Revista Teatrul, nr. 3, anul XXIII, martie 1978

Sui, „Occisio Grcgorii..." po scena Teatrului do Slat din Oradea, Secţia româna Jos, Ion Marinescu şi Traian SlAnescu In „Auto­ biografic* de Horia Lovincscu — Teatrul Naţional din Bucureşti 4

I n acest n u m ă r : RADU BELIGAN Ziua Mondială a Teatrului • Braşov : F e s t i v a l u l de t e a t r u c o n t e m p o r a n ' 7 8 • O convorbire cu H E N R I W A L D • A L E X A N D R U G I U G A R U , 80 • DUMITRU SOLOMON: Spaţiul d r a m a t u r g i e i R E G E L E RĂSTRIŞTEI B U R E B I S T A d r a m ă istorică în t r e i acte de G H E O R G H E M U Ş U Cronica dramatică φ f i l m u l românesc A meridiane φ

www.cimec.ro

note

Nr. 3 (anul XX1U) martie 1978

Revistă lunară editată de Consiliul C u l t u r i i şi E d u ­ caţiei Socialiste şi de Uniunea Scriitorilor d i n Republica Socialistă Ro­ mânia.

RADU

B E L I G A N : Ziua

Mondială

„ClNTAREA BRAŞOV:

FESTIVALUL

DE

a

Teatrului

.

.

. p.

ROMÂNIEI" TEATRU

CONTEMPORAN

M . I . : Spectacolele prezentate

P-

2 4

C O N S T A N T I N MĂCIUCA : Modalităţi artistice ale d r a m a ­ t u r g i e i contemporane P-

8

LEONIDA

TEODORESCU

:

Eterna

p. 10 c o n v e r t i t în cate­ p i l

luptă

d i n t r e clasici

şi m o d e r n i MIRCEA

RADU POPESCU

RADU

p. 12 temem ? .

. p. 12

T R A L Y N Ş E L M A R U : D i n a m i c a m a r i i scene a ţării .

. p. 15

G E O R G E G E N O I U : Z i u a de azi a t e a t r u l u i n o s t r u .

. p. 16

I A C O B A N : De

cine n e

CRAIOVA : Z I L E L E I . L.

Redactor şef-adjunct FLORIN TORNEA

78

V A L E N T I N S I L V E S T R U : Conspect — oe-i d r e p t , sumar — asupra f e s t i v a l u l u i braşovean ; îneâ, dinăuntrul său . p.

• * * Premiile Festivalului M A R G A R E T A BĂRBUŢA : Eroicul — gorie estetică

Redactor şef

1

CARAGIALE

C R I S T I N A D U M I T R E S C U : N o i exegeze l i t e r a r e şi scenice, p . 18

I . N . : „Nicolao Iorga, biobibliografie*

PAUL

p. 20

1

T U T U N G I U : T e a t r u l p o p u l a r d i n Urgovişte . IN

INTIMPINAREA DE

COLOCVIULUI

. p. 21

NAŢIONAL

DRAMATURGIE

D U M I T R U S O L O M O N : Spaţiul d r a m a t u r g i e i .

.

.

. p. 24

SEMNAL VIRGIL

MUNTEANU :

Cu

zurgălăi

p. 27

INTERVIURI H E N R I W A L D despre : dialectica d i a l o g u l u i ; concept şi metaforă în teatru ; f i l o z o f u l Shakespeare ; i m p o s i ­ bilitatea originalităţii absolute ; semnificaţia polemică — O convorbire de P A U L T U T U N G I U . . . . p. 28 M I I I A I CRIŞAN : A V-a ediţie a F e s t i v a l u l u i de teatru scurt. p. 35 I O N U Ţ N Iwww.cimec.ro CULESCU : A L E X A N D R U

GIUGARU,

80 .

. p. 36

2 7

m a r t i e

1 9 7 8

Ziua Mondială

a

Teatrului

D

acă este adevărat că teatrul se impune prin capacitatea sa de a înţelege, de a încorpora şi de a transmite experienţele umanităţii, inspirînd curiozitate ş i vitalizînd gîndirea ; dacă csle adevărat că teatrul se nutreşte dintr-un neobosit dialog •cu existenţa, iar acest dialog csle viu numai alîta vreme cîl ia aminte la durerile ş i la năzuinţele lumii, dînd putere acţiunii ş i creaţiei revoluţionare ; dacă este adevărat că teatrul este dator să-şi asume toate între­ bările conştiinţei şi ale realităţii sociale, pentru a propune imagini exem­ plare ale omului, pentru a defini adevăratele sale dimensiuni morale, resursele sale de a construi viitorul', în acord cu năzuinţele de mai bine şi de mai frumos ; dacă este adevărat că teatrul se conturează ca unul dintre cei mai luminaţi şi mai fascinanţi însufleţitori ai spiritului, şi ai inimii, conlucrînd la realizarea unei orînduiri sociale superioare ; dacă este adevărat că teatrul implică o lecţie, o lecţie despre viaţă, o lecţie specifică, inimitabilă, o lecţie demonstrînd că frumosul artistic nu se învaţă, nu se predă de la catedră, că el se dobîndeşte printr-o con­ tinuă perfecţionare spirituală, printr-o neistovită aspiraţie spre însuşirea acelor valori care dau sens trecerii noastre prin lume ; dacă este adevărat că teatrul constituie un sediu în care, odată pătruns, omul învaţă să se înalţe pînă la sine, să se cunoască, să dobîndească încredere în posibilităţile sale de comunicare şi să se pună în contact cu ceilalţi semeni, indiferent dacă ei se află în aceeaşi sală ori pe alte meridiane ; dacă este adevărat că teatrul contribuie, prin mijloacele şale dis­ tincte, la edificarea socialismului, la eforturile umanităţii, de a dura pe planetă o lume mai bună şi mai dreaptă ; atunci, e tot atît de adevărat că teatrul este dator să vegheze şi sa se dăruiască.

S

ă vegheze ca orice încălcare a aspiraţiilor de libertate şi de progres să fie sancţionată, prin opere reamintind umanităţii misiunea sa etică şi socială. Să vegheze ca maturitatea de azi să nu îmbălrînească mîine valo­ rile care i-au legănat tinereţea şi care i-au legiferat independenţa şi personalitatea în cîmpul artelor ; să vegheze pentru a nu deveni simpli­ ficator ori brutal, pentru a nu rămîne pecetluit în experienţe istovite prin repetiţie. Să se dăruiască în folosul generaţiilor de azi ş i spre învăţătura generaţiilor de mîinc ; să se dăruiască, îndrumînd, în primul rînd tine­ retul, la păstrarea, crearea şi continuitatea tuturor v a l o r i l o r care i-au asigurat ascensiunea şi îi girează devenirea. www.cimec.ro

RADU BELIGAN

FESTIVALUL NATIONAL „CÎNTAREA ROMÂNIEI"

Braşov

Festivalul de teatru contemporan 78

P r o g r a m u l calendaristic a l a n u l u i teatral a fost marcat, în l u n a ianuarie, d e F e s t i v a l u l t e a t r u l u i c o n t e m p o r a n , l a întîia ea ediţie, desfăşurată l a Braşov. Cele şapte z i l e de «spectacole şi d e z b a t e r i a u d e t e r m i n a t ca r e u n i u n e a d e l a B r a ş o v — p r i m a d e acest f e l (şi c u p r o m i s i u n e a periodizării) — să se a r a t e c a u n a d i n t r e cele m a i i n t e r e s a n t e şi m a i c u p r i n z ă t o a r e manifestări d e c u l t u r ă teatrală. Interesantă p r i n a r c u l l a r g a l p r o b l e m e l o r a t i n s e , i m p o r t a n t ă p r i n a c t u a l i t a t e a t e m e i şi c u p r i n ­ zătoare p r i n p a s i o n a t e l e î n f r u n t ă r i d e o p i n i i , ca şi p r i n p o l e m i c i l e g e n e r a t e . P a r t i ­ c i p a r e a t e a t r e l o r a f o s t m a s i v ă şi p r e s t i g i o s reprezentativă : zece scene ( d i n t r e c a r e t r e i , a l e T e a t r e l o r N a ţ i o n a l e ) , c u .12 spectacole r e c e n t e , a d u c î n d pieise s e m n a t e d e s c r i i t o r i d e f r u n t e a i d r a m a t u r g i e i n o a s t r e — iD. TA. Popesou, Ecaiterina O p r o i u , S u t ô A n d r a s , R o m u l u s G u g a , T h e o d o r M ă n e s c u , L e o n i d a T e o d o r e s c u etc. — şi t i t l u r i i m p o r t a n t e d i n b i b l i o t e c a t e a t r u l u i m o n d i a l , ca Emigranţii d e MroiEek, Efectul razelor gamma.., d e Z i n d e l , întoarcerea fiului risipitor de Vampilov... U n n u m ă r c o n s i d e r a b i l d e p a r t i c i p a n ţ i — c a d e o b i c e i , r e g i z o r i , a c t o r i , c r i t i c i , activişti c u l t u r a l i , t e a t r o l o g i , c a d r e d i d a c t i c e d i n î n v ă ţ ă m â n t u l a r t i s t i c , d a r ş i , p e n t r u p r i m a oară, u n eşalon d e d r a m a t u r g i ( 2 6 ) , c u o prezenţă v i e şi a c t i v ă l a lucrările C o l o c v i u l u i , polarizînd ideile dezbaterilor. P r o g r a m u l ( e x t r e m d e încărcat, încît p r i n exces s-a p i e r d u t , p e a l o c u r i , d i n eficienţă) a c u p r i n s , z i l n i c , î n a d d e n d a l a reprezentaţii, d i a l o g u r i î n t r e a u t o r i , r e a ­ l i z a t o r i d e spectacole şi c r i t i c i , p r e c u m şi, fireşte, discuţii. A u f o s t seriate cîteva p r e ­ ţioase m ă r t u r i i d e creaţie, relevîndu-se, m a i ou seamă, „ i n t e r v i u r i l e " isui-generis c u D . R. P o p e s c u , E c a t c r i n a O p r o i u , R o m u l u s G u g a , ce ne-au d e z v ă l u i t aspecte i n e d i t e d i n l a b o r a t o r u l l o r d e creaţie. C o l o c v i u l f i n a l , d e d i c a t „Sarcinilor esenţiale p r i v i n d creşterea calităţii p o l i t i c e şi a r t i s t i c e a r e p e r t o r i u l u i c o n t e m p o r a n " , a p r o d u s u n e l e comunicări d e m n e d e interes, p r i v i n d f o r m e de expresie ale d r a m e i contemporane ( L e o n i d a T e o d o r e s c u ) , relaţia r e g i z o r u l u i c u t e x t u l , î n c o n t e x t u l s p e c t a c o l o g i e i c o n ­ temporane (Mircea M a r i n ) , peisajul dramaturgiei mondiale contemporane (Natalia Stancu) şi a C e n t r a t discuţiile — la început, oarecum difuze — în jurul, temei principale. O r g a n i z a t , ca t o a t e c e l e l a l t e m a n i f e s t ă r i d e c u l t u r ă teatrală, p r i n triplă i n i ­ ţiativă, s p r i j i n şi î n d r u m a r e — d a t o r a t e C o n s i l i u l u i C u l t u r i i şi E d u c a ţ i e i S o c i a l i s t e , À . T . M . şi C o m i t e t u l u i j u d e ţ e a n d e c u l t u r ă şi educaţie socialistă — F e s t i v a l u l braşo­ v e a n şi-^a p r o p u s (şi, î n p a r t e , a r e a l i z a t ) o a n a l i z ă a l i n i i l o r m a j o r e a l e r e p e r t o ­ r i u l u i c o n t e m p o r a i n ; o t r e c e r e î n revistă a u n o r spectacole d i n d r a m a t u r g i a n o a s t r ă , r e a l i z a t e î n u l t i m u l d e c e n i u ; o p u n c t a r e a t e m e l o r şi a p r i o r i t ă ţ i l o r p o l i t i c i i tea-

