Rezolvari MPT Partial

1. Fazele la punerea in fabricatie al unui produs sunt : - proiectarea produsului - proiectarea tehnologiei de executie - proiectarea sculelor, dispozitivelor, verificatoarelor - realizarea , experimentarea , omologarea prototipului - realizarea , experimentarea , omologarea seriei 0. 2. Calitatea unui produs se proiecteaza in sensul ca numai dupa ce proiectul si tehnologia au fost verificate, reusind sa se obtina parametrii prevazuti, se poate spune ca pregatirea tehnologica este terminata si este posibila lansarea in fabricatie. 3. Tipuri principale de productie, acestea se clasifica in functie de volum: Productie de unitate Producite de serie Productie de masa Produtita de unitate presupune executia uni numar mic de produse de regula complexe sau chiar al unei singure bucati.Productivitatea este de regula redusa iar costurile ridicate. Productia de serie presupune executia unor loturi de produse, operatiile fiind repetate periodic, se pot folosi masini specializate si scule adecvate care determina cresteera productivitatii si reducerea costurilor.Aceta este cel mai raspandit tip de producite. Productia in masa, care presupune executia unor cantitati mari in mod continuu pe o perioada lunga de timp. In acest caz productia este foarte mare si costurile sunt minime. 4. Procesul tehnologic reprezinta acea parte a procesului de productie in decursul caruia se produce transformarea de natura fizico-chimica in scopul a dimensiunilor si a formei materiei prime si materialelor in vederea obtinerii produsului finit 5. Tehnologitatea este principiul pe baza caruia se allege forma piesei si a materialului asa incat procesul tehnologic sa fie cat mai simplu. Interschimbabilitatea este principiul conform caruia o piesa trebuie sa permita oricand inlocuirea cu alta de acelasi fel. Optimul tehnico-economic este un principiu potrivit caruia un process tehnologic trebuie sa conduca la obtinerea caracteristicilor tehnice impuse producatorului cu cheltuieli minime. 6. SR = Standard Roman. STAS = Standard de Stat inainte de 1992. SR EN = Standard Roman identic cu Standardul European, cu acelasi numar. SR ISO = Standard Roman identic Organizatiei Standardelor Internationale, cu acelasi numar. SR CEI = Standard Roman identic Comisiei Electrotehnice Internationale, cu acelasi numar. 7. Organizarea procesului de executie permite asigurarea unei productii ritmice cu eficienta ridicata si presupune: 1.Stabilirea caracterului productiei 2. Stabilirea numarului de utilaje, gradul de incarcare al acestora, numarul de muncitori si gradul lor de calificare. 3. Calculul productivitatii muncii cu ajutorul relatiei: Q=c/t, unde c este costul unei anumite cantitati de produse, iar t=timpul consumat pentru prelucrarea lor. 4. Calculul costului piesei sau al

produsului 5. Estimarea eficientei economice a procesului tehnologic adoptat 8. Documentatia tehnologica a executiei unui produs reprezinta totalitatea documentelor de uz intern ale unei intreprinderi prin care se sistematizeaza elementele procesului tehnologic. 9. Fluxul tehnologic reprezinta lista operatiilor in ordine cronologica la care este supusa o piesa sau subansamblu de la intrare, ca material, pana la iesire, ca piesa finita 10. Fluxul tehnologic in banda reprezinta ansamblul de masini de lucru, instalatii si mijloace de transport dintr-o sectie de fabricatie dispuse in ordinea de succesiune a operatiei procesului tehnologic. 11. Controlul tehnic de calitate = totalitatea verificarilor effectuate asupra pieselor, subansamblurilor si produselor finite prin care se stabileste concordant parametrilor obtinuti in procesul de fabricatie cu caracteristicile tehnicei impuse prin proiect 12. Pe baza cerintelor impuse procesului tehnologic, se pot intocmi mai multe variante de procese tehnologice, capabile sa asigure calitatea produselor, productivitatea necesara, respectarea conditiilor de protectie a muncii, etc. Varianta optima a procesului tehnologic trebuie sa fie cea mai economica cu un minim de cheltuieli pe materii prime, pe materiale auxiliare, pe utilaje tehnologice,etc.

