Recuperare leziune de menisc

F.E.G. “EDUCATION” – FILIALA SUCEAVA ȘCOALĂ POSTLICEALĂ

SPECIALIZAREA “ASISTENT MEDICAL BALNEOFIZIOKINETOTERAPEUT”

PROIECT DE ABSOLVIRE

Îndru!"#r$  Prof. Beniamin-Laurentiu Beniamin-Laurentiu Cojoc

C%nd&d%"$  Adrian Leu

'()*

F.E.G. “EDUCATION” – FILIALA SUCEAVA ȘCOALĂ POSTLICEALĂ

TITLUL PROIECTULUI R+,u-+r%r+ +d&,%! /n +0&un+ d+ +n&1,

'()*

C%-&"#u I In"r#du,+r+ 1.1 . M#"&2%r+% %+3+r&& "++& Pentru început putem accentua faptul că această temă este puternic angrenată în domeniul kinetoterapiei al cărei scop este reprezentat de realizarea tratamentului prin mişcare. Majoritatea este obişnuită, atunci când aude sau se gândeşte la kinetoterapie, să creadă că această noţiune are conotaţii asemănătoare terapiilor complementare de genul aromoterapie, cromoterapie, meloterapie, refle!oterapie, c"iar şi bioenergie, etc. #orim să precizăm însă faptul că ea aparţine domeniului medicinii tradiţionale iar efectele ei pot fi suplinite cu succes de terapiile complementare în măsura în care noi le înţelegem şi le acceptăm ca pe o completare la tratamentele clasice. $zi în secolul nostru, kinetoterapia este nelipsită în cadrul unui spital, şi asta datorită efectelor şi rezultatelor obţinute prin practicarea ei. #e aceea am ales să studiem partea kinetoterapiei care se ocupă de recuperarea genunc"iului meniscectomizat, acesta a%ând un rol deosebit de important în a oferi pacientului libertatea de mişcare. &inetoterapeut în ziua de azi nu este în nici un caz sinonim cu un medic şi cu atât mai  puţin cu un maseor. &inetoterapeutul se deosebeşte de un medic prin aceea că cel dintâi nu  poate pune un diagnostic aşa cum nici medicul nu poate alcătui un program de kinetoterapie  pentru pacient 'îl poate indica şi recomanda ca tratament însă conţinutul lui %a fi realizat de către kinetoterapeut pe baza unei anamneze ulterioare(. &inetoterapeutul trebuie să f)e o  persoană comple!ă, din toate punctele de %edere, de asemenea el trebuie să tindă şi către statutul de pedagog în relaţia cu pacienţii, dar şi în conduita sa. în domeniul pe care am ales să îl studiem în lucrarea de faţă, aceasta ar presupune prezentarea terapiilor posibile pentru genunc"iul meniscectomizat într*o manieră care să conducă pacientul către o foarte bună înţelegere a utilităţii programului şi efectelor benefice ale acestuia+ de asemenea, aceasta  presupune totodată şi îndepărtarea angoasei pacientului în legătură cu aceste tipuri de terapie. ema a fost aleasă pentru a demonstra o dată în plus rolul benefic al kinetoterapiei în recuperarea genunc"iului meniscectomizat, în condiţiile unei bune colaborări între ec"ipa de medici, kinetoterapeuţi, asistenţi medicali, psi"oterapeuţi, incluzându*1 pe bolna%ul însuşi. -ntrucât unul din %astele capitole ale traumatologiei este reprezentat de leziunile traumatice ale genunc"iului, printre primele locuri situându*se leziunile de menisc, al căror  număr este în prezent în creştere efecti%ă mai ales în rândul sporti%ilor, kinetoterapia îşi

