Ribot Theodule - Memoria Si Patologia Ei

Coordonatorul Coordonatorul colecţiei: dr. LEONARD GAVRILIU Redactor de carte: MĂRIA STANCIU Concepţia grafică a copertei colecţiei: VENIAMIN & VENIAMIN

MICA BIBLIOTECĂ DE PSIHOLOGIE

THEODULE RIBOT

MEMORI A

SI PATOLOGIA EI  Traducere, eseu introductiv şi note de dr. LEONARD GAVRILIU

ISBN 9 7 3 - 9 76 27 -8 -6

E DIT URA IRI

Bucureşti, 1998

 jperta reproduce: R. Magritte Memoria

 Traducerea s-a făcut după volumul  Les maladies de la memoire par memoire par Th. Ribot, Virigt-sixieme edition, Felix Alean, Paris, 1920 © Toate drepturile pentru

traducerea în limba română sunt rezervate Editurii IRI

CUPRINS

Memoria, condiţia princeps a psihicului, eseu introductiv de dr. LEONARD GAVRILIU ............................................................................... 9 Cuvânt înainte ............................................................................... 17 Capitolul I: MEMORIA CA FAPT BIOLOGIC  este esenţia esenţialme lmente nte un (• Memoria este fapt biologic, iar în mod accidental un fapt fapt psihic psihic • Despre Despre memor memoria ia orga organi nică că • Sedi Sediul ul memo memorie riei. i. • Modif odific ică ări ale ale ele element mentel elor or nervoase; nervoase; asociaţii asociaţii dinamice dinamice între aceste elemente • Despre memoria conştie conştientă ntă:: intens intensitat itate, e, durată durată • Cerebraţia Cerebraţia inconştientă • Acţiunea nervoasă este condiţia fundam fundament entală ală a evenim eveniment entulu ului; i; conş conştii tiinţ nţa a nu este este decâ decâtt ceva ceva acceso riu. espre localiz localizarea area în riu. • Despre trecut sau „recunoaştere" •Mecanismul acestei operaţii • Recunoaşterea nu este un act simplu şi instantaneu, ci constă din aditiunea de stări de conştiinţă secundare la starea de conştiinţă prin cipală • Memoria este o viziune în timp • Localizare teoretică şi practică • Puncte de reper • Prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebeşte localizarea localizarea în viitor de localizarea în trecut • Orice memorie este o iluzie •Uitarea, condiţie a memoriei: memoria conştientă redevine încetul cu î ncetul ncetul automatism) 19

 AMNEZIILE GENERALE  (. Clasificarea Capitolul Capitolul II:  AMNEZIILE Clasificarea maladiilor memoriei • Amnezii temporare • Epilepticii anumitor perioade de de viaţă • •Uitarea anumitor Exemple de reeducare • Reamintiri lente şi reamintiri bruşte •Cazuri de memorie provizorie • Amnezii periodice sau intermitente • Formarea a două memorii total sau parţial distincte • Cazuri studiate de Maenish, de Azam, de Dufay (memoria celor hipnotizaţi) • Amnezii progresive; importanţa lor: ele ne dezvălu ie legea care guvernează distrugerea memoriei •  Legea regresiei: enunţul acestei legi • în ce ordine are loc disoluţia memoriei • Contraprobă: ordinea inversă  în care memoria se reface • Exemple • Amnezii congenitale •Memoria fenomenală a unor idioţi) .............63

Capitolul Capitolul III: AMNEZIILE PARŢIALE (• Reducerea memoriei la unele sectoare ale ei • Cauzele anatomice şi fiziol fiziologi ogice ce ale memori memoriilo ilorr parţia parţiale le • Amnezia nume relor, a numelor, a figurilor etc. • Amnezia semnelor  •Natura sa: este o pierdere a memoriei motorii • Exa minarea acestei probleme • Amnezia progresivă a sem nelor verifică total legea regresiei • Ordinea în care are loc disoluţia: nume proprii, nume comune, verbe şi adjective, interjecţii şi limbajul senti mentelor, gesturi •Raportul dintre această disoluţie şi evoluţia limbilor indo-europene • Contraprobă: reamintirea semnelor în ordine inversă).....................................................109

EXALTĂRILE RILE MEMORIE MEMORIEII SAU Capi Capito tolu lull IV: IV: EXALTĂ (Suscitării generale generale • HIPERMNEZIILE  (Suscităr Suscitări parţiale •Revenirea amintirilor pierdute • Reamintirea Reamintirea limbilor  limbilor  uitate • Reducerea acestui fapt la legea regresiei •Cazuri de falsă memorie • Exemple şi  încercare de explicaţie) ...........................................................139

CONCLUZIE  ( • Raporturile dintre conservarea amintiri tirilo lorr şi nutr nutriţ iţie ie • Raport Raporturi urile le dintre dintre reproducerea amin aminti tiril rilor or şi circ circul ulaţ aţia ia

sanguină generală şi locală •Influenţa cantităţii şi calităţii sângelui • Exemple •Legea regresiei decurge dintr-un principiu fiziologic şi dintr-un principiu psihologic • Rezumat) ................................................................................ 153

INDICE DE NUME

163

MEMORIA, CONDIŢIA PRINCEPS A PSIHICULUI

Definită azi ca proces psihic de înregistrare, păstra păstrare re şi regăsi regăsire re a inform informaţi aţiei ei recept receptate ate (faimoşii „thc „thc thre threee R's R's of rcme rcmemb mber erin ing"  g"  ai psihologilor de limba engleză:  Record, Retain, and    Retrieve information), memoria este faptul primordial al istoriei dezvoltării psihicului pe scara animală cât şi meca mecani nism smul ul fund fundam amen enta tall care care asig asigur ură ă funcţiona funcţionarea rea orientată orientată a individului individului în timp şi spaţ spaţiu iu,, prin prin pris prisma ma actu actual aliz izăr ării ii sele select ctive a experienţe experienţeii acumulate acumulate.. Rezultatul Rezultatul global global este constituire constituirea a unei „lumi „lumi interioare" interioare",, personale, personale, care adesea rulează ca un scop în sine. încă I.M. Secenov, autorul celebrei cărţi   Reflexele creierului (1863) (1863),, a sublin subliniat iat că memor memoria ia este este „piatr „piatra a unghiulară unghiulară a dezvoltării dezvoltării psihicului" sau „condiţia „condiţia fundam fundamentală entală a vieţii psihice", psihice", psihologii psihologii din zilele noastre nefăcând uneori decât să repete aproape mot-â-mot  aceste spuse1. Nici un fenomen fenomen psihic nu-şi poate găsi explicaţia altfel decât pe enţei memoriei. După Henri Pieron, în   baza existenţei percepţie „nous trouvons [...] la clefdes phenomdnes de adevărată tă este este în primul primul rând memoire" 2 , dar  adevăra reciproca reciproca acestei acestei propoziţii. propoziţii. Temperamentu Temperamentul, l, emot emotivi ivitat tatea, ea, depri deprind nderi erile le,, obiş obişnu nuinţ inţele ele,, limbajul, limbajul, aptitudinile, aptitudinile, caracterul, limbajul, învăţarea  în genere etc, presupun memoria ca premisă a proprietăţilor, trăsăturilor trăsăturilor şi capacităţilor capacităţilor stocate filogenetic sau a însuşirilor

LEONARD GAVRILIU

şi capacită ităţil ţilor dobândit ndite e în cursu rsul ontogenezei. Memoria mediază mediază în permanenţă permanenţă raportarea raportarea excitanţilor excitanţilor momentani la stocul de experienţă anterioară al individului, aşa încât orice reacţie sau acţiune actuală poartă sigiliul trecutului. Rene Zazzo susţine că autonomia individului este dată de memorie, pe filiera deprinder ii: „La memoir memoiree libere libere l'indivi l'individu du du prcsent prcsent par l'arbitrage l'arbitrage du   pas passe se.. L'ha L'habi bitu tudc dc le libe libere re d'acti d'activit vitcs cs d'un d'un niveau niveau experienţa ţa acumul acumulată ată este este inferieur" 3. Cu cât experien mai mai boga bogată tă şi mai mai dive diversi rsifi fica cată tă,, cu atât atât comportamentul virtual (de dinaintea trecerii la act) faţă de un stimul dat dispune de mai multe variante posi posibil bile e şi, şi, deci deci,, de un mai mai mare mare grad grad de imprevizibil, în beneficiul purtătorului memoriei. memoriei. In leg legătur ătură ă cu aces acestt aspe aspecct, rep reputatu tatull neuroscientist român Mircca Steriade scrie: „Pe treapta  structurilor biologice înzestrate cu memorie, gradul reacţiilor şi uneori chiar natura lor nu mai depind inte integr gral al de stim stimul ul,, de inte intens nsit itat atea ea şi de calitatea acestuia, ci de congruenţa excitantului cu toată toată istor istoria ia individului. individului. Determinismulu Determinismuluii reflexelor reflexelor necondiţionat necondiţionate, e, î n general perfect   previzibile, i se adaugă un grad de imprevizibil pe care care unii unii se mulţu mulţumes mescc să-1 să-1 etiche etichetez teze e cu termenul de «spontaneita «spontaneitate», te», dar care rezultă din inte integr grar area ea tutu tuturo rorr stăr stăril ilor or ante anterio rioare are şi a stimul stimulului ului din moment momentul ul declan declanşări şăriii reacţi reacţiei. ei. Imprevizibilul Imprevizibilul este deci perfect determinat, deşi fact factor orii ii care care concur concureaz ează ă sunt sunt greu greu şi uneor uneorii impo imposi sibi bill de pus pus în evid eviden enţă ţă tocm tocmai ai prin prin complexitatea lor, prin capacitatea sistemului nervos nervos de a fixa urmele excitanţilor. excitanţilor. Memoria fapt faptel elor or trec trecut ute e profile profilează ază indivi individua dualita litatea tea gândurilor fiecăruia dintre noi, asociaţiile asociaţiile de idei depind de modul cum s-au înlănţuit şi s-au stocat  în creier creier divers diversele ele momen momente te ale reflec reflectăr tării ii realităţii. Un soldat şi un ţăran văd urmele unui cal. cal. Primul Primul se va gândi gândi la război, al doilea la Astfel - adaug adaugă ă M. Steriade, munca câmpului câmpului4. Astfel Steriade, citându-1 pe Spinoza - fiecare va trece de la o idee la alta, după cum fiecăruia i s-au înlănţuit într-un alt mod imaginile lucrurilor 5. 10

 _____ MEMORIA, M EMORIA, CONDIŢIA PRINCEPS A PSIHICULUI _________  Legată direct de procesul de importanţă vitală al învăţăr învăţăriiii (apprentis (apprentissage, sage, learning, learning, Lernvermog Lernvermogen), en), memoria constituie de fapt garanţia fiinţării şi baza identi identităţi tăţii, i, a perman permanenţ enţei ei indivi individua dualit lităţii ăţii (a person personali alităţ tăţii, ii, pe un plan plan superi superior) or),, cu alte alte cuvinte,  premisa  premisa unui comportament comportament adecvat, adecvat, adaptat  adaptat  diţiilorr de mediu mediu în care care se dezvo dezvoltă ltă acest  acest  condiţiilo comportament 6 . în lipsa memoriei, viaţa psihică (admiţând că prin absurd ar putea să existe aşa ceva) ceva) s-ar pulveriza pulveriza într-o seric de momente momente izolat izolate, e, trăite trăite strict strict în prezen prezentt (deci (deci de fapt fapt netrăite!), fără raport cu trecutul şi nici cu clipa imediat următoare. Memoria este aceea care ne dă sentimentul continuităţii, fiind un instrument strategic al dezvoltării şi adaptării. Cu cât în memoria noastră se depozitează un trecut mai boga bogatt şi mai mai vari variat at,, cu atât atât perc percep eper erea ea şi priceperea priceperea prezentului prezentului sunt mai ample ample şi mai profunde, iar previziunea evenimentelor viitoare, planificarea planificarea şi dirijarea dirijarea în cunoştinţă cunoştinţă de cauză a conduitei, în vederea atingerii scopurilor fixate, devin tot mai exacte şi adecvate. Psihologii scot în evidenţă rolul inteligenţei  în performanţele memoriei7, mai ales în prezent, când când se pune pune accent accentul ul pe aşa-zi aşa-zisa sa memorie semantică (semantic memory). Reciproca pare însă a fi şi aici mult mai adevărată, în pofida acelora care care susţ susţin in că inte inteli lige genţ nţa a n-ar n-ar depi depind nde e de memo memori rie, e, văzâ văzând nd un semn semn de medi medioc ocrit ritat ate e psihică în excedentul acestui proces, în raport cu  judecata  judecata logică. logică. Ba chiar chiar unii se încumetă încumetă să afirme afirme că intelig inteligenţa enţa s-ar s-ar afla într-un într-un raport raport invers proporţional cu memoria. Alfred Binet se numără numără printre psihologii psihologii care, fără a pierde din vedere importanţa esenţială a inteligenţei, au combătut în mod argumentat această concepţie unilaterală: „au contrate precizează el - a petite contrate - precizează intelligcnc intelligcnccc correspond correspond petite memoire, memoire, voila la regie"*. regie"*. Pierre Janet merge şi mai departe, impunând impunând ideea că memoria este un act intelectual. Pentru el memoria memoria umană este o operaţie operaţie intelectua intelectuală lă care a „inventat" „inventat" trecutul trecutul şi chiar timpul timpul9. P.  Janet se legitimează

LEONARD GAVRILIU

astfel ca un incontestabil precursor al teoreticienilor memoriei semantice. Fireşt Fireşte e că nu există există învăţare învăţare care să nu implice implice efectiv efectiv memoria. memoria.   Nulla Nulla scient scientia* ia* sine sine este o axio axiom mă. De obicei, însă, memoria este fenomenul învăţării este identificat de profani cu fenomenul memorării, deşi nu se reduce deloc la simpla memorare memorare.. Problema a fost şi rămâne complexă. „Faptu „Faptull dacă dacă această această aptitudine aptitudine a învăţării învăţării e o aptitudine aptitudine aparte, ca intel intelige igenţ nţa, a, memoria memoria,, atenţia atenţia etc. sau nu, precum precum şi faptul faptul dacă ea e o singură aptit ud ud in ine sau o colect colectivi ivitate tate de aptitu aptitudin dini, i, constit constituie uie încă încă o ches chestiu tiune ne nelăm nelămuri urită tă în psih psiholo ologie gie.. Unii Unii   psiholog psihologii înclină înclină să o socotea socotească scă o aptitudi aptitudine ne ice cu generală generală,, alţii, ca Watson, Watson, par să o identif  identif ice memoria, memoria, reflexolog reflexologii, ii, în frunte frunte cu PavJov şi Behterev, vor să o socotească una cu asociaţia, asociaţia, în vreme ce configuraţioniştii, în cap cu Koehler, o leagă de inteligenţă. inteligenţă. Soluţia cea mai apropiată de adevăr  însuşită ită de cei cei mai mai mulţi mulţi psihol psihologi ogi - e că ŞJ însuş învăţarea pare să fie mai mult un fruct al colaborai ii acestor acestor funcţiuni funcţiuni,, deci deci şi al inteligenţe inteligenţeii şi al memoriei şi asociaţiei, precum şi al atenţiei şi imaginaţiei, fiind controlată controlată îndeaproape îndeaproape şi de afectivitate 10."  Depart Departe e de noi intenţia intenţia ca, ca, în acest acest scurt eseu introductiv la versiunea în limba română a cărţii de pionierat  Les maladies de la memoirc (1881) a lui Theo Theodu dule le Ribot, Ribot, să abord abordăm ăm într întrea eaga ga problemati problematică că a memoriei memoriei (formele, (formele, tipurile şi operaţiile memoriei, calităţile acesteia, uitarea c a memoriei, mnemotehnic mnemotehnica a etc). un complement al memoriei, Dat Dat fiind fiind însă însă faptu faptull că psih psihol olog ogul ul fran france cezz acordă o atenţie aparte memoriei memoriei ca fapt biolog biologic, ic, este necesar să spunem măcar câteva cuvinte despre despre ceea ceea ce se înţele înţelege ge astăzi astăzi prin bazele bazele biologice ale memoriei, compensând întrucâtva fatalul handicap al lui Ribot în comparaţie cu rezult rezultate atele le cercet cercetăril ărilor or neurof neurofizio iziolog logice ice şi neuro-psihologice din ultimul secol. în prezent este pe deplin confirmată ideea sa că „ii ne suffit   pas que les impressions Tu sensul de învăţare. 12

 _______  MEMORIA, CONDIŢIA PRINCEPS A PSIHICULUI _______   _____ MEMORIA,

  soient soient recues, recues, ii faut qu'elles soient fixees, fixees, enregistree enregistreess organiquement, organiquement, incrustees; ii faut qu 'elles deviennent une modification modification permanente permanente de l'encephale; l'encephale; ii faut que les modifications imprimees aux cellules et aux filets nerveux et  que les associations associations dynamiques que ces elements forment  entre eux restent stables" 11. A sa teorie a „reziduurilor" coincide cu ceea ce este azi teoria engramei.  Engramarca este astă astăzi zi unan unanim im admi admisă să,, informaţiei este

engr engram amel ele e fiin fiind d elem lemente entele le stru tructu cturale rale molec molecula ulare re de proces procesare are a inform informaţi aţiei ei după după criter criterii ii de tip, tip, de loc şi de semnifi semnifica caţie. ţie. S-a stabil stabilit it că suport suportul ul codific codificări ăriii inform informaţi aţiei ei la nivelu nivelull memori memoriei ei de lungă lungă durată durată (long-term este de natură natură biochi biochimic mică. ă. După După H. memory) este Hyden, Hyden, care distinge distinge patru etape în formarea formarea engramei, engramei, păstrătoa păstrătoare re ale informaţiei informaţiei ar fi moleculel moleculele e de ADN din creier, creier, pe când când molecu moleculel lele e de ARN ar deţi deţine ne rolul rolul de trans transpo port rtori ori de infor informa maţi ţie e12. Conform acestei ipoteze - n otează A. Kreindler -, urma de memorie este fixată simultan într-un număr  mare de neuroni, ceea ce ar explica faptul că, în cazul unor leziuni localizate ale sistemului nervos, memoria poate fi compensată. compensată. Teoria moleculară, moleculară, biochimică, biochimică, a memoriei memoriei aduce o contribuţie nouă şi însemnat însemnată ă care deschide deschide perspectiv perspective e noi în cercetarea proceselor psihice" 13. Ulterior s-a putut preciza că localizarea unei engrame depinde de natura natura inform informaţi aţiei ei recept receptate ate şi de sist sistem emul ul neuronal specific care o procesează 14. S-a stabilit, de asemen asemenea, ea, că engram engramele ele sunt sunt distrib distribuit uite, e,   întrucât mai multe sisteme cerebrale de procesare sunt situaţie de învăţar învăţare e angren angrenat atee simu simult ltan an în orice orice situaţie ceea ce duce duce la o dise disemi mina nare re a (learning (learning situation), situation), ceea engramelor în diferite zone ale creierului15, cu avantajele deja subliniate de A. Kreindler în citatul de mai sus. Fapt este   îns însă ă că Ribo Ribott a prof profes esat at de mult mult idee ideea a că memoria este multiplă, multiplă, în corelaţie cu diferitele diferitele aparate senzoriale, şi că „reziduurile" sunt diseminate: „ii n 'y a, en derniere analyse, que des memoires speciales, ou, ou, comme comme dise disent nt cert certai ains ns aute auteur urs, s, locales.  Nous denomination,, ă acceptons acceptons volontiers volontiers cette derniere denomination condition qu 'on n 'oublie pas qu 'ii s 'agit ici 13

LEONARD GAVRILIU

d'une localisation disseminee, suivant cette hypothese hypothese des associations dynamiques dont nous avons si souventparle" 16 .

Dacă acă într într-o -o vrem reme se căut ăuta cu toa toată seriozitatea „sediul" sau „centrul memoriei" (!) sau măcar anumite anumite structuri structuri cerebrale implicate dire ct în sedimentarea structurală şi în vehicularea faptelor de memorie (în 1937, neuroanatomistul neuroanatomistul american James W. Papez a descris un circuit neuronal hipocampomami mamilo lo-t -tal alam amie ie desp despre re care care susţ susţin inea ea că reprezintă reprezintă baza neurof'iziologică a memoriei cât şi regulatorul vieţii emoţionale), astăzi, deşi se mai admite că hipocampul şi amigdala au rolul lor în special în ceea ce unii neuwscientists numesc new memohes şi conversiunea informaţiei senzoriale recente întro formă care sa permită stocarea în alte zone ale creierului 17, câştig de cauză are ideca implicării tutu tuturor ror sectoa sectoarelor relor cerebrale cerebrale în înregistrar înregistrarea, ea, conservarea şi destocarea informaţiei, fără a se exclude exclude însă însă specia specializa lizarea rea funcţi funcţiona onală lă a unor formaţiuni neuronale mai mult sau mai puţin vaste şi complica te. Arătând că diversele leziuni cerebrale cerebrale,, cauzatoar cauzatoare e de tulburări tulburări de memorie, memorie, infir infirmă mă teza teza potri potrivi vitt căre căreia ia memo memoria ria ar fi în stri strict ctă ă depe depend nden enţă ţă de mode modelul lul lui lui Pape Papez, z, psihon psihoneur euro-l o-logi ogiii români români Consta Constanti ntin n Arseni Arseni,, Mihai Golu şi Leon Dănăilă ajung la o concluzie concluzie care trebuie reţinută: „Sepoate admite că, cu cât  se stabilesc mai multe conexiuni între cortex şi aceste aceste formaţiuni formaţiuni vechi subcortica subcorticalc, lc, cu atât  mai eficientă va fi fixarea şi cu atât mai uşoară evocarea. Prin urmare, reprodu cerea unei acţiuni nu este este o simplă simplă conexi conexiune une între între elemen elementul tul senzorial şi cel motor prin zonele de asociaţie, ci ca constit constituie uie rezultanta unui complex complex de axe spaţiale şi temporare ale funcţionă funcţionării rii creierului, creierului, fapt fapt care care cons consti titu tuie ie subs substr trat atul ul cons consta tant nt al activităţii. Se poate deci afirma că întregul creier   participă la procesul memoriei, dar diferitele sale  zone şi formaţiuni nu joacă acelaşi rol" 1H . Este de crezut că Theodule Ribot ar fi subscris fără nici o rezervă la această concluzie.  în ceea ce priveşte partea consacrată de Ribot, în cartea sa, patologiei memoriei memoriei şi legii disoluţiei memoriei (cunoscută 14

 _____ MEMORIA, M EMORIA, CONDIŢIA PRINCEPS A PSIHICULUI _________  şi sub sub denumi denumirea rea de legea Ribot), rareorii se Ribot), rareor  întâlnesc lucrări cu o cazuistică mai abundentă şi mai completă. Este însă de la sine înţeles că el nu putea putea descri descrie e în termen termeniiii de azi sindro sindromul mul lui Korsakov (descris ca atare de către psihiatrul rus Serghei Korsakov în 1887, deci după şase ani de la apariţia cărţii lui Ribot) şi nici boala lui Pick (descrisă în 1903) sau boala lui Alzheimer (descr (descrisă isă abia abia în 1906); 1906); cu toate toate aceste acestea, a, simpto simptoma matol tolog ogia ia aces acesto tora ra nu lipse lipseşt şte e din din monografia de o neştirbită ţinută ştiinţifică a lui Ribot. Faptele de observaţie relatate de  psihologul francez pot fi lesne încadrate în rubricile clasi ficării agreate   în prezen prezent: t: amnezi amneziii antero anterogra grade de şi amnezi amneziii retrograde, retrograde, amnezii totale şi amnezii lacunare.   în factol factologi ogia a sa poate poate fi identi identific ficat at chiar chiar şi ictu ictusu sull amne amnezi zic. c. Citi Citito torii rii care care dore doresc sc să cunoască cunoască evoluţia evoluţia etiologiei etiologiei din acest acest domeniu domeniu pot consulta cu mult folos lucrări mai noi, ba chiar şi recente, cum sunt  Les  Les dissolut dissolutions ions de la memoire (1942) şi Les maladies de la memoire (1943) de Jean Delay,   Patholosie de la memoire de J. Barbiz Barbizet et (P.U.F., Paris, 1970),  Absentmindcd?  Absentmindcd? The psychol psychology ogy of  J.Reason on şi menta mentall lapse lapsess and and ever everyda ydayy erro errors rs de J.Reas K.Mycielska (Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New  Jersey,  Jersey, 1982), precum şi senzaţionala The mind of  a mnemonist  mnemonist  de Aleksandr Aleksandr Romanovici Romanovici Luria Luria (Harvard (Harvard University Press, Cambridge,Massachusetts, 1987). Dr. LEONARD GAVRILIU NOTE 1

A se vedea Richard Meili, Manuel du diagnostic psychologique, P.U F.,2 Paris, 1964, p. 95. HenriPieron,Lecerveauef/apen.see,Felix Alean, Paris, 1923,p. 18. 3 Rene Zazzo, „Pour une psychologie integrale", în Conduites et  conscience, I!, Theorie et pratique en psychologie, Delachaux et Niestle,  Neuchâtel, 1968, p. 15. 4 Mircea Steriade, Creier şi reflectare. Editura Politică,

Bucureşti, 1966, p. 75.

15

LEONARD GAVRILIU 5

B.Spinoza, âthique (trad. R. Lantzenberg), Lantzenberg), Flammarion, Paris,

1947,p. 91. 6 A. Krcindler, Dinamica  Dinamica proceselor cerebrale,Editura Academiei,

CUVÂNT ÎNAINTE

Bucureşti. 1967,p. 117. 7

Richard Meili.op.cit., Meili.op.cit., p.  p. 89. Alfred Binet, Les   Les idees modernes sur Ies enfants, Flammarion, Paris, 1929, p. 166. 9 Pierre Janet, L  L 'intelligencc avânt le langage, Flammarion, Paris. 1936. p. 139. I ° Nicolae Mărgineanu,  Psihologia persoanei,Sibiu, Sibiu, 1944,  p..202. II Theodule Ribot, Les maladies de la memoire,Librairie Felix Alean. Paris, 1920, p. 156. 12 H. Hyden, „A macromolecular basis of neuron-glia interaction", în Macromolecular specificity and biological memory, MIT Press, 8

Cambridge, Massachusetts. 1962. (Cercetări ulterioare nu au premis,însă, o demonstraţie clară aunui codaj mnezic în macromolecuie.) 13

A.kreindier,op.c;t.„p. 115. 14 L. R. Squire,„Mechanisms of memory", Science,iir. Science, în iir. 232. iunie 1986,pp.1612-1619. 15 M.F.Bear, L.N. Cooper, F.F.Ebner, ..A psychological basis for a Theory of synapse modification",în Science,nr. Science,nr. 237, 1987, pp. 42-48. lh Theodule Ribot,op.cit., op.cit., p.  p. 112. 17 A. J. Hostetler, „Exploring the «gatekeeper» of memory",  APA în Monitor, 19,1988; a se vedea şi E. Tulving,  Elcments of Episodic Memory, Oxford Unive rsity, Oxford, 1983; J. R. Anderson,  Architecture of  Cognition, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1983; Memory and Braw, L. R. Squire,Memory Squire, O xford University Press, New York, Oxford 1987. 18  Psihoneurologie, C.Arseni, M.Golu, L Dănăilă, Psihoneurologie,

Editura Academiei, Bucureşti, 1983, p. 252.

16

Mi-am propus să realizez în această lucrare o mono monogra grafie fie psihologic psihologică ă a maladiilor maladiilor memoriei memoriei şi, şi, atât atât cât cât ne-o ne-o perm permit ite e star starea ea actu actual ală ă a cunoştinţelor, să trag în această privinţă unele concluzii. S-a studiat adesea memoria, dar fără nici nici o preocup preocupare are pentru pentru patolo patologia gia sa. Mi s-a părut întrucâtva profitabil să reiau subiectul din acest punct de vedere. Am căutat să mă limitez limitez la acesta, aşa încât nu am spus despre memoria normală decât ceea ce era necesar spre a se  înţelege despre ce este vorba. Am citat multe fapte: acest procedeu nu este literar, dar îl socot socot singuru singurull instru instructi ctiv. v. A descri descriee în termen termenii generali tulburările memoriei, fără a da exemple pentru fiecare dintre ele, mi se pare un lucru zadarnic, pretările autorului să poată deoarece trebuie ca inter pretările fi controlate în orice moment.  îl rog pe cititor să ia aminte că în această carte i se ofer feră un eseu eseu de psih siholog ologie ie descriptivă, adică un capitol de istorie naturală, naturală, nimic mai mult, şi că, în lipsa oricărui alt merit, acest volumaş îl va face să cunoască un mare numă numărr de obse observ rvaţ aţii ii şi de cazuri cazuri curio curioase ase,,  împrăştiate în culegeri de tot felul şi care până aci încă nu au fost reunite.  Ianuarie, 1881

17

CAPITOLUL I

MEMORIA CA FAPT BIOLOGIC

Studiul Studiul descriptiv descriptiv al amintirii amintirii a fost foarte bine făcut de diferiţi autori, îndeosebi de către scoţieni1, iar scopul acestei cărţi nu este de a reveni la acesta. îmi propun să cercetez ceea ce noua metodă în psihologie ne poate învăţa cu privire privire la natura natura memorie memoriei, i, să arăt că datele datele fiziologiei şi acelea ale conştiinţei ne determină să punem punem aceast această ă problem problemă ă într-o într-o formă formă mai cuprinzătoare, că memoria, aşa cum o înţelege simţul simţul comu comun n şi cum cum a desc descri riss-o o de obic obicei ei psihologia, departe de a fi memoria în întregul ei, nu este decât un caz particular al acesteia, cazul cel mai nobil şi mai complex şi care, luat în el   însuşi însuşi şi studiat studiat aparte, aparte, poate fi rău înţeles. Memori Memoria a este este termen termenul ul ulti lungii ultim m al une unei lung evol evoluţ uţii, ii, este este ca o eflo eflore resc scen entă tă ale ale căre căreii rădăcini rădăcini se înfig adânc în viaţa viaţa organică. organică. Pe scurt, scurt, memor memoria ia este este esenţi esenţialm alment ente e un fapt fapt biol biolog ogic ic,, iar iar în mod mod acci accide dent ntal al un fapt fapt psihologic. Astfel conceput, conceput, studiul nostru cuprinde cuprinde o fiziologie fiziologie şi o psihologie generală a memoriei memoriei şi,   în în acel acelaş aşii timp timp,, o pato patolo logi gie e a aces aceste teia ia..   Tulb Tulbur urări ările le şi mala maladi diile ile aces aceste teii facul facultă tăţi, ţi, clasificate clasificate şi supuse supuse unei interpretări, interpretări, încetează încetează de a fi o culegere de fapte bizare şi de anecdote amuzante pe care le menţionăm doar în tre acăt. Ele ne apar a fi guvernate de anumite legi care 19

THEODULE RIBOT

constituie fondul însuşi al memoriei şi care îi dezvăluie mecanismul.

  în accepţ accepţiun iunea ea curent curentă ă a termenului termenului,, adoptată adoptată de toată lumea, memoria cuprinde trei elemente: stări, cons conser erva vare reaa anum anumit itor  or  reproducerea rea acestora, localizarea lor în trecut. Cu toate acestea, nu avem aici decât un anumit care o fel fel de memor memorie, ie, aceea aceea pe care putem putem numi numi perfectă. perfectă. Valoarea acestor acestor trei elemente elemente este inegală: inegală: primel primele e două două sunt sunt necesa necesare, re, indispensabile, pe când cel de al treilea, acela care în limbajul şcolii este numit „recunoa „recunoaştere" ştere",, desăvârşe desăvârşeşte şte memoria, însă nu o constituie. Suprimaţ Suprimaţi-le i-le pe cele dintâi şi memo emoria ria este nim nimicit icită ă; suprimaţi-1 pe cel de al treilea şi veţi veţi cons consta tata ta că memo memori ria a  încetează de a exista pentru ea  însăşi, dar fără a înceta să existe   în ea însăşi însăşi.. Acest Acest al treile treilea a elem elemen ent, t, care care este este excl exclus usiv iv psihologic, se dovedeşte deci a fi ca supraa supraadău dăugat gat celor celorlal lalte două; două; el este instabil, instabil, apare apare şi dispa dispare; re; ceea ceea ce reprez reprezint intă ă el este aportul conştiinţei în faptul memoriei; nimic mai mult. Dacă studiem memoria, aşa cum s-a făcut până azi, ca pe „o facu facult ltat ate e a sufl suflet etul ului ui", ", cu ajutor ajutorul ul exclus exclusiv iv al simţulu simţuluii intim 2, este inevitabil să vedem în acea aceast stă ă form formă ă perf perfec ectă tă şi conştientă memoria în întregul ei, dar aceast aceasta a înseam înseamnă, nă, ca efect al unei metode eronate, a lua partea drept întreg sau mai degrabă specia drept gen. Unii autori contemporan contemporanii (Huxley, (Huxley, Clifford, c.), susţ susţin inân ând d că Maud Maudsl sley ey etc.), conştiinţa nu este decât   îns însoţ oţit itor oru ul unor nor proc proce ese nervoase şi că ea este „la fel de incapabilă să acţioneze asupra lor pe cât de incapa incapabil bilă ă este este umbr umbra a de a acţi acţion ona a asup asupra ra paşilo paşilorr călăto călătorulu ruluii pe care care îl   însoţeş însoţeşte", te", au deschis deschis calea calea pentru n ou oua teo ririe pe ca re re o   înce încerc rcăm ăm aici aici.. Să înde îndepă părtă rtăm m pentru moment elementul psihic, cu condi condiţia ţia de a-1 studia studia mai mai departe; să reducem problema la 20

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

datele sale cele mai simple şi să vedem vedem cum, cum, în afara afara oricăr oricărei ei conş conştii tiinţ nţe, e, o star stare e nouă nouă se implantea implantează ză î n organi organism, sm, se conconservă servă şi se reprodu reproduce: ce: cu alte alte cuvinte, să vedem cum, în afara oricărei conştiinţe, se formează o memorie.   în înain ainte de a ajun junge la memoria organică veritabilă, se impune impune să menţion menţionăm ăm câteva câteva fapte între care uneori s-a făcut apro apropi pier ere. e. S-a S-au căutat fapte analoage memoriei în planul unor fenomene anorganice, în special   în propriet proprietate atea a pe care o au vibraţiile luminoase de a putea fi înmagazinate pe o foaie de hârtie şi de a persista, în starea de vibraţ vibraţiiii silenţi silenţioas oase, e, un timp timp mai mai mult mult sau sau mai mai puţin puţin lung lung,, gata de a reapărea la apelul unei substanţe substanţe revelatoare. revelatoare. Gravuri expu expuse se la raze razele le sola solare re şi păstrate în întuneric pot, la mai mult multe e luni luni după după acee aceea, a, cu ajutorul ajutorul unor reactivi reactivi speciali, speciali, să reveleze reveleze urmele urmele suprafeţei suprafeţei lor"3. Aşezaţi o cheie pe o foaie de hârtie hârtie albă, albă, expune expuneţi-o ţi-o la soare, păstraţi apoi acea hârtie la întuneric, întuneric, într-un sertar, şi, chiar hiar şi dup după câţiva ţiva ani, ani, imaginea imaginea spectrală spectrală a cheii cheii va fi  înc  încă ă vizi vizibi bilă lă 4. Dup După păre părere rea a noastră noastră,, aceste aceste fapte fapte şi altele altele simi simila lare re au o anal analog ogie ie prea prea   înde îndepă părta rtată tă cu memo memoria ria,, aşa aşa   înc încât ât nu treb trebui uie e să insi insist stăm ăm asupra asupra lor. lor. Găsim Găsim aici aici prima prima condiţ condiţie ie a oricăr oricărei ei reproduceri: conservarea; conservarea; dar este singura, deoarece reproducer cerea ea este este atât atât de aici reprodu pasivă, pasivă, atât de dependentă dependentă de inte interve rvenţ nţia ia unui unui agen agentt stră străin in   înc încât ât nu se asea aseamă măn nă cu reproducerea naturală din cazul memoriei. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte priveşte tema noastră, noastră, nu trebuie niciodată să pierdem din vedere că avem de-a face cu legi vitale, vitale, nu cu legi fizice, şi că bazele memoriei trebuie căutate   în propri proprietă etăţile ţile materi materiei ei orgaorganiza nizate te,, nu în altă altă part parte. e. Vom Vom vedea vedea mai departe departe că cei care uită ită lucr lucrul ul aces acesta ta rătă rătăce cesc sc drumul. Nu voi insista insista nici nici asupra asupra obişn işnuinţ inţello orr din lumea vegetală, care au fost comp compar arat ate e cu memo memori ria; a; mă grăbesc să ajung la fapte mai decisive. regnul ul anim animal al,, ţesu ţesutu tull în regn muscular ne oferă o primă eboşă de achiziţie a unor proprietăţi proprietăţi noi, de conservare a lor şi de reproducere automată. „Experienţa de zi cu zi - spune Hering 21

THfiODULE RIBOT

ne arată că un muşchi devine cu atât atât mai mai pute putern rnic ic cu cât cât lucrea rează mai mult. Fibra musc muscul ulară ară care care,, la înce începu put, t, răspunde slab lab la exc excitaţ itaţia ia transm transmisă isă de nervul nervul motor motor o face cu atât mai energic cu cât este mai mai frec frecven ventt excitat, admiţând, admiţând, fireşte, pauze şi odihna respectivă. După fiecare acţiune muşchiul este mai apt de acţiune, mai dispus să repete un acelaşi travaliu, mai capabil de rep reprodu roduccerea erea proc proces esul ului ui organic. El câştigă mai mult din activ activitat itate e decât decât dintrdintr-o o lungă lungă odihnă. Avem aici, în forma cea mai simplă, cea mai apropiată dint dintre re cond condiţi iţiile ile fizi fizice ce,, acea acea facultate facultate de reproduce reproducere re care se întâlneşte întâlneşte într-o formă atât de compl omplex exă ă în subst ubsta anţa nţa nervoasă nervoasă.. Iar ceea ce este bine cuno cunosc scut ut desp despre re subs substa tanţ nţa a musculară, vedem mai mult sau mai puţin în substanţa celorlalte organe. Pretutindeni se pune în evidenţă, evidenţă, o dată cu creşterea creşterea activ tivităţ ităţii ii,, într întrer erup uptă tă de perioade de odihnă suficiente, o creş creşte tere re a pute puterii rii în func funcţii ţiile le organelor"5.   Ţes Ţesut utul ul cel cel mai mai nobi nobill al organi organismu smului lui,, ţesutu ţesutul nerv nervos os,, prezin prezintă tă în cel cel mai mai înalt înalt grad grad aceas această tă dublă dublă propri proprieta etate te de conserv conservare are şi de reproducere reproducere.. Cu toate acestea, nu vom căuta   în în form forma a cea mai sim simplă plă a activităţii sale, reflexul, tipul de memorie organică. Reflexul, de fapt, fapt, care care constă constă dintr-o dintr-o excitaţie urmată de o contracţie sau de mai mai multe multe contra contracţi cţii, i, este este rezultatul unei structuri anatomice. Ce-i susţine, nu fără drept, drept, s-ar putea susţine, teme temei, i, că acea aceast stă ă stru struct ctur ură ă anat natomic omică, ă, înto întotd tdea eau una   înn înnăs ăscu cută tă la anim animal al,, este este produsul eredităţii, adică al unei memorii a speciei; că ea a fost dobândită odinioară, apoi fixată şi făcută organică organică prin repetiţii repetiţii nenumărat rate. Renunţăm să punem în valoare acest argu argume ment nt,, în favo favoar area ea teze tezeii noas noastr tre, e, care care se spri spriji jină nă pe argumente mai puţin discutabile. Adevăratul tip de memorie orga organi nică că - iar iar aici aici intr intrăm ăm în miezul temei noastre - trebuie căutat în acel grup de fapte pe care Hartley6 le-a numit atât de nime nimeri ritt acţi acţiun unii auto automa mate te secundare (secondarily automatic), spre deosebire deosebire de actele actele automa automate te primar primaree ăscute.. Aceste Aceste acţiun acţiunii sau sau înn înnăscute auto automa mate te secu secund ndar are, e, sau mişcăr mişcării dobând dobândite, ite, constit constituie uie  însuşi fondul vieţii 22

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

noastre zil zilnice ice. Astfel, locomoţia, care la multe specii infe inferrioa ioare este o putere   în înnăsc născut ută ă, la om treb trebu uie dobândită, în spe cial acea putere de echilibrul coordonare care menţine echilibrul corp corpul ului ui la fiec fiecar are e pas, pas, prin prin combinarea combinarea de impresii impresii tactile tactile şi vizu vizual ale. e. Pute Putem m spun spune, e, în general, că membrele adultului şi organele organele sale sale senzori senzoriale ale nu funcţione funcţionează ază cu atâta uşurinţă decât decât datori datorită tă acelui ansamblu ansamblu de mişcări ări dobândite ite şi coor coordo dona nate te care care const onstit itu uie pentru pentru fiecare fiecare parte a corpului corpului memoria sa specială, acumularea de capital pe seama căreia el trăieşte şi acţionează cu ajut ajutor orul ul expe experi rien enţe ţelo lorr sale sale trecut trecute. e. Acelei Aceleiaşi aşi categ categori oriii îi aparţin acele grupe de mişcări cu un caracte acterr mai mai arti artifi fici cial al care care cons consti titu tuie ie învă învăţa ţare rea a unei unei meserii meserii manuale, manuale, a jocurilor jocurilor de   îndemânare, a diverse exerciţii corporale etc. etc. Dacă Dacă examin examinăm ăm cum sunt sunt dobând dobândite, ite, fixate fixate şi reprodu reproduse se aces aceste te mişc mişcăr ării auto automa mate te,, vedem că travaliul iniţial constă  în formarea de asociaţii asociaţii.. Materia Materia primă este furnizată de reflexele   primitiv primitive: e: este vorba de gruparea lor  într-un anumit mod, de combinarea unora unora,, cu excl exclud udere erea a alto altora. ra. Această perioadă de formare nu este este uneo uneori ri decâ decâtt o lung lungă ă tatonare. Actele care ni se par azi cele cele mai natural naturalee au fost fost la începu începutt dobândite dobândite cu trudă. trudă. Când Când ochii ochii noului-născut sunt pentru prima dată izbiţi de lumină, lumină, observăm observăm o fluc fluctu tua aţie ţie inco incoer eren entă tă a mişcă işcări rilo lorr oculare; re; câteva săptămâni mai târziu, coor coordo dona nare rea a mişc mişcăr ăril ilor or este este realizată, ochii se pot adapta, pot fixa fixa un punc punctt lumi lumino noss şi pot pot urmări urmări toate toate mişc mişcări ările le din jur. jur. Când Când un copil copil înva învaţă ţă să scrie scrie,, observă Lewes, îi este imposibil să mişt mişte e doar doar mâna mâna;; el îşi îşi mişcă şi limba, muşchii feţei şi chiar chiar picioa picioarel rele e7. Cu timpul reuşeşte reuşeşte să suprime mişcările mişcările inut inutile ile.. Noi Noi toţi, toţi, atunc atuncii când când   încercăm pentru prima dată un act muscul muscular, ar, cheltu cheltuim im o mare mare cantit cantitate ate de energi energie e de prisos, prisos, pe care încetul cu încetul învăţăm să o restrângem la strictul necesar. Prin exerciţiu, se fixează mişcările adecvate, cu excl uderea celorl celorlalt alte. e. în elemen elementel telee nervoase cores corespu punz nzăto ătoare are orga organe nelor lor motorii motorii se formează formează asoc asocia iaţii ţii dinamice, dinamice, secundare, secundare, mai mult sau mai puţin stabile 23

THfiODULE RIBOT

(adic (adică ă o memo memorie rie), ), care care se adaugă asociaţiilor asociaţiilor anatomice, anatomice, primitive şi permanente 8. Dacă cititorul vrea să-şi dea oste ostene neal ala a să obse observe rve aces aceste te acţiuni acţiuni automa automate te secund secundare, are, atât atât de nume numeroa roase se,, atât atât de cunosc cunoscute ute de toată toată lumea, lumea, el va vede vedea a că acea această stă memorie organică seamănă întru totul cu memori memoria a psihol psihologi ogică, că, cu excepţia cepţia unui unui aspect aspect:: absenţ absenţa a conştiinţei. Să trecem în revistă carac racteris eristi ticcile ile lor, iar iar asemăna asemănarea rea perfect perfectă ă a celor celor două memorii memorii va apărea apărea de la sine: Achiz Achiziţie iţie când când imedia imediată, tă, când când lentă lentă. Repe Repeta tare re a actu actulu lui, i, necesară în unele cazuri, inutilă  în altele. Inegalitatea me moriilor  organice, organice, în raport raport cu un individ individ sau altul; ea este rapidă la unii, lentă sau cu totul refractară la alţii (lipsa de dexteritate este rezultatul unei   proast proastee memorii memorii organic organice). e). La unii, permanenţă a asociaţiilor o dată formate; formate; la alţii, alţii, uşurinţa uşurinţa în a le  pierde,  pierde, în a le uita. Dispunerea Dispunerea acestor  acestor  acte în serii simult simultane ane sau succesive succesive,, ca pentru pentru amintirile amintirile conş conşti tien ente te.. Chia Chiarr şi în cazu cazull acestora, fapt demn de subliniat, fiecare membru al seriei îl sugerează pe următorul: este ceea ce ni se   întâmplă întâmplă când mergem fără a lua seama la mers. Chiar dacă dorm, soldaţii soldaţii care mărşăluiesc mărşăluiesc şi chiar cavaleriştii în şaua cailor   îşi îşi pot pot cont contin inua ua drumu drumul, l, deşi deşi aceş aceştia tia din din urmă urmă au a-şi a-şi ţine ţine mere mereu u echi echili libr brul ul.. Aceas ceastă tă sugest sugestie ie organi organică că este este încă încă şi mai frapan frapantă tă în cazu cazull cita citatt de al unui pianist Carpenter 9, desăvârşit desăvârşit care a execu executat tat o piesă piesă muzic muzicală ală dormin dormind, d, fapt fapt care trebuie atribuit atribuit mai puţin simţul simţului ui auzulu auzuluii cât cât simţul simţului ui musc muscul ular ar care care sugerează succesiun succesiunea ea mişcărilo mişcărilor. r. Fără a căut căuta a cazu cazuri ri extr extrao aordi rdinare nare,, găsi găsim m în actele tele noastre cotidien diene e seri seriii org organice complexe complexe şi bine determinate, adică ale căror început şi final

sunt fixe şi ale căror termeni, diferiţi unii de alţii, se succed întro ordine ordine constant constantă: ă: de exemplu, exemplu, urcarea sau coborârea unei scări  în mod mod obişn bişnu uit. it. Memo emoria ria noastr noastră ă psihol psihologi ogică că igno ignoră ră numă număru rull trep trepte telo lor, r, pe când când memoria memoria noastră noastră organică organică le cuno cunoaş aşte te în felu felull ei, ei, ca şi diviziunea în etaje, distribuirea palierelor şi alte detalii: ea nu se înşeală. Nu se impune să 24

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

afirm afirmăm ăm că aces aceste te serii serii bine bine definite sunt, în ceea ce priveşte memo memori ria a orga organi nică că,, rigu riguro ross analoage cu o frază, o pereche de versuri sau o arie muzicală   în ceea ceea ce priveşte priveşte memoria memoria psihologică? Aşadar, în ceea ce priveşte modul de achiziţie, conservarea şi repr reprod oduc ucer erea ea,, găsi găsim m că memoria organică este identică cu aceea aceea a spirit spiritulu ului. i. Doar Doar că lipseşte lipseşte conştiinţa. conştiinţa. La începu începutt ea însoţeşte activitatea motorie, iar după după aceea aceea dispar dispare e treptat. Uneori - iar aceste cazuri sunt cele mai instru instructi ctive ve -disp dispar ariţ iţia ia sa este este bruscă. Un bărbat, obiect al unor suspe spendări temporare a conştii conştiinţe nţei, i, în timpul timpul crizei crizei îşi cont contin inua ua mişc mişcar area ea înce începu pută tă::  într-o zi, mergând drept înainte, a căzu căzutt în apă. apă. Ades Adesea ea (era (era cizmar cizmar)) îşi înţepa înţepa degete degetelle cu mişcăr ăril ile e de sula, sula, conti continuâ nuând nd mişc găur găurir ire e a piel pielii ii10. în vert vertij ijul ul epileptic epileptic numit „criză „criză minoră"11, fapte fapte analoa analoage ge se observ observă ă în mod mod obiş obişnu nuit it.. Un muzic muzican ant, t, violonist într-o orchestră, avea frecvent crize de vertij epileptic (pierde rderea rea pe moment a conştiinţei) conştiinţei) în timp ce executa o partitură. „Cu toate acestea, el continu continua a să cânte şi, deşi deşi era absolut absolut străin de cele din jur, cu toate că nu-i vedea şi nu-i auzea pe cei cei care care îl acom acompa pani niau au,, păstra măsura"12. Se pare că, aici, conştiinţa conştiinţa se însărcinează ea însăşi sa ne demonstreze demonstreze rolul ei, să-1 reducă la valoarea valoarea sa şi, prin bruştele bruştele sale sale abse absenţ nţe, e, să ne facă facă să vedem că ea este în mecanismul memoriei un element supraadăugat. Logica Logica ne determină acum să mergem mai departe departe şi să ne   înt întreb rebăm ăm ce modi modific ficări ări ale ale organismului nismului sunt necesare necesare pentru stabilirea stabilirea memoriei, memoriei, care sunt schimbările suferite de sistemul nervos atunci când s-a organizat   în în mod mod defi defini niti tiv v un grup grup de mişcări. Ajungem aici la ultima  întrebare  întrebare care, fără a ieşi de pe terenul faptelor, s-ar putea pune legătură ură cu bazel bazele e organice organice în legăt ale memoriei, iar dacă memo memori ria a orga organi nică că este este o propriet proprietate ate a vieţii vieţii animale, animale, din care memoria psihologică nu este decât un caz particula particular, r, atunci atunci tot ce vom putea descoperi 25

THEODULE RIBOT

sau sau pres presup upun une e în ceea ceea ce priveşte priveşte condiţiile condiţiile sale ultime va fi aplica aplicabil bil la memori memoria a în  întregul ei. Ne este imposibil, în cadrul aceste esteii cerce rcetări tări,, să nu formulăm ipoteze. Dar, evitând orice concepţie a priori, ur mând mând din aproape faptele, bazându-ne pe ceea ce ştim despre acţiunea nervo rvoasă, asă, evităm oric rice prob robabilita litatte de eroa roare grosolană. Ipoteza noastră este, de altfel, altfel, suscep susceptibi tibilă lă de permanente modific ficări. ri. în concl concluzi uzie, e, în locul locul unei unei fraze fraze vagi asupra pra cons conser ervă vări riii şi reproducerii reproducerii celor memorate, memorate, ea va substitui substitui în spiritul nostru o anum numită ită repre epreze zen ntare tare a proces procesulu uluii extrem extrem de complex complex care prod roduce şi susţin ţine memoria. Prima chestiune pe care o avem de stabilit stabilit este aceea referi referitoa toare re la sediul sediul Această ă problem problemă ă nu memoriei. Aceast poate poate da loc actualme actualmente nte nici unei unei cont contro rove vers rse e seri serioa oase se:: „Trebuie „Trebuie să privim privim ca aproap aproape e demonstrat - spre Bain - faptul că impr impres esia ia reîn reînno noit ită ă ocup ocupă ă exact aceleaşi părţi ca impresia iniţială iniţială şi în acelaşi mod". Iată un exemplu frapant în această această privin privinţă: ţă: expe experie rienţ nţa a arată arată că ideea persistentă persistentă a unei culori vii oboseşte oboseşte nervul nervul optic. optic. Este cunoscut cunoscut faptul faptul că percepere perceperea a unui obiect colorat colorat este adesea urmată de o senzaţie 13 consecutivă care ne arat arată ă obiectul obiectul cu aceleaşi aceleaşi contururi, contururi, dar având culoarea complementară faţă de culoarea reală. Lucrurile pot fi la fel pentru imagine (amintire). Ea lasă, lasă, deşi deşi cu o intens intensita itate te mai mică, o imagine cons consec ecut utiv ivă. ă. Dacă Dacă,, cu ochi ochiii  închişi, ne închipuim că avem în faţa faţa noas noastr tră ă o imag imagin ine e viu viu colorată, colorată, pe care o fixăm timp   îndel îndelung ungat, at, iar după după aceea aceea,, deschizând deschizând ochii, ochii, îi îndrept îndreptăm ăm pe o suprafaţă suprafaţă albă, vom vedea timp de o fracţiune de secundă imag imagin inea ea cont contem empl plat ată ă în imag imagin inaţi aţie, e, dar dar cu culo culoar area ea comp comple leme menta ntară ră.. Aces Acestt fapt, fapt, subliniază Wundt, de îa care lam luat, dovedeşte că operaţia nervoasă este aceeaşi în ambele cazuri, ri, în percepţie ţie şi în amintire14. Numă Număru rull de fapt fapte e şi de inducţii în favoarea acestei teze este este atât atât de mare mare încâ încâtt ea aproape aproape că echival echivalează ează cu o cert certit itud udin ine e şi ar fi nevo nevoie ie de argumente foarte put ernice pentru a o zdru zdrunc ncin ina. a. De fapt fapt nu există o memorie, ci memorii; nu 26

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

există un sediu al memoriei, ci sedii particula particulare re pentru pentru fiecare fiecare memorie particulară. Amintirea nu se află, după expresia vagă a limbii curente, „în suflet": ea este fixată în locul ei de naştere, într-o  parte a sistemului nervos. Lucrul acesta o dată stabilit,   înce începe pem m să vede vedem m mai mai clar clar problema condiţiilor fiziologice ale ale memo memori riei ei.. Pent Pentru ru noi, noi, aceste condiţii sunt următoarele: 1)O modificare specială imprimată elementelor nervoase; 2)O asociaţie, o conexiune specială stabilită între un anu mit număr dintre aceste elemente. Aşa după cum vom încerca să arăt arătăm ăm,, aces aceste teii a doua doua condiţii nu i s-a dat importanţa pe care o merită. Ca să rămânem, deoc deocam amda dată tă,, la memo memori ria a orga organi nică că,, să exam examin inăm ăm una una dintre dintre acele acele mişcări mişcări automate automate secu secund ndar are e care care ne-a e-a serv ervit drep dreptt tip tip şi să vedem vedem ce se   în întâmplă în perioa ioada de organi organizar zare: e: fie, fie, de exemp exemplu, lu, mişcările mişcările membrelo membrelorr inferioare inferioare  în timpul locomoţiei. Fiec iecare mişc işcare cere ere pune punere rea a în acţi acţiun une e a unui unui anu anumit număr umăr de muşc uşchi superficiali sau profunzi, a unor tendoane, articulaţii articulaţii,, ligamente ligamente etc. Aceste modificări - sau cea mai mare are part parte e a lorlor- sunt sunt transmise la simţuri. Orice opinie s-ar profesa cu priv rivire la cond ondiţii iţiile le anat anatom omic ice e ale ale sensibi sensibilită lităţii ţii muscul musculare, are, este este cert că ea există, că ne face să cuno cunoaş aşte tem m part partea ea corpu corpulu luii nostru inclusă într-o mişcare şi că ne permite s-o reglăm. Ce presupune faptul acesta? El implică modificări receptate şi conservate de un grup determinat de elem lemente „Estee evid eviden entt - spun spunee nervoase. „Est Maudsley (care a studiat atât de bine rolul mişcărilor la om) - că există  în centrii nervoşi reziduuri care provin provin de la reacţi reacţiile ile motori motorii. i. Mişc Mişcăr ăril ile e dete determ rmin inat ate e sau sau efectuate de un centru nervos particular lasă, ca şi ideile, reziduurile lor, care, repetându-s repetându-see de mai multe ori, se organi zează sau se   înc încar arne neaz ază ă atât atât de bine bine în stru structu ctura ra sa încâ încâtt mişcă işcări rile le corespunzătoare pot avea loc în mod automat... Când afirmăm: o urmă, rmă, un vesti estigi giu u sau un rezi rezidu duu, u, tot tot ceea ceea ce vrem vrem să spunem este că în elementul organismului rămâne un 27

THfiODULE RIBOT

anumit efect, ceva ce el reţine şi care care îl predis predispun pune e să funcfuncţioneze din nou în acelaşi fel" 15.   Tocm Tocmai ai aceast această ă orga organi niza zare re a „reziduurilor" „reziduurilor" este aceea care, după perioada de tatonare despre care am vorbit, ne face apţi să ne face facem m mişc mişcăr ările ile cu o uşurinţă şi cu o precizie crescânde, crescânde, până ce, în sfârşit, ele devin automate. analizeii acest acest caz Supunând analize extrem extrem de comun comun al memorie memorieii organice, vedem că implică cele două două condiţ condiţiiii menţio menţionate nate mai sus. Prima Prima este este o modi modifi fica care re particulară particulară imprimată imprimată elemenelementelor nervoase. nervoase. Dat fiind faptul că ea a fost adesea semnalată, nu ne vom opri prea mult asupra ei. File Filetu tull nerv nervos os,, virg virgin in în mod ipotetic, ic, păstrea rează el o modificare modificare permanen permanentă tă atunci atunci când receptează receptează o impresie impresie cu totul nouă? Acest aspect este discutabil. Unii văd în nervi un sim simplu condu onduct ctor or a căru ărui materie constitutivă, constitutivă, tulburată tulburată pentru o clipă, revine la starea iniţ iniţia ială lă de echi echili libr bru. u. Fie Fie ca expl explic icăm ăm tran transm smit iter erea ea prin prin vibraţii  propagate de-a lungul axonului mică a sau printr-o descompunere descompunere chimică protoplasm protoplasmei ei sale16, este este greu greu să se admi admită tă că nu rămâ rămâne ne nimi nimicc din din aces aceste tea. a. Fără Fără a insista, cel puţin găsim în celula nerv nervoa oasă să ele elementu entull care receptează receptează,, înmagazine înmagazinează ază şi reacţi reacţione onează ază.. Or, impres impresia, ia, o dată receptată, o marchează cu o ampren amprentă. tă. Prin aceast aceasta a „se produce o aptitudine şi, cu ea, o diferenţiere a elementului, cu toate că nu avem nici un motiv să credem credem că la origine origine acest element se deosebea de celulele nervoase nervoase omoloage" omoloage"17. „Ori „Orice ce impres impresie ie lasă lasă o anumită anumită urmă de neşters, ceea ce înseamnă că moleculele, o dată ce sunt aranjate altfel şi sunt forţate să vibreze într-un alt mod, nu vor veni exac exactt la star starea ea mai reveni iniţia iniţială. lă. Dacă Dacă ating ating supraf suprafaţa aţa unei unei ape ape lini linişt ştit ite e cu o pană pană,, lichidul nu va mai căpăta forma pe care care a avut-o avut-o înainte; el va pute putea a să prez prezin inte te din din nou nou o suprafaţă liniştită, dar moleculele moleculele îşi vor fi schimbat schimbat locu locul, l, iar iar un ochi ochi destul de pătrunzător ar descoperi în mod cert aici evenimentul trecerii penei. Mole Molecu cule lele le anim animal alee dera deranj njat atee au dobândit dobândit deci prin aceasta, aceasta, într-un într-un grad oarecare, capacitatea de a suferi acest 28

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

deran deranjam jamen ent. t. Fără Fără îndo îndoia ială, lă, dacă aceeaşi activit ivita ate exterioară exterioară nu ar mai acţiona din nou asupra aceloraşi molecule, ele ar tinde să-şi reia mişcarea lor naturală; dar lucrurile se vor petrece cu totul altfel dacă ele suferă de mai multe ori aceeaşi acţiune. în acest caz ele îşi vor pierde pierde puţin câte puţin capacapacitatea de a reveni la mişcarea lor naturală naturală şi se vor identifica identifica tot mai mult cu aceea care le este impr imprim imat ată, ă, în aşa aşa fel fel încâ încâtt aceasta le va deveni naturală la rând rânduu-i, i, iar iar mai mai târz târziu iu vor vor asculta de cea mai neînsemnată cauză care le va pune în mişcare" 18. Este imposibil19 de spus în ce constă această modificare. Nici microsc microscopul opul,, nici reactivi reactivii, i, nici nici histologia sau histochimia histochimia nu ne pot da vreo informaţie în acest sens, dar faptele şi raţ raţionamentul tul logic ne demonstrează că ca are loc. Cea Cea de a doua doua cond condiţi iţie, e, care care cons constă tă în stab stabili ilire rea a de asociaţii asociaţii durabile durabile între diversele grupe de elemente nervoase, nu a atras până în prezent atenţia. Nu am cunoşt cunoştinţă inţă de faptul faptul că autorii, fie ei şi contemporani, să fi semn semnal alat at impo import rtan anţa ţa aces aceste teia ia.. Ea este este totu totuşi şi o consecinţă necesară a tezei lor cu privire la sediul memoriei. Unii autori par să admită, în mod mod impl implic icit it cel cel puţi puţin, n, că o amintire, organică sau conştientă, este imprimată într-o celulă unică, celulă care,   împreună împreună cu filamentel filamentele e sale nervo nervoase ase,, ar avea avea într într-u -unn fel fel monopolul lul conserv ervării ării şi reproducerii reproducerii amintirii respective . Cred că ceea ce a contribuit la aceast această ă iluzie iluzie este este artificiu artificiull de limbaj20 care ne face să considerăm considerăm o mişcare, mişcare, o idee, o imagine, un sentiment ca pe un lucru, ca pe o unitate. Reflecţia ne arat arată ă totu totuşi şi de înda îndată tă că fiecare dintre aceste pretinse unit unităţ ăţii este este compu ompusă să din din eleme emente numero eroase şi eterogene, că este o asociaţie, un grup, o fuziune, un complex, o multiplicitate. Să reve reveni nim m la exempl exemplul ul nostru nostru:: o mişcar mişcare e de locomoţie. Ea poate fi considerată un reflex de un ordin extrem de comp compli lica cat, t, pent pentru ru care care cont contac actu tull   picio piciorul rului ui cu solul solul este, este, în fiecare moment, impresia iniţială. 29

