Relieful Litoral Al Romaniei

 

Stoica Florin Geografia Turismului Anul III I.F.R  Relieful Litoral al Romaniei

 

RELIEFUL LITORAL 1.DEFINIREA DOMENIULUI LITORAL   Reliefu Reliefull secifi secificc !e lito litoral ral ia na na"ter "teree #n reg regiun iunea ea !e contac contactt !intre !intre uscat uscat "i mare $#n urma unor rocese mecanice$fi%ice$ c&imice "i 'iologice$#n corela(ie cu tiul su'stra su' stratul tului ui "i cu o%i(i o%i(iaa geo geogra grafic) fic) e glo'.*) glo'.*)rmu rmull rere%i rere%int) nt) linia linia care care !esar !esarte te uscatull "i aa.L uscatu aa.Litoral itoralul ul este sa(iu sa(iull !e interferen( interferen()) !intre uscat "i mare$care se e+tin e+tin!e !e at,t e uscat c,t "i su' a) "i care )strea%) caracteristici genetice su'marine "i su'aer su' aerien iene.A e.Ael elee mar marine ine ac(ion ac(ionea% ea%)) asura asura ()r ()rmuri murilor lor at,t at,t e -er -ertic tical) al)$c, $c,tt "i e ori%ontal)$liniar.

 LATFORMA /ONTINENTALA A MARII NEGRE - pozitia geografica si limitele -

Situata !e0a lungul litoralului$ a-an! latimi -aria'ile. In N si N2 Marii Negre a3ung ana la 145 6m.7 2 In tara noastra se !esfasoara intre 'ratul /&ilia si localitatea 2ama 2ec&e$ iar in larg ana la 886m 18 mile m ile marine7 coresun%ator 9marii teritoriale:. 1

- caracteristici -

Are asectul unei camii cu o inclinare foarte re!usa$ este o continuare a uscatului in aa formata rin ri!icarea ni-elului marii$ a-an! a!ancimi !e la 5m la 855m. Este acoerita cu alu-iuni a!use !e rauri si curenti. Este 'ogata in etrol si ga%e naturale. Aa latformei continentale are o salinitate mai re!usa si o fauna 'ogata sturioni$ !elfini$ gu-i%i$ sta-ri%i$ me!u%e$ scoici$ etc.7 /urentii marini se !elasea%a aralel cu tarmul si !eun cor!oane !e nisi forman! lacuri lagune si limane7.

AGEN*I $RO/ESE ;I ME/ANISME /ARE AFE/TEAmi"c)ri ritmice ale articulelor !e a) #n 3urul unui unct imaginar !e ec&ili'ru. /lasificarea -alurilor su' asect genetic> - -alur -alurii eoliene care aar su' ac(iunea frec)ri frec)riii tagen(iale ale maselor !e aer #n !elasare$cu resiunea normal)$fa() !e aa marin). - -aluri mareiceti!ale7$  generate generate !e for(ele mareice ro-ocate !e atrac(ia Lunii "i a Soarelui?!elas)rile maselor !e a) #n sens ori%ontal se ro!uc su' forma curen(ilor mareici - -alur -alurii anomo'arice anomo'arice care aar su' forma unor un!e lungi $legate !e trecerea asura unei regiuni oceanice a unor sisteme 'arice atmosfericecicloni$furtuni troicale0taifunuri7$care ro-oac) sc&im')ri 'ru"te ale resiunii atmosferice "i ale -,nturilor

 

