Revista Teatrul, nr. 6, anul XVII, iunie 1972

Stela Popescu de

v o r b ă

ALECU

c u

POPOVICI

fu redacţia noastră. Mlreea Lneiweu

ţi Crh.

S P O R T Şl ancheta

loii nieii- Gi on

TE A TR U

l a care

răspund:

Dobrin, Raduca nu, Dumitru, Lia Ma noi iu Carol Corbii, Oblemenco şi www.cimec.ro

alţii

Nr. 6 lanul iunie

LUNARĂ EDITATĂ

REViSTÀ

CONSILIUL

Ş l D E UNIUNEA

DE

Ş l EDUCAŢIEI

CULTURII

1972

SCRIITORILOR

SOCIALISTE

SOCIALISTĂ ROMÂNIA

D I N REPUBLICA

Redactor şef RADU POPESCU D

SUMAR:

I N

EDITORIAL VICTOR

EFTIMIU

MIHNEA ION

Frumoasa

GHEORGHIU Sluji

BĂIEŞU

A MZ A

tori

pămîntului

Dra mele ai frumos

Stagiunea

SĂCEANU

m ai

lună

ulu i la

teatrală

Bucureşti

La masarotundă:

Echipa HORIA ION

din Piatra

Vin şi struguri

DELEANU

PA SC A DI

Teatrului Tineretului

—

Contradicţie

sau armonie

Alecu

Popovici de

vorbă

cu

STELAPOP ESCU

PĂREREA PUBLICULUI Sportivii şi

OASPEŢI

D E PESTE

teatrul

HOTARE

FERICITĂ

FEMEIA piesă

DU MI TR U SO L O M O N - Teatru

î n trei

l la Televizi

acte de

une

Corneliu

Leu

Neamj

XVII)

CRONICA

D R A MA T I C Ă

S . Massle r, Virg il

Se mn e az ă

Munt eanu,

: Margareta

Du mi tr u Neg rean u,

Bărbuţă, Flo rin Tor

www.cimec.ro

Valeria Ducea,

Mira

losif,

n ea Foto:

Ileana Muncaciu

In o b i e c t i v :

Confe rinţa

Naţ ională

a P. C . R.

şi a 25- a Aniv e r s a r e a R e publ i cii

maturităţii

Perspectiva

»

peste trînsă ma i

Sfîrşit de : scrutări stagiune critice an de teatru : come nta rii, dezbateri, activitate a l e colec tivelor luate în cupr inzătoar e — c um au larg fost

a l e eforturilor ş i re zultate lor artistice rec oltate colocvii — bilan ţu r i. î n sferele de m a i resparte ; î n perimetre de acţiune şi de ra diaţie de pildă recentă a de Plenara Comitetului

municipiului mult cu ltur ă şi e duc aţ ie soc ial istă al Bucure şti, şi demo nst raţ ii le ma i sau m a i puţin competitive ale „s ăplămînilor" s au festivalurilor din Piteşti, Arad, Timişoara, Piatra Neamţ, Satu Mar e , Ba că u e tc. Ini ţiat e anul acesta m a i d in ab unde nţă şi cu u n de em ulaţ ie m a i v i u decît în alţi a n i, toate a u fost însoţite ori urmate de „mes e spirit d e sebimburi d e opinii (şi de e xp e rie nţe ), de înt îlniri ale d e teatru rotunde", oamenilor într e e i s a u ale d e teatru cu ex pone nţi ai ma r e lui publi c... To at e , chiar dacă oamenilor severe î n aprecieri, î n orice caz refuzî ndu- se c u legitimi tate a un ui vă dit s imţ a l m ă  de la j ude căţ i gratuite ş i false sa tisfacţii , s- au ar ăta t s tăp înite totuş i de o n u surii, în trăinicia c u care noastră m a i puţ in înteme iată convingere valo roase lor cuce riri ar ta sce ni că se mînd rc ş lc, în nealtera tă ş i m a i ales î n setea d e a crea capacitate a cre atoare — m a i bine, m a i mult, m a i eficace — a celor închinaţi artei ş i mis iunii te atr ului nost ru. rul

La unei

capătul acestei responsabilităţi

st agiuni, spor ite.

conştiinţele Angajat e

în

artistice contextul

sînt cu deose bire de viaţă şi de

marc ate elan zi

de dito r

fio

al

scriitorilor popor, dramatici scenei întregului iniţiativele ale artiştilor deopotrivă c u avîntul tut ur or oamenil or munc ii, însufl eţite ş işi direcţ ionate de imine nţsînt, a Conferinţe i Naţ ionale a P.C.R., de îns e mnăt at e a i storică a p e ca re par tidul le v a lu a cu deciziilor îna inta re a ţăr ii şi a p e dr um ul progre sului, pe acel prilej pentru poporului drumul construcţiei continue a omului ş i a omeniei socialiste. I n climatul d e entuziasm una nim, de întreceri socialiste, vast răs pîndite pe to t întins ul ţăr ii, pentru îndeplinirea înainte d e termen a sa rc inil or pla nul ui cincina l, sfîrşitul de re simţit n u atît d in stagiune este cî t m a i deg rab ă d in maturităţii şi per spe ctiva fapte lor cons umate , perspectiva exigen ţelor, a cu mp ăn irilo r lucide şi a co mba tivităţ ii re voluţiona re care — î n toate dome niile de via ţă ş i de co ns truc ţie, şi c u atît ma i vîrtos în do me niu l acesta al construcţiei umane, care este te at ru l — stau la ba za însufleţite lor decizii ş i demersuri ce întîmp ină lucrările Conferinţei ş i care, a do ua zi d u pă Confe rinţă, înar ma te cu m ă  partidului, surile şi căile de Conferinţă, vor sărbătoreştei aniversări deschise privi spr e mom e nt ul a un ui sfert de ve ac de la întemeier ea Repu blicii noastre. Nea juns urile , întîrzierile, semnele comoditate alte felur ite de vlăguire o r i de rutinieră sau conformist ă, o r i ob de altă na tu r ă — în aşezarea î n scrierea sau în stacole constatate repertoriilor, jude ş i promovarea în concepţia şi şi în carea scrierilor noastre dramat ice, montarea felul montării spectacolelor, în relaţiile dintr e teatre ş i spectatori e tc. — p o t de şt ep ta, f ireşte , ceea ce se nume şt e raţ iunea po lemică în r înd ul creatorilor înşişi, în primul rînd. Această ra ţiune po lem ică n u se vede însă justificată în sine. E a nu ar e şanse le une i ro dnicii decît ang re nat ă în raţ iunea pro puls ivă, cons tructivă, deschi să îmbu  organic permanent năt ăţir ilor şi înn oir ii, a n im ă şi car act er izează viaţ a şi re alităţil e în plină care noastre, şi continuă dezvoltare , probleme le cons truc ţiei şi conş tiinţelor noastre.

S u b s e mnul acesta, al perfecţionării continue, şi într- un ritm tot ma i intens, a vieţii noas tre socialiste, sfîrşitul de stagiune se înge măne ază cu pregătirea viitoarei st agiuni. A ceas ta s e vrea — ş i n u e nici u n motiv de îndo ială că poate f i — o sta re pre zenta tivă a înaltului de cult ur ă şi de artistică şi giune stadiu expresie atins,

tin zîn d a fi 25 - Jea a n de a l Rep ub licii

scrisul de păş it, de mu nc ă, de zidire, noast re Soci ali ste .

nos tr u dra matic arta şi de noas tră teatra d e visare, de gîndire ş i simţire rev oluţiona

www.cimec.ro

acest lă în al ră, c om unis tă,

1

Omagiu Con ferin ţa Naţ iona lă . a Scr iitor ilor s- a înche iat cu ale ger ea organelor conducătoare ale Uniunii. în această nouă formulă, masa delegaţilor votanţi a vrut să se re ac ti ve ze demni tatea de Pre şe dinte d e Onoare al Un iuni i Scriitorilor, care n-a mai fost ocupată de la moartea, acum cinci ani, a lui Tudor Arghezi. Voinţa aceasta s-a exprimat prin unani mitatea aclamaţiilor cu care a fost proc lamat mae s trul Victor Eftimiu. Nici o alegere nu putea fi mai dreaptă, mai fericită. Scriitori mea s-a onorat pe s ine îns ăşi, ale gîndu - I, la demni tate a de s upre mă onoare, pe unul dintre ctitorii organizaţiei de breaslă a muncitori lor acum smai de şaizeci pe ui deunul cei ,cu maicondeiul, cr e dincioşi tim ulato ribineşi învăţ ăt or i deai ani; s piritul br e dintre as lă, a l cărui nivel este semnul cel mai sigur de dezvoltare, în condiţiuni superioare de morală şi ideal, al conştiinţei literare; pe ulti mul supravieţuitor de frunte al marii generaţii 1880—1890, gene raţie căreia literatura, cultura, poporul nostru, ii datorează atît de mult.

Marile merite de creator ale lui Victor Eftimiu sînt, desigur, nu explicate prin toate acestea, dar sînt implicate în ele şi în votul din 24 mai. Opera de dramaturg, poet, romancier, nuvelist, me morialist, moralist gazetar aprotocolare, lui Victor oricît Eftimiude nu mai are,sincere de mult, nevoie de şiconfirmări şi entu ziaste. Nu se poate, însă, ca într- o as eme nea ocazi e , bogăţi a op ere i să nu fie evocată. O opinie dominantă, poate nu de maximă precizie, dar de maximă forţă, vrea ca, între nenumăratele capacităţi literare ale veneratului nostru maestru, aceea de dramaturg să fie cea mai cunoscută, cea mai populară, cea mai iubită. Aceasta încoronează care maestrul însuşi desigur, nestinsa şi atît de publica pasiune pe a arătat- o, consta nt, dra matur gi e i şi te atr ului. Autor al celei ma i vaste bibliografii dramatice literatura şinoastră, o parte, de cîteva ori director general din al teatrelor director peal de Teatrului Naţional din Bucureşti, pe de altă parte, — viaţa şi opera lui Victor Eft imiu s înt în ce a ma i mare măs ur ă legate de s ce nă, zidite în teatru. Ia tă de c e , dra matur gii şi s luj itor ii scenei au sentimentul lu minos că gloria şi onoarea teatrului sînt mai prezente ca oricînd în Uniunea Scriitorilor, şi că noul Preşedinte de Onoare este, ma i mult decît al altora, al lor. Sentiment căruia revista noastră e fericită să-i dea glas.

2

www.cimec.ro

mai 1972 m i- a adus o mare bucurie aceea ales ş i anume de a fi Preşedinte de Onoare al Uniunii Scriitorilor din România. Pentru acest dar neaşteptat şi care mă onorează foarte mult, trebuie să- i mulţumes c intîi lui Zaharia Slancu şi lui Eugen Jebeleanu ş i apoi lui Geo Bogza mi-a consacrat în „Conte m poranu l" o „tabletă" prie care tenoasă, plină de căldură, scrisă cu stilul magic al auto Oltului". rului „Cărţii frumos

Acest

V iaţa

noastră

teatrală

cunoaşte

o

înfl orir e

fără

precedent. Avem tante cu

ale talent.

naţională mare

o

ilor ziţi

teatre

ţării. Autori

de

în mai

stat

Av em tineri

actori,

ie s

toate

localităţile

regizori

la

mereu

e înfloritoare, spectacolelorrev istele importanţă de artă plastică. Sînlem

tineri

iveală.

noastre teatrale,

în

impor înzestraţi Dramaturgia

pli nă

literare

muzicii, eflores cen ţă

dau

expo

a

culturii.

ştiu ce am să pot Onoare al sc riitorilor, Zahana Stancu sînt actuale Asemeni întregului nerăbdare desc hiderea s e leagă mari speranţe. Nu

eu mai

face

de

de oare ce

în public noul ui

www.cimec.ro

mult,

ca

li niil e

Preşe dinte de

trasat e

Ipermanenţă. bucureştean, aşteptăm T eatru Naţional de

Vic

t o r

Eftim

cu care

iu

Mihnea

Gheorghiu

Dramele pămîntului Comemorarea l u i Vasile Aleos andr i, cu to t ansamblul de fe s tivităţi, a sugerat cîtorva d e teatru critici raţ ionament de valoar e care ridică a zi o pr ob le mă foarte a autorului ; poet, proza tor , o m dimensionale dramatic teatru şi o m politic. prilejuit

Explicaţia unei „Bor ba " di n ziarului contemporană. lansată,

Astfel

la

for me

anume tate,

şi

structuri,

scene d in piesa Dona Juana Belg ra d id eea c ă Alecsandri ipoteza fără

6ă

n u a r f i lipsită de me ar gă la sensul

d e idei, comentarii ş i sinteze r om ân i şi str ăini premise le unu i actuală, aceea a activităţii pluri de cultură, gazetar, dire ct or de

de Ra d u Stan ca ar ave a continuatori

argumente m a i general

sugera

în

şi s e mnifica ţii, d a r ea se en unţat m a i sus.

Ex is tă însă o tr ăs ătur ă clasică şi definitorie a teatrului ş i dramaturgiei şi major istorie ş i actualitate, dintre raportul direct dintre personalitate ia r în ace as tă ordine d e idei cultur a noastră poate fur niza un nu mă r

exemple, şi p în ă la

de la am bia nţ a „pandu teatrul Eliberării.

re as că"

în

care

s -a

înfiripat gen

Ştim cît este încă de controve rs ată zon a cerce tări oare se încruciş ea ză c u ace ea a clasicismului univer bazele ace stui clasicism sînt populare şi ţărăne şti, aşa r om ân ă l iterară, ca întreg despre limba despre funda noastre. I n cazul ş i art ei dra matice literaturii năs cut pe teritoriul carpa to- dunărean, — aşa tratate — n u m a i înca pe totuş i nici cient o mie de ani în peste protoistor ia te at rului teatrului liric ş i balades c, car e a u as igurat î n for me specif ic ţărăneşti, m a i bine zi s î

cr onicar ului dramaturgia

e za de

la

refer ă

româneşti,

şi

socie

infinit

Cişm e au a

de

Roş ie

i clasicismului române sc în sferele s al. D a r este un a nim ă părere a că c um am convenit s ă spunem şi a l artei ş i literaturii me ntu l isto ric

se e limină orice dub iu. Dacă tragedia n u s-a c u m afirm ă o serie d e documente încă insufi o îndo ială că „hi atu s "- ul înregis trat vreme de românes c a fost pop ulat c u forme a le pr imitive cont inuitate a ve ch iului spectacol, transferî ndu - 1 ntr- un univers ţărănesc specific, î n care, după

Văcă reş ti, v o r veni să so nde ze cu succes şi paşoptiştii, creatorii ş i teatrului literaturii na ţio na l, ca m a i tîrzi u ş i Lu c ia n Blaga, d in ur mă c utezînd Emine s cu , Niool ae Iorga aces ta să - şi av an s e ze peg aş ii gînd irii, ca şi Mirc e a Eliade , ch iar dincolo d e zarea clas icismului 4

www.cimec.ro

grecoiati n, absolute.

spre

unive

rs ul

pre folcloric,

de

und

e

î ncepe

necunoaşterii

noaptea

noastre

Existenţa infrastructurii ţărăne şti ( şi e lim ină m d in asta fără regr ete orice fior me ta fizic) este o realitate caracteristică a clasicismului române s c. Ia r dacă Alecsandri a dorit şi a ţinu t să a du c ă ţă ra ni pe sce nă, oricî t de co nve nţ iona li a r f i e i, preze nţa fost la „bergeries de Răc a n " ce il ustra se ră l o r dr am at ică n u se re cla mă de genul clasicismul academic francez, c i cores pund ea unei necesităţi istor ice care a marc at pozitiv apartenenţa pop ular ă a teatrului ş i literaturii culte române şti în dimine aţ a romantismului revoluţionar. u n filon p e care s e poate avan sa cu î n contemporaneitate, ia r Aces ta este succes redescoperirea l u i în c lim a t ul ideologiei noast re care- i oferă u n ter en deosebit d e fertil, n e poate conduce l a concluzii e xt re m d e in teres ante. Av e m faţă de nou l unive rs ţără d e onoare. nesc această datorie deşi Este curios, ma i bine decît teatrul î n se nsul clas icismu lui Este, mu lu i politic, ma i des parte

că în evident, literatura î n ex plorar ea acest ei nos tr u, decît dramaturgia.

ro mână conte co ntinu ităţi ;

acuma, mo me nt ul artelor spe ctacolul î n care, ca şi în ist or ia care se de păm întu l culturii.

ui face

mporană, este de

stă de proza departe acee a m a i „cultur ală"

conte mpora n, a l teatrului şi şi se scrie, cu ltu ra pă mîn tu lui

al nu

fil

se

ş i filme le care s ă onoreze, î n continuare, această D a r pe u nd e se situează piesele e funda me nt ală, această trăsură de într e gene raţ ii ? Pentru că, to tuş i, legă unire tura ro mâ nu lui cu pă mîn tu l a fost ş i pururi răjnîne cea m a i tra ini că dint re toate. De viaţa ş i m u n c a agricultorilor şi a inte lec tua lităţii satelor, ne leagă pre a mult e experienţe ş i a min t ir i personal ca să atît de uşor ele şi a n u m e mai e, trecem peste to cm ai pes te c ele dramatice, de neuitat, al căror specific re voluţiona r ne pas ionea ză încă d eo pot rivă.

tradiţi

Vreau s ă spun c ă universul civilizaţiei noast re actua le se înte me iază pe acte de cultură inestimabile a căror memorie nu s-a pierdut niciodată d e- a lung ul milen iilor de luptă Există în o s um ă pe ntr u li bertate a şi nea tîrnar ea ne amului nostr u. acest specific de pe rma ne nţe c e ş i omenia păstrate şi defi nesc s ufle tul românească, elemente subliniate prin generaţiile succesive a le na ţ iu ni i şi în primul rînd, desigur, ale ţă r ănim ii, în istoria antică, me diev ală ş i mo de rn ă a Ro mâ nie i. desigur

Schim barea st ruc tur ilor de mo dific ăr i es enţiale în acest

clasă unive

intervenite rs cultur al.