THfiODULE RIBOT

Să exam examin inăm ăm mai mai întă întăii form forma a compl omplet etă ă a acest cestei ei mişcări. Punctul de plecare este, oare, un act voluntar? în acest caz impulsia generată - după Ferrier21 - într-o regi regiun une e parti particu cular lară ă a scoarţ scoarţei ei cerebrale traversează substanţa albă albă,, atin atinge ge corp corpii ii stri striaţ aţi, i, nculiii cerebr cerebrali ali,, parc parcur urge ge pedu pedunculi   protuberanta, structura complicată a bulbului rahidian, unde trece de cealaltă ltă parte a corpului, coboară mai departe de-a lungul cordoane cordoanelor lor antero-later antero-laterale ale ale măduv ăduvei ei spin spinăr ării ii,, până până în regiunea lombară, iar de aici, prin până la muşchi muşchi.. nervii nervii motori, motori, până Această transmisie este însoţită sau urmată urmată de un retur retur spre spre centri centri pe traseu traseull cordoa cordoanel nelor or poster posterioa ioare re ale măduve măduveii şi al substanţei cenuşii, bulb, istmul encefa encefalul lului, ui, pătura pătura optică optică şi substanţa albă, până la scoarţa cerebrală. Să cercetăm această mişcare în forma sa abreviată cea mai obişnuită -, aceea care are are un carac caracte terr auto automa mat. t. în aces acestt caz, caz, după după ipot ipotez eza a în general general admisă, admisă, traiectul traiectul merge doar doar de la peri perife feri riee la gang gangli lion onii ii reveni ni la cerebr cerebrali ali—, —, pentru pentru a reve periferie, periferie, partea partea superioară superioară a creierului rămânând neinteresată. Acest Acest traiec traiect, t, cărui căruia a i-am i-am indicat indicat în linii mari principale principalele le etape şi căruia chiar şi cei mai savanţi anatomişti sunt departe de a-i cunoaşte cunoaşte toate detaliile, detaliile, presupune intrarea în activitate a unor unor eleme elemente nte nervoa nervoase se extrem extrem de nume numero roas asee în ceea ceea ce priveşte cant cantita itatea tea şi foart foarte e diferi diferite te în ceea ce priveşte calitatea. Astfel, nervii motori şi senzitivi diferă prin constituţia constituţia lor histolo histologic gică ă de nervii măduvei şi ai creierului. Celul Celulel ele e dife diferă ră între între ele ele prin prin volum, formă (fusi forme, gigantice,  piramidale etc), prin orientare, prin numărul prelungirilor, prin poziţia lor în diversele diversele părţi ale axului axului cerebro-spinal, întrucât ele sunt răspândite răspândite de la extremitat extremitatea ea inferioară a măduvei şi până la stra stratu turi rile le cort cortic ical ale. e. Toat Toatee aces aceste te elemente elemente cântă partitura lor în acest acest concert concert.. Dacă Dacă cititoru cititorull va voi să-şi arunce ochii pe câteva planşe anatomice şi pe câteva preparate histologice, el îşi va face face o oareca oarecare re idee idee despre despre suma considerabilă de nerv nervoa oase se nece necesa sare re elemente işcări şi, drept drept   produ producer cerii ii unei unei mişcări urmare, pentru a o conserva conserva şi reproduce. 30

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

Credem că este de cea mai mare mare import importanţ anţă ă să atrage atragem m aten atenţi ţia a asup asupra ra urmă următo toru rulu luii aspect: aspect: că memoria memoria organică organică nu  presupune doar o modificare a unor  elemente elemente nervoase, nervoase, ci şi  formarea ele de asociaţii î ntre dete determ rmin inate ate pent pentru ru fieca fiecare re eveniment eveniment particular, particular, stabilirea asociaţii ţii dina dinamice, unor anumi anumite te asocia care, prin repetiţie, devin la fel de stabile ca şi conexiunile anatomice anatomice primitive primitive23. După părerea noastră, ceea ce are importanţă, ca bază a memoriei, nu este numai modificarea imprimată imprimată fiecărui fiecărui element, element, ci modul în care mai multe element elemente e se grupea grupează ză spre spre a forma un complex. Acest aspect având, pentru concepţia noastră, o importanţă capital capitală, ă, nu ezităm ezităm să insistă insistăm m asup asupra ra lui. lui. Putem Putem subli sublin nia,  în primul rând, că ipoteza noastră consecinţă necesară a ceea ce sa adm admis cu priv privir ire e la sedi sediul ul memor memoriei iei - simpli simplific fică ă anumit anumite e dificultăţi, chiar dacă se pare că le complică. complică. S-a pus întrebarea dacă fiecare fiecare celulă celulă nervoasă nervoasă poate poate conserva conserva mai multe modificări modificări dife diferi rite te sau dacă dacă,, o data ata modific modificată, ată, ea este este polar polariza izată tă pentru pentru totdea totdeauna una.. Fireşt Fireşte, e, ne limi limită tăm m la conj conjec ectu turi ri.. Pute Putem m totuşi gândi, fără teamă, că dacă celula este capabilă de multiple modificări, numărul lor trebuie să fie limitat. Ba chiar putem admite că ea nu păstre păstrează ază decât decât una. una. Numărul celulelor cerebrale fiind de 600 000 000, după calculele lui Meynert Meynert (iar sir Lionel Lionel Beale dă o cifră mult mai ridicată) 24, ipoteza unei impresi impresiii unice unice nu are nimic nimic problemă inacceptabil. inacceptabil. Dar  această problemă este pentru noi de un interes secundar, secundar, întrucât, întrucât, chiar dacă admite admitem m ipotez ipoteza a ultimă ultimă - cea mai defavorabi defavorabilă lă pentru pentru expliexplicarea carea numărulu număruluii şi complexi complexităţii tăţii amint amintiri irilor lor organi organizat zate e -, vom observa observa că această această modificar modificare e unică, care are posibilitatea să intre în combinaţii diferite, poate produ produce ce rezult rezultate ate difer diferite ite.. Nu trebuie să ţinem seama doar de fiecare factor luat în parte, ci de raport raporturi urile le lor recipr reciproce oce şi de combin combinaţii aţiile le care care rezult rezultă ă de aici. Celula modificată o putem compara cu o literă a alfabetului25; acea aceast stă ă lite literă ră,, răm rămânân ânând d aceeaşi, aceeaşi, a contribuit contribuit la formarea formarea a milioane de cuvinte în limbile vii sau moarte. Prin 31

THEODULE RIBOT

grupări, grupări, dintr-un mic număr număr de elem elemen ente te pot pot lua lua naşt naşter ere e combinaţii aţii din cele mai numeroase şi mai complexe. Ca să revenim la exemplul nost nostru ru priv privin ind d loco locomo moţi ţia, a, memoria organică, aceea care îi serveş serveşte te drept drept bază, bază, const constă ă dintr-o modificare modificare particulară particulară a unui unui mare mare numă numărr de elem elemente nerv nervoa oase. se. Dar Dar mult multee dint dintre re acest acestee elemente, astfel modificate, pot servi unui unui alt alt scop scop,, intr intrân ând d în alte alte combinaţi combinaţii, i, făcând făcând parte dintr-o altă ltă memorie orie26. Miş Mişcăril ările e secu secund ndar are e auto automa mate te care care cons constit titui uie e înot înotul ul sau sau dans dansul ul presupun anumite modificări în musculatura, în articulaţiile deja utilizate în locomoţie, modificări deja deja înre înregi gist stra rate te în anum anumit ite e elemente elemente nervoase: nervoase: ele găsesc, pe scur scurt, t, o memo memori rie e deja deja organizată, di n care deturnează deturnează multe elemente elemente în folosul lor, pentru a le face să intre într-o nouă combinaţie şi a contribu contribuii la formarea formarea unei alte memorii. Să mai subliniem şi faptul că nece necesi sita tate tea a unui unui mare mare număr de celule şi de filamente nervoase pentru conservarea şi reproducere reproducerea a unei mişcări, mişcări, fie şi rela relati tiv v simp simplă lă,, impl implic ică ă o pos posibil ibilit itat ate e mai mare are de permanenţă şi de reviviscenţă; ca urma urmare re a numă număru rulu luii de elemente şi a solidarităţii care se stabileşte stabileşte între ele, şansele de reîn reînvi vier ere e cres cresc, c, fieca fiecare re putând contribui la reconfortarea tuturor celorlalte. în conc conclu luzi zie, e, ipot ipoteza eza noast noastră conc concor ordă dă cu două două fapt fapte e de observaţie curentă: 1)O mişcare dobândită, bine fixată în organism, bine reţinută, este foarte greu de înlocuit cu o alta care are aproape acelaşi sediu, dar care presupune un mecanism diferit. Este ace o vorba, de fapt, de a desf ace asociaţie pentru a face alta; de a rupe raporturile stabilite pentru a înnoda altele noi. 2)Se întâmplă uneori că, în loc de a face o mişcare obiş nuită, facem involuntar o altă mişcare, care ne este obişnuită: ceea ce se explică prin faptul că, acelaşi elemente intrând în combinaţii diferite, care pot provoca descărcări în diferite sensuri, sunt suficiente circumstanţe cu totul neînsemnate pentru a pune în activitate un grup în loc de un altul şi a 32

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

produce, aşadar, efecte diferite. Cel puţin aşa ne explicăm faptul următo următor, r, raport raportat at de Lewes Lewes27: vizită ă la „Pov „Poves este team am într într-o -o zi o vizit Spitalul de epileptici şi, dorind să dau numele numele prietenulu prietenuluii care mă înso însoţe ţea a şi care care era era dr. dr. Bastia Bastian, n, am spus spus dr. Brinton; Brinton; am vrut rut ime imediat diat să rep repar greşeala şi am spus dr. Bridges, dar a trebuit să mă corectez din nou nou, spun spunân ând d în sfâr sfârşi şitt dr. Bast Bastia ian. n. Nu făce făceam am nici nici o confu confuzie zie în ceea ceea ce priv priveş eşte te pers persoa oane nele le,, însă însă,, deoa deoare rece ce ajusta ajustasem sem imperf imperfect ect grupur grupurile ile de muşchi muşchi necesare necesare articulării articulării unui unui nume nume,, sing singur urul ul element comun acestui grup şi celorlalte , servis isee la anum anume e sune sunetu tull B, serv Aceast stă ă reami reamint ntire ireaa a tust tustre rei" i"28. Acea expl explic icaţ aţie ie ni se pare pare abso absolu lutt exactă exactă şi, recurgân recurgând d la acelaşi acelaşi autor, autor, putem putem nota nota un fapt fapt bine bine cunoscut cunoscut,, care vine în sprijinul sprijinul tezei tezei noastr noastre: e: „Cine „Cine nu ştie ştie că, atun atunci ci când când înce încerc rcăm ăm să ne amin aminti tim m un nume nume şi avem avem sent sentim imen entu tull că înce începe pe cu un anumit sunet, o facem păstrând   în în perm perman anen enţă ţă în cuge cugett acel acel sunet sunet şi că, că, în sfârşi sfârşit, t, grupul grupul  întreg apare, fără ca de altfel să fi fost necesar ca acel sunet să fie mereu prezent în conştiinţă". O remarc remarcă ă analoa analoagă gă poate poate fi făcu făcută tă în ceea ceea ce priv priveş eşte te miş mişcăril ările e dobâ dobân ndite ite care constitu ituie scrisul. Este o greşe greşeală ală pe care care ades adesea ea am observ observatat-o o la mine mine însumi, însumi, mai ales atunci când scriu repede şi am capul plin de idei încurcate; ea este atât de scurtă, atât de repede reperată şi atât de repede uitată,  încât a trebuit să notez imediat mai multe dintre ele. Iată exemple în această privinţă: voind să scriu scriu „doi „doitt de bonn bonnes es", ", scriu „donne"; voind să scriu „ne pas faire scriu „nepart „nepart /kzre"etc /kzre"etc.. etc. une part part,"  ,"  scriu Evident, în primul caz litera D şi în al doilea caz litera P (înţeleg prin literă literă starea starea psih psihol olog ogic ică ă care care serveşte drept bază conceperii şi repr reprod oduc ucer erii ii sale sale graf grafic ice) e) au susc suscit itat at un grup în loc loc de alt grup; iar această confuzie este cu atât mai lesnicioasă cu cât restul grupelor onne, artera deja evocat  în conştiinţă. Nu mă îndoiesc că toţi cei care îşi vor da osteneala să se obse observ rve e în aceas eastă privinţă vor constata constata că este un fapt frecvent29. Să nu uităm că toate cele de mai sus constituie o ipoteză, dar care pare conformă cu datele ştiinţifice, dând seama de 33

THfiODULE RIBOT

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

fapt fapte. e. Ipot Ipotez eza a acea aceast sta a ne perm permit ite e să ne reprez reprezen entă tăm m   înt într-o r-o form formă ă dest destul ul de clară clară bazele bazele memori memoriei ei organi organice, ce, a acelo acelorr mişc mişcăr ării dobâ dobând ndit ite e care care constit constituie uie memoria memoria diferite diferitelor lor noas noastre tre orga organe ne,, a ochi ochilor lor,, a mâinilor, a membrelor superioare superioare şi inferioare. inferioare. Aceste Aceste baze nu constituie pentru noi o   înr înreg egis istr trar are e pur pur meca mecanic nică ă şi nici, conform unei comparaţii comparaţii obişnuite, o amprentă care s-ar conserva nu ştiu unde, asem asemăn ănăt ătoa oare re cu imag imagin inea ea cheii despre care am vorbit mai sus. Acestea sunt metafo metafore re de ordin ordin fizic, fizic, care nu-şi nu-şi au locul locul aic aici. Mem Memoria oria este este un fapt fapt biologic. O memorie bogată şi bine înzes zestrată nu este o cole colecţ cţie ie de ampre amprent nte, e, ci un ansamblu de asociaţii dinamice foarte stabile şi foarte prompte  în a se trezi. II

Vom studia studia acum acum o formă formă mai mai comp complic licat ată ă de memo memorie rie,, accr accr.a .a care care se înso însoţeş ţeşte te de fapte fapte de conşti conştiinţ inţă, ă, pe care care limba uzuală şi chiar chiar aceea aceea a psihologilor o consideră ca fiind  întreaga memorie. Să vedem în ce măsură cele spuse spuse despre despre memoria ria organ rganic ică ă îi sunt apli aplica cabi bile le şi ce adau adaugă gă aici aici conştiinţa. Trecând de la simplu simplu la complex, de la inferior la superior, de la o formă stabilă la o formă instabilă a memoriei, nu putem scăpa de o problemă prealabilă: aceea a rapo raport rtur uril ilor or inconş inconştie tientu ntului lui cu conştiinţa conştiinţa.. Această Această problemă problemă este este atât atât de înco înconj njur urat ată ă de obsc obscur urit itat ate e natu natura rală lă şi de misticism misticism artificial artificial încât încât pare dific dificil il să spun spunem em desp despre re ea ceva ceva clar clar şi pozi poziti tiv v30. Vom  încerca să o facem. Este în primul rând cu totul evident că nu avem a ne ocupa de metafizica metafizica inconştientului inconştientului,, aşa cum a înţeles înţeles-o -o Hartmann 31 sau oricare altul. Ba chiar vom începe  prin a declara că nu vedem nici un mod de a explica trecerea de la inconştient la conştiinţă. Pute Putem m form formul ula a în acea aceast stă ă privinţă ipote ipoteze ze ingen ingenio ioase ase,,  plauzibile; nimic mai mult. De altfel, 34

psihologi psihologia a ca ştiinţă a faptelor faptelor nu trebuie să se neliniştească pe aceas această tă temă. temă. Ea ia stăril stările e de conşt conştiin iinţă ţă în calit calitate ate de date, date, fără a se ocupa de geneza lor.  Tot ceea ce poate ea face este să determine unele din condiţiile lor de existenţă. Prima dintre aceste condiţii este este modu modull de acti activi vita tate te al sist sistem emul ului ui nerv nervos os,, pe care care fizi fiziol olog ogii ii îl dese desemn mnea ează ză cu numele de descărcare nervoasă. Dar majorit ritatea stăril rilor nervoase nu generează conşti conştiinţ inţa a şi nu contr contribu ibuie ie la aceasta aceasta decât foarte rar şi întrun mod indirect: indirect: de exempl exemplu, u, excitaţiile şi descărcările al căror sedi sediu u este este mare marele le simp simpat atic ic;; acţi acţiun unea ea norm normal ală ă a nerv nervil ilor or vasomotori; un mare număr de reflexe reflexe etc. Altele sunt însoţite de conştiinţă în mod intermite intermitent; nt; sau, după după ce au fost fost conş conşti tien ente te pe parc parcur ursu sull prim rimei perio rioade a vieţii,   încete încetează ază de a mai fi astfel fel în star starea ea adul adultă tă (de (de exem exempl plu, u, acţiunile automate despre care am vorbit). Activitatea nervoasă este este mult mult mai mai întin întinsă să decâ decâtt acti activi vita tate tea a psih psihic ică: ă: oric orice e acţiun acţiune e psihic psihică ă presup presupun une e o acţiune nervoasă, dar reciproca nu este adevărată. între activitatea nervoasă care nu este niciodată (sau aproape nicioda niciodată) tă) însoţită însoţită de conş conşti tiin inţă ţă şi acti activi vita tate tea a nervoasă nervoasă care care este întotdeau întotdeauna na (sau (sau apro aproap ape e înto întotd tdea eaun una) a)  însoţită de conştiinţă se situează acea activitate activitate nervoasă nervoasă care este uneori însoţită de aceasta.  în acest grup de fapte avem de studiat inconştientul. înainte de a formula concluzii mai clare şi mai valide pe această temă, să mai notăm două două condi condiţii ţii de existe existenţă nţă a conş conştii tiinţ nţei ei:: inte intens nsit itat atea ea şi durata. 1) Inte Intens nsit itat atea ea este este o condiţie condiţie cu un caracter extrem de variabil. il. Stăr Stăril ile e noas noastr tre e de conşt conştiin iinţă ţă luptă luptă fără fără înceta încetare re pentru pentru a-şi lua locul una alteia, alteia,   însă însă victori victoria a poate poate fi în egală egală măsură rezultatul forţei  învingătorulu  învingătoruluii sau al slăbiciunii slăbiciunii celorla celorlalţi lţi lupt luptăt ători ori.. Ştim Ştim - iar iar lucrul acesta a fost foarte bine elucidat elucidat de şcoala lui Herbart că star starea ea cea cea mai mai pute putern rnic ică ă poate poate descreşte descreşte continuu, până  în momentul în care cade „sub pragul conştiinţei", conştiinţei", adică acolo unde una din condiţiile sale de exis existe tenţ nţă ă lips lipseş eşte te.. Avem Avem tot tot temeiul să afirmăm că conş conştii tiinţ nţa a are are toat toate e grad gradel ele e posibil posibile, e, oricât oricât de mici, mici, spre spre a admite în ea modalităţi 35

THfiODULE RIBOT

infim infime, e, - acele acele stări stări pe care care Maudsley Maudsley le numeşte numeşte subconsubconştie tiente nte; dar dar nimi imic nu ne auto autori rize zeaz ază ă să spun spunem em că acea aceast stă ă desc descre reşt şter ere e nu are are limită, cu toate că ea ne scapă. 2) Nime Nimeni ni nu s-a s-a ocup ocupat at de durată ca de o condiţie necesară necesară a conştiinţe conştiinţei. i. Ea este, este, totuşi, de o importanţă capitală, permiţându-ne permiţându-ne să raţionăm pe mar gi gine a u no nor d at ate pre ci cise . Cercetările Cercetările efectuate în ultimii ultimii treize treizeci ci de ani au determ determina inatt timpul timpul necesa necesarr pentru pentru diferite diferite percepţii (sunet = de la 0",16 la 0",14; senzaţie tactilă = de la 0",21 la 0"18; lumină = de la 0",2 0",200 la 0",2 0",22) 2),, pent pentru ru actu actull de discernământ cel mai simplu, cel mai apropiat de reflex (= de la 0",21 0",21 până la 0",04). 0",04). Cu toate toate că rezultatele variază de la un experimenta experimentator tor la altul, de la o pers persoa oană nă la alta alta,, confo onform rm circumstanţelor şi naturii actelor  psihice  psihice studiate, studiate, s-a stabilit stabilit totuşi că fiecare act psihic cere o durată apreciabilă şi că pretinsa viteză infinită a gândului nu este decât decât o metaforă. O dată ce am stabilit lucrul acesta, acesta, este clar că orice acţiune nervoasă a cărei durată este inferioară aceleia pe care o cere acţiunea psihică nu poate fi conştientă 32. Este Este instruc instructiv tiv,, în această această privinţă, privinţă, să apropiem apropiem actul nervos însoţit de conştiinţă de purul reflex. După Exner 33, timpul fiziologic necesar pentru un reflex ar fi de 0",0662 până la 0",0578, 0",0578, număr foarte mic faţă de cele pe care le-am sus pent pentru ru dife diferi rite te dat dat mai sus categorii de percepţii. Dacă, aşa cum cum spun spune e Herb Herber ertt Spen Spence cer, r, aripa unei musculiţe bate de 10 până la 15 mii de ori pe secundă34, iar iar fiec fiecar are e băta bătaie ie impl implic ică ă o acţi acţiun une e nerv nervoa oasă să separată, separată, avem aici exemplul exemplul unei unei stăr stării nerv nervoa oase se a căre căreii rapidi rapiditat tate e este este uluito uluitoare are şi în comp compar araţ aţie ie cu care care star starea ea nervoasă nervoasă însoţită însoţită de conştiin conştiinţă ţă ocupă un timp enorm. Din cele de mai sus rezultă că, orice stare de conşt conştiin iinţă ţă ocupân ocupând d în mod necesa necesarr o anumit anumită ă durată durată,, o condiţie condiţie esenţială esenţială a conştiinţe conştiinţeii lipseş lipseşte te de îndată îndată ce durata durata proc proces esul ului ui nerv nervos os cade cade sub sub acest minimum 35. Să ne limi limită tăm m la aces aceste te remarci şi să tragem o concluzie. Problema inconştientului nu este atât de vagă, atât de îmbâcsită de opinii opinii contra contradic dictor torii ii decât decât pentru că este rău pusă. Dacă 36

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

soco socoti tim m conş conşti tiin inţa ţa ca pe o esen esenţă ţă,, ca pe o propri propriet etate ate fundamentală a sufletului, totul devine obscur; dacă o conside considerăm răm un fenome fenomen n care care are propriile propriile sale sale condiţi condiţiii de exigenţă, totul devine clar, iar inconş inconştie tientu ntull nu mai prezin prezintă tă mister erio ios. s. Nu treb trebui uie e nimi c mist niciodată să uităm că starea de conştii conştiinţă nţă este este un evenim eveniment ent complex care presupune o stare particula particulară ră a sistemulu sistemuluii nervos; nervos; că această acţiune nervoasă nu este este un acceso accesoriu riu,, ci o parte parte integrantă integrantă a evenimen evenimentului tului;; că ea este baza, condiţia fundamentală; că, de îndată ce s-a produs, produs, eveniment evenimentul ul există există  în sine însuşi; că de îndată ce conşt onştii iin nţa i s-a s-a adău adăuga gatt, evenim eveniment entul ul există există pentru pentru el  însuşi; că starea de conştiinţă îl comple completea tează, ză, îl desăvâ desăvârşe rşeşte, şte, dar dar nu-1 nu-1 cons constit tituie uie.. Dacă Dacă una din din cond condiţi iţiil ile e feno fenome menu nului lui-conştiin iinţă lipseşte fie inte intens nsit itat atea ea,, fie fie dura durata ta,, fie fie altele pe care nu le cunoaştem -, atun atunci ci o part parte e a aces acestu tuii complex, complex, conştiinţa conştiinţa,, dispare; dispare; o altă altă parte, parte, proces procesul ul nervos nervos,, subz subzis istă tă.. Nu răm rămâne âne din din eveniment decâ decâtt faza faza sa pur organică. Nimic uimitor, aşadar, dacă dacă mai mai târz târziiu rezu rezult ltat atel ele e aces acestu tuii trav traval aliu iu cere cerebr bral al se regăsesc: regăsesc: el a avut de fapt loc, deşi nimic nu 1-a făcut constatat. O dată ce am înţeles lucrul aces acesta ta,, tot tot ceea ceea ce ţine ţine de activ activit itate atea a inco inconş nştie tient ntă ă îşi pierde caracterul misterios şi se explică ică cu cea mai mare uşurin uşurinţă; ţă; de exempl exemplu: u: irupţi irupţiile ile neaşteptate de amintiri care nu par provocate de nici o asociaţie şi care ne vin în orice clipă clipă a zilei; lecţiile lecţiile şcolare şcolare citite azi şi  învăţate a doua zi; problemele timp timp îndelu îndelunga ngatt rumega rumegate, te, a căror căror soluţie soluţie ţâşneşte ţâşneşte brusc în conşt conştiin iinţă; ţă; invenţ invenţiile iile poetic poetice, e, ştiinţifice, mecanice; simpatiile şi antipa antipatiil tiile e secret secrete e etc. etc. etc. etc. Cerebraţia inconştientă îşi face fără fără zgomo zgomott lucra lucrarea rea,, pune pune ordine ordine în ideil ideilee obscur obscure. e. într-u într-unn caz   bizar bizar citat citat de Carpente Carpenter, r, un bărbat avea vaga conştiinţă a trav traval aliu iulu luii care care avea avea loc loc în creierul său, fără a atinge gradul unei conştiinţe distincte: „Un om de afaceri din Boston mi-a spus că, fiind ocupat ocupat cu o afacere afacere foar te importantă, o abandonase vreme de o săptămână mână,, cons consid ider erân ândd-o o pest peste e puteri terile le sale. ale. Dar el avea vea conşt conştiin iinţa ţa unei unei acţiuni acţiuni care care se petrecea în creierul său şi care era atât de 37

THEODULE RIBOT

chinui chinuitoa toare, re, atât atât de ieşită ieşită din comun încât se temea că îl ameninţ ninţă ă o para parali lizie zie sau sau vreu vreun n accident accident similar; similar; după câteva ore ore petr petrec ecut ute e în acea acea star stare e incomodă, starea rea sa de perp perple lexi xita tate te a disp dispăr ărut ut,, iar iar soluţi soluţia a pe care care o căuta căutase se s-a mod prezen prezentat tat de la sine, sine, în mod firesc firesc:: ea se elabor elaborase ase pe parcursu parcursull acelui interval tulbure şi obscur" 36. Ca să rezumăm, să spunem că ne putem reprezenta sistemul nerv nervos os ca fiin fiind d trav traver ersa satt de descărcăr descărcării permanen permanente. te. Dintre Dintre aceste acţiuni nervoase, unele răspun răspund d ritmu ritmului lui neî ncet ncetat at al acţiunilor vitale; altele, în număr mai mic, mic, răspun răspund d succes succesiun iuniiii stărilor de conştiinţă, iar altele,   înt într-u r-un n numă numărr cu mult mult mai mai mare mare,, cons constit titui uie e cere cerebr braţ aţia ia inc inconşt onştie ien ntă. tă. Cele Cele 600 600 de milioane (sau 1 200 de milioane) de celule şi cele 4 sau 5 miliar miliarde de fibre chiar dacă dacă ibre37, chiar ţinem ţinem seam seama a de cele cele aflate aflate în star stare e de repa repaus us sau de cele cele rămas rămase e neoc neocupa upate te între întreag aga a viaţă, oferă un contingent cons consid ider erab abil il de clem clemen ente te acti active. ve. Encefalul este ca un laborator plin de mişc mişcar are, e, în care care mii mii de lucrări au loc în mod simultan. Cerebraţia inconştientă, nefiind supu supusă să cond condiţ iţie ieii tim timpulu puluii38, neavân neavând d loc, ca să zicem aşa, decât decât în spaţiu, spaţiu, poate acţiona în mai mai mult multe e locu locuri ri deod deodat ată. ă. Conştiinţa Conştiinţa este îngust îngustul ul ghişe ghişeu u prin care ne apare o parte foarte mică din acest travaliu. văzutt în ce cons constă tă Am văzu raport raportul ul conşti conştiinţe inţeii cu inconinconştientul; ştientul; chiar chiar prin acest raport raport ne-am edificat şi asupra raportulu tuluii memo memori riei ei psih psihic ice e cu memoria memoria organică: organică: acesta acesta nu este decâ decâtt un caz caz part partic icul ular ar.. în gene genera ral, l, ceea ceea ce am spus spus desp despre re memoria fiziologică se aplică la memori memoria a conşti conştient entă; ă; cu exexcepţia cepţia unui factor factor în plus. Este totuşi totuşi util să reluăm de la capăt problema, fără a ocoli detaliile. Avem Avem aici aici de exam examin inat at două două lucrur lucruri: i: rezid reziduu uuril rile e şi grupările lor. I) Vechile Vechile teorii teorii despre memorie, memorie, doar sub sub care care au exam examin inat at-o -o doar aspectul ei psihologic, i-au dat ca unic unică ă bază ază „vestigii", „urm „urme" e",, „rez „rezid iduu uuri ri"" şi, şi, pe nedrept, adesea au folosit 38

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

aceş aceşti ti term termen enii într într-u -un n sens sens echi echivo vocc. Ba este este vorb vorba a de ampr ampren ente te materia materiale le în creier, creier, ba de modif odific icăr ării late latent nte e conservate conservate în „suflet". Cei care au adopta adoptatt aceast această ă din urmă urmă opinie opinie rămân în planul planul logicii. logicii. Dar această teză, cu toate că numără numără mulţi partizani printre cei car e se abţin de la fiziologie, este de nesusţinut. O stare de conştiinţă care nu mai este este conştii conştiinţă, nţă, o reprezentare care nu mai este reprezentată este o pură  flatus vocis39. A suprima dintr-un lucru ceea ce constituie realitatea sa este a-1 reduce la un posibil; este este a spune spune că, că, atunci atunci când cond condiţ iţii iile le de exis existe tenţ nţă ă vor vor reapărea, va reapărea şi lucrul: ceea ce ne duce la teza despre inconştient expusă mai sus. Pentru noi prob roblema „reziduurilo „reziduurilorr psihologic psihologice" e" este dinainte dinainte rezolvată: rezolvată: dacă orice stare de conştiinţă conştiinţă implică, implică, în calita calitate te de parte parte integr integrant antă, ă, o acţi acţiun une e nerv nervoa oasă să,, şi dacă dacă această această acţiune acţiune modifică modifică centrii centrii nervoşi într-un mod permanent, star starea ea de conş conştii tiinţ nţă ă se află află   înscr înscrisă isă aici aici prin prin însuşi însuşi acest acest fapt. Ce-i drept, se poate obiecta că starea de conştiinţă implică o acţiune acţiune nervoasă nervoasă şi ceva ceva în plus. Ne interesează prea puţin. Dacă starea starea nervoasă nervoasă iniţială - aceea aceea care corespunde corespunde percepţiei percepţiei - a fost fost de ajuns ajuns ca să provoa provoace ce ceva ceva în plus plus,, atun atunci ci star starea ea nervoasă secundară- aceea care corespunde unei amintiri - este şi ea de ajuns. ajuns. Condiţ Condiţiil iile e sunt sunt aceleaşi aceleaşi în ambele cazuri, iar soluţia soluţia aceste acesteii dificul dificultăţi tăţi,, dacă dacă este este posibil posibilă, ă, îi incumb incumbă ă unei unei teorii a percepţiei, nu unei teorii a memoriei. Acest reziduu psihofiziol psihofiziologic ogic îl putem numi, împreună cu Wundt, o dispoziţie şi, tot împreună cu el, putem observa prin ce diferă diferă de o amprentă amprentă:: „Analogiil „Analogiile e extrase extrase din domeniul fiziologic fac să se vadă această deosebire. în ochiul care care a fost fost expus expus la o lumină lumină intensă, impresia primită persistă sub forma unei imagini consecutive. consecutive. Ochiul care zilnic compară şi măsoară distanţe şi relaţii în spaţiu câştigă tot mai mult în   preci ea precizie zie.. Imagi Imagin n consecutiv consecutivă ă este o amprentă; amprentă; acomodarea ochiului, capa capaci cita tate tea a sa de a măsu măsura ra este o dispoziţie funcţională. Se poate poate ca, în ochiul ochiul neexers neexersat, at, retina şi muşchii să fie constituiţi ca în ochiul exersat; dar există în acesta din urmă o 39

THEODULE RIBOT

dispoziţie mai marcată decât în prim primul. ul. Fără Fără îndo îndoia ială lă că se poat poate e spun spune e că obiş obişnu nuin inţa ţa fizi fiziol olog ogic ică ă a orga organe nelo lorr se bazează mai puţin pe schimbările lor propriu-zise cât pe amprentele care rămân în centrii lor nervoşi nervoşi.. Dar toate toate studiil studiile e fiziologice referitoare la fenome fenomenel nele e de obişn obişnuin uinţă, ţă, de adap adapta tare re la cond condiţ iţii ii date date etc. etc. arat arată ă că ampr ampren ente tele le înse însele le cons consta tau u esen esenţi ţial alme ment nte e în 40 dispoziţii funcţionale" . este consi consider deraţi aţiii ne II) Aceste cond conduc uc la un aspe aspect ct asup asupra ra căruia ruia dori dorim m să insi insisstăm tăm. Asociaţii ţiile dinamice ale elementel elementelor or nervoase joacă un rol rol mult ult mai mai imp importa ortan nt în memori memoria a conşt conştii iinţ nţei ei decâ decâtt în aceea aceea a organe organelor lor.. Am putea putea repeta cele spuse mai sus, dar acest aspect al problemei a fost atât de puţi puţin n studi tudiat at înc încât este este de preferat să-1 reluăm într-o altă formă. Fiecare Fiecare dintre dintre noi găseşte găseşte   în în conş conştii tiinţ nţa a sa un anum anumit it număr de amintiri: imagini de oameni, de animale, de oraşe, de câmpi âmpii, i, de cunoşt noştin inţe ţe ştiinţifice, ifice, istorice, istorice, lingvist lingvistice ice etc. Aces Aceste te amin aminti tiri ri ne revin revin sub sub forma de serii mai mult sau mai puţin puţin lungi. lungi. Formarea Formarea acesto acestorr serii a fost foarte bine explicată prin legile asociaţiei dintre stările de conştiinţă; nu avem nimic de adău adăuga gatt în acea aceast stă ă privi privinţ nţă. ă. Ceea ce ne interesează nu sunt serii riile, ci terme rmenii lor. Cercetăm Cercetăm starea starea de conştiinţă conştiinţă simplă spre a demonstra ce complexitate presupune. Să luăm luăm,, aşad aşadar ar,, unul unul dintre aceşti termeni: memorarea unui măr. Dacă ar fi să credem verdictul ei, este este un fapt simplu. conştiinţei, simplu. Fizi Fiziolo ologi gia a ne arat arată ă că aces acestt verdic verdictt este este o iluzie. iluzie. Amintirea Amintirea unui măr este în mod necesar forma palidă a percep perceperii erii unui măr. Ce pres resupune une acea perc percep epţi ţie? e? O modi modifi fica care re a retinei, terminaţie nervoasă cu o structură extrem de icată, o transm transmisi isie e prin prin complicată, nervul nervul optic, optic, prin corpii genicula culaţi ţi,, până până la tube tuberc rcul ulii ii cvadri adrige gem meni, eni, de aic aici la gang gangli lion onii ii cereb erebra rali li (str (strat atul ul optic? optic?), ), apoi, apoi, prin prin substa substanţa nţa albă, albă, la stratu straturile rile corticale corticale (în regi regiun unea ea pliu pliulu luii curb curb,, după după Ferrier)41. Aceasta presupune pune punere rea a în fun funcţiu cţiune ne a o mulţim mulţime e de elemen elemente te diferite, risipite de-a lungul traiectului. Dar nu este totul, totul, nefi nefiin ind d vorb vorba a de o simplă senzaţie de culoare. Noi vedem sau 40

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

ne imaginăm mărul ca pe un obiect solid cu o formă sferică. Aces Aceste te jude judecă căţi ţi rezu rezult ltă ă din din sensibilitatea musculară fină a aparatului nostru vizual şi din mişcăr mişcările ile sale. sale. Or, mişcă mişcările rile och ochiulu iuluii sunt unt reg reglate late de nume numero roşi şi nerv nervi: i: pate pateti ticu cul, l, nerv nervul ul oculom lomotor comun, nerv nervul ul ocul oculom omot otor or exte extern rn.. Fiecare dintre aceşti nervi duce la un punct particular al bulbului42, care el  însuşi este ataşat printrun lung lung trai traiec ectt la scoa scoarţ rţa a creier creierulu ului, i, unde unde se form formea ează ză ceea ceea ce Maud Maudsl sley ey nume numeşt şte e intuiţ intuiţiil iile e motor motorii. ii. Descr Descrier ierea ea noastră este făcută în linii mari. Pentru Pentru detal detaliiii se pot pot consult consulta a trata tratate tele le de anat anatom omie ie şi de fizio fiziolo logi gie. e. Citit Cititoru orull îşi va face face astfel astfel o idee despre numărul numărul fantastic de filamente nervoase şi de celu celule le dise disemi mina nate te,, în insu insuli liţe ţe şi arhi arhipe pela lagu guri ri,, în dife iferite ritele le părţi rţi ale axu axului lui cerebrospinal, cerebrospinal, care servesc drept bază bază aces aceste teii stăr stării psih psihic ice e imagin imaginea ea din memorie memorie a unui unui măr măr -, pe care care dubl dubla a iluzie iluzie a conştii conştiinţe nţeii şi a limbajul limbajului ui ne face să o considerăm simplă. Se va spune că o percepţie vizuală este prea complexă şi că dovedeşt eşte prea rea mult în favo favoar area ea teze tezeii noas noastr tre? e? Să luăm exemplul exemplul unui cuvânt. cuvânt. Dacă este vorba de cuvântul scris, avem de-a face cu memoria vizuală, care se apropie apropie de cazul preceden precedent. t. Dacă Dacă este este vorba vorba de cuvântu cuvântull vorbit, complexitatea este la fel de mare mare.. Limb Limbaju ajull arti articu cula latt presupune intervenţia laringelui, laringelui, a gurii, a foselor nazale şi, prin urmare, a numeroşi nervi care îşi au centrii în diversele diversele părţi ale bulb bulbul ului ui:: spin spinal alul ul,, faci facial alul ul,, hipoglosul43. Dacă în memorarea cuvintelor atribuim un rol impresiilor auditive, complexitatea este şi mai mare.  în sfârşit, centrul bulbar trebuie el însuşi legat de circumvaluţia lui lui Broc Broca a şi de lobu lobull insula, cons consid ider erat ate e de toat toată ă lume lumea a drept centrul psihic al vorbirii 44. Vedem că acest caz nu diferă de precedentul precedentul nici în natura şi nici în complexitatea sa şi că memo memori ria a fiec fiecăr ărui ui cuvân uvântt treb trebui uie e să aibă aibă ca bază bază o asociere determinată de elemente nervoase45. Este inutil să insistăm: din cele cele de mai sus reiese reiese îndeîndeajun juns imp importa ortan nţa ace acelor lor asocia asociaţii ţii pe care le voi numi bazele 41

THfiODULE RIBOT

ale memorie riei, modificările imprimate elementelor fiind fiind bazele bazele statice statice.. Poate că se va face observaţia observaţia că exem exempl plel ele e noas noastre tre presu presupu pun n cazuri uri mai simp imple. le. Este adev adevăra ărat, t, dar dar nu avem avem a ne ocupa de ele. Ceea ce memoria conservă şi reproduce sunt stări de conştii conştiinţă nţă concre concrete, te, reale; reale; trebuie trebuie deci să le considerăm ca atare şi să ne alegem exemplele exemplele în această această ordine ordine a faptelor. faptelor. Că analiza analiza fiziologică fiziologică şi analiza analiza ideolo ideologic gică, ă, fiec fiecare are în parte, coboară până la elem lemente ultim time, este ste o operaţi operaţie e utilă utilă pentru pentru a explica explica geneza stărilor de conştiinţă: aici noi le considerăm gata formate. La vârsta vârsta la care care începe începem m să vorbim, folosim câteva cuvinte simple, iar mai târziu fragmente de fraze. Timp   îndel îndelung ungat at nu avem avem ştire ştire de faptul că aceste cuvinte presupun elemente mai simple; mulţi nu ajung să ştie niciodată lucrul lucrul acesta. acesta. Conştiinţa, Conştiinţa, care este o vorbire interioară, ră, procedează la fel. Ceea ce este pentr entru u ea sim simplu, lu, pent pentru ru analiză este compus. Dar este neîn neîndo doiel ielni nicc că aces aceste te stăr stării simp simple le,, care care sunt sunt alfa alfabe betu tull conştiinţei, conştiinţei, presupun ele însele, pentru conservarea şi repr reprod oduc ucer erea ea lor, lor, anum anumit ite e complexe nervoase. Faptele pe care le-am le-am cita citatt mai mai sus, sus, cu priv privir iree la sune sunete te,, lite litere re şi sila silabe be,, ne-o ne-o dovedesc. Iată un alt fapt, încă şi mai curios curios.. „Un bărbat bărbat foarte foarte instruit - spune Forbes Winslow , după un acces de febră acută, a pierdut cu totul cunoaşterea literei F"46. Dacă, aşadar, încercăm să ne repr reprez ezen entă tăm m o memo memori rie e bună bună şi să traduc traducem em aceast această ă expresie în terme termeni ni fizio fiziolog logici ici,, trebuie să ne imaginăm un mare număr număr de elemente elemente nervoase, nervoase, fiecare fiecare fiind modificat modificat într-un mod particular, particular, fiecare fiecare făcând făcând parte parte dintr-o dintr-o asoci asociere ere şi fiind fiind probabil capabil de a intra în mai multe, multe, fiecar fiecare e dintre dintre acest aceste e asociaţii incluzând condiţiile de exis existe tenţ nţă ă ale ale stăr stăril ilor or de conştii conştiinţă. nţă. Memoria Memoria are deci deci baze static statice e şi baze baze dinami dinamice ce.. Putere Puterea a sa este este în funcţi funcţie e de numărul şi de stabilitatea lor.

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

dinamice

42

Vom Vom stud studia ia acum acum cara caract cter erul ul   propriu propriu memoriei memoriei psihice, psihice, caracter care îi aparţine în exclusivitate şi care, care, fără fără a schimb schimba a nimic nimic în natura şi condiţiile sale organice, organice, face face din ea forma forma de memorie memorie cea cea mai mai comp comple lexă xă,, cea cea mai mai   înalt înaltă ă şi cea mai instab instabil ilă ă47. Aces Acestt cara caract cter er se nume numeşt şte e în limbaj şcolăresc şcolăresc „recunoaş „recunoaştere". Voi numi-o localizare în timp, întrucât implic ică ă nici nici o acest acest term termen en nu impl ipoteză ipoteză şi nu este decât decât simpla simpla expresie a faptelor. Puţine Puţine sunt problemele problemele pe care metoda metoda „facultăţ „facultăţilor" ilor" le-a  încurcat cu mai multe dificultăţi şi explic explicaţii aţii factic factice. e. Va fi deci deci nimerit să spunem în primul r ând,   pe pe scur scurt, t, cum cum se pune pune pent pentru ru noi problema şi cum se rezolvă. Local Localiza izarea rea în timp timp (de exem exemplu plu,, a ne amin aminti ti că un anumit accident ni s-a întâmplat   în cutare perioadă şi în cutare loc) nu este un act primar, ci presupune, în afară de starea de conş conşti tiin inţă ţă prin princi cipa pală lă,, stăr stării secundare, variabile ca număr şi grad şi care, grupate în juru-i, o determină. Pentru noi, ceea ce explică cel mai bine mecanismul „recunoaşterii" este mecanismul văzului. Distincţia Distincţia dintre dintre percepţii percepţiile le primare şi percepţiile dobândite ale văzului a devenit curentă de la Berkeley Berkeley48 încoace. ştie că încoace. Se ştie datu datull prim primar ar este este supr supraf afaţ aţa a color colorat ată; ă; că datel datele e secu secund ndare are sunt direcţia, direcţia, distanţa, distanţa, forma etc; că primul depinde mai ales de sensibilitatea retinei; că cele secund secundare are depind depind mai ales de sens sensib ibil ilit itat atea ea musc muscul ular ară ă a ochiului; că, din cauza obiş obişnu nuinţ inţei, ei, datele datele primare primare şi cele cele dobând dobândite ite s-au contopi contopitt atât de bi ne încât, încât, pentru pentru simţul comun, nu există aici decât un act simplu, imediat, cu toate că analiz analiza, a, experi experienţ enţa, a, cazuri cazurile le patologice dovedesc contrarul. ontrarul. La fel în ceea ce priveşte memoria. Star Starea ea de conş conştii tiinţ nţă ă prim primar ară ă este este în prim primul ul rând rând dată dată ca existând pur şi simplu; simplu; stările de conşti conştiinţ inţă ă secun secundar dare e care care se adaugă şi care cons onstau tau în rapo raport rtu uri şi în jud judecă ecăţi, ţi, o loc localize lizeaz ază ă la o anu anumită ită distanţă distanţă în durată, durată, în aşa fel  încât putem defini memoria: o viziune în timp*9. 43

THEODULE RIBOT

Această Această operaţi operaţie e pe care, care, din din motiv motive e de clari clarita tate te,, am descris-o în linii mari, trebuie acum studia studiată tă mai îndeap îndeaproap roape, e, în detaliu. Exp Explic licaţia aţia teor teoret etic ică ă a localizării în timp are ca punct de plec plecar are e lege legea a enun enunţat ţată ă de Dugald Stewart şi atât de bine pusă în lumină de Taine: „Act „Actel ele e de imag imagin inaţ aţie ie sunt sunt întotde tdeauna însoţite de o credinţă (cel puţin momentană)  în existenţa reală a obiectului de care care ele se ocupă ocupă"" 50. Această Această credinţă, credinţă, care există există în gradul gradul cel mai înalt înalt în haluci halucinaţi naţie, e, în verti vertij, j, în vis vis (în abse absenţ nţa a unor unor perce rcepţii reale care s-o corecteze corecteze), ), există, există, într-un într-un grad mai scăzut, pentru toate stările de conşti conştiinţ inţă. ă. Nu voi vorbi vorbi de mecanismul prin care starea de conş conştii tiinţ nţă ă este este desp despui uiat ată ă de realitatea sa obiectivă şi redusă la o concepţie pură a spiritului.   Trimit Trimit,, în aceast această ă privin privinţă, ţă, la expli explica caţii ţiile le date date de domn domnul ul Taine 51. Cu toate acestea, nu avem aici de-a face cu o amintire. Atâta timp cât o imagine, oricare i-ar fi conţinutul (fie (fie că repr reprez ezin intă tă o casă casă,, o inve invenţ nţie ie meca mecani nică că sau sau un sentiment), rămâne izolată izolată şi ca suspen suspendat dată ă în conşti conştiinţ inţă, ă, fără fără legătură cu alte stări care pentru noi au un loc fix, fără însă a le putea localiza localiza undeva undeva anume, anume, noi nu vedem în ea decât o stare actuală. actuală. Dar unele dintre aceste imagini au proprietatea ca, de  îndată  îndată ce intră în conştiinţă, conştiinţă, să emit emită ă rami ramifi fica caţi ţiii în dive divers rse e sensuri, să  provoace stări care le leag leagă ă de prez prezen entt şi dato datori rită tă cărora cărora ne apar ca făcând parte dintr-o serie mai lungă sau mai scurtă, care duce la prezent; cu alte cuvinte, ele sunt localizate în timp. Nu voi cerceta dacă memoria memoria este aceea care face idee ideea a de timp timp posi posibi bilă lă sau sau dacă, dimpotrivă, ideea de timp face face posi posibi bilă lă memo memori ria; a; nici nici dacă timpul este o formă a priori a spiritu spiritului lui;; nici nici dacă dacă ea este este explicabilă printr-o geneză empirică. pirică. Aceste Aceste probleme probleme provin provin de la o critică a cunoaşterii, nu dintr-o psihologie empirică. Ea consta constată, tă, cu titlu titlu de fapt, fapt, că timpu timpull implic implică ă memo memoria ria şi că memoria implică timpul: ceea ce 44

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

îi este de ajuns 52. Admiţând acest punct de ve dere, cum localizăm în timp? Pe plan teoretic, nu avem decât un mod mod de a proc proced eda. a. Determinăm pozi poziţi ţiil ile e în timp timp ca pe nişte nişte poziţii în spaţiu, în raport cu un punc punctt fix, fix, care care,, în ceea ceea ce priv priveş eşte te timp timpul ul,, este este star starea ea noas noastr tră ă prez prezen entă tă.. Este ste de remarcat că acest prezent este o stare reală, care are cantitatea cantitatea sa de durată. Oricât de scurtă ar fi, ea nu este, aşa cum ne fac să credem metaforele limbajului, o stră străfu fulg lger erar are, e, un nimic imic,, o abstra abstracţi cţie e analoa analoagă gă punctu punctului lui matematic: ea are un început şi un sfârşi sfârşit. t. Pe deasup deasupra, ra, înceînceputu putull ei nu ne apar apare e ca un   în începu eput abs absolu olut: ea are are o tan tangenţă cu ceva, cu care formează formează o continuit continuitate. ate. Când citim citim tăm) o fraz frază, ă, la al (sau (sau ascu asculltăm cincil cincilea ea cuvân cuvânt, t, de exemp exemplu, lu, rămâne ceva din al patrulea. O stare de conştiinţă nu dispare decâ decâtt progr rogres esiv iv:: ea lasă lasă o prelungire analoagă cu ceea ce optica optica fiziolo fiziologic gică ă numeşt numeşte e o imagine consecutivă ( în alte limbi expres expresii iile le sunt sunt mai feric fericit ite: e: afterAşa se   sensation, Nachempfindung). Aşa face că al patrulea şi al cincilea cuvâ cuvânt nt sunt sunt în cont contin inui uita tate te,, sfâr sfârşi şitu tull unuia uia atin atingâ gând nd  începutul  începutul celuilalt. celuilalt. Este aici un aspect de o importanţă capitală. Există o conti gui guitate, ate, nu nedete nedetermi rminat nată, ă, care care const constă ă în aceea că două extremităţi uneori se atin ating; g; dar în sens sensul ul că extremitatea iniţială a stăr stării ii actual actuale e atinge atinge extrem extremitat itatea ea finală a stării anterioare. Dacă aces acestt fapt fapt simp simplu lu este este bine bine   înţel înţeles, es, atunci atunci este este înţele înţeless şi mecanismul teoretic al localizări localizăriii în timp timp,, într întruc ucât ât este este clar clar că trecerea regresivă regresivă se poate face şi de la al patrulea cuvânt la al treilea, şi aşa mai departe, şi că fiec fiecar are e star stare e de conş conşti tiin inţă ţă având cantit cantitatea atea sa de durată durată,, număru numărull stărilo stărilorr de conştii conştiinţă nţă felull aces acesta ta în mod mod  parcurse   în felu regr regres esiv iv şi cant cantita itate tea a lor lor de durată ne dau poziţia unei stări oarecare în raport cu prezentul, distan distanţar ţarea ea sa în timp. timp. Acest Acesta a este este meca mecani nism smul ul teor teoret etic ic al regresiv care, localizării localizării:: un mers regresiv  pornind de la prezent, parcurge o serie termeni ni mai mult sau mai de terme puţin lungă. 45

THEODULE RIBOT

Pe plan practic, am recurs la proc proced edee ee mai mai simp simple le şi mai mai expedi expeditiv tive. e. Foarte Foarte rar facem facem această cursă regresivă prin toţi intermed intermediari iariii şi destul destul de rar prin prin majo majori rita tate tea a aces acesto tora ra.. Simplificarea Simplificarea noastră constă constă în prim primul ul rând rând în folo folosi sire rea a unor unor exemplu   puncte puncte de reper. Iau un exemplu dint dintre re cele cele mai mai obiş obişnu nuit ite. e. Pentru Pentru ziua ziua de 30 noiemb noiembrie rie aştept o carte de care am ma re trebuinţă. Ea vine de departe, iar expedierea expedierea ei cere cel puţin douăze douăzeci ci de zile. zile. Am cerutcerut-o, o, oare, în timp util? După câteva ezitări, îmi amintesc că am făcut coma comand nda a în ajun ajunul ul unei unei mici mici călă călăto torii rii cărei căreia a îi pot pot fixa fixa cu prec recizi izie data, în ziu ziua de duminică 9 noiembrie. Din acest moment amintirea este completă. completă. Dacă analizăm analizăm acest acest caz, vedem că starea rea de conştiinţă conştiinţă principală principală -comanda cărţii - este mai întâi situată în trecut într-un mod nedeterminat. nedeterminat. Ea trezeşte stări secu secund ndar are: e: comp compar arat ată ă cu plasează ză când când aces aceste tea, a, ea se plasea   înainte, înainte, când după. „Imaginea „Imaginea călăt călătore oreşte şte,, glisân glisând d înaint înainte e şi   înapoi pe linia trecutului; fiecare dintre frazele pronunţate mental a fost o basculare" 53. în urma unor asociaţii mai mult sau mai puţin lungi, lungi, ea îşi găseşt găseşte e în sfâr sfârşi şitt locul; este fixată, recunoscută. în aces acestt exemp emplu, lu, amint mintir irea ea călăt ălător orie ieii este este ceea ceea ce eu numesc un punct de reper.  înţeleg prin punct de reper un eveni venim ment, ent, o star stare e de conştiinţă conştiinţă căreia căreia îi cunoaştem cunoaştem bine bine pozi poziţi ţia a în timp timp,, adic adică ă dist distan anţa ţa faţă faţă de mome moment ntul ul actual şi care ne serveşte ca să măsur măsurăm ăm celela celelalte lte distan distanţe. ţe. Acest Aceste e punct puncte e de reper reper sunt sunt stăr stării de conş conştii tiinţ nţă ă care care,, prin prin intensitate intensitatea a lor, luptă mai bine decât celelalte împotriva uitării, sau care, care, prin prin compl complexi exitat tatea ea lor, lor, sunt sunt de natură natură să suscit suscite e numero meroas ase e rapo raport rtu uri, ri, să sporească şansele de reviviscenţă. Ele nu sunt alese în mod mod arbi arbitr trar ar,, ci ni se impu impun. n. Valoar loarea ea lor lor este este cu totu totull relativă. Unele au valoare pentru o oră oră, altel ltele e pentr entru u o zi, zi, o săptăm săptămână ână,, o lună, lună, pentru pentru ca apoi, scoase din uz, să cadă în ele de repe reperr au, au, în uitare uitare.. Punct Punctele general, un caracter pur individual, dar, cu toate toate acestea, acestea, unele unele sunt comune comune unei familii, unei mici societăţi, unei naţiuni. Dacă nu mă înşel, aceste puncte de reper formează, formează, pentru pentru fiecare fiecare dintre dintre noi, noi, divers diversee serii serii care care coresp corespund und diverselor  46

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

even evenim imen ente te din din care care este este comp ompusă viaţa iaţa noastră tră: ocupaţii zilnice, zilnice, evenimente evenimente de famili familie, e, ocupaţ ocupaţiiii profes profesion ionale ale,, cerce cercetăr tării ştiinţifice ştiinţifice etc, aceste aceste serii fiind cu atât mai numeroase cu cât viaţa individului individului este mai variată variată. Ele sunt ca bornele bornele kilome kilometrice sau ca stâlpii indicatori plasaţi pe căile ruti rutier ere, e, care, are, plec lecând din acelaşi punct, diverg în diferite direcţii. Au totuşi particularitatea că seri seriile ile se pot pot într întruc ucât âtva va suprapune suprapune,, pentru pentru a se compara compara între ele. Rămâ Rămâne ne de arăt arătat at cum cum aceste puncte de reper permit simp simplif lific icar area ea meca mecani nism smul ului ui localizării. Evenimentul pe care îl numim punct de reper, revenind, conform conform ipotezei, foarte des în conştii conştiinţă nţă,, este este foarte foarte adesea adesea compar comparat at cu prezen prezentul tul în ceea ceea ce priveşte poziţia sa în timp, ceea ceea ce înseam înseamnă nă că stăril stările e inte interm rmed edia iare re care care le sepa separă ră sunt mai mult sau mai puţin clar activ tive. Rezul ezultă tă că pozi poziţi ţia a punctului de reper este sau cel puţin ţin pare pare să fie fie (căc (căcii vom vom vede vedea a mai mai depa depart rte e că oric orice e amintire amintire implică o iluzie) din ce   în în ce mai mai cuno cunosc scut ută. ă. Prin Prin repetiţ repetiţie, ie, aceast această ă locali localizare zare devine imediată, instantanee, instantanee, automată. Cazul este analog cu form formar area ea unei unei obiş obişnu nuin inţe ţe.. Intermediarii dispar, fiind inutili. Seria se reduce la doi termeni, iar iar cei doi term termen enii sunt sunt de ajuns, ajuns, deoarece deoarece distanţare distanţarea a lor  în timp este sufi sufici cien entt de cunoscut cunoscută. ă. Fără acest acest  procedeu fără dispar dispariţi iţia a unui unui abreviativ, fără număr considerabil de termeni, locali localizar zarea ea în timp timp ar fi foarte foarte  îndelungată, foarte anevoioasă, rest restrâ râns nsă ă la lim limite ite îng înguste uste.. Datorită ei, dimpotrivă, de îndată ce imaginea răsare, ea comportă o prim primă ă loca locali liza zare re cu totu totull inst instant antan anee ee,, se situea situează ză între între două două jaloan jaloane: e: prezen prezentul tul şi un punct de reper oarecare. Operaţia Operaţia se desăvârş desăvârşeşte eşte după câte câteva va tato tatonă nări ri,, ades adesea ea fiind fiind labo laborio rioas asă, ă, infru infruct ctuo uoas asă ă şi, şi, poate, niciodată precisă . Dacă cititorul consimte să-şi studie studieze ze propri propriile ile-i -i amint amintiri iri,, nu cred cred ca el să ridic ridice e obie obiecţi cţiun unii serioas serioase e împotriv împotriva a celor celor spuse spuse mai mai sus. sus. El va obse observ rva, a, pe deasupra, cât de mult seamănă acest acest mecanism mecanism cu acela acela prin care facem localizări în spaţiu. Şi în acest caz avem puncte de reper, reper, proced procedee ee abrev abreviat iative ive,, distan distanţe ţe perfect perfect cunoscute cunoscute pe care care le folosi folosim m ca unităţi unităţi de măsură. 47

THfiODULE RIBOT

Nu este inutil să arătăm, pe scurt, că localizările localizările în viitor se fac fac printr-un mecanism asem asemăn ănăt ător or.. Cuno Cunoaş aşte tere rea a noastră   privind viitorul nu poate fi decât o copie a trecutului. Nu identific aici aici decâ decâtt două două cate catego gorii rii de fapte fapte:: unel unele e care care sunt sunt pur pur şi simplu o reproducere a ceea ce s-a petrecut în aceleaşi perioa perioade de,, în acelea aceleaşi şi locuri locuri,, în aceleaşi aceleaşi împrejurăr împrejurări; i; altele altele care consta constau u în inducţ inducţii, ii, deducţ deducţii, ii, concluzii concluzii trase din trecut, dar produ produse se prin prin trava travaliu liull logic logic al spiritului. în afară de aceste două categorii categorii,, totul totul este posibil, posibil, dar totul totul este necunoscut. Evident, prima clasă de fapte este aceea care seamănă cel mai mult cu memoria, memoria, deoarece deoarece ea este o simplă reproducere a ceea ce a fost. Un bărbat are obiceiul de a merge merge în fiecare fiecare an să-şi să-şi petreacă luna septembrie într-o casă casă la ţară. ţară. în plină iarnă iarnă el o revede cu împrejurimile ei, cu locatar locatarii, ii, cu viaţa viaţa ei. Acea Aceast stă ă imagin imagine e pluteş pluteşte te mai întâi întâi în nedeterm nedeterminare; inare; ea este în egală egală măsură materie pentru amintire şi pentru pentru viito viitor. r. Mai Mai întâi întâi ea se   îndepărte îndepărtează ază de prezent, prezent, apoi alun alunec ecă ă dinc dincol olo o de iarn iarnă, ă, în primăvară, în vară; în sfârşit, se locali localizea zează. ză. Cursul Cursul anului, anului, cu succesiunea succesiunea de anotimpuri, anotimpuri, de sărb sărbăt ători ori,, cu schim schimbă băril rile e de ocupaţii, furnizează punctele de repe reper. r. Aces Acestt meca mecani nism sm nu difer diferă ă de acel acela a al memo memori riei ei decât decât într-un într-un punct: faptul faptul că trecem trecem de la capătu capătull  finul  al prezentulu prezentuluii la capătul capătul iniţial al stării stării următoare. următoare. Nu mergem, mergem, ca în cazul amintirii, de la un   început la un sfârşit, ci de la un sfârş fârşit it la un înc început. ut. Parcur Parcurgem gem,, în aceas această tă ordine ordine invariabilă, în mod teoretic toate stările intermed intermediare, iare, în mod practic doa doar cât câteva eva punc punctte de reper. Mecanismul este deci acelaşi ca pentr entru u memor emorie ie,, num numai că funcţionează în alt sens.   în fond, fond, dacă dacă lăsăm lăsăm de-o de-o part parte e expl explic icaţ aţii iile le verb verbal ale, e, constatăm constatăm că „recunoaştere „recunoaşterea" a" nu este o „facultate", ci un fapt şi că acest fapt rezultă dintr-o serie de condiţii. în consecinţă, „recunoaşterea", localizarea în timp timp vari variaz ază ă în func funcţi ţie e de cond condiţi iţii, i, înre înregi gist strâ rând nd toat toate e gradele gradele posibile. posibile. La gradul gradul cel mai înalt se situează situează punctele punctele de reper; reper; dedesubt, dedesubt, amintirile amintirile vii, precise, detectate detectate aproape la fel de repede; sub acestea, 48

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

amintirile care dau loc la ezitări, cerâ cerând nd un timp timp apre apreci ciab abil il pentru pentru locali localizare zarea a lor; lor; încă încă şi mai jos avem avem recuno recunoaşt aşteri erile le labo laborio rioas ase, e, care care nu reuş reuşes escc decât prin încercări şi stratageme; în unel unele e cazu cazuri ri travaliul memoriei nu izbuteşte, iar indecizia noastră se exprimă prin fraze de felul: „Mi se pare că am mai văzut chipul acesta!" „Oare „Oare nu am visat?". visat?". încă un pas pas şi loca locali liza zare rea a este este nulă nulă;; imaginea, lipsită de cadrul ei, se rostogoleş rostogoleşte, te, vagabond vagabondează ează în haos haos,, fără fără nici nici un căpă căpătâ tâi. i. Există Există numero numeroase ase exempl exemple e de acest fel şi ele se întâlnesc acolo unde unde ne-am aştepta mai puţin. puţin. Ca o consecinţă a bolii sau a bătrâneţii trâneţii,, oameni oameni celebr celebrii nu-şi nu-şi recunos recunoscc cele cele mai person personale ale opere. opere. La sfârşit sfârşitul ul vieţi vieţii, Linne Linne54   înce încerc rca a plăc plăcere erea a de a-şi a-şi citi citi propriile-i opere şi pe când era antren antrenat at în lectur lectura a aceast aceasta, a, uitând că el era autoru torull, exclam exclama: a: „Ce frumos! frumos! Cum aş mai fi dorit dorit să scriu scriu astfel! astfel!"" Un fapt fapt analo analog g se pove poveste steşte şte pe seama lui Newton şi a descoperirii calculului dife difere renţ nţia ial. l. Walt Walter er Scot Scott, t,   îmbăt îmbătrâni rânit, t, era şi el victim victima a unor astfel de uitări. într-o zi a auzit recitându-se un poem care i-a plăcut; el a cerut să i se spună spună numele numele autorului autorului:: era un cânt cântec ec din din al său său The Pirate Pirate55. Ballantyne, care i-a fost secretar şi a scris biografia sa, arată în detaliu cum romanul  Ivanhoe i-a fost în mare   parte dictat în timpul unei maladii acute. Cartea era terminată şi tipărită tipărită înaint înainte e ca autorul autorul să fi putut părăsi patul în care bolise. bolise. El nu păstrase despre carte nici o aminti amintire, re, în afară afară de ideea de bază bază a roma romanu nulu lui, i, care care era era anterioară maladiei. într-un caz citat de Forbes Winslow, imag imagin inea ea pare pare cât cât pe ce să fie recunoscu recunoscută, tă, localizată localizată,, ea este la limită, limită, un ajutor cât de mic ar fi făcut să fie recunoscută, dar acea aceast sta a nu s-a s-a întâ întâmp mpla lat: t: „Poetu „Poetull Rogers Rogers,, în vârstă vârstă de nouăzeci de ani, se plimba în trăsură cu o doamnă. Aceasta îl  între  întreba ba de o altă altă doam doamnă nă,, de care el nu-şi putea aminti. El a cerut să fie oprită trăsura şi 1-a chem chemat at pe vale valet, t, pe care care 1-a 1-a întrebat: - O cunosc eu pe doamna M...? Răspunsul a fost afirmativ. Mome Moment ntul ul a fost fost peni penibi bill atât atât pent pentru ru el cât cât şi pent pentru ru mine mine.. Atunci Atunci mi-a luat luat mâna mâna şi mi-a mi-a spus: N-avea nici o grijă, draga mea, încă nu am 49

