REVITALIZAREA SPATIULUI PUBLIC AL ORASULUI BRAILA
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism”Ion Mincu” Bucureşti Master Amenajarea Teritoriului şi Master Oraşe Competitive Anul Universitar 2011 – 2012 LUCRARE DE DIZERTATIE
Cuprins:
I.
Introducere
I.1 Argumentarea subiectului de cercetare I.2 Intrebari ajutatoare pentru cercetare I.3 Metodologie
II.
Abordarea teoretica a subiectului de cercetare
II.1 Ce este spatiul public? II.2 Categorii de spatii publice II.3 Rolul spatiului in oras II.4 Modalitati de gestiune si administrare a spatiului II.5 Modalitati de revitalizare a spatiilor publice II.6 Concluzii
III.
Cazul Braila
III.1 Evolutia istorica a orasului III.2 Evolutia istorica a spatiilor publice III.2.1 Spatii publice plantate III.2.2 Spatii publice – axe urbane III.2.3 Spatii semi-publice III.3 Starea actuala a spatiilor publice III.4 Concluzii
IV.
Premize de dezvoltare
IV.1 Concepte de dezvoltare
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism”Ion Mincu” Bucureşti Master Amenajarea Teritoriului şi Master Oraşe Competitive Anul Universitar 2011 – 2012 LUCRARE DE DIZERTATIE
IV.1.1 Conceptul de IV.2 Tipuri de politici spacifice IV.2.1 Politica de IV.3 Componente strategice IV.3.1 Politica IV.3.2 Programe IV.3.3 Proiecte IV.3.4 Actori si modalitati de fanantare
V.
Studii de caz
V.1 International V.1.1 Place de Marché -Renens-Elvetia V.1.2 Raul Garonne -Bordeaux-Franta V.1.3 Madison Square-zona pietonala -New York City-S.U.A. V.1.4 Parc du Clos-Nollet, Choisy- Le-Roi-Franta
V.2 Nationale V.2.1 Centrul istoric Dej V.2.1 Centrul istoric Cluj Napoca
VI.
Concluzii
VI.1 Moduri de implementare
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism”Ion Mincu” Bucureşti Master Amenajarea Teritoriului şi Master Oraşe Competitive Anul Universitar 2011 – 2012 LUCRARE DE DIZERTATIE
Revitalizarea spatiului public din orasul Braila
I. Introducere
I.1 Argumentarea subiectului de cercetare
In urma unei cercetari asupra orasul Braila, pe baza documentelor publice, studii si analize (P.U.Z. Zona centrala Braila, Analizele pentru elaborarea noului P.U.G Braila si Studiu al spatiilor plantate, peisaj si spatii publice) am constat lipsa interesului acordat spatiului public din interiorul orasului, slaba administrare si gestiune a acestuia, lipsa unor activitati specifice spatiilor publice, amplasarea unui mobilier inadecvant spatiului, lipsa unor legaturi pietonale intre spatii, etc. Spatiul public nu este considerat un elemente principal de structurare la nivel urban, nu ofera solutii de petrecere a timpului liber, moduri de relaxare, tipuri de socializare,
etc.O slaba atentie asupra spatiului public poate afecta calitatea cadrului de viata in ce priveste spatiul locuirii. Amplasarea unui oras la apa poate aduce beneficii sociale, de mediu si economice. Acest lucru nu este luat in considerare si de orasul Braila, fapt care se poate observa ca si-a intros spatele catre Dunare.
Braila face parte din categoria oraselor dumarene si este orasul de “capat
de drum”, fiind ultimul port din Dunarea mari tima navigabila, ce face legatura cu bratul Sulina si orasul Tulcea. Spatiile publice existente sunt distribuite in teritoriu echilibrat, dar nu sunt relationate, nu
realizeaza legaturi pietonale. Aceste spatii tind sa isi pierda din propria identitate, devenind anonime si anoste, cauzand pierderi de spatii publice cu valoare istorica sau urbanistica, datorita
slabei administratii si a modul de gestionare a fiecarui spatiu public. Nu sunt valorificate axele de perspectiva, relatiile dintre statiile invecinate si locul in oras.
