Relieful Litoral Al Romaniei
October 15, 2022 | Author: Anonymous | Category: N/A
Short Description
Download Relieful Litoral Al Romaniei...
Description
Stoica Florin Geografia Turismului Anul III I.F.R Relieful Litoral al Romaniei
RELIEFUL LITORAL 1.DEFINIREA DOMENIULUI LITORAL Reliefu Reliefull secifi secificc !e lito litoral ral ia na na"ter "teree #n reg regiun iunea ea !e contac contactt !intre !intre uscat uscat "i mare $#n urma unor rocese mecanice$fi%ice$ c&imice "i 'iologice$#n corela(ie cu tiul su'stra su' stratul tului ui "i cu o%i(i o%i(iaa geo geogra grafic) fic) e glo'.*) glo'.*)rmu rmull rere%i rere%int) nt) linia linia care care !esar !esarte te uscatull "i aa.L uscatu aa.Litoral itoralul ul este sa(iu sa(iull !e interferen( interferen()) !intre uscat "i mare$care se e+tin e+tin!e !e at,t e uscat c,t "i su' a) "i care )strea%) caracteristici genetice su'marine "i su'aer su' aerien iene.A e.Ael elee mar marine ine ac(ion ac(ionea% ea%)) asura asura ()r ()rmuri murilor lor at,t at,t e -er -ertic tical) al)$c, $c,tt "i e ori%ontal)$liniar.
LATFORMA /ONTINENTALA A MARII NEGRE - pozitia geografica si limitele -
Situata !e0a lungul litoralului$ a-an! latimi -aria'ile. In N si N2 Marii Negre a3ung ana la 145 6m.7 2 In tara noastra se !esfasoara intre 'ratul /&ilia si localitatea 2ama 2ec&e$ iar in larg ana la 886m 18 mile m ile marine7 coresun%ator 9marii teritoriale:. 1
- caracteristici -
Are asectul unei camii cu o inclinare foarte re!usa$ este o continuare a uscatului in aa formata rin ri!icarea ni-elului marii$ a-an! a!ancimi !e la 5m la 855m. Este acoerita cu alu-iuni a!use !e rauri si curenti. Este 'ogata in etrol si ga%e naturale. Aa latformei continentale are o salinitate mai re!usa si o fauna 'ogata sturioni$ !elfini$ gu-i%i$ sta-ri%i$ me!u%e$ scoici$ etc.7 /urentii marini se !elasea%a aralel cu tarmul si !eun cor!oane !e nisi forman! lacuri lagune si limane7.
AGEN*I $RO/ESE ;I ME/ANISME /ARE AFE/TEAmi"c)ri ritmice ale articulelor !e a) #n 3urul unui unct imaginar !e ec&ili'ru. /lasificarea -alurilor su' asect genetic> - -alur -alurii eoliene care aar su' ac(iunea frec)ri frec)riii tagen(iale ale maselor !e aer #n !elasare$cu resiunea normal)$fa() !e aa marin). - -aluri mareiceti!ale7$ generate generate !e for(ele mareice ro-ocate !e atrac(ia Lunii "i a Soarelui?!elas)rile maselor !e a) #n sens ori%ontal se ro!uc su' forma curen(ilor mareici - -alur -alurii anomo'arice anomo'arice care aar su' forma unor un!e lungi $legate !e trecerea asura unei regiuni oceanice a unor sisteme 'arice atmosfericecicloni$furtuni troicale0taifunuri7$care ro-oac) sc&im')ri 'ru"te ale resiunii atmosferice "i ale -,nturilor