TF.EODULE RIBOT

ajun ajunss până până acol acolo o încâ încâtt să opre opresc sc trăs trăsur ura a ca să într întreb eb dacă te cunosc"56. Un fapt mult mai instructiv pentru noi este raportat de Macauley57 în unul din din ale ale sale sale  Essays consacrate consacrate lui asfinţ nţit itul ul vieţ vieţii ii Wycherley58. La asfi sale - spune Macauley -memoria sa era pe cât de viguroasă tot pe atât atât de slab slabă. ă. Dacă Dacă i se cite citea a ceva seara, a doua zi dimineaţa se trezea cu spiritul plin de ideile şi expresiile auzite în ajun şi le aşterne aşternea a pe hârtie hârtie cu deplină deplină   încred încredinţa inţare re că îi aparţin aparţin.. Aici Aici meca mecani nism smul ul memo memori riei ei este este în mod mod clar clar scin scinda datt în două două:: pato patolo logi gia a ne face face anal analiz iza a acestei acestei scindări. scindări. Interpretân Interpretând d acest caz în lumina celor spuse mai sus, vom spune: modificarea imprimată imprimată celulelor celulelor cerebrale cerebrale a persistat; persistat; asociaţiile asociaţiile dinamice dinamice ale elemen elementelo telorr nervoa nervoase se au rămas stabile; starea de conştiinţ conştiinţă ă legată legată de fiecare din ele ele şi-a şi-a făcut făcut apariţi apariţia; a; aceste aceste stări tări de conştiin tiinţţă s-au reasociat reasociat şi recons reconstitu tituit it în serii serii (fraze sau versuri). Apoi operaţia mentală se opreşte brusc. Aceste seri seriii nu trez trezes escc nici nici o star stare e secund secundară ară,, ele rămân rămân izolat izolate, e, fără raporturi care să le lege de prezen prezent, t, fără fără nimic nimic care care să le situez situeze e în timp. timp. Ele rămân rămân în star starea ea de imag imagin inii şi par par noi, noi, deoarece nici o stare conco concomit mitent entă ă nu le imprim imprimă ă marca trecutului. Localizarea în timp este atât de puţin un act simplu, pri mar, instantaneu, încât adesea cere un interval şi pentru apre apreci ciab abil il chia chiar  r  conştiinţă. în cazurile în care ea pare instantanee, rapiditatea rapiditatea sa este un rezultat rezultat al obişnuinţei. Ochi Ochiul ul jude judecă că la fel dist distanţ anţa a obiectelor şi probabil că pentru o memo memori rie e născ ăscândă, ca şi pentr pentru u un văz văz născ născân ând, d, nici nici o localizare nu este instantanee 59.   în în defi defini niti tiv, v, în cea cea mai mai  înaltă formă de memorie nu am identificat decât o operaţie nouă: loca locali liza zare rea a în timp timp.. Pent Pentru ru a  încheia, nu ne rămâne decât să arătăm caracterul relativ iluzoriu al acestei operaţii.   îmi îmi amin aminte tesc sc în aces acestt moment, moment, într-o formă extrem extrem de vie, o vizită pe care am făcuto anul trecut într-un vechi castel 50

MEMORIA SI PATOLOGIA EI

din din Boem Boemia ia.. Astăz Astăzii o refac refac cu uşurinţă în imaginaţie: intru prin imensa imensa poartă, poartă, traversez traversez rând pe rând curţi, galerii, săli, capele supra suprapu puse se;; revăd revăd fresc frescel ele, e, decoraţiile decoraţiile interioare interioare originale; originale; mă orient orientez ez destul destul de bine bine în labiri labirintu ntull acelu aceluii vechi vechi caste castel, l, până până la ieşi ieşire re,, dar dar îmi îmi este este impo imposi sibi bill să-m să-mii repr reprez ezin intt durata acelei vizite ca egală cu cele două ore care s-au scurs. Ea îmi apare mult mai scurtă, iar iar dife difere renţ nţa a va fi mult mult mai mai mare mare dacă dacă cele cele două două ore au fost fost chel cheltu tuit ite e în vreo vreo vizi vizită tă asem asemăn ănăt ătoa oare re sau sau în vreo vreo societate agreabilă. Orice Orice amintir amintire, e, oricât oricât de clară clară ar fi, suferă suferă o enorm enormă ă cond conden ensa sare. re. Acest Acest fapt fapt este este indi indisc scut utab abil il şi se prod produc uce e   în întotde tdeauna auna.. Expe Experi rien enţe ţe ştiinţif ştiinţifice ice aplica aplicate te unor unor cazuri cazuri foarte simple, unde şansele de eroare sunt foarte mici, confirmă acea aceast stă ă lege lege.. ierord rdtt a Viero demonstra demonstratt că dacă încercăm să ne reprezentă reprezentăm m fracţiun fracţiunii de secundă, secundă, reprezentarea reprezentarea acestei acestei fracţiuni de durată este   întotdea întotdeauna una prea mare; mare; atunci atunci când când este este vorba vorba să ne reprereprezentăm mai multe minute sau mai mai mult multe e ore, ore, se prod produc uce e contra contrariu riul. l. Pentru Pentru a studia studia durat durataa acestor mici intervale, el punea să fie observ observate ate câtva câtva timp timp bătăil bătăile e unui metronom; apoi observatorul rul trebuia să reprod reproducă ucă singur singur bătăil bătăile e pe care care le auzis auzise. e. Or, Or, inte interv rvalu alull bătăilo bătăilorr imitat imitate e devene devenea a prea lung când interval intervalul ul real era scurt, scurt, devenea prea scurt scurt după cum devenea când intervalul real era lung60. Eroarea creşte şi mai mult, o dată cu complexitatea stărilor stărilor de conştiinţă. Ceea ce este mai supărător este faptul că această scurtare nu are loc după nici o lege lege apre apreci ciab abil ilă. ă. Nu pute putem m spune că ea este proporţională cu distanţa. Ba chiar trebuie să spunem spunem că nu este. Dacă îmi repre reprezin zintt ulti ultimi miii zece zece ani din viaţa mea pe o linie lungă de un metru, ultimul an se întinde pe trei sau patru decimetri; decimetri; al cincilea, cincilea,  bogat  bogat în evenimente, evenimente, se întinde întinde pe doi ecimet etri; ri; ceil ceilalţ alţii opt opt ani ani se decim  înghesuie pe ceea ce rămâne.   în isto istorie rie are loc loc acee aceeaş aşii iluzie. Anumite Anumite secole secole par mai lung lungii şi, şi, dacă dacă nu mă înşe înşel, l, perioada care merge din zilele noas noastr tre e şi până până la căde cădere rea a Cons Consta tanti ntino nopol polulu uluii pare pare mai mai lungă 51

THEODULE RIBOT

decât decât aceea care care merge merge de la acest acest ciadă, deşi eveniment eveniment la prima prima cruciadă, ambele ambele sunt aproape egale din punct de vedere cronologic. Lucrul probabil, il, din acesta acesta se întâmp întâmpllă, probab cauz cauză ă că prim prima a peri perioa oadă dă ne este este mai mai bine bine cuno cunosc scut ută ă şi pentru că în ea amestecăm şi amintirile noastre personale. Pe măsură ce prezentul intră   în trecu trecut, t, stări stările le de conş conştii tiinţă nţă dispar, se şterg. Revăzute peste câteva zile, nu mai rămâne din ele nimic sau puţin: puţin: cele cele mai multe multe s-au s-au scufun scufundat dat într-u într-un n neant de unde nu vor mai ieşi, ducând ducând cu ele canti cantitat tatea ea de durată care le era inerentă; drept urmare, un deşeu de conştiinţă este este un deşe deşeu u de timp timp.. Or, Or, procedeele procedeele abreviative abreviative despre care am vorbit presupun acest acest vorbit presupun deşeu. Dacă, pentru a ajunge la o amin aminti tire re înde îndepă părt rtat ată, ă, ar treb trebui ui să urmă urmărim rim într întrea eaga ga serie de termeni care ne separă de ea, memoria ar fi imposibilă, din cauza lungim gimii acestei operaţii61. Ajungem Ajungem deci la concluzia concluzia para parado doxa xală lă că o cond condiţ iţie ie a memo memorie rieii este este uita uitare rea. a. Fără Fără uita uitare rea a tota totală lă a unui unui numă numărr conside iderabil de stări de conşt onştii iinţ nţă ă şi fără fără uitar itarea ea momentană a unui mare număr de asem asemen enea ea stăr stării ne-a ne-arr fi imp imposib osibil il să ne amin aminti tim. m. Uitarea, Uitarea, cu excepţia excepţia anumitor anumitor cazuri, nu este deci o maladie a emorie riei, ci o condi ondiţţie a memo sănătăţii sănătăţii şi a vieţii sale. Găsim aici o analogic frapantă cu cele două procese vitale esenţiale. A trăi trăi înseam înseamnă nă a dobând dobândii şi a pierde pierde;; viaţa viaţa este este consti constitui tuită tă prin travaliul care dezasimile dezasimilează ază cât şi prin acela care care fixe fixeaz ază. ă. Uita Uitarrea este dezasimilare. O a doua doua conc conclu luzi zie e (iar (iar aceast aceasta a ne duce duce la funcţi funcţiile ile vizual vizuale) e) este este că cunoaş cunoaşter terea ea trec trecut utul ului ui seam seamăn ănă ă cu un tablou în perspective   înde îndepă părta rtate te,, în acel acelaşi aşi timp timp  înşelător şi exact şi care îşi trage exactitatea exactitatea chiar din iluzie. Dacă, printr-o printr-o ipoteză irealizabilă, irealizabilă, am putea compara trecutul nostru real, aşa cum a fost el, fixat pentru noi în mod obiectiv, cu reprezentarea subi subiec ecti tivă vă pe care care ne-o ne-o dă memoria, am vedea că această copie copie cons constă tă dintrdintr-un un sistem sistem particu particular lar de proiecţi proiecţie: e: fiecare fiecare dintre noi se orientează lesne în aces acestt sist sistem em,, deoa deoare rece ce îl creează. 52

MEMORIA Ş( PATOLOGIA EI

IV

Am urcat treaptă cu treaptă până la gradul cel mai înalt al memo memori riei ei;; treb trebui uie e acum acum să urmă urmăm m ordi ordine nea a inve invers rsă ă şi să revenim treptat la punctul de plecare. Acest retur este necesar spre a arăta  încă o dată că memoria constă dintrdintr-un un proces proces de organiz organizare are la stadii variabile, variabile, cuprins între două două limi limite te extr extrem eme: e: stare starea a nouă, înregistrarea organică. Nu exis există tă altă altă form formă ă de acti activi vita tate te ment mental ală ă care care să depună mai categoric mărturie în favoarea teoriei evoluţiei. Numai din aces acestt punc punctt de vede vedere re   înţel înţelege egem m natura natura memori memoriei; ei;   înţ înţel eleg egem em că stud studiu iull ei nu trebuie să fie doar o fiziologie, ci şi o morfol rfolog ogie ie,, adic adică ă o istorie a transformărilor sale. Să relu reluăm ăm prob proble lema ma din din punctul punctul în care am lăsat-o. lăsat-o. O achiziţ achiziţie ie nouă nouă a spiritu spiritului, lui, mai mult mult sau mai puţin puţin complex complexă, ă, este reactivată pentru prima sau a doua oară. Aceste amintiri sunt eleme elemente ntele le cele cele mai insta instabil bilee ale memoriei, atât de instabile încât multe dispar dispar pentru pentru totdea totdeauna una:: aşa sunt majoritatea faptelor ce ni se prezintă zilnic, ceas de ceas. Oricâ ricâtt de clar clare e şi oric oricât ât de intens intense e ar fi aceste aceste amintir amintiri, i, ele au un minimum de organizare. La fiecare revenire, voluntară voluntară sau involuntar involuntară, ă, ele câşt câştig igă ă însă însă în stab stabil ilit itat ate; e; tend tendin inţa ţa la orga organi niza zare re se accentuează. Dedesubtul acestui grup de amintiri amintiri pe deplin conştiente conştiente şi neorganizate se găseşte grupul aminti intiri rilo lorr conşti nştien ente te şi semiorga semiorganizate nizate,, de exemplu exemplu o limbă pe care tocmai o învăţăm, o teorie ştiinţifică sau o meserie meserie manu manuală ală pe care care nu ni le-am le-am  însuşit decât pe jumătate. Aici caracteru caracterull foarte foarte individual individual al   primului primului grup dispare; amintirea devine din din ce în ce mai impe imper  r sonală sonală,, se obiectivează. Localizarea în timp dispare, dispare, deoarece deoarece este inutilă. inutilă. Ici-co Ici-colo, lo,câţ câţiva iva termeni termeni izolaţi izolaţi aduc aduc cu ei impr impres esii ii pers person onal ale e care îi localizează. îmi amintesc că am învă învăţa ţatt cuta cutare re cuvâ cuvânt nt germ german an sau engle englezz în cutar cutare e oraş, în cutare împrejurare. Este ca un vestigiu, ca o marcă a unei stări anterioare, ca o 53

THEODULE RIBOT

ampren amprentă tă origina originală. lă. Puţin Puţin câte câte puţin vestigiul dispare, iar acel termen capătă caracterul banal şi impersonal al tuturor celorlalţi. Cunoaşterea unei ştiinţe, a unei unei limbi, limbi, a unei unei meseri meseriii se consolide consolidează ază tot mai mult. Ea se retrage progresiv din sfera psihică, pentru a se apropia tot mai mult de memoria organică. Aşa este pentru pentru adult adult memoria memoria limbii sale materne. Pe un plan plan infe inferi rior or,, dăm dăm pest peste e memo memoria ria complet mplet orgaorganizată şi aproape aproape inconştientă inconştientă:: aceea a unui muzician priceput, a unui unui munc muncit itor or stăp stăpân ân pe meseria sa, a unei dansatoare desăvârşite desăvârşite.. Cu toate acestea, toate cele de mai sus au fost memo memorie rie în sens sensul ul riguro riguross şi obişnuit obişnuit al cuvântului, cuvântului, memorie  pe deplin conştientă. Pute Putem m cobo coborî rî şi mai mai jos. jos. Exerciţ Exerciţiul iul fiecăr fiecăruia uia dintre dintre simţurile noastre (văz, pipăit, simţ musc muscul ular ar etc) etc),, pres presup upun une e o memorie memorie complet complet organizată organizată.. Ea ne este atât de bine încorpora porată tă,, încâ încâtt major ajorit itat atea ea oamenilor nu bănuiesc niciodată  în ce măsură măsură sunt sunt dobând dobândite ite toat toate e aces aceste tea. a. La fel fel stau tau lucrurile cu o mulţime de judecăţi ale vieţi vieţiii comu comune. ne. „Nim „Nimeni eni nu spune că îşi îşi aminteşte că obiectul pe care îl priveşte are o parte ascunsă sau că o anumită modifi modificar care e a impres impresiei iei vizual vizuale e implică o anumită distanţă, nici că o mişcare a picioarelor îl va face să înainteze, nici că obiectul pe care îl vede mişcându-se este un animal viu. S-ar considera un abuz abuz de limba limbajj să fie întrebat întrebat cine cineva va dacă dacă îşi îşi aminte aminteşte şte că soarel soarele e strălu străluceş ceşte, te, că focul focul arde arde,, că fier fieru ul este tare, că este tare, ghea gheaţa ţa este este rece" rece"62. Şi totu totuşi şi,, repe repetă tăm, m, într într-o -o inte inteli lige genţ nţă ă născândă toate acestea au fost memo memori rie e în sens sensul ul stric strictt al cuvântului. Nu este necesar să adăugăm că toate cele de mai sus sunt sunt o schiţă absolut ideală, o schemă. Ar fi cu totul iluzoriu să dorim să decupăm în segm segmen ente te bine bine cont contur urat ate e o evoluţie ţie care are are loc loc prin prin tranziţii imperceptibile şi care, pe deas deasup upra ra,, vari variaz ază ă de la individ la individ. S-ar -ar pute putea a merge rge mai depar eparte te?? Răs Răspunsu nsul este este afirmativ afirmativ.. Dedesubtul reflexelor comp compus use, e, care care repr reprez ezin intă tă memoria organică organică la nivelul nivelul său cel mai de jos, există reflexele simple. 54

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

Put Putem admit dmite e că aceste este reflex reflexe, e, care care suni suni rezult rezultatu atull unei dispoziţii anatomice   înnă înnăsc scute ute,, au fost fost ele înse însele le dobândite şi fixate prin expe experi rien enţe ţe nenu nenumă măra rate te în evol evoluţ uţia ia spec specii iilo lor. r. Am trec trece e astfel de la memoria memoria individuală la ereditate, care este o memorie a speciei. Este suficient să indicăm această ipoteză. Vede Vedem, m, în fond fond,, că este este imposibil să spunem unde sfârşeşte şeşte memori memoria, a, fie ea psihic psihică ă sau organică. în ceea ce desemnăm prin termenul colectiv de memori memorie e există există serii serii care care au toate gradele de organizare, de la starea starea născând născândă ă şi până până la stare tarea a perfe erfecctă. tă. Există istă o trecere neîncetată de la instabil la stabil, de la starea de co nştiinţă, achiz achiziţie iţie nesigu nesigură, ră, la starea starea organi organică, că, achiz achiziţi iţie e stator statornic nică. ă. Datorită acestui mers neîntrerupt spre organizare, în materiale are loc o simplif simplifica icare, re, o ordona ordonare re care care face face posib posibilă ilă o formă formă de gândire mai înaltă. Redusă la sine şi fără fără contra contrapon ponder dere, e, ea ar tinde la nimicirea progresivă a conştiinţei şi ar face din om un automat. Să presup presupune unem, m, printr printr-o -o ipoteză ipoteză irealizabilă irealizabilă,, că o fiinţă fiinţă umană umană adultă adultă ar fi plasa plasată tă în asem asemen enea ea cond condiţi iţiii încâ încâtt orice orice stare de conşt onştii iinţ nţă ă nouă nouă perc ercepţi epţii, i, idei idei,, ima imagin gini, sentimente, dorinţe - i-ar lipsi: în aces acestt caz caz serii seriile le de stăr stării de conştiinţă conştiinţă care constituie fiecare formă de activitate activitate psihică psihică ar sfârşi în cele din urmă prin a se organiza atât de bine încât nu am mai mai găsi găsi în el decâ decâtt un auto utomat mat abia bia conşt onştie ient nt.. Spiritele Spiritele mărginite mărginite şi rutiniere rutiniere real realiz izea ează ză într într-o -o anum anumit ită ă măsură această ipoteză. Izolate  într-un cerc strâmt, din care au fost fost îndepă îndepărtat rtate e pe cât posibi posibill noul noul şi impre impreviz vizibi ibilul lul,, ele tind tind spre star starea ea de stab tabilit ilitat ate e perfe erfecctă; tă; dev devin „abso absolu lutt maşinale"; maşinale"; pentru cea mai mare mare  parte a vieţii lor conştiinţa este superfluă. După ce am întors subi subiec ectu tull pe toat toate e feţe feţele le,, revenim, revenim, aşadar, aşadar, la propoziţia propoziţia noas noastr tră ă iniţ iniţia ială lă:: memo memori ria a conştientă conştientă nu este este decâ decâtt un caz caz   particular al memoriei biologice. Putem,  prin consideraţii de un alt ordin, să evidenţiem faptul că memoria est este lega legată tă de condi ondiţi ţiil ile e fundamentale ale vieţii. 55

THEODULE RIBOT

 Toate  Toate formele formele de memorie memorie,, de la cea mai înaltă la cea mai de   jos, jos, au drept drept suport suport asocia asociaţii ţii dina dinami mice ce într între e elem elemen ente tele le nervoase şi modificări particulare ale acestor elemente, cel puţin ale celulelor. Aceste modificări, care rezultă din impresia prim primar ară, ă, nu s-au -au conservat într-o materie inertă; ele ele nu seamănă mănă cu pece pecete tea a impr imprim imat ată ă pe cear ceară, ă, ci s-au s-au depu depuss într într-o -o mate materie rie vie. vie. Or, Or, toate ţesuturile vii sunt în stare de renovare moleculară cont contin inuă, uă, ţesu ţesutul tul nerv nervos os mai mai mult ca oricare altul şi, şi, în ţesu ţesutu tull nerv nervos os,, subs substa tanţ nţa a cenuşi e mai mult decât substanţa albă, cum o dovedeşte excesi excesiva va abund abundenţ enţă ă a vaselo vaselorr sanguine care Ic irigă 63. Deoarece Deoarece modificările modificările persistă, persistă, este este necesar necesar ca aportul aportul de noi materiale, materiale, ca aranjamen aranjamentul tul de noi noi mole molecu cule le să repr reprod oduc ucă ă exac exactt tipu tipull celo celorr înlo înlocu cuite ite.. Memoria depinde direct de nutriţie. Dar cel celulele ele nu au num numai   propr propriet ietat atea ea de a se nutri, nutri, ele ele sunt dotate, cel puţin într-o parte a vieţii lor, cu capacitatea de a se reprod reproduc uce, e, iar mai mai târziu târziu vom vom vedea vedea cum cum aces acestt fapt fapt expl explic ică ă anumite restabiliri a le memo memori riei ei.. Potr Potriv ivit it păre păreri riii tutu tuturo rorr fizio fiziolo logi gilo lor, r, acea aceast stă ă reproducere nu este, de altfel, decât o formă a nutriţiei. Baza memori memoriei ei este este deci deci nutriţ nutriţia, ia, adică procesul vital prin excelenţă. Deoc Deocam amda dată tă nu ins insist ist asupra acestei probleme. După ce vom fi vorbit vorbit de tulbur tulburările ările memo memorie riei, i, de stim stimulă ulăril rile e şi depresiile depresiile sale, de suspendă suspendările rile sale de moment, de dispariţiile şi reapariţ reapariţiile iile sale sale bruşte, bruşte, vom putea reveni cu fol folos la respectiva respectiva problemă, problemă, iar atunci atunci rolul rolul capital capital al nutriţi nutriţiei ei se va arăta de la sine. Până aici neam limi limita tatt la prel prelim imin inari ariile ile subiec subiectulu tuluii nostru nostru:: memori memoria a sănătoasă. Patologia memoriei completează completează fiziologia sa; vom vedea dacă o şi confirmă.  NOTE 1 Va fi citat, între alţii, Alexander Bain (1818-1903), psiholog pozitivist pozitivist din şcoala experimentală, asociaţionist, fondator al prestig ioasei reviste Mind. (Nota

trad.)

56

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI 2 Referire la metoda introspecţiei, prin care un subiect îşi observă pro priile stări de conştiinţă. (Nota trad.) 3

Luys, Le Luys, Le cerveau etses fonctions,p. 106. G.H. Lewes, Problems Lewes, Problems oflifc and mind, Third series, p. 57. 5 Hering, Ueber das Gedăchtnis als allgemeine Function der  organisirten Materie. Vortragetc,Zwcite Vortragetc, Zwcite Auflage, Wien, Gerold's Sohn, 1876,p. 13. 4

6

DavidHartley( 1705-1757), psiholog, medic şi filosof englez, unul dintre promotorii psihologiei psihologiei asociaţioniste, asociaţioniste, care a încercat să explice originea fenomenelor psihice prin teoria vibraţiei particulelor de substanţă nervoasă. (Nota trad.) 7

H

Op.cit., p. Op.cit., p. 51.

Schiţare a principiului reflexelor condiţionate, care va fi pe larg for mulat de I.P. Pavlov. (Nota trad.) 9 Mental Physiology, p. Physiology, p. 75. 10 Carpenter, Mental Physiology, p. Physiology, p. 75. " „petit mal", în textul original. (Nota trad.) 12 Trousseau,   Legon Legonss cliniq cliniques ues,\o ,\o\. \. .H,XLI,paragr. 2. Vor fi găsite aici multe alte fapte de acest gen. Vom reveni la ele atunci când vom vorbi despre patologia memoriei. 13 Nu este însă vorba de senzaţie, ci de imagine. (Nota trad.) 14 Pentru mai multe detalii asupra acestui aspect, a se vedea Bain, Les Bain,  Les  sens et I'intelligence, trad. Gazelles, p. 304

şi apendicele D. 15

Maudsley, Physiologiedel'esprit, Maudsley, Physiologiedel'esprit, trad. Herzen,pp. 233 şi 252. 16  în momentul în care scria Ribot  încă nu se descoperise sinapsa şi transmiterea sinaptică a influxului nervos prin intermediul neurotransmiţătorilor. (Nota trad.) 17 Maudsley, op.rif.,p. 252. Delboeuf, Theorie generale de la  sensibilite, p.  sensibilite, p. 60. 18

19 Imposibilitate cu totul relativă, legată de rudimentara tehnică de cercetare din acea vreme. (Nota trad.) 20

î n m o d c u t o t u l p a r a d o x a l , l im im b a j u l , deşi este prin exce lenţă instru m e n t a l g â n d i r i i , n u dţei np eu o r i c o n s t i t u i e u n serios obstacol în calea unor raţionamente corecte, axate pe adevăr. (Nota trad.) 21 David Ferrier (1843-1928), medic ş i f i z io io l o g s c o ţ i a n , f o n d a t o r a l r e v i s t eTi h e B r a i na, u t o r a l c u n o s c u t e i l u c r ă r Fi u n c ţ i i le le c r e i e r u l u i { \ % 1 6 ) . (Nota trad.) 22 Denum ire sub care unii autori descriu un grup de nuclei cerebrali

d e l a b a z a c r e i e r u lu lu i , n u m i ţ i d e a c e e a ş i nuclei bazali: corpii striaţi (nucleul 57

THfiODULE RIBOT

c a u d a t ş i p u t a m e n ), ) , g l o bu b u s p a lll l id id u s , c l au a u s t ra ra m ş i n u c le le u l a m i g d a lili a n . ( N o t a trad.) 23

A p a r e a i ci in n u c ei d e e a s t e r e o titi p u l u i dinamic descris mai târziu de I.P.Pavlov. (Nota trad.) 24 A s t ă z i n u mr uăl c e l u l e l o r n e r v o a s e este estimat de unii la 100 sau chiar 200 de m iliarde. (Nota trad.) 25

Această comparaţie va juca un rol deosebit în descrierea mecanis mului codului genetic de către Francis C r i c k26 ş i Ja Ja m e s W a t s o n . ( N o t a t r a d . ) P o s i b i l i t ă ţ i e x apt laot e a z i d e programatorii d e calculatoare electronice. (Nota trad.) 27 O p . c i t . , p 1. 2 8 . 28  N e p u t e m î n t r e b a c e a r f i a v u t d e s p u s î n acest caz S.Freud, prin  p ri ri s m a „ a c t u l u i r a t a t " . ( N o t a t r a d . ) 29

C e a m a i f re re c v e n t ă g r e ş e a l ă p e care o comit când copiez în grabă vreun text francez este transformarea conjuncţiei/adverbului  si în

românescul si, ceea ce ţine, desigur, e x c l u s i v d e m e c a n i c a d e p r i n d e r i i,i, n e a v â n d s e m n i f i c a ţ i e p s i h a n a l i t ic ic ă . ( N o t 30a t r a d . ) Se poate afirma despre T h e o d u l e R i b o t ca ăr e p r e z e n t a t c u t o a t a

MEMORIA ŞI PATOLOGIA mai mulţi ani după a ceea soluţia i s-a p r e ze ze n t a t a t â t d e b r u sc s c „ în în c â t l - a u t r ec ec u t f io io r iiii , c a ş i c u m p r o p ri ri u l s ă u secret i-ar fi fost comunicat de către un străin" (p. 536). Dacă cititorul vrea să a i b ă s p e c t a c o l u l u n u i s p i r i t v ig igşiu r o s p ă t ru ru n z ă to to r p u s î n î n cu cu r c ăt ăt u ră ră d e o m e t o d ă p r o a s t ă , p o a te t e c i ti ti e x t r e m d e r e m a r c a b i l u l s t u d  iLu a t e n c y d e S i r W i i lili a m H a m i l t o n ( L e c tu tu r e s o nm e t a p h y s i c s .v .v o i . I.

I e c t . X V I I I) I) . C u a s a t e o r i e a f a c u l t ă ţ ilil o r s u f l e t u l u i şi ig n o r â n d î n m o d v o i t o r ic ic e f i z io io l o g i e , e l n u r e u ş e ş t e s ă o s c o a t ă l a c a p ă t c u n i c i o d i f ic ic u l t a t e . 37 C i fr fr e r id id ic ic o le le a s tă t ă z i,i, c â n d t e h n ic ic a d e n u m ă r a r e a u n o r a s e m e n e a e le l e m e n t e e s te t e c u t o tu tu l a l ta ta . ( N o ta ta trad.). 3a C o n d i ţ ie ie p r e z e n t a t ă d e S . F r e u d c a o c a ra ra c te te ri r i st s t ic ic ă d e fi f i ni n i to to ri ri e a inconştientului. (Nota trad.). 39 în l i m b a l a t i n ă . î n t e x t u l o r i g i n a l =  suflarea  suflarea v o c i i .E .E x p r e s i a s - iam p u s î n a ş a n u m i ta ta . .c .c e a rt rt ă a u n i ve ve r s a lili ilil o r " d i n e v u l m e d i u . î n t â l n in in d u p- seen t r u p r i m a o a r ă . p a r e - s e . î n t r a t a  Dtu tue l t r i n i t a tae l l u i A n s e lm lm d C e a n t e r bu bu r y ( 1 0 3 3 - 11 11 0 9 ) . a b at a t e b e ne n e d ic ic ti t i ni şa po p o i e pi p i s co co p d e

seriozitatea pozitivismul în psihologie. (Nota trad.) 31 Eduard von Hartmann (1842-1906), filosof german, cunoscut mai

Canterbury. adept al ..realismului", unul dintre fondatorii scolasticii. (Nota trad.) 4( 1 W u n d t .G r u n d z i i g e d e r p h y s i o l o g i s c h e n   P s y c h o l o g i p e ,. 7 9 1 .

a l e s c a a u t o r a l l u c r ăF ri lioi s o f i a i n c o n ş t i e n t u l (u1i8 6 9 ) . ( N o t a t r a d . )

T r a s e u l i n f l u x u r i lo lo r n e r v o a s e de sorginte vizuală este de fapt u r m ă t o r u l : r e t i n a , n e r v u l o p t ic ic , chiasma optică, bandeleta optică, corpul geniculat extern, radiaţiile optice, c e n t r u l c o r t i c a l ( z o n a s c i z u r i i c a l c a r in in e din lobul occipital). (Nota trad.) 42 Astăzi este cunoscut că nervii cranieni menţionaţi mai sus de către Ribot au urm ătoarele origini reale: p a t e t i c u l ( n e r v i i t r o h le le a r i s a u p e r e c h e a a IV-a de nervi cranieni) porneşte dintrun nucleu situat în calota pedunculară, ieşind lateral de valvula lui Vieussens; nervul oculomotor comun ( p e r e c h e a a I l I - a ) , a t â t f i b r e le le s o m a t oi imco ât otr   şi cele vegetative parasim-

32

„ n e  p e u t e v e i l l e r l a c o n s c i e n în ce", textul original. (Nota trad.). 33 I, 1 8 7 4 , p . 5 2 6 .  P f l u g e r ' s A r c h iVv ,I I I,

Durata reflexelor variază în funcţie de intensitatea excitaţiei, u r m â n d s e n s u l l o n g i tu tu d i n a l s a u transversal a l t r a n s m i s i e i în în m ă d u v ă . P r o b l e m a e s t e d e a l t f e l d e p a r t e d e a f i e l u c id id a t ă . 34   Principe* de psychologie, I, p . 2 2 0 . P o t r i v i t c e r c e t ă r i lo lo r l u i M a r e y , a r ip ip a u n e i m u ş t e b a t e d e n u m a i 3 3 0 d e ori pe secundă. Aceste divergenţe nu s c h i m b ă n i m i c î n v a l i d i ta ta t e a raţionamentului nostru. 35 C e r c e t ă r i le le a s u p r a d u r a t e i a c t e l o r p s i h ic ic e p o t p u n e î n t r - o n o u ă l u mină unele fapte din viaţa noastră psihică. Ele contribuie, cred, la explicarea trecerii din conştient în inconştient, în o b i ş n u in in ţ ă . U n a c t e s t e e x e c u t a t m a i  întâi lent şi conştient; prin repetiţie el d e v i n e m a i l e s n i ci ci o s ş i m a i r a p i d ; aceasta înseamnă că procesele nervoase care îi stau la bază, găsind căile gata trasate, devin rapide şi puţin câte puţin cad sub minimum de durată necesar conştiinţei. 36

p. 5 3 3 . Carpenter,Mental Physiology, X III conţine  întregcapitolulXIII fapte interesante cu privire la cerebraţia

i n c o n ş t ie ie n t ă . U n m a t e m a t i c i a n , prieten al autorului, se ocupa de o p r o b l e m ă d e g e o m e t r ie ie c ă r e i a î i s oluţia. A încercat de mai soluţia. întrezărise multe ori să o rezolve, fără a reuşi. La

58

41

 p a t ic ic e , p r o v i n e d i n t r - u n n u c l e u s i t u a t d e asemenea în calota pedunculilor  cerebrali; nervul oculomotor extern (nervii abducens sau perechea a IV-a)

 îşi are originea în porţiunea protuberanţială a planşeului ventricului al IV-lea. Toţi aceşti nervi sunt dubli şi, bineînţeles, reprezintă axonii, care pornesc din nuclei situaţi în stânga sau  în  în d r e a p t a t r u n c h i u l u i c e r e b r a l . ( N o t a trad.)

43

Nervul spinal (perechea a Xl-a) şi nervul hipoglos (perechea a XII-a) au, într-adevăr, origine bulbară, pe când în cazul nervului facial (perechile a Vil-a şi a Vil-a bis) lucrurile s u n t m a i c o m p l ic ic a t e , a c e s t a a v â n d (Nota trad.) ş i r ă d ă c i nextrabulbare. i 44

Complexitatea bazei anatomofiziologice anatomofiziologice a limbajului este mult mai m a r e . Z o n a l i m b auj ui l z i s ă„ c l a s i c ă "

cuprinde o arie anatomică anterioară

59

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

THEODULE RIBOT

egală cu centrul lui Broca, una inferioară e g a lă lă c u c e n tr tr u l I u i W e r n i ck clkoeb u l ş i p a r ie ie t a l i n f er er i o r c o m p u s g dy ri nu s a n g u l a rşi is g y r u s s u p r a m a r g i n aJl.i s . J .D .D e j e r in in e ( 1 9 1 4 ) p re re ci ci z a că în c o m p on o n e nţ nţ a z o ne ne i l im im b a j ul u l u i i nt n t ră r ă : l )a ) a r ia ia l ui u i B r o ca ca d in in partea posterioară a piciorului celei de a t r e ia ia c i rc rc u m v o l u ţ iii i f r o nt n t a l e , o p e r c u lu lu l frontal, zona corticală imediat învecinată ( c ap a p u l c e le l e i dae t r e ia i a c i rc r c u m v o l u ţ iiii f ro r o n ta t a le l e ş i p i c io i o r u l c e l ei ei d e a d o u a c i rc r c u m v o l u ţ iiii f r on o n t a le l e , c u e x c l ud ud e r e a o p e r c ul u l u lu lu i r ol o l a n d ic ic ; 2) a ri ri a lu i W e r n i c k e , c or o r es e s pu p u nz n z ân ân d p ăr ă r ţţii l or or p o s t e r i o a re re a l e p r i m e i ş i c e l e i d e a d o u a c i r c u m v o l u ţ i ti e m po po r a le le ( c en en t ru ru l i m a g in in i lo lo r   a u d itit iv iv e a l e c u v in in t el el o r) r) ; 3 ) p l iu iu l c u r b d i n l o bu bu l p a r ie ie t a l s t ân ân g ( c e nt nt r u l i m a g in in i lo lo r v i z u al al e a l e c u v in in t el el or o r ) . P r of o f il i l ul ul mai eax lac ac t z on on e i

47

Este aici evidentă adoptarea J a c k so so n c o n c e p ţ i e i l uJ .i H . Ja ( 1 8 3 4 - 1 9 1 1 ) a i e r a r h i z ă r iiii f u n c ţ i o n a l e a d i f e r i te te l o r s t r u c t u r i n e r v o a s e , conform p rincipiului evoluţiei de la s i m p l u l a c o m p l e x . P o t r i v it it a c e s t e i concepţii, boala nervoasă e ste o disoluţie care, în condiţii determinate, atacă r â n d p e r â n d e t a j e l e i e r a rchei cnit r i l o r n e r v o ş i , începând cu cel m ai de sus ş i d e f i n in in d u - s e d e c i c a o r e g r e s i u n e î n raport cu punctul culminant atins de evoluţie. (Nota trad.) 48 George Berkeley (1685-1753). episcop, filosof idealist care afirmă că în experienţă nu sunt date în mod n e m i j l o c i t e x c l u s i v s e n z a ţ i i l e  F ş ii c ă a î n s e a m n ă f ai p e r c e p u t i e s s e e s t p e r cDi pai )c. ă d i s t r u g e m s e n z a ţ i i le le , d i s p a r e lucrul. Existenţa lucrurilor- susţine B e r k e l e y îTnr a t a t a s u p r a p r i n c i p i ilil o r   c u n o a ş t e r i i o m e n e( 1ş t7i1 0 ) - c o n s t ă î n a c e e a c a e l e s ă f i e eppet irbci l e s a u cognoscibile şi că atâta timp cât ele nu sunt percepute sau nu ex istă în spiritul cuiva, fie că nu au nici un fel de existenţă, fie că există în intelectul

l i m b a ju ju lu lu i c u pr p r i n de de c â m p ur ur i l e B r o d m a n n 4 4 , 4 5 , 4 6 ş i 4 7 d i n f rl oonbt ua ll, c â m p u r i le le 2 1 , 2 2 ,3 ,3 8 , 4 1 , 4 2 ş i 5 2 d i n l o b u l t e m p o r a l, l , c â m p u l 4 0 l od bi nu l p a r i e t a l ş i c â m p ur u r ili l e 3 7 ş i 3 9 d e l a c o nf n f lu l u e n ţa ţa l o b ilil o r t e m p o r al a l pşai ri r i e ta t a l c u l o bu bu l o c ci c i p it it a l.l. T o a te t e a c e st s t e c â m p u ri ri s u n t i n t e r c o n e c t a t e ş i , a ds eem e n e a , î n p r i n c ip ip a l unui spirit etern. (Nota trad.) p r i n c o r p u l c a l o s , s u n t c o n e c t a t e c u c â m p u r i le le

a n a l o a g e d i n e m i s fe fe r a c e r e b r a l ă o p u s ă . D u p ă J . M . N i e l s e n ( 1 9 6 5 ) , dc ienl et r e1 1 a r iii i d e a s o c ia ia ţ ie ie d e f in in i te te d e e l , 8 s u n t l e g at a t e d e f u nc n c ţ iiii a le l e l im im b aI)j u  plu l ua ir :s t r i a n g u l a r di si n F 3 ( c â m p u l 4 5 ) . î n r a p o r t c u t ooaa ttee f u nc n c ţi ţi i l e z i cmi i u v oc o c al ale şi i n st s t ru r u m en e n ta t a le le ; 2) e xt x t re re m it it a te te a a n t e r i o a ră r ă a T I ( c â m p u l 3 8r a) ,p of nr t c u recunoaşterea şi interpretarea au ditivă m u z i c a l ă ( l e z iu i u nbi li el at at e r a l e a l e a c e s t e i z on o n e d et e t er e r m in in ă o p ie i e rd r d e re re a a uz u z ul u l ui ui m u z i c a l ) ; 3  z)o n aW il e 4 1 ş i aW e r n i c k (e c â m p u r il 4 2 ) ,în raport cu interpretarea limbajului vorbit; 4 ) c â m p u l 3 7 , î n r a p or o r t c u „ f or o r m u l ar ar e a v e r b a l ă " a i d e i l o r ( l e z i u n ed ae t sear m i n ă a f a z ia ia a m n e z i c ă ); ) ; c i5r )c u m v o l u ţ i a l u i B r o c a ( c â m p u l 4 4 )c, o n ţ in in â n d e n g r a m e l e c a r e c o n s t i t u i e b a z a f i z io io l o g i c ă ar iiu t i l i z ă o r g a n e l o rf  o n a to to a r e î n a r titi c u la la r e a c u v i n te te l o r ; 6 )

c ir i r cu c u m v o lu lu ţ ia ia l ui ui G r at a( tsi sio iotu tule l eat tă t ă în c â m p u r i le l e 1 9 ş i 3 5 ) , c o n s t i tu tu i n d z o n a s c h e m e i c o r p o r a l e ş i a d e n pu ămr iţri li oi r c o r p u l u i ; 7c )e n t r u l f r o n t a l a l s c r i s(upl iuci i o r u l is m u l c i r c u m v o l u ţ i e i F î2n) , r a p o r t c u m e c a n is m n e z i c a l s c r i s u lu lu i ;g y8r)u s a n g u l a r iasr,i e d e revizualizare a cuvintelor scrise. (Nota trad.) 45 F o r b e s W i n s l o( w On the obscure Diseases of the Brain and  D i s o r d e r s o f t h e M iendd ., a 4 - a , p . 2 5 7 ) ,

citează cazul unui soldat care, su f e r i n do o p e r a ţ i e c u t r e p a n u l , ş i - a p i e r d u t

câteva porţiuni din creier. S-a constatat că din această cauză el a uitat n u m e r e l cei n c iş i ş a p t eş eş i n u m a i p e a c e s t e a . L a c â t v a t im im p d u p ă a c e e a e l ş i - a r e g ă s it it m e m o r i a c e l o r d o u ă numere. 46 O p . c i t .p, . 2 5 8 . A u t o r u l n u

p r e c i ze ze a z ă d a c ă e s t e v o r b a d e a r t i c u l a r e a s u n e t u l u i s a u d e s c r i e r e a l i te te r e i respective, ori şi de una şi de alta; şi nici nu ne spune dacă bolnavul s-a  însănătoşit.

60

49

. M n e v i s i o n d a n s I c t e mî np st"e,x t u l original. Bergson va aprofunda

în felul său, metafizic, aceste precizări p o z i t i v is is t e . ( N o t a t r a d . ) . 50

D u g a l d S t e w  aPr st,t,i h o s o p h i e d e l ' e s p r i t h u n m ti rna, d . P e i s s e . v oI,i .  p . 1 7 7 , T a i n  eD, c r i n t e l l i g e n p c ca,r t ea ea 1 , c a r t e a a I i - a , c a p .I .I , p a r a g r . 3 . V o m

găsi în această ultimă carte o culegere de fapte care nu lasă nici o îndoială în această privinţă. 51

H . T a i n e , Dl 'ei n t e l l i g c n cî en , s p e c i a l p a r t e a a 2 - a , c a r It e, caa p .I . I I. 52

Delimitare judicioasă de p r o b l e m a t i c a p r o p r i e c r i ti ti c i s m u l u i l u i Kant. (Nota trad.) 53 T a i n eD , e l ' i n t e l lili g e n cpea,r t e a a 2 - a , c a r t e aI aI , c a p .I . I I, p a r a g r . 7 .

V o m g ă s i a i c i,i, î n le le g ă t u r ă c u u n e x e m p l u asemănător, o excelentă analiză care ne scuteşte să insistăm asupra acestui aspect. 54

C a r i v o n L i n n e ( 1 7 0 7 - 1 7 7 8 ) n a t u r a l is is t suedez, autor al unei

c l a s i f ic ic ă r i a f l o r e i ş i f a u n e i , a d e p t a l t e o r i e i c r e a ţ i o n i s t e a s p e c i i lo lo r . ( N o t a trad.)

55

R o m a n p u b l ic ic a t î n 1 8 2 2 , a n î n c a r e a u a p ă r u t ş i r o m aTnheel e F o r t u n e s o f N i gşei lP  e v e r i l o f t h e P e (aNk o. t a trad.)

56

L a y c o c k A, c h a p t e r o n s o m e o r g a n i c l a w s of personal and ancestral 

memory, p. memory, p. 19; Carpeuter, Mental Physiology, p. Physiology, p. 444; Ballantyne, Life Ballantyne, Life of  WalterScott,cap. WalterScott,cap. XLIV; Spring,Symptomatologie, Spring, Symptomatologie, voi. 11,p. 530; Forbes Winslow, op.cit., p. op.cit., p. 247. 57 Thomas Babington Macauley

(1800-1859), istoric şi om politic britanic, autor a trei volume de Criticai and Historical Essays (1843) şi al

unei The History ofEngland from the accession of   James II,în II, în cinci volume 61

THfiODULE RIBOT ( 1 8 4 9 - 1 8 6 1 ) . A l e sSapl e e c h e (s a f o s t p a r l a m e n t a r ) a u f o s t e d i t a t e î n 1 8 5 4 . (Notatrad.). 58 W i l l ia ia m W y c h e r l e y ( 1 6 4 0 - 1 7 1 5 ) , d r a m a t u r g e n g l e z , p l e z i r i s t , a c ă r u i p r im im ă p i e s ă , d e s u Lc oc vees i, n a W o o1d6(7  1 ) , 1 - a i m p u s î n cercurile sus-puse. (Nota trad.)

CAPITOLUL II

AMNEZIILE GENERALE

59

Este de subliniat şi ceea ce se întâmp lă în cazul evenimentelor frecvent repetate. Am făcut de o sută de ori drumul de la Paris la Brest. Toate aceste imagini se suprapun, form ează o m asă i n d i s t in in c t ă , l a d r e p t vorbind, alcătuiesc una şi aceeaşi stare vagă. în tot acest număr, doar călă t o r i i le le l e g a t e d e v r e u n e v e n i m e n t i m p o r t a n t , p l ă c u t s a u Mate Materi rial alel ele e pent pentru ru stud studiu iull mala maladi diil ilor or neplăcut, îmi apar memori riei ei sunt sunt abun abunde dent nte. e. Ele Ele se află află c a a m i n t i r i d i s ti t i n c t e : n u m a i a c e l e a c a r e î m i e v o c ă s t ă r i d e memo răspândite în cărţile de medicină, în tratate de conştiinţă secun mintale, în scrierile diverşilor psihologi. Le d a r e s u n t l o c a l i z a t e î n t i m p ş i r e c u n o s c u t e c a a t a r e . T r e b u iboli e subliniat că putem aduna fără prea mare osteneală, având explicaţia pe care am dat-o mecanism ului recunoaşterii astfel astfel la îndemâ îndemână nă o colec colecţie ţie sufici suficient entă ă de concordă cu aceea fapte de observaţie. Greu este să le clasificăm, d a t ă î n t r a t a t u l d e sI pn rt e l i g e n ţ ă lauli T a i n e , p a r t e a a 2 - a , c a r t e a

să le interpretăm, să extragem din ele câteva concluzii cu privire la mecanismul memoriei. memoriei. Din acest punct de vedere, faptele adunate au o valoare cât se a n a l o a g e a l e l u i H . W e b e r , a s u p r a p e r c e p ţ i i lo l o r v i / . u a l e . poate de inegală: cele mai extraordinare dintre Tastsinn und  ele nu sunt şi cele mai instructive; cele mai G e m c i n g e f u hpl ,. 8 7 . A s e v e d e a  Hşai n d b u c h d e r   bizare nu sunt şi cele mai transparente. Medicii  Physiologic, cărora li le datorăm nu le-au descris şi studiat, h e r a u s g e g e b e n v . H e r m a n n , 1 8 7 I9I,, pvaorit.e a a 2 - a , p . 2 8 2 .  în 61 marea marea lor majoritate, majoritate, decât în vederea vederea meseriei meseriei lor. O A b c r c r o m b i(eE s s a y o n i n t c l lc lc c tPuoa ul   e r s , p . 1 0 1 ) n e d ă o tulburare a memoriei nu este pentru ei decât un simptom, îl dovadă în această calitate şi se servesc de el î n a c e s t s e n s : „ D r . L e y d e n a v e a o c a p a c i t a t e e x t r a o r d i n a rnotează ă pentr entru u a form formul ula a un diagn iagnos osti ticc şi un de învăţare a l i m b i lo lo r ş i p u t e a r e p e t a c u m a r e e x a c t i t a t  Ae c ut ( n=l =l el u g en, g progn rognos osti tic. c. La fel fel în ceea ceea ce prive riveşşte decret) al clasific clasificarea area;; ei se mulţum mulţumesc esc să asocie asocieze ze P a r l a m e n t u lu l u i s a u o r i c e d o c u m e n t s i m i l a r , d u p ă o s i n g u ră rfiecare ă are caz de amne fiec amnezi zie e la stare starea a morb morbid idă ă al lectură. Un cărei cărei efect efect ea este: este: ramolis ramolismen ment, t, hemoragie,   p r i e t e nf e l i c it it â n d u - 1 p e n t r u a c e l d a r r e m a r c a b i l e i i -a -a r ă s p u n s comoţie cerebrală, intoxicaţie etc. etc. că,departe de Pentru noi, dimpotrivă, maladiile memoriei a fi un avantaj, era pentru el adesea un m are inconvenient. Explicând faptul, studiate în ele însele, în calitate de stări e l a a r ă t a t c ă a t u n c i c â n d v o i a s ă - ş i a m i n t e a s c ă c e v a a n u m e trebuie studiate d i n t r - u n t e x t c i t it it psihice morbide, care ne pot face să înţelegem n u o p u t e a f a c e d e c â t r e p e t â n d î n î n t r eg eg i mdee t Ieux tî un lc,e p upt ,â n ă c â n d mai bine starea normală. în ceea ce priveşte ajungea la ceea ce dorea să-şi amintească." clasificare clasificarea a lor, suntem nevoiţi să o facem facem 62 H e r b e r t S p e n c ePrr, i n c i p e s d e p s y c h o l ovgoiie.I .I, . p a r t e a a 4 - a . c a p . după V I. A c e s t c a p i t o l e s t e f o a r t e i m p o r t a n t p r i n c e l e s p u s e d e s p r e m e m o r i e d i n

l , c a p .II .II ,  paragr. 6. 60 V i e r o r dDt ,e r Z e i t s i n n n a c h V e r s u c  hp cp n. ,3 6 - 1 1 1 . E x p e rţ iee n

punct de ve dere evoluţionist. 63 Este limpede că Ribot nu are nici o idee despre  perenitatea n e u r o n i l o cr e, l u l e l e n e r v o a s e f i i n d s i n g u r e l e d i n o r g a n i s m c a r e n u s e r e p r o

duc, însuşi acest fapt, al pere nităţii neuronilor, explică baza materială a m e m o r i e iP. e r e n i t a te te a e s t e î n s ă r e l a t iv iv ă , p e n t r u c ă a c e i n e u r o n i care nu sunt i n c l u ş i în î n c i r c u i t e l e f u n c ţ i o n a l e d e g e n e r e a z ă ş i p i e r , f i in in d înlocuiţi d e ţesuturi de um plutură (gliale). (Nota trad.)

62

63

THEODULE RIBOT

asem asemăn ănăr ării şi deos deoseb ebir iri. i. Nu cuno cunoaş aşte tem m dest destul ule e pent pentru ru a   încerc încerca a o clasif clasifica icare re natura naturală, lă, adic adică ă prin prin pris prisma ma cauz cauzel elor or..  Trebuie deci să declar, pentru a preveni preveni orice orice obiecţie, obiecţie, că acea clasificare de mai jos nu are alt scop scop decâ decâtt de a pune pune puţi puţină nă ordi rdine în masa confu onfuză ză şi eterogenă a faptelor, clas clasif ific icar are e desp despre re care care nu ascund ascund că, că, în multe multe privin privinţe, ţe, este arbitrară.   Tulbură Tulburările rile memorie memorieii pot fi limitate la o singură categorie de amintiri, amintiri, lăsându-l lăsându-le e intacte intacte pe toate toate celelalte, celelalte, în aparenţă aparenţă cel puţin: puţin: acestea acestea sunt tulburările tulburările Altele,, dimpot dimpotrivă rivă,,  parţiale. Altele afecte afectează ază memoria memoria în întreg întregul ul ei, sub toate formele, trăind în două sau în mai multe tronsoane viaţa viaţa noastră noastră mentală, mentală, făcând făcând aici spărturi care nu mai pot fi astupa astupate te sau distru distrugân gând-o d-o în tota totalit litat ate e înce încetul tul cu înce încetu tul: l: acestea tea sunt tulburări rările le generale. Dist Distin inge gem, m, aşad aşadar ar,, în primul primul rând rând două două mari mari clase: clase: adiile general generale e şi maladi maladiile ile maladiile parţiale ale memoriei. Numai cele dintâi dintâi vor const constit itui ui obiect obiectul ul acestu acestuii titlurile capitol. capitol. Le vom studia sub titlurile următoare: 1) amnezii temporare; 2) amne amnezi ziii  periodice; 3) amnezi amneziii  progresive, cele mai puţin bizare şi cele mai instru ctive; 4) vom încheia cu câteva câteva cuvinte cuvinte referitoare referitoare la amnezia amnezia congenitală.

