Revoluția de La 1848 - Italia

 

Revo Re volu luția de de la 1848 1848 Revoluția de la 184 1848 8 a fo fost st o re revoltă voltă național ionalistă istă a burgh burgheziei eziei eeurop uropene ene de desfă sfășurată îîn n anii 1848 - 184 1849, 9,  îndreptată împotriva ordinii ordinii încă supranaționale stabilite de Congresul de la la iena !1814 - 181"# 181"#$$ Revolu țiile de la 1848 1848 au d dat at sem semnalul nalul deșteptă teptării rii naționali ionalismulu smuluii euro european, pean, fiind cunos cunoscute cute d dee aceea și sub denum denumirea irea de %primăvara popoarelor% !în franceză printemps des peuples, în italiană primavera dei popoli #$ & &eeși în înăbușite, revoluțiile de la 1848 au fi'at pe terme termen n lung obiecti obiectivul vul creări creăriii statelor naționale în (uro (uropa, pa, obie obiectiv ctiv defin definitiva itivatt cu a)utor american !conform programului în 14 puncte al lui *ilson#, abia după +rimul Război ondial$

&esfășurare ianuarie  1848 1848  !Revol Revolu uția sicilia siciliană nă din din 1848 1848#$  ceastă amplă mișcare a debutat în +alermo, +alermo, .talia, la 1/ ianuarie

Cauze Cauzele Cauze le Revo Revolu luției (u (uropen ropenee au fo fost st împ împăr ărțite în trei ccategori ategorii0 i0 •

•

•

economice0 •

absolutist22 progresele economiei capitaliste sunt frnate de revenirea la regimul  regimul absolutist

•

criza alimentară, amplificată de seceta din 1843-18482

•

cr creeșter terea ea ee'c 'ces esiv ivăă a p pre rețur urilo ilor2 r2

cauzele sociocauzele socio-polit politice0 ice0 nemu nemullțumire umireaa  burgheziei, burgheziei, țărănimii, nobilimii  nobilimii liberale liberale,, muncitorimii datorită revenirii regimului regimului absolutist și lipsei drepturilor democratice2 cauzele național cauzele ionale0 e0 domi domina nația străi străină, nă, nevoia de unire a statel statelor or farmițate și indep independen endența tuturor tuturor statelor$

Revolu Rev oluția de de la 1848 1848 în în .tali .taliaa .talia  cele 3 state aristocratice create prin prin  Congresul de la iena iena au  au fost fost cu cupr prins insee de m miișcar carea ea re revol volu uțion ionararn .talia ilano,, ene  eneția și Roma$ Roma$ ișcarea a fost u utiliz tilizată ată de regele regele pie piemont montez ez Carol națională ca care re a procla proclamat mat rep republi ublica ca la ilano  lbert în  lbert  în încercarea de a cuceri 5ombardia 5ombardia  de la la  6absburgi 6absburgi$$ n sudul lpilor ca și în 7erm 7ermania, ania, Congresu Congresull de la i iena, ena, supus dorințelor suveran suveranilor, ilor, a înlocuit harta simp simplificată, lificată, realizată de ap apoleon, oleon, cu o fărmițare în șapte sstate, tate, fără nici o legătură între eele$ le$ +es +este te tot, monarhii restaurați au revenit la fostele stru structuri cturi ale echiu echiului lui Regim și s-au sspri)init pri)init pe aristocrația funciară în mai toate aceste reg regiuni, iuni, cu e'cepția +iemontu +iemontului, lui, în care valul industr industrializării ializării nu pătrunsese încă, și deci bburghezia urghezia era numeric des destul tul de slab slabă$ ă$ udul peninsulei peninsulei și icilia formau Reg Regatul atul eap eapolelui, olelui, rest restituit ituit :our :ourbonilor bonilor dup dupăă eșecul lui urat, care încercase ssăă recucerească statele acest acestuia uia și care a fost îîmpu mpușcat$ n cen centru, tru, state statele le pontificale se înti întindeau ndeau la nord, din Romagna pnă în Cmpia romană, trăind în două .talia peninsulară$ +apa 7rigore al ;.-lea, întmpinat în 18oscanei, și ducat ducatele ele d dee + +arma arma și d dee  odena$ odena$ umai regatul de +iemont și ard ardinia inia scăpaseră de

 

controlul 6absburgilor, căci aici pătrunsese industrializar industrializarea ea și o burghezie comercială și indu industrială, strială, d deschisă eschisă la inovații, încerca să încura)eze sch schimbarea$ imbarea$ n primul rnd rnd,, în snul acestei burghezii progresiste, progresiste, pu puternic ternic influen influ ențată de idei ideile le france franceze ze și care, deși mai puțin nume numeroasă roasă și mai puțin influ influentă entă dect în +iem +iemont, ont, era prezentă prez entă totuși și în în rregatu egatull lo lombar mbardo-ve do-vene nețian, în ducat ducatee și îîn n sstate tatele le pontif pontificale icale,, ss-a -a d dezvo ezvoltat ltat mișcarea libe liberală rală de unificare, Rissorgimento, Rissorgimento, care promovează proiectele de unificare ce duc la începutul lui decembrie 18?= la elaborare elab orareaa consti constitu tuției reg regatulu atuluii unic$ &ec &eclan lanșarea rev revolu oluției din 184 1848 8 în .talia nu es este te cu nimi nimicc tribu tributară tară în faz fazaa ei inițială insurecției parizi pariziene ene din lu luna na februarie$ (a începe în 1843, odat odatăă cu alegerea lui +ius al .;-lea pe tron tronul ul fntului +etru, +etru, care își )usti )ustifică fică reputația liberală pe care o are în .talia prin ctev ctevaa reforme aplicate sstatelor tatelor pontificale$ .mediat, întreaga țară încep începee ssăă se miște$  anifesta anifestațiile anti-austriece au loc aproape peste tot, provocate de strigătele strigătele de %>răiască +ius al .;-lea%$ Cele mai mai mari au loc în regatul lombardo-vene lombardo-vene țian, unde popula popu lația re refuză fuză ssăă cum cumpere pere tutu tutun n pen pentru tru a nu da bani admin administr istraației aaustr ustriece$ iece$ &ar m mii șcarea revol revolu uționar ionarăă propriu-zisăă pleacă din regatul eapolelu propriu-zis eapolelui,i, mai precis din icilia$ &upă &upă e'emplul locuitorilor din +alermo, +alermo, populația principa prin cipalelor lelor or oraașe din ins insulă, ulă, cu a) a)utor utorul ul popu popula lației ru rurale, rale, al alungă ungă ggarniz arnizoanele oanele n napoli apolitane$ tane$  ii șcarea ssee e'tin e'tinde de apoi în sudul p peninsulei, eninsulei, pierzndu-și treptat caracterul se separatist paratist pe pentru ntru a se trans transforma forma într-o mișcare a revendicărilor liberale$ liberale$ nspăimîntat, re regele gele @erdinand al ..-lea promulgă promulgă la 1= februarie 1848 o Constituție inspirată de Carta franceză$ Revoluția se înt întinde inde și, la 14 m martie, artie, +ius al .;-lea, la rnd rndul ul său, treb trebuie uie să ap aprobe robe o constituție, gest imitat în curnd de marele duce de >oscana și de regele +iemontu +iemontului, lui, C Carol arol lbert$ Ca și în în 18/= și apoi în 18