în

istoria

cont emp ora nă

a

implicat

Bineînţe les , e altul decît d e Duil iu Zamfi re sc u î n Viaţa acela idealizat la ţară. D a r mod ificăr i n u a u „a lien at " u n şi cuno aş te m aceste a nu mi t fon d s pir itu al specifi c prea bine pondere a moştenirii culturale î n teor ia pa r tid ului nos tr u despre aria largă în care na ţiu ne a social istă î şi ex er cită e i istorice. U n document d e pa rt id observa prerogativele specifice trebuie seama să ţinem de condiţiile d'm Rom âni a, de sută din popula ţie o constituia, acum 25 de ani , ţără nimea, fupt partidul muncii acesteia, care a acordat o atenţi e deos ebită în rtndul întăririi muncitori principala dintre şi ţărani, alianţă care a constituit şi constituie şi astăzi poli tică a întreg ului proces rev oluţi onar, garanţia des făşură rii c u succes a revoluţiei

nu

că

de

peste

mult

75

că

la

noi

Cons ide răm în trăsături acestei realitate inse par abilă

liste.

tanţă

cons ec inţă, că scriitorii noştri trebuie a istorie caracteristice i noastr e conte de procesul construcţiei socialiste.

s ă acorde mpora ne ,

o mai interpre

faptul pentru

alianţei forţă socia

mar e impor  tînd- o ca o

de acea stă tr ăs ătur ă spe cifi că, ine luda bilă, a Este abs olut n eces ar 6 ă ţinem scama dezvoltării societăţii noastre, a însăşi istorie i pa r tid ulu i nos tr u comunis t. U n ii dint re noi îşi aduc că încă din ră zbo iului, în 19 45 , partidul a mobilizat ţărănimea aminte timpul cu forţ a a pă mî n t u lu i d in mîinile moşie rilor şi .împărţirea pe ntr u preluarea acestuia ţăr an ilor sărac i şi mijloca şi. Deci, încă în 19 45 , moş ie rime a a fost lichidată, mare a pro tre cînd în mîinile ţăr ănim ii muncitoare. I n fe lul acesta, s - a creat ba za ec onomică prietate re voluţionară a satului ş i pentru întărirea alianţei pent ru trans formarea din tre muncitor i şi ţărani. Ţ ărăn imea a văzut, astfel, în m o d practic, c ă n um a i cl asa mun cit oa r e este î n stare s ă rezolve pr oble ma ei fund am e nt ală, aceea de a lichida moş ier imea şi a trece pămîntul în m îi n ile e i ; iat ă ne- am preocupa t „baza eco nom ică şi soc ială de care de la început şi proces a spus pe care s- a des făşur at întregul de cons trucţie so cial istă în Rom âni a" — tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In de ve ac s- au cîteva „pi es e ţăr ăne şt i" şi ul t imu l sfert scris notabile, dr am e a u rămas , altele, cele m a i multe sînt A r trebui să pară come dii. Une le perimate. ciudat că înl r- o ţa ră în care coope rat ivi zare a socialistă s-a ext ins integr al ş i de finitiv, lumea ţără nimii n o i pre zintă u n univers spiritual încă inedit pe ntr u dra mat urg i, m a i ales acolo unde

acesta rativizării a r trebui măsl mura iă cem u lts-a intelectualitatea Ro mâ nipro a ce agriculturiisă pasione şi pzee ce pu t ut constata . Oda cătă îîn ncheiat soc ial istă as igur ă î n într e gime necesarul d e produse agroali mentare a l po pu laţ oraşe şi de la sate, n u trebuie 6ă u it ăm o s ing ur ă clipă că atingerea acestui ţel subdezvoltare aşa c um impo sibilă în con diţii de intelectuală, deoarece, conducerea www.cimec.ro

su l coope agricultura ie i de l a

ar fi

fost parti-

5

n u oste neşte să c u orice co ns ide ră m că făurire a societăţi i dului nos tru sublinieze prilej, socialiste nu se poate realiza de cît pe baza ştiinţe i şi te hnic ii celei m a i înai ntate . I a r ca să revenim la ex pli caţ ia ine xp loră rii dramatice a sfer ei ace ste ia, n u cred că se ro mân e s c de as tăzi şi ,.viaţa la ţ ar ă", f ără poal e vo r bi ş i scrie des pre s atul despre să se ev idenţ ieze in rînd ieşiri din primul re alitatea a cestei definitive subdezvoltarea intelectuală. Aces t proces , ca şi celelalte, legate d e urbanizarea tr e pta tă a civili zaţ iei noastre nu s-a tot uş i şi n u sc fără fr ăm înt ăr i, neînţe leger i şi materiale, produs poate prod uce traumatisme l a nivelul conştiinţei individuale a factorilor angrenaţi în această confruntare dintre vechi şi n o u . 0 naş ter e fără dureri n u c po s ibilă de cît în cazuri ex ce pţionale. Ia r excepţiile, pr e cu m bin e s c ştie, n u fac de cît să co nfir me regula. fiecărui joacă şi un r o l pr e cum pănito r. Şi dacă Educarea ,,subiect" aici arta dra ma misiunea oame nilor, tică îşi r e ve nd ic ă şi d e cizelator a l sufletelor iată u n fr ont larg in care ea îşi poate desfăşura forţele. Artele spe ctacolulu i şi în speci al te at rul ş i filmul au o sa rc ină sp orită î n ace as tă dire cţ ie, c ă filmul ş i teatrul — a c um realmente pentru aceast a e ordinea lo r în „front ul ideologic" — se adre se ază celui m a i larg aud itor iu, i a r televiziu n e a l e pro pulse ază a zi chiar î n linia întîia. Cuno aş te m cu toţi i ş i filmul român es c cu tematică ţărănească. Am teatrul avut multe lucrări valoroase, da r au fost ş i mult e nein teres ante, a căror mediocritate nu s-a dator at totde auna absenţei ta len tului re alizatorilor, cît, m a i c u s e am ă, î nţelege rii incom a fen ome nului i storic co nte mpor an Ia care n e refeream m a i înai nte. plete de pil dă , n u s-a de s ăvîrş it ca u n Coop era tivi zarea ag ric ult ur ii, proces s implist ( ie l a teorie la pra ct ică, de la „c a uz ă" la „e fec t" ca în tr- o fo r mu lă c hi mic ă ap lica tă în laborator. Măsurile import ant e, el aborat e ş i aplicate pe scar ă largă după Congresul a l X- lea şi îmbun ătă ţit e cu p e par cur s (un ele î n curs d e aplicare şi îmbun ătă ţir e ) ne succes fur suficiente concluzii co mplex itat ea acestui pro ces nizează in legăt ură c u re voluţ ionar în care dezvoltar ea dialectică preschimbă uneori şi „efe cte le" în „c a uz e ". întreba t ade se a dac ă nereuşitele la n e referim s-au A m fost care datorat numai cineaştilor, sau numa i auto rilor dr ama tici respe ctivi . Şi a m răs pun s că , uneori, da. însă, noabordarea dr e ap tă şi cu ra joas ă a rea lităţii s-a datorat ş i unei îndru Alteori mări şi „de d i n partea administraţiei Şi fiindcă confuze, timor at e serviciu" culturale. sînlom s ă spun c ă aceste „măsuri insă şi aici, tr eb uie administ ra tive " refl ectau unele de concepţie ivite în însăşi politica ag ra ră pre co nizat ă cu a n i în u r m ă de o scrie erori d e cadre d i n aparatul d e stat, a le căre i „e fec te " întârziate m a i d a u încă d e f urc ă lucr ă d in agr icultură. torilor Lipsa lo r de pre gătire şi de pe rs pe ctivă a fr ina t des igur apariţia un or opere reali ste , ; da r nu „c au za " un ică a ner euş itelor. Şi c ă vo r bim autentice aceasta este pentru desp re de cî te o r i regizorii şi interpreţii noştri artele spe cta colului , să ne gîn dim numai redau exact chipul am bia nţ a mate rială şi s pirituală a ţăra nil or, ş i vorbirea lo r ade văra tă. Ar fi de spus că a m fă cut- o totdeauna c u succes. B a chiar, s - a creat u n fe l de ţăr an greu „s tand ar d", de operetă, ne ade văra t, î n s- au şi „s pe cializai" şi care un ii dintr e ac tor ii actriţele D i n fericire, î n ultima ne- am ma i d e aceste false noastre. vre me, debarasat „tipur i", în tr- un bine ve nit asalt spre aut ent icitate .

în m o d

S- a discutat mu lt î n unel e ce rcur „des pre " şi „pe nt ru " ţărani. special

i

de activişti

culturali

dacă e

necesar

să se

scrie

Este ş i aceasta un a di n prejudecăţi le „administ ra tive" evocate m a i înainte. Arta să fie acc es ibi lă şi să n u fie cre ată pe ba za pre jude căţ ilor Nu trebuie general ..tematice". este m a i pu ţ in ad e văr at că, faţă de ponderea p e care ţă ră nime a o re pre zintă în structura şi n um ăr ul populaţie i noastre , sa tul n o u oferă în sfera vieţii sociale române şti o e nor mă surs ă de inspiraţ ie, încă insuficient e xp lora tă de cineaş tii şi oamenii noştri de teatru. acest Noua culturale l u i pspiritualitate e care const sînt e m ch eituima eţi şisă ino înţele

specif gesemns şi o sătr ăs o ătur o no ăr ăm aşa icăc u am rem voluţie e rită . i

noastre

N u este uş or să cuge ţi şi să vor be şt i despre p ăm în t î ntr- o ţar ă în care producătorii reprezintă majoritatea, fiindcă prin definiţie eşti obligat «atunci să cuprinzi atît d e multe încît pre ocupărilor a r atinge pe ace ea a e cono miştilor şi Căci. sfera politologilor. aşa d u p ă c u m n u poţ i să c ult ur ă fără să te l a politica cultura lă, n u despre referi scrii poţi scrie poveşti despre agr icultură î n ne cun oş tinţă de ca uză, ne cun os cînd adică, în mo d serios, buc ur iile ş i necazurile „vi eţ ii la ţa ră", u n d e n u cînt ă î n pe r ma ne nţ ă privighe ş i nici rozele n u înf lores c t o t anul. torile

agricoli

Nu şi a rt ă ca a politicii, ş i amploarea

v o m vorbi în Ro m ân ia — încă mu lţ i a n i literatură de- acu m înainte — despre factor ac liv pr imor dia l î n cultura naţională, cîtă vreme aceas tă te mă de baz ă economiei ş i feno meno logiei noast re istorice n u este abo rda tă î n profunzimea ei cea m a i conştientă şi m a i re pre zent ativă, cu cea m a i lum ina tă răs pund e re

patriotiism. şi ce l m a i înalt f i unul d i n angajamentele Acest a poat e Conferinţe i Naţ iona le a partidului şi aniversării d e termen".

fi

intelectualităţii artistice Republicii, în „realizarea

www.cimec.ro

în întâmpinarea cincinalului înainte

I O N BĂIESU 9

ujitori frumosului Una dintr e mînd riile Conferinţei c u care a fost ur mă rit ă d e că cititori, d e iubitori a i sc risului frumos şi a i condeiului care oame nii gh idu lui du- le fiinţa cu dragoste încrezătoar e, literaturile cele m a i bogate ş i citite d puţine î n lume atîta popoare s imt r o mâ n — ce ime ns ă sati sfacţie pentru ş i aces tui pop or ! sincer

naţ ionale a scriitorilor a fost inte re sul tre întreaga ţară. Un popor întreg de către în , şi-a îndreptat urechea sala şi - au exprimat credinţele, înconjurîncu înnoită spe ranţă. Sînt e m un a dintre i n Europa, a spus cineva de la tr ibună , de hr an ă s piritua lă ca nevoie poporul u n scriitor să apa rţ ină acestei literaturi

Conferinţa a fost o reuniune d e lucru, i- a lips it, spr e binele e i , festişi vor băr ia ţi pătoar e. a u avut d e stabilit între ei vismul Scriitorii mersul a l literelor ş i racordarea perfectă a l a ritmul de înaintare actual acestora al pop or ului, l a starea actuală a sentimentelor şi tr ăirilor naţ iun ii. O gra vitate nesimulată a răzbit p r in fi ecare cuvînt atunci cînd er a de rostit stabilit în ace şti a n i, în douăzeci de d e oameni ros tul sc risului care milioane se î ntr e c pe e i înşiş i în ş i forti luc r ul zilni c ş i tenace pe ntr u prospe ritatea ficarea Cetăţii în care trăies c şi gînde s c ca e i înşişi, şi neatîrnaţi. liberi scrisului, se s pune deosebit d e frumos î n scrisoarea adre sa tă de «Drumul către Conferinţă tovar ăşului Ceauşescu, este pietruit Nicolae deopotrivă cu este bucurie şi speranţă umană. Arta scrisului arta iubir ii as pre, arta durere, continuităţii unui popor, arta suf letului de om cinsteşte munca alor s ăi care singura onoare umane. dificultatea c a pe a condiţiei Conştienţi de şi măreţia artei scrisului, orice atunci scriitor va fi împlinit cînd o frază sau un vers al său va deveni un bun moral al poporului său, atunci cînd ..plopii fără

soţ" din

visul

lui vor

trece

Alăt ur i de poe ţi şi speranţele şi lor, grijile

în

visul

prozatori, repudiind

tutur or» - . dra matur gii c u vigoa re

www.cimec.ro

şi - au vechea

măr tur isit î ntre gii obşti ş i obosita superstiţie 7

care aşază scrisul pentru scenă în urma celorlalte genuri. „Proporţional vorbind, spunea cu îndreptăţire Horia Lovinescu, dramaturgia românească actuală are cîteva izbînzi ce nu stau cu nimic în urma reuşitelor din celelalte domenii ale literaturii". Evident, nu toate ambiţiile dramaturgilor s-au realizat, 6-a spus din nou, dar neîmplinirile nu li se datoresc întru totul, să nu uităm servitutile la care e supus genul, dificultăţile (unele fertile, altele anacronice) pe care le au de luat în piept. Dramaturgii au relevat, de as emenea, i nter esul constant şi prof es ional mente intere sa t pe care tre buie să- 1 acorde te leviziuni i şi filmului, instituţii de primă mînă ale culturii noastre, şi au supus din nou atenţiei confraţilor dorinţa lor de a se care să dea impulsurile orga cons tituinecesare î ntr- o aspentru ociaţie unproprogres fes ională, cadru nizatorice rapid al dramaturgiei. Scriitorii reuniţi în Conferinţă au avut adînca bucurie de a-1 vedea în

mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de ceilalţi conducători de partid şi de stat. Conducătorul partidului şi statului nostru a rostit de la tribuna Conferinţei o amplă şi deosebit de consistentă cuvîntare în care rosturile scrisului în societatea socialistă au fost repetat subliniate şi asociate direct cu întreaga operă a partidului de ridicare a conştiinţei socialiste a poporului. Secretarul general al partidului a chemat scriitorimea să reverse cu generozitate şi spirit patriotic întregul ei talent, întruchipat în opere durabile, asupra cugetului însetat de frumos şi moralitate înaltă al celoi ce teonul muncesc. culturi i întregii naţiuni, l- au respec tat, spori renumele şi libertatea".

pana „Să noastre nu uităm, au că în dăinuit, înconjuraţi de Ceauşescu, dragostea nepieritoare a spus tovarăşul Nicolae numai acei rapsozi ş i cronicari care şi - au iubit popprul şi care i- au apă rat interesele şi n- au precupeţit nimic pentru a- i demnitatea ş i prestigiul între popoare, pentru a- i salvgarda