Amne Amnezi ziil ile e temp tempor orar are e se instalează cel mai adesea prin invazi invazie e bruscă bruscă şi sfârşe sfârşesc, sc, la fel, într-un mod inopinat. inopinat. Ele cuprind o perioadă de timp care poate varia de la câteva minute la câţiva ani. Cazurile cele mai puţin întinse în timp, cele mai clare şi mai comune se întâlnesc  în epilepsie. Medi Medici ciii nu sunt sunt de acord acord nici nici asupra naturii, nici asupra sediului şi nici nici asupra asupra cauzel cauzelor or aceste acesteii maladii. maladii. Problema Problema aceast aceastaa nu se înscrie nici în tema acestei cărţi şi nici nici nu este este de comp compet eten enţa ţa noastr noastră. ă. Ne este este de ajuns ajuns să ştim că toţi autorii recunosc în unanimitate unanimitate trei forme: forme: criza majoră1, criza 64

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

minoră2 şi vert vertij ijul ul;; că ei le consideră mai puţin ca pe nişte varie varietăţ tăţii dist distinc incte te cât cât ca pe nişte grade ale aceleiaşi aceleiaşi stări morbide; că, în sfârşit, cu cât atac atacul ul este este mai mai mode modera ratt în manifestăr manifestările ile sale exterioare exterioare,, cu atât mai funest este pentru inteligenţă. inteligenţă. Accesul este urmat de o tulburare mentală care se   poat poatee mani manife fest staa atât atât prin prin simp simple le bizarerii şi acte ridicole cât şi  prin crime3. Toate aceste acte au un caracter  comun, pe care Hughlings Jackson le dese desemn mnea ează ză sub sub nume numele le de automatism mental. Ele nu lasă nici o aminti amintire, re, cu excepţi excepţia a câtorv câtorva a cazuri în care rămân unele urme mnezice extrem de slabe. Un bolnav, aflat în consultaţie la medicul său, este cuprins de un vertij epileptic. El   îşi îşi revine revine numaid numaidecâ ecât, t, dar a uita uitatt că i-a i-a plăt plătit it medi medicu culu luii onorariul cu o clipă mai înainte de acces4. Un funcţionar de birou stă la masa sa de lucru, cu ideile cam confuze, confuze, fără altă indispoziţie indispoziţie..  îşi aminteşte că şi-a comandat cina la restaurant; din acel moment nu mai are nici o altă amintire. Se întoarce la restaurant, dar află că a şi mâncat, mâncat, că a plătit plătit şi că, fără să fi părut indispus, a plecat spre biroul său. său. Acea Acea star stare e de abse absenţ nţă ă durase aproximativ trei sferturi sferturi de oră. Un alt epileptic, cuprins de un atac, cade într-o prăvălie, se ridică şi o ia la fugă, lăsându-şi pe podea pălăria şi carnetul. Am fos fost găsi găsitt - spune pune el - la o distan tanţă de jumătate de kilometru de acolo, întrebam de pălărie în toate prăvăliile, dar nu ştiam ştiam ce fac şi mi-am mi-am reveni revenitt după zece minute, minute, ajungând ajungând la calea ferată. tă. Trousseau raportează raportează cazul cazul unui magistrat magistrat care, ocup ocupân ândd un loc loc pe scau scaunn în localu localull primăriei măriei Parisu Parisului, lui, ca membr embru u al unei nei soc societă ietăţţi savante, a ieşit fărâ pălărie, a mers până la cheiul Senei şi a reve reveni nitt la locu locull său său ca să ia parte la discuţii, neavând nici o amintire despre ceea ce făcuse. Adesea bolnavul continuă pe parc parcurs ursul ul perio perioad adei ei de automatism tism actele tele pe care are le săvârşea în momentul accesulu accesuluii sau vorbeşte despre cele citite. Am dat asemenea exemple exemple în capitolul precedent. Nu sunt deloc deloc rare tentati tentativele vele infructu infructuoase oase de sinu sinuci cide dere re desp despre re care care,, după după vert vertij ijul ul epil epilep epti tic, c, nu rămâne 65

THEODULE RIBOT

nici o urmă în memorie. La fel stau stau lucrur lucrurile ile cu tentat tentative ivele le crimin criminale. ale. Un cizmar, cizmar, apucat apucat de mani manie e epile epilept ptic ică ă în ziua ziua căsătoriei sale, şi-a ucis socrul cu lovituri de cuţit. Reve-ninduşi în fire după câteva zile, nu avea nici cea mai mică cuno cunoşt ştin inţă ţă desp despre re ceea ceea ce făcuse5. Iată destule exemple pentru ca cititor cititorul ul să poată poată înţele înţelege ge natura amneziei epileptice epileptice mai bine generale. O decât decât prin descri descrieri eri generale. anumită perioadă de activitate mental mentală ă este este ca şi cum cum ea nu ar fi fost fost:: epil epilep epti ticu cull nu o cunoaşte cunoaşte decât decât prin mărturia altcuiva sau prin vagi conj conjun unct ctur uri. i. Aces Aceste tea a sunt sunt faptele. Cât priveşte interp interpret retare area a lor psih psiholo ologic gică, ă, două ipoteze sunt posibile. Putem admite: fie fie că perioada automatismului mental nu a fost   îns însoţ oţit ită ă de nici nici o star stare e de conştii conştiinţă, nţă, caz în care amnezia nu are are nevo nevoie ie de expl explic icaţ aţie ie;; neprod neproducâ ucându ndu-se -se nimic, nimic, nimic nimic nu poat poate e fi cons conser erva vatt şi nici nici reprodus. reprodus. Sau putem putem admite admite că a existat stare de conştiinţă, dar la un grad atât de slab încât încât a urm urmat amne amnezi zia a. Cred red că aceast această ă a doua doua ipotez ipoteză ă este este cea cea adev adevăr ărat ată, ă, într într-u -un n mare mare număr de cazuri. Dacă este să ne bazăm doar pe raţion raţioname ament, nt, este este greu greu să admi admite tem m că acte actele le foar foarte te complicate complicate,, adaptate adaptate la diferite puri,, se săvâ săvârş rşes escc fără fără scopuri prezenţa, cel puţin inte interm rmit iten entă tă,, a conş conştii tiinţ nţei ei.. Oric Oricât ât de mare mare ar fi locu locull acordat acordat obişnuinţe obişnuinţei, i, trebu trebuie ie să recunoaştem că dacă acolo unde este este unif unifor ormi mita tate te de acţiu acţiune ne conşti conştiinţa inţa tinde tinde să dispară dispară,, în schimb acolo unde e ste dive divers rsit itat ate e ea tind tinde e să se producă. Dar raţionamentul nu poate da decâ decâtt posi posibil bilită ităţi; ţi; numa numaii experienţa decide. Or, sunt fapte care care doved dovedesc esc existe existenţa nţa unei unei anumite conştiinţe chiar şi în acel e cazuri ext re rem de numeroase în care bolnavul nu păstrează nici o amintire despre acce accesul sul său. său. „Unii „Unii epile epilepti ptici, ci, interpelaţi în timpul crizei în mod brusc şi cu un ton de comandă, răspund la întrebări cu o voce stridenţii şi ţipând. După aceea ei nu-ş nu-şii amin aminte tessc nic nici de   înt între rebă bări rile le puse puse,, nici ici de răsp răspun unsu suril rile e date date.. Un copi copil, l, căruia i se dădea să miroase eter sau amoniac în timpul acceselor, ceea ce nu putea suporta, striga furios furios „pleac „pleacă ă de-aici de-aici,, pleacă pleacă de-aici, 66

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

pleac pleacă ă de-aic de-aici!" i!",, dar când când îşi venea venea în fire fire habar habar n-ave n-avea a de cele întâmplate ate... Uneori epil epilep eptic ticii ii reuş reuşes esc, c, cu mari mari efor efortu turi ri,, să regă regăse seas ască că în mem memoria oria lor lor unel unele e fap fapte petr petrec ecute ute în timp timpul ul crize crizelo lor, r, mai mai ales ales cele cele petre petrecu cute te cu puţin înainte de a-şi reveni... Ei sunt sunt în acest caz într-o într-o stare comparabilă comparabilă cu aceea a trezi rii dintr-un dintr-un coşmar. coşmar. Principa Principalele lele circumstanţe circumstanţe ale accesului accesului leau scăpat scăpat la începu începutt şi încep încep prin prin a nega nega faptel faptele e care care li se impută, însă încetul cu încetul   îşi îşi aminte amintesc sc unele unele deta detalii lii pe care se părea că le-au uitat" 6. Dacă Dacă circ circum umst stan anţe ţele le ne permit să afirmăm că în aceste cazuri a existat conştiinţă, putem crede fără teamă că la fel stau lucrurile în multe alte cazuri. Nu vreau, de altfel, să susţin că aşa se întâ întâmp mplă lă înto întotd tdea eaun una. a. Magistratul despre care a fost vorba mai sus se orienta destul de bine trăsurile şi spre a evita evita obstacol obstacolele ele,, trăsurile trecă trecăto torii rii,, ceea ceea ce deno denotă tă o anumită conştiinţă; dar într-un caz analog, raportat de Hughlings Jackson,  bolnavul este este răst răstur urna natt de un omnibuz, iar altădată era cât paci să cadă înTamisa. Cum Cum să ne expli explică căm m deci deci amnezia în cazurile în care au existat existat stări de conştiinţă conştiinţă?? Prin extrem extrema a slăbic slăbiciun iune e a acesto acestorr stări. Starea de conştiinţă nu se fixează, fixează, în definitiv, definitiv, decât prin două două mijloa mijloace: ce: intens intensitat itatea ea şi repetiţia; acest din urmă mijloc se reduce reduce la celălalt, celălalt, deoarece repetiţia repetiţia este o sumă de intensităţi sităţi mici. mici. Aici Aici nu avem avem nici nici inte intensi nsitat tate e şi nici nici repet repetiţi iţie. e.   Tu Tulbur lbura area rea menta entală lă care care urmează urmează accesulu accesuluii mi se pare pare foarte foarte bine definită de Jackson atunci când el o numeşte „un vis epilep leptic" ic". Unul dintre boln olnavii avii săi, săi, în vârs vârstă tă de nouă nouăsp spre reze zece ce ani ani şi care care nu putea fi suspectat că dogmatiza probl roblem ema, a, a găsi găsitt în mod spont spontan an aceea aceeaşi şi expres expresie. ie. „în urma accesului său, el se culca. O dată culcat, spunea (vorbind cu un priet rieten en imag imagin inar ar): ): «Aştea «Aşteaptă ptă o clipă, clipă, Willia William, m, că vin». Cobora din pat, deschidea uşa, uşa, ieşe ieşea a afar afară ă în căma cămaşă şă.. Frig Frigul ul îl făce făcea a să-ş să-şii revi revină nă;; atunci tatăl lui îl lua de mână. «A, foarte bine, am visat», zicea el şi se culca din nou". 67

TH£ODULE RIBOT

Să compară parăm m cu visul isul starea starea mentală mentală a epilepticil epilepticilor, or, ca să mergem mergem de la cunoscut cunoscut la necunoscut. Nimic mai frecvent decâ decâtt vise visele le a căror căror amin amintir tire e dispare imediat. Ne trezim în toiul nopţ nopţii ii;; aminti intire rea a visul isulu ui   între întrerup ruptt este este foarte foarte clară; clară; a doua zi, însă, însă, nici urmă de vis. vis. Lucrul Lucrul acest acesta a este este încă încă şi mai mai frap frapan antt în mome moment ntul ul trez treziri irii. i. Visele Visele ne apar atunci atunci cu multă vivaci vivacitat tate; e; la o oră după aceea dispar dispar pentru pentru totdeaun totdeauna. a. Cui nu i s-a s-a înt întâmplat să facă zada zadarn rnic ice e efor efortu turi ri spre spre a-şi a-şi aminti un vis din noaptea precedentă, precedentă, despre care nu mai ştie ştie nimi nimic, c, decâ decâtt doar doar că 1-a avut? Explicaţia Explicaţia este simplă: stările de conştiinţă care constituie visul sunt sunt extrem extrem de slabe. slabe. Ele par puternice puternice nu pentru pentru că sunt aşa  în realitate, ci pentru că nu există nici nici o stare viguroasă viguroasă care să le arunce pe un plan secundar. De   îndată îndată ce starea starea de veghe veghe se reinstalează, toate revin la locul lor. lor. Imag Imagin inile ile disp dispar ar în faţa faţa percepţiilo percepţiilor, r, percepţiil percepţiile e dispar dispar   în în faţa faţa unei unei stăr stării de aten atenţie ţie susţinute, iar o stare de atenţie susţinută susţinută dispare în faţa unei ide idei fix fixe. La urma rma urme rmei, conştii conştiinţa nţa în timpul timpul celor celor mai mult multe e vise vise are are o inte intens nsit itat ate e minimă. Dificultatea, Dificultatea, aşadar, constă   în a explica de ce, în perioada care are urmea rmează ză accesului lui epileptic, epileptic, conştiinţa conştiinţa se reduce reduce la minimu minimum. m. Nici Nici fiziolo fiziologia gia şi nici psihologi psihologia nu o pot face, deoare deoarece ce ele ignoră ignoră condi condiţia ţia genezei conştiinţei. Cazul este cu atât mai incomod cu cât amnezia este legată de delirul epileptic şi num numai de el. el. Iată Iată ce li se   întâm întâmpla pla de fapt fapt subiec subiecţil ţilor or care sunt în acelaşi timp alcoolici alcoolici şi epileptici. epileptici. Un bolnav este cuprins în timpul zilei de o criză de epilepsie; el sparge tot ce îi iese în cale şi se dedă la acte de violenţă. După o scurtă perioadă de remisiune, în timpul nopţii nopţii este este cupri cuprins ns de deliru delirull alcoolic alcoolic caracteri caracterizat, zat, după cum se ştie, de vedenii terifiante. A doua doua zi, reveni revenitt la norma normal, l, îşi aminteşte de delirul nocturn, dar nu are nici o aminti amintire re despre despre deliru delirull diurn7. Există şi o altă dificultate. Dacă Dacă amnezi amnezia a se datore datorează ază slăbici slăbiciunii unii stărilor stărilor de conştiin conştiinţă ţă primare, primare, atunci cum se explică explică faptul faptul că aceste stări, atât de slabe, conform form ipo ipotezei ezei,, determină 68

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

acte acte motorii motorii?? După După Hughli Hughlings ngs  Jackson,  Jackson, „automat „automatismul ismul mental mental prov provin ine e dint dintrr-un un exc exces de acţi acţiun une e al cent centri rilo lorr nerv nervoş oşii infe inferi rior ori, i, care care se subs substi titu tuie ie centrilo centrilorr superio superiori ri sau centrilo centrilorr conducă tori". Nu am avea aici decp.t un caz particular al unei legi fiziologice bine cunoscute: puterea exci excito tomo moto toar are e a cent centri rilo lorr reflecşi reflecşi sporeşte sporeşte atunci atunci când este este ruptă ruptă conexi conexiune unea a lor cu centrii superiori8. Să ne limităm la problema psihologic psihologică, ă, la care este  posibil un răspuns. Dacă perseverăm să facem facem din conştiin conştiinţă ţă o „forţă" „forţă" care există şi acţionează acţionează prin ea însăşi însăşi,, atunci atunci totul totul devine devine obscur. Dar dacă admitem, aşa cum am spu spus în capitolul precedent, precedent, că conştiinţa conştiinţa este  însoţitoar  însoţitoarea ea unei stări nervoase, rămâne eleme elementu ntull star staree care rămâne fundamental, atunci totul devi devine ne clar clar.. Nu exis există tă nici nici o contra contradic dicţie ţie în a admite admite că o stare nervoasă, suficientă pentru a determina anumite acte, este sufi sufici cien entă tă şi pent pentru ru a trez trezii conş conştii tiinţ nţa. a. Produ Produce cerea rea unei unei mişcări şi producerea unei stări de conştii conştiinţă nţă sunt sunt două două fapte fapte distin tincte şi independente; condiţiile de existenţă ale uneia nu sunt acelea ale alteia. Să subliniem, în încheiere, că o cons onsecin ecinţă ţă fata fatală lă a acceselor acceselor epileptic epileptice e repetate, repetate, mai ales sub formă formă de vertij vertij,, este este slăb slăbir irea ea prog progre resi sivă vă a memo memori riei ei în tota totali lita tate tea a sa. sa. Această Această formă de amnezie amnezie va fi studiată mai departe. Trecem Trecem acum acum la studie studierea rea unor  unor  cazuri de amnezie temporară cu un caracter distructiv. în exempl exemplele ele citate citate în preala prealabil bil,, capi capita talu lull acum acumul ulat at până până în momentul declanşă rii maladiei nu este este ştir ştirbi bit: t: se întâ întâmp mplă lă numai ca un lucru care a fost în conşt onştii iinţ nţă ă să nu rămâ rămână nă în memorie. memorie. în cazurile pe care le vom prezenta, o parte rte a capitalului este pierdută. Aceste cazur cazurii sunt sunt cele cele mai frapan frapante te pentru imaginaţie. Este posibil ca   într-o zi, o dată cu progresele   înr înreg egist istrat rate e în fizio fiziolo logi gie e şi psihologie, aceste ştiinţe să ne  înveţe  înveţe multe multe în privinţa privinţa naturii naturii memoriei. Deocamdată ele nu sunt prea instructive, pentru 69

THEODULE RIBOT

mine cel puţin, fără a vrea să prejud prejudici iciez ez ceea ceea ce ele le vor releva celorlalţi. Cazu Cazuri rile le de amnezie zie temporară cu caracter distructiv distructiv diferă diferă mult mult între între ele. ele. Uneori Uneori suspen suspendar darea ea memorie memorieii are loc de la începutul maladi ei şi se întind întinde e înaint înainte, e, alteor alteorii se  întinde  întinde întruc întrucâtv âtva a retros retrospec pectiv tiv,, asupra asupra ultime ultimelor lor evenim eveniment ente e trăite; trăite; cel mai adesea se întinde   în ambele ambele sensuri sensuri,, înaint înainte e şi   îndă îndărăt răt.. Câte Câteod odat ată ă memo memoria ria revine revine de la sine, brusc, brusc, alteori alteori cu încetineală şi cu puţin efort; sunt şi cazuri în care pierderea este absolută absolută şi în care trebuie trebuie proc rocedat edat la o reed eeduca ucare comp complet letă. ă. Vom Vom da exem exempl ple e pentru toate aceste cazuri. „O tânără femeie, căsătorită cu un bărbat pe care îl iubea cu pasi pasiun une, e, în tim timp ce dăd dădea naştere naştere unui copil a fost victima victima unei unei lung lungii sinc sincop ope, e, în urma urma căreia şi-a pierdut memoria pe o perioadă de timp care includea şi căsătoria ei. Ea îşi amintea cu foarte mare exactitate tot restul vieţ vieţii ii,, până până la.. la.... în prim primel ele e mome moment nte e ea şi-a şi-a resp respin inss cu groază groază soţul şi copilu copilull care care îi fuseseră fuseseră prezentaţi. prezentaţi. De atunci atunci  încoace nu a putut niciodată săşi amintea scă de ac e a peri perioa oadă dă a vieţi vieţiii şi nici nici de evenimen evenimentele tele care au însoţit-o. însoţit-o. Părinţii Părinţii ei şi prietenii prietenii au reuşit, prin înţelepciune şi prin autor autorita itatea tea mărtu mărturie rieii lor, lor, să o convingă că este căsătorită şi că are are un fiu. Ea îi cred crede e numa numaii pentru că preferă mai degrabă să admită că a pierdut amintirea unui an din din viaţă iaţă decât ecât să admi admită tă că toţi toţi sunt unt nişte işte impostori. Dar în cugetul ei nu le dă nici o crezare. Se uită la soţul ei şi la copil, pil, neputând ându-ş u-şi imagina prin ce magie s-a măritat şi cum de a dat viaţă unui copil" 9. Avem aici un exemplu exemplu de amnez amnezie ie irepar ireparabi abilă lă care care se  întinde doar îndărăt. Cât despre cauza cauza sa psihologi psihologică, că, o putem putem identifi identifica ca într-o într-o distruge distrugere re a r ezi duuri lo r şi î ntr - o imposibilitate a reproducerii. în cazu cazull urmă următo tor, r, rapo raport rtat at de Laycock, amnezia nu se întinde decâ decâtt înai înaint nte e şi nu poat poate e fi atribuită, atribuită, prin urmare, urmare, decât decât impo imposi sibi bili lită tăţi ţiii stăr stăril ilor or de conştiinţă de a fi înregistrate şi cons conser erva vate te.. Un meca mecanic nic de vapor a căzut pe spate, lovindu-se cu ceafa de un obiect dur; el 70

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

a zăcut câtva timp inconştient. După După ce şi-a reveni revenit, t, a ajuns ajuns destul de repede la o perfectă sănăta sănătate te fizică, fizică, păstrâ păstrându ndu-şi -şi amintirea amintirea tuturor tuturor anilor anilor scurşi scurşi până în momentul accidentului; de la acest moment încoace, însă, nu mai are memorie, fie şi  pentru faptele faptele strict strict personale personale.. „Ajungân „Ajungândd la spune dacă dacă a spital spital,, el nu poate poate spune venit pe jos, cu trăsura sau cu trenul. trenul. Ieşind să dejune dejuneze, ze, uită că a făcut-o: nu are nici o idee de ora, ziua sau de săptămâna  în care se găseşte. încearcă cu ajuto ajutorul rul raţio raţionam nament entulu uluii să răspundă la întrebările care i se pun, dar fără a reuşi. Vorbeşte tără tărăgă găna nat, t, însă însă clar clar.. Spun Spune e ceea ce vrea să spună şi citeşte fără fără greş reşeală eală". ". Acea Aceast stă ă infirmitate infirmitate a dispărut dispărut datorit datorită ă unei medicaţii adecvate10.   în în cazu cazuri rile le de amne amnezi zie e temporară datorate unei comoţii cerebrale are loc, în general, un efect retroactiv. Bolnavul, recăpătându-şi conştii conştiinţa, nţa, nu a pierdut pierdut doar doar amin aminti tire rea a acc acciden identu tulu luii şi a perioadei care i-a urmat, ci şi a unei perioade, perioade, mai mai lungi lungi sau mai mai precedat  accidentul. scurte, care a precedat  accidentul. Am numeroase exemple, exemple,  putea da numeroase dar să ne mulţum mulţumim im cu unul singur, raportat de Carpenter 11: „un bărbat bărbat călătorea, călătorea, împreună cu soţia şi copilul, într-o cabrioletă. Speriindu-se, calul a luat-o razna. zadarnic să-1 încercând stăpân stăpâneas ească, că, bărbat bărbatul ul a fost fost arunca aruncatt la pământ pământ,, primind primind o lovitură puternică la creier. Şi-a recă recăpă păta tatt cuno cunoşt ştin inţa ţa,, dar dar a uitat antecedentele imediate ale acciden accidentul tului. ui. Ultimu Ultimull lucru lucru de care îşi amintea era că pe drum eten, la vreo vreo se întâl întâlnis nisee cu un prieten, două două mile mile depărt depărtare are de locul locul unde unde fusese fusese doborâ doborât. t. Dar nici nici până azi nu-şi aminteşte aminteşte nimic de efortu eforturile rile lui de a stăpân stăpânii calul şi nici de groaza trăită de soţia sa şi de copil" 12. Iată acum cazuri de amnezie mult mai grave, dintre care unele au nec necesit esitat at o reeducare completă. Le iau din revista engleză  Brain. Prima observaţi observaţie, e, raportată raportată de dr. Morti Mortime merr Granvi Granville, lle, se referă la o femeie în vârstă de douăzeci şi şase de ani, isterică;   în urma unei munci excesive, ea a fost cuprinsă de o criză 71

THfiODULE RIBOT

violentă, cu pierderea completă a cunoştinţei. „Când conştiinţa a  început să-i revină, ultimele idei sănătoase de dinainte de boală se amestecau î n mod bizar cu noile impresii, ca în cazul ieşirii cu încetul dintrdintr-un un vis. vis. Aşezat Aşezată ă pe pat, pat, lângă fereastră, de unde se uita la trecători, toate obiectele care se mişcau mişcau le numea numea „copa „copaci ci care are merg", rg", iar iar dacă acă era era   înt între reba bată tă unde unde a mai mai văzu văzutt ceea ce vedea, vedea, ea răspundea răspundea invaria riabil: «în cealaltă Evanghelie». Pe scurt, în mintea ei nu se făcea nici o deosebire  între ideal şi real. Amintirile ei erau erau ceţoa ceţoase, se, iar în ceea ceea ce priv priveş eşte te un mare mare numă numărr de lucruri lucruri banale, banale, care înaint înainte e de atac constitu constituiau iau fondul fondul principal principal al gândurilo gândurilorr ei, memoria sa era nulă. Idei Ideile le imed imedia iatt ante anteri rioa oare re maladiei se pare că i-au saturat atât de bine spiritul, încât primele impresii  primit  primitee erau cu totul totul impregnate de ele,  pe când înregistrarea travaliului cerebral  penultim era, ca să spunem aşa, oblite obliterat rată. ă. De exemp exemplu, lu, deşi deşi acea aceast stă ă feme femeie ie îşi îşi câşt câştig iga a existenţa dând lecţii, ea nu avea nici o amintire privind un lucru atât de simplu ca tocul de scris. Dacă i se punea în mână un condei sau un creion, ca unui copil, acestea nu erau măcar prin prin acţiun acţiune e sesizate sesizate nici măcar refl reflex exă. ă. Nici Nici vede vedere rea a şi nici nici contactul cu asemenea instr nstru ument ente nu-i u-i treze rezeau au asoc asocia iaţi ţiii de idei idei.. Cea Cea mai mai perfectă perfectă distrugere distrugere a ţesutului ţesutului cere cerebr bral al nu ar fi şter şterss mai compl complet et efecte efectele le educaţ educaţiei iei şi obiş obişnu nuin inţe ţei. i. Acea Aceast stă ă star stare e a dura duratt câtev âteva a săp săptămâ tămâni ni". ". Memo Memoria ria s-a refăc refăcut ut lent lent,, cu trudă, trudă, fără a necesi necesita ta totuşi totuşi o reeducare atât de radicală ca în cazurile de mai jos'3. A doua observaţie, datorată profesorului Sharpey, este unul din exemplele cele mai curioase de reeducare descrise vreodată. Nu extrag din lungul său său arti artico coll decâ decâtt deta detali liil ile e psihologice. Este vorba tot de o femeie, femeie, în vârstă de douăzeci şi patru patru de ani, ani, cu o consti constituţ tuţie ie fizică fizică şubred şubredă, ă, care, care, timp timp de vreo vreo şase şase săptăm săptămâni âni,, a căzut căzut pradă unei irezistibile tendinţe la somnolenţă. Starea i s-a agravat de la o zi la alta. în jur de 10 iunie ia fost fost impo imposi sibi bill să se mai mai trezească. trezească. A rămas rămas în aceast această ă star stare e timp timp de două două luni luni.. Era Era hrăn hrănit ită ă cu ling lingur ura; a; când când se sătura sătura ţinea ţinea dinţii dinţii încleş încleştaţ taţii şi  întorcea capul. Părea să distingă 72

MEMORIA Şl PATOLOGIA EI

gustur gusturil ile, e, deoare deoarece ce refuza refuza catego categoric ric unele feluri de mâncare. Rareori avea momente de trezire, timp în care nu răspundea răspundea la nici o întrebare, nu recunoştea pe nimeni, cu o excepţi excepţie, e, în cazul cazul „une „uneii vech vechii cunoştinţe pe care nu o văzuse de un an. Ea a exam examin inaat-o   îndel îndelung ung,, căutân căutândudu-ii probab probabilil numele. numele. Găsindu-1, Găsindu-1, 1-a repetat repetat de mai mai mult multe e ori, ori, strâ strâng ngân ând d mâna mâna pers persoa oane neii resp respect ectiv ive, e, pen pentru tru ca apoi apoi să reca recadă dă în somnul somnul ei". Către sfârşitul sfârşitul lunii augu august st,, puţi puţin n câte câte puţi puţin, n, a reveni revenitt la normal normal.. Momen Momentt în care itatea ea de înce începe pe acti activitat reeduc reeducare are.. „Reven „Revenind indu-ş u-şii din somnolenţă, părea să fi uitat tot ce învăţase învăţase.. Totul Totul i se părea părea nou; nu recunoştea recunoştea pe nimeni, nimeni, nici nici măca măcarr rude rudele le cele cele mai mai apropiate. apropiate. Veselă, Veselă, zburdalnic zburdalnică, ă, fascin fascinată ată de tot ce vedea vedea sau auzea, ea semăna cu un copil. /în scurt timp a devenit capabilă de atenţie. Memoria sa, în   întregime întregime pierdută pierdută în ceea ce priveşte cunoştinţele anterioare, era foarte vie şi foarte trainică cu privire la tot ce a văzut văzut sau auzi auzitt după după însă însănă năto toşi şire re.. A recuperat o parte din cele   învăţ învăţate ate altăda altădată, tă, cu o foarte foarte mare uşurinţă în unele cazuri, cazuri, mai puţin lesne în altele. Este de subl sublini iniat at că, că, deşi deşi proc proced edeu eull folosit folosit pentru recuperare părea să constea mai puţin în a studia din nou cât în a-şi reaminti cu ajutorul celor apropiaţi apropiaţi14, cu toate acestea, chiar şi în prezent, ea pare să nu-şi nu-şi dea dea deloc seama că a pose osedat odinio ini oa ară acele cuno cunoşt ştin inţe ţe/. /. La înce începu putt era era imposibil să ai cu ea o conversaţie. ie. în loc de a răspunde la o întrebare, ea o repeta aidoma cu voce tare şi mult multă ă vrem vreme, e, înai înaint nte e de a răspunde, de, repe repeta ta înt întreba rebare reaa în   întreg întregime ime.. Nu avea avea la începu începutt decât un mic număr de cuvinte de care să se servească, dar a dobândit repede o mulţime de cuvinte cuvinte,, nu fără a comite comite erori stranii în folosirea lor. Cu toate acestea, în general, nu confunda decât cuvintele care aveau unele raporturi. Astfel, în loc de «ceai» spunea «zeamă» (multă vreme a folosit acest acest cuvânt cuvânt pentru pentru lichide); lichide); în loc de «pic «picio iorul rul meu» meu» spun spunea ea «braţul meu», în loc de «ochiul meu» spunea «dintele meu» etc.   în în prez prezen entt utili utilize zeaz ază ă în mod mod adecva t cuvi cuvint ntel ele, e, deşi deşi le schimbă uneori terminaţiile sau compune terminaţii inedite. /încă nu a recunoscut pe nimeni, nici măcar 73

THfiODULE RIBOT

dintre rudele cele mai apropiate, ceea ce înseamnă că nu-şi nu-şi amin aminte teşte şte delo delocc să le fi văzu văzutt înai înainte nte de boal boala a sa. sa. Le numeşte cu numele lor sau cu acelea  pe care li 1-a dat ea, dar le consideră ca pe nişte noi cunoştinţe şi nu are nici o idee despre gradul lor de rudenie cu dânsa. De când s-a însănătoşit nu a văzut decât vreo vreo zece zece oameni oameni şi aceşti aceştia a sunt toată lumea lumea cunoscută cunoscută de ea vreoda vreodată/ tă/.. A reînvă reînvăţat ţat să citească, dar a fost necesar să   înceapă înceapă cu alfabetul, alfabetul, întrucât întrucât nu mai cunoştea cunoştea nici o literă literă.. A   învăţat învăţat apoi apoi să formeze formeze silabe, silabe, cuvin cuvinte, te, iar în preze prezent nt citeşte citeşte acceptabil. Ceea ce a ajutat-o în aceasta a fost cântarea rea cuvintelor unor cântece care îi erau erau fami famili liar are e şi care care i se prezentau imprimate în timp ce ea cânta la pian. /Ca să înveţe să scrie scrie,, a începu începutt prin prin lecţii lecţiile le cele mai elementare, dar a făcut progre progrese se cu mult mult mai rapide rapide decâ decâtt o pers persoa oană nă care care nu a scri scriss nicio icioda dattă/. ă/. La scurtă urtă vreme după ieşirea din somn somnol olen enţă ţă,, a putu pututt cânta ânta mult multe e din din vech vechil ile e cânt cântec ece, e, folo folosi sind nd pian pianul ul,, cu sau sau fără fără ajutor. ajutor. Când Când cântă, cântă, în genera generall are nevoie să fie ajutată în ceea ce priv priveş eşte te prim primel ele e cuvin cuvinte te,, restu restull veni venind nd de la sine sine,, din din memori memorie e după după cât se pare pare 15. Este Este capab capabilă ilă să cânte, cânte, după după partitură, mai multe arii pe care nu le-a le-a cuno cunosc scut ut nici niciod odat ată ă  înainte. /A învăţat fără dificultate să joace cărţi; ştie să tricoteze şi să facă diverse lucruri analoage. Dar, repet, este de subliniat subliniat că pare să nu-şi dea deloc seama că a făcu făcutt vreo vreoda dată tă toat toate e acestea; deşi este evident că a fost enorm ajutată în munca ei de reachiziţie de acele cunoş cunoştin tinţe ţe anteri anterioar oare e despre despre care care ea nu are nici o amintire amintire conştientă. Dacă este întrebată unde a învăţat să cânte o arie privind notele pe o carte, spune că nu poat poate e şti şti şi se miră miră că interlocutorul ei nu poate face la fel. fel. /La drept drept vorbin vorbind, d, ţinând ţinând seama seama de divers diversele ele remarc remarcii făcute întâmplăt întâmplător or de ea însăşi, însăşi, se pare pare că posedă posedă multe multe idei generale generale de o natură mai mult sau mai puţin complexă, pe care nu a avut ocazia să le dobândească după  însănătoşire" 16. Pe cât putem judeca după raportul raportul lui Sharpey, Sharpey, această această reeducare nu a putut dura mai mult de trebuie să trei trei luni. luni. De altfel altfel nu trebuie credem că acest fapt este unic. „Un clergyman11', în 74

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

urma unei comoţii cauzate de o cădere, rămâne mai multe zile total inconştient. Revenindu-şi. el se găseşte găseşte în starea starea unui copil inteligent. Deşi vârstnic, a   înce început put cu dascăl dascălii studii studii de engleză şi clasice. Memoria i-a revenit revenit treptat, treptat, în câteva luni, iar în câteva săptămâni spiritul său şi-a redobândit vigoarea şi cultura din trecut" 18. Un alt bărbat, în vârstă de treizec treizecii de ani, foarte foarte instruit, instruit,  în urma unei grave maladii a uitat totul, până şi numele obiectelor celor mai comune. Restabilinduşi sănă sănăta tate tea, a, a reîn reînce cepu putt să  înveţe totul ca un copil, mai întâi nume numele le lucr lucrur uril ilor or,, apoi apoi să citească; mai târziu a început să   înveţe înveţe limba limba latină. latină. Progrese Progresele le sale au fost rapide. într-o zi, pe când studia cu fratele său, care   îi sluj slujea ea de dasc dascăl ăl,, s-a s-a opri opritt deod deodat ată ă şi şi-a şi-a dus dus mâna mâna la frunte. „Am - zicea el - în cap o senzaţie cu totul aparte şi mi se pare acum că toate toate acestea acestea leam ştiut odinioară". odinioară". începând din acel acel moment el şi-a recăpătat recăpătat cu repeziciune facultăţile. Pentru moment mă mulţum mulţumesc esc să pun sub ochii ochii cititorului citito rului faptele. Consideraţiile Consideraţiile pe care ele le sugerează îşi vor găsi găsi locu locull în altă altă part parte. e. Voi Voi   înc înche heia ia cu un caz nu prea prea cunoscu oscut, t, care care face face în mod mod fire firesc sc trec trecer erea ea la grup grupul ul amne amnezi ziiilor  într-ade adevăr văr,, vom intermitente,   întrvedea cum se formează încetul cu încetul o memorie provizorie, care va dispărea brusc în faţa memoriei  primitive. O tânără tânără femeie, femeie, robustă, robustă, cu o sănă sănăta tate te bună bună,, a căzut accidental într-un râu, unde era cât pe ce să se înece. A rămas şase ore fără simţire, după care şi-a revenit. Zece zile mai târziu a intrat într-o stare de stupoare completă, care a durat  patru ore. Când Când a redesc redeschi hiss ochi ochii, i, nu a mai mai recunoscut pe nimeni; era lipsită de auz, auz, de vorbi orbire re,, de sim simţul ţul gustulu gustuluii şi de miros. miros. Nu-i mai rămăsese decât văzul şi pipăitul, care care era era de o sens sensib ibil ilit itat ate e extremă. Nerecunoscând nici un lucr lucru, u, inca incapa pabi bilă lă să se mişte mişte singură, semăna cu un animal decerebrat. Nu-i lipsea pofta de mâncare, însă trebuia hrănită şi mânca cu indiferenţă, indiferenţă, înghiţind   în în mod cu totu totull auto automa mat. t. Automatismul era singura formă de acti activ vitat itate e de care are era era capabilă, aşa încât, 75

THEODULE RIBOT

zile la rând, singura ei ocupaţie era de a destrăma, de a jumuli şi de a fărâm fărâmiţa iţa tot ceea ce îi cădea cădea în mână: mână: flori, flori, hârtie, hârtie, veşminte, o pălărie de pai etc, apoi de a aduna rămăşiţele în grămezi. Mai târziu, i s-a dat tot ce era necesar pentru a cârpi haine: după câteva lecţii pregătitoare, pregătitoare, a pus mâna pe ac şi cosea fără   încet încetare are,, de dimine dimineaţa aţa până până seara, nefăcând nici o distincţie  între duminică şi celelalte zile şi neputând măcar sesiza deosebirea lucru u şi una una de dint dintre re o zi de lucr sărb sărbăt ătoa oare re.. Nu păst păstra ra nici ici o amintire de la o zi la alta şi în fiecare dimineaţă dimineaţă lua treaba de l a capăt. Cu toate acestea, ca un copil, copil, începea începea să înregistreze înregistreze unele idei şi să acumuleze ceva experienţă. experienţă. La un moment dat a fost pusă să facă o muncă de o categorie rie superioară: tapi tapise seri rie. e. Păre Părea a să simt simtă ă o mare plăcere privind modelele, modelele, cu florile şi cu armoniile lor de culori; culori; dar în fiecare fiecare zi începea începea un nou lucru, uitând de cel din ajun, în afară de cazul în care îi era  prezentat. Ideile derivate din vechea sa expe experie rienţ nţă, ă, care care par par să se fi trezit primele, primele, erau legate legate de două chestiuni care probabil o impr impres esio iona nase seră ră pute putern rnic ic:: căderea în râu şi o poveste de drago dragost ste. e. Când Când i se arăt arăta a un peisaj unde apărea un râu sau o mare agitată agitată era cuprinsă cuprinsă de o mare mare tulbur tulburare, are, urmată urmată de un atac de rigiditate rigiditate spasmodică, spasmodică, asoc asocia iată tă cu inse insens nsib ibili ilita tate te.. Sentimentul de groază pe care i1 cauza apa, îndeosebi apa în mişcare, era atât de intens încât o apuca tremuratul chiar şi numai la vederea turnării apei dintr-un vas în altul. S-a putut observa că atunci atunci când când se spăla spăla pe mâini, mâini, ea le băga pur şi simplu în apă, unde le ţinea nemişcate.   încă încă din prima perioad perioadă ă a maladi maladiei, ei, vizita vizita unui unui tânăr tânăr de care care era era ataş ataşat ată ă îi cauz cauza a o plăcere evidentă, chiar şi atunci când era insensibilă faţă de orice altceva. El venea cu regularitate  în fiecare fiecare seară şi ea îl aştepta aştepta mereu. într-o vreme în care ea nu-şi nu-şi amintea amintea ce făcea făcea de la o oră la alta, aştepta neliniştită ca uşa să se deschidă idă la ora obişnuită, iar dacă nu venea era toată seara în proastă dispoz dispoziţi iţie. e. Dacă Dacă era luată luată la ţară, devenea tristă, iritabilă şi ades adesea ea cădea dea prad pradă ă unor unor accese. Dacă, dimpotrivă, 76

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

tână tânăru rull se afla afla lân lângă ea, ea, amel amelio iora rare rea a stăr stării ii fizi fizice ce,, revenirea facultăţilor oriei erau intelec intelectua tuale le şi a memoriei vizibile. Această Această revenire revenire avea loc,   într-ad într-adevă evăr, r, puţin puţin câte câte puţin, puţin,  într-o zi, în care mama sa avea un mare necaz, ea a strigat deodată, dată, după după o oareca oarecare re ezitare: ezitare: „Ce s-a întâmplat?" începând din acel mome oment, nt, a prin rins să articuleze articuleze câteva cuvinte, cuvinte, dar fără a numi niciodată persoanele persoanele şi nici lucrurile lucrurile cu adevăratul lor nume. Termenul ei favorit era pronumele „asta", pe care îl aplica otova oricărui obiect, fie el animat animat sau neanima neanimat. t. Primele Primele obiec obiecte te pe care care le-a le-a numi numitt cu nume numele le lor lor adev adevăr ărat at au fost fost florile de câmp, pe care le iubea mult încă din copilărie, fără ca în acel acel moment moment să fi avut avut vreo vreo amintire amintire cât de firavă despre despre melea meleagu guril rile e sau sau perso persoan anele ele care care îi fuse fusese seră ră famili familiar are e în copilărie. „Mod „Modul ul în care ea şi-a şi-a recăpătat memoria este cu totul demn de subliniat. Se părea că sănătatea sănătatea şi vigoarea vigoarea îi reveniseră seră comp complet let,, voca vocabu bula laru rull ei spore sporea, a, capac capacita itatea tea menta mentală lă creştea, când a aflat că iubitul ei făce făcea a curt curte e alte alteii feme femei. i. Vest Vestea ea acea aceast sta a i-a i-a stâr stârni nitt gelo gelozi zia a şi, şi, într într-o -o anum anumit ită ă   împrejura împrejurare, re, a şocat-o şocat-o atât de puter puternic nic încât încât a căzut căzut într-o într-o stare stare de insens insensibi ibilita litate te care, care, prin prin dura durată tă şi inte intens nsit itat ate, e, semăna semăna cu primul primul ei acces acces.. Cu toat toate e aces aceste tea, a, însă însă,, şocu şocull respectiv respectiv a fost întoarcere întoarcerea a ei la sănă sănătat tate. e. De îndat îndată ă ce şi-a şi-a revenit din starea de insensibilitate, vălul uitării s-a rupt şi, ca şi cum s-ar fi trezit dintrdintrun somn somn lung lung,, de un an, s-a s-a regăsit înconjurată de bunici, de vechi vechiii lor priete prieteni ni din bătrân bătrâna a casă de la Soreham. S-a trezit în posesia facultăţilor ei naturale şi a cunoştinţelor cunoştinţelor anterioare, anterioare, dar  fără nici cea mai mică amintire despr espre e cele petre etreccute ute pe parcursul unui an, de la primul ei atac atac şi până până în mome moment ntul ul revenirii. Vorbea, dar nu auzea:   încă încă mai era surdă; surdă; cum însă însă putea să citească şi să scrie ca altădată, nu mai era privată de comunicarea cu semenii. începând din acel moment, progresele ei au fost rapide, cu toate că o vreme a mai r ămas surdă. înţelegea înţelegea din mişcarea buzelor ceea ce spunea mama mama sa (dar (dar numai numai mama), mama), aşa aşa încâ încâtt ele ele conv conver ersa sau u cu uşurinţ uşurinţă. ă. în timp timpul ul cele celeii de a «doua conştiinţe» nu avea nici o idee de cele 77

THEODULE RIBOT

petre etreccute ute cu iub iubitu itul ei. ei. O expli xpliccaţie ţie penib enibil ilă ă a fost ost necesară, necesară, dar ea a suportat-o suportat-o bine bine.. De atun atunci ci înco încoac ace e ş i-a recuperat cu totul sănătatea fizică şi intelectuală"19. Vom vedea mai târziu, după ce vom vom fi parc parcur urss într întreg egul ul ansamblu de fapte, ce concluzii generale se pot despr desprin inde de din din patolo patologia gia sa cu  privire la mecanismul memoriei. Pentru moment ne vom limita la câteva remarci sugerate de cazurile precedente.   în în prim primul ul rând rând este este de observat observat că, deşi ele sunt puse laolaltă de către medici sub titlul comu comun n de amne amnezii zii total totale, e, în realit realitate ate,, din punct punct de vedere vedere psihologic, aparţin la două tipuri morbide diferite. Primul Primul tip (reprezentat de cazurile cazurile raportate de Villiers, Laycock, Mortimer  Mortimer  Granville etc. etc.) este de departe cel mai frecvent. Dacă nu am dat decât un număr mic de exemple, este pentr pentru u a nu-1 nu-1 obosi obosi pe citit cititor or printr-o repetiţie monotonă şi fără folos. Ceea ce îl caracterizează pe plan psihologic este că amnezia nu atacă decât formele cele mai  p puţ uţin in auto automa mate te şi mai mai puţi puţin n organi organizat zate e ale memori memoriei. ei.  în cazurile care aparţin acestui grup morbid nu vedem dispărând nici obişnu obişnuinţ inţele, ele, nici nici apti aptitu tudi dine nea a pent pentru ru o mese meseri rie e manu manual ală ă (cusutul, brodatul), l), nici ici capacitatea de a citi şi a scrie, de a vorbi vorbi limba limba maternă maternă sau alte limbi: limbi: într-un cuvânt, memoria sub forma forma sa organi organizat zată ă sau semiorganizată rămâne intactă. Dist Distru rucţ cţia ia pato patolo logi gică că este este limi limita tată tă la form formel ele e cele cele mai mai elev elevat ate e şi mai mai inst instab abil ile e ale ale memoriei, la acelea care au un cara caract cter er pers person onal al şi care care,,   îns însoţ oţit ite e de conş conşti tiin inţă ţă şi de locali localizare zarea a în timp, timp, constit constituie uie ceea ce am numit, în precedentul precedentul capitol, capitol, memoria memoria psihică propriu-zisă. în afară de acea aceast sta, a, se mai mai impu impune ne să subl sublin inie iem m că amne amnezia zia atac atacă ă faptel faptele e cele cele mai recent recente; e; că, că, porn pornin ind d de la prez prezen ent, t, ea se  întinde îndărăt pe o perioadă de o durată durată varia variabi bilă lă20. La o primă abord abordare are,, aces acestt fapt fapt poat poate e să surprindă, deoarece nimic nu pare mai viu şi mai pu ternic decât amintirile noast noastre re recent recente. e. în reali realitat tate, e, acest acest rezulta rezultatt este este logic, logic, stabili stabilitat tatea ea unei unei amintiri amintiri fiind în raport direct cu gradul ei de 78

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

orga organi niza zare. re. Nu insis insistt asup asupra ra acestui aspect, care va fi pe larg examinat în altă parte. amneziilor lor Cauza fiziologi fiziologică a amnezii din acest acest grup grup nu poate poate da loc dec decât unor nor ipot ipotez eze e şi este este probabil că ea variază de la caz la caz. în primul rând (observaţia lui Layco Laycock, ck, în spec special ial)) capacapacitatea de a înregistra experienţe noi este suspendată temporar: temporar: pe pe măsură ce ele apar, stările de conştiinţă dispar fără urmă. Dar cu aminti amintiril rile e înregi înregistr strate ate mai mai   îna înain inte te,, pe parc parcur ursu sull unor unor săpt săptăm ămân âni, i, luni luni,, ani, ani, ce se   întâm întâmplă plă?? Ele au durat, durat, s-au s-au conservat şi au fost evocate; par o achiziţ achiziţie ie stabil stabilă ă şi, totuşi totuşi,, în locul lor nu rămâne decât vidul. Bolnavu Bolnavull nu le utilizea utilizează ză decât decât prin prin arti artifi fici ciu u şi indi indire rect ct,, cu ajutorul mărturiei semenului şi al unor unor reflecţi reflecţiii personal personale e care, care, de bine-de bine-de rău, leagă prezent prezentul ul de ceea ceea ce i-a rămas din trecu trecut. t. Obser bserv vaţiil ţiile e nu atest testă ă că bolnavul bolnavul astupă acest vid printro remi remini nisc scen enţă ţă dire direct ctă. ă. în consecinţă, putem face deopotrivă două supoziţii: sau că înregistrarea unor stări anteri anterioar oare e s-a şters; şters; sau că, stările anterioare con-servânduse, este nimicită capacitatea capacitatea lor de a fi reanimate prin asociaţii cu prezentul. Nu suntem în stare să decide decidem m în mod pertinent pertinent care dintre dintre aceste aceste ipoteze ipoteze este cea corectă. Al doil doilea ea tip tip morb morbid id,, mai mai puţin frecvent, frecvent, este reprezenta reprezentatt de cazuri zurile le rap raporta ortate te de Sharpey şi de Winslow (obser (observaţ vaţia ia rela relatat tată ă de Dunn Dunn formeaz formează ă o tranziţi tranziţie e către grupul intermiten tente). te). Aici Aici amneziilor  intermi trav traval aliu iull de dist distru rucţ cţie ie este este comp complet let;; memo memori ria a sub sub toat toate e form formel ele e sale sale - organ rganiz izat ată, ă, semiorganizată, conştientă - este abolită; este amnezia completă. Am văzu văzutt că auto autori riii care care au descris descris-o -o îl compar compară ă pe bolnav bolnav cu un copil, iar  spiritul său cu o tabula rasa. Cu toate acestea, expresiile nu treb trebui uiee luat luatee într într-un -un sens sens rigu riguros ros.. Cazuril Cazurilee de reeducar reeducaree pe care le-am relatat relatat arată arată că, dacă dacă întrea întreaga ga expe experi rien enţă ţă ante anteri rioa oară ră este este nimicită, nimicită, rămân totuşi totuşi în creier câteva câteva capacităţi capacităţi latente. latente. Fără acestea nu s-ar explica marea rapiditate cu care are loc reeducarea, mai ales  în ultima vreme. Faptele ne fac să credem în mod categoric că aceas această tă reveni revenire, re, care care pare pare opera   priceperii, priceperii, este mai ales opera naturii. Memoria revine pentru 79

THfiODULE RIBOT

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

că elem elemen ente telo lorr nervo ervoas ase e atrofia atrofiate te le succed succed cu timpul timpul alte elemente, care au aceleaşi prop roprietăţi prim rimitive şi experienţă ca şi acelea pe care le înlocuiesc. înlocuiesc. Lucrul acesta ar demonstra şi relaţia care există  între memorie şi nutriţie.  în sfârşit, dat fiind faptul că nu toate toate obse observ rvaţ aţiil iile e priv privin ind d amnezia se reduc la o singură formu formulă, lă, în cazur cazurile ile în care care pierderea şi revenirea memoriei sunt bruşte, este greu să nu se vadă analogia cu acele fenomene de stopare a funcţiei sau de „inhi inhibi biţi ţie" e" pe care are fiziologia le studiază actu actual alm mente ente cu ardo rdoare şi despre care ştim atât de puţin. Nu indicăm aceste concluzii decât în treacăt. Ar fi prematur să ne oprim la ele. Să continuăm trecerea în revistă a faptel faptelor, or, studiin studiind d amnezi amneziile ile periodice. II Cercetarea Cercetarea amneziil amneziilor  or   periodice este ste mai mai indi indiccată ată pentr entru u punerea în lumină a naturii Eului şi a condiţi condiţiilor ilor de existen existenţă ţă ale pers persoa oane neii conş conştie tient nte e decâ decâtt pentru a ne dezvă lui mecanismul memo memori riei ei sub sub un aspe aspect ct nou. nou. Ea interesant al constitui constituiee un capitol capitol interesant unei lucrări care niciodată nu a fost fost real realiz izat ată ă în form forma a sa completă şi căreia i s-ar putea da titlul: Maladii Maladii şi aberaţ aberaţii ii ale foarte te  personalităţii. Ne va fi foar greu greu să nu alunec alunecăm ăm mereu în acest subiect. Voi încerca să nu spu spun decât ecât ceea eea ce este ste indispensa indispensabil bil pentru pentru claritatea claritatea expunerii. Voi Voi fi modera moderatt în ceea ce priveşte faptele: ele sunt destul de cunoscute. Studiul de cazuri numite numite „dublă „dublă conştiinţ conştiinţă" ă" este foarte la modă. Observaţia atât de detali detaliată ată şi de instruc instructiv tivă ă datorată îndeosebi doctorului doctorului Azam Azam a făcu făcutt ca public publicul ul să   înţeleagă înţeleagă mai bine decât prin oric orice e defi defini niţi ţie e în ce cons constă tă amne amnezi zia a peri period odic ică. ă. Mă voi voi mărgin mărginii deci deci să trec trec în revist revistă ă principalele cazuri, începând cu fo rma cea cea mai mai perfe perfect ctă ă de amne amnezie zie peri period odic ică ă şi term termin inân ând d cu formele care doar o schiţează.

I. Cazul cel mai clar, cel mai aute autent ntic ic şi mai mai comp comple lett de amnezi amnezie e periodi periodică că este este acela acela care a fost relatat de Macnish în a sa   Philosophy ofsleep şi care de atunci încoace a fost citat adesea. „O tânără lady americană, după un somn somn prel prelun ungi git, t, a pierdu pierdutt amint amintire irea a a tot ce învăţa învăţase. se. Memoria sa a devenit o tabula rasa. A trebuit să reînveţe totul. A fost obligat igată ă să o ia de la   în începu eput cu cunoa noaşter şterea ea obiectelo obiectelorr şi persoanel persoanelor care o  înconjurau, cu cititul şi scrisul, cu soco socotit titul ul.. După După câte câteva va luni luni a recăzut în acel somn profund, iar când s-a trezit s-a regăsit în starea în care se aflase aflase înainte înainte de primul primul ei cunoştinţele ţele şi somn, somn, având având toate toate cunoştin toate toate amintirile amintirile din copilărie copilărie şi din tinereţe, dar uitând cu totul, ceea ce se petrecuse între cele două accese. Timp de mai bine de  patru ani ea a trecut periodic de la o stare la alta, alta, întotd întotdeau eauna na în urma urma unui unui somn somn lung lung şi profun profund.. d....  Tânăra lady este este prea prea puţi puţin n conştientă de dublul ei personaj, tot atât pe cât două persoane persoane distincte sunt conştiente, fiecare  în parte, de natura celeilalte. în starea sa primară, de exemplu, ea posedă toate cunoştinţele de până la primul acces şi de după cel de al doilea acces etc. în noua star stare e nu disp dispu une decâ decâtt de cele cele dobândite în aceste condiţii. în vech vechea ea star stare e are are o scri scrier ere e frumoasă. în cea nouă scrierea îi este este stânga stângace, ce, dispun dispunând ând de prea puţin timp pentru exer exersa sare rea a cali caligr graf afie iei. i. Dacă Dacă unele persoane îi sunt prezentate prezentate pe parcursul parcursul uneia din cele două stări, cunoştinţa cunoştinţa făcută este lacunară; pentru a se înlă înlătu tura ra lac lacunele, ele, este este necesar ca o persoană să-i fie prezentată în ambele ambele stări trăite trăite de tânăra lady. La fel trebuie să se procedeze cu toate lucrurile"21. Lăsând Lăsând deocam deocamdat dată ă de-o de-o parte aspectele aspectele privind privind alternanţa nanţa celor două personalit personalităţi, ăţi, este necesar să remarcăm că sau forma formatt aici aici două două memori memoriii compl complete ete şi absolu absolutt indepe indepenndente una de alta. S-a tăiat în două părţi, care nu se amestecă nicio icioda dată tă şi care care se igno ignoră ră recipr reciproc oc,, nu numa numaii memo memoria ria faptelor  personale, memoria pe deplin deplin conştie conştientă, ntă, ci chiar chiar şi acea acea memorie memorie semiorg semiorganic anică, ă, semi semico conş nşti tien entă tă,, care care face face posi posibi bile le vorb vorbir irea ea,, citi cititu tull şi scrisul. Observaţia nu ne arată dacă această 81

THEODULE RIBOT

sciziune a memoriei s-a extins la forme formele le pur pur organ organic ice, e, la obişn obişnuin uinţe ţe;; dacă dacă boln bolnav avul ul a fost fost obliga obligat, t, de exempl exemplu, u, să reînv reînveţe eţe să se servea serveasc scă ă de mâini mâinile le sale sale pentru pentru acte acte din cele cele mai mai ban banale ale (mân (mânccatu atul, îmbrăcatul etc). Chiar presup presupunâ unând nd că această această grupă de achiz achiziţii iţii a rămas rămas intact intactă, ă, separ eparar area ea în dou două grupe rupe distincte distincte şi independen independente te încă nu este atât de completă încât un obse observ rvat ator or exig exigen entt să o noteze. Dr. Azam a relatat un fapt care, deşi este mult mai puţin clar, se apropie de precedentul. Memor Memoria ia normal normală ă dispar dispare e şi reap reapar are e în mod mod peri period odic ic.. în inte interv rval al nu se form forme ează ază o memorie orie nouă nouă,, ci boln bolnav avul ul conservă câteva slabe rămă rămăşi şiţe ţe din din cea cea vech veche. e. Cel Cel puţin aceasta este concluzia pe care are o pute putem m trag trage e dint dintrr-o o obse observ rvaţ aţie ie ale ale cărei deta detali liii   psi psiho holo logi gice ce nu sunt sunt înto întotd tdea eaun unaa  precise22. Este vorba de un adolescent care, în urma unor accidente isterice şi coreice, şia pier pierdu dutt comp comple lett memo memori ria, a, uitân uitând d tot tot ceea ceea ce a învă învăţa ţat, t, nemai emaişt ştii iin nd să citea iteasc scă, ă, să scrie, să numere şi nemairecunoscân d persoanele din anturaj, cu excepţia părinţilor şi a călugă călugăriţe riţeii care care îl îngrij îngrijea. ea. Constatăm totuşi că pe parc parcur ursu sull amne amnezi ziei ei (iar (iar ea durează de obicei o lună) tânărul poate urca pe cal, poate conduce trăsura, îşi trăi răieşte viaţa obiş bişnuit nuită ă şi îşi îşi spu spune cu regu regula lari ritat tate e rugă rugăciu ciunil nile, la momentul potrivit. Memoria îi revine, în genera general, l, brus brusc. c. După După câte câte pute putem m înţe înţele lege ge,, ceea ceea ce se produce produce aici este o suspenda suspendare re periodică a memoriei în formele sale instabile instabile şi semistabile sau, dacă dacă prefer preferăm, ăm, conşti conştient ente e şi semiconştiente (conştiinţa fiind,  în general, în raport invers cu stabil stabilita itatea tea). ). Tot Tot ce este este însă însă memorie memorie organizat organizată, ă, rutină, rutină, nu sufe suferă ră ştir ştirbi bire re:: fundam fundament entele ele memoriei rezistă. De altfel nu vrea vreau u să insi insist st asu asupra unei observaţii prea trunchiate ca să poată poată da satisfac satisfacţie ţie interpretării psihologice. II. O a doua formă, mai puţin completă completă şi mai frecventă, frecventă, de amnezie amnezie periodică periodică este aceea aceea despre care dr. Azam ne-a dat o descriere descriere atât de interesantă interesantă  în cazul Felidei X şi căreia căreia dr. dr. Dufay i-a gă sit analogia la una dintre  bolnavele sale. Aceste cazuri sunt atât de cunoscute, cunoscute, iar documentel documentelee originale originale sunt 82

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

atât de lesne de consultat, încât va fi suficient să le rezumăm în câteva cuvinte. O femeie, isterică, suferă din 1856 1856 de o mala maladi die e ieşi ieşită tă din comun, care o face să trăiască o viaţă dublă, dublă, trecând trecând alternativ alternativ prin două stări, pe care dr. Azam le desemn desemneaz ează ă cu numele numele de „con „condiţ diţia ia primă primă"" şi „con „condiţ diţia ia secundă". Dacă o avem în vedere pe această femeie în starea sa normală normală („condiţia („condiţia primă"), ea serioasă, aşezată, aşezată, reţinută, reţinută, este serioasă, harnică. Pe neaşteptate, însă, ea pare prinsă de somn, îşi pierde cunoştinţa, iar când îşi revine o găsim în „condiţia secundă". în această această stare nouă caracteru caracterull ei este este altu altul: l: este este vesel eselă, ă, turb turbu ulent lentă, ă, imag imagin inat ativ ivă, ă, cochet cochetă. ă. „îşi „îşi aminteşte aminteşte perfect perfect de toat toate e cele cele petr petrec ecut ute e în timpul celorlalte stări asemănăt asemănătoare oare din trecut trecut şi în timpul vieţii sale normale". Apoi, după după o perio perioad adă ă mai mai mult mult sau sau mai mai puţi puţin n lung lungă, ă, este este iară iarăşi şi cuprinsă de torpoare şi, după ce iese din aceasta, se regăseşte în „condi „condiţia ţia primă" primă".. în aceast această ă stare, însă, ea uită toate cele petrecute în „condiţia secundă" şi nu-ş nu-şii amin aminte teşt şte e decâ decâtt de perioadele perioadele normale normale anterioare. anterioare. Să adăugăm că, pe măsură ce bolnava bolnava avansează avansează în vârstă, vârstă, perioa perioadel dele e de stare stare norma normală lă („condiţia („condiţia primă") devin din ce  în ce mai scurte şi că tranziţia de la o stare tare la alta alta,, care care altădat altădată ă dura dura zece zece minute minute,, se face cu o mare rapiditate. Acestea sunt datele esen esenţia ţiale le ale ale obse observ rvaţ aţiei iei.. în vederea studiului nostru special, ele se pot pot rezu rezuma ma în câte câteva va cuvi cuvint nte. e. Bolnav Bolnava a trece trece altern alternati ativ v prin prin două ouă stăr stări: i: în una din ele ele dispune de întreaga sa memorie; în cealaltă nu dispun dispune e decât decât de o memor memorie ie parţ parţia ială lă,, form format ată ă din din toat toate e stăr stăril ile e de acee aceeaş aşii natu natură ră,, sudate între ele. Cazul bolnavei din Blois, relatat analog. g. în de dr. dr. Dufa Dufay, y, est este analo peri perioa oada da care care core coresp spun unde de „condi „condiţiei ţiei secund secunde" e" a Felide Felidei, i, bolnava „îşi aminteşte cele mai măru mărunt nte e fapt fapte e petr petrec ecut ute e în starea normală normală sau în starea de somnam somnambul bulism" ism".. Este Este de notat aceeaşi schimbare de caracter, iar în perioada perioada memoriei complete 23 boln bolnav ava a calif alific ică ă stare tarea a ei normală drept „stare de tâmpită"24. 83

THEODULE RIBOT

Este necesar să subliniem că, în ace această stă form formă ă de amne amnezie zie perio periodi dică că,, exist există ă o parte a memoriei care nu este nici niciod odată ată afect afectat ată ă de boal boală, ă, memorie memorie ce persist persistă ă şi într-o într-o stare stare şi în cealal cealaltă. tă. „în ambele ambele stări - spune dr. Azam -, bolnava ştie perfect să citească, să scrie, să nume numere re,, să croi croias ască că,, să coasă". Aici Aici nu avem, ca în cazul rela relata tatt de Macni acnish sh,, o sciz sciziu iune ne completă. Formele semico semiconşt nştien iente te ale memori memoriei ei coopereaz cooperează ă în egală măsură cu cele cele două două form forme e ale ale vieţ vieţii ii mentale. III. Pentru a încheia expu expune nere rea a noas noastr tră ă priv privin ind d divers diversele ele moduri moduri de amnezie amnezie periodică, periodică, să menţionăm menţionăm unele cazuri mai schematice, schematice, pe care le întâlnim întâlnim în somnambulismul somnambulismul natural sau  în cel prov provoc ocat at.. Somn Somnam ambu buli lii, i, în gener general, al, de îndată îndată ce accesu accesull trec trece, e, nu au nici nici o amin aminti titr tre e despre ceea ce au spus sau au făcu făcut, t, însă însă fiecar fiecare e criză criză nouă nouă aduce amintire amintireaa crizelor crizelor precedente precedente.. Există excepţii la această lege,   îns însă ă ele ele sunt sunt rare rare.. S-a S-a cita citatt adesea, după Macario, povestea acelei fete care a fost violată în timpul unui acces şi care nu avea nici o idee despre acest fapt la trezire, dar care în accesul următor a dezvă zvăluit mamei sale cele ele   întâmplat întâmplate. e. Dr. Mesnet a fost marto rtor la o tentativă de sinucidere continuată cu multă luciditate în timpul a două accese consecutive25.0 tânără tânără servit servitoar oare, e, timp timp de trei trei luni luni,, s-a s-a crez crezut ut seară de seară episcop, vorbind şi acţionând acţionând ca atare (Combe), (Combe), iar Hamilton ne vorbeşte despre un sărm sărman an ucen ucenic ic care, re, de   înd îndat ată ă ce intr intra a în star starea ea de somnam somnambul bul,, se crede credea a tată tată de famil amilie ie,, bogat ogat,, sena senato tor, r, reluându-ş reluându-şii noapte noapte de noapte noapte   povestea, povestea, cu voce tare, foarte distinct, distinct, starea de ucenic ori renegându-şi starea de câte câte ori ori era era inte interp rpel elat at în această această privinţă. privinţă. Este inutil inutil să multiplicăm exemplele, care se găsesc găsesc pretut pretutind indeni eni şi a căror căror conc conclu luzi zie e evid eviden entă tă este este că, că, alături alături de memoria memoria normală, normală, se formează formează în timpul timpul acceselor acceselor o memorie memorie parţială, parţială, temporară temporară şi parazită. Rezumând caracterele generale ale amneziilor periodice, aşa cum ni se arat arată ă ele ele în real realit itat ate, e, vom vom constata în primul rând constituirea a două memorii. 84

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

  în în cazu cazuri rile le de amne amnezie zie periodică periodică completă completă (Macnish), (Macnish), cele două memorii se exclud una pe alta alta:: când când una una apar apare, e, cealaltă dispare. dispare. Fiecare dintre ele îşi este suficientă, recla-mându-şi, ca să spunem spunem aşa, aşa, materia materialul lul comp comple let. t. Acea Aceast stă ă memo memori rie e organizată organizată,, care permite să se vorbească, să se citească, să se scrie, nu este un fond comun celor două stări. Pentru fiecare stare se formează o memorie dist distin incctă a cuvin uvinte telo lor, r, a semnelor semnelor grafice, grafice, a mişcărilor mişcărilor necesare trasării acestora.   în în cazu cazuri rile le de amne amnezi zie e period periodică ică incomp incomplet letă ă (Azam, (Azam, Dufay ufay,, somn omnambu ambuli lism sm), ), memoria memoria normală normală alternează alternează cu o memorie memorie parţială. parţială. Prima cuprinde cuprinde totalitatea totalitatea stărilor de conştiinţă; a doua cuprinde un grup grup restrâ restrâns ns de stări stări care, care, prin printr tr-u -un n tria triajj natu natura ral, l, se separă de celelalte şi formează  în viaţ viaţa a indi individ vidul ului ui o suit suită ă de tronsoane care se reunesc. Dar ele păstre păstrează ază un fond fond comun comun constituit constituit din formele formele cele mai puţin puţin stabil stabile, e, cele cele mai mai puţin puţin conştient conştiente e ale memoriei, memoriei, care intră fără distincţie distincţie în cele două grupuri. Rezultatul acestei sciziuni a memoriei memoriei este că individul îşi apare lui însuşi - sau cel puţin celo celorla rlalţ lţi, i, ca avân având d o viaţ viaţă ă dubl dublă. ă. Iluz Iluzie ie natu natura rală lă,, Eul Eul constând (sau părând a consta) din din posib posibili ilita tatea tea de a asoc asocia ia stărilor prezente stări care sunt recunosc recunoscute, ute, adică adică localizate localizate în trecut, trecut, potrivit potrivit unui mecanism mecanism pe care am încercat să-1 descriem anterior. Există aici doi centri centri distincţi de asociaţie şi de atracţie. Fiecare atrage un grup de stări şi nu le influenţează pe celelalte. Este Este eviden evidentt că formare formarea a celor celor două două memori memorii, i, fiecar fiecare e dint dintre re ele ele excl exclu uzân zând-o d-o pe cealaltă în totalitate sau în parte, nu poate poate fi un fapt fapt primi primiti tiv, v, ci este este simp simpttomul omul unui unui proc proces es morbi orbid, d, expres resia psihică ică a unei tulbură urări ce rămâne de determi determinat. nat. Aceas Aceasta ta ne face, face, spre marele nostru regret, să tratăm doar în treacă treacătt o mare mare problem problemă: ă: aceea aceea a condiţi condiţiilor ilor personalităţii26. Să lăsăm de-o parte ideea unui  Eu conceput ca o entitate distinctă distinctă de stări de conştiinţ conştiinţă, ă, ipoteză ipoteză inutilă inutilă şi contradic contradictorie torie,, explicaţie demnă de o psiholo psihologie gie în faza copilă copilăriei, riei, care care ia drept simplu simplu ceea ceea ce pare simplu, care inventează în loc să 85

THEODULE RIBOT

explice. Mă raliez la opinia unor psihologi contemporani, care văd   în în pers persoa oana na conş conşti tien entă tă un compus, compus, o rezultantă rezultantă de stări foarte complexe. Eul, Eul, aşa cum îşi apare apare lui   însuş însuşi, i, constă constă într-o într-o sumă sumă de stări de conştiinţă. Există o stare prin princi cipa pală lă,, în juru jurull căre căreia ia se grupează grupează stări secundar secundare e care tind să i se substiutuie şi care ele   însel însele e sunt sunt înlătu înlăturate rate de alte alte stări, stări, abia abia conştie conştiente. nte. Starea Starea care care deţine deţine primul primul rol, rol, după după o lupt luptă ă mai mai mult mult sau sau mai mai puţin puţin lungă, lungă, cedează, cedează, este înlocuită înlocuită de alta alta,, în juru jurull căre căreia ia se constituie constituie o grupare grupare analoagă. analoagă. Mecan Mecanism ismul ul conşt conştiin iinţei ţei este este comparab comparabil, il, fără a metaforiza, metaforiza, cu acela acela al văzulu văzului. i. în cazul cazul văzului văzului există există un  punct  vizual, sing inguru urul care asig asigu ură o percep percepţie ţie clară clară şi prec precis isă; ă; în   jurul jurul acestu acestuia ia exist există ă un câmp vizual, care descreşte în claritate şi în precizie pe măsură ce se   înd îndep epăr ărte teaz ază ă de cent centru ru şi se apropi apropie e de circum circumferi ferinţă. nţă. Eul nostru de fiece clipă, acel  prezent   perpetuu perpetuu reînnoit, reînnoit, este în mare parte memorie, e, ceea ceea ce aliment alimentat at de memori  înseamnă că la starea prezentă se asoc asocia iază ză alte alte stăr stării care care,, aruncate aruncate şi localizate localizate în trecut, trecut, constituie persoana noastră aşa cum cum îşi îşi apar apare e ea în fiec fiecar are e mome moment nt.. întrîntr-un un cuvâ cuvânt, nt, Eul Eul poate oate fi exam examin inat at în două ouă modur oduri: i: sau sau sub sub form forma a sa actuală, caz în care este suma stărilo stărilorr de conştii conştiinţă nţă actual actuale, e, sau în continuitate cu trecutul său, caz în care este format de memorie, potrivit unui mecanism descris mai sus. S-ar S-ar păre părea, a, în acea aceast stă ă viziun viziune, e, că identit ntitate ateaa Eului Eului se bazea azează ză în într întreg egiime pe memorie. Aceasta ar însemna,   îns însă, ă, prin printr tr-o -o reac reacţi ţie e pros prostt  înţele  înţeleasă asă contra contra entităţ entităţilor ilor,, să nu vedem decât ecât o part parte e a realit realităţi ăţii. i. Sub acest acest compus compus,, care se face, se desface şi se refac reface e clipă clipă de clipă, clipă, exist există ă ceva eva care persi ersist stă ă: acea acea conşti conştiinţ inţă ă obscur obscură ă care care este este rezult rezultatu atull tuturo tuturorr acţiun acţiunilo ilorr vitale, care constituie percepţia propriului nostru corp şi pe care o desemnăm desemnăm printr-un singur cuvânt: cuvânt: cenestezie cenestezie.. Sentimentul  pe care îl avem despre aceasta aceasta este atât de vag încât este greu să vorbim despre ea cu precizie. Este un mod de a fi care, repetându-se perpetuu, nu mai este simţită decât ca o obişnuin obişnuinţă. ţă. Dacă Dacă însă însă nu este este simţit nici în el însăşi şi nici în acele 86