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism”Ion Mincu” Bucureşti Master Amenajarea Teritoriului şi Master Oraşe Competitive Anul Universitar 2011 – 2012 LUCRARE DE DIZERTATIE
Cercetarea area ca scop evidentierea particularitatilor imaginii urbane Brailene punand
accentul pe modul de relationare si revitalizare a spatiul public urban ce vizeaza o viata sociala de o calitate superioara, intervenind benefic asupra tipurilor de spatii publice cat si a functiunilor ce interactioneaza cu acestea. Ca si obiectiv principal, spatiul public trebuie sa se bazeze pe anumite pricipii de interventie, astfel incat reglementarile urbansitice sa poata creiona un spatiu public urban de calitate, ce sa raspunda cerintelor actuale ale cetatemilor.
I.2 Intrebari ajutatoare pentru cercetare
Pe ce se bazeaza o revitalizare a spatiului public?
Care sunt costurile de revitalizare a spatiului public?
Ce este spatiul public?
Ce categorii de spatii publice se regasesc in oras?
Care este rolului unui spatiu public in oras?
Ce functiuni depind de un spatiu public?
Care este distributia spatiului public in oras ?
II. Abordarea teoretica a subiectului de cercetare
II.1 Ce este spatiul public?
”Daca dorim sa clarificam conceptul de spatiu urban, fara sa impunem criteriul estetic, suntem siliti sa-l acceptăm ca suma tuturor tipurilor de spatii dintre cladirile unui oras, sau
din alte asezari umane. Acest spatiu este delimitat geometric de o varietate de elevatii. Doar o lizibilitate clara a caracteristicilor geometrice si a calitatilor estetice ne permit sa percepem constient spatiul extern ca spatiu urban.”(KrierRob, 1979).
Cand vorbim de spatiu public la general ne referim la toate arealele ale mediului construit si natural fie publice sau private, interne sau externe, urbane sau rurale, unde publicul are acces. Din punct de vedere urbanistic, spatiul public cuprinde toate arealele ale mediului natural si construit, unde publicul are acces. Spatiul public pentru oras este un element de identitate, refectand aspecte esentiale de natura istorica, culturala, psiho-sociala, economica si juridica. Spatiul public contribuie la calitatea vietii, a locului, a excluziunii sociale si imbunatateste imaginea orasului.
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism”Ion Mincu” Bucureşti Master Amenajarea Teritoriului şi Master Oraşe Competitive Anul Universitar 2011 – 2012 LUCRARE DE DIZERTATIE
Din puct de vedere morfologic spatiul public se poate descompune in mai multe tipuri de spatii publice ce vizeaza cladirile, pietele, strazile, parcurile si zonele rezidentiale. Activitatile prezente intr-un spatiul public, pot influenta modul de perceptie a spatiului, clasandule ca fiind: necesare, optionale sau rezultate. Psihologic, spatiul public este descompus in mai multe categorii: senzorial, perceptiv, simbolic, retoric, operational, intim, familiar, semi-public/ social, spatiul public-orasul. Spatiul intim si familiar este prezent in camera personala si in locuinta, acesta fiind si spatiul privat / spatiu de intimitate. Spatiul public devine un spatiu lipsit de personalitate, cu toate ca este destinat tuturor,
acesta uneori este al nimanui, datorita lipsei de atractivitate. Spatiul privat joaca un rol de refugiu, un mod de protectie fata de mediul exterior. Aceste spatii
in timp si- au pierdut
atributele spatiilor de comuniune- cea a comunitatii, socializarii, petrecerii timpului liber in
exterior in ce priveste spatiul public urban , si cea de familie, activitati casnice, odihna, in ce priveste spatiul privat. Mai mult, aceste spatii, incep sa sufere datorita disparitiilor de spatii semii-publice-spatii intermediare (buzunare urbane, curti interioare) ce faceau trecerea de la un spatiul privat la cel public. Spatiul semi-public avea rolul de limita, de delimitare intre cele doua spatii, limita ce astazi a inceput sa se piarda. Intre cele doua spatii, public si privat, astazi limita o reprezinta pragul usii. Dintre spatiile enumerate mai sus in cazul Brailei, ma voi axa pe spatiile publice si semipublice- constituite in interiorul zonelor rezidentiale.
