Rolul politic și geopolitic ale Statelor Unite ale Americii

June 4, 2016 | Author: Florin Mihalache | Category: Types, School Work
Share Embed Donate


Short Description

Rolul politic și geopolitic ale Statelor Unite ale Americii Referat - proiect geografie - clasa a 11-a Turism, ag...

Description

Rolul economic și geopolitic ale Statelor Unite ale Americii

Realizat de: Dragomir Răzvan Ghica Lorena Iancu Marian Mihalache Florin Profesor coordonator: Pecetescu Mariana 11D CNU – 2015

Puncte tari - Industria de retail (Walmart, Target, Amazon, eBay), de servicii, telecomunicații, sănătate

Oportunități - creștere economică - prețul scăzut al petrolului - domeniul IT foarte dezvoltat (Silicon Valley)

Puncte slabe - Industria imobiliară în scădere - Violența poliției americane, care poate conduce la destabilizare politică

Pericole - inflația - datorie publică de 18 trilioane de dolari - războiul din Ucraina și Statul Islamic, care pot afecta economia SUA și nu numai

Mihalache Florin

Puncte tari - Învățământ performant (în special studii universitare) recrutând anual unii dintre cei mai buni studenți ai lumii

Oportunități - Parteneriatul TransAtlantic SUA-UE

Puncte slabe - Creșterea concentrației oligopolurilor, determinate de alianțele strategice

Pericole - Problema exploatării prin fracturare hidraulică

Dragomir Răzvan

Puncte tari

Puncte slabe

 Are cea mai vastă rețea hidrografică de pe Glob și cele mai mari bazine hidrografice: Amazon și Mississippi

 S.U.A. unul dintre cele mai întinse state din lume, prezintă o copleșitoare varietate și un mare contrast al condițiilor naturale.

Oportunități

Pericole

 Comerț exterior: S.U.A. ocupă primul loc în lume, concentrând mai mult de 10% din totalul mondial.  Exportă: mașini, avioane, aparatură, produse chimice și petrochimice, confecții, cărbune, produse agricole, îmbrăcăminte, cafea, hârtie și produse din hârtie.  Importă: mașini și vehicule, produse chimice, grâu și făină, cărbune, metale și produse metalice, fibre textile, aparataj științific, oțel, petrol și produse petroliere, minereu de fier și hârtie.

 Seisme puternice  Tornade și cicloni

Iancu Marian

Puncte tari - Una dintre cele mai stabile economii - Producția (confecții), cu un număr de angajați de 13.960.700 - Turismul în SUA: cascada Niagara, Hollywood și Statuia Libertății

Puncte slabe - Clima: aridă, deșertică, semiaridă, tropicală, temperate, polară - Absența perspectivelor demonstrează ignoranța culturală care a transformat intervențiile americane în catastrophe politice.

Oportunități - Programe de tip work and travel în SUA, joburi în SUA pentru studenți; - Parteneriatul Economic Strategic Transatlantic (TPP)

Pericole - Tornade și cicloni - Abuzul de medicamente prescrise prin intermediul rețetei este pe punctul de a depăși consumul de droguri ilicite în lume. -

Numărul americanilor care fac abuz de medicamente aproape s-a dublat, de la 7,8 milioane în 1992 la 15,1 milioane în 2003.

Ghica Lorena

Știu -

-

-

este membră a unor organizații ca Națiunile Unite, chiar membru permanent în consiliul de securitate , NATO, NAFTA, G8, Organizația Mondială a Comerțului are o populație de 320 de milioane de locuitori conform estimărilor FMI, SUA au un produs intern brut de 16,8 trilioane de dolari, 24 % din produsul mondial brut cel mai mare importator de produse și al doilea cel mai mare exportator, după China, al treilea cel mai mare producător de petrol și gaze pe plan mondial

Vreau să știu -

-

-

-

La o suprafață totală de peste 9,83 milioane km2 , dintre care circa 85 % reprezintă teritoriul Statelor Unite continentale, suprafața Statelor Unite este de aproximativ de 40 de ori mai mare decât suprafața României, fiind a treia din lume. Statele Unite sunt, în același timp, și una dintre tările lumii cele mai divers etnic i cultural din lume, întrucât oameni din toate tările lumii au emigrat cândva sau continuă să emigreze în Uniune. Deţine 27 % din totalul mondial de cărbune. Agricultura: asigură pe deplin necesarul americanilor in produse agricole/având și excedent mare de cereale ½ de grâu și 60% de porumb se exportă. SUA ocupă locul 1 în lume pentru producția de bumbac, porumb/ Locul 2 pentru producția de tutun și citrice și Locul 3 pentru producția sfeclei de zahăr.

Învăț -

-

-

SUA au o suprafață imensa de 9,83 mil km pătrați si o populație de 320 de milioane Gigant economic, este o putere dominantă în mai multe domenii: agricultura, securitate mondială, export și import, agricultura, industria minieră, bumbac, zahăr, tutun, cultură, gaze și petrol Are rol influențabil în politica globală.

Florin Mihalache

Știu -

-

-

Agricultura: asigură pe deplin necesarul americanilor în produse agricole, având și excedent mare de cereale ½ de grâu și 60% de porumb se exportă. SUA ocupă locul 1 în lume pentru producția de bumbac, porumb, locul 2 pentru producția de tutun și citrice și locul 3 pentru producția sfeclei de zahăr. În SUA găsim 27% din cantitatea mondială de cărbune. Un rol important în economia SUA îl reprezintă capitalul financiar, în special o dezvoltare constantă a avut-o piața creditelor, care anual mobilizează circa 1,5 trilioane de dolari.

Vreau să știu - cel mai mare importator de produse și al doilea cel mai mare exportator, după China, al treilea cel mai mare producător de petrol și gaze pe plan mondial. -Statele Unite sunt, în acelasi timp, si una dintre tările lumii cele mai divers etnic si cultural din lume, întrucât oameni din toate tările lumii au emigrat cândva sau continuă să emigreze în Uniune. - În prezent SUA este cea mai puternică ţară din punct de vedere economic şi militar, are cea mai adâncă influenţă culturală şi politică şi deţine cele mai avansate nivele de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică pe plan mondial.

Învăț - al doilea cel mai mare importator și exportator mondial. - cea mai puternică țară din puncte de vedere economic și militar. - Diversitate etnică și culturală.

Dragomir Răzvan

Știu -

-

-

La o suprafață totală de peste 9,83 milioane km2, dintre care circa 85 % reprezintă teritoriul Statelor Unite continentale, suprafața Statelor Unite este de aproximativ de 40 de ori mai mare decât suprafata României, fiind a treia din lume. Cu o populație de peste 312 milioane de persoane, conform recensământului din anul 2010, Statele Unite sunt nu numai a treia țară ca suprafață din lume, dar și a treia cea mai populată țară a lumii. Statele Unite este, în același timp, și una dintre țările lumii cele mai divers etnic și cultural din lume, întrucât oameni din toate țările lumii au emigrat cândva sau continuă să emigreze în Uniune.

Vreau să știu -

-

-

-

Este membră a unor organizații ca Națiunile Unite, chiar membru permanent în Consiliul de Securitate, NATO, NAFTA, G8, Organizația Mondială a Comerțului Cel mai mare importator de produse și al doilea cel mai mare exportator, după China, al treilea cel mai mare producător de petrol și gaze pe plan mondial SUA ocupă locul 1 în lume pentru producția de bumbac, porumb, locul 2 pentru producția de tutun și citrice și locul 3 pentru producția sfeclei de zahăr. Un rol important în economia SUA îl reprezintă capitalul financiar, în special o dezvoltare constantă a avut-o piața creditelor, care annual mobilizează circa 1,5 trilioane de dolari.

Învăț -

În prezent SUA este cea mai puternică ţară din punct de vedere economic şi militar, are cea mai adâncă influenţă culturală şi politică şi deţine cele mai avansate nivele de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică pe plan mondial.

-

Este cel mai mare importator de produse și al doilea cel mai mare exportator, după China, al treilea cel mai mare producător de petrol și gaze pe plan mondial.

Iancu Marian

Știu -

Statele Unite ale Americii este numele unei ţări din America de Nord, situată între Canada, Mexic, Cuba, Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific. În prezent SUA este cea mai puternică ţară din punct de vedere economic şi militar, are cea mai adâncă influenţă culturală şi politică şi deţine cele mai avansate nivele de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică pe plan mondial.

Vreau să știu -

Agricultura asigură pe deplin necesarul americanilor în produse agricole, avand și excedent mare de cereale ½ de grâu și 60% de porumb se exportă.

-

În SUA găsim 27% din cantitatea mondială de carbune.

-

Un rol important în economia SUA îl reprezintă capitalul financiar, în special o dezvoltare constantă a avut-o piața creditelor, care anual mobilizează circa 1.5 trilioane de dolari.

-

conform estimărilor FMI, SUA au un produs intern brut de 16,8 trilioane de dolari, 24 % din produsul mondial brut

-

cel mai mare importator de produse și al doilea cel mai mare exportator, după China, al treilea cel mai mare producător de petrol și gaze pe plan mondial

Învăț -

În prezent SUA este cea mai puternică ţară din punct de vedere economic şi militar, are cea mai adâncă influenţă culturală şi politică şi deţine cele mai avansate nivele de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică pe plan mondial.

-

Este cel mai mare importator de produse și al doilea cel mai mare exportator, după China, al treilea cel mai mare producător de petrol și gaze pe plan mondial.

Ghica Lorena

Rolul economic și geopolitic ale Statelor Unite ale Americii Date introductive Statele Unite ale Americii reprezintă o republică federală prezidențială, aflată în America de Nord centrală și formată din 50 de state și Districtul Columbia, reprezentat de capitala țării, Washington, cu teritorii neîncorporate în Oceanul Pacific și Marea Caraibelor, ca Puerto Rico, Guam și Samoa Americană. Statele Unite este o țară dezvoltată, cu o economie mixtă și post-industrială. Ea este cea mai dezvoltată țară din punct de vedere economic și militar, o forță proeminentă cultural și politic și lider în domeniul științei și cercetării.

Populația În anul curent (2015), Statele Unite au o populație de peste 320 de milioane de locuitori, astfel fiind pe locul trei în topul celor mai populate state, după China și India, cu o densitate a populației de 32,54 de oameni/km pătrat (locul 180 în clasamentul global). Istoricul populației SUA An

Populației

Procentele schimbării numărului populației

1790

3.929.214

-

1800

5.236.631

33,3%

1810

7.239.881

38,3%

1820

9.638.453

33,1%

1830

12.866.020

33,5%

1840

17.069.453

32,7%

1850

23.191.876

35,9%

1860

31.443.321

35,6%

1870

38.558.371

22,6%

1880

49.371.340

28,0%

1890

62.979.766

27,6%

1900

76.212.168

21,0%

1910

92.228.531

21,0%

1920

106.021.568

15,0%

1930

123.202.660

16,2%

1940

132.165.129

7,3%

1950

151.325.798

14,5%

1960

179.323.175

18,5%

1970

203.211.926

13,3%

1980

226.545.805

11,5%

1990

248.709.873

9,8%

2000

281.421.906

13,2%

2010

308.745.538

9,7%

2015 (estimat)

320.930.000

3,9%

Harta densității populației în SUA

Luna și anul

Forța de muncă

Angajați

Șomeri

Rata șomajului

Ianuarie 1980

106.562.000

99.879.000

6.683.000

6,3 %

Decembrie 1980

107.352.000

99.634.000

7.718.000

7,2 %

Ianuarie 1982

109.089.000

99.692.000

9.397.000

8,6 %

Decembrie 1982

111.083.000

99.032.000

12.051.000

10,8%

Ianuarie 1987

118.845.000

110.953.000

7.892.000

6,6 %

Decembrie 1987

120.729.000

113.793.000

6.936.000

5,7 %

Ianuarie 1990

125.833.000

119.081.000

6.752.000

5,4 %

Decembrie 1990

126.142.000

118.241.000

7.901.000

6,3 %

Ianuarie 1999

139.003.000

133.027.000

5.976.000

4,3 %

Decembrie 1999

140.177.000

134.523.000

5.653.000

4%

Septembrie 2000

142.518.000

136.893.000

5.625.000

3,9 %

Septembrie 2001

143.989.000

136.846.000

7.142.000

5%

Noiembrie 2006

152.406.000

145.534.000

6.872.000

4,5 %

Octombrie 2009

153.784.000

138.432.000

15.352.000

10 %

Mai 2015

157.469.000

148.795.000

8.674.000

5,5 %

În 2014, rata de urbanizare a fost de 81 %, cele mai populate orașe americane fiind New York (8.491.079 de locuitori), Los Angeles (3,928,864 de locuitori) și Chicago (2,722,389 de locuitori). Speranța de viață în SUA este de 79,56 de ani, la femei fiind de 81,94 de ani și la bărbați de 77,11 de ani. Rata natalității în SUA este de 13,42 de nașteri la 1000 de locuitori, iar rata mortalității este de 8,15 de decese la mia de locuitori, rezultând astfel un spor natural pozitiv de 5,27 la mia de locuitori. Structura populației pe grupe de vârstă: - 0-14 ani: 19,4 % - 15-64 de ani: 66,2% - peste 65 de ani: 14,5 %

Structura populației în funcție de sex (în 2009): - femei: 158,6 de millioane (51,16 %) - bărbați: 151.4 de millioane (48,83 %)

Structura populației în funcție de rase, în anul 2010, când populația SUA era de 308.745.538 de locuitori: - albi non-hispanici: 196.817.552 de locuitori (63,7 %) - afroamericani/negri non-hispanici: 37.685.848 de locuitori (12,2 %) - asiatici: 14.465.124 de locuitori (4,7 %) - nativ din Alaska sau amerindian: 2.247.098 de locuitori (0,7 %) - nativ din Hawaii: 481.576 de locuitori (0,2 %) - metiși: 604.265 de locuitori (0,2 %) - cu două sau mai multe rase: 5.966.481 de locuitori (1,9 %) - hispanici: 50.477.594 de locuitori (16,4 %)

Structura populației în funcție de religie, în 2014: - creștini: 70,6 % (protestanți – 46,5%, catolici – 20,8%) - iudaici: 1,9 % - musulmani: 0,9 % - budiști: 0,7 % - hinduiști: 0,7 % - neafiliați (atei, agnostici): 22,8 %

Structura religiilor din SUA

Populația structurată în funcție de limba vorbită, în 2009: - engleză: 229 de milioane de oameni - spaniolă: 35 de milioane de oameni - chineză: 2,6 de milioane de oameni - tagalog: 1,5 de milioane de oameni - franceză: 1,3 de milioane de oameni

Structura limbilor vorbite în SUA

Orașe New York Orașul New York este cel mai populat oraș din Statele Unite, zona sa metropolitană fiind una dintre cele mai mari zone urbane din lume. Este situat în statul New York, prescurtat NY și are statutul de cel mai mare oraș al Statelor Unite încă din 1790, fiind de asemenea și primul oraș capitală al statului și locul de

numire a lui George Washington ca primul președinte al Statelor Unite. De mai bine de un secol a fost unul din centrele mondiale importante de comerț și finanțe. New York este de asemenea considerat unul din cele mai importante orașe din lume datorită influenței sale globale din mass-media, educație, divertisment, artă și modă. Orașul este de asemenea și un centru important al afacerilor externe,găzduind sediul Organizației Națiunilor Unite. New York este împărțit în cinci zone: The Bronx, Brooklyn, Manhattan, Queens și insula Staten Island. Cu peste 19,2 milioane de rezidenți pe o arie de 830 km², New York este metropola cu cea mai mare densitate de locuitori din Statele Unite. Geografie Orașul New York este situat în nord-estul Statelor Unite ale Americii, și în sudestul Statului New York, la aproximativ jumătatea distanței dintre Washington D.C. și Boston. Orașul se întinde pe uscat pe o suprafață de 831,4 km². Cel mai înalt punct din oraș este Todt Hill din Staten Island, ce se află la 124,9 m deasupra nivelului mării, care este de asemenea și cel mai înalt punct al coastei de est, sud de Maine.

