoace plă­ cere, aşa că reacţiona i m e d i a t la i m p l o r a r e a ei tăcută. P r i v i n d - o ţintă în o c h i i ei î m b ă t a ţ i de plăcere, îi trase f e r m o a r u l de la b l u g i şi-şi strecură m â n a î n ă u n t r u . R i d i ­ că dantela delicată a lenjeriei i n t i m e şi apăsă c u degetele t r i u n g h i u l întunecat. - Grant? C a efect al dezmierdărilor l u i , vocea ei se transforma­ se într-un scâncet ascuţit. - E ş t i femeie, Shelley. O să-ţi dovedesc cât eşti de femeie. Pentru o clipă se împotrivi t a l e n t u l u i convingător al degetelor l u i , însă, dându-şi seama că era în zadar, cedă sub vraja l o r d u l c e . I n i n t e r i o r u l ei î n c e p e a să clocoteas­ că u n adevărat v u l c a n . T u l b u r a t ă , îşi a r c u i t r u p u l p e n t r u a-i p r i m i mâna m a i adânc î n ă u n t r u . V u l c a n u l m a i avea puţin până să erupă. - Shelley, uită-te la m i n e , o rugă el. Deschise o c h i i p e n t r u a-i întâlni p r i v i r e a , şi abia a t u n c i reuşi să se concentreze. - G r a n t . . . eşti... dragostea mea... M u n t e l e de foc erupse c u o intensitate pe care n-o m a i cunoscuse p â n ă a t u n c i . U n d e l e de şoc o făcură să-şi agite c a p u l pe pătură, c u respiraţia întretăiată, pe c u l m i ­ le u n e i plăceri i n c r e d i b i l e . C â n d , î n cele d i n u r m ă , îşi recapătă s u f l u l , deschise o c h i i . C l i p i d i n p r i c i n a soarelui p u t e r n i c , p â n ă ce G r a n t îi u m b r i faţa aplecându-se peste ea. A m e ţ i t ă , m u r m u r ă : - N u ştiu dacă să f i u recunoscătoare sau ruşinată.

Amintirea unui sărut

133

- N u te ruşina n i c i o d a t ă de ceea ce eşti. î n plus, re­ c u n o ş t i n ţ a ta î m i face o plăcere e n o r m ă . Eşti singura femeie pe care o doresc. Dintr-odată, îşi d ă d u seama cât fusese de egoistă. A r u n c ă o p r i v i r e furişă spre sexul l u i p r o e m i n e n t , încor­ setat de p a n t a l o n i . îl atinse, fără a cântări c o n s e c i n ţ e l e . - î m i pare rău. N - a fost prea c i n s t i t faţă de t i n e . - N - a m t e r m i n a t , zise el r â n j i n d , după care se apucă să-şi descheie cureaua. Shelley i z b u c n i î n râs c u e x u b e r a n ţ a u n u i c o p i l năz­ drăvan şi se ridică să-1 încalece. - G r a n t , n u p u t e m ! C i n e v a ne-ar putea s u r p r i n d e , d i n întâmplare. - Prostii! îşi plecă f r u n t e a şi îi acoperi gâtul cu săru­ tări. Relaxează-te! - S ă mă relaxez? N u p o t , g e m u ea,

supunându-se

docilă g u r i i l u i p o r u n c i t o a r e . N - a m m a i făcut niciodată dragoste în m i j l o c u l n a t u r i i . -Nu? - N u , niciodată. - N i c i eu, r e c u n o s c u el. E t i m p u l să facem.

capitolul 9 - E i bine? L u i Shelley îi plăcea la n e b u n i e f e l u l în care îi dezmierda părul cu buzele. - E i b i n e , ce? Se l i p i de t r u p u l l u i , cu pielea î n c ă sensibilă după ce t o c m a i făcuseră dragoste i m p e t u o s . - Te măriţi cu mine? E l îşi strecură m â n a sub hanorac p e n t r u a-i mângâ­ ia sânul. C u câteva clipe în u r m ă fusese goală, expusă a t a c u l u i n e c r u ţ ă t o r al buzelor l u i . V i o l e n ţ a l u i fusese temperată d o a r de dragoste, dar ea îi î n t â m p i n a s e plină de d o r i n ţ ă gura răvăşitoare. A c u m , se desfăta c u mângâ­ ierile l u i t a n d r e . - Aş putea f i convinsă. - T e rog. Te iubesc. A fost u n w e e k e n d i n c r e d i b i l şi sper să m a i petrecem o m i e la fel, însă n u m ă mulţii mese cu o aventură, Shelley. V r e a u să î m p ă r ţ i m t o t u l în viaţă, n u d o a r u n aspect. T u n u eşti g e n u l ca să se i m p l i ­ ce într-o relaţie vremelnică, iar eu cred în angajament. Mărită-te cu m i n e ! Ea se îndepărtă ca să-1 poată p r i v i . - Eşti sigur, Grant? S u n t o fată simplă, d i n t r - u n oră şei de p r o v i n c i e , n u o femeie c o s m o p o l i t ă , ca acelea cu care eşti obişnuit. - N u s u n t n i c i pe departe bărbatul pe care l-au zugră v i t ziarele după m o a r t e a l u i Missy. C h i a r dacă aş f i , te vreau d o a r pe t i n e .

Amintirea unui sărut -Presupun

că

asta

lămureşte

lucrurile,

135 zise

ea

moale. E l ridică î n t r e b ă t o r d i n s p r â n c e n e . - D e c â n d m ă ştiu, te-am v r u t d o a r pe t i n e . L u i G r a n t îi păsa prea puţin de atmosfera senină d i n anticamera r e c t o r u l u i M a r t i n c â n d dădu buzna pe uşă în d i m i n e a ţ a zilei u r m ă t o a r e . Fără a arunca o p r i v i r e în j u r , se îndreptă c u paşi m a r i spre b i r o u l secretarei şi, sprijinindu-şi m â i n i l e pe el, se aplecă a m e n i n ţ ă t o r . - S u n t aşteptat, rosti el f e r m . Secretara c l i p i d i n spatele o c h e l a r i l o r c u l e n t i l e groa­ se şi îşi trecu l i m b a peste buze. - V ă . . . V ă primeşte de îndată ce t e r m i n ă cu d o a m n a Robins. C u u n gest care îi clătină c o c u l uriaş, î n n u a n ţ e albăstrii, arătă spre cealaltă persoană d i n încăpere. Shel­ ley şedea pe u n u l d i n t r e scaunele i n c o m o d e şi austere de lângă perete. C â n d o văzu, l u i G r a n t i se î n f i e r b â n t a r ă tâmplele de m â n i e . A r u n c ă o p r i v i r e dispreţuitoare spre secretară, a p o i se îndreptă spre Shelley. Fără u r m ă de stânjeneală, o luă de m â n ă şi se aşeză lângă ea. - D e c i te-a c h e m a t şi pe t i n e . Se uită la p l i c u l d i n poala ei, i d e n t i c c u cel pe care-1 p r i m i s e în d i m i n e a ţ a aceea. Fusese convocat să se pre­ zinte în b i r o u l r e c t o r u l u i la ora zece p e n t r u a discuta o chestiune deosebit de gravă. - D a . M i 1-a adus u n tânăr azi-dimineaţă. A m încer­ cat să te s u n , dar plecaseşi deja de acasă. - Eşti bine?

