Regiuni industriale

3.2 INDUSTRIA

Până la Primul Război Mondial doar un număr limitat de ţări dispunea de regiuni industriale. Cu timpul, vechile regiuni s-au extins i dezvoltat sau au !nceput să "ie supuse unei reconversii economice puternice, iar pe lângă acestea s-au conturat altele noi, a"late !n  plină dezvoltare. dezvoltare. #n continuare vor "i punctate câteva caracteristici legate de activităţile industriale pe "iecare continent. Asia

 Asia de Sud-Vest  Sud-Vest   constituie

cea mai importantă regiune petrolieră a globului i a contribuit la schimbarea raporturilor tradiţionale dintre ţările dezvoltate i cele !n dezvoltare, la reglarea relaţiilor economice i politice utilizând ca armă diplomatică petrolul, ca de exemplu !n cazul evenimentelor care au declanat criza energetică mondială !n octombrie $%&'. (ări din această parte a )siei i-au dezvoltat o puternică industrie extractivă *v. i resursele energetice+, urmată apoi de cea prelucrătoare pe baza hidrocarburilor. #n Asia de Sud-Est şi Pacifică, cu un uria volum de populaţie, ţări din această parte sunt de"inite de industrii tradiţionale *textilă i a con"ecţiilor+ i de vâr" *electronică, industria automobilelor+, de concentrări impresionante de capital i investiţii. Politicile voluntare de industrializare promovate de ţările asiatice !ncepând cu anii & au determinat apariţia ţărilor atelier/ denumite i dragonii sau tigrii asiatici, reprezentate de 0ai1an, 2ong 3ong, 4ingapore i Coreea de 4ud, urmate de ţările din a doua generaţie de ţări industrializate/ - Mala5sia, 6ilipine, 7ndonezia i 0hailanda i, mai recent, de China, ţara cu cele mai intense ritmuri de dezvoltare industrială !n prezent. $  8ecolarea industrială a acestor ţări s-a bazat pe programe educaţionale active care au ridicat nivelul calitativ al "orţei de muncă, trans"erând avanta9ele comparative ale regiunii de la "orţa de muncă ie"tină la inovaţie tehnologică, acumulare de capital, industrii de vâr": atuurile acestor ţări se datorează i dezvoltării unor zone de export, precum cele din 0ai1an, 4ingapore, Coreea de 4ud i China. China.; China dispune !n lungul axei Chang an9ing *apreciat prin industria petrochimică, textilă i a porţelanului+, ?uhan ?uhan *siderurgie, construcţii de nave, textilă+, al patrulea pol Chong@ing i Chengdu *industria textilă A mătase naturală+. agoia-Ii"u *cu textilă, prelucrarea lemnului, a ceramicii+, 3itaF5ushu, Marea 4eto *metropola 2iroshima polarizează !ntreaga activitate+, 0o5ama-3anaza1a-6uFui *textilă, celuloză i hârtie+, 0aFamatsu-Matsu5ama *petrochimică, chimică, industria textilă+, 6uFuoFa->agasaFi*petrochimie, 6uFuoFa->agasaFi*petrochimie, construcţii navale+. #n 7ndia, 7ndia, ca i !n China, China, axa urban-industr urban-industrială ială Iange se compune compune din polii industriali= industriali= 8elhi *cu activităţi industriale diverse+, 3anpur *cu ind. textilă, de prelucrare a produselor  1 4ilviu >eguţ *coord+, op.cit, p.

2 Idem, pp.

;D-;D$.

;D.

agricole+, )gra i Calccuta. Pe coasta vestică Momba5 se desprinde ca un mare pol industrial cu o populaţie milionară !n cretere. Câteva ţări din )sia se a"lă !n topul marilor producători *v. tabelul+. Europa