-aluri seismice$generate -aluri $generate !e mi"c)rile mi"c)rile 'ru"te e -ertical) -ertical) "i e ori%ontal) ori%ontal) ale scoar sco ar(e (eii ter terest estre$ re$#n #n tim timu ull cutre cutremu murel relor or !e )m, )m,nt nt$a $alu lune nec) c)ri rilo lorr !e te teren ren intraoceanice "i al eru(iilor -ulcanice?la surafa() ele aar ca ni"te un!e li'ere care se r)s,n!esc cu o -ite%) mare$acestea sunt numite tsunami - -aluri na-ale se ro!uc #n timul !elas)rii unor na-e sau a unor coruri soli!e  #n a)&ul) !e #nso(ire7 Du) criteriul for(elor !e ani&ilare ale -alorilor cele mai imortante sunt for(ele gra-it gra -ita(i a(iona onale le "i for for(ele (ele ca caila ilarere-alu aluri ri ca caila ilare$ re$#nc #ncre(i re(ituri turi er eren en!ic !icula ulare re e !irec(ia -,ntului $unele straturi !e ulei lutitor la surafa()7 - -al -aluri uri for(at for(atee !e -,n -,ntt sun suntt #n cre cre"ter "tere$sa e$sauu #n ec& ec&ili ili'ru 'ru !in !inami amicc cu -,ntu -,ntull generator - -alur -alurii gragra-ita(io ita(ional nal li'ere care nu sunt for(ate !e -,nt "i oart) !enumirea !e &ul) marin)?au !imensiuni tretat sc)%,n!e - -aluri sta(ionare care se formea%) #n ca%ul interferen(ei unor -aluri cu !irec(ie !iferit !ife rit)$s )$sau au c&i c&iar ar ouse ouse !e !e !elas lasare are?as ?astfel tfel !isar !isaree sen%a( sen%a(ia ia !elas !elas)ri )riii e ori%ontal). Gene%a "i e-olu(ia -alurilor eoliene.@n ri-in(a form)rii -alurilor e+ist) mai mult mu ltee teorii teorii$! $!in intr tree care care cea ma maii !u !ura ra'i 'il) l) est estee teori teoriaa -alu -aluri rilo lorr tro&o tro&oi! i!al alee a lu luii erstner145 erstn er14587 87 $ela'orat) $ela'orat) entru un ocean !e a!,ncime a!,ncime nelimitat)$ nelimitat)$lic&i! lic&i! i!eal$f)r) freca fre care re lic& lic&i! i!)$ )$cu cu !ens !ensit itat atee cons consta tant nt)$ )$un un!e !e se fo forme rmea% a%)) -alu -aluri ri cu mi mi"c "car aree !e transla(ie $gra-ita(ionale "i li'er)./onclu%iile acestei teorii sunt c) articulele !e a) #n -