 propune obţinerea unei mai bune funcţionalităţi a genunc"iului şi implicit al întregului membru inferior prin utilizarea atât a mijloacelor profilactice dar şi curati%e. enunc"iul deser%eşte mişcarea, acea mişcare care, după cum se ştie, este forma  primordială de manifestare a %ieţii, iar poziţionarea sa, în partea inferioară a corpului omenesc, creează acea indestructibilă interdependenţă cu mediul înconjurător, în ortostatism şi mers cât şi în defectele %ariate posturale impuse de profesie. enunc"iul, ca articulaţie principală este conştientizat permanent de*a lungul %ieţii, iar  recuperarea postoperatorie în cazul genunc"iului meniscectomizat, cu rezultatele ei miraculoase, a condus la realizarea acestei lucrări prin care ne propunem dezbaterea unor  c"estiuni referitoare la anatomia, biomecanica şi patologia acestei articulaţii comple!e. #e asemenea, ne dorim ca lucrarea de faţă să %ină în ajutorul celor implicaţi în terapia  post*operatorie a%ând în %edere faptul că un număr mare de bolna%i ar putea beneficia de o mare autonomie de mişcare, dacă s*ar aplica la timp anumite măsuri simple de kinetoterapie şi de aceea %om insista pe parcursul lucrării asupra faptului că un program de recuperare trebuie început din primele zile postoperatorii. #orim să e%idenţiem faptul că în terapia de recuperare a meniscului %ârsta pacientului  joacă şi ea un rol foarte important, în cazul pacienţilor tineri, recuperarea fiind mai uşoară şi mai rapidă decât în cazul celor mai în %ârstă.  /u în ultimul rând, ne propunem să luăm în discuţie recuperarea postoperatorie în funcţie de tipul de menise afectat 'cel lateral sau cel medial(, cunoscut fiind faptul că meniscul medial este mult mai frec%ent lezat decât cel lateral, datorită, printre altele şi ataşamentului său periferic mai rigid, faţă de cel mult mai la! al meniscului lateral. 0ecuperarea funcţională a genunc"iului meniscectomizat se subordonează principiului fundamental al recuperării ideale a membrului pel%in care %a trebui să aibă segmente indolore, mobile dar stabile.

).'.

I1"#r&,

).'. G+n+r%&"!4& Meniscul 'ig.1( este definit ca fiind un mic cartilaj situat între femur şi tibie. enunc"iul este alcătuit din două meniscuri unul intern şi unul e!tern. $cestea nu se interpun complet între tibie şi femur, lăsând astfel un contact între cartilajul celor două suprafeţe articulare. 0olul său este de a amortiza şocurile şi de stabilizare a genunc"iului. 2 leziune izolată a meniscului nu are totuşi repercusiuni importante asupra stabilităţii genunc"iului dacă celelalte ligamente sunt intacte.

ig.1. 3tructura meniscului enunc"iul este cea mai mare articulație importantă a corpului. Prin poziția sa, prin rolul său în biomecanica statică și dinamică a membrului inferior, ca și prin slaba sa acoperire cu țesuturi moi, el este deosebit de predispus și %ulnerabil atât la traumatismele directe, cât și la cele indirecte. enunc"iul suferă și în cazul unor imobilizări impuse de tratamentul anumitor afecțiuni sau traumatisme. Particularitatea recuperării constă în strânsă interdependența dintre funcția articulară și %aloarea anatomo*funcțională a musculaturii sale. 4a genunc"i întâlnim toate tipurile de traumatisme şi lezări a tuturor tipurilor de structuri articulare 1. 4eziuni ale părţilor moi •

egumente şi ţesut celular subcutanat 'contuzii, plăgi, arsuri(+

•

endoane şi muşc"i 'întinderi, rupturi, secţionări, dezinserţii(+

•

5ase şi ner%i 'rupturi, secţionări(

6. 4eziuni osoase 'deranjamente trabeculare, fisuri, fracturi( ale  •

7pifizelor femurale, tibiale sau peronale+

•

0otulei.

8. 4eziuni articulare •

Plăgi articulare+

•

0upturi ligamentare+

•

7ntorse+

•

4u!ații+

•

4eziuni meniscale.

Ru-"ur% d+ +n&1, este un accident sur%enit pe o meniscopatie pree!istentă care a creat o degenerescență, cu sau fără depunere de calcar. 3e poate prezenta ca ruptură longitudinală completă 'care este o caracteristică mai ales meniscului e!tern( sau ca ruptura oblică sau combinată cu dezinserție. enunc"iul, prin poziția sa de articulație intermediară a membrului inferior are un dublu rol -

asigurarea statică în momentul de sprijin+

-

asigurarea ele%ației piciorului în momentul balansului pentru orientarea piciorului în funcție de deni%elările de teren.

