Revista Cinema

 

PREMII

OBTINU CINEM

IN DECU V LE R Ă S U N Ă regizor Paul C ă l V I

INV ING E

Ţ

regizor Dinu

Negreanu

MITRE

COCOR

regizor

Victor Iii u

N E P O Ţ I I

regizor

G O RNI S TUL UI

Dinu

Negreanu

M I N C I N O

F E T I Ţ

S Ă

Ion Popescu Gopo

regizor

UMOR P regizor C o

SFORI n s t a n ţ a

Ş c h i o p e s c u

S C U R T Ă ISTORIE regizor Ion Popescu Gopo

OLTULUI

DO IN

regizor Ion Bostan

Ş

ARTE

P T E

regizor Ion Popescu

V LURILE

SETEA

regizor

 

S-A TO 8 r e i h o r I on Pop

i n e s c u

I

seria

CODIN regizor Henri Colp i

oul decenii de v i a t ă n o u ă cinsprezece ani de film nou lmll n o ş t r i oper atori de film, film, care n august ''K fiXau pe momente ale I n s u r e c ţ i e i armate conduse de c ă t r e c o

p e l i c u l ă m u n i ş t i

P

s

'i ntoarcerea armelor mpotriva cotropitorilor f a s c i ş t i , sem nau filele de tnceput din cartea noii "?astre c i n e ' . l ' a t ~ g r a i i . . . Ideea crelrii unei p r o d u c ţ i i n a ţ i o n a l e de film 1-a 1 s p 1 t 1 ~ mult pe Iubitorii celei de-a ş a p t e a arte din ţ a r a n o a s t r ă , dar of1cia l l t l ţ l l e timpului s-au Im potrivit cu o t r i s t ă tenacitate .tuturor n c ~ r · clrllor de a se njgheba un s ~ u d l o u sau un laborator cinen:iato.g;af1c. Pa :r;idurlle o r a ş e l o r , a l ă t u r i de de'' o r d o n a n ţ e l e regale ori militare, erau li pite a f i ş e spectaculoase a ~ u n ţ n d . r n . m ~ . s t ~ ă i n e , cu c e l e b ~ ~ d ive surtztnd fatidic cu juni primi lrez1st1b1h, filme de „ g r o a ; Z ă , -n ister ,1 rl:r:boi" .. . Prin c teva mansard e b u c u r e ş t e n e , ori ln odeste ateliere fotografice, existau c ţ i v a tineri v r ă j i ţ i de mira co le le pel iculei care ncercau, cu aparate improvizate, ori dobtndite e alele de vechituri, faci filme. Scriau scenarii, n v ă ţ a u secre· te e I lr ii ardeau de d o r i n ţ a de a se consacra artei tn care au n r .c C ap li n, Eisenstein sau Clair. H u i ţ i dintre ei s f t r ş e a u prin a alJal do a aceste planur i romantice, m u l ţ u m i n d u - s e proiecteze la me (ale altora, desigur) ln s ă l i l e de mahala. A l ţ i i 11 ' t rcau noroc noroc ul pr i n marile studiouri europene. Numele unora t ( te pentru a suna mai „artistic") au putut fi tntllnite pa e r i c e unor produqli cinematografice f r a n ţ u z e ş t i , amerie or i aermane, ale altora - truditori al platourilor - au r ă m a s ec noscute. D upl El lberare n urma i n s t a u r ă r i i puterii democratpopu lare, n ţ a r a n o a s t r ă , a f l a t ă tn pragul unor prefaceri poli t ice economice f l r l precedent, au nceput v i a ţ ă p r i n d ă I n s t i t u ţ i i de culturi noi a r ă s u n a t din nou, abia acum, r e a l i s t ă , Ideea ntemeierii unei cinematografii cinematografii r o m n e ş t i . La numai S ani de la Eliberare, spectatorilor le-au fost prezen· tate primele filme produse Integral ln ţ a r a n o a s t r ă de c ă t r e a r t i ş t i ' ' tehnicieni ro mini. O datl cu trecerea la constr uirea social is mului s-au n ă l ţ a t studiourile de la Buftea. C i n e a ş t i i au parcurs c l ţ i v a ani de munci paslonantl ş i , pe m ă s u r ă ce li se puneau la dis o z i ţ i e unelte de cea mal buni calitate, ei se s t r ă d u i a u s ă de prind I complicata tehnici a filmului. Una dintre primele cuceriri ale cinematografiei noastre, u ş o r s e s i z a b i l ă acum, o constituie crearea unor echipe de t e h n l c i e n i - a r t i ~ i (operatori, decoratori, lnaiiner i de sunet , monteuri etc.) foarte d o t a ţ i , î n a r m a ţ i cu cele lna cuceriiri ale meseriei lor: lor : ma l no i cucer Filme lmelle de început au fost, firesc, t m b r ă ţ i ş a t e cu c ă l d u r ă de cl t r e public, n ciuda faptului el aveau multe neajunsuri. Lipsa unor tcenar li , recompun nd cu veridicitate v i a ţ a , a dus la e ş e c unele peli· c la care se a n u n ţ a u Interesante, excesul de literaturizare, ignora r u u nor leai profesionale de prim ordin mai ales, interpretarea t u t r a ll , flc ndu-se cu precldere. P r i v i n d u - ş i cu obiecti· mu nca nca,, c i n e ~ i i n o ş t r s-au consi cons iderat de totdeauna elevi la a a· au lncercat mereu alte mijloace de exprimare, ' p t fruct uos pe li n ia strldaniei de a afirma un stil romtnesc a. filme ale acestor ani a r u o • u vom ciu nume de creatori e p' e m : spectatoru lui f ii ndu- I familiare, ne vom m u l ţ u m i t el daci la pr i mele confruntlri i n t e r n a ţ i o n a l e la care au sl a culle le noastre erau privite doar cu i n d u l g e n t ă pe li cu s r t l vre e am a j uns printre p r o t a g o n i ş t i i unor e :ve r ls et . Des Desiigur, nu n u m ă r u l premiilor (îndea·

PRE I  E

OMA

S S. P EN

EDA

TEA

~ S Ă

?" UL UI

_ · neret

1U44

1 64

l) poate oferi o Imagine despre cu mbucurltoare, r ă s p l ă calitatea t i t e ·oane i; eevenimente · o r . aceste s t i n c ţ i i pot stimula eforturile constructive - CT lto< or d i n fll m, dar ceea ce este infinit mai important e • • a r e spectatorii (mereu mai e x i g e n ţ i ) privesc roadele • c acestora. cercetarea cu matur s i m ţ autocritic a etapelor .: H . P em afirma el ne afllm acum ln f a ţ a unor p e r s o n a l i t ă ţ i al :z:orale pe deplin conturate, a c ă r o r e x p e r i e n ţ ă a r t i s t i c ă , talent a u fost chezl,la unor succese de prestigiu. Avem or i de scenarii care au n ţ e l e s sl aduci n centrul n a r a ţ i u n i l o r inate de el, oameni al epocii noastre, care dezbat probleme de acut lntel'e$ e $ istoric etic. Stilul Interpretativ a fost ln mare mlsurl o adevlratl pleladl de actori tineri a venit se adauge t m b o a l ţ numlrului impresionant de m a e ş t r i ai ecranului. A devenit cu strlluclre clar el peisajul spiritual al poporului nostru e, asemenea ţ l r l i l n s l ş l , cinematografic, el avem chemarea datoria de a trans pune pe pellcull lma,lnlle v i e ţ i i noi, pentru a apropia filmul romtnesc de poezia em1nesclanl, de mtlnlle din care a ţ f ş n i t f l a c ă r a rapetatl a coloanel Infinite, de vioara e n e s c i a n ă de aurul calm al p nzelor lui Luchlan. Sltuir ea filmul filmului ui romlnesc lntr-u n asemenea context e pe deplin posibili dacl autorii de film film se vor dovedi demni de ncre darea Partidului a oamenilor muncii vor munci neabltut pen tru continua nnolre a artei lor, lor, pentru slujirea marilor Idei ale c o n t e m p o r a n e l t l ţ l l . CINEMA

1  

matt ul unor momente de amp l anga· ma jare conflictuali. Deatinul ti bio· grafia lui Andrei Sabin - un t l n l r revoltat, de undeva din Ardeal, care tr lief te atmolfera rrea dar ti llneedl dinainte de 23 Auguu

cu ini

Ina ta

un punct de ap · · acela9 nume, atl de valoroul c r e a ţ i e epiol a lui Titlu Popovici, presentl fD mintea ti C O D f t i i n ţ a tuturor. Pe de a l t l parte, Ul l premluapecial la primul featival n a ţ i o n a l al fil· mulul de la Mamaia, deechidea o datl ou legitima curiozitate calea Uliu Interu oompete · exigent a ţ a de realizarea e Se poate •pune aJ&dar filmul lui Mihai Iac , mai multe capete de o o n u c n n ti poate tot athea 1 1 1 n e de c r i ur ii tn apre cierea lui .

t r al l

„Jon

S T R Ă I N U L SPR

SIN Î N S U Ş I

legilor 1cr l1ulul pentru film . 1n

ni1are mal tntll d e 1 c r l p ţ l 1 vagi 9i a concentrat conflictul. Pe de altl parte, 1 g h i t cu cale al lntl· reaecl ln buni mburl caracterl ile tl al condenae1e 1 1 t u a ţ i l l e ln care ele aveau 11 1e demon1treze. ln revolta adolescentului Sabin Andrei c te9ti te9ti (ln 1cenariu), pe lingi frll·

Ş t e f a n I ani. Ca n

este

cA

ceput. - Cu c a ţ i fn t - Ju cl d at abao l ui Ul

Brecht, Arturo U tl .

de Gelu IOHESCU IOHESC U

 

acut 1cop, el a tnllturai din ecra•

promo ·

vlllbill pregltlre de mlun1cenl, oe dluneazll tntr·o mburl 91 1urprlzel drama· 1 p o n t a n e l t A ţ l l tice. Andrei 1,1 d l teama ci ceva tn lumea acelei vremi u te glluno1, putred. Interpretul Ş t e f a n Iordache t1 face pe ttnlr 1l·9i arate n e m u l ţ u • mlrea, revolta, prea de ,·reme, iar,

ceea

din oind tn ctnd, acapl din vedere

o e m o ţ l o n a n t l l dlruire a r t i s t i c ă acoperind, evident, restul apari· ţ i i l o r celelalte personaje purtltoare ale angajllrii dramatice se estom· p e a d ln jocul larg al tumultului filmat. p a r i ţ i a cltre final a acestui urlat peraonaj oare este masa popu· larl readuce dimensiunea eroicll a evoclrii lui Titus Popovici, care