Un eveniment al culturii române, Conferinţa ne-a dat speranţa de a deveni şi un nou punct de pornire spre o muncă rodnică şi ambiţioasă pen tru fiecare dintre noi.

www.cimec.ro

19 71 - 19 72

STAGIUNEA

BUCUREŞTI

L A

Bilanţ şi pe r s pe c t i ve decadă a acestei luni Comitetul de cultură şi educaţie municipiului a iniţiat in cadrul unei plenare lăr Bucureşti o analiză a stagiunii 1971—1972 in teatrele gite, bucureştene. A fost prezentat un referat al Comitetului de cultură şi educaţie precum ş i coreferate ale tovarăşilor : Dina Cocea, eme socialistă artistă rită, a A.T.M., Lucian Giurchesc u, regizor, dir ecto rul vicepreşedintă de Comedie ş i Dinu Teatrului Săraru, critic dramatic. Publicăm in numărul d e faţă fragmente d in referatul prezentat de Amza Comitetului de cultură şi tovarăşul Săceanu, i)reşedintele educaţie al municipiului Bucureşti, ca în să socialistă urmînd numărul viitor o sinteză a discuţiilor au avut loc. înfăţişăm care In

prima

socialistă

al

Incercînd să schiţăm un a l s ta giunii bucureştene şi profil teat rale d971—1972 retrospectiv ş i arg umente le a rtistice care au definito, succesele şi criteriile neîmplinirile c i , perspectiva p e care o arcuieşte spre realizările sta giuni i viitoar e, pu t e m c ă a fost o stagiune teatrală de tranziţie". E a a reflectat a l oa  afirma efo rt ul susţinut d e teatru de a - şi p e baza m a i precis menilor desfăşura activitatea unui pr og ra m artistic conturat, d e a trece de pe te re nul nes igur a l tatonărilor şi a l experienţelor pe poziţia unor opţiuni artistice ş i polit ice clar e, lips ite de comp ro misur i. Co ordonata cea m a i importantă a f i consid erată î mpre jurare a c ă ea s-a s ta giun ii te atr ale 1971/ 1972 poate î n lum ina d e partid, d e o exce pţi onal ă înse mnătate desfăşurat documente lor , care jalo privind

ş i perspectivele ş i culturale. dezvoltarea noastre artistice nează întregii vieţi Măsurile d e către tovar ăşul Ceauşescu, a l partidului, î n şedinţa propuse Nicolae se creta rul general d i n iulie 1971, l a întîlnirea c u activul d e partid d in do Comitetului Exe cu tiv expunerea ş i culturald e partid, me ni ul mu nc ii ideolog ice educat ive, Plenara Comite tului mun icip al precum ş i lucrările Plenare i Comite tului Central d in 3—5 noiembrie, a u cons tituit docu d e partid î n spiritul cărora a fost alcătuit şi s-a desfăşurat mentele repertoriul activitatea I n adevăr, d e vîrf a l e st agiunii ce se în  teatrelor noastre. mome nte le artistice teatr ale, cheie, sînt î n primul rînd măr tur ii elocvente a l e spiritului d e exigenţă şi de responsabilitate insuflat cre ator ilor d i n teatre d e documentele d e partid ; d e asemenea, spe ctacolele car e a u întrunit ad e ziune a ca şi acţiunile d e diversificare a un ui public nume ros , mijloacelor şi de strîngere a legăturilor ş i publicul lor. artistice co ntinuă dintr e teatre

In

Naţional, şirul

acelaşi Bulandra,

t im p, de

p r in spectacolele Mic, Comedie,

pre zenta Ţăndărică,

te

în

arta

străinătate de către teatrele sceni că române as că şi - a sporit

pfste h otare . obţină teatr ale a u fost spectacolele d e poezie. C u unele neînse mnate excepţii , ele a u constituit, n u ca în reprezentaţii alte s tag iuni, pr ile jul un or c i ve rita bile d e creaţie, ce s ^ui s u b acelaşi de exigenţă, ocazionale, acte aliniat, unghi spect acolelor majo re , dur abile , a l e repertoriului. Redînd poezi ei dr e pt ul străvechi de a se înru di organic, pr in geneză, c u teatrul, a u fost satisfăcute î n această stagiune, n u nu  c i şi ale înşişi, ma i dezi deratele public ului, actorilor pe nt r u care ros tire a un ui ver s î n valenţe emoţionale D a r dacă, a ş a fiind, n u frumos întrece orice replică teatrală. poate f i contestată calitatea artistică a ace stor spec tacole — n u simple „recitaluri" — d e poezie, mulţ umit ă unor selecţii direcţionate, şi u n caracter mili e l e a u dobîndit, riguroas e, precis cetăţenesc, c e le luminat c u vehe menţă pol emică racilele siste mu lui burghe z împotriva cărora s e îndreaptă aut or ul comediei . Deşi acest pr o protestatar test apare încadra t înt r- o for mulă î n text poate prea pestriţă, brutală şi dezordonată (amestec n u întotdeauna organic ş i fericit de satiră groteseă ş i umo r abs urd), spectacolul s- a impus totuşi unitar pr in forţa d c radiaţie a unor personalităţi actoriceşti. Farmecul in  genuu, inteligenţa, sinceritatea şi spontanei tatea cuce ritoar e, um or ul bine d ozat al Neve nei Kokanev?. - TU proiectat î n pr im plan Teatrul

secventă,

de d e comicării, d e zgomo inundaţi c u care s e mişcă şi se complac t u l ş i agitaţia frenezia

44

des tinul

www.cimec.ro

om ulu i

s implu

şi

onest

în

conflict

fi Căsătoria" ,

ireductibil cu forţele sis te mului cor upt şi a l exploatatorilor de tot felul. oprimator No tă m, alătur i de pe Nevena Kokan ova , Petăr Nicola Anast as ov, Svetos lav Peev, Ţecova. Peicev, Bojidara Reuşita spectacolului Golemanov de St. L. Kostov, pus în scenă de Neicio Popov, în bu nă ma nie ră tra diţională, pe care s-au grefat ş i unele „modernizări", timide inovaţii (com punerea „ l a vedere" a decorului, un balet amuzant al scărilor, dulapurilor, stat uil or), se fundamente ază pe exc elente le, viguroase le comice actorilor .Stoianca compoziţii a le : Ţve tana Galabo va, ParMutafova, Gheorgbi ţalev, Ta tia na Lolo va , Bojid ar Lecev, Zlatina I n rolul a l acestei Konceva. titular partituri cl asice, Gheo rg bi Kaloian ce v a făcut o de monstraţie de virtuozitate interpretativă, evi denţiind cu umo r robust, cu ext raordinară vi talitate, c u multiple nuanţe tra gicomice , eta pel e de s com pune rii mora le, vena litate a e ro ului car e- şi am an e te az ă c onşt ii nţa şi cinstea în Acelaşi a sc himbul par ve nirii. Kaloiancev des făşurat u n ad e văr at t u r de forţă în Căsă toria l u i Gogol, com punînd cu energie agre

s ivă,

c u o agita ţie diab

olică,

chipul

de N. V .

Gogol

cariov. I n regia aceluiaşi Neicio Pop ov, mo n a demonstrat î n modul tarea operei gogoliene c e l m a i evident concepţia spectaculară speci fică a situaţiilor cre ator ilor bulgar i. Caracter ul ş i personajelor a fost împins pînă la ultimele consecinţe ale ridicolului î n care se scaldă, dezinvolt, o lume d e caricaturi groteşti. Inspăimîntatul Podkoliosin a dobîndit, pr in jocul plin d e savoare ş i autenticitate a lui Gheorghi Parţalev de o tentă de (dominat timiditate feciorelnică, caraghioasă) un absolut contur caricatural nespus d e amu zan t. cu Copios,

culoare multă şi ve rv ă tipologică , a în fă ţişat Stoian ca Mut a fo va pe peţitoarea Fiocla. Sarki s Muhib ian , Kosta K ar aghe orgh iev, Konstanlin Koţev şi Iva n Obrete nov a u realizat cu mar e i nve ntivit at e co mică , c u o po ftă de compoziţii clovneşti, joc contaminantă, patru patru difer iţi şi pitor e şt i imbecili, prostănaci ş i cretini. Profesionalismul pus cu mare credinţă slujba realizării unor spectacole cu un fund caracter po pula r reprezintă marca a ace stui valoros colect calitate iv.

l u i Koci„ A şaptea

în pro de

V.

poruncă"

de

Dario

Fo

D.

www.cimec.ro

Scenă de

din

„Romulus

Durrenmatt Popular

Teatrului

Mure" interpretarea

ce l

in d in

Subotiţa.

Teatrul Popular

din Subotiţa ROMULUS

C E L MA RI:

de Durrenmatt

Am intere s, specta urmărit, c u just ificat colele secţiei maghiare a T ea tr ului Popular d i n Subotiţa — B. SJ- '. Iugoslavia — colectiv c e menţine strînsă legătură c u Teatrul de Stat d i n Tîrgu- Mureş. L a baza acestui colectiv stă o echipă de amatori care. după o merituoasă activii i t e

stridenţe grabă somptuozităţii d c operetă. Omogenitatea a fost însă clar reclamată — p e planul interpretării (.Mi'ialy — d e regie

soldată

\

mat,

tr-o

cu

apreciate

spectacole,

încă a c um douăze trupă profesionistă.

ci

ş i şase

s - a transfor de u n i. îu -

Ecl ectic , re pe rt or iul te atr ului e alcătuit dii co me dii muzicale, opere te, pi ese unor a le autori Ma li , ca şi lucrări prestigioase ;ip;ir inînd Becke tt. Diirr omn at l. l u i Brecht, C u Uo:niilus c e l Mare d e Durrenmatt. ere spectacolului demon atorii d i n Subotiţa au strat străduinţa lo r d e a - ş i cunoaşte ş i exersa propriile virtuţi creatoare, abordînd o parti tură scop m a i dificilă. A u conceput i o acest un cadru scenografii' fix. amintind d c tendin ţele constructiviste, c u destul d e generoase

spaţii păcate, lipsite spre

.

(Decoraţia:

costumele d e unitate

A gnes

l e joc

P a l Petrik). Din Gya r ma tb y) a u fost stilistică dispuse ş i uneori coloristice potrivite ma i de

a i.rag). Dintre interpreţi re ţinut ate nţi > Laszlo Pataki ( î n rid ul Itoo ioliis ). pr in s im plitatea mijloacelor d e expr es ie, pr in 'umorul sincer, aproape naiv. pr in ec onomi i gesturilor s i c';irita''ei rostirii. Şi - au niai adus o meri tuoasă contribuţie interpret itivă cuplul comic Istvan Szabo i zeke 'Achille .şi Gusztav tş i Pyrami). (Aemilian), Mntyas S a u l o r Solomon P's thy (O doacru). utile I n .apariţii ş i corecte: Mar git Kar na . Ircn llada, Aro k. Peter Perene Szel. Lajos Aledve. P . Sant i . S.andor /olt i n Cod am yi. Kar oly Pernele,

Mihai Crişan

46

www.cimec.ro

..Regele $j'ar" in interpretarea szechny .

de

Sliak< \ pea re Teatrului „POW-

Teatrul „Powszechny" REGELE Ca urmare

LEAR

din Lodz de Shakespeare

a traducerii î n fapt a acorduri culturale, numeroase colective teatrale d in tăriile vecine ne-au vizitat ş i prietene peparenrsul acestei stagiuni, în schimbul l o r direct cu alte colective noastră. îmbucu d i n tara rător largă c u  e faptul c ă . pentru o mai noaştere, teatrele aflate i n ospeţic a u poposit şi prin Capitală, in ora* şul- gaz l ă . n u numai e le că ne prezentî ndu- nc ce au socotit poate f i m a i revelator pentru activitatea p e eare o duce. lată. recent. în drnmi spre Craiova. Teatrul Powszechny d i n Lodz, colectiv de veche tradiţie populară dinl r- un centru de şi mai veche tradiţie industrială, a avut ama bilitatea să ne prezinte, d i n cele două repre zentaţii p e care le- a oferit i n schimb Naţio nalului craiovean, spectacolul Lear c u Regele pentru d e \ V. Shakespeare, poale c ă teatrul di n Cetat ea Ha nilor le oferise în vizita Iul la Lodz spectacol shakespearean, tot un dar sigur pentru anim r e  c ă prin it r- 0 tradiţii cunoscută, teatrul polonez s e simte în sigu ranţă p e terenul ferai a l dramaturgiei lu i lo r

veră

experienţelor anterioare. în  celor comentarii m a i avansate pe marginea tragediei Lear Regelui (î n care, se ştie. u n compatriot al lor , Ja n Kott, are un cuvin! autoritate). d c mare CU tradiţiile unui teatru destinat d e aspiraţie populară, unui larg au dit or iu, consecvent i n strădania înfăţişa publicului limbaj l u i de a sc cu un ş i limpede. Spectacolul, a cărui direct regie 0 semnează Maciej '/.. Hordovvicz (şi se des făşoară în cadrul scenografic a l Ivvonei Znhnrowska, sugestiv şi colorai c u rafinament) îm bină grandoarea vorbei ş i gestului c u gro tescul, înlfăţişind decăderea unei ş i prăbuşirea lunii sfîrşile. priv it ă parcă prin ochiul luci I şi trist a l bufo nului (Micimi Szcwc zyk). sin gurul dintre ei cu mintea Întreagă. U n rigă Lear mărci, monumental şi amar ironic ÛB Jerzy Przy by' s ki, •rle care înfăţişează alături lie- au plăcut pentru deosebita ţinută scenică şi rafinamentul interpretării l o r M iroszlavv Szonert (Kent) cele trei surori. şi. in Kwa Kozynska, Kryslvua Froelich Maria şi F.wa U n ansamblu, aşadar, d e înaltă disliesse. 1 inc! ie. omoge n, conse cvent c u tradiţia sa realistă, larg accesibilă, o trupă car.' .prin prezenta e i printre noi a consolidai prestigiul d e care s c bucură teatrul polonez în ţara tr-o

selectare

sinteză

Shakespeare. [Reprezentaţia oferită nouă d e trupa d in Lodz, deşi singulară, ne- a permis s ă desprin d e m cîteva trăsături care face distinctă acti vitatea acestui teat ru d e esenţă populară, îa ampla ş i atî* d c interesanta în diversitatea noastră. e i . mişcară teatrală poloneză : o hună cunoaş tere a spectacolOgiei shakespeariene cu o se www.cimec.ro

a

a

V. M .

PREMIERE Irina Răchi ţeanu- Şiri anu Motoi.

şi

George

Teafrul National „ I. L. Caragiale" IADUL

Şl

PASĂREA

de Ion Omescu Multilateral

ş i dramaturg, ciclul pieselor

cultură, o m de I o n Omescu a sale

istorice

eseist actor, în demonstrat (variaţiuni sub

ca în contemporane), teme totuşi sbakespearoenc, o unitate d e şipreo cupări urmărită d i n diverse perspective, dar ccntrî ndu- se î n jurul dramelor existenţei. Ho tărît a cerceta c u proprii s ă i ochi de azi, tărîmuri, d e alţii — şi de mult — cercetate, n u s e putea c a artistui - scrii tor să n u fie tema ispitit şi de d e veche circulaţie — de l a romantici încă — a condiţiei creatorului ş i a „iadului" d e însingurare î n care acesta pentru e nevoit s ă trăiască, a asigura cîntecului păsării. s ă u zborul ş i libertatea pe tile exegezele

Cont razi cîn du- 1 parc ă p e Sartre, I o n Omescu vede infernul artistului nu în „ceilalţi" ci în e l însuşi. Fii nţele ales e, ma rc at e c u însem îi apar ; implicit nele creaţiunii, damnate creaţie este actul lor dc c a atare o osîndă dublată de U i neputinţa dăruirii personale, www.cimec.ro

ma re sete d e a iubi, irealizabilă însă, ci doar compensată d e mirajul precar ce - 1 ră sfringe asupră - i , rodul creaţiei — celebritatea. C e i c e vieţuiesc î n „iadul" crcaţiunii, c u m sînt î n cazul d e faţă sc ulptori ţa Sim in a SticUmi Da mia n, s un t d c aceea, ş i fiul c i actorul p e planul alcătuirii l o r caracterologice, deli berat construiţi p e extreme: ext rema devora toare a creaţiei ş i extrema n u ma i puţin de voratoare a dorinţei de a fi şi în afara artei. E desigur aici terenul unor pute rnice te nsiuni dramatice, pîndit însă deopotrivă d e primej ca şi de ispitele speculaţiilor d i a livrescului pur demonstrative. Existenţa „mijlocie" la oare î n fond aspiră artistul este n u social virtutea mente, c i în chemării lui, interzisă pentru şi «alterată. A ş a fiind, artistul a se păstra artist e nevoit s ă renunţe l a deliciile vieţii î n anonimat, s ă vadă î n această renun ţare preţ ul plătit pe ntr u justif icarea realizării sale î n artă. idei dra Toate aceste f a c esenţa m e i lu i Io n Omescu. num ai c ă M i se pare s ă capete destul d e limpede e l e n u ajung şi convingător corp v iu în imaginile ş i rela ţiile conflictualc Sculptor iţa car e a l e lucrării. şi - a neglijat îndatoririle conjugale ş i materne o

l a sacrificarea pînă educaţiei primejduirea r e totuşi c a o mare

e i şi la săi n u npînă e apa creatoare; dimpotrivă, în anii respectivi — n i s e f ace cunosc ut — a multe făcut compromisuri c u arta, tranzacţii c u substrat comer cial, pe ntr u a s e păstra în atenţia ş i î ntr - un a nu mi t gus t a l publicului. L a rîndul actorul, său, des pre care a flăm intuim, teatru, ori c ă este u n mare o m de se zbate me s ch in pentru a juca î n coproducţii pie cinematografice d o mîna a doua. Dra ma s e i pare a s e constitui astfel d i n aparente s a u pretinse drame a l e personajelor, car e- şi creează parcă singure î n chip livresc, cu ar  de

gumente a ş zice,

buleva

Actorul,

sătul

bărbatului copiilor

,4pasărea") ambiguu „iad"...

viziunea

teatrului,

zonele

iese totuşi,

iminentei

,,iadului" d i n scenă

pentru

şi

rector

al

fratelui

într- un

spectacol

dominant

sobru.