Sandra Brown

136

O mângâie încurajator pe d o s u l m â i n i i . O c h i i l u i verzi îi cercetară neliniştiţi c h i p u l . - D a , spuse ea zâmbind afectuos. Deşi n-am d o r m i t foarte b i n e . D u p ă excursie căzuseră de acord să se întoarcă fieca­ re la casa l u i . D e altfel, n u era înţelept să stea î m p r e u n ă până n u se căsătoreau. - N i c i eu. N - a m avut pe ce să p u n m â n a . - Ş ş ş t , făcu ea, î m b u j o r a t ă de j e n ă . - E r a m n e r ă b d ă t o r să te văd azi, dar n u în condiţiile astea, m o r m ă i G r a n t luând p l i c u l d i n m â n a ei şi pocn i n d u - 1 de p a l m ă . Shelley aruncă iute o p r i v i r e spre secretară, care n u se străduia defel să-şi ascundă interesul, şi îl întrebă în şoaptă: - Despre ce crezi că e vorba? - Ş t i m a m â n d o i foarte b i n e despre ce este vorba, oftă el. Ea încuviinţă c u tristeţe. - C r e z i că P r u Z i m m e r m a n şi-a pus a m e n i n ţ a r e a în practică? - Poate. S u n t sigur că va î n c e r c a să ne facă rău, într-un fel sau a l t u l . L o v i n d u - s e c u p u m n u l î n palmă, G r a n t i z b u c n i : La dracuM N u - m i pasă de părerea l o r , dar m ă scoate d i n m i n ţ i să f i u t r a t a t ca u n s t u d e n t p r i n s c u p a n t a l o n i i î n v i n e . î m i pare rău, m u r m u r ă el i m e d i a t , observându-i paloarea. M i - a m ales greşit cuvintele. C â n d se priviră u n u l pe a l t u l şi îşi amintiră clipe­ le petrecute î m p r e u n ă , făcură ceva c u t o t u l neaşteptat. Izbucniră în râs. R â d e a u , bucurându-se, p u r şi s i m p l u ,

Amintirea unui sărut

137

u n u l de celălalt şi de dragostea l o r . Expresia îngrozită a secretarei îi făcu să râdă şi m a i a b i t i r . Femeia supărată t o c m a i le făcea s e m n să păstreze tă­ cerea când se auzi soneria i n t e r f o n u l u i . -Da?

spuse ea în direcţia b u t o a n e l o r l u m i n o a s e .

Desigur. Privirea ei apoasă se îndreptă spre Shelley. - D o m n u l rector doreşte să vă vadă. Shelley se ridică în picioare, însă G r a n t o u r m ă imediat. - N e va p r i m i pe a m â n d o i , o corectă el pe secretară, după care se îndreptă spre uşa capitonată. - G r a n t , rămâi aici! N u mă deranjează, sincer. - N u . N u - i p e r m i t să te i n t i m i d e z e . Intrăm împreună. M a i făcu u n pas hotărât, dar ea îl trase î n a p o i . - P o a t e că agresivitatea n u este cea m a i potrivită abordare. Se întoarse spre ea o f t â n d c u regret, a p o i zâmbi şi o î m p i n s e spre uşă cu o m i n ă m a i p u ţ i n a m e n i n ţ ă t o a r e . - Eşti, într-adevăr, femeia perfectă p e n t r u m i n e . R e c t o r u l M a r t i n şedea la b i r o u , dar se ridică în picioare c â n d

o văzu pe Shelley i n t r â n d .

Expresia

c l e m e n t ă pe care şi-o întipărise pe faţă se s c h i m o n o s i în u n a de dezaprobare în m o m e n t u l în care G r a n t îşi făcu apariţia în prag. - A m cerut să d i s c u t d o a r c u d o a m n a R o b i n s . - D o a m n a R o b i n s şi-a e x p r i m a t d o r i n ţ a ca eu să par­ t i c i p la întrevedere, d o m n u l e rector. U l u i t ă , Shelley se întoarse să vadă dacă era acelaşi bărbat c u care aşteptase în a n t i c a m e r ă , căci t o n u l l u i G r a n t era supus şi respectuos. Totuşi, se părea că recto­ r u l n u avea de gând să-i ierte.

Sandra Brown

138

- Luaţi loc, vă r o g , zise el arogant. Shelley se aşeză p i c i o r peste p i c i o r şi îşi trase, c u m i n ­ te, fusta peste g e n u n c h i . G r a n t privea expresia împietri­ tă a r e c t o r u l u i cu u n interes p o l i t i c o s . - Speram că discuţia aceasta poate f i evitată, începu M a r t i n aspru. î n t r u c â t instituţia noastră se b u c u r ă de s p r i j i n u l B i s e r i c i i , toată l u m e a este c u o c h i i pe n o i , m a i m u l t decât pe o universitate de stat. I n t e r e s u l d u m n e a ­ voastră reciproc ar f i fost, p r o b a b i l , t r e c u t c u vederea în altă parte, dar aici a d e v e n i t s u b i e c t u l c r i t i c i l o r şi al u n e i atenţii n e d o r i t e . D u m n e a v o a s t r ă , d o m n u l e C h a p m a n , aveaţi deja o reputaţie controversată. V ă s p u n sincer că ne-aţi dezamăgit. N o i . . . - V ă referiţi la t a l e n t u l m e u pedagogic? R e c t o r u l păru deranjat că G r a n t îi întrerupsese f i r u l gândurilor. - N u . T r e b u i e să a d m i t că şeful catedrei dumneavoas­ tră consideră că desfăşuraţi o activitate lăudabilă. G r a n t zâmbi larg şi oftă c u o uşurare exagerată. - E b i n e de ştiut. -Cu

toate

acestea, c o d u l m o r a l este la fel de

i m p o r t a n t p e n t r u această instituţie ca t a l e n t u l d u m ­ neavoastră pedagogic. M a r t i n îi sfredeli cu o privire s u m b r ă , d â n d u 4 e de înţeles că ajunsese la m i e z u l pro­ b l e m e i . U n u l d i n t r e cei m a i generoşi... s p o n s o r i ai noştri mi-a atras atenţia asupra f a p t u l u i că locuiţi îm­ p r e u n ă . C o n s i d e r ă m acest l u c r u ş o c a n t şi i n t o l e r a b i l . A a m e n i n ţ a t că îşi va retrage s p r i j i n u l , prevăzut deja în buget p e n t r u construirea u n e i clădiri n o i , dacă d u m ­ neavoastră, d o a m n ă R o b i n s , n u sunteţi exmatriculată şi dumneavoastră, d o m n u l e G r a n t , n u sunteţi concediat la sfârşitul s e m e s t r u l u i .

Amintirea unui sărut

139

- D a r . . . G r a n t o apucă pe Shelley de m â n ă p e n t r u a-i d o m o l i p o r n i r e a nervoasă. N e puteţi spune

cine

ne acuză? - I d e n t i t a t e a persoanei n u e i m p o r t a n t ă . E u n m e d i c foarte c u n o s c u t d i n O k l a h o m a C i t y . A absolvit universi­ tatea noastră, la fel şi fiica d o m n i e i sale. I n c a p u l l u i Shelley se făcu l u m i n ă . A r u n c ă o p r i v i r e spre G r a n t , p e n t r u a vedea dacă şi el îi împărtăşea b ă n u ­ ielile, iar expresia l u i fioroasă o lămuri. - C r e d că ştiu la cine vă referiţi. D e asemenea, ştiu de ce u n m e d i c atât de o c u p a t şi de celebru, c u m l-aţi descris, ar f i interesat de viaţa amoroasă a d o i o a m e n i pe care n i c i m ă c a r n u - i c u n o a ş t e . Vedeţi, a m avut neplă­ cerea de a-i c u n o a ş t e v i i t o r u l ginere. R e c t o r u l l o v i c u p u m n u l în b i r o u . - Domnule Chapman... - Permiteţi-mi să c o n t i n u i , zise G r a n t ridicând pal­ mele. E u şi d o a m n a R o b i n s ne v o m căsători d u m i n i ­ ca v i i t o a r e , d o m n u l e M a r t i n . N u cred că există dovadă m a i grăitoare a s e n t i m e n t e l o r noastre reciproce. N i c i în c o n t r a c t u l m e u , n i c i în carta universitară n u se m e n ţ i o ­ nează că u n profesor n u se poate căsători cu femeia pe care o iubeşte. F a p t u l că femeia c u p r i c i n a studiază aici n u ar t r e b u i să aibă n i c i o legătură. Spuneţi-i „genero­ s u l u i sponsor" că dacă are de gând să m a i intervină, a m c u n o ş t i n ţ e în presă care şi-ar înfige c u plăcere colţii într-o asemenea poveste. U n i i ziarişti î m i s u n t d a t o r i cu o favoare. Câţiva d i n t r e cei care m-au atacat d u r la W a s h i n g t o n m-au sunat să-mi s p u n ă că au mustrări de conştiinţă d i n p r i c i n a a r t i c o l e l o r c a l o m n i a t o a r e pe care le-au scris. N i m i c n u le-ar plăcea m a i m u l t decât să îndrepte răul făcut. A r f i de ajuns u n t e l e f o n p e n t r u

