Roquefortina Si Toxina PR

Universita Universitatea tea din Oradea Oradea Facultat Facultatea ea de Protecia Protecia Mediului Mediului Specializa Specializarea:C rea:Contr ontrolul olul si Expertiza ExpertizaProdu Produselor selor Alimen Alimentare tare

REFERAT REFERAT la Toxicologi Toxicologia a produselor produselor alimentar alimentare e

Roue Rouefo fort rtin ina a si toxi toxina na PR 

Into Intocm cmit it de stud studen ent: t:Mo Moln lnar ar Miha Mihaii gr 5

y

y

y

³Cu excep excepi ia a malad maladii iilo lorr prov proveni enind nd din din cauz cauzee accidentale, otrvire otrvire (plumb, (plumb, arsenic, etc), din din microorganis microorganisme me extr extrem em de virulente, virulente, malformai malformaiii congenitale, congenitale, majoritate majoritatea a bolil bolilor or cunos cunoscu cute te îi îi au origi originea nea dire direct ct sau indi indire rect ct întrîntr-o o alimen alimenta taie ie incorect´. (Dr. W. Kollath)

Roquefortina y

y

y

Roquef Roquefort ortin ina a este este o micot micotoxi oxina na cu ind indol, ol, produsa produsa de specia specia Peni Penicil cilli lium um roque roquefo fort rti, i, izol izolat at prim prima a data data in Japoni Japonia a si apoi apoi in Fran Franta ta.E .Ea a poa poate fi prod produs usa a si de alt altee spec specii ii de Peni Penici cill lliu ium: m: P notatum, P. oxalicum, P. commune, P expansum, etc. Penici Penicilli llium um roque roquefort fortii este este psihro psihrotro trof, f, dezvo dezvolta ltandu ndu-se -se vigur viguros os la 2 oC tole tolera rant nt pen pentr tru u aciz acizii ii slab slabii ca aci acidu dull sorb sorbic ic,, si si capa capabi bill sa crea creasc sca a la concen concentra tratii tii de 0,5 0,5 % acid acid acetic acetic.Pe .Pent ntru ru dezvol dezvoltar taree are nevo nevoie ie de puti putin n oxige oxigen, n, fiin fiind d capa capabi bill sa se dezv dezvol olte te in atmo atmosf sfer era a cu mai mai puti putin n de 0,5% 0,5% oxi oxige gen n sau sau in pre preze zent nta a a 20% 20% CO2. Roqu Roquef efor orti tina na es este te solu solubi bila la in solv solven enti ti organ organici ici ca alco alcoli liii si cloro clorofo form rmul ul,, si puti putin n solu solubi bila la in apa apa si hexa hexan. n. Se poate poate dete detect cta a prin prin cromat cromatogra ografie fie in strat strat subtir subtire.P e.Pla lacil cilee cromato cromatogra grafice fice se pulver pulverize izeaza aza 0 cu acid acid sulfuri sulfuricc 50% si si se incubeaz incubeaza a 10 minute minute la la 110 C. Citi Citite te in UV, roque roquefo fort rtin ina a apar aparee ca spot spotur urii bleu bleu-g -gri ri cu o lim limit ita a de det detec ecti tiee de 0.15 0.15 mcg(microgram).

y

Inte Interres esul ul in juru jurull acest cesteei mico micoto toxi xine ne a cres crescu cutt din din cauz cauza a prez prezen ente teii ei in bran branze zetu turi rile le alba albast stre re matu matura rate te cu Peni Penici cill lliu ium m roqu roquef efor orti ti si dato datori rita ta publ public icar arii ii unor unor rapo rapoar arte te in care care se se arat arata a ca inoc inocula ulare rea a la soa soare recii cii mascu masculi li a 50-10 50-100 0 mg/ mg/kg kg produ produce cea a acces accesee de convul convulsie sie urma urmate te de moar moarte te.Ac .Aces este te obser observa vatii tii au fost fost obti obtinu nute te si de Scot Scottt car caree a gasi gasitt ca DL50 es este te de 10 ori ori mai mai mar mare pent pentrru soar soarec ecii ii masc mascul ulii din din lini linia a Swis Swisss Webs  Webste ter.I r.In n schimb schimb Wagne Wagnerr a comuni comunica catt ca in 1980 1980 a reus reusit it sa prod produc uca a simp simpto tome me neu neurolo rologi gice ce la puii puii de o zi intub intubat atii de roqu roquef efor orti tina. na.

Efectele



y

micotoxinei

Prop Propri riet etat atil ilee muta mutage gene ne au fos fostt stud studia iate te prin prin test testul ul Ames Ames pe pe 6 lini liniii diferit diferitee de Penicil Penicilliu lium m roquef roquefor orti ti folosi folosite te comer comercia ciall pentru pentru  bra  branz nzet etur uril ilee cu mece mecega gaiur iurii (198 (1983) 3) ins insa a nici nici unul unul dint dintre re aces aceste tea a nu a arat aratat at nimi nimicc in aces acestt se sens ns..