-aluri seismice$generate -aluri $generate !e mi"c)rile mi"c)rile 'ru"te e -ertical) -ertical) "i e ori%ontal) ori%ontal) ale scoar sco ar(e (eii ter terest estre$ re$#n #n tim timu ull cutre cutremu murel relor or !e )m, )m,nt nt$a $alu lune nec) c)ri rilo lorr !e te teren ren intraoceanice "i al eru(iilor -ulcanice?la surafa() ele aar ca ni"te un!e li'ere care se r)s,n!esc cu o -ite%) mare$acestea sunt numite tsunami - -aluri na-ale se ro!uc #n timul !elas)rii unor na-e sau a unor coruri soli!e #n a)&ul) !e #nso(ire7 Du) criteriul for(elor !e ani&ilare ale -alorilor cele mai imortante sunt for(ele gra-it gra -ita(i a(iona onale le "i for for(ele (ele ca caila ilarere-alu aluri ri ca caila ilare$ re$#nc #ncre(i re(ituri turi er eren en!ic !icula ulare re e !irec(ia -,ntului $unele straturi !e ulei lutitor la surafa()7 - -al -aluri uri for(at for(atee !e -,n -,ntt sun suntt #n cre cre"ter "tere$sa e$sauu #n ec& ec&ili ili'ru 'ru !in !inami amicc cu -,ntu -,ntull generator - -alur -alurii gragra-ita(io ita(ional nal li'ere care nu sunt for(ate !e -,nt "i oart) !enumirea !e &ul) marin)?au !imensiuni tretat sc)%,n!e - -aluri sta(ionare care se formea%) #n ca%ul interferen(ei unor -aluri cu !irec(ie !iferit !ife rit)$s )$sau au c&i c&iar ar ouse ouse !e !e !elas lasare are?as ?astfel tfel !isar !isaree sen%a( sen%a(ia ia !elas !elas)ri )riii e ori%ontal). Gene%a "i e-olu(ia -alurilor eoliene.@n ri-in(a form)rii -alurilor e+ist) mai mult mu ltee teorii teorii$! $!in intr tree care care cea ma maii !u !ura ra'i 'il) l) est estee teori teoriaa -alu -aluri rilo lorr tro&o tro&oi! i!al alee a lu luii erstner145 erstn er14587 87 $ela'orat) $ela'orat) entru un ocean !e a!,ncime a!,ncime nelimitat)$ nelimitat)$lic&i! lic&i! i!eal$f)r) freca fre care re lic& lic&i! i!)$ )$cu cu !ens !ensit itat atee cons consta tant nt)$ )$un un!e !e se fo forme rmea% a%)) -alu -aluri ri cu mi mi"c "car aree !e transla(ie $gra-ita(ionale "i li'er)./onclu%iile acestei teorii sunt c) articulele !e a) #n -
mi"ca mi" care reaa lo lorr urm) urm)re resc scu"or o !eformat) or'i or'it) t) #n #nc& c&is )$#n #ntr0 tr0un un-alului?iar intr intree-al al articulele !e ti tim m egal eg eri erioa oa!e !eii -alului$or'it)$care este eis)$ !irec(ia !ealla surafa() rimesc cea mai mare cantitate !e energie eolian)$!eci -or a-ea ra%a or'itei cea mai mare.O!at) cu cre"terea a!,ncimii $energia se transmite e cale &i!raulic)$!eci or'itele arti a rticu cule lelo lorr -o -orr fi tot tot ma maii mic mici.2 i.2al alur uril ilee !is !isun un !e energ energie ie oten oten(i (ial al)) "i energ energie ie cinetic)$"i ele se calculea%) #n func(ie !e elementele !e m)rime "i -ite%) m)rimea lungimii -alului7.2alul cu !esf)"urare i!eal) "i simetric) este &ula regulat)$care este un -al gra-ita(ional #n stingere nefor(at !e -,nt. @n ca%u ca%ull -a -alu luril rilor or for(a for(ate te !e -,nt -,nt cu in inte tensi nsita tate te cresc cresc,n ,n!) !) se ro! ro!uc ucee !efer !eferla lare reaa -alurilor $sau r)'u"irea eolian) a crestei.