mi"ca mi" care reaa lo lorr urm) urm)re resc scu"or o !eformat) or'i or'it) t) #n #nc& c&is )$#n #ntr0 tr0un un-alului?iar intr intree-al al articulele !e ti tim m egal eg eri erioa oa!e !eii -alului$or'it)$care este eis)$ !irec(ia !ealla surafa() rimesc cea mai mare cantitate !e energie eolian)$!eci -or a-ea ra%a or'itei cea mai mare.O!at) cu cre"terea a!,ncimii $energia se transmite e cale &i!raulic)$!eci or'itele arti a rticu cule lelo lorr -o -orr fi tot tot ma maii mic mici.2 i.2al alur uril ilee !is !isun un !e energ energie ie oten oten(i (ial al)) "i energ energie ie cinetic)$"i ele se calculea%) #n func(ie !e elementele !e m)rime "i -ite%) m)rimea lungimii -alului7.2alul cu !esf)"urare i!eal) "i simetric) este &ula regulat)$care este un -al gra-ita(ional #n stingere nefor(at !e -,nt. @n ca%u ca%ull -a -alu luril rilor or for(a for(ate te !e -,nt -,nt cu in inte tensi nsita tate te cresc cresc,n ,n!) !) se ro! ro!uc ucee !efer !eferla lare reaa -alurilor $sau r)'u"irea eolian) a crestei.@n asemenea ca%uri -,ntul e+ercit) o resiune e+cesi-) asura )r(ii suerioare a crestei fe(ei ascen!ente "i crea%) o !eresiune #n artea ar tea ous)$ ous)$e e fa(a !esc !escen! en!ent ent).D ).Defe eferla rlarea rea -aluri -alurilor lor #n fa(a fa(a ()r ()rmur murilo ilorr a'rut a'rutee ro!uce -aluri !e interferen().uterea imactului !e r)'u"ire se #nregistrea%) cu a3utorul !inamometrelor "i !inamografelor.Transformarea -alurilor este mai mo!erat)  #n %onele !e ()rm cu la3)$acumulati-e.Aici iau na"tere -alurile !e resac)$'ri%an(ii$#n ca%u ca%ull #n care care a' a'ru rut tul ul acti acti-i% -i%at at !e -alu -aluri ri nu !is !isun unee !e a! a!,n ,nci cime me sufic suficie ient nt)) !e !e%-oltare. Dime Dimens nsiu iuni nile le ma+i ma+ime me ale ale -alu -aluri rilo lorr se o'se o'serr-)) #n regi regiun unil ilee $un! $un!ee -i -ite te%a %a -,ntului$! -,ntu lui$!urata urata ei "i sa(iul sa(iul !e !e%-oltare !e%-oltare li'e li'er) r) al -alur -alurilor ilor sunt cele mai mari.@n mari.@n curinsul Oceanului lanetar frec-en(a cea mai mare o au -alurile cu #n)l(ime mic)$su' 8$1m.@n ca%ul furtunilor e+ce(ionale ele ot a-ea #n)l(imi !e este 85 m "i o lungime #n  3ur !e B55 m.2alurile o'i"nuite #n timul uraganelor au o #n)l(ime !e cca. 4 m $cu erioa!) !e 4 secun!e$-ite%) !e 14085 mCs "i ant) #n 3ur !e 1C15m  1C5m.Regiunile cu uragane frec-ente "i ericuloase entru na-iga(ie coinci! cu regiunile !e gene%) a ciclonilor$cum sunt )r(ile nor!ice ale Oceanului acific$ale Oceanului Atlantic$recum "i regiunile uraganelor troicale taifunurilor7.Frec-en(a cea mai mare a uraganelor se o'ser-) #n erioa!ele !e sf,r"it !e iarn) fe'ruarie7 "i !e sf,r"it !e -ar) august7. #ninra%a orturilor rin filareaa unei cantit)(i limitate limita te/almarea !e ulei la-alurilor sura surafa(a fa(aeoliene aei.r aei.rin acest roce! roce!eu euseseo'(ine ore"te mi"carea mi"care or'itoi!a or'itoi!al) l) a

 