Climat

Deși aflat la aproximativ aceeași latitudine ca și alte orașe europene a căror climă este mai caldă, spre exemplu Napoli sau Madrid, New York-ul are un climat umed continental, acesta datorându-se curenților de aer reci ce vin din centrul Americii de Nord. Deși, în general, nu este asociat cu uraganele, New York-ul este vulnerabil acestui tip de fenomene, uraganul din Norfolk și Long Island din 1821 fiind un bun exemplu. Demografie New York-ul este cel mai populat oraș din Statele Unite, în 2007 populația sa estimată fiind de 8.274.527 (în 1990 acesta fiind de 7,3 milioane). Aceasta reprezintă aproximativ 40% din populația totală a statului New York, și un procent similar din totalul populației metropolitane. În ultimul deceniu, populația orașului a crescut, demografii estimând că populația New York-ului va ajunge la 9,2 - 9.5 milioane până în 2030. Învățământ Sistemul public de învățământ al orșului este cel mai mare din America. În jur de 1,1 milioane de studenți învață în peste 1.200 de școli diferite. Există aproximativ 900 de școli private, unele dintre ele fiind printre cele mai prestigioase din S.U.A. Biblioteca Publică din New York, având cel mai mare sistem de biblioteci publice din țară, servește Manhattanul, The Bronx și Staten Island. Chicago Chicago este cel mai mare oraș din statul Illinois și al treilea oraș ca mărime din Statele Unite ale Americii, după New York și Los Angeles, având o populație de 2.896.016 locuitori conform recensământului din 2000. Orașul este un centru important financiar și industrial al Americii de Nord, fiind de asemena cunoscut pentru diversitatea sa etnică, dar și pentru importanța sa în rețeaua de transport americană, având al doilea aeroport din SUA ca număr de pasageri, (Aeroportul Internațional Chicago O'Hare), rivalizând doar cu Aeroportul Internațional Atlanta. Chicago se situează în zona cunoscută în Statele Unite sub numele de Midwestern, „vestul mijlociu”, fiind localizat în partea nord-estică a statului Illinois, care împreună cu zona mai extinsă a orașului, numită Chicagoland, sunt situate pe marginea unuia din Marile Lacuri ce despart SUA și Canada, lacul

Michigan. În zona metropolitană Chicagoland trăiesc în jur de 10.000.000 de rezidenți.

Los Angeles Los Angeles este cel mai mare oraș din statul California și al doilea ca mărime a populației din Statele Unite, fiind întrecut doar de New York City. În 1781 spaniolii au întemeiat un oraș în zona vestică a Statelor Unite, pe nume El Pueblo de Nuestra Senora Reina de los Angeles.

Orașul este denumit familiar L.A de către locuitorii săi și are o climă subtropicală extrem de blândă. Extinderea enormă a zonei urbane a făcut din Los Angeles orașul cu cea mai mare arie de întindere din Statele Unite. Economia orașului se bazează pe o diversificare foarte mare a industriei. De fapt, statul California reprezintă o putere economică clasificată la nivel mondial de state pe locul 7, iar economia orașului Los Angeles contribuie semnificativ la cea a Californiei. Los Angeles este unul dintre cele mai importante centre culturale, științifice, educaționale, tehnologice și comerciale ale lumii. A fost gazda a două ediții a Jocurilor Olimpice, în 1932 și 1984. L.A. este gazda a numeroase instituții de renume mondial într-o multitudine de domenii profesionale și culturale. În mod special, orașul Los Angeles este liderul mondial al producerii și difuzării mijloacelor de divertisment accesibile tuturora, filme, programe de televiziune și înregistrări de muzică. Geografie Los Angeles are o formă inegală și acoperă o suprafață de 1,302 km2, dintre care 1,214 km2 de pământ și 88 km2 de apă. Orașul se întinde pe o suprafață de 71 km longitudinal și 47 km latitudinal. Perimetrul orașului este de 550 km. Los Angeles este o zonă cu risc seismic ridicat datorită locației acestuia în Inelul de Foc al Pacificului. Instabilitatea geologica a produs numeroase falii, produse de aproximativ 10,000 de cutremure anual. Una dintre faliile majore este Falia San Fernando. Localizată la limita dintre Placa Pacificului și Placa Americii de Nord, se presupune că aceasta va fi sursa următorului mare cutremur din California de Sud. Urbanism Orașul este împărțit în mai multe cartiere.În general, orașul este împărțit în următoarele cartiere: Downtown Los Angeles, Eastside și nord-estul Los Angeles, de Sud Los Angeles (încă adesea colocvial referita la South Central de localnici), zona portuară,Greater Hollywood, Wilshire, Westside și San Fernando Valleys și Crescenta.Unele comunități bine-cunoscute în Los Angeles includ West Adams, Watts, Leimert Park, Baldwin Hills, Venice Beach, Downtown Financial District,

Los Feliz, Silver Lake, la Hollywood, Koreatown, Westwood și zonele mai bogate din Bel Air, Benedict Canyon , Hollywood Hills, Hancock Park, Pacific Palisades, Century City, și Brentwood. Atracții turistice Printre atracțiile turistice din Los Angeles se numără: Walt Disney Concert Hall, Cathedral of Our Lady of the Angels, Angels Flight, Kodak Theatre, Griffith Observatory, Getty Center, Getty Villa, Los Angeles Memorial Coliseum, Los Angeles County Museum of Art, Grauman's Chinese Theatre, Hollywood Sign, Bradbury Building, Hollywood Boulevard, Capitol Records Building, Los Angeles City Hall, Hollywood Bowl, Theme Building, Watts Towers, Staples Center, Dodger Stadium, La Placita Olvera/Olvera Street și Children's Hospital Los Angeles Sunset Bridge. Cultură Los Angeles este de multe ori etichetat ca fiind ”Capitala Creativității din Lume”, datorită faptului că unul din șase locuitori lucrează în industria creației. Potrivit USC Stevens Institute for Innovation, ”sunt mai mulți artiști, scriitori, regizori, actori, dansatori și muzicieni ce locuiesc ăn Los Angeles decât orice alt oraș, în orice timp în istoria civilizației.” Los Angeles este casa Hollywoodului, recunoscut în lume ca fiind epicentrul industriei cinematografice. Ca dovadă a acestui fapt, orașul găzduiește în fiecare an Academy Awards, cea mai veche și una dintre cele mai proeminente ceremonii de decernări din lume. Los Angeles este casa USC School of Cinematic Arts, cea mai veche școală de film din Statele Unite. Sunt 841 de muzee și galerii de artă în Comitatul Los Angeles. Los Angeles are mai multe muzee pe cap de locuitor decât orice alt oraș din lume. Câteva muzee notabile sunt Los Angeles County Museum of Art (cel mai mare muzeu de artă din vestul Statelor Unite), Getty Center (parte a trustului J. Paul Getty Trust, cea mai bogată instituție de artă din lume) și Museum of Contemporary Art. Un număr semnificativ de galerii de artă sunt situate în Gallery Row și zeci de mii de oameni iau parte la lunarul ”Downtown Art Walk”.

Cel mai mare ziar în Engleză zilnic din zonă este Los Angeles Times. La Opinión este cel mai mare ziar zilnic în limba Spaniolă, The Korea Times este cel mai mare ziar zilnic în limba coreeană, iar The Los Angeles Sentinel este cel mai mare ziar zilnic al comunității Afro-Americane, având cei mai mulți cititori de culoare din vestul Statelor Unite. Investor's Business Daily este distribuit din sediul companiei din Los Angeles, ce sunt situate în Playa Del Rey. De asemenea este un număr mare de ziare regionale mai mici, săptămânale și reviste, inclusiv Daily News (ce se concentrează pe știrile din San Fernando Valley), LA Weekly, Los Angeles CityBeat, L.A. Record (ce se concentrează pe știri din lumea muzicală din zona metropolitană a Los Angelesului) și Los Angeles Downtown News. Economie Economia Los Angelesului este condusă de comerțul internațional, entertainment (televiziune, cinematografie, jocuri video, muzică), aeronautică, tehnologie, petroleum, modă și turism. Los Angeles este de asemenea cel mai mare centru de producție din vestul Statelor Unite. Porturile învecinate ale Los Angelesului și cel din Long Beach formează împreună al cincilea cel mai aglomerat port din lume și cel mai semnificativ port din emisfera vestică și este vital comerțului din partea Pacificului. Alte industrii semnificative includ producția media, finanțe, telecomunicații, avocatură, medicină și transporturi. Orașul este gazda a șase companii din Fortune 500. Ele sunt compania energetică Occidental Petroleum, furnizorul de servicii medicale Health Net, distribuitorul de metale Reliance Steel & Aluminum, firma de inginerie AECOM, grupul de imobiliare CBRE Group și constructorul Tutor Perini. Printre companiile ce iși au sediul în Los Angeles se numără California Pizza Kitchen, Capital Group, Capstone Turbine, The Cheesecake Factory, Cathay Bank, City National Bank, The Coffee Bean & Tea Leaf, DeviantArt, Far East National Bank, Farmers Insurance Group, Fox Entertainment Group, Gibson, Dunn & Crutcher, Guess?, Hanmi Bank, Herbalife, J2 Global Communications, The Jim Henson Company, KB Home, Korn/Ferry, Latham & Watkins, Mercury Insurance Group, Oaktree Capital Management, O’Melveny & Myers, Pabst Brewing Company, Paul, Hastings, Janofsky & Walker, Premier America, Premiere Radio

Networks, Rentech, Sunkist, The TCW Group, Tokyopop, Triton Media Group, United Online, și VCA Antech. Educație Sunt trei universități publice localizate în interiorul orașului: California State University, Los Angeles (CSULA), California State University, Northridge (CSUN) și University of California, Los Angeles (UCLA). Districtul Los Angeles Unified School deservește aproape tot orașul Los Angeles, precum și numeroase comunități învecinate, cu o populație de studenți de aproximativ 800,000. Sistemul Los Angeles Public Library administrează 72 de librării publice din ora. Washington Geografie Districtul se întinde pe o suprafață de 68,3 mile pătrate (177 km²), din care 61,4 mile pătrate (159 km2) sunt pământ, iar 6,9 mile pătrate (18 km²) sunt apă. Acesta a pierdut 100 de mile pătrate (260 km²) în urma retrocedării porțiunii sudice statului Virginia în 1846. Suprafața atuală a capitalei constă doar în terenul cedat de statul Maryland. Washingtonul este, prin urmare, înconjurat de statele Maryland la sud-est, nord-est și nord-vest și Virginia la sud-vest. Districtul are trei cursuri de apă majore: Râul Potomac și afluențiii acestuia, Râul Anacostia și Rock Creek. Tiber Creek, un curs de apă care odată trecea prin National Mall, a fost închis complet în subteran în timpul anilor 70. Spre deosebire de legenda urbana, orașul Washington nu a fost construit pe un teren mlăștinos. Majoritatea teritoriului pe care se află Districtul este format din terenuri agricole și dealuri acoperite cu păduri de foioase. Cel mai înalt punct natural din Districtul Columbia este Punctul Reno, localizat în Parcul Fort Reno din cartierul Tenleytown, la 125 de metri deasupra nivelului mării. În schimb, cel mai jos punct este chiar nivelul mării, aflat în râul Potomac. Centrul geografic al Washingtonului este situat în apropiere de intersecția dintre 4th și L Streets NW.

Cel mai mare procent din zona de câmpie a Districtului contribuie la acoperirea zonei urbane cu copaci, mai exact 35%, începând din 2010. U.S. National Park Service gestionează cea mai mare parte de habitat natural din Washington, DC, inclusiv Rock Creek Park, Chesapeake and Ohio Canal National Historical Park, National Mall, Insula lui Theodore Roosevelt, Grădinile Constituției, Meridian Hill Park și Parcul Anacostia. Singurul domeniu semnificativ de habitate naturale este U.S. National Arboretum, care nu este gestionat de National Park Service ci este operat de Departamentul Statelor Unite pentru Agricultură. Marile Cascade ale Râului Potomac sunt situate în amonte, în nord-vestul Washington-ului. În timpul secolului 19, Canalul Chesapeake și Ohio, care începe din Georgetown, a fost folosit pentru a permite traficului șlep să se verse în cascade.

Clima Washington este localizat în zona de climat subtropical umed (Köppen: Cfa), având patru anotimpuri distincte. Clima sa este tipică zonelor americane din mijlocul Atlanticului. Districtul este situat în zona de climat fertil 8a, lângă centrul orașului, iar zona 7b se află în altă parte a orașului, indicând o climă temperată. Primăvara și toamna sunt calde, în timp ce iarna este rece cu ninsori anuale având o medie de 14,7 inci (37 cm). Temperatura medie în timpul iernii este de aproximativ 38 °F (3,3 °C), de la mijlocul lui decembrie până la mijlocul lui februarie. Viscolele afectează Washington-ul, în medie, o dată la patru sau șase

ani. Cele mai violente furtuni sunt numite "nor'easters", care facilitează de obicei apariția vânturilor puternice, a ploilor abundente, iar ocazional, apariția zăpezii. Aceste furtuni afectează deseori o mare parte din Coasta de Est a Statelor Unite. Verile sunt calde și umede, cu o medie a lunii iulie de zi cu zi de 79.2 °F (26,2 °C) iar umiditatea medie zilnică este de aproximativ 66%, ceea ce poate provoca disconfort personal. Combinația de căldură și umiditate aduce vara furtuni foarte frecvente, dintre care unele produc ocazional tornade. În timp ce uraganele (sau resturile acestora) mai persistă ocazional în zonă la sfârșitul verii și toamna devreme, acestea nu au suficientă forță să ajungă până la Washington, în parte, datorită locației interioare a orașului. Cu toate acestea, inundațiile râului Potomac, care sunt cauzate de o combinație între mareele înalte și furtunile puternice, au fost cunoscute pentru pagubele materiale provocate în Georgetown .

Cea mai mare temperatură îregistrată vreodată a fost de 106 °F (41 °C), pe 20 iulie 1930 și pe 6 august 1918, iar cea mai scăzută temperatură,−15 °F (−26 °C) ,a fost înregistrată pe 11 februarie 1899, în timpul Marelui Viscol din 1899. Pe parcursul anului, mediile orașului sunt de 37 de zile mai fierbinți decât 90 °F (32,2 °C) și 64 de nopți, la sau sub punctul de îngheț.

Demografie Pe 1 iulie 2011, Biroul de Recensământ din Statele Unite ale Americii a estimat populația districtului la 617.996 de locuitori, având o tendință de creștere a populației de 2,7% de la recensământul din 2010, care a înregistrat 601.723 locuitori. Cu toate acestea, în timpul săptămânii de lucru, numărul de navetiști din suburbiile orașului umfla populația din județ la o valoare estimată de 71,8% în 2005, la o populație de zi de peste un milion de oameni. Zona metropolitană din Washington, care include județele învecinate din Maryland și Virginia, este a noua cea mai mare din Statele Unite, având o populație de peste 5 milioane de locuitori. Când s-a combinat cu Baltimore și suburbiile sale, zona metropolitană BaltimoreWashington are o populație de peste opt milioane de locuitori, a patra ca mărime din țară.