2

www.cimec.ro

t r a i e actuale. T o a t e aceste c a p i t o l e esenţiale a u fost c u c l a r i t a t e expuse în con­ c l u z i i l e o r g a n i z a t o r i l o r ţ i r e s p o n s a b i l i l o r acţiunii : D i n a Cocea (vicepreşedintă a A . T . M . ) , V a l e n t i n S i l v e s t r u (organizator a l C o l o c v i u l u i , d i n partea b i r o u l u i de c r i ­ tică a l A . T . M . ) , C o n s t a n t i n M ă c i u c ă ( d i r e c t o r a l Direcţiei a r t e l o r şi instituţiilor d e spectacole d i n C.CE.S.) şi T a m a r a D o b r i n (vicepreşedintă a C o n s i l i u l u i C u l t u r i i şi Educaţiei Socialiste). S i m p o z i o n u l şi F e s t i v a l u l de t e a t r u c o n t e m p o r a n au c o n t r i b u i t l a trasarea hărţH noastre r e p e r t o r i a l e , atrăgînd atenţia c r e a t o r i l o r , c o m e n t a t o r i l o r şi m a r e l u i p u b l i c ( a c t i v p a r t i c i p a n t la acţiune) a s u p r a l i n i i l o r d e forţă i n c o m p u n e r e a afişului s t a g i u n i i . D e c e n i u l a f o s t c a r a c t e r i z a t p r i n efloresccnţa d r a m a t u r g i e i naţionale, a cărei principală trăsătură s-a d o v e d i t a f i ancorarea în t e m a t i c a socială, Sn p r o ­ b l e m a t i c a construcţiei s o c i a l i s m u l u i , şi ale cărei tendinţe estetice m a j o r e c o r e s p u n d m u t a ţ i i l o r s u r v e n i t e în s t r u c t u r a noastră socială. S-a considerat, însă, că v a l o r i l e t e a t r u l u i românesc c o n t e m p o r a n sînt i n s u f i c i e n t a n a l i z a t e şi c o m p a r a t e , î n c o n t e x t u l d r a m a t u r g i e i m o n d i a l e ; s-a i n s i s t a t a s u p r a apariţiei u n e i generaţii de d r a m a ­ t u r g i , afirmaţi CAI îndrăzneală î n u l t i m i i a n i , şi care caută, i n cele m a i b u n e s c r i e r i ale l o r , f o r m e de expresie n o i , p e m ă s u r a investigaţiei t e m a t i c e . S-a constatat a f i r ­ marea u n o r modalităţi d r a m a t i c e : t e a t r u l p o l i t i c românesc, t e a t r u l d o c u m e n t a r , d r a m a t u r g i a poetică. Observaţiile a u v i z a t şi r e f l u x u l u n o r g e n u r i , avertizând a s u p r a scăderii preocupării a u t o r i l o r faţă de c o m e d i e şi de satiră, faţă de p a m f l e t şi de farsă. D e z b a t e r i l e a u c o n t u r a t , d e a s e m e n i , o conştiinţă critică a d r a m a t u r g i e i , p r e f i gurînd direcţia confruntărilor şi a e x p u n e r i l o r de l a C o l o c v i u l naţional de d r a m a ­ t u r g i e ce se v a desfăşura l a Cluj-iNapoca. A l t e coordonate ale lucrărilor a u f o s t m e t o d o l o g i a investigării globale a r e p e r ­ t o r i u l u i , prospectarea producţiei străine şi f i x a r e a c o e f i c i e n t u l u i ei v a l o r i c , î n r a p o r t c u exigenţele şi cu n e v o i l e c u l t u r a l e ale p u b l i c u l u i şi ale c r e a t o r i l o r noştri. S-a p r o p u s o i n t e n s i f i c a r e a circulaţiei v a l o r i l o r reale, o deschidere m a i fermă spre n o i zone geografice d i n t e a t r u l l u m i i , p e n e d r e p t i g n o r a t e , s-a c e r u t o d o c u m e n t a r e m a i riguroasă, condusă de c r i t e r i i l e exigenţei. P r o b l e m e l e dezbătute l a Braşov r ă m î n î n c o n t i n u a r e pe agenda d e z b a t e r i l o r n o a s t r e , confruntările d e spectacole şi de o p i n i i realizate a i c i înscriindu-se, însă, ca surse de i d e i şi de a t i t u d i n i , de p r o i e c t e şi d e acţiuni p e n t r u v i i t o r . „Acţiune î n m e r s " , F e s t i v a l u l de t e a t r u c o n t e m p o r a n d e l a Braşov şi-a dobândit, d e l a p r i m a sa ediţie, u n s t a t u t i m p o r t a n t în c a t a l o g u l f a p t e l o r de c u l t u r ă teatrală care îmbogă­ ţesc, a z i , substanţial, p e i s a j u l t e a t r u l u i n o s t r u .

M. I.

Spectacole T e a t r u l Naţional d i n Bucureşti : C I N E A F O S T A D A M ? de L e o n i d a T e o d o r e s c u . T e a t r u l Naţional d i n C r a i o v a : E X C U R S I A de T h e o d o r Mănescu. T e a t r u l D r a m a t i c „ B a c o v i a " d i n Bacău : E M I G R A N Ţ I I D E Slawomir Mrozek. T e a t r u l de Stat d i n Tîrgu M u r e ş , sec­ ţia r o m â n ă : N O A P T E A CABOTINILOR de Romulus G u g a ; secţia maghiară : BOCET V E S E L P E N T R U U N F I R D E P R A F R Ă T Ă C I T O R de S i i t T Andrâs. T e a t r u l M i c d i n Bucureşti : E F E C T U L RAZELOR GAMMA ASUPRA ANEMO­ N E L O R de P a u l Z i n d e l .

prezentate T e a t r u l de S t a t d i n S i b i u , secţia ger­ mană : PROCESUL LUI STEPHAN L U D W I G R O T I I de C h r i s t i a n M a u r e r şi H a n s iSchuschnig. Teatrul Naţional din Cluj-Napoca : D O U A O R E D E P A C E de D . R. Popescu. Teatrul Dramatic d i n Baia Mare : SOLO P E N T R U O R O L O G I U de O s v a l d Z a h r a d nik. T e a t r i d „ N o t t a r a " d i n Bucureşti : TOARCEREA FIULUI RISIPITOR Aleksandr Vampilov.

ÎN­ de

T e a t r u l D r a m a t i c d i n Braşov : I N T E R ­ V I U de E c a t e r i n a O p r o i u ; 0 S C R I S O A R E P I E R D U T A de I . L . Caragîale.

www.cimec.ro

•

VALENTIN SILVESTRU

Conspect — ce-i drept, sumar— asupra festivalului braşovean; însă, dinăuntrul său S-a propus, deci, mişcării teatrale să ia pulsul propriei ei activităţi, in privinţa contemporaneităţii. Să examineze, la Braşov, timp de o săptămînă, cil repertoriu modern propulsează scenele noastre, dacă există orientări ferme in lansarea pieselor româneşti şi în alegerea pieselor străine ; în puţine cuvinte, dacă lumea de azi e cuprinsă concludent în imagini teatrale. Deoarece era şi competiţie, s-a decis, drept condiţie de participare, ca lucrările înfăţişate să fi fost scrise în ultimul deceniu, care, în do­ meniul politicii generale, ca şi al politicii culturale, ca şi al politicii teatrale, a avut o însemnătate esenţială în existenţa noastră.

A

u răspuns invitaţiei m a i m u l t e teatre deoît se prevăzuse. S-au îngrămădit unsprezece spectacole în şase zile ; totuşi, au rămas pe dinafară cîteva, şi direc­ t o r i i respectiv i au protestat c u i n d i g n a r e sau cu politeţe. Pe u r m ă , a u început să se a¬ nunţe schimbări d e t i t l u r i , r e t r a g e r i , înlo­ c u i r i f o r t u i t e sau forţate... Reţeta de întoc­ m i r e a u n e i atare manifestări d e anvergură, ou aproape trei sute de participanţi — t r u p e , invitaţi d i n 1ine să n u f i organizat acest Festival, fiindcă el a f a v o r i z a t o trecere în revistă utilă a situaţiei reale din cimpul teatral, ajutând la decelarea reuşitelor şi ne­ reuşitelor, poate, şi a u n o r cauze ale izbînz i l o r , ca şi a u n o r m o t i v e ale mediocrizării p e i s a j u l u i , într-un m o m e n t d a t şi în a n u ­ m i t e r e g i u n i ale sale. Cunoaşterea autentică a situaţiei face parte d i n metoda- curentă de lucru a oricărui « n n p a r t i u i e n t de viaţă m a ­ terială şi spirituală. Cunoaşterea reciprocă este şi ea u n a r g u m e n t a l unei atare întîln i r i a m p l e . L > Braşov, Β o m u l us Guga s-a cunoscut personal ou L e o n i d a Teodorescu, Horea Popesfcu 1-a descoperit pe Mircea M a r i n , M i r c c n A l b u l e s c u 1-a v ă z u t p e n t r u p r i m a oară p e colegul său m a i tinăr L i v i u M o n o l i u , d e la Bacău, u n i i c r i t i c i i a u desco­ p e r i t , c u s u r p r i n d e r e , că există o trupă la Braşov, u n regizor tinăr capabil la Baia Marc şi u n scenograf a d m i r a b i l la T g . Mureş. Mulţi artişti d i n ţară şi-eu v ă z u t colegii de la Bucureşti, observînd că u n i i sînt pe o c u l m e , d a r că alţii aiu se nilă m a i presus decSt ei şi că, d e c i , întrecerea e posibilă, e dreaptă. U n i i s c r i i t o r i a u v ă z u t p e n t r u p r i ­ ma oară teatrele care le-au j u c a t o r i le joacă piesele, u n i i activişti c u l t u r a l i a u sesi­ zat m a i c l a r , a i c i , ce a m p l ă şi diversă e mişcarea teatrală, c i t de c o m p l e x e sînt p r o ­ blemele ei şi oîtă adeziune poate obţine u n spectacol b u n . Căci p u b l i c u l o fost s p r i j i n i t o r u l fără r e ­ zerve nil F e s t i v a l u l u i . I a r p u b l i c u l braşovean merita o m a n i f e s t a r e teatrală de asemenea proporţii. E u g e n M erou s, d i r e c t o r u l T e a t r u ­ l u i D r a m a t i c , u n u l d i n t r e iniţiatorii Festiva­ l u l u i , avea, în t i m p u l desfăşurării l u i , n u ntît p r o b l e m e d e creaţie, c i t p r o b l e m e de l o ­ curi. Să găsească l o c u r i p e n t r u toţi cei dor­ nici să-i vadă şi să-i a u d ă pe artişti. A p r e c i i n d că organizarea Festivalului a fost o iniţiativă foarte bună* şi oportună şi că se i m p u n e periodizarea M în ediţii a n u a l e , tovarăşul Gheorghe D u m i t r a c h e , prim-secretar al C o m i t e t u l u i judeţean de p a r t i d , a e x p r i ­ mat, desigur, s e n t i m e n t u l u n a n i m a l braşo­ venilor şi a Consacrat ideea programatică cc a condus la întemeierea n o i i instituţii. Palmaresul s t a b i l i t de j u r i u reprezintă, şi cl, o p o s i b i l i t a t e de a încuraja programatic tendinţele înaintate în arta teatrală, selecţia

repertorială optimă, şi de a descuraja ceea ce e stagnant, l i p s i t de ambiţie creatoare, a t e m ­ p o r a l , înfăptuit meşteşugăreşte. O c o m p e t i ­ ţie e, totdeauna, u n p r i l e j p u b l i c de eta'Ionare. P e n t r u p r i m a oară, a i c i , au fost p r e m i a t e şi opţiunile repertoriale, adică cea m a i b u n ă alegere şi lansare, în premieră absolută, a u n e i piese româneşti, cea m a i b u n ă alegere şi lansare, în premieră absolută, a unei piese străine. A fost distins T e a t r u l d i n T g . Mureş, p e n t r u că a v e n i t la F e s t i v a l ou două p r e m i e r e ale u n o r a u t o r i r o m â n i , a m ­ bele, valoroase. U n i i au înţeles că a i c i , l a Braşov, au fost puso să sc înfrunte piesa românească şi cea străină, deplîngînd f a p t u l că a fost p r e m i a t „un spectacol străin". E , desigur, o c o n f u ­ zie — în cel m a i b u n caz. U n spectacol rea­ lizat de artişti r o m â n i , pe o scenă româ­ nească, p e n t r u puilrticul românesc, este u n spectacol românesc şi n-are c u m să n u f i e l u a t în consideraţie la u n F e s t i v a l de t e a t r u con t e m p e r a u , care ţine seama de realitatea teatrală, de ceea ce se joacă şi c u m se joacă. Alţii nu regretat că η -a e x i s t a t u n mare spectacol c u o piesă românească de a c t u a ­ l i t a t e , regret care n u poate să n u f i e întru t o t u l împărtăşit şi oare, nădăjduiesc şi c u , n u v a m a i a v e a obiect la ediţia d i n 1979. J u r i u l — alcătuit d i n M i r c e a Albulescu f preşedinte), d r a m a t u r g i i A n d i Andrieş şi Cieorge G e n o i u , r e g i z o r u l M i r c e a M a r i n , isto­ r i c u l teatral M i h a i V a s i l i u , i n s t r u c t o r p r i n ­ cipal i n Direcţia' a r t e l o r şi instituţiilor de spec­ tacole a C.C.E.S., V i c t o r i a Negrea, preşedinta C o m i t e t u l u i judeţean de cultură şi educaţie socialistă, c r i t i c i i N a t a l i a Stancu („Scînteia"), Margareta Bărbuţă (secretar a l C e n t n d u i r o ­ m â n al I . T . I . ) , V a l e n t i n S i l v e s t r u („România literară"), D u m i t r u Chirilă („Familia"), V i r g i l Muntean*] („Teatrul"), Ermil Bădulescu ( „ D r u m nou"-Braşov), A n d r e i Sipoş („Brassoi ivapok"), W o l f g a n g W i t t s t o c k („Karpatenmndschan"), A d r i a n Stan, actor a m a t o r , s t r u n g a r l a „Tractorul", Florea D e l i u , economist Ia ,jCarpatcx", A l e x a n d r u A l c x e , actor a m a t o r , m u n c i t o r l a Întreprinderea de autocamioane — a decernat p r e m i i l e d u p ă o chibzuinţă serioasă şi cu responsabilitate, exprimîndu-şi preferinţele sale. Aceste preferinţe sînt, d e ­ sigur. dil«eu l a b i l e , şi istoria t u t u r o r întreceri­ l o r d i n l u m e — de la cea a* „ F u r o v i z i u n i i " şi pînă l a cea de la M a m a i a — a înregistrat şi rezervele u n o r a care u-au făcut parte d i n j u r i i , au a v u t a l t e p u n c t e de vedere etc. Aşa a fost şi la- Braşov — n u putea f i a l t f e l . Iniă, însă, că u n coleg a l n o s t r u , gazetar, îşi exprimă îndoiala, în scris, asupra onestităţii ierarhizărilor, pe m o t i v că j u r i u l η -a văzut, deliberat, actriţa pe care a vâzut-o e l , c r i t i ­ c u l , η -a sesizat, anume, cutare reprezentaţie d i n oraşul său de reşedinţă, i a r în ce p r i ­ veşte premierea opţiunilor repertoriale (Noaptea cabotinilor şi întoarcerea fiului risipitor), a a v u t „criterii confuze". O a r e .