articulelor !e a) !e la surafa()$roces$care rin interferen() se transmite "i la a!,ncime.Efectele asem)n)toare re%ult) !in acoerirea surafe(ei m)rii cu sloiuri !e g&ea() $sau !e%-oltarea unei -egeta(ii ac-atice e surafe(e mari.ic)turile !e loaie calmea%) "i ele -alurile$mai ales #n timul loilor intense $cu energie mare. 2alurile interioare. ot lua na"tere #n toate situa(iile $c,n! !ou) straturi !e lic&i! tangente neomogene ca !ensitate au mi"c)ri relati- !iferite.@n ca%ul m)rilor este un fenomen !estul !e frec-ent $c,n! !easura unui strat !e a) cu salinitate mai mare se !elasea%) un strat !e a) cu !ensitate mai mic).@n acest ca% se transfer) energie !in stratul suerior #n !elasare c)tre stratul inferior stagnant.Astfel #n masele !e a) mai !ense se formea%) -aluri interioare$asem)n)toare -alurilor !e surafa().Dac) na-ele tra-ersea%) #n mers !in sens ous un asemenea -al sau creasta lui$ea oate fi orit) 'rusc.Na-igatorii -or'esc #n acest ca% !e a) moart). 2alurile seismicetsunami7 .@n timul cutremurelor !e )m,nt$ #nso(ite uneori !e eru(ii -ulcanice $se formea%) un!e !e "oc $care transmise masei !e a) formea%) un!e !e transla(ie seismic).Unui singur "oc #i coresun!e un singur -al seismic$care atinge uneori !imensiuni "i -ite%e incre!i'ile.ot a-ea #n)l(imi !e ,n) la  m "i -ite%e !e este 15mC&.Tsunami aar #n urma cutremurelor cu magnitu!ini !e este H gra!e Mercalli$cu &iocentre ,n) la B5 m a!,ncime.Tsunami nu sunt o'ser-a'ile #n largul m)rii !in cau%a lungimilor mari !e un!) $!ar la lo-irea !e ()rmuri $#n)l(imea un!ei se amlific).D amli fic).Datorit atorit)) agu agu'elor 'elor mari ro-o ro-ocate cate !e tsuna tsunami mi e coaste coastele le Asiei Orientale Orientale "i  #n aonia$a fost organi%at rimul sistem automat !e re!ic(ie a un!elor !e -aluri !e transla(ie seismic). Sei"ele sunt -aluri sta(ionare $formate #n sa(ii marine #nc&ise sau semi#nc&ise.@n timul ac(iunii sei"elor $e #nregistr)rile mareografice aar -aria(ii !e ni-el sistematice $e care se ot suraune "i alte forme !e -aria(ii$cau%ate uneori !e maree$-aluri.Sei"ele ot a)rea "i #n m)ri !ar "i #n lacuri mai mari.en!ularea #ntregii mase !e a) afectat) !e sei"e$se ro!uce #n 3urul unui no! sau mai multe no!uri monono!ale$'ino!ale $olino!ale7.entru ro!ucerea fenomenului este necesar) aglomerarea aei #n !retul ()rmului ous -,ntului $care la un moment !at !in cau%a energiei sale oten(iale !) na"tere en!ul)rii. MAREEL MAR EELE E sun suntt mi" mi"c)r c)rii !in cat catego egoria ria un!el un!elor or !e -al -aluri uri solita solitare$ re$car caree aar aar r roo-oc ocat atee !e atra atrac( c(ia ia gragra-it ita( a(io iona nal) l) a Lu Luni niii "i Soar Soarel elui ui$e $e+e +erc rcit itat at)) asu asura ra m)rilor$oceanelor "i a scoar(ei terestre$inclusi- aele su'terane. Mareelee ocean Mareel oceanice ice aar #n %onele !e coast) #n inter-al !iurn$! !iurn$!u) u) trecerea Lunii "i a Soarelui este unctul !e culminare #n unctul -i%at.2aria(iile !e ni-el sunt  #nregistrate !e mareografe$care !esenea%) e o 'an!) !e &,rtie mersul ni-elului aei #n inter-al !iurn sau s)t)m,nal.Mareograma este !iagrama !esenat) !e mareograf./ele mai frec-ente sunt mareele !iurne$formate !intr0o maree #nalt) "i una 3oas) #n fiecare %i.Mareele semi!iurne sunt constituite !in !ou) maree #nalte "i !ou) maree 3oase #n !ecursul unei %ile.Mareea are o aari(ie "i o !esf)"urare regulat) "i eretu) #ntr0un unct oarecare$!ar -aria'il !in unct !e -e!ere sa(io0temoral. /lasificarea se face !u) frec-en(a "i caracterul !e manifestare a lor #n !ecursul unei %ile lunare$a!ic) 8B ore "i 5$BJ minute.Dac) #n acest inter-al se formea%) !ou) un!e mareice clare$se -or'e"te !esre maree semi!iurn) regulat)./,n! aare un singur flu+ simetric$se -or'e"te !e maree !iurn) regulat).ot aare "i un!e asimetrice $c,n! mareele se comun !in un!e neregulate sau !eformate.Reflu+ul $sau mareea 3oas) oate fi "i ea asimetric) "i #n acest ca% se -or'e"te !e maree neregulat).Flu+ul este mareea  #nalt). -

Termeni !e maree> un!e mareice $sunt ro-ocate !e for(ele mareeogenetice.