Efectu Efectull carcin carcinogen ogen a fost fost studia studiatt de Frank Frank (1970) (1970),, rezul rezulta tatel telee in aces acestt se sens ns fiin fiind d nega negati tive ve.. De asem asemen enii aces aceste te stud studii ii nu au au dem demon onst stra ratt nici ici un efec efectt de imb imbol oln navir aviree la soar soareci eci,, admi admini nist stra rari rile le au fost fost facut facutee pe cale cale intrap intraperit eritone oneal ala, a, subcuta subcutana nata ta si oarala oarala.. 

Desi Desi Scot Scottt (1981 (1981)) cons conside idera ra ca ace acest stee date date pre preze zent ntat atee mai mai sus sus arat arata a ca nu exis exista ta un risc risc pote potent ntia iall acut acut privi privind nd cant cantit itat atil ilee redu reduse se de roque roquefor fortin tina a din bra branza nza alba albastr stra, a, totu totusi si ele nu pot pot demon demonstr stra a un risc risc inexis inexiste tent nt pentr pentru u sanat sanatat atea ea consum consumat ator orulu uluii uman uman si nici nici pt anima animale. le.

Toxina

y

y

y

PR 

oxina PR Toxina

(Penic (Penicill illium ium roque roquefor forti ti toxin toxin)) este este prima prima toxin toxina a extras extrasa a dintrdintr-o o tulpina tulpina de Penici Penicilli llium um roque roquefro froti ti izolat izolata a dintrdintrun fura furajj muce mucega gait it sau sau din din tulp tulpin inii de Peni Penici cill lliu ium m roqu roquef efor orti ti folosi folosite te pentru pentru matura maturarea rea branze branzetur turilo ilorr albast albastre, re, fiind fiind cons consid ider erat ata a una una dint dintre re cele cele mai mai toxi toxice ce toxi toxine ne elab elabor orat atee de aces aceste tea. a. Pana Pana asta astazi zi aces acesta ta toxi toxina na nu s-a s-a cons consta tata tatt a fi prod produs usa a si de alte alte spec specii ii de fung fungi. i. Cris Crista tale lele le inco incolo lore re de toxi toxina na PR sunt sunt solu solubi bile le in clor clorof ofor orm, m, meta me tano noll si acet aceto ona, na, inso insolu lubi bille in hex hexan an si apa apa si au pun puncctul tul de o topire topire de 155-1 155-157 57 C. Hidr Hidrol oliz iza a alca alcali lina na a tox toxin inei ei PR dete determ rmin ina a form formar area ea unui unui deri deriva vatt alco alcool olic ic al toxi toxine neii PR, PR, iar iar pune punere rea a in reac reacti tiee cu amon amoniu iu me meta tano noli licc apos apos duce duce la form formar area ea imin iminei ei PR, PR, al care careii punc punctt de topi topire re es este te 19 1900-19 192 20C. Red Reduc ucer erea ea toxi toxine neii PR  cu exc exces es de bo borohi rohidr drid id sodi sodicc in eta etano noll form formea eaza za toxi toxina na PR  tetrahidirica.

y

Ea se poat poatee dete detect cta a prin prin crom cromat atog ogra rafi fiee in stra stratt subtire ire si exam xamina inare la lu lumina ina UV, cand cand apare ca un spot spot alba albasstru tru inch inchis is,, la ince incepu putt si grigri-ve verrzui dupa upa o scur scurta ta exp expuner uneree la ace aceasta asta lumi lumina na.S .See poat poatee viz vizuali ualizza si la lumi lumina na obis obisnu nuit ita a pe placi lacile le crom cromat atog ogra rafi fice ce dup dupa o pul pulve veri rizzare de acis cis sulf sulfur uric ic 50% 50%, cand cand apare pare ca spot spot galbe galben n sau sau ca spot spot galb galbenen-ma maro roniu niu dupa dupa incal incalzi zire rea a plac placii ii la 10 10 minut minutee la 230 230oC. Cantitatea minima minima de dete detecti ctiee prin prin croma cromatog togra rafie fie in str strat at subt subtir iree es este te de 0,15 0,15 mcg mcg..