Cum

- Da Da.. Iacob m· r olul me altceva.„

tl1m elevat care-l lnnobileull 91·1 face cuceritor. E v o l u ţ i a prietenului 11lu Lucian ni-l rel ev pe acesta, ln partea a doua a lu orlril , lntr•o lum ini care va face din el ln mod netndolelnlc netndo lelnlc un Varr a, cu tot ceea

fenomenelor arborlnd prea adeaea o atitudine de frondll ln care anevoie p o ţ i citi motivele n e m u l ţ u m i r i i . Cele doul p l l r ţ l ale filmului lfnt u9or deoaeblte 91ca1til 9i ca tratare, prima puntnd accentul pe dazvll· Iubea cu rll bdare a lumii Interioare a peraonajelor peraonaje lor , o compunere carac· tereoloricl flcutll ou migall. Cea de a doua , cautll - dimpotrivl al achimhe accentu accentull pe animarea, pe dlnami&a.rea fundalului 1ocial, dar aci ln a l u i de Ş t e f a n Ciubotll· ra9u tatll l • drei care trlie9te profund 9i I ţ i . a dramei cu

ce acut nume poa te desemna ca profil uman. Drama Dram a tatlllu tatll lull Iul Andrei e1te pr preegl titll tocmai prin 1ublinierea p u r i t l l ţ l l 1ufletulul alu, calitate ca · oon tr u te a d cu 1itua· ţ i l l e prin care trece el. Ecranizare Ecranizareaa cl9tigl deci tn precizie precizi e 91 concizie, doul elemente ce ajutl ne1pu1 trana· punerii cinematografice . Aces· teia I revenea cu preclldere sarcina de a ae tngrlji 11 ulgure ritmul dedllturllrll tl tensiunea al clrel apogeu trebuie 11l·I afllm ln final, o datl cu tmpllnlre a t nll· rului no1tru erou - S abin Andrei. acuta nu tre buie 11l Ca p r e z e n ţ i cadl nici o clipi ln plan secund clei prin el 91 prin toatl l u ţ i a 11 avem prilejul de

greutatea aarcinei sale 1criitorice9ti, ol ln mod deoaebit dornic 11 uigure c o n d i ţ i i l e literare adecvate unei tran1puneri pe pelicull, a dovedit o preocupare 1peciall de a rlllpunde

Clubot rttu aprofwideazi

u

ta tlla i lui Andni Sabin.

Ş t e f a n Iordache debu· te u ll tn cinematogr cinematografie afie cu un rol principal, cel

greu, nu ş t i a m ce e cine· matograful „pe viu". Am dat probe care au fost cil. al lui Si inulAndrei Sabin din al pare-sescene bune,   Absolvent au pentru fost men Inst itutului de a r t ă tea unele ţ i n u t e ln film . ti cinematograf cA. t r a l ă - Ce p ă r e r e a v e ţ i des „Ion Luca Caragiale" din pre rol? p r o m o ţ i a anului trecut, - Daci. am r e u ş ~ t e f a n Iordache are 3 de mll apropii - pot apune ani. Cariera sa actori cA. este deci deci abia la tn· chiar destul de repede de rolul lui Andrei Sabin ceput. - Cum a ţ i ajuns d . ju asta se d a t o r e ş t e acena narlul ului ui cue, scris fi· f i· c a ţ i ln film? fereaa altuaUl - J u c l n d teatru .Mi-am resc, tmi o fere dat a b s o l v e n ţ a cu rolul pe care le c u n o ş t e a m . MA lui Ul din piesa lui servea bin e. Am retrAlt, Brecht,_,1Ascensiunea lui mai alea ln prima parte a Arturo ui poate fi opri· u i ~ u ~ ~ f ~ ~ i i ~ t e e r ~ ~ ; tll". - Cum?„. - Da. Reg Regiz izoru orull Mih Mihai ai ~ ~ : ( l ~ ~ ~ a ~ ~ f o ~ ? ~ ~ cea a rolului slnt numai Iacob m·a v ă z u t detl rolul meu era cu totul ' ani). Dar rolul meu mal altceva„. Rolul era toarte trebuie, mai trebuia sll

1itueazll aatfel tn prim plan, tn mod impresionant, impresionant , un personaj, nou: poporul. Dar reallzarea lui Mihai Iacob, lnfrtnglnd sumedenie de d i f i c u l t l ţ i 9l·a primit rbplata unei deosebite aprecieri, ln primul rînd pentru f i n e ţ e a ou oare regizorul a ş t i u t s ă lmprlme denaitatea n u a n ţ a r e a climatului de v i a ţ al lumii sur· prin11l de Titus Popovici, a unei lumi oare ouno9tea î m p ă r ţ i r e a pe olue, generatoare de inechitate p r e j u d e c a t ă attt de dramatic rb c o n ş t i i n ţ a f r t n t ă ln e v o l u ţ i a ti dutlnul lui Andrei Sabin a lor lui. Pe de a l t ă parte, Mihai Iacob

puritatea personajului 9i focul alu luntric, d o r i n ţ a de a af.la cau,za

mlntarea care-l va conduce 11 afle drumul adevlratel lupte lupte,, un roman·

c re

c:u

patJolotlcA.

de comuniftl.

miiettri• ti

condusll

-

t r a ţ l

d i a c r e ţ i e

drama

impresii mai p de la filmare ?

Ce

ă s ·

cu daiÎ t / l t a ' 20 { e U : de l ~ P : r ; e : z a e z n f ţ 1 a : f N m 1 a ~ e i ş ( t r r ~ i :~ 1 ~ ~ ani? : ~ : cob). lni de~ 1 : acum - De fapt tilmul se lor m-a stimulat tn per petrece atunci ctnd eu.„ m a n e n ţ ă ; am l n v ă ţ a t me mll nqteam I Dar discu· reu ddee la m a e ş t r i i Cal-

„re·· ~ ~ ~ P ~ ; ~ ~ ~ t ; ~ i r r ~ ~ l : ~ ~ „re ţ f o n i f ·

o vorbll

a m i n t e ş t e

de ani , cit de realiz at acest are ac torlc torlc,, ce efort f i ce jertfe au f ă c u t cornu  li fi oamenii 20

;- ·

~ ~ :

\ a

c l r ~ m ~ 1 fi~~~~

An drei Sabin este ttnllrul care evolueazll de la re· tllţll

l e m o c r a ţ l e l .

volt cinstit

dar anar·

hlcll la tncadrarea ln

m l ş ·

lui, apoi c u n o ş t i n ţ e l e acumulate ln anii de ~ o l l l l i m ~ ~ e ~ ~ ~ ~ ~ t e n t ~ r e l chipel Îmi ofereau un material larg, cuprinzAtor plnA la a m ă n u n ţ i m e . tn special d l s c u ţ l l l e cu Titus Popovlcl, lungile prle·

f

~ ~ ~ : ~ f e ~ ·

c i u b o t ă r a ş u ,

Ne-am s i m ţ i t ca la fcoalll cu coleirii: Ş e r b a n Cantacuz no Irina Pe t res rescu cu.. Ş i . Art -dul.. .. Ara du este el eroul .t1lmu lui. 1n d e m o n s t r a ţ i a ma s e l ~ r -:- cu care se n· cheie filmul ; : rolul prm: clpal t au mule de v11tor1 spectatori din Arad. po resc confruntarea cu e1, ln aceste momente de s ă r b l l  toare a ţ ă r i i poporu· lui nostru, cu mare emo· ţ i e . Dar cu mari spe-

tenoasele d i s c u ţ i i de sea· rll, de noapte, din tata aparatului sau din zilele de postsincron ml·au fost sprfjinul cel mal p r e ţ i o s Jau ca sA zic a ş a „documentarea vie" a rolu· rante. lui Iul Andrei Sabin.

3

 

a punctat cu un umor

r e ţ i n u t

ridiculul ce se ascundea aub morga fanfar onicA a unuia ca avocatul Varga (Ghe or ghe M ă r u ţ i . , a sena torului Varga (George Calbo reanu ), ca iezuitismul ce ae aacundea sub sutana preotului Potra (Fory Etterle ). Prin c r e a ţ i i l e actorice,ti pe care Ie-a favorizat, regizorul ti-a uigu· at tn filmul Str/finul o galerie · ologicl evocatoare a lumii ti vre m · fActnd prin aceasta 1A t r ă i a a c l des 1 de puternic conflictul ecra n i z ă lui Titus Popovici. Ş t e f a n Ci o t A r a ş u î ş i a d a p t e a z ă mijloace l onice dar profunde apre a reda

o

d e inspirafie m e r e u vie s u r s ă

I

de Ioan GRIGORESCU

Acel Augu1t 23, moment crucial tn i1toria poporului nostru, semnal de declan9are a revo poporului l u ţ i e i populare tndelunr pregltitl de partid, rlmlne la 2 de ani de la Eliberarea patriei, tn ceasul tncheierii unui b i l a n ţ aditicator tn toatl domeniile de activitate economici 91 1oclall,

~ : i : ~ ~ P n ~ r a : ~ l ~ ~ i t

~ ~ ~ ~ ~ : ţ ~ i t f e : ; : . ~ ~ i

matograful, prin capacitatea

ta

~

de cuprind ere

du1I de poporul romtn ln epocile clnd partidul comuni9tilor activa ln ileralitate, Cartierul 11U.Ziei (regia Manole Marcu•) 91 Duminiclf l ora 6 (reria Lucian Pintilie) te aflA 1imultan artilticil a cu Nordului ln p r o d u c ţ i a Studioului „Bucure9ti" pe anul 1964. totu9i 1 tn palmareaul cinematografic rom  neao, marea temi iltoricll de permanent& actuali· tate nu u t e tJ1deajun1 de frontal ataoatl de

oteouo

estinul tumultuos al b ă t r î n u l u i ceferist, lovit flrA milll de uuprire nedreptate. C r e a ţ i a actorului va rAmtne, f ă r ă lndoialA, pentru

ti redare, prin m o d a l i t l ţ i l e caracteristice de recon1titulre a autenticului, prin marea lui f o r ţ ă de a convlnre 91 e m o ţ i o n a poate fi trebu ie 1l atace oit mal multilateral aceutl temi merell actuali. Viabilitatea el, e x c e p ţ i o n a l a h o r i ţ i •

cinea9ti. Plnl. acum, cele mal evidente reu9ite ale ecranul11i no1tru in1pirate din epoca pre merfltoare 9i din zilele i n 1 u r e c ţ i e i armate llnt ecranidri ale unor 1ucce1e literare con1olidate anterior tran1punerii pe llculA Str/finul,

vreme un exemplu de con centrare laconism expreaiv. Geor ge Calboreanu perao d e z v ă l u i e

de detalii pe care o poate in1pira, a artiltice foit doveditA 91 prin 1uccuul repurtat tn f a ţ a