M. I.

Teatrul National i ,Vasile Alecsandrl" din laşi

optînd.

teatru,

Naţional mare credinţă experimentat psihologic

Teatrului

o

teatrului

NEVESTELE

DIN

VESELE

WINDSOR

de Shakespeare

sale pră fînlruchipînd de destul pentru deci

I n contrast creatorului, c u drama najele contextuale sînt prea senini pată" (fratele agronom) şi de o morală terestră, figuri f i e resemnate b r ă c a me dicu l, platonic as pirant sculptoriţei.

Spectacolul în scenă c u Al. Finţi, acest

pentru du pă părere a noastr ă, rolul agronom, şi^a construit d i n agitaţie, alternată c u apatie, momentele rolului său, Popovici, fără a- 1 elabora propri u- zi s. Virgil corect ş i exact ; î nt r- o apa riţie r evuis tică, Rodica Mandache a fost u n pigment excentric indicat,

ha revelatoare, prea puţin rdie re , confl icte «Ic conştiinţă. d e cariera sa de facil seducă

a r e revelaţia iubirii, după c e o seduce ş i p e iubita său, ear e însă, proas pătă fratelui Galathee, îl păr ăseşte. Ma m a sculptori ţă eşuează, d i n pricina fiului e i . actorul, î ntr - o tîrzie încercare d e reconstrucţie matrimonia l ă ; ambii s e recunosc, finalment e, incurabil, bolnavi d e singurătate. P e marginea dramei tînăra ţară, lor, Ina, învăţătoare venită de la c u o candoare iniţială, ar e , în contactul cu în

o izbîndă. Pr incipala eroare d i n optica prin care a fost privită piesa convingere : o maximă î n ade văruril e e xpu s e ş i lipsă d e distanţare critică straniu faţă d e personaje. I n decorul voit (ş i voit vechi) a l lu i Mihai Tofan, actorii s-au străduit c u evident efort să compună personajele î ntr- un j o c încordat. Irina Răchi ţe anu- Şiri anu izbuteşte totuşi, dincolo de re  plici, s ă im p un ă di stincţi e u n u i r o l cel puţin derutant ; actor d e mare talent ş i fină sensi Motoi eroul bilitate, George şi^a pozat pînă l a confuzie c u propria l u i viaţă „jucată" ş i, c u excepţia unui foarte b u n moment de au  tenticitate d i n actul II I , a consumat dra ma fără a f i revel at- o p e de plin. Ili nca Tomo ro î ntr- un slalom psihologic cu prea veanu, multe can obstacole, n - a ajuns s ă depăşească doarea primei sale intrări î n scenă ; actriţa devenită n u s -a impus. Ovidiu Moldo va n n e 

viaţă

tor,

lumea buşiri

tacol c a despre provine, cred,

perso „fără formaţie

croi

de u m  la mîna

fost pus regizorul ş i riguros d i dramei şi a l a

de

u n a n de la re L a aproximativ începerea petiţiilor — u n a n de muncă î n salturi, cu lungi numeroase ş i uneori întreruperi, cu e x plozii ş i disperări, c u dezertări ş i reveniri, c u înverşunări ş i resemnări — spectacolul vesele Nevestele din Windsor a apărut, în Teatrului Naţional fine, p e scena d i n Iaşi. c ă , acum, co nfo rm obiceiului, v o m Desigur discuta doar rezultatele, apr ec iind for ma f i  prezentat publicului. nită, ceea ce s-a î n faţa D a r poate că fazele d e lucru a l e acestui spectacol, cons emna te î nt r- un jurnal d e bord revela detalii ins fidel ş i obiectiv, a r putea atît pentru realizatorii tructive, lu i , ca o e x 

realiste.

Totuşi,

n u putem

vorbi

des pre

spec

perienţă

www.cimec.ro

semnificativă

pe ntr u

activitatea

lo r

49

realitate m a l multă viaţă şi decît întreaga literatură germană". Kliberal d c toate aceste amintiri şi prejudecăţi vei putea urmări spec tacolul pus in scenă dc Anca Ovanez, cu sce nografia lui George Doroşi n c o şi muzica lui Nancy Bra nde s , ca pe o succesiune de gaguri. d c farse şi rontrafarsi . de giumb uşluc uri şi năzd răv ănii, men ite a comunica o stare de exuberanţă şi de vesc I i i ' , m a i mult ha u m a i puţin gratuită, imhrăi ată în tr- o au ră de ca m străve zi e ec - i poezie, drept, dar pe alocuri vibrind de un lirism autentic.

De

..pus in scenă" e un mod de a fapt impropriu aici. deoarece „scena." este toată sala teatrului, c u loji. balcoane şi par ter. Urmî ndu- şi mai de par te scria experien ţelor privitoare la or gan izare a spa ţiul ui tea tral astfel în cît să re alize ze no i raporturi de comunicare directă cu publicul, Anca Ovanez a lărgit de dala aceasta cadrul scenei, e upriuziud in jocul său întreaga sală. Publicul luminilor se pomeneşte, odată cu stingerea şi aprinderea unor reflectoare colorate in al bastru, cu fun da t înt r- o atmosferă noct urnă, între tăiată (le şoa pte , de o vane m e lodioa s ă, de paşi furişaţi. D in tr- un balcon. Doamna Quickly rosteşte cuvinte evocatoare despre ..vremea cînd era la Winds or ".... curtea gentilomi cînd ..erau acolo cavaleri, lorzi, cu vorbi,

Vîlcu (Falstaff), Virginia CaraGli. Mabin- Raici u (domnim Quichli/), (Pistol) ş i Gelu (Nym). rinca Zaharia

Teofil

pentru eventualii viitoare, cil şi cercetători, curioşi să cunoască mai îndeaproape procesul d e elaborare, de închegare, de construcţie a unei «pere dc „ artă colec tivă" , c u m ne- ani obişnuit să numim spectacolul d e teatru. Cine intră în sala Teatrului National d in Iaşi, purtînd încă imprimate pe reti nă ima  gini ale un or spectacole ma i vechi cu această vese lă com e die sh ake sp ea re ană —• să ne bucuamintim do a r de cel a l .Naţionalului reştean, pus în scenă de (ihircheseu, cu Al. Ciugaru în rolul l u i Falslaff — sau, mai ales, dacă l - a văzu l de curînd pe ma r e le şi ine

lor""... echipajele IV intervalele de la parter (lucind trece cîtc o făptură albă. u n felinar, şi rostind cite o f ra ză, care a r vrea să ne comunice ..cheia" personajului. Pe scenă o de îndrăgostiţi se sărută... pereche

vezi acest spectacol eli E bine. aşadar, să berat d e orice amintire şi de orice prejude cată. Să 11 iţi că aceasta este comedia shake speareană cu ..locuri adevărate, oameni ade văraţi, o piesă tipic englezească". Să uiţi că, celelalte spre deosebire de comedii a le sale, Shakespeare elisaa adus aici o lume tipic bclană, cu semnificaţii sociale precise, repre moravuri caracteristice zentând şi relaţii epocii, exprimînd procesul de ascensiune a burgheziei pând e i cu cel de dec ădere a no bilimii, în tr- un vî rte j de si tuaţii comice, d in

i\ fost creată, Atmosfera prin acest prolog. Lumina albă de zi dezlănţuie sarabanda. Pe scenă, o î ngrămăd ea lă dc oam e ni în cămăş i albe dc noapte, lungi pînă în călcîie, se ceartă : fac tumbe, sc dau greu (ieste cap. E să desluşeşti cine şi ce vrea, c e hram poartă fiecare. Toată partea întîi a spectacolului se des fă şoară î nt r- o hăr măla ie cu mp lită. într- o cascadă de acţiuni fizice care amestecă toiul, uniformitatea costumelor — aceeaşi cămaşă definirea per de noap te albă — împied icînd sonajelor. A i impresia c ă Ic afli în faţa unei ad ună tu ri dc va ga bo nzi, toţ i o apă şi un pă mîn t. ca re s e bîrjonesc şi se sfădesc, r înd pe rînd. Nu poţi să-ti dai seama care sînl stăpînii şi care slugile. Falslaff. despre care se s pune că a r fi în vizi tă la d o m n u l Page. apare într- un butoi tras roate, în tr- un căruţ pe înfăşurat în cearceafuri albe şi părînd că baie. face Ma i tî rziu va apă re a şi el î n căma şă de noa pte . Mişcarea scenică dove inventivitate regi deşte multă d i n partea zoarei, dar. adesea, această inventivitate se cons umă în gol şi. ac umulat ă pe ste măs ură, obositoare. Sînt totuşi momente reu devine

care nu li pse sc se mnif icaţii le mo r a le şi obser vaţiile critice. Să uiţi. ma i c.' es, că Sir Jo h n l- 'al staff este acelaşi pe rs ona j cu cavalerul dc dimensiuni comice colosale, d i n cele două IV , perso părţi ale dramei istorice, Henric n a j care aici a r trebui să întruchipeze o întrea gă lu me pe cale dc di s par iţie. S ă uiţi lu i Enge ls care spune a că „Actul cuvintele cuprinde întîi din Merrij Wivcs' e l singur.

decorul şite, care mobil, merită acarefi se reţinute. In şi recom flexibil, compune pune la vedere, alcătuit din pinze albe — u n joc al scenografului Ceorge Doroşeiieo. d e ingeniozitate — „nevestele ve u n lipsit sele'* ap ar deodată l a ferestrele camerelor lor. jumulind nişlc găini. Fulgii s e risipesc în a e r şi stîrnesc strănuturile personajelor din sce nă, car e cad l a pămîn t s trăful ger ate . Ma i

galabilul YVelles Orson mas monument genial roane. riscă să aibă un şoc.

50

în r ă a l colosul nimicniciei comic, fanfa-

www.cimec.ro

re uşită e se cvenţa în care cele Irei femei — doa mna Pag e, doa mna Ford şi Alin Page — cocoţate pe nişte scări, capălă aripi de în geraşi, în chip ironic puritatea simbolizind încep să ca l o r ingenuă. Treptat, personajele pele o oarecare identitate. Cămăşile de noapte d e costum, apoi fa c loc încet, unor elemente întregi. Asistăm la îmbrăca rea unor costume d a r m a i tîrziii îl v o m l u i Palstaff, revedea înt r- o ţinută ves timenta ră su ma ră, in butoi îş i pierd s a u in cearceafuri. Ffoctelc repetate eficacitatea, fără a dnhîndi o semnificaţie sîntem de m a i pregnantă. Desigur, departe istorice, cavalerul marele fan d i n dramele faron laş şi mincinos, care ajunge să facă p e mortul pentru a scăpa cu viaţă. Dimen siunile, la care personajul a fost redus în spectacol, sînt cu lotul faţă de minore semni ficaţia sa, dacă s-a intenţionat ca, prin chiar simbolul să se concretizeze ima butoiului, decăderi. Cînd, îmbrăcat ginea deplinei sale în lunga cămaşă de spune eu noapte, Falstaff glasul «onor al lui Vilcu. gîi uli ndu- se Teofil la cele două femei : .,Ele vor fi Indiile mele. de răsărit, şi de apus, şi voi face negoţ eu amîndouă", îş i pierde hazul, fiindcă replica nu s-a ea un personajul impus publicului a l Angliei acaparatoare, în plină ex simbol pansiune colonialistă in I i • 11 ţ > 111 Renaşterii. Ilrm în du- şi ideea d e a realiza o „stare", aceea a a bucuriei d e a face farse, jocului, d e a exprima predispoziţia distracţie, pentru amuzament, a „ în general"', pentru omului d e contextul relaţiilor pe care desprins sociale îl conţine în însăşi substanţa sa. piesa Anca Ovanez şi-a redus d e fapt personajele la nişte scheme p e care apoi le- a pu s să se mişt e c u linia de farsă a bogată conform comediei, de situaţii i n peripeţii. In amalgamul comice princi

Adina Popa 'Doamna Mărculescu ('Doamna

Foni)

şi

Domnila

Page).

şi jocurile d e lumini, manevrate după un c o d simbolist a l culorilor — spectacolul se des fă şoară î ntr- un ritm inegal, alternînd uncode mişcare cu d e rela o r i excesul momente şi lăsînd, în o impresie ameste xare final, cată, de trecere uşoară pe deasupra unei opere. In aceste condiţii, deşi actorii au fă c u t uneori mari fizice, niergînd pînă eforturi la acroba ţie şi gimnas tică, nu s- ar putea spune că au ajuns la realizări individuale notabile. Făr ă îndo ială că me rită să fie men ţionat în rînd Vîlcu prin în  primul Teofil cercarea de a da cont ur unu i pers onaj, pen tru

greu — cele avatarurile se desluşesc două direcţiil u i Falstaff pale ale ac ţiunii în cele Irei travestiri a le sale, ş i soarta celor pretendenţi ai Page — di trei Annei recţii care se intîlneisc în scenă a marca tra d i n ultimul act, unde se şi vestirilor totul dezleagă în cheindu- se în tr - O împ ă dealtfel. care generală. In schimb, regizoarea a subli nia! filonul liric, dragostea dintre Fenton şi Ann Page. făcînd din u n comen Fenton tator a l dragostei sale (actorul Cons muzical tantin Popa sc d ovede şte a fi un h un rîntăreţ de muzică uşoar ă) şi ad ue îndu- i pe cei d o i tineri pînă la împlinirea totală a dragos

earedar nfizi ce (Fa l av eai-a date lesugerat căruia stareanecesared e spirit, lăcomia fără şi lipsa d e pudoare. margini Vitcu a izbutit c u mijloace foarte Dionisie care -1 desprind d i n ansamblul cam personale, amorf, să creezi» un Ford Ixilnav d e gelozie, fără istericale şi un Brook plauzibil. Petru a fost un bun gimnast în rolul va Ciubotarii letului multă energie. Adina Simple, cheltuind Popa. Domniţa Mărculescu. Ilîncu au Cornelia realizai u n trio ..îngeresc" fără mare efort d e individualizare, în timp ce Virginia Carabin- iR aici u a fost o doamnă cam Quickly lipsită de vlagă şi de I n rest, Papii savoare.

t e i lo r . pe nu pat cu baldachin r o z care plu teşte în văzduh. ironică Rezolvare desigur, dacă ne gînd i m că, mai tîrziu, doamna Ford îl va aştepta pe pe acelaşi pat. Falstaff.

Pandurii a fost destul d e zgomotos în rolul hangiului, Finii Coşeru. Va Sergiii Tudose, lentin Ionescu. Alexandru Blehan, Adrian să sugereze destul de T u c a şi alţii, izbutind palid carac ter istici le pers onajelor inter pre tat e. Da r nici n u li s-a cerut m a i mult.

staff),

Aş a fiind, cu multă în mişcare, inventivitate rezolvări reuşite, urmă unele metaforice rind mai puţin comunicarea unor idei, c it a unor „stări"' — la care îşi dau concursul www.cimec.ro cu

Margareta

Bărbuţă

„anilor nebuni"'. vă compus ă de G eo rge Rodirafinată a şlagărelor crare

Foc a, o

Muzica

pletează

In

atmosfera

GAIŢELE de Al. Kirijescu Dacă

am

adăuga

investigaţii

în

anumite

de

pild ă,

sfera

fi gure ază

es te o

noastre,

critică

în

pi es ă

şi

Gaiţele

cuceresc de

încă altă

gîndi

mente

succesului

brusc

Gaiţele,

:

texl

s ta giu ne

d in a

sc enice

ţară.

pe

Ne

cornediografiei

t

tipuri

ma i

ce însă

ani

d in

în

de

uitare.