-

genunc"iul joacă un rol important în foarte multe momente și acti%ități uzuale și  profesionale.

).' E"&#-%"#3+n&+ actorii %ulneranți care pot acționa asupra genunc"iului sunt a( actori mecanici+  b( actori fizici+ c( actori biologici+ d( actori c"imici.

An%"#&% -%"##3&,! raumatismele fibrocartilajelor articulare sunt reprezentate doar de leziunile meniscale ale articulației genunc"iului. $ceste leziuni pot fi singulare sau se pot asocia cu oricare alt tip de leziune 'entorse, lu!ați, fracturi(. 4eziunile meniscului compromit %ascularizația acestuia, ceea ce e!plică de ce tratamentul conser%ator are puține șanse de reușită, indicația terapeutică rămânând cea c"irurgicală. 4eziunile de menisc sunt formațiuni fibrocartilaginoase, %ascularizate doar periferic în zona fibroasă. Meniscurile au rol de a creea o congruență perfectă între condilii femurali și  platoul tibial, de a creea o mai bună repartiție a presiunilor intraarticulare, de a permite o mai  bună alunecare a capetelor osoase articulare.

T&-ur& d+ +0&un& d+ +n&1,$ 1. 4ongitudinală are traiect %ertical și este paralelă cu marginea periferică a meniscului.

6. 2rizontală este un plan de cli%aj în mijlocul meniscului. 7ste frec%entă în 198 posterioară a meniscului intern și în 198 medie a celui lateral. 8. 2blică cuprinde toată grosimea meniscului de la centru la periferie. :. 0adială pornește de la centru spre periferie și are traiect perpendicular pe circumferință. ;. lap tear 'în limbă de clopot( ruptura radială cu cli%aj . #egenerati%ă Meniscurile sunt bine ancorate 'în special cel intern( la structurile din jur la femur , la tibie, la rotulă, ligamente încrucișate, capsule, ligamentul lateral și intern. Meniscul intern este cel mai e!pus traumatizării '?@A din leziunile meniscale(, datorită fi!ității lui la structurile din jur  'mai ales la ligamentul lateral intern( ca și presiunilor mai mari ce se e!ercită asupra lui prin condilul femural intern, prin care trece proiecția centrului de greutate a corpului. 7!istă trei +,%n&1+ care ar produce rupturile meniscului •

fle!ie urmată de o e!tensie puternică asociată cu o rota ție a genunc"iului în timp ce tibia

este fi!ată, prin blocare la sol a piciorului. 4a sporti%i blocarea piciorului la sol prin crampoanele g"etelor este o cauză frec%entă ';< A din rupturile de menisc sunt întâlnite la fotbaliști(. •

asocierea concomitentă a unei fle!ii cu rotație e!ternă

și

%ag for țat, ceea ce desc"ide

interlinia internă articulară și %a încarcera meniscul, care %a fi stri%it la e!tensia următoare. •

în cadrul unor traumatisme comple!e ale genunc"iului, soldate cu fracturi de platou sau cu

rupturi de ligamente, încrucișate sau laterale.

C%1&5&,%r+% +0&un&#r d+ +n&1, =lasificarea acestor leziuni este esential clinica, in functie de caracterul traumatic sau nu al leziunii. 3e disting astfel •

4eziuni de menisc traumatice care pot sur%eni pe un genunc"i stabil sau pe un genunc"i instabil.

•

4eziuni de menisc netraumatice , fie ca este %orba despre leziuni meniscale degenerati%e sau artrozice

L+0&un& d+ +n&1, "r%u%"&,+ ). L+0&un& d+ +n&1, -+ 3+nun,6& 1"%7&

raumatismul responsabil de o leziune de menisc este %ariabil, de obicei indirect. Mecanismul cel mai caracteristic este ridicarea din pozitia de "ipefle!ie. 2 astfel de miscare, urmata brusc de un blocaj al genunc"iului cu pierderea e!tensiei, permite e%ocarea cu inalta probabilitate a rupturii de menisc. #e asemeni ruptura de menisc se poate datora unui mecanism de torsiune, in mod particular in timpul acti%itatilor sporti%e. $ceste accidente trebuie sa e%oce cautarea sistematica a unei leziuni ale ligamentului incrucisat anterior. 4eziunile traumatice ale meniscului se clasifica, in functie de morfologia lor, in mai multe tipuri Btoarta de cosC, lang"eta, ruptura longitudinala sau trans%ersala, si leziuni comple!e.