Armata În timpul valului de crime violente de la începutul anilor 1990, Washington, D.C. a fost cunoscut sub numele de capitala uciderii a Statelor Unite și, adesea, rivaliza cu New Orleans în numărul de omucideri. Numărul de crime a atins punctul culminant în 1991, la 479, dar nivelul de violență a scăzut drastic în anii 1990. Până în 2009, numărul anual de crime din oraș a scăzut la 143, cel mai mic număr de la începutul anului 1966. În total, crimele violente au scăzut aproape de 47% între 1995 și 2007. Crimele de proprietate, inclusiv furturile și jafurile, au scăzut cu aproximativ 48% în aceeași perioadă. Ca majoritatea orașelor mari, crima este cea mai mare în zonele asociate cu droguri ilegale și bande. Cartierele mai bogate în experiență din nord-vestul Washingtonului au scăzut nivelul criminalității, dar incidența crimelor, în general, crește ca unul care merge mai departe spre est. Odată afectate de crimele violente, mai multe cartiere din D.C., cum ar fi Columbia Heights și Circle Logan, devin din ce în ce mai mult zone sigure și vibrante datorită unor tendințe generale de criminalitate redusă din District și, de asemenea, prin efectele de gentrificare. Ca rezultat, cu toate acestea, experții punctează schimbarea demografiei orașului ca un motiv pentru care crima din District este umbrită de violența carea crescut în continuare spre est peste graniță, în comitatul Prince George, Maryland. Pe 26 iunie 2008, Curtea Supremă de Justiție a Statelor Unite a ținut o ședință importantă în Washington, D.C. despre legile din 1976, care interziceau pistolul considerat obiect ce încălca dreptul de proprietate. Cu toate acestea, hotărârea nu interzice toate formele de control ale armei; legile care cer înregistrarea armelor de foc au rămas în vigoare, la fel ca și cele care interziceau armele de asalt în oraș.

Economie Washington are o economie înfloritoare și diversificată, cu un procent tot mai mare de locuri de muncă și servicii profesionale de afaceri.Produsul brut de stat al Districtului în 2008 a fost de 97,2 miliarde de dolari, care l-ar fi plasat pe

locul 35, comparativ cu cele 50 de state din SUA.[90] În 2008, guvernul federal a reprezentat aproximativ 27% din locurile de muncă din Washington, D.C. Acest lucru este gândit pentru a imuniza Washingtonul de conjuncturile economice naționale, deoarece guvernul federal continuă operațiunile chiar și în timpul recesiunilor. Cu toate acestea, din ianuarie 2007, angajații federali din zona Washington au cuprins doar 14% din totalul forței de muncă a guvernul american. Multe organizații, cum ar fi firme de avocatură, contractori independenți (apărător, cât și civil), organizații fără scop lucrativ, firmele de lobby, sindicatele, grupurile de comerț industrial și asociațiile profesionale își au sediul în interiorul sau în apropierea D.C.-ului, pentru a fi mai aproape de guvernul federal. În ianuarie 2010, zona metropolitană Washington a avut o rată a șomajului de 6,9%, ocupând astfel locul doi în topul zonelor cu o cotă scăzută. În aceeași perioadă, Districtul Columbia a avut în sine o rată a șomajului de 12%. Districtul are multe industrii înfloritoare care nu sunt legate direct de guvern, în special în domeniile educației, finanțelor, politicii publice și cercetării științifice. Universitatea Georgetown, Universitatea George Washington, Washington Hospital Center, Children's National Medical Center și Universitatea Howard sunt primii cinci angajatori non-guvernamentali din 2009. Tot în Washington există și cinci companii din topul Fortune 1000, din care două se află și în Fortune 500. Capitala americană a devenit lider în domeniul investițiilor imobiliare străine în 2009, depășind orașele Londra și New York, conform unui studiu realizat de cele mai mari companii de dezvoltare la nivel mondial. În 2006, Expansion Magazine a clasat D.C.-ul în topul celor mai favorabile zone pentru extinderea afacerilor din Statele Unite. Centrul orașului a ocupat poziția a treia în ceea ce privește spațiul de birouri comerciale, lăsând în urmă orașele New York și Chicago. În ciuda crizei economice naționale și a încetinirii creșterii prețurilor locuințelor, Washington a fost clasat de revista Forbes pe locul doi în topul celor mai bune piețe de locuințe pe termen lung din țară. Eforturile de gentrificare încep să dea roade în Washington, D.C., în special în cartierele Logan Circle, Shaw, Heights Columbia, U Street coridorul, și 14th Street Corridor. Dezvoltarea a fost promovată în unele cartiere la sfârșitul anilor 1990 de construcția Liniei Verzi a sistemul de metrou din Washington (Metroline),

care le leagă de zona centrală a orașului. În martie 2008, noul mall din Columbia Heights a devenit primul centru major de vânzare cu amănuntul din district. Deși în multe orașe, gentrificarea a revitalizat economia Washingtonului, majoritatea beneficiilor sale sunt distribuite inegal și nu îi pot ajuta în mod direct pe oameni săraci. În 2006, rezidenții capitalei au avut un venit personal pe cap de locuitor de 55,755 USD, mai mare decât oricare din cele 50 de state americane. Cu toate acestea, în 2005, aproximativ 19% din locuitori trăiau sub nivelul de sărăcie, procentul fiind mai mare decât în orice stat al SUA, cu excepția statului Mississippi, care pune în evidență diferențele economice din populația orașului. Învățământ Numărul de studenți în DCPs scăzut constant timp de 39 ani până în 2009. În anul 2010-11 școlar, 46191 de studenți au fost înscriși în system.DCPS școlare public are una din cea mai mare costul încă cel mai mic performante sisteme școlare din țară, atât în ceea ce privește infrastructura și rezultatele elevilor. Administrarea primarul Adrian Fenty a făcut schimbări radicale în sistemul de închidere școli, înlocuind cadrele didactice, trăgând directori, și folosind firmele de învățământ privat pentru a ajuta dezvoltarea curriculum-ului. Districtul Columbia Public Carta School Board monitorizează 52 de școli charter publice din oraș. Datorită percepute problemele cu sistemul traditional scoala publica, înscrierea în școlile charter publice are în mod constant increased.As de toamna anului 2010, DC școli charter avut o inscriere total de aproximativ 32.000, o creștere de 9% față de anul anterior. Districtul este de asemenea, acasa, la 92 de scoli private, care înscriși aproximativ 18.000 de studenți în 2008. Districtul Columbia Public Library opereaza 25 de locatii de vecinătate, inclusiv reperul Martin Luther King Jr. Memorial Library. Universitățile private includ American University (UA), Universitatea Catolică din America (CUA), Universitatea Gallaudet, George Washington University (GW), Georgetown University (GU), Universitatea Howard, si Universitatea Johns Hopkins Scoala de Studii Internaționale Avansate (ISA) . Colegiul Corcoran de Artă și Design oferă instrucțiuni de specialitate arte și alte instituții de învățământ superior oferă continuă, la distanță și educația adulților. Universitatea din Districtul Columbia (UDC) este o universitate de stat de

învățământ universitare și postuniversitare. Rezidenți DC pot fi, de asemenea, eligibili pentru un grant de până la 10.000 dolari pe an pentru a compensa costurile de școlarizare de la orice universitate publică din țară. Districtul este cunoscut pentru instituțiile sale de cercetare medicale, cum ar fi Washington Hospital Center si copii National Medical Center, precum si National Institutes of Health din Bethesda, Maryland. În plus, orașul este acasa, la trei scoli medicale si spitale de predare asociate la George Washington, Georgetown, și universități Howard. Houston Geografie În conformitate cu Statele Unite ale Americii Census Bureau, orașul are o suprafață totală de 656.3 mile pătrate (1.700 km2); acest cuprinde 634.0 mile pătrate (1,642 km2) de teren și 22,3 mile pătrate (58 km2) de apă. Cele mai multe dintre Houston se află pe câmpia de coastă din Golf, iar în vegetație este clasificat ca pășuni temperate și pădure. O mare parte a orașului a fost construit pe un teren împădurit, mlaștini, mlaștină sau prerie care seamănă Deep South, și sunt încă vizibile în zonele înconjurătoare. Planeitatea terenului locale, atunci cand sunt combinate cu extinderea urbană, a făcut inundații o problemă recurentă pentru oraș. Downtown se află aproximativ 50 de picioare (15 m) deasupra nivelului mării, și cel mai înalt punct în măsura nord-vest Houston este de aproximativ 125 de picioare (38 m), în altitudine. Orașul bazat dată asupra apelor subterane pentru nevoile sale, dar surpare de teren a forțat orașul să apeleze la surse de apă la nivelul solului, cum ar fi Lacul Houston, Lacul Conroe și Lacul Livingston. Orașul deține drepturi de apă de suprafață pentru 1,20 miliarde de litri de apă pe zi, în plus față de 150 milioane galoane o valoare zi a apelor subterane. Houston are patru bayous mari care trec prin oras. Buffalo Bayou trece prin centrul orașului și Houston Ship Channel, și are trei afluenți: stejar alb Bayou, care trece prin comunitatea Houston Heights nord-vest de centrul orasului si apoi spre Downtown; Brays Bayou, care ruleaza de-a lungul Texas Medical Center, și Sims

Bayou, care trece prin partea de sud a Houston și centrul orașului Houston. Canalul Nava continuă trecut de Galveston și apoi în Golful Mexic.

Climat Houston este clasificat ca subtropical umed (CFA în Köppen sistem de clasificare climatice), tipic inferior Sud. Deși nu situat în "Tornado Alley", ca o mare parte din restul de Texas, de primăvară furtuni supercell uneori aduce tornadele în zonă. Vânturile dominante sunt din sud și sud-est în cea mai mare parte a anului, care aduc căldură și de umiditate din Golful Mexic din apropiere. În timpul lunilor de vară, este comun pentru a ajunge la temperaturi de peste 90 ° F (32 ° C), cu o medie de 106.5 zile pe an, inclusiv o majoritate din iunie până în septembrie, cu o mare de 90 ° F sau peste și 4.6 zile de la sau peste 100 ° F (38 ° C). Cu toate acestea, umiditatea produce de obicei un indice de căldură mai mare. Diminețile de vară medie peste 90 la suta umiditate relativă. Vânturile sunt de multe ori lumina, în vara și oferă puțin ajutor, cu excepția marginea de sud-est de departe in apropiere de coasta Golfului și Galveston. Pentru a face față cu umiditatea puternică și căldură, oamenii folosesc aer conditionat in aproape fiecare vehicul și construirea. În 1980, Houston a fost descris ca fiind "locul cel mai de aer condiționat de pe pământ". Oficial, cea mai tare temperatura inregistrata vreodata in Houston este 109 ° F (43 ° C), la care sa ajuns atât pe 04 septembrie 2000 și 28 august 2011. rouă în planare de vară în jurul valorii de 70-72 ° F (21-22 ° C).

Houston are ierni blande, în contrast cu cele mai multe zone din Statele Unite. În ianuarie, temperatura medie normală de la Aeroportul Intercontinental este 53,1 ° F (11,7 ° C), în timp ce stația de are o medie de 13 zile, cu un minim la sau sub punctul de îngheț. Zăpadă este rară. Evenimente de zăpadă recente din Houston se numără o furtună la 24 decembrie 2004, atunci când un inch (2,5 cm) de zăpadă acumulate în unele părți ale zonei de metrou. Falls de cel puțin un inch pe ambele 10 decembrie 2008 și 04 decembrie 2009 a marcat prima dată ninsoare măsurabile avut loc în doi ani consecutivi din istorie a orașului. Cea mai scăzută temperatură înregistrată oficial în Houston a fost de 5 ° F (-15 ° C) la 23 ianuarie, 1940. Houston a primit istoric o sumă amplu de precipitații, în medie aproximativ 49,8 in (1.260 mm) anual pe 1981-2010 normali. Inundații localizate apare adesea, ca urmare a topografiei extrem plat și răspândite solurile tipice prerie lut-nămol, care nu drenează rapid.

Houston are niveluri excesive de ozon și este în mod obișnuit clasat printre cele mai poluate orașe din-ozon Statele Unite. Ozon la nivelul solului, sau smog, este predominant problema poluării aerului Houston, cu American Lung Association reiting nivel de ozon de 6 zonei metropolitane de pe "Top 10 Cele mai multe Ozone-poluate orașe", în 2014. Industriile situate de-a lungul canalului navei sunt o cauza majora de poluare a aerului din oraș. În 2006, calitatea aerului Houston a fost comparabila cu cea a Los Angeles. Demografie Houston este multicultural, în parte din cauza multor sale instituții academice și industrii puternice, precum și fiind un oraș mare port. Peste 90 de limbi sunt vorbite în oraș. Ea are printre cele mai tinere populații din natiunii, parțial datorită unui aflux de imigranți în Texas. Se estimeaza ca aproximativ 400.000 de imigranți ilegali locuiesc în zona Houston. Conform recensământului 2010, albii alcătuit 51% din populația Houston; 26% din totalul populației au fost non-albii hispanici. Negru sau afro-americani constituit 25% din populația Houston lui. Indienii americani constituit 0,7% din populație. Asiatici constituit 6% (1,7% vietnamez, 1,3% din China, 1,3% Indian, 0,9% pakistanez, 0,4% filipineză, 0,3% coreeană, 0,1% japoneză), în timp ce

Pacific Islanders alcatuit 0,1%. Persoane din alte curse constituit 15,2% din populația orașului, dintre care 0,2% au fost non-hispanici. Persoane din două sau mai multe curse constituit 3,3% din oraș. Oamenii de origine hispanica, indiferent de rasă, alcătuit 44% din populația Houston lui. La recensământul din 2000, existau 1,953,631 de oameni, iar densitatea populației a fost de 3,371.7 persoane pe mile pătrate (1.301,8 / km²). Machiaj rasiala a orașului a fost 49,3% alb, 25,3% African American, 5,3% din Asia, 0,4% American Indian, 0,1% Pacific Islander, 16,5% de la un alt rasă, iar 3,1% din două sau mai multe curse. În plus, Hispanics constituit 37,4% din populația Houston în timp ce non-albii hispanici format 30,8%, în scădere de la 62,4% în 1970. Venitul mediu pentru o familie din orașul a fost 37.000 dolari, iar venitul mediu pentru o familie a fost de $ 40.000. Masculii au un venit mediu de 32.000 dolari fata de 27.000 dolari pentru femei. Venitul pe cap de locuitor a fost de 20.000 de dolari. Nouasprezece la suta din populatie si 16% din familii au fost sub pragul de sărăcie. Din totalul populației, 26% dintre cei cu vârsta sub 18 ani și 14% dintre cei de 65 ani si mai in varsta au fost trăiesc sub pragul sărăciei. Armata

Rata de uciderea Houston clasat 46 de orase din SUA, cu o populație de peste 250.000 in (rata pe cap de locuitor de 16,3 crime la 100.000 locuitori) 2005. În 2010, rata de uciderea a orașului (rata pe cap de locuitor de 11,8 crime la 100.000 de locuitori) a fost clasat pe locul cinci printre noi orașe cu o populație de peste 750.000 (în spatele New York, Chicago, Detroit, Dallas, și Philadelphia), în funcție de FBI. Crime au scăzut cu 37 la sută față de ianuarie-iunie 2011, comparativ cu aceeași perioadă din rata criminalității totală 2010 Houston, inclusiv crime violente și nonviolente a scăzut cu 11 la sută. Houston este un hub important pentru traficul de cocaină, cannabis, heroina, MDMA și metamfetamina datorită mărimii și proximitatea față de națiunile majore ilegale exportatoare de droguri. Houston este una dintre cele mai mari hub-uri din țară pentru traficul de ființe umane.