 

flu+ul mareic este !eni-elarea o%iti-) ro-ocat) !e for(ele mareeogene reflu+ul mareic este !eni-elarea negati-) ro!us) !u) trecerea un!ei !e flu+ aa #nalt) este ni-elul ma+im al flu+ului aa 3oas) este ni-elul ro!us #n timul reflu+ului erioa!a mareic) este inter-alul !e tim ce trece #ntre !ou) culmin)ri !e flu+ "i !ou) minime !e reflu+ -  #n)l(imea flu+ului este !iferen(a !e ni-el fa() !e %ero &)r(ii - m) m)ri rimea mea mare mareei ei est estee !ifer !iferen en(a (a !e ni-e ni-ell !int !intre re !ou) !ou) flu flu+u +uri ri sau sau reflu reflu+u +uri ri succesi-e - amlitu!inea flu+ului este #n)l(imea flu+ului fa() !e ni-elul mareic me!iu - !urata sta(ion)rii este inter-alul !e tim #n care ni-elurile nu -aria%) - timul flu+ului este momentul culmin)rii flu+ului - timul reflu+ului este momentul i-irii ni-elului minim - timul !e cre"tere este inter-alul !e tim ce trece !e la timul reflu+ului ,n) la timul flu+ului - timul !e sc)!ere este inter-alul !e tim ce trece !e la timul flu+ului ,n) la reflu+ Imactul Imact ul mareelor este !e mare amloare amloare cu conti continentel nentelee $insulele $insulele "i ar&ielagu ar&ielagurile.@n rile.@n urma acestui imact $la ()rmul uscatului$masele !e a) se ri!ic) #n fa(a ()rmurilor cu cca. 1014m fa() !e ni-elul reflu+ului.@n m)rile mai i%olate "i cu !imensiuni limitate ca e+tensiune $mareele au #n)l(imi mici.Sre e+emlu #n Marea Me!iteran) -aria(iile !e -

ni-el sunt !e aro+imati- 505 cm$iar #n Marea Neagr) #n 3ur !e 15 cm. RO/ESELE DE ERO la3a !in artea !e su!$ sre Eforie Su!$ este ortiunea cea mai 'una !in statiune fiin! mai mare$ cu accesul foarte usor aici nee+istan! fale%a si a-an! satii !e agrement numeroase$ cea !in centru si nor!ul statiunii este mai ingusta$ aglomerata iar accesul se face !e e o fale%a inalta e scari. /a%arile la articulari sunt foarte numeroase si se ot negocia !irect cu rorietarul in functie !e nr. %ilelor !e ca%are cat si !e nr. !e ersoane.

Statiunea Eforie Su! Fiin! una !in cele mai ieftine statiuni !e e litoral$ Eforie Su! este o statiune esti-ala integrata orasului Eforie$ situata intre Eforie Nor! la nor! si Tu%la la su!$ intre Marea Neagra la est si Lacul Tec&irg&iol la -est. Fata !e /onstanta se afla la o !istanta !e 140 85 m. la3a este cea mai ingusta !intre toate statiunile litoralului nostru !atorita ero%iunii accentuate si lisei !e in-estitii entru rotectie. Fale%a este foarte inalta$ accesul e la3a se face e scari. Tre'uie mentionat ca in artea !e nor! a statiunii$ mai recis ortiunea !intre Eforie Su! si Eforie Nor!$ e o !istanta !e circa 8 m e+ista o la3a foarte 'una.Sunt si ortiuni foarte mari !e la3a cu nisi fin.Este o statiune foarte frumoasa$ liniste$ anorama suer'a$ returi mici si multa -er!eata.

Statiunea Eforie Su!. Atractia rinciala a statiunii o rere%inta aile Reci: cu namol$ comlet mo!erni%ate. In Eforie Su! e+ista si un Sanatoriu entru coii cu afectiuni reumatologice r eumatologice cu regim ermanent$ care tratea%a in rincial sla'iciunea fi%ica!e si ra&itismul. Statiunea se mai !istinge rintr0un romontoriu !e calcar si rin fale%a la a carei inaltime se !esc&i!e

 

o slen!i!a anorama. Teatru in aer li'er$ 'a%ele !e agrement si osi'ilitatile !e racticare a sorturilor nautice.