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

vari variaţ aţii ii lent lente e care care cons constit titui uie e star starea ea norm normal ală, ă, are are vari variaţ aţii ii bruşte sau pur şi simplu rapide, care modifică modifică personalita personalitatea. tea.  Toţi alieniştii profesează ideea că peri perioa oada da de incu incuba baţi ţie e a maladiilor maladiilor mentale se exprimă nu prin tulburări intelectuale, ci prin schimbări schimbări de caracter, care care nu reprezintă decât aspectul psihic al cenesteziei. La fel, vedem cum o lezi leziun une e orga organi nică că ades adesea ea ignorată transformă cenestezia, substituie sentimentului sentimentului obişnuit obişnuit al existenţei o stare de tristeţe, de angoas angoasă, ă, de anxietate anxietate (fără cauză, declară bolnavul); uneori o stare de  bucur ucurie ie,, de plenitudine, de exuberanţă, de feri ferici cire re depl deplin ină, ă, expr expres esie ie   înş înşel elă ătoar toare e a unei nei grav grave e dezorganizări, al cărei exemplu dint dintre re cele cele mai mai frapa frapant nte e se   întâl întâlneş neşte te în ceea ceea ce numim euforia muribunzilor  muribunzilor 27. Toate aceste schimbări au o cauză fiziolo fiziologic gică, ă, ele reprez reprezent entând ând răsunetul acestora în conştiinţă; cât despre despre a susţine susţine că dacă dacă aces aceste te vari variaţ aţii ii sunt sunt sim simţite ţite starea normală nu este simţită, ar însemna să susţinem că viaţa obişnuită nu este un mod de a trăi, deoarece deoarece este monotonă monotonă.. Acel Acel sentim sentiment ent al vieţii vieţii care, care,   înt întru rucâ câtt se repe repetă tă perp perpet etuu uu,, rămâne rămâne sub pragul pragul conştiinţe conştiinţei, i, este baza veritabilă a 28 personalităţii . îi este bază deoarece, întotdeauna prezent,  întotdeau  întotdeauna na activ, activ, fără o clipă clipă de repaus, el nu cunoaşte nici somn şi nici sincopă şi durează cât dureaz durează ă viaţa, viaţa, căreia căreia nu-i nu-i este este decât o formă rmă. E Ell îi serveşte serveşte drept suport acelui Eu conşti conştient ent pe care care îl const constitu ituie ie memoria; el este acela care face posibile asociaţiil iile şi le menţine. Unitatea Eului nu este deci aceea a unui punct matematic, ci aceea a unei maşini maşini foarte foarte complicat complicate. e. Este un consen consenss de acţiu acţiuni ni vitale, vitale, coordonate coordonate în primul primul rând de sistemul sistemul nervos, nervos, coordo coordonat natoru orull prin excelenţ excelenţă, ă, apoi apoi de către către conştiinţă, a cărei formă naturală este unitatea. De fapt,  în mod normal 29 stările psihice nu pot coexista decât într-un foarte mic mic numă număr, r, grup grupat ate e în juru jurull uneia uneia princip principale, ale, care care singură singură rep reprez rezint intă conştiin iinţa în  plenitudinea sa. Se presupu presupunem nem acum acum că am putea putea dint dintr-o r-oda dată tă să ne schimb schimbăm ăm corpul corpul,, punând punând în locul său un alt corp: schelet, 87

THEODULE RIBOT

vase, vase, viscere, viscere, muşchi muşchi,, piele, piele, totul totul este este nou, nou, cu exce excepţi pţia a sistemului nervos, care rămâne acelaşi acelaşi,, cu întregu întregull său trecut trecut înregistr înregistrat at în el30. Fără îndoială că  în acest caz afluxul de senzaţii vitale vitale insolite insolite va produce produce cea mai mare dezor ezordi din ne, înt între vechea vechea cenest cenestezie ezie gravată gravată în sistemul nervos şi cea nouă care acţionează acţionează cu intensitatea intensitatea a tot ceea ce este actual şi nou 31, am avea o contradicţie inconciliabilă. inconciliabilă. Această Această ipoteză se realizea realizează ză într-o într-o anumit anumită ă măsu măsură ră în cazu cazuril rile e morb morbid ide. e.   Tulburări Tulburări organice obscure, obscure, o anes aneste tezi zie e tota totală lă modi modifi fică că uneori cenestezia în aşa măsură   încât încât subiec subiectul tul crede crede că este este făcu făcutt din din piat piatră ră,, din din unt, unt, din din ceară ceară,, din din lemn, lemn, crede crede a-şi a-şi fi schi schimb mbat at sexu sexull sau sau că este este mort32. Dincolo Dincolo de aceste aceste cazuri morbi morbide de,, să notăm notăm ceea ce se produce la pubertate: „O dată cu intrarea în funcţiune a unor părţi părţi ale corpu corpului lui până până acum acum rămase într-un calm complet şi o dată cu revoluţia totală produsă în organism în această perioadă a vieţii, mari mase de senzaţii noi, de înclinaţii noi, de idei idei vagi vagi sau sau disti distinc ncte te şi de impulsii impulsii noi trec, într-un într-un interval interval de timp relativ scurt, în starea de conştiin conştiinţă. ţă. Ele penetreaz penetrează ă puţin câte puţin cercul ideilor vechi şi ajung să facă  parte integrantă din Eu. Tocma Tocmaii prin prin aceast aceasta a Eul devine cu totul altul, se reînnoie reînnoieşte şte,, iar sentime sentimentul ntul de sine sine sufe suferă ră o meta metam morfo orfoză ză radical radicală. ă. Până când când asimilar asimilarea ea ajunge să fie completă, această penetrare şi această disociere a Eului primitiv nu se pot nicidecum r ealiza ealiza fără fără ca mari mari mişcă mişcări ri să aibă loc în conştiinţa conştiinţa noastră şi fără ca ea să sufere o zguduire tumultuoasă"33. Putem spune că ori ori de câte câte ori ori schi schimb mbăr ăril ile e cen ceneste estezi zie ei, în loc loc de a fi insesizabile sau temporare, sunt rapide si permanente, se declanşează un dezacord între cele cele două ouă elem elemen ente te care care constituie personalitatea noastră   în stare stare norma normală: lă: sentim sentiment entul ul corp corpul ului ui nost nostru ru şi memo memori ria a conş conştie tientă ntă.. Dacă Dacă noua noua stare stare rezi rezist stă, ă, ea devi devine ne cent centru rull la care se ataşează noile asociaţii; se formează astfel un nou complexus, un nou Eu. Antagonismul dintre cei doi centri de atracţie - cel vechi, pe cale de disoluţie, şi cel nou, pe care de propăşire propăşire - produce, produce, în raport cu circu circums msta tanţ nţel ele, e, rezu rezult ltat ate e dife diferi rite te.. Fie Fie că vechi echiul ul Eu dispare, după

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

ce 1-a îmbogăţit pe cel nou cu vestigiile sale, adică cu o parte din asociaţiile care îl constit constituia uiau, u, fie ambele ambele  Euri alterne alternează ază,, fără a reuşi să se  înlocuiască, fie că Eul vechi nu mai există există decât în memorie, dar  nefiind nefiind legat de nici o cenestezi cenestezie, e, îi apare Eului nou ca un străin34. Digresiunea de mai sus are drept drept scop scop să argume argumente nteze ze ceea ceea ce pur şi simp simplu lu a fost fost afirmat. afirmat. Amnezia Amnezia periodic periodică ă nu este decât un fenomen secundar, ea îşi are cauza întro tulburare tulburare vitală, vitală, sentimentu sentimentull existenţei, care nu este de fapt dec decât senti entim mentu entull unită nităţi ţiii corpul corpului ui nostru nostru,, trecân trecând d prin prin două două faze faze care are alte altern rnea ează ză.. Acesta Acesta este faptul primar care determină formarea a doi centri de asocia asociaţie ţie şi, ca urmare, urmare, a două memorii. Se mai pun şi alte întrebări, cărora cărora însă, din păcate păcate,, nu le putem găsi răspunsul: 1)Care este cauza fiziologică a acestor variaţii rapide şi regulate ale cenesteziei? în această privinţă nu s-au emis decât ipoteze (starea sistemului vascular, acţiuni inhibitorii etc). 2)Din ce cauză fiecare formă a cenesteziei se leagă de anumite forme de asociaţie, cu excluderea altora? Nu cunoaş tem nimic în această privinţă. Putem doar afirma că, în am neziile periodice, conservarea rămâne intactă, ceea ce înseam nă că modificările celulare şi asociaţiile dinamice subzistă: atinsă este doar capacitatea de reviviscenţă. Asociaţiile au două puncte de plecare: o stare A activează câteva grupuri, dar este incapabilă să le activeze pe celelalte; o stare B face contrariul; unele grupuri intră în ambele complexe (cazul sciziunii incomplete). Pe scur scurt, t, ave avem două două stăr stării fiziologic fiziologice e care, care, prin alternanţa alternanţa lor, determină determină două cenestezii cenestezii care, la rândul lor, determină două forme de asociaţie şi, în consecinţă, două memorii. Pentru a completa remarcile noastre, este bine să adău adăugă găm m câtev âteva a cuvin uvinte te despre acea legătură naturală care se stabileşte, în pofida unor   între întrerup ruperi eri uneori uneori lungi, lungi, între între perioad perioadele ele de aceeaşi aceeaşi natură,   în în spec specia iall într între e dive divers rsel ele e acc accese ese de somn omnambu ambuli lissm. Acest Acest fapt, fapt, intere interesan santt în mai multe privinţe, 89

T HE O D UL E R I B O T

nu trebuie examinat aici decât din punctul cerii periodice şi de vedere al întoar cerii regula regulate te a acelora aceloraşi şi aminti amintiri. ri. Oricâ ricâtt de bizar izar ar păre părea a la început, ut, el este llo og gic şi concor concordă dă perfect perfect cu concepţia noastră despre Eu. Căci dacă Eul nu este în fiecare moment decât suma suma stăr stăril ilor or de conş conşti tiin inţă ţă actua actuale le şi a acţiu acţiunil nilor or vitale vitale în care conştiinţa îşi are rădăcinile, este este limped limpede e că, ori de câte ori acest complexus fiziologic şi psihic se va reco recons nsti titu tui, i, Eul Eul va fi acelaşi acelaşi şi aceleaşi aceleaşi asociaţii asociaţii vor fi trezit trezite. e. în fiecare fiecare acces acces se prod produc uce e o star stare e fiziol fiziolog ogic ică ă parti particu cular lară; ă; simţ simţur uril ile e sunt sunt în mare parte închise excitaţiilo excitaţiilorr exterioare; drept urmare, urmare, multe multe asociaţii nu mai pot fi suscitate. Are loc loc o simplificare are a vieţ vieţii ii mentale, o reducere la o condiţie aproape mecanică. Este de altfel clar că aceste stări se asea aseamă mănă nă mult mult într între e ele ele din din cauza înseşi a simplităţii lor şi că difer diferă ă tota totall de star starea ea de veghe. De aceea este firesc ca aceleaşi aceleaşi condiţii condiţii să determine determine acele aceleaşi aşi efect efecte, e, ca acele aceleaşi aşi elemente elemente să producă producă aceleaşi aceleaşi combinaţii, ca aceleaşi asociaţii să aibă aibă loc, loc, cu exc exclude ludere rea a altora altora.. Ele îşi găsesc găsesc în starea starea pato patolo logi gică că cond condiţ iţiil iile e lor lor de existenţă, care în starea normală nu se întâlnesc sau sunt în luptă cu mul te altele.  în starea de sănătate sau de veghe, veghe, într-adevăr, într-adevăr, fenomenele fenomenele de conştiinţă sunt prea variate, prea prea nume numero roas ase e pent pentru ru ca acee aceeaş aşii comb combin inaţ aţie ie să aibă aibă şanse de a se produce de mai mult multe e ori. ori. Lucr Lucrul ul aces acesta ta se  întâmplă,  întâmplă, totuşi, totuşi, în unele unele cazuri cazuri bizare, ca urmar rmaree a unor unor cauz cauzee necunoscute. „Un clergyman - spune dr. dr. Reyn Reynol olds ds -, în apar aparen enţă ţă sănă sănăto tos, s, cele celebr bra a serv servic iciu iull relig religio ioss întrîntr-o o dumi duminic nică; ă; el a cântat imnuri, a ţinut predici, a pronunţat o rugăciune nepr neprem emed edit itat ată. ă. în dumi dumini nica ca următoare a procedat exact în acelaşi acelaşi mod, a cântat cântat aceleaşi aceleaşi imnuri, imnuri, a rostit rostit aceleaşi aceleaşi predici, a recita recitatt aceeaş aceeaşii rugăci rugăciune une.. Coborând Coborând din amvon, amvon, el nu-şi nu-şi amin aminte tea a delo delocc că dumi dumini nica ca trecu trecută tă făcu făcuse se exac exactt la fel. fel. Lucrul acesta 1-a zguduit şi multă vreme s-a temut să nu sufere de o maladie cerebrală, ceea ce nu s-a întâmplat" întâmplat"35. S-au văzut stări de beţie producând producând revenirea aceleia aceleiaşi şi amintir amintiri, i, ca în cazul foarte cunoscut al comisionarului comisionarului irlandez care, pierzând 90

MEM OR I A SI PA TOL OGI A EI

un pachet pe când era beat, s-a  îmbătat din nou şi şi-a amintit unde 1-a lăsat. Aşa după cum am arătat, amnezii amneziile le period periodice ice,, oricât oricât de biza bizare re ar fi ele, ele, ne înva învaţă ţă o mulţime de lucruri cu privire la natura Eului, precum şi cu privire la natu natura ra memo memorie riei. i. Cu toate toate acestea, o parte dintre aspecte rămân ascunse; vom reveni la ele în paragraful care urmează. III Amneziile  progresive sunt acelea acelea disoluţie care, printr-un printr-un travaliu travaliu de disoluţie lent şi continuu, duc la abolirea completă completă a memoriei. memoriei. Această defin definiţi iţie e este este apli aplica cabi bilă lă la majoritatea cazurilor. Numai în mod mod exce excepţ pţio iona nall evol evoluţ uţia ia morbid morbidă ă nu sfârş sfârşeş eşte te prin printrtr-o o extincţie totală. Mersul maladiei este este foarte foarte simplu; prea puţin frapantă, frapantă, ca orice orice se produce prin prin acţi acţiun unii lent lente; e; foar foarte te instructivă, arătându-ne modul în care memoria se dezorganizează dezorganizează,, şi arătându-ne arătându-ne   în în acel acelaş aşii timp timp şi cum cum este este organizată. Nu avem aici a relata cazuri speci speciale ale,, rare, rare, excepţ excepţion ionale ale.. Există Există un tip morbid morbid aproape aproape constant şi este suficient să-1 descriem pe acesta. Prim Prima a cauz cauză ă a mala maladi diei ei este o leziune a creierului cu evoluţie invadantă (hemoragie cerebr cerebrală ală,, apople apoplexie xie, ramolism lismen ent, t, para paraliz lizie ie gene genera rală lă,, atro atrofi fie e senil enilă ă etc. etc. etc) etc).. în perioada perioada iniţială iniţială nu există există decât decât tulburări tulburări parţiale. parţiale. Bolnavul Bolnavul este victima victima a frecvente frecvente uitări care privesc întotdeauna fapte recente. Dacă întrerupe întrerupe vreo treabă, ea rămâne uitată. Evenimente Evenimentele de ieri, de alaltăieri, un ordin primit, o hotărâre luată, toate acestea disp dispa ar imed imedia iat. t. Amne Amnezi zia a parţială este un simptom banal al paraliziei paraliziei generale în faza de debut. Azilurile de alienaţi sunt plin pline e de boln bolnav avii din din acea aceast stă ă categorie care, a doua zi după ce au intrat aici, afirmă că se găsesc acolo de un an, de cinci sau 91

THfiODULE RIBOT

de zece ani; ei nu au nici cea mai vagă vagă aminti amintire re că şi-au şi-au părăsi părăsitt casa şi familia, nu pot arăta în ce zi a săptămânii se găsesc şi nici în ce lună. lună. Dar amintirea amintirea a ceea ceea ce au făcut făcut şi învă învăţa ţatt   înaint înainte e de boală boală rămâne rămâne încă încă riguroasă şi tenace. Toată lumea ştie că la bătrâni slăbirea foarte marcată a memoriei se referă la fapte recente. La acestea se limitează sau aproape aproape că se limitează datele psihol psihologi ogiei ei curent curente. e. Aceas Această tă psihologie pare să admită, cel puţi puţin n în mod impl implic icit it,, că disoluţia memoriei nu urmează nici o lege. Vom dovedi contrariul. Pentru a descoperi această lege, lege, trebui trebuie e să studie studiem m din punc punctt de vede vedere re psih psihol olog ogic ic evoluţia demenţei 36. De îndată ce 37 perioada perioada prodromală prodromală , desp despre re care am vorbit, este depăşită, se produc produce e o slăbir slăbire e genera generală lă şi graduală graduală a tuturor tuturor facultăţil facultăţilor, or, care care sfârşe sfârşeşte şte prin prin a reduce reduce individul la o viaţă în întregime vegetativă vegetativă.. Medicii Medicii au distins, distins, prin prisma prisma cauzelor, cauzelor, diverse spec specii ii de deme demenţ nţă ă (sen (senilă ilă,, para parali liti tică că,, epil epilep eptic tică ă etc) etc).. Aceste distincţii sunt pentru noi lipsite de interes. Travaliul de diso disoluţ luţie ie ment mental ală ă rămân rămâne e în fond acelaşi oricare ar fi ca uzele, iar lucrul acesta acesta este singurul care care ne intere interesea sează. ză. în conconsecinţă, problema care se pune este este următo următoare area: a: în aceas această tă disoluţie, disoluţie, pierderea pierderea memoriei memoriei urmează ea o ordine? Numeroşii alienişti care au lăsat descrieri descrieri ale demenţei nu s-au oprit la această problemă, fără importanţ importanţă ă pentru pentru dânşii. dânşii. Mărturia lor va avea o valoare cu atât atât mai mai mare mare dacă dacă vom vom putea descoperi la ei un răspuns; iar răspunsu răspunsull se găseş găseşte te la ei. Dacă cercetăm lucrările celor mai mari mari autori autorităţ tăţii în domeniu (Griesinger 38, Baillarger 39, Falret40, Foville descoperim că amnezia, amnezia, etc. etc), descoperim după ce s-a limitat mai întâi la fapt fapte e rece recent nte, e, se extin extinde de la idei, idei, apoi apoi la sentim sentiment ente e şi la afecte, iar finalmente la acte. Avem aici toate toate datele datele unei legi. legi. Pentru Pentru a o degaja, este suficient să examinăm rând pe rând aceste diverse grupe de fapte. 1) Ţine Ţine de observ observaţi aţia a de toate zilele faptul că slăbirea slăbirea memorie memorieii se referă referă în primul primul rând la faptele recente, ca să nu 92

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

subl sublini iniem em cât cât de şoca şocant nt este este lucr lucrul ul aces acesta ta pent pentru ru simţ simţul ul comun. comun. Mai firesc ar fi să credem faptel ele e cele cele mai mai a prio priori ri că fapt recente, recente, cele mai apropiate apropiate de prezent sunt şi cele mai stabile, cele cele mai mai clar clare; e; ceea ceea ce se şi  întâmplă în starea normală. Dar, la începutul demenţei se produce o leziune leziune anatomic anatomică ă gravă: gravă: un   înce început put de degeneresce degenerescentă ntă a celu celule lelo lorr nerv nervoa oase se.. Aces Aceste te elemente pe cale de atrofiere nu mai  pot conserva impresiile noi. în termeni mai exacţi, nici o modificare nouă în celu celule le şi nici nici form formar area ea de asociaţii noi, dinamice, nu sunt posibil posibile e sau nu sunt sunt cel puţin bile.. Lips Lipses escc cond condiţ iţii iile le durabile anatomice ale stabilităţii şi ale reviviscen reviviscenţei. ţei. Dacă faptul faptul este total total nou, el nu se înscri înscrie e în centr entrii ii nerv nervoş oşii sau sau disp dispar are e curând curând de aici41. Dacă nu este decât decât o repetiţie repetiţie de experienţ experienţe e anterioar anterioare e şi încă vii, bolnavul bolnavul aruncă în trecut; faptul circumsta circumstanţele nţele concomite concomitente nte ale ale fapt faptul ului ui actu actual al se şterg terg repede şi nu mai permit locali localizar zarea. ea. Dar,m Dar,modif odifică icările rile fixate în elementele nervoase de ani şi ani şi devenit devenite e organi organice, ce, asociaţiil asociaţiile e dinamice dinamice şi grupurile grupurile de asociaţii repetate de sute şi de mii de ori persistă, având o mai mare pute utere de rez rezistenţă cont contra ra dist distru ruge gerii rii.. Astf Astfel el se explică acest paradox al memoriei: noul moare înaintea vechiului. 2) Curând acest fond vechi, din din care care boln bolnav avul ul încă încă mai mai poate poate trăi, trăi, se deteri deteriore orează ază la rându-i. rându-i. Achiziţiile Achiziţiile intelectua intelectuale le (cunoştinţe ştiinţifice, arti artist stic ice, e,pr prof ofes esio iona nale le,, limb limbii străine străine etc.) se pierd puţin câte puţin. puţin. Aminti Amintirile rile persona personale le se şterg, coborând coborând spre trecut. Cele din copilărie dispar ultimele. Chiar şi la o vârstă înaintată, aventurile, cânte cântecel cele e din copil copilărie ărie revin. revin. Adese Adesea a demenţ demenţii ii uită uită o bună bună parte din limba maternă, doar unele expresii revin accidental, dar de obicei ei repetă în mod autom automat at cuvin cuvintel tele e care care le-au le-au rămas rămas (Griesinger (Griesinger,, Baillarger) Baillarger).. Această Această disoluţie disoluţie intelectuală intelectuală are drept cauză cauză anatomi anatomică că o atrofie care cotropeşte puţin câte puţin puţin scoar scoarţa ţa creier creierulu ului, i, apoi apoi substa substanţa nţa albă, albă, producâ producând nd o degene degeneresc rescentă entă grăsoa grăsoasă să şi ater aterom omat atoa oasă să a celul celulel elor or,, a tuburilo ilor şi capila ilarel relor substanţei nervoase. 93

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

THEODULE RIBOT

3)Cei mai buni observatori au remarcat „că facultăţile afective se sting mult mai lent decât facultăţile intelectuale". Poate să pară surprinzător că stări atât de vagi ca sentimentele sunt mai stabile decât ideile şi stările intelectuale în general. Reflecţia arată că sentimentele sunt ceea ce avem în noi mai profund, mai intim şi mai tenace. Pe când inteligenţa este dobândită şi oarecum exterioară nouă, sentimentele sunt înnăs cute42. Examinate în ceea ce priveşte sursa lor, independent de formele rafinate şi complexe pe care le pot căpăta, ele sunt expresia imediată şi permanentă a organizării noastre. Viscerele, muşchii, oasele, totul, până la elementele cele mai infime ale corpului nostru,  îşi au partea lor de contribuţie la formarea sentimentelor. Sentimentele noastre suntem noi  înşine (nos sentiments, c'est  nous-memcs); amnezia sen timentelor este uitarea de noi înşine. Este deci logic ca ea să se producă într-o perioadă în care dezorganizarea este atât de mare încât personalitatea să  înceapă a se destrăma. 4)Achiziţiile care rezistă până la capăt sunt acelea care sunt aproape în întregime organice: rutina cotidiană, obiş nuinţele contractate de multă vreme. Mulţi se pot  încă scula din pat, se pot îmbrăca, îşi iau mesele cu regularitate, se culcă, au îndeletniciri manuale,  joacă cărţi şi alte jocuri, uneori chiar cu o remarcabilă aptitudine,  în timp ce nu mai au nici  judecată, nici voinţă, nici atitudini afectuoase. Această activitate automată, care nu presupune decât un minimum de memorie conştientă, aparţine acelei forme inferioare de memorie pentru care sunt suficienţi ganglionii cerebrali, bulbul şi măduva. Distru Distruge gerea rea progr progresi esivă vă a memoriei urmează deci un mer s logic, o lege. Ea coboară în mod  progresiv de la instabil la  stabil. Distr Distruge ugerea rea începe începe prin prin amint amintiri irile le fixate te în rece recent ntee care care,, slab slab fixa elemen elementel tele e nervo nervoase ase,, rareor rareorii rep repetate tate şi, prin rin urmar rmare, e, insuficient asociate cu celelalte,

reprezintă organizarea la gradul cel mai de jos. Ea sfârşeşte prin acea acea memo memori rie e senz senzor oria ială lă,, inst instin inct ctiv ivă, ă, care care,, fixa fixată tă în organi organism, sm, deveni devenită tă o parte parte a acest acestuia uia sau mai degrab degrabă ă el  însuşi, reprezintă organizarea la 94

gradul ei cel mai înalt. De la punctu punctull iniţial iniţial la punctul punctul final, final, mers mersul ul amne amnezie ziei, i, regl reglat at de natura lucrurilor, urmează linia minime minimeii reziste rezistenţe nţe,, adică adică a minimei minimei organizări. organizări. Patologia Patologia confirmă confirmă astfel pe deplin deplin ceea ce am spus mai sus despre memorie: morie: „Acesta „Acesta este un proces proces de organizare în grade variabile cupr cuprin inss într între e două două limi limite te extreme: starea nouă,  înregistrarea organică". Această lege, pe care o voi numi legea regresiunii regresiunii sau legea reieşi din reversiunii, mi se pare a reieşi fapte, a se impune ca un adevăr obiectiv. Cu toate acestea, ca să risipim toate îndoielile şi ca să prevenim prevenim orice obiecţie, obiecţie, cred că ar fi bin bine să verif erific icăm ăm această lege printr-o contraprobă. Dacă memoria, atunci când se desfac desface, e, urmează urmează mersul mersul invariabil pe care l-am arătat, ea trebuie să urmeze un mers invers atunci când se reface: formele trebuie e să care care dispar dispar ultim ultimele ele trebui apară primele, deoarece deoarece sunt cele mai stabile, iar restaurarea restaurarea trebuie să se facă ascendent. Este dest destu ul de greu greu să găsi găsim m cazu cazuri ri prob probat atoa oare re.. în primul primul rând tr ebuie ca memoria

să revină de la sine. Cazurile de reeducare dovedesc prea puţin.   în afară afară de aceast aceasta, a, rareori rareori amne amnezi ziil ile e prog progre resi sive ve sunt sunt urmate de vindecare. în sfârşit, aten atenţi ţia a nefii efiind nd nic niciod iodată ată   înd îndre rept ptat ată ă asup asupra ra aces acestu tuii aspect aspect,, docu docume ment ntel ele e lips lipses esc. c. Medi Medici cii, i, preo preocu cupa paţi ţi de alte alte simp simpto tom me, se mulţ mulţum umes escc să note noteze ze că memo memoria ria „revi „revine ne  încetul cu încetul".  în al său  Essai, citat mai sus, Louy Louyer er Ville Villerm rmay ay obse observ rvă ă că „atu „atunc ncii când ând memor emoria ia se restab restabile ileşt şte e ea urme urmeaz ază ă în reabilitare reabilitarea a sa o ordine ordine inversă inversă aceleia care se observă în abolirea rea sa: sa: fapt aptele, ele, adj adject ectivel vele, substantive substantivele, le, numele numele proprii". proprii". Sunt puţine lucruri de extras din acea aceast stă ă rema remarc rcă ă dest destul ul de confuză. Iată una mai clară: „Nu de mult, s-a văzut în Rusia un astronom celebru care uitase, în ordine, mai întâi evenimentele evenimentele din ajun, apoi pe acelea ale anului, după care au urma urmatt even eveniiment entele ele din ultimii ultimii ani, şi aşa mai departe departe,, lacuna lacuna sporind sporind mereu, mereu, aşa încât încât la un mome moment nt dat dat nu-ş nu-şii mai mai amintea amintea decât decât de întâmplăr întâmplările ile din copilărie. S-a crezut că era un om pierdut, dar, 95

THEODULE RIBOT

pe neaşte neaştepta ptate te memor memoria ia i-a revenit, iar lacuna s-a astupat  în sens invers, redevenind accesibile mai întâi evenimentele din tinereţe, apoi acelea din anii maturităţii, după care au urmat cele cele mai recente recente şi în sfârşit, cele din ajun. Anul morţ morţii ii 1-a 1-a găsi găsitt cu memo memori ria a restaurată în întregime"43. Observ Observaţi aţia a care care urmeaz urmează ă este încă şi mai precisă. Ea a fos fost notată oră cu oră. O transcriu î n cea mai mare parte44: „Trebuie „Trebuie să menţionez menţionez mai  întâi câteva detalii insignifiante în sine, dar necesar de cunoscut, întrucât se leagă de un fenomen deosebit. în ultimele zile ofiţer din ale ale lui lui noie noiemb mbri rie, e, un ofiţer regi regime ment ntul ul meu meu a sufe suferi ritt la pici picior orul ul stân stâng g o rosă rosătu tură ră de cizmă. în ziua de 30 noiembrie sa dus dus laVe laVers rsai aill lles es ca să se   întâln întâlneas ească că cu fratele fratele său. său. A cinat cinat în acel oraş şi în seara aceleiaşi zile s-a întors la Paris, unde, unde, intrând intrând în apartam apartament entul ul său său, a găsi găsitt pe şemi şemin neu o scrisoare de la tatăl său. /Acum iată faptul care ne interesează.  în ziua de 1 decembrie ofiţerul respectiv era la manej, iar calul său său căzâ căzând nd,, 1-a 1-a dobo doborâ râtt pe partea dreaptă a corpului, ceea ce i-a i-a cauz cauzat at o lovi lovitu tură ră la craniu, îndeosebi în zona osului parietal drept. Această comoţie a fost fost urma urmată tă de o uşoa uşoară ră sincopă. sincopă. Revenindu Revenindu-şi, -şi, a urcat urcat iarăşi pe cal «pentru a risipi un res rest de ameţ ameţea eală lă» » şi şi-a şi-a contin continuat uat lecţia lecţia de echita echitaţie ţie timp de trei sferturi de oră, cu o mare mare exac exacti tita tate te.. Cu toat toate e aces aceste tea, a, din din când când în când când îi spunea profesorului de echitaţ echitaţie: ie: «Parcă «Parcă m-am m-am trezit trezit dintr-un -un vis. Ce mi s-o fi  întâmplat?» A fost condus acasă. /Loc /Locui uind nd în acee aceeaş aşii casă casă cu boln bolnav avul ul,, am fost fost imed imedia iatt chemat. El stătea în picioare, m-a recuno recunoscu scut, t, m-a saluta salutatt ca de obicei obicei şi mi-a spus: «Parcă m-am trez trezit it dint dintrr-un un vis. vis. Ce mi s-o s-o fi curgător. întâ întâmp mpla lat? t?»» Vorb Vorbea ea Răsp Răspun unde dea a core corect ct la toat toate e  întrebările. Nu se plângea decât de o stare de confuzie în cap./ în pofi pofida da într întreb ebăr ăril ilor or mele mele,, ale ale maes maestru trulu luii de călă călărie rie şi ale ale servitorului servitorului său, nu-şi amintea amintea nici de rosătură de cizmă, nici de drum drumul ul făcu făcutt la Vers Versai aille lless în ajun, ajun, nici nici de ieşirea ieşirea la manej manej din din curs cursul ul dimi dimine neţi ţii, i, nici nici de ordinele date înainte de plecarea de acasă, nici de cădere şi de urmările ei. Recunoştea perfect pe toată lumea, îl numea pe 96

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

fiecare cu numele său, ştia că este ofiţer, că era în săptămâna sa de serv servic iciu iu etc. etc. L-am L-am ţinu ţinutt sub sub obse observ rvaţ aţie ie oră oră de oră. oră. De fiecare dată când reveneam la el credea credea că mă vede vede pentru pentru prima prima dată. dată. Nu-şi Nu-şi amint amintea ea de nici nici una una dint dintre re pres prescr cripţ ipţii iile le medicale care îi fuseseră admini administra strare re (baie (baie la picioa picioare, re, frecţii etc). într un cuvânt, pentru el nu exista nimic decât acţiunea /La şase şase ore ore după după de moment. moment. /La accident, accident, pulsul pulsul i s-a.accele s-a.accelerat, rat, iar bolnavul a început să reţină răspunsul care ii fusese dat de atât atâtea ea ori: ori: «Aţi «Aţi căzu căzutt de pe cal»./ La opt ore după accident, puls pulsul ul încă încă este este acce accele lera rat, t, bolnav bolnavul ul aminti amintindu ndu-şi -şi că m-a văzut o dată. /După două ore şi   jumăt jumătate, ate, pulsul pulsul este normal normal.. Bolna Bolnavu vull nu mai uită nimic nimic din cele ce i se spun. îşi aminteşte perfect de rosătură de la picior.   înc încep epe e de asem asemen enea ea să-ş să-şii amintească de drumul făcut la Versai Versaille lles, s, dar atât atât de incert incert  încât mărturiseşte că, dacă i s-ar afirma contrariul, ar fi dispus să-1 cread readă. ă. Cu toat toate e acest cestea ea,, revenirea revenirea memoriei are loc din ce în ce mai mult mult,, aşa aşa încâ încâtt seara este pe deplin convins că a fost fost la Versai rsaill lles es.. Aici ici se opreşte însă progresul reamintirii. Se culcă culcă fără a-şi putea putea aminti aminti de ce a făcut drumul la Versai Versaille lles, s, cum de s-a întors la Pari Pariss şi nic nici că a prim rimit o scri scriso soar are e de la tatăl tatăl său. său. /în ziua ziua de 2 decemb decembrie, rie, după o noap noapte te de somn somn lini linişt ştit it,, îşi îşi amin aminte teşte şte imed imedia iat, t, rând rând pe rând, ceea ce a făcut la Versai Versaille lles, s, cum cum s-a întors întors la Paris şi că a găsit pe şemineu scris scrisoar oarea ea de la tatăl tatăl său. său. Dar Dar despre ce a făcut, văzut sau auzit  în ziua de 1 decembrie, înainte de căde căderea rea de pe cal, cal, nu-ş nu-şii aminteşte aminteşte nici azi, cunoştinţ cunoştinţă ă despre cele petrecute neavând decât decât din spusele spusele martorilor. martorilor.// Această pierdere a memoriei a avut loc, cum spun matematic matematicienii ienii,, în scurs între raport invers cu timpul timpul scurs acţiuni şi căderea de pe cal, iar  înto arcerea memoriei a avut loc  într-o ordine determinată, de la mai îndepărtat la mai apropiat." Această Această observaţie, observaţie, făcută fără spirit de sistem, de către un om care pare extrem de surprins de ceea ce constată, nu este ea cât se poate de probantă ? Ce-i drept, nu avem aici de-a face decât cu o amnezie temporară şi limitată, dar vedem că, fie şi 97

THfiODULE RIBOT

 în aceste limite înguste, legea se verif verific ică. ă. Regre Regrett că, că, în pofid pofida a unui mare număr de cercetări şi anch anchete ete,, nu mi-a mi-a fost fost cu putin utinţă ţă să pun sub sub och ochii cititorului cititorului mai multe multe fapte de felul acesta. O atenţie orientată în această direcţie va descoperi, sper, multe altele.  în definitiv, definitiv, legea noastră, noastră, extrasă din fapte, verificată prin contraprobă, poate fi consid considerat erată ă drept drept adevăr adevărată ată până ână la prob proba a cont contra rari rie. e. O putem putem chiar chiar corobora corobora cu alte consideraţii. Acea Aceast stă ă lege lege,, oric oricât ât de generală ar fi ea în raport cu memoria, nu este decât un caz particular al unei legi încă şi mai generale, generale, a unei legi legi biol biolog ogic ice. e. Este Este un fapt fapt bine bine domeniul iul vieţii vieţii,, că cunoscu cunoscut,t, în domen structurile formate ultimele sunt cele cele dintâi dintâi care care degene degenerea rează. ză. Este, spune un fiziolog, fiziolog, analog cu ceea ce se  petrece în marile crize comerciale. Vechile case de comerţ rezis rezistă tă la furt furtun ună, ă, pe când când casele noi, mai puţin solide, se prăbuşesc din toate părţile. întrun cuvânt cuvânt,, în lumea lumea biolog biologică ică diso disolu luţia ţia se face face în ordi ordine nea a inversă evoluţiei: ca merge de la comple complexx la simplu simplu.. Hughli Hughlings ngs Jackson a fost cel dintâi care a arătat în detaliu ca funcţiile superioare, complexe, speciale, voluntare ale sistemului nervos dispar dispar primel primele, e, şi că funcţi funcţiile ile inferioare, simple, generale, automate disp dispar ar ulti ultime mele le.. Am constatat luc lucrul rul aces acesta ta în dis disoluţ oluţia ia memorie memoriei: i: noul noul piere piere înaintea vechiul vechiului, ui, comple complexul xul piere piere înaint înaintea ea simplului. Legea pe care am formulat-o nu este este deci deci altcev altcevaa decât decât expres expresia ia psihologică a unei legi a vieţii, iar patologia ne reliefează reliefează,, la rând rânduu-i, i,în în memo memori rie e un fapt fapt biologic. Cercetarea amneziilor periodice a lumină în acest acest domeni domeniu. u. adus lumină Arăt Arătân ându du-n -ne e modu modull în care care memoria se desface şi se reface, ea ne permite să înţelegem ce este. este. Cercet Cercetare area a faptel faptelor or nc-a nc-a dezvăluit o lege care ne îngăduie   în prez prezen entt să ne orie orient ntăm ăm în mijlocul mijlocul a numeroase numeroase varietăţi varietăţi morbide şi ea ne va permite mai târziu târziu să le cuprin cuprindem dem într-o într-o viziune de ansamblu. Fără a încerca să facem un rezumat prematur, să recapitulăm cele constatate mai sus: în primul rând, şi în toate cazurile, abolirea amintirilor recente; în amneziile periodice, 98

MEMORIA Şl PATOLOGIA EI

suspendarea tuturor formelor de memorie, memorie, cu excepţia excepţia acelora acelora semiorganiza semiorganizate te şi organice; organice; în amneziile amneziile totale şi temporare, temporare, abolire abolire completă, completă, cu excepţia excepţia formelor formelor organice; organice; într-un într-un caz (Macni (Macnish) sh).. abolir abolire e compl completă etă,, inclusiv inclusiv formele formele organice. organice. Vom oximull capi capital tal.. ca vede vedea. a. în pr oximu tulburările  p;irţinlca\c memoriei sunt guvernate de aceeaşi lege a regr regres esiu iuni niii şi că mai mai ales ales grupul cel mai important - amneziile limb limbaj ajul ului ui - este este guvern guvernat at de această lege. O dată ce am admis legea regres regresiun iunii, ii, ne-ar ne-ar rămâne rămâne să determin ăm cum acţionează. acţionează. Voi fi succin succintt în aceast această ă privin privinţă, ţă, neavând de propus decât ipoteze. Ar fi pueril să presupunem că amintirile se depun în creier sub form formă ă de stra traturi turi,, în ordi ordine nea a vech vechim imii ii,, în felu felull stratif stratificăr icărilor ilor geolog geologice ice,, şi că maladia, coborând de l a suprafaţă la strat raturile ile profunde, acţionează ca un expe experi rime ment ntat ator or care care reze rezecă că bucată cu bucată creierul unui animal. Pentru a explica mersul procesulu procesuluii morbid, morbid, se impune impune să recurgem la ipoteza form formul ulat ată ă mai sus sus asup asupra ra bazelo bazelorr fizice fizice ale memorie memoriei. i. O voi reaminti în câteva cuvinte. Este Este cu totul totul verosi verosimil mil că aminti amintirile rile ocupă ocupă acelaş acelaşii sediu sediu anat anatom omic ic ca şi impre mpressiile iile prim primar are e si că ele ele pres presup upun un activi activitat tatea ea aceloraşi aceloraşi elemente elemente nerv nervoa oase se (cel (celul ule e şi fibr fibre) e).. Ace Aceste stea pot ocupa poziţ ziţii extrem de diverse, de la scoarţa creier creierulu uluii şi până până la măduvă. măduvă. Conservare Conservarea a şi reproduce reproducerea rea depind: 1) de o anumită modi modifi fica care re a celu celule lelo lor; r; 2) de formar formarea ea de grupăr grupării mai mult sau mai puţin comple complexe, xe, pe care care le-a le-am m numi numitt asoc asocia iaţii ţii dinamice. Acestea sunt pentru noi bazele fizice ale memoriei. Achiziţiile primitive, acelea care datează din copilărie, sunt cele cele mai mai simpl simple: e: forma formarea rea de mişc mişcări ări secun secunda dare re autom automate ate,, educaţia simţurilor noastre. Ele depind în principal principal de bulb şi de centrii inferiori ai creierului: şi este ste ştiu ştiutt că, în ace aceast astă a vieţii, scoarţa  perioadă cereb erebra rală lă este este impe imperf rfec ectt dezv dezvol olta tată tă.. Inde Indepe pend nden entt de simplit simplitate atea a lor, lor, ele au toate toate raţiunile posibile de a fi cele mai stab stabil ile. e. Mai Mai întâ întâi, i, impr impresi esiil ilee sunt sunt recept receptate ate de elemente elemente virgine. virgine. Nutriţia este foarte activă, dar această 99

THEODULE RIBOT

reînnoire moleculară neîncetată nu serv serveş eşte te decâ decâtt fixă fixări riii de imp impresi resii; i; mole oleculel ulele e noi   înl înloc ocui uind nduu-le le exac exactt pe cele cele vechi, vechi, dispoz dispoziţi iţia a dobând dobândită ită a elementelor nervoase sfârşeşte prin prin a echiva echivala la cu o dispoziţ dispoziţie ie ereditară. ereditară. Mai mult, asociaţiile asociaţiile dinamice, formate între aceste elem elemen ente, te, ajun ajung g în stare stare de fuziune fuziune completă, completă, datorită unor repeti repetiţii ţii fără număr. număr. Este Este deci deci inev inevit itab abil il ca aces aceste te achi achizi ziţi ţiii primare să fie mai bine conservate şi mai uşor de reprodu reproduss decât decât oricare oricare alta, alta, ele constituind forma cea mai mai trainică a memoriei. Atâta Atâta vreme vreme cât indivi individul dul adul adultt rămâ rămâne ne în star starea ea de sănătate, impresiile şi asociaţiile noi, deşi de un ordin mult mai complex decât cele din copilărie, au încă mari şanse de stabilitate. stabilitate. Cauzele Cauzele enumerate enumerate acţionează mereu, deşi cu mai puţină forţă. Dar dacă, din cauza   înaintării în vârsta sau a bolii, cond condiţ iţiil iile e se schi schimb mbă, ă, dacă dacă acţi acţiun unil ile e vital itale e, mai ale ales nutr nutriţ iţia ia,, dimi diminu nuea ează ză,, dacă dacă   pierderile pierderile sunt excesive. în acest caz impresi impresiile ile devin devin instab instabile, ile, iar asociaţiile sunt fragile. Să luăm un exem exempl plu u. Un bărbat rbat se găse găseşt şte e în acea acea peri perioa oadă dă de amn amnezie ezie prog progre resi sivă vă în care care uitarea uitarea de fapte fapte recente recente este ext extrem rem de rapidă. Aude o relatare; relatare; vede un peis peisaj aj sau sau un Evenimentul psihic se spectacol. Evenimentul reduce reduce,, în ultimă ultimă analiză, analiză, la o sumă sumă de impresii auditive sau optice optice care formează formează anumite anumite grupuri foarte complexe. în acea rela relata tare re ined inedit ită ă sau sau în acel acel nou nu este este,, de obic obicei ei,, spectacol nou decât un singur singur lucru nou: gruparea, gruparea, asocia asociaţia ţia.. Sunete Sunetele, le, forme formele, le, culorile care îi constituie materia au fost deja trăite şi memorate de multe multe ori în cursul cursul vieţii. Dar, ca urm urmare a stăr stării ii morb orbide ide a encefalul encefalului, ui, acest acest nou complexus nu izb izbuteş uteşte te să se fixe fixeze ze:: elementele care îl compun fac parte din alte alte asocia asociaţii ţii sau grupur grupurii mult mult mai stabil stabile, e, format formate e pe parcursul perioadei de sănătate şi repetate repetate adesea. între noul care abia abia tind tinde e a se complexus, care stabili, stabili, şi vechile vechile complex complexuri uri45, care s-au stabilit temeinic, iupta este foarte foarte inegală. inegală. Există deci deci toate şansele posibile pentru ca vechile combinaţii să fie suscitate mai târziu, chiar în locul celei noi. 100 100

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

Aceste lămuriri sunt sufici suficient ente. e. Să sublin subliniem iem,, de altfel, că această ipoteză asupra cauzei amneziei progresive este de o importanţă secundară. Fie că o acceptăm sau nu, aceasta nu schimb schimbă ă nimic nimic din valoare valoarea a legii noastre. IV

Sunt Sunt puţine puţine lucruri lucruri de spus spus despre amneziile congenitale. Voi vorbi de ele din grija de a nu omite nimic. Aceste Aceste amnezii amnezii se întâ întâln lnes escc la idioţi, la imbecili şi, într-un grad mai mic, la cretini46. Majoritatea Majoritatea dintre dintre ei suferă suferă de o debilita debilitate te generală a memoriei. Variabilă de la indivi individ d la indiv individ, id, ea poate poate cădea atât de jos la unii încât să facă imposibilă dobândirea şi conservarea acelor obişnuinţe obişnuinţe foarte simple simple care cons consti titui tuie e ruti rutina na coti cotidi dian ană ă a vieţii. Dar Dar dacă dacă dete deteri rior orar area ea gene genera rală lă a memo memori riei ei este este întâ întâln lnim im în real realit itat atee 47 regula, frecvente excepţii. Printre aceşti infir infirmi mi,, există există unii unii care, care, î ntr-un ntr-un domeniu limitat, au o memorie extrem de remarcabilă. S-a observat, la mulţi idioţi şi imbecili, imbecili, că simţurile simţurile sunt lezate   în în mod mod ineg inegal al:: astf astfel el,, auzu auzull poate avea o fineţe şi o precizie superi superioar oare, e, pe când când celela celelalte lte simţ simţur urii sunt sunt toci tocite te.. Opri Oprire rea a dezvoltării nu este uniformă în toate privinţele. Nu este deci de mirare mirare ca slăbir slăbirea ea genera generală lă a memoriei memoriei să coincidă coincidă la acelaşi om cu evoluţia şi chiar hip hipertr ertrof ofia ia unei nei memor emorii ii spec specia iale le.. Astf Astfel el,, unii nii idio idioţi ţi,, refractari la orice altă impresie, au un gust foarte viu pentru muzică şi pot să reţină o melodie auzită o singură dată. Alţii (cazul este mai rar) au memoria formelor, formelor, a culorilor culorilor şi dovedesc dovedesc o anumită anumită apti aptitud tudin ine e pent pentru ru desen. desen. Mai frecvent se întâlneşte memoria cifrel cifrelor, or, a datelo datelor, r, a num numel elor  or  telor în general general..   propri proprii, i, a cuvin cuvintelor „Un imbecil îşi amintea de ziua fiecăr fiecărei ei înmorm înmormânt ântări ări dintr-o dintr-o paro parohi hie e, pe o peri perioa oadă dă de trei treize zeci ci şi cinc cincii de ani. ani. El putea repeta cu o 101 101

THEODULE RIBOT

nedezminţită nedezminţită exactitate exactitate numele numele şi vârsta vârsta decedaţil decedaţilor, or, ca şi ale oame oameni nilo lorr din din cond conduc ucer erea ea cortegiulu cortegiuluii funerar. funerar. în afară de acest acest regist registru ru mortua mortuar, r, el nu ave avea nici ici o idee idee.. nu putea utea răspunde răspunde nici la cea mai simplă   întreba întrebare re şi nici nici măcar măcar nu era capabi capabill să se hrăne hrăneas ască că". ". Unii Unii idioţi, idioţi, care nu pot să facă facă cele cele mai elementare elementare calcule48, repetă repetă fără a se poticni tabla înmulţirii. Alţi Alţiii reci recită tă pe de rost rost pagi pagini ni  întregi  întregi învăţate din auzite şi nu izbute izbutesc sc să cuno cunoas ască că liter literele ele alfabetului. alfabetului. Drobisch Drobisch49 r elatează elatează următ următoru orull fapt fapt,, la care care a fost fost marto martor: r: un băiat băiat în vârst vârstă ă de paisprezece paisprezece ani, aproape idiot, se chinu inuia mult să înv înveţe eţe să citească. citească. Avea totuşi totuşi o uşurinţă uimitoare uimitoare în reţinerea reţinerea ordinii ordinii în care se succedau succedau cuvintele cuvintele şi literele. Dacă i se acordau două sau trei minute pentru a parcu parcurge rge o pagină pagină imprim imprimată ată într-o limbă pe care nu o cunoştea sau care trat rata chestiu chestiuni ni care care îi erau erau cu totul stră străin ine, e, el era era capab apabil il să sila silab bisea iseasc scă ă din mem memorie orie cuvintele acestora, absolut ca în cazul în care cartea ar fi rămas deschisă sub ochii lui5(). Existenţa acestor memorii parţiale este un fapt fapt atât atât de comun. comun. încât s-a ţinut seama de ea în educarea idioţilor şi imbecililor 51. Mai este de notat faptul că unii idioţi atinşi de manie sau de vreo reo altă ltă mala aladie die acut acută ă dovedesc o memorie temporară. Astf Astfel el,, „un „un idiot diot contaminat de turbare a povestit un fapt destul de complicat la care fusese marto martorr cu mult mult timp timp înaint înainte e şi care părea sa nu fi făcut atunci nici o impresie asupra lui" 52. în amnezi amneziile ile congen congenita itale, le, inst instru ruct ctiv ive e sunt sunt exce excepţ pţiil iile. e. Legea pomenită nu face decât să confi confirme rme acest acest adevăr adevăr banal: banal: memoria depinde de constituţia creieru creierului, lui, care, care, la idioţi idioţi şi imbeci becili li,, este este anor anorma mală lă.. Dar Dar form formar area ea aces acesto torr memo memori riii lim limitat itate, e, parţia rţialle, ajută la   înţelege înţelegerea rea anumitor anumitor tulburăr tulburării despre despre care încă nu am vorbit.   încl înclin in să cred cred că cerc cercet etare area a metodică a ceea ce se produce la idio idioţi ţi ar perm permit ite e să se determine condiţiile anatomice şi fiziologice ale memoriei. Vom reveni reveni asupra asupra acesto acestorr aspect aspectee în capitolul următor. 102 102

MEMORIA ŞJ PATOLOGIA EI NOIE 1 ,,/e grand ,,/e  grand mal". în textul original = formă clinică de epilepsie generalizată generalizată conv convuls ulsivă ivă,, mani manife fest stat ată ă print printr-o r-o pierdere pierdere bruscă a cunoştinţe cunoştinţei,i, urmată urmată de cădere cădere şi de fenom fenomene ene motor motoriiii tonico-elonice; tonico-elonice; în faza tonică poate avea loc muşcarea limbii sau a buzelor şi un stop stop resp respir irat ator or care care face face ca faţa faţa epilep epileptic ticulu uluii să devin devină ă ciano cianotic ticâ â si crisp crispat ată: ă: hipe hiperse rsecr creţ eţie ie saliv salivar ară, ă, midriaz midriază, ă, absenţa absenţa reflexelor reflexelor oculare: oculare:   în în faza faza toni toniccă musc muscul ulat atu ura se rela relaxe xea ază, ză, apar convu onvuls lsii iile le genera generaliza lizate te si se reiau reiau mişcăr mişcările ile respirator respiratorii: ii: ultima ultima fază, comatoa comatoasă. să. poate continua cu somn profund sau cu o stare stare stupo stuporoa roasă, să, la trezir trezire e bolnavul bolnavul arătând arătându-se u-se dezorien dezorienlat lat şi amnezic. (Nota trad.) - ..Ic petit mul".  în textul original = formă rmă clin linică ică de epile ilepsie gene genera raliz lizat ată, ă, neco neconv nvul ulsi siva vant ntă, ă, caracteri caracterizată zată prin suspendare suspendarea a de scur scurtă tă durată rată a cuno cunoşt ştin inţe ţeii şi   întreruperea activităţii, fără fenomene postparoxistice relevante, relevante, dar cu amnezie amnezie

 privind intervalul de timp al crizei. (Nota trad.)

' Modul în care asemenea stări patolo patologic gice e pot pot duce duce la crimă crimă este este pregna pregnant nt descris descris de geniul geniul lui FM. Dostoevski, stăpân ca nimeni altul pe acea ..bâtă cu două capete" care este psiholog psihologia; ia; „Acuzare „Acuzarea a vrea să ştie în care care mome moment nt anum anume e a săvâ săvârş rşit it Smerdea Smerdeakov kov crima. crima. Dar este foarte foarte uşor uşor să prec preciz izăm ăm aces acestt mome moment nt.. Bolnavul putea să se dezmeticească, să se trez trezea easc scă ă din somnu somnull lui adân adâncc (fiindcă nu era decât adormit; accesele de epilepsie sunt urmate totdeauna totdeauna de un somn somn greu greu)) chiar chiar în clipa clipa când când apucase de picior picior pe bătrânul bătrânul Grigori îl apucase inculpat, urlând cât îl ţinea ţinea gura: «L-ai omorât pe taică-tu!». Nu e de mirare că strig strigăt ătul ul acel acela a neob neobişn işnui uit, t, ce izbucnise fără veste în toiul beznei şi al liniştii nocturne, să fi tulburat somnul Iui Smerdeakov. care poate în momentul acela nu mai dormea atât de adânc, b a poate chiar era pe cale să se trezească. Sculându-sc din pat, pat, feci fecior orul ul porn porneş eşte te apro aproap ape e în neştire, fără să-şi dea seama ce face. în direcţia de unde venise ţipătul, să vadă despre ce e vorba. E încă năuc. amorţit de boală, boală, raţiun raţiunea ea lui e somnolen somnolentă, tă, dar, de bine, de rău. iese în grădină, se apropie apropie de ferestrel ferestrele e lumina luminate te şi află neno nenoro rocir cirea ea întâ întâmp mplat lată ă din din gura gura boierului, boierului, care, bineînţeles, bineînţeles, se bucură văzându-l. într-o clipă se dezmeticeşte.   înspă înspăimâ imânt ntat, at, boieru boierull începe începe să-i să-i povestească totul de-a fir-a-păr. Şi în mint intea lui lui detra etraca cată tă,, boln bolna avă,  încolţeşte şi se înfiripă treptat un gând cumpli cumplit, t, dar dar ispiti ispititor tor,, de o logică logică implacab implacabilă: ilă: să-şi ucidă ucidă stăpânu stăpânul, l, să pună mâna pe cele trei mii de ruble şi pe urmă urmă să arunce arunce vina pe tânărul tânărul conaş. Cine ar putea fi suspectat dacă nu el. pe cine altul ar putea să cadă păcatul dacă nu pe băiatul cel mare al boierului, din moment de există atâtea dove dovezi zi c-a c-a pătr pătrun unss în grăd grădin ină? ă? Lăco Lăcom mia năpr năpras asni nică că de ban bani, rapacitatea brusc aţâţată şi în acelaşi timp

103

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

THEODULE RIBOT

conştiin conştiinţa ţa că va scăpa scăpa nepede nepedepsit psit îi tăie răsuflarea. O, e un fenomen destul de frecvent, sunt foarte dese cazurile când asemenea asemenea imbolduri irezistibile se nasc spontan, din senin, punând deplină stăpânire stăpânire pe sufletul sufletul unor ucigaşi ucigaşi care cu un momen momentt înaint înainte e nici nici nu se gânde gândeau au măcar măcar să ucidă! ucidă!"" (Fraţii  Karamozov, trad. de Ovid Constantinescu şi Izabela Dumbravă, aparatul critic de Ion Ianoşi, Editura Univers, Univers, Bucureşti, Bucureşti, 1982, voi. II,pp. 574-575). (Nota trad.) 4

Faptele citate sunt luate în cea mai mare parte din memoriul lui Hughlings Jackson, publicat în West Riding  West Riding   Asylum Reports, tradus în  Revue scientifique din 19 februarie 1876, şi

din lucrarea lui Falrets asupra stării mentale a epilepticilor, din  Archives de medecine, decembrie 1860, aprilie şi octombrie 1861. 5 A se vedea şi Morel, Trăite des maladies mentales,  p. 695. 6

Trousseau, Lecons Trousseau, Lecons cliniques, voi. II,  p. 114. Falret, op. cit. 7 Magnan, Clinique de Sainte-Anne, 3 martie 1879.

8 „O caracteristică foarte importantă a maniei epileptice spune Falret, op.cit. - este asemănarea absolută a tuturor acceselor la acelaşi bolnav, nu numai în ansamblu, ci şi  în fiecare detaliu... Acelaşi bolnav exprimă aceleaşi idei, proferă aceleaşi cuvinte, se dedă la aceleaşi acte. Există o surprinzătoare uniformitate în toate accesele". 9

 Lettre de Charles Villiers a G.Cu vier  (Paris, Lenormant, 1802), ciitată în Louyer Villermay,  Essais sur   Ies maladies de la m6moire,

pp. 76-77. Această mică lucrare a lui L. Villermay, din care, de altfel, nu prea avem ce extrage, a apărut în Memoires de la Societe de medecine de

 Paris,1817,  Paris,1817, voi.I. voi.I. 10

Laycock, On certains disorders and  defects ofmemory, p. ofmemory, p. 12. 11 Op.ci'r.,p.450. 12

Vom găsi alte cazuri de felul acesta în  Dictionnaire encyclopedique des scienccs medicalcs. art. AMNESIE, par  J.Falret, p. 728. Această paralizie a memoriei datorată unei comoţn nu este o raritate. Un caz recent a fost comunicat de dr. Motet la Societatea de medicină din Paris şi a dat loc unei interesante dezbateri asupra amneziei temporare. A se vedea/'Lfaion medicale, iSmme 1879 13  Bram, a Journal ofNeumlogy,

octombrie 1879,pp. 317 şi urm. Aplicare realmente adecva tă a maieutica lui Socrate, în cazul în speţă „reminiscenţele"' fiind reale şi nu imaginar-dogmatice. (Nota trad.) 15 Se poate spune că există un „creier muzical", pe care toate carac teristicile definitorii îl indică drept un paleocortex, o structură arhaică, hiperrezistentă. muzica afirmându-se ca o artă de un primitivism absolut şi 14

104

de aceea fundamentală, cu efecte de mare anvergură în plan psihosomatic. (Nota trad.) 16  Brain, aprilie 1879, pp. 1 şi urm.

17  în limba engleză, în textul original = preot, faţă bisericească. (Nota

trad.).

18

Forbes Winslow, op.cit., pp.   pp. 317-318. Dunn, în The Lancet, 1845, nov. 16-19, apud Carpenter, op. cit, 19

pp.460şi urm. 20

Trebuie totuşi să m enţionez un fapt relatat de Brown Slquard, conform căruia un bolnav, în urma unui atac de apoplexie, şi-ar fi pierdut m e m o r i a a c i n c i a n i d e v i a ţ ă . A c e ş t i c in in c i ani, care cuprindeau p erioada c ă s ă t o r i e i s a lsef ,â r ş e a ue x a c t c u ş a s e luni înainte de data atacului de apoplexie. 21 M a c n i s h , î n T a i n e , l 'Di ne t e l l i g e n cve o, i . I, p . 1 6 5 , ş i î n C o m b e , S y s t e m o f P h r e n o l o g1y7, p3 . 22 R e v u e s c i e n t i f i q u2e2, d e c e m b r i e

1877. Se spune, de exem plu, că b o l n a v u l , în în u n u l d i n a c c e s e l e s a l e , „ p o a t e vorbi cu inteligenţă şi vioiciune, f ă r ă a - ş i f i re re c ă p ă t a t t o t u ş i m e m o r i a " ( ? ? ) . 23 Memoria din „starea secundă" poate fi deci considerată ..com pletă", de vreme ce e a include şi faptele m e m o r a t e î n s ta ta r e a d e s o m n a b u l i sm sm (sau de hipno ză). S-ar spune, astfel, că în „starea secundă" nu m ai există nici . ota trad.) u n f e l d e m e m o ri inec o n ş t i e n t ă( N 24

Pentru detalii a se vedea Azam, R evue   s c i e n t i f i q u 1e ,8 7 6 , 2 0 m a i ,

16septembrie; 1877, lOnoiembrie; 1 8 7 9 , 8 m a r t i e ; ş i D u f a y , i b i d . , 1 5 i u l ie ie 1876.

25

A r c h i v e s m e d i c a l e s d e m e d e1c8i 6n 0e , v o i .X . X V ,p . 1 4 7 . 26

Problema va fi tratată de Theodule R i b o t nî  c a r t e a s  aL e s m a l a d i e s d e l a p e r - i o n n a l i1te te8, 8 5 ( v e r s i u n e a r o m â n e a s c ă e s t e i n t i t u  Pl aa t oăl o g i a   p e r s o n a l i t ă ţ ti ir,a d u c e r e , a v a n p r e f a ţ ă şi note de dr. Leona rd Gavriliu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1886). (Nota trad.) 27

 ,X  ,X ) n d i r a- s c r i e A n d r e C o m t e - S p o n v i i l e que si tout est matiere, le bonheur est un e'tat du corps, qui ne prouve rien. Certes, mais ii n 'a pas non plus besoin d e preuves, et rien n'interdit  de penser qu'un corps philosophant y p arvienne plus facilement  qu'un autre. L'experience enseigne assez qu 'ii y a un bonheur de la pensee, et  ce bonheur. quand bien meme ii serait illusoire. vaudrait encore, comm e bonheur, la peine d'etre ve'cu. Cest Iu sagesse de Montaigne, contre quoi le  sc  sc e p t i c i s m e n e p e u t r i e n : «Chacun est bien ou mal selon qu'il s'en trouve. Non de qu oi on le croit  m a i s q u ' i i l e c r do ei  t s  o i e s t e c o n t e n t . E t e n c e l a seul la creance se don ne

105 105

THEODULE RIBOT

MEMORIA ŞI PATOLOGIA El

essence essence et verite» \Essais, \Essais, I. 14, 14, p. 67 de l'edition Villey]. Sijeme croia heureuxje le suiş, ct c 'est ce qui s appelle itre heureux. /Le scepticisme nepeut rien, ici, contre la vie. ni la philosophie contre la sagesse. Qu 'ii n 'y ait que des apparences - et quand bien meme elles ne scraient apparences de rien -, qu 'est que cela retire aux apparences ? Qu' aucune  pensee ne soit certaine, qu 'est-ce que cela retire a la pensee? Que tout bonheur soit du corps, qu 'est-ce que cela retire au bonheur. /II se peut, certes, que rien n 'existe 'existe et que tout tout ne soit qu 'illusion; mais, meme dans ce casje n 'aurais pas   paye mon bonheur trop cher./ Courage, mon cerveau, cerveau, courage et confiance: confiance: ton bonheur est   plus certain que toi!" (în toi!"  (în   L 'Âme et le corps.  Philosophie  Philosophie et psychiatrie, psychiatrie, sous la direction de Michel-Pierre Haroche, Pion, Paris, 1990, pp. 138-139). (Nota trad.)

