Relatii Economice Internationale

Теmа пr. 1: Organisme gi orgarriza{ii interna{ionalc_: corrtemporarre

.

Peisajul nondial sufеrй о continuй 9i Гоаrtе diпamic6 sclrimbare in роlitlсё, есопоmiе 9i sfега socialй, antrenind репtru Statcle Srrчеr lе conýecinte imроfiалtе conte\tului 1а nivel nalional. Acestea trebuie nu numai si 1'асП fap SchimbfuiloI iпЙuiопut, ci qi sd iasб din izolare, integTindu-se in noile conlexte, chiar,'daci uneori bosturile acestei integriri Sцпt mшi i1-1 l'apolt cu putel,ea 1оI economici de moment. AýadM, in lосu] politicilor есопоmiсе ultranalionaliste ýi plotectioniste, statele lumii irr drurпul 1оr spre "modemismul internalional", trebuie sE accepte о noui гсаlilаtе. in ребЁi,tа S'.t,ilnbare: dispaгiri., LllocuIui comunist ý] 9:1,_:l,E"i.. л -" uпеi economii de piala in statele est - ýi central europene, aparilia ýi Pr-oiiteLarea companiilor multinalionale, odatй cu globalizaTea pie{ei, expansiunea есопопiсi ug."ri,ra u statelor asiatice (in special Japonia Ei Coreea), Ьмаtб ре un cost ledus ai capitalului, sunt numai citeva dintre aspecte]e gепегаtоаrе de sсhimьбгi lin

peibajul inrcmaliona1. in acest context, otganismeie 9i organizaliile internationale аu nu пum un rol integrator, dаr gi reguiator al sistemului intemalional de rela,tii, OTganizaliile intemaiionale pot ti guveTnamentale 9i nonguvemamentale, Sunt create pdntf-]Jn act.juridic _ - .., Orqanirutiile Йtеmаliопаlе guvemamentale 'i.'ЁiГЪru, iu acoldu] statelor irпрliЙе pTin internrediul unui traиt ýi capata аStfёl pe"гsonalitate juridicй. Activiиtea 1оr se desliqoaй ре baza unui Statut plopтiu ýj se articuleazl pe о sffuctulб се conline in general, ulrnatoarele verigi:

1. Adunarea generalё 2. Consiliu

З. Secrctariatu1 4. Comitete (consilii ре domenii) Organizaliile nonguvemamentale

reprezinй instifulii cleate plintl-o

iniliativa рriчай Sau mixta.

1.1. Оrgапйа{iа Na{iunilor Unite (ONU) cu menlineren

oTdinii internalionale, ieglementarea conflictelor gi пепliпеrеа pбcii, fondatб la San Francisco, in iunie 1945, de сбtrc 51 dc State mсmЬrе fondatoare, Ь pTezent ONPguverneazё najoritatea Stateloт de ре glob, Оrgаrеiе sale

ONU reprezintб un forum mondial

itrsdrcinat

principale sunt: 1, Adunarea 9епеrа16 (AG), reprezentind un, fel ,de "Раrlаmепt mondial" organizat ре principiul "rrlt stat, о voce" 9i avind dTept obiectiv mепфеrеа ordinii intema{ionale;

Secr-rritate (CS). огgапul гestrins, compus din 15 mеmЬri; adoptaTea deciz-iilor sc lасе сu acot,dul а 5 rrrenbri principali, Гrсса,с

i.

Consiliul de

,l

ý

ciintl,e ei avind insi drept de veto, Restul tenerald ре о регiоаdа,.1с 2 ani;

'

dc 10 п-rеmЬri smlt aleýi de Adunarea

'Coпsiliul

Econornic si Socia] (CES) cste un olgan cor-rsu]tativ, funclionind in subordinea AG; este compus din64 dе.mеmЫi aleqi de AG, CE,S

]

sub forrrld funciioneaze prin intermediul unor oTganisnlc specializate organizate de сЪmitеtе ре tlomenii ýi comisii telmicc, рrесum qi prin intermediul rrnor oTganisme regionale. " 4. Cu,iealnlcпlarionala,g|q]ustiiiert IJ lечtс ргiпсiраlul оrgал juridic O\U juridici пuпlаi се sC ocupJr de rczolr агса .lе tiiiy'iY'in r,. st,-rt, 5i ,,cord5 сопsullал!Д din 15 pentru o'I$J, са orgarriza[ie ýi nu репtгtl netrrbrii sii, Гrind соmрusй judecйtori independenli, alegi ре 9 ani de АG Ei CS; " 5. Secreiariatul' condus de SecTelаIll general ONU, persoana cheie care admЫstreaza personalul ýi intocmeýte bugetu1, 6. Оrgапеiе subsidiare са FМt ql Banca Mondial5 (ВМ),

FMI

qi

Вапса Mondialй

Obiectilul FMI 9i ВМ este supTaveglrcrea frnanciard а bunei_ Гuпс{iопйтi а cu SMI. Са urmаrе а evoliiiiei rr-rondiale rоlu1 }'MI а cёpбtat valenlе noi, orientate

pr"pona"r"nla ,рr" asislalea рrосеsеlоr de ajustбri structmale ?п 1fuile cu un nivel bu.e ае indatobe - iп principal pdn acoldalea de сrеditе ре termen mediu ýi Scult.

Spre deosebire de FМI, l3anca Мопdiаlй firnciioneazб са о instituiie Ьапсаrб сu particip e guvemamentala. orlce posibile confuzii logate de rolul сеlоr dou1 institulii se Р"пй u qinfetizeaz5

"uitu to al acestorir: oblective aje eleе obrectlve с

comr]ne intбrirca mecanisme-

lоr de рiаlё фriчаli

ZaIe, Stimularea liberei conculenle etc.)

Suslirrerea come4ului internalional ýi а inveStiliiloI iлterTalicrnaJe.

Elaborarea de potitici gi strategii, antiinfla1ioniste gi de contlol

asupra

Asistenta fiпапсiаrй а 16rilor cu dificulйti in baianJa de plЕ{i, prin acoldmea dc fiпапlбri

ре temen mediu

gi

Scufi.

Stimularea stabiliйlii

cursului valutar. Supravegherea SMI 9i а соореrаrii nonela{e internari onale,

masel

monetale.

-sп/ - r2sn€r',? м о),,,ат-.4 ý

Ro]

Rol FMI

Opliuni ргiоritаrе

R

,/)\r7'с?.

PrJýrz/c,2l|4

ВМ

рrоmочаrеа dezvoltfu,ii economice rеfоппеlот ln

qi а

!ёrilе

in culs

dezvoltare qi

iп

de

cele est-central europene. Acordarea de imprumвfuri ре tеrmеп ]uтlg curs de 16rilor dezvoltare qi celor est-

in

сепtrа1 euтopene, in scopul Testru ctirйIii ýi mасrо stabilizйrii.

Z_

t,.

з

DinpunctdevedeleStructulal,FMIcuprindeunp[тldecizionalnurrrit cu rо1 de conducel-e Consiliu de Guчеrпаtогi, un consiliu de admiлistralie, gi un

mеmЬтi, un diгесtоr gепеrа1 numit ре 5 ani de instanld "J*irriro"ifua, clin 24 de miлi;lгi Jr .tatclor mеmЬlе cu Tol lог '""пri.' r"u*rа. "onrpus Statelc rпепlЬrе fiпш1tсз,,:l ГМl, iп_ funclie de рutеrса care le asigurб qi puterea de deliberme la [.'".-r"ri.i"'ь,lrй'".ii"r

tbr*at din

ёi-iiЛri"ri."'

2,1 cle

"."а-р*е

deciziile *-'.]n FМI.

(Вапса се priveqte SfiuctuIa DМ, aceasta cuprinde BIRD """u репtгu TcconSLTuclii 5i dezr"lrare), SГI lSocictatea fiпапсiагй Iпrеrпаtiолаlа ДМСI i;,;;;ii;;;i;. лiiЫ,Я.о.'""о iпtсгпаliопаlа l " lllu dcl\0llarcl, ргссuпl 5i i riilог),

gаrапtогеа irrr,, iДg"пriu r,,l, i/ффr"lа регtlъ tehnica; BIRD acorde credite pentru ajustale Stnlctulala ýi pentru asistenta SFI - асоrdd credite intreprindeIiloI privaLe; АIф- splijinй statele sdrace,

1.2. Огgапizа{iа

mondiali а comertului

(омс)

La з0 octombrie 194'l, 23 de State Scl]1lreaze acordul GATT schimburilor n"n"rui-o"n* tarife qi соmе4), militind pentru liberalizarea romerciaie рr;л iлrеrrтеdiul а 2 clauze ргiлсiрrlс: -"--^:--ъi;"conform cбTeia шr avmltai ofelit de (acordul

celei mai favorabile,

"aliunii qi asupra celorlalte; un stat mйЬru айа Tebuie si se rбsfringi membrtl Se ffateze . Clauza tratдlentului nalional, care obligi Гrесаrе Statpunct de vedele ai din Гr""ur" p-Jt,. in acelagi r-nod cu produselc t-La[ionale, regimului juridic Ei fiscal.

.

de liЬеr schimb, Acoгdul permitca stotelor somnataтc sй infiinleze zone vamale intre statele semnatffe zona de 1iber schimb constб iп suprimaTea taxelor instr а fiecйrrri stat, acesta practicind о politicb -"rЦiо"r"u alc acordului, "u игiIаrа Drорйе in rароrt cu lcrte Sиle, саrе пt, b,,rtll пrсmЬrе _* rruпrгп,о,а in ol\I( , in агагё de disparilia Rusiei 1i а organiza{ii, fогmе strчсfurаlе араr репtru gestiollalea noii C-bi""i,

;;;;;1;

ь;;;;i;;iй; ""i

";i,

Terrra 2: Modele de gestiune есопоmiсй схрr,гiеп[а 1or qi .de succesele gest]une есопоmlса се pot f1 inregistrate, statele adoptб diverse modele de iпсаdгаtе in ulmitoarele mari саtеgогii: i. modelul iiberal al capitalismului de pia16; 2. modelut capiИlisnrului social-democrat; 3. modelul corporalismului democratic; 4. nlode]ul пео-lпегсалtilist,

in

funclie de contextul llational,

dc

_

з

4

?.1. Modelul ii[эеrаl

" 9i

Exponenlii modelulul 1iberal

а1

capita]islrl rrlui de

piali

sunt Marea Britаltue

SUA

de рrе!чri са prir-rcipale Acestea utilizeazi сопсulепlа 9i mecanismele ,.'l,ci piele principale - de bunuTi qi instnrmentc de аlосаге а lesurselor ре cele seruicii, de capitaluri qi de Tesurse unane. intr-un'astfei de sistem, Staful nu пumаi сd jоасй un rol neutru, neimplicindu-se ln econonja de piap decit h calitate de arbitru а1 lespcct'rrji disciilinei acestuia, dff in multe tlomenii devine е1 insбqi un. аgепtлсе negociaza economiei private, kI acest mod, р" piala lib"r,a, in scopul stirr,ulErii motoareloL pTincipalul itatu1 iavo.i""aza о gestiune mасrоссопоmiсi echidistante ýi neutra, sйu ro1 fiind асеlа de а еlаЬоrа qi gira t,necarisne eficace de proteclie а concurentei intre fitmele rivale 9i de а аsiguга un climat corrcurenlial sёпйtоs Ei eficace.

plincipalele linii dirесtоаrе ale politicii guvemamentale consta]l in: 1. preocupare pentrtr mаrеа disponibilitate а informaliei, in scopul eficientizбrii pielelor; .\ 2. рrеБсuраrе репПu stiili-rlarea pielei iiЬеrе prin "exemplu personal", aprovizionindu-se obiectцl ýi rlsfuTa tranzacтiei > conjrrncfinaeconomica rаИ inIlafiei > sifuatia politica ь. stabiliTea рriшеlоr de asigurffe ýi а comisioarrelol bancale 4. determiмTea rambursйTii credifului la oare ýе Iine cont de: а. perioada de gratie Ь, periaada dintre pdma ýi ultima tтanýa de mmЬчтsате о. eýelonmeo,plёIiloT opelaIiunile de creditare intema}ionala ýiцt supuse unol riscrгi. bafaTa de гiscurile inercnte,

-

л

}

>

} }

inýolvabilitatea debitorului intirzieTea pНfii modificmea еlеmепtеlоl de chelfuieli contTactua]e_

apar ýi гiscuтile specifice pietii credifului intemalional qi anume riscul valutaT ýi varialia plelului, Acestea sint Tiscuri conelciale, dar mai exisЙ 5i TiicuTi песоmеrсiаlе - са masuri politice, reglernentari administrative, etc. in vede'e dlrrata de timp scursa infue livra.ea mбTfirilol лАчiпd ýi achitalea acestola, totodeta al'lnd 1ос 9i о реrmапепtа schimbfte а €lementelor pie}ii de cTedit intemalionat, са qi apaTilia eventuale а uпоl evenimente de instabilitate economic; sau Гшапсiаrа este evidenta-po;de;a TiscuTilor in dеsйqurаrеа opeтaliunilor de cгedit intemarional. Riscul valutaI арате са о consecinra а fluctuariei valutelol, fie in цrmа apTecieriloT qi tevaloTiziTilor suёrite de moneda confuactuald, fie in uтmа dерrесiегilот 5i dечаlоЙаilот. Deci, iп uTma depTecieri араrе гisсчl creditorului de а пц _unei рчtеа rесчрета suma intTeagi а crcdifului, iff aprecierea ате efectul iлчеrs, adica riscul impoпatoruiLri de'a pliti mai mult iecit чаlоаrеа cTeditulй contTactat. Kscul de pre1 арме prin subeýtimalea prefului la export, sau ассерtаIе de preluli suplaevaluate la import. Calcularea. соr_еЧ а pIelului de фоrt, .uo de import nu sclrteýtc impoтtatorul sau ехроrИtопrl de riscul de pIel,-deoarece uc""ia pout" sй- flrrctueze incheierea contmcfului. Pentru ейtатеа sau miс9оrатеа risсчrilоr ýе proprm mai multe solulii: garantiile, аsigгётilе comeIciale ýi introduoerea clauzelol aýiguratoare iп ;ofiIаcte. mйsчri aýiguratoarc рriц асореrirеа riйчlчi evenfual cu posibilitate de . Ggч{ПЬ аsint creditorului, GаrапЁа eýte сеrчй de cTeditoI sаu de Ьапса fi;anlatoare, ifi 9::*ry}i* саrе cnelfulala о implica асореrirеа cTeditului este supoтa€ de debitor. Gагапfiа conste din ре scrisori de gаал9iе emise de ьапса debitorului de la alte Ьалсi siu acceptaTea "чu "ч"rrп.чl саmЪiilот emisa de debitor, ipoteci, gajм, саrе toale gаЁлtеаzа Tambursfiea crcdifului la sсаdеп{ё. Ассерtаrеа gaTanliilor de cбtTe счmрiтбtоr пч este a$eata de е1, deoaTece еlе implicа chelfuieli.re mагеsс_ costul m5rfii, ре de dй bnncile пчЪiпt dispusЁ sa devina gатаЙ iп Ъшtе cazul daca пч obтin 1а rindul lor galanlii coreýpunzetoare de la debitor. Аsigrгагеа oeditelor este о mйýчrа соmрlеmепtай galan}iei, constlnd in ртеluаrеа riscurilor de catre шI аýigчтбtоr iп schimbul lncasfuii unei рrimе di asig*o::Te d" tu аsЦ*чt. Clauzele contracfuale ieprezinta о alta solu{ie de proýatЪ а cTeditoTului mai ales inrpotriva . riscului valutaT gi а celui de рrе1. Clauzele conttactuale de араr е гiscuriloT9i _ фotTiva . pieIdetiloT араг in convenliile interrиlioцale de credit, dш 9i 1п contractele соmеrсiаlе.