La inceputul anilor 1970, Houston, Pasadena și mai multe orașe de coastă au fost site-ul de Murders Houston Mass, care, la momentul a fost mortala cazul uciderii serial din istoria Americii. Economie Houston este recunoscut la nivel mondial pentru energie industria special pentru petrol și gaze naturale, precum și pentru cercetarea biomedicala si aerospatiala. Surse regenerabile de energie eoliană și solară--se, de asemenea, în creștere baze economice în Houston. Canalul de navă este de asemenea o mare parte a bazei economice Houston. Din cauza acestor forte, Houston este desemnat ca un oraș global de globalizare si World Cities Grupul de Studiu și de rețea și de firma de consultanta la nivel mondial de management AT Kearney. Zona Houston este top piața SUA pentru exporturile, depășind New York City în 2013, potrivit datelor publicate de Departamentul de Administrație International Trade Comerț. În 2012,-Houston Zona Woodlands-Sugar Land înregistrat 110.3 miliarde dolari în exporturile de mărfuri. Produse petroliere, produse chimice, echipamente si extractiei petrolului si a gazelor reprezentat aproximativ două treimi din exporturile zonei metropolitane de anul trecut. Primii trei destinații pentru exporturile au fost Mexic, Canada, și Brazilia. Zona Houston este un centru important pentru construirea utilaj petrolier. O mare parte a succesului Houston ca un complex petrochimic se datorează canalul de nave ocupat, portul Houston. Portul ocupa primul loc in Statele Unite, în comerțul internațional, și este portul zecelea cel mai mare din world.Unlike mai locurile, prețurile ridicate ale petrolului și benzina sunt benefice pentru economia Houston ca multe dintre rezidenții săi sunt angajați în industria energetică. Houston-Woodlands-Sugar Land MSA produsul intern brut (PIB) în 2012 a fost de 489 miliarde dolari, al patrulea cel mai mare din orice zona metropolitana din Statele Unite și mai mare decât a lui Austriei, a Venezuela sau PIB-ul din Africa de Sud. Doar 26 altele decât Statele Unite țări au un produs intern brut de peste produs zonă brut regional Houston. În 2010, mineritul, care, în Houston constă aproape în întregime din explorarea și producția de petrol și gaze, a reprezentat 26,3% din GAP Houston, brusc, ca răspuns la prețurile ridicate la

energie și un surplus scazut la nivel mondial a capacității de producție de petrol; urmate de servicii de inginerie, servicii de sănătate, și de fabricație.

Universitatea din impact anual Houston System pe economie Houston-zonei echivaleaza cu cea a unui mare corporație 1.1 miliarde dolari in fonduri noi atrase anual în zona Houston, 3,13 miliarde dolari în beneficii economice totale, și 24.000 de locuri de muncă locale generate. Acest lucru este în plus față de 12.500 de noi absolvenți Sistemului UH produce în fiecare an, care intră în forța de muncă din Houston și în întreaga Texas. Acești deținători de grade tind să rămână în Houston. După cinci ani, 80,5 la sută din absolvenții sunt încă în viață și de muncă în regiune. În anul 2006, zona metropolitană Houston clasat pe primul loc în Texas și a treia în SUA în categoria "Cele mai bune locuri pentru companii și Cariere" de revista Forbes. Guvernele străine au stabilit 92 de oficii consulare în metropolitană Houston, al treilea cel mai mare din țară. Patruzeci guvernele străine menține birouri comerciale și comerciale de aici și 23 de camere externe activi de comerț și asociații. Douăzeci și cinci de bănci străine, reprezentând 13 de națiuni funcționează în Houston, acordarea de asistență financiară pentru comunitatea internațională. În 2008, Houston a primit clasament de top pe Kiplinger lui Finanțe personale Cele mai bune Orașe ale anului 2008 lista care clasează orașe asupra economiei locale, oportunități de angajare, costuri rezonabile de trai și a calității vieții. Orașul clasat pe locul patru pentru cea mai mare creștere în inovația tehnologică locale în cursul ultimelor 15 ani, conform revistei Forbes. În același an, orașul clasat pe locul al doilea pe anual Fortune 500 lista de sediu de firma, pe primul loc pentru Forbes Cele mai bune orașe pentru absolvenți de facultate, și pe primul loc pe lista Forbes a celor mai bune orașe pentru a cumpara o casa. În 2010, orașul a fost evaluat cel mai bun oraș pentru cumpărături, potrivit Forbes.

În 2012, orașul a fost clasat pe locul # 1 pentru salariul valoare de Forbes; și la sfârșitul lunii mai 2013 Houston a fost identificat ca orașul de sus Americii pentru crearea de muncă. În 2013, Houston a fost identificat ca orașul # 1 din SUA pentru crearea de locuri de muncă de către Biroul american de Statistică după ce nu a fost doar primul oraș mare să-și recâștige toate locurile de muncă pierdute în contextul recesiunii economice precedente, dar după accident, mai mult de două de locuri de muncă au fost adăugate pentru fiecare pierdut. Economist si vice-presedinte de cercetare la mare parteneriat Houston Patrick Jankowski atribuit succesul Houston la capacitatea de imobiliare și energie industrii din regiune de a învăța din greșeli istorice. În plus, Jankowski a declarat că "mai mult de 100 de companii cu capital străin mutat, extinsă sau a inceput afaceri noi în Houston" între 2008 și 2010, precum și această deschidere la afaceri externe stimulat crearea de locuri de muncă pe parcursul unei perioade când cererea internă a fost problematic low.Also în 2013 , Houston a apărut din nou pe lista Forbes "a Cele mai bune locuri pentru afaceri si Cariere. Învățământ Șaptesprezece districte școlare există în orașul Houston . Houston Independent School District ( hisD ) este a șaptea cea mai mare cartier școală din Statele Unite . HisD dispune de 112 campusuri , care servesc ca magnet sau avangarda școli specializate în discipline cum ar fi profesiile din domeniul sanatatii , arte vizuale și performante, și științele . Există, de asemenea, multe școli charter care sunt rulate separat de districte școlare . În plus , unele districte școlare publice au , de asemenea, propriile lor școli charter . Zona Houston cuprinde mai mult de 300 de școli private , dintre care multe sunt acreditate de Comisia de Acreditare Texas Private School agenții recunoscut . Oferta Educația Houston zonă Școlile Independente dintr-o varietate de diferite religioase , precum și puncte de vedere seculare . Școlile catolice din zona Houston sunt operate de Arhidieceza de Galveston - Houston .

San Francisco

Geografie San Francisco este situat pe coasta de vest a Statelor Unite, la sfârșitul de nord a Peninsulei San Francisco si include intinde semnificative ale Oceanului Pacific și San Francisco Bay în interiorul granițelor sale. Mai multe insule-Alcatraz pitorești, Treasure Island și adiacent Yerba Buena Island, și porțiuni mici de Alameda Island, Red Rock Island, Angel Island-sunt parte a orașului. De asemenea, incluse sunt Insulele Farallon, nelocuite 27 mile (43 km), off-shore în Oceanul Pacific. Continent în limitele orașului constituie aproximativ un "pătrat șapte de șapte mile," o expresie familiară locală comună referitoare la forma a orașului, deși suprafața totală, inclusiv apa, este de aproape 232 de mile pătrate (600 km2).

Există mai mult de 50 de dealuri în limitele orașului. Unele cartiere sunt numite după dealul pe care se află, inclusiv Nob Hill, Potrero Hill, și Hill rusă. În apropiere de centrul geografic al orasului, sud-vest de zona centrală a orașului, sunt o serie de dealuri puțin dens populate. Twin Peaks, o pereche de dealuri care

formează una dintre cele mai de puncte ale orașului, formează un loc trece cu vederea popular. Cea mai inalta colina San Francisco, Muntele Davidson, este 925 picioare (282 m) de mare și este acoperit cu o cruce înaltă 103-picior (31 m), construit în 1934. domină acest domeniu este Tower SUTRO, o transmisie mare de radio și televiziune roșu și alb turn. Din apropiere San Andreas și Hayward defecte sunt responsabile pentru activitatea de cutremur mult, deși trece nici fizic prin orașul în sine. Andreas Falia San provocat cutremurele din 1906 și 1989. cutremure minore apar în mod regulat. Amenințarea unor seisme majore joacă un rol important în dezvoltarea infrastructurii orașului. Orașul construit un sistem auxiliar de alimentare cu apă și a actualizat în mod repetat codurile de construcție, care necesită retrofits pentru clădiri mai vechi și standarde de inginerie mai ridicate pentru construcții noi. Cu toate acestea, există încă mii de clădiri mai mici, care rămân vulnerabile la daune cutremur. USGS a lansat prognoza California cutremure care modele Cutremur apariție în California.

Țărmului San Francisco a crescut dincolo de limitele sale naturale. Cartiere întregi, cum ar fi Marina, Mission Bay, și vânători punctul, precum și o mare parte Embarcadero, stau pe domenii de depozite de deșeuri. Treasure Island a fost construit din material dragate de golf, precum și materialul rezultat din tunel prin Yerba Buena Island în timpul construcției Bay Bridge. Aceste terenuri tinde să fie instabilă în timpul cutremurelor. Lichefierea rezultat provoacă pagube importante materiale construit pe el, așa cum a fost evidențiată în cartierul Marina timpul Loma Prieta cutremurul din 1989. Cele mai multe dintre cursurile de apă naturale ale orașului, cum ar fi Islais Creek și de Misiune Creek, au fost culverted și construit peste, deși Utilities Comisia publică studiază propunerile la lumina zilei sau refacerea unor golfuri.

Clima Climatul San Francisco este caracteristicrece verii climatul mediteranean ( Csb ) de coasta Californiei ", a caracterizat în general prin ierni blânde umede și

veri uscate " . Deoarece este înconjurat pe trei laturi de apa , vremea din San Francisco este puternic influențată de curenții reci ale Oceanului Pacific , care moderează leagăne de temperatură și produc un climat extrem de blanda pe tot parcursul anului , cu mici variații de temperatură sezoniere . Din cauza topografiei și maritime influențele sale ascuțite, San Francisco prezintă o multitudine de microclimate diferite. Dealurile înalte din centrul geografic al orasului sunt responsabile pentru o variație de 20% în precipitații anuale între diferite părți ale orașului. Ei protejează de asemenea cartiere direct est ("centuri de banane", cum ar fi Noe Valley) lor din condițiile ceață și, uneori, foarte frig și vânt experiență în districtul Apus de soare; pentru cei care locuiesc în partea de est a orașului, San Francisco este însorită, cu o medie de 260 de zile consecutive, și doar 105 de zile noroase pe an. Demografie În 2010 Statele Unite au raportat că recensământul din San Francisco avea o populație de 805,235 . Cu o densitate a populației de 17160 pe mila patrata ( 6632 / km2 ) , San Francisco este orașul american majore doilea cel mai dens populate ( printre orasele mai mari de 200.000 de locuitori ) . San Francisco este punctul focal al San Francisco Bay Area și face parte din cele cinci - departamentul San Francisco - Oakland - Fremont, Metropolitan Statistical Area CA , o regiune de 4,5 milioane de persoane. Este, de asemenea parte din cea mai mare de 12 judetului San Jose , San Francisco - Oakland , zona de Statistică CA Combinate , a cărei populație este de peste 8,6 milioane de , ceea ce face cincea cea mai mare din Statele Unite de la 1 iulie , 2014. US Recensământul Biroul estimează populația din San Francisco a crescut la 852,469 ca de la 1 iulie 2014. Armata În 2011, au fost raportate 50 de crime, care este de 6,1 la 100.000 de oameni. Au fost aproximativ 134 violuri, jafuri, 3142 și aproximativ 2139 atacuri. Au fost aproximativ 4469 spargeri, furturi, 25100 și 4210 furturi auto. Zona Tenderloin are cea mai mare rata criminalității în San Francisco: 70% din crime violente ale orașului, și aproximativ o pătrime de crime din oraș, apar în acest cartier. Mușchiul

vede, de asemenea, ratele ridicate ale persoanelor fără adăpost, abuzul de droguri, violența dintre bande, și prostituție. Un alt domeniu cu rata înaltă a criminalității este Bayview-Hunters zona Point. Problema persoanelor fără adăpost este, de asemenea, o problemă tot mai mare în oraș. Mai multe bande de stradă funcționează în oraș, inclusiv MS-13, a Sureños și Norteños în districtul misiunii, precum și într-o oarecare măsură, Crips din Bayview - Hunters-Point. Există o prezență de bande din Asia, în Chinatown. În 1977, o rivalitate în curs de desfășurare între două bande chinezi au condus la un atac de fotografiere la un restaurant din Chinatown, care a lăsat 5 oameni morți și 11 de răniți. Nici una dintre victimele acestui atac au fost membri ai bandei. Cinci membri ai bandei Joe Boys au fost arestați și condamnați pentru crimă. În 1990, un schimb de focuri legate de bande a ucis un om și a rănit alți șase în afara unui club de noapte lângă Chinatown. În 1998, șase adolescenți au fost împușcat și rănit la locul de joacă din China; un băiat de 16 ani a fost ulterior arestat. Orașul este patrulat în principal de Departamentul de Politie din San Francisco. Departamentul San Francisco șerifului, BART Poliție (numai de transport public), Amtrak Police, California Highway Patrol și multe alte locale, de stat, si agentiile federale îndeplinească sarcinile de aplicare a legii din oraș. San Francisco Departamentul de pompieri oferă servicii medicale atât de stingere a focului și de urgență în oraș. Economie San Francisco are o economie diversificată de servicii, cu răspândire de muncă într-o gamă largă de servicii profesionale, inclusiv servicii financiare, turism, și (din ce în ce) de înaltă tehnologie. În 2012, aproximativ 25% din muncitori au fost angajați în servicii profesionale de afaceri; 16% în servicii guvernamentale; 15% în timpul liber și ospitalitate; 11% în educație și sănătate; și 9% în activități financiare. În 2013, PIB-ul în cinci județ San Francisco zona metropolitană a fost US 388.3 miliarde dolari. Moștenirea California Gold Rush transformat San Francisco în principal bancar și financiar centrul de pe Coasta de Vest la începutul secolului al XX-lea. Street Montgomery în districtul financiar a devenit cunoscut ca "Wall Street a