Ş o a e a u a Nordului) . t e m ă nu 1-a l n i l l ţ a t

najul -

~ : : : ~ ~ ~ ~ o ~ ~ : i ~ i m ~ : t v o ' t i _ D ~ ~ : i t 1ili: unteanu 1cri1 de Titu• Popovici ti Francisc

m u l t ă

publicului din ţ a r a noutrl. ti dtn atrlinltate, de cltre unele din oele mai mari reutite ale

pe senatorul Varga noi cu fiecar intrare ln cadru. Fory Etterle n& s u g e r e a z ă cu f i n e ţ e ti t t i i n ţ ă , ipo crizia fArA a recurge la mij o„ ce de sarjA. Sarcina actoriceascl a lui Ş t e f a 11 Iordache nu era de loc m i c ă tn n- J reda pe Andrei Sabin 9i, tn gen ert, a d ă u g t n d

t r ă s ă t u r i

i realizat de Liviu CiuJe CiuJeii 1-a Jltort tn 19S9 da flului; a Karlovy-Var Karlovy-Vary y cu ma r ei• premiu al Feati a• cinci ani mal tlrs iu, Strdinul, ecraniu .r u

interpretul s-a achitat cu multli. c o n ş t i i n c i o z i t a t e d ă r u i r e Nu a-ar putea spune de p i l d ă cA n-a cup ri11 problematica rolului, ci poate d onr el n-a atins b o g ă ţ i a lui i n t e r i o a care i-ar fi sporit farmecul. Irina Petrescu în Sonia a evitat orice violentare a personajului, lhtn

primului mare roman acrii de Titu.a Popo • , film regizat de Mihai Ia b , ob · e Pre · 1peclal al juriului la Futrra da la a Alte filme f ilme care ti-au prop · e pta de r e z i 1 t e n ţ l a poporul ui timpw oca • ţ i e i fuci1te ti preglt pregltir ir a i.n or · cului act da la 23 Auru1t 1 ca Dincolo i •r m (regia Drl an· Iacob), Strlfsila au amintiri ami ntiri (reria Manole xu1) Furtuna (regia Blaier ) , S o l d a ţ i 4r4 uni orm4 {film 1cri1 9i regizat de Francl1c Munteanu) au dovedit , tn d e p e n d e n ţ i . de calitatea lor arti1· ticl mai v a t ă n u mal 1clzutA, el tema lu p tei de 11.ib.rare, fie 9i numai p a r ţ i a l atacatl, eate, p n · , · puiz abill. Intre fi l mele romtne9 I · mare c i r c u l a ţ i e tn atrli.llAtaie de e«a

du-ne ce i n t

· u 1 oe umalwU \ .'

a ă · i

b ă n u i m

o

i n c o n a i s t e n ţ l

în datele acestui rol. Ş e r b a n Cantacuzino l-a tnzeatrat pe Lucian Varga cu o sensibilitate aproape m a l a d i v ă prilejuindu-i 14 trAiaacA o d r a m ă a deziluziei ti pe planul dragostei, ca ti pe cel al prieteniei cu Andrei. Drama lui rAmtne ti n e c o n s u m a t ă i neexpli cat§. de film, ceea ce nu t n a e a m n ă t n s ă t t n ă r u l actor n-a vll.dit o vibra deosebitA o e l e g a n ţ ă r ă

oalle

In

mai bune realid.n · p a u

cel

patriei n o u t matorrafic „Bu

nou film ln1pir at d ia fitr

premerrltoare lui

23

A

t:

film 1cril de Eugen Bubu ti Iulian l9i axead i u n e a tn I nile din ajunul declan9lril · culminlnd cu oglind irea tn fl p act de la 23 August . Alte do u l

i n t e r p r e t a t i v ă

•

f

original pe aceaetl Scenariu tncl plnA la ţ i n u t a ecranizll mai 1u1 rilor pomenite. Ceea ce pregilteao crea torii din cinematografie a n u n ţ A ln1A un lntreg reviriment. lntr·adevlr: ce ar putea epuiza aceut l 1ur11l de i n 1 p i r a ţ i e mereu vie? Ce film zguduitor ar da - 9i aflu el un 1cenariu pe aceutl temi ae af A ln lucru - eroicele lupte ale petroli9tilor din bazinul petrolifer prahovean, prahovean, duae a l ă t u r i de oltatii armatei romlne lmpotriva hoardelor fuci1te care, izgonite de pe teritoriul Romlniei, lnoercau 1A pu1tiuoA achelele petro liere, 11 le prefaci tn pulbere fi 1crum I Dar zilele Bucure9tiului imediat urmlltoare lui 23 Augult 1944, clnd ln cartierele muncitore9ti   în jurul Capitalei gllrzile patriotice angajau upte deachiae cu dutmanul pentru a·l lmpiedica al di1tru,1A fabricile, oll.dirile 9i monumentele celui m a i mare ora9 al ţ l l r i i I Fiecare ora9, fiecare mare u:r.inl, fiecare c o l ţ de ţ a r i . ti·a trlit tn acea e p o c ă latoria proprie, inedit.I 9i totu9I unici pentru tntreaga ţ a r ă cuprind ln cea mai lnortncenatl luptA din istoria ei. . EroÎlmul acelor zile care au tnnobilat cu

t

tll de poporul romtn îndelungata •ictoria preptirerepurta a actului de la 23 Augu1t de oltre Partidul Comuni1t, jertfa atltor 01ta9i 9i munci tQri d e v e n i ţ i în silele lui 23 Auguat 1944 a o l d a ţ i Llrl uniformi , aaorificiile armatei sovietice care, ln unele reriuni ale ţ l r i i , au foit nevoite 111 dea lupte cu r l . m A 9 i ţ e l e cotropitorilor fuoitti, rminte le l n f r l ţ i t e ale acelui fierbinte August tmpurp urat de zorii rotii ai unei ere noi atnt ln· n9m tnt ate ln memoria noa1trll tn glorie ve9nicll. Monumentul arti1tic tnchinat acelor neuitate sile, la care c o l a b o r e a z ă toate artele romlne9tl, include printre cele mai durabile 9i operele cinea9tilor no9tri. SA le realizlm puternice, pe mbur a nesecatului izvor care e m o ţ i o n a n t e le-a in1pirat .

Filmul lui Mihai Iacob, privit cu o d i s t a n ţ a r e pe care o impune aprecierea d e a p r i n a ă de latura fea· tivA a a p a r i ţ i e i lui pe ecrane, pre zintA o s e a m ă de factori l n a e m n a ţ i .

Prin clutArile, prin amploarea 91 prin nivelul la care ae ai tueazl, el devine pilduitor pentru etapa pe care o parcurge acum cinemate>gl'a· fia n o a s t r ă El rAmtne a9adar, a9adar , ca una din e l a b o r ă r i l e cinematografice ce presupun o mai a m p l ă gtndire ti o mai vastA 9 t i i n ţ ă a compozi· ţ i e i în film. Pe de a1tA parte, pentru Mihai Iacob, un regizor ttnAr, filmul demonatreul o maturi• zare a mijloacelor, ca ti o mai mare a i g u r a n ţ ă ln arta meaeria pe care o presupune aceaatA tndeletnicire. Discutarea filmului, a oricll.rui film tn a c ~ a a t ă e t a p ă a c r e a ţ i e i cinema tografice, trebuie fAcutA atadar cu 1porul de e x i g e n ţ ă coreapunzltor 1porului artistic ce a-a tnregiatrat.

FIL

MUL

ROM RO M Î NES

AZI

1 MÎINE MÎINE

Orizo nturi Orizon sigure d•

~

ea GHEORGHIU C •

• o

C : - . llelel ol

t:a aYIJlt almllar 1t almh fi l n Mll•llakano11.l11.I 1 11.410 .Anhna-J'llm" rt H prerit11U ln n4eree 11relnllor h mare rilpun4ere u - t yor Ila ln ratl

„

oeula r uunt ut ut •e la Mamaia, 1080.

l h t e r n a ţ l o n a t

tu41oul 4e film• 4e aevt mettaJ ,.A.I. Sabla", eare a rlout o n:oelen&l

llrurl ln primu.I featlnl naitonal, prin 4U1reni11rea orlrlnall a oelor mal m11.Ue tl.n p r o 4 u o ţ l l l e 11le, fl·a tra11t 4• ase menea penpeoUYe lnhrtHnte. Atrarerea

ln olnematopafh a 1orlltorllor fi a altor repre11ntanU al analor-11\ll'orl a lnoelat •A mal fle aal un 1lmplu 4ta14erat ln4t lunr repetat, tl • ln I n t e n ţ i a noaatrl 4e a 11Un4e aeut anntaJ polivalent, p1ntr11. oa 1111teH arU1tlcl a filmelor noastre 1l olftlre fi mal muU ln eall tah, amellort11d pe mal 4epal1e erlhrllla nlortee la nlnlul eelor mal b W l t lu erlrl apirutl ln ana fi ouUun noaltri eonhmporanl. lntH ee 1-a r&ou.t fi oeea ee tnol mln• 4• Hout 11 plaaeu.l fi •Ionul penlr1l 4anouar„ eentndu.14• pro4notl•