www.cimec.ro

5

n u erau şi a l i c piese h u n e sau m a i bune ? — întreabă c r i t i c u l d r a m a t i c , d i n d u n c e r t i ­ f i c a t r a p i d , g l o b a l şi i r e f u t a b i l , tie i n c o m p e ­ tenţă şi impotenţă funcţională, u n u i c o l e c t i v care a l u c r a t u n i t a r , cu toată cinstea şi c o n ­ v i n g e r e a . C u m era posibili ca oameni atît de feluriţi, care s-ou Întîlnit p e n t r u p r i m a oară, 6ă se p u n ă , toţi, de a c o r d asupra u n o r maiversaţiuni tenebroase, să refuze, toţi, cu p r e ­ m e d i t a r e culpabilă, evidenţele semnalate do c r i t i c u l în chestiune, să se dedea la opera­ ţiuni obscure, în stare d e confuzie totală a c r i t e r i i l o r — aceasta n u m a i aflăm d i n ar­ t i c o l u l a m i n t i t , d e o urîţenie singulară în toată l i t e r a t u r a critică ce a fost consacrată, în u l t i m i i a n i , f e s t i v a l u r i l o r r e p u b l i c a n e , şi c o l o c v i i l o r de teatrologie, lată c u m s-a rea­ lizat şi o distincţie n o u ă , auxiliară şi ne­ prevăzută, determinată de cine ştie ce afecte t u l b u r a t e sau n e m u l ţ u m i r i secrete ale per­ soanei î n c h e s t i e D r e p t u l c r i t i c i i în conside­ rarea liberă a r e z u l t a t e l o r F e s t i v a l u l u i e i n a ­ l i e n a b i l . D a r n u despre critică era v o r b a , în cazul a m i n t i t , ci despre a l t c e v a . într-ade­ văr, atît d e confuz, încît nu-ţi poţi da sea­ ma exact de u n d e , adică, să f i ieşit şi ce a n u m e să f i v i z a t , în f o n d .

D

ezbaterile asupra spectacolelor au fost, ca d e obicei, v i i şi- aplicate. S p i r i t u l eritic — p r e z e n t . P a r t i c i p a r e a — m a ­ sivă. Raportarea l a tema propusă — m a i vagă. P r i n d i a l o g u r i l e p r e a l a b i l e d i n t r e c r i ­ t i c i şi d r a m a t u r g i sau d i n t r e c r i t i c i şi r e g i ­ z o r i , a u fost o f e r i t e discuţiei i m p o r t a n t e măr­ t u r i i de croaţie şi p u n c t e de vedere. C r i t i ­ c i i rugaţi să susţină aceste d i a l o g u r i şi-au făcut încă o dată d a t o r i a , în m o d profesio­ n a l şi c u inteligenţă creatoare. M a r i u s Robescu a d i s c u t a t c u L e o n i d a Teodorescu despre Cine a fost Adam ? ( T e a t r u l Naţional d i n B u c u ­ reşti) ; George G e n o i u , cu T h e o d o r Mănescu şi c u r e g i z o r u l M i r c e a Corniştoanu, despre Excursia ( T e a t r u l Naţional d i n Craiova) ; Constantin Pani, cu Letiţia Popa şi cu Trăiau Valeriu. directorul Teatrului Dra­ m a t i c „Bacovia" d i n Bacău, despre Emi­ granţii ; Romulus Diaconescu, cu Ro­ mulus Guga. despre Noaptea cabotinilor ( T e a t r u l de Stat d i n Tîrgu M u r e ş , secţia r o ­ m â n ă ) ; V a l e n t i n Tnşcu. cu Cătălina Buzoian u , despre Efectul razelor gamma asupra anemonelor ( T e a t r u l M i c ) ; Carmen K e h i a i a n , eu r e g i z o r u l H a n s Schusehnig. despre Pro­ cesul lui Stephan iLudwig Roth ( T e a t r u l de Stat d i n S i b i u , secţia germană) ; M i r a I o s i f , cu D u m i t r u R a d u Popescu, despre Două orc de pace ( T e a t r u l Naţional d i n Cluj-tNapoca) ; V i r g i l M u n t e n n u . c u r e g i z o r u l Bogdan B e r c i u . despre Solo pentru orologiu (Teatrul Drama­ t i c d i n B a i a M a r e ) ; D u m i t r u Chirilă, cu r e ­ g i z o r u l V a l e r i u Paraschiv. despre întoarcerea fiului risipitor ( T e a t r u l ..Nottara") : I o n Calion. cu r e g i z o r u l A n d r e i I î u n y a d i , despre Bocet 6

vesel pentru un fir de praf rătăcitor ( T e a t r u l de Stat d i n Tîrgu Mureş, secţia maghiară) ; Stelian Vasilescu. c u Eoaterina O p r o i u , des­ pre Interviu ( T e a t r u l D r a m a t i c d i n Braşov). D i n enumerarea aceasta se poate observa şi calitatea prezenţelor. Fiecare c r i t i c şi-a e x p u s , în interogaţii sau în p r e a m b u l u l i n ­ terogaţiilor, p u n c t u l de vedere asupra spec­ t a c o l u l u i analizat. I a r întrebările au fost, de fertile, cu regulă, i n c i t a n t e şi interesante. sens m a i e u t i c , generând c o n f e s i u n i c a p t i v a n t e şi o p i n i i de p r i n c i p i u . Răspunsurile auto­ r i l o r şi ale r e g i z o r i l o r a u f u r n i z a t , d e regulă, preţioase d a t e asupra p r o c e s u l u i de creaţie, asupra a t i t u d i n i l o r creatoare esenţiale. Sau a i n t e r d e p e n d e n t e l o r d e f i n i t o r i i , în a r t a te:iitrală. f)c remarcat, şi a i c i , că m a j o r i t a t e a i n t e r ­ l o c u t o r i l o r s-au întîlnit în d i a l o g pentru pri­ ma oară, deşi sînt u n i i care scriu despre ceilalţi do zece-cincisprezece a n i , i a r ceilalţi îi citesc p e u n i i (se presupune) de c a m t o t atita vreme. C o l o c v i u l d i n u l t i m e l e două zile a reuşit m a i puţin decît în alte împrejurări de aceeaşi natură. N-au fost prezenţi toţi referenţii ce acceptaseră invitaţia. Comunicările susţinute de L e o n i d a Teodorescu, M i r c e a M a r i n , N a t a ­ l i a Stancu n-au fost receptate cu atenţia ee l i se cuvenea. D r a m a t u r g u l a încercat eă configureze a r t a teatrală modernă, dezvolt i n d consideraţii p r o p r i i asupra metaforiză­ r i i ca m o d de esenţializare. Regizorul n expus o r i g i n a l e păreri p r i v i n d dialectica tea­ t r u l u i de a z i , ca stare de veghe, şi r a p o r ­ t u r i l e directe d i n t r e d a m a t u r g i a nouă şi a r t a a c t o r u l u i . C r i t i c u l s-a o c u p a t , pe l a r g , de tendinţele şi curentele actuale d i n d r a m a t u r ­ gia universală, accentuînd a s u p r a faptului că, studiindu-le precar, ne l i p s i m de p o s i b i l i ­ tatea u n e i /selecţii a v i z a t e . D i n t r e cei ce a u l u a t c u v i n t u l , puţini s-au arătat preocupaţi d e problematica- propusă. Ε adevărat că n u era n i c i prea uşor să te pregăteşti α dezbate, în cîte o intervenţie succintă, r e p e r t o r i u l m o d e r n a l t e a t r u l u i nos­ t r u în u l t i m i i zece a n i . D a r p r o b a b i l că n u c prea uşor n i c i să discuţi despre altceva, cu t o t u l în a f a r a c h e s t i u n i i , sau să-ţi e x p u i n u m a i p r o p r i a ta chestiune, ofu'l tău, necazul personal, incotoşmânat în h a i n a prea largă a u n u i p r i n c i p i u e l a b o r a t ad-hoc. încet-înect, t o t participînd la f e l d e f e l de discuţii, parcă începem a î n v ă ţ a eă preţuim m a i m u l t sinceritatea brutală a o r g o l i u l u i v e x a t sau a n e m u l ţ u m i r i i p a r t i c u l a r e , p u r şi s i m ­ p l u , decît d r a p a r e a abilă a ofuscării v e l e i ­ tare i n p r i n c i p i i înalte, c u extensii fals în­ g r i j o r a t e spre generalitate şi afectări ale preo­ cupării i n t e n s i v responsabile p e n t r u soarta ameninţată a întregului. Desigur, cînd v o m asculta c u luare-aminte şi v o m preţui c u m se c u v i n e propoziţiile realmente i m p o r t a n t e , p r o v e n i t e d i n s t u d i u serios şi perspectivare obiectivă a l u c r u r i l o r , d i n responsabilitate autentică şi interes e f e c t i v p e n t r u c o l e c t i v i ­ tate, se v a îngusta corespunzător c î m p u l de .

www.cimec.ro

manifestare a i n d i v i d u a l i s m u l u i exacerbat, întors totdeauna d o a r asupra l u i însuşi, cu expresie p l e t o r i c clanioroasă, o r i b a t j o c o r i ­ tor v i n d i c a t i v a , o r i , p u r şi s i m p l u , logoreică. I n ce m â priveşte, a m reţinut, d i n i n t e r ­ venţiile p r o d u s e i n zilele C o l o c v i u l u i , o p i n i a r e g i z o r u l u i l o a n I e r e m i a despre valoarea ac­ tuala a t e a t r u l u i p o l i t i c ; ceea ce a spus profesoara Ileana Berlogea cu p r i v i r e la p r o ­ b l e m a t i z a r e şi m e t a f o r i z a r e , ca trăsături ale artei teatrale (moderne ; p l e d o a r i a A n t o a n e t c i lordacho p e n t r u o d r a m a t u r g i e de dezbatere, de arenă, d e f o r p u b l i c ; sugestia l u i R o m u ­ lus Guga, de a se o f e r i pe v i u , în v i i t o a r e l e f e s t i v a l u r i , şi exemplele negative d i n viaţa scenei, p r e c u m şi a d o u a sugestie a aceluiaşi, de î m b u n ă t ă ţ i r e a p o l i t i c i i de t r a d u c e r i , p e n ­ t r u străinătate, ale pieselor româneşti ; c e r i n ­ ţa l u i M i r c e a A l b u l e s c u , ca, î n alcătuirea u n u i r e p e r t o r i u , să se ţină seama şi de ac­ t o r i i u n e i t r u p e ; observaţia critică a p r o ­ f e s o r u l u i I l o r i a D e l e a n u cu p r i v i r e l a repre­ zentarea excesivă a cite u n e i piese străine, pe prea m u l t e scene, în d e t r i m e n t u l d i v e r s i ­ ficării r e p e r t o r i a l e ; propunerea originală, judicioasă, a l u i TheodoT Mănescu, de a se organiza la n o i u n f e s t i v a l a l t e a t r e l o r străi­ ne care joacă piese româneşti ; consideraţiile l u i P a u l Cornel Chitic în legătură c u atenţia specială şi s p r i j i n u l special ce t r e b u i e acor­ date n o v a t o r i s m u l u i v e r i t a b i l în d r a m a t u r ­ l u i Paul Everac gia naţională ; sesizarea p r i v i n d l i p s a d e convergenţă a discuţiilor pe tema propusă d e C o l o c v i u ; s t u d i u l ana­ l i t i c a l d i r e c t o r u l u i Direcţiei a r t e l o r şi i n s t i ­ tuţiilor d e spectacole, C o n s t a n t i n Măciucă, asupra dina m i c i i piesei româneşti în u l t i m u l deceniu, p r o p u n e r i l e , b i n e v e n i t e , de tipărire, de către teatre, a pieselor alese şi reprezen­ tate, înfiinţarea u n u i concurs r e p u b l i c a n de comedie ; tot ce a spus, în încheierea Coloc­ v i u l u i , tovarăşa vicepreşedintă a C o n s i l i u l u i C u l t u r i i şi Educaţiei Socialiste, T a m a r a Dob r i n , c u s u b l i n i e r e a clară a elementelor no­ vatoare ce se cer i n t r o d u s e în conceperea p r o ­ g r a m e l o r teatrale şi în r c f o r m u l a r e a s a r c i n i ­ l o r d i r e c t o r i l o r , secretarilor l i t e r a r i , activişti­ l o r c u l t u r a l i de resort.