Occidentului", acasa, la Federal Reserve Bank din San Francisco, sediul corporativ Wells Fargo, și site-ul de acum defuncta Pacific Coast Stock Exchange. Bank of America, un pionier în a face servicii bancare accesibile clasa de mijloc, a fost fondată în San Francisco și în anii 1960, a construit zgarie-nori modern, reper la 555 California Street pentru sediul central corporativ. Multe instituții mari financiare, bănci multinaționale, și firmele de capital de risc se bazează sau au sediul regional din oraș. Cu peste 30 de instituții financiare internaționale, șase Fortune 500 de companii, și o infrastructură de sprijin larg de servicii, inclusivprofesionale drept, relații publice, arhitectură și design San-Francisco, este desemnat ca Alpha (-) World City, si este clasat pe locul 10 printre primele centre financiare globale. Turismul este una dintre cele mai mari industrii din sectorul privat din oraș, reprezentând mai mult de unul din sapte locuri de muncă în oraș. Portret frecvent orașului în muzică, film, și cultura populară a făcut orașul și reperele sale recognoscibile la nivel mondial. San Francisco atrage cincea cel mai mare număr de turiști străini de orice oras din SUA si pe locul 50 din cele 100 de orase la nivel mondial cele mai vizitate conform Euromonitor International. Mai mult de 18 milioane de vizitatori au ajuns în San Francisco în 2014, injectarea US 10.67 miliarde dolari în economie. Cu o infrastructură mare hotel, o facilitate convenție de clasă mondială în Moscone Center, din San Francisco este o destinație populară pentru congrese și conferințe anuale. De la 1990, economia din San Francisco a diversificat de la finanțe și turism spre domeniile tot mai mare de înaltă tehnologie, biotehnologie, si cercetare medicala. Locuri de munca Technology a reprezentat doar 1 la sută din economia San Francisco în 1990, în creștere de 4 la sută în 2010 și o valoare estimata de 8 la sută până la sfârșitul anului 2013. San Francisco a devenit un epicentru de Internet companii start-up în timpul bubble dot-com a 1990 și ulterior explozia social media de la sfârșitul anilor 2000. Din 2010, San Francisco corectă a atras o pondere tot mai mare a investițiilor de capital de risc, comparativ cu Silicon Valley din apropiere, atragerea 423 finanțări în valoare de 4.58 miliarde dolari în 2013. În 2004, orașul a aprobat o scutire de impozit pe salarii pentru companiile de biotehnologie pentru a stimula creșterea economică în cartier Mission Bay, site-ul de a doua campus și Spitalul de la Universitatea din California, San Francisco (UCB). Mission Bay găzduiește Institutul din California pentru regenerative

Medicina, California Institute pentru cantitative Biosciences, și Gladstone Institute, precum și mai mult de 40 de companii din sectorul privat. Învățământ La Universitatea din California, San Francisco, este singurul campusul de la Universitatea din California sistem dedicat în întregime pentru a absolvi învățământul în științe ale sănătății și biomedicale. Acesta este clasat printre primele cinci scoli medicale din Statele Unite și operează Medical Center UCB, care se clasează printre primele 15 de spitale din țară. UCB este un angajator important locală, al doilea ca mărime doar la guvern oraș și județ. A 43-acri (170.000 m2) Mission Bay campus a fost deschis în 2003, în completarea facilitate original în Parnas Heights. Acesta conține spațiu de cercetare și facilități pentru a promova biotehnologie si stiintele vietii antreprenoriat și va dubla dimensiunea întreprinderii cercetare UCSFs. Toate în toate, UCB opereaza mai mult de 20 de facilitati in intreaga San Francisco. La Universitatea din California, Hastings Colegiul de lege, fondată în Centrul Civic în 1878, este cea mai veche scoala de drept din California și pretinde mai mulți judecători pe banca de stat decat orice alta institutie. Două Universitatea din California din San Francisco instituții au format recent o afiliere oficială în UCB / UC Hastings consortiu Legii, Science & Health Policy. Universitatea de Stat din San Francisco este o parte a sistemului de Universitatea de Stat din California și este situat în apropiere de Lacul Merced. Școala are aproximativ 30.000 de studenți și premii licență, masterat și doctorat, în mai mult de 100 de discipline. City College din San Francisco, cu facilitatea de principalul său în districtul Ingleside, este unul dintre cele mai mari colegii comunitare de doi ani în țară. Acesta are o inscriere de aproximativ 100.000 de elevi și oferă un program extins de educație continuă. Fondată în 1855, la Universitatea din San Francisco, o universitate iezuit privată situată pe Lone Mountain, este cea mai veche instituție de învățământ superior din San Francisco si una dintre cele mai vechi universități stabilite la vest de fluviul Mississippi. Golden Gate University este o universitate coeducational nonsectarian privat, format în 1901 și situat în districtul financiar. Cu o înscriere de 13.000 de studenți, la Academia de Universitatea de Arte este cel mai mare institut

de artă și design din țară. Fondată în 1871, Institutul de Arta din San Francisco, este cea mai veche scoala de arta vest de Mississippi. California Colegiul de Arte, situat la nord de Potrero Hill, are programe de arhitectură, arte plastice, design, și scris. San Francisco Conservatorul de Muzică, singura scoala de muzica independent pe Coasta de Vest, acordă grade în instrumente orchestrale, muzică de cameră, compoziție, și efectuarea. Culinară Academia California, asociat cu programul Le Cordon Bleu, oferă programe în arte culinare, coacere și arte patiserie, și ospitalitate și gestionarea restaurant. California Institutul de Studii integrale, fondată în 1968, oferă o varietate de programe postuniversitare în școli sale din Psihologie Professional si Sanatate, si Constiinta și transformare. Cunoscut pentru combinarea spiritualitate și schimbare socială, Institutul oferă, de asemenea program de finalizarea o diplomă de licență.

Agricultura Agricultura este un sector economic major al Statelor Unite, exportator de produse alimentare. În SUA se află în jur de 2,2 milioane de ferme, 97% dintre ele fiind operate de familii sau indivizi și 91% dintre ele fiind mici, acoperind o suprafață de 3.730.000 km pătrați, în state ca Nebraska, Colorado, Kansas, New Mexico, Oklahoma, agricultura scăzând semnificativ în statele din nord-estul SUA. 15 % din forța de muncă americană (21 milioane de oameni) lucrează în domeniul agricol, reprezentând 2 % din populația americană, spre deosebire de 70-80% ca in 1870. Principalele produse pe care SUA le produce în cadrul acestui sector economic sunt: porumbul, roșiile, cartofii, soia, grâu, mere, portocale, bumbac, salată, orez, floarea-soarelui și tutunul. Se cresc animale, pentru carne și ouă, ca: vaca, găina, curcanul, porcul, oaia.

Bumbac

În 2010, au fost exportate produse în valoare de aproximativ 115 miliarde de dolari în toată lumea. Pescuitul a scăzut semnificativ în Statele Unite în ultimii 30 de ani. Majoritatea culturilor de pescuit sunt domestice și jumătate pentru consum uman. Se cresc specii ca somon, ton, egrefin.

Statele Unite reprezintă de asemenea cel mai mare producător mondial de cherestea.

Regiunile agricole din SUA

Plantație de salată

Industria

1. Regiunea New England (Noua Anglie) Situată între ţărmul Oceanului Atlantic, fluviul Hudson şi graniţa cu Canada, regiunea New England cuprinde şase dintre cele mai mici state ale federaţiei, ei revenindu-i 2,2% din teritoriul S.U.A., dar concentrînd 6% din populaţia ţării si participînd cu peste 8% la crearea venitului national. Relieful predominant este cel colinar şi de munţi cu altitudini mijlocii (Green Mountains, White Mountains, Berkshire Hills, care fac parte din Munţii Appalachi), iar în lungul văilor Hudson, Connecticut etc. depresiuni. Clima oceanică, umedă a favorizat dezvoltarea pădurilor, care formează marea bogăţie a statelor din această parte nordică a S.U.A. Dezvoltarea timpurie a industriei (prima fabrică textilă datează din anul 1790) a fost legată de existenţa unor resurse locale (lemn, resurse hidroenergetice, lînă, piei etc.) şi de masa emigranţilor din Anglia, specializată în manufactura textilă. Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe baza calificării forţei de muncă şi a existenţei unor căi de comunicaţii şi porturi, prin care a fost posibil importul de materii prime necesare, s-au dezvoltat şi ramurile industriei grele, mai ales cea a construcţiilor de maşini. Astăzi, alături de ramurile şi subramurile tradiţionale, au o deosebită importanţă şi industria de maşini unelte, industria de utilaj energetic, electrotehnic şi electronică, de motoare de avioane, industria alimentară (lactate, peşte, tutun), chimică şi industria prelucrării lemnului. O reţea deasă de căi ferate şi şosele, ca şi numeroase porturi, asigură acestei regiuni legături lesnicioase cu restul ţării. Centrul care polarizează întreaga activitate economică si social-culturală a regiunii este oraşul Boston, care împreună cu o serie de oraşe-satelit : Cambridge, Somerville, Lynn, Everett, Brookline, Watertown, Arlington, Medford, Winchester, Malden etc. formînd a opta conurbaţie, ca mărime, din cadrul S.U.A. Capitală a statului Massachusetts, Boston este unul dintre marile centre comercial-financiare ale ţării şi principalulcentru vechi, industrial al regiunii New England. Oraş vechi, fundat de John Whinthrop în anul 1630, Boston a fost, pînă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, cel mai mare oraş din America de Nord, după care a fost depăşit de alte oraşe ca: New York, Philadelphia etc. În prezent este un oraş cu activităţi multiple, funcţia principală fiind cea industrială. În Boston sînt concentrate 1/6 din numărul muncitorilor regiunii New England şi 1/2 din uzinele statului Massachusetts. Cele mai importante întreprinderi aparţin industriei pielăriei şi încălţămintei, electrotehnice,

textile, confecţiilor, chimice, poligrafice, acestea fiind situate în zona portuară şi în suburbii. Al doilea centru economic al regiunii New England este ProvidenceWarwick (911 000 locuitori cu suburbiile). Oraşul este situat pe ţărmul Oceanului Atlantic, în interiorul Golfului Narragansett ; a fost fondat în anul 1636 şi este capitala. statului Rhode Island, îndeplinind şi importante funcţii industrialportuare. Dintre ramurile industriale se remarcă industria constructoare de maşini, electrotehnică, textilă şi chimică. Portul, avînd o serie de avanporturi situate pe ţărmurile golfului, are un trafic de 9,3 milioane tone anual şi este specializat în exportul produselor agricole şi în cabotaj. În statul Connecticut se află cîteva oraşe mai mici, importante însă prin specializarea industriei lor ca şi prin activităţile comerciale şi culturale. Oraşul Hartford este capitala statului şi unul dintre cele mai apreciate centre ale S.U.A. pentru industria de maşini-unelte şi motoare de avioane, renumit, de asemenea, prin cele mai mari societăţi de asigurare din S.U.A. Pe tărmul Oceanului Atlantic sînt situate porturile: New Haven (761 000 locuitori), puternic centru industrial şi cultural, aici aflîndu-se Universitatea Yale (1701), Byidgepoyt (794 000 locuitori) şi New London-Groton (157 000 locuitori), cu industrii constructoare de nave, fabrici textile şi alimentare. În partea de nord a regiunii New England oraşele sînt puţin numeroase, în general mici, cel mai important fiind Portland (162 000 locuitori) în statul Maine, cunoscut port pentru importul petrolului destinat marilor rafinării din Montreal (Canada). Statele din nordul regiunii au o industrie mai puţin dezvoltată, dar sînt cunoscute prin marile resurse forestiere şi dezvoltarea agriculturii (cartoful şi creşterea păsărilor). Un loc important îl deţine turismul, mai ales în statul Maine, în care se întîlnesc peste 2500 de lacuri în preajma cărora s-au dezvoltat. numeroase staţiuni, centre sportive şi de vînătoare. Fără a ocupa o suprafaţă prea mare, situată în marginea de nord-est a ţării, New England este, în mod cert, o regiune deosebită, atît ca peisaj geografic, cît şi în privinţa tradiţiei şi a specializării industriale. Ea constituie nucleul din care s-a format marele stat federal de astăzi.

2. Regiunea Middle Atlantic (Central-atlantică) Întinzîndu-se de la tărmul Oceanului Atlantic, cu estuarele sale largi (Hudson, Delaware, Chesapeake), pînă la Munţii Appalachi şi ţărmurile sudice ale lacurilor Ontario şi Erie, regiunea Central atlantică ocupă 4% din suprafaţa tării, deţinînd 20% din populaţie, 40% din activul băncilor, 33% din volumul comerţului interior şi peste 25% din valoarea industriei prelucrătoare a tării. Fluviile : Hudson, cu afluentul său Mohawk, Delaware, Potomac, St. Lawrence, în nord, iar în extremitatea vestică, rîul Ohio, au înlesnit mult stabilirea legăturilor între partea de est şi cea de vest a regiunii. Appalachii centrali, care ocupă cea mai mare parte a teritoriului, continuă spre est cu Piemontul preappalachian şi cu Cîmpia litorală atlantică. În extremitatea de nord se află Munţii Adirondacks, iar spre nord-vest se întinde Platoul Marilor Lacuri. Varietatea reliefului şi a structurii geologice asigură existenţa unor importante resurse de subsol (cărbune, petrol) a căror. valorificare este avantajată şi de apropierea de ţărmul Oceanului Atlantic. În secolele al XVIII-le şi .al XIX-lea, după ce au fost descoperite, marile zăcăminte de cărbuni din partea de sud a statului Pennsylvania, au început să se dezvolte industria siderurgică şi constructoare de maşini. În acelaşi timp, în marile oraşe-porturi au fost create industrii legate de importul de materii prime şi de mînă de lucru ieftină datorată afluxului de imigranţi din Europa. Prin construirea canalului care leagă Lacul Ontario cu fluviul Hudson a fost creată o arteră directă de navigaţie între New York şi Marile Lacuri, în lungul acestuia şi al fluviului conturîndu-se astăzi o importantă regiune industrială. Toate aceste elemente au favorizat o creştere deosebită a populaţiei, o aglomerare a acesteia în oraşe care alcătuiesc cea mai mare aglomerare urbană din lume denumită „megalopolis-ul american" 1. În aceste condiţii, procentul populaţiei urbane este foarte ridicat (peste 80%), iar numeroase oraşe mici gravitează către marile centre polarizatoare: New York, Philadelphia, Baltimore, Pittsburgh etc. În structura producţiei industriale predomină construcţiile de maşini (maşini unelte, electrotehnică, utilaje şi instalaţii industriale, construcţii navale), bine dezvoltate fiind şi siderurgia, chimia şi prelucrarea petrolului, industria textilă şi a confecţiilor si industria alimentară. O retea extrem de deasă de căi ferate si autostrăzi înlesneşte legăturile între marile oraşe-porturi şi centrele industriale din vestul regiunii precum şi cu zonele, care furnizează materiile prime, unele produse industriale şi agricole. Regiunea

economico-geografică Central-atlantică este aşadar una dintre cele mai dezvoltate din S.U.A., atît pe plan economic, cît şi în privinţa gradului de urbanizare, dezvoltării serviciilor etc. Principalul centru către care gravitează întreaga activitate economică a regiunii este New York, cel mai mare oraş şi cel mai important centru al vieţii economice şi culturale din S.U.A. Oraşul propriu-zis este situat la ţărmul Oceanului Atlantic, în zona de vărsare a fluviului Hudson, pe insulele Manhattan, Long şi Staten, iar suburbiile se află pe continent, în mare parte în statul New Jersey: Paterson, împreună cu: Clifton, Passaic, Fair Lawn, Hackensack, East Paterson, Lodi, Garfield, Glen Rock ; Newark împreună cu: Elizabeth, Linden, Orange, Belleville, Irvington, Hillside, Roselle, Maplewood, South Orange, East Orange, West Orange, Bloomfield ; Jersey City cu: Bayonne, Wechawken, Hoboken, Union City, North Bergen etc. Zonele industriale cele mai mari se află în Brooklyn, în apropierea portului, cu întreprinderi specializate în construcţii navale, prelucrarea petrolului, producţia chimică, de pielărie şi încălţăminte. Alte zone industriale se conturează în cartierul Queens, cu întreprinderi electrotehnice, chimice, poligrafice şi alimentare, în cartierele Bronx şi Staten Island cu mari uzine siderurgice, constructoare de maşini şi chimice. O mare însemnătate o are şi zona, preorăşenească, deţinătoare a 50% din valoarea industriei New York-ului.