'. L+0&un&+ +n&1,%+ "r%u%"&,+ ,u un 3+nun,6& &n1"%7& 7ste %orba frec%ent despre o leziune asociata a ligamentului incrucisat anterior, foarte rar o ruptura a ligamentului incrucisat posterior sau a ligamentelor colaterale. Pentru a diagnostica leziunea asociata a 4D$ concomitenta cu leziunea de menisc trebuie ca  •

="irurgul sa se gandeasca la asocierea acestor leziuni datorita frec%entei

•

="irurgul sa caute, prin notiuni de anamneza a traumatismului, circumstantele care

e%oca ruptura ligamentului * notiunea de torsiune a piciorului cu piciorul blocat la sol, a cauta cracmente, senzatie de instabilitate perceputa imediat dupa traumatism •

7!amenul clinic sa caute semnul tipic de sertar anterior al tibiei 'semnul 4ac"mann(

•

3a se caute leziunea prin mijloace imagistice radiografii in stress, e!amen 0M/

L+0&un&+ +n&1,%+ n+"r%u%"&,+ $ceasta absenta a traumatismului, parado!ala aparent pentru leziunile meniscale, risca sa neglijeze leziunile de menisc. #ar aceste leziuni sunt foarte frec%ente. rebuie ca medicul sa se gandeasca sistematic la aceste leziuni mai ales la pacientii de %arsta adulta cu dureri la ni%elul interliniului articular intern cu debut progresi%. 7%olutia este progresi%a, ciclica, cu episoade dureroase mai lungi sau mai scurte spontan remisi%e care apoi se repeta cu o intensitate crescuta. $cest diagnostic este de altfel dificil si necesita recurgerea la e!amene  paraclinice 'artrografia, 0M/(. $ceste leziuni de menisc se pot asocia si cu leziuni degenerati%e, artrozice, cartilaginoase la ni%elul femurului si tibiei. 7ste important de mentionat aceste leziuni cartilaginoase deoarece ele pot fi responsabile de dureri reziduale si  pot e%entual agra%a simptomele dupa e!cizia de menisc. 7!cizia meniscului nu are de altfel nici un efect pre%enti% asupra e%olutiei artrozei.

C%0 -%r"&,u%r % n&2+u +n&1,uu& +8"+rn Meniscul e!tern poate fi sediul unui c"ist, sau poate a%ea o anomalie congenitala de formare, numita menisc discoid. ="istul meniscului e!tern reprezinta formarea unui mic c"ist la  periferia meniscului, el insusi fisurat , cu continut gelatinos. ermenul de Bc"istC nu trebuie sa ingrijoreze caci aceasta formatiune este in totalitate benigna, in nici un caz canceroasa. Poate fi la originea durerilor e!terne ale genunc"iului si aparitia unei mici tumefactii. Meniscul e!tern discoid. 7ste %orba de o forma anormala a meniscului, discoida in loc de forma de BcroissantC de origine congenitala. $cesta acopera in totalitate platoul tibial e!tern. En menisc discoid intact nu antreneaza in mod obisnuit nici un simptom. #ar acest menisc este fragil si se poate rupe, mai ales la copil. #iagnosticul leziunilor de menisc se bazeaza pe argumente clinice 'simptome, e!amenul genunc"iului(, si pe e!amenele complementare 'radiografii si 0M/(. =at despre artroscopie, este esentiala pentru tratamentul leziunilor de menisc, si nu pentru diagnosticul acestora. Printre simptome, desi nu este caracteristic, este blocajul genunc"iului. 7ste %orba despre imposibilitatea de a efectua e!tensia brusca a genunc"iului, in timp ce fle!ia ramane libera. En blocaj poate sur%eni ca urmare a unui accident, cu torsiunea genunc"iului. $cest simptom se poate produce de asemenea la ridicarea brusca din pozitia Bpe %ineC. #urerile sunt semnificati%e si mersul este dificil datorita pozitiei de fle!ie a genunc"iului. $cest blocaj este datorat deplasarii in interiorul genunc"iului a unui fragment de menisc, rupt pe aproape toata lungimea sa. Dn mod obisnuit pacientul gaseste singur mane%rele pentru a BdeblocaC genunc"iul. 7ste destul de rar ca blocajul meniscal sa fie ireductibil si sa fie ne%oie de o artroscopie de urgenta pentru a e!ciza fragmentulde menisc in cauza. =el mai adesea nu se  produce nici un blocaj, si leziunea de menisc se manifesta prin dureri %ariabile in intensitate si e%olutie. 7!amenul genunc"iului efectuat de catre un medic specialist poate e%identia un numar  %ariabil de semne clinice, in mod particular dureri la palparea interliniului meniscal. Dn acest stadiu, diagnosticul de leziune de menisc poate fi suficient de probabil dupa efectuarea radiografiilor de genunc"i, ceea ce este suficeint pentru a efectua un tratament artroscopic al leziunii de menisc.