unul din polii de cretere ai economiei mondiale, este "ormată dintr-un centru, reprezentat prin ţările din vestul continentului i prin peri"eriile localizate !n sud *ţările mediteraneene+ i nord *ţările scandinave+. 8e asemenea, se caracterizează prin existenţa unora dintre cele mai vechi regiuni industriale ale lumii, cu o diversitate remarcabilă, de la cele carboni"ere *Midlands-Marea Jritanie, Pas-de-Calais-6ranţa, Ruhr-Iermania+ i metalurgice *GorFshire-Marea Jritanic, Korena-6ranţa+ la cele industrial-portuare *Rotterdam-Buropoort-Hlanda+ sau urbanindustriale *oraele din nordul 7taliei, sud-estul )ngliei, vestul Iermaniei+. '  Restructurarea economică a acestor regiuni a "ost pro"undă, conducând la apariţia unor numeroi tehnopoli situaţi !n regiunea pariziană, !n apropierea metropolei londoneze, !n regiunea germană Ruhr  sau !n nordul 7taliei *Milano-0orino+.L  Europa de Est şi spaţiul ex-sovietic reprezintă una dintre cele mai dinamice regiuni economice ale globului prin complexitatea i pro"unzimea trans"ormărilor !n curs. (ările esteuropene sunt destinaţii pre"erate ale investitorilor vest-europeni, dar i nord-americani sau asiatici, unele reuind să-i valori"ice avanta9ele comparative, altele nu. (ările est-europene !i rede"inesc specializările economice !n "uncţie de potenţialul endogen de dezvoltare, dar i de con9unctura regională i de poziţia lor de noi venite/ pe scena economiei globale. Chiar dacă este la "el de "rământat din punct de vedere economic i social, spaţiul ex-sovietic rămâne avanta9at de resursele naturale bogate i de in"rastructura industrială= regiunea Moscovei, olga-ral, 3uzneţF, 8onbass se menţin ca importante concentrări de activităţi productive pe  plan mondial. Ka nivelul Buropei sunt ţări care se remarcă cu o puternică activitate industrială *v. 0abelul nr. ;D+.  Europa de Vest,

America de Nord

Canada i 4) se caracterizează prin economii mature, stabile, bazate pe activităţi industriale dinamice i moderne, activităţi terţiare !n continuă expansiune i cretere. )bundenţa resurselor naturale de la cărbuni, petrol, la terenuri agricole "ertile, la potenţial hidroenergetic i supra"eţe "orestiere !ntinse au contribuit alături de accesibilitatea i varietatea căilor de comunicaţie la dezvoltarea timpurie a economiei acestor ţări. Regiunea industrială clasică/ a continentului nord-american, Manu"acturing Jelt/ situată de o parte i de alta a Marilor Kacuri i extinsă până la litoralul nord-atlantic a reprezentat pentru mult timp una dintre cele mai importante concentrări industriale ale lumii. 8ei, activităţile industriale dinamice i moderne au migrat spre sudul 4), conturând the 4un Jelt/ pe coasta paci"ică !ntre Kos )ngeles i 4an 6rancisco i !n Peninsula 6lorida, totui nordul, după o lungă perioadă de adaptare la contextul economic internaţional, se menţine ca o puternică regiune industrială. N 4ilicon alle5/, cea mai mare concentrare de industrii de vâr" *aeronautică, telecomunicaţii, microelectronică, sisteme in"ormaţionale+ din 4), a "ost 3 4ilviu >eguţ *coord+, op.cit, p.

4 I!idem

5 Idem, p.;&D.

;&&.

 prima regiune de"inită de analiti ca tehnopol !n lume, reprezentând arhetipul pentru această categorie de regiuni industriale. & 4erviciile superioare sunt concentrate !n marile orae nordamericane, care au servit drept model pentru de"inirea megalopolisurilor de geogra"ul "rancez )60)+ care in"luenţează strategiile companiilor transnaţionale i modelele de comerţ internaţional. )tât 4), cât i Canada au o mare reputaţie pe plan mondial, sunt !n "runtea  producătorilor la multe dintre produsele industriale *v. 0abelul nr. ;D+. America Latină reprezintă un spaţiu vast, cu mari concentrări urbane pe coasta atlantică i populat până la !nălţimi de peste L  m !n )nzi, cu importante resurse naturale, de la minereu de "ier i imensa pădure ecuatorială din Jrazilia la petrol !n enezuela, până la cupru !n Chile. #n Mexic, graniţa de nord cu 4) este punctată de zone de producţie pentru export *ma@uiladoras/+ prin care este stimulată cooperarea cu 4), iar capitala Mexico concentrează o treime din activităţile industriale i peste 9umătate din cele de servicii, asigurând aproape E din P7J.% Mexicul depune e"orturi de cooperare regională, intensi"icate !n ultimul timp, să se integreze din ce !n ce mai activ !n acest spaţiu economic al )mericii de >ord. )merica Centrală se caracterizează printr-un nivel redus de dezvoltare economică i umană, cu o economie tradiţională bazată pe industrii de prelucrare primară i agricultură: doar economiile ţărilor din )ntilele Mari i Mici s-au revigorat prin turism, ast"el că 7nsulele Martini@ue, 4t. Kucia, Iuadeloupe, Irenada, Mont 4errat au devenit destinaţiile pre"erate de turitii nord-americani sau vest-europeni.$ 6 4ilviu >eguţ *coord+, op.cit, p.

;&.

7 I!idem

8 I!idem

9 4ilviu >eguţ *coord.+, op.cit, p.