28 „Unita „Unitate tea a Eului Eului - va arăta arăta   Theodu Theodule le Ribot Ribot în   Les Les maladi maladies es de la   personnalit personnalitee - nu este deci aceea aceea a entităţii unice a spiritualiştilor care se   împrăşt împrăştie ie în fenome fenomene ne multipl multiple, e, ci coordonare coordonarea a unui anumit număr de stări fără încetare renăscânde renăscânde şi care au ca singur punct de sprijin sentimentul vag al corpului nostru. Această unitate nu se realizează de sus în jos^ ci de jos  în sus; ea nu este un punct in iţial, ci un

 punct terminal" terminal" (Patologia   p e r s o n a l i tă tă ţ i i ,

cd .

cit.,   p. 136). (Nota trad.). 2y

î n textul original. (Nota „dans la naturc",în trad.) 31 1 î n r e a l i t a te te , s i s t e m u l n e r v o s n u p o a t e f i nicidecum separat de corp, fiind prin excelenţă p a r t e i n t e g r a n t ăa c o r p u l u i . ( N o t a t r a d . ) 31

Chiar dacă, printr-un experiment pui imaginar, utopic, îi dăm unui sistem nervos alt corp, nu poate rezulta de aici o a/făcenestezie. (Nota trad.) 12 Faptul (..psihic") că un individ fşi imaginează că are un corp de lemn etc. nu înseamnă că îl şi are în realitate, „cenestezia" sa patologică având cauze do ordin psihobiofizic de cea mai mare complexitate, imposibil de transpus în „paradigme"... exhaustive. (Nota trad.) 13 Griesinger, T r ă i t e d e s m a l a d i e s m e n t a l c s ,p. 55 şi urm. în treg t reg acest

pasaj este excelent ca analiză. 34

în felul acesta explic eu un caz relatat de L e u r e t( t( F r a g m e n t s p s y c h .  sur la folie,p. 277), adesea citat. O alienată

care nu se desemna decât prin expresia „persoana mea" îşi amintea cu foarte mare exactitate viaţa sa de până la începutul nebuniei, dar raporta acea perioadă la o altă persoană. Din vechiul Eu nu persistase decât memoria. Ar fi multe de spus asupra acestor t u l b u r ă r i a l e p e r s o n a l i t ă ţ i i, i, d a r a r f i s a i e ş i m d i n s  ubiectul nostru. 35

3(1

R e y n o l d s , a p u d C a r p e n t eor p, . c i t . ,  p . 4 4 4 .

Luăm aici termenul demenţăîn sens sens medic medical al şi nu ca sinon sinonim im al

nebuniei în general.

106

37 înţeleg lege e un Prin  prodrom se înţe simptom care se manifestă ca un fel de semnal de alarmă al unei iminente stări stări pato patolog logice ice:: greaţ greaţa, a, febra, febra, mâncărimile. de exemplu, sunt semne prodromale ale hepatitei virale. (Nota

trad.)

3S Wilhelm Wilhelm Griesin Griesinge gerr (1818(18181868). 1868). psihiatru psihiatru elveţian, elveţian, cel dintâi dintâi

titula titularr al cli nic ii psihia psihiatri trice ce Burgho Burgholzl lzlii din Ziirich, iniţiator al expertizei mcdico-legalc a criminalilor criminalilor.. ret (1824-1902). psihiatru francez, autor al unui Etude unui Etude (Nota trad.). 3 naladies mentalcs et nerveures, care în 1877 a descris are 1-a numit ..nebunie în doi". (Nota trad.) 11 arger  M (1809-1891), psihiatru francez, fondator al revistei u l e s F ; c l  i n i q u c  s u r  l  a d e l i r  u l i n d u s ,  p e

4u JulesBa  Annales mcdico-psycholog mcdico-psychologiqucs. iqucs. A descris,

sub sub denu denum mirea irea de „neb „nebun unie ie circ circul ular ară" ă",, psih psiho oza mani maniac acoodepresivă. depresivă. Important Importante e investiga investigaţii ţii privind responsabil responsabilitatea itatea celor suferinzi suferinzi de maladii psihice. (Nota trad.)

41  într-un caz de demenţă senilă, un bolnav nu şi-a r ecunoscut medicul timp de paisprezece luni, deşi acesta îl vizita zilnic (Feldmann,

 Archiv fur Psychiatrie, 1864). 42

 înnăscute sunt afectele (frica, furia etc), dar şi ele au multiple componente dobândite (frica de injecţii, frica de lup etc). Inteligenţa are si ea atât componente native cât şi dobândite,constituind o trăsătură complexă a personalităţii (a se vedea Leonard Gavriliu, „Inteligenţa-trăsătură a personalităţii", în Convorbiri literare, Anul II, serie nouă, nr. 2, februarie 1971,pp. 71-78). (Nota trad.) 43 Taine,  Del'intelligence, voi. I, cartea II, cap. II. 44 „Observation sur un cas de perte de memoire", de M. Koempfen, în Memoires de 1'Academie de medecine, 1835, voi. IV, p. 489. Datorez

indicarea acestei curioase observaţii domnului dr. Riti, medic la azilul din Charenton. 45 Complexuri şi nu complexe,

pentru a le diferenţia de bine cunoscutele structuri psihice inconştiente (complexul lui Oedip, complexul castrării, complexul de inferioritate etc). (Nota trad.) 46   Termenii de mai sus desemnează grade bine definite de deficienţă

mentală. Categoriile de deficienţi mentali descrise azi sunt, în general, următoarele: 1) idioţii, a căror vârstă mentală rămâne pentru totdeauna infe rioară aceleia a unui copil normal de 3 ani: unii idioţi sunt cu totul incapabili de reflexe condiţionate, ducând o viaţă asemănătoare cu a plantelor, fără a

se mişca şi fără a manipula vreun obiect: o astfel de existenţă ..umană" vegetativă descrie Nicolae Breban în romanul   Animale bolnave: la vârsta biologică de 30 de ani acest idiot avea   înfăţişarea şi comportamentul unui

107 107

THfiODULE RIBOT

b e b e lu l u ş a f la la t l a v â r st st a g â n g u r it it u lu liumib;e c2i l)i i ,d e f i c i e n ţ i m i n t a lili c a re r e n u d e p ă ş e sc sc n i ci c i o d at a t ă n i ve ve l u l m e n t a l a l u n u i c o p ilil d e 7 a n i ; d3e)b i l i i m i n t a ldi,i,e f i c i e n ţ i c a r e , o r i c a r e a r f i vârsta lor cronologică, nu depăşesc m n ievnetl au ll a l u n o r c o p i i n o r m a l i în în v â r s t ă d e 1 0 a  pn ri o; ş4t )i i ,i n d i v i z i a l c ă r o r g r ad a d d e d e fi fi ci ci t a l i nt n t e lili ge g e n ţe ţ e i n u a ti t i ng n g e p r op o p r iu iu - zi zi s a n o rm rm a li l i ta ta t ea e a , d a r n nic i cui se m e n ţi ţi n e în c a dr dr u l c o m p o r t a m e n t u lu lu i i n t e lil i g e n t ( a s e v e d e a G L ea vorni lai ur d,   I n t r o d u c e r en î p  s i h o l o g i a e d u c a ţvi e o li.,I , c u r s l i t o g r a f iI ants, t i t u t u l P e d a g o g i c d e 3 a n i S u c e a v a , 1 9 6 9 , p p . 1 1 7 - 1 1 9 ) . îpn r ci ve eeaş tcee c r e t i n i s m u la, c e s t a e s t e o b o a l ă d e n a t u r ă e n d o c r i n ă c a r e s e c a r a c t e r iz iz e a z ă p r i n a r i e r a ţ ie ie m e n t a l ă , a p a t i e , c o m p o r t a m e n t a b u l i c e t c , c a u r m a r e a i n s u f ic ic i e n ţ e i t i ro ro i d i e n e ( m i x e d e m ) . (Nota trad.) 47

CAPITOLUL III

AMNEZIILE PARŢIALE

„ d a n s l a p r a t i q uîen" ,t e x t u l o r i g i n a l . ( N o t a t r a d . )

Studiu Studiull amnezi amneziilo ilorr parţia parţiale le presup presupune une,,  înainte de toate, câteva remarci asupra varietăţilor  memori memoriei. ei. Fără Fără aceste aceste rema remarc rcii prel prelim imin inar are, e, fapt faptel ele e pe care care le vom vom prez prezen enta ta vor vor păre părea a vie, nu ies, în fond, din sfera idiotismului. (Nota trad.) inexplicabile şi chiar întrucâtva miraculoase. Ca M.W . Drobisch, psiholog şi logician germa n, din a un om să-şi piardă doar memoria cuvintelor, ca c ă r u  i N e u e el să uite o singură limbă şi să le păstrez păstreze e pe D a r s t e l l u n g d e r L o(g3i.k A   uflage, Leipzig, 1863) se va „inspira" copios celelalte, sau ca o limbă de mult uitată să-i revină Ti tu Maiorescu. (Nota trad.). brusc, să fie privat de memoria muzicală muzicală şi numai D r o b i s c h  E, m p i r i s c h e P s y c h o l o  pg.i9e5, . W i n s l o w o p, . c i t .  ,p. 561. F a l r e t,t, a r t . A M N E S I E  D, iî cn t i o n n e n c y c l o p d e s s c i e e n c e D s rm. 6Hde. r z e n de ea, iată fenomene atât de bizare la o primă m i - a c o m u n i c a t c a z u l u n u i r u s d i n A r h a n g h e l s k , a c t u a l m e n t e examinare, fenomene care, dacă nu ar fi fost în vârstă d e constatate de cei mai scrupuloşi observatori, am 27 ani, atins de imbecilitate ca urmare a u nor excese. El n-a fi tent tentaţ aţii să le cons consid ider erăm ăm de dome domeni niul ul păstrat din s t r ă lu lu c i t e le le s a l e c a p a c i t ă ţ i d i n a d o l e s c e n ţ ă d e c â t o m e m o r i e fabulaţiei. Dar dacă, dimpotrivă, neam făcut o idee idee exac exactă tă despr espre e ceea eea ce treb rebuie să excepţională,  înţelegem prin memorie, atunci întregul întregul miracol miracol p u t â n d s ă f a c ă i n s t a n t a n e u o p e r a ţ i i l e c e l e m a i d i f i c i le le d e  înţelegem aritmetică şi se risi risipe peşt şte, e, iar iar fapt faptel ele, e, depa depart rte e de a ne a l g e b r ă ş i s ă r e p e t e c u v â n t c u c u v â n t l u n g i p o e m e , d u p ă c e surpri surprinde nde,, apar apar drept drept consec consecinţa inţa natura naturală, lă, le-a citit o logică, a unei influenţe morbide. s i n g u r ă d a t ă . [C [C o m p o r t a m e n t d e c o m p u t e r ş i d e b a n d ă Folosi Folosirea rea termenu termenului lui memorie memorie ca termen termen magnetică.] general general este este de o exacti exactitate tate ireproşa ireproşabil bilă. ă. El (Paranteza trad.) desemn desemnează ează o propriet proprietate ate comună comună a tuturor tuturor A s e v e d e a , p e a c e a s t ă t e m ă , l u c r a r e a l u i OIr Irne l a n d , Idiocy an d  fiinţelor care simt şi gândesc: posibilitatea de a con  I m b e c i l i t yL, o n d r a , 1 8 7 7 . serva impresiile şi de a le reproduce. Dar istoria G r i e s i n g e ro,p . c i t . p , . 431. psih psihol olog ogie ieii ne arat arată ă că sunt suntem em prea prea mult mult   înclinaţi înclinaţi să uităm că acest acest termen termen general, general, ca oricare altul, nu are realitate decât în cazurile particulare, că memoria se descompune în mai multe memorii,   în întocm tocmai ai cum viaţ viaţa a unu unui orga organi nism sm se descompune în viaţa 48

Calculatoarele electronice, în pofida performanţelor lor uluitoare (strict specializate!), rezultat al unor uriaşe inve stiţii de i n t e l ig ig e n ţ ă n a t u r a l ă , 49

50

51

52

109 109 108

THEODULE RIBOT

orga organe nelo lor, r, a ţesu ţesutu turi rilo lor, r, a elementelor elementelor anatomice care îl eroare re,, încă încă compun compun.. „Vech „Vechea eroa admisă, care constă în a trata memoria ca pe o facultate sau ca pe o funcţie funcţie independe independentă, ntă, care care ar avea avea un organ organ sau sau un sediu sediu distinct, distinct, provine, spune un psiholog contempor contemporan, an, de la incurabila incurabila tend tendin inţă ţă de a pers person onif ific ica a o abstracţie. în loc de a recunoaşte că este este o expres expresie ie abreviativă abreviativă pentru a desemna ceea ce este comun tuturor faptelor concrete privin privind d amint amintire irea a sau sumei sumei aces acesto torr fapt fapte, e, mulţi mulţi auto autori ri îi presupun o existenţă independentă"1.   în timp ce experi experienţa enţa de toate toate zilele zilele a notat notat de multă vreme vreme inegal inegalitat itatea ea natura naturală lă a diverselor forme de memorie la acelaşi acelaşi om, psihologii psihologii nu s-au preocupat de faptul acesta sau l-au l-au negat negat în mod mod subiec subiectiv tiv-. -. Duga Dugald ld Stew Stewar artt afir afirmă mă cu seriozitate seriozitate că „acele deosebiri deosebiri care care ne fra frapeaz pează ă treb trebui uie e mare parte imputate ate în deos deoseb ebiri irilor lor de obiş obişnu nuinţ inţă ă în folosirea atenţiei sau alegerii pe care o face spiritu ritull între evenimentele evenimentele sau obiectele obiectele ce se oferă oferă curiozi curiozităţi tăţii" i"3. Gali Gali4, cel cel dint dintâi âi,, ridi ridi-- cându cându-se -se împotr împotriva iva aces aceste teii tend tendin inţe ţe,, a atri atribu buit it fiecăre fiecăreii facult facultăţi ăţi  propr ia sa memorie memorie şi a negat negat existen existenţa ţa memoriei ca facultate independenta5. Psihologia Psihologia contempo contemporană, rană, mai mai preo preocu cupa pată tă decâ decâtt cea cea veche de a nu omite nimic, mai preocu preocupat pată ă de excepţi excepţiile ile care care instruie instruiesc. sc. a relevat relevat un număr număr considerabil de fapte care nu lasă nici o îndoială asupra inegalităţii naturale a memoriilor la acelaşi individ. Taine a dat în această privinţă privinţă numeroase numeroase şi excelente exempl exemple. e. Avem Avem în vedere vedere pictor pictorii ca Gustave e Dore, Dore, Horace Horace Vernet şi Gustav care pot să facă un portret din memorie; memorie; jucători de şah care  joacă mental una sau mai multe parti artid de; mic mici calc alculato latori ri prodigioşi prodigioşi,, ca Zerah Collburn, care care „îşi „îşi văd calc calcul ulel ele e în faţa faţa ochilor" 6; bărbatul citat de Lewes, care, re, „după ce a parc parcur urss o stradă lungă de o jumătate de milă milă,, pute putea a enum numera era toat toate e prăvăliil prăvăliile e şi po/iţia po/iţia lor relativă" relativă";; Mozart, care a notat Miserere după două două audiţi audiţiii în Capela Capela sixtin sixtină. ă. Pentru Pentru mai multe multe detalii detalii trimit la tratate speciale7, neavând a trata aici această problemă. îmi este de ajuns ca cititorul să reţină că 110

MEMORIA ŞI PATOLOGIA ET

aceste inegalităţi ale memoriei memoriei sunt sunt fapte fapte bine bine stab stabili ilite. te. Să vede vedem m cum cum se expl explic ică ă ele, ele, pentru a vedea apoi ce explică. Ce presupun aceste memor memorii ii parţia parţiale? le? Presup Presupun un dezvoltarea particulară a unui anum anumit it simţ, simţ, cu struc structur turile ile anatomice dependente. Pentru Pentru a fi mai clar, clar, să luăm un ca/ ca/ partic particula ular: r: o memori memorie e vizu vizual ală ă bună bună.. Ea arc arc drep dreptt cond condiţ iţie ie o bună bună stru struct ctur ură ă a ochi ochiul ului ui,, a nerv nervul ului ui optic optic şi a părţilor cncefalului, care concură la actu actull văzu văzulu lui, i, adic adică ă (dup (după ă noţiunile noţiunile anatomic anatomice e în general general admise admise)) ale anumit anumitor or porţiu porţiuni ni ale protub protuberantei, erantei, ale pedunculi pedunculilor  lor  cerebrali, ale stratului optic, ale emisfer emisferelo elorr cerebr cerebrale ale.. Aceste Aceste struct structuri, uri, superio superioare are ipotet ipotetic ic mediei, sunt perfect adaptate să reca recapt ptez eze e impr impres esii ii şi să Ic tran transm smit ită. ă. Drep Dreptt urma urmare re,, modificări modificările le pe care le suferă suferă elem elemen ente tele le nerv nervoa oase se,, ca şi asoc asocia iaţii ţiile le dina dinami mice ce care care se formea formează ză între între ele (acest (acestea ea sunt, cum am repetat-o repetat-o de mai multe multe ori, ori, bazel bazele e memo memorie riei), i), trebu trebuie ie să fie mai mai stabile stabile,, mai clare, mai uşor de activat decât  într-un  într-un alt creier, într-un cuvânt, a spune că un organ de văz ar e o bună constituţie anatomic anatomică ă şi fiziologic fiziologică, ă, este a spune spune că el prezin prezintă tă condiţi condiţiile ile unei bune memorii vizuale 8. Putem merge mai departe şi să sublini subliniem em că expresia expresia „o bună memorie vizuală" este şi ea prea largă. Oare observaţia coti cotidi dian ană ă nu ne arat arată ă că un indivi individ d îşi amint aminteşt eşte e mai bine bine formel formele, e, iar un altul altul culor culorile ile?? Este Este veros verosimi imill să spunem spunem că prima memorie depinde mai ales de sensib sensibili ilitat tatea ea muscu muscular lară ă a ochiului, iar cea de a doua de retină şi de aparatele nervoase adiacente. Aceste remarci sunt aplicabile la auz. auz. miro miros, s, gust gust şi la acel acele e forme diverse de sensibilita sensibilitate te pe care le cuprin rindem în termenul termenul general general de pipăit, întrun cuvânt, la toate percepţiile percepţiile simţurilor. Dacă reflectăm reflectăm la relaţiile relaţiile intime care există stă între senti entime ment nte, e, emoţ emoţii ii,î ,înt ntre re sensi ensib bilit ilitat ate e în gener eneral al şi constituţia constituţia fizică fizică a fiecărui fiecărui om, dacă ţinem seama în ce măsură acest aceste e stări stări fizic fizice e depin depind d de orga organe nele le vieţi vieţiii anim animale ale,, vom vom  înţelege că aceste 111 111

THEODULE RIBOT

organe organe joacă joacă în unele unele privin privinţe ţe acelaşi rol pentru sentimente ca organele de simţ pentru perc ercepţii pţii.. Drept rept urm urmare a deose eosebi biri rilo lorr de constitu ituţie ţie, impresiile transmise pot fi slabe, intense, stabile, fugitive: fugitive: tot atâtea condiţii condiţii care modifică memoria sentim sentimente entelor. lor. Prepond Preponderen erenţa ţa unui unui sistem sistem de organe organe (acele (acelea a ale reprod reproduc ucerii erii,, de exempl exemplu) u) creează o superioritate pentru un grup de amintiri. Rămân stările psihice de un ordin ordin superio superior: r: ideile ideile abstrac abstracte, sentimentele complexe Ele nu pot fi ataş ataşat ate e nemij emijlo loci citt nici ici unui unui orga organ; n; sedi sediul ul prod produc ucer erii ii şi reprod reproduc ucer erii ii lor lor nu a putut putut fi localizat până în prezent în mod precis. Dar dat fiind faptul că ele rezultă fără nici o îndoială dintro asociaţie sau dintr-o disociaţie de stări primitive, nu avem avem nici nici un moti motiv v să prepresupu supune nem m că, în ceea eea ce le priveşt priveşte, e, lucruri lucrurile le se petrec petrec în mod diferit.   Toa Toate te cele cele de mai mai sus sus le putem putem rezuma rezuma după după cum cum urmează: la acelaşi om, o dezvoltare dezvoltare inegală inegală a diverselo diverselorr simţ simţur urii şi a divers diverselo elorr organe organe produc produce e modific modificări ări inegal inegale e în părţ părţil ile e cores orespu punz nzăt ătoa oare re ale ale sistemului sistemului nervos, ca urmare a unor condiţii iţii ineg inegal ale e ale amin aminti tirii rii,, ca urma urmare re a unor unor memo memori riii vari variat ate. e. Este ste chiar iar veros erosim imil il ca ineg inegal alit ita atea tea memoriilor memoriilor,, la acelaşi acelaşi om, să fie regula, nu excepţia. întrucât nu dispunem de procedee exacte de a le doza separat şi de a le compara  între ele, nu considerăm cele de mai sus decât ca pe o conjunc conjunctură, tură, fără a putea putea totuşi renunţa la a crede că nu s-au cons consta tata tatt toat toate e cazu cazuri rile le de ineg inegal alita itate te,, ci pur pur şi simp simplu lu acel acelea ea care care deno denotă tă o mare mare disproporţie. Antagonismul care există între diversele forme de memo memorie rie ne-a ne-arr ofer oferii încă încă o probă indirectă: indirectă: este un aspect aspect asup asupra ra căru căruia ia ar rămâ rămâne ne de făcut cercetări interesante, dar iese din raza raza temei temei noastr noastree9. în el iese sfâr fârşit, nu putem contesta influenţa educaţiei. Este clar că multe multe lucruri lucruri trebuie trebuie puse puse pe seama ei; dar educaţia nu se aplic aplică ă decâ decâtt la darur darurile ile deja deja reliefate de natură şi, de altfel, în unele cazuri, este cert că ea nu a putut juca nici un rol. 112 112

MEMORIA ŞI PATOLOGIA El

 în psihologie, ca şi în toate ştiinţel ştiinţele e bazate bazate pe fapte, fapte, expeexperienţa este aceea care decide în ultimă ultimă instan instanţă. ţă. Să sublin subliniem iem,, totuşi, că independenţa relativă a diverselor diverselor forme de memorie s-ar fi putu pututt stab tabili ili doar oar prin rin raţionament. Este, de fapt, un corola corolarr al următo următoare arelor lor două două propoz propoziţi iţiii genera generale: le: 1) Orice Orice amintire îşi are sediul în unele părţi părţi deter determi mina nate te ale ence ence-falului; 2) Encefalul şi emisferele crei creieru erului lui ca atar atare e „con „const stau au dintr-un anumit număr de organe total total difere diferenţi nţiate ate,, dintre dintre care care fiec fiecar are e posed osedă ă o func funcţi ţie e proprie, cu toate că rămâne în conexiunea cea mai strânsă cu celela celelalte lte". ". Ultima Ultima propoz propoziţi iţie e este este în prez prezen entt admi admisă să de majo majori rita tate tea a auto autori rilo lorr care care studiază sistemul nervos. Nu ezit ezit să insi insist st asup asupra ra acestui aspect. în fiziologie, ce-i drept, drept, distin distinger gerea ea de memor memoriiii parţiale este un adevăr curent 10;   în psih psihol olog ogie ie,, însă însă,, meto metoda da „fac „facul ultă tăţil ţilor or"" a reuş reuşit it în aşa aşa măsu măsură ră să facă facă să se admi admită tă memo memori ria a ca o unit unitat ate e înc încât existenţa unor memorii parţiale a fost complet uitată sau consid considerat erată ă drept drept o anomal anomalie. ie. Cititorul trebuie readus la realitate, tă, în amintindu-i-se că nu există, ultim ultimă ă analiz analiză, ă, decâ decâtt memo memorii rii speciale sau, cum spun unii autori, locale. Acceptăm cu dragă inimă aceast această ă ultimă ultimă denumi denumire, re, cu condiţia de a nu uita că avem aici aici de-a de-a face face cu o locali localizar zare e disemi diseminat nată, ă, potriv potrivit it ipotez ipotezei ei asociaţiilor dinamice dinamice,, la care ne-am referit referit atât de adesea. Memoria Memoria a fost ade adesea sea comp omparat arată ă cu un magazin în care toate cunoştinţele ele noastre ar fi păstrate în rafturi. Dacă vrem să păstrăm păstrăm aceast această ă metafo metaforă, ră, ar trebu trebuii să o preze prezent ntăm ăm sub sub o formă mai activă: activă: să comparăm, de exempl exemplu, u, fiecare fiecare memorie memorie part partic icul ular ară ă cu o echipă de slujbaşi 11 însărcinaţi cu un serviciu spec specia ial, l, exc exclusi lusiv. v. Una Una dint dintre re aceste echipe poate fi supr suprim imat ată ă fără fără ca rest restul ul serviciului să sufere într-un mod şocant. Este ceea ce se întâm plă   în în tulb tulbur urăr ăril ile e parţ parţia iale le ale ale memoriei. După aceste remarci preli relimi min nare, are, să intr intrăm ăm în patologie. ie. Dac Dacă, în stare tarea a normal normală, ă, divers diversele ele forme forme de memo memori rie e au o inde indepe pend nden enţă ţă relativă, este firesc ca în starea morbidă o formă 113 113

THEODULE RIBOT

să dispar dispară, ă, pe când când celel celelalt alte e rămân intacte. Este un fapt care acum trebuie să ne pară simplu, nece necerâ rând nd nici nici o expl explic icaţ aţie ie,, deoa deoare rece ce rezu rezult ltă ă din din însă însăşi şi natura memoriei. Este adevărat că multe tulburări parţiale nu se restrâ restrâng ng la un singur singur grup grup de aminti amintiri. ri. Nu ne va mira mira deloc deloc lucrul acesta,dacă ne gândim la solidaritatea solidaritatea profundă a tuturor tuturor părţilo părţilorr creieru creierului, lui, a funcţi funcţiilor ilor acestora şi a stărilor psihice care sunt legate de ele. Vom identifica, totu totuşi, şi, un anum anumit it numă numărr de cazuri în care amnezia este cu totul limitată. Un studiu complet al amneziilor parţiale ar consta în a lua una una după după alta alta dive divers rsel ele e mani manife fest stăr ării ale ale acti activi vită tăţi ţiii psihice psihice şi a arăta, arăta, cu exemp exemple, le, că fiecare grup de amintiri poate să dispară, dispară, în mod tempora temporarr sau   pentru totdeauna. Suntem departe de a aduce la îndeplinire acest plan. Nu putem tem nici măcar să spune spunem m dacă dacă unele unele forme forme nu sunt sunt pentru pentru totdea totdeauna una lezate lezate parţial şi că nu dispar decât în cazur cazurile ile de disolu disoluţie ţie totală totală a memorie oriei. i. Trebu rebuie ie să ne resemnăm să aşteptăm apariţia de docume documente nte p-atol p-atologi ogice ce mai ample şi mai probante. La drept vorbind, vorbind, nu există există decâ decâtt o form formă ă de amne amnezi zie e parţ parţia ială lă pe care care s-o s-o pute putem m studia în profunzime: aceea a semnelor (semne vorbite şi scrise, inte interje rjecţ cţii, ii, gest gestur uri) i).. Acea Aceast stă ă amnezi amnezie e este este bogată bogată în fapte fapte de tot felul, explicându-se prin legea pe care am formulat-o mai sus. Rezervând-o pentru un studiu aparte, vom rezuma acum ceea ce se cuno cunoaş aşte te desp despre re amne amnezii ziile le parţiale. „Cât „Câtev evaa pers persooane ane - spun spunee şi-au pierdut Calmeil 12 facu facult ltat atea ea de a repr reprod oduc uce e anum anumit ite e tonu tonuri ri sau sau anum anumit ite e culo culori ri şi au fost fost obli obliga gate te să renu renun nţe la muzic zică sau la pictură". Alte persoane persoane îşi pierd doar doar memo memoria ria nume numere relo lor, r, a figuri figurilor lor,, a unei unei limbi străine, a numelo numelorr propri proprii, i, a existe existenţe nţeii rudelor rudelor lor cele mai apropiat apropiate. e. Să dăm dăm câte câteva va exem exempl ple e în această privinţă: A fost adesea citat cazul lui Holland, relatat de el însuşi în a sa Mental Pathology Pathology (p. 160): „Am cobo coborâ râtt în acee aceeaş aşii zi în două două mine adânci din Harz. în cea de a doua mină eram atât de epuizat de oboseală şi de foame încât mia fost imposibil să 114 114

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

vorbesc cu inspectorul german care care mă înso însoţe ţea. a. Toat Toate e cucuvintele, vintele, toate frazele în limba germa ermană nă îmi îmi ieşi ieşise seră ră din din memo memorie rie şi nu le-a le-am m regăs regăsit it decât după ce am îmbucat ceva, am băut băut ceva eva vin şi m-am m-am odihnit cât de cât". Acest caz, cel mai cunoscut, este depa depart rtee de a fi unic unicul ul.. Dr.Beattie rela relate teaz ază ă că unul unul din dintre tre prietenii săi, fiind lovit la cap, a uita uitatt toat toată ă grea greaca ca pe care care o cunoş cunoştea tea,, în rest rest memori memoria a sa părâ părând nd să nu sufe sufere re delo deloc. c. Pierde Pierderea rea limbil limbilor or dobând dobândite ite prin studiu a fost adesea notată ca rezultat al diverselor febre. „La fel în cazul muzicii. Un copil, după ce s-a lovit puternic la cap, cap, a răma rămass inco inconş nşti tien entt vreme de trei zile. Re-veninduşi, el nu-şi mai amintea nimic în legătură cu muzica.  Nimic  Nimic altceva altceva Există tă şi cazu cazuri ri mai mai nu uitase" uitase"13. Exis compl omplic icat ate. e. Un boln bolnav av,, care care uitase complet valoarea notelor muzica muzicale, le, putea putea în schimb schimb să cânte o arie după ce o asculta. Un altul putea să scrie notele notele pe   portativ, putea chiar să compună şi să recun recunoa oasc scă ă o melo melodi die e auzită, auzită, dar era incapabil incapabil să cânte după note14. Aceste Aceste fapte, fapte, care ne arată complexitatea operaţiilo operaţiilorr noastre noastre mentale, mentale, în aparenţă cele mai simple, vor fi studiate mai departe15.   în anumite cazuri, vedem vedem dispărând pentru moment amintirile cel mai bine organizate, cele mai stabile, în altele,, care care prezin prezintă tă timp timp ce altele acelaşi caracter, rămân intacte. Astfel, Abercrombie relatează că că un chirurg trântit la pământ de calul calul său şi rănit la cap a dat, de  îndată ce i-a revenit cunoştinţa, instrucţiunile instrucţiunile cele mai minuţioase minuţioase asupra modului de a fi tratat. Pe de altă parte, însă, el nu-şi mai amintea amintea că are soţie şi copii, iar această uitare a persistat timp de trei zile16. Trebuie, oare, să ne explicăm acest fapt prin automat automatism ismul ul mental mental?? Chirurgul, chiar pe jumătate inconştient 17,   îşi îşi regă regăse seşt şte e cunoş unoşti tinţ nţel ele e profesionale. Unii bolnavi îşi pierd complet memo memori ria a nume numelo lorr prop propri rii, i, uitâ uitând ndu-ş u-şii până până şi prop propri riul ul nume. Vom vedea mai departe, stud studii iind nd amne amnezi ziaa semnel mnelor or în evoluţia sa completă - ceea ce putem observa la bătrâni -, că numele proprii sunt acelea care 115 115

THEODULE RIBOT

se uită mai repede. repede. în cazurile care care urmeaz urmează, ă, aceast această ă uitare uitare este simptomu simptomull unui ramolisme ramolisment nt cerebral. Un bărbat bărbat,, neputâ neputându ndu-şi -şi aminti numele unui prieten, se vede ede obli obliga gatt să-ş să-şii cond conduc ucă ă interlocu interlocutorul torul în faţa uşii unde aces acestt nume nume este este însc înscris ris pe o placă de aramă. Un altul, după un atac atac de apop apople lexi xie, e, nu-ş nu-şii poate aminti numele nici unuia dintr intre e prie rieteni teniii săi, săi, dar dar îi desemnează în mod corect prin vârs vârsta ta lor. lor. Domn Domnul ul von von B., B., ambas ambasado adorr la Madrid, Madrid, apoi apoi la Sankt-Peters-burg, obligat să-şi decline numele în faţa personalului casnic şi căutânducăutându1 în zadar, se adresează  însoţitorului său: „Pentru numele lui Dumnezeu, Dumnezeu, spuneţi-mi cum mă cheamă!" Această rugăminte rugăminte stârn stârneşt eşte e râsul râsul.. El insis insistă, tă, iar vizita se termină aici18. La alţii atacul atacul de apoplexie apoplexie este este urma urmatt de o amne amnezie zie a numerelor. Un voia voiajo jor, r, expus expus timp timp înde îndelu lung ngat at la frig frig,, a sufe suferi ritt o importantă slăbire a memoriei. Nu mai mai pute putea a soco socoti ti şi nici nici reţine timp de un minut cel mai neînsemnat calcul. Uitarea figurilor este frecv frecvent entă. ă. Nu este este de mirare mirare,, deoa deoarec rece e în starea starea norma normală lă mulţi oameni au această formă de memorie foarte puţin dezvoltată, dezvoltată, foarte instabilă, instabilă, ea rez rezultând de altf altfel el din dintr-o tr-o sint sintez eză ă ment mental ală ă dest destul ul de complexă. Louyer Villermay dă un exemplu destul de picant: picant: „Un bătrân, fiind cu soaţa lui, îşi imag imagin ina a că este este la o damă damă căreia căreia odinio odinioară ară îi consacra toate toate seril serile e sale, sale, şi îi repeta repeta neîncetat soaţei: «Doamn «Doamnă, ă, nu mai pot să rămân, trebuie să mă  întorc la nevastă şi la copii»" 19. „Am cunoscut îndeaproape,   înc încă ă din din copi copilă lări rie e - spun spune e Carpent Carpenter er -, pe un savant savant de renume. în vârstă de mai bine de şapteze şaptezeci ci de ani, ani, el era încă viguros, dar memoria începuse a1 lăsa. lăsa. Uita Uita mai mai ales ales fapt faptele ele recente şi cuvintele prea puţin uzitate. Cu toate că continua să frecven frecventeze teze Muzeul Muzeul Britan Britanic, ic, Societate Societatea a Regală Regală şi Societate Societatea a Geologică, nu era în stare să le numea numeasc scă ă cu numele numele lor şi le desemna prin expresia «acel loc public». public». Continua Continua să-şi viziteze viziteze prietenii, prietenii, pe care îi recunoşte recunoştea a acasă la ei şi în alte locuri unde   îiîi întâ întâln lnea ea de obic obicei ei (ca, (ca, de exemplu, exemplu, pomenitel pomenitele e societăţi societăţi publice), dar nu în alte părţi. 116

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

L-am L-am întâln întâlnit it într-o într-o zi la unul unul dintre dintre prietenii prietenii noştri cei mai vechi, care locuieşte de obicei la Londra, dar care se afla atunci la Brighton. Nu m-a recunoscut nici  în casă, casă, şi cu atât mai puţin puţin în afara afara casei. casei... .. Memoria Memoria sa s-a deteriorat continuu şi a m urit urit de un atac de apoplexie"20.   în observ observaţi aţia a de mai sus avem avem atât atât amnezi amnezia a numelo numelorr proprii cât şi amnezia figurilor; dar lucrul cel mai bizar este aici rolul jucat de legea contigui contiguităţii tăţii.. Recunoaş Recunoaşterea terea persoanelor nu are loc de la sine, prin simplul fapt al prezenţei lor. Pentru ca ea să aibă loc, trebuie să-i să-i fie fie sug sugerat erată ă sau mai degr degrab abă ă să fie fie ajut ajutat ată ă de impresia impresia actuală actuală a locurilor locurilor în care acele persoane se găsesc găsesc de obic obicei ei.. Amin Aminti tire rea a acel acelor or locuri, f ixată ixată de experienţele de o viaţ viaţă, ă, deve deveni nită tă apro aproap ape e organi organică, că, rămâne rămâne stabil stabilă. ă. Ea rămâne punctul de reper pentru evocarea altor amintiri. Numele acelor  „loc „locur urii publ public ice" e" nu este este acti activa vat: t: asociaţia dintre obiect şi semn est e prea s l a bă . Da r recu recuno noaş aşte tere rea a figu figuri rilo lorr se operează, operează, întrucât ea depinde depinde de o formă de asociaţie foarte stabilă: stabilă: contiguitatea contiguitatea în spaţiu. spaţiu. Singura Singura categorie categorie de amintiri amintiri care a supravieţuit ajută o altă catego tegori rie e să renască, o cate ategori gorie e care, are, lăsa lăsată tă pe seam seama a prop propri riil ilor or forţ forţe, e, nu ar izbuti să o facă. O mai lungă enumerare de cazuri de amnezie parţială ar fi lesne lesne de făcut, dar fără folos folos pentru cititor. Este de ajuns că lam făcu făcutt să înţe înţele leag agă ă prin prin câte câteva va fapt fapte e în ce cons consta tau u acestea. Este Este fires firescc să ne pune punem m   înt întreb rebare area a dacă dacă form formele ele de memo memori riee pe care care mala maladi dia a le dezorganizează pentru totd totdea eaun una a sau sau le susp suspen endă dă tempor temporar ar sunt sunt cele cele mai bine bine structurate sau, dimpotrivă, sunt cele cele mai mai slab slab struc structur turate ate.. La acea aceast stă ă într întreb ebar are e nu pute putem m răspunde răspunde într-un mod pozitiv. pozitiv. Consultând doar logica, se pare că influenţele morbide trebuie să urmeze linia minimei minimei rezistenţe rezistenţe.. Faptele par să confirme această ipoteză. în majoritatea amneziilor amneziilor parţiale parţiale sunt lezate lezate formele formele cele mai puţin puţin stabile stabile ale memo memorie riei. i. Nu cuno cunosc sc nici nici măcar un caz în care vreo formă organică să fie suspendată sau abolită, iar formele 117 117

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

THEODULE RIBOT

superioare superioare să rămână rămână intacte. intacte. Ar fi totuşi temerar să afirm că lucr lucrul ul aces acesta ta nu s-a s-a prod produs us niciodată. ntreba bare rea a pusă pusă nu La între putem deci să răspundem decât printr-o ipoteză. Ar fi de altfel contra contrarr metode metodeii ştiinţi ştiinţific fice e să reducem cu uşurinţă la o lege unică unică nişte nişte cazuri cazuri eterog eterogene ene,, depinz depinzând ând fiecar fiecare e de condi condiţii ţii speciale. Ar fi necesară studierea aprofund aprofundată ată a fiecărui fiecărui caz şi a cauzelor sale, înainte de a afirma că toate sunt reduc reductibi tibile le la o formulă formulă unică. unică. Problema Problema este actu actual alme ment nte e prea prea obsc obscur ură ă pentru ca acest lucru să poată fi făcut. Acelea leaşi rema remarc rcii sun sunt aplica aplicabil bile e mecan mecanism ismulu uluii după după care se produc aceste amnezii. Mai   înt întâi âi,, nu ştim ştim nimi nimicc desp despre re meca mecanis nismu mull fizio fiziolog logic ic propr propriu iu fiecărei fiecărei forme. Nu dispune dispunem m de nici un mijloc de explicaţie explicaţie în această această privinţă. privinţă. Cât priveşte priveşte mecanismul psihologic, iată ce pute putem m pres presup upun une. e. Exis Există tă printr printre e amnezi amneziile ile parţia parţiale le de care care ne ocupăm ocupăm două două cazuri cazuri principale: distrucţia, suspen suspendar darea. ea. Primul Primul caz este este rezultatul imediat al dezo dezorg rgan aniză izării rii elem elemen ente telo lorr nervoa nervoase. se. în al doilea doilea caz, caz, un anum anumit it grup grup de elem elemen ente te rămâ rămâne ne temp tempor orar ar izol izolat at şi neputin tincios; în termeni psihologic psihologici, i, acesta acesta rămâne rămâne în afara mecani mecanismu smului lui asocia asociaţiei ţiei.. Fapt Faptul ul citat itat de Carp Carpen ente terr suge sugerea rează ză această această explica explicaţie. ţie. Soli Solida dari rita tate tea a strâ strâns nsă ă care care există între diverse diversele le părţi părţi ale ence encefal falulu uluii şi, şi, drep dreptt urma urmare, re,   înt între re dive divers rsel ele e stăr stării psihi sihice ce,, persistă în general. Doar aceste grupe, grupe, împre împreună ună cu suma amintirilor pe care le repr reprez ezin intă tă,, sunt sunt întrîntr-un un fel fel imob imobili iliza zate te,, inac inacce cesib sibile ile la acţiunea celorlalte grupe, incapabi pabile le pent pentru ru un timp timp de a pătrund pătrunde e în conştiin conştiinţă. ţă. Această Această stare stare nu poate rezulta decât din condiţii fiziologice care ne scapă. II Am rezervat pentru un studiu apar aparte te o form formă ă de amne amnezi zie e parţială: parţială: aceea a  semnelor, care cuprind cuprinde e toate toate mijloac mijloacele ele de care dispune omul pentru a-şi exprima sentimentele şi ideile. 118 118

Avem Avem aici aici un subi subiec ectt bine bine deli delimi mita tat, t, boga bogatt în fapt fapte e în acel acelaş aşii timp timp simila similare re şi diferite diferite,, deoare deoarece ce au un caract caracter er psihol psihologi ogicc comun, adică sunt semne, care totuşi diferă în ceea ce priveşte natu natura ra lor: lor: semn semne e voca vocale le,, scriere, scriere, gesturi, gesturi, desen, desen, muzică. muzică. Sunt Sunt cu uşur uşurin inţă ţă şi frec frecve vent nt observabile, bine localizate, iar prin varietatea lor se pretează la comparaţie şi la analiză. Vom vedea, în plus, că această clasă de amnezii parţiale verifică întrun mod cu totul deosebit legea disoluţiei memoriei, lege  pe care am expus-o expus-o în capitol capitolul ul preceden precedentt sub forma ei cea mai generală. Mai înainte de toate trebuie să evităm evităm o neînţelege neînţelegere. re. Cititorul Cititorul ar putea crede că ne vom apuca de studiat afazia21. Nici pome pomene neal ală. ă. în majo majorit ritat atea ea cazu cazuri rilo lor, r, afazi afazia a pres presup upun une e desigur o tulburare de memorie, dar cu ceva ceva în plu plus; or, pe noi nu ne intere interesea sează ză decât decât tulbur tulburări ările le memoriei. Lucrările care apar de patruzeci de ani asupra maladiilor limbajului au arătat că prin acest term termen en unic nic de afazi fazie e se desemn desemneaz ează ă cazuri cazuri extre extrem m de dife diferi rite te.. Luc Lucrul rul aces acesta ta se  întâmplă pentru că afazia nefiind o mala maladi die, e, ci un simp simpto tom, m, variază după condiţiile morbide morbide care o produc. Astfel, unii afazici sunt sunt priv privaţ aţii de oric rice mod mod de expresie; alţii pot vorbi, dar nu pot să scrie scrie,, sau invers invers,, pot să scrie, dar nu pot vorbi; pierderea gesticulaţiei gesticulaţiei este mult mai rară. Uneori Uneori bolnav bolnavul ul păstre păstrează ază un voca bular destul de cuprinzător de semn semne e voca vocale le şi graf grafic ice, e, dar dar vorbe vorbeşte şte şi scrie scrie în contrasens contrasens (cazu (cazuril rile e de paraf parafazi azie e şi de paragrafie). paragrafie). Alteori bolnav bolnavul ul nu mai înţelege sensul sensul cuvintelor, cuvintelor, scrise scrise sau vorbite, vorbite, deşi auzul şi văzul văzul sunt sunt intact intacte e (cazuri (cazuri de surditate şi de cecitate verb verbal ale) e).. Afazi fazia a este este când când permanentă permanentă,, când tranzitor tranzitorie. ie. Ades Adesea ea ea este este înso însoţi ţită tă de hemiplegie. Această hemiplegie, care atacă aproape întotdeauna partea dreaptă a corpului, este, prin ea însăşi şi independent de orice amnezie, un obstacol pentru Aceste cazuri cazuri principale principale scris22. Aceste prezintă varietăţi care, la rândul lor, lor, dife diferă ră de la indi indivi vid d la individ, întrevedem întrevedem complexita complexitatea tea  problemei23. Din fericire, nu avem a o trata aici. Sarcina Sarcina noastră, noastră, care este deja foarte complicată, 119

THEODULE RIBOT

constă în a căuta printre aceste tulbur tulburări ări de limbaj limbaj şi de capacitate citate expres expresivă ivă,, în genera general, l, ceea ce pare imputabil exclusiv memoriei. Este limpede că nu avem a ne ocupa de cazurile în care afazia rezultă din idioţie, din demenţă, din pierderea memoriei în general; general; nici de cazurile în care este împiedicată doar astfel el,, lezi leziun unii ale ale transmiterea 24: astf substanţei albe albe,, în vecinătatea celei celei de a treia treia circum circumvol voluţi uţiii fron fronta tale le stân stângi gi25, subs substa tanţ nţa a cenu cenuşi şie e fiin fiind d inta intact ctă, ă, pot pot să   îm împiedice facultatea de expresie 26. Dar aceast această ă dublă dublă eliminare eliminare nu reduce reduce câtuşi câtuşi de puţin dificultatea, afazia producânduse cel cel mai mai ades adesea ea în cu totu totull alte condiţ condiţii. ii. Să o examin examinăm ăm prin prin pris prisma ma tip tipului lui ei cel mai obişnuit. Cred Cred că este inutil inutil să dau aici exemple pe care cititorul le poate găsi peste tot 27. De obicei afazi fazia a debu debute tea ază brus bruscc. Bolnav Bolnavul ul nu poate poate vorbi; vorbi; dacă dacă  încearcă să scrie, se loveşte de aceeaşi neputinţă: cel mult dacă trasează, trasează, cu mare chin, câteva câteva cuvinte de neînţel&s. Fizionomia sa rămâ rămâne ne acee aceea a a unui unui om inteligent. El încearcă să se facă  înţeles prin gesturi. Nu există, de altfel, nici o paralizie a muşchilor care care sluj slujes escc la arti articu cula lare rea a mişcă ă liber. liber. cuvintelor: cuvintelor: limba se mişc Acestea sunt trăsăturile cele mai gene genera rale le,, acelea elea care are ne interesează aici. Ce s-a întâmplat cu starea psihică a bolnavului şi, în ceea ce priveş priveşte te memor memoria ia sa, ce s-a pierdut? pierdut? Este de ajuns puţină refl reflec ecţie ţie ca să înţe înţele lege gem m că amne amnezi zia a semn semnel elor or este este de o natură cu totul deosebită. Ea nu este este comp compar arab abil ilă ă cu uita uitare rea a culorilor, a sunetelor, sunetelor, a unei limbi străine, a unei perioade din viaţă, ci se extinde la întreaga activit activitate ate a spiritu spiritului; lui; în acest acest sens, ea este generală; şi, totuşi, este parţială, deoarece bolnavul şi-a conservat ideile, amintirile şi judecă el însuşi situaţia. După După păre părere rea a noas noastr tră, ă, amnezia semnelor este mai ales o maladie a memoriei motorii; tocmai aceasta îi dă caracterul specific şi face ca ea să ni se prezinte sub un trebui uie e să aspe aspect ct nou. nou. Dar  Dar  ce treb   înţ înţel eleg egem em prin rin „mem „memor orie ie motorie'', expresie care, la prima vedere, ne poate surprinde? Problema este atât de 120

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

puţin puţin stud studia iată tă de psih psihol olog ogii  încât  încât este dificil să vorbim vorbim clar despre ea în treacăt, după cum este imposibil să o tratăm aici pe larg. Am încercat încercat în altă parte28, deşi deşi suma sumarr şi insu insufic ficie ient nt,, să reliefez importanţa psihologică a mişc mişcări ărilo lorr şi să arăt arăt că oric orice e stare de conştiinţă implică întrun anum anumit it grad grad elem elemen ente te motorii29. Ca să rămânem la ceea ce ne inte intere rese seaz ază ă acum acum.v .voi oi sublinia sublinia că nimeni nimeni nu se opune să se admi admită tă că perc percep epţii ţiile le,, ideile, actele intelectuale în general nu sunt parte din fixa fixate te în noi noi, nu fac fac parte memorie decât cu condiţia de a exis exista ta în ence encefa fall anum anumit ite e reziduu reziduuri ri care, care, după după părere părerea a noastră, noastră, ar consta consta în modificăr modificării ale elementelor elementelor nervoase nervoase şi în asociaţii asociaţii dinamice dinamice între aceste aceste eleme elemente nte.. Numai Numai cu aceast această ă condiţie condiţie ele sunt conse conserva rvate te şi reactivat reactivate. e. Dar este necesar necesar ca lucrurile să stea în acest fel şi cu mişc mişcăr ăril ile. e. Acelea lea care ne intere interesea sează ză pe noi aici, aici, acelea acelea care care se prod produc uc în vorb vorbir irea ea articulată, scris, desen, muzică, muzică, gesturi, gesturi, nu pot fi conserv conservate ate şi reproduse decât cu condiţia de a exist exista a aici aici rezid reziduu uuri ri moto motorii rii,, adică adică potriv potrivit it ipoteze ipotezei, i, în mod repetat expuse, a unor modificări modificări în elementele nervoase şi în asociaţiile asociaţiile dinamice dinamice dintre dintre aceste elemente. în rest, orice opinie am profesa, este clar că, dacă nu ar rămâne nimic dintrdintrun cuvâ cuvânt nt pronu pronunţa nţatt sau scris scris pentru prima oară, ar fi imposibil să învă învăţă ţăm m să vorb vorbim im sau sau să scriem. O dată ce am admis exist xiste enţa nţa unor nor rezi rezidu duu uri motorii, motorii, putem înţelege natura natura amneziei semnelor. Activitatea noastră intelectual intelectuală ă constă, constă, după cum este cunosc cunoscut, ut, dintr-o dintr-o sene de stăr stării de conş conştii tiinţ nţă ă asoc asocia iate te conform anumito anumitorr raportur raporturi.i. Fiecare Fiecare dint dintre re term termen enii ii acest acestei ei serii serii îi apare apare conştiinţei ca fiind simplu; ceea ce nu este cazul cazul în realit realitate ate.. Atunci când vorbim sau gândim cu oare oareca care re clar clarit itat ate, e, toţi toţi term termen enii ii seri seriei ei form formea ează ză cupluri, compuse din idee şi din expresia expresia sa. în starea starea normală, normală, fuziun fuziunea ea dintre dintre aceste aceste două două elemente este atât de completă   încât nu fac decât un element, dar boala dovedeşte că ele pot fi disoc disociat iate. e. Mai Mai mult, mult, expre expresia sia „cuplu" nu este suficientă. Ea nu este exactă decât pentru acea 121 121

THEODULE RIBOT

parte a geniului uman care nu ştie să scrie. Dacă mă gândesc la o casă, casă, în afara afara repreze reprezentă ntării rii mentale mentale care este starea de conştiinţă conştiinţă propriu-zisă, în afara semnul semnului ui vocal vocal care care exprimă exprimă această idee şi care pare a se contopi cu ea, există un element grafic grafic aproape aproape la fel de intim intim contopit cu ideea şi care chiar devine predominant atunci când scriu. scriu. Şi nu este totul: totul: în jurul semn emnului lui voca ocal „casă" se grupează, grupează, printr-o asociaţie mai puţin puţin intimă, intimă, semne semnele vocale ale celorl celorlalt altee limbi limbi pe care care le cunosc cunosc (domus, house, Haus, casa etc). în jurul „casă" asă" se semnul semnului ui grafi graficc grupează grupează semnele semnele grafice grafice ale resp respec ectiv tivel elor or limb limbii stră străin ine. e. Vedem Vedem deci deci că, într-u într-un n spirit spirit adult, fiecare stare de conştiinţ conştiinţă ă clară nu este o unitate simplă, ci o unit unitat ate e comp comple lexă xă,, un grup. grup. Reprezentarea Reprezentarea mentală, mentală, ideea nu este, la drept vorbind, decât nucleul; în jurul ei se grupează semne, semne, mai mult sau mai puţin numeroase, care o determină. Dacă lucrul acesta este bine   înţeles înţeles,, mecani mecanismu smull amne amneziei semnelor semnelor devine devine clar. Aceasta este o stare patologică în care, ideea ideea rămânâ rămânând nd intact intactă ă sau aproap aproape e intact intactă, ă, o parte parte sau tota totali lita tate tea a semn semnel elor or care care o exprimă exprimă este uitată uitată temporar temporar sau pentru totdeauna. totdeauna. Această Această propoziţie propoziţie generală generală are nevoie de o completare printr-un studiu mai detaliat. 1. Este Este adev adevăr ărat at că, că, la afazici, ideea subzistă, pe când expres expresia ia verbal verbală ă şi grafic grafică ă a dispărut? Voi Voi atrag atrage e atenţ atenţia ia asup asupra ra faptului că nu am aici a examina dacă putem gândi fără semne. Proble Problema ma pusă pusă este este cu totul totul diferi diferită. tă. Afazi fazicu cull a folo folosi sitt timp timp îndelungat semnele: dispare la el ideea, o dată cu posibilitatea de a o expr exprim ima? a? Fapt Faptel ele e răsp răspun und d negativ. Cu toate că suntem de acord că afazia, mai ales atunci când este de durată şi gravă, se asoc sociaz iază întot ntotd deaun eauna a cu o anumită anumită slăbire a spirit este spiritului ului30, este neîn neîndo doie ieln lnic ic că acti activi vita tate tea a mentală persistă chiar şi atunci când nu mai dispune decât de gest gestur urii pent pentru ru a o expr exprim ima. a. Exemplele abundă; nu voi cita decât câteva. Unii bolnavi, privaţi doar de o parte a vocabularulu vocabularuluii lor, dar incapa incapabil bilii se a găsi găsi cuvân cuvântul tul potrivit, îl înlocuiesc printr-o 122 122

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

perifrază sau printr-o descriere. Pentru scalpel ei spun „ceea ce serv serveş eşte te la tăia tăiat" t",, pent pentru ru fereas fereastră tră - „cea „cea prin prin care care se vede clar" clar".. Ei dese desemn mneaz ează ă un om prin locul în care domiciliază, domiciliază, prin titlurile şi funcţiile sale, prin invenţiile invenţiile realizate, realizate, prin cărţile cărţile pe carele-a scris31.  în cazuri mai grave, vedem boln bolnav avii care care joac joacă ă cărţ cărţii cu multă chibzuinţă şi calcul; alţii îşi gestion gestionează ează afaceri afacerile. le. Cutare Cutare mare mare propri proprieta etar, r, despr despre e care care vorbeşte Trousseau, „cerea să i se prez prezin inte te contr ontrac acte tele le de   închiriere, închiriere, convenţiile convenţiile etc. prin gesturi turi int intelig eligib ibil ile e pentr entru u anturajul său, arăt rătând modificările ce trebuiau trebuiau făcute şi care, de obicei, erau rezonabil rezonabile e şi utile". utile". Un bărbat, comple complett lipsit lipsit de vorbir vorbire, e, i-a  înmânat medicului său un istoric detaliat al bolii sale, scris de el   îns însuş uşii în term termen enii ii cei mai mai adecvaţi şi cu o mână absolut sigură. Disp Dispun unem em,d ,de e altf altfel el,, de mărturii autentice ale bolnavilor, după după însănă însănătoş toşire ire.. „Am uitat uitat toate toate cuvin cuvintel tele e - spune spune unul unul tre ei -, dar dar avea aveam m toat toate e dintre cunoşt cunoştinţ inţele ele,, întrea întreaga ga voinţă voinţă.. Ştia Ştiam m prea prea bine bine ce voiam voiam să spun şi nu puteam spune. Când mă inte intero roga gaţi ţi [se [se refe referă ră la medic], medic], vă înţelegeam înţelegeam perfect; făceam toate eforturile ca să vă răspund; era însă imposibil sămi amintesc cuvintele"32. Rostan33, lovit   în în mod subit bit de afazi fazie e şi incapa incapabil bil să pronun pronunţe ţe sau să scrie un singur cuvânt, „analiza simpto simptomel mele e malad maladiei iei sale sale şi căuta să le raporteze la vreo leziune leziune special specială ă a creieru creierului, lui, aşa aşa cum cum ar fi făcu făcut-o t-o într-o într-o conferinţă clinică". Cazul lui Lordat este foarte cunoscut: „El era capabil să coor coordo done neze ze o lecţ lecţie ie,, să-i să-i schimbe în spiritul său dist distri ribu buţi ţia, a, dar dar când când idee ideea a trebu trebuia ia să se mani manife fest ste e prin prin vorbire sau prin scris, îi era cu neputinţă, cu toate că nu era  paralizat"34. Aşadar, putem considera ca stabilit stabilit faptul că, mijloacele de expresie expresie dispărâ dispărând, nd, intelige inteligenţa nţa rămâne aproape intactă şi că, în consec nsecin inţă ţă,, amn amnezia ezia se limitează la semne. 2. Această amnezie depinde, aşa cum am spus, mai elementele motorii? motorii? Stabilind Stabilind ales de elementele mai sus existenţa necesară a 123 123

THEODULE RIBOT

rezi rezidu duuri urilo lorr moto motorii rii,, nu am exami examinat nat proble problema ma în toată toată compl complexi exitat tatea ea ei. Trebui Trebuie e să revenim. Când învăţăm limba noastră maternă maternă sau o limbă străină, străină, în creierul nostru se înregistrează înregistrează sune sunete te,, semn semne e acus acusti ticce. Acea Aceast sta, a, însă însă,, nu este este decâ decâtt   jumăta jumătate te din sarcin sarcina a noastră noastră..   Tre Trebu buie ie să le repe repetă tăm, m, să trecem de la starea receptivă la starea starea acti activă vă,, să tran transp spun unem em aceste semne acustice în mişcări voca vocale le.. Aceas Această tă operaţ operaţie ie este este foarte anevoioasă anevoioasă la început, început, deoarece constă în coordonarea de mişcări mişcări foarte foarte complica complicate. te. Nu ştim să vorbim decât atunci când când aceste aceste mişcăr mişcării sunt sunt cu uşurinţă rep reprod roduse use, adică ică atunci când reziduurile motorii sunt organizate. Când învăţăm să scriem, ne fix fixăm ochii hii pe un model: del: semnele semnele optice se înregistrează înregistrează  în creierul nostru; apoi, cu mari eforturi, ri, încercăm să le repr reprod oduc ucem em prin prin mişc mişcăr ăril ile e mâinii. mâinii. Şi aici avem de-a face cu o coordonare de mişcări foarte fine. Nu ştim să scriem scriem decât decât atunci atunci când ând semn semnel ele e opti opticce sunt sunt tran transp spus use e imed imedia iatt în mişc mişcări ări,, adică adică atunci atunci când când reziduu reziduurile rile motorii sunt organizate. Acel Acelea eaşi şi rema remarc rcii sunt sunt aplicabile la muzică, la desen, la gesturile învăţate (acelea ale surdo-m surdo-muţil uţilor, or, de exempl exemplu). u). Capacitatea expresivă este mai complexă decât pare. Ideile sau sent sentim imen ente tele le,, pent pentru ru a se exprima, au nevoie de o memorie acus acusti tică că (sau (sau opti optică că)) şi de o memo memorie rie moto motorie rie.. Ce motiv motive e avem ca sa susţinem că   înd îndeo eose sebi bi acea aceast stă ă memo memori rie e amneziei motorie motorie suferă suferă în cazul amneziei semnelor? Iată ce se petrece la majoritatea afazicilor. Prezentaţi-le un obiect cunoscut, un cuţit. Daţi acelui obiect nume inexac inexacte te (furcul (furculiţă, iţă, carte carte etc). etc). Negare din partea lor. Enunţaţi cuvân uvântu tull potri otrivi vit. t. Gest Gest de afirm afirmaţ aţie ie.. Dacă Dacă îi rugaţ rugaţii să îl repe repete te ime imediat diat,, puţi puţini ni sunt sunt capabili ili să o facă. Ei au conservat deci nu numai ideea, ci şi semnul acustic, deoarece îl recunosc dintre mai multe şi se opresc opresc asupra asupra lui, lui, dacă dacă li se prezintă prezintă ocazia. ocazia. Deoarece sunt incapabili să-1 exprime verbal şi deoarece 124 124

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

organele lor vocale sunt intacte, trebuie ca amnezia să se refere la elementele motorii. Aceeaşi experienţă poate fi făcu făcută tă în ceea ceea ce priv priveş eşte te scrisul scrisul;; la afazicii afazicii care nu sunt paralizaţi ea conduce la aceleaşi rezultate şi la aceeaşi concluzie. Bolnav Bolnavul ul a conserv conservat at memoria memoria semn semnel elor or opti optice ce,, pier pierzâ zând nd memor memoria ia mişcă mişcărilo rilorr necesa necesare re pentr pentru u a le reproduce reproduce.. Unii pot copia, însă, de îndată ce le este luat modelul, rămân neputincioşi. De altfel altfel,, susţin susţinând ând teza teza unei unei amne amnezi ziii moto motori riii pentru majoritatea majoritatea cazurilor, nu pretind că lucrurile stau întotdeauna în felul acesta. într-o problemă atât de complexă complexă este necesar să ne ferim ferim de afirm afirmaţ aţii ii abso absolut lute. e. Când afazia rămâne incura incurabilă bilă,, vedem uneori bolnavi care uită semnele vocale şi scrise sau nu le rec recunosc decât cu mare ostene osteneală ală şi multă multă ezitar ezitare. e. în acest aceste e cazuri cazuri,, amnezi amnezia a nu se limitează limitează numai numai la elementele elementele motori motorii. i. Pe de altă parte, parte, am văzut văzut că unii afazici afazici pot repeta repeta sau copia un cuvânt. Alţii pot citi, cu voce tare, fără a putea vorbi din impuls voluntar: este o excepţie35. Destui sunt cei care, Destui sunt dimpotrivă, dimpotrivă, pot citi în gând, fără a putea putea citi cu voce tare. S-au văzut cazuri - rare de altminteri - în care bolnavii au pronunţat în mod spontan o parte din frază, dar fără fără a o pute mod puteaa relu reluaa în mod volunta voluntar. r. Brown Brown Sequar Sequard d chiar chiar citează cazul unui medic care vorbea în somn, cu toate ca în starea de veghe era afazic. Aceste fapte, oricât de puţin frecvente, demo demons nstr trea ează ză că amne amnezi zia a moto motorie rie nu este este înto întotd tdea eaun una a tota totală lă.. Cu acea aceast stă ă form formă ă de memo memorie rie se întâ întâmp mpla la ce se   înt întâm âmpl plă ă cu oric oricar are e alta alta:: ea revine în anumite circumstanţe excepţionale. Să notă notăm, m, în trea treacă căt, t, o analogie. Afazicul care izbuteşte să repet repete e un cuvâ cuvânt nt seam seamăn ănă ă   înto întocm cmai ai cu acel acela a care care nu-ş nu-şii poate ream reamin inti ti un fapt fapt decâ decâtt cu ajut ajutor orul ul cuiv cuiva, a, iar iar mecan ecanis ism mul psihol psihologi ogicc al uitări uităriii semnel semnelor or este acela al oricărei uitări. El constă dintr-o disociere. Un fapt este uitat atunci când nu poate fi susc suscita itatt de nici nici o asoc asocia iaţie ţie,, atunci când nu poate intra în nici o serie. La afazic ideea nu mai suscită semnul său, cel puţin nu mai suscită expresia sa motorie. Numai că aici disocierea are 125 125