@n asemenea ca%uri -,ntul e+ercit) o resiune e+cesi-) asura )r(ii suerioare a crestei fe(ei ascen!ente "i crea%) o !eresiune #n artea ar tea ous)$ ous)$e e fa(a !esc !escen! en!ent ent).D ).Defe eferla rlarea rea -aluri -alurilor lor #n fa(a fa(a ()r ()rmur murilo ilorr a'rut a'rutee ro!uce -aluri !e interferen().uterea imactului !e r)'u"ire se #nregistrea%) cu a3utorul !inamometrelor "i !inamografelor.Transformarea -alurilor este mai mo!erat) #n %onele !e ()rm cu la3)$acumulati-e.Aici iau na"tere -alurile !e resac)$'ri%an(ii$#n ca%u ca%ull #n care care a' a'ru rut tul ul acti acti-i% -i%at at !e -alu -aluri ri nu !is !isun unee !e a! a!,n ,nci cime me sufic suficie ient nt)) !e !e%-oltare. Dime Dimens nsiu iuni nile le ma+i ma+ime me ale ale -alu -aluri rilo lorr se o'se o'serr-)) #n regi regiun unil ilee $un! $un!ee -i -ite te%a %a -,ntului$! -,ntu lui$!urata urata ei "i sa(iul sa(iul !e !e%-oltare !e%-oltare li'e li'er) r) al -alur -alurilor ilor sunt cele mai mari.@n mari.@n curinsul Oceanului lanetar frec-en(a cea mai mare o au -alurile cu #n)l(ime mic)$su' 8$1m.@n ca%ul furtunilor e+ce(ionale ele ot a-ea #n)l(imi !e este 85 m "i o lungime #n 3ur !e B55 m.2alurile o'i"nuite #n timul uraganelor au o #n)l(ime !e cca. 4 m $cu erioa!) !e 4 secun!e$-ite%) !e 14085 mCs "i ant) #n 3ur !e 1C15m 1C5m.Regiunile cu uragane frec-ente "i ericuloase entru na-iga(ie coinci! cu regiunile !e gene%) a ciclonilor$cum sunt )r(ile nor!ice ale Oceanului acific$ale Oceanului Atlantic$recum "i regiunile uraganelor troicale taifunurilor7.Frec-en(a cea mai mare a uraganelor se o'ser-) #n erioa!ele !e sf,r"it !e iarn) fe'ruarie7 "i !e sf,r"it !e -ar) august7. #ninra%a orturilor rin filareaa unei cantit)(i limitate limita te/almarea !e ulei la-alurilor sura surafa(a fa(aeoliene aei.r aei.rin acest roce! roce!eu euseseo'(ine ore"te mi"carea mi"care or'itoi!a or'itoi!al) l) a
articulelor !e a) !e la surafa()$roces$care rin interferen() se transmite "i la a!,ncime.Efectele asem)n)toare re%ult) !in acoerirea surafe(ei m)rii cu sloiuri !e g&ea() $sau !e%-oltarea unei -egeta(ii ac-atice e surafe(e mari.ic)turile !e loaie calmea%) "i ele -alurile$mai ales #n timul loilor intense $cu energie mare. 2alurile interioare. ot lua na"tere #n toate situa(iile $c,n! !ou) straturi !e lic&i! tangente neomogene ca !ensitate au mi"c)ri relati- !iferite.@n ca%ul m)rilor este un fenomen !estul !e frec-ent $c,n! !easura unui strat !e a) cu salinitate mai mare se !elasea%) un strat !e a) cu !ensitate mai mic).@n acest ca% se transfer) energie !in stratul suerior #n !elasare c)tre stratul inferior stagnant.Astfel #n masele !e a) mai !ense se formea%) -aluri interioare$asem)n)toare -alurilor !e surafa().Dac) na-ele tra-ersea%) #n mers !in sens ous un asemenea -al sau creasta lui$ea oate fi orit) 'rusc.Na-igatorii -or'esc #n acest ca% !e a) moart). 2alurile seismicetsunami7 .