A

m crezut că m a i ales noi, criticii, t e o r e t i c i e n i i , v o m dezbate m a i c u p r i n ­ zător şi m a i a p r o p r i a t n u n u m a i reper­ t o r i u l românesc şi străin d i n u l t i m i i zece a n i , oi şi m e t o d o l o g i a repertorială, c o n c e p t u l a c t u a l d e r e p e r t o r i u , modalităţile de i n v e s t i ­ gare şi de catagrafiere, f e l u l c u m se folosesc sursele existente de i n f o r m a r e şi posibilităţile de a descoperi a l t e l e . M i - a m închipuit că v o m r a d i o g r a f i a împreună situaţia f o n d u l u i d r a m a t u r g i e i naţionale şi a t r a d u c e r i l o r , cir­ culaţia reală a v a l o r i l o r şi inserţia prea apă­ sătoare, în unele perioade, a n o n - v a l o r i l o r , e c h i l i b r u l şi d e z e c h i l i b r u l g e n u r i l o r , evoluţia c r i t e r i i l o r de selecţie, e t a l o n u l p r o f i l u l u i tea­ t r a l în m a t e r i e de p r o g r a m a r e , c o n c e p t u l de funcţionalitate politică, şi culturală, şi este­ tică a r e p e r t o r i u l u i , ca celulă germinativă a acţiunii t e a t r u l u i asupra p u b l i c u l u i . Î m i i m a ­ ginasem o c o n f r u n t a r e a r e z u l t a t e l o r m u n c i i ştiinţifice şi o cercetare prospectivă săvîrşită în c o l e c t i v . ... Poate, la ediţia a d o u a . Dacă existenţa u n u i Cenaclu a l d r a m a t u r g i l o r debutanţi (la T e a t r u l „Nottara"), a u n u i Cenaclu de co­ medie (Ia T e a t r u l de Comedie), iniţierea, de către U n i u n e a S c r i i t o r i l o r , a u n u i Colocviu naţional d e d r a m a t u r g i e , se v o r însoţi cu reactualizarea Comisiei de r e p e r t o r i i de p e lingă Direcţia a r t e l o r şi instituţiilor de spec­ tacole d i n C o n s i l i u l C u l t u r i i şi Educaţiei So­ cialiste şi c u u n S e m i n a r a n u a l de reper­ t o r i u (organizat, e v e n t u a l , la Bucureşti, de C o m i t e t u l m u n i c i p a l de cultură şi educaţie socialistă) ; şi dacă v o m c u p r i n d e în Festi­ v a l u l de t e a t r u c o n t e m p o r a n de la Braşov, manifestare valoroasă, u n a t e l i e r de lectură şi de i n f o r m a r e , e p o s i b i l să obţinem r e z u l ­ tate superioare celor dobîndite, sau n u m a i i n v e n t a r i a t e , l a p r i m a ediţie a r e u n i u n i i b r a ­ şovene, rezultate f r u c t i f i c a b i l e în mişcarea, atît d e sensibilă la circumstanţele istoriei c o n t e m p o r a n e , a t e a t r u l u i românesc.

www.cimec.ro

7

•

CONSTANTIN MĂCIUCĂ

Modalităţi artistice ale dramaturgiei contemporane D r a m a t u r g i a şi-a a s u m a t o declarată f i n a l i t a t e politică, i m p l i c i n d u - s c i n d e z b a t e r e a p r o b l e m e l o r contemporaneităţii, e x p l o r î n d , în m o d a l i t ă ţ i a r t i s t i c e d i v e r s i f i c a t e , contradicţiile ce propulsează d e z v o l t a r e a societăţii n o a s t r e . Deschisă spre r e a l i t a t e , orientată spre perspec­ t i v e l e d e v e n i r i i sale, Jegitimindu-şi m e s a j u l p r i n r a p o r t a r e l a i s t o r i e , susţinută de o încre­ dere tonică în d e s t i n u l n a ţ i u n i i socialiste, d r a m a t u r g i a noastră se dimensionează p r i n apetenţa p e n t r u p r o b l e m a t i c a specifică p r e z e n t u l u i socialist şi p r i n e v a l u a r e a politică a s i t u a ­ ţiilor c o n f l i c t u a l e ( I n t e r e s u l g e n e r a l de A u r e l B a r a n g a , U n f l u t u r e pe l a m p ă de l ' a u f E v e r a c , A u t o b i o g r a f i e de H o r i a L o v i n e s c u , P u t e r e a şi A d e v ă r u l de T i t u s P o p o v i c i e t c . ) . Constituindu-se într-o dezbatere dialectică, i n d i f e r e n t dacă a d o p t ă p e r s p e c t i v a c a t e g o r i a l u l u i sau a s i n g u l a r u l u i , această d r a m a t u r g i e vizează procesele d e esenţă ale societăţii, cele c a r e poartă într-însele, ca într-un lanţ genetic, s e n s u r i l e d i r e c t o a r e ale i s t o r i e i . Vocaţia politică, i m p l i c a r e a partizană în dezbaterea p r o b l e m e l o r , au d e t e r m i n a t şi o r e e v a l u a r e a m o d a l i t ă ţ i l o r şi c h i a r a s t r u c t u r i l o r d r a m a t i c e , f a p t f i r e s c , p e n t r u că ele sînt r e z u l t a n t e ale intercondiţionării d i n t r e artă şi r e a l i t a t e , d i n t r e artă şi celelalte f o r m e ale conştiinţei sociale. Cercetările de t e o r i a a r t e i a u r e l e v a t că fiecare m a r e perioadă artistică îşi creează sau asimilează m o d a l i t ă ţ i şi s t r u c t u r i consonante c u m o d e l u l de g i n d i r e care-î prezidează şi integrează manifestările s p i r i t u a l e , încît „iconologii" p u r c e d l a reconstituire» c a d r u l u i de i d e i a l u n e i e p o c i pe baza a n a l i z e i s t r u c t u r i l o r a r t i s t i c e c a r a c t e r i s t i c e , t o t aşai c u m această relaţie poate f i pusă în evidenţă d i n p e r s p e c t i v a sociologică. D i n t r e tendinţele decelate î n operele care întregesc t a b l o u l d r a m a t u r g i e i c o n t e m p o ­ r a n e , u n i f i c a t e p r i n f i n a l i t a t e a e i politică, d a r c o m p l e x diversificată ca m o d a l i t ă ţ i de c o m u ­ n i c a r e şi ea f a c t u r i s t i l i s t i c e , d o u ă m i se p a r a necesita o e x a m i n a r e m a i stăruitoare şi m a i n u a n ţ a t ă . P r i m a tendinţă consemnează e x p a n s i u n e a u n u i l i p a l d r a m e i de i d e i care d i m i ­ nuează p o n d e r e a i n t r i g i i în f a v o a r e a confruntării p u n c t e l o r d e v e d e r e ; o d r a m ă c a r e refuză a d e v ă r u l închis, conţinut î n p r e m i s e l e p r i m u l u i act, şi îl caută p r i n c o n f r u n t a r e a d u r ă , necruţătoare a poziţiilor şi i d e i l o r , u n e o r i c u u n f i n a l deschis, incitînd p a r t i c i p a r e a s p e c t a t o r i l o r Ia e l a b o r a r e a c o n c l u z i i l o r d e z b a t e r i i . T e n s i u n e a d r a m a t i c ă n u m a i este r e z u l ­ t a t u l i m p r c v i z i b i l i t ă ţ i i i n t r i g i i , deşi u n i t a t e a d i n t r e caractere şi c o n f l i c t r ă m î n e intactă, c i i r u m p e d i n c o l i z i u n e a violentă a i d e i l o r . Este o d r a m ă d e dezbatere deliberată, catalizînd p r o f u n d e şi generoase s e n s u r i f i l o z o f i c e , p o l i t i c e , e t i c e , o d r a m ă a demonstraţiilor i n s i s t e n t e , a a n a l i z e l o r atente p e n t r u descoperirea a d e v ă r u l u i . B e r n a r d S h a w s e m n a l a în t e a t r u l m o d e m ascensiunea d r a m e i care estompează i n t r i g a î n f a v o a r e a situaţiei d r a m a t i c e , i a r „discuţia"' prevalează a s u p r a d e z n o d ă m î n t u l u i , d r a m a slructurîndii-se d u p ă schema „ e x p r i m a r e , s i t u a ­ ţie şi discuţie". O asemenea m o d a l i t a t e m i se pare a f i caracteristică u n o r d r a m e care a u suscitat u n v i u interes p r i n g r a v i t a t e a şi p r i n a m p l i t u d i n e a d e z b a t e r i i , p r i n forţa de p e r c u ­ ţie a i d e i l o r , p r i n g e n e r o z i t a t e a a n g a j ă r i i sociale şi f i l o z o f i c e . C i t e v a d i n t r e recentele piese ale l u i D . R. Popescu aparţin acestei m o d a l i t ă ţ i ce favorizează gîndiren analitică, exercitată a s u p r a proceselor care p r o d u c şi condiţionează a t i t u d i n i l e p e r s o n a j e l o r . S u b o r d o n a t e p r o ­ b l e m a t i c i i c o m p l e x e a responsabilităţii i n d i v i d u l u i faţă de societate, d a r şi a societăţii 8