New York este şi un mare nod de comunicaţii, fiind primul nod maritim, portul, cu numeroasele sale avanporturi (Bayonne, Newark, Jersey City, Gulfport, Perth Amboy etc.), avînd cheiuri în lungime de peste 1500 km şi un trafic anual de 149 milioane tone, deţinînd primul loc între porturile ţării. Traficul de cabotaj este foarte însemnat, fiind reprezentat prin petrol (peste 40 milioane tone), peşte, produse lemnoase şi agricole. Pentru comerţul internaţional, portul New York se distinge prin traficul de produse industriale şi importul de produse agricole tropicale, metale neferoase etc. Ca nod feroviar are o deosebită importanţă pentru legăturile cu zona Marilor Lacuri, din New York pornind 11 magistrale, între care magistrala New York Central, cu patru linii, înregistrează cel mai intens trafic de mărfuri şi călători din ţară. Dintre numeroasele gări, cea mai mare este Pennsylvania Station, situată într-o clădire nouă, care are un trafic zilnic de 800 trenuri cu peste 500 000 de călători.

Al doilea mare centru al regiunii Central-atlantice este Philadelphia, aşezat pe fluviul Delaware, la confluenţa acestuia cu rîul Schwylkill şi în apropierea vărsării fluviului în estuarul Delaware. Incluzînd suburbiile Camden, Trenton, Abington, Chester, Wihnington etc. Philadelphia formează o mare conurbaţie, a patra în cadrul S.U.A., cu 4,9 milioane locuitori. Philadelphia a fost fondat de Arthur Penn în anul 1682, iar apropierea de resursele energetice (cărbunii din Appalachi, petrolul din Pennsylvania, hidroenergia de pe rîul Delaware) au influenţat dezvoltarea timpurie a industriei. Acest oraş în care s-a semnat, la 4 iulie 1776, Declaraţia de independenţă, a cunoscut, între anii 1790-1800, şi funcţia de capitală a S.U.A. Legăturile pe mare, înlesnite de adîncimea fluviului şi a estuarului, au permis o intensă activitate portuară, chiar dacă oraşul se află la 150 km depărtare de ocean. Vechimea dezvoltării industriale a dus la o înaltă specializare a producţiei şi a forţei de muncă, în prezent Philadelphia fiind printre

marile centre industriale ale ţării, specializat în industria siderurgică, construcţii navale, locomotive şi vagoane, maşini-unelte, prelucrarea petrolului, industria petrochimică. textilă, confecţii, încălţăminte, poligrafică, zahăr, ţigarete, conserve, alimente concentrate etc. Zonele industriale se află în partea de sud a oraşului, în lungul fluviului Delaware şi în partea de vest, unde se găseşte, printre altele, şi o centrală electronucleară. Activitatea de transport este legată, în primul rînd, de funcţia portuară. Cu un trafic anual de 58;9 milioane tone, portul este specializat în importul de petrol, minereu de fier, metale neferoase, produse alimentare, material lemnos etc. şi în exportul de produse petroliere, siderurgie, cărbuni etc. În apropiere se află şi porturile petroliere Marcus Hook (22 milioane tone) şi Yaulsboro (25,5 milioane tone). De asemenea, este un mare nod feroviar şi rutier, iar aeroportul său internaţional amplasat în Elmwood are un trafic anual de 3,8 milioane pasageri.

La sud de Philadelphia, pe ţărmul estuarului Chesapeake, se află oraşul Battirnoye, care poartă numele lordului Baltimore, primul proprietar din Maryland. Întemeiat în anul 1729, oraşul are astăzi o populaţie de 2,1 milioane de locuitori, împreună cu suburbiile, fiind unul dintre marile centre industriale, comerciale şi financiare ale S.U.A. Activitatea portuară intensă a uşurat mult procesul dezvoltării sale industriale. Instalaţiile portului se întind pe o lungime de 64 km şi desfăşoară un trafic anual de 46,6 milioane tone ; datorită unor legături feroviare foarte bune, hinterlandul său ajunge pînă în statul Ohio. Prin port se exportă mari cantităţi de cereale, cărbuni, produse animaliere şi industriale. Importul este predominat de minereurile de fier, concentratele de metale neferoase, produsele agricole etc. Oraşul este deservit şi de cîteva aeroporturi, mai important fiind Friendship.

Industria existentă prelucrează diverse materii prime aduse din regiunea Marilor Lacuri, Appalachi, din regiunile sudice sau din import. Se remarcă, în special, ramurile industriei grele: siderurgice, construcţii navale, avioane, metalurgie neferoasă, prelucrarea petrolului, chimică. Sînt bine dezvoltate şi industria conservelor, textilă şi a confecţiilor, a tutunului etc. Activitatea culturală este bine reprezentată (Universitatea John Hopkins-Mary-land, Academia de ştiinţe-Maryland etc.). Pittsburgh este situat în centrul marelui bazin carbonifer al Pennsylvaniei, fiind o veche aşezare de indieni, apoi fort francez din secolul al XVIII-lea, iar din anul 1816 devine oraş. Populaţia sa este de 604 300 locuitori, dar atinge circa 2,4 milioane locuitori împreună cu suburbiile şi oraşele-satelit : Penn Hills, Wilkinsburg, McKeesport, Mount Lebanon, Baldwin etc. Poziţia deosebit de favorabilă, la confluenţa rîurilor Allegheny şi Monongahela, care formează rîul Ohio, i-a uşurat stabilirea legăturilor cu Marile Lacuri şi tărmul Oceanului Atlantic. Numeroase căi ferate şi şosele converg spre Pittsburgh, conferindu-i rolul de mare nod de comunicaţii. Activitatea portuară este intensă, cu un trafic de peste 14,5 milioane tone mărfuri anual, în mare parte cărbuni şi minereuri de fier. Activitatea economică de bază este însă cea industrială, ramura principală, metalurgia feroasă, fiind reprezentată prin mari uzine, iar oraşul trecînd drept primul centru siderurgic al tării (circa 30 milioane tone oţel anual), unde o pondere deosebită o au uzinele firmei U. S. Steel Corporation. Sînt bine dezvoltate şi alte ramuri industriale: cocso­ chimia, construcţia de maşini grele, utilaje industriale, material feroviar, chimică, electrotehnică, sticlărie şi ceramică. În apropiere, la Shippingport, a fost construită una dintre primele centrale atomoelectrice ale S.U.A. Buffalo (1,4 milioane locuitori) este un port activ, la ţărmul Lacului Erie, in punctul din care porneşte New York State Barge Canal care face legătura între Marile Lacuri şi Oceanul Atlantic. Cunoscut din secolul al XVIII-lea, oraşul devine în secolul nostru un mare port şi centru industrial. Apropierea de cascada Niagara şi deci de amenajările hidroelectrice de aici a fost un alt factor care a influenţat dezvoltarea industriei, bine reprezentată prin cea siderurgică (în suburbia Lackawanna), industria electrotehnică, de utilaje industriale, chimică, alimentară.

Nod de comunicaţii navale (traficul portului atinge 11,7 milioane tone anual), feroviare, rutiere şi aeriene (2,7milioane pasageri), Buffalo este şi un important centru comercial. În oraş se află un muzeu de istorie, altul de ştiinţe, galeria de artă Allbright-Knox, a grădină zoologică şi alte obiective turistice. În lungul lui New York State Barge Canal se întîlnesc trei importante centre industriale: Rochester (970 000 locuitori, în cadrul SMSA), Syracuse (643 000 locuitori tot în cadrul SMSA) şi UticaRome (343 000 locuitori). O aglomeraţie urbană deosebită o formează Albany, situat pe fluviul Hudson, capitala. statului New York, cu 420 000 locuitori, în care se află cea mai mare universitate din S.U.A., New York State University. Centre industriale mari se întîlnesc şi în statul Pennsylvania: Allentown-Bet- hlehem-Easton (608 000 locuitori), Harrisburg (422 000 locuitori), care este şi capitala statului etc.

3. Regiunea East North Center (Central-nord-estică) Situată în sudul lacurilor Superior, Michigan, Huron şi Erie, motiv pentru care mai este denumită şi regiunea Marilor Lacuri, ocupă 9% din suprafaţa ţării, iar în cuprinsul ei trăieşte circa 25% din populaţia S.U.A. În acelaşi timp concentrează peste 40% din valoarea producţiei industriale a ţării şi aproximativ 25% din cea agricolă. Cadrul natural al regiunii este format dintr-un relief nu prea înalt, brăzdat de ape, în care glaciaţiunea a incrustat adîncile cuvete ale Marilor Lacuri nordamericane. Spre sud altitudinea scade, trecîndu-se la un relief de cîmpie. Existenţa Marilor Lacuri şi a rîurilor Ohio şi Mississippi, între care se întinde regiunea, oferă condiţii naturale deosebit de favorabile dezvoltării transporturilor. Formarea curenţilor de transport al minereului de fier din Minnesota şi al cărbunelui din Pennsylvania pe Marile Lacuri şi pe Ohio a stat la baza apariţiei unor puternice centre industriale, mai ales în porturile situate la ţărmul lacurilor. Regiunea deţine insă şi resurse proprii de subsol: cărbuni (Indiana, Illinois), petrol (Illinois, Ohio, Michigan), minereuri de fier (Wisconsin, Michigan), cupru (Michigan), care sînt în prezent intens valorificate. În legătură cu reţeaua foarte intensă a căilor de comunicaţie au apărut numeroase centre care produc mijloace de transport, îndeosebi automobile, ramură care şi-a găsit cea mai avantajoasă dezvoltare în statul Michigan. Bogatele resurse

agricole au favorizat o puternică concentrare a industriei alimentare, a îngrăşămintelor chimice şi maşinilor agricole. Porturile de la Marile Lacuri au un trafic deosebit de intens. În afara marilor porturi Chicago, Toledo, Detroit, Cleveland se întîlnesc şi alte numeroase porturi cu trafic anual ridicat Milwaukee (circa 8,5 milioane tone), Sandusky (circa 6 milioane tone), Lorain (circa 7 milioane tone), ConneautOhio (peste 7 milioane tone), Kewaunee (circa 3,5 milioane tone), Calcite-Michigan (peste 13 milioane tone), Port Inland-Michigan (peste 9 milioane tone), Ashtabula (peste 10 milioane tone) etc. Metropola economică a regiunii este oraşul Chicago, situat pe ţărmul sudic al Lacului Michigan şi traversat de rîurile Chicago şi Calumet, fiind al doilea oraş al S.U.A. după numărul de locuitori. Împreună cu numeroasele sale suburbii si orase satelit (Evanston, Skokie, Calumet, Chicago Haights, Blue Island, Whiting, Hammond, East Chicago, Gary etc.) situate pe teritoriile statelor Illinois şi Indiana, formează o conurbatie de 7 milioane locuitori ,a doua din S.U.A. În cadrul economiei S.U.A. este primul port interior şi centru feroviar şi al doilea oraş, după volumul producţiei industriale, importanţa financiară şi comercială. Oraşul Chicago este situat la capătul sudic al marelui sistem de navigaţie interioară reprezentat de cele cinci lacuri nord-americane şi de fluviul St. Lawrence. Dezvoltarea sa este legată de secolul al XIX-lea (în anul 1804 a fost întemeiată prima aşezare, iar din 1837 a devenit oraş), cînd se construiesc căile ferate şi canalul navigabil dintre Lacul Michigan şi rîul Illinois, care fac ca oraşul să devină un mare nod de circulaţie. Aceasta a favorizat amplasarea unor industrii de prelucrare a produselor agricole (conserve de carne, uleiuri etc.), iar la începutul secolului al XX-lea, a industriei metalurgiei feroase şi a construcţiilor de maşini. În concordanţă cu extinderea funcţiilor sale, oraşul s-a mărit, întinzînduse spre nord şi sud-est, în lungul Lacului Michigan. Datorită importanţei şi influenţei lui economice, oraşul Chicago trece astăzi drept capitală neoficială a părţii interioare a ţării. Chicago este și un centru de convergenţă a numeroase conducte magistrale de petrol şi de gaze naturale prin care se transportă însemnate cantităţi de hidrocarburi din centrul şi sudul ţării.

Activitatea industrială, puternic impulsionată de marea întretăiere de căi de comunicaţii, are un caracter complex. În regiunea industrială Chicago sînt concentrate peste 15 mii întreprinderi, cu peste 1,2 milioane de salariaţi. Ramurile industriei grele sînt preponderente: metalurgia feroasă (cu marile uzine de la Gary-7,5 milioane tone oţel anual şi Calumet-6,5 milioane tone oţel anual), construcţii de material feroviar, automobile, electrotehnică, maşini agricole (McCormick; una din marile uzine de tractoare ale S.U.A.); utilaj electronic şi de telefonie, apoi prelucrarea petrolului, cu marile rafinării Whiting, East Chicago, Gary, Calumet. În total, capacitatea rafinăriilor din zona oraşului Chicago este de SS,4 milioane tone. În preajma lor s-au dezvoltat puternice complexe petrochimice. Între alte ramuri se remarcă şi industria cărnii (marile abatoare . din sudul oraşului), a prelucrării lemnului, morăritului, confecţiilor, încălţămintei, tipăriturilor. Cea mai mare parte a industriei este concentrată în partea de sud şi sud-est a oraşului. Chicago este totodată şi un mare centru financiar şi comercial, după activul său grupul financiar din Chicago fiind al patrulea din S.U.A. Aici îşi au sediul marile bănci: „Continental Illinois National Bank and Trust", „First National Bank of Chicago" etc. şi importante firme industriale: „Pullman", „McCormick", Swift" „Admiral", „Sunbean", „Armour", „Zenith", „International Harvester" ş.a. Activitatea comercială este reprezentată prin 75 mari antreprize Şi peste 55 000 de magazine. Detroit, al doilea mare oraş al regiunii, este situat pe rîul Detroit şi la ţărmul Lacului St. Clair, prin care trec căile navigabile dintre lacurile Huron şi Erie. Poziţia sa geografică favorabilă a înlesnit o rapidă dezvoltare a căilor de comunicaţie şi comerţului. În secolul nostru, odată cu construirea, după anul 1909, la Dearborn, a primei uzine de automobile Ford, Detroit s-a extins mult, devenind un mare centru urban şi industrial al S.U.A. Populaţia sa atinge aproape milioane locuitori, iar împreună cu o serie de oraşesatelit: Dearborn, Hamtramck, Warren, River Rouge, Ecorse, Melvindale, Ferndale, Roseville etc. formează o conurbaţie de 4,9 milioane locuitori, a cincea din S.U.A. Funcţia principală a oraşului este cea industrială, fapt evidenţiat de numărul ridicat al unităţilor cu acest profil; de numărul mare de muncitori ocupaţi în acest sector, neatins de nici unul dintre marile oraşe americane, reprezentînd jumătate