#esi necesare, radiografiile nu pot afirma diagnosticul de leziune de menisc deoarece meniscul nu se %ede pe e!amenul 0F. Dnsa decat sa se efectueze o artroscopie in scop diagnostic este de preferat sa se efectueze un alt e!amen complementar

Tr%"%+n"u +0&un&#r +n&1,%+ E8&1"% %& u"+ -#1&7&&"%"& d+ "r%"%+n" % +0&un&#r d+ +n&1,$ •

2bser%area 'nici un tratament(. 7ste posibil sa nu faceti nici un tratament daca un

menisc este rupt si nu produce o simptomatologie jenanta, mai ales daca se acompaniaza de o ruptura de ligament incrucisat anterior '4D$( unde prioritatea o constituie ruptura ligamentului incrucisat anterior '4D$(. •

3utura meniscului * daca este realizabila te"nic * ceea ce este foarte rar in cadrul

leziunilor de menisc cu un genunc"i stabil. Dn principiu, leziunea de menisc trebuie sa aiba un anumit traiect si o anumita localizare pentru a se putea efectua sutura meniscului.

•

Meniscectomia * reprezinta de fapt e!cizia 'ablatia( meniscului. $ceasta inter%entie se

deruleaza prin te"nica de artroscopie, si consta in e!cizia 'ablatia( portiunii rupte din menisc.

R+0u"%"++ +n&1,+,"#&+& 0ezultatele acestei mici inter%entii depind mult de e!istenta sau nu a leziunilor asociate. 0ezultatele unei leziuni izolate de menisc, fara leziuni ligamentare, cartilaginoase sunt e!celente in majoritatea cazurilor. #urerile dispar ca si e%entualele blocaje cu reluarea tuturor  acti%itatilor sporti%e posibila. $ceasta %a face sa ajungeti la concluzia ca meniscul nu ser%este la nimicG #e fapt acesta are un rol de amortizare si de stabilizare a genunc"iului. 4eziunea meniscului creste riscul la distanta in timp de suferinta a cartilajului si de aparitie secundara a artrozei, iar meniscectomia creste acest risc. Momentul aparitiei acestei e%entuale artroze este %ariabil, de obicei foarte lung, dar pare mai mare la meniscectomia e!terna decat la cea interna. #aca e!ista o leziune asociata a ligamentului incrucisat anterior '4D$(, meniscectomia fara repararea leziunii ligamentului incrucisat anterior duce la agra%area instabilitatii si cresterea riscului de artroza. Dn caz de artroza asociata e!cizia 'ablatia( meniscului da rezultate %ariabile caci este dificil sa se separe cauzele durerii generate de meniscectomie si cele datorate artrozei. Meniscectomia  poate sa imbunatateasca simptomatologia, fara sa influenteze e%olutia artrozei.