йi

Теmа: Bursele interna{ionale

1.1 conceptia ýi iýtoricul Ьцrýеlоr internationale Вшýа este о piata specializati, unde se pot vinde сumрdrа public valute qi Шrtii ýi de valoaje, m&firri,.аuг ýi. alte m€tаlе prelioaýe ýi care 9i сате fiЙсliопеМ dupё anumite rcguli sub ýupтavegherca ýi contlolul statului, Burýa este о рiа{ё ре care se ofeTi gi se desfac dupa pioceduTй speciaE marfi''i sач valori mobiliare. BuTsa estJ чц lБс de intilniTe а Ьегетii si ofertii de rцатfuri sau шtii de чФате unde sa пеgосiай pfeful acestoTa ýi se Stabilesc mоаЫiЯlilе de vimаIeсumрЙвrе а obiectului tlanzacriei. Вшsа reuneýte, lпtr-Шr local рrоцiч 9i lп mod реrmапепt, ре IeplezentaцIii come4ului, а Ьйпсilоr co_merciale ýau_pefýoane palticut-e, сате lucreaza fie ре cont propdu, fle in пчmеlе uпоr firmе. Plimele manifestйTi ale bursei se intllnesc la grecii antici lir:ча]li qолсерРl de ЬLrrф 9i оrgапizаrеа ei dupa modelul сопtеmротЙ а apaui in sЪс. 16. я счипfuI buTsa рfойпе de la farnilia veneliana,,da la Вогsа'', сате Йinleaza 1а Bruxelles uп local, чпdе ýе пеgосiач diferite vaioTi, mбгfi:тi, ачг, аrgiпt, platina" p.""Йiibi.Lii а" .rrulo*". Dupe alte sшsе аuйпful buTsi рrойпе de la famit;ile пеguМоruiui гtаm'апd V* а., Б*.". fuаduсеIе cuvinh,rl bursa iпSеапmа еmЬIеmа fаmiГiеi de negustoli еrа repTezentatd ргiп рчпgа, 9i J рuлg1.

ь

_

1.2.

claýificarea ЬчrýеIоr

de varieTalea trалzасljilог, ре сате le mijlocesc. bursele рот fi gепегаIс _ 1l ,.Ч"ti:La bursele speclallza(e. gепегаIе se

ýi

палzасfiопеаzа о gаmа variata de mагfiшi'qi hiпii de vaIoari.

JI

La buTsele specializate se mijlocesc fuanzaelii пumаi cu anrцnite mаrftd sau numai cu hirtii de

valoaтe.

Dupi obiecful traлzac{iilor

1. 2. 3, 4. 5.

se disting:

Вursе de mйrfirтi Burse de valori BuTse valutare sau de devize Burse de asiguTйTi Вчrsе de liciИIii Dupa forma de plopdetate deoýebim:

1. Вшsе private, infiin ate de

2.

з.

реrsоале juTiФce (Ех: societili ре actiuni, asocialii

comerciale, binci comerciale, etc.). Buтse de stat, inflinlate ýi sчрrачефеаtе d€ olganele ýanrlui

Mixte

Dupa modul de admiteIe а participanliloT: l Вшsе сч particiPaтe nelimitate (oriae mахй 9i valoaTe mobiliari) 2. BrrTse cu acces limitat (marfrшile ýi hiltiite de чаlоаrе admise la cotalia oficiala)

,

1.3. Вчrsе de mirfчri BuTsele sint oтgaлizate са institulii publicg sau са entitali private. iпtге сеlе douб categoTii distincte exista diverse burse сч ýtafut jmidic mixt, adapиt legislaтiei naIionale а diveýelor ýtate, Iпdifегепt de tipul opera{irmilor, actiЙatea burselol este de Tegula reglementaй juTidic prin sИtutul de funclionare gi opera{ional рriп regulamentul de oTganizaTe ýi funcTionfie. La iпfiiпtаrе, Ьшsа se constifuie cu чп capiИl social ртiп participaliile ln cash sau in natura а membriloт iniliali. Acestea, ýlnt pelsoane juridice (firmе private, de stat, baцci, societali de aýiglцaTe), саrе palticiplnd la folmaTea capitalului inilial devin mеmЬri fondatori. Atita timp, cit buтsele sint orgФizaiii non-pTofit, со intФes ar ачеа aceste companii si-9i investeaýca Ьапii iп BuTsi? Statutul de m9mЬru al bursei сопfетё detinatorului drepful de а tгапzасliопа in fingul acesteia, oblinlnd plofitmi diц tгanzaclii, in loc de а obline devidente, са in cazul paIticiparii la fоrmаIеа члеi Eocieйli соmеrоiаlе ре &cЁuni. Trдrйoctiilc sс pot fдсс fic in nume ргортiц Гrе mai сu ýеаmа репtrч clien|i, firmе sau persoane fizice саlе, nefiind mеmЬrе ale buTsei, nu au acces la tйnzacЁonare. AtlИ timp, clt sвfuful de mеffihru а] buтsai nr] confФa dleptul de deйdent propoT|ional cu aportul de capital, de ае ar fl intcIosari membrii ýб dерчпа tm capital cit mai mfiе sau uventual sd-;i mаjоrеzе participarea ln timp la capilalul Ьчгsеi? Ь general buTsele stabilesc valoarea unui pachet miniтnal d9 participale, саф dй delinatorului drepful de & ачеа uп loc de Ыokol in dngul Ьшýеi. Dolinind moi multe ostfel de pochete, mсmhii bursei pot dobindi mai п]чltс locm.i de bIokel - асеsИ lnseпrnind, р9 d9 opalte, posibiliЁfi mai maTi do tranzacrionдe, iаr ре dё dta parte, о inY9stiтie de viitoт. De се чп 1ос de Ьrоkег reprezintl о investilie ре termen lung? Вursеlе tind sб devinй сluЬuri lnchise ale unei elite, de асееа adesea ele sfut rcticente ln а mаjоIа capitalul ргiп ргimiIеа de поi membri. in cazul iл саrе fac acest lucru, noii membTi ач ;desea p;Iine dreptmi, decit шеmЬrii fondatori, DreptuTile qi pdvilegiile t'ondatorilol siпt stipulate deja in statutul juгidic inifial, noii membTi neputind decit sd se alinieze la acesta. Un alt mod de а dobindi dreptul de mеmЬru al buTsei сопsй tn йпzатеа lщui pachet de cЁtre чп mеmЬrч fолdаtог, саfе define mai multe расhеtе, са шmаfе а rmei paxticipa|ii inilial9 mai mаri. lпtг-о astfel de situa|ie, Bursa апчп|а О liciИtie рuЫiса. pacheful vinzindu-se de геgчlё la licitalie la un рте1 mult mai mате decit cel inilial. Ь аfаrа avantaieloT mentjonate, oTice membru а1 Bursei are acces iц timp real la informaliile privind рrеЦтilе mondiale ale mбгfrкilог. Uпсоri, Iocurile de blokeT se inchiriaztr contra Enol taxe ýtipulate de Tegulamenful de оrgапizаrе gi funclionaTe а bursei, confelind delinatoгului locatiei dTeptut de mеmЬтч asociat. Unele Ьursе cooleIa statutul de mеmЬrч asociat uпоr firrne сате, deqi пч au dlepful sa tTanzaclioneze ln lingul

;ai

q.)

bursei, au acces la uneie informalii

sau_

au alte dгepturi stabilite, de la

см

la caz,

pTin

regnlamentul de organizaTe 9i funclionaTe al bursei. ln сееа се p'iveýte activitatea burselol de mатflti, aceaýta conste in tйnzac.tionarea ,'fufulilol Iimgibile (mfufiгi standartizate, се pot fi descrise calitativ pTin апш]i!i indicatoIi ýi а dfоr achizilionaгe nu necesi€ vizionaTea pTealabild а marfii теsЙйiче). Diпtrе acestea fac paTte: materiile prime in staTe brut5 sau semifabricate (cupru, zinc, aluminiu, plumb, cauciuc, ЬйЬас, etc.), metale рIфоаýе (аЕт, a]gint), produse agioalimentarc (celeale, Йfu, cafea, сасао, citTico, чlеiчгi comestibite, seminтe, etc.), animale vii Фотсi, vite), pюduse;in lеЙ combuýtibili, ý.а. Datoтita cantitaliloт mad in саrе se hanzac{ioneмa mafr-rTiJe fungibileln burse, se poate afirma са acestea аu Tolul de а forma prcful corect al acestoT mаrfuli, stabilit pTin соrеiаrеа pTetului ýi а ofeltei. in realitate aceasta constifuie numai о latuTa а activiiatii ьuгsеlотdе mаrfuri сч Tefedre ia tranzacliile ýpot Фапi contra mа.fе. cu lilTate qi decontaTe ЙеdiаtД). Activitatea Ьuгsеlоr de mбTfuri eýte mult maj vasta, счргiлziпd alatu; de haпzacIiile spoi tranzacliile foTward gi futuTes, айпd un Tol de ргоtесliе а delinatoTilol de ma'furi in caiitate ае чiпzбtоIi, dar 9i а сumрёr5tоrilоr, cit ýi un юl de prognozi ýi aлticipaIie а tendin elol viitoaTe alo diverseloг pieIe.

La лiчеl ýtategic, manag9mentul ьчrsеi se constifuie din аdчпаrеа generali qi consiliul de . аdmыýtrше. Adunarea gепетаlё сuрrйdе toli mеmЬrii buisei se iпrЙеltе cel 9i iuliп о datй ре ап pentTu а delibela aýupтa ечепfuаlеIоr modificбTiale capitalrrlui .оЪiаЦ *uira рrimЙi suspenddrii sau excludeTii unor mеmыi, asupra bugefului, а exeTciliului fiпапсiаг al апului incheiat ýi asupTa рIоgтаmчlй de investilii Р: dintTe aduniTile gепевlе, conduceTea ýtategici а buTsei rечiпе coцsiliului do . реriозdа administalie, in limita mandafului lnФedinlat de adunarea gеiетаlЁ. La nivel opeTafional, conducerca executiYa este iTrcTedinlata чцоr diтectofi executivi, сfiе condr]c departameltele bmsei (de trcnzaclii, de cotalii, de mffketing, de peTsonal qi relalii publice, etc.) ýi cale сопlчстемё cu coцsiliile comitetele de Tesort dЙuтsеi (de 9i aTbitTaj, etc.). Un Tol impoltant ii Tevine comisiei pentru opelaIiunile de ьuгsа care leglementeaza modul de executaIc а tranzacliiloг, avind 9i rоlul de а iпfоппа clienlii u.up.u u"iivitalii buTsei de а 9i mediatiza" рriп intermediul buletinelol informative, Tezultatele асtЙбlii bmýieIe, Executarea tanzacliilor ln Ьчrs5 se face de catle ЬIоkегi. Aceýtea пч sint angaja{ii buTsei, ci гepTezentan ii membTiloI brrrsei, care аu dleptul de а trarBac;iona in rinfr,i acestcia.'tn majodtatea ýlatelol lumii, membTii buTsei de marfmi sint реrsоЬе jчгidiсе саге dеsfiýоагi activiиteа de ъIоkеrаj. In cazul in саrе activitatea d9 ЬrоИф ,"pr""i,ifi аоат о соmропепtа а activitёrii unui mеmЬru а1 buTsei, aceýta iýi constituie in саdrчi sЙcturii sale oTganizaiofice sчЬ folma de dераItаrпепt, sewicitl sаu Ьirоч о agenfic buIýielё, сще desfiýoaIi sctivitatca dc Ьтоkеф. Indiferent са activeazi iп buTselc de mйrfuri sаu ln сеlе dc valoTi, firmеlо dc brokeraj au in сопчп citeva аtгiЬurii, сте constau in: 1. рrclчФаrеа ordineloT de la clienti, 2. inscTieiea ordinelor in Ьчrsё. з. 9xecutalea oldineloI. 4, iпfоrmаrеа сопtiпui а c]ien{ilol pdYiпd opoгtunita} e, cotaliile, etc. 5. executmea сопtrасычi, odata се aceýta а fost finalizat iп bursa S.peaialiýtii opeйtivi ai pielei buTsiere se numesc intermediari de Ьчгsd sau agen}i de Ьчrsё. Nu exiýti о ýtmdardlzaTe чпiчеlsыа а aceýtei categotii, diчегsе state abordind denumiri difтite iл funclie de l€gislatia existenta ýi de p ticulffita|ile iecaIei piere. cazul iп сате agenlii ftaozacЁoneazб in contul clienIilol, ei se пйеsс brokeri sau cufieli, л лIп tD Flanfa. ei tйnzaclioneaza in пUm€ prcpliu sc пцmсsс dealeri sau comelcianli de Ьursй. _Dасё Brokedi.dula locut unde iýi deslEýoala activitatea pot fi Ыokeriagenli, сате lчсгеаzi numai л iл fцmеlе de bIokeraj, ffIa а ачеа atribulii exprese irt riпgul Ьшsеi ji БrЬКетi ýpecialiýti, саlе activeaza dircct 1л dngul bufsei, еxecutind oгdinele сliепlilБr. SpeciЫl;tii au аuЫч Tol - рЁ ае о pfite de Ьюkет, сч Tol de а executa oIdine de mатi diЬепsiЙ репЬ mаrfiгilе ре care sint

q9

specializaIi, ре de alЁ parte au rcl de dealel, avind obligafla de а face piala, adicЁ de а se iпtеrрчпе in calitate de vinzatoт sau de счmрбхаtот, in scopul echilibriтii dinfte cerele ýi оfеItй ýi de ýtabilire al рrе!чlй colect, atunci clnd араI fluctuarii nejustiГlcate. PTeturile la care se incheie tanzacliile de Ьшsа poarte numele de cota}ii sau cuTslrri. Acestoa ýе stabilesc zilnio pentru tanzacЁile ,,spot" (,la vedeTe") ýi pentru cele 1а tеrmеп (репtrч terlrrene de li\TaTe З-18 luni). Nivelul cotaliei ziНce se stabile;te 1а sfiTqitul zilei bursiere. Cotaliile efective slnt cele, сате se stabilesc ре baza tutuloI fuanzactiilof incheiate intl-o ретiоаdй dald.