Sandra Brown

140

ca a t i t u d i n e a d i s c r i m i n a t o r i e a acestei instituţii să fie c o m e n t a t ă pe p r i m a pagină a ziarelor d i n toată ţara. V ă t e m e ţ i că relaţia noastră va afecta reputaţia universi­ tăţii? N u cred că vă închipuiţi ce efecte ar avea u n scan­ d a l de presă. M a i gândiţi-vă la asta. G r a n t se ridică în picioare şi, cu u n zâmbet c a l m , o invită pe Shelley să-1 însoţească. R e c t o r u l îi o p r i la j u m ă t a t e a d r u m u l u i spre uşă. - S t a ţ i ! exclamă el, cu o n u a n ţ ă de panică în voce. îşi u m e z i nervos buzele şi îşi netezi sacoul, a p o i spuse încurcat: N u ştiam că aveaţi de gând să vă căsătoriţi, şi î n c ă aşa de repede. Desigur, asta aruncă o cu t o t u l altă l u m i n ă asupra situaţiei. D e îndată ce i se va expli­ ca d o m n u l u i . . . s p o n s o r u l u i , s u n t convins că se va arăta înţelegător. T ă c u , aşteptând o dovadă de r e c u n o ş t i n ţ ă . G r a n t îl p r i v i c u s o l e m n i t a t e . M a r t i n se sili să zâmbească, dar în zadar. - Ş e f u l catedrei este foarte m u l ţ u m i t de c u r s u r i l e dumneavoastră, d o m n u l e C h a p m a n . A m putea f i con­ vinşi chiar să vă o f e r i m o mărire de salariu, de îndată ce c o n t r a c t u l va f i revizuit de senatul universitar. îşi şterse d i n n o u mâinile pe sacou. C â t despre d o a m n a R o b i n s , n u m e l e d u m n e a e i apărea pe lista studenţilor merituoşi încă d i n p r i m u l semestru, n u existau şanse reale să fie exmatriculată. - D a . A r f i fost r i d i c o l , n u - i aşa? La revedere, d o m ­ n u l e rector. D u p ă ce închise uşa b i r o u l u i , Shelley se s p r i j i n i isto­ vită de p i e p t u l l u i G r a n t . - D a r y l . C u m a putut? - Fiindcă e u n ticălos egoist şi josnic, de aceea.

Amintirea unui sărut

141

A t e n ţ i a le f u atrasă de s u s p i n u l scandalizat al secre­ tarei. Se h o l b a la ei, strângând la p i e p t u n v r a f de hârtii cu o m â n ă ca o gheară. - P e n t r u n u m e l e l u i D u m n e z e u , mârâi G r a n t . H a i să plecăm odată de-aici, ca să n u fac ceva ce-aş putea regreta m a i târziu. Zilele trecură foarte repede, fiindcă erau a m â n d o i e x t r e m de ocupaţi. Shelley mergea la c u r s u r i , ca de o b i ­ cei, iar G r a n t t r e b u i a să-şi pregătească prelegerile. I n a m f i t e a t r u , ea se aşeza în spate, î n c e r c â n d să n u iasă în evidenţă. Petreceau cât m a i m u l t t i m p î m p r e u n ă . G r a n t trecea pe la a p a r t a m e n t u l l u i d o a r ca să r i d i c e c o r e s p o n d e n ţ a şi să m a i d o a r m ă câteva ore pe noapte, după ce se întor­ cea de la Shelley. - N u ştiu de ce m a i plătesc c h i r i e , b o m b ă n i el. Ve­ c i n u l de alături mi-a spus că azi m-a căutat cineva. U n colet sau ceva de g e n u l ăsta. Hotărâră să subînchirieze a p a r t a m e n t u l l u i şi să se m u t e î m p r e u n ă în casa ei p â n ă la t e r m i n a r e a facultăţii. - La t i n e e m a i m u l t spaţiu, zise G r a n t c u s i m ţ prac­ tic. Pot t r a n s f o r m a u n u l d i n t r e d o r m i t o a r e în b i r o u . - Şi b i r o u l meu? - I I împărţim. - E loc d o a r p e n t r u o masă şi u n scaun. - Poţi sta în poala mea. - N i c i gând. - B i n e , a t u n c i stau eu în poala ta. Ea se străduia c u disperare să n u izbucnească în râs. - A ş putea crede că vezi în m i n e d o a r u n obiect sexual.

Sandra Brozvn

142

- C e bărbat n-ar vrea să fie atât de norocos! m u r m u r ă G r a n t trăgând-o m a i aproape şi l i p i n d - o de t r u p u l l u i . îi a n u n ţ a s e r ă şi pe părinţii ei de p l a n u r i l e l o r . D u p ă şocul iniţial şi o discuţie lămuritoare c u v i i t o ­ r u l ginere, promiseseră să p a r t i c i p e la n u n t ă d u m i n i c ă după-amiază. A c u m , Shelley era pe d e p l i n convinsă că făcuse u n gest înţelept acceptând să se mărite cu G r a n t . A t e n ţ i a l u i plină de dragoste n u avea n i m i c în c o m u n cu egois­ m u l l u i D a r y l . Deşi G r a n t era nesăbuit şi rebel d i n fire, asta făcea parte d i n f a r m e c u l l u i . Ştia, de asemenea, că ceea ce simţea n u era d o a r o dragoste adolescentină, trecătoare, şi n i c i o simplă a m i n t i r e dragă d i n tinere­ ţe, c i o i u b i r e p r o f u n d ă . M a i m u l t , depăşiseră s t i g m a t u l care le marcase relaţia, tava de a r g i n t trimisă d i n partea s e n a t u l u i d r e p t c a d o u de n u n t ă reprezentând o dovadă în acest sens. N i m i c n u m a i stătea î n calea f e r i c i r i i l o r . - O f , G r a n t ! strigă ea b ă t â n d d i n p i c i o r . A m crezut că erau ai m e i . E l se rezemă de c a d r u l uşii, cutremurându-se de râs. - A r ă t chiar aşa de în vârstă faţă de tine? - Lasă g l u m e l e ! N-ar t r e b u i să f i i aici. N u t r e b u i e să vezi mireasa î n a i n t e de n u n t ă . î m b r ă c a t ă într-o cămaşă de n o a p t e care îi venea până la j u m ă t a t e a coapselor, c u părul pe b i g u d i u r i şi o mască verde pe faţă, se strădui să-1 împiedice să i n t r e . - A s t a e o prostie, zise el strecurându-se î n ă u n t r u . A d u c e a o cutie de cărţi şi o valiză. T r e b u i a să î n c e p să-mi aduc l u c r u r i l e , d o a r o să locuiesc aici, îţi aminteşti?

Amintirea unui sărut

143

- N u ştiu, m u r m u r ă ea, î n c ă tulburată. S-ar putea să mă răzgândesc. G r a n t i z b u c n i în râs. - O să le aşez în d o r m i t o r u l n e o c u p a t . Shelley îşi dădu seama că t r e b u i a să-şi şteargă mas­ ca, deşi ar m a i f i avut de stat c i n c i m i n u t e . îi strigă d i n baie: - Să n u d a i v i n a pe m i n e dacă pielea mea n u e ra­ dioasă şi proaspătă ca a u n e i mirese. R ă s p u n d e r e a îţi aparţine în t o t a l i t a t e . - A i o piele superbă, spuse el ceva m a i târziu, c â n d intră î n baie după ce-şi aranjase cărţile în bibliotecă. Shelley îşi îndepărtase masca şi se machiase c u price­ pere, iar a c u m îşi desprindea părul d i n b i g u d i u r i . îi zări reflexia în oglindă şi băgă de seamă că n u se u i t a la faţa ei, ci la coapsele dezgolite. D o r i n ţ a aprinsă d i n p r i v i r e a l u i o ardea î n v i n t r e , aţâţând tăciunii pro­ p r i e i sale d o r i n ţ e . - Poate ar t r e b u i să te d u c i d i n c o l o , să-i aştepţi pe ai m e i şi pe fratele tău. - P r o b a b i l că aşa ar t r e b u i , încuviinţă el fără c o n v i n ­ gere. N u putea să-i ignore sânii, care se clătinau ade­ m e n i t o r de câte o r i îşi mişca braţele ca să se p i e p t e n e . Pe de altă parte, ei a j u n g abia pe la prânz. M a i avem ceva t i m p . Shelley îşi f e r i p r i v i r e a . N u m a i făcuseră dragoste de o săptămână, iar dacă p o f t a l u i o egala pe a ei, p r o b a b i l îl m ă c i n a ca u n m o n s t r u nesăţios. - A r ă ţ i b i n e , remarcă ea stângace în t i m p ce-şi dădea părul c u fixativ.