Ind&,%"&&$ Tr+7u&+ #-+r%" un +n&1, ru-"9  /u e!ista moti%e medicale care sa a%izeze e!cizia 'ablatia( sistematica a tuturor leziunilor de menisc. Dndicatia unei e%entuale inter%entii depinde doar de importanta durerilor, de jena functionala, de repetitia blocajelor e%entuale, si de dorinta pacientului de a se insanatosi. 0olul medicului si al c"irurgului nu este de a lua o decizie, ci de a face un diagnostic precis si de a prezenta toate informatiile pacientului pentru ca acesta sa ia cea mai buna decizie de tratament. $cest principiu este cu atat mai %alabil cu cat aceasta inter%entia c"irurgicala nu este o urgenta. $bstinenta terapeutica fata de o leziune de menisc nu agra%eaza starea genunc"iului si nu complica o e%entuala operatie efectuata ulterior datorita agra%arii simptomatologiei. 3ingura consecinta a acestei temporizari este persistenta sau agra%area durerilor sau

sur%enirea unui blocaj care, daca persista, conduce la o inter%entie artroscopica rapida. Pacientul nu trebuie operat daca jena functionala este minima si poate efectua fara greutate acti%itatile fizice curente. $stfel tratamentul medical 'antialgicele, antiinflamatoarele(, pot fi eficace asupra simptomelor si sa e%ite sau sa temporizeze inter%entia c"irurgicala. Dnsa daca  pacientul doreste sa faca in continuare acti%itati sporti%e, este indicat sa beneficieze de o meniscectomie artroscopica. 1.

M+n&1,+,"#&% %r"r#1,#-&,%

#aca un menisc care prezinta o leziune determina o simptomatologie jenanta 'durere, blocaje de genunc"i(, este preferabil sa se practice inter%entia c"irurgicala. Principiul acestei inter%entii este de a practica ablatia doar a portiunii lezate a meniscului, conser%and partea intacta, pentru a conser%a la ma!im rolul de amortizor al meniscului 'meniscectomie BeconomicaC(. 2ricare ar fi denumirea unei leziuni de menisc fisura, cli%aj, leng"eta, etc, leziunea produce o  jena e!trem de %ariabila, de la absenta durerilor pana la dureri, blocarea genunc"iului, si tumefactia genunc"iului.

Pr&n,&-&&+ #-+r%"&+& 2peratia consista in a rezeca partea lezata a meniscului, conser%and partea intacta, cu incizii si leziuni minime ale genunc"iului. =u ocazia artroscopiei se practica si o inspectie artroscopica 'o %erificare a structurilor intraarticulare( a intregii articulatii.

T+6n&,% d+ +n&1,+,"#&+ %r"r#1,#-&,% $rtroscopul, care este un mic tub optic, la care se ataseaza o camera, se introduce printr*un mic orificiu, si permite %izualizarea meniscului lezat. Prin al doilea orificiu, sunt introduse mici instrumente crosetul palpator, pensele de menisc, care permit rezecarea progresi%a a mici portiuni din menisc, foarfeca, etc. portiunea lezata este rezecata dintr*o singura bucata sau fragmentata putin cate putin.

C#-&,%"&&+ 1& -+r&#%d% -#1"#-+r%"#r&+ -r+,#,+ =omplicatiile acestei operatii sunt rare si sunt desccrise la capitolul de artroscopie. $numite complicatii sunt direct legate de meniscectomie.

•

3ur%enirea unei artroze H este consecinta leziunii de menisc. 7!cizia 'ablatia( unei

 portiuni de menisc creste riscul de artroza. $paritia artrozei nu este obligatorie, si atunci cand sur%ine, aceasta se intampla la ani distanta de inter%entia c"irurgicala. Dn sc"imb, sur%enirea  precoce a artrozei dupa meniscectomie este e!ceptionala si se intalneste mai ales dupa meniscectomia e!terna. •

3ur%enirea unei necroze osoase la ni%elul condilului femural*complicatie

e!ceptionala. •

Persistenta sau aparitia durerilor ea poate fi consecinta unei leziuni de menisc

restante, ca si a producerii unei noi leziuni de menisc. Perioada spitalizarii %ariaza de la una la doua zile. 0eluarea mersului cu sau fara carje este  posibila precoce. &inetoterapia nu este intotdeauna necesara. 0eluarea acti%itatilor sporti%e are loc de obicei dupa :*? saptamani, dar acest inter%al poate %aria de la un c"irurg la altul. enunc"iul este cea mai mare articulatie a corpului. Prin pozitia sa, prin rolul sau in  biomecanica statica si dinamica a membrului inferior, ca si prin slaba sa acoperire cu tesuturi moi, el este deosebit de predispus si %ulnerabil atat la traumatismele directe, cit si la cele indirecte. enunc"iul se poate resimti si in cazul unor imobilizari impuse de tratamentul anumitor afectiuni sau traumatisme.