13. Norma tehnica de timp reprezinta durata de timp necesara pentru executarea unui produs, aceasta fiind altcatuita din: 1. Timpul de pregatire-Incheiere Tpi, reprezentand timpul in care executantul studiaza documentatia de executie, pregateste conditiile necesare executarii acesteia (reglarea masinii, montarea sculelor si SDV-urilor) si timpul dupa terminarea lucrarii necesar aducerii locului de munca in starea initiala. TPi depinde de organizarea locului de munca, de onstructia masini-unelte, de complexitatea piesei care se prelucreaza cat si a SDV urilor folosite . 2. Timpul operativ Top, reprezentand

timpul in care executantul modifica obiectul muncii dpdv cantitativ si calitativ. 3. Timpul de deservire a locului de munca Tdl, reprexentand timpul in care executantul asigura intr-un schimb de munca mentinerea in stare de curatenie a locului de munca. 4. Timpul de intreruperi reglementare Tir, reprezentand timpul in care procesul muncii este intrerupt pentru odihna si necesitatile firesti ale executantului precum si timpul de intreruperi conditionate de tehnologie si de organizare a muncii. 14. Corelatia cost-precizie nu este o functie liniara. O precizie de prelucrare ridicata impune de regula un proces tehnologic mai laborios cu utilaje mai scumpe, personal cu calificare mai intalta, rezultand un cost al prelucrarii mai ridicat. Se poate vorbi de notiunea de precizie economica

de prelucrare. 15. Dimensiunea nominala N este valoarea de baza in caracterizarea unei anumite dimensiuni, inscrisa in desenul de executie, valoare independenta de abaterile premise si conditiile tehnice. Dimiensiunile limita sunt cele doua dimensiuni indicate de proiectant pe desen sub forma abaterilor si anume: • Dimensiunea maxima Dmax. • Dimesiunea minima Dmin. Dimensiunea efectiva E este dimensiunea realizata prin executie a carei valori se obtine prin masurare. Abaterea este diferenta dintre dimensiune(efectiva, maxima, etc.)si dimensiunea nominala corespunzatoare. Abaterea efectiva A este diferenta dintre dimensiunea efectiva A si dimensiunea nominala A=E-N. Abaterea superioara As este diferenta dintre dimensiunea maxima sic ea nominala As=Dmax-N Abaterea inferioara Ai este diferenta dintre dimesiunea minima sic ea nominala Ai=Dmin-N. Toleranta reprezinta valoarea din inaintea stabilita a intervalului de variatie a dimensiunilor limita, fiind in tot diauna o marima pozitiva T=D maxim-D minim=As-Ai. Campul de toleranta este zona cuprinsa intre dimensiunea maxima si dimensiunea minima.. JOCUL este diferenta dintre diametrul efectiv al alezajului si diametrul efectiv al arborelui cand primul este mai mare ca al 2-lea. Jocul maxim Jmax este diferenta dintre diametrul maxim al alexajului si diametrul minim al arborrelui: Jmax=Dmax-dmin. Jocul minim Jmin este diferenta dintre diamentrul minim al alezajului si diamentrul maxim al arborelui Jmin=Dmin-dmax. Strangerea este diferenta

dintre diametrul efectiv al arborelui si cel al alejajului primul mai mare ca al doilea.Strangerea maxima este valoarea absoluta a diferentei dintre diametrul minim al alezajului si diametrul maxim al arborelui. Smax= |Dmin-Dmax|. Strangerea minima este valoarea absoluta a diferenti dintre diametrul maxim al alezajului si diametrul minim al arborelui. Smin=|Dmax=Dmin|. AJUSTAJUL reprezinta ansamblul arbore-alezaj dpdv al raportului in care se gasesc cele doua piese montate una in alta, privitor la valoarea jocului sau a strangerii. 16. Folosim definitiile de la 15 pentru joc si strangere si adaugam desenele.