II.2 Categorii de spatii publice
In municipiul Braila caracterul de spatiu public al strazii este in cele mai multe cazuri determinat exclusiv de decupajul juridic, celelalte atribute necesare pentru a fi un spatiu public trait de catre utilizatori, fiind inexistente sau diminuate. In Braila spatiul public este impartit in 3 categorii: spatii plantate publice, spatii publice - axe urbane, spatiile publice din interiorul zonelor rezidentiale- spatii semi-publice Activitatile desfasurate in spatiile publice prezente in orasul Braila se imparta in trei categorii, ce individual depind de conditii diferite ale mediului in spatiul in care se desfasoara.
Aceste activitati sunt: activitati necesare, optionale si sociale-rezultate. Activitatile necesare cuprind: mersul la serviciu, la scoala, asteptarea unei persoane
–
activitati zilnice. Aceste activitati sunt mai putin afectate de insuficienta si slaba gestiune a
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism”Ion Mincu” Bucureşti Master Amenajarea Teritoriului şi Master Oraşe Competitive Anul Universitar 2011 – 2012 LUCRARE DE DIZERTATIE
spatiilor publice, deoarece acestea se petrec voit, uneori obligatoriu si nu depind de amenajarea unui spatiu public. Activitatile optionale in orasul Braila sunt cele mai afectate. Acestea depind de timp, de
calitatea spatiului si locul unde se desfasoara. In majoritatea spatiilor publice pe care Braila le detine, nu reuseste sa furnizeze factorii favorabili in ce priveste, calitatea spatiului, microevenimentele, evenimentele culturale, siguranta, accesibilitatea, diversificate, conectivitate,
etc. Activitatile sociale sau rezultate, depind de prezenta locuitorilor intr-un spatiu public.
Aceste activitati in mare parte se desfasoara in spatii private, semi-publice sau publice. Aceste activitati depind de celelalte doua activitati, si se dezvolta atunci cand locuitorii aflati in acelasi spatiu iau contact vizual, se intalnesc, sau cand copii se joaca. De multe ori aceste activitati optionale si sociale sufera modificari datorita spatiile publice insuficiente, ce nu sunt echipate, nu prezinta siguranta, sau devin anonime pentru locuitori.
II.3 Rolul spatiului in oras
Spatiul public are sarcina de a sadisface cerintele rezidentilor, dar si a celor ce tranziteaza spatiu. Rolului unui spatiu public trebuie sa ia in calcul patru atribute cheie (functiuni si accesibilitate, imagine si confort, acces si legaturi, si socioabilitate) o serie de atribute intangibile ( atractivitate, durabil, necesar, sigur, curat, istoric, proximitate, conectabilitate,
lizibilitate, accesibilitate, cooperativitate, identitate, primitor) si indicatori ( activitati, calitatea fondului construit, date despre mediu, parcaje, activitati pietonale, date despre trafic, functiuni de noapte, retele sociale, numarul copiilor si a batranilor) pentru fiecare atribut cheie.
II.4 Modalitati de gestiune si administrare a spatiului Gestionarea spatiilor publice pot suferii in teritoriu, daca nu sunt gestionate corect. Spatiul public este amenintat de catre spatiul public-privat, ce incurajeaza anumite tipuri de
comportamente antisociale si se dezvolta pentru anumite categorii de populatie. Acest spatiu public – privat
distruge
spatiul
public,
diminuaneaza
relatiile
dintre
ele,
ingreuneaza
accesibilitatea, schimba modul de perceptie asupra spatiului, iar echiparea spatiilor sunt in continua degradare.