Cotaliile nominale sint preturile maTfuIiloI сате соtе,йа crгent la Ьursа, penlru саrc, insa, пu tIffIzaclii din lipsa de сffеrе sач oferta, lntr-o perioada de се1 mult citeva zile. Daca inactivitatea este de 1-2 zile, cotalia nominal5 eýte egala cu ultimut nivel de prel. Daca pauza este mai mае, cota}ia zi]nice se calculeaza ре Ьма ultimei cotФii, mediatб cu tendinla marfurilor similаrе in асеа perioadi. Dupа modul de caIcul coиliile pot fi: 1. Cotatii medii - media prcPrriloT unei maxfi репtтu саrе s-au incheial talrzacfii do Ьма, ýаu media pTeluriloI сч сате marfurile ач foýt vindule. 2. cotalii Iimita - media prelurilor maxime/minime. З, cotatii de lichidae sint рuЫiсаtе de caýele de liсЫdаге ýi repfezinti diferenfele de сшsшi din tгaDzacтiile de temen. T&nzacria spot - Teprezinta ореrаТiuпеа de чiпzаrеlсuпраrаrе ,,ре loc" а unei mб.rfi, dегчlаtd s-au lncheiat

dupa procedma:

1) Clienhrl

(vinzator/cumpfuatoф

di

oTdinul de чiпzате/сumрбтаге unei agenlii

bursieTe.

}

Clientr:l чlпzёtог depoziteмa marfa ofefita ýрIе чiлzаIе in depoziful agTeat а] bursei 2) Вrоkегii agenli transmit blokedlor specialiýti oldinele ýple exеculie З) Brokelii ýpecialiýti ехесчй oldinu1 ýi апuпIб casa de clearing, рrесоm 5i agenlii[e Ьшsiеrе implicate 4) Вrоkегii agenti iqi inýtiinteaza clienIii 5) Casa de cleffing executa decontaтea tanzacliei, percepind рriп intermediul agenIiei Ьшsiете а cumpfuatonrlui confuavaloarea tranzacliei ýi decontind-o vlnzatorului, рdп intermediul ageЦiei bursierc а acestuia 6) Ре baza cfftificatelor eliberate de buTs6, pTivind dоЬiлdiтеа dгeptului de ploplietate asupra mёrIii plёtite, cuцlpaтatorul poate ddica mаrfа din depozit Dеrulаrеа tranzacЁei iп ringul Ьursеi se face cel mai fiecvent pTin ргосеdurа stтig{гii libere. Fiecare ьIоkег specialiýt, aflat in pozilie de чiпzёtоr, va lncepe prin а dcclma uп рrеt d9 vinzатe mai mатс decit cel soliciИt de clicnful Sau. Fiecare Ыоkег specialist, aflal iп pozilie de cumpfuator, va incepe pdn а declaтa чп pIоt mai mic decit рrcrчl maxim р€ сае clientul ýau este dispus si-l pliteasci. Dupб fiecare rundi, fiесаrе bToker este obligat sa-ýi imЬчпiйtеаýсi prcful - рriп urmffе, el ча stгigа un рте{ mai mic la viDzal9 (dar ааореIitог репtrч clienful siч), Tespectiv un рте{ mai mаrе 1а cumpaTare, daf acopeTitor pentru clienful siu. Brokerii саге ач stdgat acelaýi pre[, unul pentru йпzаIе ýi altul pentru сumрййIе, deYin parteneTi de contact. Dupё sеmпаrеа contractului in ring, casa de clearing realizeazi decontarca tranzacIiei, asigurind secTeпrl ореrаliчп|i. in cMuI in сате traTвac1ia nu s-a incheiat, оldiлчl se reinscTie, iaT gтanlia ramlne la diýpozilia brцsei. iп cMul iп саге s-a lncheiat сопtгасt, in termen de 5 zile Ьапсаге, pa4ile vol sеmпа contractul in foma autentica ýi vinйtorul va 1ilTa maTfa, incasind contTavaloaTea ei. Dupi executaTea efectiv;i а tarЕacтiei, ЬuIýа elibeTeazi gaTaBllile. iп саzul in сате la livrafe йnzatorul rcfuЯ lilтaTea Sац li\Teaza mатfi cu alte cщacteristici, se colsidela сd oxi$a condiria de ,,nelivraTe". Са rдmате el va pierde galanlia, саrе va fi cedata da Ьшýа cumpaФtorului, ферt plata de daune

mоIаIе.

.2a

iц cazul in сФе cumpfuatoTul пч acыta mаrfа in mоmепhrl liwйrii, vinzdtorul ча refuza

livIarea, avind drepful la compensalii mоrаlе се se vor achita de cate bursa din galanlia depusa de cumpfuator. In general, pentTu serciciile ficute, blokeIii ретсер de la clienlii IoT чп comision. TTanzaclii fоrwаrd - sрrе deosebiTe de tTanzac[ia spot, tfarйac}ia fоrwаrd Tepтezinta acordul pЙ4ilol са execu}ia efecivб а trazacriei (livrare/decontare) sa se facd 1а о dай ulterioaTa, stabilita de р5r!i, 1а чл цеt negociat in mоm9пful incheielii tranzacIiei, indiferent dc evolulia чltеriоага а рrеФIilот. La data fixata, счmраrаtоfчl se оЫigа sй pTeia maтfa ýi sa о plateasca indiferent de ргеIчl spot а1 maтfii la асеа data. Aýtfel, daca 1а асеа dаtй pleФ spot eýte mai пiс, cumlaletoтul va sufeтi о pierdere virtuali, in caz contrar el va ciýtiga чп profrt virtul. TTanzaclii futuTes - repTeziontd о оЫigаriе viitoaxe. сопtгасtеlе futures comporta о sегiе de deosebiгi fаli de сопtrасtеlе forward. dupa cum чrmема: 1. condiliile conftacfuale sillt ýtaлdardizate privind mатй tranzacfionala, cantitatea пiпiп]а, plecum ýi termenul de exectttarc. De exemplu, referitoT la plodmul gтiц ýе pot tranzacliolЦ diveTse tipuri dc contTacte standaгdizate: Gliu futuTes mai - cantitatea сопtrасfuаlй: 5000 buseli (l busel = 27,9 kg) Grlч futuTes iunie - cantiиtea contтactuatа: 5000 buseli 2. Sprc deosebire de contтacful forwmd, чаlоаrеа contracfului futures flucfueaza zi]лiс, pina la sсаdепlц е1 fiind ziыc ,,malcat ре рiаlё" fuпсЁе de prelul de rеgчlаrizаге а1 fiecarei zile. Astfel, un сumрfuаtоr fufuIes, се dеФе contTacte ,,griu-mai'' а саIоI valoaIe cтeýte zilnic, va ciýtiga, iп timp се vinzatorul acestor contTacte va pierde. Rolul casei de cleming este de а реrсере din contrrl vinzйtoTului sumеlе pierdute, са uTmaIe а creýtedi prctului ýl de а le depune iп conful cumpfuatorului. Ь iп саrе pTefrrl scacle, situjlia-pcntru vinzilol ýi cumpftitor ýе inveбeaza. Aaeýte miýcaтi au loc zilnic рiпd ia ýcadenIa. La scaden a nu аu loc efectiv liчrатеа 9i deconlarea tTanzactriei, ci se deconteaza doaT diferenIele lezultate ре perioada de viala а contracfului. se spune са finalitatea contactului пu este 1ilTaTea fizicй, ci соmрепsатеа. > Матоffоа 1о piotй: La deschideTea unei pozi{ii futureý (de vinzare sal/9i cumpETаIe), agentia Ьчrsiеrа va

} }

сйt

о garш{ie de la clienful sau (mada), egala сu сiIса 10% diц valoarea controctului. Ma_rjele difcrB dc la Ьчrsi la Ьursй, clrirrг de 1а contract 1а contract, iп cadrul aceleiaqi Ьuгsе. Agenlia buтsieTa penku а putea negocia ln ringul bu{sei ча dерчпе in conftIl sйu din саýа de cleaTing lO%din totalul valorii contncteloI, ре calo dorcýte sй le tlanzaclioneze iлtr-о zi. ZiЫc, ртiп mаrсаrеа la piatý, sc reconsidcli чдlощса пдjei iniriale, in funclie d9 valoffea acfualб а contjactului. Dac' mфа din сопt scade сu cilca percepe

.>

7% djл mф" iniliala, са шrпае а valiaтiei pTefului contractului, casa de сlеаIirlg efecfuiмi un ,,apel iп mаdf'сёtrе agcnlia Ьшsiей, iщ асема la rindd sau сёtге client, fu ufmа сеruiа clientul este obligat sё-gi completeze marja initiala. Valo ea mФеi la сmе se face apelul in mфё ýе пцшеýtе mаrjб de mепtiпете. Afrta timp cit garanlia depusa iп саýа de сlеаriпg scade sub valoaTea mфеi ЫIiale, dаr rimЙ superioarё marjei de menlin e, bTokerii pot tTanzactiona tn buTsi. De lndata, inýa, се suma din contul de g anrie scade sць valoaTea mфеi de mеп{iпеrе, Ыоkеrul este atenlioшt de catre casa de clearing si-5i completeze gаrапЁа plna Ia nivelul mфеi iniliale.

Speculalia bursiera: , Speculatoгii rcpTezinta categolia de operatori, сате igi аsчmё riscul evoluliei prelului unei mйrfi, mizlnd ре aspectt favorabil ал1 acesteia. Sресulаtоrчl, сате mizeMi ре о scidere а pIe1ului Ya Iua pozilia de чiпzёtог. Ь саzцl cind previziunea sa se adeveie9te gi prelul scade, el фi уа acopeтi poziria pdntI_o cumpalare аu асееФi Scadenta, ciýtigind diп diferenla dintre сеlе 2 preltrd. se spune са ýpeculalia sa eýte ,,la scadeTe''. in mbJsimila, speculatorul la cTeýtere va lua pozilia de счmрirЁtот, mizlлd ре о сreýtеIe а цefirriloT.

1.4. Вчrsе de valori Вчrsеlе de чаlоri sint piete specializate, la сато se negociмa valute ýi oIice valoтi mobiliaтe sчЬ forma de efecte comeTciale, efecte publice ýi titluтi de cTedit. Func,tiile buтsei de valori sifit: 1. соосепftаrеа сетепi gi ofertei de Шrtii de valoale ре о anumita рiа}й 2, efectuaIea tгaлzacliiloT cu hlrtii de valoaTe З. imegistrarea sistematica а culsmilor acestoй 4, rcflectarea conjucturii есопоmiсе ýi чаlutаrе Ia чп moment dat ýi intr-o anumita perspectiva. Piala pTimaтa а acliuniloт - acIiunile ýint hlrtii de valoare negociabile 1а Ьuтsй, Aclirmile pot fi nominative (сч inscrieTea numelui posesorului) sач la ршtбtоI (tansmisibile). Din punct de vedere al dIepflrlui de propгietate, actiunile pot fi: а, obiýnuite dau drept de deoizie in conducerea firmеi qi drept de participffe la

.

Ь.

> >

dейdеfl

Рrеfеrеп{iаlе - ofera dleptmi suplimentaтe, conferite de rcguli fondatoTilor Сumрёrdtоrii aclirrnilor au 2 scopuri principale: Investitii in tеImеп lung - la fоrmаrеа capitalului altei societaЁ - caz io саIе Teýpectivele acliuni se mai пumеsс ,Jitluтi de patticipaTe" la formtea capitalului altol socielali Teýpectiv oblineTea de devidente ýi Iечiпzаrеа obtineIea чпui clgtig ре termen scufi ac}iunilor la ЬчrsЁ, la valori supeTioare, ргiп intermediul асliчпilог speculative, caz iп care actiunile ýе mai numesc ,,titluгi mobiliaTe de plaýament" posibiliйti de emisiune: pгospectul de emisiun€ este un docщtent се 1. oferta prin plospect de emisiune prezinta staTea fшапсiатй а fiгmеi, managementul, acliunile curente ýi de perspectiva ýi сfiе se poate pIezenta sub 2 fоrmе: а. miniЕospecЫ - fогmа sintetica се se publica Ь. prospectul forma completa се poate fr рuýе 1а dispozilia йitoIilor eventuali

-

.