www.cimec.ro

faţă do i n d i v i d , T i m p u l în d o i , Pasărea Shakespeare, Clătite e u u r d ă se c o n s t i t u i e î n r a d i o ­ g r a f i i m e t i c u l o a s e ale stărilor de conştiinţă, u r m ă r i n d î n m e a n d r e l e acestora i m p u l s u r i l e declanşatoare şi e x a m i n î n d c u r i g o a r e critică t e m e i u r i l e pe care s-au e d i f i c a t . Sesizabilă în Speranţa n u m o a r e în z o i i . f o r m u l a d r a m e i dezbatere este d e p l i n însuşită de R o m u l u s (•liga i n N o a p t e a c a b o t i n i l o r . R. F . A l e x a n d r u evoluează spre acelaşi t i p d e d r a m ă , S a l t i m ­ b a n c i i , d e p i l d ă , f i i n d sever epurată de e l e m e n t e l e n a r a t i v e , s u p l i n i n d u - l c — n u insă c u d e p l i n succes — p r i n pertinenţa discuţiei. D i n e p i c e n t r u l d r a m e i p o l i t i c e iradiază o a d o u a t e n d i n ţ ă , a d r a m e i epice, c a r e dezvoltă a n e c d o t i c a c u s c o p u l de a p r o d u c e a r g u m e n t e în f a v o a r e a i d e i i d e m o n s t r a t e . D e s i g u r , l a t u r a c v e n i m e n ţ i a l ă η -a fost niciodată e l i m i n a t ă d i n d r a m ă , c i n u m a i supusă u n e i d r a s t i c e reducţii. H e g e l subliniază că epica se particularizează p r i n r e l i e f a r e a f a c t o ­ r u l u i d r a m a t i c . . i n t o t a l i t a t e a o b i e c t e l o r " (a e v e n i m e n t e l o r ) , în t i m p ce d r a m a se c a r a c t e r i ­ zează p r i n „totalitatea m i ş c ă r i i " , condensarea c o n f l i c t u l u i într-un m i n i m u m de i n t î m p l ă r i . Penetraţia e p i c u l u i în d r a m ă s-ar e x p l i c a , d u p ă o p i n i a l u i G e o r g L u k a c s , p r i n f a p t u l că epica este m a i p r e g n a n t socială şi istorică : „ R o m a n u l este m a i i s t o r i c decît d r a m a . Adică manifestările de viaţă p l ă s m u i t e în r o m a n t r e b u i e să f i e m u l t m a i p r o f u n d şi m a i c u p r i n ­ zător î m b i b a t e de i s t o r i e decît d r a m a . R o m a n u l o p u n e i s t o r i s m u l u i g e n e r a l a l esenţei c o n f l i c t u l u i u n i s t o r i s m c o n c r e t a l totalităţii d e t a l i i l o r " . R e ţ i n î n d s t r u c t u r i l e specifice c e l o r d o u ă g e n u r i , n u t r e b u i e să ierarhizăm însă posibilităţile l o r de a t r a n s c r i e esenţa socială şi istorică a f e n o m e n e l o r , g r a d u l d e relevanţă a l u n e i opere f i i n d d e t e r m i n a t , şi n u în s u b s i d i a r , şi d c alţi f a c t o r i , p r e c u m v i z i u n e a artistică, t a l e n t u l , experienţa c r e a t o r u l u i . Aceeaşi problematică a i n s p i r a t d r a m e c u o m a i bogată şi m a i semnificativă încărcătură istorică decît u n e l e r o m a n e , d u p ă c u m , e v i d e n t , s-au înregistrat şi e x e m p l e f a v o r a b i l e e p i c i i . Cort csle însă că, i n l r - o a n u m i t ă direcţie a c i , d r a m n contemporană s i m t e n e v o i a să recurgă la e l e m e n t e n a r a t i v e spre a u r m ă r i i s t o r i a internă a o p ţ i u n i l o r , a i d e i l o r şi a t i t u d i n i l o r . Posibilităţile m a i l a r g i ale t e h n i c i i de scenă înlesnesc, pe de altă p a r t e , i n t r u z i u n e a c l e ­ m e n t e l o r n a r a t i v e î n spectacol, a d o p t a r e a u n e i s t r u c t u r i d r a m a t i c e p e r m e a b i l e l a u n e l e procedee specifice e x p r e s i e i epice. P r i n ce se caracterizează d r a m a epică ? C o n f l i c t u l d o m i n a n t colectează o seric de c o n f l i c t e secundare p r i n i n t e r m e d i u l cărora sînt u r m ă r i t e geneza şi evoluţia c a r a c t e r e l o r şi a i d e i l o r . Acţiunea este fragmentată, î n l ă n ­ ţuitul episoade d r a m a t i c e , c u o relativă u n i t a t e interioară, d a r care-şi valorifică s e m n i f i ­ caţiile î n c a d r u l c o n f l i c t u l u i c e n t r a l . O a t a r e structură este posibilă p r i n a d o p t a r e a u n u i u n g h i d e observaţie m o b i l , care urmăreşte evoluţia c a r a c t e r e l o r într-un n u m ă r a m p l i f i c a t de situaţii d r a m a t i c e , î n r a p o r t c u d r a m n tradiţională. M o b i l i t a t e a observaţiei se r e a l i ­ zează, d e o b i c e i , p r i n l r - u n p o v e s t i t o r care-şi a s u m ă , de cele m a i m u l t e o r i , şi r o l u l d c c o m e n t a t o r , în P a t i m a fără sfîrşit de I f o r i a L o v i n e s c u această funcţie r e v i n e l e c t o r u l u i însemnărilor l u i A n d r e i D u m ş a , care investighează circumstanţele î n care s-a p r o d u s d r a m a f a m i l i e i M a i l a t , i a r în A u t o b i o g r a f i e , piesă n p a r ţ i n î n d aceluiaşi d r a m a t u r g , p e r s o n a j u l p r i n c i p a l , G a l e r i u P o p , este n a r a t o r u l şi c o m e n t a t o r u l p r o p r i e i d r a m e . 0 compoziţie s i m i ­ lară regăsim şi în piesa Viaţa u n e i f e m e i d e A u r e l B a r a n g a , F e m e i a c u m u l i n d funcţiile de p o v e s t i t o r a l p r o p r i e i vieţi şi d c judecător a l împrejurărilor şi a l o a m e n i l o r care i-air m a r c a t d e s t i n u l . N u a l t f e l procedează P a u l E v e r a c î n C i t i t o r u l de c o n t o r . A n a l i z a c a u z e l o r care a u g e n e r a l c r i z a spirituală a a r h i t e c t u l u i J i n g a . sugerarea p o s i b i l e i evoluţii a a c e s t u i redreseze e t i c , este bazată pe a g l u t i n a r e a u n o r e p i ­ p e r s o n a j , dacă n-ar f i reuşit să sc soade d r a m a t i c e pe o t r a i e c t o r i e sinuoasă, rccurgînd d e z i n v o l t cînd l a r e a c t i v a r e a u n o r i n t î m p l ă r i r e v o l u t e , cînd l a schiţarea u n o r p o s i b i l e situaţii d r a m a t i c e î n v i i t o r , C i t i t o r u l de c o n t o r — ipostază a conştiinţei a r h i t e c t u l u i , d a r şi α conştiinţei colectivităţii — p r o v o c i n d a l t e r n a r e a , c u funcţie conlrapunctică, a p l a n u r i l o r . A n a l i z a retrospectivă şi ipoteza p r o s p e c ­ tivă concură Ia s u b l i n i e r e a p r e z e n t u l u i d r a m a t i c , d e m o n s t r î n d că distincţia goetheană p o t r i v i t căreia, d r a m a prezintă f a p t e l e ca „absolut p r e z e n t e " , , i a r e p i c a , „absolut t r e c u t e " , n u m a i acoperă toate f o r m u l e l e d r a m e i m o d e r n e . Procedînd c u u b i c u i t a t e a u n u i r o m a n c i e r , i n m o d i n e r e n t , d r a m a t u r g u l este o b l i g a t să d i v e r s i f i c e spaţiile în care se p r o d u c e v e n i ­ m e n t e l e , să le folosească, u n e o r i , c o n c o m i t e n t . P u t e r e a şi A d e v ă r u l r e c u r g e l a aceeaşi m o d a l i t a t e , i n g e n i o s rezolvată i n scenografia s p e c t a c o l u l u i de l a T e a t r u l „ B u l a n d r a " , p u r t i n d semnătura l u i L i v i u Ciulei. Ca o v a r i a n t ă a „dramei e p i c e " se dezvoltă „ d r a m n d o c u m e n t a r ă " , „ d r a m a f a p t u l u i " , c u m a m a i f o s t n u m i t ă , care apelează l a i n t î m p l ă r i reale, l a d o c u m e n t e a u t e n t i c e a d e s e o r i , selecţionate d e s i g u r d u p ă v a l o a r e a l o r semnificativă şi pe d e s e n u l f e r m a l u n e i i n t r i g i m i n u ţ i o s e l a b o r a t e . M i h n e a G h c o r g h i u a r e m e r i t u l de a f i i m p u s în t e a t r u l n o s t r u d r a m a d o c u m e n t a r ă , ca o m o d a l i t a t e c u m a r e forţă expresivă de evocare a i s t o r i e i n a ţ i o n a l e , p r i n Z o d i a t a u r u l u i , C a p u l , Patetica ' 7 7 , f o r m u l ă a d o p t a t ă c u b u n e r e z u l t a t e şi d c P a u l C o r n e l C h i t i c î n Sîntem şi r ă m î n e m , piesă inspirată d i n l u p t a clasei m u n c i t o a r e p e n t r u c o n s t i t u i r e a p r i m u l u i e i p a r t i d p o l i t i c . F ă r ă î n d o i a l ă , d r a m a d o c u m e n t a r ă n u se c i r c u m s c r i e n u m a i t e a t r u l u i i s t o r i c , ea p u ţ i n d f i utilizată şi p e n t r u i n v e s t i g a r e a p r e z e n t u l u i s o c i a l i s t , aşa c u m a p r o c e d a t , d e a l t f e l , E c a t e r i n a O p r o i u , în I n t e r v i u .

www.cimec.ro

9

Se i m p u n e p r e c i z a r e a că m o d a l i t ă ţ i l e şi s t r u c t u r i l e d r a m a t i c e n u a u o v a l o a r e î n sine şi se refuză ierarhizărilor s u b a s p e c t u l a p t i t u d i n i i de s e m n i f i c a r e , d u p ă c u m n u se e x c l u d î n c a d r u l manifestărilor a r t i s t i c e c o n c r e t e , c i funcţionează ca f a c t o r i de c o m p l e t i ­ t u d i n e , n u de p u ţ i n e o r i conjugindu-şi posibilităţile de c o m u n i c a r e . Dacă u n i i d r a m a t u r g i r ă m î n f i d e l i , cel p u ţ i n d e o c a m d a t ă , u n e i s i n g u r e s t r u c t u r i , alţii, cei m a i n u m e r o ş i , a b o r ­ dează c u egal interes şi succes o d i v e r s i t a t e de f o r m u l e . D i n r i n d u l acestora fac p a r t e , p r i n t r e alţii, P a u l E v e r a c , H o r i a L o v i n e s c u , D . R. P o p e s c u , M a r i n Sorescu e t c . , a căror polivalenţă s-a v e r i f i c a t p r i n capacitatea de η f o l o s i , c u incontestabilă i n g e n i o z i t a t e , a l t e m o d a l i t ă ţ i d r a m a t i c e decît cele s e m n a l a t e . •

Premiile

Festivalului

P r e m i u l p e n t u cel m a i b u n spectacol p r e z e n t a t î n F e s t i v a l : EFECTUL RAZELOR G A M M A ASUPRA p r e z e n t a t de T e a t r u l M i c d i n Bucureşti. P r e m i u l p e n t r u cea m a i b u n ă

p e n t r u cea m a i b u n ă

T E A T R U L „NOTTARA" p i t o r de A . P . V a m p i l o v .

de

Paul

o p ţ i u n e repertorială d i n d r a m a t u r g i a

T E A T R U L D E STAT D I N TIRGU N o a p t e a c a b o t i n i l o r de R o m u l u s G u g a . Premiul

ANEMONELOR

MUREŞ

(secţia

română),

originală :

pentru

o p ţ i u n e repertorială d i n d r a m a t u r g i a

d i n Bucureşti, p e n t r u

piesa

Zindel,

întoarcerea

piesa

străină :

fiului

risi­

P r e m i u l p e n t r u regie : CĂTĂLINA B U Z O I A N U , asupra anemonelor.

p e n t r u realizarea s p e c t a c o l u l u i E f e c t u l r a z e l o r g a m m a

P r e m i u l p e n t r u scenografie : A f o s t a c o r d a t ex-aequo s c e n o g r a f i l o r : R O M U L U S P E N E Ş , p e n t r u scenografia s p e c t a c o l u l u i N o a p t e a c a b o t i n i l o r , şi G E O R G E D O R O Ş E N C O , p e n t r u s c e n o g r a f i a s p e c t a c o l u l u i I n t e r v i u de E c a t e r i n a O p r o i u , p r e z e n t a t d e T e a t r u l D r a m a t i c d i n Braşov. Premiul

p e n t r u cea m a i b u n ă

interpretare a unui

r o l masculin :

A fost a c o r d a t ex-aequo a c t o r i l o r : L I V I U M A N O L I U , d e l a T e a t r u l „ B a c o v i a " d i n Bacău, p e n t r u realizarea p e r s o n a j u l u i X X d i n Emigranţii de S l a w o m i r M r o z e k , şi T A R R L A S Z L O , p e n t r u r e a l i z a r e a r o l u l u i Ffigedes d i n s p e c t a c o l u l B o c e t vesel p e n t r u u n f i r de p r a f rătăcitor d e S û t ô A n d r ă s , p r e z e n t a t d e T e a t r u l d e stat d i n Tîrgu M u r e ş (secţia m a g h i a r ă ) . P r e m i u l p e n t r u cea m a i b u n ă i n t e r p r e t a r e a u n u i r o l f e m i n i n : P A U L A I O N E S C U de l a T e a t r u l D r a m a t i c d i n Braşov, p e n t r u r e a l i z a r e a r o l u l u i Reportera d i n spectacolul I n t e r v i u . P r e m i u l p e n t r u c e l m a i b u n r o l episodic : COSTACHE Β A B U de la T e a t r u l Dramatic p e r s o n a j u l u i Slîngaciu d i n s p e c t a c o l u l I n t e r v i u .

din

Braşov,

pentru

realizarea

Premiul pentru debut : R O D I C A N E G R E A , i n t e r p r e t a p e r s o n a j u l u i T i l l i e d i n s p e c t a c o l u l E f e c t u l raze­ lor g a m m a asupra anemonelor. P r e m i u l s p e c i a l a l j u r i u l u i , p e n t r u contribuţie artistică şi pedagogică deosebită la

realizarea

spectacolului

Efectul

A fost a c o r d a t actriţei O L G A

razelor

gamma

asupra

anemonelor :

TUDORACHE.

D i p l o m a revistei „Teatrul" : A f o s t acordată T E A T R U L U I D E S T A T D I N T Î R G U M U R E Ş , p e n t r u p r e z e n ­ tarea î n F e s t i v a l a d o u ă p r e m i e r e a b s o l u t e c u piese o r i g i n a l e .