4  

e

seu

ttidul

lierul a la

1ulta n , cil a romt· 'tuali· t uali· til de eu,ite l pre e atnt Udate

linul

am colaborat ca scenarist regizor secund, f ă c e a sensibil procesul com plicat, sinuos, al smulgerii din pasivitate, al atragerii în î n c l e ş t a rea luptei, al a d e r ă r i i unui om la cauza r e v o l u ţ i o n a r ă . In Furluna ne preocupa organizarea ma r e lui a c t, în S o l d a ţ i f ă r ă u n i f o r m ă condi ţ i i l e care l-au generat. Filmul la care lucrez actualmente surprinde ecourile evenimentului în v i a ţ a n o a s t r ă t r ă i t

i n t i m ă ,

a

ale c ă r u i h o t ă r pot fi minate

î r i

de

mele. O f i ţ e r u l încrederi nu d i f i c u l t ă ţ i sau

aduce în exis fiicei doctorului, prizoniera

v e c i n ă t a t e a t e n ţ a

a celor care l-am

g e n e r a ţ i e i

m o r ţ i i

„

c

ieaatil ieaa til Ulizil crea lntre g puiza 1 film •iu pe lupte 1vean,

ti

hi~

~ · ~ : ; '• lui lor e tti 1ga ja u iedica ente le

De d a t a a c e a st a .1 ib a i

j

c o l ţ

'Oprie, l

'

ţ a r i i

4 din at cu angata

eltre unci-

o l d a ţ i

t n f a ţ l a ţ l o n a l

mehaJ

elen tl.

l, prin

„

„.

lmelor

n oall Unlll•

n t l u· outrl

n e l rl eterhl

taeU•

 

d

a e ~ e l din punotul de vedere al U•J••lt8411 tl prorr11ulul s lu 1peolflo poiratl la patri moniul I n t e r n a ţ i o n a l al culturii prosre. 1 late.

ll1 •curta sa lllo r h , d e s l l f v u i nr t l g1noa d, 1u• de1elllsite r • • I.rumuri al ol n e111Atoc:ntla n e u t r i c u n p l a i u „ d t n a ttape. de mtlne T r n a.al C 16 le • eten ata e u : a u de f l ne ue i • Da lumina b l a n ~ la c airblitorlrea eelel ta a de la l l ~ e r a r o a p 1, ne apar ca evlden.te. lntr-o faza I n i ţ i a t a ,...:aJ•I eu e•lfi oarea bazei tehnice a cla t irraflel Jl tntenaa munci de prerlUre a e.ad relo r , elne,..tll no1trl 1-au preelpltat w ardoar e .a r l l pundi unor aarelnl lmedlate ale c a d e n ţ l .

eonatrucjlel aoolallste. Marea dlllcultate eonsta ln aslmllarea llmbaJulul „I a rramatlcll Cflel de·a . 1a1tea arte, atlt

r a l ă

a

f i

M e d i a ş

a fost o d e s c ă t u ş a r e genee c ă r u i c o l ţ de ţ a r ă a

oamenilor.

-

La patru

p a ş i

e

infinit

s t ă

în

prelungirea filmelor dumnea v o a s t r ă din punct de vede 'e stilistic. Sondarea psihologiilorcad e în sarcina unui decupaj lent, în cadre lungi, întocmai ca în La Pirsta dragostti. Credem de la cele 700 de cadre ale S o l d a ţ i l o r f ă r ă u n i f o la Patru p a ş i cu econo-

clnematograllel: descrierea, rmb forme adecvate , a marilor trandormA.rl petre cute tu c o n ş t i i n ţ a conotruoto rllor socla l h m u l u l , aeo aterea la lu.mint\ a ceea ee are t n s u f l e ţ l t o r 11 m & r e ţ ln epoca pe

p l a a la 1970, clnd sperlm ci

prorin

leo·

iare 1J

sate

. nu

lriel maa

~ l t l

I

la

.zeci

MEMORIE

arhiplinl, el lumea mani· leata, cil era atmoaferl de ai rbll· toare, dar parcl n-am 1pu1 nimic. Pelicula e mal grAltoare . Uite, ml amintesc de primele Improprie· tllrlrl . Am filmat t o ţ i ţ l l r a n l l

era

acela care feteau la clmp ou 1tea· guri, ca la o manlteatatle, mliaurl·

toarea de plugpllmlntulul, oue trecea

prlma brazdl pllmlntul din proprietatea boierului tn oea a l l r a · nulul, oamenii oare pllnireau de bucurie, toate utea nu ae pot po· ve1tl 1 aau dacii le pov ea tef ll, 1lnt 1lnt mal p u ţ i n trumouo doolt pe pell  oull,, oull - Stlu el a ţ i foit hi P i a ţ a l'ala. tulul 11 noiembrie l • - Am foat. Dar lnttmp tor, fi c I· n·a ·am m filmat. Veneam de ti ru l Bellu, Bellu, unde film rarea lui Emlneecu. C tn d.ttp I atrhll

Wllaon, am vllut c i ceva ID P ţ . a Pala lntr-a Io 1i am n amb • L·am

f: a

fi

·I mtnl • •

asupra clAdirll Confoderatlel Gene rale a Muncii . S-au tnch a p o r ţ i l e Iar noi, nettllnd noii bine oe 10 tntlmpll ne-am luat de piept ou el lnoerolnd all·I ţ i n e m la d l a t a n ţ l l do ollldirea C o n f e d e r a ţ i e i . Erau l n a r m a ţ l , aveau 11 pistoale tl au lnoeput al traill. Elu aveam apa· ratul de totoiratlat la mine, tl lnceroam 1 surprind cite ceva pontru ziarul no1tru. Au tras. Ooul a J o a n ţ e m•aU nimerit, dar ml•aU p tru na doar haina haina.. Al treilea a roit ln ln picior. Pe urmii nu mal t tl tluu. Spre 1earll - uta o 9tlu din au1lto, lucrurile •·au llnl9tlt„ . A· tunol a murit murit Emilia Irza. Irza . Fusese lovltl ou ou o ranill ln cap . - AU luat pAl'te tl la manlfo1t&·

fl

din 'februarie 19411 f - Da. Flou1om de 1ard la trl trl·· buna din a ţ a Unirii, aoolo unde a avut loo miti ngul din 2 ~ . De la ml ln( oamen ii 1-au lndreptat spre ' ctorlel. Clnd am ajuna ln Ca P 1 1 ţ . a Palatul Palatuluui 1-au auzit primele t l deannl. Se trlgea de la rea· m palatului f i da la Interne. l Ul a-a t panl ol, apoi oamenii a pr f i au lnoeput o ade-

oll se tace tlrzlu, - e dup l o zi do munoll fi mal are Inel douA cadre do filmat - ln fiecare pauzll Ovl· ~ ~ r ~ ~ ; l f : ~ : l e ~ a c e timp fi pentru

la

R

O \ ~ ~ ~ ~ : \ t ~ f ? l a ţ a l'alatulul - Am tllmat„. La tncaput era llnl,te.. Muncitorii manifestau paf · llnl,te

nlo .ouTocmai venleerll ne do ladoul\ muncitori G r i v icamioa ţ a Roio . Manlttll au tllbl1rlt aauP.ra lor, -au tnoonjurat fi au dat foc oa· mloanelor . Jilu flhnaaem plnA atun atun·· clteva bobine, pe oare am avut 'ol I n s p i r a ţ i a al le dau cuiva, all le pila treze. Clnd a lnooput ambuscada,

~ u l n ~ l l ~ r ~ I v r ~ ~ ~ ~ e r Î ~ r f m ~ ~ ~ ~ ml·au luat aparatul, au ico s pell· cula oare era lnAuntru fi l· au dat

pe oare am routlt exl1tll tl azi. - La ea Auiru t unde era.I? - La Podul Binaua. R e u ş i s all mii 1treoor ou o motoololetll cu ataf - lon Coama a venit ou o maflnll - tl am reu9lt 1 tllmllm tM1pele romlnettl oare lmpreunll ou deta,amontele patriotice au luptat pentru eliberarea Capitalei de de aub hltlerlftl. Am ttlmat convoaie de prizonieri n e m ţ i , o l l r u ţ e l e ou rA· eto. Apoi, lmprounl n i ţ i m o r ţ i ou trufele, am Intrat tn or19. Du ou· ln tllolrl rettlu eraTeatrul tllolrl. . Palatullabom· pi · bardat N a ţ i o n a l mint, dar cotropitorii tuseaerll alun· Am tllmat de asemenea pri · i a ţ l mlrea tloutll de elitre p o p u l a ţ i a Duoureftlului eliberat, trupalor so vi etice „. Dupll. U am plecat ou Cos ma pe frontul din Cehoalova· cla, A urmat primul t Mal liber, 9 Mal - Ziua Victoriei, prima de· tllare la 28 August t945, toate ln · trunlrllo t l marile m a n l f e a t a ţ l l opulare ln aprlllnul luptei par· du lui pen tru ln alaurarea iUv ernu · lui democra t . Apoi proclamaroa Republicii, n a ţ i o n a l i z a r e a , pri · mele ppodlrll colective, prim primeele reali · 1ublecle de Jur Jurnal nal oare arltau reali· 1lrlle muncito rilor rilor„. „. A fo st cea mai frumo I perioad a v i e ţ i i t l 1 m rlel me le. Pot apune cil am avut nol'OO\ll Iii lnreglatrez pe pell pell·· cull tot tumult ul acelor zile, neo· putui f l e ţ i i ne u tre noi, ln oare po · too

Materialul

1l1· l 1&lve1

f

pea 1l Uptl fiInctrudi, l l r l l porul noua 1l· · t l fllureaaoll istorie a ţ prin uliii oo nalder meaerla de 11le.. 11le

ope

operator de

l, le

~ ~ ~ o

·eni·

1 oa lom·

Plo· trei dar

1tea.

luat parte l'alatlll I noiembrie nu. - Da . Dar pe atunci nu nu ln cll operator . Eram 1tud l arhitecturi fi totorepor totoreporte te al 1

lCÎa.

l

>e

a

1

la la

cu

la

a

S·O

1 i a ţ l

Mltoea lte

m a n l f e 1 t a ţ l a

dlll

11

a ţ i

P i a ţ a

t i u

ru lul de lnte „Tlneretea" I nokmbr nokmb„.rle t ci la cale man t a ţ i i ute olf tll am foa u de 8 nolemb loc o demona muncii tn fa\• r a ţ i e i Genera e a atunci pe fosta 1 WI on. Clnd am a.luni noi tn P a\& Palatu latu·· Iul, m a n l ş l i l toomal cprfae doul cam ioane ou oeterlftl. II -au neon· Jura t, l·au dat jos fi au dat foo ca• mloan olor. Alta a deolantat am• b111cada. Manlttll u nlp111tlt

mte, doar avea

1fil· eria-

1por

ator

s o ţ i t

f 1 ~

tor e ar

care

u un

oa cea mal

a n t l . Al

T n ° ~ ~ ~ : F d~~::e~f

ar putea al vl apunl mal multe multe.. Atunci a toat tmp u1oat ln picior.