în trea ga

ţară

cerc etă to ri l or

m o m e n t u lu i

interesul

ge ne ra ţii şi de variate aceas tă operă a lu i A l . a

cărui

teatral

for ma ţii, Ki riţes cu.

mo nt a r e a

dife

însemna

sce ni că Da n

Regizorul

articol

intitulat

o

lect ură

altă

caietul

t

Na ţio na lul

Gaiţe lor"

cu care

erau

două

văz ute

ca

faună M argareta-

re zulta ntă

format

sce na

lui

unor

altădată"

bizară î ntr- un ca

montare. goale,

de recuzită,

se

trio

- ul ui

Desfă şurîn du- sc se

co nto pe s c

r

ra finată. Da n Nas ta

ime ns

ca

tratare

Autor

a

a l filmu Pc o platformă

generic

desf. '. şoară

în

faţa

pe ca re z ac cîteva suficiente pentru

stil

mo

Aceste

Un

„plan

detaliu",

leta

a fi

de s e na t cu haz

liniile acestui triunghi Pope sc u e o Margaretă

volupluoasă,

limfatic

- sc hemă : Vio s omn am bulă, acaparatoare ;

morbid

Mărgineam, desfăşoară în ş i strategia fe me ii dei tactica tă dc o pa s iun e devoratoare, Liana

în

noscut

ferocele

tacolul

Sfînta

şi

cu re alizări

Mărcules

nuanţe exacte d e provincie,

ine ga le

Veterana co mpu ne

lucidă

evo

scenei mar e

în

Ane tă Du-

cu

exe cută

în

şcolară, 0

foarte

ca nton ată bună

inofensivi,

simplistă,

linia

rolului

pe Co

conturînd

Barbu,

portretul odraslei o rid ico lă Chiriţ ă a

paşnici, mai

Lenei

rolul

ni

„fr a ile i"

cu

ciocoieşti '30.

anilor

s- au

fraţii Duduleanu — Valeriu Burlacii Macovei (lanache) ; ges) şi George

Să

Oli-

; Re lia Ghiţe s cu, o ex ce lentă Zoe , î n turpitudine, s inistră în lă c om ie ;

o comp oziţie cam date fizice exterioare. lette realizează Carmen

Ma i

mis tu i

Boris

cu poate fi recu greu ş i impasibilul Slift din spec Ioa na a In alt Abatoarelor.

galeria „monştrilor". Margareta ieşene, Baciu, forţ ă o de s pot ică şi foarte feroce Dom niţ a

fatale,

ia r

ca re

stilistic

duleanu

Wan-

rolul

c om pu ne cu del i cateţe u n eternă victimă a femeilor,

(Mircea) june prim,

co mpoz iţie

şi

părut

(Geor de destul —

Vi rgini.»

Rai ciu.

a dă ug ăm

că

scenograf George

talentatul

risipit Doroşenoo a o paletă de suave acua pentru a î mbr ăca în va por oa s e ţesă  d e voaluri şi măt as e şi în pa lid e t o  turi

rele

nuri

de

„monş

trilor

argint,

argile

şi

c hih limb ar

galeri

de altădată".

trans

panora

ecran

de

vulgari

distanţare.

subliniate.

inter pre ţilor de

Carabin-

di ntr- o

a

în tr- un

re pre ze nta ţia scaune

da

plastic,

proie ctînd, secvenţe din

îngu s tă mente

de

o

„gaiţelor",

şi c um pl it ă ; şi o

în tr- o şi al mic,

dos eb ite : groteşti

M irceaW anda. aces te do uă di recţii

cadrului

s- a în car e se as o

grupului

exemplare

„cinematograful

paralel,

sim Gaiţele... mie îmi Gaiţele,

antipatie

srcinal

a

în

e m vr eo dat ă

stilistice

nişte

stranie

în

Din această

modalităţi monstruoasă

viziune

sce nă

privite

stîrnea antipatie". născut un spectacol ciază

mărt uris e şt e

: „n u m ă gîndis

pu te a să p u n în

patia

d in I aş i.

Nas ta î ntr- un subs tanţial „Monştrii la domiciliu sau

a

pr ogr am

că s-ar

la

prin

a cărui

luează

tratare — 6e p a r e — o n o uă a piesei în re pu r al melodramei afişate cu dezin gistrul vo ltur ă trag ică — iată o alt ă inter es ant ă

versiune

tul

registru

faţă do Du pă

reali

scenei adică o r a mă coborită d in p o d u l în  cadrează scenele Margaret a- Mi rce a, M irceaWa nd a , re zul tînd alt co mic E meri subtil.

nescu

dea

din

regizorilor,

rite

Mane a,

să

merita

două

m a i bin e

de u n c om ic

sînt

trist

care ar

de joc —

e subţiată

fineţe

su bs tanţ ă

; de

d up ă

publicul

în

explicat.

realitate

ar fi

Aurel

tate

conce ntrată

1971 — 1972,

actual

unei oferi

ace as tă

dc

inter pre tări

stagiunea

0

propriu

com

aceste

n i s-a pă r ut direcţ ia „filmu lui in termezzo - uri pasionale în

„ta ngo apaş*',

eventual,

a comicului, cu dis pon ibili tăţ i de sc hise

şi

multor

rămîne

,

densitate

antologice

de

gustului, a m putea

afişelor teatrale o ope ră c lasică

şi

nic

prelu

timpului,

cadrul.

distincte

zată sce altădată",

date

publicului,

m a i riguroa să a bucur ă un a nu me

majoritatea

doios

dra mat ice

sociologia

perioade,

o explicaţie de car e se

planuri

cronicii

despre

suplimentare

armonios

sugesti

ele

a

fixa

M. I.

a

52

www.cimec.ro

De

stingă Constanţa : Conslantincscu (Colette). Moga Olimpia . \ rgh i: Daminescu [Lena).

la

gin Jlodica

susţinut stări turi psihologi

Teatrul Nafional

terpreta

din Cluj

GAIŢELE de Al. Kirifescu Ca o întoarcere la frumos ş i re pet at gest dramaturgia naţională,

primele

iubiri,

reverenţa faţă este iniţiativa

dc

(Zoe),

nici S-a du s d u p ă încă L- a suit în ba rc ă şi, unul. cînd să se urce şi ea, ba lus tr a da aia grea de a podului... fier VERONICA (care a aşezat şi ea pătura, descoperi nd- o de oda tă în cea ac cide nta tă pe : Maică, ! Ileana) turturica : Piciorul... N u- 1 ma i simt... E- adc ILEANA

vă r at că nu- 1 m a i a m ? ... VERONICA : Pu ică, t u , turturica m e a ! .. . (Aleargă.) Cornelia, Cornelia !... ILEANA : N u ma i a m nici şo ldul... i- adevărat... U N CE T ĂŢ EAN : Lasă, domn işoa ră, că nu  fi ecar e dint re cei m a i o picăt ur ă dac ă dă pe car e i- ai salvat... CORNELIA (vine ale rg înd, se uită) : Aneste zie, imediat an e s te zic !... (Apu că pă tu r a c u Veronica şi Cetăţeanul.) : I - ade vărat, d i n şold ... ILEANA D A N (alerg înd, urcă pa nt a) : Ile a na !... U n d e e... Ile a n a !.. . (A propii ndu- se .) ILEANA : Dan... A fost atît dc frumos !... ( E dusă.) CORNELIA (face s e mn s-o i a) : Las- o a c u m ! D A N : Ma m ă , dar... CORNELIA : T u . .. T u eşti sănăt os ? T u a i păţit ceva ?... D A N (nu i sc au de răs puns ul, se ve de d oa r gestul lui şi al Corneliei, ea şi c u m i - ar cer ceta ceva ; glasurile le sînt acoperite d c difu zor.) DIFUZORUL : Atenţ iune, amba rc aţiunile, a m bar ca ţiunile, să n u m a i acos teze aici... VERONICA (disperată) : Cornelia, v a i, Cor nelia !... D A N : C c s - a- ntimp lat ?... VERONICA : Corne lia, vi no că... CORNELIA (î l opr eş te pc Da n ) : Stai... (Au toritate medicală.) A şt ea ptă, tc r o g, (O aici. uşă închisă.) GHERASIM (ureînd) : Ce s- a- ntimplat ? Dane, c u m e.. . D A N : Şi e u , tocmai ac uma ... (împing e uşa. ) U N CE T ĂŢ EA N (i eşi nd ) : Do a mn a vă doctor roa gă să aş tepta ţi. E tre abă mu lt ă, vă roag ă să aşteptaţi...

DIFUZOARELE I n ordine pele...

: I n ordine... a u venit şalu sc eva cue ază toată lume a.. .

acostaţi

02

la

c o ma nd a me nt , coborî

ţi

direct

în

în

ordine

www.cimec.ro

se eva cue ază toată

lume a. ..

GHERASIM (dînd indicaţii cmc le celor m a i departe) : Tr ans port aţi toată transmit lumea pînă la punctul doi. Ambarcaţiunile care v i n dinspre oraş să ajungă direct aici. Camioanele să-şi schimbe ruta pîn ă la pu nc  preia urge nt t ot ce sc de bar că. t u l doi şi să îi repetă în ecou.) (Difuzoarele ordinele încea rcă uş i, încear că feres D A N (di spe rat, tre) : Ce s-a în t îm p la t ?... Ce s- a- nlîmplal ?... GHERASIM (caută să-1 li nişteas că prinz îndu- l c u o m în ă — în ac elaş i timp îşi continuă : Conv oa iele car e por ne sc dc s us. ordinele) să oprească Ia punctul Stop !... direct doi... N- av em nici u n s e m n de la T r uş a n ?... N u ? ... Face ţi- mi legătur a c u Cap ita la !

DAN (bălînd în uşă) : Sp unc ţi- mi, spu neţ i- mi o da tă ce e c u ea ! (Ba te c u dis perare.) GHERASIM ( nu - 1 a u z im ce indicaţii mai dă.) CORNELIA (dcs chizî nd br us c u şa) : Geo rg e , li nişteşte - 1 !. .. Ave m mult d e lucru. (Închide uşa.) GHERASIM : Bine. rămincm aici ; vă aş  teptăm. Vum pleca H a i, băiete , lasă ultimii. H a i să d ă m o mî nă de l a eva asta. ajutor ! cuare

ÎNTUNECARE

COMANDAMENT Decorul din ve chiul un de se află

puţin modificat. loc. Pe prispa punc tul sanitar,

-

L O C DE

REFUGIU

Ape le au a juns ma i sus, e n u m a i o porţ iune înaltă de beton a ma ga zie i sa u terasamentului Dan ş i Ghe ra s im.

DAN (agitat) : Da r de cc-o f i dur înd atîta ?!... GHERASIM : Las ă, dure ază... A i î ncredere - n Cornelia... I a uite, a u plecat aproape toţi. Bine c- am reuşit să - i e va cu ăm. D A N : Da r dacă ma m a nu te rmină operaţia pîn ă ce ne ac ope ră ape le ? GHERASIM : A i în crede re- n Cornelia ! Noi o privim d o a r ca pe o m a m ă s au soţi e ; ca pc femeia familiei no as tr e ; d a r c a, s -o ş tii , este s i u n foarte b u n chirurg. (Faţ ă dc căut ările Da ne , este ad e văr at că ai făcut l u i disperate) ? acte d e eroism raportat D A N : Aş a ţ i s-a ? GHERASIM : E normal ! D A N (intrigat, iz b u c n in d ) : Şi se ştie că s înt tău ?!... fiul GHERASIM : Asc ultă,Dan,c re d că- ţi da i sea m a că t o t cc vreau m a i mult este să te- nt reb : crezi că tc faci dc rîs da că sc ştie că eşti fiul m e u ?... (Se uită- n ju r , a u răm as t o t m a i putini.) D A N : D e r îs ?.. .

GHERASIM r îs !... D A N (nevoia : Da de ,a dsee des cărc a) : M i e m i s -a ate nţia că s înt fiul tău ; m ie atras mer eu înto td e au na să înţeleg situaţia m i s- a cerut de rî s ! t a şi n u c u m v a să tc fac GHERASIM : Cin e ţi - a atras atenţia ? D A N : C u m c in e ?. .. Oricine. Şi m a m a , ş i d i rigintele, ş i directorul şc olii, p în ă şi colegii... Oricine ! E drept ! N u m a i t u nu... GHERASIM : Ş i atunci ?... da r n u a m dreptul să- mi p u n D A N : Bine, înt re ba re a : e u ce sîn t ?... E u n u m ă p o t afirma c a atare, prin mi n e îns umi ? E u n u p o t etala cee a ce a m şi cee a ce n- am , cee a

(Se a ud pe ba nd a sono ră, to t m a i tare, soldaţi mărşăluind.) COLONELUL : îmb ar ca r e a în ş alup e !.. . (Agi tat.) Tova răşe pre şe di nte, sîntem ultimii... GHERASIM : Bine. N o i ră mînc m. T rim it eţi elicopterul.

(rcalizînd) : Sîntem Ar Exact. ultimii... s- o transporte !.. . Da r ce fac ?! M a m ă , e i , m a m ă !... (Ba te disperat în usă.) GHERASIM : Dan... D A N : N u se poa te . M a i bine o tra nspo rtăm acum ! De ce du r e a ză atîta ?! CORNELIA a de s chis uşa pe (care ultimele cuvinte) : Dur e a ză . (Sec.) Şi trebuie aşteptat. (Lui Ghe ra s im.) G e or ge , te r og . ţi n e-1 li niştit. D A N : Ma m ă . dar... CORNELIA (n u m a i as cultă, înch ide uşa.) COLONELUL : S- a îmb a r c a t toa tă lu m e a ?! ... Tova răşe preşe din te, e u rămîn... GHERASIM (du r) : T e r o g să pleci... Aici...

DAN trebui

Aici...

n u m a i c dec ît o pr ob le mă a noas

tră...

D e familie... COLONELUL : Da r apele... GHERASIM : Elicopterul. Atît. COLONELUL : Execut ordinul ! (Salută. Se au de şalupa.) D ar ... tova răş e pre şe dinte.. . GHERASIM : D u- te, dragul meu, du- te... Ră mîne şi M ă găs iţi v o i !.. . Aici e telefonul. o problemă d e familie. strict D A N : De ce dure ază , de ce dure az ă ? COLONELUL : Cînd vine tovarăşul profesor Tr uşan , vă telefonez ! (Plea că. Se a ud e ş a lupa.) D A N : „De familie !" N u crezi, tată, că toate sînt, într- un fe l, s au „de problemele altul,

ce

gîndesc şi ceea ce

vreau

s ă fa c ?.. .

familie" www.cimec.ro

?...

93

(pc gîn du r i) : De !... Şlii, GHERASIM familie cînd l e- ai născut t u , dc- abia aşte ptam să m a i creşti, ca să luc r ăm împ r e un ă la o m e n  ghină. Visam să lu ăm o me ng hin ă, s-o pu  ne m i n curte şi să luc ră m d u m in ic a la ca... D A N : Şi de ce nai făcut- o ?... N u te- a i n  teresat ? : N u m- a ?! .. . V a i , cc GHERASIM interesat plăcere c să-ţi ! Să- i formezi, formezi copiii n u s ă lucrezi tu în locul lo r . Să- i ştii că d e  prind. Şi t u , pc ur m ă, cu co ada ochiului, să-i c u m işi fac mî n a . Va i, ee p lăcer e ! vezi D A N : Ş i atunci... atunci GH E RA S IM : Şedinţe, acţiuni d c, cace mp?. ..an ii, con ferin ţe... Zic e a m înt ot de au na că „în orice caz — a n u l ur măt or "... Eh î.. . D A N : Te-ai lăsal luai de v a l şi - ai ac ce pt at să cresc fără să - ţi faci daloria ! : Ba , po at e că, c ine ştie... Cînd GHERASIM mă u it a c u m la c it dc ar ţăgo s eş ti. .. line (Deodată.) Dar nici aş a, D a n !.. . V o i, ge ne  raţia asta chiar ne gaţ i t ot ce- am făcu t n o i ?... D A N : N u n e g ni m ic !... Eu tc- nl rcb u n singur lucru : Dacă omul, în loc de a- şi c an al iza loale forţele spre creaţie, spre ce ar e de fă cut, caul a ar an jam e nt e ş i ..pile", deci îşi în energia trebuinţează într- o negustorie de in reciproce, ter venţ ii , în tr- un troc d c servicii nu s e pierd în gol eforturi ? N u se atltea bate p a s ul pe I oc ?! .. . E u as ta te- nt reb : cum puţi lidera ? GHERASIM: Poale că nu tolerez!... D A N : Ba d a . Dcin da tă ce în jurul tău sc fac favoritisme, se aleg o a me ni i pe spr incea nă, s c folosesc poziţiile sociale rezolvarea pentru unor interese personale...

