Sabin Gherman M Am Saturat de Romania

 

Sabin Gherman M-am saturat de Romania

M-am saturat de Mitica, de smechereala si tigania pe care le lasa in urma acest nume de tara, Romania. Vorbesc cu diversi politicieni, aflati la putere, si toti imi spun: "nu mai avem nici o sansa". Citesc prin iare ca !ucurestiului guvernul a avut g gria ria sa-i aloce de la bugetul #$% o suma mai mare decit a intregului &rdeal. Calatoresc cu masina prin sud si est si vad diferenta: acolo sint drumuri mai bune, se fac mereu investitii. Stau la coada la finante, la C'C, la orice apartine Statului S tatului si peste tot se da spaga. Ciubuc. (esches. )urcisme fara de care nu se poate. Si atunci* 'u nu vreau sa emigre numai pentru ca de + ani nu se face nimic. oar ca m-am saturat de Romania. e sinonimele ei. e eroismele ei, scoase din orice contet istoric. <ii se lauda cu c u Michelangelo sau a Vinci si mie mi se arata scrisoarea lui /eacsu din Cimpulung. 0antastica realiare delatiunea1... aca regret ceva, acum la treieci de ani, e ca m-am nascut aici, ca fac parte din cei ce au invatat pe la scoli ca poporul asta, boborul, domnilor, a fost intr-o erectie continua in fata istoriei. Care popor* /oi, cei care n-am facut nici macar o data dov dovada ada virilitatii, noi, care in timpul invaiilor ne ridicam poalele in cap si fugeam in paduri, n noi, oi, care lesinam  prin salile unde se hotara istoria, noi, care astai ne scremem pentru o bucata de piine si nu mai stim ce smechereli sa mai inventam. &stia sintem, peticiti in cur, rupti in coate2 intram in istorie ca-ntr-o infecta crisma de cartier. 3ntre doua ghioraituri si-o inuratura, poporul 4boborul, domnilor5, vorbeste batos despre (osada, despre Mihai Viteau, despre "traiasca si-nfloreasca Moldova, &rdealul si )ara Romaneasca". Si iarasi - un ghiorait victorios. M-am saturat sa-mi fie rusine. e aceea, prietenilor mei din d in vest le spun ca sint din )ransilvania. <a tara. <ra paese. 6ther countr7. 8#autre pa7s. M-am saturat sa-mi spuna toti neardelenii ca aici, in &rdeal, am probleme cu ungurii. Ca daca n-ar fi ei... Ca foamea foa mea este mama intelepciunii... Ca federaliarea este cel mai mare  pericol care ma paste, ma pindeste de dupa coltul blocului odata cu borfasul pentru care  platesc impoit. Ca musai trebuie sa string cureaua, ca magarul lui /astratin. /astratin. 3n numele "unitatii", "propasirii" neamului rrromanesc. Si eu, care astept de + ani o unire adevarata, una a parlamentarilor ardeleni pentru &rdeal, o ofensiva civica pentru salvarea  putinului ramas.  /iste oameni au facut 9nirea de la +$+%. <ii sperau intr-o confederatie de tip helvetic, impreuna cu 9ngaria, Cehia si &ustria. <ii, ca Slavici, S lavici, au spus ca unirea )ransilvaniei cu Romania e o porcarie si au facut puscarie. &cum se vede ce-a iesit. Serioitatea, eleganta, disciplina - atribute ale &rdealului - au fost invadate de miticisme, de  balcanisme ordinare, de civiliatia semintelor de bostan. 'ra o sansa pentru Romania sa se uneasca cu )ransilvania, sa invete cite ceva din organiarea ei, din sistemele ei de valori. /-a fost asa2 Romania a inghitit )ransilvania - de aceea din trei in trei metri aluneci astai pe flegmele de pe marile bulevarde. /-o spun eu, ci un egal al lui umneeu, Cioran. Vor sari o gramada g ramada sa contraica cele spuse mai sus. ar: citi dintre voi n-au mers la !ucuresti cu plasa plina, cu celebra plasa de rafie in care se inghesuiau sticlele de palinca* Si n-o duceati ducea ti la prieteni, ci la directori, la ministere, la inalte porti ferecate. Si daca, naivi fiind, n-ati dus acele plase, de cite ori vi s-a sugerat ca la !ucuresti se intra cu capul, miinile fiind ocupate cu "bagae". !ucurestiul, acest loc in

 

care genialul tebecist se pupa cu analfabetul miliardar, a invatat toata tara ca se da. "Se da carne". "Se da oua". Se da. Mentalitate de molusca. &ici nu ai drepturi, ci compleente. &ici se maninca seminte de bostan, se vorbeste cu "este multi" si lumea in general se naste, se inmulteste si moare. /-au invatat nimic de la unguri, n-au invatat nimic de la austrieci, n-au invatat nimic de la nemti. &u trecut prea repede de la furculision la )receti batalioane romane Carpatii. (oate de aceea cei mai vanici "aparatori" " aparatori" ai )ransilvaniei s-au nascut dincolo de Carpati. (oate de aceea 'uropa se termina pe undeva pe linga !rasov. &colo se termina si )ransilvania. (entru ca in afara de limba si sosele proaste nu avem nimic in co comun. mun. Va trebui sa ne treim. Sa recunoastem ca ceea ce se intimpla acum e o comedie. ar una in care copiii va cer o ciocolata si voi dati din umeri. 3n care mereu infrigurati cautati o pila pentru orice. 3n care susotiti pe la colturi despre vilele v ilele celor din politie sau din parlament. 6 lume sortita imprumutului de la un salariu la altul. Va trebui sa vedem ca se poate si altfel. Ca sintem altfel. Ca relele cele mari vin de la !ucuresti, de la luoasele palate in care politicienii se bat fara nici o ena pe ciolan. Va trebui sa vedem ca nu ungurii sau nemtii sau burundeii sint inamicii nostri, ci noi insine, traitorii de pe ai pe minine, obligati sa furam si sa inuram pe la colturi. /u mai avem ce sa ne spunem2 am facut-o ; de ani si sintem de ; de ori mai saraci. 3n rest, ile bune - m-am saturat de Romania, vreau )ransilvania mea.