Efectele y

y

micotoxinei

Doza Doza leta letala la de toxi toxina na PR pura pura admi admini nist stra rata ta intr intrap aper erit iton onea eall la soar soarec ecii es este te de 11 mg/k mg/kg. g. Ce Cea a orala orala es este te de 115 mg/k mg/kg. g. Dupa Dupa 10 minute minute de la admi adminis nistra trare re anima animale lele le prezin prezinta ta dificu dificulta ltati ti in respir respiratt attie ie care care pers persist ista a pana pana la moarte moarte care care apar aparee in maxi maxi 36 36 de ore. ore. Necro Necrops psic ic lezi leziun unil ilee prez prezen ente te la anim animal alel elee moar moarte te au fost fost conge congest stia ia gast gastri rica ca si a mucoa mucoase seii inte intest stin inal alee cu prez prezen enta ta de gaz gazee intre intre mucoa mucoasa sa si se sero roas asa, a, con conge gest stie ie si edem edem pulm pulmon onar ar,, lezi leziun unii degen degenera erativ tivee rena renale le si ale ale SNC. Chen Chen in 1982 1982 a studia studiatt efectu efectull toxic toxic al toxine toxine PR pe soarec soareci, i, sobol sobolan ani, i, pisic pisicii si prep prepar arat atee celu celula lare re card cardia iace ce.. Efect Efectel elee toxi toxice ce au fost fost reprez reprezen enta tate te de: dureri dureri abdomi abdomina nale, le, scadere scaderea a activi activitat tatilo ilorr motori motorii, i, a respir respirati atiei, ei, slabici slabiciun unee muscul musculara ara si atax ataxie. ie. Mai Mai tarziu tarziu a aparut aparut ascita ascita,, edeme edeme pulmon pulmonar are, e, lichide lichide pleura pleurale le si perica pericardi rdice. ce. In stad stadiil iilee avans avansate ate de soc a aparut aparut aritmi aritmia a cardia cardiaca. ca.Con Conclu cluzii ziile le final finale e au fost ca toxina toxina PR produc producee efecte efecte toxice toxice acute acute la anima animale le prin creste cresterea rea permea permeabil bilita itatii tii capila capilare re si lezare lezarea a direct directa a a plaman plamanilo ilor, r, inimi inimii, i, fica ficatu tulu luii si rini rinichi chilo lor. r.

Riscul pentru oameni y

y

y

y

Penicillium Penicillium roqueforti roqueforti este un organism organism beningn, beningn, nepatogen.Cam nepatogen.Campbell pbell in 1983 a descris descris un pacient pacient care care lucra lucra intr-o intr-o fabric fabrica a in care care se fabric fabrica a branz branza a albast albastra ra utilizandu-se utilizandu-se Penicillium Penicillium roqueforti roqueforti.. Acest pacient pacient prezenta prezenta tuse, dispnee, dispnee, reducerea reducerea  volumul  volumului ui pulmon pulmonar ar.. O radiogra radiografie fie pulmo pulmonar nara a a releva relevatt cum ca ca lichidul lichidul de lava lavajj  bronh  bronho-a o-alveo lveolar lar a continu continutt multe multe limfoc limfocite ite si anticor anticorpi. pi. Astf Astfel el de anti anticor corpi pi au fost fost deaseme deasemenea nea preze prezenti nti in serul serul pacien pacientulu tului. i. Oricum Oricum reactii reactiile le alergi alergice ce date de acest acest muceg mucegai ai sunt sunt redus redusee tina tinand nd cont cont de prod product uctia ia exces excesiv iva a de bran branze zetur turi. i. oxina a PR cauz cauzea eaza za efec efecte te toxi toxice ce la anim animal alee de expe experi rien enta ta si chia chiarr moar moarte tea a Toxin aces acesto tora ra.E .Ea a a fost fost extr extras asa a dn bran branza za alba albast stra ra in can canti tita tati ti mici, mici, ca ca si roqu roquef efor ortin tina, a, insa insa datel datelee din liter literat atur ura a de speci special alita itate te indica indica fapt faptul ul ca toxi toxina na PR este este inst instab abil ila a in acest acest tip de branz branza. a. Tocma ocmaii aces acestt lucr lucru u este este resp respon onsa sabi bill de abse absent nta a efect efectel elor or adver adverse se ale consumatori consumatorilor lor acestui tip de branza. branza. Com Compozi poziti tia a me medi diul ului ui util utiliz izat at pent pentru ru prod produc ucer erea ea bran branze zeii alba albast stre re si peri perioa oada da lung lunga a de tim timp p neces necesar ara a matur maturar arii ii ei, ei, precu precum m si condi conditii tiile le de fer ferme menta ntare re au dus dus la rezu rezulta ltate te  vari ariab abil ilee privi privind nd compo compozit zitia ia si canti cantita tatea tea de mico micoto toxi xine ne prod produse use.I .In n aces aceste te condi conditi tiii prod produce ucere rea a de mico micoto toxi xine ne este este antic anticip ipat ata a a se produ produce ce la nivel nivelee redus redusee sau sau deloc deloc.. formarea acestor micotoxine micotoxine produse de P. roqueforti roqueforti In concluzie formarea utilizat pentru producerea producerea de lipaza este considerata considerata a avea avea un risc scazut pentru sanatatea si siguranta publica.

 VA MULTUMESC!!