@n timul cutremurelor !e )m,nt$ #nso(ite uneori !e eru(ii -ulcanice $se formea%) un!e !e "oc $care transmise masei !e a) formea%) un!e !e transla(ie seismic).Unui singur "oc #i coresun!e un singur -al seismic$care atinge uneori !imensiuni "i -ite%e incre!i'ile.ot a-ea #n)l(imi !e ,n) la m "i -ite%e !e este 15mC&.Tsunami aar #n urma cutremurelor cu magnitu!ini !e este H gra!e Mercalli$cu &iocentre ,n) la B5 m a!,ncime.Tsunami nu sunt o'ser-a'ile #n largul m)rii !in cau%a lungimilor mari !e un!) $!ar la lo-irea !e ()rmuri $#n)l(imea un!ei se amlific).D amli fic).Datorit atorit)) agu agu'elor 'elor mari ro-o ro-ocate cate !e tsuna tsunami mi e coaste coastele le Asiei Orientale Orientale "i #n aonia$a fost organi%at rimul sistem automat !e re!ic(ie a un!elor !e -aluri !e transla(ie seismic). Sei"ele sunt -aluri sta(ionare $formate #n sa(ii marine #nc&ise sau semi#nc&ise.@n timul ac(iunii sei"elor $e #nregistr)rile mareografice aar -aria(ii !e ni-el sistematice $e care se ot suraune "i alte forme !e -aria(ii$cau%ate uneori !e maree$-aluri.Sei"ele ot a)rea "i #n m)ri !ar "i #n lacuri mai mari.en!ularea #ntregii mase !e a) afectat) !e sei"e$se ro!uce #n 3urul unui no! sau mai multe no!uri monono!ale$'ino!ale $olino!ale7.entru ro!ucerea fenomenului este necesar) aglomerarea aei #n !retul ()rmului ous -,ntului $care la un moment !at !in cau%a energiei sale oten(iale !) na"tere en!ul)rii. MAREEL MAR EELE E sun suntt mi" mi"c)r c)rii !in cat catego egoria ria un!el un!elor or !e -al -aluri uri solita solitare$ re$car caree aar aar r roo-oc ocat atee !e atra atrac( c(ia ia gragra-it ita( a(io iona nal) l) a Lu Luni niii "i Soar Soarel elui ui$e $e+e +erc rcit itat at)) asu asura ra m)rilor$oceanelor "i a scoar(ei terestre$inclusi- aele su'terane. Mareelee ocean Mareel oceanice ice aar #n %onele !e coast) #n inter-al !iurn$! !iurn$!u) u) trecerea Lunii "i a Soarelui este unctul !e culminare #n unctul -i%at.2aria(iile !e ni-el sunt #nregistrate !e mareografe$care !esenea%) e o 'an!) !e &,rtie mersul ni-elului aei #n inter-al !iurn sau s)t)m,nal.Mareograma este !iagrama !esenat) !e mareograf./ele mai frec-ente sunt mareele !iurne$formate !intr0o maree #nalt) "i una 3oas) #n fiecare %i.Mareele semi!iurne sunt constituite !in !ou) maree #nalte "i !ou) maree 3oase #n !ecursul unei %ile.Mareea are o aari(ie "i o !esf)"urare regulat) "i eretu) #ntr0un unct oarecare$!ar -aria'il !in unct !e -e!ere sa(io0temoral. /lasificarea se face !u) frec-en(a "i caracterul !e manifestare a lor #n !ecursul unei %ile lunare$a!ic) 8B ore "i 5$BJ minute.Dac) #n acest inter-al se formea%) !ou) un!e mareice clare$se -or'e"te !esre maree semi!iurn) regulat)./,n! aare un singur flu+ simetric$se -or'e"te !e maree !iurn) regulat).ot aare "i un!e asimetrice $c,n! mareele se comun !in un!e neregulate sau !eformate.Reflu+ul $sau mareea 3oas) oate fi "i ea asimetric) "i #n acest ca% se -or'e"te !e maree neregulat).Flu+ul este mareea #nalt). -
Termeni !e maree> un!e mareice $sunt ro-ocate !e for(ele mareeogenetice.
