REALIZAREA SINELUI

REALIZAREA SINELUI

1

Atunci Atunci când mintea mintea se interioriz interiorizează ează şi nu se mai identifcă identifcă cu lumea exterioară sau cu corpul, privirea interioară devine clară şi ocalizată. În acel moment sunetul interior te absoarbe cu totul. AUM îi umple fina. !ibraiile sale coboară de"a lun#ul coloanei vertebrale, umplând în fnal tot corpul, fecare celulă vibrând în fnal cu sunetul AUM. $radat, cu cât fina a%un#e să realizeze o stare mai proundă de meditaie, conştiina a%un#e să se expansioneze din ce în ce mai mult mult prin prin inte interrmediu mediull ac aces estu tuii sune sunet. t. &epă &epăşi şind nd limi limită tări rile le corpului, ea îmbrăişează vastitatea infnitului. În AUM, sau vibraia vibraia cosmică, cosmică, devii conştient conştient de uniunea uniunea ta cu tot ce înseamnă viaă. Această stare este cunoscută ca AUM 'ama 'amad( d(ii sa sau u uniu uniune nea a per perec ectă tă cu &umn &umnez ezeu eu,, priv privit it ca sune sunett cosmic. AUM AUM es este te ac acel el as aspe pect ct din din trin trinit itat atea ea creş creşti tină nă co cons nsid ider erat at 'ântul &u( sau )uvântul lui &umnezeu. *rin rin int inter erme medi diul ul unei unei me medi dita tai iii şi şi mai mai pro proun unde de,, fin fina a descoperă că dincolo de vibraia AUM poate percepe starea de nemişcare a )onştiinei )(ristice, care este re+exia în creaie a 'piritului ranscendent. În tradiia spirituală creştină )onştiina )(ristică este numită -iul. a el cum în plan uman ful este re+exia tatălui, tot astel )onşti )onştiin ina a )os )osmic mică, ă, )(rist )(ristos os re re+ec +ectă tă )onşti )onştiin ina a lui &umnez &umnezeu eu  atăl  atăl transcendent. Urmărind să aproundeze şi mai mult starea de medita meditaie ie,, fina fina se treze trezeşte şte aă aă de )onşti )onştiin ina a )(rist )(ristic ică ă şi percepe identitatea cu această conştiină divină. )uundându"se şi mai pround în meditaie, fina transcende creaia şi devine una cu fina atălui, trăind starea de 'at")(it" Anan Ananda da.. *ar arcu curr#er #erea ac aces esto torr etap etape e ale ale me medi dita tai iei ei per permite mite descperirea în ordine inversă a celor trei aspecte ale trinităii/ 'ântul &u(, -iul şi atăl.

Multe fine nu sunt conştiente că denumirea 0)(ristos1 nu a ost numele pe care 2sus l"a primit la naştere, ci este un titlu ce semnifcă 3)el ales de &umnezeu3.4

a el, 5ris(na în 2ndia era numit 6adava 5ris(na " sau )(ristna, cum mai este scris uneori. 2sus a ost un mare maestru. 7l a uzionat cu )onştiina )(ristică. 8ricare fină ce atin#e această stare de conştiină poate f numită )(ristos, pentru că şi"a dizolvat e#o"ul în conştiina infnită a lui &umnezeu. AUM, sau 'ântul &u(, mai este numit şi Mama &ivină, căci ea reprezintă aspectul eminin a lui &umnezeu. 9iserica catolică îi învaă pe credincioşi că fina umană trebuie să a%un#ă la Mama &ivină pentru a" putea cunoaşte pe )(ristos. *entru ea Mama &ivină este Maria, mama lui 2sus. Acest lucru este adevărat, c(iar dacă interpretarea care i se dă este mai proundă decât cea în #eneral acceptată. &e apt, pentru a atin#e conştiina )(ristică trebuie să"i uzionezi conştiină cu AUM, vibraia cosmică. :ealizarea 'inelui semnifcă aptul că ai îneles că adevăratul tău eu nu este e#o"ul, ci 'inele 'uprem, picătură din vastul ocean spiritual care a maniestat doar pentru o scurtă perioadă de timp valul conştiinei pe care o consideri ca find a ta. 2