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism”Ion Mincu” Bucureşti Master Amenajarea Teritoriului şi Master Oraşe Competitive Anul Universitar 2011 – 2012 LUCRARE DE DIZERTATIE
Valoarea fiecarui spatiu
poate fi imbunatatita economic, social si la randul lui poate
imbunatatii calitatea mediului si a sanatatii umane. Spatiul public gestionat corect si inteligent din punct de vedere economic poate aduce un impact pozitiv asupra pietei imobiliare (zone rezidentiale cu spatii publice de petrecere a timpului liber), favorizeaza activitatile comerciale si ajuta la cresterea performantei economice locale. Din punct de vedere social spatiul public poate aduce beneficii in educarea copiilor (spatii amenajate pentru stimulare intelectuala). Un spatiu public bine amenajta si integrat in teritoriul poate reduce comportamentele anti-sociale, si sa imbunatatesca sanatatea umana prin spatii special amenajate pentru sporturi si jocuri urbane. O gestiune corecta a spatiilor publice pot influenta pozitiv si calitate mediul ce poate fi imbunatatita. Se poate incuraja utilizarea unui transport prietenos cu mediu, si o colectare inteligenta a deseurilor. Toate acestea pot
imbunatatii calitatea aerului si pot diminua poluarea.
III. Cazul Braila
III.2 Evolutia istorica a spatiilor publice III.2.1 Spatii publice plantate
Gradina Publica (Gradina Mare) a fost proiectata in anul 1833, dar lucrarile propriu-zise, de
amenajare, au inceput prin decizia de la 1 August 1857. În martie 185 8, a fost intocmit un plan de imprejmuire a gradinii, iar plantarea cu arbori s-a realizat in cursul anului 1859, gradinar fiind dl.Anton Chelaru. In anul 1872, se face o noua imprejmuire a gradinii Publice. In anul 1889, s-a facut o noua
cerere pentru schimbarea pamantului, pentru „imbunatatiri şi ameliorari” in gradina,precum si pentru inlocuirea unor arbori „foarte batrani, mai ales Acacii (salcami)”, cu arbori tineri. Gradina Mica (Gradina din Piata Traian)
A fost proiectatã în anul 1860. In anul 1839, s- a întocmit un plan de împrejmuire a Bisericii Sf. Arhanghel Mihail, plan care s- a pus in aplicare în anul 1843. La 11 Iunie 1859,arhitectul orasului Braila intocmeste un ,,Deviz pentru imprejmuirea Pietei Bisericii Sf. Mihail.O perioada a avut numele de Gradina Libertatii. Gradina din Piata Poligon
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism”Ion Mincu” Bucureşti Master Amenajarea Teritoriului şi Master Oraşe Competitive Anul Universitar 2011 – 2012 LUCRARE DE DIZERTATIE
Piata Poligon a fost pavata in anul 1863.In anul1869, piata era „cea mai frumoasa din centrul Orasului”. Spatiul destinat plantarii de specii ornamentale, in anul 2007, s- a transformat in „teren viran”. Terenul s-a degradat, au avut loc scufundari de teren, iar spatiul gradinei este plin cu gropi, buruieni, iar bustul lui Nae Ionescu este vandalizat Parcul Monument
Parcul „Monument” din Braila a fost mentionat pentru prima oara in 1833, cu ocazia construirii unui podpe drumul Calarasilor pentru legatura cu „Monumentul eroilor de la 1828”. Monumentul nu mai exista, dar denumirea parcului a ramas legata de acesta. A fost realizat de arhitectul francez Villaye in 1833 si infatisa o spada cu doua taisuri aflata pe un soclu langa care se gaseau doi lei. Monumentul a fost distrus in 1916 de ocupantii turci.Parcul Monument este unul dintre cele mai mari parcuri aflate in interiorul oraselor romanesti. A purtat denumirea de
parcul „Kiseleff” in amintirea guvernatorului rus din perioada Regulamentelor Organice care se afla la originile Brailei moderne.