10

www.cimec.ro

•

propice. Grotescul are l a temelie u n a n u m e m o d , dezabuzat, de a p r i v i l u m e a , o con­ cepţie fatalistă despre existenţă, care n u poate rezista m u l t ă v r e m e a s a l t u r i l o r r e a l i ­ tăţii, necesităţii o m u l u i de a trăi şi de a acţiona.

MARGARETA BĂRBUŢĂ

Eroiculconvertit în categorie estetică

U n u l d i n t r e m e r i t e l e i m p o r t a n t e ale Fes­ t i v a l u l u i şi C o l o c v i u l u i de t e a t r u contempo­ r a n d e l a Braşov m i se pare a f i fost încer­ carea d e a d e f i n i l i n i i l e de forţă ale p r o f i ­ l u l u i t e a t r u l u i românesc contemporan. A u fost sesizate, astfel, pe b u n ă d r e p t a t e , i m ­ plicarea t e a t r u l u i în realitatea socială, anga­ jarea c r e a t o r u l u i , a d r a m a t u r g u l u i , în p r i ­ m u l r î n d , în dezbaterea p r o b l e m a t i c i i a c t u a l i ­ tăţii, creşterea responsabilităţii o m u l u i de t e a t r u , a t e a t r u l u i , ca instituţie, în a n s a m b l u l vieţii sociale. P o r n i n d de Ia adevărul că, în societatea noastră contemporană, p o l i t i c u l este i m p l i c a t în existenţa cotidiană, s-a a r g u m e n ­ t a t cu temei în favoarea u n e i m a i p r o f u n d e implicări a p o l i t i c u l u i şi în dramaturgie, pentru reliefarea hotărîtă a contradicţiilor Teale, caracteristice d i a l e c t i c i i dezvoltării r e ­ voluţionare a societăţii socialiste. I n t e r e s a n t şi d i s c u t a b i l , totodată, m i s-a pă­ r u t a f i p u n c t u l de vedere p o t r i v i t căruia epoca noastră a r avea d r e p t semn d i s t i n c t i v , în artă, r e l a t i v 4 s m u l ; spre .deosebire de a l t e e p o c i , anterioare, î n care dominaţia, l a u n m o m e n t dat, a u n e i singure şcoli artistice vestitelor şi r e p e t a t e l o r f a v o r i z a naşterea „querelles entre les anciens e t les m o ­ dernes". A r t a modernă a r f i o artă metaforică, polisemantică, realitatea însăşi a r i m p u n e concomitenţa t r a g i c u l u i şi a c o m i c u l u i , con­ cretizată în expresia' grotescă. De f a p t , concomitenţa t r a g i c u l u i şi a co­ m i c u l u i a fost remarcată încă de către r o ­ m a n t i c i , l a începutul secolului trecut,- i a r g r o t e s c u l e departe de a reprezenta p r i n c i p a l a m o d a l i t a t e de expresie artistică a t e a t r u l u i e p o c i i noastre ; cu a t i t m a i p u ţ i n , a t e a t r u ­ l u i românesc c o n t e m p o r a n . Cred c h i a r că această m o d a l i t a t e şi-a avut m o m e n t u l de g l o r i e în p e r i o a d a d e înflorire a t e a t r u l u i a b s u r d u l u i , i a r a c u m ee află în regres, c h i a r acolo u n d e a a v u t u n teren de dezvoltare

L a n o i , în s c h i m b , a m i m p r e s i a că se afirmă, d i n ce în ce m a i p u t e r n i c , u n a l t element caracteristic, o trăsătură a realităţii care, transpusă în artă — în d r a m a t u r g i e , îndeosebi — îi î m p r u m u t ă acesteia o p a r t i ­ cularitate. Ε v o r b a de e l e m e n t u l eroic, de dimensiunea eroică, dacă vreţi. Realitatea noastră contemporană implică e r o i c u l , şi n u n u m a i în procesul încorporării i s t o r i e i în actualitate. (Acesta a r f i u n adevăr de do­ meniul evidenţei.) De aci, şi prezenţa e r o i c u l u i în dramaturgia noastră d e i n ­ spiraţie istorică, e r o i s m u l f i i n d o condiţie a existenţei şi a continuităţii, p r i n secole, a p o p o r u l u i r o m â n . Realitatea p r e s u p u n e eroi­ c u l şi l a n i v e l u l vieţii c o t i d i e n e . E r o i c u l este consubstanţial p r o c e s u l u i revoluţionar d i n so­ cietatea noastră, proces l a care i n d i v i d u l par­ ticipă ca subiect şi, î n acelaşi t i m p , ca obiect, Acest element eroic d e v i n e resort d r a m a t i c în piesele care investighează în p r o f u n z i m e condiţia u m a n ă , în c o n t e x t u l c o n t e m p o r a n . „Să trăim aşa ca şi c u m a m f i n e m u r i ­ t o r i " — spune u n personaj din Interviul Ecaterinei O p r o i u ; r e p l i c a m i se p a r e revela­ t o r i e p e n t r u întregul sens al piesei, p e n t r u tensiunea dramatică a acestei construcţii „neortodoxer", moza'icate, „moleculare", c u m o n u m e a c i n e v a , tensiune potenţată tocmai de f i l o n u l eroic, care alimentează trăirea în d e m n i t a t e a u n o r personaje ca R e p o r t e r a , Primăriţa, Sudoriţa, M i c a (personaj nevăzut, d a r de o prezenţă scenică tulburătoare, a d ­ m i r a b i l , p r i n e r o i s m u l c o t i d i a n pe care-l r e ­ prezintă). I n Matca d e M a r i n Sorescu, eroicul se manifestă p l e n a r într-un m o m e n t c r u c i a l a l existenţei, în r a p o r t u l d i n t r e o m şi n a t u r a dezlănţuită. I n Acord de P a u l E v e r a c , e r o i c u l se ascunde s u b aparenţele modeste ale u n u i t r a i a n o d i n , f i i n d c o n f u n d a t , d e u n e l e per­ sonaje, c u aceste aparenţe, f i i n d l u a t d r e p t laşitate sau c h i a r d r e p t abdicare de l a p r i n ­ c i p i i l e e t i c i i revoluţionare ; în r e a l i t a t e , el este a x u l d r a m a t i c a l p e r s o n a j u l u i tatălui. A f i r m a ­ rea a d e v ă r u l u i p r e s u p u n e , u n e o r i , o încordare rezolvată p r i n gestul eroic a l u n u i per­ sonaj . (Coriolan din Noaptea cabotinilor de Romulus Guga sau f i u l din Balco­ nul de D . R .Popescu). Sînt doar cîteva e x e m p l e d i n t r e numeroasele p o s i b i l e , oare demonstrează că, în dramaturgia noastră, e r o i c u l d e v i n e d i n ce î n ce m a i m u l t u n element c o n s t i t u t i v a l c o n f l i c t u l u i d r a m a t i c — conifigurînd, poate, o nouă categorie es­ tetică, alături de f r u m o s , tragic, c o m i c , gro­ tesc etc. Ε o simplă i m p r e s i e , o sugestie, o ipoteză vagă, în încercarea de a desprinde unele coordonate ale u n e i d r a m a t u r g i i m i l i ­ tante. I n orice caz, o invitaţie l a meditaţie.

www.cimec.ro

11

•

LEONIDA TEODORESCU

Eterna luptă dintre clasici şi moderni

I

n trecut, a n t i n o m i a d i n t r e clasici si m o d e r n i reprezenta una dintre, ideile f u n d a m e n t a l e ale vieţii l i t e r a r e şi ar­ tistice, iar n u r a r e o r i , însăşi raţiunea c i de a f i . Astăzi, cînd p r i v i m cu un c a l m , dacă nu suveran, cel puţin c u r e n t , frământările trecute, l u c r u r i l e ne a p a r l i m p e z i şi, poate, oarecum liniştitoare. Pe vremea ..zăpezilor de altădată", procesele se d e r u l a u m a i l e n t , erau învingători glorioşi şi învinşi glorioşi, şcolile l i t e r a r e şi artistice ţineau o veşnicie, apariţia unei n o i şcolii era întotdeauna t u l ­ burătoare, un eveniment, întotdeauna şo­ cant, i a r şocul era resimţit, întotdeauna, pe o durată, u n e o r i , atît de lungă, încît te în­

Primul Festival de teatru contemporan, de la Braşov, a determinat şi stimulat dis­ cuţii dintre cele mai fertile privind starea teatrului, în general, şi a teatrului româ­ nesc, in special. Reprezenta­ tiv... chiar şi prin ceea ce s-a considerat a avea nereprezena însemnat o taliv. Festivalul ^.repede ochire" asupra celui mai discutat fenomen artis­ tic de astăzi — teatrul. Dis­ cutat, dar nu numaidecît şi controversat, întrucît, în pofida unor anumite diver­ de opinii, platformagente program pe care s-au si­ tuat criticii şi (mai ales) dramaturgii s-a dovedit aceeaşi : creşterea teatrului românesc, necesitatea efortu­ lui comun, utilitatea confrun­ tărilor sincere. Am rămas, după zilele Festivalului, cu citeva certitudini, dar şi cu unele îndoieli ; le voi evoca şi enumera mai jos, într-o vagă ordine a importanţei relative :

trebi dacă t e r m e n u l ,.şoc", lansat relativ rccçnt, poale d e f i n i situaţia i u cauză. Privită m a i calm şi m a i rece, starea de l u c r u r i se poate transforma chiar într-o schemă : în decursul v r e m i i , piuă spre începutul secolu­ l u i X X , gustul p u b l i c era d o m i n a t de o singură şcoală literară sau artistică. Această dominaţie începea p r i n alungarea (practică), de pe scena vieţii publice, a şcolii precedente şi se sfîrşea p r i n dispariţia, d i n sfera inte­ resului p u b l i c , a şcolii d o m i n a t o a r e . Aşa s-a întîimplal cu clasicismul, care a i z g o n i t anarhia estetică renascentistă, aşa s-a întâm­ plat cu r o m a n t i s m u l , care a izgonit raţiona­ l i s m u l , dus pînă la aberant, al c l a s i c i s m u l u i ,

2. mai

MIRCEA RADU IACOBAN

De cine ne temem ?

1. Teatrul românesc a par­ curs, in ultimii ani, un drum evident ascendent. 32

www.cimec.ro

Este (mult) bine.

loc

pentru

3. Oamenii de teatru (pre­ zenţi la Braşov in număr re­ torii) simt, mai mult ca orietnd, necesitatea comunicării directe. Comunicarea mediată este acul insuficientă. 4. Nu-i rău să avem un Festival de teatru contem­ poran. Extrem de bine ve­ nit ar fi, însă. un Festival de teatru românesc. Nu în­ ţeleg de ce. teatrul nostru nti-şi propune să atingă. în această privinţă, barem con­ diţia muzicii uşoare. •5. Mai avem, in 1!)78. dra­ maturgi ce consideră impli­ carea directă a teatrului Ut actualitatea politică majoră drept o chestiune... exlraarlislică. 0. Aceiaşi dramaturgi, α· dine preocupaţi de. revelarea etern umanului în faţa imor săli goale (goale, nu din pri­ cina elevaţiei tentativei, ci a precarităfii realizării — vezi cazul unui anumit spectacol de la Timişoara), pun la in-

nşa s-a întîmplat cu r e a l i s m u l şi cu n a t u r a ­ l i s m u l , care au i z g o n i i e m p i r i c u l r o m a n t i c , aşa s-a întâmplat cu s i m b o l i s m u l , care a v r u t să izgonească ...• ι .. . V j .,j, ; ... ' , j i

MEDOPA (de la fereastră) : Norocoşi, urcaţi, l a sfat !

..

. . '"'

• ; ··,·. ? A (Clipe de tăcere înăwitru şi[ .afară.,, ,unde ploaia curge şi lyr curge mai r.ar şi potolit, de-acum înainte, pînă. va înceta . cu lotul. Tarabostcs revin, din ..curte, pc scenă, făcînd grup; în urma;, lor, alţi, taraboslps,. pë . acer eaşi uşă. După o clipă, uşa din stînga tro­ nului se deschide şi, insolit dc cei .doi sfet­ nici, Burebista intră şi urcă pe treapta , cea mai înaltă a acestuia.) I

.·•··.'·,-...: ( f arabostès

, şi

.

SGENA3. · ... .,·,·· · Burebtsta,

Deopus,

'

Vezina.)

BUREBISTA (cuprinzlnd' pe tarabosles cu privirea, în timp ce- ei ' se înclină cu midia, morgă, adnesîndu-lv-se, într-un exordiu .eat a b r u p t o , spre.rnai mare efect, in ton larg, la. început,, apoi mai ayjintat) : •. '· ..:-.: .·.·.·*,< ..·; . Fruntaşi , a i , . r t e a m v l u i : get j.a.ie^i,' slrâluci^ tarabastes l 1

TARABOSTES f i n cor. afară de Medopa şi Byzos) I u t e , afară să ieşim,Sus, spre c e r u r i , să ţintim ! După.Sfintele c u v i n t e , -.'·.• Să-ajutăm, în l u p t a e i , întocmirea cea c u m i n t e !