Sandra Brown

144

C o s t u m u l l u i b l e u m a r i n , cămaşa b l e u şi cravata sobră arătau n e p o t r i v i t de f o r m a l în atmosfera intimă a toaletei. - M u l ţ u m e s c , spuse el absent. I i studia gâtul, numă­ r â n d fiecare pulsaţie d i n gropiţa seducătoare de la bază. Şi t u , la fel. - E u . . . încă n u s u n t îmbrăcată, îi atrase ea atenţia. - A s t a vreau să s p u n . Vocea îi era răguşită de excitaţie. Pupilele i se mări­ seră atât de m u l t , încât i r i s u l abia se m a i vedea. I n t i m p ce se î n t i n d e a să-1 îmbrăţişeze t a n d r u , Shelley îşi zări re­ flexia în o c h i i l u i . - Se face târziu. A r t r e b u i să mă î m b r a c . - D a . D u - t e şi îmbracă-te! N u mă lăsa să te împiedic să faci ce t r e b u i e . I n t i m p ce vorbea, îi r i d i c a uşor cămaşa de noapte. M a i întâi degetele, a p o i palmele se strecurară sub elasti­ c u l l e n j e r i e i i n t i m e ca să-i cuprindă şoldurile şi s-o tragă spre bărbăţia l u i . î n f i e r b â n t a t ă , Shelley îi căută gura p e n t r u u n sărut pasional. îşi rotea şoldurile lipită de el, implorându-1 să p u n ă capăt dorinţei nesăţioase care a m e n i n ţ a să o distrugă. O purtă pe braţe p â n ă în d o r m i t o r , . u n d e o aşeză pe marginea p a t u l u i . Ea se luptă cu catarama curelei, apoi îi desfăcu f e r m o a r u l . C u m â i n i tremurătoare, îşi înde­ părtă lenjeria subţire d i n n y l o n care n u stătuse î n calea mângâierilor l u i . G r a n t slăbi n o d u l cravatei şi o trase peste cap, după ce se descotorosi nepăsător de sacou, aruncându-1 pe podea. îşi dădu jos p a n t a l o n i i , p a n t o f i i şi şosetele, fără

Amintirea unui sărut

145

a-şi lua o c h i i de la Shelley, care îşi descheia cămaşa de noapte. I n c a p a b i l să m a i reziste, se prăbuşi în g e n u n c h i şi, trăgând-o peste el, o dezmierdă m a i întâi cu privirea, a p o i c u mâinile, a p o i c u buzele. Toată dragostea pe care i-o p u r t a Shelley era dezvăluită de dulcea i m p l o r a r e a g u r i i sale. C u v i n t e l e de i u b i r e picurară de pe buzele l o r într-o a r m o n i e perfectă, ca u n p s a l m . I n cele d i n u r m ă , sim­ ţind că dorinţa le dădea în clocot, G r a n t o acoperi cu p i e p t u l său p u t e r n i c şi se îngropa în t r u p u l ei p r i m i t o r . Fiecare mişcare era u n i m n de dragoste î n c h i n a t f e m e i i pe care o adora. M o m e n t u l c u l m i n a n t , trăit la u n i s o n , le smulse u n val de gemete de plăcere. C â n d îşi reveniră d i n transă, Shelley îi cuprinse tâmplele în p a l m e şi îşi plimbă degetele i u b i t o a r e peste trăsăturile feţei l u i . E l se ridică uşor ca să-i sărute sânul, a p o i îi luă sfâr­ c u l între buze, aducându-i u n o m a g i u tăcut. I n privirea ei s o m n o r o a s ă , strălucind de împlinirea dragostei, se o g l i n d e a aceeaşi moleşeală pe care o simţea şi e l . D e g e t u l l u i urmări curba plină a buzei ei i n f e r i o a r e şi îi atinse gropiţele d i n o b r a j i . - N u ştiu la ce să mă aştept de la n u n t ă , şopti el. D a r l u n a de miere o să fie splendidă. Shelley îşi puse cerceii cu perle în t i m p ce cobora grăbită spre salon. G r a n t se afla deja acolo, urându-le b u n v e n i t părinţilor ei. T o c m a i îşi aranja cravata, când se auzise soneria. - î n c ă u n sărut şi n - a m f i fost gata la t i m p , o tachina­ se e l . A i o u r m ă de r i m e i sub o c h i u l stâng.

Sandra Brown

146

- Iar t u ai o scamă de pe covor pe reverul d r e p t , îi şoptise ea discret. E l îndepărtase scama şi p o r n i s e c u paşi m a r i spre parter. Ea curăţase pata de r i m e i , îşi netezise părul, veri­ ficase dacă n u c u m v a îi lipsea v r e u n a r t i c o l esenţial de î m b r ă c ă m i n t e , a p o i se grăbise să l i se alăture. Părinţii ei o îmbrăţişară cu dragoste, se arătară en­ tuziasmaţi de r o c h i a d i n mătase perlată şi începură să scoată d i n bagaje n e n u m ă r a t e l e c a d o u r i t r i m i s e de c u n o s c u ţ i i de acasă. - B i l l , fratele m e u , e în întârziere, spus G r a n t . V i n e cu soţia d i n T u l s a . Shelley era recunoscătoare fiindcă părinţii ei îl ac­ ceptaseră fără fasoane, c u toţii înţelegându-se de m i n u ­ ne d i n p r i m a clipă. - Vreţi nişte cafea? - S u n ă grozav, după d r u m u l l u n g c u maşina, zise tatăl e i . Soneria de la uşă şi t e l e f o n u l ţârâiră în acelaşi t i m p . - R ă s p u n d eu la t e l e f o n şi mă d u c după cafea, spuse G r a n t . Deschide t u uşa, p r o b a b i l e B i l l , aşa că puteţi face c u n o ş t i n ţ ă . O îmbrăţişa scurt, a p o i se repezi spre bucătărie. C â n d Shelley deschise uşa de la i n t r a r e , zâmbetul p r i m i t o r îi î n c r e m e n i pe faţă. Pe verandă se afla u n băr­ bat î n u n i f o r m ă . - D o m n u l C h a p m a n este aici? - D a . D u m n e a v o a s t r ă sunteţi... - A d j u n c t de şerif C a r t e r , d o a m n ă . Aş d o r i să vor­ besc c u d o m n u l C h a p m a n , vă r o g . - Era B i l l , spuse G r a n t , înapoindu-se în salon. întâr­ zie... C e se întâmplă?

Amintirea unui sărut

147

- D o m n u l C h a p m a n ? întrebă poliţistul. -Da. O m u l legii îi întinse u n p l i c . - C e se întâmplă? repetă G r a n t . - A ţ i p r i m i t o citaţie. T r e b u i e să vă prezentaţi la i n s t a n ţ a civilă v i n e r i , la o r a zece d i m i n e a ţ a . V i s-a îna­ i n t a t proces. - Proces? se bâlbâi G r a n t . C e fel de proces? A d j u n c t u l îşi r o t i privirea p r i n c a m e r ă . O p r i v i pe tânăra drăguţă, pe bărbatul care arăta ca u n m i r e în cos­ t u m u l de culoare închisă. Pe măsuţa de cafea se afla u n c a d o u de n u n t ă , împachetat, lângă u n b u c h e t de o r h i ­ dee. I i f u greu să-1 privească pe G r a n t î n o c h i c â n d îi spuse, c u u n amestec de stânjeneală şi milă: - U n proces de p a t e r n i t a t e .

capitolul 10 - U n proces de paternitate? exclamă G r a n t c â n d îşi reveni d i n u i m i r e . E o glumă? Ia zi, băieţii de la c l u b u l de tenis au pus asta la cale? Se întoarse spre Shelley zâm­ b i n d larg. T i p i i ăia s u n t de groază... - î m i pare rău, d o m n u l e C h a p m a n , îl întrerupse Carter. N u e o glumă. G r a n t îl cercetă p e n t r u o clipă, a p o i scoase citaţia d i n p l i c . O parcurse r a p i d , dar îşi dădu seama că era autentică. - Z i m m e r m a n , scrâşni el. C ă ţ e a u a aia intrigantă. C u v i n t e l e şoptite reverberară în liniştea deplină d i n încăpere. - N u v-am găsit ca să vă a d u c e m citaţia m a i devreme. A m t r e c u t în repetate rânduri pe la a p a r t a m e n t u l d u m ­ neavoastră. V ă sfătuiesc să luaţi legătura cu u n avocat... - M ă v o i reprezenta s i n g u r în instanţă. V i n e r i , ora zece? C â n d poliţistul încuviinţă, G r a n t spuse: Iertaţi-mă dacă n u vă m u l ţ u m e s c . - î m i pare rău, m u r m u r ă Carter. îşi atinse b o r u l pălăriei cu m â n a , dădu d i n cap spre Shelley în s e m n de salut, a p o i se întoarse şi se îndepărtă pe alee, către maşina oficială parcată la colţ. D u p ă ce închise uşa, G r a n t oftă d i n r ă r u n c h i . - A l d r a c u l u i c a d o u de n u n t ă . D u m n e z e u l e , Shelley, sunt... La vederea expresiei şocate de pe faţa ei simţi că îl lovise ceva în moalele c a p u l u i . O c h i i i se măriseră, iar