III.2.2 Spatii publice – axe urbane Bulevardul Independentei Bulevardul Alexandru Ioan-Cuza
Bulevardul Alexandru Ioan Cuza este trecut in vechiul plan al orasului Brsila din anul 1834, dar pe atunci doar in stare de proiect. In anul 1865, s- a aprobat de catre Minister pavarea „strazii
Bulevardului”,iar portiunea nou pavata de pe mijlocul strazii Bulevardului, sa poarte numele de „Aleiul Cuza” 1 Decembrie-Mihai Eminescu
1 Decembrie-poarta de intrare in oras.Strada Mihai Eminescu a fost plantata cu salcami cu coroana rotunda.Este complet pietonala.Traseul pietonal este punctat de elemente arhitecturale avand rol de reper pentru oras.Capat de perspectiva-Piata Traian Faleza Brailei
Faleza Brailei este un element de forta.Comunica cu cele 2 axe urbane-Bulevardul Independentei si Alexandru Ioan-Cuza. 2 Strazi-Strada Imparatul Traian, Strada General Eremia Grigorescu
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism”Ion Mincu” Bucureşti Master Amenajarea Teritoriului şi Master Oraşe Competitive Anul Universitar 2011 – 2012 LUCRARE DE DIZERTATIE
III.2.3 Spatii semi-publice
IV. Studii de caz
V.1 International V.1.1 Place du Marché -Renens-Elvetia
Este situat in
Elvetia in orasul Renens si detine 2 piete urbane si 3 strazi. Place du
Marché (Piata Mare) este amenajata cu spatii de relaxare, locuri de joaca, iar texturile
predominate sunt cele minerale. S-au pastrat arborii istorici si au fost introdusi in compozitia spatiuli, intregrandu-i intr-un acoperis. Piata pe timpul verii este locul unde se petrec venimente culturale, seara are rol de intalnire a tinerilor, iar in weekend devine o piata agroalimentara. Piata Mica este in forma patrata, iar textura predominanta este cea vegetala. Este impartita in doua zone:o zona destinata copiilor si o zona destinata unei mici piete de legume. Sunt
amplasate mese pentru tenis, iar aleile sunt din pietris. Cele trei strazi leaga cele doua piete. Strada Savonnerie este poarta de acces in parcarea subterana situata sub Piata Mare . Strada Mebre leaga zona terminus a Garii cu Piata Mare,iar Strada Neuve este cea mai ritmata strada cu spatii publice. Acest spatii sunt amplasate in locul
unor cladiri ce au cazut la cutremur, avand acum rol de buzunare verzi. Proiectul a fost lansat de catre Consiliul local al Primariei in toamna anul 2006, unde pe
tot parcursul derularii proiectului s-au realizat dezbateri publice, in dorinta ca publicul ,in special locuitorii zonei sa poata lua parte si sa-si exprime parerile asupra solutiilor aduse. Proiectul a fost finantat de catre primarie, iar obtinerea unei solutii cat mai coerenta a lansat un concurs pentru revitalizarea spatiului din Place du Marché.
V.1.2 Raul Garonne -Bordeaux-Franta Raul Garonne este situate in Franta in orasul Bordeaux. Zona de amenajare a malul cat si
zona de triaj fac parte dintr-un amplu proiect de planificare. Aceasta zona a fost supusa unui concurs si trebuia sa se tina cont de recuperarea malului raului, de propunerea unor noi spatii de birouri si centre de afaceri si o zona de promenada in lungul raului. Suprafata zonei are 780.000 mp din care au fost rezervati 150.000mp pentru birouri, 20.000mp spatii pentru centre de
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism”Ion Mincu” Bucureşti Master Amenajarea Teritoriului şi Master Oraşe Competitive Anul Universitar 2011 – 2012 LUCRARE DE DIZERTATIE
afaceri, 20.000 mp pentru hoteluri, 600.000 mp pentru zone rezidentiale si 30.000 mp pentru zona de promenada.