Au, la

ţ l

tot pul· -I Î li•·•• unde bltlmf lat 11 revenlf 1 a I tumat atuno ? - Am ni merit chiar ln oasele ln care am atat odatl. odatl . Nici nu mal credea m al ajuna acolo „ . nici

9Ptfatorul Ovidiu Coloran fllmlncl ' Ja 1 , la Ploi•ftl, ciupi un "bom· "barei •nt.

rolo

u a l l t

ţ ~ p ~ ~

t

~ i e . m t patrlo·

l l::m-=a m ·• arlt.at t t • & t :m• ,ll::m-=a are - surp rinse pul acela, ziare b :a:tl •cc: Wlltea&I nenl mentele

pe le dl er l lfotounil'atiere reportal fotoll'afll de la primul ondlal al tineretului ti or de la Prii•· Un lntrei ţ i i

de latorle,

t

: a ~ ~

1devlrat ci memoria 1llmul ul, a peliculei lnchl1l ln cutii, e mal puternici, mal convln1ltoare tl poate, mal 1lrl 1re1. Dar e la iei de .adevlrat ci • mal p u ţ i n vie 11 vibranta declt c11 a omului ca re o poarta cu sine, chiar d1cl e •cope rl t l de Impresii 11 1 1 n z a ţ l l noi , J1to rla se pl1treazl ln fiecare din no i, ln t r·o lma1lne flxatl pe r1tlnl, care con· r 1 1 c ţ l o n e

 

cu altele, truntatl prompt laazi prime 1tln1ere a In Int re· blrll 1„Unde e r a ţ i la 23 Au1u1t 19+41 11241ebruarlle194SI e194SI"„. "„. Unde e r a ţ i 11241ebruar aproaa pe Glndesc 111, amintindu -ml ci apro 11ac1re din cel 1 0 1 J c t a ţ l au lnceput prin a se scuze : Slnt doulzecl de ani de atunci „ . Am 1llmat foarte multe, am vllut multe„. C:Jne 1tle daci mal pot 11-ml amlnt11c„." $1 fi-au amintit Instantaneu, de la prf ma Intre bara fi au avu t 1t tea de povestit, cit n-a tnclput ln •pa i u l destln1t rubricii noutre, 11

n trtvederea ou operatorul Ovidiu Goloaan a avut loc la Sinaia, tn timpul unei tllmlrl la Pl/ durotJ S p t 1 1 1 u r 4 ţ i l o r . La lnoeput a foit aurprlna oii 11 101lolt pentru ru· brica btorle din memorie. Apoi ln ciuda faptului oii e toarte ocupat,

13  

juriului primului Festival al filmului romînesc de la Mamaia regizorul filmului la  poporului ureat cu Marele Premiu, artistul P r e ş e d i n t e l e

distins cu unul din premiile de interpretare compozitorul membru al juriului Festivalului, documentaristul d e f i n ă t o r al Premiului pentru scurt-metrajul experimental c î ş t i g ă t o r u l Cupei de cristal a revistei CINEMA pentru cel mai bun debut al anului i n a u g u r e a z ă :

ri Ani în

ş i r

în timp ce studiourile noastre intrau în poses ia unor

~ _ r e

__ _ er e

c r i t i c ă

n u a n ţ a t ă

a valorilor

o apreciere

mijloace tehnice-materiale c o r e s p u n z ă t o a r e c e r i n ţ e l o r unei cinemato grafii moderne a d ă i n u i t tacit sau manifest ideia fi Imu I romînesc î ş i va defini .profilul în urma unei cotituri spectaculoase pe care o va pricinui a p a r i ţ i a b r u s c ă a unui film genial. Un asemenea film urma d e v i n ă din î n s ă ş i ziua premierii sale p i a t r ă de hotar punct de reper pentru toate p r o d u c ţ i i l e ulterioare. astfel înainte chiar ca imensul W complex de la Buftea fi fost d e s ă v î r ş i t se a ş t e p t a cu fiecare film nou . ;:::..din primi i ani a i începutului Capodopera. Un asemenea salt mirac u los nu s-a produs nu era de a ş t e p t a t se p r o d u c ă decît în calcu lele t-- care ignorau natura c o m p l e x ă d e l i c a c a p r i c i o a s ă a o r i c ă r u i fapt de u l t u r ă un e i noi arte n a ţ i o n a l e . necum a n a ş t e r I n d i f e r e n t ă la il uz ii la e ntuz iasmel e de c i r c u m s t a n ţ ă ca la des c u r a j ă r i le snoabe   geneza fi Imulu i romîne sc c o n t i n u ă f ă r ă s t r ă l u c i r i precoce dar cu tenac itate certe izb· zi e x t i n z î n d u - ş i aria explorînd noi zone acumu lîn d noi valor i po e ale. Ceea ce s-a dovedit la Mamaia. Dar ne a f l ă m î n c ă prea aproape e e a s t ă p r i m ă confruntare C o m p e t i t i v ă men i a filmelor r o m î n e ş t i e în t r a d i ţ spre a putea aprecia pe deplin întreaga ei contr e la crearea climatul ui propice - nu pentru o izbucnire s o l i t a r ă c i pe ru o a r g ă e m u l a ţ i e c a p a b i l ă genereze un ş i r continuu unitar de opere a · elul crea tiilor r e p r e z ~ D f a t i v e ale artei r o m î n e ş t i .

< > Z

luci

x

- _

ch ide l i t ă

::

i •

;ira ni velului la care ne

_ ,

- ec

~

;

a c ţ i u n e

criteriului

e d u c ţ i a c i n e m a t o g r a f i c ă s racordîndu-le la gradul : u e partidul îl p r o m o \ l e a Z ă cu î n ţ e l e p c i u n e consec sferele sf erele ţ i i materr iale mate sp ir ituale a poporului.

-

î m p ă r a t u l

g r a ţ i o s

ed -

~ v i i t o a r e l e

e x e r s e a z

Festivalul des

a f l ă m

r il il e sale cîmp ma i larg de

;>e

delte i Pelicanul alb se

a e Festi Fest ivalului.

ce

D u p ă

mult ip ipll ca: pe c ·  > e le medaliile l a u asc u f c s b a ît de b biine sugerat în tru viitoarele confr t ă r i de la Mamaia.

Rev ista Cinema contînd pe asentimentul tuturor rn perioa perioada da d ntre

o u ă

prez idînd n u m ă r de scop este unul

c ă r o r

de edificare

festivalur i n u m ă r a c e l a ş

d e s ă v î r ş i r e

accepte

ă z d u i r e a

ş i - a

p r e g ă t e ş t e î m p ă r ţ i t

r e a ţ i l o r

e m b l e m ă

spise

l-a invitat ca

revistei noastre

s c u ţ al de c r e a ţ i e ale c i n e a ş t i l o r cu a l fes tivalulu i: stimularea eforturilor

a c in e matogr atografiei afiei

r o m î n e ş t i

realist-socialiste.

I n a u g u r ă m Tr ibuna Pe l canul ui alb cu convingerea ecourile profunde de loc zgo otoase a le Fest ivalului se vor amplifica pre

lungi contopind u-se roe c cu

noilor filme pentru viitorul

p r e g ă t i r e a

Fest ival I

L

FI

 

A s i s t e n ţ a

EUGEN BARBU

condifia t r ă i n i c i e i

catul lor cel mare fiind ac ela al ilustrativismului. fn Surts ln p l i n ă Y a r ă rAmlne foarte p r o a s p ă t umorul scenar i u lui fapt care a f ă c u t de altf el ca Dumitru Radu Popescu sll CÎ Jlige premiul pentru scenariu. Vreau reafirm dezacordul meu h ot.I ot.I r i t c u cei care au criticat au ne l pe nedrept acest film p li:Jl

la

spectacolul de inclaiden

Dintre filmele pe care le vedeam pentru prima datll se d e t a ş e a z ă S t r ă i n u l care are un scenariu foarte bun. Se simte mina scriitorului Titus Popovici. D a c ă s-a spus o t u ş i S t r ă i n u l este un film de adoles cent aceasta nu se r e f e r ă c î t u ş i de ci la regie. P . U ţ i n la scenariu tn ceea ce p r i v e ş t e actorii ei au lucrat excelent. Scenaristului i s-ar putea eventual r e p r o ş a doar o a n u m i t ă neglijare a eroului principal a lui Andrei Sabin care

e

oarecum ln u m b r ă de minu carac.terizare a colegului Varga ln a ş a fel incit e v o l u ţ i a sa e mai greu de explicat. lnainte dJl a mA referi la filmele situate pe ultimele locuri vrea apun regret statutul festi l ă s a t ţ i o a s a

s ă u

p l ă c u t

î n c ă

firmi a

valului nu a permis includerea în con curs a unor c r e a ţ i i cu totul re 

de aute nticitate farmec. ne p ă s t r ă m DacA e vorba cum a ţ i p p us la apreci erea s cenari il or , a ci vA voi spun e af i•pre lum i a mi -a p l ă c u t . E al treilea f ilm pe care l -am e v ă z u t la Mama i a mi-am dat seama t n c ă o datA Gopo es te un regizor cu idei pr a c t i d n d uneori un umor scena cu original r h . n e ţ Leonardo da "inci, "inc i, de p i l d ă -

La festival am r e v ă z u t trei din tre filmele care r u l a s e r ă deja pe ecranele noastre am vizionat prima d a t ă pe celelalte patru. i n t e r e s e a z ă vorbesc nu ci ca ca p r e ş e d i n t e al juriului încerc. scenarist scriitor. Am încep cu filmele pe care Vreau le vedeam a doua o a r ă pentru la a doua vizionare e ş t i mai pu ţ i n captivat de a c ţ i u n e p o ţ i s ă ţ i dai seama mai bine ce anume re„ z i s t ă analizei. timpului Dintre filmele r e v ă z u t e Tudor n surts ln p l i n ă Y a r ă mi-au

marcabile ale cinematografiei noas Valurile Dutre din anii t r e c u ţ i n ă r i Setea altele. Aceasta a dus la prezentarea unui film .ca fost prietenul meu care e sub

orice

Zece mi i de spect at or i au vi zi onat iD

•

le festivalului.