din populaţia activă. Marele potenţial industrial a atras mulţi imigranţi (aproape 3/5 din populaţie) şi populaţie de culoare (circa 1/ 10). Pentru industria oraşului rolul hotărîtor 1-a avut construirea uzinelor de automobile. Astăzi, Detroit este „capitala automobilului american", cel mai mare centru al producţiei de automobile din întreaga lume. În oraş, dar mai ales în suburbiile sale, funcţionează uzine ale celor trei mari firme din industria construcţiilor auto ale S.U.A.: General Motors, Ford Motor şi Chrysler. Cea mai mare este uzina River Rouge din Dearborn, a firmei Ford Motor, care execută toate procesele de producţie, inclusiv producerea accesoriilor, într-un complex de fabrici cu circa 80 000 de salariaţi. De remarcat specializarea în toate ramurile care au contingenţă cu automobilul: cauciuc sintetic, anvelope. sticlărie, metalurgie feroasă, textilă, aluminiu, prelucrarea petrolului etc. După cel de-al doilea război mondial s-au dezvoltat şi alte ramuri: construcţia de tractoare, avioane, motoare electrice, producţia de război. Mai puţin însemnate sînt industria lemnului şi industria alimentară. După volumul global al industriei, oraşul ocupă locul al patrulea în S.U.A. (după New York, Chicago, Los Angeles). În statul Ohio se află oraşul Cleveland, situat pe ţârmul sudic al Lacului Erie. Fondat în anul 1796 şi declarat oraş în 1836, Cleveland este un mare centru industrial şi financiar al S.U.A., cu o populaţie de 2,05 milioane locuitori (fmpreună cu suburbiile). În trecut a fost centrul producţiei petroliere şi sediul marii companii Standard Oil, creată de Rockefeller. Deşi azi rezervele de petrol locale au fost secătuite, industria de prelucrare mai are Încă o importanţă destul de mare. Dezvoltarea deosebită a oraşului s-a datorat construcţiei canalului care îl leagă de rîul Ohio, oraşul devenind un mare nod de comunicaţii navale, terestre şi aeriene (Hopkins Airport are un trafic anual de 5,8 milioane pasageri). Funcţia industrială este reprezentată prin mari uzine siderurgice, de maşiniunelte (locul al doilea în S.U.A.), electrotehnice, automobile, şantiere navale, prelucrarea petrolului şi petrochimia, textilă , şi confectii, hîrtie etc. Din punct de vedere economic, Cleveland este debuşeul marelui bazin carbonifer din nordul Munţilor Appalachi. Cincinnati (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) este un mare centru industrial situat pe rîul Ohio, fondat în 1788 şi declarat oraş în 1819, fiind specializat în producţia de maşini-unelte, mecanică de precizie, siderurgie, electrotehnică, avioane, alimentară, chimică, instrumente muzicale ; este nod feroviar, port fluvial activ (circa 7,5 milioane tone) şi are un aeroport cu un trafic

anual de 2,7 milioane pasageri. Alături de activitatea economică, în oraş se desfăşoară o intensă viaţă culturală (are două universităţi cu circa 50 000 studenţi, Conservator, Academie de arte, muzee). Columbus (1 058 000 locuitori, cu suburbiile), situat în partea centrală a statului Ohio, este capitala acestuia şi important centru cultural (Ohio State University cu 46 000 studenţi) şi comercial, funcţii ce au dus la creşterea rapidă a populaţiei. Dintre cele mai mari centre urbane ale statului Ohio (care se numără printre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, în cadrul S.U.A.) amintim: Dayton (857 000 locuitori), Toledo (781 000 locuitori), Youngstown (544 000 locuitori) şi Akron (682 000 locuitori), toate puternice centre industriale şi comerciale. În statul Indiana se distinge oraşul Indianapolis (1,1 milioane locuitori, cu suburbiile), capitala statului, mare nod feroviar, rutier şi aerian (2,6 milioane pasageri anual) şi important centru al industriei alimentare, de maşini agricole şi mijloace de transport. Populaţia oraşului a crescut foarte mult în ultimul timp_ Oraşul posedă un circuit de curse de automobilism, pe care se desfăşoară anual Marele premiu de automobilism al S.U.A_ (pe 500 mile) celebru în lumea întreagă. În statul Wisconsin se află oraşul Milwaukee (1,4 milioane locuitori, fmpreună cu suburbiile), mare centru industrial pe ţărmul Lacului Michigan, situat într-o zonă de puternică concentrare a industriei siderurgice, a construcţiilor de maşini (nave, produse electrotehnice, maşini agricole etc.). Este bine cunoscut prin fabricile sale de încălţăminte, produse lactate, tricotaje şi mai ales ca mare centru mondial al producţiei de bere. Oraşul a fost fondat de coloniştii germani după anul 1830 şi are un aspect pitoresc, cu numeroase parcuri şi grădini. Este un port activ la Lacul Michigan, iar aeroportul său înregistrează un trafic anual de 2,1 milioane pasageri.

4. Regiunea West North Central (Central-nord-vestică) Sub această denumire sînt cuprinse statele situate la vest de fluviul Mississippi, pînă la limita Munţilor Stîncoşi, spre sud pînă la valea rîului Arkansas, iar în nord pînă la graniţa cu Canada. Relieful regiunii, care mai este denumită şi „Vestul Mijlociu", este format din Podişul Preriilor şi din Podişul Missouri, continuate spre sud cu Podişul Ozark. Este patria întinselor prerii, cea mai mare zonă de cultură a cerealelor din S. U.A. Regiunea ocupă 19% din suprafaţa ţării şi are 9% din populaţia sa, fiind specializată în exploatarea minereului de fier (90% din producţia naţională), a minereurilor de plumb (50%) şi de zinc (25%), formînd, totodată, baza producţiei de grîu, de porumb şi de creşterea animalelor. În afară de aceasta dispune şi de resurse de petrol în statele Kansas şi Missouri, unde se află şi o dezvoltată industrie de prelucrare şi chimizare, la Kansas City, Wichita, El Dorado etc. Industria prelucrătoare este reprezentată mai ales prin cea a morăritului, a cărnii, lemnului, celulozei şi hîrtiei, maşini agricole, mijloace de transport, metalurgie feroasă şi neferoasă etc. Activitatea industrială este concentrată în marile oraşe, determinînd o creştere treptată a populaţiei urbane. Minneapolis, împreună cu oraşul vecin St. Paul, sînt situate pe malurile lui Mississippi, în punctul de unde fluviul începe să fie navigabil, formînd o conurbaţie de 2,0 milioane locuitori. Este un important centru industrial, specializat în industria alimentară (morărit, produse lactate, conserve, uleiuri etc.), industria textilă, a pielăriei şi încălţămintei, a lemnului, mobilei, celulozei şi hfrtiei, poligrafică. ine reprezentată este şi industria constructoare de maşini : maşini agricole,

vagoane, electrotehnică, montaj de automobile etc. Se remarcă şi ca un însemnat centru de transporturi (nod feroviar cu 12 linii, port fluvial, mare aeroport internaţional cu 7,2 milioane pasageri anual). Oraşul este situat într-o regiune cu numeroase parcuri şi lacuri de un pitoresc deosebit, dintre care cel mai cunoscut este Minnehaha Park. Kansas City (1,3 milioane locuitori împreună cu suburbiile) este situat la confluenţa lui Missouri cu rful Kansas. fiind format, practic, din două ora se cu acelaşi nume, care aparţin statelor Missouri şi Kansas şi care au fost întemeiate la. începutul secolului al XIX-lea. Activitatea principală este cea comercială şi de transport ; aici se găsesc mari abatoare şi pieţe de vite şi grîne, oraşul înscriindu-se drept primul centru al S.U.A. în tranzitul de animale vii pe calea ferată. Activitatea comercială este strîns legată de cea de transport. Kansas City este un important nod feroviar (12 linii) şi port fluvial. Are şi un mare aeroport cu un trafic de 4,1 milioane pasageri anual. Toate acestea au impulsionat dezvoltarea industrială: morărit, carne, pielărie, încălţăminte, mărfuri agricole, material feroviar, avioane, automobile, chimică, prelucrarea petrolului etc. Omaha (569 000 locuitori) tinde să devină cel mai mare centru al comerţului cu animale din S.U.A., datorită marilor abatoare şi fabrici alimentare pe care le are. Pe baza resurselor miniere din Munţii Stîncoşi s-a dezvoltat aici industria metalurgiei neferoase. Omaha este şi un centru cultural activ, cu o universitate întemeiată în anul 1908. 5. Regiunea South Atlantic (Sud-atlantică) În partea de sud-est a S.U.A. se situează şase state cu largă ieşire la Oceanul Atlantic, care, deşi nu au o dezvoltare economică la nivelul statelor din nord, se diferenţiază de restul statelor sudice prin existenţa unor resurse de .cărbuni, minereuri de fier, hidroenergie, săruri de potasiu, în parte valorificate. Totodată, sînt state cu o agricultură bine dezvoltată şi specializată. Teritoriul lor cuprinde o parte din Munţii Appafachi centrali, Piemontul preappalachian şi Cîmpia litorală centrală şi sudică, Peninsula Florida ; populaţia urbană a regiunii se ridică, în medie, la circa 58%, procent mai redus în comparaţie cu statele nordice. Dar există mari diferenţe între state în acest sens. Astfel, dacă West Virginia are numai 39% populaţie urbană, in Florida aceasta atinge 80%. Dintre culturi sînt bine reprezentate: bumbacul, tutunul (în Virginia, North Carolina, South Carolina, Georgia), cerealele, legumele şi pomii fructiferi. Creşterea animalelor este mai puţin importantă (cornute pentru lapte, păsări). Din punct de vedere agricol statul

Florida ocupă o poziţie aparte ; aici, clima subtropicală a favorizat o largă dezvoltare a culturii citricelor, a legumiculturii şi floriculturii, produse in realizarea cărora este intrecută, la nivel naţional, numai de California. Valorificarea terenurilor din mlaştinile Everglades vor asigura Floridei suprafeţe din ce în ce mai mari pentru extinderea culturilor cu caracter subtropical. În domeniul industriei, regiunea se distinge prin prelucrarea bumbacului (2/3 din productia de ţesături de bumbac a S.U.A.), industria tutunului (în statul Virginia), industria conservelor şi a sucurilor (în Florida). Dintre ramurile industriei grele sînt mai bine dezvoltate: exploatarea cărbunilor (în West Virginia, care constituie primul bazin carbonifer al S.U.A.), cea a fosforitelor, în Florida (27,5 milioane tone), industria construcţiilor de maşini, chimică. În zona Fall Line au fost construite hidrocentrale care asigură cerinţele de energie electrică ale regiunii. Pentru statul Florida un loc deosebit îl deţine turismul, marile staţiuni balneare maritime fiind vizitate anual de circa 24 milioane de turişti. Dintre acestea cea mai cunoscută este Miami, dar pe ţărmul atlantic al Floridei, de la Jacksonville pînă la Miami, staţiunile se ţin lanţ : Jacksonville Beach, Daytona Beach, Palm Beach, Ft. Lauderdale etc: Oraşele regiunii Sud-atlantice nu sînt, în general, prea mari, dar cîteva dintre ele s-au impus ca importante centre de convergenţă economică de interes naţio­ nal, aşa cum sînt : Atlanta, Miami, Tampa. Atlanta (1,7 milioane locuitori împreună cu suburbiile), fondat în 1845, este principalul centru comercial, de transport, industrial şi financiar al regiunii. Activitatea principală este cea de transport, mare nod feroviar - cu 15 linii -, rutier şi aerian, cu un aeroport de mare trafic-Hartsfield International (25,6 milioane pasageri anual, al doilea din S.U.A.), care îi înlesneşte legăturile cu toate regiunile învecinate. Miami (1,3 milioane locuitori) este situat în Florida, pe ţărmul de sud-est, la Oceanul Atlantic. Practic este constituit dintr-o aglomerare de centre şi staţiuni balneare (Miami, Miami Beach, Hialeah, North Miami, Carol City, Miami Shores, Miami Springs, South Miami, Coral Gables etc.), funcţia sa principală fiind cea turistică (peste 6 milioane turişti anual), ceea ce a dus la o mare dezvoltare a construcţiilor hoteliere şi a tuturor tipurilor de obiective turistice (cluburi, teatre, porturi de yachturi etc.).

Industria este și ea strîns legată de turism: alimentară, confecţii, ţigări etc. Tot turismul a impulsionat şi dezvoltarea transporturilor, aici găsindu-se unul dintre marile aeroporturi din S.U.A. (Miami International cu 12,4 milioane pasageri anual). 6. Regiunea East South Central (Central-sud-estică) Avînd o faţadă maritimă extrem de restrînsă, la Golful Mexic, regiunea cuprinde versantul sudic al Munţilor Appalachi, Podişul Cumberland şi o porţiune din Cîmpia Mississippi. Văile adînci ale rîurilor Alabama şi Tennessee canstituie atît culoare de circulaţie, cît şi surse de energie electrică. În teritoriul regiunii sînt situate zăcămintele de minereu de fier şi cărbuni din sudul Munţilor Appalachi (statul Alabama). Prin amenajarea complexă a rîului Tennessee, producţia de energie electrică asigură întregul consum local, o altă parte fiind trimisă şi spre alte regiuni. În preajma hidrocentralelor au fost amplasate uzine chimice, de metale neferoase sau atomice, fapt care a determinat conturarea unei regiuni industriale, cu centre importante, la nivel naţional, ca Knoxville, Chattanooga, Nashville etc. Industria regiunii este specializată în metalurgia feroasă, neferoasă, construcţii de maşini (utilaj minier şi textil, maşini agricole, electrotehnică), chimică, a bumbacului, prelucrarea lemnului, alimentară. Agricultura este caracterizată prin marile plantaţii de bumbac (Alabama, Mississippi), de tutun, soia, plante furajere (Tennessee, Kentucky). Creşterea animalelor este bine reprezentată, mai cu seamă în partea nordică a regiunii (cornute mari pentru lapte). Louisville (888 000 locuitori cu suburbiile) este un important nod de comunicaţii situat pe Ohio, în nordul statului Kentucky, fondat în anul 1790 şi numit astfel în cinstea regelui Ludovic al XVIlea. Prin dezvoltarea sa industrială (tractoare, automobile, electrotehnică, chimică, prelucrarea lemnului, textilă, alimentară) şi procentul ridicat al populaţiei active ocupate în comerţ şi finanţe, oraşul se deosebeşte mult de celelalte centre ale regiunii, apropiindu-se de specificul economic şi urban al oraşelor din nordul ţării. Memphis (848 000 locuitori cu suburbiile) este unul dintre marile centre comerciale situate pe fluviul Mississippi. Dezvoltat ca port pentru expedierea bumbacului şi a lemnului, oraşul şi-a creat, treptat, o industrie bine reprezentată (textilă, egrenarea bumbacului, maşini pentru textile, mijloace de transport, mobilă, hîrtie, alimentară). Activitatea portuară (6,5 milioane tone anual) şi

convergenţa căilor ferate şi a şoselelor, au uşurat dezvoltarea comerţului, Memphis fiind cea mai mare piaţă a bumbacului din S.U.A. şi o importantă piaţă a lemnului, pieilor şi a altor produse agricole. Prin aeroportul oraşului trec anual 4,6 milioane pasageri Birmingham (779 000 locuitori) este cel mai mare centru al industriei metalurgiei feroase din sudul ţării. Punerea în valoare a resurselor locale de cărbuni şi de minereu de fier a dus la apariţia acestui oraş spre sfîrşitul secolului al XIX-lea: Alături de uzinele siderurgice, astăzi funcţionează aici importante uzine producătoare de utilaj minier, maşini-unelte, utilaje pentru industria alimentară etc. Funcţia industrială a generat şi o importantă activitate de transport (mare nod feroviar şi port fluvial), precum şi dezvoltarea comerţului. Între alte oraşe ale regiunii amintim pe cele din valea Tennessee : Chattanooga (381000 locuitori), Knoxville (421000 locuitori) şi Nashville (716 000 locuitori), toate puternice centre industriale a căror activitate a fost mult impulsionată de construirea sistemului energetic T.V.A.