Amintirea unui sărut

149

privirea îi era goală. Pielea strălucitoare pe care o c o m ­ p l i m e n t a s e doar cu o oră m a i devreme căpătase o pa­ loare cadaverică. Buzele i se suhţiaseră şi i se albiseră, astfel încât r u j u l corai părea r i d i c o l . Stătea ţeapănă, dar t r e m u r a , ca şi c u m d o a r pielea o m a i ţinea laolaltă, îm­ piedicând-o să se risipească în m i r i a d e de bucăţele. - S h e l l e y . Vocea l u i era răguşită. S p u n e - m i că n u crezi... S p u n e - m i că n u crezi că a m lăsat-o însărcinată pe fata aia. Shelley clătină d i n cap ca în transă, la î n c e p u t m a i încet, a p o i cu vigoare. - N u , zise ea repede, prea repede. N u . Privirea îi rătăcea p r i n cameră fără ţintă. G r a n t făcu d o i paşi m a r i spre ea şi o cuprinse cu mâinile de u m e r i . - U i t ă - t e la m i n e , o rugă. Strânsoarea l u i de fier o ţinea ca pe o păpuşă lipsită de viaţă. N u s-a î n t â m p l a t n i ­ m i c între m i n e şi fata aia. C u v i n t e l e abia îi ieşiră p r i n t r e dinţii încleştaţi. C r e z i asta? O

scutură uşor, însă braţele ei se clătinară

fără

vlagă. îşi dorea d i n toată i n i m a să creadă. E v i d e n t că n u se întâmplase n i m i c între el şi P r u Z i m m e r m a n , dar... Şi ea fusese abia o adolescentă c â n d o sărutase p r i m a dată... Iar Missy Lancaster... însărcinată. E l îi spusese că Missy n u p u r t a c o p i l u l l u i , că n u fusese a m a n t u l ei. N u m i n ţ e a . N u era p o s i b i l . O

iubea. Pe ea.

Pe

Shelley. C u toate acestea... C â n d îşi luă mâinile de pe u m e r i i ei, Shelley era atât de moale, încât aproape că se prăbuşi la podea. C o ­ pleşit de expresia de pe c h i p u l ei, pe care se î n f r u n t a u durerea şi dezamăgirea, G r a n t se întoarse spre tatăl ei:

Sandra Brown

150

- B i l l u r m a să vină d i r e c t la capelă. O să-i s p u n să n u se m a i ducă şi o să anulez c e r e m o n i a . C â n d se răsuci spre ea, Shelley îi evită p r i v i r e a . I n clipa aceea, n u simţea n i m i c . N i c i f u r i e , n i c i d u r e r e , n i c i dezamăgire, n i c i disperare. Era catatonică, golită de sen­ t i m e n t e . S p i r i t u l o părăsise, lăsând în u r m ă u n p u s t i u fără m a r g i n i acolo u n d e , odinioară, fusese i n i m a ei. G r a n t plecă fără să trântească uşa, însă n i m i c n u putea suna m a i s i n i s t r u decât d e c l i c u l uşor pe care îl produse m e c a n i s m u l clanţei. - Shelley, draga mea. M a m a ei f u p r i m a care sfâşie tăcerea m o r m â n t a l ă ce se aşternuse în încăpere. Shelley n u ştia cât t i m p stătuse acolo, holbându-se la uşa închisă. C â n d d o a m n a Brow­ n i n g o c h e m ă d i n n o u pe n u m e , ridică privirea şi băgă de seamă că părinţii ei o priveau îngrijoraţi. Se aştepta­ seră să se înfurie, să scrâşnească d i n dinţi, să-şi smulgă părul d i n cap, să se dea c u c a p u l de pereţi? A v e a u drep­ tate, se m i r a şi ea că n u făcuse n i m i c d i n toate astea. - C r e d că aţi b ă t u t d r u m u l degeaba. Râse aspru. Se pare că n u va avea loc n i c i o n u n t ă . Expresia l o r com­ pătimitoare era insuportabilă, căci o făcea să retrăiască zilele de după divorţ. Ş o p t i : C r e d că m ă d u c să m ă în­ t i n d . . . O vreme. Se trânti de-a curmezişul p a t u l u i , apăsându-şi perna peste faţă ca să-şi înăbuşe ţipetele. T r u p u l ei se zvârco­ lea, c h i n u i t de durerea cumplită care îi devasta s u f l e t u l , îşi vărsă toată f u r i a , l ă c r i m â n d şi b l e s t e m â n d , l o v i n d cu p u m n i i în saltea. N u m a i căzuse niciodată pradă unei asemenea crize de m â n i e ; pe de altă parte, n i c i l u m e a ei n u m a i fusese zguduită d i n t e m e l i i atât de n e m i l o s .

Amintirea unui sărut

151

C u r â n d , f u r i a se r i s i p i , iar istovirea îi luă l o c u l , înso­ ţită de o disperare î n t u n e c a t ă , absolută, sufocantă. Se întoarse pe spate, fără a-i păsa că r o c h i a de mă­ tase croită cu atâta grijă se şifonase, şi p r i v i c u o c h i g o i spre tavan. D e ce pusese la îndoială nevinovăţia l u i Grant? D e ce n u se înfuriase d i n p r i c i n a vicleşugurilor l u i P r u Z i m ­ m e r m a n , de ce n u se oferise să-1 s p r i j i n e pe Grant? A s t a aşteptase el de la ea. D a r ea n u făcuse n i m i c . De ce? Deoarece simţea în sinea ei că exista o p o s i b i l i t a t e , oricât de mică, ca acuzaţiile să fie adevărate. I i dăduse asigurări l u i G r a n t că n u - i păsa de scandalul cu Missy Lancaster, dar, după toate aparenţele, îşi supraestimase c a l m u l . Neîncrederea prinsese rădăcini în m i n t e a ei şi înflorise la p r i m a adiere de suspiciune. O a r e toţi se înşelau în privinţa l u i , în afară de ea? N u părea p o s i b i l . O a r e dragostea pe care i-o purtase întot­ deauna o orbea şi n u - i îngăduia să-i vadă firea d u p l i c i t a ­ ră? O a r e era în c o n t i n u a r e îndrăgostită ca o adolescentă şi lua d r e p t b u n orice spunea el? N u credea că se culcase c u P r u Z i m m e r m a n de când devenise asistenta l u i . Fata putea m i n ţ i ca să-şi p u n ă a m e n i n ţ a r e a în practică sau ca să se răzbune pe el f i i n d ­ că o respinsese. D a r P r u se simţise ca la ea acasă în seara aceea. Intrase în a p a r t a m e n t u l l u i fără rezerve... - O , D u m n e z e u l e ! strigă ea îngropându-şi d i n n o u faţa în pernă. N i m i c n u avea sens. F e l u l în care o privise încă d i n p r i m a zi, f e l u l în care făcuseră dragoste chiar în după-amiaza aceea n u a d m i t e a u n i c i o altă i n t e r p r e t a r e .