um;,.r-.SH'll

JDt

te a tr ii, fihne-

o datA. Tudor se con

un film cu o foarte bunA c o n s t r u c ţ i e dramaturgicA cu carac te r e închegate la care se a d a u g ă meritele interpretll.rii ln special ale marelui actor care a fost Georg Georgee ale c e l o r l a l ţ i doi inter Vraca p r e ţ i principali care au o b ţ i n u t premii la festival Lica Gheor Emanoil P e t r u ţ . fn ce ghiu constA t r ă i n i c i a acestui film ? fn f a p tu l c e l dispune de un drama tism r e al, „are cine cu cine se înfrunte , ceea ce prea des nu s e l n t î m p l ă 1n filmele noastre pll-

s u b m i n e a z ă

R u b r i c ă

i n t e n ţ i i

r e a l i z a t ă

de Valerian George

Sava, Mircea Mohor Littera. Foto

 A

MAI

SC

6

 

c p_cslc

ho/orc c

GRIGORI KOZ NTEV (U.111.1.1,)

  llbe

ro m n, Io a v1 aa110

aa le,

trona

.CI E •, •4 il e ce 1

1n c1

plin

E·

11v l1lcl ' a l ca ld e tl

LUCHINO VISCONTI (l f A IA

Din loata Inimo, pentru ,C in e o•

MARCELLO MASTRO IAN

Îm i 1n;ad11I 16 va ofer a· mlntl110 cea mol plina de pr l1t1nl1 .

Ceea ce

ale autorilor aces d u c ţ i i este lipsa de l o g i c ă de realism în construirea per sonajelor a a c ţ i u n i i . Un idi lism a f i ş a t cu o s t e n t a ţ i e guver neazll aproape toate momentele filmului r e a c ţ i i l e umane. Totul generozitatea e bine t o ţ i rîd s a m a r i t e a n ă este s o l u ţ i a u n i c ă a t o t p u t e r n i c ă pe care autorii o în toate oferii în toate s i t u a ţ i i l e micile drame pe care le s c h i ţ e a z ă . F ă r A a mai vorbi despre scenele de m u n c ă ele dau o imagine f i i n d c ă cu totul f a l s ă asupra efortului cu care oamenii muncii din ţ a r a noas-

i

Felicit din toota Inimo cititorii oco1lo 1a1batorll no\lonol1.

c r i t i c ă .

bunele tei p r o

Cltltorllor 11vl1t1I

,CINEMA'.. ,CINEMA'

c

I

Hananel

E. laroviif

Al

vo1tr11

1lnc11,

m11lta

1lmpotl1.

JEAN MARAIS

O

l'RAMfA)

trA ,1.au oorutrult t l·tl duh1t ·

fete v1"1a v1"1a noul. Carac te r u l ce\01 al dramatu,.. 1l e l tl lip u de ritm ln a c ţ i u n e dlmlnueul valoa11a filmului Co moara din Vadul Viciai, ln care tntll· nlm acene reu,lte aub raport re1I· 1oral. fn ceea oe pr l v19tt D"JfOl l.a lun114 de-o „ar4 deb ilitatea con· filetului eate airravatl de al lblclu· nll e u rl e oaro ar e o fa fact ct ur urii tea• tralll 91 de llpaa de 1trAluc 1trAlu cl ro a lnterpretbll,

Mar ele m erit al aceatul h1 ti v al eate cil el a of erit pril ejul un uneei oonfruntll.rl 11 oii.re finalitate nu a foat doar palmareaul, premiile,

SICA I T A ~ I A )

ci

1tlmularu. rtndlrli creatoare I de rbpundere al a l m ţ u l ol nea9tllor f ţ l l de 1oarta artei lor

LUC I

tl a 1enulul ln cart actlveasll efor· tul de a 111 1 l u ţ l l l e cele mal efl• ce. Dt ac aceea eea f es tivalul repre· 11At1 un au ccea ce r t 91 nelndolel•

între erou

roade l e l ui u vor vedea nlc curtnd . IA p r i v i n ţ 1c1 narillor, a ob o r u. li tatt e c o n d i ţ i a trlllnlclel propunerea punerea tll melor, ru m l n t u o pro mea, ca at diourilt al ad opte alt• alt • te m u i coltchvelor dt auto ri tl a 1pecl a ll d r ll 1nUtor1lor tn e l a bo· r u e a d t er ltelor laturi alt 1ce111• riulu l - d l al o p l ,

spectator

e x l r e n ţ e l ,

BRATU:

t  ul  fbA al vreau 11 apun ptin aata c i rt flzotul 91•1 11tlt drumul. Socot l alnt toarte valoroate cil cilu• u• tlrll e lui Gopo, ou toate cil Pa t IPI • lun4 nu e un film i , ~ u t l t ln il m - ex pe pe • totalitatea lui. E un f il rlment . Dintre noi t o ţ i , Gopo experlmenteull cel mai mult ti

la Mamaia „au pre  ent11t mal mult multee filme care, La Featlvalul de

d in punctul de ve dere care vi inte • r eaea zl, - ac acee la al r it i tlnt de dem m• n e de toat ll a t e n ţ i a Mi ae pare el o ruliu.re deo deoaebltll aebltll hal Iacob di din n Slr4· eat• u 1 lui

aceaata 11te, evident, o calitate a o fructifice aa pe oare aperllm pe deplin ln viitor , De uemenea, ml 1e pare lntere111ntA c r e a ţ i a lui Victor Illu tn Comoara din Vadul Vechi. fn a c u t tllm oxlatil o realii profunzi profun zi me perceperea dramei , a r e l a ţ i i l o r din t re oa·

 

Cititorilor revistei .CINEMA" cu cele mol bunt urllrl Io o XX-a aniversare o eliber6rll poporului romtn,

SOPHI

LOREN

(IU.LIA)

Cititorilor rev i1tei .Cine ma•, cu ocozio acestul eve niment Important.

JULIE CHRISTIE

(AH OL IA)

1 Cit itorilor rev istei .CINE •• • mol calde ur6rl Io s6rb6toc eo lui 23

Au;ust.

KONR D WOLF

lll, D. OUMAMA>

2 Cltltorllor revistei .Cine o" salut6rl cu prilejul cele celeii de a 20.0 anlvers6rl

o ellberarll.

t

e ttu cititorii rev is tei .C' occ.t'o ctltl de o 20.0 o ii Romtnlel. GER RD BAR RA

(fllAKT

Ce le mai bu e ur6rl 1 fellclt6rl cu oca o scrbotorii de 23 Au9u1t.

N S

SI

VERTINSK I

(U.lt.S.S.)

Solut cltltorllor revistei .CINEMA" M RI TOROCSIK ( \,,• UHOAll.l.)

•Pi n

uta dPumul.

11t

ci

olu· llfl

butlt ln - expe• , Gopo mult tl Utate a l'Uctllloe menea 1 c r e a ţ i a ra

din

exlltll' exlltll' ceperea re oa·

meni tl a raportului dintre om tl pehaj, o 1obrletate moderni ln Imagine 91 ln 1tllul regi1or11. Pe alocuri ln1il filmul cade ln re• 1olvlri 1tandardlzate. Pe llnfl planurile de o mare f r u m u 1 e ţ e ln· f l ţ l 9 l n d clmpul arat, cu cel dol oameni p i e r d u ţ i ln 1 p 1 ţ i u l arid ti arborii pe oare atlrnil pieile tlbl·

tive : plan·contraplan. Aceuta ln contrut cu f r u m u u ţ e a vlbrantl a unor 1 e o v e n ţ e din exterior. Daci m i · a ţ i propui l o dupre PeCit, V H a U l a f t l l nu putem omite din d' mentele care lea,a dii

olte ale cailor, ln bllt ala vlntulul u1oat, apar, ln 1 e o v e n ţ e l e de în· hrlor lndeo1ebi, planuri fi ri ex· prellvltate . P e r e ţ i i din butaforie evidenta., aparatul atesat cuminte, frontal, Iar montajul e con1trult dupl t r a d i ţ i a 1ucceaiunii informa·

• timii. i n l t a n ţ l nea, nu mi n pare de loc feric linia de minimi minimi r u u t t n ţ l pe caM 18 poarta. unele di u ţ H ln cme matografle, evitlndu·11 o aprecie· re critici n u a n ţ a t l a filmelor ti prefertndu·H 1impla l m p l r ţ i r e a

ru ealitative.

partimenu al grafice, graf ice, • rd

o r ţ l l

a • ·ucu9tim lntreaga a artei nou· 11 ne oonden1lm tl 11 po 11tim laconic. Nloi ln Str/Jinul nioi ln Tudor   oa ti cum n·am avea deltull tncredere ln capacita• tatea de t n ţ e l e g e r e a 1pectatorilor, praotiolm Inel llustrativilmul 91

urmi oit mai oonvingltor

i mai direct a t e n ţ i e i 1poct1torilor mi 1e pare ol ar fi fost o b l i g a ţ i a majori a mea, o b l i g a ţ i e pe care confruntarea de la Mamaia mi·a pus•o ln evi·

t

-

 

expozitivul. Chiar ln filmul a ollroi regie o 1omnez, Tudor pre• mizele, piuarea eroului ln mediul 1lu, l n f l ţ i f a r e a evenimentelor oaro preced rl1coala, adioll aproape lntreaga partea lntlla, ocupi un 1 p a ţ l u exoedv, lntlrzilnd apropierea tl comunicarea dintre 1pectatori ti erou, A·I dezvllui pe ace1ta din

unei maxime i e x i g e n ţ e vom i n-am Hllfit lncl 11 care l impre1i impre1io o• pe 1p1ctatorl 1 1l·l g l ti l rldl totodatl, 1 integral prin ineditul adevlruri umane complexe,

d e n ţ l .