V.1.3 Madison Square zona pietonala-New York City-S.U.A.
Madison Square Park este situat in Manhattan, New York. Zona pietonala se afla in imediata vecinatate a parcului Madison, si este strabatuda de doua artere majore de circulatie ale orasului: Fifth Avenue, Broadway si 23rd Street. Zona in cauza face parte dintr-un traseu de spatii publice la care s-a elaborat un master plan de integrare in oras, revitalizare si redarea spatiilor pierdute locuitorilor. Aceste zone sunt: Time Square,Greeley Square, Madison Square Park si Union Square. Disfunctia ce se regaseste in toate zonele este cauzata de artere ce
fragmenteaza spatiul, lasandu-le ,simple spatii de tranzit si lipsite de tractivitate pentru pietoni. Initiativa pentru revitalizarea acestui spatiu si redarea lui pentru pietoni a venit din partea
primariei, in anul 2008, finalizandu-se cu un studiu si un proiect ce s-a pus in aplicare pana la sfarsitul anului 2009. Zona in cauza Madison Square Park detine um model ilogic in ce priveste desfasurarea traficului, descurajeaza pietonii si influenteaza negativ evolutia mediului, cu toate ca reprezinta
un teren cu potential ce este nevalorificat in favoarea pietonilor. Reperul zonei il detine Flatiron Building, cladire cu atractie turistica, datorita valorii sale arhitecturale. Principala problema a
zonei erau
trecerile de pietoni lungi si slab relationate cu trotuarele, artere majore ce
fragmentau zona, rezultand spatii lipsite de presonalitate, si nu exista un sistem de circulatie pentru ciclisti. Astazi cele doua artere majore Fifth Avenue si Broadway in intersectie devin o singura artera majora de circulatie reusind astfel sa se obtina un spatiu public mult mai generos si inchegat. Acesta zona publica a capatat trasee pentru ciclisti sigure si conectate, treceri de piertoni scurte si sigure, iar zona pietonala este protejata de ghivece cu plante si mobilier urban. Noul spatiu este mereu animat, tranzitat si valorificat la maximum. Intretinerea lui a fost distribuita functiunilor publice prezente pe arterele ce delimiteaza acesta zona publica- Parcul Madison, Cladirea Flatiron si alte functiuni prezente in imediata vecinatate pe strazile : 23rd
Street si Street BID.
In urma finalizarii poriectului, orasul a redat pietonilor, 3404 m² de spatiu public nou.
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism”Ion Mincu” Bucureşti Master Amenajarea Teritoriului şi Master Oraşe Competitive Anul Universitar 2011 – 2012 LUCRARE DE DIZERTATIE
V.1.4 Parc du Clos-Nollet, Choisy- Le-Roi-Franta
Parcul este situate in Franta in orasul Choisy- Le-Roi si a fost realizat pe amplasamentul unei parcari la sol, ce ulterior a fost introdusa in subteran. Parcul se afla intr-o zona rezidentiala avand o suprafata de 4.500 mp si detine doua zone destinate jocurilor pentru copii, spatii de relaxare, spatii de socializare-mese de tenis, has, mici gradini de gradinarit si alei din zgura. Initiativa pentru revitalizarea acestui spatiu si redarea lui pentru locuitorii zonei rezidentiale
a fost a primariei orasului Choisy- Le-Roi in anul 2009. Propiectul a fosrt elaborat de catre SIEMP -Société immobilière d'économie mixte de la ville de Parissi s-a realizat din fonduri
locale, respectiv 3.27 mil.€. V.2 Nationale V.2.1 Centrul istoric – Piata Bobalna -Dej-Romania
Municipiul Dej apartine judetului Cluj. Acesta se afla la 60 de km la nord de Municipiul Cluj – Napoca. Zona centrului istoric a fost supusa unui concurs, ce a fost organizat de catre Primaria Dej. Fondurile pentru realizarea lucrarilor vor fi europene. Piata Bobalna se afla in interioul centrul istoric al orasului,si prezinta un potential turistic.