-

-

investitoIi ModaliЫea de cumpfuale рriп prcýpect de emisiune cuprinde uгmаtоаrеlе etape: а, Se emite о сегffе - tip (аИýай la prospect) ь. Dactr aceaýta este acceptata, se primeýte чп act de proprietate, caI9 da dTepfurile de titlu tempolm с. Dupa un interval de timp ýе plimoýte c€Itificaful pentnr pachetul de ac{iuni solicilat Majolitatea ac}iunilol sint ofedte р€ piaIa [а рrеlrлi fixe. Aceste рIеFцi siп1 fixate de organisme financiaTe specializatc (de Tegula bdnci de invesфii) 2. оfеrtа de vilzaTe - eýte о modalitate similaтa cu prospecful de emiýiune, сu exceplia fapfului са о casa de emisiune счmрfuа intii toate acIiunile la uп рrФ de discount ýi le ofera ýprc vinzale ulterior ре piala Шrtiilоr de valoare. 3. oferta de чiDzаrе pIin liciЪlie - nu ýtabileýte un pTeI fix al асtiчпilоц ci un ple} minim de plecaTe. ofertele d9 cumpfuale siпtбlферtаtе de la се1 mai mаIе plel ofФit, pina сrпd toate acliunile sint йпdцtе. 4. Plasamente pdvate s€ utilizeazё atunci cind асIiчпi19 чпоI mici companii sint сumраrаtе, de rеgчlа, in Ыос de instituliile mari. UneoIi, brokerii dispun de un пчmiт mic de astfel de aclilmi, ре с е le tгanzaclioneaza la bursa репtrц investitorii particulari, 1п gепеrаl, tпSd, accste acЁuni fiind ,,ac9iuni-capcaй", ре саr9 instituliile пч le vor. Irivestitorii parliculaTi ш trebui sё evito счmрбIffеа lor, deoaTece тшеотi

-

acestea ýint сu adevarat ,,valoroase".

dreptuli - deseoTi, iл саzч1 mЁririi capitalцtui, companiile efectuiaza emisii suplimentme. ,,Drepfurile" sint aotate, de regula, SuЬ ргеtчl pi€Iei ýi ýint ofeIite dеtiпitоIilог de acfiuni pIimцe, plopo4ional сч пumйrul acfiunilol oblinute de aceýtea. Aceýtea le pot paýtla sаu 1е pot vinde la Ьшsа. valomea dreptului de subscтiere se detemina

5. Emisia de

astfel:

2с

С

cursul vechilor acliuni emise Ро - рrе!чl de emisie al noilor acliuni К - TaporLul dinte пчmётul de асфпi pTecedcnte, се trebuie Sa-l deтina асliоDаru1 ýi пшпаIшl d0 actirrni noi 1а саrе poate subscrie (de rеgulё 1/1, 1/2). Ех: О societate ре acriuni doreýte sa-ýi mаrеаsса capitalul social, iп rарогtul: 1а З aclittпi vechi, sa se emita 2 асЁчпi noi. Cmýul acriunilor ре рiаlб este de 3000. Р" = 1596. DTeptul de subscTiere з000 _1500 Ds= = 600 1 :+l

2 pia{a secrmdara а acliuniloI * emiýia рrimай а асliuпilог unei companii se dеsйýота ре ,,pia{a primar6". Sa пе imаgiцаm асtцl de счmрiтате а unui autotuTism. Iп cazttl in счге cumpfuatorul il счmраrа diгect din fabтica, banii сч саrс il plitcýtc revin direct fabгicii, Tot astfel, iл urmа чпеi ernisii de acliuni ре pia,ta рrimfuй, contйvaloaIea acestora rcvine comparriei, сФе poate dispune de aceasta sum6, cunr doTeýte: sa se dezvolte, sa se Tetehnologizeze, etc. Sa пе iпафпаm дсчm, са dupa doi ani, сuпrратаtопrl autoluIismlrlui va dori s6-1 vindal. Nоul сumраrбtоr va сшпраrа ,,1а mina а doua" este сееа се se пцmеýtе ,,piala secundаra", Diл ac€aýta tтanzaclie fiгmа саrе а pTodus autotmismul пч c;iýtigi ninric, inTregul ciýtig icvelind actualului рюртiеат al autoturiýmului, сffе exeauta vinzaTea. La fel, in caztrl pielei secunda,c de acliuni, compania emitenй пц ciýtiga nimio. ciýtigul sau pirdelea tTanzactiei Se IepeIcuteaza dоаr asupIa рffýоапеlог fiziceljmidice сде vind/cumpdTi acliuni, Se рrше lпtrеЬшеа, in acest caz, pentru се companiile sint inteIesate аtuпсi de cuIsul actiunilol 1or ре piata sectmdara? ýi in gепевl, Ia се foloseýte aceasta piala sесчпdаа? рrimul лiпd, rечепiпd la exemplul рrесеdепt, пе prmem intrebarea: crrmparatorul autofuIismului ат mai сurправ чп autotuгiým, ре с.ге nu ff putea sal fevindd? Tot astfel, nici inYestitofii пч ar cumpara actiuni ре ,,piala рIimагf', daci пu ат ачеа posibilitatea levinzfuii lor р9 ,ФiаIа sесчпdаrr'. De asemenea, companiile sint intelesate de счгýul ac,tilu lorlor ре piara SecundaIi, dеоаIесе acest сuтý 1е ajuta репtrч noi emisii plimaтe. Un cuтs bu]r al aclitцtilor existente ре piala secundfii va atTage noi investitori репцu rroi emisii ре piala pdmara. Conditii de ассерtаrе Ia ЬшSа: соmеrtчl oficial: 1. fiImа sa pIezinte Suficiente gaTairlii 9aonomice (соirfiппаtе de о banci) 2. fiтmа sй роаtй fi implicatй (cu fonduri, emisii de aclitrni, titkuri de valoaTe) iп tгanzacliile Ьчгsiеrе 3. fumа si роаtй fi TepIezentata iп tranzaclii de реrýодlе autorizate 4. volunrul minim al acrilцriiol puýe iп чiйше sa atinga un апчmе nivel 5. tjlma tobuie sa aiba о vechime minima ýtabilita de bu$a 6. acfitшile puse 1п vilrzaTe trcbuie ýа aiba о anumiti dispeгsie ре piala 7. toate acliunile emis9 odatahebuie ýа fie de acelaýi tip (cu aceeaýi valoarc minimala) 8. emitentul sё роай oferi in oIice llloment цп ,apolt prcliminaT aI situariei sale financiarc Piata libera а tгanzactiiloT: iп aceasta ýimatie, condЦiile de admitel€ 1а cota sint mai pu,tin IestTiotive declt iп cмu1 Ьuгsеi oficiale ýi constau de rеgulаiп: volumul rnininr al acliunilor puse in чiIйаге trcbuie si atinga о алчmitа valoaтe de рйg 2, рuЫiсатеа unui rapoIt ofrcial, pdvind Situatia flпапсiай 3. publicдea de date in buletinul informativ al bmsei

.

Ь

.

l,

!I

4.

emisia de ac}iuni va fi garantata de о Ьапса

.

TranzaclionaтeaactiuniloIIabursa: АсIiuлilе 1а bursa se ftФlzac{ioneмa са ýi mdrfiTile, pin intermedjul аgепlilоr de ring, саге se _ impart in 2 categorii: agenli comiýioniгi gi аgепli liberi. Agenlii соmiЙпатi sillt salaTizali ai caselor de ьчrsе, fiind platili de acestea, la Саrе se adaugd comisionul Agentij liberi lucl".Lz., рс сопI рrоргiч Фе baza de comision);;, Modul de desйýuJa_re а unei kалzасlii: 1. Un client da oтdinul de tmnzac[ie rцei case de Ьtгsе 2. Casa de ЬчгsЁ il tTansmite telefonic la cabina sa З. Un func}ionar pтeia ordirrul 9i il trатъmitе agenfului de ring 4. Acesta il veIifica ýi il inmineazd ,,ýpecialisfului''. Specialistrrl este urr agent de ЬчrsД" care oomeтcializeaza doaT paclrete ре acliuni speoilicc, юlчl sau colвtind iп: 1. ехесчй ordinele agenlilor de fing in StocuTile de асliuпi repaItizate 1оr, е] aclicnitrd са uп ,,vinzator" la licitalie репtIч aceste ас[iчлi. 2. sИbileýte cu]sul iц func|io de cereTe 9i оfеrti. 3. iп dесrrгsчI zilei, stabilegte сшsчrilе efective ale pao]retelol de ac}iune реоtru alli aBenJi, 4. mопliпе piala ощапizай репtгu pachetul sau - asigufa fluctualii de prel minime, Astfel dactr cererea dopdýeýte сч mцlt oferta sau invers, ,,Specialistul'' va utiiiza capitalul pTopriei sale fiппе pentflr а restabili есhiliьгчl, astfei, eJ va с,_tmрЕrа satr va vinde, iontm tendin[ei pielei, pina se lestabileýte есЫliЬrчl. о CuTsul actiunii: Pentru tоаtе ac}iunile cotate la buTsa se stabileýte un cEls чпilаr, reaiizat са о nredie а cuTýtTilor optime de vinzaTe/cump;Jale а rеsресtiчеIог actiuni comerciale de mai mulli agen|i de buTsЁ, predominind cursul tгапzасliеi celei mai predominante а zilel, sau cursul zilei апйrjоаrе, CuTsul unitar 9ýte fix iц zirra rcýpectiva. Ехiýtй ýi acliuni сu ctшs Ya.iabil. сп.е tluctueдz6, iп счrsчl zilei acesrea iп 8епеrе fiind acliuni сц volum mате aJ тапzасliiIоr, Cu'sul acliunilor - eýte in gепеrаl iп{lчеп}аt de devidentele p]atite de firma rle riohinzile . 5i ре

piala de capital.

с,.

=

Div

чпd9 cu"

*.

cr,цsul

*

l00

с(

aclirцii

Div - dovidentФle platite de societate in ultimele 1 2 lцпi о - rata dobftиii de cдpitдl рс pia}a de capital Ех: О acliune сu valoаtea поmiпаlб de 1О00 $ ýi care aducg anuat 160$ sub ftlrmi de devidonte, ioT roto dobinzii рс piala de capital cýtc de 8й, va ачеа uп сшs dc

(

:ас

]60*l00

=

--___

=

2000 $

Delinёtorii de fonduri disponibile, fie le imprumuta, fie aclizirioneazi acliuni. in exeпplul de T1!}|,лp"fu 1000$ da{i cu impTumut se asiguri un venit аrшuаl de 80$, iar pentTu о iс|iuпе de 1000$ se аsigчтй un venit de 160$. Egalitatea ýi neceýilatea echilibrujui intre aceste 2 variante va conduce la modificarea culsului acliunii qi implicit la clgtigul sau pierdelea irrvestitorului. Difer9nta inte plerul acliuniloT la чаlоагеа plititё de ac}ionaTi ýiЪчrsul acliunilor ре pialtr sc in pтofltul sau pieIdelea fondatorilcl. Daca, de exemplu, pentlT un capiid lnvestit Tat_enalizeMl de 1 шiliоц de dolari, s-arr emis 10000 de aolitцi а clte 100 de d;b;i;in condiIii]; plalii uпчi devident de 10$, ia.t Tata dobirrzii de capital ре рiа{ё este de 4%, сuгsчl fieciTei acliuni-va-urca la 250$, iar valoaTea total' а acestola la Z,S miiioane de dolari. Dасё fondatorul ff Yinde toate acЁunile la prelul pie[ei, diferenla d9 1,5 milioane $ щ conýtinli plofitul fondatomlui,

"lз

Тепrа 9: Intermediдtorii ýi auxiliaгii солrсrtчlui ехtеrlог.

iп desйqrrTaTea uг,еi tranzaclii de afaceli in comer(Lll ехrсгiог apal, о lllllllittld]пe dc орс] alii cill., пu sunt Sall пu pot fi efectt]ate iп mod exclusiv de саtrе чiпzйt()l s:lll сLuiрагiitог, aslle] illcit Sc dcslir]ч чгlпаIоrii iпtеrпlеJiагi tn сопtегlчl еrtегiог: 1. comeтciantul 2. Апtlергепоrul J, ,\зепllti carc ро1 il:;rdei er i}. b)coпisionar c)conýignatoтul d)concesinaTuI

Auxili

ii

e)lianýizul 0Ьюсkегчl

SuDt:

1.AmbalatoIu] 2.Asigulatourl З.TTanSpoItatorul 4.соmisiопагчl de tranzit 5.Bancile conlelciale 6.Depozitfiu1 7.Receplio паrul 8.Mediaroгr-rl

coпercialllul - este ретsоапа flzica

juridica cale аге cil obiect сuпlрfuаIеа |l \ lп/illeil tit burrrrгi ilt пuпrеlе siu;i ре cont рrорriu,О astfcl dc fiппа cumpaIa пrirlrrгi de lc pгoducirklri irrtcгrr; ýau extemi gt le revinde ре piala intffma sаu extema. Maioгitatea astlii de lrLrnc Suпl рrеOсцраIс Lll opeIaliile de Telэxpolt. Pentu а limita сопсuгеп!а din рагtеа filmеi iпtегmсdiаIе expoltaLollli гссLllgс la limitarea zonelor de deslacere gi coordonaTea рrе|uгilог. Соmеrсiапtul la гiпсlirl sitl lесL]гgс i, sau

schimbaroa anumitol раrаmеtli telrnici ai plodusului, sсlriпrЬагеа arTbalaielor satr лrбrсii goлlcrcialc, Апtlерlепоlul - (contractolul) реrsоапi fizicd sau juridica cate ?n саdru] rеlаqiilог de соореl.аге ifitema,tionala plesteaza lчсгагi de conslruclii, de instalagii inc,lustriale sau alte obiecle сопlрiехе RollLl апtlертепошlui angajat pdnт-un contract este de а intelmedia qi cootdona execrtlalea luсrаrilог de

ýantiel ýi dеs{аýшагеа acliunii comerciale gецеlаlе, Е] iпle[lnediaza legatul.ile beпeliciaгLlltli invgsti|iei сu Гunrizolul de materiale, echipamente, utilajc, servicii, pr.oiecte, sllKlii tehnico

econor]lice,Anteprenoгii pot fi: Qrganizafii tеhпiпсо-есопоmiса Speoializirti. siпdicat saLl сопsоIlшl tic fiгmе fuTnizoare, proiectаtlt gel]eral, fчmizоI geIreral,

Аgеflh.l - реIýоапа fizici Sau juridicД imputemicitй de altб ре[Sоапd tiziod sarr jчгidiсi rrurrritir principai sa inchee coDtacte ýau Sa indeplineasca anumite servicii iп ntlmelc ,i ре contlll pTincipalului, se iпсhее чп сопtгасt de agenlie ýаu de mandat cornercial, impttteпricirea асоIсlаti de plincipal mandat so numeýte autolizalie sau рrосLlli.