Sandra Brown

152

î n m o d cert, o iubea. O asemenea pasiune n u poate f i jucată. O r e în şir, gândurile i se rotiră în m i n t e într-un dans m a c a b r u . I n t r - o clipă voia să dea fuga la G r a n t , să-i ceară iertare fiindcă n u avusese încredere în el. î n următoa­ rea, îşi a m i n t e a că o sărutase c â n d avea d o a r şaisprezece a n i . Missy Lancaster era cu zece a n i m a i tânără decât el. La fel şi P r u . O a r e în m i n t e a l u i se afla în aceeaşi catego­ rie ca ele? „Nu. N u ! " -Shelley? O bătaie în uşă o făcu să tresară. A m e ţ i t ă , se ridică pe marginea p a t u l u i . - Da, mamă. U ş a se deschise, şi în cameră se strecură o rază de l u m i n ă . C â n d se lăsase întunericul? - M - a m gândit că ţi-ar p r i n d e b i n e nişte ceai. Ea încuviinţă c u o mişcare a c a p u l u i , absentă. - Mulţumesc. - U i t e , draga mea, spuse d o a m n a B r o w n i n g aşezând tava pe noptieră. H a i d e să te dezbraci! Câteva m i n u t e m a i târziu era cuibărită în aşternu­ t u r i într-o cămaşă de noapte m u l t m a i c u m i n t e decât cea pe care plănuise s-o p o a r t e în noaptea aceea. A r u n c ă o p r i v i r e la p e r n a de alături, pe care ar f i d o r m i t G r a n t , şi o lacrimă solitară i se prelinse pe obraz. înţelegătoare, m a m a ei o luă de m â n ă . - D o r m i , draga mea. A i nevoie de o d i h n ă . Vesela scoase u n c l i n c h e t uşurel pe c â n d d o a m ­ na B r o w n i n g se retrăgea cu tava. R ă m a s ă î n întune­ ric, Shelley se grăbi să p r o f i t e de uitarea pe care i-o oferea s o m n u l .

Amintirea unui sărut Părinţii ei plecară a d o u a zi d i m i n e a ţ a . Se

153 oferi­

seră să m a i stea cu ea câteva zile, dar Shelley prefera să fie singură. Simţindu-se pustie, ca şi c u m i s-ar f i smuls i n i m a şi s u f l e t u l , petrecu următoarele zile într-o izolare deplină. A treia zi reuşi să m ă n â n c e p e n t r u p r i m a dată. îşi sună colegii de grupă şi le ceru c o p i i după notiţe şti­ i n d că, la u n m o m e n t dat, va t r e b u i să-şi vadă în con­ t i n u a r e de viaţa ei. Nu-şi putea p e r m i t e să r ă m â n ă în u r m ă c u s t u d i i l e . C a r i e r a era s i n g u r u l l u c r u la care m a i putea aspira. C â n d colegii trecură pe la ea ca să-i aducă materia­ lele cerute, n u - i p o f t i să i n t r e , sub p r e t e x t u l u n u i v i r u s despre care m e d i c u l îi spusese c h i p u r i l e că era foarte contagios. Părinţii ei o s u n a u î n fiecare seară, iar ea se străduia să adopte u n t o n însufleţit ca să n u - i îngrijoreze. Nu-şi dădea seama cât de forţat îi suna vocea. V i n e r i d i m i n e a ţ ă se ridică c u greu d i n pat, pradă aceleiaşi letargii. Se târî p â n ă la bucătărie şi se apucă în silă să facă o cafea. C â n d sună t e l e f o n u l , se întinse să răspundă fără u r m ă de interes. - Shelley, se auzi vocea fermă a d o a m n e i B r o w n i n g , eu şi tatăl tău s u n t e m de părere că ar t r e b u i să v i i acasă câteva zile. T r e b u i e să ieşi d i n atmosfera aceea. - N u , m a m ă , spuse ea rezemându-se de tăblia mesei. Iţi s p u n p e n t r u u l t i m a dată, o să fie b i n e . A m nevoie de ceva t i m p ca să-1 u i t . - N u cred. A i simţit î n t o t d e a u n a ceva deosebit pen­ t r u bărbatul ăsta, n u - i aşa? - D a , m a m ă . î n t o t d e a u n a , recunoscu Shelley. D o a m n a B r o w n i n g oftă.

154

Sandra

Brown

- M i - a m î n c h i p u i t e u . T o t a n u l acela, c r e d că erai î n clasa a unsprezecea, n u m a i v o r b e a i despre altce­ va. D u p ă ce a plecat, ţi-ai p i e r d u t i n t e r e s u l p e n t r u o r i c e . La î n c e p u t n - a m pus l u c r u r i l e cap la cap, dar, c u m îi p o m e n e a i des n u m e l e , î n t o t d e a u n a c u triste­ ţe, a m avut u n e l e b ă n u i e l i . I n cele d i n u r m ă , a i p ă r u t să-ţi r e v i i şi te-ai dus la f a c u l t a t e . U i t a s e m c u desăvâr­ şire de el, p â n ă c â n d a s u n a t într-o z i . A m fost sur­ p r i n s ă să p r i m e s c veşti de la el aşa, d i n s e n i n . D u p ă ce s-a p r e z e n t a t . . . Shelley îşi apăsă r e c e p t o r u l pe ureche. - A sunat? A sunat? C â n d ? C â n d a v e n i t la P o s h m a n Valley? înviorarea bruscă d i n vocea ei n u trecu neobservată. - N u , a s u n a t d i n O k l a h o m a C i t y . A spus că venise în oraş cu t r e b u r i oficiale. E u . . . - C e voia? - A î n t r e b a t de t i n e , voia să ştie ce faci, u n d e eşti. I n i m a l u i Shelley î n c e p u să zvâcnească. N u o uitase! înghiţi cu greu. -Mamă,

când

s-a

întâmplat

asta?

Ce

făceam?

Unde eram? - D o a m n e , Shelley, n u - m i amintesc. C r e d că era în­ tr-o primăvară, la scurt t i m p după n u n t a c u D a r y l . D a , aşa cred, f i i n d c ă t u şi D a r y l vorbeaţi să r e n u n ţ i la facul­ tate ca să te angajezi şi... - E r a m căsătorită. Ş i i-ai spus asta l u i Grant? - D a , i-am spus că eşti măritată şi că te-ai m u t a t în N o r m a n . M ă m i r că n u ţi-a v o r b i t despre asta. Shelley îşi plecă f r u n t e a şi închise o c h i i ca să a l u n ­ ge durerea c u m p l i t ă care-i pulsa în tâmple. încercase să ia legătura c u ea, dar ea se măritase. Trecuse p r i n

Amintirea unui sărut

155

O k l a h o m a C i t y . Atât de aproape. Ea era căsătorită doar de câteva l u n i . G r a n t se întorsese la W a s h i n g t o n , pro­ b a b i l dezamăgit de veste. A t â t de aproape. D a c ă n u s-ar f i măritat, s-ar f i p u t u t vedea cu el şi... A t â t de aproa­ pe. D o a r dacă... D a r fusese prea târziu. Prea târziu... Atunci!

Dintr-odată, în m i n t e a ei se făcu l u m i n ă . - C â t e ceasul? - Zece fără douăzeci. - P a , m a m ă . Te s u n m a i târziu, t r e b u i e să mă gră­ besc. A h , sărut m â n a ! T r â n t i r e c e p t o r u l în furcă şi ieşi valvârtej d i n încăpe­ re, azvârlind h a l a t u l cât c o l o . Surescitată, vorbea singură în t i m p ce-şi trăgea peste cap o rochie şi se încălţa: - M ă d u c după el. T r e b u i a să f i făcut asta c u m u l t t i m p în u r m ă . Era i m p o s i b i l ca G r a n t s-o f i lăsat în­ sărcinată pe fata aia. I n afară de asta, m ă

iubeşte.

S u n t sigură. Se repezi spre toaletă ca să se machieze în grabă. D i n fericire, făcuse u n duş şi se spălase pe cap c u o seară înainte. - î l iubesc de zece a n i , îi zise r e f l e x i e i d i n oglindă. A r f i t r e b u i t să-1 caut i m e d i a t ce a m t e r m i n a t l i c e u l , ca să-i s p u n . A r f i t r e b u i t să m ă d u c d i r e c t la W a s h i n g t o n să-1 văd, ar f i t r e b u i t să-1 s u n sau să-i scriu, dar n - a m fă­ c u t asta. O fată c u m i n t e n u face aşa ceva. Face exact ce aşteaptă ceilalţi de la ea. Se mărită c u u n bărbat accepta­ b i l , fie că-1 iubeşte, fie că n u . Se lasă purtată de c u r e n t , n u î n o a t ă niciodată î n a m o n t e . îl iubise d i n t o t d e a u n a pe G r a n t , dar n u avusese c u r a j u l să-şi recunoască deschis dragostea. T o a t ă viaţa