Dominanta pietei este Biserica Reformata impreuna cu soclul acesteia. Spatiul in cauza este impartit in doua spatii publice, unul detinat circulatiei carosabile si parcarii si al doilea este un spatiu verde aflat in continua degradare, ce nu poate oferii locuitorilor zone pietonale, de receere, sau spatii de socializare. Tema concursului a urmarit reamenajarea pietei centrale dar si pietonalizarea acesteia,
reabilitarea unor cladiri monument istoric, cat si inserarea de noi functiuni: muzeu de istorie sau mediateca realizarea unui pasaj subteran, extinderea galeriei de arta si conversia functionala a sinagogai intr-un centru cultural. La acest concurs au participat doar 2 echipe, iar solutiile au fost asemanatoare, numai ca echipa castigatoare a optat pentru un spatiu public mai mineral, renuntand la scuarul din fata Bisericii si trasarea unor pietonale ce se doresc a lega functiunile publice prezente in zona, fata de cealalata echipa unde elementele vedetale predominau. Solutia aleasa sprea a fi implementata a fost elaborata de aceeasi echipa ce au realizat si proiectul pentru reamenajarea centrului istoric Cluj-Napoca, cat si Planul Urbanistic General al Sibiului.
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism”Ion Mincu” Bucureşti Master Amenajarea Teritoriului şi Master Oraşe Competitive Anul Universitar 2011 – 2012 LUCRARE DE DIZERTATIE
Bibliografie: Carti:
1. The Value of Public Space, How high quality parks and public spaces create economic, social and environmental value;autori: Written by Helen Woolley & Sian Rose, Department of Landscape, University of Sheffield and Matthew Carmona & Jonathan Freedman, Bartlett School of Planning,University College London; editura: CABE Space Strategic Partners, GreenSpace-www.green-space.org.uk Web:http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&ved=0CDQQFj AB&url=http%3A%2F%2Fwww.worldparksday.com%2Ffiles%2FFileUpload%2Ffiles%2Freso urces%2Fthe-value-of-publicspace.pdf&ei=bcZmT9qJM8HStAbShIjoBQ&usg=AFQjCNHmfqjwx0hidKM8imxwG_1GIxnR 9A
Cursuri:
1. Public space and political public sphere – the biographical roots of two motifs in my thought ,autor: Jürgen Habermas ,Commemorative Lecture, Kyoto Nov. 11, 2004 Web:http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=5&ved=0CEsQFj
AE&url=http%3A%2F%2Fhomepage.mac.com%2Fgedavis%2FJH%2FKyoto_lecture_Nov_200 4.pdf&ei=bcZmT9qJM8HStAbShIjoBQ&usg=AFQjCNENo64qdprBFrU0ELZAIgDnUwfjRw 2. Psihologia spatiului construit urban, autor: prof.dr.arh. Mariana Eftenie, editura: Universitatea Ion Mincu 3. Sociologie si demografie urbana, autor: lect.soc. Raluca Popescu
Rapoarte de cercetare:
1. Le caractere des places publiques en Eoumanie contemporaine-Le cad de la Ville de Iasi, autor : Andreea GRIGOROVSCHI- Architecte- Urbaniste, doctorante en Architecture/
Urbanisme/ Amenagement du territoire, Laboratoire Architecture Morphologie/ Morphogenese Urbaine et Projet, Ecole Nationale Superieure d'Architecture de Strasbourg, Strasbourg, 13 februarie 2012(deza de doctorat) Web : www.uac.incerc.ro/Art/v3n1a01.pdf
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism”Ion Mincu” Bucureşti Master Amenajarea Teritoriului şi Master Oraşe Competitive Anul Universitar 2011 – 2012 LUCRARE DE DIZERTATIE
2. Revitalization of public space: from “non-places” to creative playgrounds, autor: Jekaterina Lavrinec al departamentului Vilnius Gediminas Technical University, Department of Creative Entrepreneurship and Communication, Saulėtekio al. 11, LT-10223 Vilnius, Lithuania E-mail:
[email protected], editura: Santalka, Filosofija, Komunikacija 2011 Web: http://www.cpc.vgtu.lt/index.php/cpc/article/view/coactivity.2011.16 3.