Agentui general аrе itrrputerniciri de апsаmЫu ре о регjоаdа deteгnrinata. Agenful special аIе lmputeloiciгi limitate ia utl obiect biDe dеtегп)lпаt. Agontul пu se осLцr5 de indeplinirea confuactelor. El negocjaza ýi Sеппеаzа contйcteie in пuпlеlе ýi ре conluI mandaluIllj. Еsrс iпdcpenderrr. fuIlпlчtоrлl , rep|azentafl се negociazd ýi inchee collh,acLe ill 11uпrсlс 5i ре cclrrnrl пrапсlапtttlui, Мапdаtоrп1 sirnplu йтi dreРt de герIеzепtаIе rnijloceýte сопtгасtсiе, рrосLlй mateгial?l. oblilrc comenzi sau oferte ре оаrc 1е tansmite mandsпtt]lui. Exista аgепli in diferite domcлii; Сопlisiопоrцl - са-rе ре baza confuachrlui de comesiotl iпсhее opeгaliurri de ехрогt itllрогt ilr цumеlе Silll dal, ре contul prirrcipalului numit comile],lt (tnandant)- соп.iisiоl]агul activeazi independent qi anurne iП vinziri сumрiтiri de пйтfttri. iпропrп.i 9i ехроrtllгi de Ser\]icji iпtеrmеdiегi de рIй}i ýi crediteinn transpo]'turi 9i asigu.dгi. Реппrr seL.viciiIe de ill{еrпеLli(.г. con,]isionarl]] priпleýtc de ]а coщitent о coti procentuali diл r,olrrlnL!l аfассгii rea]izatc,

-

l

L|

'

Сопsigпвlоlul -,JD comisioпal сате ргimеýtе malfulile сопlilепlLtlцi пLunit сопsigпаt ilr P!OpIlilL] depozite Sprc а ]е vinde tTeptat ре piala. consignatollll nu estc рrорriеtагtrl mаrfirrilоr piinrile ill consignalie. comisionul consignatoruirri de obicei se calcшleaza са plocent din valoаtea чirrziг]lог iп consignalie se vind miгfчri а сdIоI dеsfасеIе este lenta. ResРectiv ргос]uSе]е pot 1l раslгаlс tilnlr indelungat, Brokeful esLe О реrsодlа de рвпеrе in contact, mijlосiге 9i asisteпlal а псgосiегilоr, cste пri,]Jосii iпirе Фапdаt ýi te4i, pIimeýte !пr comision numit Ьгоkегаi. lпtегпlес]iаzat сопtrасtс dC llill;slolt Tnaтitim, iпсhееrcа а пачеlоr, t!алzасýi de bursa. Deolel - iпl"еlг$еdiа' intilnit iп opel atinile de schimbde mагlrrгi. servicii чпlогi mоЬiliагс. 5i coпcesiolaatul соlпеlсиr1 - pesoane fiziсd sau juridica саге iп baza cotltйclldtli dt' сопсtsirtпс соцrегсiаlа рdпеýtе din раrtе concedentuilli dreptul de а оопrеrсiаlizа i'l пчше]е sац ýi рс солt prop'i.' produsele coлcendentului intr-o anumitd zопа ýi ре о anumiti perio.ii сlе timp, Аlе dгсртul сlс exclusivitate ре teritoriLil dat. Сопl.isiо.плrцI telilor;c/ deline te.itoliul сопсепsiопаt ре о anm'rita peioda de tir-пp i'r sc]opul ^ efectufuii do ехрlойri пiпiете ýj exploat5li. Сопсеsiопагьа teritor.iaid irr uпеlе саzuгi se iilcc сu pafi iciparea stattliui, Fraпsizul - persoarrё fizici sau julidica саIе pafiicipa la о lогrп5 de сOпсеsrопагс сопlегсl]l:L numita fi^ал5izJпg- Frап5iztrI ргimе9tе de la frапgizет dreptul de a-i vindc ргоргiilс ргосlusс, cle а prcstii

seпicii,Iп

lrcela5i

tirnpb.,лcficiazДdelпarcacomercialiali-n,,izerul.ri.

соmьiопаrul traпzitor - реrsоапй fizici sau juridici specializati ill operatiuni de tmnzit. indeplinirca tutulor formalitdlilor de tlanzit ýi de va..nuile ilr чаша: 1. iпtосmiтеа foпnalitalilor de iпсаr.саге ýi expedieTe а пriгfuгilоl.

se octrpi clc

2. З. 4, 5.

intocnlilea declaTa.tiei чаmаlе. plata 1ахеlог чаmаlе indeplinirea diferitori formalitali sanitare 9i ecologice plata аsiguгаrii Ambalalor - de rcgola ploducatolul Sач comelciantu] exp]oatol, au cite о sectie de аmЬаIаlе insal tendjnla_ tot mai рrоfi;пdй de specializaro а dus Ia шраI,iliа firmelot, specializate lп апrЬаlагсlr рrcduýеlог expoтtate. _ Аsigцrulопll srmt con]panii sач administralii de slat de аsigtlга].е. сп.е asigщa сопh,а гisclllui dc fabTicarc, r,iscului de transpolt, fiscului de depozit, de plata, _ ТruпSроПхtоtul, pelsoanA care ýе angajeaza si transporte паrfа de Ia ]ocltl de tаЬгiсаге ta ]ocu] de dýýtinatic.

.Fасtаrцl se осчра cu сumрfuаrеа fасturiiог finzaloгilol ýi ооlесtаrеа dаtогiilог. Ргосеsu] dc, счпрilаfе а datoгiilol ýе nutlleýle l'oýloling, аге llmliitoaгc]lq ап.iЬпtii; а) апаlizа Solvabititбiii, licbiditatii ýi rentsbilitйIii comcfciale, соrrrрrtПлrllслtпl 1lIпei platlL ýi datoriilol; oolectore 9i

Ь) рiаИ

datoliilor. incasate fuпrizorului Вапса coпerciali faciliteazД schimbul de miтfuri sau set,vicii acoldind galalllii bailcare petltrц expoltatoгi. irr cazul rambu]sdrii crcditelor uýulind p.'i,-' i"rЙпrепtе de plati specifice / Д"" acrodidve - dispozilie dstб dc cnitent bdncii sale clё а plati la сеrеrеа ЬепеilсiагчI,.ti о strлri de Ьдпi convenili. солtrп rrпог dосlrпtспLс 9i ргilr rсsреСИгса чПОГ cot1,1ilii plcci.,atc de (пlltепt, Depoziklllll pl,inregte in depozitele Sale репtru pastцTe miгfuгiIе urrui clepotlelrt. сопsаIlопl - este angajat de impoftator,, ехрогtаtог ýatl irnll,cp].el1ol. pentrlt асоIdаге (ie ,Ittgitrcr conýu]Ialii tеhпiсе ýi еl'есluаrеа ехреrti7еlоr crL ргiчiге la c:rlitltc рг.iс.lс .,, ;rr.dirlo,. rt hnr.., ес!uра]пепtе]ог, Iпа[спа jеIог. аргочiziопаrеа ItrсгаIilоr ре ý:iпtiсг,

,Йi

]

Regulile INсoTERMS

ýi

importanta lоr Lect. univ. drd. Аtrед

Рiп

LAz.iRl

соп|iпuЬrl lor, INCOTERMS coпslilllie uп апýапЬlч dе leguli priп cafe se

dеkrпПlа drepluik ýi oЫigalile parllol iп conlrBcnt de чапzаrc iпtейаfопай; alegerea u еi reguli dе iпlеrрrёlоrе а lеrпепilоr conerciali INCOTERMS еslе ro.tul

Pюgresului de прао.iеrе iлm Parli |i црrimd проrhП dеIоце есолопiсе di re aceýlea. lп |uлсiе de oblisa|iile pd|ilor iпlr-пп conlraa de viЕале iллеrпа|iолаlа, sc deoýebesc пai mulе lipuri de co tЙle iп cale suпl dеsепйаtе апu.lik clauze. _ Реп|п dфпifеа pliлcipalelol rcguli INooTERMS s-a; lual ih eonsideпre са рuпсl de рlесалё: рrcdаrеа пйrlii, stаЬiliпlелlut уалйlоrului ýi cel al сumрdrаlоrulu|; fegulile priyesc obliga|tile liecarei рй4i, care ýйt gluраtе iп zece articole, сч litlu.i i.Ieпnce релtu toale rcBulile. Dаlоriй еуоlцiеi seппilФtive о сопlе4ului iпlеrпа|iопаI, iп vedereg puneni la dispozilie а colnerciaп|ilol u uпоr rcguli iл iпlёlрlеlцrc а coлdi|iilol coпelciale utiliale tecvent iп сопел|ul iпtеmафпаL Саmеrа lпtqпа|iопLld dе Соmеr| de la Paliý а elaborat uп ýel dё сопdilii de livrurc deýtiпale iпtе.рrc|dii aceýlora iп dопёпiчl vanzalii inleпalioпale, leauli care erau iл praelica сопеl|ului intelпa|ional ni|k cululle, dй care пu a|eau aceeaTi seпnificalie репh, comerciaп|ii dk di|еitе tari.

caviпteaheie: INCOTERMS, tеппеli iпleйalionali de сопр4, vапzаrc suece-siй, солпе|| d оDl?ýtiс, с lauze,

yupe

Datorite evolЦiei semnificative а соmеФlui intemarional, iп vederea punerii !а diýpozi{ia comerciantilol а unot Teguli in inteФrotarea condi{iiloг соmеrсiаlеЗ utilizзte frecvent in coTne4ol intemalional, au fost еlаЬогаt9 inci din

1928 de catre Саmеrа IntemaЁonala de Соmе4 de la PaTis (clc-Paтis4) u]I set de

de livrar€ desliлate inteФretaгii acestora iп domeniul vanzarii intemalionale, rcguli care erau lп practica come4ului internalional Brýte cutume, dff сffе nu aveau aceeaýi ýeirmificaFe penarr termeDi comeIciali sаu condirii соmегсiапtii diл diferite lari.

Iп

регiоаdа inlerbelica соmецчl intema|ional ýi,

in

special, cel

lmлsatlantic| cunoaýle о dezvolиIe ехlтаоrdiлай. in t936 Саmеrа Intema|ioData de Соm€г[ de Ia paris editeazЁ pentru prima фtД Regulile Intemalionale de Соmе4 l

LдzАr Алса - UпiчеБiв|ез .Gе!це BшiJiu" din BBýov, Iаzцдпса2009@уаhф.соп Т. R. Лореsсч, Л?8!/ilс /l/СОТБRМS in viвом iпtеrлаliолаlД, Еdiплд Didaclica |i Ре{Ъвоgiса. l983, Bucmeýti, р, 227. j L€сi univ. dj, Lumhi'a vоlсЬiь Rоri ulilёdlii лёsulilоf INCoTERMS iп codloelele сопеrciаlе illlclпa|ioлalc, Uлiчевilам diп Сгаiоча, Fасd lэ|еа de Есопоmiе li Аdлiпisиа.Еа Аfас€lilоl,

'

i

olEaпizali€ пед!чсmаmепйla, lпЛiпрй lп l9I9, саrе Ъi dеýйýоаф acliviвreа p.in comileiclc Nalionate (lп бб d€ lДri), coDisiilё de l c ýi ВЬшilе ф Ь8rмД Ф€ IаоsД oNU $ аlф o$anizn}ii interrвlionale din Ncw-York ýi Ноп8-Код8),

volume t.,Iý!c

1, Jцп€

20l1 _Ц1

ll

tcrmcDi comerciali intemationali, cunoscuti ýi со cuprindea suЬ numcle de ,,clauze de lirTare", саrо s-au bucuтat, ln 8спсгаl, de audienltr in

- lNcoTERMS -

йпdчl conerciaпlilor. paTis пч а рriп aceasta editare, Саmеrа fuemalionala de Соmе4 de la facut alecat sa doa о interpreИre unor termeni deja existenli ýi utilizali in com94ul intemalioDal.