10 Idem, p.

;&N.

;&.

)merica de 4ud, cu un tezaur cultural impresionant, se remarcă prin contraste economice. )ctivităţile industriale sunt concentrate doar !n câteva areale= 4ao Paulo-Rio de igeria, Iabon, )ngola, R. 8. Congo sunt dependente de exporturile de petrol, Ihana de cele de aur, Camerun de exporturile de petrol, alături de cele de ca"ea i cacao. #n datele statistic se regăsesc ţări cu producţii ridicate ce aparţin industriei prelucrătoare *v. tabelul+.  Australia şi Oceania (compusă

din )ustralia, >oua eelandă i arhipelagurile= Melanezia, Polinezia i Micronezia+ se caracterizează printr-o relativă izolare "aţă de nucleele ma9ore ale economiei mondiale. 8intre toate statele )ustralia se detaează printr-un nivel ridicat de dezvoltare economică, restul caracterizându-se, !n principal, prin activităţi agricole i turistice, mai puţin  prin cele industriale. Ka baza dezvoltării industriei )ustraliei au stat !n primul rând resursele naturale. Principalele concentrări industriale sunt= - !n sud-est - >e1Castle-45dne5-3embla: Melboune-Jallarat-Ieelong: )delaide?h5alla+: - !n sud-vest A Perth-31inana-Jundubur5: - !n est *!n Oueensland+ Jrisbane A0oo1oomba: - !n 0amania A 2obart-Jell Ja5 AJurnie. Ka nivel mondial se a"irmă ca mare producătoare, a"lându-se !n top la unele produse industriale *v. 0abelul nr. ;D+.

Producţia de produse industriale la nivel mondial 0abelul nr.;D Produs industrial

America de Nord

mii tone )luminiu mii Canada '$;  primar  tone mii Ciment Canada $%D tone #ngrăăminte mii 4) $D;N' chimice tone mii Cherestea 4)*$+ &;DN% m' 2ârtie i mii 4) D$&D carton tone )utoturisme 4) ;&'$$ buc ehicule 4)*$+ ''' buc utilitare )utovehicule 4) &&N$LL' buc rutiere Hţel

Produs industrial

4)

Asia

Hţel

China *$+

LDD

)luminiu  primar 

China *$+

$'$&&

Ciment

China *$+ $N'&;N

#ngrăăminte China *$+ chimice Cherestea

%$L%

China

$;'& ;%'$$

America Latină

Jrazilia

mii tone mii $NN$ tone mii L$NL tone mii ';; tone mii &'N m' mii D%&& tone ;D;D;&' buc

Mexic

%L%N$

Jrazilia Jrazilia Mexic Jrazilia Chile Jrazilia

6ederaţia Rusă 6ederaţia Rusă

''&$N

0urcia 6ederaţia Rusă Iermania Iermania Iermania

buc

Africa

mii tone mii tone mii tone mii tone mii m' mii tone buc

0urcia

mii tone mii L$%' tone mii $L tone mii $N$%% tone mii ;'N m' mii ;;DL; tone ;L% buc ND&

L%$$N'

Juc

Jrazilia 'NLD'D buc Iermania %%D buc

7ran

%%NL

)"rica de 4ud

D$$

Maroc

$L;

7srael

;%'D

)"rica ;N de 4ud )"rica ''' de 4ud 7ran $'N&$L

2ârtie i China *$+ D'ND carton )utoturisme China *$+ $'D%&D' ehicule China L'N&DL buc 7ran ;';LL utilitare )utovehicule China *$+ $D;NLNN& buc 7ran $%%LL rutiere  >otă= *$+ A primul producător modial:  A pentru "iecare continent s-a ales primul producător  Sursa#   7>44B,

Europa

Oceania

mii tone mii tone mii tone mii tone mii m' mii tone buc

)ustralia

&N;

)ustralia

$%&L

)ustralia

;&';L

)ustralia

%;L

)ustralia

NL

)ustralia

;L$

)ustralia

;''L

mii tone mii tone mii tone mii tone mii m' mii tone buc

buc

)ustralia

'D$N$

buc

buc

)ustralia

;L'L%

buc

)nuarul statistic al României ;$ - 4erii de timp $%%-;%, ;'.$% Producţia principalelor produse industriale, pentru oţel *anul ;D+, aluminiu primar *anul ;D+, ciment *anul ;%+, !ngrăăminte chimice *anul ;D+, cherestea *anul ;D+, hârtie i carton *anul ;D+: H7C) ;$, http=SSoica.netScategor5Sproduction-statisticsS, pentru autoturisme *anul ;$+, vehicule utilitare *anul ;$+, autovehicule rutiere *anul ;$+