THEODULE RIBOT

o natură mai profundă. Ea are loc nu între termeni pe care i-a reunit experien experienţa ţa anterioară anterioară,, ci între contopitee   între ele elemente atât de contopit   înc încât ât cons consti titu tuie ie o unit unitat ate e pentru conştiinţă, iar a susţine indepe independen ndenţa ţa lor relativ relativă ă ar părea o subtilitate subtilitate de analiză, analiză, dacă acă boal boala a nu şi-a şi-arr asum asuma a demonstraţia de rigoare36. Tocmai acea aceast stă ă fuziu fuziune ne intimă intimă între idee, semn (vocal (vocal sau scris) scris) şi elemen elementul tul motor motor face atât de greu să se stabil stabileas ească că clar şi indiscutabil indiscutabil că amnezia semnelor este mai ales o amnezie amnezie motorie. întrucât întrucât orice stare de conştiinţă tinde să se transpună transpună în mişcare, mişcare, întrucât, după fericita expresie a lui Bain, „a gândi este a te reţine de la vorbire şi acţiune", este imposibil ca anal analiz iza a şi numa umai ea să stabileasc stabilească ă separaţii separaţii tranşante tranşante  între  între cele trei elemente. elemente. Mi se pare, totuşi, că acea memorie a semnelor semnelor vocale şi scrise scrise care supr suprav avieţ ieţui uieş eşte te la afaz afazic icul ul inteligent reprezintă tocmai ceea ce nimim nimim limbaj limbaj interio interiorr37, acel minimum minimum de determina determinare re fără de care care spiritu spiritull ar lua drumul drumul demenţei şi că, prin urmare, în uita uitare re nu sunt sunt leza lezate te decât elementele motorii. Cercetând Cercetând lucrările ucrările medicilo medicilor, r, nu prea prea nume numero roşi şi,, care are au studiat psihologia afaziei, ajung la conc conclu luzi zia a că teza teza lor lor nu diferă vizibil de a noastră, decât  în terminologie. „M-am întrebat întrebat - spune Trousseau - dacă [afazia] nu este pur şi simplu simplu uitarea uitarea mişcărilor instinctive şi armonice pe care le-am învăţat din prima copi copilă lări rie e şi care care const onstit itui uie e limbajul articulat şi dacă, datorită aces aceste teii uită uitări, ri, afazi afazicu cull nu se găseşt găseşte e în condiţi condiţiile ile unui unui copil copil pe care îl învăţăm să bâiguie primele cuvinte, sau în condiţiile condiţiile unui surdo-mu surdo-mutt care, care, vindecat vindecat deodată de surdita itatea sa,  încearcă să imite limbajul unor pers persoa oane ne,, pe care care îl aude aude pentru prima dată. între afazic şi surdosurdo-mu mutt ar exista exista atunci atunci deosebirea că unul a uitat ceea ce a învăţat, învăţat, pe când celălalt celălalt  încă nu a învăţat" 38. Kussmaul: ul: „Dacă „Dacă La fel Kussma soco socoti tim m că memo memori ria a este este o funcţie funcţie generală generală a sistemului sistemului nervos, este necesar, pentru ca sune sunete tele le să se comb combin ine e în cuvi cuvint nte, e, să admi admite tem m atât atât o memorie acu acustic stică ă cât şi o memo memorie rie moto motori rie. e. Memo Memoria ria cuvintelor este 126

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

astfel dublă: 1) una pentru cuvinte în cali calita tate teaa lor lor de grup grup de feno fenome mene ne acusti acustice; ce; 2) alta alta pentru pentru cuvint cuvintee ca imagini imagini motorii motorii (Bewegungsbilder).   Troussea Trousseau u a subliniat subliniat pe bună dreptate că afazia este   întot întotdea deauna una reduc reductib tibilă ilă la o pierde pierdere re de memori memorie, e, fie a memo memori riei ei semn semnel elor or voca vocale le,, fie fie a mijloacelor prin care cuvintele sunt articulat articulate. e. W. Ogle distinge, distinge, de asemenea, două memorii verbal verbale: e: una recuno recunoscu scută tă de toat toată ă lume lumea, a, dato datori rită tă căre căreia ia avem conştiinţa cuvântului, şi a doua, datorită căreia îl exprimăm" 39.  Trebuie oare să admitem că reziduurile care corespund unei idei, idei, acele acelea a care care coresp corespund und semnului semnului ei vocal, vocal, semnului semnului ei grafi raficc, mişc mişcăr ăril ilor or care care le expr exprim imă, ă, sunt sunt înve înveci cina nate te în stra stratu tull cort cortic ical al?? Ce conc conclu luzii zii pute putem m trag trage, e, din din punc punctt de vedere anatomic, din faptul că se pierde pierde memoria memoria mişcărilor mişcărilor fără aceea a semnelor inte interi rioa oare re,, din din fapt faptul ul că se pierde vorbirea fără a se pierde scrisul şi scrisul fără a se pierde vorbi vorbirea rea?? Rezidu Reziduuri urile le motori motoriii sunt ele localizate în 40 circumvoluţia lui Broca , aşa cum par par să admi admită tă unii unii autor autori? i? Nu putem decât să form formul ulăm ăm aceste întrebări care, de altfel, nu sunt de competenţa noastră. noastră. Raportul Raportul dintre semn şi idee idee,, foarte foarte simp simplu lu pent pentru ru psihol psihologi ogiii intros introspec pecţio ţioniş nişti ti41, complex pentru un devine foarte complex psiho psiholog log poziti pozitivis vist, t, în a cărui cărui putere nu stă nimic atâta timp cât anatomia şi fiziologia nu vor fi mai avansate în cercetările lor. Este necesar să examinăm acum amnezia semnelor sub alt aspect. Am studiat-o în natura sa; sa; vom studi tudiaa-o o acu acum în evoluţia sa. Am încercat să arăt că este este lega legată tă mai mai ales ales de elementele motorii şi că aceasta şi dă caracterul ei aparte; dar, fie că admitem, fie că nu admitem această ipoteză, puţin interesează interesează pentru cele de mai  jos. Uneori afazia este de scurtă durată, alteori devine devine cronică şi, şi , dacă dacă îi revede revedem m pe bolna bolnavi vi după mai mulţi ani, nu cons consta tată tăm m la ei o schim schimba bare re vizibilă. vizibilă. Dar există cazuri în care noi atacuri apoplectice ice agra agrave veaz ază ă mala maladi dia: a: ea are are atunci un 127 127

THEODULE RIBOT

mers progresiv, de cel mai mare interes  pentru noi. Se produce un fel de nimicire  pe etaje, în care memoria semnelor scade mult, într-o într-o din ce în ce mai mult, anumită ordine. Iată, rezumativ, care care este este aceast această ă ordine ordine:: 1) cuvi cuvint ntel ele, e, adic adică ă limb limbaj ajul ul raţional; 2) frazele exclamative, interjecţiile, ceea ce Max Mu'ller numeşte numeşte „limbaj „limbaj emoţiona emoţional"; l"; 3)  în cazuri foarte rare, gesturile. Să exam examin inăm ăm în deta detali liu u aceste trei perioade de disoluţie; vom fi cuprins astfel amnezia semnelor  în totalitatea sa. 1. Prima perioadă este de depart departe e cea mai mai import important antă, ă, deoa deoare rece ce cupr cuprin inde de form formel ele e superioare ale limbajului, acela care exprimă gândirea raţională, proprie omului. Şi aici disolu disoluţia ţia are loc într-o într-o ordine ordine determinată. Unii medici, chiar şi înai înaint nte e de cerc ercetă etările rile asupra afazi afaziei, ei, au contemporane asupra remarcat că într-un astfel de caz memo memoria ria nume numelo lorr propr proprii ii se pie pierde rde înai înaint ntea ea acel acelei eia a a substantivelor, substantivelor, care ea msăşi o precedă pe aceea a adjectivelor. Această observaţie a fost confirm firma ată apoi de numeroase cercetări. „Substantivele „Substantivele -spune Kussmaul   în în rece recent nta a sa lucr lucrar are e - şi în special numele proprii proprii şi numele numele de lucruri (Sachnamen) sunt mai cu uşurin uşurinţă ţă uitate uitate decât decât verbel verbele, e, adje adject ctiv ivel ele, e, conj conjun uncţ cţii iile le şi celelalte părţi ale vorbirii" 42. Acest fapt nu a fost notat de medici decât incidental. încă şi mai puţin au fost cerc cercet etat ate e cauz cauzel ele, e, Fapt Faptul ul nu prezin prezintă, tă, ce-i ce-i drept, drept, intere interess clinic clinic pentru pentru dânşii dânşii,, pe când când pentru pentru psihol psihologi ogie e are o mare mare  însemnătate.   într-adevăr, într-adevăr, vedem imediat că mersul amneziei arc ioc de la  particular  la  general. Ea atinge în primul rând rând nume numele le prop propri riii care care sunt sunt pur  pur  individuale, apoi numele de lucruri care sunt cele mai concrete, iar mai pe urmă toate substantivele care nu sunt decât adjective luate într-un sens în sfârşit, vin  particular 43; adje adject ctiv ivel ele e şi verb verbel ele, e, care care exprimă calităţi, moduri de a fi, acte acte.. Sem Semnele nele care are trad traduc uc cali calită tăţi ţi în mod mod imed imedia iatt pier pier,, aşadar, ultimele. Savantul despre care vorbeşte Gratiolet 44, acela care, uitând uitând toate toate numele numele proprii, proprii, spunea „confratele meu care a făcut cutare inv invenţi enţie" e",, cobor obora a astf astfel el la desem desemna narea rea prin prin calit calităţi ăţi.. S-a observat, de asemenea, că mulţi idioţi nu au decât memoria 128 128

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

adjectivelor (Itard). Noţiunea de realitate realitate este cea mai stabilă, stabilă, deoa deoare rece ce este este cea cea dint dintâi âi dobândită, fii fiind fondul concepţiilor noas noasttre cel cele mai complexe. Deoarece Deoarece particu particular larul ul este este în mod mică neces necesar ar ceea ceea ce are cea mai mică extensie, iar generalul este ceea ce are cea mai mare extensie, extensie, putem spune că rapiditatea cu care dispare memoria memoria semnelor  este în raport invers cu extensia lor; iar  cum, în condiţii de altfel egale, un term termen en are are cu atât atât mai mai mari mari şanse şanse de a fi repetat repetat şi fixat în memorie cu cât desemnează un mai mare mare număr de obiecte, şi cu atât mai puţine şanse de a fi repeta repetatt şi fixat în memorie memorie cu cât cât desemn desemneaz ează ă un mai mic număr număr de obiecte, vede vedem m că acea aceast stă ă lege lege a disol disoluţi uţiei ei se bazează, în definitiv, pe condiţii experimentale. Voi completa aceste remarci cu următorul pasaj din Kuss Kussm maul: aul: „Cân „Când d memo memori ria a diminue diminuează, ază, cu cât un concep conceptt este mai concret, cu atât termenul care îl exprimă lipseşte Cauza este că  primul. reprez reprezent entare area a noastr noastră ă despre despre persoane persoane şi lucruri lucruri este mai slab lega legată tă de nume numele le lor lor decâ decâtt abstracţiile, cum ar fi starea lor, rapo raport rtur uril ile, e, cali calită tăţi ţile le.. Ne repr reprez ezen entă tăm m cu uşuri şurinţ nţă ă pers persoa oane nele le şi lucr lucrur uril ile e fără fără numele lor, deoarece aici i maginea senzorială senzorială este mai importantă importantă decât decât acea imagine imagine care este semn semnul ul,, adic adică ă nume numele le lor. lor. Dim Dimpotr potriv ivă, ă, nu dobâ dobând ndim im conceptel conceptelee abstracte abstracte decât cu ajutorul ajutorul cuvintelor, singurele care le dau o form formă ă stab stabil ilă. ă. Iată Iată de ce verbele, adjectivele, pronumele şi mai ales adverbele, prepoziţiile şi conjuncţiile sunt mai strâns legate de gândire decât substantivele. imagina că, în reţeaua reţeaua   Ne putem imagina celulelor celulelor din straturile straturile corticale, corticale, trebuie trebuie să aibă loc fenomene de excitaţie şi de combinare mult mai numero numeroase ase pentru pentru un concept concept abstract decât pentru unul concret şi că, prin prin urmare urmare,, conexi conexiuni unile le orga organi nice ce care care leag leagă ă o idee idee abstractă de semnul ei sunt mult mai numero numeroase ase decât decât în cazul Tradusă să în unei idei idei concret concrete" e"45. Tradu limbaj psihologic, această această ultimă ultimă frază echivalează echivalează cu ceea ceea ce am stabilitate tatea a afir afirmat mat mai mai sus: sus: că stabili semn semnul ului ui este este în rapo raport rt cu organizarea sa, adică cu numărul de experienţe repetate şi înregistrate. 129 129

THfiODULE RIBOT

Ştiinţ inţa limbajului ne furn furniz izea ează ză,, de asem asemen enea ea,, indicaţii valoroase valoroase pentru tema noastră. Cu riscul de a-1 obosi pe cititor printr-un exces de probe, mă fere feresc sc de a le negl neglij ija. a. Evoluţ Evoluţia ia limb limbaju ajului lui s-a s-a făcu făcut, t, cum cum era era de aşte aştept ptat at,, într într-o -o ordine inversă aceleia a disoluţiei la afazici.   în înainte nte de a invoca în favoarea noastră legea dezvoltării istorice a limbilor, ar păre părea a fire firesc sc să exam examin inăm ăm dezv dezvol olta tare rea a indiv individ idual uală. ă. Dar Dar lucrul lucrul acesta acesta este este imposi imposibil. bil. Atunci când învăţăm să vorbim, limba ne este impusă. Cu toate că copilu copilul, l, cum a spus spus foarte foarte bine bine domn domnul ul Tain Taine, e, „înv „învaţ aţă ă limba gata făcută făcută,, aşa cum un adev adevăr ăra at muzi muziccian înv învaţă contra contrapun punct ctul, ul, iar un adevărat adevărat poet poet prozod prozodia, ia, aşadar aşadar ca un geniu geniu origin original" al",, în realita realitate te el nu o creează. Trebuie deci să avem în vedere evoluţia istorică. Este Este bine bine stabil stabilit it faptul faptul că limbil limbile e indo-e indo-euro uropen pene e au ieşit ieşit dintr intr-u -un n anum anumit it numă numărr de rădă rădăcin cinii şi că aces aceste te rădăc rădăcini ini erau de două feluri: verbale sau predic predicativ ative, e, pronomi pronominal nale e sau demo demonstr nstrativ ative. e. Primele, Primele, care care conţineau conţineau verbele, verbele, adjectivele adjectivele şi substantivele, „sunt - spune Whitney - semne indicative de acte sau de calităţi". Celelalte, de unde au ieşi ieşitt pron pronum umel ele e şi adve adverb rbul ul (prepo (prepoziţi ziţia a şi conjun conjuncţia cţia sunt sunt de provenienţă secundară), sunt puţin uţin nume numero roas ase e şi indi indică că rapo raport rtur urii de pozi poziţi ţie. e. Forma semnului ui este este deci deci  primiti vă a semnul afirmarea calităţilor. Apoi verbul verbul şi adjectivul se separă. „Numele sunt sunt extr extras ase e din din verb verbe e prin prin intermediul intermediul participiilor, care nu sunt sunt decâ decâtt adje adjecti ctive ve a căror căror deriv derivaţi aţie e verb verbal ală ă încă încă nu s-a s-a 46 şters" . Cât Cât desp despre re tran transf sfor orma mare reaa numelor numelor comune în nume proprii, proprii, ea este neîndoielnică. Oare Oare evol evoluţ uţia ia natu natura rală lă a limbajului nu explică ea stadiile diso disolu luţi ţiei ei sale sale la afaz afazic ic,, în măsura sura în care o crea creaţi ţie e spontană spontană şi disoluţia disoluţia unei limbi artificial învăţate sunt comparabile? 2. Expu Expunâ nând nd,, în form formaa sa gene general rală, ă, lege legea a regres regresiun iunii ii memoriei, am văzut că memoria sent sentim iment entelo elorr se pier pierde de mai mai târziu târziu decâ decâtt acee aceea a a ideilo ideilor. r. Logica ne-a condus la concluzia că în cazul cazul partic particula ularr care care ne preocupă - amnezia progresivă a 130 130

MEMORIA SI PATOLOGIA EI

semnel semnelor or - limbaj limbajul ul emoţii emoţiilor lor trebuie să dispară după limbajul raţion raţional. al. Faptele Faptele confirm confirmă ă din plin această deducţie. Cei mai buni obser servatori (Bro (Broca ca,T ,Tro rous usse seau au,, H. Jack Jackso son, n, Broadb Broadbent ent etc.) etc.) au notat notat un mare număr de cazuri în care afaz afazic icii com complet plet priva rivaţi ţi de vorbire, vorbire, incapabili să articuleze un singur singur cuvânt cuvânt în mod voluntar, voluntar, pot profera nu numai interjecţii, ci şi fraze fraze gata gata făcute făcute,, scurte scurte locuţiuni uzuale, potrivite spre a exprima furia, ciuda sau sentimente legate de infirmitatea lor. Una din formele formele cele mai persistente ale limbajului limbajului o constituie constituie  înjurăturile. Am arătat arătat că, în genera general, l, ceea ce este de formaţie recentă pier piere e în prim primul ul rând rând şi că form formaţ aţiu iuni nile le vec vechi disp dispar ar ultimele. Găsim o confirmare în cele cele de mai sus: sus: limb limbaj ajul ul emoţiil emoţiilor or se forme formeaz ază ă înain înaintea tea limbajului ideilor; el dispare după acesta din urmă. La fel, ceea ce este complex dispare înaintea înaintea a ceea ce este simplu; or, limbajul raţional, raţional, compara comparatt cu limbajul limbajul afe afectiv tiv, este este de o extr extrem emă ă complexitate. 3. Toate cele de mai sus se aplică aplică şi gestur gesturilo ilor. r. Aceast Această ă form ormă de lim limbaj, aj, cea mai mai naturală naturală dintre toate, nu este (ca şi interjecţia, interjecţia, de altfel) decât un mod mod de expr expres esie ie refl reflex ex.. Gestu Gesturil rile e apar la copil cu mult tim timp înai înaint nte ea limb limbaj ajul ulu ui arti articu cula lat. t. La unel unele e trib tribur urii sălbatice, staţionare în ceea ce priv priveş eşte te dez dezvoltar voltarea, ea, gesturil gesturilee joacă un rol tot atâ atât de imp importa ortant nt ca cuvint intele; ele; în consecinţă, acei primitivi nu se pot înţelege în întuneric. Acest Acest limbaj limbaj înnăsc înnăscut ut se pierde rar. „Afaziile în care se   întâlnesc întâlnesc tulburări de mimică sunt unt înto întotd tde eaun auna - spun spune e Kassmaul - de o natură extrem de complexă. în aceste aceste cazuri, cazuri, bolna bolnavi viii fie că recun recunos oscc că se  înşeală în folosirea gesturilor, fie nu au cuno cunoşt ştin inţă ţă de lucr lucrul ul acesta"47. Hughlings Hughlings Jackson, care a stud studia iatt înde îndeap apro roap ape e aces acestt aspect, notează că unii afazici nu pot pot nici nici să râdă râdă,, nici nici să surâdă, nici să plângă, decât în cazuri de profundă emoţie. Tot el a notat că unii bolnavi afirmă sau neag neagă ă prin prin gest gestur urii cu totu totull nepotrivite. Unul dintre ei, care se mai slujea încă de câteva 131 131

THEODULE RIBOT

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

interjecţii şi de unele gesturi, o făcea în contrasens sau într-un mod neinteligibil. neinteligibil. Un fapt citat de Trousseau ne ofer oferă ă exem exempl plul ul cu totu totull deosebit al unei amnezii motorii  pure   privind gesturile: „Mi-am aşezat în aşa fel mâinil mâinile e şi îmi agitam agitam degetele, degetele, aşa cum face cineva care cântă la clarinet, spunândui boln bolnav avul ului ui să mă imite. imite. El a executat executat imediat imediat nişte mişcări cu totul anapoda. anapoda. «Doar vezi vezi - iam spus - fac gesturile unui om care care cântă cântă la clarinet». clarinet». El mi-a răspun răspunss cu o afirma afirmaţie ţie.. După După câteva câteva minu minute te,, l-am l-am ruga rugatt să facă la fel. El stătea şi reflecta şi de cele mai mai mult multe e ori ori îi era era imposi imposibil bil să reprod reproducă ucă acea acea gesticulaţie atât de simplă".   în în rezu rezum mat, at, vede vedem m că amnezia amnezia semnelor semnelor pogoară pogoară de la numele proprii la numele comune, de la adject adjective ive la verbe, verbe, şi de aici la limbajul limbajul sentimentelor sentimentelor şi gesturilor. Acest mers dest destru ruct ctiv iv nu are loc în mod mod  întâmplător, ci urmează o ordine rigu riguro roas asă, ă, de la mai mai puţi puţin n organizat la mai bine organizat, de la mai complex la mai simplu; de l a mai mai puţin uţin autom utomat at la mai mai automat48. Ceea ce a fost spus mai sus, cu   privire la stabilirea legii generale a reversiunii reversiunii memoriei, memoriei, am putea repeta repeta aici, aici, şi nu este una din cele mai mici probe ale exac exacti tită tăţi ţiii sale sale să o vede vedem m confirmată în cazul de amnezie parţială cel mai important important,, mai sistematic şi mai bine cunoscut. Ar fi cazul să procedăm aici şi la o cont contra rapr prob obă. ă. Când Când amnezia semnelor a fost totală, iar revenirea acestora s-a făcut progre progresiv siv,, a avut avut loc aceast această ă reveni revenire re în ordine ordinea a invers inversă ă a dispariţiei lor? Cazul e rar. Cu toat oate aceste stea, găsesc o obse observ rvaţ aţie ie rela relata tată tă de dr. dr. Grasset, în care unui bărbat îi este este „abs „absol olut ut impo imposi sibil bil să-ş să-şii exprime exprime gândurile gândurile prin vorbire, prin prin scris scris sau prin gestur gesturi. i. în zile zilele le urmă următo toar are, e, s-a s-a putu pututt constata constata reapariţia reapariţia succesivă, succesivă, puţin puţin câte puţin, a capacităţi capacităţiii de a face înţelese gesturile, apoi a reapărut vorbirea şi scrisul" 49. Este ste foa foarte rte prob probab abil il să se găse găseas ască că şi alte alte exem exempl ple e de felul acesta, dacă acă aten atenţi ţia a obse observ rvat ator oril ilor or se va fixa fixa pe acest aspect. 132

 NOTE 1

Lewes,  Pwbkms;ofLife andMind, voi. V,p. 119. 1 textul t extul ..ou l'ont niee de parti pris",m original. (Notatrad.) 3 voi. I,p.  Philosophie de l'esprithumain, 310. 4

Franz Joseph Gali (1758-1828), medic, anatomist şi fiziolog german, autor al unui tratat care a făcut mare vâlvă la timpul său:  Anatomie şi fiziologiea  sistemului nervos(1810). Creator, împreună cu Johann Cristoph Spurzheim (1776-1822), al frenologiei, disciplină care ar fi făcut posibilă cunoaşterea facultăţilor sufleteşti după configuraţia craniului. Până şi W7fz-u!ui (cuvântul de duh) i se acorda un „organ" cerebral special. special. (Nota trad.)

5

Gali, Fonctions du cerveau,voi. I.

6

Am avut ocazia să constat că mulţi calculatori nu-şi văd cifrele şi calculele, calculele, ci le „aud". Interesează prea puţin pentru teza noastră faptul că imaginile sunt vizuale sau auditive. 7 Taine, De  De l'intelligence, l'intelligence,voi. I, cartea II. cap. I; Luys, Le cerveau et   ses fonctions, p. 120; Lewes,op.cit. Co nd nd iţiţ ie ie r ea ea lm lm en en te te *

fundamentală, fundamentală, pe care destui psihologi, plutind în „transcendent", o pierd din vedere. (Nota trad.) 9 A se vedea, cu privire la antagonismul memoriilor, Herbert Spencer. voi. I, pp. 232-242.  Principes de Psychologie, 10 A se vedea îndeosebi Ferrier,  Fonctions du cerveau;Gratiolet e tc, voi.II, voi.II, p. 460, a (Anat. comparee)etc,

remarcat mai de mult că „fiecărui simţ îi corespunde o memorie care îi este corelativă şi că inteligenţa are, ca şi corpul, temperamentele sale, care rezultă din predominanţa cutărui sau cutărui fel de senzaţii în obişnuinţele spiritului". naturale ale spiritului". 1

' „escouade d'employes", în textul original. (Nota trad.) 12 art.  Dictionnaire en trentc volumes, AMNESIE. 13 Carpenter,MentalPhysiology,   p. 443. 14 Kussmaul, Die  Die Storungen der  Sprache.p.181; Proust, Archives  Archives 1872.  generales de medecine, 15 A se vedea m ai departe, II. 16 Abercrombie. Essay  Essay on intellectual   p. 156.  Powers, p. 17 t extul „memea demiinsensible",întextul original. (Nota trad.) 18

Winslow, pp. 266-269. Tot aici se găsesc multe alte cazuri de acelaşi fel. 19

Louyer Villermay,  Diction. scienc.med., art. MEMOIRE. 20 Carpenter,op.cit., p.  p. 445.

133 133

THEODULE RIBOT 21

 Afazie, termen introdus în 1865 de Armând Trousseau (1801-1867), prin care

s-a s-a ajun ajunss să se defi define neas ască că oric orice e tulburare de limbaj ca efect al unor leziuni ale creierului creierului (embolii, (embolii, tromboze, tromboze, hemoragii, hemoragii, tumori,

traum traumati atism sme, e, into intoxic xicaţ aţii, ii, malad maladiiii metabolice, metabolice, encefalite encefalite etc), îndeosebi  în emisfera dominantă (cea stângă la dreptaci dreptaci,, cea dreaptă dreaptă la stângac stângaci). i). Dacă pentru Pierre Mărie (1853-1940) nu exis există tă decâ decâtt o sing singur ură ă zonă zonă cerebrală, din emisfera stângă, a cărei deteri deteriora orare re poate poate provoc provoca a afazia afazia,, anume anume centrul centrul auditivo-verba auditivo-verball descris de Wernicke, iar afazia lui Broca nu este altceva

decât decât afazia afazia lui Wernicke + anartrie anartrie (incapacitatea de a pronunţa cuvintele), cu timpul s-a dovedit că şi lezarea unor centri centri subcort subcorticali icali se poate poate înscrie înscrie în etiologia afaziei, iar formele de afazie sau multi multipl plica icat, t, aşa aşa încât încât s-a s-a pus pus  problema clasificării lor. Azi se cunosc zeci zeci de asemenea asemenea clasifică clasificări, ri, de la acelea ale lui Baillargcr (1865). Jackson (1868) şi S.Freud (1891) şi până la acelea ale lui Aleksandr Luria (1964), H.Hecaen (1972) sau H.Goodglass (1973), fiecare autor propunând

teorii şi criterii diferite. Şi astăzi, însă, mulţi preferă clasificarea mai clară a lui Cari Cari Wern Wernic icke ke (ace (aceea ea din din 1874 1874), ), confor conform m căreia căreia există există o afazie motorie (cauzată de lezarea centrului verbomotor situat în partea posterioară a celei de a treia circumvoluţii frontale, cu manifestări clinice care corespund afemiei descrise de P.Broca în 1861, afazia Broca), Broca), o denum denumită ită mai târziu târziu afazia (efect al unei leziuni leziuni a afazie senzorială (efect centrului auditivo-verbal din lobul temporal, unde sunt stocate imaginile mnezice ale senzaţiilor

sonore ce corespund audiţiei limbajului articulat) şi o afazie de conducere (efect al lezării lezării fasciculilo fasciculilorr de fibre care leagă leagă auditivo-verbal de centrul verbo-motor). centrul auditivo-verbal Afaziile Afaziile au devenit devenit repede un vast domeniu de cercetare, cu mult iple implicaţii lingvistice

şi biosociale care denotă complex lexita itatea tea deose eoseb bită ită a feno fenome menu nulu lui, i, aşa aşa încâ încâtt pent pentru ru studie studierea rea sa s-a constitu constituit it o ştiinţă ştiinţă aparte, multidisciplinară, multidisciplinară, afaziologia, cu problem lemat atică ică din din ce în ce mai mai o prob ramificată ramificată,, care caută să aprofundeze anato anatomo mo-pa -patol tolog ogia ia şi etiolo etiologia gia acestor acestor tulburări tulburări,, mecanism mecanismele ele lor fiziologice şi psihologice, promovând o noso nosolo logi gie e spec specif ific ică, ă, tehn tehnic icii adecvate de diagnoză şi un tratament complex, corespunzător. Bineînţeles că nu se înţelege mare lucru din afazie, dacă nu se ţine seama de orizontul ei antropologic, antropologic, implicit social. „Vorbirea scriu Ajuriaguerr Ajuriaguerra a şi Hecaen Hecaen,, 1960 1960 este elementul esenţial al comprehens comprehensiunii iunii mutuale. mutuale. Tocmai Tocmai prin ea se exprimă gândirea şi prin ea se şi dezvoltă. La copil, limbajul este legat de toate toate reacţiile reacţiile sale orientate orientate spre un scop, fiind mai degrabă reacţionai decât concepţion concepţional, al, mai degrabă degrabă pragmatic pragmatic decât speculativ. La omul matur, prin cuvânt limbajul este expresia simbolică a gândiri gândirii... i... Afazia Afazia este este tulbur tulburare area a exprimăr exprimăriiii verbale verbale sau a înţelege înţelegerii rii simbolurilor verbale, în afară de orice

134 134

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI l e z a re r e a i n s tr tr u m e n t e l o r p e r i fe f e r i ce ce d e e x e c u ţ ie i e s a u d e r e c e p ţi ţ i e , c u- o p a r t i c ip ip a r e n o e t i c ă , p r im im a r ă s a u s e c u n d a r ă , d u p ă u n a u t o r s a u a l t u li,n d ai src u t a b i l ă î n m a j o r i t a t e a c a z u r i lao cr .o rEe s p u n d e u n e i l e z i u n i î n f o c aLri. m b a j u l f i i n d u n m i j l o c d e c u n o a ş te t e r e ş i d e c o n t a ct c t î n tr t r e i n d iv iv i z i, i, t u lb lb u ra r a r ea e a s a r e pr p r e zi z i n t ă o r u pt p t u ră ră c u a m b i a n ţa ţa , r u p t u ră ră c a r e v a f i c u a t â t m a i a c c e n t u a tă tă c u c â t v o i f i p r e z e n t e ş i a l t e t u l b u r ă r i a l e a c t i v i t ă ţ i lo lo r s i m b o l i c e l e g a t e d e l im im b a j , d a r p u t â n d f i d e z o r g a n iz iz a t e î n m od i z ol o l a t" t" . în c on o n se s e ci c i sn eţă ţă , preconizează o exam inare a afaziei care să ia în c o ns n s i d e ra ra r e î n tr t r e ag ag a i n d i v id id u a l i ta ta t e a b o l n a v u l u i ş i i n s e r ţ iiii l e s a le le s o ci c i al a l e. e . S e d e s cr cr iu i u ( u ne n e o ri ri s u b d e n u m i r e a d e d izsifea ) n u m e r o a s e f o rm rm e d e a f a z ie ie : m o t o r i e , s e n z o r i a lă lăc o, n dd uec e r e ( L e i t u n g s a p h a z i e a) ,m n e s t i că c ă , a s i m b o l ic ic ă (S.Freud), at iccuos- -a m n e s t i c ă , d i n am a m i c ă , a g n o z ic ic ă , a l e xi x i că c ă , a p r a x ic ic ă , c om o m i s ur u r al ală , k tin ine es ezi zsi c-ă , pură, n om o m i na n a lă l ă ,p , p ra r a gm g m a ti tic ă , s ub u b co c o rt r t ic ic a lă lă , t r a n s c o r ti ti c a l ă , î n c r u c iş iş asteăm , antică, s i n t a ct c t i c ă , c e n t r a lă l ă , p a r o x i s ti ti c ă , t o t a l ă e t c . F o a r te te a d e s e a as cuebs te te d e n u m i r i se ascunde unul şi acelaşi tablou clinic, ca b un u n ăo ă o ar ar ă în c az a zaul ufa fla z ie ie i l uuii B r oc o c a, a, e t i ch c h e t a t ă b a a f a z ie ie m o t o r i e , b a a f a z ie ie m o t o r i e c o r t i c aal ăf a, z i e m o t o r i e a f e r e n t ă c in i n e ti t i c ă , a f az az ie ie d e e x p ri ri m a re re , a fa f a z ie ie v e r b al a l ă , a f a zi zifeo ne n e m a t i că c ă e t c , t o a tă tă a ccee a st st ă p ro r o li l i f er e r ar ar e t eerr m in in o l o g ic ic ă n e f ă câ c â nd nd d e c ât ât s îănc n c e ţo ţ o ş e ze ze un d o m e n i u a l p a t o l o g ie i e i d e v e n i t a t r a c ti ti v ş i pentru unii filosofi amatori de speculaţie metafizică. (Nota trad.) 22 Stângacii afazici au întotdeauna hemiplegie dreaptă. 23 Theodule R ibot era, încă de a c u m 1 1 6 a n i , „ în în c ă u t a r e a u n e i p a r a d i g m e a c o m p l e x i t ă ţ iiii " , c ă u t a r e p u s ă azi pe tapet la noi, după exem plul f r a n c e z u lu lu i E d g a r M o r i n , d e V a s i le le T o n o i u , care, „morinizând" mai degrabă ta t e a a l a L u c i a n B l a gs ac,r i e : „ C o m p l e x i ta proprie deopotrivă gândirii, vieţii, u n i v e r s u lu lu i c o m p o r t ă o a n u m i t ă c o e r e n ţ ă l o g i c ă , d a r ş i e le le m e n t e c e ţ i n « e infralogic, alogic, metalogic. Comunicarea gândirii cu universul presupune

ş i p u n e î n c o m u n n u d o a r o o r g a n i z ar ar e l o g i c ă , c i ş i o in in c o m p l e t i t u d i n e l o g i c ă . P re re t u t i n d e n i u n d e a v e m d e - a f a c e cu realităţi organizate - organi cla n o o sz a t o a r e c o m p l e x e - d  peh yl sai cla irump incertitudini, hazarduri, a m b i g u i t ă ţ i, i, a n t a g o n i s m e , b r e ş e , d e s c h i d e r i: i : t o a t e a c e s t e a c o n s i d e r a te te n u într-un sens ne gativ, ori strict subiectiv, nu ca simple şi provizorii proiecţii antropomorfe, ci în sensul pozitiv şi activ, o n t o m o r f , î n r ă d ă c in in a t î n z o n a d e s c h i m b u r i n e î n t r e r up u p t e c a r ei nf a lcudm e locuinţa noastră şi din noi l o c u i t o r iiii l u m i i " ( V a s i l e T oînno icuă, u t a r e a u n e i p a r a d i g ma ce o m p l e x i t ă ţ i i . Editura IRI, Bucureşti, 1997, p. 56). (Nota trad.) 24

Este vorba de transmiterea influxului nervos. (Nota trad.) 25

Mai precis, a treia circumvoluţie frontală (F3), din emisfera c e r e b r a lă lă s t â n g ă , n u m i ţ i ş i c i rc r c u m v o l u ţ i a B r o(cNao .t a t r a d . )

135 135

THEODULE RIBOT

t

26

A se vedea c azuri de felul acesta în K u s s m a u  l D , ie Storungen der  Sprache, p. 99. 27

Literatura consacrată afaziei este atât de abundentă încât fie şi numai enumerarea titlurilor lucrărilor s a u m e m o r i ilil o r a r u m p l e m a i m u l t e pagini din această carte. Din punctul de vedere psihologic va trebui să se c o n s u l t e m a i a l e s : T r o u s sCe laiun,i q u e m e d i c a l ev, o i . I I ; F a l r e t , a r t .

APHASIE, în Diction. în  Diction. encycl. des  sciences medic; Proust, Arhives Proust, Arhives  generales de medicine, 1872; Kussmaul,  Die Storungen der Sprache

(lucrare extrem de importantă); H.  Jackson, On the affections ofthe Speech, în Brain, în Brain, anii 1878,1880 etc. etc. 2S A se vedea  Revue philosophique, philosophique,

octombrie, 1879; a se vedea şi un excelent capitol în Maudsley,  Physiologie de l'esprit. 29

P r o b l e m a v a f i r e l u a tă tă d e R i b o t , d i n t r - o a l t ă o p t i c ă , î n c a r Lt ae a s a v i e i n c o n s c i e n t e e t I e s m o u v(e1m9 e1 n4 t)s. (Nota trad.) 30

Pe când , chiar şi în prezent, m u l ţ i n e u r o l o g i ş i p s i h o l o g i s u s ţ in in c ă afazia şi agnozia sunt a fecţiuni neuropsihice care lasă intactă i n t e lil i g e n ţ a s a u c a r e s e m a n i f e s t ă î n c o n d i ţ iii i le le u n e i i n t e li li g e n ţ e n o r m a l e , P i e r r e M ă r i e ( 1 8 5 3 - 1 9 4 0 ) , în în d e z a c o r d c u m a i t o ţ i c l in i n i c i e n i i d in in v r e m e a s a , c o n s i d e r a afazia o m aladie a inteligenţei: „Există la afazici - scrie el în 1906 ceva mult mai important şi mai grav decât p i e r d e r e a s e n s u l u i c u v i n t e l o r , e x i s tă tă o diminuare foarte marcată a c a p a c i t ă ţ i i in in t e l e c t u a l e î n g e n e r a l . Noţiunea de deficit intelectual la afazici trebuie, după părerea mea, să domine doctrina a f a z i e i ; to to c m a i p e n t r u c ă a u neglijat-o, autorii au sube stimat caracterul propriu tulburărilor afazice şi, cu

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

toate că această neglijare cadrează cu ideile dominante, îmi este impos ibil s ă a c c e p t f a p t u l c ă , î n d e f i n i ţ i ili l e d a t e afaziei, majoritatea clinicienilor d e c l a r ă c ă « i n t e lil i g e n ţ a e s t e i n t a c t ă » . Dacă ar fi să dau o definiţie afaziei, faptul pe c a r e m - a ş s t r ă d u i s ă - 1 s c o t în în p r i m u l rând în evidenţă ar fi diminuarea i n t e l ig ig e n ţ e i " . A r m â n d T r o u s s e a u (1801-1867), făuritorul termenului afazie, deşi nu considera că inteligenţa e s t e c e l m a i vg r ca o m p r o m i s ă , l a n s a s e o formulă lapidară, ca un proverb: „ L ' a p h a s i q u e b o î t e r a to to u j I  ours de iu , l a j u m ă ' i n t e l l i g e n cM e "u. l t m a i t â r z iu t a t e a s e c o l uX l uXi ,A n d r e O m b r e d a n e

( 1 8 9 8 - 1 9 5 9 ) , v a s u b l i n ia ia c ă m o d i f i cările caracteristice psihicului a f a z i c i l o r a di u„ltţr e b u i e c o n s i d e r a t e s u b u n g h i u l u n e i r e g r e s i u n i a c o m p o r t a m e n t u lu lu i intelectual la un nivel evolutiv m a i p r i m i t i v , i n f a n t i l" l" . ( N o t a t r a d . )

136 136

31

L e g r o u x , Dle' a p h a s i e  p. , 96. Leon Louis Rostan (11791-1866), F o a r t e  psihiatru francez care s-a afir  33

f r e c v e nmt a t î n c ă d i n t i n e r e ţ e p r i n s u s ţ i n e r e a a f a z i c u ul n e i t e z e c u t i t l u l Sl eu cr h a r l a t a n i s m e , c o n f u n dî n c a r e a c u z ă „ e p i d e m i a " d e ă simulaţii. (Nota trad.) 34 notele, Pentru fapte, a se vedea Trousseau, s p u n e o p . c i t .L o r d a t , s p i r i t u a l i s t  foc   foc  p e n t r uî n f o c a t , a t r a s d e a i c i c o n c l u z i i  pâine privind independe nţa spiritului, e t c , s a ui l u z i o r o s t e ş t ne â n d u - s e . D u p ă j u d e c a t a c e l o r c a r e l c u v i n t ea u c u n o s c u t , d u p ă v i n d e c a r e e l a n e i n t e l ri ă m a s gibile; cu totul inferior celui care fusese dar înainte de boală. A se vedea Proust, a c e s t e op.cit.. 35 tulburăr Falret, op.c;f.„p.618. 36 i îmi par S-au descris cu acurateţe, în mai ultima vreme, sub numele de cecitate d e g r a b ăv e r b a l ă ş i d e s u r d i t a t e v e r b a l ă o ( W o r t b l i n d h e i t,t, W o r t t a u b hc ea iztu)r, i t i m p m a l a d i eî n d e l u n g a t c o n f u n d a t e s u b n u m e l e g e n e r a l d e a afazie. Bolnavul poate vorbi l i m b a j uşl i s c r i e ; v ă z u l ş i a u z u l s u n t f o a r t e b i n e u i d e c â ct o n s e r v a t e ş i , t o t u ş i , c u v i n t e l e p e c a r e a e l l e c i t e ş te te s a u l e a u d e p r o n u n ţ a t e m e m o r in u î i o f e r ă n i c i u n s e n s , c i r ă m â n e i. pentru 32 dânsul simple fenomene optice sau

acustice: ele nu-i mai sugerează ideea, încetând d e a fi semne. Este o altă formă, m ai rară, a disocierii. Pentru d e t a l i i,i, a s e v e d e a K u s s moapu. cl ,i t . c, a p . 2 7 . 37 „ ce q u ' o n a a p p e l e l a p a r o l e i n t e r i e u r e "î n, t e x t u l o r i g i n a l . ( N o t a trad.) 38 Op.cit.,p.718. 39 O p . c i t . . , ţ1. 5 6 . 40 A se vedea nota 25. 41 „Ies psychologues d'observation i n t e r i e u r e "î n, t e x t u l o r i g i n a l . (Nota trad.) 42 D i e S t o r u n g e n d e r S p r a  pc .h e1,6 4 . 43 „Transformarea adjectivului în substantiv, care a fost unul dintre

procedeele de formare a limbilor, se m a i c o n s t a t ă ş i î n z i l e le le n o a s t r e : d e e x e m p l u , ubno n e m i s d e b a n c ă , u n b r i l i a n tu, n v o l a n "( F . B a u d r  yD, e l a  s c i e n c e d u l a n g a g e e t d e s o n e t a t  p.9). actuel, 44 L o u i s - P i e r r e G r a et i to l ( 1 8 1 5 -

1865), fiziolog francez, autor al unor valoroase cercetări comparate asupra sistemului nervos şi în special asupra creierului. Principala sa lucrare este:

M e m o r i a ş i p l i u r ilil e c e r e b r a l e a l e o m u l u i ş i a n i m a l e(l 1o8r5  4 ) . 45

K u s s m a u lo,p c i t . , p1. 6 4 .

137 137

THfiODULE RIBOT 46

CAPITOLUL IV

B a u d r y o, p . c i t . p, . 1 6 . P o t r i v i t e t i m o l o g i e i , c a l u l e s t e „ r a p i d u l " ,

u r s u l e s t e „ b r i l ia ia n t u l " e t c . e t c . P e n t r u m a i m u l t e d e t a l i i , a s e v e d e a lucrările lui Max Miiller şi Whitne y. 47 48

K u s s m a u lo,p . c i t ,p . 1 6 0 .

EXALTĂRILE MEMORIEI SAU HIPERMNEZIILE

Este de nota t că mulţi afazici care nu mai pot scrie sunt

totuşi c a p a b i l i s ă -ş -ş i p u n ă s e m n ă t u r a . 49

R e v u e d e s s c i e n c e s m e d i ceat cl e, s1 8 7 3 , v oIiI., p . 6 8 4 .

Până aici, studiul nostru de patologie s-a limitat la formele distructive ale memoriei, pe care care am văzu văzutt-o o împ împuţin uţinân ân-d -duu-sse sau sau spulbe spulberân rândudu-se. se. Dar există există cazur cazuri, i, cu totul totul contrarii, în care ceea ce părea nimicit reînvie şi  în care  palide amintiri îşi recapătă intensitatea. Acea exaltare a memoriei, pe care medicii o numesc hipermnezie, este ea un fenomen morbid? Oricum, este o anomalie. Dacă, pe deasupra, notăm că ea este  întotdeauna legată de o tulburare organică sau de o situaţie bizară şi insolit insolită, ă, nu va încăpea încăpea  îndoială  îndoială că ea se înscrie în tema acestei cărţi. Studierea ei este mai puţin instructivă decât aceea aceea a amne amnezii ziilo lor; r; o mono monogr grafi afie, e, însă însă,, nu trebuie să neglijeze neglijeze nimic. nimic. Vom vedea, de altfel, ce ne învaţă ea în ceea ce priveşt e persistenţa amintirilor. Activările memoriei1 sunt generale şi parţiale.

Activarea generală a memoriei este greu de determinat, deoarece gradul de activare este un lucru cu totul relativ. Ar 139 139

THEODULE RIBOT

trebui trebui ca, la acelaş acelaşii individ individ,, să putem compara memoria cu ea   însăşi. însăşi. Puterea Puterea acestei acestei facultăţi facultăţi variază mult de la un individ la altul, aşa încât nu există măsură comună : amne amnezi ziaa unui unuiaa poat poatee fi hipermn hipermnezia ezia celuilal celuilalt.t. Este, Este, în fond, fond, o schimbare de ton, care se produce în starea starea memor memoriei iei,, aşa cum cum se  întâm  întâmplă plă în orice orice altă formă a activit activităţii ăţii psihice psihice:: gândire gândirea, a, imagin imaginaţia aţia,, sensib sensibil ilit itat atea ea,, în afară afară de aceas aceasta ta,, atunc atuncii când când spunem că activarea este este generală, nu este vorba decât de o conc oncluzi luzie e ind induct uctivă ivă verosi verosimil milă. ă. Dat fiind fiind faptul faptul că memoria memoria este supusă supusă condiţiei condiţiei conştiin iinţei ţei şi deoarece conştiinţa nu se produce decât sub forma forma unei unei succes succesiun iuni, i, tot ceea ce putem constata este că, pe parcursul unei perioade mai mult sau mai puţin lungi, o mare masa masa de amint amintiri iri ţâşneş ţâşneşte te în toate direcţiile. Activarea general rală a memo memori riei ei pare pare să depi depind ndă ă exclusi exclusiv v de cauze fiziologice şi   în în spec specia iall de rap rapidit iditat atea ea circulaţiei cerebrale. în cons consec ecin inţă ţă,, ea se prod produc uce e frecv frecven entt în cazu cazuril rile e de febră febră acută. acută. Se produce produce şi în excitaţia maniacală, în starea de extaz, în hipnotism, uneori în isterie şi în perioa perioada da de incuba incubaţie ţie a unor  unor  maladii ale creierului.   în afară afară de cazu cazuril rile e net net patolog patologice, ice, există unele de o atură ă mai mai ieşi ieşită tă din din comu comun, n, natur care probabil depind de aceeaşi aceeaşi cauz cauză. ă. Exis Există tă nume numero roas ase e relatări ale unor înecaţi salvaţi de la o moarte iminentă, care se pun de acord asupra faptului că „în „în mome moment ntul ul în care care înce începe pe asfixia li se pare a vedea, într-o clipă, întreaga lor viaţă, în cele mai mărunte incidente incidente ale ei". Unul dintre ei pretinde că „i s-a părut a vedea întreaga sa viaţă anterio anterioară ară desfăşu desfăşurând rându-s u-se e în succesiune retrogradă, nu ca pe o simplă simplă schiţă, schiţă, ci cu detali detaliii foarte precise, formând o panoramă ramă a întreg întregiiii sale sale existe existenţe nţe,, din care fiecare act era însoţit de un sentiment pozitiv sau negativ". într-o împrejurare anal analoa oagă gă,, „un „un bărb bărbat at cu un spir spirit it rem remarca rcabil de luc lucid tra traversa rsa o cale fera ferattă în momentul în care un tren venea cu toată viteza. Nu a mai avut timp decât să se 140 140

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

 întindă între cele două şine. în timp ce trenul trecea pe deasupra lui, sentimentul pericolului i-a adus în memorie toate întâm întâmplă plăril rile e vieţi vieţii, i, ca şi cum o carte de judecată i s-ar fi deschis în faţa ochilor" 2. Chiar dacă lăsăm de-o parte exag exageră erări rile, le, aces aceste te fapt fapte e ne revelează revelează o superactiv superactivitate itate a memori memoriei ei despre despre care care nu ne putem face nici o idee în starea normală. Voi cita un ultim ultim exempl exemplu, u, datorat intoxicării cu opiu şi îl voi ruga pe cititor să ia aminte în ce măsură măsură acest ex emplu confirmă explic plica aţia ţia dată mai sus mecanismului „recunoaşterii „recunoaşterii"" .  în ale sale Confessions of an English Opium Eatei3,  Thomas De Quincey spune: „Mi se pare că am trăit şapteze şaptezeci ci de ani sau un secol secol  într-o singură noapte... Cele mai evenimente din tinereţe mărunte evenimente tinereţe,, scene uitate din primii mei ani de viaţă viaţă erau adesea reînviate. reînviate. Nu se poate spune că mi le reaminteam, deoarece, dacă miar fi fost povestite pe când eram  în stare stare de veghe, veghe, nu aş fi fost fost capabil să le recunosc ca făcând parte rte din experienţa mea trecută. Dar, puse în faţa mea ca  într-un  într-un vis, ca intuiţii, drapate în circumstanţele cele mai vagi şi în sentimentele care le însoţeau, le recunoşteam în mod instantaneu"4.   To Toate aceste activă ivări gene general rale e ale ale memo memori riei ei sunt sunt tranzitorii: ele nu supravieţuiesc cauz cauzel elor or care care le-a le-au u produ produs. s. Exis Există tă,, oare oare,, hiper iperm mnezi neziii perm perman anen ente? te? Dacă Dacă term termen enul ul poate poate fi luat luat în acest acest sens cam forţ forţat at,, treb trebui uie e să-1 să-1 apli aplică căm m acelor acelor dezvoltări dezvoltări exce excepţi pţion onale ale ale memoriei care sunt consecutive consecutive unui accident. Găsim Găsi m  în această privinţă, la autorii vechi, nenumărate ori istorii istorii reluate reluate de nenumărate (Clement (Clement al Vl-lea, Vl-lea, Mabillon Mabillon5 etc).  Nu avem motive să le punem la înd îndoial ială, deoar eoarec ece e unii observatori modern moderni, i, Romber Rombergg6  între alţii, au notat o dezvoltare remarc remarcabi abilă lă şi perma permanen nentă tă a memoriei în urma unor comoţii, a variole varioleii etc. etc. Mecani Mecanismu smull acestei acestei metamorfoze metamorfoze fiind impenetrabil, nu este cazul să insistăm. 141 141

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

THEODULE RIBOT

II

Activările ale  parţiale memoriei sunt, prin însăşi natura lor, lor, net net delim delimita itate. te. Tonu Tonusu sull obiş obişnu nuit it al memo memori riei ei menmenţinându-se în generalitatea sa, tot ceea ce îl depăşeşte depăşeşte iese în relief şi se constată cu uşurinţă. Aceste este hip hiperm ermnezi neziii sunt unt corelativul necesar al amneziilor parţiale; parţiale; ele dovedesc dovedesc o dată în plus plus şi sub sub o altă altă form formă ă că memoria constă din mai multe memorii. în producerea hipe hiperm rmne nezi ziil ilor or parţ parţia iale le nu descope operim rim nimic care să aducă a lege. Ele se prezintă în star starea ea de fapt fapte e izola izolate te,, ca rezu rezult ltat at al unui unui conc concur urss de condiţ condiţii ii care care ne scapă. scapă. De ce cutar cutare e grup grup de celul celule, e, care care formează o asociaţie asociaţie dinami dinamică, că, este pus în mişcare mai degrabă decâ decâtt cuta cutare re altul altul?? Nu putem putem inv invoca oca nic nici o cauz cauză, ă, nici ici fiziolo fiziologic gică, ă, nici nici psihol psihologi ogică că.. Sing Singur urel ele e cazu cazuri ri în care care s-ar s-ar putea semnala o aparenţă d e lege sunt acelea despre care vom vorbi mai   jos, jos, în care care mai multe multe limb limbii revin revin succesiv în memorie. Activ Activări ările le parţia parţiale le rezult rezultă ă cel cel mai mai ades adesea ea din din cauz cauze e morb morbide ide - acele acelea a care care au fost fost indi indica cate te mai mai sus; sus; dar dar exis există tă cazuri în care ele se produc în starea de sănătate. Iată două exemple de felul acesta: „O doamnă, aflată în ultima perioadă a unei maladii cronice, cronice, a fost dusă de la Londra la ţară. Fetiţa Fetiţa ei, care încă încă nu vorbe vorbea a adusă acolo, acolo, şi, (infant), i-a fost adusă după după o scur scurtă tă şede şedere re,, a fost fost readusă la oraş. După câteva zile, doamna a decedat. Fiica sa a crescut fără fără a-şi a-şi amin aminti ti de mama mama ei până până la vârsta vârsta adultă. adultă. Ultima oară o văzuse în camera în care ea avea să moară. Cu toate că nu ştia de lucrul acesta, intrând  în acea cameră a tresărit tresărit.. Fiind   între întreba bată tă de cauza cauza emoţi emoţiei, ei, a spus: «Am impresia impresia clară că am mai intrat, odinioară, odinioară, în această această came cameră. ră. în colţu colţull acela acela era o doam doamnă nă culc culcat ată, ă, care care părea părea foar foarte te boln bolnav avă ă şi care are s-a aplecat asupra mea, plângând»"7. 142 142

„Un bărbat, înzestrat cu un foarte foarte marcat marcat temper temperame ament nt artistic (ceea ce este de notat), s-a dus cu   prietenii prietenii la o petrecere în apropiere de castelul contelui de Sussex, Sussex, pe care nu-şi nu-şi amin aminte tea a să-1 să-1 fi vizitat vreodată. vreodată. Apropiindu-se Apropiindu-se de poar poarta ta cea cea mare mare,, a avut avut impresi impresia a extrem extrem de vie că a mai mai văzu văzutt-o, o, el revă revăzâ zând nd în mint minte e nu numa numaii poar poarta ta,, ci şi oamenii oamenii care şedeau în susul ei, iar iar jos, jos, sub sub prid pridvo vor, r, nişt nişte e măga măgari. ri. Aceas Această tă conv convin inge gere re ieşită din comun i s-a impus şi sa adre adresa satt mame mameii lui, lui, pent pentru ru lămuriri. A aflat de la ea că, pe când el era în vârstă de doar un an şi patru patru luni, luni, fusese fusese luat în acel loc la o petrecere şi că a fost trans transpor portat tat într-u într-un n paner, paner, pe spatele unui măgar, şi că fusese lăsa lăsatt la poar poartă tă cu măga măgari riii şi servitorii, pe când cei în vârstă din bandă se instalaseră, ca să mănâ mănânc nce, e, deas deasup upra ra porţ porţii ii castelului"8. Mecanismu Mecanismull reamintirii reamintirii în aceste aceste două două cazuri cazuri nu poate poate face loc nici unui echivoc: este o reviviscen reviviscenţă ţă prin contiguita contiguitate te în spaţiu. spaţiu. Aceste Aceste cazuri cazuri prezintă, prezintă, desigur, desigur, doar într-o formă mai frapantă şi mai rară, ceea ce se   întâl întâlneş neşte te în fiecar fiecare e clipă clipă în întâmplat, at, viaţă9. Cui nu i s-a întâmpl spre a regăsi o amintir tire pier pierdu dută tă pe mome moment nt,, să se   înt întoa oarc rcă ă la locu locull în care care i-a i-a apărut apărut idee ideea, a, punâ punând nduu-se se,, pe cât posibil posibil,, în aceeaş aceeaşii situaţi situaţie e mate materi rial ală ă şi văzâ văzând nd-o -o cum cum renaşte deodată? Cât priveş priveşte te hiperm hipermnez nezia ia cu cauză cauză morbi morbidă dă, nu voi da decât ecât un exem exemp plu care care să ilustreze acest tip: „La vârsta de patru ani, un copil, în urma unei fracturi la craniu, a suferit o operaţie cu trepanul.  însănă  însănătoşi toşindu ndu-se, -se, nu a păstrat nici nici o amin aminti tire, re, nici nici desp despre re accident, accident, nici despre operaţie. La vârsta de cincisprezece ani,  însă, cuprins de un delir cauzat de febră, i-a descris mamei sale operaţia, oamenii care asistaseră, vestimentaţia lor şi alte detalii, cu o mare exacti exactitate tate.. Până Până atunci atunci el nu vorb vorbis ise e nici niciod odat ată ă de toat toate e acestea şi nici ici nu auzise ise vreoda vreodată tă pe nimeni nimeni înşirân înşirând d toate acele amănunte" 10. Rev Revivis ivisccenţă enţă lim limbilo bilorr comp complet let uita uitate te merit merită ă să ne oprim la ea ceva mai mult. Cazul relatat de Coleridge 11 este atât de 143 143

THEODULE RIBOT

cunosc cunoscut, ut, încât mă voi feri să vorbesc despre el. Există multe altele de acelaşi gen, care pot fi găsi găsite te în lucr lucrăr ăril ile e lui lui Aber Aber-crombie, crombie, Hamilton, Hamilton, Carpenter. Carpenter. Somnul anestezic anestezic provocat provocat de cloroform sau de eter poate produce produce aceleaşi aceleaşi efect efecte e ca exci excitaţ taţia ia febrilă. febrilă. „Un bătrân pădurar trăise în tinereţe la front frontie iere rele le polo polone neze ze şi nu auzi auzise se vorbi orbin ndu-se u-se dec decât poloneza. După aceea nu locuise decât în districte germane. Copiii săi ne asigură că de treizeci treizeci sau patruzeci de ani el nu a auzit şi nu a pronu pronunţ nţat at nici nici un cuvânt cuvânt  polonez. în timpul unei anestezii, care a durat circa două ore, omul acela nu a vorbit, nu s-a rugat şi n-a cântat decât în poloneză" 12. Ceea Ceea ce este este mai curios curios decât decât reveni revenirea rea unei unei limb limbi, i, este este reve reveni nire reaa regresivă regresivă a mai multor limbi. Din păca păcate te,, auto autori riii care care vorb vorbes escc desp despre re lucr lucrul ul aces acesta ta o fac cu titlu titlu de simplă bizareri bizarerie, e, fără a da toate informaţiil informaţiile e necesare necesare interpretării faptelor. Cazul cel mai clar a fost relatat de dr. Rush, din Philad Philadelp elphia hia,, în ale sale sale Medica Medicall Inquiri Inquiries es and Observat Observation ionss upon Diseases ofthe Mind. „Un italian, erudiţie ie dr. dr. Scan Scande dell lla, a, om de o erudiţ remarcabilă, locuia în America. Era profesor de italiană, engleză şi francez franceză. ă. S-a îmboln îmbolnăvi ăvitt de febra galbenă, galbenă, de care a şi murit, la New York; la începu începutul tul bolii bolii el vorbea engleza, la mijlocul ei vorbea  franceza, iar în ziua morţii a vorbit italiana, limba sa natală". Acela Acelaşi şi autor autor vorbeş vorbeşte, te, în termeni destul de confuzi, de o feme femeie ie care care avea avea acce accese se de nebunie trecătoare. La început ea vorbeşte vorbeşte o italiana stricată, stricată, în moment momentul ul culmi culminan nantt al bolii bolii vorbeşte  franceza, în perioada de defervescenţă vorbeşte  germana, iar de îndată ce intră în convalesc convalescenţă enţă trece la limba limba sa maternă (engleza). Dacă Dacă lăsă lăsăm m de-o de-o part parte e această regres regresiun iunee prin prin mai mult multee limb limbi, i, spre spre a ne mulţ mulţum umii cu cazuri mai simple, găsim documente mente precis precise e şi abund abundând ând în amănunte. Un francez, care trăia  în Anglia şi care vorbea engleza la perfecţie, a suferit o lovitură la cap. Pe durata bolii nu a putut răspun răspunde de decât decât în franc franceză eză la  întrebătrile care i se puneau. 144

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

Dar Dar nici nici un fapt apt nu est este mai mai instructiv decât acela relatat de acelaşi dr. Rush: „Ştiu de la un pastor lute lutera ran n de orig origin ine e germ german ană, ă, care trăieşte în America şi care are în congregaţia sa un număr consi consider derabi abill de german germanii şi de sued suedez ezi, i, care care,, apro aproap ape e toţi toţi,,  înainte de a muri se rugau în limba lor maternă. «Am -spune el - exemp exemple le nenumă nenumărat rate, e, cu toate că mulţi dintre ei, sunt sigur, nu au vorbit vorbit germana germana sau suedez suedezaa de cincizeci sau şaizeci de ani»". Winslow notează şi el că acei cato catoli lici ci conv conver erti tiţi ţi la prot protes es-tantism, tantism, în timpul timpul delirului delirului de dinain dinaintea tea morţii morţii,, s-au s-au rugat rugat exc exclusi lusiv v dup după form formu ularu larull Bisericii romane13. Bine interpretată interpretată,, această această reîn reînto toar arccere ere a lim limbilor ilor şi formulelor pierdute nu mi se pare decât un caz particular al legii regresiunii. Ca urmare a unui proces morbid14, care cel mai adesea sfârş fârşe eşte cu moar moarte tea, a, stra stratu turi rile le cele cele mai mai recente ale memoriei s-au distrus, iar  aces acestt proc proces es de dist distru ruge gere re,, care care coboar ă, ă, din aproape în aproape, până până la achi achizi ziţii ţiile le cele cele mai mai vechi, adică cele mai trainice, le reactivează reactivează în mod temporar, le redu reducce pentr entru u un tim timp în conştiinţă, înainte de a le face să dispar dispară ă pentru pentru totdea totdeauna una.. Hipermnezia Hipermnezia nu ar fi deci decât ndiţii ii tota totall rezu rezult ltat atul ul uno unor condiţ negative; regresiunea ar rezulta nu dintr-o reîntoarcere normală în conştiinţă, ci din suprimarea unor stări mai vii şi mai intense: ar fi ca o voce voce slabă slabă care care nu se poate poate face face auzită auzită decât decât atunci atunci când când oame oameni niii cu voce voce pute putern rnic ică ă au dispărut. Aceste achiziţii, aceste deprind deprinderi eri din copilărie copilărie sau din tinere tinereţe ţe revin revin în prim-p prim-plan lan nu pentru pentru că o cauză cauză oarec oarecare are le   împin împinge ge în faţă, faţă, ci pentru că nimic nimic nu le mai stă stă în cale. cale. Reviviscenţele Reviviscenţele de acest fel nu sunt, sunt, în sens sens stric strict, t, decâ decâtt o oi, la condi ondiţi ţiii de întoarcere întoarcere înapoi, existenţă existenţă care păreau păreau dispărute dispărute pentru totdeauna, dar pe care procesul regresiv al disoluţiei lea reacti reactivat vat.. Mă voi abţine abţine,, de altf altfel el,, de la refle reflecţ cţii ii pe care care aceste aceste fapte fapte le sugerea sugerează ză în mod mod fire firesc sc:: le las las în grij grija a morali moralişti ştilor lor.. Ei vor putea putea mai mai ales ales demons demonstra tra cum cum anumit anumite e rev revenir enirii de ulti ultim m ceas eas la credinţa credinţa religioasă religioasă,, de care se face 145 145