Rcgцlile lNcoTERMS ýunt Tecunoscut9 de сrtrе UNCITRAI са fiind standardu] ЪlоЬаl репtIч iпtеФrctшеа tегmепilоl in соmо4цl ехtеriоr ýi pтevid noтme acc;ptate ре plan intemalional specificand definitiile qi погmеlе de iпtеФrctаrе pentru cei lrЙi comuni tfimeni comerciali. ре rrйsчга dozvolйrii iome4ului moпdial, а modemiz5lilor се ац caracterizat procesul evolutiv а1 vielii cconomice iпtemalionale, variantaTevbuita а fost adoptЙ la Congresr ccl de la vjena din 1953 ýi esle cuлoscula sub пчmеlе .te INсоъRМS 19535. асеаsИ fiind ргiпв чагiалlа de baz5 а rеgulilог се au recunoastere internaLionala. се счргiпdса Dой !егmепiб соmеrсiа|i. ---"- 'uii*i"i. ъ jpc?', 19?6'; lgso', l99O|0 9i edilia INCoTERMS_2OOOII au adus mоdifiсбri imprtaпte ale termenilof аtбt sub aspectul denumirii, cat ýi al contiliutului lоr, оrоапdu-ýе о пой varianta de bazi а геgulilоr. scopul INcoTERMs cste acela de s ofcri чп set de rсguli intemalionale pentnr iпt€фrdаrеа celor mai uzцi tеrmепi comffciali се ýunt iпсоФоfаti iп mod icgutat iп cbntractele de vanzare in lntreaga lumс ýi Ф devonit раrtе din lbbajul cotidian al comerrului,

Regulile globale iпtfoduse ile lcc ýi ulilizole dе cdlre сойрапii iп п"пu^о"оi lraпzactii de afaceri diл iпlreaga luпе sлlпl о parte еsеk|iай а aclivila|ii !СС ýi пе difereпtiaza de mu е alte orgaлiza|ii de фaceli Pentru а tine paýul сч dezvoltarea rарidб а соmе4ulчi intemalional ýi сu

globalizaгea, fegulile

INсoTERMS

ýr'lnt revizuite

о data la l0 ani. Avand iп

РчЫiсай iп ВФýчrд ccl пг. 166 ýi se rЕfей la 18 Fri .' Ый.it.,-" i,iй"l i*;"o vab; Free дlопgsidе'sыр,

Fге. on Board. Franco Вогd; соý aпd qшу/Dцtу Paid. Вх Ех ship, ГгФiФrСеiаgе 7 s-шЬi аdпй doi tегmе!i| l. bfivelEd st ftontier.../rФndu fгoDtierc . .."/,аfiеd palce of deliveгy ar ftоDliе.ЛiечЪ livra.ion conYcnu а lл flonticre 9i 2. фliчсгеd duty pаi(yEndu dФils a,quittб 3 s-a mal,фч8дr FОВ airyod / ГОВ аеюрп. " s*" -ai дМ-чsаr: t. FЙ qпiеr,,,/tв;ф ьпGропФ .,, ýi 2, fteigh/cama8, Фd iпsлппф paid ro; ГrеuроП Ье. щsчmпс. соmрюmisе, jчзlqц'а (,,.) lol atunci s-a revizDit lегmелчI Paid to;.

Егеiфr.miаде paid Ф (...), l0 рць'iпдtе in йiliе ьiliпgtб (enвIezr ,i fшcezi) de ccl Рдds, iп вгоýUrа tr.460, t' Acestа edjte rNcoTERMS-2]0ф" Ерrcriпц in €sФЕ pozitii|e ФBcticile) re_Pr@ an|ilo, с€Iоr dоUi сtm;фrciрdе сдЕ Е мifбй iп фп€фП iлimаliомl: фПП поч Jdomrod', iпtерtfiй {члjтоmizаr€а) DЕФiсilоr comclЕiale mondialc lп к!пП Mli,arii чпсj dcs'hideri ".in.este lмяi, ф Йmitа pбrticipФ ta йhiгьшlе inф,lElionale. lл condilii айпиjом а fuNФl ýиLсIог фЬ gЬЬ, ýi-cl,lqnn ,,фпý€rчаФ1', зuýtinur Ь mod sр€{iаЦ ф щсlе liri рфmiс &zYolhl!, счm sцпt sui i Jйпiа, саrе inceatЕ! sд lмlitrй in continuare uoele pвctici а}trllиjФsе lor, ргс,liсi се decua diд p@i{adc sФItФtie ..о!Фiс{ ре сдЕ ав drtigat{ h dфчýП dmpulIi

.лыiь

Ф

;

l? secrctадl Gе!егдI

дl

Iсс.

Jеал

Roz\l,adoяи,

lз4

vоlumс t- Issne l. Jппе20Il

voderc са, de Ia ultima revizuire din 2000, s_au schimbat multe in соm€4чl iпtеrnаliопЫ, Саmеrа de Соmеп lDlema|ionala iпtгuлitа la Paris in sерlеmЫiе

2010'' Ianseaza publicalia /ДСОТДЛМs@ 20,Io се sиbileýte чп ghid ргасliс

репtru а ajuta utilizatoгii in alegФea mai чýоай а сеlоI mai potrivite reguli репtrч

tmnzaclile

IorIa.

Noii

termeni INCOTBRMS ач fost elaboraii cu ýcopul delimitaTii фeptrгilor ýi oЫigatiilor рёrlilо, participaote lц comertul intemalional do mаrfiЕi ýi au intrat in vigoare la 1 ianuaTic 2011.

este

,,Nu ехiýtЁ о organizarie ltlаi bine plasatй decat ICc - асеsй organizalie - репtrч а ajuta comercianlii in

Феаб ýi menline regulile INcoTERMs

арliсsr_е.а соrесtа а погmеIог pentru ореrаliчпilе Iоr 8lobale sau de чбп7аrе ре piala

Regulile INCoTERMS sunt rrn standffd recunoýcut la nivel iltemalional ýi sunt utilizвte la nivel mondial in cont acte i[teme ýi int€marional9 pentru

чапzаrеа de bunuri,

Nогmеlе au fost dezvoltate ýi intrelinute d9 catre expe4i ýi practicieni, ele аjuй comercianlii in evitarea пеiпlеIе8етilог costisitoare, de clarificare а sаrсiпilог, а cosfuriloI ýi riscuтiloг implicat€ iл liYmrea do bunrгi de la vandtori la cuФpEЁtori.

PIima sсЬimЬагс ре саrе о aduce lNcoTERMSФ 2010 const5 ln reducerca tcrmenilor de la 1з in INcoTERMs 2000 la 1l lo INсoTERMS 20l l, termeni de li!ааrё се definesc ln mod clar оЫigаliilе рr4ilог 9i rеduс riscul apaгiriilor uпоr complicarii juridice. О а doua ýсhimЬfiе stчсtчгаli араrе la 8rupa D, саге а suf€rit сеlе mai mаri sсЫФЬаri, referitoaIe la faptul са teftrcnul de li'!таге DBQ а fost Ыocuit cu DAT (Ii,v,t"лe 1а terminal) ýi са termenii de livraTe DAF, DEs ýi DDU au fost inlocuiri cu DAP (lhтar€ la uч loc numit). О alta sсhimЪатс So rеfетd la ajuýtarea termenilor de come4 la necesitarile Progrosului tеЬлоlоgiс, astfel sunt lecuдoscute sоmлёfuтilе electronice саrе pot ýorvi dтept dovozi in Ieglenetarea litigiiloI ýi so ia in calcul ýi come4ul electronic ýi ýiýtemul electfonic do fасtшле ýi ttaцsfer do date. О аlй ýhimЬаrе сопýй in impa4irea ре gгчре а clauzelor INCoTERMS, aýtfel ln INсoTERMS 2000 clauzi)le Фаu imptr4ite in patru gfupei grupa Е, 8Iupa F, grчра С, grчра D, iar ln INсoTERMS 2010, ln functio de modalitatea de tгansport, noile clauze INcoTERMs ýunt structumte in 2 mali categorii: I. clauze aplicabile tчtчrоr modяlititilor de tгапýроrt:

ExW

I

l

|5

Ех

wогký

MаIfa е pusa la dispozilia сumрбfаьrцlui la ýediul vallzдlolrrlui

ьttDr/Ф-ф!чФапr.аjоl ьttЬrrм.iссwи.огg

z

Jцп.20lt ЕсА срт

ср ,

DAT DAP

DDP

Iз5

cafiier vап"rtоrчI preda bunurile primului оайчý numit dc cumpaйtor iпtr_rm loc prestabilit. Сапiаgе Paid То Transport platit рала Ia c riage алd lпsчrалсе Paid ТгаDsрогt ýi аsigчгаrе plarile DeliveгedAt теrmiпа] Lilтаt Ia tеrmiпsl Deliveгod At Place Livrat la locul conv;nit D€livered Dury Paid Livrat Gч taxele platite Frео

_

Aceasta 8l.upa inclцde ýapte ге8[rli iпсоlегms саге pot fi utilizale iпdiГеrепl de mоdчl de trапsроrt selecиt ýi bdifeгenl daca шuI sau;ai mull de rш mod de tгапsроrt este angajat. Ele pot

trалsрогt maritim.

Il. Clauze ýi c€lui

FАS Fов СFR ClF

fi

folosite chiar ýi atmci cand nrr exiýta niciutl

се se aplicý dоаr ftansportului rnдritim efectuяtpe ар€Iе iпtеrlоаIе пдYigаЬllе

sЫр воагd cost and Frеight Fтее Alongýide

!-rce оп

cost, Iпýuгдпсе and

Liber langa vaý Liber la boid Cost ýi tranýpofi cost, аsi8чrаrе ýi transport

Frеight

in aceasta 8rчрi punctul de liчгаrе, рrесчrп ýi locul in саrе marfurile sunt tlaDspoгtare catre cumparato! suлt аmЬеl€ porhrTi, priд чтmаrе regulile de etichelarc ctri Davigabile iдterioare'' EAs, Fов. сFR. cIF sйt incluýe 'mде ýi ре il) aceasta clasa. Ь plrrs fаф de cele ге8uli, INcoTERMsФ 201О mai cuprindei note oxplicative саrе se-i ajute ре utilizatoTi sa aleaga regula poГiviй рЙПч fieca'e tmnzaclie, clasificari пoi саrс ýа ajuto la аIеgеrеа celei mаi potrivite reguli ропtпr

ll

_.

cate8olia de trапýроrt а\цtб irl vedere, ýЙfuri репtгч iolosirea pio""i*ilo. elecjronice, infonnalii deýprc regulile de ýecmiate ргiчiпd autoTizalia do plecMe а unei паче, sfah]li priviдd aplicarca lNcoTERMФ 2010 соmеr{чlчi iпtеm. Uпа dintle ýchimbfuilc concepfuale se refeia la fapful са lNcoTERMs nu mai sunt clauze do соmе4 intemational, ci clauze de соmФ ,,domestic'' (1СС ru/ej for the use of doпestic апd iпlefnatioпal |rade lerпl) deoarece aceýte modifictrai survenile vin 66 facilileaze re8ulile de соmе4 i0 ulilizare lоr de сДtrе соmеrсiалli, АstГеl, iп Ghidul|6 lNcoTERMs 20l0 se precizeazi са regutile INcoTERMs au foýt utilizate io mod traditional de Ъопtасtеlе de v6-nzaгe illlemafioflala ttl cazul in care mirfurile trec dincolo de fIontierele naIioцalo, lл diГerite zone ale lumii; cu toate aceýtea, ýtructulile comeTciale, сшп аr fi Uniunea Ечrореапа, аu facut formaliйlile de ftontieй intre diferite йi mai pulin importante. lб

tNcoTERMs

2010 Ьу

tie Iпtemational СhаmЬ ofcomme.ce, lcc пles fог фе чsе ofdomestic Icc Servic€ý РцЬliсаtiолs, З8 couв Дlhеrt ler, ?5008 PaTiý, Fйпсс,

дtd iпtеmiiопil trаd€ teпns,

l]6

volume l. ьзчс I. Jчпе 20l1

iп consecin{i, regulilo INсoTERMS@ 2010 rеФmоsс in mod ofioial

сtr

acestea Sunt disponjbile pontru aplicarea in ambete tipuri de contracte de vanzaro, atat intenrafioМle, с'et ýi inteme. Dой evo)ulii au convins

оропчл5,

ln

lcc

de tарtчl сй о miýcafe in aceasla direclie esle

primul rапФ соmегсiалlii utilizeaza in mod obiýnuit re8!|iIe

INCoTERMS репtrч colrtractele de vanzare €xclusiv ре piala intema, in al doilea гапd, exisй disponibilitatea mai mаrе din Statele Unite de а utiliza ,o8r ile lNcoTERMs in соmе(чI iпtегп dесбl fosФl Uniform comerciat code tгалsроrt, ..Рrimа rеgчtД ЕХW|7 - se iпtrоdчсе loc!1 dе livrarc - роа!е li ulilizoй iпddеrепl dе lпоdul de lransport selectat ýi poaleli, dе аsеlп?пеа, tilizatdfu cazul iп care mаi пult de uп поd dе tfanspolt este апgаjаt".

,,Еl Worb" iпsеаtппd сй уапйtоrul liyreaй аluпсi сапd рlаsеай ойf! filе la dispozi|ia сuпi:аrёhrulri la ýediul vапйlоrului ýаu iп afu loc п пil (dе ехейрhl: l cfafi, Iabrica, depozil elc), РdЦilе |rebuie sd precizeze cat tпоi clal

posiljil locul de livrare, репtru са riscurile ýi costurile, iп acest caz, ýцпt iп сопП]l vапйlоlului; сuпрdrdtоrul suporta toate cos|urile ýi rbcurile iпplicate iп рilпiлеа buпlrilof diп йопепtul i |elegerii, dаса esle cazul la lосul de liyrare. ЕХrF reprezinta оЫigа|iо lпiпitlld репtпt vапйlоL rеgulа се ar trebui glija dеоаrесе: сu folositd а yaпza|orul пч are пiсiо obliga|iefalй dе сulпрйrаlоr репtrч а i йлса пdliuri, chiar dасё, tп practiй, уапйtоrul poate fi iпtrа pozi|ie mаi Ьuпа ýйJаеа acest lucfu, Iп cazul iп care vапйtоrul iпсаrса l)unti, о face ре riscul ýi ре chelfuiah фmрйfdtопiui: Ь uп спйрйfйtоf care а]прёrd de la uп vdпйlоr ре о Ьаzй Exly репlru exporl lrеЬuiе sd jе сопýliепl dе faptul са vапйtоrul afe obliga|ia dе а furпizа asisteп|a dай сuпрйrdtоrul soliciй eJectuorea in acest evorl; уапzаtоп]l пu esle obligat sa ofgaпizeze avizul dе expolL Cuпpdratorii ýuпl, рriп urпаrе, s|dlui|i sa пu fоlоSеаsй Exw iп cЙul - iп cafe laЙdtofii йu pol, dilecl So1l iпclirect, й оЬ|iпа сlеаrопсе-ul dе

с

exporl,

l пitat obligaliile dе |ufпizale dе cdlre v,апйtоl ýi orice iпJоппа|iе са pfivife la expolt l de ййrIufi. cu loale ace1lea, чапйrоrul роаР ауеа пеуое de асеаsй iпfоlпа|iе репlfu, spre ехепрlu, inlpozitafe sац lп scopuri de raporlare", еuйрildtоlul а

,,Regula FСАl3 - ýе introduce locul de ]ivlаге - poate ,fi utilizай iпaldercпr ale йо.|ul .le rfuлро sеlесlu! ýi poale.|i, dе чsепепеа, ulilbald ill cazul lп спrc паl пult de uп Ф de lraпspot езtе aпgajat,

"Flec caftief" l sеайпа сй уапйtапll liyrRaй bunurilB

ойtfв

lfвпsроllаtоl ýou еdtrc о Llta реrsоаkа попiйаlizаtа dе oatfe cumpdralor la saaliul уdпйtоfulчi ýаu iп alt loc nuпiL

JuridjcllTribuoe

volume

i.lsue

l. Juп.20|

|

lJ7

Par|ile suпl Sldtuila Sa prccizee car ]паi clal posibil local сlе liw.are,

репtlч са rbcul sa trеасd iп

glia

слuпраrйtоrulul

Iп сапll i corc рйrlilе iпtеп|iопеай sй livreze паr|а la sediul vапzdtоlullli, ei tfebuie Sй idепtilсе adresa aceýtor preпise са loai de liv-afe. Daca, ре de alta parle, pdr|ile iпlеп|iопеаzd са пафdlе sa je livate iпtr-uп alt loc, ele trebuie sй idепlфсе uп alt loc sресФс ile liyfare.