4eziunile de menisc sunt printre cele mai frec%ente leziuni la genunc"i. 3porti%ii, in special cei care practica un sport de contact, sunt predispusi la a face rupturi de menisc. =u toate acestea, oricine, la orice %arsta poate suferi o leziune de menisc.

An%"#&+

$rticulatiile in general, sunt constituite din totalitatea elementelor prin care oasele se unesc intre ele. enunc"iul, cea mai mare articulatie a corpului omenesc, este alcatuit din •

suprafete articulare, acoperite de cartilaj capatul distal al femurului 'epifiza(+ capatul  pro!imal al tibiei si suprafata posterioara a rotulei.

•

mijloace de unire capsula si ligamentele 'colaterale medial si lateral, incrucisate anterior si posterior, patelar, etc(

•

meniscurile intern si e!tern, se situeaza intre suprafetele articulare fiind doua formatiuni fibrocartilaginoase. 0olul lor este de a amortiza socurile si de stabilizare a genunc"iului.

L+0&un&+ +n&1,%+ :ru-"ur&+ d+ +n&1,; H pot fi posttraumatice sau degenerati%e. =ele doua meniscuri 'meniscul intern si meniscul e!tern( pot fi lezate usor printr*o miscare de rotatie a genunc"iului in timpul unui efort sustinut. 0uptura partiala sau totala a meniscului apare la o miscare brusca de torsiune sau de rotatie a coapsei, in timp ce piciorul sta pe loc 'de e!emplu, la intoarcerea brusca pentru a lo%i mingea de tenis(. ra%itatea unei rupturi depinde de localizare si e!tensie.

D+1,r&+r+

4eziunile de menisc sunt diferite. 4eziunile cele mai frec%ente ale meniscului, sunt longitudinală, oblica sau in Icioc de papagalC si radiara. 4eziunile de menisc legate de sport apar adesea impreuna cu alte leziuni ale genunc"iului,cum ar fi leziunile de ligament incrucisat anterior, ligament colateral medial si lateral,leziuni de cartilaj.

C%u0% 4eziunile de menisc apar de multe ori in timpul practicarii sportului. Jucatorii se pot lasa pe genunc"i si rasuci ,e!istand astfel riscul sa apara leziunea de menisc. =ontactul direct, cum ar  fi un atac, poate fi deasemenea cauza aparitiei unor leziuni de menisc. Persoanele mai in %arsta sunt mai predispuse de a face o leziune de menisc degenerati%a. =artilajul se slabeste si se subtiaza in timp. =u trecerea anilor, tesutul se uzeaza si este mai  predispus la leziuni. #oar o rasucire usoara la ridicarea de pe scaun poate fi suficienta pentru a pro%oca o leziune, in cazul in care meniscul este degenerat odata cu inaintarea in %arsta.

S&-"#+ Pacientul poate percepe un zgomot, sa un IclickC, atunci cand apare leziunea de menisc. =ei mai multi oameni isi pot desfasura in continuare acti%itateade zi cuzi, in ciuda leziunii de menisc. Multi atleti continua sa joace cu o leziune. Peste 6 sau 8 zile, genunc"iul %a de%eni treptat mai rigid,mai umflat si mai dureros. =ele mai frec%ente simptome ale rupturii de menisc sunt  K durerea K rigiditatea si umflarea genunc"iului K blocarea genunc"iului K senzatie de instabilitate a genunc"iului K neputinta genunc"ilor de a face o miscare completade fle!ie9e!tensie. ara tratament, o bucata de menisc se poate desprinde si se poate deplasa in articulatie. $cest lucru poate duce la aparitia genunc"iului blocat ' pacientul neputand face fle!ie9e!tensie completa de genunc"i.