: ~ n c f ° d ~ e ~ ~ c l l . ~ ~ : r : ~ ţ t ; ~ j , ~ Î : r ~ r i m u l

fnceputul f ă c u t de Gopo - un nceput s t r ă l u c i t - este numai un fn ceput, d e ş i umorul uneori „as tral" al filmelor sale scurte - de î n a l t calitate de altfel - ne-a lui adus n o u ă mari satis f a c ţ i i

Ion Popescu Gopo solicitat de admiratori.

·

Ş T E F A N

I U B O T Ă R A Ş U :

paleta forfelor umane Am obs e rvat la actorii filmelor din festival o a n u m i t ă simplificare a jocului, în sensu l unei r e d ă r i mai fidele a omenescului din rolurile respective. Încep recunosc în cinematografie caracteristicile pro prii ş c o l i i a c t o r i c e ş t i de la noi simplitatea, sinceritatea, realis mul, l u ţ i a jocului de la t r ă i r e Ia reprezentare, din l ă u n t r u în a f a r ă nu invers. Se l i m i n ă din filme vorbirea m e c a n i c ă „fono g e n i c ă " , c ă u t î n d u - s un mod natu ral de exprimare. ln Tudor am admirat c r e a ţ i a neuitatului George Vraca capa citatea autorilor filmului de a a duce „în s c e n ă " a reuni pe ecran o mare f o r m a ţ i e de actori buni, în roluri diverse, o i m p r e s i o n a n t ă pa l e t ă a f o r ţ e l o r umane, o d e s f ă ş u r a r e v i g u r o a s ă de p e r s o n a l i t ă ţ i actori c ~ ş ~ i do.vedind cit de mari sînt po u b 1 1 t ă ţ 1 l e de care dispunem . î n t r e b a ţ i de actorii g e n e r a ţ i e i ce l e mai tinere, din S t r ă i n u l . Sînt foarte î n z e s t r a ţ i , capabili de mari surprize fericite. Depinde cit de temeinic vor munci depinde d a c ă regizorii Ie vor acorda sprijinu l lor care ad e sea e h o t ă r î t o r . În S t r ă i n u l , Ş t e f a n I ordache a rez o l vat cu succes un rol foarte dificil , gradînd cu l u ţ i a personajului, evi d i s c r e ţ i e î n g r o ş ă r i l e atît de tînd prip ea l a frecvente la actorii l i p s i ţ i de ex 

Ciubotiratu serile Festivalului,

Ş t e f a n

În ana din

de mase, reia ind momente din isto toria mai n d e p ă r t a t ă sau nai apro p i a t ă Alte l e au început t r e a c ă pe planul unor i n v e s t i g a ţ i i psiho logice. logi ce. Nu fac aici o delimitare n e t ă , mi se pare doar a t e n ţ i a v i e ţ i i l ă u n t r i c e a omului a c o r d a t ă e un semn bun, marclnd o t r e a p t ă în e v o l u ţ i a filmului ro l f u p e r i o a r ă mînesc. D a c ă i n s i s t a ţ i , voi spune c ă , filmul în cadrul festiva e v ă z î n d lului , A fost prietenul meu mi-a ă s a t o impresie de vechi. Trebuie s ă > î n v ă ţ ă m vorbim .. mai repede. Imaginea „ a l e a r g ă " , nu stil locului asta o b l i g ă ochiul cu atît mai mult gîndur iJe noastre , la o dina m i c ă s p o r i t ă . Vorbele nu pot nici m ă c a r d e dra mîne în u r m ă gul s o n o r i t ă ţ i i f r u m u s e ţ e i fra ze i, pe n tru atunci apare un ritm f o r ţ a t , inert, în interpretare a acto gindul înap oi r i c e a s c ă , t r ă g l n d Iezind sernibilitatea omului de azi. vrea spun, în himb, mi -a p l ă c u t Papi •pre buui Fil mele cu actori ale lui Gopo aa f i l i a ţ i e de idei de ea i filmele sale de d ln toate v i b r e a z : ă o an d u r ă un apel la umanita e, spirit subtil n ă z d r ă v a n care dm  -

coll o de e g a l i t ă ţ i co r e a l i bine ;;nui a r tist romîn.

z ă r i i

s t ă

cil

Credanual instituirea va stimula acestui pe tival e a şfes t i i fie

realizeze l u c r ă r i mai bune. El ne-a oferit deja posi bili tatea p e r ă m o serie d e i f e r e n ţ i e r i calitative, obliga torii la orice b i l a n ţ fl .cut cu spirit de r ă s p u n d e r e . n o ş t r i

e x i g e n ţ i

Geo Saizeecu ti Cupa revistei

Cinema.

GEO SAIZESCU

originalitatea În comedie

.

.. . Gopo, un a d e v ă r a t creator, n-a atins î n s ă culmi în lung metraj (spr e de r ă u a lui a tuturor) refer la S-a furat spre l u n ă - în  P a ş i o b o m b ă   ucît se pare cil el a uitat oare cum în aceste filme de umorul p opular care l-a impus în filmul romînesc în lu m e. R evenin d la vechea-i s u r s ă cu s i g u r a n ţ ă Gopo va izbtndi în lung-metraje. ln cinematograf ia n o a s t r ă , cele mai multe comedii slnt inspirate de clasicul nostru satiric, Caragiale. Normal ar fi fost în acest caz ca p r o d u c ţ i i l e respective t i n d ă spre o reprezentare de inspi ratorul lor. Or, n-a fost totdeauna Nu întotdeauna regizorii s-au apropiat cu î n ţ e l e g e r e a c u v e n i t ă . o u ă lozuri, D-ale carna11alului, Telegrame , realizate de duetul Na

gy-Miheles au rare momente de i n s p i r a ţ i e de a d e v ă r caragialesc. ln

schimb,

r e u ş i t e l e

Haralambie

S c h i ţ e l e }

a m

p

v ă r cil Mi a-a reprotat , l n t r - na d e •uru tn b i a n ţ a din filmul • • P C . r ă n-ar fi suficient de au

Originalitatea n o a s t r ă nu tr e buie c ă u t a   tn vreDil exotism peisagistic, dar nici nu cred tr e buie e v i t ă m a l n l ă ţ q a în filme natura s p l e n d i d ă a patrie i noastre, tot ceea ce ne v i a ţ a n o a s t r ă n o u ă de la construc ţ i i ş i elemente arhitect onice, p î n ă la detaliil e din interioare ca ne ă s t r ă m la ceea ce ţ i n e de am  b i a n apoi nu p a u m aprecia r ste în sp iritul un e i i n ~ I u n t i c ă .

meca.o.iee a e 1i

gen de f unic al a =

> i a i i : i . ~ i . . - ,

•

lui

Jean

Georgescu (Noaptea furtunoail . 9i cu

( P o l i t i c ă

Borot

delicatese) dovedesc

marele nostru satiric poate buie fie abordat cu î n d r ă z

de

c i n e a ş t i .

Surlsul m - a ş încumeta scriu în umorul de e s e n ţ l a r ă

C ă u t ă r i

t a t o n ă r i l e ,

tre

n e a l ă

în popu

s ă - l

ă

r e u ş i 

tele toate g r e ş e l i l e d in acest film sînt pentru mine o e x p e r i e n ţ ă cu totul d e o s e b i t ă .

THEODOR GRIGORIU

imperativul c a l i t ă f i i ne p u t e ţ i spune despre mu - Ce zica filmelo film elo r prezentate ln cadrul Festi11alului de la Mamaiai' - O consider în general r e u ş i t ă . Gheorghe Dumitrescu, în Tudor, v i l . d e ş t e

o

d e o s e b i t ă

f o r ţ ă

e p i

afirmîndu-se drept cel mai indicat compozito comp ozito r pentru filmele de evo care i s t o r i c ă . Partitura pe care el a scris-o pentru Tudor este f ă r ă doar poate cea mai b u n ă din cite s-au ascultat în cadr ul Festivalului. Regret cil Tiberiu Olah n-a putut da întreaga ă s u r ă a talentului s ă u

În ceea ce o p r i v Irina Petr e scu, ea este o

p e r i e n ţ ă

pe

e

în Comoara de la Vadul Vechi, din pricina vitezei cu care a fost n evoit lucreze. - Gopo, cu P a ş i spre l u n ă , tn

a c t r i ţ ă

o z e n ţ ă d i s t i n c t ă , care farm ec ului g r a ţ i o vi aparte, l e v a t ă b r a ţ i d u r a b i l ă . Gheorgh e D i n i c ă , care d e b u t e a z ă pe ecran, e un actor dintre cei mai f o r m a t ă , a d a u g ă

o

p r o m i ţ ă t o r i

dl a el ţ i o

f i g u r ă

cerca o incur„iune prin istorie. Din punct de 11edere muzical, problema era d i f i c i l ă , necesillnd armonizarea lntr- un tot unitar a unei mari 11arie

i n t e r e s a n t ă

r a r ă

.

T o ţ i

e b u t a expresivitate n ţ i sau actori a f l a ţ i

i

t ă ţ i de epoci stiluri. Cum i se par e, din acest punct de 11edere pare, muzica lui Dumitru Capoia nuP - Muzica lui Capoianu

cei la

primele roluri, - Papaiani, de pil d ă , din Surîsul se r e ţ i n ca n i ş t e ce rtitudini pentru viitor . Festivalul de l a Mamaia m-a aju tat r emarc anumite d i e r e n ţ i e r i stilistice în cinematografia noas Un e l e filme iau dr um ul poves tirii e pice, cu am p l e d e s l ă ş u r ă r i

I

te

autorul î ş i s t ă p î Ea nu este

bine înde a ju ns d e a p r o f u n d a t ă de aceea pe alocuri p ă c ă t u i e ş t e prin descrip, tivism. Capoianu n-a filtrat întot deauna epocile stiluri le prin prom e ş t e ş u g u

Trei dintre realizatorii filmu filmului lui Tudor: a c t r ristul Mihnea Gheorr hia ,; actot11I Emanoil deschidere a femvalalni .

i ţ a iu P e t r u ţ

Gh :rrhla, scena la spectacolul d e

S T V LUL FILM

EL

n e ş t e î n s ă

L I

 

ENRICO ROSSETTI pria lui personalitate sil   un

ai un „as

- de ne-a

satis-

, n-a

etraj

a

furat

ln  -oare norul ilmul id la

ii

raje.

cele

irate

riale.

creeze

n-a

r e u ş i t

de întreg, de

s e n z a ţ i a

unitar.