flu+ul mareic este !eni-elarea o%iti-) ro-ocat) !e for(ele mareeogene reflu+ul mareic este !eni-elarea negati-) ro!us) !u) trecerea un!ei !e flu+ aa #nalt) este ni-elul ma+im al flu+ului aa 3oas) este ni-elul ro!us #n timul reflu+ului erioa!a mareic) este inter-alul !e tim ce trece #ntre !ou) culmin)ri !e flu+ "i !ou) minime !e reflu+ - #n)l(imea flu+ului este !iferen(a !e ni-el fa() !e %ero &)r(ii - m) m)ri rimea mea mare mareei ei est estee !ifer !iferen en(a (a !e ni-e ni-ell !int !intre re !ou) !ou) flu flu+u +uri ri sau sau reflu reflu+u +uri ri succesi-e - amlitu!inea flu+ului este #n)l(imea flu+ului fa() !e ni-elul mareic me!iu - !urata sta(ion)rii este inter-alul !e tim #n care ni-elurile nu -aria%) - timul flu+ului este momentul culmin)rii flu+ului - timul reflu+ului este momentul i-irii ni-elului minim - timul !e cre"tere este inter-alul !e tim ce trece !e la timul reflu+ului ,n) la timul flu+ului - timul !e sc)!ere este inter-alul !e tim ce trece !e la timul flu+ului ,n) la reflu+ Imactul Imact ul mareelor este !e mare amloare amloare cu conti continentel nentelee $insulele $insulele "i ar&ielagu ar&ielagurile.@n rile.@n urma acestui imact $la ()rmul uscatului$masele !e a) se ri!ic) #n fa(a ()rmurilor cu cca. 1014m fa() !e ni-elul reflu+ului.@n m)rile mai i%olate "i cu !imensiuni limitate ca e+tensiune $mareele au #n)l(imi mici.Sre e+emlu #n Marea Me!iteran) -aria(iile !e -
ni-el sunt !e aro+imati- 505 cm$iar #n Marea Neagr) #n 3ur !e 15 cm. RO/ESELE DE ERO la3a !in artea !e su!$ sre Eforie Su!$ este ortiunea cea mai 'una !in statiune fiin! mai mare$ cu accesul foarte usor aici nee+istan! fale%a si a-an! satii !e agrement numeroase$ cea !in centru si nor!ul statiunii este mai ingusta$ aglomerata iar accesul se face !e e o fale%a inalta e scari. /a%arile la articulari sunt foarte numeroase si se ot negocia !irect cu rorietarul in functie !e nr. %ilelor !e ca%are cat si !e nr. !e ersoane.
Statiunea Eforie Su! Fiin! una !in cele mai ieftine statiuni !e e litoral$ Eforie Su! este o statiune esti-ala integrata orasului Eforie$ situata intre Eforie Nor! la nor! si Tu%la la su!$ intre Marea Neagra la est si Lacul Tec&irg&iol la -est. Fata !e /onstanta se afla la o !istanta !e 140 85 m. la3a este cea mai ingusta !intre toate statiunile litoralului nostru !atorita ero%iunii accentuate si lisei !e in-estitii entru rotectie. Fale%a este foarte inalta$ accesul e la3a se face e scari. Tre'uie mentionat ca in artea !e nor! a statiunii$ mai recis ortiunea !intre Eforie Su! si Eforie Nor!$ e o !istanta !e circa 8 m e+ista o la3a foarte 'una.Sunt si ortiuni foarte mari !e la3a cu nisi fin.Este o statiune foarte frumoasa$ liniste$ anorama suer'a$ returi mici si multa -er!eata.
Statiunea Eforie Su!. Atractia rinciala a statiunii o rere%inta aile Reci: cu namol$ comlet mo!erni%ate. In Eforie Su! e+ista si un Sanatoriu entru coii cu afectiuni reumatologice r eumatologice cu regim ermanent$ care tratea%a in rincial sla'iciunea fi%ica!e si ra&itismul. Statiunea se mai !istinge rintr0un romontoriu !e calcar si rin fale%a la a carei inaltime se !esc&i!e
o slen!i!a anorama. Teatru in aer li'er$ 'a%ele !e agrement si osi'ilitatile !e racticare a sorturilor nautice.