3Am citit că trinitatea creştină este identică cu trinitatea (indusă,3 a spus un student la teolo#ie.37ste adevărat;3 3 în en#leză am  întâlnit"o adesea scrisă ca 8M, doar cu două litere. 3A3, prima literă, reprezintă vibraia creatoare> a doua literă, 3U3 reprezintă

vibraia meninătoare> iar a treia literă 3M3 reprezintă vibraia distru#ătoare, care reabsoarbe Universul înapoi în liniştea infnită. În en#leză, AUM este adesea scris doar în două litere 8M, pentru că 383, în en#leză, este un diton# pe care ma%oritatea oamenilor îl pronună 3AU3 cu 3A3 lun#, ca în cuvântul 3car3. *ronunarea acestui 3A3 lun# este #reşită. 3AUM3 este pronunia corectă. radiional în 2ndia se cântă AUM de trei ori la rând pentru a evoca cele trei aspecte. *rima dată este emis cu tonalitate înaltă, a doua oară cu tonalitate mai %oasă, iar a treia oară cu tonalitate #ravă. Aceste dierite tonalităi se re#ăsesc în sunetul cosmic. !ibraia creatoare, 9ra(ma, este tonalitatea înaltă> cea a lui !is(nu, meninătoare este mai %oasă> iar cea a lui '(iva, care corespunde disoluiei totale, este un sunet #rav şi pround. rinitatea (indusă ce este ec(ivalentă trinităii creştine este numită Aum"at"'at/ Aum, 'ântul &u(" at, 5ut(ast(a )(aitan?a, sau )onştiina )(ristică" 'at, aspectul de ată al &ivinului, 'piritul de dincolo de vibraie. 'at înseamnă 3existenă divină3. A ost descrisă într"o manieră detaliată de '@ami '(anarac(ar?a ca find starea de 3sat"c(it"ananda3, care se traduce prin 3pură existenă" pură conştiină" pură beatitudine.3 3

Un discipol l"a întrebat pe =o#ananda/3$urudeva, când putem considera că o fină este un maestru;3 3Un maestru este fina care a atins conştiină )(ristică3, i" a răspuns =o#ananda.3 4

3Învăătura ta îmi clarifcă într"un mod minunat scrierile marilor mistici creştini3, i"a spus un discipol într"o zi lui  =o#ananda. 3Adevărul este întotdeauna simplu3, i"a răspuns Maestrul, 3c(iar dacă în simplitatea sa nu este întotdeauna uşor de îneles pentru mintea umană. Unei păsări ce se naşte într"o colivie îi este #reu să înelea#ă că a ost creată pentru a zbura liber pe cer. În

acelaşi el, spiritului uman îi este difcil să înelea#ă că natura sa ori#inară este omniprezena. 7ste #reşit să numim aceşti mari sfni 3mistici3> adevărul &ivin nu este mistic. 8amenii cred că lumea materială este reală şi că universul interior este va# şi conuz. Un mare mister constă  în aptul că numeroase fine sunt oarte mulumite de această lume a iluziei şi consacră oarte puină ener#ie pentru a"l #ăsi pe &umnezeu. Adevărata conuzie constă în percepia #reşită pe care oamenii o au despre adevăr. Adevăraii 3mistici3, sunt oamenii şi nu sfnii. 3Misticism3 este un concept #reşit, pentru că seamănă conuzie în căutările spirituale ale oamenilor. )ând căutarea adevărului devine conuză, ne cuundăm de apt în umbrele ima#inaiei subconştiente, în loc să dezvoltăm puterea voinei şi a concentrării care ne va conduce la starea de supraconştiină. 5

3)e este samad(i;3 l"a întrebat odată pe =o#anada un vizitator.3Am citit in numeroase cări despre acest subiect, dar nu cred că am îneles semnifcaia reală.3 3'amad(i3, i"a răspuns  =o#ananda,3este starea în care fina realizează că este mult mai mult decât corpul fzic. *rin 0realizări1 eu mă reer la mult mai mult decât simpla înele#ere intelectuală. 0:ealizările1 de acest #en sunt ima#inare.7u mă reer la acea stare de conştiină în care realizăm că noi suntem în tot şi în toate. Acum câteva zile i"am spus unei fine /3ai un #ust amar în #ură, nu"i aşa;3 3)um ştii aceasta;3" m"a întrebat acea persoană. 3*ot ştii aceasta pentru că în samad(i sunt la el de mult în corpul tău cât şi"n al meu. În samad(i poi ştii tot ce se întâmplă la orice distană, transcenzi orice limităre a timpului şi a spaiului. Atunci conştiina ta îmbrăişează omniprezena. *ercepi corpul uman ca find o parte infnitezimală a realităii infnite.3 7xistă două stadii ale stării de samad(i. În prima conştiina se cuundă  în infnit în timpul meditaiei. =o#(inul nu poate menine această stare şi după ce iese din meditaie. Aceasta se numeşte savialpa samad(i.

A doua stare se numeşte nirvialpa samad(i. În această a doua stare de conştiină continui să rămâi uzionat cu )onştiina &ivină c(iar şi atunci când acionezi sau vorbeşti în această lume.