- Cu ocazia Feati11alului, au debutat doi tineri . compozitori: Li11iu Glodeanu tn Dragoste l u n g ă de-o s e a r ă 1i Mircea Istrati n t r ă i n u l .

- Glodeanu, în deosebi, aduce o modalitate mai nouil, o muzicii de facturii mai m o d e r n ă , care a m i n t e ş t e muzica filmului grecesc

unele mo mente muzicale foarte bune, a l ă  turi de altele mai p u ţ i n bune. Asta, d a t o r i t ă folosirii excesive a per c u ţ i e i care, neavînd suficient volum fonic, c r e e a z ă prin abuz o s e n z a ţ i e de devitalizare. Muzica lui Mircea Istrati, de asemenea meritorie, Electra. El are

î n s ă

(ITALIA)

suferi cred din pricina regizorului care i-a cerut, se pare, sii-fÎ armo nizeze partitura cu un fel de muzi cii u ş o a r ă , în s e c v e n ţ e l e idilei ti ou Rapsodia a III-a â lui Enescu, ln reali final. Istrati n-a izbutit zeze o armonie deplinii Intre aceste categorii muzicale deosebite. De altfel, era foarte greu. - Care c r e d e ţ i este problsma cheie tn dez11oltarea muzicii noastre

e

filmP

- ln primul rînd, liirgirea cer cului de colaboratori s p e c i a l i z a ţ i . Asta nu î n s e a m n ă , o simplii c r e ş t e r e numericl a celor ce scriu m u z i c ă de film, ci ln primul rlnd m ă r i r e a d i v e n i t i i ţ i i talentelor care creea zii pe acest t ă r l m .

1z ca

spre

nspi auna s-au n i t ă .

ului,

Na ' de lese. ifean

lorot desc

•••l

GEORGES SADOUL F R A N Ţ A )

i : i:.::• :~tc~'::,i,Wlt~t~: cunosc mai hadeaproap• produc dumo•avoa1trl de filme dia ultimii dol oni ti am flcut o des coperire cU'• mi H pare ia.t ..

metraj. Din ZO de filma p r a u a t a h mi-au plicut foarte mu lt vreo I - 7 care au abordat ti rezoh·at

h m • intareuote ti variau. Mi r „ fer mai alH la Pretutindeni mun„ c u c oameni, Ce orre Coorrescu

(clru ia noi, &ancezii, Εam acor• clat 1i Premiul criticii franceze), Niic&, admirabil ha1m pentru copii cum H fac rar in occiileat fÎ Oa.menii nottri la care am apre„ ciat comentariul conceput fÎ spui c• o ri1 in alitah 1i duh. Memoria tr a nd af i rului l-am mai vlzllt la C ..aau. Este un film bun car• a fost bio.e primit ath ele critica PU•.. fr a a u. z .   cit 1i de mofturo1ul PU• 1'lic U pe C o u t a de Aaa.r. La fil mele d.e l•as-m.etraj preferiutele mele i Co m o a u din Vadul Ve c b i. Oa fi.ba ll• n care 11.a plclta. iep1 , 4 a i a e , decit priu finalul e - e . a • • a ţ:Î.e :a.a.l braY ca reaolYare U tirtiei „ -.c:ea ri.ad1or J Pat • p_s.uc: c.l Gopo este • P U lua& i.atr„aa ,.....,._ d a ţ i : t o r fatl ele Fe t i ta • • aC la u l ti c.P.ID fatl. ele S..a fura t • • • &. D ra.1 01h lu n ii do-o u a.rl ...._ , • • • l clin,. c r • , fibae tte cele mai i.aaa•llt.• an ta.te ia uwi:n.l 1„ti.-.Jalai.

NINA IGNATIEVA ( .R.S.S.)

u ş i 

cest m ţ ă

uneo ri. Poate nu trebuia insis tat l n a lltea rlnduri asupra caracteru caracteru··

SERGIU NICOLAESCU:

lor,

cil,

cat

voel Jar

·au ui. ou t

lin ait

o ~ e ~ ~ ~ ~ i ~ ~ ~ ~ ~ : J ~ ~ w ; o ~ ~ ~ r ;::

documentarul

 rul

itii,

i l 1 4 : : ~ : • : · ~ ~ ~

; : „ : ~ . ~ 1 : \

ln  lpu-

nu -

:

M a ~ ţ i a

.,.„

tre

e a l ă

filme ex perimenta/$„.

ş c o a l a

n a f i o n a l ă - Festivalul de la Mamaia ne n e-a a r ă t a t

d o c u m e n t a r i ş t i i

~ i ~ : ~ t a ~ o ~ ~ ~ ~ ~ % e / o ~ r ~ ~ ~ : ~ a : ~ cultivare a spectaculo spectaculosului. Ima Im a ginea filmului e e x c e l e n t ă - F esti11alul a gl zdu i t i clteva

t r ă i

cu pasiune r e a l i t ă ţ i l e noastre, ochii lor î n r e g i s t r e a z ă atent ce e ln ju r , filmele lor î n c e a r c ă contribuie la constituire a unei ş c o l i r o m l n e ş t i de film . D esigur, roadele nu vor ntlrzia a p a r ă d a c ă vom persevera persevera.. La festival au fost pr eze ezenn te c îte  va r e u ş i t e certe: i i , Geo rg rgee

- Ap Apreciez reciez Drumuri al lui Mirel Mirel Il i · . A:r fi fost mai bine cred cred,, d a c ă nu solicita atlt de frecven frecventt supra.impresiunea. supra.impre siunea. Rep et area acea cel e i a ş • 'c i pe parcursul ln tregulu i r· dev ine ln cele din r m ă u p ă r ă t o a r e

M miori4 tnmdafirului tnmdafirului e opii n iile cri icii t r ă i n e op romt - o tnce:care care mi-a reu  ş i t . Aveam emo 1i. Publicul a în ţ e l e s ceeea ce aTI alll de comuni ce asta m i-a ados o mare satis cat f a c ţ i e

Cu

ochii cu care U prive privesc sc lm i pare t o t u ş i p u ţ i

Memor ia

n

cam

- Din p atra film• YÎaioaat• mi.au p)lcut trai: Striinul, Dr..1oate lunrl de-o a u r l ti Pati apte lunl c a n d a t realialri -tet. aic1 de iaaltl calitate iar primele •• bacuri 1i • • o iatarpretare actorice&1cl remarcabili (CiUo t l r a t a • formi4altil I). Str linul ar mai trebui coaceatrat p a ţ i a . la Dra101tea m-au intorHat carao terale celor trei femei creionat• cu pricepere da citra 1canariu ti dit.lei• arti1ticl de c:i.tr• rasie. PaJÎ 1pre lunl • frumos dar cu prea p u ţ i n e 1a1uri dupi pirerea m • • · Or, cred c i • • nul abordat de realizator 1oliciti mai m ulti

- C . :u i dar c i tabloul dnem-a t:.c:rafic oferit pe litoral confirmi. t:.c:rafic w:9: p u nrios înainte fati de reali· z;irile dumneaYoHtri anterioare, U..ind al H lntr•Yadi, totodati, pn1p1cti vele interesante ale lilmu lui romineac. Am in t•IH ci cli .. la a u i t domeniu de mari p u n e ţ i poaihilititi I m•a bucurat acea ener1i• tinereaaci, vitalitate, do· ri n t i de nou car• H r11imt• ÎD ci nematocrafia dumneavoaatri. · D 11pn filme'I R1 1 n t el n am viaut Tudor. M 'a Împreaionat Strlinul au numai p rin dimen1iuni dar ti prin wo1'Jemele aale importante de orclin politic JÎ so

fantu.ie umoriaticl. Dia. pileate - - o . d • . : : Z t a t u o d p o e r ~ , de arti e ti filmul dedicat resizorului Ceor1• GeorlHCU, la car• a.m putut mira unele dia cele ma i framoaH ll'Os-planuri pe car• le•am Yiz11t 'fl'IOdati.

VAN TUNG (R.P. C H I N E Z Ă ) - M-a cucerit atmoafera cald i, de lucru, dHfi.Jurati. au1' aripa ocrotitoare a pelicanului alb. A • primit cu m ulti bucurie În vita ia dumneavoaltri 1i aînt fericit ai. conatat ci ace&1ti reuniune a CΕ ne&Jtilor romîni ,„. aoldat cu uu nloro1 acbimb da idei.

INGEBORG MURZA (R.D.G.) - Plec cu amintirea unor ac• tori deoHt.Ît de t a l e n t a ţ i . Ş t e f a n Ciuhotiratu eate o peraonaliteh pliul de forti, iar tinirul Seba,.. în n•ceni"' cu oPapaiani tiau natural•t• caceritoara. H mi1ci

RABIUDDIN AHMAD

(INDIA)

- Mi„a plicut Duao1te lun1l de-o seari Ji am apreciat lipsa happ1„aad„ului. Creatorii lui au c i nu trebuia în nici un i n ţ e l u caz l aduci trei 1'hbati celor trei "urite"' ale satului, d a c ă Yor •YÎte 1tueotipia. l DHpre Tudor o 1i apun doar ci J„am. cumpirat. aia ci ••• Strl• inul eate in tu eaan t dar prea luni.

cial.

M ·• â • c-.rat to t e-• am Tlzut Ja tl. . _ . . a -•u:trA Î • materie de f i l a 4-ec-s._eatar „ La noi 1 en al a r i•.u ia . m i . Se p o arti ample ă ~ cw w i • i n la traclitiona• . I •-..lt OJ documentara aoYie• d c t ; M ,. . ecoabeazl c • • • oou. artlltic P• car• 1--a.m t .... - · • · l a 4 a m a • a • o u t r l . L-am P• re1U.oral Paa.l

ti••tr•

•

.-a_loroaal aia

4irii.-.J C u r s •

Ceor·

ADALBERTO CONTE

(ITALIA)

- Firma mea a avut p l ă c e r e a de a cliatrihui filmul Tudor În in  trea1a Italie. Tu d o r a produ1 o vie impresie . Ţ i n d m e n ţ i o n e z faptul

c.i apedatorul italian manifeatl un YÎa in ten a pentru arta 1i v i a ţ a poporului romin. Sint convini ci ti celelalte filme pe car• Je„asn cu mp irat H vor bucura de un aaccH meritat.