GHERASIM făcînd aşa ce

: M- ai va ?

văzu t vreo dată pe m

in e

: N u e d c a ju n s !.. . m e i cred că Colegii nici stare fi în s ă faci aşa ceva şi măcar te ac uză, ci cons ider ă as ta ca un lucru normal ! D e ce ? Pentru că în jurul lău practici. accepţi asemenea Iţi place puierea, schimb, le i m inii cu ea şi, în accepţi ase practici. menea DAN

ai nu

G H E R A S I M : E o vor bă ! fiule : cei car e s pu n as ta, mă înţeleg !...

(Furios.)

îns ea mnă

Dar află, că n u

: N u ş tiu ! Da r puterea îţi pla ce ! Ch ia r ş i vorba pe ca re o t o t repe ţi : „In ţara me a . şi cu partidul me u la putere". Iţi pla ce p u  terea, as ta e ! Şi, plăcînduţi, nu m a i e şti DAN

atent

n u- i

l a alte aşa ?!...

am ăn un te

d in

ju r !...

Spu ne ,

G H E RA S IM : A m s ă- ţ i explic. Nu ma i un moment... 'Ca telefon.) Alo, barajul ! N- a venit vine, T r uş a n ?... Cî nd îm i te le fon aţ i !.. . DAN (interesat) : Şi T ru şa n, care... (întrer upîndu- 1) : Ai r ăb da r e !... GHERASIM Am promis c- am să - ţi explic. (Face cîţiva S e privesc unul pe altul, ca şi c u m paşi. s- ar cînlăr i ; se a ud e vuietul apelor.) GH E RAS IM : Vezi. fiule, îmi place puterea. Uneori, po at e că aceas tă plăcer e m ă face să abu zez, da r , c u m să - ţi s p un , puterea chiar

jur. Înţeleg, generaţia ta, „p ulc r e ' pentru poate f i e ga l c u „ab uz de sau cu putere" „plăcerea puterii". No i, generaţia noa stră, an i dorit atît de mu lt puterea, a m luptat pentru unii şi - au jertfit viaţa ea... ea, chiar pentru O doream, c u m să - ţi s p un , n u ca pe- o plă cere a noa s tr ă, ci ca pc- o necesitate a isto riei... Nu m a i ca pc - o necesitate a istoriei. Şi a m prel uat- o ! Pune - te in situaţia noa s tră ! Pu te re a me a înse mna tocmai puterea tuturor. Faptul c ă eram eu în tr- un post dc conducere însemna tocmai c ă erau toţi cei in nu me le cărora v e ne a m ; toţi ce i d in ju r s i toţi cei ca re se j er tfiser ă... Cile certitudini am căpătai prin as ta ! A m luat puierea, am făcui fabrici, a m fă cut oraşe, a m s ch imb at destinul oamenilor. Cînd rostesc vorba asta — . .In ţa ra me a şi c u partidul meu la putere" — c u m s ă- ţi s pu n.. . cu simt prezentul, simt c ă c realitate tot c e- am visat cînd va. Pute re a a însemnat no i n u o am biţ ie , ci o pentru tre aptă, în însuşi ţării... De as ta destinul spuneam c ă n - am luat- o nicio da tă ca pe o plăce re pe rs on ală, ci ca pe o necesitate isto rică. in

D A N : înţeleg. Şi e chiar frumos c e - m i spui. putere Iţi înţeleg acum plăcerea de şi cu atît mai mult nu - ţi po t ad mit e concesiile, compromisurile. explicat G H E RA S I M : Băi ete , ţi - am ce- nţel eg prin pulcre. toc eu Şi da c ă ţ in la ca e s te ma i a nu face pentru concesii... DAN : H m !... Să ş t ii că o modalitate de manifestare a puterii es te şi ce a d e a fac e E o satisfacţ ie ego istă for mid ab ilă : concesii. îi arăţi adversarului că eşti atît de puternic încît poţ i f i ge ne r os şi concesiv. E i bine. de asta simt ne vo ia să te contest ! Tocmai că Iu m- ai înv ăţ at să contest ceea pentru

ce

contestat este dc GH E RA S IM : Eşti

! liber.

DAN (s-a t u l apelor)

vuie încins ; str igă ca să a co pe r e : E u na dintre plăcerile puterii, înţe legi : o pe ric uloas ă plăce re a puterii, ca ş i altele care decurg d in ca. Iţi spui : sînt destul d e tare ca să pot accepta chiar şi compromisul. Sînt destul d c tare ca să - i împac şi pe unii şi pe alţii, cu s lăbic iunile lor ome ne şt i. Să ia u de la u n u l să d a u la altul... Şi într- ade văr se po at e şi aşa... Dar c u ce pr e ţ, tat ă ?. .. GHE RAS IM : Absolutizezi.

: Posibil ! D a r şt ii de ce ? că Pentru I u î m i povesteai c u m erai în închisoa re bă tu t şi n u scoteai u n c u vî n t !.. . Erai schingiuit, şi n u făceai nici u n compromis. Iar ac um. tat ă, a c u m cînd eşti s ă faci ceea acum, liber ce visai, de ce să acce pţi compromisul ?... Erai î n ilegalitate şi n u f ăce ai compromisuri. Iar a c u m, de ce să faci ? ! : N u vorbi aşa. la dă - mi GHERASIM general, u n exemplu !... DAN

DAN

:

Exemplu

?

D a !...

Exemplu

!...

(Tu-

asta

94

est e ar ma cu care-

am

construit

ce

vezi

nînd.)

www.cimec.ro

Tr u- şan !

Poftim

exemplul

!

Truşan

pc

ca ro

a c u m , in s ituaţ ia gra vă , ii ca uţi la şi- ntrebi mereu dac-a venit... Tru schingiuirile ş a n !... D e ce-ai mai răbdat t ăcind, dacă a i a dm is compromisul Truşan ? !... GHERASIM trebuie : E o discuţ ie ca re n u purta tă se pa ra t, fără e l. Di sc uţii le de s pr e trecut se pot purta numai de faţă. De obicei, băr ba ţii, ade văr aţ ii bărb aţ i, reuşesc să lc s u telefon

porte aici ; con D A N : Eşt i dc două ze ci dc a n i duci dc douăzeci de a ni n u ? .. . aici, VERONICA (iese în fugă d e pe uşa punctu l u i sanitar.) D A N : C e s- a- nlî mplat, c u m es te ? ! VERONICA : în c ă pu ţ in , încă... (fugind) D A N (se du c e la uş ă, uşa în c uia tă ; dă să ba tă , se r ăzg înde ş tc ) : De ce . de ce ?... GHERASIM : Sta i l ini ştit. A u şi c i, înă un tr u, nevoie dc linişte. D A N : Da r înă un tr u e.. . înţe legi, tal ă.. . Fat a crede asta mic ă e to t ce po t c u mai... VERONICA (vino înapoi ad uc înd ce va ; ar c figura c a m sp er iată) : Acu ş i, acuş i.. . (Ba te într- un fe l a n u m e , intră, cînd» Da n îşi dă seama, uşa e încuiată.) : N u ma i po t să rabd. D A N (gest disperat) N u m a i vreau să aştept... GHERASIM : Ai răb da re , eşti doa r băr ba t ; a i făcut atîtea de os e bite ! (Şal upa.) lucruri ANDRONIC : T ovar ăşe pre şe dinte, m i s-a spus că sînteţi Cresc apelc- ngrozi tor. aici. N u m a i puteţi rămîne . GHERASIM : Avem u n in tere s par ticular , d c familie. N - o facem d i n eroism... (Se uită du pă Da n care cercetează ferestrele.) ANDRONIC : Tova... Cu m crede ţi, dar ... to n.) E u v i n de la baraj... (Alt GHERASIM : S- a- nlî mplat ce va ? ANDRONIC : Nu. Fiţi convins. V- aş f i che mat, dacă er a ce va urgent. Dar... GHERASIM : Ce, „d a r " ? ANDRONIC (înce ar că să - 1 ia deoparte) : Am vorbit şi cu ministrul. Tn legătur ă c u com şi el crede că c un ic a şans ă pe ca re binatul o ave m. GHERASTM : Cin e ţi - a permis să vor be şt i ? ANDRONTC : Datoria me a , funcţia pe car e o am. DAN (încearcă să privească prin fereastră înăuntru.) GHERASIM : Vrei s ă distrugem chiar mai mult decît nu distrus a pe le as te a ? !.. . ANDRONTC : Sa tul de la ba ra j este ap ro ap e distrus evacuat. Şi el va fi ! Aici e doar d c ales. GHERASIM : A m h otăr ît. ANDRONIC (î n m o d s ur pr inzăto r, cu a lt ton, str igă) : Da r pentru co mbin at , dup ă ca lamităţi, vom primi suplimentări ? Ministrul spunea că... tonul D A N (auzind ridicat devine atent. Sc apropie.) GHERASIM : Lasă- ne, Da n. .. A i grijă dc telefon... DAN (dă târcoale ferestrelor, da r n u este deloc indiferent nici faţă dc discuţia celor

GHERASIM : Ministrul ştie exact cî t a m in  în co mb ina i î vestit ANDRONIC : I n satul pe care vrem să-1 distrugem investit nu s-a ? GHERASIM : Mult m a i pu ţin . Ia r în cc combinatul priveşte viitorul, înseamnă o treaptă in plus, pe cînd... ANDRONIC : T o vară şe Ghe ra s im, vă vorbesc ş i deschis. Po at e că discuţ ia as ta a m serios du s- o d e multe or i cu dumne avo as tr ă î n sinea me a. Vă cer cu toată răs punde re a să mă ascidtaţi. GHERASIM : T e ascult. ANDRONIC : Şt iu, m ă a cu zaţ i că uze z d e relaţii, de inf luenţe, de a ra njam e nte ... (I nce re înd să va dă dac ă-1 cî ştigă. ) Da r asta-i viaţa, tovarăşe Ghe ra s im. Să fi m practici şi fost reali şti. .. Spu ne ţi, nu v- am folositor ? !... GHERASIM autocritic, : D in păca te , în m o d trebuie s ă afirm că d a !. .. ANDRONIC : Ăsta sînt e u. Sînt lucid şi ştiu atent cum se ma ne vr e az ă în viaţă... Sînt l a ce înseamnă practic fiecare mome nt. Da, interesele altuia, chiar slăbiciunile unuia, ne voile unui minister şi concurenţa dintre două departamente, ambiţiile unui ministru ş i con

diţi il e car Cunosc e ap ar în secretarele u r m a nere uşitel or d inprieteni alt judeţ... şi a m printre şefii de servirii, cultiv cîţiva ziarişti inter es ea ză, a m în alte judeţe ş i , da că vă oamenii m e i care - mi s pu n c u m s- au hotărît unele lucruri. Da . a m în mîinile me le toate relaţii le d in ţara as ta , cun os c toate resoarştiu fiecare buton pe care trebuie apăsat, tele, şt iu cine Ia cine ar e influe nţ ă şi c ine dc că su sţ inut. Ş i pentru ce fac toate t r e cine este astea ? ! Pentru mine sau pentru judeţ ? ! interesele Pentru me le s au ale obş tii ăşteia pe ca re o c on du c e m ? ! Aşa e viaţ a. Po ale c ă , î n principiu, nici mic nu- mi convine. 0 vor v o m s ch imba . Da r a c um ? .. .V edeţi, vă besc de s ch is şi îm i p u n i n im a pc ma s ă !.. . V ă propun o so luţie ono ra bilă... GHERASIM (văzf ndu- 1 pe Da n că se apro pie) : Da ne , du pă părerea ta, cc- nseamnă o- no - ra- bi l ? !... D A N (care de- abia a aşte ptat) : T at ă, să n u accepţi să se inunde combinatul, ar f i ce l pe nt ru tine m a i dezonorant lucru !... GHERASIM (lui Andronic) : Auzi ce spune altă generaţie ? ! ANDRONIC : E o ge ne ra ţie ca re n u ştie ce-s greutăţile : a primit prea mult e de-a gata. profesorul Truş an l - am D A N : Da , şi pe

dc- a ga ta ! Şi vă sînt re cuno sc ător ! ANDRONIC : Tinere, cu sînt un om lucid, realist, c u picioarele pc pă mîn t, îmi p u n slujba toată inteligenţa în găsirii unor soluţii moderne, re cla mat e de epoc a pe care o tră im. D A N (tonul e mult ma i ve he me nt decî t c eea c e s pune ) : Co mu n is m ul se construieşte şi cu inteligenţ ă, da !... Da r n u n u m a i cu inteli ge nţă ! Se cons truieşte c u pas iun e , c u s u nobile... flet, cu om e nie , cu aspiraţii ANDRONIC Fiul (aro gant lu i Ghe ra s im) : dumneavoastră nu prea cunoaşte economie politică ! GHERASIM : 0 cunoşti d um ne a ta ! Ştiu că

primit

doi.) www.cimec.ro

05

o runo şli. A i învăţ at socialismul ca pc o lecţie. L- ai învăţ at bin e ; da r nu- i s imţi ne  as ta c !.. . Cun oş ti voia organic, toate resoartcle, ştii să apeşi pc toate butoanele. Pentru c e ?... Ca să obţii amînări, modificări, ca să di ntr- o hî rti e- ntr- al ta. Or , socialismul sc treci cons truieşt e, n u se bif ează- n hî rtii. socialis se doreşte, socialismul c. în m u l s c simte, primul rînd. un sentiment fierbinte. I a r sen timentele n u se înva ţă papaga li ce şte ! D A N : Să n u acce pţi compromisul, tată !... AN DR ON IC : Va răs punde cu ca pul pentru toată situaţia gr av ă de pe şa ntier şi atunci se va c ăi.. . GHERASIM : Ascultă, !... Andronic A N D R O N IC : Vă lăsaţi infl ue nţa t de aces t tînăr neexperimentat. GHERASIM : Andronic. înva ţă de la mi n e : j l i i ce plăc ut e să te laşi influe nţ at de c e va ce- ţi c o n v in e !.. . V a i ce plăc ui ! AN DR ON IC : Dar. .. GHERASIM : T o t aşa, cîndva , m- am lă sat influenţ at de c o m u n is m !... ANDRONTC trece : Vor aceste inunda ţii. Va trece încordare a asta cînd lum e a n u e ate ntă şi ve ţi f i tras la răs punde re pentru pe  cele

de a n i, as ta este politica lui dintot de aun a ! Ghe ra s im.) Şi a c um te întorci la o m u l (Lui care s-a împ ău na t cu ideile dumitale !... D A N : T at ă, c ad e vă ra t ?... D a r c ma g n if ic !... GHERASIM : E u s înt activist, ostaş. Eu lupt. Ş i , în luptă, în afară dc tactica pc care mi - am prop us- o, găsesc şi soluţii noi. Dacă d u p ă ac ee a, le s tu dia ză şi le afl ă altcineva, resoarlel e pe ntr u a le- ncadra î ntr- un sistem, c u m a făcut Truşan, c meritul lui ! : Sînteţi sînteţi îngă ANDRONIC generos, duitor, vă lăsaţi furat de... brutal) GHERASIM (deodată, : Şi, da c ă tc i nteres ează, T ruş an m-a ajutat şi - n prac tică lucrat Ia găsirea acestor soluţii. A alături de mine pînă... pînă... De cc, ? Dc ce Andronic m-ai făc ut să - 1 în lă t ur ? !.. .

trecute grav. la co mb ina t. E GHERASIM : Vo i f i tras Ia răs punde re , ştiu D a r uite c e este, — concesii, asta. Andronic compromisuri, e u n u m a i fa c !.. . (Tunfnd.) De ce să fa c ? !.. . De ce să le fa c da c ă p o t ţine fruntea sus ? !... (Privirea alunecă spre D a n ; c u tonul lu i Dan.) Er a m în ilegalitate şi n u f ăce am iar a c um , în compromisuri, ţara mea, şi cu partidul me u la putere, da în ţa ra m e a , şi c u partidul me u la putere, d e c e să f a c ? !... (mişcat , face un dc efuziune.) DAN gest

eGHERASIM moţ ie) : Şi află(strigă că cula „Teoria valori fi cării ar

(Sună

telefonul.)

venit GHERASIM : A l o . d a !... A Truşan !... a jun g la Bine !.. . Sp un e - i că imediat baraj. Alo, a lo !.. . Ce s e - nt împlă ? !.. . Alo... chiar T ru ş an ! ... T e ascult... îm i pa r e rău că, du pă doisprezece ani, vorbim prima dată în con diţ iile as te a !.. . T e ascult... Da, da... Rine, vin dc - înda lă !.. . B in e !.. . (P un e jos recep torul.) T ruş an e la Zice că a r a ve a baraj. o soluţie car e sac rif icăm m a i pu ţin d in prin s a t !... D A N : T r uş a n !... Si g ur că d a , c u T ru ş an v e i găsi o soluţie bună !... : Dumneav oas tră l- aţi ch e ma i ? ANDRONIC

GHERASIM , e u. . AN DR ON IC : Da (deodată nemaiab(i nî ndu- se ) : O să v ă căiţi, aş a c u m aţ i m a i motive avut să vă căi ţi de pe u r m a colab orăr ii cu T r uş a n! D A N : T ruş an e om u l ce l m a i pc valoros l- a da t j ude ţul nostru... care AN DRON IC : Astea sînt mituri, la nişte copii entuziaş ti ca v o i. Da r , dacă să ştii, chiar vrei teoria care l-a făcut pe Tr uşan, nu- i celebru apa rţ ine lu i, e furat ă ! D A N : Fu ra tă ?