7. Regiunea West South Central (Central-sud-vestică) Cuprinsă între valea fluviului Mississipi la est si Muntii Stincosi la vest, Podisul Ozark la nord si tarmul Golfului Mexic la sud, regiunea ocupa 13% din suprafata S.U.A si detine peste 9% din populatie. Condiţiile naturale sînt destul de variate. Astfel, în extremitatea de sud - sudest, în lungul ţărmului Golfului Mexic, se întinde o cîmpie litorală joasă, lagunară, cu domuri de sare. O unitate aparte o formează delta fluviului Mississippi, cuprinsă în limitele statului Louisiana. Cfmpia fluviului Mississippi, destul de joasă şi mlăştinoasă, a fost în bună măsură asanată, devenind o importantă zonă agricolă. În restul teritoriului se întinde Podişul Preriilor, care, spre vest, devine accidentat, altitudinile oscilînd între 1000 şi 1 500 m. Depresiunile adînci ale văilor Arkansas, Pecos şi Red River sînt renumite prin importantele zăcăminte de petrol şi gaze naturale. Regiunea este o mare producătoare de petrol, revenindu-i peste 1/3 din cantitatea de petrol extrasă din S.U.A. Industria de prelucrare şi chimizare a petrolului este bine dezvoltată în special în centrele de la ţărmul Golfului Mexic. Pe baza importului de bauxită s-a dezvoltat aici producţia de alumină şi aluminiu. În ultimul timp s-au construit şi întreprinderi ale industriei construcţiilor de maşini (şantiere navale, utilaje petroliere, electrotehnică). Tradiţionale sînt industria lemnului, cea textilă, de pielărie şi alimentară. Petrolul şi gazele naturale au transformat profund, în ultimele decenii, economia regiunii, care tinde să depăşească nivelul general al statelor sudice prin : volumul producţiei industriale, venitul anual pe locuitor, concentrarea capitalului, extinderea funcţiilor comerciale şi financiare, concentrarea acestor functiuni în cîteva oraşe mari care joacă rolul de centre polarizatoare etc. Principalele oraşe sînt : Houston, Dallas şi New Orleans. Houston, situat în sudul statului Texas, pe rîul San Jacinto, în apropiere de Golful Galveston şi de ţărmul Golfului Mexic, de care este legat printr-un canal maritim cu o adîncime de 11 m, a fost întemeiat în anul 1836. Împreună cu o serie de suburbii şi oraşe-satelit (Pasadena, Baytown, Texas City etc.) formează o conurbaţie de 2,1 milioane locuitori, cea mai mare din sudul S.U.A. Oraşul îşi datorează dezvoltarea marelui „boom" petrolier din perioada 19201940, devenind apoi cel mai important centru de prelucrare a petrolului din

S.U.A. Capacitatea rafinăriilor sale atinge 79,8 milioane tone, cele mai multe dintre ele fiind amplasate în lungul canalului maritim sau în portul Texas City, unde s-au dezvoltat şi mari complexe petrochimice. Prin folosirea unor resurse variate (petrol, gaze naturale, sare etc.), industria chimică a devenit ramura principală a industriei din acest mare oraş. Bine reprezentate sînt şi industria construcţiilor de maşini, a aluminiului, alimentară (zahăr, ulei), textilă, a materialelor de construcţie. Funcţia de transport este strîns legată de cea industrială. Portul, cu un trafic de aproape 77 milioane tone anual (fără Texas City), este cel mai activ de pe litoralul american al Golfului Mexic. La Houston se intîlnesc numeroase căi ferate, şosele, conducte, linii aeriene (Intercontinental Airport are un trafic anual de 5,9 milioane pasageri). În funcţie de dezvoltarea sa industrială, Houston a devenit şi un puternic centru financiar şi comercial al sudului ţării, avînd şi o bogată activitate culturală: opt colegii superioare şi universităţi, teatre (Municipal Hall, Coliseum), renumita sală a Astrodomului. La Houston se află şi centrul de cercetări spaţiale, de unde au fost conduse expediţiile navelor „Appolo" spre şi pe Lună. New Orleans este cel mai caracteristic oraş al sudului, mare porţ şi centru industrial, care a jucat un rol activ în legăturile comerciale ale regiunilor agricole din această parte a ţării. Oraşul este-situat pe ambele maluri ale fluviului Mişsissippi, la începutul marei sale delte şi la 145 km de vărsarea acestuia în Golful Mexic. Prin aşezarea sa într-o zonă mlăştinoasă, între Mississippi şi Lacul Pontchartrain, a fost ameninţat întotdeauna de inundaţii şi de malarie, calamităţi care , nu i-au ocolit defel. Industria este legată atît de valorificarea materiilor prime locale (petrol, gaze, trestie de zahăr, orez, lemn etc.), cît şi a celor importate (metale neferoase, cafea, banane, zahăr semirafinat etc.). Oraşul a devenit un mare centru de prelucrare şi chimizare a petrolului (în suburbiile Norco şi Chalmette) ; bine reprezentate sînt şi industriile: aluminiului (Chalmette), materialelor de construcţie, îngrăşămintelor chimice, de construcţii navale, textilă, cherestea, mobilă, hîrtie, zahăr, conserve de fructe etc.

Turism New York este cel mai populat oraş din Statele Unite, zona sa metropolitană fiind una dintre cele mai mari zone urbane din lume. Are statutul de cel mai mare oraş al Statelor Unite încă din 1790, fiind de asemenea şi primul oraş capitală al statului şi locul de numire a lui George Washington ca primul preşedinte al Statelor

Unite. De mai bine de un secol este unul din centrele mondiale importante de comerţ şi finanţe. New York este de asemenea considerat unul din cele mai importante oraşe din lume datorită influenţei sale globale din mass-media, educaţie, divertisment, artă şi modă. Oraşul este de asemenea şi un centru important al afacerilor externe, găzduind sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

San Francisco este cel de-al patrulea oraş ca mărime din California şi al patruspezecela ca mărime a populaţiei din Statele Unite ale Americii, având o populaţie estimată la 798,680 de locuitori si in continua crestere . San Francisco este situat in peninsula cu acelasi nume,si este locul central al zonei geografice numită San Francisco Bay Area. În 1776, emigranţii spanioli s-au stabilit în vârful peninsulei San Francisco, construind o fortareaţă si o parohie numita în cinstea Sfantului Francis din Assisi. Ca rezultat al goanei după aur in California în 1848, oraşul a intrat într-o perioadă de creştere rapidă. După ce a fost devastat de cutremurul şi incendiul din 1906, oraşul a fost reconstruit rapid, ajungand astazi o destinatie populara, de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.

Central Park: este unul dintre cele mai frumoase și mai mari parcuri din lume. Peste 843 de acri de verdeață reprezintă locul ideal pentru o plimbare, jogging, picnic sau joacă. Proiectul a fost realizat în 1858 de Frederick Law Olmsted și Calvert Vaux, și era unul dintre cele mai ambițioase proiecte de planificare urbană. Amenajarea parcului a durat 16 ani, în total fiind plantați peste 500.000 de arbori și arbusti .

Times Square: Cea mai cunoscută piață a orașului New York, este cel mai vizitat obiectiv turistic din Statele Unite ale Americii, atrăgând anual 80% din vizitatorii orașului. Luminile și culorile par mai însuflețite în Times Square decât oriunde altundeva, și nu este o coincidență, se spune, că proprietarii concernurilor comerciale aflate în faimosul loc de întâlnire, trebuie să afiseze firme cât mai mari și mai luminate. Deși este acum renovată și face parte din legendă, în timpul anilor 1960-70 aceasta era cea mai rău-famată zonă a orașului.

Podul Golden Gate: Inaugurat pe 27 mai 1937, Podul Golden Gate a devenit celebru, datorită faptului că a fost prima construcție suspendată la peste 150 de metri deasupra nivelului apei. Este un simbol marcant al orașului San Francisco, fiind adesea identificat cu spiritul liberal al acestui oraș de pe coasta Californiei. În prima zi de funcţionare, podul a fost deschis numai pietonilor, în acea zi (numită Ziua Pietonilor) podul fiind traversat de 200.000 de persoane.

Insula Alcatraz este situată în centrul Golfului San Francisco. Micuța insulă din Pacific, numită din cauza apei reci și a curenților puternici din golf, „The Rock”, a fost pe rând far, fort militar, închisoare militară și in ultimul rând închisoare federală. Începand cu anul 1972, insula devine punct de atracție pentru miile de vizitatori.

Servicii Transporturi Transport personal este dominat de automobile, care operează pe o rețea de 4 milioane de mile de drumuri publice, inclusiv unul dintre cele mai lungi sisteme autostradă din lume. A doua cea mai mare piață auto din lume, Statele Unite au cea mai mare rată de proprietate pe cap de locuitor vehicul din lume, cu 765 de vehicule la 1.000 de americani. Aproximativ 40% din vehicule personale sunt

camionete, SUV-uri, sau camioane ușoare. Adultul american mediu petrece 55 minute de condus în fiecare zi, călătorind 29 mile (47 km). Conturile de tranzit în masă pentru 9% din totalul excursii de lucru din SUA. Transportul de mărfuri pe calea ferată este extinsă, deși un număr relativ scăzut de călători (aproximativ 31 de milioane anual) folosesc feroviar pentru a călători, datorită în parte la densitate scăzută a populației în mare parte a interiorului SUA. Cu toate acestea, ridership pe Amtrak, sistemul național de transport feroviar de călători intercity, a crescut cu aproape 37% între 2000 și 2010. De asemenea, dezvoltarea metroul ușor a crescut în ultimii ani. Utilizarea de biciclete pentru naveta de lucru este minimă. Industria aeronautică civilă este în întregime în proprietate privată și a fost dereglementată în mare măsură din 1978, în timp ce cele mai multe aeroporturi importante sunt proprietate publică. Cele mai mari trei companii aeriene din lume de către pasageri transportați sunt bazate-SUA; American Airlines este numărul unu după achiziționarea acestuia 2013 de US Airways. Dintre cele mai aglomerate 30 de aeroporturi din lume de pasageri, 12 sunt în Statele Unite, inclusiv cel mai aglomerat, Aeroportul Internațional Hartsfield-Jackson Atlanta. Energia Piața de energie Statele Unite este de aproximativ 29.000 de ore terawatt pe an. Consumul de energie pe cap de locuitor este de 7,8 tone echivalent petrol pe an, cea mai mare rata a 10 din lume. În 2005, 40% din această energie a venit din petrol, 23% din cărbune, iar 22% din gazul natural. Restul a fost furnizat de energia nucleară și sursele regenerabile de energie. Statele Unite ale Americii este cel mai mare consumator mondial de petrol. Timp de decenii, energia nucleară a jucat un rol relativ limitat în multe alte țări dezvoltate, în parte din cauza percepției publice în urma unui accident 1979. În 2007, au fost depuse mai multe cereri de noi centrale nucleare. Statele Unite au 27% din rezervele mondiale de cărbune. Acesta este cel mai mare producător mondial de gaze naturale și țiței. Sănătatea Statele Unite are o speranță de viață de 79.8 de ani la naştere, de la 75.2 de ani în 1990. Creşterea obezitatii in Statele Unite şi creșterea îmbunătățirilor in domeniul sănătății au contribuit la scăderea a speranţei de viaţă de la 1987, atunci când a fost 11 din lume. Ratele de obezitate in Statele Unite sunt printre cele mai

mari din lume. Aproximativ o treime din populaţia adultă este obeză. Obezitatea legată de diabet zaharat tip 2 este considerată epidemie de către personalul medical. Rata mortalităţii este de 6.17 de mii de locuri Statele Unite fiind cea mai mare din 224 ţări, cea de a 224 a ţară având cel mai mică rata a mortalităţii. În 2010, boala coronariană, cancer pulmonar, accident vascular cerebral, boli pulmonare cronice obstructive, şi accidente rutiere au provocat pierderi în masă în populație în Statele Unite. Durerile lombare, depresia, durerile de gât, axientatea au cauzat de cele mai multe ori dizabilități. Cei mai dăunătoti factori de risc au fost dieta săracă, fumatul, obezitate, hipertensiune arterială, de mare de zahăr din sânge, lipsa de activitate fizică şi consumul de alcool. Sarcinile în timpul adolescenței şi ratele de avort sunt substanţial mai mari decât în alte naţiuni occidentale, în special în rândul negrilor și hispanici. Statele Unite sunt un lider global în inovare medicală. America a dezvoltat și contribuit în mod semnificativ la 9 din 10 cele mai importante laboratoare medicale de inovaţie de la 1975 ca pe locul de către un 2001 sondaj de medici, în timp ce UE şi Elveţia împreună a contribuit la cinci. Din anul 1966, mai mulți americani au primit Premiul Nobel pentru Medicină față de restul lumii combinat.

Rolul geopolitic Statele Unite fac parte din organizații cheie mondiale și regionale ca Națiunile Unite și organizațiile affiliate acestea, precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNESCO, UNICEF, Fondul Monetar Internațional (FMI), Organizația pentru Agricultură și Alimentație (FAO), Organizația Mondială a Comerțului, dar și în Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO), NAFTA, Curtea Permanentă de Arbitraj, G8, Crucea Roșie, observator al Consiliului European, membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, având rol decisive în adoptarea unor rezoluții prinvind conflictele militare. De-a lungul timpului, SUA a intervenit în mai multe conflicte, având rol puternic, decisiv în rezolvarea lor, cum ar fi războiul din Irak (2003), războiul din Kosovo (1999), al Doilea Război Mondial, criza rachetelor din Cuba (1961), care ar fi putut să conducă la un război nuclear cu Uniunea Sovietică, cu care SUA a purtat un conflict politic mondial (Războiul Rece), între 1945 și 1991, războiul antiterorism, purtat în Orientul Mijlociu, Afganistan și Somalia, ea astfel dovedind a fi o superputere politică. Faptul că SUA reprezintă o putere politică mondială atrage și critici la adresa ei, cum ar fi că războiul din Orientul Mijlociu împotriva terorismului este doar un pretext pentru a avea acces la petrolul din zonă, fiind acuzată că finanțează grupări teroriste ca Al-Qaida și Statul Islamic pentru a destabiliza regiunea din punct de vedere politic și economic.

Bibliografie http://www.forbes.com/sites/alejandrochafuen/2015/01/01/the-u-s-economy-in2015-challenges-and-opportunities/ http://www.nytimes.com/2014/08/05/upshot/why-is-the-economy-still-weakblame-these-five-sectors.html?_r=0&abt=0002&abg=1 http://www.cnbc.com/id/102382115 http://www.dlt.ri.gov/lmi/laus/us/usadj.htm http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_specialized_agencies_of_the_United_Nations http://www.fb.org/index.php?fuseaction=newsroom.fastfacts http://www.marketplace.org/topics/economy/visual-history-us-workforce-19702012 http://www.pewforum.org/religious-landscape-study/ http://en.wikipedia.org/wiki/Demographics_of_the_United_States http://en.wikipedia.org/wiki/Agriculture_in_the_United_States http://en.wikipedia.org/wiki/United_States

View more...

Comments

Copyright ©2017 KUPDF Inc.
SUPPORT KUPDF