Сu toate acestea, vaпzalorul lu afe пicio obliga|ie clafa dе а уа]пui пафrilоl dе iпporc de а pldti tЙele dе imporl sa11 dе efectuare о oricdrof |ofпalilЦi yamale dе проrL" Regula СРТ|' ýi cIP - se introduce locul de deýnlLale - ,lсеаstй леЕulа poale Ji ulilizata iпdi|erai dе поdul de trапsроfl selectat ýi poale fi, de аsеmепеа, ulilizaй iп cazul iп care ilаirпull dе uп lip dе tаksроfl este aпgajot.

,,TransPort pldtit рапd la" (СРТ) iпýеаmпа сё уапйtоrul livreoza bunurile сйlrе lraпSPortatol sa! ala реrýоапа пойiпаliйlа ile catfe vапzйtоr iпlf-uп loc сопуепit (iп cozrl iп care oice as{el dе loc este сопvеkil iпtrе pdr|i), ,Traпspoft ýi asigarare pldtit репlru" (СР) iпsеаmпd сй vапzdtоrul li|leaй Ьuпulilе cdtre lrапsроrlаlоl Sau о аIй реrsоапd попilrаlizай ile calre vапйtоr Мlf-uп loc сопуепil (Тп cazul iп cafe ofice as{el de loc este сопvепit iпtre рdr|' ýi сd vапzdЬrцl lrebuie sб coпtfacteze репlru oice рlаtй а cheltuielilor .le traпSporl песеsаrе репtru а аduсе bunurile la locul dе dеýtiпаFе пufuil De аsеlлепеа, vапйlопl osigufd acoperirea rЬайi cцйpafdtofului dе

piefdere sau deteriorare а Ьuпuilоr iп liйрul traпýporlului. Сшпрйrdlоrul ar lretui sd rc|iпа й, iп teйeiil cIP, уапzdlоrul esle obligat sd оЬ|iпа о asigufare .1I пiпimd acopeire. Iп cazul iп саrе cuпpdratorul doreýle о asigurare carc sd sсаdй iýcul, acesta уа teblli si Jie dе acofd iп поd exPleý сч vапzdtопl Sd Цi ia pfopriile пburi suрliпепtqrе de aýigurare, Сапd СРТ, cIP, cFR ýаu cIF suпt ulilizare, йпzdtопll iýi iпdерliпаr|е obliga|ia dе а li|Y,are otuпci саkd рfеdа Ьukuilе spre lfaпsportatof ýi ku ahпci

йёфrilе

аjuпg la locul dе dеýiпа|iе, Aceste reguli оч dоud рuпсlе critice, dеоаrесе risсцl lrece ýi cosluile suпl lransIerale iп lосцri diJeri le, Pdr|ile lrebuie sё idепffrее tп соhtrасl сбl ,nai pfecis loculile dе liyrare, iп cazul iп cafe liscul tfece la cuпpdrator, ýi locul de destiпo|ie ре care уапzdtоrul trebuie sa-l treaй iп coпlract, Daca Sult folosi|i ,паi п|чl|i taltsporaloi репlп] lfапlроllul la о .lestiпa|ie ýabtlita ýl plil|Ie hu sllпt dе acold аýuрла лпui апumil рuпсt dе livпrc, pozila impliciй еýЕ асее4 сd riscul lrece сапd пёфilе @lfoýt liwote la priп сапd

lrФБpoftalof iпtr-uп рuпсl ales iп

сuпрdfdtоrul пч are пiсiuп сопtоL

i

trеgiпе dе чапzаlоi

ýi asllpla

caruia

!зя

vоlumе 1.Isýle

l.Jцпе20ll

iп cazut iп care pбr|ile dоrеsс са riscul sa trea.й la о еlарd uuefioara (dе ехепрlu, iпlr\п poft sau aeropor!), este пеуоiе sЙ plecizeze acest lчсru iп coпtfoctul lor dе vапzаfе.

Pdr|ile suпt, dе аsепепеq фfuПе sa idепtilсе са п@i precis posibil loml соп|епit dе destiпa|ie, ileoarece cosluile la acest рllпсl suпt ik сопhll уапйtоrului.

l/dпzйlоrul esle tafuit sй-ýi plocure сопtrасlе .k lraпsport саrе se polliyesc precis pentl7l асеаstй alegere. iп саzцI i care уапйtоrul suроrtй cosfuile iп Ьма uпlli coпtract dе lrапsроП referitor la dеsсёrcаrеа la locul dе deslina|ie, acesta ч are ilrepful de а recupera costwile respectiye de la сuпрdrаtоr, сu ercep|ia cazului iп care s-a сопуепit alfel iпtrc раЦi. СРТ ýi cIF itпplica obligo|ia уапzdtопlui dе уdmuirе а пarli репlru export асо!о u dе este ca;ul. cu loate aceýtea, vапzdrоr1ll пu afe пiсiо obliga|ie ctora а пdlfufilor de йпро , а рlй|ii taxelor la ilnpolt sau еIесi!аrеа de orice fofйalildli vапаЬ dе ilпроrt. Regula DATI0 - se introduce пumеlе terminalului la роrt sдч locul de destbalie - Дсеаs!а reg la poale l ulilizara iпdiIereп! dе lipul de lrалsроП seleclal ýi роа!е fi, de аsеtпепео, ulilizala iп cazul iп саrе паi mull dе 1п lip de lrапSроft еýЕ qпgаjаt.

,,Livfqta la terпiпal" iпýеаппа сd atuпci сапd уапzdlопi livlеаzё mйrfuilе, odata descёfcate di пijloacele de lfaпSport се au sosil, suпt рuýе la dbpozi|ia сlлпрЙrdtоruhi la lеrmiйаlul пuпit, la portul sаu la locul de desliпL|ie. ,,Тепfiiпаl" iпсluilе oice loe, iпdiferent dай este acopeit sau пu, сuп ar fr п сhеu, depozit, сопlаiпеr dе cufae sa]а flltief,Ieюyi\f sаu terпiпal аеriап de паr|d, l'апйtО l suроfй loate fis.aile iпplicate iп aducerea Ьuпuilоr si bйfcafea acestofa la tеппiпаlul dе la poltul sоч locul de destiпa|ie. Pйr|ile suпt Ьiпе фfuite sa precizeze cat паi clal posibil terпiпalul ýi, dасd este posibil, uп апuпit рltпсt iп cadrul terпinohlui dе la porlul ageat sau locul dе distiпa|ie, са riscurile aliп.acel попепt sй je iп gija vапйtоruluL Уаlйtоrul esle фtuit sa,ýi Plofure uп сопtrасl dе tlaпSport cafe sa se potfiyeascй exact aceý|ei alegeli. Mai lfllrtt decat alal, iп cazul iп cafe рацilе iпtецiопемd са l,апйtоful sё suporte rbcuile ýi costllile iпPlicale i1 tfollsporlul ýi папiрulаfеа пЙфlilоr dе li rеrпiпаl la uп ah loc, atuпci fegulile DДР ýi DDP ar lrebui sdliе ulilizate, cu toale aceslea, yafuatorul пu are пicio obliga|ie sa l)dltluiasca йalfurilor dе iпporl, sй рtаlеаsсd tЙeb ale hnport s\i sё coпpleleze orice fоппаlilа|i vапаlе dе i,rlpofi. Regulл DAP'I 9i rеgчIо DDP'' - ýе introduce locul de destinaliв Асеаsld reguld po@te Ji utilizata iпdфfеп! dе поdul de traпsport seleclat ýi poale 1,I_lbidcfu,

р. бl .

vоlчmе t. ьsче l. June

20lt

1з9

esle Ji, de аsепепеа, ulilizatй iп cozul iп care паi пult de uп поd dа lraпspoll

уаllйtопl liyfeaza iп cмlll iп care buп file sllпt puse Ia dispozi|ia cuпparйtorului cu pliyire la пiloacele dе traпsport care_ sose;c gаlа репtrч descarcofe la loc1l dе destiпa|ie пuпiL УапЙlоrul suporla |oate isaйIe iпplicale iп аduсеrеа buпufilor h locul пшпil. ,,Liyfat Zч kLxe Platite" iпsеаmпа са уапzаlоrul liyreazd Iпйф atunci сапd Ьuпuilе suпt рu5е la dbpozi|ia сulпраrdtоfului, vaйuite peпtl ilпport la ,,

Eпis la Ploce"

tпSеаmпd са

pfegdlile репlru descarcare la locul de destiпa|ie пumit. vбпzdtоrul suроаd ioate rbcuite iпpl{cate iп аduсеrеа buйwilor la locul de dеýiпа|iе пuпlit ýi are obliga|ia dе vаmuirе а пйфrilоr пu пuпаi репlru export, dar si репtпt iлпро!t, sa рйtеаsса oice lахЙ alal репtru expolL aat ýi репtlu ilhPo , ýi sd ekctueze toate|ormalila|ile vamale. ^ iацtt" lrebuie sa iderltflce cat аi exacl loell de destina|ie stabilit, yапzdtопl, iп acest ileoalece costulile la acesl рuпсl intla iп grija yaпzatorului. potfivesc exact cll aceasta care ýе caz, trcbuie sё-ri procure coпlracte dе tfaпsport sosirea пijloaceor

'

cle lroпspoft

vапzаlоrul suроrй costufile iп bazo uпui coпtract dе lraпsport rфrilоf la descarcareo la lошl de destina|ie, olunci el пu es_te indripйIit sЙ recupereze coslulile lespectiye dе la сulпраrаФr, cu dcep|ia cazalui iп care s-a сопчепit alфl iпtrе par|i. DAP песеsitd са уdпiйtоrаt sd vdпuiаsсd hu urilе pentru expoll acolo uпilе este cazul. cu loate acestea, |6пzЙtопll пu are пicio obliga|ie de уЙmdrе а buпurilor репtru irnporl, sa plateasЙ orice tФiа ile iпporl sаu sa сопрИеzе vaпale de iпроп. "lоппаliйlilе iп cazul iп care pd4ile doresc са чiпzа!оfl sa чалпuiаsсd пlаlfurilе sЙ ebcnreze olice репtrч hпporl, aceslea trebuie sa рИtеаsсd tqxele de iпPolt ýi DDP, ulilizal !еrпепul caz ar lrеЬui iп acest чапаld; Ъrпаlitаtе pdf|ite lrebuie sa пч Ioloseascй DDp iп cazul iл саrе vdпzаlоful пu esle caDabil. in поd direcl sau iпdirccl, репlru а оЬliпе аvizul de ilпporl, iп cazul iп cafe paIile doresc са cumpalalorul sdsupofle toale risotrile ýi coslurila ile еlемапсе-ul dе bпpoft, regula DДР ar tlebui sй fle ulilizaй, Orice ТI/д sau аhв ;мв dе Pldlit la imporl ýuлll, репtrц ,t^|iile NLES. jacurc iп сопful чапzdlоrului ib поd apfes сопуепil iп coпtloclul de чапzаfе,

iп caшt iп care

ii;

Regnla FAS} - se introduce nвmelo poTfului de expedierc - nccesita са venzalorul sa vamuiasci m5rftцilо pentrlr ехроrt acolo unde este poýibil. ,,Liber аldпti dе па|а" iпSеаппd сй уапйtоrul liyeaza Btuпci сбпd пir|ui!е Suпl plasale аlйhri de паvd (de ехепр!u, ре uп chei sau,lп ýlep), ре u loc поmiпаlizаt de cdtfe сшпралаtоl la porful de exPeaiefe, Ris.al dе Pierdere Sm delerioftrc а Ьuпuilоr trесе, atlйci аа d пaturile suпt аlёfui de поуd, ýi аlmрdfаlоrul suроltЙ toae cosfuile i серапd c1l acel по,пепL Рё\ilе trebuie sй plecbeze cal пai claf posibil рппсlul dе iпйrcаrе iп porlu| de expedkre uпit, deoarece cosПlfile ýi riscufile la acest рuпсt suпt iп grija vапzitоruluL iar acesle costuli ýi cheltuieli аfеrcпtе mапiрuйrii pot vаriа iп |uпc|ie de practica porlului, raпzalorul este obligat fre sa livreze mаф аlйturi de аvd, fE sй achizi|ioпeze Ьuпuli deja liyrale Spre exPediefe. iп cazul iп care пdфrilе suпl ill сопlаiпеfе, yaпzatorul dерuпе bu urile сйtrе tfaпsPortator la uп terйiпal, ýi пu de-a hlпgul паvеL Il1 dstfel de silua|ii, regulo FСД Дuld аrfr utilizata, cu toate acesleo, уапzdlоrul пu are пicio obliga|ie sб уйпliаSса пdrJufile репtlч iлпроП, Sй Plaleascd taxele аfеrепtе de iпporl sou sй coйpleleze folпularele dе iпроrL Regula FОВ24 - se inroduce пчmсlс locului de destinalie - este foloýitб in traýportul ре mare ýi iп transportul пачаl iltem. ,,Libel la iпсdrсаrе" iпýеаппй сй чбпzdlоrul liweazй пd{uilе la bordul ачеi dеsеmпаlе de сdtrе ййраrdtоr tп poftul dе expediere ýau achizi|ioneЙd

buпlrile deja livrate.