: Da ! ( Ar ăt înd Gherasim.) ANDRONIC spre De la e l ! De la ta tă l t ău !.. . „T e or ia valo rif ică rii ar mo nio a s e a terenurilor" ! — păi

(se f ereşte ea dc un pumn). ANDRONIC ş i profund) :Va să zică, aşa DAN (luminat stau lucrurile !... Va să zică d u m n e a lu i e ce l care... (Cu disp re ţ se întoar ce d c la Andro nic) Tală .. . Av e a m impresia că te cuno s c perfect şi îmi d a u s e ama că de- abia acum încep să te descopăr... a teş anş i... de îl Andronic, cu no s c pe poT ru mo nioa s e a terenuri

lor"...

AND RON IC : Erau ideile dumnea s pune aţ i î ntr- o şe dinţă, în tr- alta. beaţi cu muncitorii, cu ţăranii, cînd î n birou...

voas tră. Le Cînd vor discutam

GHERASIM (subliniat, tunător) : Teritos, o-ri-a va- l ori fi cări i a r- monioas e a te-renu - ri este lumea l o r !... (Şoptit, persuasiv) pentru ştii nţei o oper ă i mpo rt an tă, da r , pentru mine, o aut ocr itică a Iu i T r uş a n ! (I arăş i t un ăt or ). Este înţeles dovada ce i- magistrală, ai n imputatde C e lucru m a i frumos, viaţă, decît ăsta ? !...

atunci ma i

că e l a !... (Iar şoptit.) încura jator în

fond,

: Ş i chiar n u veţi ţine se ama ANDRONIC d e opinia mea ? GHERASIM : Care ? ! opinie : Ape le n u ANDRONIC tre buie deviate , tre lăsate pe l o r firesc, î n viitura lor buie cursul c om bin a t. N u c am biţia noast ră. E o spre rezolvare pe care nc - o impu ne ... (strigî nd) : N u o i m p u n e !... DAN nimeni Nimeni !... GHERASIM care vine

: Vezi cum să ne ju de c e !.. .

gîndeşle

genera

ţia,

AN DR ON IC : G înd eş le pueril. Ascultă, băie t e ! Ve i îmb ăt r îni şi îţi v e i da s e am a că cu , Andronic. n-am fost u n prost. Nici u n naiv. C i u n om care cunoaş te foarte bine viaţa şi ştie ce e d c fă cu t în mome nt. Un fiecare faptul că o m care poat e fi acu zat nu m a i de e prea c u picioarele pe pă mîn t. De n im ic altceva, înţe leg i ? ! Visuri putem avea mul u n ce tăţea n a l acestei t e , da r c u sînt epoci, !... n u a l alteia GHERASIM

: Ascultă,

Andronic,

dup ă um ila

asta

96

Ghe r a s im o face

în practică de

douăzec

i

me a

www.cimec.ro

părere

:

socialismul

îns e amn ă

a

alege.

A alege în m o d şî a ho tă r î o deliberat cale. Socialismul n u poate s ă- nsem ne doar a ar anja ; şi - aşa, şi - aşa nu m a i ca lucrurile altul. să iasâ bine pentru un ul sau pentru O r , e u a m ales.Şi n u a c um a . E u am ales acum treizeci de a n i. Şi da că p e drumul pe car e 1- am al es ac u m treizeci dc ani, tre ca să a jun g î ntr- un pu nc t u nd e să buie dau socot eală de greşe li le pc ca re le- am făcut , o să d a u ! Pentru c ă , oricum, drumul e unul singur, şi eu pc el merg ! AN DR ON IC : Da. dar c fatal dum pentru neavoastră, e... (Lovit d e privirea dură a lui se întoa rc e către Dan .) A i să - ţi d a i Gherasim, s ea ma ! Cînd ve i m a i imbă tr îni a i să - ţi da i scama că tatăl tău a avut cine ştie ce nemul ţu mir i d i n pr icină că.. . (Do a r gest c e vrea să- i i scnme ,,T u l- ai înd e mn at spre asta"*.) VKRONICA sc opr eş te o clipă - n u şă (iese, şi i/bucneşte - n lacrimi ; n u se m a i poat e ab cuprinde ţine, plîn ge ; îl pe Da n , se agaţă d c cd şi plînge. J D A N (alarmat, dă să se elibereze) în t împ la t •' Cc s - a în t îm p la t .' VKRONICA să s pu nă cev a (vrea poate ; plînge.)

: Ce s-a dar

nu

elibereze, spre (reuşeşte să se ţişneşte Cornelia) uşa iu care s e loveşte de : Cc s-a întîmplat ? lividă) : E sa lvat ă. (R e  CORNELIA Nimic. ci îi împietreşte pe toţi, topin du- lc agi plica taţia.) D A N : „Salvată" ? ! C OR N E L IA : Pie rd us e atî ta sînge în cît. .. Stupoare.,! D A N de od at ă, ţipi nd) : Ia r eu stăte am aici şi... (Dă să năvăle as că în ăun tr u.) CORNKLIA : Stai. M a i las- o. A fost foarte grea transfuzia. D A N : C u m s-a putut ? ! C u m s-a putut ? Şi Da r e- naf ară, inafar ă de pe e u , care... orice '.' ! fIa r ăş i d ă s ă intre.) ricol G H E R A S I M 'prinzî ndii - l de mînă) : Băiete , I)AN

fii

tare...

: I n timp ce-o preparam CORNELIA pentru operaţie.. . Ne - am da t se am a că - şi pierdea viaţa... D A N : îşi pierdea viaţa ? (încuviinţează d in ca p) : CORNELIA trist Numai cî t a m putut opri hemoragia. Apoi a trebuit s-o re an imăm... O vo m op e ra Ia spital. G H E R A S I M : Dar ea, ac um , e- na f ară de orice nu- i aşa ? pericol, (deodată, spre surprinderea tu VERONICA : Ina fa r ă ! S ig u r că ina fa ră ! P ăi de turor) c e credeţi că p lin g e a m e u. Cî tă încord are ... ce-am p ăt im ii aco lo pî nă s -o vă d că răs ufl ă... 'Intr ă ş i re ap ar e împ r e un ă cu soţul e i, a du  cînd b r a nc ar da pe care se afl ă Ilea na . Il e ana e lividă, a r e ochii mari.) DAN nit,

(se gesturile

uit ă la e a, la pe ca re le

ochii

face

e i, e încr eme  sînt do ar in 

tenţii.) (arătînd spre so ţul ei) VERONICA el i- a d a t sînge. Are sînge temeţi, c e l m a i zdr av ăn singe !

: N u vă zd r a vă n,

SOŢUL VE RON ICAI (gest mo de s t: „O ameni sîntem !'*.; CORNKLIA : Pregătiţi transportarea ! Vine şa lupa ? ^Se în dr e ap tă spre fostul debarca der, cei m a i mu lţ i du p ă ea.) : V a veni elicopterul. S ă aprin GHERASIM toţi.) d e m UJ I foc să - i s e mn aliz ăm (Se retrag prinde braţul CORNELIA ( d codată, epuizată, l u i Gh e r a s im ; : Geor ge ... dacă n- aş fi ştiut că Da n ţine atît la ca ... : A i fost Cornelia ! T u eşti GHERASIM tare, matca noas tră cea bu nă , t u nc cele salvezi mai... (I es (şo şi pte i.it; Gh: D e ra an s !.. im. mîngî ILEANA (Se u indit ă lao.) e l căuli ndu- 1, cercetîndu - 1.; D A N (dă să spună ceva, a po i se apleac ă lin gă ea, îi prinde m în a , plînge s au o mîng îie ; joc m u t de căutare, de a celor doi ; cercetare replica vine într - un lîrziu) : Ile a n a !... Ile a na m e a ! .. . ILEANA (mîngî indu- 1, pipăindu - i c u degetele, c a o oa r bă , tr ăs ătu rile feţii ) : Eram... sigură... că n- am să te m a i văd ... D A N (crescendo) : Dc ce C u m să n u m ă m a i vezi ? ! ILEANA : Cită vreme... a trecut multă vr em e? vreme, D A N : N u , I lea na. Pu ţină dar c ca ş i cum... ILEANA : Da n , te iube s c mult... D A N : Şi e u, Ile a na . T c iube sc mult. Ileana... ILEANA : E r a m sigu ră că n- am s ă tc m a i văd. D A N : N u sp un e as ta ! ILEANA : Şt ia m că trebuie să m o r !.. . D A N : Dc cc vo rb e şt i aşa ?

ILEANA tu ? !

: Sî n t o olo ag ă, Da n ! Cc vi n ă

ai

D A N : Ile a n a !... (0 mî ng îie , îi cer cete ază tră sătur ă c u trăs ătur ă, privirile lu i, urm ărite de

a l e e i, a ju n g l a picioare.) ILEANA (i-a urmărit privirea, se înţeleg, îşi d a u s e am a am în do i că a u acelaşi gînd ) : A i văz ut ? Ştii cu mv a. .. E tăiat t ot , sa u nu ma i.. . Izbucneşte în lacrimi.) D A N : Ile a na , d a r ştii că, mine, tu... pentru Încă nu te-a operat, de- abi a.. . nici : Ştiu. Dar e u n- am ILEANA dreptul. (Cres cendo.) N-am dreptul. D A N : Ile an a , ce „n- ai ajuns să te- ndoi eşti de ...

dreptul"

? î. .. T u

ai

ILEANA (efort) : N u , Da n . Şt iu cît eşti d e serios !... De asta mi - ar fi plăcut să m o r . P e n că te iube s c şi n u voiam ca t u să tc tru sacrifici, şi toa tă viaţa... (Izbucn e şt e în plîn s , s e abţine.y D A N : Ile a na , toa tă vi aţa ... E u a m ales o da tă, şi şti i că. .. Ile a na , p o l să - ţi s p un o m a r e bucurie ? M- am convins : tata I- a apreciat întotde auna pc Truş an. Ia r teoria lu i Truşa n, c u m să - ţi s p u n, într- un fe l es te şi a tatei. ILEANA : Si mţ e a m e u că- 1 iube s c pe tatăl tău !... Acum, acum îl şi t u în acee aşi vezi lumină. în car e- 1 ve de am eu ! lu m in ă, în D A N : Da , Ile a na . In aceeaşi aceeaşi culoare, cu acel eaşi pu nc te cardinale.

DAN

(pri vin du- 1)

: Vă mu lţu me s c, vă.. .

Ileana,

www.cimec.ro

ce- i cu

tine

? !

97

ILEANA : Ameţe sc . Mi- e râ u. Dar f ii sigur. Dan. Aceleaşi aceeaşi lum ină , acel eaşi culori, puncte cardinale. DAN (bucuros) : S u d u l tău es te şi s ud ul m e u ; răs ăritul tău es te şi răs ăritul meu. (Elicopter ul pute rnic, tulbură ; lumi totul s e aprind pe toa tă sce na ca re a devenit nile foarte mi c înconjura t de c u evidentă un loc ape.)

CORNELIA

: Cît dc

mari

au

apele !

crescut

E îns pă iminlăt ! ... Geor ge ... GHERASIM Poftim. : or CORNELIA : I l t ii pe D a n cu tine. aici ?... GHERASIM : Da . Va m e r g e cu mi n e sus . la baraj. CORNELIA : It i da i sea ma. G eo rge . Neputin cioasă.) Pentru băiatul nostru au şi început vieţii !... necazurile GHERASIM: E spiţă buna: \ a rezista...

(Soţul

Ve ro nie ăi şi Da n

trec

cu bra nca rda .;

D A N : Mergi, ma mă ? CORNELIA merg. : Da, D A N : Vin să te(sc iau, ui tă- n imediat. CORNELIA ur m a lui , neputincioa s ă , tris tă, se li pe şte de pieptul lui Ghe ra s im) : E matur, a c um ; şi ar e n e c az ur ile lu i !... GHERASIM : N u d plî nge că i- au înce put n e cazurile. Uită- tc la c l că - i di nl r- o bucată şi buc ură - te pentru sa tisfacţii le ce le v a a ve a . CORNELIA : Dar fata as ta, dacă va r ămîn e scbiloadă ? GHERASIM : T u i- ai da t viată l u i. Acum. e c a şi c u m i- ai da t via tă şi ci !.. . Trebuie s- o faci bin e pin ă la ca păt ! trebuie CORNELIA : Asta mă- ntreb : oare- am să pot'.' Şi ştiu că trebuie să pot. Trebuie s ă p o t !.. . Cornelia... GHERASIM : Trebuie s ă poti !... distrus Uite, ştii că a pe le as te a a u o bună parte d i n reca ce eu consideram viata mea. CORNELIA : Şt iu, ştiu c it suferi. GHERASIM : Mă înt re ba m dacă vo i ave a tăria să refacem tot ce s-a distrus... 0 vo r avea alţii, desigur, da r mă- ntre bam dacă vo i putea eu... C0RNELL4 : Trebuie să p oţ i. Ge or ge !.. . GHERASIM : Acum nu mă ma i întreb. Dacă n u v o i m a i pu te a c u. în orice caz, fiul nos tru... înţelegi tu, Cornelia !

CORNELIA

: Da , înţele g... Va f

i ce a m a i

grea

oper aţie d in viaţa m e a , da r îmi va r euşi ! VERONICA : A venit şi ba rc a ; ha ide ţi, mer geţ i Cine ur că ? GHERASIM : Uite c u m facem sint în barcă ? VERONICA : Cocuşor, cite barcă ? SOŢ UL VE RON ICA I : Trei.

: locuri

cite

locuri

sînt

în

(venind) : Am urc at- o tn elicopter. DAN Ma m ă , cc va f i cu ea ? CORNELIA (mîngîi ndu- 1) : Dragul me u băiat! începe şi pentru viaţa, dragul meu tine băiat !...

VERONICA a privit, a asistai, a suferit şi a fost uimită, i ar a c um n u m a i re zistă ; im brăţişîndo) : Cornelia, turturica mea. Corne l i a !.. . Şi c u carc- ţi s p u n e a m că eş ti fer icită!... CORNELIA : Sînt fer icită. \ cronica, uite, cum să s pu n, dc- abia aşa îmi d a u s ea ma că pot f i fericită. Poate că nostru destinul c să fim alin iml dure rile celor dr agi ! fericite D A N : Mamă... CORNELIA 're dre sa tă, aut orita ră/ : Eu mă duc. Ge or ge , ave ţi g rijă d c v o i !... Da n . să f i i ateul : lu i, d in cînd in cîn d. inima... (stenic) GHERASIM D a r acum. în nici u n : c azDi !n r în d in c înd !.. . CORNELIA (îl mîngîie z im b iu d trist : Bă trîne, băt rîne !... Ha i, Da n, urc ă- mă şi pc Pleac ă, s us ţinut ă de care face mine. Dan. dc a o a ju ta s ă urce, î n vreme c e zgo gestul motul apei s e în teţe şte ş i nişlc /ori tulburi [iun stăpîuire pe decor.) GHERASIM : Da , c u cî t a avui m a i mult pentru d c suferit n o i. cu atît s-a s imţit mai puţin... ANDRONIC (i s e a mic in acest doar limp glasul) : Ur ca ţi, ur ca ţi ; e u ţin scara. VERONICA privind pe ur m a e i şi răspun-

zî ndu- i lui Ghe ra s im) : Biata fată, şi eu care ziceam de ea că - i fericită. GHERASIM : Po a te că e. Gi ndc şt c- te la ce orice (i - a spus : 'bucurie a noastră, cil de pentru mică, c o fericire ea. Ea e mat c a noastră, ea e... 'Elicopterul se aude pornind; D a n ş i c u Andronic s e retrag din raza por nirii lui. venind în go a nă pe sce nă.) GHERASIM Veronieăi) : Fa c e m 'redresat. aşa : e u şi cu Da n aş te ptă m elicopterul să baraj, se- ntoar că şi po r nim spre dum ne at a ş i spre c u soţul d um it a le porniţi cu şa lupa oraş. Poa te- o mai ajutaţi pe Cornelia. VERONICA : N u ave a nici o gr ij ă. Băr ba tu Uite. di nl r- o bucală. m e u ii om ţi-1 a du c . E i . Cocuşor. ANDRONIC (jignit) : E u , cc fac , merg cu dumnea voas tră l a bar aj GHERASIM (cî ntă ri ndu - 1) : Dum ne a ta ... (E hotărît.) N u . N u c nevoie. ANDRONTC (am e ninţ ăto r) : Nu c ne vo ie !... D A N : N u . E T ruş an

ANDRONTC dumneavoastră să...