The social value of public spaces, autor: Ken Worpole , Katharine Knox editura: Published
by the Joseph Rowntree Foundation, The Homestead, 40 Water End, York YO30 6WP. This project is part of the JRF's research and development programme. These findings, however, are those of the authors and not necessarily those of the Foundation. Web:http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=4&ved=0CEIQFj
AD&url=http%3A%2F%2Fwww.jrf.org.uk%2Fsites%2Ffiles%2Fjrf%2F2050-public-spacecommunity.pdf&ei=Zc9mT5zPC4TotQaboc30BQ&usg=AFQjCNGw_Y5u289BJWEg4hdV0kB Sj0v-Dg 4. Policy Brief , Solutions in Space, autori/editura: OECD-ORGANISATION FOR ECONOMIC CO-OPERATION AND DEVELOPMENT, OCTOBER 2005 Web:http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=5&ved=0CEoQFj AE&url=http%3A%2F%2Fwww.oecd.org%2Fdataoecd%2F58%2F29%2F35461106.pdf&ei=Zc 9mT5zPC4TotQaboc30BQ&usg=AFQjCNHN7FIiZeFNR7Q13_39gUK-LNQo2Q 5. Problem-Oriented Guides for Police Response Guides Series No. 4,Video Surveillance of Public Places, autor: Jerry Ratcliffe, editura: COPS- U.S. Department of Justice -Office of
Community Oriented Policing Services, February 2006 Web:http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=10&ved=0CHUQ FjAJ&url=http%3A%2F%2Fwww.popcenter.org%2Fresponses%2FPDFs%2Fvideosurveillance. pdf&ei=Zc9mT5zPC4TotQaboc30BQ&usg=AFQjCNFsE3d9b6SCF26H-2oomUKx2mtaGg 6. Strategia de Dezvoltare a Municipiului Braila- 2008 2013 7. PUG BRAILA- STUDIU SPATII PLANTATE,PEISAJ, SPATIU PUBLICUNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU”- BUCURESTI,autori: lect.dr.arh. Angelica Stan - capitolul I,II, III, arh.peis. Raluca Pascu - capitolul IV, asist.drd.urb. Mihai Alexandru - capitolul V, asist.drd.arh. Catalina Ionita - capitolul V,2011
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism”Ion Mincu” Bucureşti Master Amenajarea Teritoriului şi Master Oraşe Competitive Anul Universitar 2011 – 2012 LUCRARE DE DIZERTATIE
Web-bibliografie: Studii de caz
1. Place du Marché http://www.renens.ch/coeurdeville/chantier/ 2. Raul Garonne -Bordeaux-Franta http://www.vues-aeriennes-bordeaux.fr/2011/04/croisiere-princesse-aquitaine-bordeaux.html http://www.bordeaux-euratlantique.fr/projet_saint_jean_belcier.html http://www.bordeaux-euratlantique.fr/projet_rive_droite.html 3. Madison Square-zona pietonala -New York City-S.U.A. http://www.nyc.gov/html/dot/html/sidewalks/pedestrian_projects.shtml http://www.nyc.gov/html/dot/downloads/pdf/madisonsqimprov.pdf 4. Parc du Clos-Nollet, Choisy- Le-Roi-Franta http://www.slgpaysage.eu/fr/Projets/parcs_et_jardins/clos_nollet 5. Centru istoric Dej http://www.primariadej.ro/Default.aspx?tabid=84