E8%&n%r+% % +d&, #upa ce se discuta simptomele si se %erifica istoricul medical, medicul %a e!amina genunc"iul. Enul dintre principalele teste pentru leziunile de menisc este testul McMurraL. Medicul %a fle!a genunc"iul, apoi %a face e!tensie cu rotatie interna9e!terna. $cest lucru pune tensiune pe o ruptura de menisc pro%ocand durere. #eoarece alte afectiuni ale genunc"i determina simptome similare, medicul poate solicita teste imagistice pentru a l ajuta la confirmarea diagnosticului.

R%dr%5&&. #esi razele F nu arata leziunile de menisc, ele pot arata alte cauze ale durerilor  de genunc"i, cum ar fi gonartroza,fracturi ale epifizei tibiale9femurale,tumori.

D%3&1"&,% -r&n r+0#n%n"% %3n+"&,% :RMN;.  $cest test poate arata imagini mult mai concludente ale partilor moi din articulatia genunc"iului .

Tr%"%+n" 2rtopedul %a trata leziunea in functie de dimensiunea si localizarea acesteia. 2 treime din menisc este bogat %ascularizata' denumita si zona rosie a meniscului(. 2 leziune in aceasta zona , se poate %indeca de la sine, sau poate fi de multe ori reparata prin suturi c"irurgicale

artroscopice.

Pe de alta parte, doua treimi ale meniscului nu sunt alimentate cu sange'denumita si zona alba(. ara elementele nutriti%e din sange, leziunile din aceasta zona, nu se pot %indeca singure sau prin sutura c"irurgicala. $ceste leziuni comple!e sunt de multe ori in partea subtire a cartilajului uzat. Pentru ca meniscul din aceasta zona nu se poate reface, de obicei,este ne%oie de eliminarea leziunii. . ratamentul se adapteaza fiecarui pacient in functie de tipul de leziune, %arsta, ni%elul de acti%itate etc. #aca leziunea este mica si este pozitionata pe marginea e!terna a meniscului, acesta nu necesita inter%entie c"irurgicala. $tata timp cat simptomele nu persista si genunc"iul este stabil, tratamentul nec"irurgical este cea mai buna alternati%a. Protocolul 0D=7 este eficient pentru cele mai multe leziuni legate de sport. 0D=7 reprezinta initialele pentru 0est, Dce, =ompression, and 7le%ation. K odi"na' 0est(. 3e %a lua o pauza de la acti%itatea care a cauzat prejudiciu . Medicul %a poate recomanda sa utilizati carje pentru a e%ita punerea greutatii pe picior. K g"eata' Dce(. olositi comprese reci pentru 6@ de minute, de mai multe ori pe zi. /u se aplica g"eata direct pe piele. K compresii' =ompression(. Pentru a pre%eni umflarea e!cesi%a a genunc"iului, purtati un  bandaj ce produce usoara compresie elastica. K 0idicarea piciorului'7le%ation9(. Pentru a reduce umflarea genunc"iului, %a intindeti pe pat si ridicati piciorul mai sus de ni%elul inimii. Medicamente antiinflamatorii. Medicamentele cum ar fi aspirina si ibuprofenul reduc durerea si umflarea.

Tr%"%+n"u ,6&rur3&,% #aca simptomele persista in ciuda tratamentului nec"irurgical, medicul %a poate sugera rezol%area problemei prin c"irurgie artroscopica.

$rtroscopia genunc"iului este una dintre procedurile c"irurgicale cele mai frec%ent efectuate. 2 camera %ideo in miniatura este introdusa in articulatia genunc"iului printr*o incizie mica. $cesta ofera o imagine clara a interiorului genunc"iului si a leziunilor e!istente. 2rtopedul introduce instrumente c"irurgicale de mici dimensiuni prin alte mici incizii pentru a trata leziunile depistate. #upa operatie, medicul %a poate pune genunc"iul in repaus intr o orteza. 2data ce %indecarea este completa, medicul poate %a poate recomanda e!ercitii de recuperare. Pentru a restabili mobilitatea genunc"iului si pentru a creste forta musculara, se pot recomanda e!ercitii fizice regulate. Pentru cea mai mare parte dintre pacienti, recuperarea se poate efectua la domiciliul. 4eziunile de menisc sunt leziuni e!trem de frec%ente. =u un diagnostic corect, tratament si recuperare optima, de cele mai multe ori pacientii re%in la acti%itatiilor lor de zi cu zi,in cate%a saptamani.