Statiunea /ostinesti /unoscuta !e toata lumea !ret statiunea tineretului sau caitala -acanetelor esti-ale$ Statiunea /ostinesti se afla la 1 m su! !e /onstanta$ e malul Marii Negre si se in-ecinea%a la su! cu comuna 8 August$ la nor! cu comuna Tu%la$ iar la est cu Marea Neagra. la3a statiunii /ostinesti are !oua caracteristici > cea !in artea !e su! lata si incaatoare !ar si foarte aglomerata$ cu intrarea in aa utin ietroasa %ona o'elisc$ TT7 si artea !in Nor! sre Ea-a 7 o la3a ingusta$ marginita !e o fale%a nu foarte inalta !ar a-an! un nisi fin si aa curata.

la3a statiunea /ostinesti. entru cei ce !oresc sorturi e aa$ e+ista Lacul /ostinesti intins e J &ectare$ e care -a uteti lim'a cu 'arca sau &i!ro'icicleta. Acest lac este unul secial$ fiin! singurul care nu se alimentea%a !in su'teran. Inainte !e a intra in /ostinesti 1.55 locuitori7 si in statiune$ e artea !reata se afla casele satului Sc&itu cu o oulatie !e 1.455 locuitori$ un!e se gaseste ta'ara !e coii cu 855 !e locuri.

Statiunea Netun Netunul este situat intre Olim la nor! si uiter la su!$ la  6m !e /onstanta si 4 m !e Mangalia. unctul forte al statiunii il rere%inta la3a 9La Steaguri: care este una cele mai 'ine amena3ate la3e !e e litoral concuran! cu succes cu la3ele !in Statiunea Mamaia. Aici$ in fiecare %i$ se fac lecari cu 'arca e mare turul largului marii7. la3a !in Netun este continuata !e cea !in uiter in su! si cu cea !in Olim in Nor! !ar fara a comunica cu cea !in Olim !e care este !esartita !e o %ona care aartine Gu-ernului in care se afla cele mai scume -ile !in Romania$ fiin! -or'a !e -ilele care au aartinut rotocolului !e stat foste ale regimului /eausescu7.

 

la3a statiunea Netun. la3a statiunii Netun are o latime me!ie 50155 m 7 cu un nisi 'un$ aa curata si multe osi'ilitati !e agrement si ser-icii !i-erse. Este una !intre cele mai lu+oase statiuni !e e litoralul romanesc. la3a este acoerita in cea mai mare arte !e se%longuri si um'rele  contra cost$ rar se mai gaseste un loc entru cei cu cearceafuri. Netun0Olim este o statiune foarte sc&im'atoare entru ca este construita e golfuletele !intre mare si lacul Netun. Ase%area &otelurilor este !eci atiica. Statiunea este !e ni-elul Mamaiei  a!ica returi mari$ !ar si calitate e masura$ cel utin la restaurante si in clu'uri.

Statiunea 2enus

Situata la 085 m. !easura ni-elului Marii Negre$ la  m. !istanta !e Mangalia si B1 m. !e /onstanta$ statiunea 2enus este o !estinatie i!eala atat entru rela+are si !istractie cat si entru tratament. Statiunea 'eneficia%a !e o la3a naturala mare e+tinsa e circa 1$8 m lungime$ intre statiunile 2enus si Saturn si 855 m latime7$ cu nisi fin$ entru &elioteraie si tala%oteraie$ un!e aar si i%-oarele minerale sulfuroase &iotermale$ catate su' forma !e !usuri. entru !oritorii !e !istractii si rela+are statiunea ofera > restaurante$ 'aruri$ clu'uri si !iscoteci$ un arc !e !istractii$ iscine$ maga%ine$ cinematograf$ terenuri !e sort$ arc !e !istractii etc. In su!ul statiunii e+ista un a-ilion secial amena3at entru imac&etari cu namol saroelic si 'ai sulfuroase cat si o imortanta crescatorie !e cai !e rasa.

la3a statiunea Saturn.

Statiunea Saturn

 

Saturn este statiunea aflata in ime!iata -ecinatate a orasului Mangalia$ la B m !e /onstanta. La nor! statiunea Saturn se in-ecinea%a cu statiunea 2enus. e langa osi'ilitatile !e agrement$ unctul forte al statiunii il rere%inta e+istenta i%-oarelor me%otermale sulfuroase si a namolului cu -aloare teraeutica$ utili%ate in tratarea afectiunilor ginecologice si cele ale aaratului locomotor. la3a se intin!e intre la3a !in Mangalia si cea !in 2enus.