Sandra Brown

156

se temuse să facă v a l u r i . D e data aceasta, era pregătită să-şi î n f r u n t e d e s t i n u l . - D o m n i ş o a r ă , ar f i b i n e să aveţi u n m o t i v î n t e m e i a t p e n t r u a da buzna şi a întrerupe a u d i e r i l e , spuse judecă­ t o r u l pe u n t o n sever. - A m u n m o t i v , răspunse Shelley fără u r m ă de sfială. Ţ i n t u i n d - o c u p r i v i r e a pe P r u Z i m m e r m a n , rosti răspi­ cat: M i n t e . D a c ă este, într-adevăr, însărcinată, d o m n u l C h a p m a n n u are c u m să fie tatăl c o p i l u l u i ei. C â n d ajunsese la t r i b u n a l , aflase că a u d i e r i l e aveau loc în b i r o u l judecătorului. Se părea că părţile încercau să ajungă la o înţelegere, evitând u n proces. Shelley se apropiase de a p r o d , îi î n m â n a s e u n b i l e t şi stăruise să i se permită să i n t r e în b i r o u l judecătorului deoarece avea informaţii p e r t i n e n t e referitoare la cauză. A p r o d u l ezitase, dar în cele d i n u r m ă îi făcuse pe plac şi intrase c u b i l e t u l . Auzise „Nu"-ul răspicat al l u i G r a n t şi protestele l u i P r u Z i m m e r m a n c â n d , la s e m n u l discret al a p r o d u l u i , se strecurase în încăpere. Expresia n e m u l ţ u m i t ă a jude­ cătorului o lăsase destul de rece. A c u m , că îşi încheiase scurta declaraţie, se simţea foarte m â n d r ă . P e n t r u întâia oară de c â n d intrase în b i r o u l magistra­ t u l u i , îl p r i v i pe G r a n t . I n o c h i i l u i p u t u să citească i u b i ­ rea pe care i-o p u r t a , fără u r m ă de c o n d a m n a r e ' p e n t r u lipsa ei temporară de încredere. -Nu

î n c a p e îndoială că d o m n i ş o a r a

Zimmerman

este însărcinată, îi spuse judecătorul. A v e m o declaraţie în acest sens de la u n m e d i c r e p u t a t , d o m n u l R o b i n s . C e t e m e i au afirmaţiile dumneavoastră? Ea îşi îndreptă u m e r i i .

Amintirea unui sărut

157

- D o m n u l C h a p m a n a d o v e d i t în repetate rânduri că n u este interesat de o relaţie c u d o m n i ş o a r a Z i m ­ m e r m a n . Ea a v e n i t o dată la a p a r t a m e n t u l d u m n e a l u i , c â n d e r a m şi eu acolo, şi a i n t r a t n e p o f t i t ă . D o m n u l C h a p m a n i-a cerut f e r m să plece i m e d i a t şi să n u se m a i întoarcă. A t u n c i 1-a a m e n i n ţ a t că o să se răzbune fiindcă a respins-o. C r e d că t o c m a i asta face a c u m . D e asemenea, relată ocazia în care P r u sunase. - D o m n u l C h a p m a n n u a fost deloc î n c â n t a t de te­ l e f o n . N i c i n-a v r u t să vorbească cu d o m n i ş o a r a Z i m ­ merman. - Săriţi la c o n c l u z i i , dar d e o c a m d a t ă v o i trece asta cu vederea. I n aceste ocazii, c â n d vă aflaţi în a p a r t a m e n t u l d o m n u l u i C h a p m a n . . . m a g i s t r a t u l îşi drese glasul. Rela­ ţia d i n t r e dumneavoastră era strict platonică? I n încăpere se aşternu o tăcere apăsătoare. -Nu. J u d e c ă t o r u l ridică d i n s p r â n c e n e în t i m p ce bătea cu u n c r e i o n pe t e a n c u l de hârtii de pe b i r o u . Se uită spre P r u Z i m m e r m a n , care vorbea în şoaptă c u avocatul. A p o i p r i v i r e a îi alunecă spre G r a n t . - D o m n u l e C h a p m a n , s u n t la c u r e n t c u povestea aceea nefericită de la W a s h i n g t o n . I n cazul de faţă, n u are i m p o r t a n ţ ă dacă aţi fost sau n u v i n o v a t în acea îm­ prejurare. C u toate acestea, odată i m p l i c a t într-un scan­ d a l , deveniţi v u l n e r a b i l la acuzaţii false. V ă reamintesc că sunteţi sub j u r ă m â n t . A ţ i avut vreodată contacte i n t i ­ me cu domnişoara Zimmerman? -Nu. Vocea l u i era joasă, vibrantă, fermă, incontestabilă. P r u Z i m m e r m a n se f o i pe scaun c â n d judecătorul o ţint u i c u o p r i v i r e severă.

Sandra Brown

158 - Domnişoară?

Ea îşi p i e r d u c a l m u l şi îşi acoperi faţa c u p a l m e l e . - P r i e t e n u l m e u m-a părăsit. N - a m ştiut ce să fac. î m i pare rău, îmi pare rău! î n rândurile asistenţei se stârni r u m o a r e a . Pe c â n d avocatul încerca să o scoată de acolo, P r u le ceru ierta­ re l u i G r a n t şi l u i Shelley fiindcă minţise. î n cele d i n u r m ă , j u d e c ă t o r u l a n u n ţ ă ridicarea acuzaţiilor care fuse­ seră f o r m u l a t e la adresa l u i G r a n t . C â n d t o t u l se sfârşi, G r a n t străbătu grăbit încăperea, o luă pe Shelley de braţ şi o trase spre u n colţ m a i retras, lângă fereastră. îi c u p r i n s e faţa în m â i n i şi o ridică spre el, ca să-i vadă dragostea arzând î n o c h i . - D e ce ţi-ai asumat c h i n u l de a trece p r i n toate as­ tea? Adevărul ar f i ieşit la iveală î n câteva clipe. - V o i a m să vezi l i m p e d e câtă încredere a m î n t i n e . C â t de m u l t te iubesc. Iartă-mă că te-am dezamăgit toc­ m a i c â n d aveai nevoie de încrederea mea. E l o sărută dulce pe gură. - Recunosc că e r a m foc şi pară c â n d a m plecat de la t i n e , dar a m avut o săptămână la dispoziţie ca să m ă m a i gândesc. N i m e n i n u poate învinui o mireasă care se su­ pără c â n d m i r e l e se trezeşte c u u n proces de p a t e r n i t a t e t o c m a i în ziua n u n ţ i i . Z â m b i n d trist, adăugă: D o a m n e , î m i pare rău, Shelley! C h i a r dacă a m ajunge la o sută de a n i , n u v o i putea niciodată să m ă revanşez. - A i f ă c u t o deja. Iubindu-mă. - S-ar putea să n u fie u l t i m a dată c â n d se întâmplă u n a ca asta. Aşa c u m a observat j u d e c ă t o r u l , persoana şi reputaţia mea v o r f i puse la îndoială o v r e m e . - Pot î n f r u n t a orice, atât t i m p cât ştiu că m ă iubeşti. - Te iubesc.

Amintirea unui sărut O

159

strânse în braţe, vrând parcă să o facă parte

din e l - G r a n t , de ce n u mi-ai spus că m-ai căutat la t e l e f o n c u a n i în urmă? - C u m ai aflat? exclamă el u i m i t . - M i - a zis m a m a , d i n întâmplare, în d i m i n e a ţ a asta. D e ce n u m i - a i spus de la început? - M - a m t e m u t că o să crezi că m ă l a u d . Sau că m ă agăţ de t r e c u t şi n u văd î n t i n e femeia de a c u m . D u p ă ce a m a f l a t ce simţi p e n t r u m i n e , n - a m îndrăznit să-ţi s p u n . E r a i plină de a m ă r ă c i u n e d i n cauza căsniciei tale. N u v o i a m să-ţi pară rău p e n t r u l u c r u r i care s-ar f i p u t u t întâmpla. - V o i regreta î n t o t d e a u n a a n i i pe care i-am r i s i p i t stând departe u n u l de a l t u l , f a p t u l că n u ţi-am spus ce s i m t de îndată ce a m crescut s u f i c i e n t cât să-mi d a u sea­ m a că n u e d o a r o veneraţie adolescentină. - H a i d e să n u m a i i r o s i m n i c i o clipă, şopti el, trecându-şi buzele peste ale ei. - C e v r e i să spui? - D o m n u l e judecător? M a g i s t r a t u l ridică p r i v i r e a , s u r p r i n s să-i vadă t o t aco­ l o , c â n d ceilalţi plecaseră. - Ne-aţi putea face o favoare? S u n t e ţ i de acord să ne căsătoriţi? - N u s e m e n i deloc c u u n bancher, m o r m ă i G r a n t d i n p r a g u l băii, pe c â n d ea ieşea de sub duş. - Ş i - ţ i place la n e b u n i e să-mi s p u i asta, zise Shelley p o c n i n d d i n degete aproape de faţa l u i şi s t r o p i n d u - 1 c u apă.