(ri postând)

acolo...

:

Pe rmit e ţi

fiului

GHERASIM permit (autoritar) : Nu- i ni com m i c !. . . Mă va a jut a n u m a i să s alv ăm ! binatul ANDRONTC (strigînd) : Voluntarism !... Veţi f i pedepsit. Sc va dc cînd me rg » descoperi prost combinatul şi ve ţi f i pe d e p s it !.. . (Cres cendo.) Ve ţi da s oc ote ală !.. . D A N (de oda tă) : As cu ltă !.. . I n ţa ra noa s tr ă, par tidul nost ru şi cu l a pulcre... (N u ma i e să spună inter ve nţia lu i a fost nevoie nimic, atît de ne aş te pta tă încît st upe facţia î i înghe aţ ă şi pe Gh e r a s im — c u o un dă de s atisfacţie, şi pe Andronic — interzis Dan rămîne total. şi el surprins d e ecourile vocii l u i care, acum, seamănă exact c u a I ui Ghe ra s im.) VERONICA (venind c u soţ ul ei) : L- am a dus .

D A N : Şi t u ai

98

suferit,

ştiu.

Ţi- am s pus : a i încre de re

www.cimec.ro

— e l tace şi

face!...

SOŢUL VE RON ICAI : B a acum n u t a c : to varăşe preşedinte, să n u laşi să sc inunde r o m bina tul... E u a m lucrat p c douăzeci de şantiere ş i şti u ec- nscamnă ! ANDRONIC s e sm ulge brus c şi se îndepăr tează.) GHERASIM !l) ătînd u- l umăr Soţul pe pe Veronieăi) : N- avc a nici o grijă. A ş a gîndesc şi eu... SOŢUL VE RON ICA I : Pă i a m reuşit noi, cu soţia duniitale, s ă salvăm viaţa lăturii ăleia... Ş i c e , n-o să reuşim s ă salvăm nişte lucruri

D A N : E adevărat, tată... pentru avea necazuri Ia răspundere ?

neînsufleţite ? !...: O s ă reuşim !.. . F i i sigur... GHERASIM Alt spre ton. arătînd silueta l u i Andronic Uite oprită î n margine.) p c tovarăşul An dronic. c u e l plecaţi. Î l cunoaşteţi. VERONICA ( a lehamite) : I l cunoaştem !... Striglnd.) Hai. frumosule, h a i că t o t iţi fa c e u o ba ie pîn ă acolo ! (Pleacă.)

D A N : Da , sîntem împreună, tată este ş i roşul meu...

(Se aude (arc ietul

doar

pornind motorul luminează. î n timp l o r parcă o cuprind, D a n ş i Gherasim.)

se

bărcii. P e scena c e apele cu v u  au ma i rămas

e adevărat că v e i combinat... Ve i fi tras

GHERASIM (îngîndurat) : Rineînţcles... (Deo dată ve he me nt , arţă gos. ) P ăi, n u spuneţi toţi puterea că- mi place ? Atunci, cine altul decît mine răspunde de t o t ce se- ntî mpl ă aici ? ! D A N : Şi ce a i d e gînd ? GHERASIM (redevenind calm) : V o m vedea. N u asta e important. Avem d c făcut atîtea, fiule !... Acum, c ă sîn tem împre ună, a ve m atîtea d e făcut !...

GHERASIM

: Adică

; roşul

tău

?

D A N : Ileana... Ar e o „teorie"... U n limbaj a l culorilor. C e ţi - am spus îns e amn ă c ă poţi. tată 'Emo ţion at .), poţi să f i i sigur p e mine ! GHERASIM (încereînd s ă priceapă) : Roşul m e u este ş i roşul tău... D A N : Roşul t ă u este ş i roşul meu... (Cei doi rămîn puternici unul lîngă altul î n timp cc s e stinge încet, încet.) lumina

CORTINA

www.cimec.ro

dat loc unor v ii dezbateri, la care au euvintul numeroşi tineri — iar dintre — de la Institutul taţi : dr. Mihai Viorea artei.

Ste lian Vas iles cu de la revista reg izorii Mihai Raicu. Kov ac s i alţii. însufleţită şi nu lipsită de rotundă organizată interes a fost ş i masa î'i redacţia ziarului ..(ionica sătmăreană" pe lemn : ..Te atrul politi e — Omul de artă. acti vist social", iar din contactul eu muncitorii, oamenii di- teatru au avut posibilitatea de a cunoaşte nemijlocit interesul şi preferinţele acestui publ ie pentru spec tacol ul contempo istoria

„Familia", Ştefan

Săptămîna teatrală sătmăreană

ş i clasic, precum pentru calitate ş i

ra n

Jnsfîrşit

to t

Eflorescentă întinsul

de

ci

Piteşti. se

unde explozie

că

vede

primăvăratică

este

şi

propice

acăD Pitcştiul săptămîni această dată

unei de

evenimente teatrale pe simpozioane, colocvii, prestigioase, la Arad. Satu Mare. Timişoara. Dc luna mai nu este numai o clorofilă, dc soare şi

tării : participări

cu

dezbateri Botoşani.

lor :

dedicate Everac

tr u

crearea

...săptămîna"

au

legat Centenarului româneşti dc unui

lor

fond

de

manifestări

primei

răsunet, generală

adunarea

ţinută în ..Societăţii teatru român

ora pen în

a

dc

Agenda „săptămînii" a cuprins un zion, o întîlnire c u tineretul, discuţii cu citorii din întreprinderile sătmărene, o rotundă la ziarul local ş i — bineînţeles spectacole. Tema

simpozionului din

cultura

naţională"

municările ria Ma

Taşcu).

Valentin Satu

Mare

teatrului

doua

au ca

moral.

la

populaţiei jumătate

contemporane

factor educarea

româneşti

regizori,

din

în

sc enografi,

sătmărean actori

a

..valenţele moşteniri".

şi

prestigioasei

tineretului

Ga-

contribuţia şi îndreptar nationale a

Transilvania XIX

Sas u. Drimba).

Gijonguoss ji

evidenţă de cultură conştiinţei tn

secolului

a

Aure l

(Lucian

Zotta.

scos

ale

Inttbnirea

ziarişti,

Oradea

tn

Grămadă.

(Livia Popa.

''Alex andru

care

vril),

Cluj

Mircea

—

de co şi ale

universitare

din

Protase .

mun masă

teatrului

dezvoltată

fost

simpo

mişcării

— Bolul

a cadre

cercetători

unor

..Evoluţia

:

Transilvania unor

teatrelor

ale linia

ospeţie teatrului

ev ident ă din (Tg. de

provincie,

Mureş. Nord

care

Oradea, din

Satu

teatrale"

întinde venit

au

ac i

ambele Mare.

see[u

Sibiu,

mult Mare), e u atît m ai cu ci t s- au pulul confrunta c u realizări ale scenelor dc prestigiu ale Xaţionalului hucureştean şi ale celui clujean.

cu (p e

critici, tema

urmă. Cu 50 de ani în tot la Satu Mare. plurivalentul om de teatru G. M. Zamfirescu declara : „N- avem bani... c i numai suflete". Azi. in mai 11)1'2. ca să folosim euvinleh preşedintelui Comitetului judeţean de cultura şi educ aţie so cial istă Satu Marc. ..Condiţiile materiale ş i stimulii morali care lipse au torilor, oamenilor de cultură din timpul losif Vulcan ş i al lui G. M. Zamfirescu. asigurate de partidul ş i statul nostru, nivel care cree ază obli gaţia perm anentă da

Ardeal".

teatrale

ale iu

„săptămînii dispo nibil ităţi le

spectacolele in

s ău

gustului

artă.

in

flori le T hali ei. II- n edific a unui dramaturg — — , dacă Aradul în

s

teatrale

sens

creşterea

a

verigă ..Primăverilor n patra pe şiragul arădeni'', la Satu Mare s c puneau bazele unei Săptămîni teatrale, care. după premisele ofe rite de seriozitatea organizării. sînt convins c ă v a face serie. S i dacă aceste evenimente artistice nu s- ar fi desfăşurat concomitent. cu siguranfă că s- ar fi putut realiza şi o repre corespunzătoare a presei, la zentare nivelul eforturilor locale. De acest lucru ar trebui să s e ţină seama în viitorii ani.

şul

au

şi

adevăr

pentru

înregis tra

şira

Sătmărenii sărbătorirea

luat invi de

:

cît mai

ţele noastre, făurirea noii ..Săptămîna în acest sens

mult. cu

de

a contribui,

sufletele

conştiinţe teatrală" o verigă...

cu

noastre a din

crea lui

sînt la

un

de

toate întregi,

a

for la

omului". Satu

Mare

a

fost

Emanoil Enghel

„Rolul 100

teatrului

în

educaţia

tineretului")

a

www.cimec.ro

înfruntă Destinul. E o luptă cu moartea care s e apropie, c u viaţa care trebuie să se nască, c u ispitele, c u urîţenia ş i răutatea oa menilor, c u violenţa, c u neputinţa. î n această luptă cumplită, tragică, femeia simplă nu mai etste simplă, devine o înţeleaptă, u n filo zof, s e înalţă deasupra morţii şi deasupra propriei umilinţe. Ş i i at- o. î ntr- unu i d in mo aştepmentele cele m a i revelatoare a l e piesei, tînd o u seninătate socratică c u morţii dialogul c u demnitat e p ro c e i ve ch i, iat - o respingînd punerile d e tranzacţie şi pc cele insinuate pc subtil, cele brutale, împăcareşi pc cele în tr- o caşilmă ş i sfîntă c u duioase, destinul, în tr- o ne clintită cre dinţă dreptăţii a cauzei pentru suferă care ş i pe ntr u care tr eb uie să piară. Distilînd pînă esenţa l a simbol tipu de luptător a lui comunist, scriitorul rupt tradiţia er oilor dec lara tivi ş i patetici, prefe rind monumenta lisnvuhii solemn — firescul cald, omenesc a l banalităţii. D a r banalitatea are aici o poezie indefinibilă, o consistenţă filozofică ş i o concentraţie existenţială, astfel c ă t o t ceea obişnuit, c e e comun, devine ex cepţional, uriaş. unic.

Xu

Cronica

tru

Sorţ i a d e teatru a televiziunii e o zona plină d e neprevăzut. Săptămîni în şir moţăie, piculine cîte o piesă chinuită, copleşi lă fie propri a- i mediocritate, s a u am ăgin d u-ne cu vreo reluare ' a cincea, a şasea...) sa u. pu r ş i simplu, absentând discret, d i n program. cînd veri Dar. t e aştepţi m a i puţin, cu o labilă vocaţie a lovituri, lansează marilor cîte u n spectacol d e înaltă valoare , tre zin du- i d in aţipeală pe spectatorii de teatru şi astnpînd gura criticii. Aşa s-a întîmplat. de eurînd, e u spectacolul l u i Radu Penciulescu Ce i clin urmă, aşa s-a m a i recent, întîmplat. Pilind cu spectacolul din grădina dc vară. dramă Radu excelenta a lu i Dumitru Po î n regia d e incontestabilă calitate a pescu, Petre Dokor. Şi. d in n o u , se dovedeşte lui că există, că p o t ex ista , pi ese a pte a f i ju  cate l a te lev iziune , pi ese bune . foart e bun e , remarcabile, după c u m există regizori talen taţi, cunoscători a i tobnicii T V . profesionişti de ţinută, la fe l operatori d e imagine, sce nografi, d e costume. în tr- un cuv înt pictori toate condiţiile artistice şi tehnice pe ntr u a co ns tr ui st agiuni te atr ale, suc cese tea trale ş i. de ce n u . o personalitate a te  teatrală e leviziunii româneşti. Pent.ru asta nevoie d e m a i multă consecvenţă, multă de ma i îndîrjiro. de ma i mul t cura j. Pitind

unui a

din

dintr

e

grădina dra mat urg ii

interesanţi. D. Pi. Popescu teatrală anume 'poale

dc

vară noştri n u a re o

aparţine cei

ma i

tehnică

e a nici nu ar e feb nică). da r ar c o nebunie ( î n înţelesul cel mai onorant) a teatrului, o materie drama ti că de nsă, pr ofu nd ă, un cu grea. univers totul aparte, in ters ectat de lumini ciudate ş i d e se nsur i miste rioas e, mat er ie care vine ilin proza l u i stranie, semi- fan tastă. T n a¬

e

o

condamnată munistă lului

mai încă

uşor

foarte

temă

să

scrii

o

piesă

de

tea

femeie atît simplă moarte pentr u act ivitate co î ş i prelungeşte viaţa datorită copi p e care-1 poartă î n pîntec, căci ş i cele .aberante legi nu po t osîndi o viaţă netrăită ^dramaturgul a pornit, s e ştie. pe

de

:

o

la

le u n ca z r e a l ) . Meritul l u i D. Pi. P o pescu este de a f i ridic at acest pa ra dox logistic ş i existenţial l a valoare a une i ma r i confruntări dramatice între ş i socie individ tate, între ideal ş i realitate, între umilinţă ş i demnitate. Este u n a dintre cele m.ai ad e vă rat- omen eşti piese p e care le- a pr imit t ea trul nostru î n ultimii ani. Pe tr e Rokor. aflat la al doilea spectacol T V (după D o n Quijotte) îş i confirmă talen tul regizoral î n întrecerea c u acest text di încărcai, ficil, care a r fi considerat, poate, d i n punctul d e vedere a l montării, static, nespectaeulos. Trecînd peste unele căderi de ritm. trebuie s ă spunem că a m văzut un spectacol frumos, emoţionant, plin de ten siune interioară, e u portr ete remarc abil e, cu un cadr u plas tic deos ebit d e sugestiv — un închisoare castel tr ans forma t în — comen tând discret societăţi dec re pitudinea unei susţinute p e falsitate ş i violenţă (din no u de

arta siffură aceea sceno Vasile menţionez Po'taru). e u muzica trasrie ă ş i poetică ş i aspră a lu i Dorin Zaharia. însfîrşit. u n spectaco l inte rpr et at fără cusur, în tr- o înţeleg er e per fectă personajelor. a Silvia Popovici şi - a lumin at generos eroina, simplă femeia ş i înţeleaptă, sfîşkită de d i lema viaţă s a u credinţă, purtînd, firavă şi singură, imensa cruce a demnităţii d e femeie, de ma mă. d e co munis tă, spe rînd. re nunţ înd. d i n n o u sperînd şi d in n o u renunţînd. c n o nesfîrşită capacitate de sacrificiu. Apoi superba ş i bizara nebunie a lu i Pasăre. în interpretarea lu i Ton Marineseu. un actor trebuie grafului

să

a

o femeie — o femeie ceastă dramă, şi totală, c u m sînt eroinele anticilor

simplă —

îşi

să fie care a r trebui pentru firescul jocului

www.cimec.ro

exploatat

său.

la

apoi

s«n-

1 M

SORTIMENTBOGAT DIN NOITIPURIDE UTILAJEŞl ECHI UN

PAMENT TEHNOLOGIC, DESTINATEIN DUSTRIEITEXTILE,DE TRICOTAJEŞl CON FECŢII, PRECUM ŞlO GAMĂ VARIATĂ DE ARTICOLE METALICE PENTRU UZ CASNIC

SPECIALIŞTII NOŞTRI VĂ PUN CU PLĂCERE LA DISPOZIŢIE CATA LOAGE, PROSPECTE,PRECUM ŞlDIVERSEMATERIALE PUBLICITARE PE CARE LE PUTEŢI CONSULTA LA SEDIUL CENTRALEI NOASTRE

DIN BUCUREŞTI, B-DUL BUCUREŞTII NOI NR. 170. RELAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFONUL 176090 SAU PRIN TELEX

001183712

www.cimec.ro

aspiratorul • Aspiratorul //)/•.'.W. vă scuteşte ele efori şi vă c< onseţte timpul. Cu //)/•.'. \ L se put curăţa : d uşuinq lele. pereţii, mobUa, covoarele, hainele, tu pitcrVj radiatoarele şi locurile mai greu .aeeesihîle. poate fi utilizat şi pentru • IDEAL pulverizare! IM la clelor aeiuflamahile. a r c u n consuni redus de energie ( lectricl • IDEAL 15 bani pe oră). • Pre ţul de vin/ ar e : 800 l ei ş i poate fi cuni| ă r a l s c u plata In rate lunare.

V

^/iillllllllllff#/^

\ \ \ lim ilH!lllU VV

x

www.cimec.ro 4 4 .200