THEODULE RIBOT

atâta vâlvă, nu sunt pentru o psihologie psihologie clarvăzăto clarvăzătoare are decât decât necesarul efect al unei disoluţii iremediabile15. Inde Indepe pend nden entt de acea aceast stă ă confirmare confirmare neaşteptată neaşteptată a legii regresi regresiunii unii formula formulate te de noi, noi, ceea ceea ce reiese reiese din studier studierea ea hipermneziilor este surprin surprinzăto zătoarea area persiste persistenţă nţă a acelo celorr condiţii ţii latente ale amin aminti tiri riii pe care care le-a le-a numi numitt rezidu reziduuri. uri. Fără Fără aceste aceste tulburări tulburări ale ale memo memorie rieii nici nici nu le-a le-am m putea bănui existenţa, deoarece conştiinţa redusă la ea însăşi nu poate afirma decât conservarea conservarea de stăr stării care care cons constit tituie uie viaţ viaţa a cure curent ntă ă şi a câtor câtorva va pe care care voinţa voinţa le ţine ţine sub depend dependenţa enţa sa, sa, într întruc ucât ât au fost fost fixate fixate de obişnuinţă. Se impune oare să tragem tragem concluzia concluzia,, pe marginea marginea acestor acestor reviviscenţe, că absolut nimic nu se pierde din memorie? memorie? Că ceea ce a intrat o dată aici rămâne inde indest stru ruct ctib ibil il?? Că până până şi impresia cea mai fugitivă poate fi react reactiva ivată tă la un mome moment nt dat? dat? Mulţi autori, îndeosebi îndeosebi Maury, Maury, au adus adus exempl exemple e frapan frapante te în sprijinul acestei teze. Cu toate acestea, nu am avea motive peremptorii de a ne opune celor care ar susţine că, chiar chiar şi fără fără cauze cauze morbide, unele reziduuri dispar 16. Este posibil ca unele modificări celulare şi unele asociaţii asociaţii dinamice dinamice să fie prea instab instabile ile ca să poată poată dura. dura. în defini definitiv tiv,, se poate poate spune spune că persistenţa este, dacă nu regula absolută, absolută, cel puţin este regula, regula, terizează ază imensa imensa iar ea caracterize majoritate a cazurilor. Cât priveşte modul în care aceste amintiri îndepărtate sunt conservate şi reproduse, nu ştim nimic. Voi remarca doar că lucrul aces acesta ta se poat poate e conc concep epe e în lumina lumina ipotezei ipotezei adoptate pe tot parcursul acestei lucrări. admitem m ca subst substrat rat Dacă admite materi material al al aminti amintiril rilor or noastr noastre e modi modific ficări ările le celu celulel lelor or şi ale ale asociaţiilor dinamice interdependente, atunci nu există memorie, oricât de încărcată de fapte, care să nu izbutească să păstreze totul: căci, în timp ce modific modificări ările le celula celulare re posibi posibile le sunt limitate, limitate, asociaţiile asociaţiile dinamice posibile sunt fără număr. Putem Putem presup presupune une că vechil vechile e asociaţii reapar atunci când cele noi, dezorganizate temporar sau pentru totdeauna, le lasă câmp liber. Numărul revivis146 146

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

cenţelor cenţelor posibile posibile împuţinând împuţinânduuse mult, şansele cresc în mod proporţional pentru reîntoarcerea celor mai stabile, adic adică ă a celo celorr mai mai vech vechi. i. Nu vreau să mai insist asupra unei ipotez ipoteze e neveri neverific ficabi abile: le: scopu scopull meu este să rămân la ceea ce pute putem m cunoa unoaşt şte, e, fără fără a mă abate de aici. nepu neputi tinţ nţă ă să Este cu rapo raport rtăm ăm la vreu vreunu null dint dintre re tipur ilile morbide descrise anteri anterior or o iluzie iluzie de o natură natură bizară, puţin frecventă sau cel puţi puţin n arar arareo eori ri obse observ rvat ată, ă, deoare deoarece ce nu se citea citează ză decâ decâtt trei sau patru cazuri, care până   în prezen prezentt nu au   prim primit it nici nici o specia ială lă.. Wiga Wigan n a denumire spec numit-o, destul de impropriu, impropriu, o dublă dublă conştii conştiinţă, nţă, iar Sander Sander o iluzie a memoriei Alţiii i-au i-au (Erinnerungstauschung). Alţi dat numele de falsă memorie memorie,, care mi se pare de preferat. Ea const constă ă în a crede crede că o stare în real realit itat ate e nouă nouă a fost fost trăi trăită tă anterior, anterior, în aşa fel încât atunci atunci când se produce produce pentru pentru prima oară pare a fi o repetiţie. Wiga Wigan, n, în cart cartea ea sa bine bine cunosc cunoscută ută asupra asupra „duali „dualităţ tăţii ii spiritului", relatează că, în timp ce asista la serviciul serviciul funebru al prinţesei Charlotte, în capela de la Wind Windso sor, r, a avut avut deod deodat ată ă sentimentul că a fost odinioară martor martor la acelaş acelaşii specta spectacol col.. Iluzia Iluzia a fost fost fugiti fugitivă vă,, dar dar vom vom vedea unele mai durabile. Lewes apropie pe bună dreptate acest fenomen de unele mai frecvente. frecvente. Se întâmplă întâmplă adesea, adesea,  într-o ţară străină, ca o cotitură bruscă a unei poteci sau a unui râu râu să ne pună pună în faţa faţa unui unui peisaj pe care ni se pare că l-am contempl contemplat at altădată. altădată. Introduşi Introduşi pentru prima oară la o persoană, simţim că am mai mai văzutvăzut-o, o, întâ întâlni lnind nd întrîntr-o o carte carte idei idei noi, noi, avem avem sentime sentimentu ntull că ne-au mai fo st prezente în spirit17. După părerea mea, această iluz iluzie ie se expli explică că cu dest destul ulă ă uşurin uşurinţă. ţă. Impres Impresia ia recept receptată ată evocă în trecutul nostru impresii analoage, analoage, vagi, confuze, confuze, abia   întrev întrevăzu ăzute, te, dar care sunt de ajuns ca să ne facă să credem că stare starea a cea cea nouă nouă este este una una repe repeta tată tă.. Exis Există tă un fond fond de asem asemăn ănar are e rapi rapid d trăit trăit într între e două două stăr stării de conş conştii tiinţ nţă, ă, care care duce duce la iden identi tifi fica care re.. Este Este o eroare, dar 147 147

THfiODULE RIBOT

ea nu este este decâ decâtt parţ parţia ială lă,, deoa deoare rece ce exis există tă de fapt fapt în trecutul nostru ceva care aduce cu o primă experienţă. Dacă Dacă acea aceast stă ă expl explic icaţ aţie ie poate fi suficientă pentru cazuri foar foarte te simp simple, le, iată iată altele altele în care ea nu este câtuşi de puţin admisibilă. Sander er,, Un boln bolnav av,, spun spune Sand aflând aflând de moarte moartea a unei unei persoane soane pe care care o cunoş cunoştea tea,, a fost apucat de o groază indefinisabilă, deoarece i se părea că deja resimţise resimţise acea impresie. „Simţeam că deja mai înainte, fiind culcat aici, în acelaşi pat, a mi-a spus: spus: «A murit murit veni venitt X şi mi-a Miiller» Miiller».. Am răspuns: răspuns: «Muller e mort mai demult, n-a putut să moară a doua oară»" 18. raportatt Dr. Arnold Arnold Pick  Pick 19 a raporta cazul de falsă memorie cel mai compl omplet et pe care care îl cunos unoscc: această această tulburare se prezintă sub o formă formă aproap aproape e cronic cronică. ă. Un bărbat bărbat instru instruit, it, judecâ judecându ndu-şi -şi destul de bine boala şi desc descri riin indd-o o în scri scris, s, cătr către e vârsta de treizeci şi doi de ani a căzut victimă unei stări mentale stran tranii ii.. Dacă Dacă lua lua part parte e la o sărbătoare sărbătoare,, dacă vizita vreun loc, dacă se întâlnea cu cineva, acel cu toate eveniment, circumstanţele sale, i se părea atât de familiar încât era sigur că deja trăise aceleaşi impresii, fiin fiind d înc înconju onjura ratt de exac xact aceleaşi perso rsoane sau de aceleaşi obiecte, cu acelaşi cer, acee aceeaş aşii vrem vreme e etc. etc. Dacă Dacă se apuca de vreo treabă, i se părea că o mai mai făcu făcuse se,, în acel acelea eaşi şi condiţii. Acel sentiment era trăit uneori în aceeaşi zi, după câteva minute sau câteva ore, uneori doar a doua zi, dar cu o perfectă claritate"20. Există în acest fenomen de falsă falsă memori memorie e o anomal anomalie ie a mecani mecanismu smului lui mental mental care ne scapă, care care este este greu greu de înţe înţele less în cazu cazull stăr stării ii de săn sănătat ătate. e. Bolnavul, chiar dacă este bun observ observato ator, r, nu ar putea putea să-1 să-1 analize analizeze ze decât decât încetâ încetând nd de a mai fi înşelat. Cu toate acestea, mi se pare pare că din ace aceste ste exemple exemple reiese reiese în primu primull rând rând faptul că impresia receptată se reproduce sub formă de imag imagin ine e (în (în term erminol inolo ogie gie fiziologic fiziologică, ă, există există o repeti repetiţie ţie a proces procesulu uluii cereb cerebral ral primit primitiv) iv).. Aces Acestt feno fenome men n nu are are nimi nimicc neob neobiş işnu nuit; it; este este ceea ceea ce se   înt întâm âmpl plă ă în cazu cazull oric oricăr ărei ei amintiri amintiri care nu este cauzată cauzată de prezenţa reală a obiectului. 148

MEMORIA Şl PATOLOGIA EI

 întreaga  întreaga dificultate este de a şti de ce această imagine, care ia naştere la un minut, la o oră, la o zi după după star starea ea real reală, ă, îi dă acesteia acesteia caracterul caracterul de repetiţie. repetiţie. Putem Putem admite admite că mecani mecanismu smull „recunoa „recunoaşteri şterii", i", al localizări localizăriii în timp, timp, funcţion funcţionează ează de-a-ndo de-a-ndoaasele elea. în ce mă priv riveşte eşte,, propun explicaţia de mai jos. Imag Imagin inea ea astf astfel el form format ată ă este foarte intensă, de natură halucinatorie; ea se impune ca o realitate, deoarece nimic nu rectifică această iluzie. iluzie. în consecinţ consecinţă, ă, impresia impresia reală este  împin  împinsă să pe al doile doilea a plan, plan, având având caracterul caracterul şters al amintirilo amintirilor: r: ea este localizată în trec recut; pe nedrept dacă examinăm faptele în mod obiectiv, în mod motivat dacă le exam examin inăm ăm în mod mod subi subiec ecti tiv. v. Această Această stare halucinatorie halucinatorie de fapt, fapt, deşi deşi foarte foarte vie, vie, nu şterge şterge impresia reală; dar întrucât se detaşează de ea, întrucât a fost prod rodusă de ea ca un efect fect  întârziat21, trebuie să apară ca o a doua doua experie experienţă nţă.. Ea ia locul locul impre impresi siei ei reale reale,, pare pare cea cea mai rece recent ntă ă şi de fapt fapt şi este este.. Pentru noi, care o judecăm din afară fară şi după upă ceea eea ce s-a s-a petrecut în exterior, este fals ca impresia să fi fost receptată de două ori. Pentru bolnav, care o   judecă judecă după după datele datele conştiinţe conştiinţeii sale, este adevărat că impresia a fost receptată de două ori şi, în aceste aceste limite, limite, afirmaţia afirmaţia sa est e incontestabilă. în sprijinul acestei expl explic icaţ aţii ii,, voi voi subl sublin inia ia că apro aproap ape e întotdeauna fal falsa mem memorie orie este este lega legată tă de o tulbura tulburare re mental mentală. ă. Bolnava Bolnava lui Pick Pick sufe sufere rea a de o form formă ă de nebunie: nebunie: delirul delirul de persecuţie persecuţie.. Formarea de imagini halu haluci cina nato torii rii era era deci deci cât cât se poate de explicabilă. Nu pretind, de altfel, că explicaţia mea ar fi singura posibilă. Pentru o stare atât atât de insolit insolită ă ar fi necesa necesare re observaţii mai numeroase şi mai riguroase22. NOTE 1

„excitations de ia memoird', în textul original. (Nota trad.)

2 Pentru aceste fapte şi pentru altele de aceeaşi natură, a se vedea Winslow, op.cit., pp. 302 şi urm.

149

THEODULE RIBOT 3

Titlu Titlull orig origina inall al conf confes esiu iuni nilor  lor  scriito scriitorul rului ui britan britanic ic Thomas Thomas De Quince Quincey. y. (Notatrad.) 4 Th. De Quincey, Confessionsd'unmangeurd'opium,p. 142. 5 Jean Mabillon (1632-1707), erudit francez,  benedictin, considerat

fondator al ştiinţei diplomatice, autor  în acest sens al unei adevărate capodopere a genului: De genului: De re diplomatica (1681). O altă amplă scriere a sa, Vetera Anakcta (1675-1685), trece drept model de istorie obiectivă, redactată  sine ira et studio. (Nota trad.) 6 Moritz Heinrich Romberg (17951873), medic german căruia îi datorăm descrierea semnului tabesului (pierderea echilibrului atunci când se stă în poziţie verticală, cu călcâiele lipite şi cu ochii închişi) şi a semnului herniei obturante jugulatoare (durere pe traiectul nervului obturator). (Nota trad.) 7 Abercrombie, Essay Abercrombie, Essay on intellcctual   Powers, p.  Powers, p. 120. 8 Carpenter, Mental Physiology, p. Physiology, p. 431. 9

Să ne amintim modul banal în care savoarea unei madlene muiate în ceai a dec lanşat în creierul lui Marcel Proust o hipermnezie creatoare, materializată în romanul-fluviu de analiză psihologică  Â la recherche du tempsperdu. Memoria scriitorului era un laborator de esenţe psihologice vitalizate tocmai de neesenţial: „Omul de litere îl invidiază pe pictor, i-ar plăcea să facă crochiuri, să ia note, şi este pierdut dacă o face. însă atunci când scrie, nu există nici un gest al personajelor sale, un tic, un accent care să nu-i fi fost inspirat de memorie; nu există un nume de personaj i nventat, sub care să nu poată pune şaizeci de nume de personaje văzute, dintre care unul a pozat pentru strâmbătura, altul pentru monoclul său, cutare pentru mânia, celălalt pentru mişcarea potrivită a braţului ş.a. Şi atunci scriitorul  îşi dă seama că, dacă visul său de a fi pictor nu era realizabil într-un mod conştient şi voit, el a fost totuşi realizat, şi că scriitorul a făcut la rândul său un carnet de crochiuri fără să o ştie. Căci  îmboldit de instinetul care sălăşluia în el, cu mult înainte de a fi crezut că va deveni într-o zi scriitor, el omitea  în mod regulat să privească atâtea lucruri pe care alţii le observă, ceea ce dădea prilej de acuzaţii din partea celorlalţi că este distrat, iar din partea lui  însuşi că nu ştie nici să asculte, nici să vadă. în timpul acesta el impunea însă ochilor şi urechilor sale să reţină pentru totdeauna lucruri care altora le păreau nimicuri puerile, intonaţia cu care fusese spusă o frază, expresia figurii şi gestul din umeri făcut la un moment dat de cutare persoană despre care el nu ştia, poate, nimic altceva cu mulţi ani în urmă, şi aceasta din cauză că aceeaşi intonaţie o mai auzise, sau simţea că putea s-o audă din nou, şi că lucrul acesta este reconstituibil, durabil; simţul a ceea ce este general este

150 150

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI ru l s c r i i t o r a l e g e e l î n s u ş i a c e l a î n c a r e v i i t o ru c e e a c e e s t e g e n e r a l ş i v a pf ui tf oe lao s i t în opera de artă. Căci el nu i-a ascultat pe c e i l a lţ lţ i d e c â t a t u n c i c âonr di c, â t d e p r o ş t i sau de ne buni ar fi fost, repetând ca nişte p a p a g a lili c e e a c e s p u n o a m e n i i d e t e a p a l o r , e i s e p r e f ă c u s e ră ră , p r i n a c e a s t a c h i a r ,   în păsări profetice, purtători de cuvânt ai unei legi psihologice. El nu-şi aminteşte d e c â t c e e a c e e s t e g e n e r a l . P ri ri n a n u m i t e i nt n t on o n a ţi ţ i i , p ri rin a n um u m i te te e x pr p r es e s iiii a le le f i z io io n o m i e i , c h ia ia r d a c ă e l e f u s e s e r ă v ă z u t e î n c o p i lă lă r ia ia c e a m a i î n d e p ă rt rt a t ă , v i a ţ a altor oameni era reprezentată într-însul şi când, mai târziu, el va scrie, va compune u n g es e s t d in i n u m er e r i o bi b i ş nu n u it it l a m u lţ lţ i o a m e n i , a u t e n t ic ic c a ş i caâr nf di f o s t n o t a t î n t r - u n c ea it d e a n a t o m i s t , d a r g r a v a t a i c i p e n t ru ru a e x p r im im a u n a d e v ă r p s i h ol o l o g ic ic " ( M a r c e l P r o u sTt ,i m p u l r e g ă s i vt o, i II I. I \î n c ă u t a r e at i m p u l u i p i e r d uXt,t,I I I ] , t r a d u c e re re d e Eugenia Cioculescu, Editura M iB n eur cv au,r e ş t i . 1977,pp. 35-36). (Nota trad.) 10 11

A b e r c r o m b i oe ,p . c i t . p , . 149.

Samuel Taylor Coleridge (17721834 ), unul dintre ma rii poeţi englezi. (Nota trad.). 12 M . D u v a lN, o u v e a u d i c t . d e m e d e c i n e e t c , a r t.t. H Y P N O T I S M E ,  p . 1 4 4 . 13 W i n s l o wo, p . c i t p, p . 2 5 3 , 2 6 5 , 2 6 6 . 3 0 5 . 14 „Paria suite d'un travail morbide",în textul original. (Nota trad.) 15

A v e m a i c i , fă fă r ă î n d o i a l ă , e x p l i c a ţ ia ia c e a m a i p l a u z i b i l ă a u n u i fenomen psihologic pus îndeobşte pe seama căinţei mântuitoare din ceasul al 12-lea, considerat ca un triumfal credinţei. (Nota trad.) 16

A se ved ea articolul lui Delboeuf, în Revue phisolophique, 1 februarie 1880. 17 LcwesP , w b l c m s o f L i f e a n d Msi enrdi ,a a 3-a, p. 129. 18 S a n d e r  ,A r c h i v f i i r P s y c h i a t1r 8i e7,3 ,IV ,IV . 19 Arnold Pick (1851-1924), neuropsihiatru ceh care a descris în 1903

o f o r m ă d e d e m e n ţ ă p r e s e n i lă lă m a r c a t ă de o degrada re progresivă a intelectului, în urma uno r atrofii de ţesut nervos în lob ii frontal şi parietal. în 1926 a cestei afecţiuni i s-a dat num ele de „boala Pick". (Nota trad.) 20

,VI, 2.   A r h i v f i i r P s y c h i a t1r i8e7, 6 ,VI, „ c o m m e iai e t e p r o d u i t p a r e l l e a p r e s c o u p " î, n t e x t u l o r i g i n a l . (Nota trad.) 21

22

Dacă nu am spus nimic despre s t a r e a m e m o r i e in eîn î nb u n i ee s t e pentru că acest term en colectiv d e s e m n e a z ă s t ă r i f o a r te te d i v e r s e , i a r c e l e m ai importante au fost menţionate la locul lor (manie, paralizie generală, d e m e n ţ ă e t c ) . T o t u ş i n u v a f i in in u t i l s ă punem sub ochii cititorului pasajul următor, care tratează su biectul în generalitatea sa: „în ceea ce priveşte

151 151

THfiODULE RIBOT

memoria, memoria, ea prezintă prezintă foarte mari deosebiri la alienaţi. alienaţi. Uneori Uneori ea este este perfec perfectt fidelă, fidelă, atât atât pentru pentru faptele faptele vieţii vieţii anterioare cât şi pentru acelea din perioada bolii. Dar de cele mai multe ori se observă o slăbire sub diferite forme: de exemplu, în demen ţă... Alteori, faptele vieţii anterioare bolii sunt sau şterse complet din memorie (ceea ce este rar), sau sunt sunt raport raportate ate la o mare mare distanţă distanţă (ceea ce se întâmplă mai mai frec frecve vent nt), ), devi devin n atât atât de vagi vagi şi de stră străin ine e individului,încât abia dacă le poate recunoaşt e ca fiind ale sale... Individul vindecat vindecat de nebunie îşi aminteşte de obicei evenime evenimente ntele le petrecu petrecute te pe parcursul parcursul bolii şi adesea adesea poate relata cu o precizie şi o fidelitate surprinzătoare cele mai mărunte mărunte întâmpl întâmplări ări din lumea lumea exterioa exterioară, ră, expunându-le detali at, cu motivaţia de rigoare şi cu dispoziţia de spirit care le era caracteristică. El ştie, de asemenea, să descrie fiecare gest, fiecare fiecare cuvânt, orice schimbare de fizionom fizionomie ie a persoane persoanelor lor care îl vizitează vizitează... ... Acest Acest fenome fenomen n se observă observă în special special la indivizii indivizii vindecaţi vindecaţi de melanco melancolie lie şi de mania moderată; moderată; mai puţin puţin în urma monomaniei, despre care bolnavul păstrează de obicei o amintire mai confuză. Când un bolnav vindecat declară că nu-şi nu-şi mai aminteşte aminteşte de toate cele petrecute petrecute în cursul cursul nebuniei, spusele lui nu trebuie acceptate decât cu rezervă, deoarec deoarece e ruşinea ruşinea îl face face să ţină ţină sub tăcere tăcere anumit anumite e amintiri" amintiri" (Griesinger, (Griesinger, Trăite Trăite des maladies adies mental mentales, es, trad.franc, p. 78. A se vedea şi Maudsley, în  Reynold's System of Medecine, Medecine, voi. II,p. 26).

Slăbirea memoriei la alcoolici este bine cunoscută. Există numeroase exemple de acte de violenţă comise în această această stare, acte despre care nu se păstrează păstrează nici o amintire. Alcoolismul cronic diminuează memoria, fără a o stinge, stinge, dar în perioad perioada a terminală terminală duce la demenţ demenţă, ă, asociată cu amnezia.

152

CONCLUZIE

Descrierea maladiilor memoriei şi căutarea legii care le guvernează, iată ce ne-a preocupat  în cartea de faţă, până aici. înainte de a încheia, trebuie să spunem câteva cuvinte despre cauze. Fireşte, nu este vorba de cauze imediate, organice. Chia Chiarr redu redusă să la aceş aceşti ti term termen eni, i, etio etiolo logi gia a tulbur tulburări ărilor lor memori memoriei ei este foarte foarte obscură, obscură, iar ceea ce putem considera cunoscut în această privinţă este puţin. Memo Memori ria a cons constă tă în a cons conser erva va şi în a reproduce: conser varea pare să depindă de nutriţie, iar iar facu facult ltat atea ea de repr reprod oduc ucer ere e de circu circulaţ laţia ia generală sau locală. 1. Conservarea, Conservarea, care joacă rolul cel mai important, deoarece fără ea nu este posibilă nici o reproducere, presupune o condiţie primară, pe care nu o putem desemna decâ t prin această expresie vagă: o constituţie normală a creierului. Am văzut că idioţi idioţiii sunt sunt atinşi atinşi de amnezi amnezie e congenita congenitală, lă, de incapacitate incapacitate nativă nativă de a fixa amintirile. amintirile. Această Această condiţie condiţie primară primară este este un  postulat, este mai puţin o condiţie cât condiţia de existenţă necesară a memoriei. în fapt, ea se întâlneşte la aproape toţi oamenii. Această condiţie normală fiind dată, nu este sufi sufici cien entt ca impresi impresiile ile să fie recept receptate ate,, ci trebuie ca ele să fie fixate, 153 153

THEODULE RIBOT

  înregistrate organic, încrustate; treb trebui uie e ca ele ele să devi devină nă o modi modifi fica care re perm perman anen entă tă a encefal falulu ului; trebuie ca modificările imprimate imprimate celulelor celulelor şi fibr fibrel elor or nerv nervoa oase se,, cât şi asociaţiile dinamice pe care aceste elemente le formează între ele, să rămână stabile. Acest rezultat nu poate depinde decât de nutriţie. Creierul primeşte o masă enormă de sânge,   îndeoseb îndeosebii substanţa substanţa cenuşie. cenuşie. Nu există există parte a corpul corpului ui în care travaliul nutritiv nutritiv să fie mai activ tiv şi nici ici mai rap rapid. id. Nu cunoaştem mecanismul intim al aces acestu tuii trav traval aliu iu.. Nici Nici măca măcarr histol histologi ogia a cea cea mai rafina rafinată tă nu poat poate e urmă urmări ri mole molecu cule lele le în rearanjam rearanjamentel entele e lor. Nu putem putem constata decât efectele acestora: tot tot rest restul ul este este indu inducţ cţie ie.. Dar Dar există există fapte fapte de tot felul care demo demons nstr trea ează ză cone conexi xiun unea ea strân trânsă să dintr intre e nutriţ triţie ie şi memorie.  Ţine de observaţia comună fapt faptul ul că copi copiii ii înva învaţă ţă cu o miraculoasă uşurinţă, că tot ceea ce nu cere cere decât decât memor memorie, ie, ca   învăţarea învăţarea limbilor, limbilor, este rapid dobândit de ei. Se cunoaşte de asemenea că deprinderile, adică o formă a memoriei, sunt mult mai les lesne contra ntracctate tate în copilă copilărie rie şi tinere tinereţe ţe decât decât la vârsta adultă. Aceasta se explică prin rin fapt faptul ul că în copilă pilări rie e activi activitat tatea ea proce procesul sului ui nutrit nutritiv iv este atât de mare încât cone conexi xiun unil ile e noi noi sunt sunt stabilite rapid. La bătrâni, bătrâni, dimpotrivă, dimpotrivă, şterg ştergere erea a atât atât de prom prompt ptă ă a impres impresiilo iilorr noi coinc coincide ide cu o slăbire slăbire considera considerabilă bilă a acestei acestei activităţi.   Tot Tot ceea ceea ce este este învăţa învăţatt prea prea repede repede nu durează. durează. Expresia „a asim asimil ila a un lucr lucru" u" nu este este o metaforă. Nu voi insista asupra unui adevăr pe care toată lumea  îl repetă, dar fără a se îndoi că acest acest fapt psihic psihic are o raţiune raţiune organică. Pentru a fixa amintirile este nevoie de timp, deoarece nutriţia nutriţia nu-şi nu-şi realizează realizează opera cât cât ai bate bate din din palm palme, e, acea acea mişcare mişcare molecula moleculară ră neînceta neîncetată tă care care o consti constitui tuie e trebui trebuind nd să urmeze o direcţie constantă, pe care aceea aceeaşi şi impres impresie ie perio periodi dicc reîn reînno noit ită ă este este capa capabi bilă lă să o menţină 1. Obosea Oboseala, la, sub toate toate form formel ele, e, este este fata fatală lă pent pentru ru memorie: impresiile receptate nu sunt fixa fixate te,, repr reprod oduc ucer erea ea este este foar foarte te e , adesea adesea imposi imposibil bilă. ă. chinuitoar e, Or, oboseala este considerată o stare în care, ca o consecinţă a supraactivităţii unui organ, 154

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

nutri nutriţia ţia sufer suferă ă şi lânce lâncezeş zeşte. te. Memor emoria ia revi revine ne o dată dată cu reî reîntoa toarcer rcerea ea la cond ondiţii iţii normal normale. e. Relaţia Relaţia lui Hollan Holland, d, citată citată mai sus, sus, este este destul destul de explicită în această privinţă. Am văzut de asemenea că,   în cazuri cazurile le de amnezi amnezie e temtemporară porară datora datorate te unei unei comoţ comoţiiii cerebrale, uitarea are întotdeauna un caracter retroa retroact ctiv; iv; ea se întind întinde e pe o perioadă mai mult sau mai puţin lungă, lungă, anterioară anterioară accident accidentului; ului; este o regulă care nu cunoaşte excepţii. excepţii. Majoritat Majoritatea ea fiziologilo fiziologilorr care s-au ocupat de acest fapt îl expl explic ică ă prin printr tr-u -un n defi defici citt de nutriţie. nutriţie. înregistrarea înregistrarea organică, organică,  înregistrare  înregistrare care constă constă dintr-o modificare nutritivă a substanţei cerebrale, nu a avut timp să se producă.   în sfâr sfârşi şit, t, să ne aduc aducem em aminte că forma cea mai gravă a maladiilor maladiilor memoriei, memoriei, amnezia amnezia prog progre resi sivă vă a deme demenţ nţil ilor, or, a bătrâ bătrâni nilo lor, r, a boln bolnav avil ilor or de parali paralizie zie genera generală, lă, are drept drept cauz cauză ă o atro atrofi fie e cresc rescân ândă dă a elementelor nervoase. Tuburile şi celulele suferă o degenerescentă;  îndeosebi celulele sfârşesc prin a dispărea dispărea,, nelăsâ nelăsând nd în locul locul lor decât o grămadă de nerecunoscut.   Totalitat Totalitatea ea acestor acestor fapte, fapte, fiziol fiziologi ogice ce şi patolo patologic gice, e, demonstrează monstrează că între nutriţie şi conservare există un raport de la cauză la efect. Există o coinc inciden idenţă ţă exac xactă între ntre perioa perioadel dele e lor de apogeu apogeu şi de declin. Variaţiile de scurtă sau de lung lungă ă durată rată ale ale uneia eia se regăsesc regăsesc la cealaltă. cealaltă. Dacă una este sau activă, activă, sau moderată, sau trenantă, trenantă, lucrurile lucrurile stau la fel fel cu ceal cealal altă tă.. Conservarea amint amintiri iriii trebu trebuie ie deci deci să fie  înţele  înţeleasă asă nu în sens sens metafi metafizic zic de „stă „stări ri de sufle suflet" t" care care ar subzista nu se ştie unde, ci ca o star stare e dobâ dobând ndit ită ă a orga organu nulu luii cere cerebr bral al,, care care impl implic ică ă posiposibilitatea de stări de conştiinţă, atun atuncci când ând se întâ întâln lnes escc condiţiile lor de existenţă. Rapi Rapidi dita tate tea a extr extrem emă ă a schimburilor nutritive în creier, care la o primă abordare pare a fi o cauz cauză ă de inst instab abil ilit itat ate, e, expli explică că,, dimp dimpotr otrivă ivă,, fixare fixarea a amintir amintirilor ilor.. „Repara „Reparaţia, ţia, efecefectuându-se pe traiectul modificat, serveşte la   înreg înregist istrar rarea ea experi experienţ enţei. ei. Nu are loc o simplă integrare, ci o rein reinte tegr grar are; e; substanţ anţa este restaura restaurată tă într-un într-un mod special special după o modificare specială, ceea ce face ca modificarea produsă 2 să fie, ca să 155 155

THEODULE RIBOT

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

spunem spunem aşa, încorporată încorporată sau incarn incarnată ată în struct structura ura enceencefalului"3. Ajunge Ajungem m astfel astfel la raţiun raţiunea ea ultim ultimă ă a memo memorie rieii în ordin ordinea ea biologică: ea este o impregnare. impregnare. în consecinţă, consecinţă, nu este este de mirare mirare că un emin emin ent chirurg chirurg englez englez,, tratân tratândd despre despre acea modifi modificar care e indele indelebilă bilă pe care care maladiile maladiile infecţioas infecţioase e le imprimă imprimă ţesuturilor ţesuturilor vii, a scris următorul următorul pasaj, care pare redactat de noi: „Cum „Cum se poate poate presup presupune une că creierul creierul este organul organul memorie memoriei, i, dacă el se schimbă schimbă mereu? Cum se face face că acea aceast stă ă schi schimb mbar are e nutritiv nutritivă ă a tuturor tuturor molecu moleculelo lelorr creie reieru rullui nu distru truge oric orice e memorie? memorie? Lucrul acesta nu se   întâmplă întâmplă deoarece, deoarece, în  procesul nutriti nutritiv, v, asimilar asimilarea ea se face într-un mod   per perfe fect ct exac exact. t. Efect Efectul ul prod produs us de o fie că impresi impresiee asupra asupra creieru creierulu lui (fie este vorba de o percepţie, percepţie, fie de un act intelectual) este fixat aici şi reţi reţin nut, ut, deoa deoare recce part partea ea,, oric oricar are e ar fi ea, ea, care care a fost fost schi schimb mbat ată ă de acea acea impr impres esie ie este este exac exactt reprez reprezen entat tată ă de partea care îi succed succedă ă în cursul cursul nutriţiei"4. Oricât de paradoxală ar putea să pară o apropiere între o maladie infecţio ţioasă şi memo memori rie, e, ea este este,, aşad aşadar, ar, în mod riguros exactă exactă din punct punct de vedere  biologic. 2. în general, general, reproducerea reproducerea amint amintiri irilor lor pare pare să depind depindă ă de starea circulaţiei. Problema este mai obscură decât predecenta şi asupra ei nu dispunem decât de date date inco incomp mple lete te.. O prim primă ă dific ficulta ltate o const onstit itu uie rapiditatea rapiditatea fenomenelor fenomenelor şi permanent manentele ele lor schimb schimbări. ări. O a doua o constituie constituie complexitate complexitatea a lor: reprodu reproducer cerea, ea, într-ad într-adevă evăr, r, nu depinde numai de circulaţia gene genera rală lă,, ci dep depinde inde şi de circulaţia circulaţia particulară particulară a creierului creierului şi este verosimil să existe, chiar şi la nivelu nivelull aceste acesteia, ia, variaţ variaţii ii locale care au o mare influenţă. Iar aceasta nu este totul: trebuie ţinut seama de calitatea sângelui   în în acee aceeaş aşii măsu măsură ră ca şi de cantitatea lui. Este imposibil să se deter determin mine, e, fie şi numai numai în linii linii mari, rolul fiecăruia dintre aceşti factori în mecanismul repro eprodu duccerii. rii. Treb Trebuie uie să ne limităm la a reliefa faptul că circulaţia şi 156

reprodu reproducere cerea a prezintă prezintă variaţii variaţii corelative. Iată principalele fapte care ne pot veni în sprijin: Febr Febra, a, la dive divers rsel ele e sale sale grade, se asociază cu o supraactivit activitate ate cerebr cerebrală ală.. Memoria Memoria participă aici în bună parte. Ba chiar am văzut zut ce punct surprin surprinzăto zătorr de activa activare re poate poate atinge. Se ştie ştie că în febr febră ă rapi rapidi dita tate tea a circ circul ulaţi aţiei ei este este exc excesiv esivă, ă, că sâng sângel ele e est este altera alterat, t, încărc încărcat at de eleme elemente nte care care provin provin dintrdintr-o o denu denutr triţi iţie e prea rapidă, dintr-un travaliu de combustie exagerat. Găsim deci aici aici o varia ariaţi ţie e în cali calita tate te şi cantitate, care se exprimă pri ntro hipermnezie. Chiar Chiar şi în afar afara a stări stăriii de febră, „impresii obişnuite, care nu au prezentat nici un interes, survin survin adesea adesea în memorie memorie,, pe când impresii mult mai import importan ante te sau impoza impozante nte au dispărut. Examinându-se circ circum umst stan anţe ţele le,, vom vom găsi găsi adesea adesea că acest aceste e impres impresii ii au fost fost rece recept ptat ate e atun atunci ci când când energ nergia ia era maximă ximă,, când ând exerc xerciţ iţiu iul, l, plăc lăcerea erea,, sau sau ambele, ambele, sporiseră sporiseră considera considerabil bil activitate activitatea a inimii. inimii. Romancier Romancieriiii au notat notat ca pe o trăs trăsăt ătur ură ă a natu naturi riii uman umane e fapt faptul ul că, că, în mome moment ntel ele e în care care o emoţ emoţie ie puternică a excitat circulaţia la un grad excepţiona excepţional, l, grupurile grupurile de senzaţii cauzate de obiectele   înconjurătoare pot fi reanimate cu o mare mare clar clarit itat ate, e, ades adesea ea traversând chiar întreaga viaţă" 5. Să mai mai subl sublin inie iem m în ce măsură măsură reproduce reproducerea rea este lesnic nicioas ioasă ă şi rapi rapid dă în acea perioadă a vieţii în care sângele este propulsat în curenţi repezi şi abundenţi şi în ce măsură devine ea lentă lentă şi difici dificilă lă atunci atunci când când vârsta vârsta încetineş încetineşte te circulaţi circulaţia a Mai putem nota şi faptul că la bătrâni compoziţia sângelui este alta, că acesta este mai puţin bogat în globule şi în albumină. La persoanele epuizate de o boal boală ă înde îndelu lung ngat ată, ă, memo memori ria a slăbeş slăbeşte te o dată dată cu circul circulaţia aţia.. „Subiecţii „Subiecţii foarte nervoşi, nervoşi, la care acti activi vita tate tea a inim inimii ii a scăz scăzut ut considerabil, se plâng de obicei de pier pierde dere rea a memor emorie iei. i... .. simptom simptom care care diminu diminuează ează pe măsu măsură ră ce circul circulaţi aţia a revine revine la normal"6. Există o exaltare a memoriei atun atunci ci când când circ circul ulaţ aţia ia a fost fost modif modific icată ată de stim stimule ulenţ nţii ca haşişu haşişul, l, opiul opiul etc, etc, care care excită excită sistemul nervos înainte de a duce la o stare finală de depresie. 157

THEODULE RIBOT

Alţi agenţi terapeutici produc un efect efect contrar, contrar, de exemplu exemplu bromura ura de pota otasiu, siu, a cărei rei acţiune este sedativă, hipnotică, şi care, luată luată în doză mare mare,, produ produce ce o înce încetin tinire ire a circulaţiei. Un predicator a fost obliga obligatt să întreru întrerupă pă folosir folosirea ea acesteia, acesteia, deoarece aproape că ajunsese să-şi piardă memoria; aceasta i-a revenit de îndată ce a încetat tratamentul. Din Din toat toatee acest acestee fapt faptee reies reiesee o exer exerci ciţi ţiul ul conc conclu luzi ziee gene general rală: normal al memoriei presupune o circulaţie activă activă şi un sâng sânge e boga bogatt în mate materi rial ale e nece necesa sare re integ integrăr răriiii şi dezin dezinteg tegrăr rării. ii. De   îndată ce această activitate se exagerează, există tendinţa spre excitaţia morbidă; de îndată ce ea scade, există tendinţa spre amne amnezi zie. e. Este Este impo imposi sibi bill să precizăm mai mult fără a intra  în pură ipoteză. De ce, în mod preferenţia preferenţial, l, cutare cutare categorie categorie de amin aminti tiri ri este este acti activa vată tă sau sau abolit abolită? ă? Nu ştim. ştim. Exist Există ă atâta atâta nepre eprevă văzu zutt în fiec fiecar are e caz caz part partic icul ular ar de amne amnezie zie şi de hipermnez hipermnezie ie încât încât ar fi himeric himeric să înce încerc rcăm ăm o expl explic icaţ aţie ie.. Probabil Probabil că modifi modificăr cării organi organice ce foarte fugitive, cauze infi infint ntez ezim imal ale e fac fac ca, ca, sing singur ura a dintre toate, cutare serie să fie evocată sau să rămână surdă la apel. Este de ajuns ca un singur elem elemen entt nerv nervos os să fie   ppus us în mişcare sau sa rămână para parali liza zat: t: meca mecani nism smul ul bine bine cunosc cunoscut ut al asocia asociaţiei ţiei explic explică ă restul restul.. Câţiva Câţiva fiziolo fiziologi gi au emis emis opinia opinia că lapsusurile1 limitate limitate şi temp tempor orar are e ale ale memo memori riei ei se datorează unor modificări locale şi tranzitorii în calibrul arterelor, sub influenţe vasomotorii. Ei au invocat drept argument faptul că reamin reamintir tirea ea este este bruscă bruscă şi că este este de obic obicei ei cauz cauzat ată ă de o emoţie şi că emoţiile exercită o influ influen enţă ţă deos deoseb ebit ită ă asup asupra ra sistemului nervos vasomotor.   în acele cazuri de pierdere completă a memoriei, de spre care am dat numeroase exemple, reamintirea depinde de circulaţie şi de nutriţie. Dacă Dacă reamint reamintirea irea este este bruscă bruscă (ceea (ceea ce se întâmplă întâmplă rareori), ipoteza cea mai probabilă este aceea a unei sincope funcţ funcţio iona nale, le, a unei unei stări stări „de „de inhibiţ inhibiţie" ie" care care încetează încetează dintrdintrodată: odată: această această problemă problemă este una dintre cele mai obscure ale fiziologiei sistemului nervos. 158 158

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

Dacă Dacă reami reamint ntire irea a rezult rezultă ă dintr-o reeducare (caz obişnuit), rolu rolull capi capita tall pare pare a reve reveni ni nutriţiei. Rapiditatea cu care se reînvaţă reînvaţă arată că nu este pierdut totul. Celulele au putut fi atrofiate; dar dacă nucleii l or (con (consid sider eraţi aţi,, în gene genera ral, l, ca organele lor reproductive) dau naşt naşter ere e alto altorr celu celule le8, baze bazele le memo memori riei ei sunt sunt chia chiarr prin prin acea aceast staa restabilite: celulele-fiice celulele-fiice seamănă cu celul celulele ele-ma -mamă mă,, în virtu virtute tea a acele elei tendi endin nţe a oricărui organism de a-şi menţine tipul şi a tend tendin inţei ţei oric oricăre ăreii modific modificări ări dobândite de a deveni o modificare transmisă; memoria memoria nu este în cazul acesta decât o formă de ereditate 9.

 în rezumat, memoria este o funcţi funcţie e genera generală lă a sistem sistemulu uluii nervo ervos. s. Ea are are drep dreptt bază bază propr roprie ieta tate tea a pe care o au elem elemen ente tele le de a cons conser erva va o modif modifica icare re recept receptată ată şi de a forma asociaţii. Aceste Aceste asociaţii, asociaţii, rezult rezultat at al experi experienţ enţei, ei, le-am le-am numit umit dina dinami mice ce,, pent pentru ru a le distinge de asociaţiile naturale sau anatom anatomice ice.. Conserva Conservarea rea este asigurată de nutriţie, care fixează fără înceta încetare re deoare deoarece ce reîn reînno noie ieşt şte e fără fără înce înceta tare re.. Capacita Capacitatea tea repro-ductivă ni s-a părut părut că depind depinde e mai ales de circulaţie. A conserva şi a reproduce:   între întreaga aga esenţă esenţă a memori memoriei ei este astfel ataşată la condiţiile condiţiile fundamentale fundamentale ale vieţii. Restul conştiinţă, conştiinţă, localizare localizare exactă exactă a aminti amintirilo rilorr în trecu trecutt - nu este decât decât o perfecţ perfecţiona ionare. re. Memoria Memoria psihică nu este decât forma cea mai înaltă şi mai complexă a memo memori riei ei.. A te mărg mărgin inii la aceasta, ca majoritatea majoritatea psihologilor, psihologilor, este a te condam condamna na dinai dinainnte de a nu vehicula decât abstracţii. O dată ată ce am stab tabilit ilit aceste aspecte preliminare, am clasificat şi am descris maladiile memorie memoriei; i; şi cum o observa observaţie ţie bine făcută valorează   întotdeau întotdeauna na mai mult decât o descriere genera generală, lă, fiind fiind mai instructivă şi mai sugestivă, am ilustr ilustrat at fieca fiecare re tip morbid morbid cu câteva exemple clare şi autentice. 159 159

MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

THEODULE RIBOT

După După ce am trav traver ersa satt o masă masă de fapte care va părea părea multor cititori plicticoasă, ne-am oprit asupra rezultatelor generale care reies din ele: în primul primul rând necesi necesitat tatea ea de a descomp descompune une memori memoriaa în mai multe multe căror indepe independe ndenţă nţă memorii, a căror este este clar clar stab stabili ilită tă de cazurile  patologice. Am arătat apoi că distrug distrugerea erea memorie memorieii are loc conform cu o lege. Neglijând tulburările secundare, de scurtă durată, puţin instructive pentru cei care au o evoluţie normală, am constatat:   în cazul disoluţiei disoluţiei  generale a memoriei, memoriei, pierderea pierderea amintirilo amintirilorr are un mers invariabil: faptele recente, ideile în general, sentimentele, actele.  în cazul de disoluţie  parţială cel cel mai bine bine cunos unoscu cutt (ui (uitarea semnelor), pierderea amintirilor are are şi ea un mers mers inva invariabil: nume numele le propr proprii ii,, nume numele le comu comune ne,, adjectivele şi verbele, interjecţiile, gesturile.   în ambe ambele le cazu cazuri ri mersu mersull este identic. Avem de-a face cu o regresiune de la cel mai nou la cel mai vechi, de la complex la simplu, de la voluntar tar la auto autom mat, at, de la mai mai puţi puţin n organizat la mai bine organizat. Exacti Exactitat tatea ea aceste acesteii legi a este veri verifi fica cată tă de regresiunii este cazur cazurile ile destul destul de rare rare în care care disoluţia progresivă a memoriei este este urma urmată tă de o vind vindec ecar are: e: amin aminti tiri rile le revi revin n în ordi ordine nea a inversă a pierderii lor. Lege Legea a regr regres esiu iuni niii ne-a ne-a permis să explicăm revi revivi visc scen enţa ţa extr extrao aord rdin inar ară ă a anu anumito itor amintiri tiri ca pe o  întoarc  întoarcere ere a spiritul spiritului ui îndărăt, la cond condiţ iţii ii de exis existe tenţ nţă ă care care păre părea au disp ispărut ărute e pent pentru ru totdeauna. Am ataşat legea noastră la un prin rincipiu fizio ziologic: „Deg „Degen ener eres esce cent nta a love loveşt şte e în primul rând ceea ce s-a format mai recent", - şi la un principiu psiho siholo log gic: ic: „Cee „Ceea a ce este este complex dispare înaintea a ceea ce este simplu, deoarece acesta a fost de mai puţine ori repetat  în experienţă". 160 160

fine, studi studiul ul nost nostru ru de în fine, pato patolo logi gie e a memo memori riei ei ne-a ne-a condus la o concluzie generală: memor emoria ia const onstă ă din dintr-u tr-un n proces de organizare în grade variab variabile ile,, cupri cuprins ns între între două două limite limite extrem extreme: e: starea starea nouă, nouă,  înregistrarea organică. NOTE 1

„Am cunoscut - spune Abercrombie - un actor distins care, chemat

să-1 înlocuiască pe unul dintre confraţii săi bolnav, a trebuit să înveţe  în câteva ore un rol lung şi dificil. El 1-a  învăţat foarte repede şi 1-a jucat cu o perfectă exactitate. Dar, imediat după spectacol, 1-a uitat în aşa măsură încât, având de jucat acelaşi rol mai multe zile în şir, era obligat de fiecare dată să-1 pregătească din nou, neavând timp, spunea el, să-l „studieze". întrebat asupra procedeului mental folosit atunci când a  jucat rolul pentru prima

oară, el mi-a răspuns că pierduse cu totul din vedere publicul, părându-i-se că nu are în faţa ochilor decât paginile cărţii şi că, dacă ceva i-ar fi întrerupt această iluzie, s-ar fi oprit în mod (op.cit.p. 103). instantaneu" 2

,,/a modalite [sic!] quis'estproduite", în textul original. (Nota trad.) 3 Maudsley,P/jysi'o/og/ede/'e.sp/7(,trad. Herzen.p. 140. 4 J.Paget,  J.Paget, Lectures on surgicalpathology, surgicalpathology,

voi. I, p. 52. A se vedea şi Maudsley, op. cit.,, pp. cit.,, pp. 477-478. 5 Herbert Spencer, Principes Spencer, Principes depsychologie, voi. I, p. 239. 6 /b/d., p. 241.

7 După După cum cum este este cuno cunosc scut ut,, termenul lapsus are următoarele sensuri: 1) incapacitate de moment a cuiva de a-şi aminti de ceva de care este sigur că are cunoştinţă (de exemplu, un nume  propriu  propriu sau comun); 2) eroare eroare comisă de o persoană persoană,, nu din neatenţie, neatenţie, cum se crede crede îndeo îndeobşt bşte, e, ci din cauze cauze mai mai profunde, cercetate de Sigmund Freud  în Psihopatologia vieţii cotidiene (a se aţă vedea S .Freud, .Freud, Opere IV, traducere, avanpref aţă şi note note de dr. Leonar Leonard d Gavri Gavriliu, liu, cu o prefaţă de acad. Vasile Pavelcu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996). Lapsusurile observate la omul normal, arată Freud, apar apar ca un fel de fază fază prelimin preliminară ară a aşa-ziselor „parafazii" care se produc în condiţii patologice. „Dacă - scrie Freud - se admite că un mecanism analog aceluia aceluia al uitări uităriii de nume poate poate să guvernez guverneze e şi fenomen fenomenele ele de lapsus, lapsus, explicare explicarea a acestora din urmă devine facilă" (op.cit., p. 206). Aşa după cum a demo demonst nstra ratt părin părinte tele le psih psihan anal aliz izei, ei, starea fiziologică (oboseală etc.) poate să favorizeze apariţia unui lapsus prin slăbirea controlului controlului conştient, conştient, dar nu-l generează.

161

THfiODULE RIBOT

Ca la toate „actele ratate", cauzele şi mecanismul lapsusului ţ in de inconştientul individului, analiza dezvăluind motive adânci, caracteristice, incomplet refulate şi gata să se dea de gol. (Nota trad.)

INDICE DE NUME

8

A se vedea nota 63 de la capitolul I. (Nota trad.) Pentru mai multe detalii asupra acestui aspect, a se vedea în Brain în Brain articolul citat anterior. 9

ABERCROMBIE: 62, 115, 144,150,151,161 AJURIAGUERRA: 134 ASELM de Canterbury, 59 ARSENI, ARSENI, Constantin: Constantin: 14,16 AZAM: 80,82,83,84, 85 BAILLARGER,Jules;92,93,107, 134 134 BAIN, Alexander: 26,56,57,126 BALLANTYNE;49,61 BARBIZET,J.; BARBIZET,J.; 15 BASTIAN: 33 BAUDRY,F.: 137,138 BEALE,Lionel:31 BEAR,M.F.: 16 BEATTIE:115 BEHTEREV: 12 BERGSON: 61 BERKELEY,George:43,6l BINET,Alfred: 11,16 BREBAN,Nicolae:107 BRIDGES: 33 BRINTON: 33

BROADBENT: 131 BROCA,P.:60,127,131,134,135 BRODMANN: 60 C CALMEIL: 114 CARPENTER: 24, 37, 57, 58,61, 71, 105, 106, 116, 118, 133, 144,150 CIOCULESCU, Eugenia: 151 CLEMENT al Vl-lea: 141 CLIFFORD: 20 COLERIDGE,S.T.:143,151 COLLBURN,Zerah:110 COMBE, 105 CONSTANTINESCU.Ovid: 104 COOPER,L.N.:16 CRICK, Francis: 58

DĂN1LĂ, Leon: 14,16 DELAY.Jean: DELAY.Jean: 15 DELBOEUFL:57,151 DEJERINE,J.J.:60 DORE,Gustave: DORE,Gustave: 110 DOSTOEVSKI,F DOSTOEVSKI,F.M.:103 .M.:103

1 62

163

INDICE DE NUME DROBISCH, M.W.: 102,108 DUFAY:82,83,8 5,105

DUMBRAVĂ, Izabela: 104 DU NN: 79,105 DUVAL,M.:151 EBNER  ,F.F.:16 EXNER  : 36 FALRET, Jules: 92,104,107,108, 136,137 FAVILLE: 92 FELDMANN: 107 FERR1ER, David: 30,40,57 FREUD.S.: 58,59,134,135,161 GALL.F.J.: 110,133 GAVRILIU, Leonard: 106, 107, 108,161 GAZELLES: 57 GOLU,Mihai: 14,16 GOODGLASS.H.: 134 GRANV1LLE, Mortimer: 71,78 GRASSET: 132 GRATIOLET, Louis-Pierre: 60, 128,133,137 GRIESINGER, Wilhelm: 92, 93, 106,107,108,152 HAMILTON.Willia m: 84,59,144 HARTLEY,David:2 2,57 HARTMANN, Eduard: 34,58 HECAEN.H.: 134 HERBART.35

164

INDICE DE NUME HERING: 21,57 HERZEN: 108 HOLLAND: 155 HOROCHE,Michel -Pierre: 106 HOSTETLER,A.J. :16 HUXLEY:20 HYDEN,H.: 13,16

IAN OŞI. Ion: 104 IREL AND : 108 ITA RD: 129 JACKSON,J.H.: 61,65,67,69,98, 104,1 31,136 JANET, Pierre: 11,16 K  KANT,1.:61 KOEHLER, 12 KOEMPFEN,M.:1 07 KORSAKOV.Serg hei: 15 KREINDLER,A.: 13,16 KUSSMAUL:126 ,128,129,131, 136.137,138 LAYCOCK: 61,70,78,104 LEGROUX: 137 LEURET: 106 LEWES, G. H.: 23,33.57 , 110, 110, 133,1 47,151 LEYDEN : 62 LINNE, Cari: 49,61 LORDA T: 123,137 LURIA. A.Q.: 15,134 LUYS: 57,133

M MABILLON,Jean: 141,140 MACAULEY.Th. B.: 50,61 MACNISH: 81,84,85,99,105 MAGNAN; 104 MAIORESCU,Titu: 108 MARAJ: 58 MĂRIE, Pierre: 134 MAUDSLEY: 20, 27, 36, 41, 57, 136,152,161 MARGINE ANU,Nicolae: 16 MEILI,Richar  d:15,16 MESMET: 84 MEYNERT:31 MOREL: 104 MOR1N, Edgard: 135,136 MOTET: 104 MOZART: 110 MULER,Max: 128,138 MYCIELSKA. K.: 15  N  NEW TON : 49  NIE LSE  N,J. M.:6 0 O OGLE,W.:12 7 OMBREDAN E,Andre:136 PAGET.J.: 161 PAPEZ, James W.: 14 PAVELCU,Vasile :161 PAVLOV.I.P.: 12,57,58 PICK.Amold: 148,149,151 PIERON,Henri:9, 15 PROUST, Marcel: 133, 137, 150, 151 151

QUlNCEY.Thomasde : 141,150 REASON.J.; 15 REYNOLDS : 90,106 RITI: 107 ROGERS: 49 ROMBERG,M.H .:141,150 ROSTAN.Leon: 123,137 RUSH: 144,145 SANDER:147, 148, 151 SCANDELLA: 144 SCOTT,Walter:49 SECENOV,I.M.:9 SEQUARD, Brown: 105,125 SHARPEY:72,74,79 SMERDEAKOV: SMERDEAKOV: 103 SOCRATE: 104 SPENCER, Herbert: 36, 62, 133, 161 161 SPINOZA,B.:10,16 SPR1NG:61 SPURZHEIMJ.C: 133 SQUIRE,L.R.:16 STERIADE.Mircea: 10,15 STEWART, STEWART, Dugald: 44,61,110 TAINE, H.: 44, 61, 62, 105,107, 110,130,133 TONOlU,Vasile:135 TROUSSEAU, Armând: 57, 65, 104, 123, 126, 127, 131, 132, 134 ,136,13 7 TULVI  NG.E.: 16 165 165

INDICE DE NUME VERNET,Horace:110 VIERORDT: 51,62 VIEUSSENS: 59 VILLERMAY, Louyer 95, 104, 116,133 VILLIERS: 78

WERNICHE,Carl:60,134 WHITNEY:13O,138 WIGAN: 147 WINSLOW.Forbes: 42,49,60,61, 79,105,108,133,145,149,151 WUNDT: 26,39,59 WYCHERLEY,William: 50,62

WATSON, James: 12,58 WEBER, H: 62 ZAZZO,Rene: 10, 15,

166

L A E D H U R I L E I R I Ş I U ţ JI JI V E R S E N C I C L O P E D I C AU APĂRUT: Bujor T. Rîpeanu, Cristina Corciovescu - Dicţionar de cinema 47.500 lei 37.90 0 lei Larousse - Dicţ io n ar de ps ih olo g ie 46.900 lei Larousse - Dicţionar de psihiatrie 24.900 lei Larousse - Dicţionar de psihanaliză 32.900 lei Larousse - Dicţionar de filosofie 10.500 lei Larousse - Dicţionar de sociologie 24.900 lei Larousse - Dicţionar de civilizaţie musulmană 22.500 lei Larousse - Dicţionar de civilizaţie egipteană 32.000 lei Larousse - Dicţionarul spaţiului Ja cq ue s De rr id a - Dis emin ar ea 26.90 0 lei B r i c e P a r a i n - Lo g o s u l p l a t o n i c i a n 19.9 00 lei 14.900 lei Marcel Gauchet - Inconştientul cerebral 27.900 lei Matila Ghyka - Filosofia şi mistica numărului  Jeanne Ancelet-Hustache - Meister Eckhart şi mistica renană 17.900 lei 24.900 lei Mircea Eliade - Mituri, vise şi mistere 16.900 lei Patricia Hidiroglu - Apa divină 17.000 lei Franţois Brune - Hristos şi Karma Georges Dumezil - Uitarea omului şi onoarea zeilor 26.900 lei Geo rg rg es es Du Dumez ilil - Ze Ze iiii su su ve ve ra ra ni ni ai ai in ind oo-e ur ur op op en en ilil or or 24.90 0 lei Rud ol ol f Ste in in er er - Misti ca ca . Gâ nd nd u ma man, gâ nd nd c os os mi mi c 14.9 00 00 lei Rudolf Steiner - Evanghelia după Luca 16.900 lei Rudolf Steiner - Omul suprasensibil în concepţia antroposofică 18.900 lei 19.900 lei Rudolf Steiner - Creştinismul esoteric Je an ne Gu esne - Co rp ul sp ir it ual 18.9 00 lei 22.900 lei Marc de Smedt - Tehnici de meditaţie A T Mann - Principiile reincarnării 17.500 lei 24.900 lei Christmas Humpreys - Concentrare şi meditaţie Pla to n - Dia lo gu ri ( t ir aj no u) 32.90 0 lei Aristotel - Or ganon (voi . 1 ) 26.9 00 lei Aristotel - Or ganon (voi. I I ) 43.0 00 lei A r i s t o t e l - Po e t i c a 32.00 0 lei Gaston Berger - Tratat practic de cunoaştere a omului 14.900 lei 28.900 lei Alfred Adler - Cunoaşterea omului ' Alfred Binet - Sufletul şi corpul 7.000 lei Alfred Binet - Dedublarea personalităţii şi inconştientul 24.900 lei 11.900 lei  Th. Ribot - Voinţa şi pat o lo gi a e i Karen Horney - Personalitatea nevrotică a epocii noastre 22.900 lei Frieda Fordham - Introducere în psihologia lui C.G. Jung 19.900 lei Leonard Gavriliu - Inconştientul în viziunea lui Lucian Blaga 14.900 lei Vasile Tonoiu - în căutarea unei paradigme a complexităţii 11.900 lei William Shakespeare - Regele Lear William Shakespeare - Macbeth

'

16.900 lei 16.830 lei

 Jdrarul  W i l l i a m Go l d i n g - O a m e n i d e h â r t i e 15.900 lei Ir is Mur do ch - Dilema l ui Jack so n 24. 900 lei 22.900 lei Kazuo Ishiguro - Amintirea palidă a munţilor 30.000 lei Eugen Simion - Dimineaţa poeţilor 14.900 lei   Tudor Opriş - Zoologia ' ' 3.500 lei Copacul fermecat - Poveşti Mih ai Re Ret eg an , Co Co rn el Lu Lun gu - 19 56 - Exp lo zia 13.900 lei 10.000 lei Andrei Avram - Contribuţii etimologice * * * - L i c h i d a r e a l u i Ma r c e l P a u k e r 6.000 lei 10.000 lei Album - Berthelot şi România Luminiţa Bădeliţă - Analiză matematică pentru clasa a XII-a 3.900 lei

Ctaj-Napoca, str. Cotita, nr.6, Tel./Fax: 064/192408 CP 559, OP. 9

L A E D I T U R I L E IR I Ş I U N I V E R S E N C I C L O P EV DO IRC A P Ă R E A :  Theodule Ribot - Memoria şi patologia ei Larousse - Dicţionar de civilizaţie greacă Larousse - Dicţionar de medicină Ion Calafeteanu - Români la Hitler William Shakespeare - Visul unei nopţi de vară I. Kant - Critica raţiunii pure Th. RibotMemoria şi Vladimir Jankelev ria şi patologia ei ich - Ireversibilul şi nostalgia

Comandând prin poştă o carte apărută la una din editurile IRI sau UNIVERS ENCICLOPEDIC obţineţi o reducere de:

15% Pentru comenzi cu o valoare mai mare de 60 000 lei obţineţi o reducere de:

20% Costul expedierii prin poştă e suportat de edituri. Adresa: CP 33-2, Bucureşti, România TelJfax: (401) 222 62 86,222 53 52,222 54 20

\ - •'

THEODULE RIBOT

MEMORI

SI PATOLO GIA E

„în lipsa memoriei, viaţa psihică (admiţând că prin absurd ar putea să existe aşa ceva) s-ar pulveriza într-o serie de momente izolate, trăite strict în prezent (deci de fapt netrăite!), fără raport cu trecutul şi nici cu clipa imediat următoare. Memoria este aceea care ne dă sentimentul continuităţii, fiind un instrument strategic al dezvoltării şi adaptării. Cu cât în memoria noastră se depozitează un trecut mai bogat şi mai variat, cu atât perceperea şi priceperea prezentului sunt mai ample şi mai profunde, iar previziunea evenimentelor viitoare, planificarea şi dirijarea în cunoştinţă de cauză a conduitei,  în vederea ating erii scopurilor fixate, devin tot mai exacte şi adecvate."

Dr. LEONARD GAVRILIU

ISBN 973-97627-8-6