Statiunea /ostinesti /unoscuta !e toata lumea !ret statiunea tineretului sau caitala -acanetelor esti-ale$ Statiunea /ostinesti se afla la 1 m su! !e /onstanta$ e malul Marii Negre si se in-ecinea%a la su! cu comuna 8 August$ la nor! cu comuna Tu%la$ iar la est cu Marea Neagra. la3a statiunii /ostinesti are !oua caracteristici > cea !in artea !e su! lata si incaatoare !ar si foarte aglomerata$ cu intrarea in aa utin ietroasa %ona o'elisc$ TT7 si artea !in Nor! sre Ea-a 7 o la3a ingusta$ marginita !e o fale%a nu foarte inalta !ar a-an! un nisi fin si aa curata.
la3a statiunea /ostinesti. entru cei ce !oresc sorturi e aa$ e+ista Lacul /ostinesti intins e J &ectare$ e care -a uteti lim'a cu 'arca sau &i!ro'icicleta. Acest lac este unul secial$ fiin! singurul care nu se alimentea%a !in su'teran. Inainte !e a intra in /ostinesti 1.55 locuitori7 si in statiune$ e artea !reata se afla casele satului Sc&itu cu o oulatie !e 1.455 locuitori$ un!e se gaseste ta'ara !e coii cu 855 !e locuri.
Statiunea Netun Netunul este situat intre Olim la nor! si uiter la su!$ la 6m !e /onstanta si 4 m !e Mangalia. unctul forte al statiunii il rere%inta la3a 9La Steaguri: care este una cele mai 'ine amena3ate la3e !e e litoral concuran! cu succes cu la3ele !in Statiunea Mamaia. Aici$ in fiecare %i$ se fac lecari cu 'arca e mare turul largului marii7. la3a !in Netun este continuata !e cea !in uiter in su! si cu cea !in Olim in Nor! !ar fara a comunica cu cea !in Olim !e care este !esartita !e o %ona care aartine Gu-ernului in care se afla cele mai scume -ile !in Romania$ fiin! -or'a !e -ilele care au aartinut rotocolului !e stat foste ale regimului /eausescu7.
la3a statiunea Netun. la3a statiunii Netun are o latime me!ie 50155 m 7 cu un nisi 'un$ aa curata si multe osi'ilitati !e agrement si ser-icii !i-erse. Este una !intre cele mai lu+oase statiuni !e e litoralul romanesc. la3a este acoerita in cea mai mare arte !e se%longuri si um'rele contra cost$ rar se mai gaseste un loc entru cei cu cearceafuri. Netun0Olim este o statiune foarte sc&im'atoare entru ca este construita e golfuletele !intre mare si lacul Netun. Ase%area &otelurilor este !eci atiica. Statiunea este !e ni-elul Mamaiei a!ica returi mari$ !ar si calitate e masura$ cel utin la restaurante si in clu'uri.
Statiunea 2enus
Situata la 085 m. !easura ni-elului Marii Negre$ la m. !istanta !e Mangalia si B1 m. !e /onstanta$ statiunea 2enus este o !estinatie i!eala atat entru rela+are si !istractie cat si entru tratament. Statiunea 'eneficia%a !e o la3a naturala mare e+tinsa e circa 1$8 m lungime$ intre statiunile 2enus si Saturn si 855 m latime7$ cu nisi fin$ entru &elioteraie si tala%oteraie$ un!e aar si i%-oarele minerale sulfuroase &iotermale$ catate su' forma !e !usuri. entru !oritorii !e !istractii si rela+are statiunea ofera > restaurante$ 'aruri$ clu'uri si !iscoteci$ un arc !e !istractii$ iscine$ maga%ine$ cinematograf$ terenuri !e sort$ arc !e !istractii etc. In su!ul statiunii e+ista un a-ilion secial amena3at entru imac&etari cu namol saroelic si 'ai sulfuroase cat si o imortanta crescatorie !e cai !e rasa.
la3a statiunea Saturn.
Statiunea Saturn
Saturn este statiunea aflata in ime!iata -ecinatate a orasului Mangalia$ la B m !e /onstanta. La nor! statiunea Saturn se in-ecinea%a cu statiunea 2enus. e langa osi'ilitatile !e agrement$ unctul forte al statiunii il rere%inta e+istenta i%-oarelor me%otermale sulfuroase si a namolului cu -aloare teraeutica$ utili%ate in tratarea afectiunilor ginecologice si cele ale aaratului locomotor. la3a se intin!e intre la3a !in Mangalia si cea !in 2enus.
View more...
Comments