Sandra Brown

160

E l îi smulse p r o s o p u l d i n m â n ă şi îl a r u n c ă

pe

podea. - S ă zicem că niciodată n u m-a m a i atras o funcţio­ nară de la credite. N - a m m a i simţit niciodată p o r n i r e a de a face asta - îi acoperi sânul c u p a l m a şi o r o t i peste sfârcul p l i n - şi n i c i n-am m a i văzut o f u n c ţ i o n a r ă de la b a n c ă c u o povară aşa de dulce, c o m p l e t ă el dezmierdându-i pântecele b o m b a t . O a r e există taioare sobre, în d u n g i , p e n t r u gravide? - Le urăsc la f e l de m u l t ca şi t i n e . N i m e n i n u s-a p l â n s de î m b r ă c ă m i n t e a mea, să ştii. C l i e n t e l o r m e l e le place să vadă o f e m e i e care î m b i n ă c a r i e r a c u maternitatea. Sarcina de p a t r u l u n i n u îi schimbase t r u p u l , în afa­ ră de creşterea b u r t i c i i şi de mărirea sânilor, aspecte care îl î n c â n t a u pe v i i t o r u l tată. Nerăbdătoare, mâinile l u i G r a n t îi e x p l o r a u pântecele în fiecare zi, ca p e n t r u a-şi a l i n t a bebeluşul. - I I iubesc deja. D a r n u la fel de m u l t cât o iubesc pe m a m a l u i , şopti el ridicându-se şi sărutând adâncitura d i n t r e sâni. - C h i a r şi după t r e i a n i de căsnicie? - C h i a r atât de m u l t a trecut? G â n d u l l u i se abătuse de la discuţie. G u s t a leneş tex­ t u r a sfârcului ei cu l i m b a . Ea toarse şi-şi strecură m â n a în b l u g i i l u i . - D a , şi încă a l u n g studentele d i n preajma ta. - N i c i vorbă, protestă el, c u p u ţ i n a suflare care-i rămăsese. - O , ba da. Ş i p o t f i d e s t u l de î n f i e r b â n t a t e . Ştiu c u m e să stai î n b a n c ă şi să pofteşti la profesor. - Serios?

Amintirea unui sărut

161

-Aha... D u p ă ce ea terminase facultatea, se mutaseră de la C e d a r - W o o d la Tulsa, u n d e ea o b ţ i n u s e o f u n c ţ i e de răs­ p u n d e r e într-o b a n c ă . G r a n t preda la o universitate de stat de r e n u m e şi, în n u m a i d o i a n i , devenise d i r e c t o r u l D e p a r t a m e n t u l u i de Ş t i i n ţ e Politice. Era la fel chipeş într-un fel răzvrătit, zvelt şi atletic. Firele a r g i n t i i care îi m a i răsăriseră îi sporeau f a r m e c u l . La p r i m u l C r ă c i u n pe care îl petrecuseră î m p r e u n ă , ea îi dăruise o pipă şi u n sacou d i n tweed c u petice la coate. E l ridicase privirea de la c a d o u l abia despachetat c u o dezamăgire făţişă. - O r i c e profesor t r e b u i e să aibă aşa ceva, îl t a c h i ­ nase ea. Pe 26 decembrie merseseră la magazin să le schimbe cu o jachetă de piele şi o pereche de b l u g i strâmţi. Shel­ ley recunoscuse că n o u a ţinută reprezenta o î m b u n ă t ă ­ ţire faţă de alegerea ei, dar arunca p r i v i r i a m e n i n ţ ă t o a r e spre fiecare femeie d i n campus care îndrăznea să apreci­ eze făţiş f a r m e c u l l u i G r a n t . D i n c â n d î n c â n d , m a i apăreau v o r b e despre scan­ d a l u l de la W a s h i n g t o n , însă d e t a l i i l e se ştergeau trep­ t a t d i n a m i n t i r e a o a m e n i l o r . G r a n t era a d m i r a t p e n t r u ceea ce devenise. T r e c u t u l u m b r i t n u prea i n f l u e n ţ a p r e z e n t u l pe care a c u m îl c o n t r o l a . într-adevăr, i se propusese c h i a r să candideze p e n t r u u n f o t o l i u î n le­ g i s l a t i v u l statal. - Vrei? îl întrebase Shelley î n c â n t a t ă , c â n d o anunţa­ se de o f e r t a c o n d u c e r i i p a r t i d u l u i . - N u aş refuza să m ă i m p l i c . Poate dacă i m p r i m ă m p u ţ i n ă i n t e g r i t a t e în p o l i t i c a de la n i v e l statal se m a i curăţă m i z e r i i l e pe care le-am văzut la W a s h i n g t o n .

Sandra Brozvn

162

î n c ă se gândea la p r o p u n e r e . Ea s u b l i n i e că, i n d i ­ ferent de hotărârea l u i , avea de gând să-1 susţină p â n ă la capăt. V i a ţ a ei era a c u m împlinită. A n i i petrecuţi c u D a r y l , despre care citise î n ziar că divorţase deja de a d o u a nevastă, păreau să n u f i existat niciodată. V i a ţ a ei î n c e p u s e c â n d G r a n t C h a p m a n o invitase la o cafea după c u r s u l de ştiinţe p o l i t i c e . Sau poate a t u n c i c â n d o sărutase p e n t r u p r i m a dată, î n l i c e u . A n i i î n t u n e c a ţ i d i n t r e c u t îi pieriseră aproape c u desăvârşire d i n a m i n t i r e . A c u m , pe c â n d o ţinea î n braţe, toată dragostea pe care i-o p u r t a se revărsă în mângâierea ei pasională. - S h e l l e y , suspină el. F i i n d c ă n u te porţi deloc aşa c u m s-ar cădea d i n partea u n u i f u n c ţ i o n a r bancar p o l i ­ ticos, va t r e b u i să-mi desfac f e r m o a r u l . - Ce-ar f i să r e n u n ţ i de t o t la pantaloni? îi sugeră ea cu o voce seducătoare şi c u o ocheadă senzuală. M â i n i l e l o r se întrecură să dea jos hainele p â n ă ce a m â n d o i rămaseră g o i puşcă. - M a i a i alte i d e i bune? îi şopti G r a n t la ureche, strecurându-şi m â n a p r i n t r e coapsele ei zvelte. - M d a , m u r m u r ă ea. îl atinse d i n n o u , frecându-se de t r u p u l l u i . E l îi şop­ t i n u m e l e , o ridică în braţe şi o purtă spre d o r m i t o r . O aşeză c u grijă pe pat şi se aplecă peste ea. Ea îşi în­ gropa faţa î n părul creţ şi î n t u n e c a t de pe p i e p t u l l u i . G u r a ei îl străbătea, senzuală. Cutezătoare, îl dezmierdă cu limba. - S h e l l e y , eşti... D a . . . D u l c e . . . Ea îşi ridică faţa spre el p e n t r u a-i î n t â m p i n a săru­ t u l m i n u n a t , adânc, c o t r o p i t o r . C a î n t o t d e a u n a , îi tăie răsuflarea şi îi răpi judecata. C o a r d e l e t r u p u l u i ei în­ cepură să vibreze asemenea u n e i h a r p e b i n e acordate.

Amintirea unui sărut

163

îi c u p r i n s e cu buzele l i m b a rătăcitoare, degustând-o, delectându-se cu dulceaţa ei, însuşindu-şi-o. M â i n i l e l u i îi cuprinseră sânii, ridicându-i şi aprop i i n d u - i . îşi aplecă a p o i c a p u l şi admiră n u a n ţ a n o u ă , î n t u n e c a t ă a sfârcurilor sensibile. -Grant,

iubeşte-mă, îl imploră ea, î n v r e m e

ce

t r u p u r i l e l o r deveneau u n u l . E l se adânci în t r u p u l ei, şi a m â n d o i se legănară spre c u l m i l e extazului. - A ş a a m făcut dragoste c u t i n e p r i m a dată, zise el. îţi aminteşti, Shelley? - D a , da, m u r m u r ă ea c u buzele l i p i t e de ale l u i , simţind

c u m alunecă

amintesc...

într-o

u i t a r e de

catifea.

îmi