'[ "'

(Se aude şuierul săgeţilor trase,. nori ; prin fereastră se. întrevăd

(Şuiere CLAGISSA (în acelaşi joc) : O făcurăm n o i c a m l a t ă , . . . D e b ă u r ă m v i a toată, Insă zeul, şi m a i işi : N u se lasă, noapte, z i !

-

r

A

www.cimec.ro

Ο

d u c e m mereu fără g r i j i , în mare şi grea • , nepăsare ! D u r (sinlein destoinici şi a p r i g i , eu toţii, la · ι lupta-η pahare. Cu frunţi înroşite de v i n , d i n noapte, l u i aplecate, :

Ce-or trece cu rînd în noaptea r o b i e i , pe veei înfierate ! (Scrutindu-} pe tarabostes.) De.-aeest

poviirniş,

crunt

vîrtoj, f u g i m , printr-un fapt : Stirpiréa v i t e i d e v i e ! O b u n ă , grea temelie (eu privirile spre Ochiul sacru, din înaltul tronului, apoi spre tarabosles) A n o i i vieţi ! Înţelepţi tarabostes ai neamului Aştept cuvîret înţelept,

nostru,

c u m ne-o strigă c i n u l şi r o s t u l .

(Clipe ile tăcere şi nehotărire ; Burebista îi cercetează pe toţi cu privirea.)

iar

Odată, însă,-veniţi în lumea aceasta Ε

cel m a i

bine,

o,

doamne,

de c h i n ,

să-necăm

amarul Ieşire

spre

cina

La

r a i să

din

ne

în

tot vin»

facem,

ureînd pe d u ş m a n i i ucişi, veac pregătită, aleşilor săi, de Zamolxis.

CLAGISSA (vorbind cel dinţii dintre tineri, ca o firi, pornită pe manifestări zgomoloase — cum il arată, iarăşi, numele : onomatopeic, clagr l a g ; în relansarea marii mişcări, de-acum năvalnică — „o ridicare de scuturi" gene­ rală — în reluarea, continuarea, pe acest plan, a motivului anterior : răscoală, dez­ lănţuire, a zeului furtunii, alunei ; în aceeaşi desfăşurare : năvală, înfrînare, calmare fi­ nală, în rilm corespunzător al jocului) : Acolo, aşa c u m e scris şi ne-nvaţă • credinţa străbună, în j u r u l tău, B u r e b i s t a , v o m sta, de asemeni^ cunună,

MEDOPA (çu anumită şovăire, dar şi CU obligaţiile reputaţiei sale de om înţelept, cum îl carac­ terizează şi numele — cf. lat in o-r omanul înrudit, a m e d i t a — cînrf, în madul culturii arhaice, numele mai este menire şi „blazon", la toate personajele) :

Dudnd

fericită

Grăind

de

Mărite

De f l a u t e şi de cimpoaie, eu c h i u p u r i de v i n , tot c i m p o i —

doamne,

eu

cred...

gîndesc că s-ar cere p r e a m u l t

greu,

să

., Şi

este

lucru

prea

fie,

deodată, abătut,

întregul n o s t r u n o r o d , d i n v e c h i u l d r u m , pe cel bou. Deci,

înţelepţi,

de v e c h i u l

p r o v e r b , înţelept ascultăm :

Cu-aleasă

A

viaţă,

fapte

de a r m e ,

niîneare

faptelor

şi

noastre

Ş i , a s t f e l , v o m face c u viţa d e v i e , de-o cere Măsura, Bunn-ntocmire,

Schimbarea, v i e Făptura.

BYZOS (eu tristeţea experienţei celui mai în vîrslă dintre, tarabosles, încărunţii sub ea, Coliliul, intre ei — m u t a t i s m u t a n d i s , un Nestor get) : I a r eu v o i spune a c u m a u n gînd bătrîn c u m e lumea. Şi .bun ca !

,·

v i n u l de , lungă

.,

vechi,

G r e u , n o u l învăţ, sub care, deodată, s i m t că • îngheţ. Era

cel m a i

Şi aprigul

sîntem

b i n e , fireşte, viaţă

soare, nicicând, l u c i n d

de n-am f i avuţ să nu-1 f i văzut !

de

dulce

eîntare de n a i ,

a r m e , cinstită şi dreaptă răsplată,

'

•

'•

•

aici

firii

sale) :

veniţi, venetici Şi, nobilă viţă,' n-am fost, n-om f i niciodată corciţi Γ

de l a p a t r u

vînturi

T

Nicicînd

nu

punem

apă

în

v i n , c u v î n t sau in fapta,

Aşa c u m şi-acum a m făcut, c u m e d r e p t ca să facă Oricine e n o b i l —

cînd

stăim, tnrabostcis. l a Marele Sfat

r

(semeţ) Ou

regele

nostru

în

f r u n t e : ea

(

viaţă, v i n u l cel

N u v i n u l eel n o u , l a care, o,,rege, ne-ndemni şi n e c h e m j .

v i n , în

mult desfătată,

•

(grăind, cu dîrzenia

mai

la masa

DERZENUS Nu

cere

p u r u r i , pe-al ι cerului p l a i ,

V r e m e l n i c , în l u m e a accaista, de-a p u r u r i , p e l u m e a cealaltă l

De zece o r i m ă s u r ă m , o singură dată tăiem !

De-o

de-a

el g r ă i n d , răspicat Γ

ι BIJIREB1STA (in acelaşi joc, mai înfocat, coborînd de pe treptele tronului şi apropiindu-se, adresîndu-se lui Mcdopa) : De ce să t o t m ă s u r ă m , cînd în v i n şi-n o r g i i ne scăldăm ? Mai

www.cimec.ro

bine

v o m asculta

de-un

alt proverb, o, M e d o p a :

Lu

grele,

cumplite

(Apropiindu-ae şi Dcrzenus.)

năravuri, Măsura : c u m p l i t e l e leacuri ! şi adresindu-li-se lui CJagissa

I a r v o i aţi p o r n i t avîntat, pe „Lalea în j o s " de sub soare. Cu maire, silinţă, viţa de v i e s-o tot lăudaţi — 0 laudă cam tulburată, „cîntată", ce-i d r e p t . cu a r d o a r e — De-ar crede, oricine v-aude, că faima noastră pe hune E-o biată, Din

firavă

mlădiţă,

crescută stingher. doar d i n viţii,

ea ţîşnind. coborînd.

ca v i n u l spumos. în pahare ! (Adresindu-li-se tuturor, cu patos.) D a r u n d e vi-s o c h i i , măriţilor ? N i c i c u m n u vedeţi Că

sîntem.

plutim

în

plină-amăgire, oricît de semeţi

U r c ă m în f u m u r i d e v i n , tămâieri şi cîntări. Pe care, d i n p l i n n i le-aducem, de ele orbiţi. Că sîntem l i b e r i , drepţi, v i t e j i şi n e m u r i t o r i , I n t i m p ce-o mulţime de traci stau greu Iar

n o i , pe

băut,

pe

harţă,

de-a

înrobiţi ? ! pururi

porniţi. Cintăm că n i m e n i n u are atîtea neveste. Că

bem destoinic,

BYZOS (de asemeni, Ε

legea

luptăm

cu patos)

pămîntului

şi

iubim

ca-n poveste !

: nostru :

de

f i i i săi privegheat.

De b u n e l e sale f i i c e , magic, cu grijă l u c r a t , Cum

ne-am

p o m e n i t şi

durăm

eu

toţi,

de

cînd l u m e a ! De-a-tuncea sînt c o d r i Şi

lanuri

Că

pot

să

merei pe m u n ţ i şi pe dealuri.

bogate

se-ntind, unduiesc pe eîmpuri, în v a l u r i . ascundă sub ele u n o m călare pe c a l .

Cum

spun că a v ă z u t

M a c h e d o n . călare pe Bucefal ;

A p o i s-a tot duis. a f u g i t de a i c i . la marginea lumii. Din

sfintul

pămînt. de

zei şi de braţele noastre apărat, Cu legea sa. în veac. nesmintită : nemăsurat !

Din

veacuri

astfel

am

trăit,

n-am fost niciodată c a l i c i , Şi-a*' tonurile corespunzătoare. .în. acor­ durile respective, ţi mai departe) : V e n i m , r>, rege mărit, drepţi soli a i p o p o r u l u i

dac, Ce-şi d u r e veacul In marele, ' n a j t u l Carpaţilnr

arc. De u n d e v o r c o b o r i — fulgerând — ' · . . . . ' . . ' . . '

auritele chipuri.

Să îhain'leze. viteze, în calea v a l u l u i celţilor. T o t c e r c u r i de braţe şi a r m e . în j u r u l z i d u l u i munţilor. U n i t e cu oastea, c u l o r i l e voastre : ca- spicul .. dc grîu a u r i u , Ca roşul sîugelui n o s t r u , ureînd, j)e s t i n d a r d . p u r p u r i u |! Uniţi, La

s-alungăm

porţile

mulţimea

ţărilor

d e oşti şi noroade-mbulzi.te

noastre, p r i n

De m o a r t e l o v i n d u - i ,

în

fugă

· Sub

dreapta,

ele , curgincţ. repezite'! să-i azvîrlim peste Tisa , 1

'nţeleapta

conducere-a t a ,

.·. .. . Burebbta ! Si-atunci,

să

urcăm,

coborîm, la căminele, , , ţăril,e noastre.,

Să-şi. încununeze Z a m o l x i s , el însuşi, viteaza sa oaste !

BUREBISTA (cil · patos, fixîndu-i cu privirea magică • pe soli) : · ·, .'·.. · . '·,; \. Aceasta e t o t ? Uniţi pentru-o eljpă, înfrîngem pe celţi, A p o i , la vatră lăsaţi, n o i , n e m u r i t o r i daci şi • geţi. Dormim

pe-ai t r e c u t u l u i l a u r i , n e ' p u n e m pe , •.·.-• trai desfătat ?

Dar nc-om trezi cu e i vestejiţi, v î n d u ţ i sub ·. coroana Pe . care o p u n e r o m a n u l , învinşilor săi, la mezat ! Ş i cupjS de-otravă v a f i , a tuncea, dulceaţa şi mierea Cuvintelor

voastre .

.(In

joc din

Nu

rege d e p l i n

1

măreţe, p u r t a t e . , sau n u , · c u citera.

ce în ce mai voiţi

acuzat.)

să vă

f i u , pe

stupul

n e a m u l u i get, Pc cele p a t r u r o l r i ale sale, c i doară u n b i e t , S ă r m a n rege trîntor, o clipă î n noaptea vieţii 'ut-j l u c i n d . I n m o a r t e , ' n a v r e m i l o r noapte, c u t o t u l . .. . a p o i coborînd 1 J

I N T I I U L S O L A L T R I B U R I L O R ,. . D I N NORD^EST, Z U R A T U R M E N I S {după o clipă de reculegere, în acelaşi ton şi spaţialitate) : Cihstită-adurtare ! I n drepte-ntocmiri', ' " ' cu-aşezare 'statornică, k

Ne d u c e m veacul >şi t r a i u l • aproape de: r *· m a r g i n e a nonlică. Dar, iată, acuma, tio roade şi oşti de lâ- ' . · isoare-npunb Se v o r năpusti peste n o i şi feritele vetre • < • '·* ' '· '·' · slfăbtîtie, D i n văi şi c î m p i i , de pe d e a l u r i ! N e v o r •· ' ' striimtora şi-n p l a t o u r i , Pe " m u n ţ i şi o r i u n d e m a i stămle-n veac '' s i n g u r a t i c i i ' b o u r i , Grea stemă a t r i b u l u i n o s t r u , icoană urcată pe sţîncă ; D a r , încă, r o i n d d i n noaptea l u m i i ce-a'fos!l • la-ncepuţ, Spre n o i şi spre slavă, n i a i urcă r o m a n i i , . v e n i n d de la s u d , Şi n u , m a i p u t e m n i c i d e c u m f u g i de-nfruntarea cu . e i , (punclind alternativele) ;

:

1

:

f

Decît ..coborînd , d i n . c i n s t i r i , ajungîud,!. d i o > .ι n o b i l i , „mişei" ! Şi nu-i p u t e m b i r u i . . . decît sub u n rege 1

.'·

(In

:..

'·'·"

•.·-.

şi-ll/i

ton înalt, apăsat'y^c&trâ ceilalţi soli.)

sciûri.