Riscul de pierdere sau delefiorare а bakuilol lrcce atunci сапd пйturilе suпt la bordul почеi, iaf сulпрdrdtоrul suportd loale coslurile i серапd diп acel

Vапйlопtl esle obligal

Ie

sd livreze

ochizi|ioпeze Ьuпui deja liylale spfe еrреdiеrе

паф la

bordrl пачеi, 1ie sй

poate 1i аdесvаt iп eazul iп care Ьuпurilе suпl predale la Ьоldul пауеi, de ехепрlu l dфrilе iп operalorului de lraпsport iпаiпlе dе а еопlаiпеfе, cale suпt, de obicei, liyrale la uп tепftiпаl. iп arlfel dе silua|ii, af trфuie utiliadtd rcgla FСД. FОВ iпplica obliga|ia yaшatorului de vйrftцifе а пйфi репaru eaport, acolo uпdе este c.aul. cu toate acestea, vaпzatorul пu are пiсiо obligo|ie de |aп re в йаlfufilоr de iпport, sd plaleaýca taxele dе iпPoft sau sd efeclueze oficeforпalifi|i уапаlе dе iпport.

FoB пч

'J ]bid.fu,

р.19,

j

tsucl.JInc Regula СFЕЁ5

-

20l1

14l

se introduce numclo portului de deýtina}ie

,cosl dе паф" tпsеаmпd й vаЕdtоrul liуrеай пarJurile la Ьо ul пауеi sau achizi|ioпeazй bunurile liyrate deja, asфl riscul ile pierdere sau deleriorare а buпurilor esle ridical atuпci аапd hllпlrilе sunt la bordul паvеi. Сапd СРТ, cIP, CFR sоц CIF suпt ldilizale, yanzatorul Цi i depliпeýle obliga|ia dе а liyra аluпсi аdпd рrеdй bunurile catre traпsportatof i поdul sреефсаt iп regula аlеаsd ýi пu аtuпсi оапd пdlfufilе аjuпg la lo.ul dе desliпa|ie. Асеаstё rеguй are dоuа рuпсtе critice, deoafece fbcul tfece ýi costufile suп' transferate iп loцri diIerite. jп liпp се coпlracall уа SресФса ? tоtdеаппа uп port dе dеýtiпа|iе, eSE posibil са роrlul dе expediere Sa пч lie Specilical, acolo uпdе fiscul esle lroпsIeral саПе сumрйrаtоL Iп cazltl i cafe pofui de erpq:liele esle ро ul de inleres ales dе сulпрйrйtоr, рйr|ilе lrcbuie sa-l ideпliJice cal tпai preeis posibil iп сопlлас.. , Yапйfurul trcbuie sa iпсhеiе coпtlacle de trапsроп care ýе роtrivеSс exact peпtfu aceasta alegefe. jп cazul iп care уiпЙtоful sllpo a cos|ufile iп baza lllr1,1i coпtract de tfanspoft reIeliюr la descdfcafea la p ctul de destina|b spec|'ical, у,апйtопll пu ore drерПi de а recupera costufile respective dе la сumраrёtоr, c,ll excePlia cazului iп cafe s-a соп\'епit Bltfel intre par|i. Rogulд СIFЖ - ýе introduco пшпеlе portuhi de destiцalie - ,, coJl, asigurafe ýi lraпsport" iпýеаппd са уаlЕйtоrul livrcай пdффlе lo boft]ul пауеi sau achizi|ioпeaza buпurile ast|el livrate deja. Riscul de pierdere sau deleriorare а bunurilor tfece аluпсi сапd пarIurile suпt la bordul поуеi.

Уаhйtоful l cheie сопtосtе dе asigurare репtпl acoPeifea fbcullti dе pierdefe Sаu deteriorafe а Ьuпцrilоr iп tiпpul traпSportul i. Сuпрйrаlоrul af trebui sа rе|iпd й, iп tefteiul cIF, уапйtоrul еsk пeyoit sa оЦiпа asigurdri

пulпаi ре acoperirea пliп d, iп cazul iп eare сuпрdrdlоrul dоrеýrc Sa оЦiпd пai lпuhа prolec|ie репtru а'igцfаrеа Ьuпurilоr, aceýla va tfebui sa Jie dе acofd сu уапйlоfчl sau sa iýi io р roP r i i le mаs u r i s upl i пе п lаrе dе а s igu rare. аПпd СРТ, CIP, CFR sau cIF ýuпt ulilizate, vбййtоrul *i iпdерIiпеýlе

,

obliga|ia de о lirfa, аИпсi сапd рrеdа Ьйlufilе йtre tппspoflalof, i modul sресфсаt iп rcgnla aleasa ýi пu аauпсi аапd пйturilе аj пg la locul dе dеsliпа|Ь Асецrtй rc!4la arc dаud р псlе clitice, deoarece fiscul Пчсе ýi tаsпо,ilе sunt tlaпsJblate iп loculi diferire, lп tiпр се сопtrасtцl чо ýpecifica iпtоtdеаппа п porl de dеýtiп@|iе, eýte Posibil са PoffuI de expediefe ýd пц Jie ýpecdlcLl acolo uпdе liscul esle traп\Ieiat cйtre сuлпрtrdtоr. iп ёаzul iп cafe роflцl dе exPediere eýte porhl ile iпtеrеý ales dе euпparabL йr|ile afеЬuiе sd-| idепliliсе cat иаi pfecis po'ibil iп coпtlacL"

'' !bi.lc1l,

р.

95.

Теmа8. BALANTA DE PLATI EXTERNB. ].Dфпi|iа,i c.lraclerislica Ьаlап!еi

de

]rlali ехtеrпе.

Ваlап!а de plali ехtетпi а unei |аri este о iffegist.aтe sistematizata а futurol hanzacliilol economicc dintlc Iezidenlii acesteia cu Iestul lumii ре о perioda data de timp.Adicn eýte un вроft juridic intre inhaTi]c ýi ieýirile de mijioace valutare in releliile есопеmiсе provenite din tanzacliile incheeate сч Strainatatea de cetle l,ezidentii

liIi,

unei

Balanla de plili este activi Sau exced9ntala daca intrfui]e suDt mai maTi са ieýiгile, Balanta de plali este pasjva sart deficitaTa daca intrerile sunt mai rnici са ieqiTile, Ваlап!а do plali este echilibTata in cazul egelitйlii dintre intTй.Tile qi iegirile valutare,

Tlanzacliile evidenliate in balanla de plali exteme pot

sa

implice sач sa пu implice plali de Ьапi,

Tranzactiile efectuate сu pl.esupuneтea са vor fi plali de bani stu]t ovidenliate 1а data efectuaгii ýj nlt la data

plilii. iп

balanla de plali extcma stutt eviden}iate unndtoarele tranzaclii:

1.SchimbuTi iп саге urr pa.rtenel furnizeaza о valoaTe economicd 9i primeýte in schimb о valoaтe echivalenta:

expofi

impolt de bunuti gi selvicii.

2.тrапsfегчri in саrе utt раrtепеI fumizeaza о valoaTe economica ftга sa pfimeasca in schimb о valoare echivalenta: ajutoare moýteniri din stйinatate, donalii ýi alte tanzaclii се nu inrplicd intTiTi compensatoTii. З.Мigrетi, adica mutаri de pelsoа1le dintT-o есопоmiе iп alta otl tot actiltrl 9i pasivul 1от.

4Tranzacli; estimate

-

tmnzactii се nu аu

1а

baza fluхuгi геаlе, са exen]plu: reinvestil,ea plofitllltli Lullli

investitor strйin,

Balalta de plali sc bazeaza рс sistcmul dlrbloi intrfui. 1\ceoвto iп5еоmпа cd fiесоIо tranzaolic esto eviden|iatй pTin 2 irrtйTi de sens coDtlaT се ав асееФi чаlоаrе. Astfel suma ttltulor int.al,iloг din ЬаIап!а dc piali este intotdeauna idet]пcl

ULL

sullla tu[ullJl ieqililor, Dc obicci balanta dc plali cýtc rcplc7-cntata рIiпtr-uп tдЬеl in саге

pat,tea ýtiпgа se numaýte Qгedite,iaT сеа dгерtй

- debit.

cr.cdiml este egal cu icqiTc dc чаlоаrе есопоmiсб pentru оffе uцпеаzi si se conýtituie о intrarc de date. Debit este о iпlтаге de чаlоffе economica репtru аате гýzidспlа utmeaza sa piateasca. cгedit! let]ecta expoltul de ЬчпЙ, de servicii, ciqtiprile aferente din StIainatate

ýi

'imprumutцrile,

Debitul reflecta impofiul de bunrrri qi servicii, transfeTuTile,creýteli ill lоz€lчЙ valuta[a, plata ciýtigu[ilor afeleDte investiliiloT facute dc ncTczidenli. Rolul balanlei de рlйli consta iпtl-асееа са peTmile соmраrаrеа caцtitativa ýi caljtativa а sсl,imЬuтilог геаlе gi financiaTe cu stain5tatea. Analiza balantei de plali оГсIа posibilitatea de а delgцrrina coпpetitivitatea prcductiei nationale, рrоро4iа veпitului nalionai ce-9i are oTiginea in strainatate. venitul nalional platit sdiinataIii, gtadul de dependen!Д, de ajutor econoпio ýi l]lНllciar strйilr. Balanta de plali este iпtotdeauna eclilibrata, orice excedent este rcflectat са Феýlеrc а Tezeтvelof vаlutаге sau dc' aui.,

pгomovarii ale ехроfiului de capital. Deficitul ре de altё pate este eahilibrat рriп iпrprumut sau impolt de

capital ýi se lefela Ia denumilea rczer"r'eloг valutaTe Sau de ачт. Dezechilibrele balanlei de plati Se tеfЪй la excedentttl Sau deficitul ale diferitoT pa4i аlе balantei de рlбgi. DezechiliЫul cel mаi шате apare din dez-echiliЫui sclrimbuu,iloI conlerciale.

l

]I.

Capitolele Ьаlцпtеi

Capitolele ре саrе

s..

de

Pld|i ехtеrпе.

desJEýoмd balanla de

plili extema

sunt urmatoarele:

capitolal l.Влп:Ur| incasa-i l plali реfiru схроrful impo.tul de InaTfuri, naýini; p]ati l репtш bunпr.i ll.ilnise di

sftdinatate ýi primite

i11

strai]]alate, t.anzac}ii cu aul lntrc rezidenli ýi nerezidenli.

Capitolцl 2, Setvicii: incasdri рld{i pentru selvicii de fuanspo't, tulis,., asigtrrari de p]a!i oficia]e, conslltlcti

spolt, cultma.

Capitolul 3| Vепituri: salaTii, indemnizalii devidente, plo1ituri. dobinzi сuуепilе.

pentrr-l

muпса depusa iп stfinatate, venifuTi din investifii diгесt€

Capitolal 4| Transferur.i culente: subvenlii primite sau acoldate pentru suslinel,ea bugetu]ui, taxe, impozite Ьшsе ýсоlаrе, penýii, donalii. capitolul 5: TransfeTuri dc capital: alocalii репtrU investifii destinate foTmalii unui capital iп tаrа beneficiara tвnspoltmi de ФеапIе ýi angajame[te, achizilionarea de brevete, mir.ci de faыica, Capitolul 6,. Investi|ii dirccte: incesti{ii ale rezidenlilor in sndinatate, investitii dilecte аlе пelezidenti]or. ir Моldочэ.

Capitolul

Llvestitii de portofoliu: сIеап,tе detinute de rezidenli аsuрrа nerezidentilol ýj angajamente Tezidentelol fulа de nelezideoli, 7,.

Capitolal

8,.

Capitolal

9,.

аl€

A|te inyestitii de capital: documente de expoIt/ impofi iп curs de decorrtare, Tmprumuturi ýi crcdite, шrmеIа,, depoziteJ сесlгi, ýi alte active ýi раýivе ре tеr-еп ýcult, mediu qi lung, credite credite ýi in,p.umutu'i de le FMI

Contoi

de ,'a']zit: conlin sцmе а caJoI provinienla ýац destinatie este iп счrs de stabilire.

Capilolul 10: Conturi de c]efiing: сопrрепsагеа globald а futu.or сrеФtеlоI ýi angajamentelol rесiрrосе inhe 2 !fui, operaliud de bartel, opemliuni de соmрепsате, operaliuni de coopelare, c]ea1.ingtrl, ЬаПегчl 5i

compensaтea аu са efect evitaTea tтansferului de чаlчtй.

capitolul 11 capitole.

-дltе

aanzaclii mоdifiсйгi de cleanle ýi angajamente, active sau pasive сате пu se rcgаsеsс iп alte

tl

analizelo се se fac 9i репtщ о SistematizaTe mаi Sugeýtiva aceýte capitole se сопселtlеаzа in 2 gl цре пмгi: 1: conful счгепt: dentunit 9i balanla tranzacliiloI счгепtе, cuplinde balanla cometciali(impol.t / expol.', cap.l), balanЦa serviciiloг сарл2, Ьаlапlа veniturilol сар.З, Ьаlапfа dorraliilor tr.astёrurilor(cap.4 9i

9i 5).

2| contul fiпапсiff ýi de capital denumit ýi balan{a miqсбтilоr cle capital, cuplinde migcЁrile de capital ре tennen 1шrg. investiliile dirccte, jnveýti{iile de potofoliu alte investilii de capital(cap.6,7,8) ýi in analiza balanlei de plali exteme se obiýnueýte Sa se aleaga un пiyеl iп саdш] balan(ej globale sub саге fuйgindu-se о li]lie se poate sиbili soidu] activ sau paýiv а1 Iагii lespective. Рспtru autol,itali'e fiDапсjаге

harzact'ile inregiýtrate "deasupTa liniei" sunt acelea саге necesiti о fiпап,tаrе aditicitului sau о capitalizae а excedeDtuiui, iff cele inregistate "srrb linie" srmt cele саrе solrrlioneazd dezechilibTul posttuilor sitt]ate ''deasupra IIirriei' рriпIг.uп dezcchiIiЫu in sens iпчеrs_