'

I

Scurt f u l g e r d e shivă în cursa cu nada' p*è • ' '' " *" · ·" · ··'· care-o cîntâm ? . ,.· .... ,:

1

CENTOZAERA" " '">' ' (liotărindu-se, vorbind hotărît, in greaua linişte care s-a întins) : ... . .. . 5

Ε · Buna-ntooniiré :

:

n e a m u l . întreg

s.-ascujl.ţe

de-un Crai

roşu, înaltul

Cosaş, · care, . ' n

, !

ne­ . , rege,

cumpănă

grea, se alege, Cum este şi-a f o s t t o t d e a u n a , ' d e

cînd dureab.ă

'·*··· ."' şi l u m e a , C u m spune cîntarea cea sfîntă cc-n v e c h i l e · ' " ' · • ' ' t e m p l e -se cîntă. (cu aer inspirat, cu ochii înălţaţi, în acompa­ niamentul in ' surdină' al cilerei, intrînd acum în spaţialitatea cosmică a începuturilor.) De cînd, î n t i m p i v i t , ' s - o strîns, hotărnicit '' De bolţi suhpămînteue şi celc-aerienc, D e adlîncimi d e iape, c u stele, semănate, Z a m o l x i s , z e u l vieţii în zările eternităţii,! (Reintrînd în tonul şi în spaţiul dinainte.) De-atunci, pămînitul n e este-ntoomit c u p a t r u hotare, De-npus, răsărit, n o r d şi s u d , şi a l t e - n t o c m i r i , stîlpi d e s o a r e ; 1

5

C e r u l şi soarele apar,- în c u l t u r a a r ­ haică, s p r i j i n i t e pe p a t r u coloane, cu t o t atîtea împărţiri ale l u m i i , ţărilor ; p e ase^ menea coloane se ridică şi căpeteniile sacre, de'^a'colo 'Se V a - prăbuşi, >în finali, Burebista.

www.cimec.ro

5

77

In

tot atâtea

regale de seatmă,

mpărţil, aşezat, A-vind fiecare u n rege, ales de M a r e l e Sfat ! Doar cînd e p r i m e j d i e m a r e , pe timp mărginit,

noi

chemăm

Vrtea2>u§ ce] m a i destoinic, de luptă

Şi trece coroana, în cerc, pe c a p u l celui chemat Să urce la l o c u l de f r u n t e , pe rînd, fiecare regat !

\a soli)

cumpăna

Cu

l u m e haotică Γ noua întruchipare : strălucitoarea stea

Iar

nordică Se urcă în zările ţărilor noastre, cînd ceasul ne bate, stinsă-i L u m i n a d i n răsărit, carc-a fost

Cînd

MitridateΓ BUREBISTA (patetic) : noştri d i n sud.

cugetul vostru, şi-ntinsul ţării,

d e z b i n a t , în cumpăna morţii, pierzării,

„ciulim!"

patru

H e l l a d a peste grea

:

mare d i n

Văd n e a m u l , greu soli,

şi-n

De vreţi să f i m d o a r o clipă uniţi, ca fraţii

BUREBISTA (privind, greu,

Voi,

Soare, u r c i n d

să-l

încununăm !

Văd

Nou

să

răminem în v e c h i u l cerc a l i s t o r i e i ,

regi-trîntori, căzînd, pe r î n d , d i n c a r u l v i c t o r i e i !.

moarte, nu

De

de-nviere, ceasul a c u m

(Sub

„incendiul"

Vezuviul

nu

decorului.)

revărsa, d i n g u r i l e stinse-ale focului,

Pe Spartacus, viţă

regească, să poarte

Ce

alte

aprig popoare

ni-e n e a m u l şi

şi

Nu

sta, neclintit, şi-n m o a r t e , înalt

cu a n i i înfiripă !

Tot

jertfă

(în

tonul

în

pregătirea

a l pierzării !

Vedeţi c i t de sus ne-am suit, încît a m a j u n s şi-n p r o v e r b : T r i s t , n u m e l e Davue şi Geta arată u n rob, un serv ! Şi n u v a trece m u l t

timp

şi însuşi m ă r i t u l Zamolxis,

I n veci l ă u d a t u l , Stăpînu'l de Sus, v a me»ge-n robie,

astfel

răsunător

de pe treptele

relei

greu h u l i t o a r e ,

ucenic,

în

scornită istorie,

Samos, Ia Pythagora.

(în

mişcare

către

solii

daci,

în în

Strigaţi c u fală, în

cerc. arenă,

care, b u l u c , v i t e a z , vă-mbulziţi ?

(Făcînd fiecare

cerc

cu

mina

şi închizind,

grup,

în

negrul

ei neagă, ferindu-şi

contur,

în

pe

rînd,

vreme

ce

privirile.)

Poftiţi să luptaţi ca veliţi ? Samniţi ? C u m v a , sagittari ? Voi,

poate, doriţi

să

fiţi

myrmiloni ?

Mai

curînd, reţiari (In

ton larg,

solemn, sălii

sub lumina

6

?

roşie-purpu'

întregi.)

I a r e u , f i u de rege şi rege, să f i u — cu v o i — Ochiului

sacru)

:

un

A stat ucenic, (La izvoarele, t e m p l e l e m u n ţ i l o r Haemus,

Dc rănile d a t e , p r i m i t e , să

87

tăios.)

Căzuţi d i n Coroana c i n s t i r i i , a c u m a

Frumos

Luînd

cobo­

tronului.)

Dar, chiar d i m p o t r i v ă , n o i s p u n e m că grecul Anaxagora

(cu privirile sacru)

prevestiri,

gladiatori,

rie a tronului, DECENEU (înalt, sub lumina

al

Să fiţi desfătarea plebei r o m a n e , de sărbători !

Atît mulţimea de r î n d , comaţii, cît şi pilea ţii.

fost

ceasul, d i n n o u ,

mişcării

Cu aceste d a r u r i şi h a r u r i , curînd v o m l u c r a p e n t r u alţii,

Că-a

a dezbinării, în

D a r v o i coborîţi în arenă, cu toţii, ca

BUREBISTA cu amărăciune, finale) :

fiarg,

e l i n i i , în

luptător secular ?

rînd

Cum s p u n

de f u l g e r u l

Carthaginei, H a n n i b a l ?

el durează într-o clipă,

n e a m u r i aCia

focul

războiului, Pe-ntinsul încins altădată

A L DOILEA SOL A L TRIBURILOR D I N NORD-VEST, BALAŞ (•aprig) : Destoinic,

ne-a

bătut Γ

şi dreapta

ridicată

spre

de acolo Ştiinţa cea sfîntă a

spectacol ? sfîşiu,

n e m e r n i c să m o r ? freamăte, ' n strigăte, R o m a ?

Oehiul tracului Kimeros,

singerînd, cu v o i să m ă

Spartacus fusese m y r m i l on ; adversa­ r u l acestuia era reţiarul.

www.cimec.ro

6

I N T I I U L SOL A L D A C I L O R , BICIL1S (inaintind, în claudicaţie pronunţată, acum, in timp ce umbrele îl înscriu si pe rege în cerc, joarte grav, pe alocuri sumbru, în încordata, chinuitoarea atmosferă, sub privirile din ce în ce mai îngrijorate ale celorlalţi soli) : 0 , rege, c u n u n a d e slavă se poate-ofili şi-ntr-alt f e l , Own însăşi Firea şi l u m e a ne*nvaţă legea de f i e r : V e c h i , r e g i i slăbesc în p u t e r e , n u p o t n i c i d e c u m săHmplinească Canonul cel greu a l d o m n i e i — ţară şi n e a m să sporească ! şi v i n e , c u m p l i t ă , z i u a cea neagră, a morţii cu z i l e , Cînd r e g i i sînt alungaţi de pe t r o n , ucişi fără m i l ă , T r i s t iosîngcraţi, mohorîţi sub p u r p u r a l o r triumfală, PJăitdnd cu viaţa orice năpastă se-abate p e ţară ! f / n joc din ce in ce mai acuzat.) A i v r e a , B u r e b i s t a , c a , ' n v u i e t de v r e m i şi furtuna, Să porţi de-a c u m acea-nfricoşată, sacră cunună, Arzând p e c a p u l p r e a sue înălţat, ca m a n ă cerească, S-aducă, sub f u l g e r ; d e s u , ca jertfă să ispăşească ? 7

8

BUREBISTA (viu, solemn fi kt alt) : Cînd însăşi m e n i r e a , mărirea acestea l e strigă. le cer, M isc Iu ic a r f i ca u n rege să f u g ă , sub n o r i şi s u b f u l g e r , De t r o n şi d e stemă, de purpura-η foc, de p i s c u l cel g r e i i , S-ajungă p e v e c i veştejit în H r o n i c u l n e a m u l u i eău ! D a r încă r o m a n i i , duşmanii noştri de m o a r t e , îi urcă însuşi n u m e l e r e g e l u i B u r e b i s t a pare să conţină, în p a r t e a a d o u a (cea dinţii, bure — b ă r b a t u l ) , acest sens, a e p o r i — numire- l u a t ă , I n c u l t u r a arhaică, t o c m a i din asemenea raţiuni, p r i v i n d puterea magică a c u v î n t u l u i . Vezi n o t a 7. 7

8

Pe b i r u i t o r i ,

în

cumplită

şi n i m i c i t o r de grea luptă,. Pe-nalt C a p i t o l i u , 'n t r i u m f ; a p o i , dc greşesc,. îi a r u n c ă Să cadă zdrobiţi, d e pe β tin ca în l a c r i m i , TarpeiaΓ (Urcind pe cea mai înaltă treaptă a tronului.) î n a l t v o i urca şi e u , v e g h i n d , de pe t r o n Ia a l t a r u l P ă m î n t u l u i , z e u l u i n o s t r u ! Pe t r o n să m ă ' afle p u m n a l u l , . Sau l a n c e a , săgeata d i u a r c , grea v a m ă pe-al gloriei vad ! A s t f e l doresc să l e - n f r u n t : să-nving, o r i să cad d i n Înalt Γ r

r

Z U R A T U R M E N I S ŞI D E N T U B E S (inălţJnd dreapta) : Măritului n o s t r u rege, a n i m u l ţ i ,

C E I L A L Ţ I S O L I ŞI T A R A B O S T E S (in acelafi joc) : '' Măritului n o s t r u rege, a n i m u l ţ i ,

biruinţă,. glorie !

biruinţă. glorie Γ

T A R A B O S T E S ŞI S O L I I (intontnd, avîntat, imnul sacru, in timp ce, în mişcare învăluitoare, fac cerc mai de aproape în jurul lui Burebista fi Deceneu, stînd înalţi, într-un tablou de apoteoză, în lumina strălucitoare, sub razele revărsindu-se din înaltul tronului, din Ochiul zeităţii ve­ ghind peste ţară, asupra lui Deceneu şi a lui Burebista ; in mişcarea produsă, Ut latura stingă, Bicilis fi Zoltes, dublaţi de Balaş, apar exteriori, Ui conul de umbră, cu pri­ viri ale lupului get, sclipind, acum, pieziş, ascuţit, iar Centozaera, median, în joc cum­ pătat) : Raze d e soare, raze d e l u n ă , S f e t n i c i , războinici stau în c u n u n ă J u r împrejurul c h i p u l u i zeului ; O c h i u l d e ziuă şi o c h i u l d e n o a p t e , Astre de-a p u r u r e a îngemănate, Soare şi l u n ă , l u m i n i ale l u m i i ! Raze d e soare, raze d e l u n ă , S f e t n i c i , războinici stau î n c u n u n ă , V r e d n i c i păetori şi r e g i a i n o r o a d e l o r , Deceneu—Burebista veghind împreună !

www.cimec.ro

A C T U L al Ill-lea D U O P U S :·..;>... ..·.· ·.·D r e p t -înţelepţi trăiţi sub coroana R e g e l u i preaslâvit BuTebista. :

·'.'.

1

Tabloul 6

·,•

>

ACOJINION b.«. .· .· ·,.· (eu emfază) : „Cel-dintâi- şi m a i - m a r e d i n Tracia l "

(Scena înfăţişează marea noiil palat; lit' Sargeţiaţ cd aceea din Argedava, mai strălucit împodobită, terii geţilor, ajunsă la japtesprezccelea.*Nfln •-•de

• ·•' '·•-..·.,·•> Λ»

(DeOpUS şi Acornion,)-'-

[

'.ACORNION. U.Y ;. : -r' .· j,-.. (privind. ,spre fereastră., în schimbare căzînd, acum, tăios) : Zeul Bacehos, însă, 'nceareă F r u n t e a ţării, 'n cer, înaltă'!'. » : ·

1

.' -it

D E O P U S *>^m *.·. - ; . . •·-.< . . {vènînd^din dteapta, -eontinuind eohvorbirea cu Aeorniort) l ' i '·>-·...1 • · · · ··· T^TOârttod'Burebfrta'.-·*. ·· · - ·· · Este-ntîiul, c e l ' i m e i ' i n a r e , "··*· ) . ? ··· · >·• ·· D i n t r e r e g i i t r a c i de-ncuma. •~,< : r ·